Buletinul
Comisiei istorice a României
VoL XVL
BUCUREŞTI
Tiparul aşezământului tipografic „Datina Românească”
V ălenii-de-Munte
1937-8
www.dacoromanica.ro
COMISIUNEA ISTORICĂ A ROMÂNIEI ÎN 1937-8
N. Iorga, preşedinte Al. Lapedatu, membru I. Nistor,	„
S. Puşcariu,	„
R. Caracaş, secretar
www.dacoromanica.ro
Buletinul
Comisiei istorice a României
VoL XVI.
BUCUREŞTI
_____ i
Tiparul aşezământului tipografic „Datina Românească" Vălenii-de-Munle
1937-8
www.dacoromanica.ro
Buletinul apare prin îngrijirea Preşedintelui Comisiei
www.dacoromanica.ro
MARTA ANDRONESCU
REPERTORIUL DOCUMENTELOR TĂRII-
1
ROMÂNEŞTI PUBLICATE PÂNĂ AZI 1290—1508
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
Lucrarea de faţă este o încercare de a strânge într’un repertoriu cronologic toate documentele interne şi externe, câte au fost scrise pe pământul Ţerii-Romăneşti, atât în Cancelaria domnească sau de către dregători, cât şi particulare, câte s’au publicat până azi. Despoiarea pe care am făcut-o, cuprinde documentele emise de la începutul Ţerii-Romăneşti până la 1508, sfârşitul Domniei lui Radu-cel-Mare, fie că au fost publicate în întregime, fie numai fragmente sau în resumat, în limba originalului sau în traducere într’o limbă oarecare, atât în colecţii speciale de documente, cât şi în studii sau periodice. Alcătuirea acestui repertoriu nu are alt scop decât să servească acelor ce urmăresc difeHte chestii din conţinutul documentelor şi să uşureze lucrul pentru colecţia completă ce va trebui să se alcătuiască şi pentru documentele Ţării-Romăneşti, în care va fi nevoie să se indice şi toate locurile unde au fost editate cele de pănă acum.
Afară de cele câteva colecţii speciale de documente în care se poate găsi mai uşor materialul diplomatic, un număr foarte mare de acte au fost publicate întâmplător în studii speciale de istorie, drept, etc. Acest lucru îngreuiază foarte mult munca cercetătorilor care apelează la informaţiile documentelor, cum şi a acelora cari ar vroi să alcătuiască repertorii. De acestea ni-am dat sama noi înşine.
Ni-am impus ca normă de lucru să resumăm, une ori să „reges-tăm“ documentele, ţinând sama de data documentului, locul emiterii lui, numele actului, al emitentului, al destinatarului şi cuprinsul textului. Am însemnat totdeauna şi elementele mai deosebite din document ca: martori, numele diacului şi altele ce am crezut de cuviinţă că este necesar să se ştie fără a mai merge la ediţie. Aceşţe elemente le-am cules în special din documentele publicate
www.dacoromanica.ro
6
Mitta Andronescu
integral; în caşul când regestul s’a făcut după resumate sau fragmente, este evident că lipsesc multe elemente interesante care poate că există în actul original.
In ceia ce priveşte data, am păstrat toate elementele de datare, după cum era caşul: anul de la Facerea Lumii, indictionul, ziua lunii, a săptămânii, serbătorrea, etc. Toate datele au fost însă transformate în anii de la Hristos, pentru o mai bună orientare. Când un document se găseşte publicat supt mai multe date, am admis pe aceia care ni-a inspirat mai multă încredere sau am propus noi alta. Când diferenţa de dată era prea mare, atunci s’a făcut o trimetere specială '. Am amintit însă în parentese toate datele editorilor. La documentele fără dată, când nu li s’a putut fixa una, s’a pus epoca emitentului. Orice îndreptare sau discuţie se găseşte la locul respectiv în notele şi literatura regestelor.
Numele actului e scos din document, fie că e un substantiv: jpHC0B$/\K, fie că e un verb, pe care l-am transformat în substantiv: nnuifT, deci este vorba de o „scrisoare".
Voevodului i se dă şi numele sau porecla cu care e cunoscut în istorie (Mircea-cel-Bătrân, Vlad Ţepeş, Basarab Laiotă, etc.), iar titlul s’a resumat în formula: „Vv. Ţerii-Romăneşti", spre a nu repeta prea des aceleaşi vorbe.
Destinatarul s’a însemnat totdeauna, fie că e o persoană, fie că e o instituţie. Dacă e vorba de un boier, nu s’a specificat aceasta, şi nici dregătoria. în daniile ori întăririle făcute mănăstirilor sau particularilor, pentru sate, moşii şi altele, nu s’a specificat dacă satul era jumătate, sau numai părţi de moşie; de asemenea nu s’a trecut nici suma banilor din vânzări sau cumpărări, dar s’a arătat moneta întrebuinţată. Nu s’au înşirat numele martorilor, ci s’a făcut numai indicaţia că sânt.
In ce priveşte trimeterile editoriale, ele s’au făcut în următoarea ordine: 1. ediţiile în care textul original e publicat în întregime; 2. textul e însoţit de traducere, de obiceiu românească; 3. publicat numai în fragment; 4. numai în traducere; 5. numai resumat sau citat; şi 6. facsimile. La fiecare din aceste grupe ediţiile s’au trecut de obiceiu în ordine cronologică. Pentru textele publicate integral, fragmentele şi resumatele nu se dau decât dacă
' De pildă: 1399 Maiu 11 ; Vcnelin, 18-19; cf 140$ Maiu 11 ; Miletic-Agura 329 33ţ,
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Româneşti publicate până azi
7
sânt anterioare acestora. Când regestul e făcut după resumate, atunci s’a ales cel mai complet, şi, dacă acesta era şi cel mai vechiu, s’a făcut numai o tiimetere ; la regestele compuse cu elemente din diferite resumate incomplete, în ordine cronologică, s’a făcut trimeterea la toate resumatele întrebuinţate.
La sfârşit urmează literatura documentelor, unde se dau trimeteri pentru discuţiile care privesc data, autenticitatea, sau alte elemente importante ale documentului.
în afară de documentele cunoscute şi publicate până acum, mai sânt unele a căror emitere e sigură, dai nu li se cunoaşte originalul; luam însă cunoştinţă de ele numai din menţiunile aflate în documentele posterioare. în mai toate hrisoavele de danie şi întărire ale Voevozilor, pe lângă dania cea nouă, Voevodul întăreşte şi daniile strămoşilor lui, înşirându-se anume ce a dat fiecare predecesor. Aceasta înseamnă că la facerea actului Voevodul a văzut şi actele predecesorilor săi şi, dacă nouă nu ni-a rămas originalul acelor acte, nu trebuie să ne îndoim de existenţa lui. De aceia, in asemenea caşuri, li s’a dat deplină individualitate, şi s’au trecut ca acte independente toate cele întâlnite în documentele emise până la 1508, cu toate că originalul nu ştim să se fi păstrat. Acelaşi lucru l-am făcut şi pentru acfe care, de şi nu ni se amintesc anume, este totuşi caşul să credem că au existat. Astfel, din scrisoarea patriarhală din Maiu 1359, se vede că Nicolae Alexandru Voevod a cerut „nu numai odată, ci adesea prin scrisorile sale“ să fie supt judecata Patriarhiei; în altă parte se vorbeşte de „scrisorile domniei taleu. Din aceste informaţii resultă neîndoios că înaintea acestei date Voevodul muntean purlase o corespondenţă cu Patriarhia din Constantinopole şi, fiind vorba de „scri-sori“, avem tot dreptul să le socotim piese diplomatice care trebuie să figureze în repertoriul nostru. Dar din această constatare mai resultă un lucru. Tot de la Nicolae Alexandru Voevod se mai cunoaşte şi existenţa vestitului hrisov al Bădeştilor, a cărui autenticitate a fost mult discutată. Poate că altele vor fi conclusiile asupra lui dacă ţinem samă de faptul că acest Voevod a avut o cancelarie organisată.
Un alt cas este acela al daniei lui Radu I către mănăstirea Tismana, care este întărită apoi de toţi Voevozii cari au făcut danii acesteia. Pentru prima dată dania lui Radu este arătată în hrisovul lui Dan I, din 1385, Ocţombre 3, deci ăl urmaşului imediat
www.dacoromanica.ro
8
Marta Andronescu
al emitentului, lucru care ne face să credem că în niciun cas n’a putut lipsi actul original al lui Radu I. Din acest hrisov a fost scos ca art independent şi s’a trecut supt presupuşii ani de Domnie ai lui Radu I (1377-1384). Poate au mai existat acte şi atunci când se menţionează în documente vânzări sau cumpărări săvârşite supt alt Voevod, sau când se vorbeşte de moşiile dobândite de un boier pentru slujba făcută pe vremea predecesorilor celui care emite actul ce cunoaştem. Tot aşa şi în ceia ce priveşte daniile făcute de boeri pentru mănăstiri, despre care se întâlnesc dese menţiuni în documente. Poate că şi acestea presupun existenţa unui act, dar, nefăcându-se niciun fel de alusie la o formă oarecare diplomatică, am crezut de cuviinţă că nu e caşul să extragem aceste informaţii, întru cât donaţiile au putut fi făcute şi prin viu graiu. Totuşi a fost considerat ca act independent dania fraţilor Craioveşti pentru mănăstirea Bistriţa, cuprinsă în întărirea lui Vlad-Vodă Călugărul din 1494, Iulie 22. Aici avem însă o justificare, pentru că de la aceşti boieri se mai găsesc şi alte acte de acelaşi fel, amintite precis în hrisoave.
Poate tot despre un act e vorba în cearta dintre Ştefan de He-derfaja şi Saşi pentru ghinda din ţinutul Amlaşului, asupra căreia cel d’intăiu spune că are ţinutul, cu aceste drepturi, de la Vlad-Voevod. Actul amintitor e din 1464. Dar precisarea persoanei lui Vlad este greu de fărut'.
în ce priveşte vechimea cancelariei muntene, dacă s’ar admite că este autentic actul lui Nicolae Alexandru Voevod pentru Bă-deştii daţi mănăstirii Câmpulung, atunci acesta ar fi cel mai vechiu act cunoscut. Sânt însă indicii care ne fac să credem că Voevozii Ţerii-Romăneşti au avut, încă de la întemeiere, o cancelarie, mai mult sau mai puţin organisată. Astfel în cronica Ţerii-Romăneşti atribuită lui Stoica Ludescu se vede că primul Voevod, cunoscut de tradiţie supt numele de Negru-Vodă sau Radu-Negru, are chiar un titlu. Şi această menţiune este o piesă diplomatică, de oare ce se spune că: .Acesta iaste tituluşul tuturor Domnilor, de atuncea începându-se, pănă acum, precum să vede că iaste scris la toate hrisoavele11.
Deci în 1290, noi socotim mai bine : de la întemeiere, oricând 1
1 Hasdcu, Ist. crit.s, I 24, şi N. Iorga, Studii fi doc., III. p. LXVIII, il atribuie lui Vl?d Dracul; Onciul, Titlul lui Mir cea, p. 228, crede că e vorba de Vlad II Ţepeş.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate până azi
9
va fi fost ea, putea să fie o cancelarie munteană emitentă de acte, în care Voevodul să aibă acest titlu. Pentru aceste motive, nu presupunând că e vorba de un act aparte, dar admiţând că s’ar fi putut da acte supt legendarul Radu Negru, „tituluşul" acesta a fost pus în fruntea colecţiei.
O cancelarie trebuie să fi existat şi in vremea lui Basarab I, de şi nu avem niciun act de la el. Cu toate acestea, dintr’o cronică ungurească se poate deduce această existenţă. Anume, în vremea memorabilului războiu din 1330, se • vede că, după ce regele Carol-Robert a cucerit Severinul, Voevodul muntean i-a trimis soli *, care să-i spună că va plăti 7.000 mărci de argint drept despăgubire de războiu, că admite să păstreze Severinul cucerit, că-i va plăti şi un tribut anual şi-i va da un fiu ostatec, dar să nu mai înainteze în ţară, că va ft în mare primejdie 1 2. Aceasta a înfuriat pe regele Ungariei, care a răspuns solilor cu cuvinte ofensatoare. însă nobilul Donch caută să-i potolească mânia şi să-l determine a trimite răspuns favorabil prin scrisorile sale: „Domine, cum magna humilitate vobis et ad honorem vestrum ipse Bazarad loquitur: idcirco regiae benignitatis favorem et plenam dilectionem gratiae sibi velitis per vestras literas reman-dare“ 3. Dacă nobilul cere regelui să Scrie Voevodului muntean, aceasta nu înseamnă că, şi dacă nu exista o cancelarie în care să se scrie acte domneşti, nu putea fi, la Curtea munteană, cel puţin cineva care să poată ceti scrisorile venite din alte părţi4.
1 Din text nu resulta ca solii ar fi adus o scrisoare din partea Domnului lor.
*	Mărci Chronica de gestis Hungarorum... e codice Vindob. picto, ed. F. Toldy, Pesta, 1867, p. CXVt. „Quo facto Bazarad Regi sic mandavit nuncios per honestos : Quia vos domine mi rex, laborastis in convocatione exercitus, laborcm vestrum rcconpensabo VII milibus marcarum argenti; ipsam etiam Zcurym cum suis attinentiis, quae nune habetis prae manibus per potentiam, pacifice vobis trădăm ; insuper censutn, qua teneor vestrae coronte, f deliter persolvi faciam omni anno, et nichilominus unum ex filiis meis vestrae curiae ad servierdum deputabo cum meis pecuniis et expensis, tantummodo revertimini in pace vestra, et personarum pcriculis praecavete; quia, si veneritis ultcrius, pcriculis minime evadetis".
•	Ibid.
4 De altfel şi scrisoarea Papei loan XXII scrisa lui Basarab („dilecto filio nobili viro Bazaras Wayvode Transalpino*, Hurmuzaki, I1, pp. 600-601) laudân-du-i zelul pentru biserica, cum şi aceia a lui Clement VI din 1345 către „Alexander B.issarati" (ibid., pp. 697-8), certifica aceasta.
www.dacoromanica.ro
10
Marta Andronescu
Deci cu aceste câteva dovezi putem presupune o cancelarie munteană încă de la întemeierea Statului.
Tot materialul adunat în această lucrare însă rămâne să fie studiat în amănunte pentru a se putea face unele precisări. Verificările de dată sau de onomastică şi toponimie nu se vor mai putea face decât pornind de la originale, fapt care rămâne exclusiv în sarcina viitorului editor al corpului documentelor mun-tene, care trebuie să apeleze numai la originale, când acestea există încă. în caşul când data ar lipsi chiar din acestea, se vor găsi unele elemente interne sau externe după care să se poată pune una cât mai precisă.
Mai avem de adăugat că, lipsindu-ni textul, se poate întâmpla ca unele din resumatele puse separat supt aceiaşi dată, să se reducă la un singur original real. De asemenea e posibil ca şi unele diferenţe de datare de la un editor la altul să fi putut duce la confusii, când nu am avut textul pentru un control cât mai serios, aşa încât acelaşi document să fie trecut de două ori.
în ce priveşte alcătuirea bibliografiei, dat fiind numărul destul de mare al cărţilor sau revistelor folosite şi mai cu samă varietatea lor, s’a făcut următoarea subîmpărţire: 1. Colecţii de documente, în care întră toate colecţiile al căror scop este să publice documente integral, parţial sau resumat; 2. Opere generale, de pildă cronici, istorii, etc.; 3. Studii speciale, adecă toate studiile care privesc anumite chestiuni istorice sau de alt ordin, cum şi toate monografiile speciale care au la basă documente, fie că sânt publicate deosebit, fie în periodice; 4.— Periodice, toate revistele sau anuarele care, obişnuit sau întâmplător, publică atât documente, cât şi studii ce întrebuinţează documentele.
Numărul mare de documente pe care-1 cuprinde acest repertoriu, cum şi modul în care au fost editate, în cele mai multe caşuri imperfect, vor fi făcut să se strecoare probabil o serie de greşeli, mai mult sau mai puţin grave, pe care nu le putem bănui. Apoi, cu toată grija deosebită şi cu toată munca ce am depus pentru a nu trece cu vederea niciun studiu care, alcătuit pe basă de documente, ar putea avea publicate sau amintite în conţinut documente inedite, bănuim că tot ni-au mai scăpat unele neobservate.
în afară de operele arătate în bibliografia acestei lucrări, sânt câteva studii şi colecţii străine, care, fie pentru dificultatea limbii,
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţărli-Romăneşti publicate până azi 11
fie că nu le-am găsit în bibliotecile în care am lucrat, nu au fost cercetate direct. Am ţinut însă să dau toate trimiterile aşa cum au fost făcute de cei cari le citează'. Dintre periodicele şi colecţiile româneşti, câteva, cele mai însemnate, au fost cercetate în întregime *. Pentru toate celelalte au fost controlate numai trime-terile aflate la alţii.
Toate aceste lipsuri socotim totuşi că nu vor fi atât de grave încât să înlăture utilitatea acestui repertoriu.
1	Spre ex, 1. Archiv fur sieb. Landeskunde, Neue Folge, XXI, 2. Mori. Medii aevi hist Pol. ill-, V, 3. Seivert, Akten und Daten. 4. Engel, Walachey. 5. Acta, praesertim graeca, Rossici in monte Aihos monasterii. 6, Byzantino chronica. 7. Us-prnsky, Novyj i’ostok christijansky. 8. Gobellini, Pii 11 Commentarii. 9. Kemeny, în Kurz, Magazin jur Gesch. 10. Inventariul din Cracovia tip de Rykaczewskt sau Jablonovski, Zriodla dziejove. 11. Pray, Dissertationes. 12, Dogiel, Codex diplo■ maticus. 13. Fejer. 14. Trausch, Diplomatarium etc.
2	Spre exi 1. An. Acad. Rom. 2. Cresc. Col. 3. Anuar Ist. Nai., Cluj. 4. Arhiva, Iaşi. 5. Arh Ist. 6. Arh. Olt. 7, Bucureşti. 8. Bul. Com. Ist. 9. Bul. Com, Mon. Ist. 10. Cercel. Ist. 11. Columna lui Traian. 12. Conv. Li/. 13. Foaia Soc. Românismul, 14, Hurmuzaki. 15. Magaz. ist. 16. Rev. Arh. 17. Rev. p. Ist. Arh. Fii. 18. Iorga, Studii şi doc. 19. Ghibanescu, Surele şi izvoade. 20. Tinerimea Româna. 21. Uricariul.
www.dacoromanica.ro
PRESCURTĂRI
Acad. Rom. — Academia Română, an. = anul doc. sau ed.
Arh. Br. Arhiva Braşovului.
Arh. St. = Arhivele Statului, cit.	=	citat,
doc.	=	document.
Ed.	=	ediţie sau	editor.
Facs.	=	facsimil.
Frag. = fragment. Se menţionează din doc. numai frag. în orig. sau în trad.
germ. = german. Orig. sau trad. germ. grec.	=■	grecesc. Orig.	sau	trad.	grec.
lat.	=	latinesc. Orig.	sau	trad.	lat.
Lit.	=	literatura doc.
m-re	-	mănăstire,
n.	-	nota.
Not. = notanda. Lămuririle alcătuitorului acestui repertoriu. Orig = original. Doc. este reprodus după orig.
Res.	=	resumat.
rom	=	românesc.	Orig. sau	trad.	rom.
sl.	= slavon. Orig. sau trad. sl.
Text.	- textul după orig. în diferite limbi.
Trad. = traducere după orig.
ung.	=	unguresc.	Orig. sau	trad.	ung.
Vv.	=	Voevod.
♦	=	arată doc.	bănuite.
**	=	arată doc.	false
www.dacoromanica.ro
DOMNII ŢĂRII-ROMĂNEŞTI
Litovoiu, ante 1247-1273. [Domni teritoriali: Ioan şi Farcaş în Oltenia, Seneslau în Muntenia, la 1247.]
Bărbat, ca. 1273 — ca. 1290.
Tugoinir (Ivanco, Iancu Tihomir, Tocomerius), ca. 1290—ca. 1314. [După tradiţie în această vreme se fixează şi descălecatul lui Negru-Vodă.]
Basarab I cel-Mare, ca. 1314—1352.
Nicolae Alexandru I, 1352—16 Nov. 1364.
Vladislav I sau Vlaicu, 1364—ca. 1377.
Radu I, ca. 1377—ca. 1384.
Dan I, ca. 1384—1386.
Mircea-cel-Mare, 1386—31 Ian. 1418.
Vlad I, 1394—1397.
Mihail I, 1418—1420.
Radu II Praznaglava, 1420—1423, 1426 — 1427.
Dan II, 1423 - 1426, 1427—Iunie 1431.
Alexandru II Aldea, ante 14 Iunie 1431—1435.
Vlad II Dracul sau Draculea, 1435— Dec. 1446.
Vladislav II, 1447—22 August 1455.
Vlad III Ţepeş, 1456—Aug. 1462; Nov.—Dec. 1476.
Radu III cel-Frumos, 1462—începutul an. 1474.
Basarab II Laiotă. 24 Nov.-23 Dec. 1473, 1474-1477 (f 1480). Basarab III Ţepeluş, 1477—14S2.
Mircea II, 1481.
Vlad IV Călugărul, 1482—1495.
Radu IV cel-Mare, 1495 Sept.-Oct.—Mart.-April 1508.
www.dacoromanica.ro
REPERTORIUL DOCUMENTELOR
1.
1290 [6798].
în cronicile muntene se aminteşte titlul Domnilor Ţării-Romă-neşti: „Iar tituluşul Domnului s’au făcut într’acesta chip: întru Hristos Domnul Dumnezeu, bun credinciosul şi iubitorul de Hristos şi singur biruitor Io Radul Negru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn a toată Ţara-Românească, dintru Ungurie descălecat, de Almaş şi de Făgăraş herţeg. Acesta iaste tituluşul tuturor Domnilor, de-atuncea începându-se până acum, precum să vede că iaste scris la toate hrisoavele ţării".
Ed. St. Ludescu, Ist. Ţării Rom., ed. Magazin ist., IV, 232; ed. Ioanid, II, 2-3; ed. St. Nicolaescu, 106. Text sl. Ioanid, 2. Lit. Hasdeu, Ist. crit.1 I, 121. Onciul, Titlul lui Mircea, 717. Idem, Radu Negru, 821.
Not. Reproducem textul din ed. St. Nicolaescu; variante in celelalte ed.
2.
1330 Sept.-Nov.
Solii lui Basarab I Vv. Ţării-Româneşti duc vorba Domnului lor către regele Ungariei Carol-Robert, care cucerise Severinul, la care nobilul Donch îl sfătuieşte să dea răspuns favorabil i „Regiae benignitatis favorem et plenam dilectionem gratiae sibi velitis per vestras literas remandare".
Not. Amintire in Mărci Ckronica de Gestis Hungarorum... e co-dice vindob. picto, ed. F. Toldy, Pesta, 1867, p. cxvi; şi alte ed.
1342.
Cf. post 1369 [Doc. No, 12],
www.dacoromanica.ro
i6
Mart a Andronescu
4.
1352 [6860].
Hrisovul lui Nicolae Vv. Basarab cel d’intâiu, sin Alexandru Vv. Basarab, feciorul Negrului Vv, Basarab, prin care dă moşia Bădeşti mănăstirii din Câmpulung.
Res, St, D, Greceanu, Scrierile lui Radu, 252, Const, Cantacuzino Stol,, Cronol. tabelară, 20 (no, 7). Lit. Hasdeu, ist, crit.2, I, 136, Onciul, Oiig, Princip., 184. Xenopol, Ist, Rom.3, III, 14 n, 7. Onciul, Anul moi ţii Marelui Basarab, 104. V. Drăghiceanu, Curtea Domnească, 28 C. Giurescu, Vechimea rumâniei, 484-485, St, Nicolaescu, NcgrU'Vodă şi urmaşii săi, 450, C, C, Giurescu, Organizarea financiară, 7 n, 2.
Not, St, D. Greceanu, o. c„ 578, Const, Cantacuzino, o. c., 19 (no. 3), scriu: „şi cum că şi Radul Vv, Negru au fost Basarab; dintru care l-am adevărat dintr’un hrisovol mănăstirii Câmpulungului, de moşia Bădeşti",
5.
1358 (6866), Dec. 11.
Cf. 1386-1418, Dec, 11 [Doc. no, 34],
6.
[Ante Maiu 1359.]
Din actul sinodal prin care Iachint de Vicina e numit exarh patriarhal în Ţara-Românească, se vede că „Marele Vv. şi Domn a toată Tara-Românească Alexandru Vv,, a cerut, nu numai odată, ci adesea, prin scrisorile sale“, să fie sub judecata Patriarhiei din Constantinopol.
Ed, Text. gt. Miklosich-Miiller, 383-386 (no, cclxxj). Text şi trad. Hurmuzaki, XIV, 1-4. Frag. Erbiceanu, Material, 122.
7.
[Ante Maiu 1359].
In scrisoarea Patriarhului [Calist I] către Alexandru-Nicolae Vv. şi Domn a toată Ţara-Românească, cu privire la numirea lui Iachint ca Mitropolit, se vorbeşte de „scrisorile Domniei Tale şi din cele dela început şi din cele din urmă".
Ed. Text gr. Miklosich-Miiller, 386-388 (no. II). Text şi trad, Hurmuzaki, XIV, 4-6,
8.
1362 (6870). Ian. 7. ind. 15.
Cf. 1392 (6900), Ianuarie 8, ind. 15, [Doc. no. 59].
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate pănă azi
17
9.
1368,	Ian. 20 (in vigilia Sancte Agnetis virginis et martyris).
Privilegiul Iui Vladislav Vv. transalpin, prin care acordă Braşovenilor să plătească vamă pentru mărfurile duse afară din ţară, la ducere şi la întoarcere, la Câmpulung şi la Dunăre ; pe drumul Brăilei la întoarcere, in Câmpulung. Pentru comerţul în ţară rămâne vama veche; cea de la Slatina se desfiinţează.
Ed. Text lat. Fejer, IX, 4, p. 148. Hurmuzaki, I, 2, pp. 144-145; XV, 1, pp. 1-2. Zimmermann, II, 306-307 (no. 908). Trad. Midii-neu, Tratate şi convenţiuni, 1-2. Rez. lat Transilvania, a. 1872, p. 43. Lit Hasdeu, Negru Vodă, p. L, şi CCXXIl. Onciul, Titlul lui Mircea, 1014 n. 2.
10.
1369 Nov. 25. (In fe.sto beatae Catharinae virginis et martyris), Argeş.
Scrisoarea prin care Vladislav I Vv. Ţării Româneşti vesteşte catolicilor din ţară venirea episcopului Demetrius, sufraganul episcopului Transilvaniei, pentru a sfinţi biserici catolice, a spovedi, etc. Se cere a-1 primi cu cinste.
*v
Ed. Text lat. Fejer, IX, 4, p. 210. Battyanyi, Leges ecclesiasticae, III, 217. Transivania, 1872, pp. .54-55. Hurmuzaki, I, 2, pp. 148-149. Zimmermann, II, 334 (no. 934).
11.
1369.
Hrisovul prin care Vladislav I Vv. Ţării Româneşti se hotărăşte să rezidească m-rea Cutlumuz de la Sf. Munte, unde era egumen Hariton, devenind astfel al doilea ctitor.
Res. P. Lemerle, A propos de la fondation du monastcre de Koutloumous, 229. A. Sacerdoţeanu, Un hrisov de la Vlaicu, 240. Lit. A. Sacerdoţeanu, Ctitorii mănăstirii Cutlumuz, 255-259. Idem., Mitropolitul Hariton, 9.
12.
[post 1369].
Aşezământul (oycraBHBiu*) prin care Vladislav Vv. Ţării Româneşti, la îndemnul lui Nicodim, zideşte şi zugrăveşte mănăstirea Vodiţa, a Sfântului Antonie, dându-i un tetraevanghel, ferecat în argint şi aur, cădelniţă de argint, vase sfinte, odăjdii de mătase,
2
www.dacoromanica.ro
18
Marta AndroneScu
catapeteasma de damască, etc., «ii satul Jidovştiţa, scutit de dări şi oaste, satele Costeni până la Topolniţa, găleţi de bucate, 8 vârşii pe Dunăre, vâltoarea din mijloc, Dunărea de la Cataracta Nucului la podul de Sus, la Ruşava Vodiţa Mare, pe ambele laturi cu nuci şi livezi, Tecovăţul, cu siliştea Bahnei. La praznicul Sfântului Anton, din casa domnească dă 1.000 perperi, SCO perperi pentru săraci, 12 burdufuri de brânză, caşuri, haine, încălţăminte, pături şi o majă de ceară. La moartea lui Nicodim să-şi aleagă singură stareţul.
Ed. Text. Vcnclin, 4-5 [supt an. 1342], Text sl. şi trad. A Şte-fulescu, Tismatia :1 46-49 [supt an. 1364-1373], Trad. G. Enăceanu, Mănăstirea Apele, 626-627. Frag. Hasdeu, Negru, Vodă CCXXV [supt an. 1364-1373], Res. Ştef. Ieromonahul, Viaţa sfântului Nicodim 45-46. I. Brezoianu, Instituţiile Romanici, 229. Facs. Hasdeu, Negru Vodă, no 1. Lit. Hasdeu, Ist. Crit.*, I, 140 [supt an. 1360-1370]; N. Iorga, Ist. bis, rom, - I, 42. Cf. an. 1 385 (6894), Oct. 3. [Doc. No. 27]; 138/ (6895), Iun. 27 [Doc. no. 46]; 1392 (6900), ind. 15 [Doc. no. 60]; 1386-1418 [Doc. no. 43]; 1424 (6932) Aug. 5, ind. 2. [Doc. no. 111]; 1439(6947), Aug. 2, ind. 2. [Doc. no. 218].
15.
[Ante Aug. 1370].
Pitacul (r.ixzdv.iov) Mitropolitului Ungrovlahiei chir Iachint către Patriarh, prin care îşi cere iertare că n’a putut veni să se închine, fiind oprit de Vv. Se plânge de sănătate, de pârile indurate la Domn şi de învinuirile ce i se aduc. Fratele său, „dikaiophylaxul", va veni acolo, spre a fi binecuvântat arhiereu al Ungrovlahiei.
Ed. Text. Miklosich-Muller, I, 533-534, Text grec şi trad. Hurmuzaki, XIV, 1, pp. 7-8, Lit. Dobrescu, întemeierea Milrop., 50-52.
14.
[1370] Aug., ind. 8.
Scrisoarea prin care Daniil-Antim Critopul, dikaiophylaxul, numit ca al doilea Mitropolit al Ţării-Romăneşti, face mărturisirea că nu va lucra împotriva Mitropolitului ţării numit mai nainte, şi nici nu va aţâţa împotriva lui pe Voevod.
Ed. Text grec. Miklosich-Muller, I, 532-533. (no. CCLXXVIIl). Text. Trad. Hurmuzaki, XIV, 1, pp. 6-7, Lit. Dobrescu, întemeierea Mitrop., 49-50,
www.dacoromanica.ro
Repertoriu! documentelor Ţării-Româneşti publicate până azi
19
15.
1372 Iulie 15, [In die divisionis Apostolorum proxime pra-eterito], Argeş.
Hrisovul prin care Viadisiav I Vv. Ţării Româneşti dărueşte rudei sale, Ladisiau fiul lui Ianoş Meister de Doboca, satul Şer-caia, din Ţara Făgăraşului de lângă Olt, cu împrejurimile, Venţea Căciulata, satul care se numeşte Apa Caldă, Doboka cu împrejurimile, câte le-au avut fiii lui Vârnav; pentrucă Vv. a ridicat oaste contra Turcilor şi împăratului din Târnova, în care a luptat şi Ladisiau, cere regelui Ludovic să întărească această danie. La moartea lui Ladisiau moşteneşte Nicolae. ■
i	>
Ed. text. lat, Fejer, IX, 4, p. 477. Fridvaldszky, Reges Mariani, 10, 80-84, Zimmermann, II, 386-387, [no, 987]. Hasdeu, Negru-Vodă, CCLXXIX-LXXX. I. Puşcariu, Fragmente istorice, IV, 32-35. Trad. Şincai, Chronica, I, 542-544,] an. 1372]. Frag. Katona, Hist. crit., X, 540 [an. 1372], Benko, Milcovia, 287. T. 2. Transilvania, 1872, 67-68 (1374). Res. id., 67. Lit. Hasdeu, Ist. Crit.3, I, 19-21. Id., Negru Vodă, CCXII-Itl. Onciul, Originea Principatelor, 197-8.
16.
[1374-1384].
Document de la Radu Vv. pentru Raşoveni.- Se aminteşte „Ţarul Alexandru".
Cf. an. 1424—1427 (Doc. no. i 18).
17.
[1377-1384.]
Hrisovul prin care Radu I Vv. Ţării Româneşti dă mănăstirii Tismana, satul Vadul Cumanilor cu Toporna, Balta Bistriţei de la Topliţa la Gârla Repede, mai sus de Covaciţa, cu satul Hrisomui-nţi şi Tismana ligăşească şi rusească, şi 400 găleţi de grâu pe an din judeţul Jaleşului.
Cf. an 1385 (6894) Oct. 3 (Doc. no. 27); 1387 (6895) Iun. 27. (Doc. no. 46); 1392 (6900) ind. 15. [Doc. no. 60]; 1386-1418 [Doc. no. 43]; 1386-1418 [Doc. no. 62]; 1424 (6932) Aug. 5 ind. 2 [Doc. no. 111]; 1439 (6947) Aug. 2 ind. 2 [Doc. no. 218].
18.
[1378], Sept., ind. 2.
Hariton, Mitropolitul Ungrovlahiei şi Protosul Athonului, dă o hotărire pentru o moară în litigiu între mănăstirile Zograful şi Chilandariu.
www.dacoromanica.ro
20
Marla AndroneScu
Ed. Text grec. Regel-Kurtz-Karablev, pp. 107-112 (no. XLVIII). Rez. Hurmuzaki, XIV. 1, p. 10.
19.
1379.
Cf. an. 1418, Martie 18 (Doc. no. 95).
Not. în orig. numele lui Radu este scris peste cel al lui Mihail Vv.
20,
*	* 1379 (6921) (sic).
Hrisovul prin care Mitropolitul muntean Eftimie ar fl întărit egumenului Ghenadie şi Sf. Ştefan de la Meteore închinarea degetului Sf. Ioan Botezătorul şi capul Sf. Haralambie. Se pomenesc boeri.
Rez. lorga. Fundaţiile religioase, 868.
21.
1381 Dec.
Document dela Dan 1.
Cit. N. lorga, Studii şi doc., 111, p. IV, ca probabil.
22.
1382.
Călugărul Grigore, episcopul Severinului şi al părţilor Transalpine sfinţeşte preot pe Ioan fiul lui Valentin din Kordspatak, în biserica catolică din Câmpulung.
Ed. Text lat. Tudomanyos Gyiijtemeny, 1835, IV, 116. Szabo, Szekcly Oklcveltăr, I, 78. Transilv inia, 1872, 103-104. Hurmuzaki, I, 2, p. 276.
23.
1382.
Cf. an. 1392, ind. 15. (Doc. no. 60)
Not. An. 1382 are ind. 5.
24.
*	1383 (6891) Fevr. 7.
Dinia lui Radu-Vodă Negru, „Marele Herţeg, Domn", pentru biserica cu hramul Sfintei Paraschiva .• „moşie, în cîmpul de jos, din calia Coşteului, în sus, în strimtu, jumătate de spre pădure a bisericii jumătate popilor".
Ed. Trad. N. lorga, Scrisori fi inscripţii ardelene 229-31. V. Păcală, Răşinarii, 42 43. Frag. lat. Hasdeu Negru Vodă, p. CCLXIV.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Romăneşti publicate pănă azi
21
Not. Frag. aflat pe dosul diplomei din 1488 a lui Matiaş Corvinul, prin care întăreşte hotarele vechi ale satului Răşinari.
25.
[1384-1386].
Cf. an. 1420-24 (Doc. no. 96).
26.
[1384-1386], Dec. 12.
Dan Vv. dă mănăstirei Cozia 310 sălaşe de Ţigani.
Res. Const. Cantacuzino Stolnicul. Cronol. tabelara, 21, (no. 12.) [Supt an. 1392 (6900) Dec. 12.]
Not. A cetit greşit C. Cantacuzino numele emitentului sau data ? Credem mai degrabă ultima ipotesă. Este insă al lui Dan II ? [cf. doc. 12 Dec. 1421, supt no. 102],
27.
1385 (6894), Oct. 3, ind. 9, Argeş.
Hrisovul prin care Dan I Vv. Ţării Româneşti, terminând ctitoria lui Radu Vv., mănăstirea Tismana, îi dă: nucii de la Dăbăceşti pe Jaleş, 10 burduşe de brânză, 10 caşcavaluri, 10 aşternuturi, 10 haine, 10 postavuri, 10 perechi încălţăminte, miere şl ceară j întăreşte dania lui Radu Vv. (v. supra dbc. no. 17) şi dania lui Vladislav Vv. pentru Sf. Antonie dela Vodiţa (v. supra doc. no.
12), îi dă şi moara în Bistriţa şi 40 sălaşe de Ţigani. Satele sânt scutite de munci. Să se păstreze cinul lui Nicodim.
Ed. Text sl. Trad. Hasdeu, Originile Craiovei, 343-345. A. Şte-fulescu, Tismana3, 167-171. Trad. Hasdeu, Ist. crit.3, I, 127-108. Res. Const. Cantacuzino Stolnicul, Cronol. tabelara, 21 (no. 9). Ştef. Ieromonahul, Viaţa Sf. Nicodim, 63-64. I. Brezoianu, Instituţiile României, 230.
Cf. an. 1387 (6895) Iun. 27 (Doc. no. 46); 1392 (6900) ind. 15 (Doc. no. 60); 1392—1408 (Doc. no. 62),
28.
1386.
Hasdeu, Negrii' Vodă, p. XIX, citează după D. Fotino un hrisov dela Dan Vv. fratele lui Mircea-cel-Bătrân, pentru Tismana, in care tatăl lor este numit Radu-Vodă Negru.
29,
[1386-1414], Oct.
Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării-Româneşti hotărăşte înfrăţirea lui
www.dacoromanica.ro
22
Marta Andronescu
Stan cu Vâlcul peste ocinile lor, copiii lui Stan să fie ai lui Vâlcul, şi ai acestuia, dacă îi va avea, să fie şi ai lui Stan. Sojia lui Stan să-şi ia soţ in afară de ocine.
Ed. Text sl. Trad. D. Arion, Hrisoavele lui Mircea. no. XX [c. 1394-96]. Res. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 3, p. 91. D, Bogdan, Cancelaria lui Mircea, 8.
30.
[1386-1414].
Pe o veche Condică a Coziei, Radu Bălăceanu, fiul lui Const. biv Vel Stolnic, in 1776, Nov., a scos „tituluşul“ lui Mircea-cel-Bâtrtn după un hrisov al mănăstirii Brâncoveni de peste Olt.
Cit. I. Minea, Politica orientală, 104 n. 2.
31.
[1386-1414],
Document nedatat de la Mircea-cel-Bâtrin. Frag. D. Onciul, Titlul lui Mircea, 1012 n. 3. Altele? Id., ib, 1013 n, 1; 1029 n. 1.
32.
[1386-1414].
Hrisovul (XpHcostta) lui Mircea-cel-Bătrîn Vv. Ţării Româneşti, pentru mănăstirea cu hramul Sf. Troiţe (Cozia) şi stareţului chir... prin care scuteşte carele mănăstirei de vamă în toată ţara.
Ed. Text. Militic-Agura, 328. Text sl. Trad. D. Arion, Hrisoavele lui Mircea, no. XXI.
33.
[1386-1414].
Radu, Banul din vremea lui Mircea Vv. cel Bătrân, dă mănăstirii Glavacioc satul Mirceşti la Teleorman.
Res. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 2, p. 177.
34.
[1386-1418], Dec. 11.
Document de la Mircea-cel-Bătrin Vv. Ţării-Româneşti, prin care întăreşte mănăstirii Nucet (Cozia) satele: Călimăneşti, Jăblea, Brădiceni, Seaca, la Râmnic satul Hinoteşti, scutite de bir.
Res. Const. Cantacuzino Stolnicul, Cronol. tabelară, 20 (no. 8). [supt an. 1358 (6866)].
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Româneşti publicate pănă azi
23
35.
[1386-1418.]
Dania lui Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării Româneşti pentru biserica
cu hramul Sfintei Paraschiva......din jos de calia Costeiului, alta
peste riu din gura Văi, cu piatră rătundă, precum merge vărsătura pin riu pe lângă merii popa Oprea Pătruţu, pe lângă stupină, pin Calia Costeiului [Dar cea din jos de „Calia Coşteiului" e dată de Mircea-Vodă Basarab],
Ed. Frag. lat. Hasdeu, „Negru Vodă", CCLXIV. Trad. N. Iorga, Studii şi doc., XII, 229-231. V, Pâcala, „Răşinarii“ 42-43.
Not. Frag. aflat pe dosul diplomei din 1488 a lui Matiaş Cor-vinul, prin care întăreşte hotarele vechi ale satului Răşinari.
36.
[1386-1418.]
Al. Vasilescu, „Urmaş'i lui Mitceau, 6 n. 4, citează două documente nedatate de la Mircea-cel-Bătrân în care menţionează mai mulţi fii.
37.
[1386-1418.]
Hrisovul (X'phcokSa) lui Mircea-cel-Batcân Vv. Ţării Româneşti prin care întăreşte fiilor lui Batea moşia Mociuriţele, lui Coman şi Nan 2 părţi şi lui Stanciu şi Batea a treia parte. Moşia lui Neagotin jumătate lui Coman şi Nan şi jumătate fiilor lui Nea-gotin, nepoţii lui Coman. Scutite de: vama oilor, râmătorilor, vama griului, vinăriciu, albinărit, gloabe, de care, podvoade ; să facă doar oaste. Martori.
Ed. Text sl, Trad. St. Nicolaescu „Doc, de la Mircca", 324-326 Res. D. Bogdan, Cancelaria lui Mircca, 10,
5S.
[1386-1418].
Hrisovul lui Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării Româneşti, prin care dă Saşilor din Cisnădie privilegiul de a-şi paşte vitele în munţii Ţării Româneşti şi de a trăi în pace.
Not Hrisov cuprins in întărirea făcută de Mihail Vv, in 1418 Iun. 5. [Cf, Doc, no, 91].
39.
[1386-1418.]
Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării Româneşti dă mănăstirii Nucet
www.dacoromanica.ro
24
Martd Andronescu
(Cozia) şi stareţului Sofronie satele la Dunăre .• Micluşevetul, Curila. şi Gârdanoveţul, moşii ohabnice.
Ed. Text sl. Trad. St. Nicolaescu „Doc, dcla Mircea", 331-333. Res. C. Giurescu „Despre Rumini", 225.
40.
[1386-1418.]
Mircea-cel-Bătrîn Vv. Ţării Româneşti porunceşte ca oamenii din satele boiereşti cari vor să se mute în satul (Cărăreni) al mănăstirii Cozia, să fie scutiţi de dijme şi neîmpiedecaţi să meargă.
Res. C. C. Giurescu „Organizarea financiară“, 57.
41.
[1386-1418.]
Hrisovul (X'phcokSa) lui Mircea-cel-Bătrîn Vv. Ţării Româneşti prin care întăreşte mănăstirilor Cozia şi Cotmeana şi egumenului Sofronie un loc la apa Prahovei, cu biserică, moară şi metoh.
Ed. Text sl. Trad. St. Nicolaescu, Doc, dela Mircea, 328-30.
42.
[1386-1418.]
Porunca (wpis.wo) lui Mircea-cel-Bătrîn Vv. Ţării Româneşti către stareţul Sofronie dela mănăstirea Cozia, ca să aibă dreptul de a primi danii dela oricine .• boier, slugă, cneaz sau om zis sărac, fără amestecul rudelor acestora. Daniile lui Anghel dela Ocnă să nu le strice rudele.
Ed. Text sl. Trad. St. Nicolaescu, Doc. dela Mircea, 327-28 Res. I. Bogdan, Cnejii Români, 33-4.
43.
[1386-1418.]
Mircea-cel-Bătrân Vv. Tării Româneşti dă mănăstirii Glavacioc
1 >
satele.- Călugărenii la Neajlov şi Călugărenii la Teleorman.
în hrisovul lui Radu-cel-Mare din 1507 (7015), Iul. 20. [Cf.
Doc. no. 796.]
44.
[1386-1418.]
I. Bogdan, Un hrisov al lui Mircea, 4. n., citează un document dela Mircea Vv. pentru mănăstirea Snagov. Martori.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate pănă azi
25
45.
[1386-1418.]
Cartea lui Mircea-cel-Bătrân pentru moşia Vârful Vladului a mănăstirii Tismana.
Citată in întărirea lui Radu-cel-Mare din 1499, Oct. 31 [Doc. no. 708],
46.
1387	(6895), Iun. 27, Ind. 10, Argeş.
Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării Româneşti întăreşte mănăstirii Tismana, ctitoria lui Radu Vv., daniile acestuia (v. supra doc. no. 17), dania lui Dan Vv. (v. supra doc. no. 27) apoi: satul Jarcovţi cu siliştea Stăncişoru pe balta Bistriţa la Bdealu, unde a fost satul Bresniţa, ambele Varonice, Prilepetu, Petroviţa şi Verbiţa ; întăreşte şi dania lui Vladislav Vv. pentru Sf. Antonie laVodiţa (v. supra doc. no. 12). Marginal, dania lui Dumitrie Dăbăcescu din Dăbăcesti la moartea lui.
I
Ed. Text sl. Venelin, 13. Text. Trad., Arh. Ist. III, 191-193. C. Arion, Hrisoavele lui Mircea, 7 şi 97-98. Res. Const. Cantacuzino Stolnicul, Cronol. tabelară, 21 (no. 10). I. Brezoianu, Instituţiile României, 230. Cit. Ştef. Ieromonahul, Viaţa Sf. Nicodim, 65. Lit. Hasdeu, Ist. Crit‘, I. 127. D. Bogdan, Cancelaria lui Mircea, 4.
47.
[1387].
Cf. an. 1406 Dec. 26-1410. [Doc. no. 75]
48.
1388	(6896), Maiu 20, ind. 11.
Hrisovul lui Mircea-cel-Bătrîn Vv. Ţării Româneşti, pentru clădirea mănăstirii Nucet (Cozia) pe locul Călimăneşti la Olt, fost satul lui Nanu Udobă, prin care ii dă satul: OrJeşti la Olt fost al lui Cazan, Cricovul al lui Stan Halgaşu, o moară în hotarul Piteştilor, satul Cursia la moartea lui Stanciu Turcu, moşie cu vie la Argeş dată de Stanciul Balcovu, care o cumpărase dela Ştefan Taco, locul dat de Dude din porunca lui Dan Vv., locul din hotarul lui Stanciu Vranu, dat de Vlad ; 4 vii, una în hotarul Călineştilor, 2 locuri la hotarul lui Voico, altul la Stanislav Ore-ova, moara la Râmnic dată de Dan Vv., via dată de Buda cu voia lui Radu Vv., metohul Hinătescilor dat de Tatul: toate
www.dacoromanica.ro
26
Marta Andronescu
scutite de dări j se dă mertic domnesc din: 220 găleţi de grâu,
10	buţi de vin, 10 burduşe de brânză, 20 caşcavale, 10 vedre de miere, 10 bulgări de ceară, 12 bucăţi abâ şi 300 sălaşe de Ţigani; mănăstirea Cotmeana să fie supt stăpânirea mănăstirei Nucet, cu toate ale ei, după aşezămîntul popei Gavril. Libertatea alegerii stareţului.
Ed. Trad. Foaia Soc. Rom., II, 1871, 29-30. Hasdeu, Ist. Crit.*, I, 129-131. Res. Aricescu, Indice, 11,111 (no. 2274), şi 108 (no. 2251).
Not. D. Bogdan, Cancelaria lui Mircea, 10, ceteşte „ind. 10“.
49.
1388.
D. Onciul, Titlul lui Mircea, p, 1013, n. 1, citează un document dela Mircea din Condica Coziei, f. 25, 26 şi 137.
50.
1389,	Mart 26 [Feria sexta post diem conceptionis beate Mărie Virginis], Radom,
Tratatul încheiat de trimeşii lui Mircea cel Bătrin Vv. Ţării Româneşti: banii Manea şi Roman Herăscu şi de Drăgoi spătarul lui Petru Vv. Moldovei cu Vladislav regele Poloniei, prin care se hotărăşte să se ajute reciproc contra regelui Ungariei, a vasalilor acestuia şi a altor duşmani. La mijlocul Păresimelor apropiate sau opt zile mai târziu, ambii contractanţi să-şi trimeată scrisori de întărire.
Ed. Text lat. Dogiel Codex dipl., I, 2, 597. Fejer, X, 8, p. 297. Hurmuzaki I, 2, 315-316. Text. lat. Trad. Magazin ist.. I, 329-331. D. Arion, Hrisoavele lui Mircea, no. IV. Trad. Şincai, Chronica, I, 564-65 (a. 1389) Mitilineu, Tratate şi convenţiuni, 2-3. Frag. Ulja-nicki, 3-4.
51.
1389	(-6898), Sept. 4, ind. 13, Râmnic.
Hrisovul (X'phcokSa) lui Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării Româneşti, prin care dă mănăstirii Cozia un loc din satul Jiblea, de la Priboaia până în vârful muntelui Cozia şi din sus de Olt până in Cârlig, luat dela boierii: Stanciul, Costea, Vâlcul, Albu şi Radomir, cărora
11	întăreşte satul Jiblea scutit de : oierit. goştinărit, dijma grâului, vinăriciu, gloabe de care, podvoade şi orice slujbe şi li dă satul Orleşti la Olt al mănăstirii Cotmeana. Martori,
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Romăneştl publicate pănă azi
27
Ed, Text, Trad. St, Nicolaescu, Doc. dc la Mir cea, 302-304 (an. 1390). Res. Const. Cantacuzino Stolnicul, Crotiol. tabelară, 21 (no, 11). N. Docan, Elemente cronologice, 384, C, Giurescu, Despre boieri, 22, C, C, Giurescu, Organisarea financiară, 56,
52.
[1389-1418].
Hrisovul (X'phcokSa) lui Mircea-cel-Bătrîn Vv. Ţârii Româneşti, prin care dă voie negustorilor din Ţara lui Vladislav regele Poloniei şi a principelui Vitold, să facă comerţ in ţară dela schelele de pe Dunăre pină la Porţile de fier, cu orice marfă, plătind vamă numai la Târgovişte 5 unde vămile sânt arendate, să se treacă In socoteala Vv.
Ed. Text sl. Trad. Arh. istorică, I, 1, 3-4. D. Arion, Hrisoavele Iui Mircea, no, XXII, Text, sl. Trad. pol. Kaiuzniacki, Documenta. Moldawskie i Multanskie, 8-9, Trad. Mitilineu, Tratate şi convenţiuni, 10-11, Facs. Kaiuzniacki, l, c, Lit. I. Minea, Politica orientală, 108-9 şi n. 3.
53.
1390,	Ian. 20 [In vigilia Sancte Agnetis virginis gloriose], Lublin,
Mircea-cel-Bătrân, Vv. Ţării Româneşti, împreună cu boierii, încheie tratat de alianţă cu Vladislav regele Poloniei pentru a se ajuta reciproc în luptele contra regelui Ungariei sau a altor
duşmani.
>
Ed. Text. Dogi el, Codex dtp/., I, 2, 598. Fejâr, X, 1, 652; ibid„ X, 8, 309. Hurmuzaki, I, 2, 322, Text lat, Trad, Magazinul ist., I, 332-334, D, Arion, Hrisoavele lui Mircea, no. V, Trad. Şincai, Chronica I, 569, [1390,] Mitilineu, Tratate şi convenţiuni, 3-4, Frag. Uljanicki, 4-5. Transilvania 1872, 128. Facs. Hurmuzaki, I, 2, tab. I,
54.
1390, Mart 17 [In festo beate Gertrudis virginis), Suceava,
Tratatul încheiat între Roman Herescu şi Radu Gadchi, solii lui Mircea, cu solii regelui Vladislav al Poloniei: Guervassius de Dalewiez şi Benko de Zabekruc, prin care se hotărăşte ca regele Poloniei să nu înceapă războiu cu Ungaria fără a vesti pe Mircea j Vladislav să recunoască alianţa ce ar face-o Mircea cu Ungaria ; să ţină alianţa făcută, în serbătoarea fericitului Ioan Botezătorul să se întâlnească la Suceava pentru a întări tratatul.
www.dacoromanica.ro
28
Marta Andronescu
Ed. Text. lat. Dogiel, Codex, dipl, I, 2, 598, Fejer, X, 1, 657 ; ihid., X, 8. 310, Hurmuzaki, I, 2, 323-324. Text. lat, Trad. Magazinul ist., 334-7, D. Arion Hrisoavele lui Mircea, no. VI. Frag. Ulja-nicki, 5-6, Uricariul, XI, 20-22. Trad. Mitilineu, Tratate şi convenţii, 4-5.
55.
** 1391 Nicopole [an. Hegirei 805, luna lui Rebiul-Evvell.
Tratatul dintre Mircea I Domnul Ţării Româneşti şi Sultanul Baiezid Ilderim prin care se stabileşte: 1. autoritatea Vv. în conducerea Statului j 2. creştinii trecuţi la mohamedanism şi necreştinaţi să nu fie asupriţi; 3. Valahilor trecuţi în împărăţia turcească să nu li se ia haracij. 4, Vv. să fie aleşi de Mitropolit şi boieri. 5. Ţara să plătească 3.000 bani roşii locali în 300 lei argint ai vistieriei turceşti. Act trecut în „chiutucurile" (condicele) împărăteşti.
Ed. trad. rom. şi franc. D. Sturdza şi C. Vartic, Acte şi Doc., I, 1-2. Trad. rom, Dionisie Fotino, I, 111, 216. Res. N. Docan, Numismatica Ţării Româneşti 517-518. Lit. D. Onciul, Din ist. rom.,
56.	N. Iorga, Geschichte, II, 76, C. Giurescu, Capitulaţiile, 25-26. C. Litzica, Mss. gr. la noi, 330-7,
Not. Rebi-ul-evel 805, corespunde cu Oct, 1372 dela Cr,
56.
[1391—1400] Iun. 10, Târgovişte.
Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării Româneşti întăreşte lui Ion, Burcea, şi Calian satul: Braniştea Urăşiei, Vadul Şercaii şi stâna din muntele Lereştilor, scutite de dijma de oi, porci, grâu, vinăriciu, stupi, vad, apă ş. a. Martori.
Ed. Trad. rom. şi germ. I. Puşcariu, Fragmente istorice, IV, 45-49 Lit. Al. Vasilescu, Urmaşii lui Mircea, 7, I, Minea, Politica orientală 158, n. 2.
57.
1391 Iul. 6 [In octava beatorum Petri et Pauli Apostolorum] Lemberg,
Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării Româneşti înoieşte alianţa făcută cu regele Poloniei Vladislav, de a se ajuta reciproc, contra regelui Ungariei, vasalilor lui şi altor duşmani. înoieşte vechile tratate de alianţă.
Ed. Text. Dogiel, Codex, dipl, 599. Fejer, X, 8, 340. Hurmu-zaki, I, 2, 334-5. Text lat, Trad. Magazinul ist. 1, 338-339. D. Arion Hrisoavele hei Mircea, no. VII. Frag. Uljanicki, 6. Uncariul, XI, 22,
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate până azi
29
Transilvania, 1872, p. 150. Trad. Şincai, Chronica I, p. 573 [an. 1391], Mitilineu, Tratate şi convenţiuni, 7-8.
58.
1391	(6900) Dec. 27 Argeş.
Cartea (literae) lui Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării Româneşti, prin care dă egumenului Standul şi fratelui său, Călin, satul Scoreiul din Ţara Făgăraşului, scutit de dările pentru oi, porci, albine, vin, dijmă de pescuit, poştă şi orice slujbă. Mihail Vv. întăreşte hotare care încep de la Olt de lângă Cetate, ţinutul Cârţa apa Valea Apatului, Piatra Oblă, apa Rivului, Laiotă, muntele} „Cacumen", Scoreiul cel Bătrân, Valea „Viczonilor" Unghiul cu Frasini, „Pe~ role“, Valea „Szerecsi", Czolfa Tunsului, Apa Tunsului, până în virful muntelui. Martori.
Ed. Trad. lat. Transilvania, 1872. 151-152 [supt an. 1392]. Hur-muzaki, I, 2, 341-342. I. Puşcariu, Fragmente istorice, 38-41 (supt an. 1392]. Trad. lat. şi rom. D. Arion, Hrisoavele lui Mircea, no. VIII. Lit. I. Minea, Politica Imp. Sigismund, 158 n. 2.
59.
1392	(6900) Ian. 8 ind. 15.
Hrisovul (JCphcokSa) lui Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării Româneşti, prin care întăreşte mănăstiri Cozia, la locul Călimăneşti pe Olt, mertic din: 500 găleţi de grâu pe an, 10 cărătoare de vin, 12 burduşe de brânză, 12 casca vale, 12 bucăţi postav de zeghii, dij-măritul din jud. Vâlcea, miere şi ceară ; mai dă : balta, Mamina la Orlea, satele Cireşovul, mai sus de Slatina şi altul la Dunăre, Poroinţa, o moară la Râmnic, alta la Catalui la Giurgiu, satul, Luncavăţ, Bucureştii, satele Bogdăneşti şi Lunceani la Olt, Săpatul până la gura Ialomiţii şi Cărare, 300 sălaşe de Ţigani, uliţa de la Râmnic pe Olt, satul inăteşti până la Troian şi Râmnic şi satul Bujorani, la Cătălui. Martori. Scrie Filos logofăt.
Ed. Text sl. Trad. St. Nicolaescu, Doc. dela Mircea, 309-313. Res. Lesviodax, 390-4 [supt an. 1362 (6870) Ian. 7 ind. 15]. N. Docan, Elemente cronologice, 884-88. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 6. C. C. Giurescu, Organisarea financiară, 9. D. Arion, Hrisoavele lui Mircea, 22. Lit. Hasdeu, Ist, Crit.2 I, 126, n. 12-13. Onciul, Titlul lui Mircea. I. Minea, Urmaşii lui Vladislav, 14 n.
60.
1392 (6900), ind. 15.
Mircea-cel-Bătrân Vv. Tării Româneşti întăreşte mănăstirii Tismana > > >
www.dacoromanica.ro
30
Marta Andronescu
ctitoria lui Radu Vv., daniile acestuia (v. supra doc. no. 17), dania lui Dan Vv. (v. supra doc. no. 27) apoi de la Vv. satul Jarcovţi, siliştea Sălcişoară la balta Bistreţului a lui Stanciu Vra-nina, Suşiţa pe Topolniţa, „Sogorino", Pesticevo, venitul de la carele lui Cip Hanos la Bratila ; întăreşte •• moara la Bistriţa a lui Basea dată de doamna Calinichia, Dăbăceştii de la Dumitru Dăbăcescu, dania lui Vladislav Vv. pentru Sf. Antonie la Vodiţa (v. supra doc. no. 12). Se întăreşte cinul lui Nicodim, libera alegere a stareţului.
Ed. Text sl. Venelin, 9-12 [sub an. 1382], Text. Trad. D. Arion, Hrisoavele lui Mircea, no. IX [sub. an. 14...], St. Nicolaescu, Doc. dela Mircea, 305-309. Trad. G. Enăceanu, Monastirea Apele, 629-630. Lit. D. Bogdan, Cancelaria lui Mircea, 4. P, P. Panaitescu, Minele de aramă ale lui Mircea, 154-155, în Cronica numismatică şi arh., XI, 1935, n. 103-104.
61.
1392	(6900) Dec. 12.
Cf. an. [1384—1386] Dec. 12 Doc. (no. 26).
62.
[1392-1408.]
Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării Româneşti întăreşte mănăstirii Tismana ctitoria lui Radu Vv., daniile acestuia (v. supra doc. no. 17) şi dania lui Dan Vv. (v. supra doc. no. 27), de Ia Vv., satul Jarcovăţ cu pârâul, Pesticevo, Sagorino luat schimb de Nicodim pe Po-roiniţa, satul Sagheveţ cumpărat de Nicodim sub Dan Vv. Groşanii, moşia la Poeni a lui Tatomir, Voico şi Radoslav, Jaleşul dat de Dimitrie Dăbăcescu, Aniniş pe Jiu, satul de la balta Sălcişoara, zeciuiala de la carele lui Ciophan la Bratila, moara la Bistriţa a lui Basea, dată de Doamna Calinichia, întăreşte dania lui Vladislav Vv. pentru Sf. Antonie la Vodiţa (v. supra doc. no. 12) Satele scutite de dări. Alegerea stareţului după orânduiala lui Nicodim.
Ed. Text sl. Trad. St. Nicolaescu, Doc. dela Mircea, 337-341. Frag. Id., Alexandru V. Aldea, 2 n. Lit. P. P. Panaitescu, Minele de aramă ale lui Mircea, 154-155, in Cronica numismatică şi arh., XI, 1935, no. 103-104.
63.
1393	(-6902).
D. Fotino, „Istoria gen. a Daciei11, trad. G. Sion, III, 216 n. 1, dă după o însemnare veche a boierului Serdar Const. Chiţoreanu,
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Romăneştl publicate pănâ azi
31
făcută după un hrisov a lui Mircea din 6901, titlul cel mare al acestuia, care sfârşeşte astfel: „şi domn cetăţii Drâstorului şi al tuturor Ţărilor şi oraşelor până in hotarul Adrianopolei".
Lit. Hasdeu, Ist. Crit.I, 30. Onciul, Mircea cel Bătrân, 185. I. Minea, Politica orientală 104. n 2, şi 124 Al. Vasilescu, N. Iorga, Veneţia la Marea Neagră, în Conv. Lit., XLIX., 444.
64.
1395,	Mart 7. [In Dominica reminiscere] Braşov.
Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării Româneşti făgădueşte regelui Sigis-
mund al Ungariei, care l-a ajutat contra Turcilor: 1. să-l însoţească personal, sau să trimeată numai oaste, dacă regele nu merge în persoană, contra Turcilor; 2. să înlesnească armatelor ungureşti trecerea şi hrana ; 3. să rămână el sau armata, după cum rămâne Sigismund sau numai armata acestuia, în locurile cucerite. 4. să poată concedia armata; 5. să-i treacă peste Dunăre; 6. să ajute aprovisionarea.
Ed. Text. Fejer, X, 2, 270. Hurmuzaki, I, 2, 359-361. Text. lat. Trad. D, Arion, Hrisoavele lui Mircea, no. XI. Frag. Pray, Disserta~ tiones, VII, 144. Transilvania, 1872, 163. Trad. Şincai, Ckronica, I 578-582. [A. 1395] Mitilineu, Tratate şi Convenţiuni, 8-10.
65.
1396,	Maiu 28 [Ipso die sancte et individue Trinitatis], Argeş. Vlad Vv. Basarabiei şi comitete Severinului se închină lui
Vladislav, regele Poloniei, şi soţiei acestuia, Hedviga, moştenitoarea Ungariei, care îi întăriseră voevodatul Basarabiei şi ţinuturile din Ţara Ungurească (Amlaşul şi Făgăraşul) făgăduind să fie credincios şi să-i ajute în lupte.
Ed. Text. lat. Dogiel, Codex dipi, I, 2, 623. Fejer, X, 8, 414. Hurmuzaki, I, 2, 374-375. Uricarul, XI, 23-25. Trad. Şincai, Cbro-nica, I, 584-85. Hasdeu, Ist. Crit. 73. Frag. Uljanicki, 9-11. Lit. Hasdeu, o. c., 73-76, unde se citează discuţiile anterioare.
66.
[1398 (-6907)], Nov. 21, Ind. 7.
Jupan Aldea dă mănătirii Sf. Nicolae din Cutulmuz, la Sfântul Munte, satul Cireşovul de la Olt pentru pomenirea lui Mircea Vv. şi a sa, cu familia. Dă carte (iihcjhhj) egumenului Ieremia. Martori. Tabisa scrie. „Cambanarit."
www.dacoromanica.ro
32
Marta AndronescU
Ed, Text sl, Trad. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 15-16, Lit. St. Nicolaescu, Mănăstirea Cutlumusul, in „Universul", 1913, Aprilie 30, N. Iorga, Muntele Athos, 18 [supt an 1414.] I. Minea, Vlad Dracul, 41 n. 1,
67.
1399 (-6907), Maiu 11, ind, 3, Giurgiu.
Cf, 1409 Maiu 11 ind. 3. [Doc no. 77],
Not, 1399 are ind, 7.
68.
1400 (6908) Mart, 23, Gherghiţa.
Hrisovul lui Mircea-cel-E ătrân Vv. Ţării Româneşti, prin care întăreşte mănăstirii Snagov moşia Valea, cu moara de pe Neajlov şi vama de la Prahova,
Res, Const, Cantacuzino Stolnicul, Cronol, tabelară, 21-22 (no.
13), Ionescu-Gion, Bucurescii până la 1500, 189,
69.
1400 (-6908) Iul. 20, Argeş,
Mircea-cel-Bătrîn Vv. Ţării-Româneşti dă boierilor; Micul şi Stoia satul Mândra din Ţara Făgăraşului, scutit de: oierit, goşti-nărit, dijma de miere, vinăriciu, moară, etc. Martori.
Ed. Trad. ung. I. Puşcariu, Fragmente istorice, IV, 43-45. Lit. I. Minea, Politica orientală, 158, n. 2.
Not. Acelaşi doc. a fost ed. in traducere ung. şi rom. de Gr. Tocilescu, Cetatea Bucureşti, 18-21, cu data: 1410 Iulie 20 [Anni a creatione mundi 6060 octavo centisimo quinquagesimo octavo] Bucureşti. ** D. Onciul, Titlul lui Mircea, 1031-1032, n. 2.
70.
1401. Cetatea Bucureştilor.
Ionnescu Gion, Bucurescii, 189; citează un hrisov de la Mircea-cel-Bătrân despre dania făcută unui Român din Ţara Făgăraşului. Fără data (1386—1418) e pomenită într’un act de la tribunalul din Făgăraş, cu data 1511 August 26, dania lui Mircea Vv. pentru boierul Costea anume: Viştea-de-jos, Viştea-de-sus şi Arpaşul.
N. Densusianu, Istoria Făgăraşului, 8; Hurmuzaki, II, 90.
Not. Ionnescu-Gion, lbid., p. 187 mai citează un doc. de la Mircea din 1401, Bucureşti.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Romăneştl publicate pănă azi
33
71.
[c 1402—1416] Aug. 10 Giurgiu.
Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării-Româneşti scrie regelui Vladislav al Poloniei, ruda sa, că nu el a spus Ungurilor că Vladislav vrea a se uni cu Turcii contra lor, ci poate chiar solii poloni trecând prin Ungaria.
Ed. Text. sl. Trad. lat. Hurmuzaki, I, 2, 825-26 [a. 1383-1419]. Text sl. Trad. D. Arion, Hrisoavele lui Mircea, no. XVI. St. Nico-laescu, Doc. de la Mircea, 342-344. Text. sl. Uljanicki, 14-15. Ohi-enko, Dvi gramaty voevody, 419-420 (fără an).
1402-1418.
72.
Hrisovul (IfpHCORtîrt) lui Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării-Româneşti, prin care dă mănăstirii de la Nucet (Cozia) bălţile de la Săpatul la gura Ialomiţei, pe Dunăre, cu veniturile: gloabe, duşugubine, de la stupi ş. a. Tâmpa, care, cu gîrla Săpatul, s’a închinat stareţului Sofronie şi mănăstirii, să-şi ia vama de la această gârlă; restul il va lua statul. Porunceşte slugilor sale şi căpeteniilor Dârstorului să nu ia drepturile mănăstirii. Marginal 6895, adecă 1387.
Ed. Text. Miletic-Agura, 327-328. Text sl. Trad. T. Cipariu, Archivu, 77 [supt an. 1387]. D. Arion, Hrisoavele lui Mircea, no. III. St. Nicolaescu, Doc. de la Mircea, 314-317, Res. Const. Cantacuzino Stolnicul, Crotiol. tabelară, 20, (no. 5). St. Greceanu, Scrierile lui Radu log. chronicarul, II, 251 [supt an. 6810], Brezoianu, Instituţiile României, 230-231 [supt an. 1387]. Facs. Miletic-Agura, l. c. St. Nicolaescu, o. c., 315. I it. pentru datare. Hasdeu, Ist. Crit. 2, 130 [supt an. 1387 (6895)]. ld., Negru-Vodă, CCLX11I, il crede din 1387, pentru că la 8 Maiu 1388 e stareţ Gavriil. Onciul Orig. Princip., arată că Gavriil era stareţul Cotmanei unite cu Cozia şi că So-fronie continuă să existe pină in 1413. Id., Titlul lui Mircea, 1011. Id. Mircea cel Bătrân, 176. I. Minea, Pierderea Amlaşului, 17-19 n. după titlu şi stareţul Sofronie, il crede posterior a. 1402-3. St. Nicolaescu, /. c. cu data c. 1392-94.
23.
1403 Sept. 16 (Dominica post sanctum Matheuin et secundum rossicum calendarium dominica post venerabilis cruciş exaltationem), Giurgiu.
Cartea [rtHCTOitt(s)] lui Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării-Româneşti, prin care înoieşte tratatele de alianţă cu Vladislav, regele Poloniei.
3
www.dacoromanica.ro
34
Malta AndrorteScu
Ed, Text. Uljanicki, 13-14. Ohienco, Dri gramoly, 422. Text sl. Trad. lat. Hurmuzaki, I, 2, 824-825; şi Trad. D. Arion, Hrisoavele lui Mircea, no. XVII [1413]. „In săptămâna după Sf. Matei şi pe ruseşte dupe înălţarea cinstitului Hristos".
Not. Dumineca după evanghelistul Matei cade la 23 Sept. iar Duminica după înălţarea Crucii la 16 Sept. Probabil că s’a făcut o greşeală: in loc de Duminecă înainte de Sf. Matei sau Duminică după Înălţarea Crucii, s’au pus amândouă datele după sărbătorile respective. Credem că trebuie să conteze ca dată exactă 16 Sept. 1403.
74.
1406 (-6915) Nov. 23, ind. 15, Tismana.
Porunca (noRiakiiii) lui Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării-Româneşti către popa Nicodim de Ia Tismana pentru ca să aibă mănăstirea dreptul de a pescui in Tismana şi de a avea imaş între satul Tismana şi munţi. Hotarnic: Bratu, fost dregător al Jiului. întâlnirea cu craiul (Sigismund) la Severin.
Ed. Text. Venelin, 22-23. Miletic-Agura 329. [sub. an. 1407] Trad. Hasdeu, Arch. ist. I, 1, 98-99 [i. e. Tagoriil. Text sl. Trad. A. Şte-fulescu, Doc. slavo-române, 11-12. Res. I. Brezoianu, Instituţiile României, 231 [supt an. 1406 Septembre 24]. Facs. Miletic-Agura, l. c.
75.
1406 Dec. 26-1410.
Scrisoarea (iihuiitk) lui Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării-Româneşti către satele mănăstirei Tismana care nu pot fi ocină, ohabnice vreunui cneaz sau boier, sânt scutite de slujbe, dăjdii, strajă, găleată de grâu, coşniţă de poame, gloabă şi deşugubină. Să fie supt ascultarea lui chir Agathon.
Ed. Text. Venelin, 26-27 [supt an. 1387]. Text sl. Trad. A. Şte-fulescu, Doc. slavo-romăne, 1314. Res. Ştef. Ieromonahul Viaţa Sf. Nicodim, 82. Facs. Venelin, l. c. Lit. Al. Ştefulescu, l. c. I. Bogdan, Despre cnejii români, 33.
Not. Se poate data după moartea lui Nicodim.
76.
[1408-1418].
Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării Româneşti întăreşte mănăstiri Tismana ctitoria lui Radu Vv. daniile acestuia (v. supra doc. no. 17, cf. no. 27) de la Vv. satele : Trufeşti, Piatra, Obedin, Ceauri, Un-gurei, Duşeşti, Ploştina, Jarcovăţ, Varovnicul, Şuşiţa cu Novoselţii, Pesticevul pe Blatniţa, dat de Doamna Calinichia, Sagoina dat de
www.dacoromanica.ro
Repertoriul docjmentelor Ţării-Româneşti publicate până azi
35
Lucaci, Bistriţa cu Ţarina şi Savovăţul cumpărate de popa Ni-codim de la Dan Vv., moara în Bistriţa, dată de mama Vv. întăreşte dania lui Vladislav Vv. pentru Sf. Antonie la Vodiţa (v. supra doc. no. 12), întăreşte şi zeciuiala de la carele logofătului Hanuş la Bratila Să se păstreze cinul lui Nicodim.
Ed. Text. sl. Trad. St. Nicolaescu, Doc. de la Mircea, 534-536. Frag. ld., Alexandru V. Aldea, 2 n. Lit. P. P. Panaitescu, Minele de aramă ale lui Mircea, 154-155. in Cronica numismatică şi arch., XI, no. 103-104. Cf. 1439 (6947) Aug. 2, ind. 2 (Doc. no. 218); 1505 (7013) Mart. 26 (Doc. no. 773).
77.
1409 (-6917) Mai li ind. 3 Giurgiu.
Hrisovul (XpHCOKSa) lui Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării Româneşti prin care, după cererea boierilor: Baldovin, Şerban şi Radu al lui Stan, eliberează satul Polcăuţii dat mănăstirii Strugalea de jupân Gal, de dări: boierit, goştină, albinărit, găletărit, vinăriciu, gloabe, de care, podvoade; scutit şi de a pescui trei zile moruni pentru domn j îi mai dă 15 găleţi şi 2 cărătoare de vin pe an. Martori. Scrie Mihail.
Ed. Text. Venelin, 10-19 [supt an. 1399 (6907), Miletic-Agura, 329-331], Text sl. 1‘rad. D. Arion, „Hrisoavele lui Mircea", no. XIII, St, Nicolaescu, Doc. de la Mircea, 317-319. Trad. Arh. ist. I. 1. 97 [supt an, 1399.] Facs. Miletic-Agura, l. c. St. Nicolaescu, o. c. 318,
Not. Ind. nu corespunde. Pentru an. 1409 (6917) trebuie ind, 2,
78.
1409. Argeş,
Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării Româneşti, dă voie negustorilor din Lemberg să facă liberi negoţ în ţară cu orice mărfuri afară de argint.
Ed. Text lat. Kaluzniacki, Doc. Moldawskie i multanskii, 22-23 Res. N. Docan „Numismatica Ţării-Româneşti", 518,
79.
1411 Maiu 17 [In Dominica vocem jucunditatis], Giurgiu.
Legămîntul făcut de Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării Româneşt şi boierii săi, cu Vladislav, regele Poloniei, de a se ajuta reciproc, în basa rudeniei lor, contra regelui Ungariei şi vasalilor acestuia. Se înoiesc vechile legăminte.
www.dacoromanica.ro
36
Marta AndronescU
Ed. Text. Fejer, X, 5. 130, Dogiel, Codex dipl. I, 2. 600. Hur-muzaki, I, 2, 472-473. Uricariul, XI, 30-31. Text. lat. Trad. Magazinul ist., I, 340-342. D. Arion, Hrisoavele lui Mircea, XIV. Trad. Mitilineu, Tratate şi Convenţiuni, 11-12. Frag. Uljanicki, 19-20. Res. Şincai, Chronica, 597, (an. 1411.)
80.
1413	(-6921) Aug. 6. ind. 6, Câmpulung.
Hrisovul (JfpîcoBSrt) lui Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării Româneşti, prin care întăreşte Braşovenilor privilegiul de vamă avut dela strămoşii lui, anume să plătească vamă între Braşov şi Brăila la Târgovişte, Târgşor, Dâmboviţa şi Bran. La venirea lui Felentin, Martin şi Cruş. Martori. Scrie Baldovin logofăt.
Ed. Text sl. Miletic, 47-48. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 3-6. G. Tocilescu, 534 Doc. istorice. 4-6. D. Arion, Hrisoavele lui Mircea, No. XV. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1 3-5.
Not. Arch. Br. no. 779.
81.
1413, Aug. 25. (Feria sexta post festum sancti Bartholomaei apostoli), Câmpulung.
Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării-Româneşti, la venirea lui Felentin (Valentin), Crus şi Martin din Râşnov cu scrisori dela Stibor Vv. şi Mihail Salomon de Nadasd, comitete Secuilor, împreună cu boerii, întăreşte vechile aşezăminte pentru vama dela : Rucăr, Dâmboviţa, Brăila, Târgovişte, Târgşor; opreşte zălogirile de
oameni si mărfuri.
)
Hrisov intercalat intr’un act de confirmare al lui Dan II din 1431 Ianuarie 28 [Dominica proxima ante festum purificationis] Târgovişte. Cf. Miletic, Sbornic, 16-17, p, 503 504. Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile ' I, 36-33. Hurmuzaki, XV, 1, 8-10.
82.
1413 [6921],
Dintr’un document posterior acestei date, St. Nicolaescu, Doc. slavo-romăne, 217, dâ un fragment, in care emitentul spune: „şi am văzut şi cetit Domnia Mea hrisovul răposatului Mircea Vv. pentru moştenire, decind a fost cursul anilor 6921“ (1413).
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate pănă azi
37
83.
1414	(12) Nov. 21, ind. 7.
Hrisovul lui Mircea Vv. care după cererea călugărului Ieremia, venit în ţară, dă Sf. Nicolae din Cutlumuz clopotniţei, „căm-bănâriei8, satul Cireşovul, pentru pomenirea sa şi a părinţilor, „pentru că este a noastră mănăstire8.
Ed. St. Nicolaescu, „Universul“, 30 Aprilie 1913. Res. N. Iorga, „Muntele Athosp. 465,
Not. Ind. 7 corespunde an. 1413 (6922).
84.
[c. 1414-1415.]
Hrisovul (YpicoRoya) lui Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării-Româ-neşti, prin care întăreşte lui popa Lazăr de la Snagov satul Ciulniţa de pe Buzău, dat de fratele său Stan mănăstirei, scutit de: vama oilor, a râmătorilor, albinărit, găletărit, vinărici, gloabă, de care, podvoade, de fân, de Jcăşărit, de duşugubină şi altele afară de serviciul de oaste.
Ed. Text. sl. Trad. St, Nicolaescu, Vechimea Mănăstirei Snagov 109-111. Res. Id. Alexandru V. Aldea, 11 n.
85.
1415-(6923) Mart. 28, ind. 8, Mănăstirea Cozia.
Hrisovul (VpHCOKSit) lui Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării-Româneşti prin care dă mănăstirei Cozia şi egumenului Sofronie vama de la Genune (Câineni). Martori. Scrie Mihail logofăt.
Ed. Text sl. Trad. St. Nicolaescu, Doc. de la Mircea, 320-321. Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Ctonol, Tabelară, 22 (no. 14). I. Brezoianu, Instituţiile României, 231. Aricescu, Indice II, p. 111 (no. 2271). I. Bogdan, Un hrisov al lui Mircea, 110.
86.
1415	(-6923) Iunie 10, ind. 8, Argeş.
Hrisovul (xphcokSa) lui Mircea-cel-Bătrân Vv. Ţării-Româneşti prin care dă lui Vlad cu nepoţii: Sişa, Buia şi Stănilă cu fraţii, satul Beala şi Prislopul scutite de: oerit, goştină, albinărit, găletărit, vinărici, gloabe, de care, podvoade şi orice slujbe. Dau Domnului cal şi cupă. Martori. Venirea lui Mustafa Celapie. Mihail grămătic scrie.
www.dacoromanica.ro
38
Marta Andronescu
Ed, Text. si. Trad. I. Bogdan. Un hrisov ol lui Mircea, 112-115. D. Arion, Hrisoavele lui Mircea, no. XVIII. St. Nicolaescu, Doc. de la Mircea, 322-323. Facs. St. Nicolaescu, o. c., 322.
87.
[c. 1415, 31 Ian. 1418].
Porunca (wphsmo) Iul Mihail Vv. Ţării-Româneşti prin care hotărăşte în ce chip îşi va scoate „orice om din Ţară" datoriile de la Braşoveni.
i
Ed. Text. Miletic, 48. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 7-8. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 6 7. Trad. I. Bogdan, Relaţiile l, 6-7. Not. Arh. Br., no. 217.
88.
[c. 1415, 31 Ian. 1418.]
Scrisoarea (nmurr) lui Mihail I Vv. Ţerii-Româneşti, către vameşii de la Dâmboviţa, Rucăr şi Bran, pentru vama ce au să ia Braşovenilor.
Ed. Text. Miletic, 48. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 6-7. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 7-8. Trad. I. Bogdan, Relaţiile '. 6, Not. Arh. Br., no. 216.
89.
1417. Iun. 10, Târgovişte.
Cf. [1391-1400] Iun. 10 (Doc. no. 56).
90.
[Ante 1418.]
Mihail I Vv. Ţării-Româneşti dărueşte „cu voia părintelui său“ mănăstirilor Cozia şi Cotmeana de ocină şi ohabă, 10 case de oameni, din casa şi oraşul lui, scutiţi de dăjdii şi slujbe şi făcuţi slobozi.
Res. C. Giurescu, Despre Rumâni, 195. I, Minea, Politica Orientală, 159. Lit. Haşdeu, Ist. Crit,*, I, 132, n. 2 şi Al. Vasilescu, Urmaşii lui Mircea, 8, n. 1, explică confusia făcută cu doc. din 1418, Iunie 22.
91.
1418 Iun. 5 [Dominica Octavorum corporis Christi] Argeş.
Mihail I Vv. Ţării-Româneşti întăreşte Saşilor din Cisnădia
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-RomâneştiJpublicate până azi
39
(Heltha) după rugămintea trimişilor: Iacob Armeanul şi Christel, privilegiul dat de Mircea Vv., de a-şi paşte vitele în munţii Ţării-Româneşti. In cas de războiu să trăiască în pace şi să Ie trimeată un boer cu o săgeată de oaste.
Ed. Text. lat. Engel, Geschichte der Wallachey, I, 164. Transilvania, 1872, 220-221, Hurmuzăki, I, 2. 502. Trad. Arh. ist., I, 1, 117-119. Lit. Onciul, Titlul lui Mircea, 214. Id. Mircea-ceTBătrân, 189, n. 3. I. Minea, Politica orientală, 159.
92.
1417	(-6926) Iun. 22, ind. 11, Târgovişte.
Porunca (wpi3«o) lui Mihail Vv. Ţării-Romăneşti pentru mănăstirea Cozia, unde odihneşte părintele său, şi Cotmeana, ca să fie scutite satele de ori ce dare, ocinile, dobitoacele şi oamenii lor, de vinărieni, morărit, cislă.
Ed. Text sl. Miletic-Agura, 331-332. Res. I. Brezoianu, Instituţiile RO' mâniei, 232. Lit. Haşdeu. Ist. Crit, I, 132. n. 1. Iorga, Rev. Ist. IX, 1923, p. 194.
93.
1418	(6926), Iul. 10.
Hrisov de la Mihail I. Vv. Ţării-Româneşti pentru Chiojdul moşnenilor din Stări Chiojd.
Frag. D. Onciul, Mircea-cel-Bătrân, 186, no. 1. Res. Cantacu-zino Const. Stolnicul, Cronol. tabelară, 22, (no. 15). Lit. I. Minea, Politica orientală, 163. M. Onciul, Titlu lui Mircea, 224, n 1.
94.
1418	(-6926), Argeş.
Mihail I, Vv., Ţării Româneşti dă boierilor: Coman şi Nan moşia Rodulful, Piscul şi Jiliştea.
Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. tabelară, 22, (no. 15.)
95.
1419	Mart. 18.
Mihail I, Vv. Tdrii-Românesti, către mănăstirea cu hramul sfintei Treimi (Cozia) şi stareţul Sofronie pentru scutirea de vamă a carelor mănăstirei.
Ed. Text sl* Trad., Haşdeu, Negru Vodă, CGLXI-II, sub an. 1379. Res. I, Brezoianu, Instituţiile României, 232-233, Aricescu, Indice, II,
www.dacoromanica.ro
40
Marta Andronescu
111 (no. 2272.) Frag. St. Nicolaescu „Alexandru V. Aldea“. 6-7 şi n. 1. Facs. Haşdeu, op. c., no. II. Lit. Onciul, Originile principatelor, 203-205, Id., Titlul lui Mircea, 23 şi 223. Id., Mircea-ceUBătrân, 187, n. 1. Al. Vasilescu Urmaşii lui Mircea, 9. I. Minea, Politica Orientală, 14b şi 162.
Not. Data e pusă de traducătorul Gh. Peşacov la Arh. St. Bucureşti. La Haşdeu, 1. c. şi I. Brezoianu 1. c. „Radu"; s’a constatat inşi e dedesupt a fost scris Mihail.
96.
1420-1424.
Porunca (ivpHXiMo) lui Dan II, Vv. Ţerii-Româneşti către Târ-goviştenii, pe care îi scuteşte de alte vămi afară de cea veche de la Târgovişte.
Ed. Text, Miletic, 55. Text sl. Trad. I. Bogdan Relaţiile ’, 28. Gr, Tocilescu, 534 Doc. istorice, 4 [sub an. 1384-1386]. Res. I. Bogdan, Relaţiile 1, 24-25.
Not. Arh. Br, no. 3,
97.
1421 (6829) Mai 17, ind. 14.
Radu II, Praznaglava Vv. Ţării-Romăneşti făgăduieşte Braşovenilor pace, ajutor reciproc, libertatea comerţului. Se prevede: judecarea săracilor (cHpaiţH) de Vv. sau de ei pentru ai lor şi să nu adăpostească unii vrăjmaşii celuilalt.
Text Miliţie, 52. Ed. Text sl. Trad I. Bogdan, Relaţiile *, 8-10. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 8-9. Res. Onciul, Originea Principatelor, 202, I. Bogdan, Relaţiile7-8.
Not. Arh. Br. no. 776.
98.
1421 (6929) Iun. 1. Crugul soarelui 14, Crugul lunei 12.
Hrisovul lui Radu II, Prasnaglava Vv. Ţării-Româneşti prin care întăreşte mănăstirei Nucet (Cozia) bălţile de la Săpatul la vărsarea Ialomiţei în Dunăre, balta Săpatul dată de Tâmpa în vremea lui Mircea Vv. şi a stareţului Sofronie şi vama de la stupi. Martori.
Frag. Onciul, Titlul lui Mircea, 223. Res. N. Docan Elementente Cronologice, 387. St. Greceanu, Genealogiile documentale, 345. St. Nicolaescu, Alexandu V. Aldea 1 n. 5.
Not. N. Docan, 1. c., arată că crugurile 14 şi 12 sânt pentru anul 7042; pentru 6929 ar fi 13,
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţăril-Romăneşti publicate pănă azi
41
99.
1421 Iun 19, Creaţa.
Hrisovul lui Radu II, Prasnaglava Vv., Ţării-Romăneşti pentru moşiile Jiblea, Călimăneşti, etc... ale mănăstirei Cozia. Martori.
Res. I. Brezoianu, Instituţiile României 234 sub an. 1437. St. N. Ni-colaescu, Doc. slavo-române, 220. C. Giurescu. Despre boeri, 22-23.
Not. Al. Vasilescu, Urmaşii lui Mircea, 19, n. 3, 21, n. 5. Crede că anul 6945 (1437) este o adăogire posterioară.
100.
1421 (6930) Sept. 10, ind. 1, Argeş.
Hrisovul lui Dan II Vv. Ţării Româneşti pentru întărirea donaţiilor mănăstirei Tismana, Martori.
Res. I. Bresoianu, Instituţiile României, 232. Lit. St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, 19, n. I. Bogdan, Relaţiile,251 n. (doc. şi data).
Not. St. Greceanu, Genealogiile documentate, I, 262 n., cu aceiaş dată menţionează un hrisov dat: mai multora să le fie moşie ohavnică (indescifrabil), Ind. nu corespunde; pentru 1421 Sept. trebue ind. 15.
101.
■v
1421 (6939) Nov. 21, ind. 15, Târgovişte.
Hrisovul (j(phcorS/\) lui Radu II Praznaglava Vv. Ţării Româneşti prin care întăreşte Braşovenilor vechile aşezăminte de vamă pentru drumul Brăilei, la Bran, Târgovişte şi Dâmboviţa. Făcut la venirea lui Hanăş Râvel şi Cârstea din Râjnov. Martori. Scrie Gherghina.
Ed. Text. Miletic. 52. 53. Text sl. trad. I. Bogdan, Relaţiile », I, 11-13. G. Tocilescu, 534. Doc. istorice, 10-11. Res. Onciul, Originile Principatelor, 202. I. Bogdan, Relaţiile '. 9-10.
Not. Arh. Br. no. 771.
102.
1421 Dec. 12.
Al. Vasilescu în Urmaşii lui Mircea, 150, citează un document de la Dan II. Martori: Albul.
103.
1422 (= 6931) Sept. 16, Argeş.
I. Brezoianu, Instituţiile României, 233, citează un hrisov al lui Dan Vv,, fiul lui Dan,
www.dacoromanica.ro
42
Marta Andronescu
104.
1422 (6931) Oct. 23, ind. 1, Târgovişte.
Hrisovul (XphcokSa) lui Dan II Vv. Ţării Româneşti dat Braşovenilor pentru întărirea aşezământului de vamă avut de la înaintaşii lui. Martori. Coico logofăt scrie.
Ed. Text. Mileti6, Sbortiik, XVI-XVII, 500. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', I, 15-17. G. Tocilescu, 534 Doc, istorice, 13-15. Trad. I. Bogdan, Relaţiile'. Facs. Miletic, 1. c.
Not. I. Minea, Politica orientală, 171, crede că e din 1423
Arh. Br. no. 71.
105.
[1422 post Oct. 23.]
Porunca (wpHSMo) lui Dan II. Vv. Ţării Româneşti către Braşoveni pentru aşezământul de vamă dat de Mircea Vv.. Vesteşte vameşii de la Cetatea Dâmboviţii şi Rucăr.
Ed. Text. Mileti6, 58-59. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ’, 17-19. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 15-16. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 13. 14.
Not. Arh. Br. no. 9.
106.
[1422.]
Scrisoarea (nmurr) lui Dan II. Vv. Ţării Româneşti, prin care vesteşte vameşilor din Prahova că a întărit Braşovenilor, privile-gile de vamă date de Mircea Vv.
Ed. Text. Miletic. 57. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, 19-21’ Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice 16-17. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *’ 14-15.
Not. Arh. Br. no. 7.
107.
[1423-1426 - 1427-1431.]
I. Bogdan in Relaţiile,l I, 251 Vv. citează un document nedatat de la Dan II pentru Tismana.
108.
1423.
Tunusli, Ist. polit. şi geog. a Ţării Rom., trad. Sion, p. 130, spune că este un document de la Dan Vv. pentru satul Băişoara din Loviş-tea in jud. Argeşului.
Lit. Onciul, Radu-Negru, 44 n. 2.1. Minea, Urmaşii lui Vladislav, 21.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţăril-Romăneşti publicate până azi
43
109.
1424	(6932) Febr. 28. ind. 2. Tărgovişte.
Dan II Vv. Ţării Româneşti întăreşte mănăstirilor Cozia şi Cotmeana stăpânire peste lo case de oameni din Tărgovişte, ohabă, scutite de dări, oerit. goştinărit, etc., Martori.
Res. Cantacuzino Const. Stolnicul Crotiol. tabelară 22 no. 16. N. Docan, Elemente Cronologice 387. St. Greceanu, Geneologiile documentate, I, 344. C. Giurescu, Despre r mâni, 195.
110.
1424 Aug. 3.
I. Brezoianu, Instituţiile României, 233, şi St. Greceanu, Genealo-giile documentate, I, 344, citează un hrisov de la Dan Vv.
111.
1424 (-6932) Aug. 5, ind. 2.
Dan II Vv. Ţârii-Româneşti întăreşte mănăstirei Tismana daniile ctitorului ei, Radu Vv. (v. supra doc. no. 17■, cf. şi no. 27 şi 34), cumpărăturile lui chir Agaton de la Stanciul fiul lui Macher pe un cal, 2 pahare, 2 linguri şi un brâu de argint, apoi Leurda, Cireşelul, Turcineştii, şi dania lui Vladislav Vv. pentru Sf. Antoine la Vodiţa (v. supra doc. no. 12). Satele sunt scutite de slujbe. Alegerea stareţului dupe orânduiala lui Nicodim.
Ed. Text. sl. Trad., Arh. ist., I, 19-21. Trad. G. Enăceanu, Mănăstirea Apele, 755-757. Res. I. Brezoianu, Instituţiile României, 233. St. Nicolaescu, Alexandru V. A\dea, 3 (dau August 3) Lit. Ştef. Ieromonahul, Viaţa Sf. Nicodim, 65 (id.)
112.
1424 Nov. 10, Tărgovişte.
Hrisovul (xpHCOKtJa) lui Dan II Vv. Ţării-Româneşti, prin care, pentrucă Sigismund l-a lăsat să-şi facă haraghie (monetărie), fixează Braşovenilor plătirea vamei de la Rucăr la Brăila, la Bran( Târgşor, Tărgovişte, Dâmboviţa şi Vadul Dunării. Martori.
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile’, I, 21-24. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 18-120. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 15-17. Lit. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 10-11, n. 4.
Not. Arh. Br., no. 780.
www.dacoromanica.ro
44
Marta Andronescu
113.
1424 Nov. 10 (Feria sexta proxima in vigilia Sancti Martini episcopi et confessoris) Târgovişte.
Dan Vv. Ţării-Româneşti, fiindcă regele Sigismund ia îngăduit să facă haraghie (monetărie), stabileşte vama de plătit pentru Braşoveni şl cei din Ţara Ungurească la: Bran, Brăila, Târgşor, Târgul Nou, Târgovişte, Dâmboviţa, Dunăre şi Rucăr. Martori: Valentin, Iohan Crispa, Martinus judele Râşnovului etc.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile', I, 24-27. Hurmuzaki, XV, 1, pp. 12-13 [sub an. 1423],
Not. Arh. Br., no. 774.
114.
1424.
St. Nicolaescu în Alexandru V, Aldea, 11 n. şi I. Minea, Vlad, Dracul, 31, citează, un document de la Dan fiul lui Mircea.
1424.
115.
Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 2, p. 169, n. 3, citează un document de la Dan II, Vv. in care „birnicul" = strângător de dăjdii.
116.
1424.
Scrisoarea (nmurr) lui Dan II, Vv. Ţării-Româneşti, către vameşii da la Cetatea Dâmboviţei şi Rucăr pentru vama ce au să ia de la Braşoveni.
Ed. Text Miletic, 56. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile , I 27-23 Gr, Tocilescu, 534 Doc, istorice, 21-22. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1 18. Lit. St, Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 11-11. n. 4.
Not. Arh. Br,, no, 5.
117.
c. 1424-1427.
Scrisoarea (nmiifr) lui Radu II. Prasnaglava Vv. Ţării-Româneşti, prin care scuteşte pe Braşoveni, ca in vremea lui Mircea, de vama de la Câmpulung.
Ed. Text. Miletic, 53. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 13. 14, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 11-12, Trad. I, Bogdan, 10-11-Not. Arh. Br., no. 227.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romineştl publicate pănâ azi
45
118.
[c 1424-1427],
Porunca (wpH3mo) lui Radu II. Prasnaglava Vv. Ţării Româneşti pentru privilegiile comerciale date Braşovenilor, Râşnovenilor şi Ţării Bârsei şi ca vameşii Ţarului Alexandru, de la Rucăr şi Dâmboviţa să nu calce aceste privilegii.
Ed. Text. Miletic, 47 [sub an. 1375-1380], Text sl. Trad. Haş-deu, Negru Vodă, CCXLI-II. [sub an. c. 1374] I, Bogdan Relaţiile *, I, 14-15. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 12-13, Lit Haşdeu, 1, c. Onciul Originea principatelor, 201-202. Id. Titlul lui Mircea 23. VII St. Nicolaescu Doc, slavo-romăne, 217-218 n. Id. Alexandru V. AT dea, 13. Jirecek, Archiv f. sl Phil, XIX, 609 Alex. Lăpedadu, O nouă publicaţie, 34.
Not. Arh, Br. no. 299.
119.
1425	(-6933) Iul. 17, zi la Sf. Marina.
Testamentul boerului Petru Man prin care lasă mănăstire Cozia toată averea: 2 vii, o morară ş. a .Martori.
Ed. Text sl. Trad. St. Nicolaescu, Doc. slavo-romăne, 219 n.
120.
1425	(-6933) Dec. 12, ind. 33.
Dan 11 Vv. Ţării-Româneşti întăreşte mănăstirei Cozia satele .• Călimăneşti, Jiblea, Brăduteni, Seaca, Bogdăneşti, Lunceni, Ilină-teşti, etc. şi 300 sălaşe de ţigani.
Res. N. Docan, Elemente cronologice, 388. Lit. N. Docan, 1. c. A. Vasilescu, Urmaşii lui Mircea, 25, n. 3.
121.
1426	Mart. 24, Duminica Floriilor, Argeş.
Dan II Vv. Târii-Românesti întăreşte mănăstirei Tismana da-
)	>i
niile făcute de Radul Vv. ctitorul ei şi de Dan Vv. şi ii întăreşte morile de la Tg. Jiu, făcute de popa Agaton cu fraţii pe locul dat de Stanciul şi Miclăuş. Martori. Coico scrie.
Ed. Text sl. Trad. A. Ştefulescu, Ist, Târgu-Jiului, 333-35 [1420-31]. Lit. A, Vasilescu, Urmaşii lui Mircea, 28 n, [1426 Mart. 24].
www.dacoromanica.ro
46
Mai ta Androifescu
122.
1426.
Se aminteşte un tratat intre Sigismund regele Ungariei şi Dan Vv. Ţării-Româneşti.
Ed. Fejer, X, 8, p. 607. Hurmuzaki, 1, 2, p. 534 (Extras).
123.
[1427 Apr.-Mai]
Scrisoarea (nmiitT) lui Dan JI Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni pentru înapoierea avutului lui Stoica. Se vesteşte pacea încheiată.
Ed. Text. Miliţie, 59. Text. sl. Trad. I, Bogdan, Relaţiile!, 29-30, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 22. Trad. I, Bogdan, Relaţiile', 10. Lit. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 10-11.
E'ot. Arh. Br., no. 2.
124.
[1427 1431.]
Scrisoarea (nminr) lui Dan II Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru desfiinţarea vămii de la Bran şi despăgubirea celor vămuiţi.
Ed. Text. Miliţie, 55. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ’, I, 30-31. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 17-18. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 19-20.
Not. Arh. Br., no. 1.
125.
[c. 1427—31], Argeş.
Scrisoarea (nmiitT) lui Dan II Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni pentru nedreptăţile vameşilor de la Bran.
Ed. Text. Miletic, 55. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 31. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 22-2 l. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 20.
Not. Arh. Br., no. 4.
126.
[*428] Mai 25, Argeş.
Dan II Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Stroe, David şi Mareş cu fraţii şi nepoţii, stăpânire peste Modruzeşti şi Crăpeşti. Martori.
Res. Al. Vasilescu, Urmaşii lui Mircea, 34, n. 10 şi 44.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate păoă azi
47
127.
1428	(-6936) Sep. 10, ind. 7, Argeş.
Dan II Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Peteu, Bratia, Drăgoi, Manea şi Neagoe moşiile Valea şi Călugărul ocine şi ohabnice. Martori.
Res. Al, Vasilescu, Urmaşii lui Mircea, 35 n. I. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 11 n.
128.
1428 (-6937) Sept. 10, ind. 7, Argeş.
Dan II Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Peteu, Bratea, Drăgoi, Manea şi Neagoe, o moşie scutită de dări. Martori.
Res. N. Docan, Elemente cronologice, 388. C. Giurescu, Despre boieri, 24.
Not. în condica mănăstirii Tismana, an. 6930, rectificat de Onciul in 6937. Este vorba de acelaşi doc. cu precedentul ?
129.
1428, Oct. 7.
Hrisovul lui Dan II Vv. Ţării-Româneşti prin care întăreşte mănăstirei Snagov: bălţile cu locurile şi satele: Trenghişeşti, Turbaţi şi Vrăeşti, pentru că şi-a adus aminte de dania lui Mircea Vv.
Frag. St. Nicolaescu, Alexandru V.'Aldea, 11 n. Id. Mănăstirea Snagov, 111 n. N. lorga, Studii şi doc., XVIII, 70-71. Res. G. Fio rescu, Divane domneşti, I, 64. Lit A. Vasilescu, Urmaşii lui Mircea, 156.
Not. Acesta e probabil şi doc. amintit de I. Brezoianu, Instituţiile României, 233.
130.
1428	(6937) Oct. 27.
Dan II. Vv. Ţării-Româneşti — danie pentru mănăstirea Snagov.
Cit. Gh. Ghibănescu, Vlad Călugărul, 142.
131.
1429	(6937). Târgovişte.
Dan II. Vv. Ţării-Româneşti intăreşte mănăstirei Snagov stăpânirea moşiei Stucia.
www.dacoromanica.ro
48
Marta AndronesCu
Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol, tabelară, 23, (no. 18). Lit. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea 11 n. I. Minea, Vlad Dracul, 29-31 n. 3. St. Nicolaescu, Mănăstirea Snagov, 111 n.
132.
1429 (6937).
Hrisov de la Dan Vv. fiul lui Mircea Vv.
Cit. Cantacuzino Const. Stolnicul. Cronol. Tabelară, 22, (no. 16). Lit. A. Vasilescu, Urmaşii lui Mircea, 151, crede că e în sensul de fiu sufletesc dar că e tot Dan 11 fiul lui Dan I.
133.
14	10 (6939), Sep. 16, ind. 9.
Hrisovul (xphcokSa) lui Dan Vv. Ţării-Româneşti prin care dă lui: Stoica, Dumitru, Vlacsan, Mihail, Petru şi Şişman satele: Ciurileşti, Amarul, Dâmbova, Turcineşti şi Balomireşti, moşii ohabnice scutite de: oerit, pescărit, albinărit, găletârit, vinărici, dijme, gloabe, cosit de fân, cărat, podvezi şi altele. Birnic. Martori.
Ed. Text sl. Trad. Arh. ist., 12, o. 73. Gh. Ghibânescu, Surete şi Izvcade,' I, 280-283. A. Ştefulescu, Doc. slavo-romăne, 15-16. Trad. Foaia Soc. Rom., II. (1871), 32-33. Res. Brezoianu, Instituţiile României, 233.
134.
[1430].
Ioannes Albi domn muntean face închinare omagială regelui polon Vladislav în forma în care făcuse şi mai inainte.
Res. Arh. ist, I,2 pp. 51-52. Hurmuzaki, III, supl II, 280. N. Iorga, Studii şi doc., III, p. XIV [sub an. 1403] Id. Chilia şi Cetatea Albă. 74. I. Minea, Vlad Dracul, 41. Al. Vasilescu, Urmaşii lui Mircea, 40 n. 10, citează : Rukaczewski, Inventarium omnium et singularium priviligiorum litterarum, diplomatum serviplarum et monu• mentorum, quaecumque in archiva regni in Arce Cracoviensis Conţi-nentur, 134; Lewicki, Index actorum saeculi XV ad res publicas Poloniae spectantium, în Monumenta medii aevi historica res gestas Poloniae illustrantia, XI, p. 38 şi 50.
Lit. P. P. Panaitescu, Rev. Arh. II (19~8-1929), no. 35. p. 443, pentru greşelile de transcriere din registrele Poloniei.
Not. Ioannes Albi, este probabil numele, greşit transcris, al unui Voevod muntean, poate Aldea, şi atunci data e de discutat; poate Mircea, in care caz 1403 ar fi mai potrivită.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Româneşti publicate pănâ azi
49
155.
1430	(6938).
Dintr’un document posterior, St. Nicolaescu, Doc. slavo-rotnânc, 217, dă un fragment in care emitentul spune că a văzut: hrisovul răposatului Dan Vv. atunci a fost cursul anilor 6938 (1430).
156.	'
[1430 Dec. — Ian. 1431.]
Scrisoarea (nmurr) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti prin care acusă pe Braşoveni că ii asupresc slugile înainte de plecarea sa la craiul, care ii pusese să păzească această margine de Tară. Recomandă pe Voloder.
Ed. Text. Miletic, 62. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', I, 54-55. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 39 40. Trad. I. Bogdan, Relaţiile \ 35,
Not. Arh. Br. no. 168.
137.
1431	(— 6939) Ian. 30, ind. 9, Târgovişte.
Dan II Vv. Ţării-Româneşti reinvoieşte şi întăreşte Braşovenilor, la venirea lui Hana Hopăndei, ciit hrisovul lui Mircea Vv. făcută cu voia craiului şi a lui Stibor Vv. şi Mihail Solomon Săcuiul, privilegiul de vamă cuprins in acest hrisov. Martori. Scrie Nicula.
Ed. Text Miletic, 54-55. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile\ I, 32-35. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 23-25. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ', 20-23. Lit. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 10-11. I. Bogdan, Relaţiile ', 220. Kogălniceanu ; O geneologie, 1270.
Not. Arh. Br. no. 768.
158.
1431 (— 69 9) Ian. 30 ind. 9. Târgovişte.
Dan II. Vv. Ţării Româneşti reinvoieşte şi întăreşte Braşovenilor, hrisovul lui Mircea Vv. pentru aşezământul vămilor. Opreşte zălogirile de oameni şi mărfuri. La venirea lui Hana Hopăndei cu hrisovul lui Mircea Vv. făcut cu voia craiului, a lui Stibor Vv. şi Mihail Solomon Săcuiul. Martori. Scrie Nicula.
Ed. Text. Miletic 57-58. Text sl. trad. I. Bogdan, Relaţiile* I, 35-36. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 26
4
www.dacoromanica.ro
50
Marta Andronescu
Not. La sfârşitul acestui act I. Bogdan, 1. c., dă privilegiul lui Mircea din 1413 August 25., intercalat intr'un act lat de confirmare al lui Dan Vv. 1431 Ian. 28 [Dominica proxima ante festum purificationis] Târgovişte.
Cf. Miletic, Sbornic, 16-17, pp.503-504.
139.
1431 post 30 Ian.
Scrisoarea (nmurr) lui Coico Logofăt către Şuii Gheorghe judeţul Braşovului pentru cartea făcută. Se plânge contra lui Hana şi canţilarişul Linard.
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2,1, 247-248. Gr. Tocilescu 534 Doc. istorice, 376. Text. Miletic, 71. Trad. I. Bogdan; Relaţiile, 199.
Not. Arh. Br., no. 526.
140.
1431 (-6939) Febr. *8 Nurnberg.
Diploma lui Vlad Dracui Vv. Ţării-Româneşti dată de la Curtea regelui Sigismund, unde se afla pentru afaceri importante, călugărilor Minoriţi, cărora le făgăduieşte ajutor şi libertatea de a propaga credinţa catolică fără a fi supăraţi de nimeni, In părţile Transalpine.
Ed. Text. lat. Kemeny, in Kurz, Magazin jur Geschiche Sieben-burgens, II, 44-45. Transilvania, 1873, pp. 101-102. Hurmuzaki, I, 2, pp. 749-50.
Not. Diploma lui Vlad e transcrisă in 1448 Iul. 9 de notarul public din Oradia.
141.
1431. Ian.-Iun.
Scrierea (nmiuT) lui Vlad Dracul Vv Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru ca să nu mai dea arama lui Aldea şi Albul cj după cuni a spus spânul lui Petru să o dea cămării Chezarului; Ionăş, Stanislav şi Naneş să adune arama găsită. Să aresteze pe Moldovenii de la ei până se vor întoarce solii din Moldova.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile*, 1,57-58. Gr. Tocilescu; 534 Doc. istorice, 41-42. Trad. T Bogdan, Din relaţiile cu Braşovul, 884-885. Res. Id. Relaţiile *, 38-39.
Not. Arh. Br. no. 152.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate până azi
51
142.
[1431. Ian.-Iun.].
Scrisoarea (nmuiT) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni la care trimete pe Ionăş Românul.
Ed. Text. Miletic, 79 (atribuită lui Vlad Ţepeş). Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiilei, I, 59. Gh. Tocilescu, 534, Doc. Istorice, 47. Trad. I. Bogdan. Din Relaţiile cu Braşovul, 885-886. Id. Relaţiile l, 39.
143.
1431 (-6989) [lan-Iun.].
Dan Vv. (II) Ţării-Româneşti dă moşia Făneşti a lui Gurban zbaşii.
Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. Tabelară, 23, no. 19.
144.
[1431 Ian.-Iun.].
Scrisoarea (hhiuit) lui Dan II Vv. Ţării-Româneşti către: Câm-pulungeni, Argeşeni, Târgovişfeni, Târgşoreni, Săcuieni, Gher-ghiceni, Brăileni, Buzoieni şi Floceni, cărora le vesteşte libertatea comerţului cu Braşovul şi reinoirea aşezământului de vamă din vremea lui Mircea.
Ed. Text. Miletic, 56-57. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ’, I, 38-39. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 27-28. Res. I. Bogdan, Relaţiile *, 23-24.
145.
1431 Iun. 14. (Feria quinta proxima ante festum beatorum Titi et Modeşti martirum), Târgovişte.
Alexandru Aldea Vv. Ţării-Româneşti vesteşte autorităţilor regale fuga grecului Femiano cu vistieria Ţării. La care să ajute pe Ioan, fiul lui Gaspar din Câmpulung, la care grecul avea datorii, să-l prindă.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile', 1,311. Hurmuzaki XV, 1, p. 15. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 19-20,
146.
1431 (-6940) Nov. 17, ind. 11, Târgovişte.
Hrisovul (j[phcorSa) lui Alexandru Aldea Vv. Ţării-Româneşti prin care dă Mănăstirii din Deal cu hramul Sf. Nicolae satele:
www.dacoromanica.ro
52
Marta Andronescu
Alexeni la Ialomiţa şi Răzvadul supt Deal, ocină şi ohabnice, pentru pomenirea lui Mircea Vv. scutite de: vama oieritului, de vânători, de stupărit, de vinăriciu, de găleţi ohabnice, de lemne, de cosit de fân, de gloabă, de posade, de căruţe de podvoade şi orice slujbe şi dajdii. Martori. Scrie Calciul.
Ed. Text sl. Trad. St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, 209-212. Alexandru V. Aldea, 20-23. Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cro-nol. Tabelară, 23, no. 20. I. Brezoianu, Instituţiile României, 234.
Not. An. 6940 are ind. 10.
147.
[1431, la sfârşit — Sighişoara].
Scrisoarea (iihiimt) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti prin care cere Braşovenilor ajutor să intre în Ţara-Românească unde murea Aldea.
Ed. Text. Miletic, 63. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile \ 1,57. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 45. Fragm. St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, 218 [sub an. 1435]. Res. I. Bogdan, Relaţiile*, 36-37.
148.
[1431, la sfârşit — poate Sighişoara],
Scrisoarea (nmujT) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti prin care vesteşte Braşovenilor să nu mai folosească ducaţii, lepădaţi şi de Sibieni, să nu facă pace cu Românii să-i trimeată carele la Cohalm, unde le va plăti Anton Cămăraşul.
Ed. Text. Miletic, 62-63. Text sl, Trad. I. Bogdan, Relaţiile ’, I, 56 Gr, Tocilescu, 534 Doc. istorice, 45-46. Res. I. Bogdan, Relaţiile l, ?
Not. Arh. Br. no. 169.
149.
[1431].
Voica cere Braşovenilor o şubă de postav.
Ed. Text. Miletic, 71. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ’ I, 248, Gr. Tocilescu, 554 Doc. Istorice, 377. Trad. I. Bogdan, Relaţiile l, 200.
Not. Arh, Br, no 530.
150.
[1431—33 Aprilie 2].
Scrisoarea lui Albert, vornicul către Braşoveni, pentru pace şi prietenie.
www.dacoromanica.ro
Reportoriul documentelor Ţârii-Romăneştl publicate pănă azi
53
Ed. Text. Miletic, 70. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 149. Gr. Tocilescu 534 Doc. istorice, 377-378. Trad. I, Bogdan, Relaţiile1, 200-201, N. Iorga Scrisori dţ boeri şi de domni, 11.
Not. Arh. Br. no, 510.
151.
[1431-1433].
Scrisoarea (nmnjT) lui Alexandru Aldea. Vv. Ţării-Româneşti către Bratu al lui Sumarin, ca să inapieze calul lui Lalu.
Ed. Text. sl Trad. I, Bogdan, Relaţiile 2, I, 49. St. Nicolaescu, Alexandru V, Aldea, 40-41, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice. 29,
152.
[1431-33].
Scrisoarea lui Albert vornicul către Braşoveni in care îi asigură de prietenie şi le cere să-i trimeată pe omul lor Vlad.
Ed. Text. Miletic, 69. Text, sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiiles, I, 249-250, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 378. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 1, 201.
Not. Arh. Br, 468,
153.
[1431-1433].
Scrisoarea lui Albul vornicul către Braşoveni prin care le vesteşte apropiata cădere a lu Drăculea care pleacă la Poartă. Cere să nu fie jefuţi cei ce trec pe la Teleajen şi Prahova şl să fie slobode drumurile.
Ed. Text. Miletic, 69, Text sl. Trad. I, Bogdan, Relaţiile *, I, 250-
251.	Gr, Tocilescu, 534 Doc, istorice, 378-379. Trad. I. Bogdan. Relaţiile1, 201-202. N, Iorga, Scrisori de boieri şi domni, 11-12.
Not. Arh, Br. no, 463,
154.
[1431-1433].
Scrisoarea (nmutT) lui Alexandru Aldea Vv, Ţării-Româneşti în care cere Braşovenilor o călăusă spre Oradea pentru Petru
Mau-	f
www.dacoromanica.ro
54
Marta Andronescu
Ed. Text. Miletic, 50. Text. sl. Trad, I. Bogdan, Relaţiile 2, I, 48. St. Nicolaescu, Alexandru V, Aldea, 35-36. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 36-37. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 31.
Not. Arh. Br. no. 301.
155.
[1431-1433].
Scrisoarea (nmucr) Iul Alexandru Aldea Vv. Ţării-Româneşt, luat ca fiu de suflet de către Craiul, cere Braşovenilor să-i extrădeze pe vrăşmaşul său (Vlad), sau se va plânge Craiului. Recomandă pe Dimitru.
Ed. Text. Miletic, 49. Text, sl.Trad. I, Bogdan, Relaţiile', I, 47-48. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 29,
Not. no, Arh. 308.
156.
[1431-1433].
Scrisoarea (nmiHT) lui Alexandru Aldea Vv. Ţării-Româneşli, prin care cere Braşovenilor să trimită in {ară pe boierul Antonie pe care îl iertase.
Ed. Text. Miletic, 51. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, 47. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 37 38. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 37. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, 28.
Not. Arh. Br. no. 310.
157.
[1431-2433].
Scrisoarea (fiHiiirr) lui Alexandru Aldea Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru a se face dreptate oamenilor săi trimişi cu Neagoe.
Ed. Text. Miletic, 50. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 46. St. Nicolaescu. Alexandru V. Aldea, 36-37. Gr. Tocilescu, 534 Doc, istorice, 35-36. Trad. I. Bogdan, Relaţiile \ 28.
Not. Arh. Br. no. 307.
158.
[1431-2433].
Scrisoarea (nHiurr) lui Alexandru Aldea Vv. Ţării-Româneşti prin care porunceşte Boruşanilor să asculte de jupân Voicu, stăpânul lor.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate pănă azi
55
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 54. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 41. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 38-39-Not. Arh. Br. no. 309.
159.
[1431-1433].
Scrisoarea (nmurr) lui Alexandru Aldea Vv. Ţării Româneşti, prin care recomandă Braşovenilor pe sluga sa Dieniş.
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 53. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 34-35 [sub anul 1434]. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 39.
Not. Arh. Br. no. 300.
160.
[1431*132] Sighişoara (poate).
Scrisoarea (nmurr) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti pentru Braşoveni, ca să nu treacă nimeni în Ţara Românească fără învoirea lui Ioanăş Viteazul, care poate prinde pe cei vinovaţi îi mustră pentru că nu şi-au ţinut cuvântul faţă Hanăş Lăcarul.
Ed. Text. Miletic, 65. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiiile2, I, 61-62. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 47-48. Trad. I. Bogdan, Relaţiile * 40.
Not. Arh. Br. no. 180.
161.
[1431-32.]
Scrisoarea (nmiirr) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti prin care cere Braşovenilor să lase pe sluga sa Vlad să prade pe Moldovenii care-i prădaseră slugile şi dăduseră averea lui Aldea şi Albu.
Ed. Text. Miletic, 64. Text. sl. Trad. 1. Bogdan, Relaţiile \ I, 43-44 Res. I. Bogdan, Relaţiile l, 37-38.
Not. Arh. Br. no. 177.
162.
[1431 1433.]
Scrisoarea (nMuer) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni la care trimite pe Sin.
www.dacoromanica.ro
56
Marta Andronescu
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, 1,65, Gr, Tocilescu, 534 Doc. istorice, 48-49, Trad, I, Bogdan, Relaţiile1, 41,
Not, Arh. Br,, no, 183.
163.
[1431-33.]
Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti permite Braşovenilor să facă negoţ cu ducaţii vechi în Ungaria şi Ţara-Românească, in Bârsa nu, Să nu trimită aramă in ţară.
Ed, Text, sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 64. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 42-43, Res, I. Bogdan, Relaţiile 41,
Not, Arh, Br, no. 191. j
164.
[1431-1433 sau 1436-1437,]
Scrisoarea (nmiifT) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti prin care vesteşte Braşovenilor că pot face comerţ cu Moldoveniii şi Românii până ii va vesti el, dar să nu ducă „bani răi sau aramă", la ei. Soli Grev Petru şi Iacov.
Ed. Text. Miletic, 62. Text. sl. Trad. 1. Bogdan, Relaţiile *, I, 67. Gr, Tocilescu, 534 Doc. istorice, 50. Res. I. Bogdan Relaţiile', 47-48.
Not. Arh. Br, no. 167.
165.
1432	(-6940) Ian. 15.
Hrisovul lui Alexandru Aldea Vv. Ţării-Româneşti pentru satul Goleşti dat ca metoh călugăresc mănâstirei Cozia, ohabnic, scutit de vamă: de oi, râmători, stupi, galetărit, vinărici, dijmă gloabe, cosit de fân, de cară, podvezi, slujbe şi dări. Martori.
Ed. Trad. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 28-29.
166.
1432 ( 6940) Ian. 21. Târgovişte.
Cf.: 1437-1439 Ian. 20.... Doc. no. 198 bis.
167.
[1432 Mai-lun.J
Scrisoarea (nHuirr) lui Alexandru Aldea Vv. Ţării-Româneşti prin Care vesteşte Braşovenilor şi săracilor Ţării Bârsei că 4 oşti
www.dacoromanica.ro
Repertoiiul documentelor Ţării-Româneşti publicate pănă azi
57
turceşti sânt la Dârstor pe Dunăre cu.- Feriz-beg, Azbuga Caracea-beg şi Balaban-beg şi alta la Turnul cu împăratul Amurat beg. Cere să-i dea ajutor.
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan,, Relaţiile2, 40-41. St. Nicolaescu, Alexandru V. Alde, i, 23-2 t. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 30, Trad. Haşdeu, Doc. istorice române. 9 10. Lit. I. Minea, Vlad Dracul; 44 n. 1, îl crede din 1431.
168.
[1432] Buzău.
Alexandru Aldea Vv. Ţării-Româneşti vesteşte nadorspanului şi lui Razgon Iştvan, spânului de Timişoara venirea Turcilor cu 74.000 oameni cu care va veni şi el sau jupan Albiul, dar el va încerca împreună cu begul Rumeliei şi Hamza să treacă la Cealapie pe care să-l trimită cu oaste. Amintit: drumurile Vv. la Murat împărat, Turcii cer copii, atitudinea Moldovenilor faţă de crai.
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 49-53 St. Nicolaescu, Doc. slavo'romănc, 213-217. Id. Alexandru V. Aldea, 29-32. Gr. Tocilescu, 534 doc. istorice, 33-35. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 32-33. Id. Din Rdaţiile cu Braşovul 880-S82, N. Iorga, Scrisori de boieri de şi domni, 158-160. Lit. I. Minea, Vlad Dracul, 44 n. 1, dă data 1431.
Not. Arh. Br. no. 512.
'69.
1432 (6941.)
Document de la Alexandru Aldea Vv. Ţării-Româneşti.
Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. tabelară, 23 (no. 20).
170.
[1432]
Scrisoarea (iihiu«t) lui Alexandru Aldea Vv. Ţării-Româneşti către Sibieni asigurându-i că e supus Craiului şi nu a trecut la Turci. „M’a trimis domnul meu Craiul in Ţara-Românească, in ocina mea".
Ed, Text. Miliţie, 50-51. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 43-44. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 27-28. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 32-33. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 27.
www.dacoromanica.ro
58
Marta Andronescu
171.
[1432]
Scrisoarea (nmutT) lui Alexandru Aldea Vv. Ţării-Româneşti prin care vesteşte Braşovenilor că i-au venit 4 steaguri de Moldoveni după porunca craiului şi le cere arme.
Ed. Text. Miliţie, 50. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, 42-43. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 24-25. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 32. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 26.
Not. Arh. Br„ no. 305.
172.
[1432]
Scrisoarea (nmutT) lui Alexandru Aldea Vv. Ţării-Româneşti prin care porunceşte Braşovenilor să-i dea ajutor imediat contra Turcilor.
Ed. Text. Miliţie, 49. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 42. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 25. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 24-31. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 26.
Not. Arh. Br., no. 306.
173.
[1432]
Scrisoarea (nmutT) lui Alexandru Aldea Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni vestindu-le venirea Turcilor la Dunăre şi cerând ajutor grabnic.
Ed. Text. Miletic, 49. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I,
41.	St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 25-26. Gr. Tocilescu. 534 Doc. istorice, 31.
Not. Arh. Br., no. 304.
174.
[1432-1433 post Iunie-Iulie].
Scrisoarea (nmutT) lui Alexandru Aldea Vv. Ţării-Româneşti prin care cere Braşovenilor să-i înapoieze pe: Stan spătarul, Todor, Stanciul, Tatul, Vasil şi Ulan refugiaţi la ei, pentru că şi el mijloceşte la Nicopole pentru robii Jor.
Ed. Text. Miletic, 51. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile % I, 44-45. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 38-39. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 37-38. Trad. I. Bogdan', 29-30.
Not. Arh. Br., no. 303.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti puvlicate pănă azi
59
175.
[1432-33],
Scrisoarea (iiHiurr) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti prin care vesteşte Braşovenilor că Aldea s’a dus la Turci să vie cu oaste contra lor; le cere 100 puşti, arcuri, săgeţi, scuturi şi oameni contra lui. Recomandă pe Cârstea.
Ed. Text. Miletic, 61. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 62-63. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 44. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 42.
Not. Arh. Br., no. 164.
176.
[1432-33].
Scrisoarea (nHiniT) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti prin care cere Braşovenilor să nu împiedice pe sulgile sale de a prăda pe Moldoveni, cu care nu e prieten.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiiles, I, 63-64. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 46-47. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 41-42.
Not, Arh, Br,, no. 181.
177.
[1432-37]. înainte de suirea sa pe tron.
O scrisoare de la Vlad (Dracul) in care se vorbeşte de trimiterea boerului Aldea la Turci spre a cere ajutor la atacarea Braşovului, Citată de N, lorga, Studii şi doc.. III, p. XIV.
178.
[1432-37,]
Scrisoarea (nmiirr) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti prin care cere Braşovenilor să-i dea fier şi altele pentru haraghie. Făgădueşte ajutor pe lângă împărat şi cârstoşi (cruciaţii).
Ed. Text. Miletic, 67-68, Text. sl. Trad. I, Bogdan, Relaţiile 3, I, 69-70. Gr, Tocilescu, 534 Doc. istorice, 40-41, Trad, I, Bogdan, Relaţiile *, 46-47,
Not, Arh, Br,, 163.
179.
[1432-1446.]
Scrisoarea (nmiirr) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni la care trimete pe Radul,
www.dacoromanica.ro
60
Marta Andronescu
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ’, I, 85. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 53.
Not. I. Bogdan, 1, c., crede că e de la începutul domniei.
180.
[1432-1446.]
Scrisoarea (mumT) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni ca să lase pe femeia lui Boico să ia nişte scule ale sale.
Ed. Text. Miletic, p. 79 (la Vlad Ţepeş). Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 84-85. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 52-53.
Not. I. Bogdan, 1. c., o crede de la începutul domniei. Arh. Br. no. după Bogdan, 147, după Miliţie 174.
181.
1433	(6941) Febr. 9, ind. 1.
Hrisovul (XPHCOKifo) lui Alexandru Aldea Vv. Ţării-Româneşti prin care dă Mănăstirei Zografu din Sf. Munte cu hramul Sf. Gheorghe, 3000 asprii pentru pomenire, h venirea lui Kir Moisi, Iosif şi popa Ervasie in Târgovişte.
Ed, Text sl, Trad. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 32-34. Citează şi: Byzantina Hronica, Ades de L’Athos IV, ed. Regel, Kurtz et B. Korablev, Petersburg 1907, doc. VI, acte sloveneşti, 174-175. Res. Milklovich, Slovischi Bibleothek, 173. St. Nicolaescu, Ajutoare băneşti la Sf. Munte., 959, citează: Novyj vostok christijanskij ep Porfirie Uspensky, Petersburg 1892.
Not. N. Docan, Elemente Cronologice, 389, crede că e ind. 11, care in adevăr corespunde acestui an.
182.
1433 (— 6941) Mart 15. Ţârgovişte.
Hrisovul lui Alexandru Aldea Vv., urmaşul domnilor Basara-beşti ai Ţării-Româneşti, pentru mănăstirea Sf. Nicolae (mănăstirea Mihai-Vodă).
Res. I. Brezoianu, Instituţiile României, 234. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 34.
183.
1433 (— 6941) Mart 15, Târgovişte.
Alexandru Aldea Vv. Ţării-Româneşti scuteşte mănăstire^ Bolintin de vinărici.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Româneşti publicate până azi
61
Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cwnol. tabelară, 23, (no. 21). St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 47.
184.
[1433-1437].
Scrisoarea (nmiier) lui Vlad Dracul. Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni pentru ca sâ oprească la ei pe Surva venit acolo cu averea lui Stanciul şi Constantin, pe care să o înapoieze prin omul trimis de el, după convenţia făcută.
Ed. Text. Miletic, 66. Textsl. Trad. I. Bogan, Relaţiile', I, 70-71. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 56-57. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, 51.
Not. Arh. Br., no. 186.
185.
[c. 1433-37],
Stanciul vistierul lui Vlad Dracul şi fratele său Constantin cer Braşovenilor să le înapoieze averea rămasă la Surva, pentru care s’a mărturisit în faţa lui Hanăş şi pârgarilor din Târgovişte, recunoscut şi de femiea lui Surva şi Galeş.
Ed. Text. Miletic, 71. Text. sl. Trad. I Bogdan, Relaţiile *, I, 251-252. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 379-380. Res. I. Bogdan, Relaţiile \ 289.
Not. Arh. Br., no. 523.
186.
[1433-1437].
Scrisoarea (nmuiT) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru ca să plătească datoria de 100 florinţi jupanului Sarandino.
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 68. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 55-66. Text. Miletic, 65. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, 45,
Not. Arh. Br., no. 178.
187.
[1433-37].
Scrisoarea (nHiurr) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni, ca să plătească Patai laniş datoria lui Sarandino prin Hopăntei Hana.
www.dacoromanica.ro
62
Marta Andronescu
Ed. Text Miletic, 65. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', I, 69. Gr. Tocilescu, 534 Doc, istorice, 56. Res. I. Bogdan, Relaţiile', 46.
Not. Arh. Br., no. 179.
188.
1433-38.]
Scrisoarea (iihiiht) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni vestindu-i că a trimis pe Dragomir să ridice 200.000 aspri luaţi de Neagoe sluga lui Albul şi duşi la Râşnov la Cârstia Mâdrămen şi Mihul Bulgarul. Răzmiriţă.
Ed. Text. Miletic, 64. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 74. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 59-60. Res. I. Bogdan, Relaţiile ', 50-51.
Not. Arh. Br. no. 176.
190.
[1433-1440].
Scrisoarea (nmiwT) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni pentru că să înapoieze lui Martin averea sa şi cea de la Patai Ianăş. Recomandă pe Voloder şi Martin.
Ed. Text. Miletic, 66. Text. sl. Trad. I Bogdan, Relaţiile ', I, 75. Gr. Tocilescu, 534 Doc, istorice, 52. Trad. I. Bogdan, Relaţiile58.
Not. Arh. Br. no. 184.
191.
[c. 1433-1440]
Antonie vesteşte pe Braşoveni că Sighişorenii il roagă să nu mute haraghia de la ei la Braşov, făgăduind să-i facă tot după vor. El va stărui pe lângă Vv. pentru Braşoveni. Ducatar.
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile’, I, 259-269. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 385-386. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 202-203.
Not. Arh. Br., no. 548.
192.
[1433-1446].
Scrisoarea (nmiuT) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti pentru trimiterea lui Spanopol la Braşoveni.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârli-Româneşti publicate pănă azi
63
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 84. Gr. Tocilescu. 534 Doc. istorice, 51. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 57. Lit. I. Bogdan, 1. c., o crede de la Începutul domniei.
Not. Arh. Br., no. 185.
193.
[1433-1446].
Scrisoarea (nmuiT) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti, către Stoica Harsean şi boerii Olteni ca să primească pe negustorii din Ţara Ungurească, dar să nu-i lase să-şi ducă mărfurile înapoi.
Ed. Text. Miletic, 66. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 83-84. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 59. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 58.
Not. Arh. Br., no. 187.
194.
[1432-1437] Dec. 29. [A cincea zi după naşterea Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos], Pojon.
Petru Uroş, prin logofătul Ştefan, scrie Braşovenilor că le-a trimis scrisoare printr’un om din Pojon care a dat-o unui om din Sibiu, Ţirviş, meşterul din Feldioara; vorbeşte de scrisoarea Braşovenilor către crai.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 252-254. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 380-381,
Not. Arh. Br., no., 564.
195.
[1433-1446].
Scrisoarea (nmiiJT) lui Vlad Dracul Vv. Ţării Româneşti prin care cere Braşovenilor să oprească pe cei trecuţi la ei fără carte, ca să nu fie şi furători de cai cu ei.
Ed. Text. Miletic, 61. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, 1,83. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 58-59. Trad. I. Bogdan, Relaţiile \ 578.
Not. Arch. Br., no. 165.
196.
[1433-1446].
Scrisoarea (iihiuit) lui Vlad Dracul Vv. Ţării Româneşti către Braşoveni pentru a desvinovăţi pe un om al său. Recomandă pe Mihail.
www.dacoromanica.ro
64
Marta Ândronescu
Ed. Text. Miletic, 66-67. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 82-83. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 63. Trad. I. Bogdan, Relaţiile l, 56-57.
Not. Arh. Br., No. 188.
197.
1433 (6941) Aug. 23. Târgovişte.
Hrisov de la Vlad Dracul Vv. Tării Româneşti.
» )
Citat de I. Brezoianu, Instituţiile României, 234. Lit. Al. Vasilescu, Urmaşii lui Mircea, 52, n. 14, il crede post 1347. I. Minea, Vlad Dracul, 81 n. 1, crede câ e copie greşită după cel din 1437. Aug. 23. [cf. doc. no. 209].
198.
1434	(6942) Iun. 25, ind. 12.
Hrisovul (JfpHCORSa) lui Alexandru Aldea Vv. Ţării Româneşti prin care întăreşte mănăstirei Cozia satele: Călimăneşti, ţiblea, Brodăteni, Seaca, Bogdăneşti, Lunceni, Ilinăteşti, Bucureşti, Baju-reni, Olteni, Vâdăstriţa, Micleusevăţul, Cărarea, Curila, Gărda-novăţul, Ciocăneşti şi Stănceşti, de ocină ohabnică şi 300 de ţigani dajnici mănăstirei; moară şi biserică pe apa Prahovei, vama de la Genune, balta Maminii, bălţile şi gârlele de la Orlea în sus, bălţile de la Săpatul la gura Ialomiţei, cu satele Cărăreni, Lumineni, Cornul din Jigov, moara la Cătălui cu satul, adăogată de Mircea Vv. De toate să nu se atingă : judecătoru, globaşu, dvornicu, vameşu, biraru, vinăriceru, găletaru, vameşu de albine, de râmători, măgărar sau fânar. Martor: Scrie Calciu.
Ed. Text si. Trad. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 42-46. Tiad. Res. N. Docan, Elemente cronologice, 389. Lit. pentru dată. N. Docan, /. c.; Al. Vasilescu, Urmaşii lui Mircea, 54, n. 1 crede ca ind. e 14. An. 1436.
199.
[1434] Oct. 7. Merghindeal.
Scrisoarea (iuumt) lui Vlad Dracul Vv. Ţării Româneşti către Braşoveni cărora le comuninică prin Ianăş Viteazul veşti de la împărat şi le cere ajutor.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Romăneşti publicate pănâ azi
65
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 65-66 Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 49. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, 43-44. Id., Din Relaţiile cu Braşovul, 886-887. Res. Id., Vlad Ţepeş, 40 n. 1 şi 59 (atribuit lui Vlad Ţepeş).
Not. Arh. Br., no. 189.
200.
1436	Iul. 16 [Feria secunda post festum divisionis apostolorum], Făgăraş.
Scrisoarea lui Vlad Dracul Vv. Ţării Româneşti către Braşoveni, după primirea soliei lui Dumitru spătar, Ştefan logofăt, Kaica Hauspanopolus şi Iohan, le făgăduieşte respectare înţelegerilor şi prietenie.
Ed. Text. lat. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 312. Hurmuzaki, XV, 1, pp. 22-23.
201.
1436 Aug. 2.
Citat de I. Minea, Vlad Dracul, 113, cu martori: Şerban vistier. Coico proto-vistier.
202.
■v
1436	Sept 5. [Feria quarta proxima ante festum nativitatis vir-ginis gloriose]. Tabăra de la Roya.
Vlad Dracul Vv. Ţării Româneşti trimite la Braşoveni pe Iohannes.
Ed. Text lat. I, Bogdan, Relaţiile2,1, 312-313. Hurmuzaki, XV, 1, pp. 22-23 [Roya = Boya]. Lit. I. Minea, Vlad Dracul, 82 n. 4 crede, că Boya e Boiţa, atunci în Amlaş.
203.
1437	(=6945) April 8 ind 14, Târgovişte,
Hrisovul (JfpHCOKSa) lui Vlad Dracul Vv. Ţăiil Româneşti prin care înoieşte Braşovenilor aşezământul de vamă avut de la strămoşi pentru drumul Braşov-Brăila. Făcut la venirea decanâşului şi burgărului Mehel şi a lui Andreiaş, judeţul din Râjnov. Martori. Scrie Mihail.
Ed. Text. Miletic, 59-60. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 71-74. Gr, Tocilescu, 534 Doc. istorice, 53-55. Res. I. Bogdan, Relaţiile l, 49-50,
5
www.dacoromanica.ro
66
Mat ta Andronescu
Not. Arh. Br., no. 770. I. Bogdan 1. c: în text e ka in loc de A>; ind. 14 corespunde lut 1436, pentru 1437 e 15. In Miletic 1. c. dă greşit K zile ind. ka.
204.
1437 (-6945) April 23 (=21) Duminecă după Paşti.
Cartea lui Vlad Dracul Vv. Tării Româneşti prin care dă lui Stan Ciulmoenescu cu fii t Maioru cu fii t Aldea, Moraru şi fica sa Stanca ; Stoica cu fii: Şerban, Coman şi Mihail, Vlad şi Mi-hail: locul din satul Voila, intre Căcâcea şi Râul Sec de la apa morii la matcă şi din calea satului la Olt, din Olt pe Râul Sec la Gruiul Flatelor, de aici peste dumbravă, câmp, dealuri până la Ludişor şi Oltj le mai dă: muntele Jneapănu din vârful Pâ-râului până la Olt, loc de moară pe Olt in Voila, apa morii de 2 roate, libertatea pescuitului, a morilor, vârtopurilor şi dârstelor între Voivodeani şi Olt. Boeri slobozi. Se dă 15 Ţigani şi incă Ciorşu in Ţara Românească, Mislea, Plopenii, Cocoreaştii şi Moe-neştii. Scutiţi de oerit, albinărit, goştinărit, găleată, vinărici dijmă, din sămănături, livezi, panet, gloabă şi vamă domnească. Birari. Martori.
Ed. Trad. N. Iorga, Studii şi doc., XII (1906), 276-278. Frag. I. Minea, Pierderea Amlaşului, 19-20.
205.
1437 (6345) Iunie 19.
Cf. 1421 Iunie 19 [doc. no. 99).
206.
1437 (6945) Iul. 18, Târgovişte.
Hrisovul lui Vlad Dracul Vv. Ţării Româneşti pentru Stan fiul lui Tatul, Ursu, Radu, Stan fiul lui Băra şi Godea să stăpânească satul Mărgineni cu ocină, moară, pământ de arătură, de cosit, cu pădurea şi munţi. Scutire de goştină, darea de oi, vinărici, albine, gloabă, fâneaţă, poiană, peşte şi orice slujbă. Birnici. Martori.
Ed. Trad. rom. şi ung. I. Puşcariu ; Fragmente istorice, IV, 55-59. Res. Id., Familiile nobile, I, 170 şi II, 123. Lit. I. Minea, Pierderea Amlaşului, 19 n. 31 şi p. 35. Id., Vlad Dracul, 8.
www.dacoromanica.ro
fceportariul documentelor Ţării-ftomăm şti publicate pănă azi
6?
207.
1437	(6945) Aug. 10. Târgovişte.
Porunca (noRirt'kNu) Iui Vlad Dracu Vv. Ţârii Româneşti către Stoilâ, Radu, Petru, Braţul, Radu, Neagul, Bucur, Şerban şi Stan, întărindu-le stăpânire în Luciani scutit de dări: vama oilor, râ-mători, di/mărit, vinărici, găleată, dijmă, gloabă, ceară, podvoade, cositul fânului şi alte slujbe. Judeţi. globnici, birari, Martori. Badea scrie.
Frag. N. Iorga, Studii fi doc., VII (1904), 46-47 şi Res. ibidem.
208.
1438	(6945) Aug. 13. Târgovişte.
Hrisovul (XPHCORSrt) lui Vlad Dracul Vv. Ţării Româneşti pentru Voinea, Radu, Dragomir, Albu, Vlâcsan şi Vlaicu ca să stăpânească : Lănjeştii de la Argeşul-de-Sus, Aninoasa, Răngul, Băbo-teştii şi Giurenii scutite de toate vămile şi dările, vama oilor, rămători, albine, găleată, vinărici, dijmă, cosit de fân, slujbe. Judeţi, globnici birari. Moşie ocină şi ohabă. Martori. Scrie Coico.
Ed. Text sl. Venelin, 78-80. Mileti6, 332-333. Trad. Foaia Soc. Romănismulu, 1870, pp. 294-295.
209.
1437 (6945) Aug. 23 Târgovişte.
Hrisovul lui Vlad Dracul Vv. Ţării Româneşti prin care întăreşte Iui Bodin cu fii satul Vlădeşti scutit de : oerit, goştinârit, albinărit, găletărit, vinărici, dijme, cosit de fân, lemne, adusul fânului podvoade, slujbe. Judeţi, globnici, biari. Martori. Scrie Coica.
Ed. Trad. Foaia Soc. Romănismulu, 1780, pp. 295-296.
Not. Cf. 1433 Aug. 23 [doc. no. 197],
210.
1437 (6945) Aug. 23. Târgovişte.
Vlad Dracul Vv. Ţării Româneşti dă moşia Bolintin mănăstirei Bolintin.
Res, Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. Tabelară, 24, (no. 22).
www.dacoromanica.ro
€8
Marfa Andronescu
211.
1437 (6945).
Basarab Vv. Ţării Româneşti întăreşte mănăstirei Cotlumuz dania făcută de Mircea Vv., satul Cireşovul.
Res. N. Iorga, Muntele Athos, 465. citează Hurmuzaki, XIV, 40 (no. LXXXII) unde este cel din 144 ? (695 1) sau 145 ? (696 1) (după Langlois, 93).
212.
1437 (6945).
Vlad Dracul Vv. Ţării Româneşti pentru moşia Răteşti din Sud Saac.
Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. Tabelară, 24 (no. 22).
213.
[1437].
Gherghe L- scăr cere Braşovenilor să-i sloboadă, după învoiala făcută faţă de Albul, să vândă ceara, ca să se cumpere marfa cerută pe care să i-o trimeată împreună cu arama de la Ivan, care e dator lui Martin. Să-i trimeată pe Martin fugit cu 7500 florini.
Ed. Text sl. Trad., I. Bogdan, Relaţiile 2,1, pp. 257-258. Gr. To-cilescu, 534 Doc, istorice, pp. 383-384. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ', 204.
Not. Arh. Br., no. 545.
214.
[1437].
Gherghe Lascăr, cămăraşul lui Vlad Dracul către Braşoveni pentru întoarcerea lui Martin trimis cu 1000 florini pentru cumpărături; Haneş cenuşarul şi stuparul rectorului să înapoieze florinţii sau marfa cumpărată.
Ed. Text. Miletic, 70-71. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 254-257. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 382. Res. I. Bogdan, Relaţiile', 205-206.
Not. Arh. Br., no. 486.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Romăneşti publicate pănă azi
69
215.
[c. 1437—39] Ian. 20, Târgovişte.
Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Roman, nepotul lui Stanciu Boerul satele: Voivodeni, Săsciorii-Loviştei şi Sâm-băta-de-Sus a lui Vlad şi Baicu, muntele Moşul şi apa Făgăraşului. Scuteşte pe Mircea şi Vlad din Ţara Oltului de: cărăuşie, dijmă de oi, porci, stupi, vinăriciu, dare de fân, cai de poştă, găleată etc. Martori.
Ed. Trad. ung. Transilvania, 1873, 5-6 [sub an. 1432]. Hurmuzaki, 12> 573-574 [id.] Puşcariu, Fragmente istorice, IV, 50-53. Res. Eder, Exercilationes diplomaticae, fol. lat. 2242, p. II (lat.) I. Puşcariu, Date istorice, I, 155 [sub an 1430.] Benko, Milkovia, II, 283. Lit. I. Minea, Pierderea Amlaşului, 19, n. 35. Al. Vasilescu, Urmaşii lui Mircea, 45. Crede că e din 1438.
216.
[1438-1444.]
Scrisoarea (nHUirr) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni, care să nu-i asuprească săracii la Bran. Libertate a comerţului cu ceară. Recomandă pe Lenart.
Ed. Text sl. Miletic, 63. Te$t sl. Trad. I, Bogdan, Relaţiile *, I, 78-79, Gr, Tocilescu, 534 Doc. istorice, 60-61. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 43,
Not. Arch, Br, no. 171.
217.
[1438-1446.]
Scrisoarea (nHiurr) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni şi Ţara-Bârsei pentru ca să-i extrădeze pe omorîtorii lui Zanvel de la Târgovişte, de la care luaseră florini, asprii, perperi, sabia, hainele, spada etc,, altfel îi ameninţă cu foc.
Ed. Text. Miletic, 60-61. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 81-82. Gr, Tocilescu, 534 Doc. istorice, 57-58. Res. I. Bogdan, Relaţiile *, 55-56.
Not. Arh. Br., no, 154.
218.
1439 (-6947) Aug. 2, ind. 2, Argeş.
Hrisovul lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti prin care întăreşte mănăstire! Tismana daniile lui Radu Vv. ctitorul ei (v.
www.dacoromanica.ro
70
Marta Andronescu
supra doc. no. 17. cf. şi no. 27) dania lui Mircea Vv. (v. supra doc. no. 76) şi dania lui Vladislav Vv. pentru Sf. Antonie la Vodiţa (v. supra doc. no. 12). Scutite de dări. Libertatea alegerii stareţului. Martori. Coico scrie.
Ed. Trad. A. Ştefulescu, Tismana *, 181-183 Frag. St. Nicola-escu, Alexandru V. Aldea, 3 n. 235 (sub an. 1437). Kes. Cantacu-Zino Const. Stolnicul, Cronol. tabelară, 24 (no. 23). I. Brezoianu, Instituţiile României, ? Cit. St. Ieromonahul, Viaţa Sf. Nicodim, 65. Lit. N. Docan, Elemente cronologice, 389-390. I. Minea, Note fi interpretări in Cerc. ist. an. XVIII-IX, no. 2, 214.
cf. 1464 (-6972) Iul. 10 (Doc. no. 307).
219.
1439	(-6948) Sept. 8, scris in Târgovişte şi dat in Argeş.
Hrisovul (xpHCOByMx) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti dat târgoveţilor din Leopole: Martin Hmil şi Stanislav Dionă şi celor din Cracovia, din ţara polonă, Galiţia şi Moldova, pentru libertate comerţului în Ţară plătind vamă la Râmnic. Martori. Scrie Mihai.
Ed. Text sl. Trad. Arh. ist., 12, 84-85. Text. sl. Trad. pol. Kaluz-niacki, Dok. moldawskie i multanskie, 28-31. Text. Miletic-Agura, 332, n. 1. I. Minea, Vlad Dracu, 88 n. 3. Citează ca ed. şi: Mon. medii aevi hist. Pol. ii, V, p. 361-362.
Facs. Kaluzniacki, 1. c.
220.
1439 (-6948) Sept. 16.
Hrisovul lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti prin care întăreşte ieromonahului Doroteiu moşia Lieura unde Vv. ridică mănăstire şi şase vii cumpărate pe vedre de vin.
Res. I. Brezoianu, Instituţiile României, 235, Aricescu. Indice, II, 97 (no. 2208). Ibid. 117 (no. 2324) [sub an. 1440].
221.
1441 (-6949) Mai 14, Târgovişte.
Hrisovul lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti prin care dă mănăstirei Glavacev satele: Neajlov, ocina lui Berilă, la Buteşti ocina lui Micul Bancul şi Mirceştii la Teleorman, partea banului
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Româneştl publicate până azi
71
Radu. Din Buteşti şi Mirceşti găleţiile ohabnice. Scutire de: vama oilor, porcilor, albinărit, dijme, gloabe, posade, transporturi, de care, şi ori ce slujbe. Martori.
Ed. Trad. I. Muşeţeanu, Mănăstirea Glavacioc, 43-44. Res. I Brezoianu, Instituţiile României, 235. I. Minea, Vlad Dracul, 116-117
222.
1441 Iun. 30, Târgovişte.
Hrisovul lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti prin care întăreşte mănăstirei Snagov şi egumenului popa Domenţian, satul Trenghişeşti, siliştea la Ratine, dealul Flereni laPreanopea, Turbaţii, Dobruşeştii, Ghermăneşti, Izvorani, Brăseştiicu locuinţele la Bibarse, munţii .• Gârbovi, Macsineşti, locul de la Stucia cu şipolete şi 15 sălaşe de ţigani daţi de Stan. Martori. Adaos Marginal: cnejii de la Izvorani î Neagoe, Oancea Nan şi Trandafir să plătească bir ca şi săracii.
Ed. Text sl. Venelin, 87-89.
223.
1441 (-6949) Iul. 30.
Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti pentru moşia Rădică a mănăstirei Snagov.
Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. tabelară, 24 (no. 24)
224.
[441-1442.] Iulie 3.
Porunca (wpna.wo) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru libertatea comerţului. Se opreşte aducerea ducaţilor, argintului, aramei şi florinilor. Deasemenea Românii să nu ducă ducaţi. Ii va vesti de ieşirea ducaţilor noi. Pârgari : Şontumuş, Petru Dapol şi Paiai Aneş.
Ed. Text. Miletic, 67. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 75-77. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 50-51. Res. I., Bogdan, Relaţiile *, 52.
Not. Arh. Br., no. 192.
www.dacoromanica.ro
72
Marta Andronescu
225.
1441 (6949).
Hrisovul lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti pentru moşiia şi via de la Ciocăneşti şi Bărbăteşti ale mănăstirei Cotmeana.’
Res. I. Brezoianu, Instituţiile României, 235.
226.
1441.
N, lorga, Studii şi doc,, III, p. LXVII. Citează din Eder-Vol, VI Analecte (Museul Naţional Buda-Pesta fol germ. 288 VI) resumatul latin al unui document de la Vlad Dracul, Vv, Valahiei pentru boerul Teodor şi doi fraţi ai lui. Autograful cu cirilice.
227.
[1441 1444].
Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti cere Vv. Ardealului, Secuilor şi spânului de Timişoara, Ianăş Vv. ca slugile acestuia de la Bran, să nu mai nedreptăţiască pe supuşii săi.
Ed. Text, Miletic, 63-64. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 77-78, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 61-62. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 53,
Not. Arh. Br,, no, 173.
228.
1442 (6950) Mart 23, Gherghiţa.
Hrisovul lui Basarab Vv. pentru Moşia Frănchişani, Izvorani şi a.
Res. 1, Brezoianu, Instituţiile României, 236. Lit. St. Grecianu, Genealogiile documentate, I, 263. I. Minea, Vlad Dracul, 126 n. crede că e regest după documentul din 23 Mart 1482 de la Basarab-cel-Tânăr [cf. doc. No. 492],
229.
1442 Mart 23. Gherghiţa.
Basarab Vv. dă m-rei Snagov morile din Drid ca în vremea lui Vlad Vv.
Res. Cantacusino Const. Stolnicul, Cronol tabelară, 24 (no. 25.) Cit. Gh. Ghibănescu, Vlad Călugărul, 142 [13 Mart]. Lit. St, Grecianu, Genealogiile documentate, I, 263, dă şi regestul lui I.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate pănă azi
73
Brezoianu [cf. doc. no. 224] şi arată că e acelaş document. I. Minea, Vlad Diacul, 126 n. crede că e regest după documentul din 1482 Mart 23, de la Basarab-cel-Tânăr. Lapedatu, Vlad Călugărul, 27-28.
230.
[1442] April 23. Lunia inainte de sfântul Gheorghe, Sibiiu.
Nanul şl Ştefan logofăt către Braşoveni după venirea lui Butolomei şi Utuş Gaşpar pentru solia Braşovenilor la Sibiu.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ’, 1,261-262. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 386-387. Trad. 1. Bogdan, Relaţiile 206. Lit. I. Minea, Vlad Dracul, 119 n. 1, crede că doc. e din 1437 ante 23 April.
Not. Arh. Br„ no. 534.
231.
1442 (6950).
într’un document din condici e menţionat Macarie I ca Mitropolit al Tării-Româneşti.
Lesviodacs, p. 397.
252.
[1442-1451].
Hrisovul lui Basarab Vv. Ţării-Româneşti pentru mănăstirea Cotlumuz.
Res. Miklosich, Slavische bibliotek, 173. V. Langlois, Le Mont Athos. 93. Cipariu, Arhivu, 199. Hurmuzaki, XIVv 40 [sub an 144? (695 ?)].
233.
1443, iTârgovişte.
Basarab Vv. întăreşte mănăstirei Cutulmuşul satele: Giurgiu, Prislopul, bălţile de la Svistov pe Călmăţui, Comanca, Laiovul lui Stroe, Dăneştii cu hotarul... de la Uibăneşti să ia călugării zeciuiala, Cireşovul la Olt, Hărăteştii pe Argeşel, ocina lui Bucur de la Strunga Hrăteştilor. Martori. Calciu scrie.
Res. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 12 n.
www.dacoromanica.ro
74
Marta Andronescu
234.
1443. Ian. 9, Argeş.
Basarab Vv. Ţării-Româneşti întăreşte mănă'tirei Cozia satele : Călimăneşti, Jiblea, Brăduteni, Seaca, Bogdăneşti, Lunceni, Hină-teşti, Bucureşti, Vădăstriţa, Micleuşul, Cărarea, Curila, Gărdanul, Ciocăneştii, Stănceştii, 50 sălaşe de ţigani, loc de moară la Prahova şi biserică, vama la Genune, balta Mamina de la Orlea de sus, Săpatul, Căbălul, Păperagul, Poduia, Buceciul, ţiganii de la uliţa din Râmnic, satele: Bania, Cărăreni, Lumineni, Cornul, moara de la Câtălui şi satul. Scrie Calotă.
Res. St. Nicolaescu, Alexandru V. Aldea, 12. n. Cit. Id., Doc. slavo-romăne, 9.
235.
1444 (6953).
I. Brezoianul, Instituţiile României, 236, citează un document de la Vlad Mircea sau Dracu.
236.
1444	Aug. 7, Târgovişte.
Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti vesteşte Braşovenilor şi celor din Ţara Bârsei şi Transilvania că, deşi pârcălabii de la Bran nu au respectat tratatul de pace făcut de Mircea Vv. pentru negoţul dintre cele două ţări, totuşi, pentrucă a încheiat pace cu Ioan de Huniade, reinoieste acest tratat.
Ed. Text. lat. I. Bogdan, Relaţiile2,1, 313-4. Hurmuzaki, XV, 1, 31-32.
237.
1445	(-6953).
Gh. Ghibănescu, Vlad Călugărul, 125, citează un document de la Vlad (Dracul).
238.
[1445 Oct.-Dec.].
Scrisoarea (nmufr) lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni, vestindu-le că a câştigat „cetatea" (Giurgiul) şi cerând arme şi silitră pentru a o întării şi apăra. Recomandă pe Dragomir.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneştl publicate pănă azi
75
Ed, Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiiles, I, 80. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 62. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, 54. N. Iorga, Scrisori de boeri şi de domni, 161-162. Res. I. Bogdan. Vlad Ţepeş, 19 (atribuit lui Vlad Ţepeş).
Not. Arh. Br., no. 174.
239.
1446	(-6954) Aug. 7, ind. 14, Târgovişte.
Vladislav II Vv. Ţării-Româneşti întăreşte mănăstirei Cozia satele: Călimăneşti, Jiblea, Brâduţeni, Seaca, Bogdăneşti ş. a.
Res. N. Docan, Elemente Cronologice, 390. Lit. N. Docan, 1. c.: ind. 14 nu corespunde lui 6954.
Not. = ind. 9.
240.
1447	(6955) Aug. 18, Târgovişte.
Porunca lui Vlad Dracul Vv. Ţării-Româneşli pentru Tacincoş, Stan şi Col{ea ca să aibe satul Coteana, peste care s’au înfrăţit pe bucată, dobitoace, ocine, ţigani şi altele. Hotarul din piscul lung, la Cornăţel, pănă la lacul Fâtăcinii, Scovarda, vâlceaua Sechirei-lor, poiana Târgului, Calea Topolovului, drumul Slatinei, piscul Urdei, obârşia Milovanului şi dealul Oltului. Ocină ohabnică. Martori.
Ed. Suret din 1683. Gh. Ghibănescu: T, Codrescu. a. II, no. 9, 129. Res. N. Iorga, Studii şi doc., V, 169 [data Aug. 8]. Lit. N. Iorga, op. c., 638. I. Minea, Pierderea Amlaşului, 27. Id., Vlad Dracul, 113, n. 3 (poate Vlad Ţepeş]. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, II, 185, n. 1.
241.
1448	Oct. 31. [In vigilia omnium sanctorum], Târgovişte.
Scrisoarea lui Vladislav II Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni, prin care răspunde la întrebarea lui Nicolae de Vizakna, dacă vine în Ardeal cât timp Ioan de Huniade e în războiu, că, ştiind de la Naipul din Nicopole (venit la 29 Oct.) că soarta luptei nu e sigură pentru Huniade şi că a fost bătut de Amurat, se teme de Turci şi nu vine acum, ci va încheia pace după întoarcerea din luptă.
www.dacoromanica.ro
76
Marta Andronescu
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile9, I, 314-315., Hurmuzaki, XV, 1, 35. Frag, I. Bogdan, Vlad Ţepeş, 67, Trad. N, lorga, Scrisori de boieri şi domni, 162-3. Lit. N. Iorga, Studii şi doc,, III, p. XXVIII.
242.
1450 (-6958).
Vladislav II Dan Vv. Ţării-Româneşti întăreşte mănăstirei Cotlumuş dania lui Mlrcea Vv., satul Cireşovul şi privilegii.
Res. Hurmuzaki, XIV, \ 40.
243.
1450	(sau 1455) ind 13 (sau 3).
Vladislav II Vv. Ţării-Româneşti dă un hrisov mănăstirei Cozia. Martori: Manea Udrişte etc..,
Cit. I. Bogdan, Relaţiile-, I, 264, n.
244.
1451	(-6959) Mart. 28.
Vladislav II Vv. Ţării-Româneşti întăreşte mănăstirei Dealul moşiile: Jugureni, Cireşani, Măicăneşti, munţii Cireşani şi Bră-teiul. Martori.
Res. I. C. Filitti, Arh. Cantacuzino, 16, n. 5. G. Florescu, Div. domneşti, I, 78-79.
245.
1451 (-6959) Iul. 14.
Vladislav II Vv. Ţării-Româneşti dă mănăstirei Dealul satul Jugureni.
Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. Tabelară, 24-25, (no. 26).
246.
1451 Iul.
Vladislav II Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Dragomir Ruhat cu fii: Ion şi Vâlcul cu nepoţii: Dragomir şi Tatul cu fii şi lui Micul cu fii şi lui Bora cu fii, mai multe sate scutite de dări.
Res. C. Giurescu, Despre boieri, 28.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţâril-Romăneştl publicnte până azi
77
247.
1451	(-6959) Aug. 1, ind. 14, Târgovişte.
Vladislav II Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Mihail cu fiul său Stan stăpânirea satelor: Ruşii, Voidnevul, Racoviţă, Tătărei şi Siliştea de la Amara. Scutite de: vama oilor, râmătorilor, al» binelor, găletărit, vinărici, dijmă, cosit de fân, lemne şi podvoade. Să nu fie supăraţi de judecători sau globaşi. Martori. Scrie Coica.
Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. Tabelară, 24-25 (no. 26) [sub an. ]. I. Docan, Elemente cronologice, 390. I. C. Filitti, Arh. Cantacuzino, 16. Lit. St. Greceanu, Genealogiile documentate,
I, 259.
248.
1451	(-6959) Aug. 5, ind. 14, Târgovişte.
Hrisovul (xphc«k8a) lui Vladislav Vv. Ţării-Româneşti, întărind lui Barbul cu fii şi nepotul său: moşia în Mrăşa, Othaba sub munte, Peştişeni, Găvăneştii, Roata, Ueştii de la Dâmbrovnic, Ueştii de la Bâţcov şi Polceştii de la Cotmeana.
Ed. Text sl, Miletic-Agura, 333-334. Res. Aricescu, Indice de doc., I, 84 (no. 1085).
249.
1451 (6959) Aug. 7. ind. 14, Târgovişte.
Vladislav ii Vv. Ţării-Româneşti scuteşte mănăstirea Cozia şi căruţele acesteia de plata vămii şi a vadurilor între Severin şi Brăila.
Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. Tabelară 25-26 (no. 26) N. Docan, Elemente cronologice, 390-91.
250.
1451 (6960) Sept. 30, Gherghiţa.
Hrisovul lui Vladislav II Vv. Ţării-Româneşti dat lui Dragomir, Şerbu, Coman şi Stan pentru moşia Negoeşti cumpărată, de la Tudora, Badea şi Iovicea pe aspri. Martori.
Res. I. C. Filitti, Arh. Cantacuzino, 15 n. 5. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 525. G. Florescu, Divane domneşti, I, 80.
www.dacoromanica.ro
78
Marta Andronescu
251.
1451-1452.
Scrisoarea (iihiuit) lui Vladislav II Vv. Ţării-RomâneŞti, în care, după venirea lui Gaspar şi Tej, le spune că păstrează învoiala făcută şi că e nemulţumit că, deşi el e credincios, lonăş Vv. vrea să-i ia „ocina mea adevărată şi ţerişoara mea": Făgăraşul şi Amlaşul.
Ed. Text. Miletic, 74-75. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile,* I, 85-87. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 63-64. Trad. I. Bogdan, Din Relaţiile cu Braşovul 889-890. Id., Relaţiile', 60-61. Lit. I. Minea: Pierderea Amlaşului, 24, n. 45.
Not. Arh. Br., no. 28.
252.
[1451-56.]
Scrisoarea (nmiirr) lui Vladislav II Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru slobozirea lui Radul Neanciu, trimis să aducă nişte scuturi, să nu i se ia samă,' să spună dacă vor să-i mai vândă arme.
Ed. Text. Miletic, 72. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile s, I, 88-89. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 65-66. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ‘,61.
Not. Arh. Br., no. 127.
253.
[1451-1456].
Scrisoarea ('nmuf’r) lui Vladislav II Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni şi pârgarii din Tej şi Râjnov pentru Cârstea pus să aranjeze procesul cu oile luate de la Dragoslave şi Rucăr.
Ed. Text. Miletic, 72. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 89-91. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 66-67.
Not. I. Bogdan l. c. nu menţionează pe Miletic. Arh. Br., no. 127
254.
1452	(-6960) Ian. 2. ind. 13.
Vladislav II. Vv. Ţării Româneşti întăreşte mănăstirei Cozia moara dată de Cazan logofăt şi fratele său Radu.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate până azi
79
Res. N. Docan, Elemente Cronologice, 391. G. Florescu, Divane domneşti, I, 81. Lit. N. Docan l. c. ind. 13 pentru 6958; pentru 6960 e. ind. 15.
255.
1452	Aug. 5.
I. Bogdan, Un hrisov al lui Mircea 4. n., citează un document din Arh. St. Buc.
256.
1452	Sep. 24. [Die dominica ante festum beati Michaelis Ar-changeli], Târgovişte.
Vladislav II Vv. Ţării-Româneşti cere Braşovenilor să păstreze pace, să nu ţină la ei pe duşmanii săi, dintre care Cernica Valahul, refugiat la ei cu 1000 de vite furate de la oaste, stă la Codlea cu tovarăşii săi şi alţii în Ţara Bârsei. Cere să-i ia vitele şi să—i trimită in Ţară. Recomandă pe Mihail şi Cristea.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile 2, I, 400. Hurmuzaki, XV, 1, 38, Res. Haşdeu, Trei lune peste munţi, 126. Id., Ist. Crit., 26 citează: Trausch. Diplomatarium Saxonicum, Ms. t 2, ad an. 1452. I. Bogdan, Vlad Ţepeş, 63.
257.
1452 (6960) Sept. 30.
I. C. Filitti, Arh, Cantacuzino, 16 n. 5. Citează un hrisov de la Vladislav II. Vv. cu martori.
258.
[1452] Dec. 17.
Scrsoarea (iihuiit) lui Vladislav II Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni prin care hotărăşte după venirea lui Cârstea şi Tamaş să dea 4000 asprii pentru nişte porci luaţi; libertatea comerţului, drumul Prahovei deschis, să se observe tratatele.
Ed. Text. Miletic, 72-72. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 2, I, 87-88. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 65. Trad. I. Bogdan, Relaţiile\ 59-60.
Not. Arh. Br., no. 25.
www.dacoromanica.ro
80
Marta AndroHescu
259.
1452	(-6960) Sf. Gheorghe, Târgovişte.
Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Standul Mailat Dejanul, fraţilor şi fiilor lui, Dragomir şi Oprea, satul Dejanul cu munţii Priseaca, Isvorul şi Zărna scutite de dijma de boi, cai, oi, ramatori, stupi etc. Birnici. Hotare : în sat la răsărit, uliţa mică cu moara, iazu morii, grădinile de 300 care de fân, in jos de la fântână; în sus, valea până la Pârâul hotarului Recea, 100 găleţi şi de semănătură, la pârâul Hotarului, de la fânaţuri la Teleki Recha la Groapă. Martori.
Ed. Trad. Cipariu, Arhiv., 432-434. I. Puşcariu, Fragmente istorice IV, 59-62.
260.
1453	April 11 [Feria quarta proxima post dominicam quasi modo geniti] Târgovişte.
Vladislav II Vv. Ţării-Româneşti, scrie Braşovenilor prin Stoyea Ghizalovăţ că cetatea Chilia a lui Huniade cere arme. De teama Turcilor, să trimită armele pe ascuns la Târgovişte de unde le va duce Stoica la Chilia pe drumul Brăilei.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile7,1, 315. Hurmuzaki, XV2,38-39. Res. I. Bogdan, Vlad Ţepeş, 64,
261.
1453	(-6961) April 29, Târgovişte.
Hrisovul lui Vladislav II Vv. Ţării-Româneşti dat mănăstirei Bolintin pentru moşia Bolintin.
Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol, Tabelară, 25, no. 27. I. Brezoianu, Instituţiile României, 236.
262.
1453 Aug. 2.
Vladislav II Vv. Ţării-Româneşti dă hrisov lui Stan şi fratelui său Vladimir, fiului său Utmeş şi lui Radu pentru Zătrenii a lui Vlad, Stoica şi Dan cumpăraţi sub Basarab Vv. căruia i-au dat, cal domnesc, şi Păuşeştii, Vladimireştii, Foleştii, Coşanii şi Co-prozii scutite de dări.
Res. Onciul, Basarab-cel-Tănăr, 711. C. Giurescu, Despre Boeri, 28. G. Florescu, Divane domneşti, I, 83, n. 1.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii -Romăntşii publicate până aii
81
263.
1453	Aug. 5.
I. Bogdan in Vlad Ţepeş, 69 şi G. Florescu in Divane domneşti, I, 78, citează un document de la Vladislav II.
264.
1456	(-6964) April 15, Târgovişte.
Dania (a<»k<«t) lui Vladislav II Vv. Ţării-Româneşti pentru Mogoş cu fii, anume : Corvii de jos, Corbii de piatră, Miceştii cu vaduri de moară şi Mălurenii pe Argeş. Martori.
Ed. Text sl. Trad. Arh. ist., It, 142. Res. I. Brezoianu, Instituţiile României, 237. Aricescu, Indice, I, bl, (no. 8000).
265.
1456	Sept. 6, Târgovişte.
Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti scria Saşilor din Braşov şi Ţara Bârsei că asemănător lui Mircea Vv. şi a altor înaintaşi ai săi care au fost credincioşi regelui Ungariei şi au ajutat biserica catolică, se închină lui Ladislau regele Ungariei pentru a avea un refugiu la ei, când din causa Turcilor sau a. altor duşmani va trebui să plece din Ţară; in schimb va lupta contra Turcilor şi altora, va da libertatea comerţului, nu va lua tribut etc.
Ed. Text lat. Bogdan, Relaţiile’, I, 316-317. Hurmuzaki, XV, 1, 45. Res. lat. şi Frag. I. Bogdan, Vlad Ţepeş, 10, n. 3 şi 58.
266.
1456 Sept. 10 [Fena sexta proxima post festum nativitatis Mărie], Târgovişte.
Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni despre venirea unui sol turc, despre pacea de încheiat cu Turcii care îi cer să treacă pe la el spre ai prăda, de aceia cere ajutor de 200, 100 sau 50 oameni, ca să vadă Turcii puterea Ungariei, până la hotărîrile regelui.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile', I, 317-318. Hurmuzaki, XV 1, 45-46. Trad. N. Iorga, Scrisori de boieri şi domni*, 164-165.
267.
[1456-1458].
Scrisoarea (iihiuit) lui Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti către
6
www.dacoromanica.ro
82
Marta Andronescu
Braşoveni, recomandă pe Ivan Polivar şi cere extrădarea lui Mihail logofătul şi Pardoi.
Ed. Text sl. Miletic, 61-62. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile*, I, 90-91. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 67-68. Trad. I. Bogdan, Relaţiile \ 55 (la Vlad Dracul).
Not. Arh. Br. no. 166.
268.
[1456-1459].
Scrisoarea (nHiurr) lui Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru nişte boi şi vaci trimise, cere carte de primire.
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile’, I, 92-93. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 98-99. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 63.
Not. Arh. Br. no. 208.
269.
[1456-1459].
Scrisoarea (iihiiht) lui Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru judecarea dreaptă a procesului dintre Stoica Armaşul şi Chever Paul pentru nişte marfă.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ’, 1, 92. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 90-100.
Not. Arh. Br. no. 190.
270.
[c. 1456-1459].
Scrisoarea (nHiurr) lui Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru trimisul său, Stoica Armaşul.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ~, I, 91. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 99. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 62-63.
Not. Arh. Br., no. 162.	*
271.
[1456-1462], Dec. 8.
Scrisoarea (nHiiirr) lui Vlad Ţepeş Vv.- Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru a se înapoia lui Dimitru ducaţii sau oţelul cumpărat.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Româneşti publicate pănă azi
83
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 94. Gr. Tocilescu, 534 Doc, istoiice, 69. Res. I. Bogdan, Relaţiile ', 63-64,
Not. Arh, Br., no. 210.
272.
[1456-1462],
Scrisoarea (nmurr) lui Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti, ca să meargă un vameş de la Rucăr la Braşov să spună că vestea despre Turci e falsă şi că îi pot trimite sol.
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ’, I, 94-95, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 69-70. Trad, I. Bogdan, Relaţiile
Not. Arh Br., no. 175.
273.
1457. Mart. 14. [Feria secunda proxima post festum beatii Gregorii pape] Târgovişte.
Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni învinuindu-i că ţin la ei pe un papă românesc care se dă drept fiu de domn şi a făgăduit lui Peterman vama de la Rucăr şi Brăila j Consiliu şi Iohan Gereb de Wyngarth şi Nicolae de Wizaccona au hotărât să-i prinză la Gyod j cu voia lor, Vlad Călugărul s’a aşezat în Amlaş. Să-i răspundă dacă îşi mai ţin făgăduiala.
Ed. Text. lat I. Bogdan, Relaţiile \ I,‘ 318-319. Hurmuzaki, XV, 1, 47-48 (Feb. 14). Res. Haşdeu, Trei lune peste munţi, 126. I. Bogdan, Vlad Ţepeş, 12, 13, 58 citează: Arhiv fur sieb. Landeskunde. Neue Folge, XXI, (1887) 351. Lit. A. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 426-27.
274.
1457 (6965) April *6 ind. 5. Târgovişte.
Hrisovul lui Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti prin care întăreşte mănăstirei Cozia moşia Troieneşti pe Olt, cumpărată de la Drăgoi fiul lui Dragoe. Se dă cal domnesc.
Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. Tabelară, 25. I. Brezoianu, Insituţiile României, 237. Aricescu, Indice II 98 (no. 2210), id (no. 2214.)
www.dacoromanica.ro
§4
Marta AndrOnesdd
275.
1457	(6965) Iun. 12.
Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti dă 4.000 a. mănăstirei lui Filoteiu de la Athos.
Res. Hurmuzaki, XIV, 1, 40.
276.
1457	(6965) Iun. 12.
Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti dă privilegii mănăstirei Sf. Pantelimon de la Athos.
Res. Hurmuzaki, XIV, 1, 40.
277.
1457	(6965) Iun. 12, Târgovişte.
Daniile lui Viad Tepes la mănăstirea Rossikon.
5	)
Cit. Miklosich, Slavische bibliotek, 174. V. Langlois, Le Mont Athos, 82, Cipariu, Arhivu, 198. Hurmuzaki XIV, 1, 40.
278.
1458	(-6966) Mart. 5, ind. 6, Tismana.
Porunca (noRca'kHHf) lui Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti întăreşte mănăstirei Tismana daniile lui Vlad Vv. : sate, bălţile Bistreţului şi a , ţiganii, morile, hotarele viile etc. Să nu-i supere slujbaşii domneşti. Martori. Scrie Radu.
Not. Text sl. Venelin, 91-92.
Not. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 135 n. 2. Citează un document din 145S Mart 15. Stoica Pahrnic.
279.
1458	Mai 25 [Feria quinta proxima ante solempnitatem Spiritus Domini], Gheghiţa.
Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti cere lui Gaspar subjudele Braşovului să garanteze plata lucrului şi libera întoarcere, muşteriilor chemaţi de el.
w
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile’,l, 319-320. Hurmuzaki, XV, 1,49
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate până azf
85
280.
1458. Iun. 13. Lângă apa Dâmboviţei. (Feria tercia proxima post octavas Corporis Christi.)
Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti trimite pe Petru Sor cu solie la Braşoveni.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 320 Hurmuzaki, XV, 1, 49.
281.
[1458-59], Dec. 1, Rucăr.
Scrisoarea (nHuifr) lui Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni şi Bârseni vestindu-i că după porunca lui Mihai Siladi cât sânt In pace, pot face negoţ liber intre ei.
Ed. Text. sl. Miletic, 67 fia Vlad Dracu), Text. sl. Trad. I, Bogdan, Relaţiile s, I, 93-94. Gr, Tocilescu, 534 Doc. istorice, 68, Trad. I, Bogdan, Relaţiile ', 62.
Not. Arh. Br„ no. 193.
282.
[1459 Febr. 17-1460 Mart 2.]
Dan pretendentul Vv. cere Braşovenilor bani pentru a trimite soli la craiul? le făqădueşte sprijift.
Ed. Text. Miletic, 69. [Sub an. 1439-1452]. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile, 8, I, 100. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 70-71. Trad. I, Bogdan, Relaţiile', 67, [sub an, 1456-1459. Lit, Onciul, Titlul lui Mircea, 229, n. 1.
Not, Arh. Br., no. 12.
285.
145^ April 2. (Feria secunda proxima post dominicani Quasi-modo geniti), Feldioara.
Lui Dan Vv. părţilor Transalpine venit în ţara Bârsei cu voia regelui Mathei, i s’au plâns pârgarii şi reprezentanţii Braşovului şi Ţării Bârsei, că Dracul (Vlad Ţepeş) Vv. Ţării transalpine s’a închinat Turcilor, a prins pe neguţătorii braşoveni, le-a luat averea şi i-a tras in ţeapă, a ars 300 bărbaţi şi tineri ce erau in Ţara Trans lpină şi-a chiemat pe ascuns oameni săi de la Braşov
www.dacoromanica.ro
86
Marta Andronescu
Dan cu boerii săi hotărăşte să se ia pentru totdeauna mărfurile neguţătorilor români din Braşov, drept despăgubire.
Ed. Text. lat. Bogdan, Relaţiile 2, I, 324-325. Hurmuzaki, XV,1, 50,
284.
[1459] April 5.
Lui Dan pretendentul Vv. Ţării Ungrovlahiei trimis de craiul Matiaş în Ţara Bârsei i se plâng pârgarii din Braşov şi Bârsa că Drăculea (Ţepeş) a trecut la Turci a oprit avutul negustorilor şl i-a tras în ţeapă sau i-a pus pe foc. Averea negustorilor din Ţara Românească rămasă la Braşov o opreşte ca despăgubire.
Ed. Text. Miletic, 68-69. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I,
101.	Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 71-72. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ’, 68-69.
Not, Arh. Br., no. 11.
285.
1459	[6968] Sept. 20.
Hrisov de la Vlad Vv., Domnul Ţării-Româneşti.
Cit. A. R. Cresc. Col., 1908, p. 125.
286.
1460	Ian. 21. [Feria in festo sancte Agnetis]. Un sat lângă Sighişoara.
Basarab Laiotă Vv. Transalpin către Braşoveni pentru veştile trimise prin Cresta, oferă un ajutor de 5-600 oameni, contra Ţării-Româneşti. Recomandă pe Zlaw de Făgăraş.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile 2 I, 330-331. Hurmuzaki, XV, 1, 50 [sub an. 1459],
287.
1460 Mart 2 [Datum Sabbato proximo ante Dominicam qua canitur Invocavit me],
Dan pretendentul Vv. Transalpin împreună cu boerii hotărăşte ca : pentru că Vlad Ţepeş le-a făcut atât rău să dea Braşovenilor şi celor din Ţara Bârsei care l-au ajutat şi adăpostit pe el, toate mărfurile negustorilor din Ţara Românească, aflate la ei, pentru care să nu-i asuprească niciodată,
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Romănştl pubicate pănă azi
87
Ed. Text. I Bogdan, Relaţiile', I, 325-326. Hurmuzaki XV, 1, 53-54. Text lat. Trad. N. Iorga, Vlad Ţepeş, 149-150 şi 158, Res. Haşdeu, Trei lune peste munţi, 126. Lit. I. Bogdan, Relaţiile * I. 276 n. 1.
288
1460 Iun. 4. [Feria quarta Quatuor temporum Penthecostes Domini], Cetatea Dâmboviţei.
Vlad Ţepeş Vv. Ţării Româneşti trimite la Braşoveni pe Voicu Dobriţa să aducă pe pribegi, cei ce se opun să fie forţaţi de ei şi Cristian.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile\ I, 320-321. Hurmuzaki, XV, 1, 56. Res. I. Bogdan, Vlad. Ţepeş, 58.
289.
1460 Iul. 26. [Sabbato proximo post festum beati lacobi Apostoli.]
Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti cere Braşovenilor să nu asuprească pe oameni din Făgăraş, dar nici să-i ocrotească dacă fug la ei.
Ed. Text lat. Bogdan, Relaţiile 1, 231. Hurmuzaki XV, 1, 56.
' 290.
1460 Aug. 10. [Dominica in die beati Laurencii martiris], Cetatea Dâmboviţei.
Vlad TeDes Vv. Tării-Românesti cere Braşovenilor să judece
>1 » . > > '
procesul unui supus al său pentru nişte porci cu 12 oameni iurători. li îndeamnă să facă judecată dreaptă oamenilor lui.
Ed. Text. lat. I. Bogdan, Relaţiile \ I, 322. Hurmuzaki, XV, 1,57.
291.
[1460].
Scrisoarea (nmuiT) lui Dan Vv. (pretendentul) prinţ şi domn al Ţării Ungrovlahiei către Braşoveni, vestindu-i că craiul şi nemeşii i-au dat Ardealul, Bârsa şi Săcuimea ca ajutor pentru a-şi relua Ţara. Cere ajutor, veşti despre Drăculea (Ţepeş) şi făgăduieşte sprijin.
Ed. Text. Miletic, 68. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I,
102.	Gr. Tocilescu, 534 Doc, istorice, 72-73. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 68.
www.dacoromanica.ro
88
Marta Andronescu
292.
* 1460 (-872).
Tratatul dintre Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti şi Sultanul Mahomet II prin care se hotărăşte: 1) Să nu vie decât un trimis turc pentru tributul de 10.000 galbeni sultanini de ai visteriei româneşti, care să fie număraţi la plecare la Giurgiu şi Rusciuc. 2) Autoritate domnului la el în Ţară; 3) libertatea creştinilor turciţi şi necreştinaţi; 4) Românilor trecuţi în Turcia să nu li se ia haraciu; 5) Alegerea Domnului de Mitropolit, episcopi şi boeri; 6) Judecata între un turc şi creştin să se facă în legea ţerii; 7) Supravegherea negoţului turcesc in Ţară ; 8. Negustorii să nu ia servitori români şi să nu aibă loc de inchinare in Ţară; 9) Să nu se dee firman pentru niciun reclamat, sau să fie luat
din Tară.
1
Ed. D. Sturdza —C. Vartic, Acte şi Doc., I, p. 2-3. Tunusli, Istoria, 68. D. Fotino, Istoria, II, 30, şi III, 218. Trad. francesâ D. Sturdza, op. cit., 3-4. Mitilineu, Tratate şi convenţiuni, pp. 18-19 [Adrianopole]. Cit. C. Litzica, Câteva mss. gr. de la noi, C. L. XXXII, (1898-9), p. 335.
293.
1461	Febr. 10.
I. Bogdan, Relaţiile1, 1, 278, n. Citează un document de la Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti intre martori e şi Cazan logofăt.
294.
1462	Febr. 11, Giurgiu.
Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti către regele Matei Corvin vestindu-i că în schimbul păcii, Turcii au cerut să strice înţelegerea cu Ungurii şi căsătoria (cu sora regelui), neprimind, a fost trimis contra lui Hanza beg, la Giurgiu dar l-a bătut şi a devastat de la Olizica şi Novazel până la Rahoma, Zemont, Gini şi Bodon dar se teme de venirea Turcilor pe Dunăre cu flota de la Galipoli şi Constantinopol; cere ajutor până la Sf. Gregori (12 Martie), din Transilvania şi Secuime. Recomandă pe Radiu Farma. Scrie Radu.
Locurile distruse: Olisiea, Novazok, Drekchtar, Cartari, Dri-potrom, Orzava, Rahava, Turkama, Maroteu şi Prigos, Batin, Nougrad, Finston, Zomonid, Giugne şi Oratoua. Prinşi; Hanika
www.dacoromanica.ro
Repeitoriul documentelor Ţârii-Romăneşli publicate până azi
89
beg, Zabas de Nicopol fiul lui Phirnebeg etc... Numărul morţilor nemăsurat.
Ed. Text. lat. I. Bogdan, Vlad Ţepeş, 76-82.
295.
** 1462 Nov. 8, Rothel.
Vlad Ţepeş Vv. Valahiei scrie Sultanului cerând iertare, îl roagă să-i trimită soli şi pentru a-şi răscumpăra greşeala, el cunoscând bine Transilvania şi Ungaria, va putea să i-o dea pe cea d’intâi, fiind apoi mai uşor să cucerească şi Ungaria.
Ed. Trad. A. D. Xenopol, Ist. Rom., IV, 30-31, citează: Gobel-linii (secretarul papei Piu II, 1458-64) Pii II pontificis maximi comentarii rerwn memorabilium, quae temporibus suis contigerunt, 1584, Roma, 1614 Frankfurt, Lib. LII, 294. N. lorga, Studii şi doc., III, p. XXXI. Res. I. Bogdan, Vlad Ţepeş, 59.
296.
1462 (-6970).
I. Brezoianu, Instituţiile României, 237. Citeaza un document de la Vlad Vladu.
297.
1462 ( 6970).
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti porunceşte să nu pă-şuneze nimeni vitele pe munţii mănăstirei Tismana: Parângul, Soarbele, Boul şi Oslea (Gor)) sau altfel să dea dare mănăstirei, după obiceiul Ţarii.
Res. A. Ştefulescu, Tismana 2, 189-90.
Not. Ct. 1465 Iul. 28 [Doc. No. 314].
298.
[1462-1463].
Scrisoarea (nmuiT) Iui Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti pentru boerii: Mihail, Stan, Mircea, Stoica şi Mânzea pe care să-i lase să vie în ţară sau să-i trimită ei, cu avutul lor. Să oprească pe femeia Iui Oprea logofătul refugiată acolo cu averea Tării.
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 105-106. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 73-74. Res. I. Bogdan, Relaţiile', 70-71.
Not. Arh. Br., no. 223.
www.dacoromanica.ro
90
Marta Andronescu
299.
[1462-1472].
Scrisoarea (nmuiT) lui Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti către vameşii Braşovului să nu ia vamă lui Frâncu trimis după cumpărături.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile \ I, 109-110. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 74-75.
Not. Arh. Br., no. 220.
300.
[1462-1473],
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti dă lui lardul moşie în Osica.
Res. A. R., Cresc. Col, 1919, p. 234.
301.
[1462-1474].
Scrisoarea (nHiiiiT) lui Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti către Sibienii ca să trimită familia şi averea boerilor Radul şi Vlaicu, iertaţi de el.
Ed. Text sl. Trad. G. Dragomir, Relaţiile cu Sibiiul, 13.
302.
[1462-1474].
Scrisoarea (iihiuit) lui Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti către Sibieni, pentru ca Martin Renzel care a luat marfă de la un Turc cu chezăşia lui Ciurca şi Dumitru din Târgovişte să şi-o plătească.
Ed. Text sl. Trad. St. Dragomir, Relaţiile cu Sibiiul, 12-13.
303.	J
[August 1462-1474] [c 1536-1537].
Scrisoarea (nHiurr) lui Radu cel Frumos Vv. Ţării Româneşti către Sibieni plângându-se de nedreptăţile vameşului Giurcău, din a cărui causă nu mai pot trece negustorii la ei. Libertatea negoţului la Târgovişte.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţăril-Româneşti publlcnte până azi
91
Ed. Text. sl. Trad. St. Nicolaescu, Doc. slavo-iomâne, 68-69. Gr. Tocilescu, 534, Doc. istorice, 79-80. Lit. St. Nicolaescu, op. c., 364 rectifică data A, Lăpedatu, O nouă publicaţie de doc., 15 [data, 1467.]
304.
[1463-1470] Febr. 19.
Scrisoarea (iihiiht) lui Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru ca să plătească restul din datoria de 15.000 florini, pentru a le lăsa negoţul liber. Recomandă pe Constandin Grămătic.
Ed. Text sl. Trad. I, Bogdan, Relaţiile ’, I, 106-107, Gr, Tocilescu, 534 Doc. istorice, 75-76. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 71-72,
Not. Arh. Br., no, 292,
305.
1463,	Nov. 12.
Cartea lui Radu cel Frumos către Radoslav, Standul şi ficele lui Radoslav, Marina şi Staia, pentru amestecul ocinilor lui Radoslav, Sub Coastă şi Dedileşti a lui Stanciul. Preadalica.
Res. A. R., Cresc. Col., 1910, 263. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 3, 104,
306.
1464.	(6972) Mai 30, ind. 12, Bucureşti.
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti întăreşte mănăstirei Cozia satul Sevestreni cumpărat cu asprii de la Şoldea şi Stoica. Martori.
Res. Aricescu, Indice II. 98, (no. 2213), Ionescu-Gion, Bucurescii până la 1500, 190, N. Docan, Elemente Cronologice, 591. Id., Numismatica Ţării Româneşti, 526.
307.
1464	(6972) Iul. 10, Bucureşti.
Radu cel Frumos Vv. Ţării Româneşti întăreşte mănăstirei Tismana satele şi moşiile ca şi tatăl său Vlad Dracu prin hrisovul din 1439 August 2. Domnia doamuei Calinichia ; Sagoiul dat de Vladislav Vv.. Martori. Coico scrie.
Res. A. Ştefulescu, Tismana3, 190. St. Grecianu, Genealogiile’ documentate, I, 348,
www.dacoromanica.ro
92
Marta Andronescu
308.
1464	(6962) Iul. 20.
I, Brezoianu, Instituţiile României, 237-238. Citează un document de la Radu cel Frumos,
309.
1464	(6972) Aug. 12, Bucureşti.
Hrisovul (j[pHc«K8a) lui Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti dat lui Tudor, Nicule, Stan, Mircea şi lui Neanciul, Radul şi micului Nicule pentru satul Iaşi din Curteni, Bulgărea, şi lui... Tatul şi Badul le dă Bălenii, ocină şi ohabă scutite de: vama de oi, de porci, de albinărit, Găletărit, dijme, vinăriciu, fâneaţă, tălpi, posade, podvoade, cărături. Judeţ, globire, birari. Martori. Constandin scrie.
Ed. Text. sl, Trad. Gh. Ghibănescu, T. Codrescu a. I. No. 10, 145-147. Res. St, Grecianu, Genealogiile documentate, I, 347.
310.
1464. Oct. 28, Bucureşti.
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti întăreşte mănăstirei Snagov şi lui popa Vişain satele Dobroşeşti, Izvorani, Turbaţi etc., care să plătească bir şi să facă oaste. Martori.
Res. Ionescu Gion, Bucurescii până la 1500, 190. Lăpedatu, V!ad Călugărul, 38. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor 2, 169-70.
311.
[1464-1472].
Scrisoarea (fimucr) lui Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru averea jupâniţei Preia, sora vornicului Dragomir, măritată cu Nan, de la Chiver Paul.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ’, I, 111-112. Gr. Tocilescu, 534 Doc, istorice, 77-78. Res. I. Bogdan, Relaţiile *, 257 (la Radu cel Mare).
Not. Arh. Br., no. 219.
312.
1464 (6972).
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti întăreşte mănăstirei Tis-mana daniile lui Mircea Vv., moşia Jarcovu.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Tării-Romăneşti publicate pănă azi
93
Res. Cantacusino Const. Stolnicul, Cronol. tabelară, 25. (no. 30).
Not. cf. 1464 Iulie 10 [Doc. No. 307].
313.
1465	(6973) April 28.
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti întăreşte mănăstirei Snagov moşiile Ruşii şi Izvorani.
Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. tabelară, 25-26 (no, 31.)
314.
1465	Iulie 28.
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti întăreşte mănăstirei Tis-mana munţii: Parîngul, Oslea, Vărbilăul şi Boul, pentru a căror stăpânire să nu se amestece nici boer nici cneaz nici sărman. Cei care vor paşte aici vitele să plătească călugărilor „ce este obiceiul românesc".
Res. I. Bogdan, Cnejii Români, 34.
Not. cf, 1470 Iul. 28. [Doc. no. 339],
315.
1465	Oct. 14. Bucureşti.
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti scuteşte mănăstirea Cozia de vinărici şi alte dări; ii dă sarea de la Telega ca ajutor.
Res. Aricescu, Indice, II, 108. (no. 252). Ionescu-Gion, Bucurescii până la 1500, 190. St. Grecianu, Genealog. documentate. I, 347.
316.
1465 (6973) Oct. 28.
Lesviodax, 397; I. Brezoianu, Instituţiile României, 238 citează un document in care e menţionat in divan: Iosef. mitropolitul.
317.
1465.	Nov. 5.
Hrisov de la Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti. Martori.
Cit. I. C. Filitti, Arh. Cantacuzino, p. 17 no. 3. Cota: A. R' 124-XII.
www.dacoromanica.ro
94
Marta AndronesCu
318.
1465 Nov. 5. Bucureşti.
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Vrabeţ şf fraţilor săi: Dragomir, Nicula, Gherghie şi Maria moşia din Padeşul de Sus.
Res. A. R. Cresc, col., 1910, 263. Cota: 12-CXXXIV.
319.
1465	(6973) Bucureşti.
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti întăreşte mănăstirei Cozia satele: Jiblea şi Şerbăneşti.
Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol tabelară, 26 (no. 31). St. Grecianu, Genealogiile documentate, I, 347.
320.
1466	(6974) April. 14. Bucureşti.
Radu cel Frumos Vv. Tării-Românesti scuteşte carele mănăstirei
> > >
Cozia de dijmă. (vamă).
Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. tabelară, 26 (no 32). Aricescu, Indice, II, 111 (no. 2275).
521.
1466	(6974) Oct, 14, Bucureşti.
Porunca (noKM-kHÎf) lui Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti pentru mănăstirea Cozia şi egumenul Simon să fie slebodă a avea două ,..?... pentru a face negustorie şi să cumpere sare şi să nu dea vamă nici de la vin, nici de la peşte, ca să se hrănească călugării. Scrie Laţco.
Ed. Text. sl. Miletic-Agura, 334-335 (no. 8).
322.
1466	(6975) Dec. 12.
Hrisov de la Radu cel Frumos Vv. Ţării Româneşti.
Cit. I. Brezoianu, Instituţiile României, 238.
323
1467	(6975) Ian. 15 ind. 8, Bucureşti.
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti pentru mănăstirea Cozia
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Româneşti publicate pănă azi
95
şi stareţul Sima, să aibe balta săpatul la Dunăre şi la gura Ialomiţei care le are de la Drăgoia şi Gurire de la Făcăeni şi Gureşa de la Frăţileşti şi Petra Porgar de la Floci.
Ed. Text. si. Miletic-Agura, 335. Res. Aricescu, Indice. 107 (no. 2247).
321.
1467. Iun. 11. [Feria quinta in festo beati Barnabae apostoli], Bucureşti.
Scrisoarea lui Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti către Sibieni vestindu-i că a luat în serviciul său pe Mancea căruia i-a dat 7 sate răsplată. Să fie liber să meargă în cetatea lor.
Ed. Text. lat. I. Bogdan, Relaţiile2, 1,527-328. Hurmuzaki, XV, 1, 64.
325.
[1467-1470] 29 Iul. Didrih.
Scrisoarea (iihuiit...) lui Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşt. către autorităţile celor şapte judeţe, pentru libertatea oamenilor lor de a veni în ţara sa plătindu-şi numai dajdia.
Ed. Text. sl. Trad. S. Dragomir, Relaţiile cu Sibiiul, 11. Lit. Arh. ist,, I, 104, N, Iorga, Studii şi doc., IV, p. CCLXXI. Id., ed. Filipescu Const. Căp,, Istoriile, 135. Hurmuzaki, XV, 1, 214, n. 1.
326.
1468	( 6976) Mai 18, Bucureşti.
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Dan, Dră-goi, Dobromir şi Neagoe, Cincul cumpărat de la Târluţ cu asprii.
Res. A, Ştefulescu, Gorjul istoric, 373.
327.
1468	(-6976) Mai 18, Bucureşti.
Porunca (noKtA-bni'f) lui Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti către Dâlban cu fii pentru stăpânirea muntelui Andrianu cumpărat pe asprii de la Jitian. Cal domnesc. Martori, Laţco scrie.
Ed. Text. sl, Trad. A, Ştefulescu, Domnia lui Vlad Călugărul, 376-377, Id., Gorjul istoric, XVII. Id., Doc. slavo-române, 18-19. G. Ghibănescu, Surete şi izvoade, 1, 283-284,
www.dacoromanica.ro
96
Marta Andronescil
328.
1468	Iul. 20 [Beate Margarethe Virginis et Martyris], Cohalm.
Scrisoarea lui Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti, şi a altor juzi din Cohalm către Sibieni pentru a nu fi păgubiţi Ioan cu prietenii şi fraţii săi de Ladislau Hoen pentru nişte datorii.
Ed, Text lat. Hurmuzaki. XV, 1, 68.
329
1468 ( 6977) Oct. 2, Bucureşti.
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Mihail ot Ruşi, fiului său Stan şi lui Chirtop satele: Ruşii, Muşateştii, Hileştii, Racoviţă, Tătărăii de lângă Conceag, siliştea de Ia Amza, siliştea Sinteştilor şi Grecii cumpăraţi de la Vv., iar pentru un cal domnesc, Sturzenii, Brana şi Ruşii din Târgovişte şi ţiganii cumpăraţi de la jupâniţa Voica Pârciulovoaie pe florinţi ungureşti. Scutite de: oierit, vama târgului, diţmărit, stupi, râmători, mertice, conace, cai de olac, vinărici, podvoade, vaci grase, ceară domnească, miere şi altele. Pârcălabii şi vameşii să nu ia vamă vornicească sau cămănărici.
Res. I. C. Filitti, Arh. Cantacuzino, 16-17. Crede că poate fi cel din 6976 din Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. tabelară, 26 (no. 33).
Not. Filitti, l. c., ne spune că in traducere era anul 6947 (1439) când nu domneşte Radu; cf. doc. no. 330, şi no. 334.
330.
1468	( 6976), Bucureşti.
Radu cel Frumos Vv. Tării-Românesti întăreşte lui Mihail moşia Ruşi (dintr’aceştia se trag boerii Băleni).
Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. tabelară, 26 (no. 33).
331.
1469	Ian. 7.
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti întăreşte înfrăţirea făcută de Opriş intre Stanciul, Duşman şi Badea peste ocina Vâlopi. Prădalica.
www.dacoromanica.ro
Repertorial docamentelor Ţâru-R omăne^ti publicate pănă azi
&7
Res. A. R. Cresc. Col., 1908, 126 ('Vârlonij. Minea-Boga, Moşte-nirea Moşiilor, 3, p. 8Q.
332.
1469	Febr, 4 [Die Sabbato proximo post festum purificationis beatae Mariae virginis] Bucureşti.
Scrisoarea lui Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti către Sibieni pentru a da un însoţitor, sau să arate drumul lui Mihail, sol la Ioan Pongracz de Denkelegh Vv. Transilvaniei.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile I, 338, Hurmuzaki, XV, 1, 70.
333
1469	(-6977) Iun. 28, Bucureşti.
Porunca (noRt/umif) lui Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti către: Dragul, Bogdan, Ştefan, Radul, Dobrota, Stan, Ivan şi Hasan lui Fătul, Boicu, Radei, Dragotă, Radu, Şerbu cu fii Stan, Stânilă şi Cănda prin care le dă sihştele: Murtăşeşti, Meianţi, Bărboşii de la Jilţii, Beciu şi Rad[esel]ul ocină şi ohabnică.
Ed. Text. sl. Trad. Arh. Olteniei, II, 301-302. Facs. lbidem,, 301.
334.
1469	(-6977) Aug. 25, ind. 2, Bucureşti,
Radu cel Frumos Vv. Tarii-Românesti întăreşte lui Mihai ot
> ) >
Ruşi fiului său Stan şi lui Chirtop, moşiile cumpărate cu cai turceşti, cai domneşti şi ughii, scutite de: oerit, vama târgului, dijmarit, haraciu, podvoade, vaci grase, ceară domnească, miere şi altele Pârcălabii şi vameşii domneşli să nu ia vamă vorni-cească nici căminărit. Martori. Scrie Stan.
Res. N. Iorga, ed. Filipescu Const. Cap. Istoriile, 24-25, n 2. Cit. Cipariu, Arhivu, 35.
335.
1469 Nov. 8 (Feria quaita proxima ante festum beati Martini episcopi et confessoris], Bucureşti.
Neagu Vornicul lui Radu cel Frumos scrie Sibienilor despre procesul dintre Ştefan literatul din Braşov şi 4 greci, judecat în faţa judecătorilor Costa Spinchel şi Kriaco a lui Iohan şi Paul
7
www.dacoromanica.ro
Marta Ardronescu
9â
Kewer judecătorii Braşovului, pentru scrisoarea italianului Casparo dată Grecilor, despre nişte piper vândut de Ştefan. Neagu judecând îl găseşte nevinovat.
Ed. Text. lat. I. Bogdan, Relaţiile 2, I, 359-356. Hurmuzaki, XV, 1, 73.
336.
1469.
Scrisoarea (iihuijt) lui Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti către Sibienii care să trimeată un om cu Mihai la Craiul, să se plângă de presenţa în Ţara-Ungurească a lui Stoica al lui Laiotă, venit de Ia Moldoveni. Vama de la Turnu.
Ed. Text sl. Trad. S. Dragomir, Relaţiile cu Sibiul, 11-12.
337.
1470	Febr. 28 [In die beati translacionis beati Augustini], Buzău.
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru solia lui Nicolae Plucht, se plânge că, deşi regele nu are pace cu Moldovenii, ei au şi le trimit arme şi primesc pe oamenii lor; dacă nu încetează va trimite solie la rege.
Ed. Text. lat. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 328-329. Hurmuzaki, XV, 1, 75-76. Cit. N. Iorga, Ştefan cel Mare, 128 şi n. 109.
33S.
1470	(6978) Mart 6. Ind. 3, Bucureşti.
Scrisoarea (nmiirr) lui Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni despre o carte pecetluită (khhpS) de libertatea comerţului, în 25 zile cere una la fel. Să fie lăsaţi să meargă la Varadin.
Ed. Text. sl. Miletic, p. 80. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', I, 107-109. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 76-77. Res. I. Bogdan, Relaţiile ', 72-73.
Not. Arh. Br., no. 236.
339.
1470	(6978) Iul. 28, Didrih.
Porunca (noKM-fcmi) lui Radu cel Frumuos Vv. Ţării-Româneşti către mănăstirea Tisman? şi egumenul ei pentru stăpânirea mun-
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii Româneşti publicate până azi
99
ţilor: Boul, Osie, Parâng şi Sabele de care să nu se atingă, boer, moşnean sau rărmau. Cei care vor păşuna pe aceşti munţii, să dea călugărilor „ce este legea românească".
Ed. Text. sl. Trad. A. Ştefulescu, Doc. slavo-române, 19-20. G. Ghibănescu, Surele şi Izvoade, I, 284-285. Res. I. Brezoianu, Instituţiile României, 238. A, Ştefulescu, Tismana, 190-191.
Not. cf. doc. no. 314.
310.
1471 (6979) Ian. 15, Gherghiţa.
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui On cu fii: Stan, Vlăesan, Stancul şi nepoţii, Nan, Tatul şi Şerbu moşiile Ghergheu şi Ungheni ale lui Stan şi Maxim, pentru că le-a cupărat cu asprii, de la Lepădat fiul lui Maxim şi de la Vladul şi Vlaicul fii lui Stan, dând şi cal domnesc. Martori.
Ed. Text sl. Venelin, 95-96.
311.
1472 (6980) April 3, Bucureşti.
Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Crăciun din Slatina, cu fii lui, Manea cu fraţi şi lui Petru cu fii, partea lui Neagomir şi Oancea din Strihareţ, cumpărate de ei. Martori.
Ed. Text. sl. Venelin, 111-112.
312.
1472 (6980) Iun. 12, Bucureşti.
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Baico şi altora ocină la Duşeşti, Martori.
Res. N. Iorga, Studii şi doc., VII, 21-22.
313
[1472.J
Scrisoarea (nmiHT) lui Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru pribegi cere : 1) să le înapoeze cele luate, 2) să dea caii luaţi pentru nişte oi luate de Laiotă, 3) să dea pe făptaşii unui omor sau „duşegubina". Recomandă pe Dracea.
www.dacoromanica.ro
100
Mârta Aiidroncscll
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdin, Relaţiile', I, 110-111. Gr. T^ci-lescu, 534 Doc. istorice, 78-79. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 74*75.
Not. Arh. Br., no. 245.
344.
1472. într’o Duminică. Din Tabără.
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti făgădueşte prietenie Braşovenilor şi ce cere să-i spună prin Ioan: dacă regele va încheia pace şi unde cu Cazimir, despre Pongracz Vv. Transilvaniei, despre venirea lui Ştefan Vv. cu Laiotă şi dacă Secuii scaunelor: Odwarhel, Cykh şi altele dau dijmă lui Ştefan. Vv.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 329-330. Hurmuzaki XV, 1, 78-79.
345.
1472 (6980) Iul. 16. Gherghiţa.
Cartea lui Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti pentru satele Murceştii şi Domneştii din Jilţi ale lui Mihul cu fraţii: Crăciun, Dan şi Manea.
Res. Aricescu, Indice, 98. (no. 1224). Lit. Ibidem, p. III.
346.
1472.	Iul. 25. Gherghiţa.
Radu cel Frumos, Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Voislav cu fii şi cumnatul său Stan, Corcova, cumpărată de la Petru diaconul lui Radu Vv. pe asprii. Iertaţi de cal. Martori.
Res. N. Iorga, Studii şi doc., VII, 269.
347.
1473.	Sept. 16. Bucureşti.
Radu cel Frumos Vv. Ţării-Româneşti întăreşte boerului Mihail fiului său Stan şi lui Chirtop, ocină in Bacovei lângă Colceac cumpărată de la Vv. pe un cal turcesc, Cocoşanii şi Cucutenii scutite de dijmă.
Res. G. Florescu, Divane domneşti, I, 91 citează res. lui I. C. Filitti din Arh. Cantacuzino, 17, unde nu este.
www.dacoromanica.ro
Reperioriul dooumnetel >r Ţârii-Romăneşti publicate pănă azi
101
348.
1473.
Ştefan Ieromonahul in, Viaţa preacuviosului Nicoditn, 89 spune : „se adeverează din hrisovul zisului Domn Basarab cel Tânăr, carii scrie că s'a dat mănăstirei Tismana cetatea Bucureşti".
319.
[1474 Ian.]
Scrisoarea (nmuiT) lui Basarab Laioti Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni, după venirea lui Frâncu şi Todor Paul, hotărăşte să rămână acelaşi aşezământ pentru negoţ, iartă cearta întâmplată, cere ajutor de voinici ca împreună cu Ştefan Vv., care trimisese pe Vulpaş logofătul, să se apere de Turci şi vrăşmaşi. Recomandă pe Frâncu şi Bunea.
Ed. Text. s1. Trad. I. Bogdan, Relaţiile3, I, 112-119. Gr, Toci-lescu 534 Doc. istorice, 80-S2. Trad. I, Bogdan, Relaţiile', 75-76.
Not. Arh. Br., no. 64.
350.
[1474]. Febr. 8.
Scrisoarea (nnuitr) lui Basarab Laiotă Vv. şi Ţării Româneşti către Braşoveni, după venirea solului lor Lorint, trimite la Batăr Istvan şi la ei pe Dimitru postelnicul.
Ed. Text. si. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 2, I, 114-115. Gr Toci-lcscu, 534 Doc. istorice, 82. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ', 76-77.
Not. Arh. Br., no. 35.
351
[1474]	Iun. 26.
Scrisoarea (iihuwt) lui Basarab Laiotă Vv. Tării-Românesti către Braşoveni după ce a mers la Turci de a făcut pace. Recomandă pe Cârstian portarul.
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ’, I, 115 116. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 83. Trad. I. Bogdan, Relaţiile /8.
Not. Arh. Br no. o0.
www.dacoromanica.ro
102
Marta Andronescu
352.
1474	Iul. 4, Gherghiţa.
Document de Ia Basarab fiul lui Dan.
Cit. Cipariu, Arhivu, 35; din diplomatariu lui B. Popu.
353.
[1474 Aug.-Sept.]
Scrisoarea (iihiuct) Iui Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni, prin care îşi repetă cererea de a i se înapoia solul oprit de ei, cum alţii nu o fac. Amintită solia lui Ştefan la Turci.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile'2, I, 116-118. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 83-84. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 77-78.
Not. După menţiunea din text ,,se duc acum solii lui Ştefan Vv.“ etc... D-l Prof. A. Sacerdoţeanu datează documentul cu sfârşitul lui August, începutul lui Septembrie.
Arh. Br., no. 70.
354.
1474 (-6983) Sept. 4.
Hrisov de la Basarab Vv. Ţării-Româneşti, fiul lui Dan Vv.
Cit. I. Brezoianu, Instituţiile României, 238. St. Grecianu, Genealogiile documentate, I, 264-265.
355.
[1474] (Oct.-Noembrie).
Scrisoarea lui Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni şi Secuime, cerând de acum înainte să-şi scrie vitele şl să plătească goştina cum plătesc şi oamenii Iui la ei, la Turci şi la Moldoveni, pentru ca să se vadă că Ţara are domn.
Ed. Trad, I, Bogdan, Relaţiile', 79-80.
356.
[1474.]
Basarab Laiotă Vv. Tării-Românesti cere Braşovenilor să lase
1	i	>
pe „voinici" să slujească craiului fără să-i prade.
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 2, I, 131-132. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 103. Trad. I. Bogdan, Relaţiile \ 88.
Not. Arh. Br. no. 55.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul decume.itelor Ţării-Romăneşti p blicate pănă azi
103
337.
[1474.]
Scrisoarea lui Dragomir al lui Manea către Braşoveni, ca să trimeată oameni în Tara-Românească, să vadă Turcii că sânt uniţi. Să vie şi popa din Scheiu. Oastea turcească e gata. Să nu asculte de Ştefan Vv.
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ', I, 262-263. Gr. Tocilescu, 537 Doc. istorice, 387. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 217.
Not. Arh. Br., no. 513.
358.
[1474.]
Scrisoarea (nmiitT) lui Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti către Sibieni vestindu-i că sunt liberi să facă negoţ până când vor merge solii la rege, după cum a spus Batâr Istvan. Trimite pe Chirca lui Marin, Giurcă şi Mihnea să cumpere arcuri, scuturi, postav şi altele.
Ed. Text. sl. Trad. S. Dragomir, Relaţiile cu Sibiul, 14-15,
359.
[c. 1474-75.]
Scrisoarea lui Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni, după solia lui Hanaş şi Giurgea, le spune că nu-i poate lăsa să vândă peşte pentru că ar păgubi pe localnici. Târguri libere la s Târgovişte, Târgşor şi Câmpulung; dacă vor permite negoţul in oraşele Craiului: Oradea, Clui, Timişoara, Râjnov, Ţara Bârsei... va da libertatea comerţului în orice oraş din Ţară.
Ed. Trad. I. Bogdan, Relaţiile \ 80-82.
360.
[1474-1476.1
Scrisoarea (nmiifT) lui Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru ca să nu ia vamă lui Proica trimis să cumpere scuturi, arcuri şi altele.
Ed. Text. Miletic, p. 85. text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 121. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 85. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, 84,
Not. Arh, Br. no. 88.
www.dacoromanica.ro
104
Marta Androncscu
Î61.
[1474-1476.]
Scrisoarea (fiHiurr) lui Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru ca să înapoieze pârcălabii de la Bran 200 bo-găsii luate săracilor Neacşul şi Ilie.
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 121-122. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 85-86, Res. I. Bogdan, Relaţiile *, 243.
Not. Arh. Br., no. 53.
362.
[1474-1476.]
Scrisoarea (iihiiut) lui Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni, recomandă pe iorga.
Ed. Text. si. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ’, 122. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 86. Res* I. Bogdan, Relaţiile *, 243.
Not. Arh. Br., no. 56.
303.
[1474-1476.]
Scrisoarea (nmurr) lui Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni, vestindu-i că a venit un negustor turc în Bucureşti cu marfă bună şi să trimeată şi ei oameni pentru a cumpăra fără grije.
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, 123 124. Gr. Vasilescu) 594; Doc. istorice, 90-91.
Not. Arh. Br., no. 61.
364.
[1474-*476.]
Scrisoarea (nmurr) lui Basarab Lai )t" Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni, pentru popa Costea, care ii slujeşte lui.
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile\ I, 123. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 92-93. Trad. I. Bogdan, Din Relaţiile cu Braşovul, 885-886.
Not. Arh. Br., no. 43,
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate pănă azi
105
O
G5.
[1479-1477.]
Scrisoarea (hhiiut) lui Basarab Liiotă Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni recomandând pe solii Badea vornicul şi Dră-ghici spătarul.
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile’, I, 131. Gr. Tocilescu. 534 Doc. istorice, 87. Res. I. Bogdan, Relaţiile244.
Not. Arh. Br., no. 123.
3GG
[1475]	Febr. 1.
Scrisoarea (nHiiirr) lui Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni, recomandând pe Negrea vistierul, sol la ei.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţnle', I, 119-120. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 89. Res. 1. Bogdan, Relaţiile ', 243-244.
Not. Arh. Br., no. 54.
367.
1475	(-6983) Iun. 1.
Basarab Laiotă Vv. l'ârii-Românesti Ja lut Stanciu cu fii, si lui Badea, Muşebştii de moştenire şi cumpărătura de lo Carapciu şi Dragomir, şi dă lui Badea satul Fagete'ul cumpărat sub Radu Vv. Aspri. Cal Domnesc. Marton. Scrie Tudor.
Res. I. Brezoianu, Instituţiile României, 238. I. Bogdan, Relaţiile!, I, 263, 272. N. Docan Numismatica Ţării-Româneşti, 526 527. C. Giurescu, Despre boieri, 29. 1. Minei, Vlad Dracu, 30 n.
368.
1475 (-6983) Iun. b, ind. 8, Bucureşti.
Porunca (noKM'bHÎe) luiBnarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti, prin care întăreşte fiilor lui Ion, Radu, Iuga, Radomii şi Micul cu fiul său Radu satele Cergeni şi Comăncşti.
Ed. Text. sl. Trad. Gh. Ghibane cu, Surele şi Izvoade, VI, 162 163. Res. A. Ştefulescu, Gorjul istoric, 329. N. Docan, Elemente cronologice, 392.
www.dacoromanica.ro
106
Marta Andronoscu
300
1475, Iul. 1.
I. Bogdan in Relaţiile2, I, 278 n. citeaza un document, intre martori fiind şi Cazan Sahacov.
370.
1475	(-6983) Iul. 8.
Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Calciu cu fii şi lui Badea cu fiii satul Făgeţelul.
Res. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. tabelară, 26, (no. 34.)
3''!
1475	(-6983) Iul. II, Târgovişte.
Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti făgăduieşte Braşovenilor să păstreze aşezământul vechi din vremea lui Dan Vv. şi a altoi domnii, pentru libertatea negoţului, să facă dreptate, să-i apere de Turci.
Ed. Text. Miletic, 81. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 118-119. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 87-88. Res. I. Bogdan, Relaţiilel, 82-83.
Not. Arh. Br., no. 769.
372.
1475 (-6983) Iul. 15, ind. 8, Târgovişte.
Basarab Laiotă V-v. Ţării-Româneşti dă mănăstirei Cozia şi stareţului Macarie satele .- Jiblea, Şerbăneşti, Băduţeni, Giurgeanii cumpăraţi de la Drăgoi pe un cal şi florinţi, Sevestrenii cumpăraţi de la Solda Stoica şi Cârstea pe asprii, Luminenii şi Pepenii cumpăraţi pe asprii, de la Neagul Taurul. Martori. Scrie Caloian.
Res. N. Docan, Elemente cronologice, 392. Id. Numismatica Ţării-Româneşti, 527. Minea-Boga, Moştenirea'moşiilor, 3, 125, no. 2.
373.
1475 Aug. 4 [Feria sexta proxima post festum inventionis dex-trae beati Stephani protomartyris] Arghiş.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate pănă azi
107
Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti recomană Braşovenilor pe Christian pârcălabul trimis să-i facă o casă.
Ed. Text. lat. I. Bogdan, Relaţiile2, 1,322-323. Hurmuzaki, XV, 1, 84-85. Cit. I. Bogdan, Vlad Ţepeş, 32 şi 59 cu data 8 Aug.
374
1475 Oct. 13 [In festo Colomani martyris], Bolhaci (Balcaciu).
Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti recunoaşte că a primit de la Sibieni şi Braşoveni prin Thomas Altemberger, 200 florinji ungureşti, daţi după porunca regelui.
Ed. Text. lat. I. Bogdan, Relaţiile 2, I, 323. Hurmuzaki, XV, 1, 86. Res. Haşdeu, Trei lune peste munţi, 127 (Vlad Dracul). I. Bogdan, Vlad Ţepeş, 83.
375
[1475-1476],
Scrisoarea (nmutT) Iui Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni, după primirea cărţilor şi a craiului şi despre lucrul lui Oprea; îi învinueşte că nu se poartă bine ca Sibienii.
Ed. Text. sl, Trad. I. Bogdan, Relaţiile', I, 125-126. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 93. Tr^id. I. Bogdan, Relaţiile ', 85.
Not. Arh. Br., no. 69.
370
[1475-1476],
Scrisoarea (iimufT) lui Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni, ca să nu i-a vamă de la Cernat şi Bucur trimişi să ia fier şi arme de la ei. Se plânge că ii opresc oamenii să ia fier şi arme, când el lasă negoţul liber ţ va lua altfel, fier de la Turci.
Ed. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile", I, 124-125. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 91-92.
Not. Arh. Br., no. 62.
377
[1475-1476].
Scrisoarea [iih rrr] lui Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni, ca să-i trimită pe pribegi, pe unii la bucatele lor, pe alţi să-i slujească, sau să meargă la Craiul.
www.dacoromanica.ro
108
Marta Andronescu
Ed. Text sl. Trad. I. Bogan, Relaţiile’, I, 120. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 89-90. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 84.
Not. Arh. Br., no. 57.
378
[1475-14771.
Hrisovul lui Vlad Călugărul Vv. Ţarii-Româneşti cu fii Radu şi Mircea prin care, după rugămintea misionarilor Gherman şi Ştefan de la Sf. Munte, dă 4.000 asprii pe an m-rei Filoteia. In pomelnici Vlad Vv., monahia Eupraxia, Vlad Vv. cu fiii Radu Vlad, Mircea.
Frag. St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, 51 52. Res. rus. Uspenski, Istoria Athona, III, 335, rom. St. Nicolaescu, Ajutoare băneşti date la Sf. Munte, 959. Lit. A. Lâpedatu, Vlad Călugărul, 1154, no. 29. C. Kogalniceanu, Mircea II, 882, no. 1.
379.
1476. Febr. 22. [In festo cathedrae Petri Apostoli] Ghergliiţa.
Scrisoarea lui Basarab Laiotă Vv. Tării-Românesti către Sibieni
t	i
mustrându-i că nu i-au trimis nişte maeştrii caretaşi.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile I, 331. Hurmuzaki, XV, 1, 87. (Ian, 16). Res. I. Bogdan, Vlad Ţepeş, 59,
380
1476. Febr. 25. [Die dominico in Carnisprevia] Gherghiţa.
Basarab Laiotă Vv. Ţării Româneşti se plânge Sibienilor că îi asupresc oamenii în Făgăraş, îi închid luându-le bani pentru răscumpărare, îi opresc la Turnu Roşu. Ameninţă că se va răzbuna.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile', 1,331-332. Hurmuzaki, XV, 1, 87-88. Cit. N. Iorga, Ştefan-cel-Mare, 333, n. 194 (data: 3 Martie).
381
[1476]	Febr. 28
Scrisoarea (nniue<w<>) lui Basarab laiotă Vv. Ţârii-Româneşti către Braşoveni acusandu-i că adăpost sc pe vrăjmaşii lui. Cere să pedepsească Batâr Ştefan pe Sacuii intraţi in Ţara Românească, Recomanda pe Piper Stolnicul.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţâiii Roni n şii publicate pănă azi
109
Ed. Text sl, Trad. I, Bogdan, Relaţiile s, I, 126-127, Gr. Tocilescu, 534 doc. istorice, 1^8-129 [la Basarab cel Tânăr], Res, I. Bogdan, Relaţiile1, 83.
Not. Arh. Br., no. 37.
382.
1476,	April 15 [secundo die Pasce], Cetatea Nouă.
Basarab Laiotă Vv. Ţării-Romaneşti către Braşoveni, plângân-du-se că ţin pe vrăjmaşii lui la ei, cere sa-i extrădese pe Horia.
Ed. Text lat., I. Bogdan, Relaţiile2, I, 332, Hurmuzaki, XV, 1, 89.
383.
1476	[6984], Maiu 8, Bucureşti.
Basarab Laiotă Vv. Târii-Românesti întăreşte boeruluî din Tara
»	>	t	)
Făgăraşului Şerban cu fi aţele său Aldea satul Sinea.
Res. A. R. Cresc. Col. 1910, 263-4,
384,
1476, Maiu 9. [Feria quinta post apparicionis sancti Michaelis archangeli], Cetatea Nouă.
Scrisoarea lui Basarab LaiotaVv. Ţării-Româneşti prin care se plânge Braşovenilor că adăpostesc pe pribegii ce fac rău ţării: Oprea logofăt, Voicul Tatul şi alţii. Cere să păstreze înţelegerea făcută, recomandă pe Zidradin socrul său.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile *, I, p. 333. Hurmuzaki, XV, 1, 89. Res. N. lorga, ^tefan-cel-Mare, 175, n. 194. A. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 15, Dâmboviţa. N. lorga, Ştefan-cel-Mare, 1. c., Novo-Castro=Gherghiţa.
881
1476. Maiu 30. Gherghiţa. [In octava assensionis Domini]. Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti trimite pe Proylca şi Tu-doran să cumpere provisii şt arme, cere Braşovenilor scutire de vamă pentru acestea.
Ed. Te't lat. Bogdan, Relaţiile', I, 333 4.
www.dacoromanica.ro
ild
Mai ta Andronescu
386.
1476	Iun. 14. [Secundo die sacratissimi borporis Chrjsti], Cetatea Nouă.
Basarab Laiotă Vv. Ţării-Romăneşti se plânge Braşovenilor că au oprit averea lui Dumitru şi a tovarăşilor lui. Cere să se respecte înţelegerea făcută; altfel oamenii nu vor mai trece dintr’o ţară in alta.
Ed. Text lat., 1. Bogdan, Relaţiile2,1,334. Hurmuzaki, XV, 1, 191-92.
3S7.
1476	[6984] Iul. 4. Gherghiţa.
Porunca (noKfA-femf) lui Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti pentru Ona cu fiii Stan şi Stancul, ca să aibă in Bărcăneşti, partea de moşie ţinută de Corlat şi Nan, cumpărată de ei. Cal domnesc. Martori.
Ed. Text sl. Venelin, 118-119.
38S.
1476 Ante Aug. Cipău.
Vlad Draculea (Ţepeş) cere autorităţilor ungare liberă trecere pentru Sebastian şi sluga sa trimişi in solie la Braşoveni.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile», 1,324. Hurmuzaki, XV, 1, 94.
389.
1476, Aug. 1, Gherghiţa.
N. Iorga in Ştefan-cel-Mare, 333, n. 194, citează o scrisoare de la Basarab Laiotă.
390.
4476 Aug. 7.
Relaţia lui Ladislau, sluga lui Vlad Ţepeş, despre stabilirea Turcilor la Roman pe Şiret, retragerea lui Ştefan Vv. la Neamţ, situaţia proastă a animalelor din causa foametei şi întâlnirea lui Ţepeş cu Ştefan Bathory, la Mediaş.
Ed. Text ital. Monumenta Hungariae, Acta extern, II, 319-321. A. Veress, Acta et Epistolae, 21-22. I. Bogdan, Vlad Ţepeş, 34, n. 4 şi 60. Lit. N. Iorga, Ştefan-cel-Mare, 181, n. 198, 334.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate până azi
ill
391.
1476 [-6985] Oct. 7, temelia 4. Braşov.
Porunca (nOKt/vkHHi) lui Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti prin care întăreşte Braşovenilor aşezământul (saxon») de vamă din vremea lui Mircea Vv. şi Vlad Vv., pentru negoţul fără scală (eKdrtd), libera cumpărare a cerii şi vamă ca în vremea primei lui Domnii.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiiles, I, 95-97. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 95-97. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, 64-66. Res. Id., Vlad Ţepeş, 33-35. Gr, Conduratu, Relaţiile cu Ungurii, 162. Lit., N. Docan, Elemente cronologice, 392: Temelia 4 e pentru 6984; 15 pentru 6985.
Not. Arch. no. 773.
392
[1476]	Nov. 8. Târgovişte.
Scrisoarea (nHiurr) lui Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Romăneşti către Braşoveni vestindu-le că Laiotă învins fugind la Turci, pot veni cu marfă. Recomandă pe Rătundul.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 97-98. Gr. Tocilescu. 534 Doc. istorice, 97. Trad. I.' Bogdan, Relaţiile \ 66. Res. Id. Vlad
Ţepeş, 35.
Not. Arh. Br., no. 145.
393.
1476 Nov. 17. [dominica proxima], Târgovişte.
Cristian pârcălabul de Târgovişte vesteşte pe Braşoveni că Sâmbătă (în 16 Noembrie) s’au luat Bucureştii şi că boierii au trecut de partea lui Vlad Vv., cere doi dulgheri cu trei ajutoare pentr o casă la Târgovişte.
Ed. Text. lat. I. Bogdan, Relaţiile", 1, 357-358. Hurmuzaki, XV, 1, 95. Trad. N. Iorga, Scrisori de boieri şi Domni, 13-14.
391.
[1476 Nov.-Dec].
Scrisoarea (nmurr) lui Vlad Ţepeş Vv. Ţării Româneşti către Braşoveni şi locuitorii Ţarii Bârsei vestind, supunerea Ţării şi a boierilor; pot face negoţ pe la Rucăr, Prahova, Teleajen şi Buzău.
www.dacoromanica.ro
Marta Andronescu
112
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 98. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 97-98. Trad. I, Bogdan, Relaţiile T, 66-67.
Not. Arh. Br., no. 172.
395.
1476, Dec. 4.
Un doc. în care Bucureştii = „castrum fortissimum illius terrae.
Dep. Col. Esarcu. Cit. Xenopol, Ist. Rom., II, 355. Ionnescu Gion, Bucurescii, 193. An. Acad. Rom. S. II. 1XX, Mem, Secţ. Ist., 1897-93.
396.
[1476],
Scrisoarea (nmueT) lui Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni acusându-i că nu păstrează învoiala pentru libertatea negoţului. Constantin, sluga lui Dumitru de la Cetate, să aducă
nişte scuturi arvunite.
)
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile \ I, 128-129, Gr. Tocilescu,
534 Doc. istorice, 94-95.
397.
[1476-1477],
Scrisoarea (mhiimt) lui Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni pentru „voinicii" unguri, săcui, români care vor să vie în slujbă la el fără leafă, doar pe hrană şi îngrijire.
Ed. Text. Miletic, 77. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 2 I, 99. Gr. Tocilescu 534 Doc. istorice, 100. Res. I. Bogdan, Relaţiile *, 118-19 (Vlad, Călugărul).
Not. Arch. Br., no. 159.
398.
[1476-1477, poate pe la 1477 Nov.].
Dragomir al lui Manea asigură pe Braşoveni de prietenie, cere iertare că n’a putut merge la Batâr Istfân şi la ei, ii sfătueşte să închee pace cu Vv. său, pentru că răul vine de la Ştefan Vv.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 264 65. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 388. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 218-219. N. Iorga,-Scrisori de boieri şi Domni, 12-13.
Not. Arh. Br., no. 479.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţăiil-Romăneştl publicate pănă azi
ll3
399.
[1477 Febr.].
Scrisoarea boierilor: Dragomir al lui Manea, Neagoe al lui Radul Stănilă Vornicul şi Balea paharnicul, către Braşoveni ca să facă pace cu domnul lor până o va face şi craiul, reîncepând comerţul între cele două ţări.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile I, 267-268. Gr. Tocilescu, 534 doc, istorice, 391. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ‘, 208.
Not. Arh. Br., no. 568.
100.
[1477)	Mart 13, Vasluiu.
Basarab Laiotă Vv. Ţării-Romăneşti către Crâstea Roşu şi birăul Braşovului, incredinţându-i de prietenia sa; speră să-şi reia ţara. Recomandă pe Crâstea, sluga sa.
Ed. Text. Miletic, no. 121 [atribuită lui Matei Basarab]. Text. sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 1, 133-134. Gr. Tocilescu, 534 doc, istorice, 133-134. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 87-87.
Not. Arh. Br., no. 112,
401.
1477.	April 5, Bucureşti,
Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti dă mănăstirii Tismana dreptul de a vâna pe râul Tismana.
Res. Ionescu-Gion, Bucurescn pănă la 1500, 192,
102.
1477	April 8 (111-a die Pasche), Cetatea Nouă.
Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti cere Braşovenilor să lase pe popa Costea din Schei să vie nesupărat la el.
Ed. Text. lat. Bogdan, Relaţiile,l I, 334-5.
103.
[1477]	Iun. 12.
Scrisoarea (nmufT) lui Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni, mulţumind pentru prietenia lor. A trimis soli la Batâr Iştvan şi craiu. Recomandă pe Dan.
8
www.dacoromanica.ro
114
Mart a AndfonescU
Ed. Text si. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 129-130. Gr. Tocilescu, 534 Doc, istorice, 126-127 (la Basarab cel Tânăr). Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 85-86.
Not. Arh. Br., no. 46.
104.
1477	Iul. 15. [Feria tercia in festo duodecim apostholorum] Floreşti.
Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneştl pentru misiunea lui Ioan de Râşnov trimis de Braşoveni. Le cere alt om de încredere.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile3, I, 335. Hurmuzaki XV, 1, 97. (April 30).
405.
1477	Aug. 9. Ploeşti.
Scrisoarea lui Basarab Laiotă Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni, cerându-le să nu ţină la ei pe duşmanii lui şi să~i însoţească in contra sa, ci să-i gonească din Făgăraş şi Cohalm sau să il lase să-i gonească el.
Ed. Text. Lat. I. Bogdan, RelaţiileI, 336. Hurmuzaki, XV, 1, 98. Res. N. Iorga, îndreptări şi întregiri la ist, Rom. în An. Acad. Rom. Ist. XXVII, 1904-5, 117.
106.
**1477 (6986) Nov. Târgovişte.
Hrisovul (kphcorŞ/i) lui Vlad Ţepeş Vv. Ţării-Româneşti pentru cnejii Teodor şi Ioan Balş veniţi din pământul sârbesc peste Dunăre, unde aveau pământuri. Le întăreşte pământuri aici, şi libertatea de a face târg pentru că sunt recomandaţi de împăratul Frederic al Ill-lea şi de dogele Veneţiei. Martori. Ceukuţ scrie.
Ed. Trad. **Gh. Ghibănescu: T, Codrescu, a. II,no. 11, 161-162.
407.
[1477 Nov.-Dec. sau 1478 la început.]
Scrisoarea (rhujit) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni asigurându-i că ii va apăra de Turci şi că sunt liberi să facă comerţ; recomandă pe Vlad şi le cere un sol.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor 'fârii-Romăneşti publicate pănă azi
115
Ed. Text sl. Miletic, 86, Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 134-135. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 104-105. Trad. I. Bogdan, Din relaţiile cu Braşovul, 885. Id. Relaţiile *, 88-89.
Not. Arh. Br., no. 76.
408.
[1478]	Ian. 9. Bucureşti.
Hrisovul lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti prin care întăreşte mănăstirii Cozia o moară la Râmnic.
Res. Ionescu-Gion, Bucurescii pănă la 1500, 193.
409.
1478	[6986] April 3. Bucureşti.
Hrisovul (jfpHCCBSa) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti prin care întăreşte lui Crăciun ot Slatina, lui Manea şi lui Petru cu fiii lor ocinele în Strehareţ a lui Neagomir şi Oancea cumpărate cu asprii. Cal domnesc. Martori.
Ed, Text. sl. Venelin, 111 [sub an 1472 (6980)]. Lit. I. Bogdan, Relaţiile , I, 131-132,
110.
1478	Iun. 8.
Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Romăneşti întăreşte lui Sale şi fiului său Şerban... moşia: Jugurul şi Zavideni, mărturisite de doisprezece boieri. Domnul o vinde cu 700 aspri. Pradalica.
Res. Minea-Boga, Moştenirea Moşiilor, 3, 159.
411.
1478	Iun. 19 [die Prothasii], Târgovişte.
Scrisoarea lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni prin care le spune că oamenii săi s’au întors cu soliile de la Rege şi Sultan, care îşi vor trimite ambasadori pentru pace şi îi roagă la venirea acestor ambasadori să lea ceară Amlaşul şi Făgăraşul tot pentru el.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 337; Hurmuzaki, XV, 1, 99.
www.dacoromanica.ro
116
Marfa Andronescu
412.
1478 [6987] Sept. 9, Novigrad,
Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti întăreşte mănăstirii Cozia satele: Giurgeanii cumpăraţi pe florinţi şi un cal, Sevestreanii pe aspri, Pleşoii, uliţa de Ia Râmnic, Pepenii, alte bunuri şi scutiri de dări.
Frag. A. D. Xenopol, Draculeştii şi Dăneştii, 216, Rez. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 528.
Not. In Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. Tabelară, 26 [no. 35] [sub an. 6987] Basarab cel Tânăr dă mânâstirei Cozia moşia Jâblea ; poate să fie tot acelaş,
413.
[1478]	Sept. 13.
Scrisoarea (nmuiT) lui Basaraba cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni prin care le spune că a plecat solul craiului şi că le-a trimis în solie pe Vintilă stolnicul.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2 I, 138-139, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 127-128. Rez. I. Bogdan, Relaţiile1, 224 [la Laiotâ Basarab].
Not. Arh. Br., no. 122.
414.
1478.
Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti vinde două sate, moşie domnească „pe un cal bun de 800 aspri".
Rez. I. Vlădescu, Birul, 32, no. 24.
413.
[1478].
Scrisoarea (nHiurr) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora după cererea lor le dă carte (kiihi-8) pentru libertatea negoţului şi le cere şi el asemenea.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile * /, 137-138, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 106-107. Rez. I. Bogdan, Relaţiile *, 246.
Not. Arh, Br., no, 97.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneştl publicate pănă azi
117
41G.
[1478].
Scrisoarea (iiîiiirr) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni prin care îi înştiinţează că pot merge nestânjeniţi cu marfă în ţara lui şi cere şi pentru oamenii lui acelaş lucru.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile * Z, 136-137, Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 105-106. Rez. I. Bogdan, Relaţiile1, 248.
Not. Arh. Br., no. 75.
117.
[1478].
Stan Cortofleşt şi Cârjă, trimişi la Ştefan Bathory, vestesc lui Basarab cel Tânăr despre solia lui Ştefan Bathory la Crai, despre solii acestuia : Banţfi Miclăuş şi Cnej Paul, trimişi pentru pace. Recomandă pe Mogoş şi Vlaicul.
Ed. Text s). Trad. I. Bogdan, Relaţiile 2 /, 269-270. Gr. Tocilescu, 534 doc. istorice, 392. Rez I. Bogdan, Relaţiile ', 222.
Not. Arh. Br., no. 322.
'418.
[1478].
Scrisoarea (niiucr) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni prin care le anunţă că a trimis la crai pe boerii Neagu şi Standul în solie şi le cere să trimeată şi un om de al lor ; să alunge pe vrăjmaşii lui de la ei şi—i anunţă că sultanul a luat „toată ţara" aceia şi trei cetăţi: cetatea Crui (kp8h) Drevos (AP«koc), Leş (anii) şi ţabiiac (waEHiaK).
Ed. Text sl. Miletic 90. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 2 1, 139-140, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 107-108. Trad I. Bogdan, Relaţiile *, 95*96.
Not. Arh. Br., no. 93.
419.
[1478].
Scrisoarea (nHUinr) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către jupan Hanăş Creţul şi Paul cărora le cere să îndepărteze pe vrăjmaşii lui de la ei, le anunţă că împăratul a luat Schen-
www.dacoromanica.ro
118
Marta Andronescu
deria, a făcut două cetăţi lângă ea, şi încă a luat Crui, Drevos, Leş cu cetatea Jabiiac. Le cere să-l anunţe dacă boerii lui au legături cu vrăjmaşii.
Ed. Text si. Miletic 82-83. Text si. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 1 /, 141-142, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 132-133. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ', 94-95.
Not. Arh. Br., no. 95.
420.
[1478].
Scrisoarea (nHiurr) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni, prin care ii asigură că solul lor poate veni în pace. Le recomandă pe Turc Ianoş.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2 1, 135-136, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 103-104. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, 104-105.
421.
[1478].
Scrisoarea (iihiuit) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării Româneşti către Sibienii cărora le vesteşte că el şi Braşovenii, au trimis oameni la craiul şi să trimită şi ei. Le recomandă pe jupan Petru.
Ed. Text si. Trad. S. Dragomir, Relaţiile cu Sibiul, 15.
422.
[1478-1479].
Scrisoarea (nmueT) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni vestindu-Ie că a trimis la ei şi la vice-voevo pe Oprea Grămătic.
Ed. Text si. Miletic 86. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 2 1, 143-144, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 130. Rez. I. Bogdan, Relaţiile *, 249.
Not. Arh. Br„ no. 77, In I. Bogdan, op. cit., nu e menţionat Mileti6.
123.
[1478-79].
Scrisoarea Iui Dragomir al lui Manea către Braşoveni prin care se plânge că Neagu, spunând că îi este dator pentru nişte berbeci, j-au dat piperul ce-1 avea el le ei,
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârli-Româneştl publicate pănâ azi
119
Ed. Text sl. Miletic 92. Text sl, Trad. I. Bogdan, Relaţiile * 1, 265-266, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 389. Rez. I. Bogdan, Relaţiile *.
Not. Arh, Br., no. 457.
121.
[1478-79].
Scrisoarea (nHUUMo) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni prin care le spune că nu poate să trimeată om cu al lor la Batâr Iştfan pentru că au vrăjmaşi ; omul lor să—i aducă carte de Încredinţare pentru oamenii lui; le recomandă pe Gaşpar,
Ed. Text sl. Trad I. Bogdan, Relaţiile1 l, 144-145, Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 108-109. Rez. I. Bogdan, Relaţiile1, 245.
Not. Arh. Br., no. 87.
125.
[1478-1479].
Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti Înştiinţează pe Batâr Istvan Vv. Ardealului că negustorii lui pot face negoţ în ţara sa şi cere şi pentru ai săi acelaş lucru şi Îndepărtarea vrăjmaşilor.
Ed. Text sl, Miletic 90. Text sl, Trad. I. Bogdan, Relaţiile ’ 1, 145-146, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 109-119. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 99-100.
Not. Arh. Br., no. 105.
426.
[1478-79],
Scrisoare (ni'UJfT) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni prin care le recomandă pe jupân Neagu.
Ed. Text sl. Trad. I, Bogdan, Relaţiile1 1, 144 Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 131. Trad. I. Bogdan, Relaţiile \ 247.
Not. Arh. Br., no. 98.
127.
[1478-1479].
Scrisoarea (riHuirr) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti Câtre Braşoveni cerându-le oameni pentru a se înţelege.
www.dacoromanica.ro
120
Marta Andronescu
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile * I, 142*143, Gr, Tocilescu, 534 Doc. istorice, 131-132. Rez. I. Bogdan, Relaţiile 247.
Not. Arh. Br., no. 82.
128.
[1478-1479].
Scrisoarea (nmurr) lui Basarab cel Tânăr Vv, Ţării-Româneşti către Braşoveni prin care mulţumeşte că au prins nişte făcători de rele, hotărăşte să li se taie capetele şi le cere să înapoieze caii săracilor.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 2 1, 146-147, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 160 161. Rez. I. Bogdan, Relaţiile \ 250.
Not. Arh. Br., no. 81.
129.
[1478-1482].
Scrisoarea (înrnirr) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţârii-Româneşti către Braşoveni prin care le recomandă pe Ivan.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile '1 /, 173-174, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice. 137. Rez. I. Bogdan, Relaţiile *, 249.
Not. Arh. Br., no. 78,
130.
[1478-1482].
Scrisoarea (nHimT) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni prin care le recomandă pe o slugă a sa.
Ed, Text sl. Trad. I, Bogdan, Relaţiile 2 7, 174, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 136. Rez. I. Bogdan, Relaţiile1, 250.
Not. Arh. Br., no. 79.
131.
[1478-1482].
Scrisoarea (nmuiT) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le recomandă pe Dan şi Vâlcea.
Ed. Text sl. Trad I. Bogdan, Relaţiile * 7, 174-175, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 136. Rez. I. Bogdan, Relaţiile', 250.
Not. Arh, Br., no, $0,
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Româneşti publicate până azi
12t
132.
[1478-82].
Scrisoarea (nHiun*) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le recomandă pe jupan Staico.
Ed. Text sl. Miletic 85. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 2 /, 175, Gr. Tocilcscu, 534 Doc, istorice, 135. Rez. I, Bogdan, Relaţiile 1 248.
Not. Arh. Br., no. 73.
133
[1478-82].
Scrisoarea (iiiiuiit) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora li se plânge că nu plătesc „la soroc" marfa negustorilor lui care şl ei o plătesc Turcilor, că le nimiceşte marfa ce nu le place, că au mărit vămile. Hotărăşte să cumpere marfa la hotar, să dea samă In ţară şi la Turci iar ei să dea Ungurilor.
Ed. Text sl. Miletic 89, Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile '1 I, 175-177, Gr, Tocilescu, 534 Doc. istorice, 134-135. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 102-103.
Not. Arh. Br., no. 90,
131.
[1478-82].
Scrisoarea (nmufT) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării- Româneşti către Braşoveni cărora le cere un zidar pentru a lucra cărămida scobită şi altul pentru a face o mănăstire de piatră şi cărămidă. Ii asigură de plată, recomandă pe Balata.
Ed. Text sl. Miletic 85. Text sl, Trad. I. Bogdan, Relaţiile 8 I, 177. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 129-130. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ', 104,
Not. Arh. Br,, no, 72.
13.').
[1478-1482].
Scrisoarea (iihiujt) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Sibieni, recomandând pe Achim.
Ed. Text sl. Trad. S. Dragomir, Relaţiile cu Sibiul 20-21.
www.dacoromanica.ro
122
Marta Andronescu
136.
[1478-821.
Scrisoarea (iihujit) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Sibieni cărora le cere să i se facă dreptate lui Dumitru care şi-a lăsat marfa la femeia lui Paul şi i-a vândut-o.
Ed. Text sl. Trad. S. Dragomir, Relaţiile cu Sibiul, 19-20.
437.
[1478-Apr.-Iun. 1482],
Scrisoare către Braşoveni prin care Domnul (poate Basarab cel Tânăr) spune că Braţul, Voico şi Fiice trimişi pentru afacerea hiltenilor (X'hatjhh) ce le-a alungat cu Turcii, să ia averea acestora.
Ed. Text sl. Miletic 95. Text sl. Trad. Gr. Tocilescu, 534 Doc, istorice, 102.
Not. Arh. Br., no. 467.
138.
[1478 sau 1480-81] Sept. 11.
Scrisoarea ((ihiuct) lui Basarab cel Tânăr, Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni prin care cere să i se vânză două leagăne şi zece mese de lemn rotunde.
Ed, Text sl. Miletic 90-91, Text sl. Trad. I Bogdan, Relaţiile* I, 170, Gr. Tocilescu, 534 Doc. Istorice 140, Trad. I. Bogdan, Relaţiile t, 100.
Not, Arh. Br., no. 103.
-139.
1479, la început, Luni, Sibiu.
Basarab cel Bătrân Vv. Ţării-Româneşti cere Braşovtnilor să înapoieze slugilor sale oile şi caii aduşi din Ţara-Românească unde nu au pace cu Ţepeluş care ii pradă mereu.
Ed. Text lat. 1. Bogdan, Relaţiile /, 336-337, Hurmuzaki XV *, 100
■140.
[1479 (6988) Sept. 12].
Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti, M-rei Tismana pentru vinăriciui de la Tismana.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Romăneşti publicată până azi
123
Rez. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. Tabelară, 26-27, no. 36.
Not. In I. Brezoianu, Instituţiile României, 239, se menţionează un hrisov al lui Basarab cel Tânăr cu acestă dată; poate fi acelaş.
4-11.
[1479, Sept,-Oct.].
Scrisoarea (nmiitAvo) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le spune că el a îndepărtat de două ori pe Ali-beg, care venea contra lor şi că şi ei să gonească pe vrăjmaşii lui de la ei. Negustorii sunt liberi.
Ed. Text sl. Miletic, 87-88. Text sl. Trad. 1. Bogdan, Relaţiile* I, 147-149, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 111-112. Trad. I. Bogdan, Relaţiile l, 89-90.
Not. Arh. Br., no. 8b.
442.
[1479 Oct.-Dec.].
Scrisoarea (nHiu«T) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Sibieni vestindu-le, după întoarcerea lui Vintilă logofătul de la Sultanul, că acesta se pregăteşte de război şi va pleca din Constantinopol cu patru zile înainte de Crăciun. Cere să fie vestit Batâr Ştefan şi să i se dea scrisoare de jurământ ca şi altor domni români.
Ed. Text sl. Trad. S. Dragomir, Relaţiile cu Sibiul, 16-17.
113.
1479 Oct 27. Bucureşti.
Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti scrie Braşovenilor că pot veni cu negoţ în ţară, că e asuprit şi legat de Turci, că răul ce s’a făcut e din cauza lui Laiotă şi că el vrea să fie pace şi nu va lăsa pe Turci să-şi facă drum prin ţara sa j le cere să ntervină pe lângă Bathory să primească solia lui pentru pace.
Ed. Text lat. Bogdan, Relaţiile * l, 337-338, Hurmuzaki XV 1 104.
441.
1479 (6988) Nov. 17. Bucureşti.
Porunca (n*5*rt'fcHii) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti
www.dacoromanica.ro
124
Marta Andronescu
către egumenul eromonah kir Matei şi M-rea Tismana pentru întărirea a 3 sălaşe de ţigani date de cumnatul său Stanciu cu soţia sa Ana.
Ed. Text sl. Miletic-Agura 337. Text sl. Trad. A. Ştefulescu, Tismana, 191-192.
443.
1479 Der. 21.
D. Onciul, Filia(iunea lui Basarab cel Tânăr, 710, citează un document de la Basarab Laiotă.
i 16
[1479 Dec.].
Scrisoarea (nHuic.no) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni acuzându-i că adăpostesc pe vrăjmaşii lui care au ridicat pe Turci contra unui Vv. sau a Ungurilor. Cere să fie pedepsiţi de Batâr Iştfan şi să i se înapoieze solii.
Ed. Text sl. Miletic 84-85. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile * /, 149-151, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 112-114. Trad. I Bogdan, Relaţiile1, 90-91.
417.
[1479 Dec. sau începutul lui 1480],
Scrisoarea (nHiurr) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării Româneşti către Braşoveni cărora le cere să-i dea visteria luată de vrăjmaşii lui. Cere să-i libereze pe popa din Zărneşti şi pe fii lui.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile * 1, 151-152, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 114-115. Trad. I. Bogdan, Relaţiile' 91-92.
Not. Arh. Br., no. 101.
118.
[1479 Dec. sau începutul lui 1480].
Scrisoarea (iihiuct) sau cartea (khhi’8) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către făluocii, găburii şi săracii din Tara Bârsei prin care le făgâdueşte pacea cu Turcii dacă îi vor înapoia averea şi femeile duse de Laiotă la Braşoveni.
Ed. Text sl. Miletic 88-89. Text sl. Trad. 1. Bogdan, Relaţiile ’ I, 152-154, Gr. Tocilescu, 534 Doc. Istorice, 115-117. Rez. I. Bogdan, Relaţiile' 93-94.
Not. Arh. Br., no. 88.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Roniăneşti publicată pănă azi
123
449.
[1479-1480].
Scrisoarea (iihiiict) lui Basarab cel Tânăr către Braşoveni, pentru siguranţa şi libertatea comerţului.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 1 1, 156-157, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 119-120. Rez. I. Bogdan, Relaţiile' 250.
Not. Arh. Br, no. 104.
150.
[1479-1480].
Scrisoarea (nmu«T) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni, vestindu-i că a oprit pe Ali-beg să-i prade j prin daruri cere să-i trimeată câţiva pârgari; recomandă pe Leucă.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1 I, 154-155, Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 117-118. Rez. I. Bogdan, Relaţiile1 244-243.
Not. Arh. Br., no. 100.
151.
[1479 Dec.—1480 Febr.].
Neagu vornic, Vlad vornic şi Cazan vistier cer Braşovenilor să înapoieze Vv. lor visteria ţării şi „acele suflete", luate de Laiotă când solii erau la Batâr Ştefan.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile * I, 270-571, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 392-394. Trad. I. Bogdan, Relaţiile \ 209-211.
Not. Arh. Br. no. 570.
152.
[1479 Dec. 1480 Ian.].
Scrisoarea (nmurr) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le cere să libereze şi să inapoieze averea popei Ivan şi fiilor lui, căci altfel nu va ierta Zărneştii şi Tohanul.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile * I, 156. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 118-119. Rez. I. Bogdan, Relaţiile', 247.
Not. Arh. Br., no. 83.
453.
1480 Ian. 18, Bucureşti.
Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui: Avram,
www.dacoromanica.ro
126
Marta Ândronescu
Bran, Radul şi Petru satele; Banea, Gilort, Polovragi, Spineni, Budoni, Pârâiani, Scurta Strâmbătaţi, Căneşti, Brâăşti şi Curtea lui Vâlean, apoi: Mogoşanii şi Turiţa cumpărate de Avram de la Maga cu florini. Ticuci (= Avram) şi fraţii schimbă Turiţa cu popa din Sătcel pentru Ştefăneşti şi Valarii. Li se mai întăreşte : satul Baranii, cumpărat de la Semeneasa cu fiii pe aspri, Cep-turile şi Goleştii a lui Cajae cumpăraţi cu florini partea lui Manciul din Brâăşi, Braeştii, Turcineştii de la Albaniţa moşii dateglui Ticuci şi soţiei sale Dobrei, zestre de la domn. Micul dă lui^Ticuci şi fraţilor săi s Vălesăneştii, Bisa cu fii dă Stâmbătaţi^din Găneşti şi Dinu. Dan şi Oprea dau ocina lor; Căţeţii. Fraţii cumpără de la feciorii lui Stae, Mailaţi cu aspri şi familii de ţigani (nume). Pra-dalica.
Rez. N. Docan: Numismatica Ţării-Româneşti, 528-529. I. Minea, Informaţiile româneşti ale cronicei lui Dlugosz, p. 64-65. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 3, 128-129 şi 217.
451.
1480 (6988) April 3, Lunea luminată. Bucureşti.
Porunca (nsBi/rkHii) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Popa Kir Matei de la Tismana, ca numai călugării să pescuiască în Tismana, să pască vitele de aici şi din Stâlpul Scurtului până în munţi. Străinii să plătească dijmă, să nu sape şi usuce pometurile M-rei.
Ed. Text sl. Miletic-Agura, 336. Text sl. Trad. A. Ştefulescu,
Doc. slavo-române, 20.
455.
1480 (6988) April 3. Bucureşti.
Porunca (noKM’kmi) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către popa Kir Matei şi M-rea Tismana, ca să aibe M-rea, Vama de la Calafat cu târgul, balta Bistreţu cu vama, Balta-Albă, Jieţul, Platetul, Cotlovul şi Calişte, date de strămoşii lui. Pentru visterie să se ia vama doar la Jiu. Boerii, curtenii şi-o vor plăti pentru sarea, oile, dobitoacele vândute. Călugării să dea Vv. catastive cu cei ce n’au plătit.
Ed, Text sl. Venelin, 121-123, Miletic-Agura 336-337. Text sl. Trad. A. Ştefulescu, Tismana 192-194. Frag. A. Ştefulescu, Istoria Târgu Jiului, 28.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicată pănă azi
127
Not. In fragmentul citat in Ştefulescu 1. c., se spune greşit că M-rea să ia vama de la Jiu.
456.
1480 (6988) Sept. 12.
Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti închină M-rei Tismana şi vinăriciul de la Tismana.
Rez. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. tabelară, 26 [no. 36].
457.
1480 (6988) Nov. 17.
Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti pentru M-rea Tismana şi stareţul Matei, să aibe 3 sălaşe de Ţigani.
Ed. Text sl. Miletic-Agura, 337.
138.
[1480 Nov.].
Scrisoarea (nmurr) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni ca să îndepărteze pe vrăjmaşii lui; vesteşte şi lui Batâr Ştefan că Turcii au' bătut pe Unguri la Smederevo şl că oastea ungurească e la Bosna.
Ed. Text sl. Miletic 84. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2 I, 162-163, Gr. Tocilescu, 534 Doc, istorice, 144. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 100-101.
Not. Arh. Br., no. 99.
459.
[1480] la inceput.
Scrisoarea (iihiiht) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Batâr Istvan şi Braşoveni, cărora le-a trimis catastih pentru visterie şi liberat oamenii închişi, iar ei nu-i înapoiază soţia decât pe banii j va interveni prin Vv. Ştefan. Va înapoia pe fata lui Laiotă şi pe Ioana in schimbul celeilalte femei.
Ed. Text sl. Miletic 83-84. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile * /, 157-159. Gr. Tocilescu, 534 Doc. Istorice, 120-122. Rez. I. Bogdan, Relaţiile97-99.
Not. Arh. Br., no. 107.
www.dacoromanica.ro
Marta Androneăcli
l2s
460.
1480	(6988) ind. 15, Gherghiţa.
Basarab-cel-Tânăr Vv, Ţării-Româneşti dă M-rei Snagov unde e egumen Eftimie, jumătate de la morile de pe Neajlov, vama Prahovii, sate de Vlahi scutite de bir, 2 mori la Ditrih, Trin-ghiseştii, Izvoranii, Tâncâbeştii, Germăneştii, Popeştii, Dobroneştii, Turbaţii, Şolbeştii, Sărăcineştii, Nimireştii, Spanţov, Brăseştii, Straoştiî, Crăcimar, Grădişta şi Munţii Gârbova şi Floreiul. Martori.
Ed. Text sl. Miletic-Agura, 338-339.
Not. ind. 13.
161.
[1480].
Scrisoarea (iuiumt) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către doamna Maria căreia îi recomandă pe luga şi Moş.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile* I, 161, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 124. Rez. 1. Bogdan, Relaţiile', 246.
Not. Arh. Br., no. 92.
162.
[1480].
Scrisoarea (nmiifT) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către doamna Maria căreia îi recomandă pe Dragomir,
Ed. Text sl, Trad. I, Bogdan, Relaţiile2 I, 162, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 123, Rez. I, Bogdan, Relaţiile \ 246.
Not. Arh. Br,, no. 94.
163.
[1480].
Scrisoarea (muuiT) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către doamna Maria, cărei îi recomandă pe Petru,
Ed. Text sl. Trad, I, Bogdan, Relaţiile', 162, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 124. Rez. I, Bogdan, Relaţiile ', 124.
Not. Arh. Br., no. 58.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Romărieşii publicate până azi
129
461.
[1480].
Scrisoarea (iihiiict) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le spune că a trimis la Batâr Iştvan pe Rătundul iar pe Dragomir la ei să-i cumpere hamuri pentru 40 de cai să le ducă la Poartă. Cere să i se înapoieze averea. Recomandă pe Dragomir.
Ed. Text sl. Miletic 87. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile * /, 164-165. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 142-143. Trad. 1. Bogdan, Relaţiile \ 96-97.
Not. Arh. Br., no. 84.
163.
[1480].
Scrisoarea lui chir Macarie mitropolitul Ungrovlahiei către Braşoveni prin care le recomandă pe Dragomir.
Ed. Text sl. Trad. 1. Bogdan, Relaţiile * /, 281, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 372. Rez. I. Bogdan, Relaţiile306.
Not. Arh. Br., no. 464.
166
[1480].
Scrisoarea lui chir Macarie Mitropolitul Ungrovlahiei către Batâr Ştefan, Vv. al Ardealului şi Şpan al Săcuilor prin care îi mulţumeşte că e în pace cu Basarab cel Tânăr, îl felicită pentru izbânda contra Turcilor şi îl rogă să înapoieze pe doamna şi solii Vv.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile- /, 279-281, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 371-372. Trad, Bogdan, Relaţiile ', I, 235.
Not. Arh. Br., no. 544.
467
[1480].
Scrisoarea lui Vintilă logofăt către doamna Marla prin care îi spune că a primit pe trimisul ei Petru şi că împreună cu Vv. încearcă pe lângă Batâr Iştvan să o libereze.
9
www.dacoromanica.ro
130
Marta AndroneScU
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile * /, 278-279, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 398. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, 216,
Not. Arh. Br., no. 535,
468,
[1480].
Scrisoarea boerilor Cazan Vistier şi Stoica Comis către doamna Maria prin care ii spune că au auzit că a scăpat din mâinile vrăjmaşului şi o aşteaptă in ţară.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 1 I, 277-278, Gr, Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 397. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 214,
Not. Arh. Br,, no. 461.
469,
[1480] Bucureşti.
Scrisoarea (imcaX) lui Neagu fost vornic către Braşoveni acu-zându-i că nu fac nimic pentru liberarea doamnelor şi averii luate de Laiotă şi provoacă mereu certuri ca în vremea lui Vlad Ţepeş când au ridicat pe Dan (pretendentul) în timp ce Vv. său încearcă să facă pace cu Turcii care li ameninţă.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1 /, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 394 395. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 211-213.
Not. Arh. Br., no. 575.
470.
[1480] a doua jumătate a anului.
Scrisoarea (inuiirr) lui Basarab cel Tânăr, Vv. Ţării-Româneşti către doamna Maria căreia îi spune că e scăpată de vrăjmaşi datorită lui Batâr Ştefan căruia îi trimite un dar ca din partea ei şi să-l roage să-i dea drumul, li trimite pe Petru.
Ed. Text sl. Miletic 82. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile' /, 159-161, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 122-123. Trad. I. Bogdan, Relaţiile \ 101-102.
Not. Arh. Br., no. 106.
471.
1480 (6988) Bucureşti.
Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti scuteşte M-rea Bolintin de plata vămii Ia: Brăila, Drâstor, Giurgiov, Sfiştov, Nicopole şi Timbru.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneştl publicate până azi
131
Rez. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. Tabelară, 26-27 (no. 36). Cit. Gr. Tocilescu, Cetatea Bucureşti, 21, no. 1.
472.
(1481-1481) (1503-1508) (?).
Gherghina pârcălabul cere Sibienilor să-i libereze vameşii un cal cumpărat.
Ed. Text sl. Trad. St. Nicolaescu, Doc. slavo-romănc, 8-9. Lit. A. Lăpedatu, O noua publicaţie de doc., 19.
473.
[1480-82] Mai 14, Poiana Jiului.
Scrisoarea (imiun) lui „Io Basarab cel Tânăr, Vv. Ţării-Româneşti" către Braşoveni cărora le recomandă pe jupan Albu.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 171, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 139. Rez. Relaţiile', 247.
Not. Arh. Br., no. 91.
474.
[1480-1482].
Scrisoarea (iihiiht) lui Basarab cel Tânăr Vv, Ţării-Româneşti către Braşoveni prin care cere să i se înapoieze Iul Petriţă de la Târgovişte, dacă nu le e dator, marfa ce i-a luat Dimitru al lui Buer.
Ed. Text. sl. Miletic, 85-86, Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 1, 171-172. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 138-139. Kez. I. Bogdan, Relaţiile *, 249,
Not. Arch. Br., no, 74.
475.
[1480 82].
Scrisoarea (nwiifAio) lui Basarab cel Tânăr Vv, Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le spune că murind Petriţă, cei 300 de florini de la Paul să-i plătească Andrea ginerele lui, şi domnul va răscumpăra sculele de la Claş Mehel. Recomandă pe Andrea.
Ed. Miletic, 87. Textsl. Trad. 1. Bogdan, Relaţiile 2 1, 172-173, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 137-138. Kez. 1. Bogdan, Relaţiile'. 248,
Not Arh. Br., no. 85.
www.dacoromanica.ro
132
Marta AndroneScu
176.
[1480-1482].
Scrisoarea lui Cazan mare vornic către Braşoveni prin care le cere să deschidă pe lângă cele 2 căi, şi Prahova şi Teleajenul. Le recomandă pe Stoica.
Ed. Text sl. Trad. I, Bogdan, RelaţiileI, 286-287. Gr. Tocilescu 534 Doc. istorice, 400-401, Trad. I. Bogdan, Relaţiile ', 215.
Not. Arh. Br.,* no. 484.
177.
[1481 Febr.-Mart].
Scrisoarea (iihuut) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni, vestindu-i că a făcut pace cu împăratul care i-a dat şi cărţi, de aceia să-i înapoieze averea şi să găsească pe vrăjmaşii lui iar el îi va apăra de Turci.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, RelaţiileI, 165-166. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 141-142. Rez. I. Bogdan, Relaţiile245-246.
Not. Arh. Br., no. 759 ; in I. Bogdan, Relno. e 795.
178.
1481	Duminici, Argeş.
Scrisoarea lui Basarab cel Tânăr Vv. Tării-Româneşti către Bra-şoveni pentru libertatea negoţului şi pace.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile*, I, 339, Hurmuzaki XV \ 108 (Februarie).
179.
1481, Duminici, Argeş.
Scrisoarea lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Romăneşti către Braşoveni, vestindu-i că trimete pe Tudor sol la Ştefan Bâthory şi să trimeată şi ei doi oameni pentru a explica întârzierea.
Ed. Text lat. I. Bogdan, RelaţiileI, 338-339, Hurmuzaki XV', 108 (Februarie).
ISO.
[1481 Mart].
Scrisoarea boerilor brăileni, a cnejilor şi a rumânilor către Ştefan Vv. domnul moldovenesc, prin care îl vestesc că ei au domn pe Basarab Vv. şi nu vor să ştie de altul.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-RomSneşti publicate până azi
133
Ed. Text sl. Trad. I, Bogdan, Relaţiile', I, 282-284, Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 399. Lit. N. C. Bejenaru, Mircca II, 114, C. Kogălniceanu, Mircea 11, 875 sqq. Id. O genealogie, 1266.
Not. Arh. Br., no. 447.
481.
(1481 Martie).
Scrisoarea (riHUifMo) boerilor buzoieni, râmniceni, a cnezilor şi rumânilor către Ştefan Vv. domnul moldovenesc, prin care îi spun că au de domn pe Basarab Vv. şi nu vor să ştie de altul.
Edit. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 284-285, Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 400. Lit. N. C. Bejenaru, Mircea II, 114. C. Kogălniceanu, Mircea II, 875 sqq. Id. O genealogie, 1266.
Not, Arh. Br., no. 448.
1X2.
[ 1481 j.
Scrisoarea (iihiuit) lui Cazan mare vornic către Mihail, Barcă şi Oprea prin care le cere să lase pe Saşii de la Braşov să meargă la casele lor pe Prahova sau Teleajen, să fie drumurile libere, să vie îndată la cetatea Crăciunei şi să fie prudenţi cu Saşii.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', I, 286, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 401-402, Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 215-216,
Not. Arh. Br., no. 503.
1S3.
[1481].
Scrisoarea (iihiumt) unui Turc către Braşoveni prin care le spune că pentru 40 florini s’a învoit să aducă lui Şterca din Făgăraş, femeia de la Nicopol iar dacă nu să-şi ia banii de la Talaba care îi este dator. Rădilă nu-i este dator cu nimic.
Ed. Text sl. Miletic 93. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ’, I, 285-286. Gr, Tocilescu, 534 Doc. istorice, 458-459.
Not. Arh. Br., no. 482.
484.
[1481 Mart sau April],
Scrisoarea (nwmtro) lui Io Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româ-neşti către Toma burghermeşterul din Sibiu, căruia îi spune că
www.dacoromanica.ro
134
Marta Andronescu
împăratul i( va lăsa să facă pace cu Ungurii dar ştie de la Ştefan Vv. că Ungurii vin spre Bosnia, prin Ardeal şi pe la vadul Ungurilor să-i prade ţara. Se plânge că Ştefan Vv. nu a avut pace nici cu Radul Vodă, nici cu Basarab cel Bătrân, nici cu el. Negustorii au voie să meargă liberi. Le recomandă pe Marcu. Cere să fie vestit Batâr Ştefan Vv.
Ed. Text sl. Trad. S. Dragomir, Relaţiile cu Sibiul, 17*19.
485.
[i481]	14 April, Bucureşti.
Scrisoarea (iiniiut) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni prin care cere să se redea averea lui Radilă. Să vie un om de al lor la judecata cu Turcul.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile*, I, 169-170, Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 140-141. Rez. Relaţiile 248-249.
Not. Arh. Br., no. 90.
480.
[1481 Iulie].
Scrisoarea (minier) lui Io Mircea Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le vesteşte că a dobândit scaunul „tatălui meu Vlad Vv.“ şi Ie făgădueşte că vor avea pace ca supt Radul Vv. fratele său. Le cer să trimeată un om pentru a face pace, să nu ţină pe vrăjmaşi la ei şi să respecte avutul şi jupâniţele boierilor pe care el l-a iertat.
Ed. Text sl. Miletic, no. 117 (Mircea Ciobanul]. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 178-179. Trad. I. Bogdan, Din relaţiile cu Braşovul, 890-891. Id. Relaţiile', 107-108.
Not. Arh. Br., no. 20.
187.
[1481 Iulie-August],
Scrisoarea (nmurr) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le vesteşte că despre Ţepeluş nu se ştie nimic, că ţara şi boierii i se închină, că Ali-beg i-a cerut Ia Poartă steag, că pribegii de peste Dunăre s’ay întors şi aşteaptă pe Hadăr şi Suc^l,
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Romăneşti publicate pănâ azi
135
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 181-182, Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 146-147. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 111-112.
Not. Arh. Br., no. 204.
48S.
[1481 Iulie-August], Târgovişte.
Scrisoarea (nHUirr) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le vesteşte că vrăjmaşul a trecut Dunărea, că oştile lui sânt la Severin; pomeneşte de certurile între fraţi la Turci, cere să vestească şi pe Batâr Istvan şi să trimeată un om pentru a se înţelege şi pe jupâniţele rămase acolo.
Ed. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 180-181. Gr, Tocilescu, 534 Doc. storice, 145-146. Rez. I. Bogdan, Relaţiile1, 113.
Not. Arh. Br., no. 200.
189.
1481 (6989) August 6, Piteşti.
Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Roman cu fii şi fraţii: Dan, Radul, Micul şi Muşat, Uliteştii cumpăraţi de la Zamare pe asprii un cal şi 2 boi şi Miceştii lui Gane de la fiul lui din Bănie pe asprii, 2 cai şi o vacă. Cal domnesc. Martori.
Ed. Text sl. Miletic-Agura 340. Lit. G. Ghibănescu : Vlad Călugărul 135. N. Iorga : Ştefan cel Mare, 339 şi no. 251. Facs. Gen. Năsturel, Nova plantatio, 30,
490.
[1481 Septembre-Decembre],
Scrisoarea (nmurr) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării- Româneşti către Braşoveni prin care le vesteşte că a făcut pace cu craiul, le cere să ia de la Vintilă logofăt şi Caloean 60.C00 aspri daţi pentru a cumpăra camhe şi hazdee şi lucruri de argint; să îndepărteze pe vrăjmaşul lui, pentru că el i-a scăpat de Ali-beg. Recomandă pe Oprea.
Ed. Text sl. Trad I. Bogdan, Relaţiile 2, I, 167-169. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 125-126. Rez. I. Bogdan, Relaţiile1, 105-106,
Not. Arh, Br., no. 89,
www.dacoromanica.ro
136
Marta Andronescu
191.
1481	Novembre 16. [Feria sexta proxima post festum beati Martini episcopi]. Bucureşti.
Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti recomandă Braşovenilor pe trimisul lor Tudor.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 338. Hurmuzaki, XV \ 116.
192.
1482	(6990) Mart. 23 ind. 15. M-rea Gherghiţa.
Hrisovul (.xphcorSa) lui Basarab cel Tânăr Vv. Ţării-Româneşti dat M-rei Snagov pentru moşia Velea cu moara Neajlov, vama Prahovei, satele din judeţul Vlahovu, vama Elvovului 8 găleţi de grâu şi 8 de orz din 8 sate ale judeţului Prahova, 4 mori la Dridu, vama Prahovei, Lopateni, Frenghiseşti, Izvorani, Tâncă-beşti, Ghermăneşti, Popeşti, DoBoseşti, Turbaţi, Solbeşti, Sărăci-neşti, Nimireşti, Spantov, Brăseşti, Străoşti, Crăciumari, Grădiştea, Velea şi munţii: Gârbovi, Floreiul Minea şi vama de Ia Jil. Ii dă şi birul luat de birari de la rumâni, pentru lucrul viilor. Glo-birea să o facă vornicii pentru M-re. Martori.
Ed. Text si. Miletic-Agura, 338-339 [sub an. 1180], Trad. N. Iorga : Studii şi doc., XVIII, 71-73. Rez. Lesviodax, 390. I. BreJ zoianu, Instituţiile României, 239. St. Nicolaescu, Snagovul, 111-112 [sub an. 1480]. Lit. A. Lapedatu ; Vlad Călugărul, 516-517. N. Docan, Elemente cronologice, 392.
493.
[1482 Aprilie-IunieJ.
Scrisoarea (nmiUT) lui Io Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le vesteşte că vrăjmaşul comun a fost omorît de Mehedinţeni la satul Glogova. Le recomandă pe Florea şi Danciul şi cere să fie vestit şi Batâr Ştefan.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, I, 182-183. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 147. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 113-114.
Not. Arh. Br., no, 158.
191.
1482 Iulie 3, Târgovişte.
Gr. Conduratu, Relaţiile cu Ungaria, 188 no. 1 şi 203, citează un document de la Vlad Călugărul,
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate pănâ azi
137
11)5.
[1482 Iulie 13], Târgovişte.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Roman cu fraţii: Dan, Radul, Micul, Muşat şi Stoica, moşia Miceşti a lui Sin, Vânjea Curcea şi Vlaicul, dată prădalică domnească de 12 boieri, fostă a lui Stoica (care o dă lui Roman etc.) şi Uliteştii cumpăraţi de la Zamore cu asprii.
Rez. A. Lapedatu; Vlad Călugărul no. 1, 1148, N. Docan> Numismatica Ţării-Romăneşti, 529. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor< 3, 159,
196.
[1482]	Novembre 15.
Io Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti înştiinţează pârcălabii, pârgarii şi vameşii din ţară că după cerinţa Braşovenilor întăreşte (STRp*AHrtH) vechiul aşezământ din vremea altor domni şi a lut Radul Vv. fratelui lui, pentru libertatea negoţului şi vama veche.
Ed. Text sl. Trad, I, Bogdan, Relaţiile', I, 183-184. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 152, Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 116-117.
Not. Arh. Br., no. 143.
197.
[1482]	Novembre 20. Târgovişte.
Scrisoarea (nmiifato) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le vesteşte că Ali-beg, care nu mai are oaste, cere împăcarea. Ii roagă să-i facă un leagăn. Le recomandă pe Capotă.
Ed. Text si. Miletic, 77 (la Vlad Ţepeş). Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 184-185, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 153. Trad. I. Bogdan, Relaţiile l, 112.
Not. Arh. Br., no. 149.
198.
1482	(6990).
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Mihai Spătar moşia Ruşi.
Rez. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. Tabelară, 27 (no. 37).
www.dacoromanica.ro
138
Marta Andronescu
499.
[1482].
Scrisoarea lui Dragomir a lui Manea către Lerinţ, ca să-i trimită prin Cădrea sacii şi sculele lăsate la el de Neacşa şi slujnica llca.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan; Relaţiile *, I, 266*267. Gr. Tocilescu, 534 Doc, istorice, 390. Rez. I. Bogdan, Relaţiile1, 291.
500.
[1482].
Scrisoarea (nHiiirr) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le spune, după venirea lui Cârstea şi Ha-năş, că au pace cu craiul, cu ei, cu Bârsa şi cu Săcuii şi că ei sânt liberi să facă ori ce fel de negoţ: cu vin, peşte, etc.
Ed. Text sl. Miletic 78-79 (la Vlad Ţepeş). Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 185-186, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 154. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 114-115.
Not. Arh. Br., no. 136.
501.
[1482].
Scrisoarea (nmiuT) lui Io Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni care, ascultând de Barbat şi Coman, au năpăstuit pe Rădilă din Câmpulung, care nu a fost chezaş ci gazdă Turcului, de aceia sau să i se înapoieze cei 40 de florini sau să vie Sasul la judecată cu Rădilă şi Turcul. Dacă nu întorc banii lui Rădilă îl va despăgubi de la altul.
Ed. Text sl. Miletic 76-77 (la Vlad Ţepeş). Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, I, 187-188. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 148-149. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ', 115-116.
Not. Arh. Br., no. 156.
502.
[post 1482],
Hrisovul lui Vladislav Vv. domn şi stăpân a toată Ungrovlahia prin care împreună cu nepotul său Dragomir marele vornic dă Sf. Mănăstiri de la Meteore a Sf. Ştefan, capul Sf. Haralamb şi
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţărll-Romăneştl publicate până azi
139
un deget de la mâna dreaptă a Sf. Ioan Botezătorul înainte Mergătorul.
Rez. Hurmuzaki XV1, 41.
503
[1482] in a doua jumătate.
Scrisoarea (nmufT) lui Io Vlad Călugărul Vv. Ţări-Româneşti către Sibieni prin care le vesteşte că a fost chemat de împăratul turcesc la Poartă şi că s’a dus dând şi dajdia. Ii asigură de prietenie.
Ed. Text sl. Trad. St. Nicolaescu, Doc. slavo-romăne, 1-2 (Aprilie 1482 — Maiu 1496). Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 175-176. Lit. A. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 34-35. Id. O nouă publicaţie de doc., 19.
504.
[1482-1483] Dulie 10. Târgovişte.
Scrisoarea (nHiiifMo) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru solia lui Paul şi Simon judeţul Râjnovului. Libertatea negoţului de la Târgşor la Dunăre.
Ed. Text sl. Miletic 78 (la Vlad Ţepeş). Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 188-189. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 149-150. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 117-118.
Not. Arh. Br., no. 130.
505.
[1482-1483].
Scrisoarea (nmiHT) lui Dragomir Udrişte către Braşoveni prin care ii asigură că Sinadin n’a fost la Turci sub Basarab (Mlad) ci ascuns intr’o mănăstire.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiiles, I, 290-291. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 404. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 219.
Not. Arh. Br., no. 470.
506.
[1482-1483].
Scrisoarea Iul Sinadin al Căpitanului către Braşoveni, prin care îi asigură că pot trimite un om al lor fără teamă Ia voevod împreună cu Hrus.
www.dacoromanica.ro
140
Marta Andronescu
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 2, I, 287-289, Gr. Toci-
lescu, 534 Doc. istorice, 402-403. Rez. I, Bogdan, Relaţiile l, 291.
Not. Arh. Br., no. 497.
507.
[1482-1483].
Scrisoarea (iihiimt) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Sibieni despre trimiterea lui Simon ca să întâlnească solii craiului şi pe cei turceşti la ei sau la Braşov.
Ed. Text sl. Trad. S. Dragomir, Relaţiile cu Sibiul, 21.
508.
14.. (69..) [1482-1485 Martie 9] Târgovişte.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Mihai fratelui său Ioan verilor săi Mihai şi Balea cu fii: Ruşii partea cumpărată pe asprii de la Măcin, iertat de cal domnesc şi partea dată de Vv. Moşia să rămână în neam. Martori. Scrie Cârlig.
Rez. I. C, Filitti, Arh. Cantacuzino, 17-18. Cit. Cipariu, Arhiru, 35.
Not. In Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. Tabelară, 27, no. 37 [sub an 6990] este poate acelaş.
503.
[1482-1487].
Scrisoarea (iihuiit) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le cere să pedepsească pe Tatal Duvalma din Râjnov şi Secară care împreună cu alţi robi au omorit pe ginerele lui Voina din Buzău şi doi Turci şi au prădat multe femei în muntele mare. După cum negustorii lor merg liberi pănă la Brăila şi Floci tot aşa să fie şi ai lui să meargă liberi la ei. L,e recomandă pe Neagu paharnicul.
Ed. Text si. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 2, I, 191-193, Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 157. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ', 122-123.
Not. Arh. Br., no. 141.
510.
[1482-1492].
Scrisoarea lui Dragomir Udrişte către Braşoveni prin care le
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării Româneşti publicate pănă azi
14l
vesteşte că pe Coşata l-au prins Românii şi le recomandă pe Stoica şi Tălmaciu.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 2, I, 294, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 405-406. Rez. I. Bogdan, Relaţiile ', 292.
Not. Arh. Br., no. 477.
511
[1482-1492].
Scrisoarea lui Dragomir Udrişte către Braşoveni prin care le cere să—i lase piperul şi câteva bogasii, în pace, dacă nu vor să i-1 scutească de vamă. Le recomandă pe Mihail Grămătic şi Baico.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 2, I, 294-295, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 406-407, Rez. I. Bogdan. Relaţiile *, 293.
Not. Arh. Br„ no. 533.
512
[1482-1492].
Scrisoarea lui Dragomir Udrişte către Braşoveni prin care cere să ia sculele furate de la biserica din Bucov şi pe hoţ să-l o-moare.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile*, I, 295-297. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 408. Rez. I. Bogdan, Relaţiile *, 293.
Not. Arh. Br., no. 539.
513.
[1482-1492].
Scrisoarea lui Udrişte către Braşoveni cerându-le să deschidă drumurile pentru a le putea mai uşor trimite veşti despre Turci.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 297. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 409.
Not. Arh. Br. no. 506.
51 i.
[1482-1492].
Dragomir Udrişte cere Braşovenilor să facă dreptate lui Bobu, prădat în vremea lui Ţepeluş de Capotă care a călăuzit pe Turci în Ardeal.
www.dacoromanica.ro
142
Marta AndroneScu
Ed. Text sl. Miletic 92-93. Text sl, Trad. I, Bogdan, Relaţiile *,
I, 293. Gr. Tocilescu, 534 Doc, istorice, 407. Rez. I. Bogdan, Re-
laţiile \ 220.
Not. Arh. Br., no. 458.
515.
[1482-1495].
Scrisoarea (niuurr) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru ca săracul Stroe să-şi poată lua calul de la Igi Oneş din Sătcele.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile \ I, 209. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 150-151. Rez. I. Bogdan, Relaţiile', 251.
Not. Arh. Br., no. 182.
516.
[1482-1495].
Cartea lui Vlad Călugărul pentru moşia Vârful Vladului a M-rei Tismana.
Citată în întărirea lui Radu cel Mare din 1499. Octombre 31 [cf. doc. no. 708],
517.
[1482-1495].
Vlad Călugăru Vv. Ţării-Româneşti dă M-rei Râncăciovul: vinăriciul din Cârstieni, găleţile ohabnice de grâu şi orz din judeţul Pădureţ, satele: Iacoveşti şi Dohoeşti, venitul din grâu şi orz din judeţul Vlaşca satele: Băneşti, Dobrineşti, Vaidieşti, Găeşti şi Străeşti.
Document scos din confirmarea lui Radu cel Mare cu data 1498 Iulie 19, Târgovişte (cf. doc. no. 699).
518.
[1482-1495].
Porunca lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Milea, Vlad şi Nan cu fii pentru Cincul şi Şipot moşia lui Mile şi fiilor iui Vlad.
Ed. Trad. A. Ştefulescu ; Domnia lui Vlad Călugărul, 377,
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate pănâ azi
143
519.
[1482-1495].
Scrisoarea (nwuiT) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le recomandă pe Şimon.
Ed. Text sl. Tr>d. I, Bogdan, Relaţiile *, I, 198. Gr, Tocilescu, 534 Doc. istorice, 162-163. Trad. I. Bogdan, Relaţiile \ 120.
Not. Arh. Br., no. 199.
520.
[1482-1495].
Scrisoarea (iihiuit) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le cere ca Ana femeea lui Jima şi Marghit a lui Căliman, să plătească datoria de ducaţii lui Dimitru a lui Volata, prin omul trimis.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile!, I, 196-197. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 161. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ‘, 123-124.
Not. Arh. Br., no. 139.
521.
[1482-1495].
Scrisoarea (iihukt) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le cere să judece şi ei pe lancău husarul care la Sâtcele a luat 16 florini de la popa Vlaicu Ilie din Buzău şi Duşman, zicând pârcălabului din Bran, că i s’au luat 50 florini la Gherghiţa.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 199-200. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 163-164. Trad. 1. Bogdan, Relaţiile' 124-125.
Not. Arh. Br., no. 129.
522
[14-2-1495].
Scrisoarea (nmufr) Iul Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni, despre Andriaş din Dalnic căruia fugindu-i oierii, a năpăstuit pe Crâstea şi Micul care au chezaşi la ei pe jima şi Matiiaş. Andriiaş Işi luase insă oile prin Lăslău sluga lui Dămi-anfi de la j. Drăghici.
www.dacoromanica.ro
144
Marta Andronâscu
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 202-203. Gr. Tocilescu,
534 Doc. istorice, 166. Trad. 1. Bogdan, Relaţiile', 125.
Not. Arh. Br., no. 206.
523
[1482-1495].
Scrisoarea (hiiuht) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le spune că s’au dat indărăt cele luate de oamenii lui şi că şi ei să inapoeze lui Micul calul ce-1 are la Hanăş Creţul.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ’, I, 203-204. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 167. Trad. I. Bogdan, Relaţiile'. 126.
Not. Arh. Br., no. 163.
521
[1482-1495].
Scrisoarea (iihiiut) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le cere să achite Saşii marfa cumpărată de la Anghel.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, RelaţiileI, 204. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 168. Trad. 1. Bogdan, Relaţiile ', 126-127.
Not. Arh. Br., no. 138.
525
[1482-1495].
Scrisoarea (nmufT) Iul Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru un sărac care a fost pedepsit să dea vamă 150 oi şi 6 florini .• Tatul din Râjnov (diac).
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile*, I, 205. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 168-169. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 127.
Not. Arh. Br., no. 195.
!	526.
[1482-1495].
Scrisoarea (nmujT) Iul Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le cere să facă dreptate negustorilor: Nicula şi Manglavit care au cumpărat de la Moldoveni ; la Breţcu
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate până azi
145
şi Budila, 450 berbeci şi cu toată asigurarea dată de Albert din Budila, la Drajna, 22 oameni le-au luat oile. Trimite pe Iştvan cu ei.
Ed. Text sl. Miletic 76 (la Vlad Ţepeş). Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile I, 205-207. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 169-170. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, 129.
Not. Arh. Br., no. 134.
527.
[1482-1495].
Scrisoarea	(nHUirr)	lui	Vlad	Călugărul	Vv.	şi domn Tării—
Româneşti către Braşoveni pentru a da dreptatea lui Bobul din Sărata prădat de Capotă.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 207. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 170-171. Trad. I. Bogdan, Relaţiile129.
Not. Arh. Br., no. 205.
528.
[1482-1495].
Scrisoarea	(nmucr)	lui	Vlad	Călugărul	Vv.	Ţării-Româneşti
către Râjnoveni cărora le	cere să plătească	omorîrea unui nepot
al lui Mihail.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 201. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 165. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ‘, 129-130.
Not. Arh. Br., no. 207.
529
[1482-1495].
Scrisoarea	(nmurr)	lui	Vlad	Călugărul	Vv.	Ţării-Româneşti
către Braşoveni pe care îi roagă ca meşterul trimes să-şi poată cumpăra în linişte cele necesare.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 208-209. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 172, Rez. I. Bogdan, Relaţiile', 251.
Not. Arh. Br., no. 151.
530
[1482-1495].
Scrisoarea (mmifT) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Românzşti către
10
www.dacoromanica.ro
146
Marta Andronescu
Braşoveni cărora le cere să lase pe popa Coman şi pe Radul să vie cu pace în ţară.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', I, 207-208. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 171-172. Rez. I. Bogdan, Relaţiile', 25.
Not. Arh, Br., no 194.
531.
[1482-1495].
Scrisoarea (nmMT) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru caii şi sculele lui Mân.'ea luate de Iancău.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 200-201. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 164-165. Rez. I. Bogdan, Relaţiile ', 251.
Not. Arh. Br., no. 197.
532
[1482-1495].
Scrisoarea (iihiujt) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni prin care-i vesteşte că a înţeles cele spuse şi le recomandă pe Hanăs fălnagiul	de la Râjnov.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 210. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 173. Rez. I. Bogdan, Relaţiile 252.
Not. Arh. Br., no. 203.
533.
[1482-1495].
Scrisoarea (iihiuit) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni pentru achitarea datoriei lui Dumitru Volata.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ’, I, 197-198, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 162. Rez, I. Bogdan, Relaţiile252.
Not. Arh. Br., 213.
5|34.
[1482-1495],
Scrisoarea (iiniiht) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni despre solia lui Iacob.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 210-211, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 173-174.
Not. Arh. Br., no. 209.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate pănă azi
14?
533.
[1482-14951.
Scrisoarea (iimuit) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Romăneşti către Sibieni, recomandând pe Oprea.
Ed. Text sl. Trad. S. Dragomir, Relaţiile cu Sibiul, 25-26.
536.
(1482-95).
Scrisoarea (nNturr) lui Vlad Călugărul Vv. Ţârii-Româneşti către Sibieni prin care le cere să nu râmâie păgubiţi Frâncu, Badea şi Deatco cărora li s’au furat caii de oameni din Găinari şi Colun şi s’au vândut la Şalcău.
Ed. Text sl, Trad. S. Dragomir, Relaţiile cu Sibiul, 24-25.
537.
[1482 April—1495 Mai].
Scrisoarea (ihmuit) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni prin care îi vesteşte că a trimis pe Iştvan Pitarul cu 1000 aspri să cumpere săgeţi şi tolbe pentru oşteni, şi e în solie, pentru ei.
Ed. Text sl. Trad. Gr, Tocilescu, 534 Doc. istorice, 151.
Not. Arh, Br., no. 132.
538
[1482 April—1495 Mai].
Scrisoarea (iihiiiit) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către schilerii din Dragoslave cărora le cere să înapoieze omului lui covorul luat, pe care il trimetea judeţului Braşovului.
Ed. Text sl. Trad. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 174.
Not. Arh. Br., 198,
539
[1482-1495].
St. Nicolaescu in Doc. slavo-romăne, 9 n. citează un doc. de la Vlad Călugărul pârcălab fiind Gherghina, din Arh. Statului M-rea Valea pach. 16, no. 2.
www.dacoromanica.ro
146
Marta Androtiescu
340
[1482-1507].
Scrisoarea lui Stoica logofăt către Braşoveni prin care cere să să se facă dreptate lui Neagoe din Măgurenii, care pierzându-şi pecetea pentru marfă şi florinţi a fost amendat la vamă cu 3 florinţi.
Ed. Text sl. Miletic 91. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile*, I, 300-301. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 411-412. Rez. I. Bogdan, Relaţiile \ 293.
Not. Arh. Br., no. 475.
311
[1482-1507].
Scrisoarea lui Stoica logofăt prin care roagă pe Braşoveni să-i trimeată pe un meşter de boli de picioare cu omul său Nanciul.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', I, 301-302. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 410-411. Rez. I. Bogdan, Relaţiilel, 294.
Not. Arh. Br., no. 528.
542.
1483	(6991) Ian. 1.
Cf. 1483 (6991) Iun. 1 (cf. doc. no. 545) in Not.
513.
1483	(6991) Ian. 27. Târgovişte.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Bratie, Dragul, Dohomir, Dragul, Radul şi Danciul moşiile : Coşiştiţa, Drăgoteşti, Cerveniţa-Gora Lubnic, moşiile cumpărate de la Muşata pe asprii: Criva din Mehedinţi, Bucureştii şi Rusăneştii. Cal domnesc. Martori.
Rez. A. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 1148, no. 3. N. Docan, Numismatica ŢăriuRomâneşti, 529.
544
1483 (6991) Mai 12. Târgovişte.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Dragomir un sălaş de ţigani cumpăraţi de la Basarab cel Tânăr cu 2 cai.
Rez. A. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 1148 [no. 4].
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Româneşti publicate până azi
149
545
1483 (6991) Iun. 1 ind. 1. Târgovişte.
Hrisovul (xpHCWRoy'/ix) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti dat egumenului ieromonah Matei de la M-rea Tismana pentru ocina Tismana pe malurile râului, Poemia, Godineştii, Sârbişorii şi Ohalba cumpărate de Vintilă logofăt de la Stanciul Cortafles pe florini. De la Vv. părţile lui Dobrovoe, Dragomir şi scutire de vama oilor, porcilor, de găleată, albine, dijmărit, vinărici, cosit de fân, cărături, olace. Martori.
Ed. Text sl. Venelin 124-126 [Iulie 1 ?]. Text sl. Trad. A. Şte-fulescu, Tismana', 195-196. Lit. A. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 1148
Not. A. Lăpedatu I. c., crede că n-le 2 şi 5 sunt acelaş document cum şi cel menţionat în Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronologia Tabelară, 27, no. 38 [sub data 1483 (6991) Ian. 1].
546
1483 (6991) Iun. 5. Târgovişte.
Porunca (nesfirkHif) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti, intărind lui Mihail cu fii^şi nepotul său Mihail satul Topeşti lângă Tismana cumpărat de la Manea fiul lui Barbu pe asprii. Cal domnesc. Moşia să rămână in neam. Martori. Cencuţ scrie.
Ed. Text sl. Miletic-Agura, 340. Text sl. Trad. Arh. ist., I, 1, 37. G. Ghibănescu: Surele fi Izvoade, I, 1906, 285-286. Al. Şte-fulescu, Doc. slavo-romăne, 23-24.
547.
1483 Iun. 11. Târgovişte.
I. Brezoianu. IstituţUle României, 239, citează un document de la Vlad Călugărul pentru Tismana.
548.
1483 Iun. 25. Târgovişte.
I. Brezoianu, Instituţiile României, 239,citează un document de la Vlad Călugărul pentru Tismana.
549.
1483 (6991).
Intr’un document din condici este menţionat Macarie al 11-lea ca Mitropolit al Ţării-Româneşti.
Edit. Lesviodacs p. 397.
www.dacoromanica.ro
150
Marfa Andronescu
550
1483 (6991).
Vlad Călugărul Vv, Ţăril-Româneşti întăreşte M-rei Tismana satul Ceaurul.
Rez. A. Ştefulescu, Gorjul istoric, 261.
551.
1483	(6991), Târgovişte,
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Manea, Ion, Radul şi Standul cu fii proprietatea moşiilor: Topliţa, Telea{ii, Titulaţii.
Rez. A. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 1148-1149, no. 7.
552
(1483-84],
Scrisoarea (iihiuct) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le cere să-l lase să ia arme: săgeţi, arcuri, săbii, scuturi şi fier, cum şi ei iau ce vor de la el din ţară.
Ed. Text si. Miletic 78 (la Vlad Ţepeş). Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiilea, I, 18(M90. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 155. Trad. I. Bogdan, Relaţiile', 118.
Not. Arh. Br„ no. 155.
553
1484	(69j2) April 24. Târgovişte.
Porunca (noKf/rfeNÎ<) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti
către Ivul cu fii, Arcă fiul lui Arcă si sora sa Elena intârindu-le:
>
Ciocadia, Tupşa, Poiana şi munţii.- Parăginosul, Pleşcoaia şi Poiana Muerii, moşii ohabnice.
Ed. Text sl. Trad. Gh. Ghibănescu, Surele şi izvoade, I, 287. A. Ştefulescu, Doc. slavo-romăne, 25.
554.
1484	(6992) Iulie 3. Târgovişte.
Porunca lui Io Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti, prin care întăreşte lui Neanciu Vornic cu fii: Stan, Stoica şi Neag cu fii stăpânirea a jumătate din Gontueşti cumpărată de la Vlaicu cu asprii şi dând cal domnesc. Martori
Ed- Trad. I. Râuţescu, Acte muscelene, 103
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-RomăiKşti publicate până azi
151
555.
(1484) Oct. 30. Târgovişte.
Scrisoarea (iihiiht) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni ca să facă dreptatea lui Sinadiu şi Mihnea pentru nişte pânză.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, 1, 190-191. Gr, Tocilescu, 534 Doc. istorice, 156. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 119-120.
Not. Arh. Br., no. 153,
556.
(1484-1485) Aug. 20, Târgovişte.
Scrisoarea lui Dragomir Udrişte către Revel Petru prin care ii cere să-i facă judecată pentru a-şi lua avutul şi nişte cărţi de la Mihai, Chirca şi Cârstea Roşul şi să nu-1 trimeată la Bur-gărmeşterul Sibiiului pentru judecată.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 2. I, 291-292. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 404-405. Rez. 1. Bogdan, Relaţiile ’, 292.
Not. Arh. Br,, no. 519.
557.
(1484-1485). Sibiiu.
Coie cere lui Revăl Petru să-i trimeată carte la Târgovişte, dacă se învoieşte pentru marfă.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, /, 289-290. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 459. Rez. I. Bogdan, Relaţiile l, 290,
558.
1485	(6993) April 5. Târgovişte.
Porunca (noKt/vfeHie) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Danciul, Marcu, şi Laţcu cu fii pentru satul laşi cumpărat de la Şuşman din Curte cu florini ungureşti şi un caftan de postav. Scutire de cal domnesc, ohabă. Martori. Preda scrie.
Ed. Text sl, Trad. G. Ghibănescu, Surete şi Izvoade, I, 1906. 288-289. A. Ştefulescu, Doc. slavo-romăne, 26-27.
559.
1486	(6994) April 23. Glavacioc.
Porunca (iioKia-kmi) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti
www.dacoromanica.ro
152
Marla Andronescu
către Slav cu fii: Stoica, Ivan şi Bogdan, nepotul său Mănea fiul lui Mareş, ca să aibe Ulrăşia la Bratilov, pentru care s’au judecat cu Lupaş, Dobru, Târţă şi Radu, câştigând cu 12 boeri. Banii Ghizdavăţ şi Deatca să-i apere de uzurpatori, întăreşte dania lui Slav pentru Stait şi Fieat şi proprietăţile lui Slav şi Mareş : Bârleţ, Neacşeşti, Strimtul, Stinteiul lui Praie, Strimtişorul pentru care aduseseră martori. Hatalm. Martor,
Ed. Text sl. Trad, Columna lui Traian, VII, 1876, 468. Rez. I. Brezoianu. Instituţiile României, 239.
560.
1486	(6994) Iun. 30, Bucureşti.
Porunca (noKJA-feHî*) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către : Roman cu fii : Dan, Deatcu Şuban şi Jitian cu fraţii: Pătru, Vâlcul, Radul cu fii şi verii: Albul Crăciun şi Stanciu, cărora le întăreşte : Româneşti pe Jiu, Balomireşti, Budienii, Izvoarele, Ciasna, Giosănii (Cojanii) Jupâneştii lui Nicula al Blidei, Albenii pe Gilotru, Prigoria şi Răzleul. Ohabă, să rămână in neam.
Ed. Text sl. Trad. Gh. Ghibănescu, Surete şi izvoade, I, 1906 289-90. A Ştefulescu, Doc. slavo-romăne. Rez. Ştefănescu, Gorjul istoric, 363-4.
Act domnesc.,. M-rea „Huhurezi".
Dep. Arh, Stat. Hurezi, I, 1.
Trad, lit. N. Iorga, St. şi doc. XIV, p, I, no. 1.
562.
1487	(6995) Iun. 18. Târgovişte.
Hrisovul (XphcokSa) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti prin care întăreşte m-rei Russicon cu hramul Sf, Pantelimon, 6000 aspri pe an pentru pomenirea lui, a părinţilor şi fii lor lui Radu şi Vlad. Scrie Drăgoi.
Ed. Text sl. Trad. Mildosich, Slavische Bibleothek, 174. Rez. Lan-glois V, Le mont Athos, 82. Cipariu : Arhivu, 198, Gh, Ghibănescu, Surete şi Izvoade, XVIII, 81-83 (după : Acta praesertim Graeca, Rusiei in monte Athos monasterii. Kiev 1873, 437. (Oktri PyccKdre ha (Mvnj.us 9nx A\0H4CTMpd, Kukx),
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţărti-Româneşti publicate pănă azi
153
563.
1487	(6995) Iul. 31. Bucureşti.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneştl întăreşte m-rei Snagov vi nări ciul din Cernăuţeşti, vama juţeţului Brăila şi calul ce se cuvenia Vv. la moartea fie cărui cneaz. Martori.
Rez. Cantacuzino Const. Stolnicul Cronoî tabelară, 27 no. 39, (din Mai 31J. Ionescu-Gion, Bucurescii până la 1500, 194. A. Lapedatu, Vlad Călugărul, 1149, no. 10.1. Bogdan, Cnejii români, 34.
564.
1487	(6996) Nov. 27. Bucureşti.
Porunca (noKt/rbHHf) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti pentru Ştefan, Ion şi Njagul, să aibe moşia Leleşti şi muntele Coarnele cumpărat de la Procopie pe 2 cai buni şi aspri. Cal domnesc. Ohabă, moşia să nu se vândă. Martori; scrie Radu.
Ed. Text sl. Trad. A. Stefulescu, Gorjul Istoric, 156. G. Ghibâ-nescu,, Surele şt lzvoade, I, 1906, 291-292. A. Ştefulescu, Doc. slavo-romăne, 28-30.
565.
1487-(6995). Târgovişte.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte m-rei Cricov satul Plopeni, un vad de moară pe Teleajen cumpărat de Dră-ghici Staicovici de la Cioara, cu aspri şi dând cal domnesc.
Rez. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 530.
566.
1488	(6996) Febr. 4. Bucureşti.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte m-rei Govora, Hinţa cumpărată de la Stanciul fiul Voinei de la Ocne şi de la Dan şi Vâlcul din Glod pe aspri. Martori. Scrie Ianăş.
Rez. Ionescu Gion, Bucurescii pănă la 1500, 194. A. Lapedatu, Vlad Călugărul, 1149, no. 11. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 531.
5o7.
1488	(6996) April 10.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Neagul şi
www.dacoromanica.ro
154
Marta Andronescu
Vlad satele Neagra şi Urlăndeşti, ce şi-au întărit între ei la înfrăţire. Prădalica. Martori.
Rez. I. Brezoianu, Instituţiile României, 240. A, Lăpedatu, Vlad Călugărul, 1149, no. 12. Minea-Boga, Moştenirea Moşiilor*, 195. Lit. G. Florescu, Divane domneşti, I, 106-107,
558.
1488	(6996) April 17. Bucureşti.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte m-rei Coziasatele Jiblea, Şerbăneşti, Brăduşani, Seaca, Călimăneşti, Lunciani, Bog-dăneşti, Bucureşti, Giurgenii cumpăraţi de la Drăgoi pe florinţi şi un cal, Săvestrenii de la Solda, Stoica şi Cârstea pe aspri, Sălătrucul de la Magdalina, Coman Făgărăşanul, Neaga şi Pipera pe florinţi, Pepenii de la Gane Taurul pe asprii şi alte bunuri.
Rez. Ionescu-Gion, Bucureştii până la 1500, 194. A. Lăpedatu Vlad Călugărul, 1149, no. 13. N. Docan, Numismatica Ţării-Romăneşti, 531,
569.
1488	Mai 10. Bucureşti.
Hrisovul lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti prin care dă m-rei Glavacioc moşia Neagra şi Urlăndesci.
Rez. Ionescu-Gion, Bucureşcii până la 1500, 194.
570.
1489	Ian. 4. Târgovişte.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte m-rei Codmeana moara sub Podgorie, dată de Stoica logofăt cu Caplea şi fii lor. Martori.
Rez. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 1149, no. 14.
571.
1489	April 21.
Vlad Călugărul Vv. Ţării Româneşti întăreşte lui Drăghici al lui Stoica, fiului său Stoica şi fiicelor sale Neacşa şi Chera, nepoţilor: Vintilă şi Radu, stăpânirea in Corneni al lui Danciu pentru schimbul făcut cu Drăghici care a dat Blagodeştii partea
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate până azi 155
Lupsăneni şi Stroieni, partea lui Ivan a Pardosului şi Răduleştii de la Calnău.
Rez. G, Florescu, Divane dmneşti, I, 109, şi II, 368, 371.
572.
1489. Mai 22. Bucureşti.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Bolea Ion şi fiilor săi satul Plăeioiul. Martori.
Rez, Ionescu-Gion, Bucurescii până la 1500, 150. A. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 150, no. 15. Lit. G, Florescu, Divane domneşti, I, 109, crede că documentul e de la Vlad Vintilă (1532-1536),
573.
1489	(6997). Aug. 9.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti dă lui Stanislav cu fii şi fraţilor săi Neagu şi Ion cu fii, Grădiştea şi Runtea.
Rez. A. R, Cresc, Col. 1908 p, 126,
571.
1489	(6998) Sept 11, ind. 8. Bucureşti.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti intareşte m-rei Govora şi stareţului Dorotei satele: Naniseşti la Gura Topolovului al lui Milea, partea cumpărată de Vv. de la Bilea pe aspri, a lui Straoa, Mirileştii ai lui Sprintiu cumpăraţi de la Radu din Băieşti şi via lui popa Alexe şi a lui popa Ştefan. Martori.
Ed. Text sl. Mileti6-Agura, 341-343 (1490). Rez. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. tabelara, 27, no. 40.
575.
1489 (6998) Oct. 2. Bucureşti.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte m-rei Tismana satul Fărcăşeşti şi moara cumpărată de la Dan cu aspri. Martori.
Rez. Ionescu-Gion, Bucurescii până la 1500, 194. A. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 1150, no. 17. N. Docan, Numismatica Ţării-Romăneşti, 532.
www.dacoromanica.ro
156
Marta Andronescu
576.
1489. Bucureşti.
Hrisovul lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti prin care întăreşte lui Lates satul Tapesei.
Rez. Ion eseu Gion, Bucurescii până la 1500, 194.
5/7.
[1489-1490 (6997-19*8)] April 12. Bucureşti.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Dragomir şi iilor săi satul PârŞanii cumpărat de la Milea fiul lui Neamiş cu aspri şi dând cal domnesc. Martori.
Rez. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 531.
575.
[1490-1495].
Scrisoarea (nmuiT) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Sibieni cerând să vină Nicola Marinov şi Bogdan fiul Neanciului pentru a le face dreptate.
Ed. Text sl. Trad, St. Nicolaescu, Doc. slavo-romăne, 6-7. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 174 175. Lit. A. Lăpedatu, O nouă publicaţie de doc. 19 [ante 1490].
579.
1490	(6998) Febr. 7.
Hrisovul lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti pentru m-rea Tismana şi popa Kir Matei, întărind stăpânirea satului Ceauri pentru care se judecase cu Pătru care cu mărturia a 12 boeri ia hotarul din vale şi apoi stareţul jurând cu 24 dobândeşte hotarul de la Rugina, din Polaga până la Jiu. Martori. Scrie Stan.
Ed. Trad. Magazinu Istoric, I, 1845, 210, (greşită data) Arh. Ist. I1, 66.
580.
1490	(6998) Mart 24. Bucureşti.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte m-rei Dochiariu din Sf. Munte cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil ajutor anual de 3000 aspri.
Rez. N. Docan, Numismatica Ţarii-Româneşti, 532.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor t'ării-Rotnăneştl publicate pănă azi
157
581.
1490	(6998) April 12. Bucureşti.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte m-rei Govora şi egumenului Doroteiu balta Pirotul, Lişteava şi Gârla Orlov (cuibul Vulturilor).
Ed. Miletic-Agura, 341.
582.
1490	Iul. 26. Bucureşti.
Ionescu-Gion în Bucurescii până la 1500, 194 citează un hrisov al lui Vlad Călugărul pentru m*rea Tismana.
583.
1490	[6998) Iulie 26. Bucureşti.
Hrisovul (JfpHCOKŞit) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti pentru Laţcu, Andrian şi Lupu cărora le întăreşte, Ohaba lângă Tismana, Petrenii şi Topeştii schimbaţi între Stanislav şi Stan pentru Mihăileşti supt Radu Vv. cumpăraţi de la Laţcu de la Manea fiul lui Barbu pe aspri. Cal domnesc. Laţcu înfrăţeşte pe Adrian şi Lupu peste Ohaba, Petrenii şi Topeştii. Moşii scutite de: vama oilor, porcilor, albinărit, găletărit, zecime, vinărici, gloabe, cărături, olace. Judeţi, birari globnici. Pradalica. Martori. Corlat scrie. (Moşia să rămână în neam).
Ed. Text sl. Trad. Arh. Ist, I1, 5-7. G. Ghibănescu, Surele şi Izvoade, I, 1906, 292-296. A. Ştefulescu, Doc. slavo'rotnâne, 30-34.
584.
1491	(7 00) Sept. 3. ind. 10. Bucureşti.
Hrisovul (XpHcoKSrt) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti prin care întăreşte m-rei Tismana satele: Babina, Petroviţa, Ploştina, Fărcăşeştii şi Brăeştii ale lui Vintilă supt Radu Vv. Cele luate de Turci şi Unguri nu se mai pot înapoia. Cei ce stăpânesc moşii, mori, livezi, vaduri de mori de ale m-rei, să se adune, la Tismana în faţa banilor: Deatco, Dediul, Dicul şi Dragomir. Martori. Oancea scrie.
Ed. Text sl. Venelin, 129-130. A. Ştefulescu, Gorjul istoric, 208-209 [sub 1491. Sept. 10]. Trad. Id. ib.
www.dacoromanica.ro
1-58
Marta Andronescu
585.
1491	Sept. 7.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Stan Macrea cu fiicele şi nepotul lui Martin şi Stan, lui Stoica cu fii şi fratele său Neacşul cu fii şi cu nepotul Neagul şi Bâra şi Braţul şi nepotul lui de fată Oprea şi vărul său Stan şi Goria, satul Mihoveni al lui Dragomir şi Zlatco închiriat lui Drăchici Stoicov înaintea lui Radu Vv., fratele lui Vlad Călugărul, Drăghici îl vinde lui Stan Macrea şi Stoica cu 600 aspri, un cal bun de 300 aspri şi Va din m-rea Mihoveni. Stan Macrea înfrăţeşte pe fiicele sale Mica şi Neaga cu nepoţii săi Martin şi Stan.
Rez. Minea Boga, Moştenirea moşiilor *, 192.
586.
[149M492].
Scrisoarea (nmutT) lui Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Braşovenii cărora li se plânge că asuprise pe negustorii lui, au luat săracilor oile din Săcuime spunând că le iau pârcălabii de la Bran şi Săcuii. Se va plânge lui Batârlştfan.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 2, I, 193-195. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 158-160. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 120-122.
Not. Arh. Br., no. 214.
587.
[1411-1492] 7000.
însemnare de daniile făcute de Barbu banul Craiovescu m-rei Bistriţa : Vădastra cumpărată de la Vlad cu 15.000 aspri.
Rez. N. Docan. Numismatica Ţării-Româneşti, 533.
588.
1492	(7000) Ian. 10.
Hrisovul lui Mihnea Vodă, părintelui Episcopului Mihail Râ(m)-niceanul pentru partea ce i se cuvenia a stăpâni în moşia Oltenii din sud Vâlcea s. c. 1., (vezi cond. episcopii Râmnicului pentru moşii şi altele).
Ed. Lesviodacs, pp. 431-432. [Doc. e fără îndoială de mai târziu].
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate până azi
159
589.
1492	Ian. 18. [Feria quarta proxima post festum beati Autharii Confessoris]. Bucureşti.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti către Sibleni pentru un meşter trimis să dreagă un candelabru la Cozia. Să se socotească cu Chirka.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile2. Rez. A. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 1151, no. 25.
590.
1492.	April 1.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Barbu, Preda, Danciul (Craioveştii) moşiile î Potelu, Gârlele şi Cuşmiţa. Martori.
Rez. Ionescu Gion, Boerii Craioveşti, 75. A. Lăpedatu Vlad Călugărul, 1150, no. 22.
591.
1492	Ap..il 1. Bucureşti.
Cf. 1494. April 1. Bucureşti [v. doc. no. 620].
592.
1492	(7000) April 10.
Mircea Vv. Ţării-Româneşti dă carte pentru moşia Mihăeştii. Rez. St. Grecianu, Genealog. documentate, I, p. 352.
593.
1492	(7000) April 29.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti dă Schitului Sf. Ilie de la Sf. Muntele Athos, făcut de părintele său Cosma protos al Sf. Munte, 10.000 aspri.
Rez. Miklosichi, Slavische bibleotek, 174. V. Langlois, Le mont Athos, 93. Cipariu Arhivu, 199.
59 i.
1492 (7000) Mai 6. Bucureşti.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Bran, Radul
www.dacoromanica.ro
160
Marta Aridronescu
şi Petru satul Băileşti al lui Tolea, câştigat de Dan Oteşanul sub Vladislav Vv. din Cosova, după mărturia a 12 boeri. Martori.
Frag. St, Nicolaescu, Doc. slavo-romăne, 237-238. Rez. A. Lăpe-datu, Vlad Călugărul, 1150-1151, no. 24.
595.
[1492]. Iun. 23. Târgovişte.
Scrisoarea lui Stoica logofăt către Braşoveni prin care le vesteşte că omul trimis la Nicopole i-a spus că lui Ali-beg i s’a dat Sangeacul Nicopolei, că împâratu se apropie de Sofia, că „başalarii" au plecat cu oştile pe Dunăre spre Smedorova şi că Ali-beg vrea să-i prade trecând peste Ţara Românească. Cere să-i dea un om de al lor pentru a-i putea vesti.
Ed. Text sl. Miletifi 91. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile-, I, 299-230. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 409-410. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ', 220-221.
Not. Arh. Br., no. 476.
596.
1492 Iul. 9.
Document de la Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti. Pârvu Mare Vornic.
Cit. N. lorga ed. Filipescu Const. Căp. Istoriile, 31, no. 1.
597.
1492	(7001) Sept. 8. Târgovişte.
Porunca (noKwkHHi) lui Radu cel Mare Vv. Ţării-Româneşti, către m-rea Govora şi egumenul Kir Macarie pentru satul Ilinţa cumpărat cu asprii de la Stanciul fiul lui Voina şi o parte de Stoica logofăt de la Dan şi Cârstea din Glog. Ocină şi ohabă. Martori. Radu clucer scrie.
Ed. Text. sl. Trad. St. Nicolaescu, Doc. slavo-romăne, 240-241.
593.
1492	(1701) Oct. 9. Bucureşti.
Vlad Călugărul Vv. Ţării-Româneşti pentru Staicul şi alţii
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate pănâ azi
161
pentru Cornăţel şi Descupereşti cumpărate de la Stanca şi Cheraţa şi de la Stanciul Ceapă din Grozăveşti. Martori.
Ed. Text sl. Miletic-Agura, 344-345.
5.)9.
1492	(7001) Mart. Bucureşti.
Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte m-rii Hilandarul din Sf. Munte un ajutor de 5.000 aspri şi 500 aspri chellueli de drum pentru fraţii veniţi să ia ajutorul.
Rez. N. Docan, Numismatica Ţării Româneşti, 534.
UiM.
1492 Dec. 30. [Dominica proxima ante festum Sancti Silvestri Papae], Bucureşti.
Scrisoarea lui Vlad Călugărul Vv. părţilor Transalpine prin care scrie Sibienilor despre planul Turcilor de a rupe pacea cu regele,
ii	vesteşte că Sultanul a dat voevodatul de Semendria rudei sale
)
Ali-bek şi pe cel de Vidin unui Malcoci-oglu ; crede că Turcii vor ataca pe la Haţeg pentru a intra în Ungaria. Le cere pe ascuns să se dea scrisoarea lui Ştefan Bathory.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile *, 1,340. Hurmuzaki, XV1 134. Rez. Transilvania, 1874, 28.
Not. Gh. Ghibânescu, Vlad Călugărul, citează şi pe Engel, Wal-lahen, 183.
601.
1492 (7000). Târgovişte.
Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Romăneşti, întăreşte lui Chirtop cu copiii, satele: Ruşii, Sturzeni, Racoviţa, Muşăteşti, Tătuleşti ot Cernăteşti, ocina Sinteştilor şi ţiganii pentru care judecându-se Dobriţa cu Chirtop, rămâne de lege. Martor. Cârstian.
Rez. I. C. Filitti, Arch. Cantacuzino, 18.
602.
[1492 (7001)].
Însemnare de cumpărări şi danii in moşia Groşani a M-rei Tismana: în zilele lui lo Vlad Vv., fiul marelui Vlad. Vv., a
11
www.dacoromanica.ro
162
Marfa Andronescu
cumpărat Nicola cel mare din Groşani moşie de la Neagoe şi de la Iuvan cu 1350 aspri dând-o M-rei Tismana ; Popa Agaton cumpără un loc cu 50 aspri, şi de la Dobrole cu 250 aspri, şi... de la Mihail un loc cu 250 aspri. Mardarie cumpără un loc cu 1000 aspri. Eg. Matei cumpără o moşie de la Mihail cu 700 aspri, şi de la Dobrole cu 1000 aspri. Neagoe şi Iuvan vând partea lor cu 1300 aspri, şi Dobrole cu 1800 aspri lui popa Agaton în anul 7001.
Rez. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 533,
6)3.
[1492-1495].
Scrisoarea (nmurr) lui Io Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, către Sibieni prin care le cere să se plătească lui jupan Mihnea de la Târgovişte datoria şi restul să se dea la biserică.
Ed. Text sl. Trad. S. Dragomir, Relaţiile cu Sibiul, 23 24.
6J4.
1493	Ian. 15. Buleşti.
I. Brezoianu Instituţiile României 240, citează un document de la Vlad Călugărul.
605.
1493	(7001) April 10. Bucureşti.
Porunca (nosf/vkH'if) lui Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, către m-rea Tismana şi Kir loanichie întărind Siliştea Bahnei şi Vârful Vladului până în Brebonei, de la strămoşii Vv. şi recunoscute de 4 boeri bătrâni din Mehedinţi de j2 aduşi de egumenul din Cosuştea, şi de 21 aduşi de egumenul Tismanei. Martori.
Ed. Text sl. Trad. A. Ştefulescu, Tismana3, I9d-199. Rez. A. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 1151, no. 29.
Not. în Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. Tabelară, 27, no. 41, [sub anul 1492 (7000)] Vlad Vv. pentru Tismana-satul Bahna. Poate este acelaşi document.
www.dacoromanica.ro
$-*per!or'ul documentelor Ţăril-Româueşti publicate pănă azi 163
C,Go.
1493	April 10.
Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte m-rei Tismana moşia Groşani închinată de Mareş la moartea sa. Martori.
Rez. Lâpedatu, Vlad Călugărul, 1151, no. 30.
337.
1493	April 29. [Feria secunda proxima ante (estum sanctorum Philipi et Iacobi apostolorum], Bucureşti.
Scrisoarea lui Vlad Călugărul, Vv. părţilor Transalpine, către Braşoveni prin care se plânge de hoţiile făcute de Castelanii din Bran pentru care închide drumul şi ii ameninţă că va vesti pe regele Wladislav că Vv. Transilvaniei ţine hoţi la Bran nu ca Stef. Bathory.
Edt. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 340-341. Hurmuzaki XV, 135.
•338.
1493 (7001) Mai 30.
Porunca lui Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, către Dan, Drăgoi, Neagoe şi Dohanis cărora le întăreşte s Cincul cumpărat sub Radu Vv. de la Stanciu Fârluţ (Frăluţ) şi muntele Andrianu de la Jitian pe aspri şi un cal. Martori. Scrie Drăgoi.
Ed. Trad. A. Ştefulescu, Domnia lui Vlad Călugărul, 378. G. Ghibănescu, Surete şi Izvoade, I, 1906, 297. A. Ştefulescu, Doc. slavo-romăne, 34-35,
:o9.
1493	(7001) Iun. 3. Bucureşti.
Porunca (noBtrt-kNÎ*) lui Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneştii, către m-rea Tismana şi egumenul Ioanichie pentru judecata dintre acesta şi Roşea cu fii lui Răsipă, întăreşte m-rei t Vodiţa mare cu Siliştea Bahnei până in Râcitei, Vârful Vladului şi Ştiu-beiul date şi întărite de strămoşii Vv. şi recunoscute de 24 boeri. Martori. Cencuţ scrie.
Ed. Text. sl. Trad. Al. Ştefulescu, Tismana 3, 200-202. Rez. A. Lâpedatu, Vlad Călugărul, 1152, no. 33.
www.dacoromanica.ro
164
Marta Andronescu
610.
1493	Iun. 10.
Barbu banul în vremea lui Vlad Călugărul.
Cit. A. D. Xenopol Drăculeşti fi Dăneşti, p. 239.
611.
1493	(7001) Iun. 15. Bucureşti.
Porunca (fiHKfirkmf) lui Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, către Hrănitul, soţia sa Maria şi fii Stănilă şi Stan să aibă Băleştii pe Jiu şi Budienii lui Albu pentru satele Poernia şi Godineşti luate de Radu Vv. şi date m-rei Tismana şi cetăţii (rpxA)- Bu~ dienii cumpăraţi de Cârstea de la Ioan Capotă din Fântânele pe 9 găleţi de grâu. Tatomir, Ursea şi Bogdan, care au falsificat cărţile făcând din Băleşti Urseşti, să nu aibă amestec. Martori.
Ed. Text sl. Mileti6 Agura, 343-344. Text sl. Trad. A. Ştefulescu, Doc. slavo-române, 35-37, Frag. Id. Istoria Târgu*Jiului, 28-29.
G12.
1493	(7001) Iun. 16. Bucureşti.
Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, dă m-rii Glavacioc şi egumenului Sava satul Izvorani al lui Deatco şi Radu paharnicii, cărora le-a dat in schimb balta cu vinăriciul domnesc pe care să—1 ia numai de la vecinii lor nu şi in ţară, şi două sălaşe de ţigani. Martori. Scrie Cencuţ.
Ed. Text sl. Mileti6-Agura (345 adnotare). Trad. I. Muşeţeanu, M-rea Glavacioc, 45-46.
613.
1493 (7001) Iun. 19.
Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, scuteşte de slujbe rumânii moşiei Potelul a Craioveştilor.
Rez. A. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 1152, no. 36.
614.
1493.	Iun. 17. [Feria quinta proxima ante festum sancti Petri et Pauli apostolorum], Bucureşti.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul document°lor Ţărli-Romăneşti publicate până azi
165
Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, roagă pe Braşoveni ca să intervină să nu plătească „vigesima" pentru nişte postav ce avea să-l cumpere de acolo, pentru că nici la el nu se ia.
Ed. Text. lat. Bogdan, Relaţiile *, I, 341.
615.
1493	(7002) Sept. 10.
Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, Întăreşte lui Neagoe grămătic şi fiicelor sale: Stana, Maria cu fiii, moşia Bârzăştii cumpărată de la Stoica Corman şi Stoica, fiul lui Buzea, pentru V2 din moşia Suharna, Neagu mai are 3 părţi în Brăzeştii din Mostişte, un loc la Târgovişte unde mai cumpără altul cu florini ung., de la Ştefan, 2 pogoane vie în Târgovişte, cumpărate cu florini ung,, de la fiicele popii Vâlcul, la Călugăreni. Neagu îşi înfiază fetele ca feciori. Dă cal, Pradalica. Martori.
Rez. Aricescu, Indice de doc„ 64, no. 847. A. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 1152, no. 37. G. Florescu, Divane domneşti, 120. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 534. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 108-109,
616.
1494.	Feb. 10. Bucureşti.
Document de la Vlad, fiul lui Vlad.
Cit. Cipariu, Arhivu, 35 din diplomatariul lui B. Popu.
617.
1494	(7002) Febr. 16. Bucureşti.
Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte lui Vlad, fratelui său Fucea cu fiii lor, unchiului lor Gorga cu fiica sa Stana: Bădenii partea lui Gorga care a înfrăţit pe nepoţii săi Vlad şi Fucea cu fiica sa Stana; după moartea lui Gorga Vlad şi Fucea să aibă o jumătate, Stana cealaltă. Se dă cal domnesc. Martori.
Rez. I. C. Filitti, Arh. G. Gr. Cantacuzino, 201.
618.
Ante 1494 [7002] Mart 16.
Barbu Craiovescu cu fraţii: Pârvul, Danciul şi Radu, dau m-rei Bistriţa, ctitoria lor, satele i Plăviceanii, gura Soaşului cu hotarul,
www.dacoromanica.ro
166
Marta Andronescu
viile şi vinăriciul, Brâncovenii, Gândeni (Ghiudenii) Vădastra, Poleiul, Balta Albă, Mălurenii dat de Hamza, Bogdăneşti lângă Cotmeana ţiganii (numiţi) şi vie la Căzăneşti dată de Stoica logofăt, satele scutite de darea din grâu, vin, albine, gloabe, după lege m-rea să ia tot de la sate, să dea bir şi să facă oaste. Act de danie scos din întărirea şi dania lui Vlad Călugărul din 1494 [7002] Mart 16. Bucureşti, cf. doc. no. 610.
619.
1494	[7002] Mart. 16. Bucureşti.
Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte m-rei Bistriţa ctitoria lui Barbu Craiovescu cu fraţii, dania de sate şi a acestora [a. 1494 (7002) Mart 16, cf. doc. 60] şi îi dă şi el: căminăritul Judeţului Vâlcea, vama din Secui la Jiu. Satele scutite de toate dările afară de bir şi de oaste, Sulgbaşii domneşti. Martori, Scrie Kisarie.
Ed. Trad. Foaia Soc. Românismului, I, 1870, 156-157. Rez. I. Brezoianu, Instituţiile României, 240.
Not. G. Tocilescu in Foaia Soc. Rom. 1. c. crede că documentul e de la Vlad Ţepeş,
620.
1494	(7002) April 1. Bucureşti.
Vlad Călugărul întăreşte m rei Govora satul Ioneşti cu Siliştea Corbilor (Corbenilor) cumpărate de la copii lui Tit. Jitian. Martori.
Rez. Ionescu Gion, Bucurescii până la 1500 [sub an 1492], 194 A. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 1153, no. 40. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 534.
621.
1494	Iul. 1. [Feria tertia proxima ante festum visitationis beatae Mariae virginis], Târgovişte.
Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni despre tăierea nasului unui om ce se da drept fiu de domn, servea pe Mihnea şi ducea scrisori ale acestuia, boerilor. A trimis oameni pe lângă Manchora să-l prindă şi să-l pedepsească.
Ed. Text. lat. I. Bogdan, Relaţiile \ I, 342. Humuzaki XV ', 141,
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Româneşti publicate pănă azi
167
(322.
1494	(7002) Iul. 15. Târgovişte.
Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte lui Radu, Dragu şi Roşea Precena de Sus, ocină pentru care a mărturisit Cârstian că au mărturisit înaintea lui 12 boeri că e de la strămoşi. Prădalica.
Rez. A. R. Cresc. Col. 1910, 264. Minea-Boga Moştenirea moşiilor, 3, 162.
623.
1494	(7002) Iul. 22. Târgovişte.
Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte m-rei Govora satele t Pirotul, Iazerul Pirotului, Gârla şi Listeavul închinate de Albu spătar. Martori.
Rez. A. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 1153, no. 42.
621.
1494	Sept. 13. Târgovişte.
Radu cel Mare Vv., ca asociat al tatălui său, întăreşte Iui Radu şi Badea moşia Finţeşti cumpărată cu aspri de la Voicu, Mirceştii şi Petreştii ai lui Radoslav unchiul lor care îi înfrăţise, şi un ţigan : Ciuricla cu copiii cumpărat de la feciorii lui Stanciul Furduescul, cu aspri. Radu şi Badea dau ocina lor Măriei fiica lui Radu, după a cărei moarte neavînd urmaşi să o moştenească Stana sora lui Radu şi Badea. Scutit de cal. Pradalica.
Rez. A. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 611. n. 1. Şt. Grecianu, Genealogiile, II, 352. N. Docan, Numismatica Ţării Româneşti, 534-35. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 116 [data 15 Sept].
625.
1494	Nov. 26. [Feria quarta proxima post festum sancte Kathe-rine virginis], Târgovişte.
Scrisoarea lui Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni prin care se plânge că au oprit la ei nişte negustori şi averea lor şl-i ameninţă că dacă nu-i liberează va închide drumurile.
Ed. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 342. Hunnuzaki, XV , M2. Rez. A. Lapedatu, Vlad Călugărul, 1152, [cu ziua Feb. 19J.
www.dacoromanica.ro
168
Marta Andronescu
626.
[1494].
Scrisoarea (nmiitT..) lui Io Vlad Câlugăiul, Vv. Ţării-Româneşti, către Sibieni pentru ca Mihnea şi Vâlcan să-şi achite datoriile. Se spune că Şerban a luat averea şi marfa cumpărată din Slatina a lui Stoica şi a trecut Dunărea pentru care va pârî la Poartă, îi asigură de bună înţelegere,
Ed. Text sl, Trad, S. Dragomir, Relaţiile cu Sibiiul, 23,
627.
1495	Ian. 5. Târgovişte,
Scrisoarea lui Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, care se plânge că la Bran Castelanul şi a. i-au oprit pe Walkan fratele lui Mihnea. îi ameninţă că le va inchide drumurile şi va cumpăra postav şi fier din Turcia sau Moldova. Le recomandă pe Benedictus,
Ed. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 343. Hurmuzaki, XVj 143.
628.
1495	(7003) Febr. 20.
Document de la Mircea Vv,
Cit. St. Grecianu, Genealog. documentate, II, 352. Id. Şirul Voe-vozilor, 6, N, Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 535.
629.
1495	April 19, Târgovişte.
Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte lui Stoica, fiicei sale Vădaia cu fiii stăpânirea in Luncaşi şi Păr, ale lui Stoica, înfrăţire cu Neacşa, Martori.
Rez. I. Brezoianu, Instituţiile României, 240. A Lăpedatu, Vlad Călugărul, 1153. no. 43.
630.
1495	(7003) Iun. 1. Bucureşti.
Mircea Vv. întăreşte m-rei Bistriţa zidită de fraţii Craioveşti: Barbul banul, Pârvul vel dvornic, Danciul vel armaş şi Radul,
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Romăneştl publicate pănă azi
169
daniile primite: Plăvicenii şl Soaşul şi... Vădastra cumpărată de la Vladul cu asprii şi... Cealeaiul şi Siliştioara, cumpărată cu aspri şi 300 oi, 6 boi şi 2 cai—alte danii — o vie din Vulpeani cumpărată de călugări cu aspri.
Rez. St. Grecianu, Genealog. documentate, I, 352. A. Lăpcdatu, Vlad Călugărul, 1054 [cu data Iul. 1], A. Grecianu, Şirul Voevozi-lor, 6. N4* Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 535.
031.
1495	Iun. 4.
Hrisovul Iui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, prin care dă voie Călugărilor de la Snagov să-şi adune rumânii pe moşia Popeşti şi să fie slobozi 4 ani de slujbe şi dajdii mari şi mici
Rez. C. Giurescu, Vechimea rumăniei, 490.
032.
1495	• (7003) Iun. Târgovişte.
Porunca (noKirt’feHif) Iui Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, Întărind lui Standul via cumpărată pe fiorini de la fii lui Mladin şi Letea, pometul de la Vâlcul, Borcea şi Radu pe fiorini şi aspri, via de la Dan şi fii Rădiniţei din Dala şi Stanislav. Cal domnesc. Martori. Cârlig scrie.
Ed. Text sl. Trad. G. Ghibânescu, Surete şi Izvoade, I, 1906, 298-299. A Ştefulescu, Doc. slavo-române, 37-38.
633.
1495	Iul. 1.
Act de la Mircea, fiul lui Vlad Călugărul.
Cit. A. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 1054.
634.
1495 (7003) Iul. 8.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, m-rei Snagov căreia ii închină rumânii ot Popeşti.
Rez. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. Tabelară, 27, no. 42.
www.dacoromanica.ro
170
Maria Andronescu
635.
[1495]	Iul. 18.
Scrisoarea (nmutT) lui Vlad Călugărul, Vv. Ţărli-Româneşti, către Braşoveni unde trimite sol pe Tudor logofăt.
Ed. Text sl, Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 195-196. Gr. Toci-lescu, 534, Doc. istorice, 160. Rez. I. Bogdan, Relaţiile \ pp. VI şi LXX, A. Lâpedatu, Vlad Călugărul, 1153, no. 44.
636.
1495 Iul. 22.
Document cu martori. Drăghici vornic.
Cit. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 3, 136 notă.
637.
1495	(7004) Sept. 4. Glavacioc.
Vlad Călugărul, Vv. Ţârii-Româneşti, dă m-rei Glavacioc şi egumenului Visarion braniştea de la Slatina, cine va intra în ea să plătească m-rei. Vătaf Tatul din Hinţeşti pentru paza braniştei şi albinelor; să strige în tîrg cartea Vv.
Ed. Trad. I. Muşeţeanu, M-rea Glavacioc, 46-47. Rez. A. Lăpe-datu, Vlad Călugărul, 1153, no. 45.
638.
1495	(7004) Sept. 8.
Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte boerului Standul Dahoreţ, ocină in Cârbeşti, părţile lu popa Toader, Stoe, a lui Stroe cumpărată pe florini, a lui Cazan, Dumitru, Radu şi Ioan. Cal domnesc,
Rez. A. Lâpedatu, Vlad Călugărul, 1153, no. 47, [supt dată 1496 Aprilie 20] N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 535. G. Flo-rescu Divane domneşti, I, 123 şi II, 370. Lit. A. Lâpedatu, Radu cel Mare, 192, no. 1. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 136 notă.
Not. Data pusă de A. Lâpedatu I. c., este cea din Cond. veche a Tismanei voi. I, no. 42, f. 504. Arh. St. B. Supt no. 46 Lăpe-datu dă rezumatul unui document în care Cârbeştii sânt daţi Tismanei tot Ia 1495 (7004) Septembrie 8 [cf. doc. no. 638],
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate până azi
171
639.
1495	(7004) Sept. 8.
Hrisovul lui Vlad Călugărul, Vv. Ţârii-Româneşti, relativ la moşia Cârbeşti (M-rea Tismana).
Rez. 1. Brezoianu, Instituţiile României, 240. A. Lâpedatu, Vlad Călugărul, 1153, no. 46.
610.
1496	(7004) Ian. 18. M-rea Glavacioc.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româr.eşti, întăreşte m-rei Govora pe Ţiganul Nicula cu copiii cumpărat de Vv. de la feciorii lui Ştefan pe aspri.
Rez. A. Lâpedatu Vlad Călugărul, 622, n. 1. N. Docan, Numismatica Ţării-Romăneşti, 536.
611.
1496	(7004) Ian. 31. Craiova.
Radu cel Mare, Vv. Tării-Româneşti, pentru jupân Hamza să aibă Călugăreştii cu morile şi Poiana mare care ii sânt ocină bătrână.
Ed. Text sl. Miletic-Agura, 347. Trad. G. Ghibănescu, Vlad Călugărul, 138. I. Brezoianu, Instituţiile României 241. Aricescu, Indice, II, 116, no. 2321.
612.
1496	April 14.
Radu cel Mare, Vv. Ţârii-Româneşti, întăreşte m-rei Govora, inoită de el, salul loneşti cu siliştea Corbemlor cumpărată de la Bordea şi soţia sa Anca, fiica lui Jitian şi de ia fiii Micului pe florini ungureşti şi via de la hotarul Copăcel cu vinăriciul domnesc şi bo<resc, cumpărată de la Oprea, Ivaşco şi Radu pe aspri. Martori.
Rez. N. Docan, Numismatica Ţarii-Româneşti 536, Lit. A. Lăpe-datu, Vlad Călugărul, 622, n. 1.
www.dacoromanica.ro
172
Maria Andronescu
613.
1496	April. 20.
Cf. 1495 Sept. 8 [doc. no. 638].
611.
1496	(7004) Aug. 1. Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte m-rei Govora şi egumenului ei Kir Dorotei, satele Nănăşeşti şi moara de la Gura Topolovului cumpărate pe aspri de tatăl său, vad de moară la Topolov, Ioneşti, Hinţea cumpărate pe aspri, Râbnic, Stoicenii foşti zestre a mamii sale, răscumpărat de la Vlaicul fratele lui Albu pe aspri, via în Copăcel, alta cumpărată de el, alta la Ocne, inerţie in fiecare an... Satele scutite de dări. Un sălaş de ţigani. Martori.
Ed. Text sl. Miletic Agura, 345-347. Cit. Cipariu, Arbivu, 1867, 35.
61j.
1496	(7005) Oct. 6.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte înfrăţirea dintre Stana şi sora sa Maria cu fii şi fiice peste: Tătarii, Răzvadul, cumpărat de la Stan şi Ivancea, viile de la Târgovişte şi 2 familii de ţigani, care va fi ale Măriei la moartea Stanei î La moartea Măriei va fi ale fiilor Stanei: Deatco fiul lui Deatco. La moartea acestora să nu fie prădalica, să moştenească surorile Stanei: Neacşa şi Voica cu copiii.
Ed. Trad. N. Iorga, Doc. privitoare la /. Norocea, 95-97 [fără an]. Rez. G. Florescu, Div. domneşti, II, 21. I. C. Filitti, Predalica, 340, n. 3 [sub an 1499], Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 2, 196-197.
646.
1496	(7004) ziua 30.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, dă m-rei Rusicul de la Sf.-Munte, 3000 aspri pe an şi 400 pentru călugării veniţi să—i ia. Pomelnic: Vlad Vv., monahia Eupraxia, Pahomie monahul, Simonida monahia, Radu Vv. cu doamna Cătălină şi fraţii: Vlad şi Mircea.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Româneşti publicate până azi
173
Rez. Miklosich, Slavische bibliotek. V. Langlois, Le Mont Athos, 82. Cipariu: Arhivu 198. Uspenski 337. St. Nicolaescu, Ajutoare băneşti la Sf. Munte, 960. Id. Doc. slavo-romăne 51, n. şi N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 537 citează şi Acta praesertim Graeca, Rossici in Monte Athos monasteri, 438, Kiev, 1873.
647.
[1496].
Scrisoarea (nHuirr) lui Radul cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni, prin care îi asigură de prietenia lui, îi roagă să-i caute un cal buestru sau iute de picioare, armăsar sau jugan de 100 florini şi să-l dea prin Benedec.
Dep. Arh. no. 251.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, I, 211-213. Rez. Id., Relaţiile 1 252.
Not. Arh. no. 51.
6 ÎS.
1496	(7004).
Vlad Călugărul, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte moşia Ruşii lui Mihail. Dintr’aceştia să trag boerii Băleni.
Rez. St. Grecianu, Genealog. documentate I, 259, I, C. Filitti, Arh. Cantacuzino 18,
649
[1496, 1497],
Scrisoarea (nHuiiT...) Iul Radul cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni, pe care îi asigură că pot trimite sol în pace şi să se judece relele făcute.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 213-214. Gr, Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 177-178. Rez. I. Bogdan, Relaţiile 252-253.
Not. Arh. no. 257.
650.
[1496-1507 (la început)],
Scrisoarea (nmiirr...) lui Radul cel Mare, Vv, Ţări-Româneşti, către Braşoveni cărora le recomandă pe Bădea.
www.dacoromanica.ro
m
Maria Andronestu
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile'1 I, 229-230, Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice 189. Rez. I. Bogdan, Relaţiile1, 254.
Not. Arh, no. 268.
65 i.
[1496-1507].
Gherghina pârcălabul se plinge Sibienilor pentru un armăsar oprit de vameşi.
Ed. Text sl. Trad. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 413-414. St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, 6.
652.
(1496-1507) fan. 31. Târgovişte.
Scrisoarea (riHiuJT...) lui Radul cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni cărora le cere să dea drumul oamenilor prinşi la podurile de la Orăţii pentru că n’au făcut nici un rău.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiilet, I, 227-228, Rez. Id. Relaţiile *, 253.
Not. Arh. no. 266.
653.
[1496-lo07].
Scrisoarea lui Gherghina pârcălabul prin care roagă pe Braşoveni să nu-i ia vamă pentru nişte cuţite cumpărate de Hanăş.
Ed. Text sl. Trad. 1. Bogdan, Relaţiile2, 1, 304. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice 413. Rez. 1. Bogdan Relaţiile \ 295.
Not. Arh. no 487.
654.
c. [1496-1507].
Scrisoarea lui Cirstian vornicul către Braşoveni, pentru fiul lui Marco pe care îi luase Stănislav să-l înveţe limba, dar care fugise la Turci peste Dunăre la Hârsova, de unde nu vrea să se întorcă, cu toate că Turcii nu-1 opresc.
Ed. Text sl. Trad. 1. Bogdan, Relaţiile", I, 302-303. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 412-413, Rez. 1. Bogdan, Relaţiile \ 294.
Not. Arh. no. 531.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Româneşti publicate până azi i75
635,
[1496-1506].
Scrisoarea lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni cărora le cere să dea drumul omului, unchiului lui Gherghina pârcălabul, pentru că nu e vinovat de falsificarea unor „aspri".
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile * I, 232-233. St. Nico-laescu, Doc. slavo-române, 229-231. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 191-192. Trad. I. Bogdan, Relaţiile \ 133.
Not. Arh. no. 293.
656,
[1496-1507].
Scrisoarea (nmurr...) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni căror le cere să plătească urmaşii lui Bliume Ha-năş datoria fiului lui Hacicu de la Râmnic, care a plătit şi el Evreului.
Ed. Text sl. Miletic, 80 (la Radu cel Frumos). Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 234-235. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 192-193. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 136-137.
Not. Arh. no. 264.
657.
[1496-1507],
Scrisoarea (nmurr...) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni pentru un Neagoe care avusese două soţii, una în ţară, alta la ei şi care murind averea i-a luat-o fratele său. Legea pentru bigamie.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile I, 235-236, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 193-194. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ‘, 137-138.
Not. Arh. no. 255.
658.
[1496 1507].
Scrisoarea (nmurr...) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către judeţul şi pârgarii din Braşov cărora le cere să se înapoieze lui Dragomir calul şi sculele luate.
www.dacoromanica.ro
176
Maria Andronescu
Ed, Text sl, Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 237-238, Gr. Toci-lcscu, 534 Doc. istorice 195, Rez, I, Bogdan, Relaţiile ', 254,
Not, Arh, no, 224,
659,
[1496-1507],
Scrisoarea (nHuifT,.,) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni despre Stanislav, care nu e vinovat că sluga luată de la ei s’a turcit cu toate că subaşa de Hârşova i-a dat voe să se întoarcă.
Ed, Text sl, Trad. I, Bogdan, Relaţiile * I, 229, Gr, Tocilescu, 534 Doc. Istorice, 188-189, Rez, I, Bogdan, Relaţiile l, 254.
Not, Arh. no. 229,
G60,
[1496-1507].
Ssrisoarea (nHuifT...) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni cărora le cere să i se înapoieze lui Costea de la Târgovişte fierul cumpărat şi oprit la Bran.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile* 1, 241-242. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 199. Rez. I. Bogdan, Relaţiile l, 255.
Not. Arh. no. 283.
601.
[1496-1507].
Scrisoarea (nHuiiT...) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Bran, pentru a înapoia caii furaţi de la Mihail; hoţii, unul a fost spânzurat, celălalt s’a plătit.
Ed, Text sl. Trad. I, Bogdan, Relaţiile * I, 236-257, Gr, Tocilescu, 534 Doc. istorice, 194-195. Rez, I, Bogdan, Relaţiile l, 256,
Not, Arh, no. 221,
cy
[1496-1507],
Scrisoarea (iihiiht...) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti,
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Româneştl publicate pănâ azi 177
către Braşoveni cărora le spune că pentru oamenii ce le-au omorît va lua duşegubină şi averea luată, o va împlini de la oamenii lor.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan. Relaţiile * I, 239-240. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 197-198. Rez. I. Bogdan, Relaţiile \ 256-257.
Not. Arh. no. 231.
G63.
[1495-1507].
Scrisoarea (nHiuiT...) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneştl, prin care cere Braşovenilor să facă dreptate unui sărac, căruia i s’a luat de vameşii de la Sibiiu un cal cumpărat în regulă de la Braşov. Pentru Nichifor de la Argeş şi marfa de la Câmpulung aşteaptă ordinul lor.
Ed. Text sl, Trad. I. Bogdan, Relaţiile * I, 238-239. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 196-197. Rez. I. Bogdan, Relaţiile1, 257.
Not. Arh. no 233.
664.
[1495-1507].
Scrisoarea (iihuiit...) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni la care trimite după veşti şi pentru a cumpăra cojoace şi postav, pe jupan Alexi căruia să nu-i ia vamă.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1 I, 242-243. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 199-200. Rez. I. Bogdan, Relaţiile1, 258.
Not. Arh. no. 239.
663.
[1495-1507].
Scrisoarea (nHiuiT...) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneştl, către Braşoveni unde trimite pe Albu să cumpere cuie de şindrilă şi cuie de laţe pentru care să nu-i ia vamă.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile * I, 243-244. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 200. Rez. I. Bogdan, Relaţiile1, 358,
Not. Arh, no. 242.
12
www.dacoromanica.ro
178
Marta Androriesctf
666.
[1495-1507].
Scrisoarea (nmuiT...) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni, cărora le cere un meşter sticlar pentru nişte ferestre la biserică. Să nu i se ia vamă pentru cumpărături.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, filiaţiile 1 I. 240-241. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice 198. Rez. I. Bogdan, Relaţiile1, 258, Lit. G. Florescu, Divane domneşti, II, 363, notă.
Not. Arh. no. 243.
667.
[1495-15071.
Scrisoarea (nmiKT...) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni unde trimite pe Oncea să cumpere 5 bucăţi săpun de 4 florini şi alte 5 de 3 florini.
Ed. Text si. Trad. I. Bogdan, fielaţiile - I, 244. Gr. Tocilescu. 534 Doc. istorice, 201. Rez. I. Bogdan, Relaţiile l, 258-259.
Not. Arh. no. 250.
608.
[1495 1507].
Scrisoarea (nmiifT...) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni, cărora le recomandă pe Vlaicul.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile ', I, 230-231. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 190.
Not. Arh. no. 240.
609.
[1495-1507],
Scrisoarea (nHwrr...) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Bulgarii din Braşov cărora, după cererea lui Lemca slugea-rul le dă voie să facă negoţ in ţară numai să nu slujească Ză-gareanului.
Ed. Text sl. Miletic, 79 (la Radu cel Frumos). Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile 2, I, 231-232. Gr. Tocilescu, 534. Doc. istorice, 19U-191.
Not. Arh. no, 248.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţărit-Româneştt publicate până azi
175
670.
[1495-1507].
Scrisoarea (nmurr...) Iui Radu .cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Sibieni, cărora Ie recomasdă pe Bădea.
Ed. Text sl. Trad. S. Dragomir, Relaţiile cu Sibiul, 27.
671.
[1495-1507].
Scrisoarea (nmurr...) Iui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Sibieni cărora le recomandă pe Manea.
Ed. Text sl. Trad. S. Dragomir, Relaţiile cu Sibiul, 28,
672.
[Mai, 1496 — April 1508] Ian. 30. Târgovişte.
Scrisoarea (nmutMo) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării Româneşti, către Braşoveni, cărora le cere ca Şerbu vornicul să fie despăgubit de cei 13.000 aspri şi 70 fiorini ce-i are la soţia lui Vasie în Schei.
Ed. Text sl. Trad. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice 205-206.
Not. Arh. no. 270.
673
[Mai~1496 — April. 1508].
Scrisoarea (nmurr..,) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni pentru un cal dat zălog pentru nişte oi, unei slugi a lui, căreia să i se reîntoarcă avutul.
Ed. Text sl. Trad. Gr. Tocileseu, 534 Doc. istorice, 203*204.
Not. Arh, no. 286.
674.
[Mai 1496 — April 1508].
Scrisorea (nmurr...) lui Radu cel Mare Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni, unde trimite pe Giurgiu cu veşti de la el, răspuns celor primite de la ei.
Ed. Text sl. Trad. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 204.
Not. Arh. no. 226.
www.dacoromanica.ro
180
Marta Andronescil
675.
[Mai 1496 — April 1508].
Scrisoarea (nmu»T...) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni, cărora le cere să aducă până la Rucăr pe familia diacului său.
Ed. Text sl. Trad. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice 205.
Not. Arh, no.~254.
676.
[Mai 1496 — April 1508].
.Scrisoarea ((imuit...) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni, prin care le cere să-i fie prieteni ca şl el şi să-i cumpere un cal vânăt, mare şi frumos, cu aproape 100 fio» rinl, pe care să-l trimeată prin Berude solul lui la ei.
Ed. Text sl. Trad. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 166-177.
Not. Arh. no. 251.
677.
[Mai 1496 — April 1508].
Scrisoarea (nmurr...) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni unde a trimis pe Triful şi Ciocan, pentru ca să-i facă un car ferecat cu obesi mari de o majă.
Ed. Text sl, Trad. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 202-203
Not. Arh. no. 285.
678.
[Mai 1496 — April 1508].
Scrisoarea (nmurr..,) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni, ca să nu ia vamă de la Hârs trimis pentru cumpărături.
Ed. Text sl. Trad. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 207-208.
Not. Arh. no. 232.
679.
[Mai 1496 - April 1508].
Scrisoarea (nmurr...) lui Radu cei Mare, Vv. Ţării-Româneşti,
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Romăneştl publicate pănă azi
181
către Braşoveni prin care le cere un maestru pentru hălăştae şi sulinare.
Ed, Text sl, Trad. Gr. Tocileşcu, 534 Doc, istorice, 208,
Not. Arh. no, 218,
680
[1496-1507] April. 6,
Radu cel Mare, Vy. Ţării-Româneşti, pentru satele m-rel Tls-mana: Tismana, Ceaurii, Corbii, Podenii, Ploştlna şi Clicevă|ul, scutite de dări şi neurmărite de dregătorii domneşti; mai dă m-rei 12 găleţi grâu, 12 podvoade ale Motrului în afară de satele avute.
Rez, I, Minea, Note fi interpretări, in Cerc. Ist. VIII-IX, 2, 205, [„Prima slobozie"].
681,
[Mai 1496 — April. 1508] Nov. 29.
Scrisoarea (ninuiA\o„) kxi Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Broşoveni, cărora le vesteşte pacea şi steagul ce i le-a dat împăratul de la Portă, prin solul său Radu.
Ed. Text sl. Trad. Gr. Tocileşcu, 534 Doc. istorice, 206.
Not. Arh. no. 279.
682.
[1496-1588],
1485	(6994) Sept. 27.
In zilele lui Radu Vodă fiul lui Vlad Vv. însemnarea eg. Iosif Govoreanul pentru cumpărarea unui loc de la Hijul din oraş de la Palca, cu 2110 aspri. Martori: Oancea, Marciul, Bercea scrie.
Rcz. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 530.
683.
1497	(7005) Ian. 9. Târgovişte.
Porunca (noKM-fcmi) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, Către m-rea Ţismana jntărindu-i; Cârbeştii partea lui Cazan şi
www.dacoromanica.ro
182
Maita Andronescu
Dohoreţ, schimbaţi de m-re cu Stoica Dohoreţ şi fraţii, dând Corbii şi Vv. dând 30 florini ungureşti. Martorii scrie Ban.
Ed. Text sl. Miletic Agura, 347. Text sl. T.ad. A. Ştefulescu, Doc. slavo-române, 39-41.
G81.
1497	(7005) Mart. Târgovişte.
Radu cel Mare Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte m-rei Hilandarul din Sf. Munte ajutor anual de 5.C00 aspri hotăriţi de Vlad Vv. şi 500 aspri, cheltuelile fraţilor veniţi să ia ajutorul.
Rez, N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 538.
685.
1497	(7005) Mart. 2 \ [Lunea mare din post.] Târgovişte.
Radul cel Mare Vv. Ţării-Româneşti, văzînd hrisovul părintelui său, întăreşte m-rei Dochiaru din Sf. Munte ajutor anual de 3.000 aspri şi 400 aspri pentru călugării veniţi să ia banii.
Rez. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 537.
1586.
1497	(7005) Mart. 22. [Miercurea cea Mare,] Târgovişte.
Radu cel Mare Vv. Ţării-Româneşti cu doamna Cătălină şi fraţii săi Mircea, Vladul şi Vlad întăreşte m-rei Govora mertic anual 3.000 aspri, sare, satul Stoiciani cumpărat de la Vlaicul fratele lui Albu pe aspri, Stolnicianii de pe Olt, de la Brătian fiul lui Lalo, Curtişarul lui Stănislav de la Cerlat Grămăticul.
Rez. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 537-538. St. Gre-ceanu, Geneaîog. documentate, I, 536.
(387.
1497	(7005) April. 1. Târgovişte.
Radul cel Mare Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui Lumotă şi Cerna schimbul cu călugării din Tutana, Alboteanii şi Huhurezul pentru Miceşti şi partea lui Mogoşel cu şirinile (câmpiile) şl iazul de moară.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Româneşti publicate pănă azi
183
Cer de la Vv. întărirea ocinilor cumpărate de la Târseni sub Basarab cel Tânăr ; dau cal şi mărturisesc cu 12 boeri.
Rez. N. Docan; Numismatica Ţării-Româneşti 538. Minea-Boga ; Moştenirea Moşiilor 3, 160.
Not. Cf. şi 1507 April 1. Târgovişte [Doc. no. 793],
688.
1497	(7005) Iul. 29.
Porunca (noKta-kHH) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către m-rea Tismana şi egumenul chir Ioanichie prin care le dă 300 verde vin din jud. Mehedinţi sau (hhh) din jud. ţiului de sus şi 2 care de sare de la ocnele din Rimnic din venitul domnesc. Scrie Korlat si Sit.
>
Ed. Text sl. Trad. A. Ştefulescu, Tismana, 204-205.
689.
1497	Nov. 10. Bucureşti.
Radu cel Mare Vv. Ţării-Româneşti întăreşte m-rei Govora 200 vedre vin din viile de la Râmnic pe Olt.
Rez. Ionescu-Gion, Bucureşcii pănă la 1500, 195.
0'Ju.
1497 (7005) Târgovişte.
Document de Ia Radu fiul Iui Vlad.
Cit. Cipariu, Arhivu, 35, din diplomatariul lui B. Popu.
C91.
1497	(7005).
Radu cel Mare Vv. Tării-Românesti dă m-rei Tismana morile
) )
Dodăneşti şi Fălcăneşti.
Rez. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. Tabelară, 27, no. 43.
C92.
[1497-1502].
Scrisoarea lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, prin care
www.dacoromanica.ro
184
Marta Andronescu
îndepărtează pc VJaicu din^ satul Stoiceni, dat de el mamei sale călugăriţe, fost al ei de zestre. Satul să nu fie supărat pe judeţi, birari, podvonicari, slugile dvornicului sau boeri.
Rez. G. Florcscu, Divane domneşti, II. 369. Minea-Boga: Moştenirea moşiilor, 3, 179.
693
1498	(7006) Ian. 9. Tirgovişte.
Radu cel Mare Vv. Ţării-Româneşti scuteşte satele Bahna Vârful Vladului şi Clicevăţul ale m-rei Tismana, de slujbe de: hrănit cai, de luat cal, de pod vezi, olace, lucru domnesc la ce-tate, la mori, la păduri, să nu dea gloabe, şugubine; el numai la oaste să vină. Nimeni să nu le ia vre’o dare. Rumînii pot merge In satele m-rei plătind găleată pârcălabilor.
Frag. A. Ştefulescu, Tismana 2, 206.
694.
1498	Febr, 16.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte fiilor lui Draghici vornicul: Stoican, Neagoe şi Drăghici şi nepoţi lor: Vintilă paharnic, Radul postelnic, satul Nicovani fost al lui Drăghici. Martori.
Rez. G. Florescu, Divane domneşti, II, 371, şi I, 123, no. 3.
695.
1498	(7006) April 15.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Românesli, întăreşte m-rei Govora livedia din hotarul Vlădică! cumpărată cu aspri de egumenul Doroteiu de la popa Buncea şi livezile şi prunii de la Vladul Slatinei şl Treştioara. Martori.
Ed. Text sl. Miletici-Agura, 348.
096.
1498	(7006) April. 19. Bucureşti.
Radul cel Mare Vv. Ţării-Româneşti confirmă m-rel Hilan-darul din Sf. Munte ajutor anual de 5 000 aspri acordat de Vlad
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Româneşti publicate pănâ azi 185
Vv. şi 500 aspri pentru cheltuelile de drum ale călugărilor veniţi să ia ajutorul.
Rez. N. Docan, Numismatica Ţârii-Româneşti, 538.
G97.
[1498 April].
Scrisoarea (nmiirr..) Iui Radu cel Mare Vv. Ţării-Româneşti către Braşoveni cărora le spune că a inchis drumurile pentru că vrăjmaşul lui Mihnea e la ei; cere să fie îndepărtat, li anunţă că Turcii sunt la Dârstor şi merg în ajutorul lui Ştefan Vv. De la Brăila la Severin el apără Dunărea, Mesit-başa e la Brăila. Le recomandă pe Bădea.
Ed. Text sl. Trad, I. Bogdan, Relaţiile2, I, 215-217. Gr. Toci-lcscu, 534 Doc. istorice, 178-180. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1,130-131.
Not Arh. no. 272.
698.
1498	(7006) Iun. 26.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte lui Şerban parte din Strehareţ cumpărată de Ia Balea cu aspri. Scutire de cal domnesc. Şerban îşi înfrăţeşte fiii cu ai lui Neagoe Pilea. Pre-dalica.
Rez. Aricescu, Indice, I, 45, no. 578. N. Docan, Numismatica Ţârii-Româneşti, 538. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 3, 190.
699.
1498	Iul. 19. Târgovişte.
Radu cel Mare întăreşte m-rei Râncăciov dania lui Vlad Vv. Călugărul (1482-1495, cf. doc. no. 516). Martori.
Rez. C. Giurescu: Despre rumâni, 219, no. 1. G. Florcscu, Divane domneşti, II, 372-373.
700.
1498	Sept. 12. Dâlga. [Feria quarta ante festum exaltationis sancte cruciş].
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, scrie Sibienilor că cearta s'a început din cauza lui Gereb şi a episcopului (Transilvaniei)
www.dacoromanica.ro
186
Marta Andronescu
şi că dacă aceştia vor despăgubi pe supuşii săi atunci va despăgubi şi el pe acei ai regelui şi episcopului. Ii asigură de prietenie şi că nu va permite Turcilor să treacă spre ei.
Ed. Text lat. Bodgan, Relaţiile *, I, 343-344 ; Hurmuzaki, XV, 1, 149. Rez. Haşdeu, Trei luni peste munţi, 128. C. Conduratu; Relaţiile cu Ungaria, 213.
701.
1498	(7006).
Radu cel Mare, Vv. Ţâril-Româneşti, dă moşia Dodăneşti ro-rel Tismana.
Rez. Cantacuzino Const Stolnicul, Cronol. Tabelară, 28, no. 44.
702.
1499	(7007) Ian. 9. Bucureşti.
Porunca lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către ro-rea, Govora pentru stăpânirea satului Nevoia dat de Tudor vistier. Egumenul Dorotei să însemne hotarul. Ispravnic Pârvul.
Ed. Trad. I. Ionaşcu, Biserici din Olt, 200. Rez. Cr. Florescu, Divane domneşti, II, 376.
703.
1499	Ian. 25. Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte m-rei Govora şi egumenului Kir Dorotei satul Glodul cumpărat de Vv. de la Cârstea şi nepoţii lui pe aspri. Scutire de dări. Martori.
Rez. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 538-539.
701.
1499	Febr. 18. Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, scrie Sibienilor pentru neînţelegerea dintre Gherghina şi Toma Olaz pe care autorităţile nu îl silesc să despăgubească pe Gherghina, zicînd că lo-cueşte acum în Cluj, dar e tot supusul regelui. Dacă nu se va face dreptate, îl va despăgubi el luând de la altul.
Pd. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 344-345. Hurmuzaki, XV, 1, 151.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneştl publicate pănă azi
187
705.
1499	[7007] Iul. 13. M-rea Glavacioc.
Porunca Iui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, prin care in-tă eşte m-rei Govora şi egumenului Dorotel satul Poiana cu hotarul Nevoia, dat de Tudor vistierul, de la Vv. ocină în Poeni cu hotarul de la valea Corăcii, Viţelul, apa Vedea, calea Topanei spre Piteşti până în apa Corîcăi. Martori.
Ed. Trad. I. lonaşcu; Bicerici din Olt, 209. Rez. G. Florescu, Divane Domneşti, II, 378.
706.
1499	(7007) Iul. 15. Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte boerului său Chicoş cu copiii: Stanca, Vişa şi Rada, satele : Fântânele, Verneştii, Plăşcoi, Guteştii, Cornu, Cerih şi Mileşti şi ţiganii de moştenire, pentru că Chicoş nu a avut fii. Martori.
Ed. Text, sl. Venelin, 133-134.
707.
1499	(7008) Sept. 21.
Porunca lui Radu cel Mare, Vv, Ţării-Româneşti, către Stan cu fii, întărind moşia cumpărată de la Neagomir cu aspri sub Vlad Vv. zis Ţepeş, din Slemea Hinţii pre faţa Cornului şi din hotarul Glodului până in hotarul Buneştilor la Mâlureni şi vârful Făge-ţelulul până in hotarul Buneştilor la vârful Teiosului. Moşia ohab-nicâ să rămână in neam. Martori.
Ed. Trad. T, Bulat; Contribuţii documentare, 14. Rez. Aricescu; Indice, I, 89, no. 1135, [sub an 1500 (7008) Ghenarie 21].
Not, G, Florescu, Divane Domneşti, II, 378-379 crede că e de la Radu de la Afumaţi (1522-) dar boerii din divan: Barbul, mare ban al Craiovei, Pârvul Craiovescu .„ sunt întâlniţi şi în alte documente de la Radu (ex, 1496 Octombrie 6, 1500 (7008) Februarie etc,).
708.
[1499 Oct. 31].
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte m-rei Tismana,
www.dacoromanica.ro
188
Maria Andronescu
Vârful Vladului, după ce văzuse cărţile lui Mircea Vv şi Vlad V. Călugărul, pentru care m-rea avea judecată cu Nicula. Martori.
Rez. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 3, 161.
709.
1499.
Document de la Radu cel Mare. Martori: Cirstian...
Cit. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 303.
710.
1499	(7007).
I. Brezoianu, Instituţiile României, 241 rezumă un hrisov al lui Radu cel Mare pentru moşia Turceni.
Not. Poate e Câmpul Turcilor din documentul următor. [Cf. Doc. no. 711].
711.
1499	(7007).
Porunca (nosta-femi) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Vâlcul cu fraţii: Dădui, Lumat, Ion şi Dan cu fiii lui Stă-nilă cu fraţii: Stanciul, Radul, Stan, Pâtru, Dragomir şi Stănllă, Iul Slav cu fraţii: Stan şi Pâtru, şl lui Manea şi Stoian să aibă Trestioara din Brădet pentru care a jurat cu 12 boeri, Gura Jilţului din Câmpul Turcilor. Moşia să rămână in neam. Prădalica. Martori. Scrie Stanciu.
Ed. Text sl, Trad. G. Ghibănescu, Surele şi izvoade, I, 1906. 299-301. A, Ştefulescu, Doc, slavo^romăne, 41-42.
712.
1499-1500 (7008).
Radu cel Mare, Vv. Ţârii-Romăneşti, dă unei m-ri de la Sf. Munte 8.000 de aspri.
Rez. Hurmuzaki, XIV, 1, 42.
713.
1500	(7008) Ian. 1. Târgovişte.
Porunca lui Radu cel Mare Vv. Ţării-Româneşti către Cârstea
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţărli-Romăneşti publicate pănă azi
189
şi fii săi: Stănilă Şi Vlaicu şi către Stoian, Stan, Stoica şi Câr-stian şi către Cârstian frate cu Cârstea cu fiicele: Mica şi Stana din Cacova pentru partea lui Stan Nebuneică şi Bucur, din Bu-neşti, a lui Nan şi Cârstea din Cacova, plaiul Govora şi Piatra a lui Cârstea şi Câprâreaţa a lui Cârstian ale cărei fiice se înfră-ţise cu fiii lui Cârstea. Pradalică. Cal domnesc. Martori.
Ed. Trad. T. Bulat; Contribuţiuni documentare, 12. Rez. Aricescu: Indice, I, 89, no. 1134. G. Florcscu, Divane domneşti, II, 379-380. Minea-Boga: Moştenirea moşiilor, 3, 109-110.
Not. Minea-Boga op. cit. 163, menţionează şi un document din 11 Ianuarie.
714.
1500	(7008) Ian. 31.
Radul cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, dă m-rei Sf. Nicolae din Careta, Muntele Athos, ajutor anual de 3.OCX) aspri, 300 aspri cheltuelile fraţilor veniţi după ajutor.
Rez. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 539.
715.
1500	April. 12. [Proxima dominica ante resurrectionem Do-mini]. Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, scrie Sibienilor despre procesul lui Mihnea cu văduva Iul Nicolae Prol, pentru care Chirca Mihnea, George Grecul şi Avedic mărturisesc că Nicolae Prol ţinea la el 31.000 cuţite şi 3 „cantayr" de piper ale lui Mihnea care ii datora 281 florini. Trimite pe Chirca şi Dragotă din Argeş să mărturisescă pentru Mihnea, pe care nu-1 va lăsa în pagubă. Se plinge că şi alţii au pierdut bani la ei.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile 2, I, 345-346. Hurmuzaki, XV1,
152-153.
716.
1500, April. 12. [Proxima dominica ante resurrectionem Domini]. Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, crie Sibienilor despre procesul lui Mihnea fratele lui Anghel cu văduva lui Nicolai Prol,
www.dacoromanica.ro
Marfa AndrOnesCu
150
pentru care Chirca, Mihnea, George Grecul şi Avedlc mărturisesc ca Nicolae Prol, ţine la el 31.000 cuţite şi 3 „cantayr8 de piper ale Iui Mihnea care ii datora 281 florini. Trimite pe Chirca şi Dragotă din Argeş să mărturisească p<~ntru Mihnea pe care nu-1 va lăsa in pagubă. Se plinge că şi alţii au pierdut bani Ia ei. Le recomandă pe Laţcu postelnicul.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 346-347. Hurmuzaki, XV *,
153-154.
717.
1500	(7008) April. 23. Târgovişte.
Porunca (noRia-bmi) lui Radu cel Mare, Vv. Ţăril-Româneşti, întărind lui Roman cu fiii şi surorile sale: Maria şi Marga care să aibă Corcolaţii la moartea lui Roman şi averea mişcătoare şi nemişcătoare. Prădalica. Cal domnesc. Martori. Standul scrie.
Ed. Text sl. Trad. G. Ghibănescu, Surete şi Isvoade, I, 1906. 301-303. A. Ştefulescu, Doc. slavo-române, 42-44.
718.
1500	(7008) April. 26, ind. 3, temelia 29. Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţârii-Româneşti, dă schitului de maici Ostrov: 2.000 aspri şi mertic din veniturile in natură ale judeţului Olt.
Rez. Arîcescu, Indice, I, 87, no. 1117. N. Docan, Elemente cronologice, 393. Id. Numismatica Ţării-Româneşti, 539.
719.
1500	(7008) Mai 30. Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, dă m-rei Govora moşia Curtişoara, luată pentru o deşugubină de la fiii popii Vârlan din Curtişoara, dată apoi lui Corlat, de la care o răscumpără Vv. cu
5.000	aspri. Martori.
Rez. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 539. C. Giurescu, Despre boeri, 57. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 3, 141. Not. Mi-nea-Boga, 1. c. pentru pradalica.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Româneşti publicate pănâ azi
191
720.
1500	Mai 31 [Die dominica ante festum Pentecostem] Târgo-vişte.
Scrisoarea lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Si-bieni prin care cere ca în judecata dintre doamna Elisabeta văduva (?) lui Nicolaie Prol şi Mihnea, fratele lui Anghel din Târ-govişte, pentru nişte bani, să aibă ei grijă să i se plătească lu Mihnea datoria, începînd de la ziua Sf. Fecioare Ecaterina.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile*, I, 348. Hurmuzaki, XVT,
154-155.
721.
1500	Mai 31. [Dominica ante Pentecostem] Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, scrie Sibienilor pentru solia trimeasă prin Marcu prin care le răspunde.
Ed. Text lat. Hurmuzaki, VIII, 32.
722.
1500	(7008) Iun. 17.
Radu cel Mare Vv. Ţării-Româneşti către m-rea Snagov pentru moşia Răspopi.
Rez. Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. Tabelară, 28, no. 45.
Not. Cf. 1500 (7008) Iulie 17 pentru Răspopi [doc. no. 723].
723.
15J0 (7iX8) Iul. 17. Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte lui Toader, Vâl-cul, Stanciul şi fiilor lor, moşia Răspopi a lui Ulea şi Nartea cumpărată pe aspri.
Rez I. Brezoianu, Instituţiile României, 241. N. Docan. Numismatica Ţârii-Româneşti, 539.
Not. In rezumate e: Vlad fiul lui Vlad Vv. Cf. 1500 (7008) Iun. 17, pentru Răspopi [doc, no. 722].
721.
1500 [7008] Iul. 23.
Hrisovul lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, prin care dă m-rei Kapriulev (Capriuleu) la Muntele Athos 3,000 aspri.
www.dacoromanica.ro
192
Marlai Andronescu
Rez. Miklosich, Slavische Bibliotek, 175. V. Langlois, Le Mont Athos, p. 92. Cipariu, Arhivu, 198.
725.
1500 (7009) Dec. 13, ind. 4, temelia 29. Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte m-rei Govora în Bârseşti, părţi cumpărate de la Neagoe pe aspri, moşia Ple-şonei de la Stan fiul Cârpitului, vama Runcului şi face scutire de dări. Martori.
Rez N. Docan, Elemente Cronologice, 393. Id. Numismatica Ţdrii-Romăneşti, 539-540. Lit. N. Docan, Elemente, temelia 29 pentru 7008.
726.
Sec. XV. poate 1
Monahia Magdalina scrie pentru Miceşti. „Alăman ot Caracal ot Dărmăneşti, Varnava... Vlaicul Stolnic ot Stăneşti".
Ed. N. Iorga, Studii şi Doc., V, p. 117.
727.
1501	(70j9) Ian. Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte m-rei Cotlomuşu din Sf. Munte, ajutor anual de 2.000 aspri şi 200 aspri pentru fraţii veniţi să-l ia.
Rez. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 540.
728.
1501	(7009) Ian. 28.
Barbu Craiovescu cu fraţii: Pârvu, Danciu şi Radu dau m-rei Sf. Pavel de la Sf. Munte un ajutor de 2.000 asprii şi 100 pentru cheltueiiie călugărilor veniţi să-i ia la 6 Ianuarie. Pomelnic. Scrie Ştefan.
Rez. Miklosich, Slavische Bibliotek, 175. Cit. Cipariu, Arhivu,
200.	St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, 39, citează: Lub. Stojano-vic: Spomenik, 54.
www.dacoromanica.ro
RepeHorlul documentelor Ţării-Româneşti publicate pănă azi
193
729.
1501	(7009) April. 19. Târgovişte.
Radul cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte m-rii Bistriţa mertic anual de 5.000 aspri.
Rez. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 540.
730.
1501	(7009) Mai 21. Târgovişte.
Cartea lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către m-rea Bzerul şi egumenul Agaton ca să ia 3 câble de bucate pe an din Jud. Romanaţi; întăreşte stăpânirea lucrurilor mişcătoare; odăjdii etc... date de Agaton. Martori. Scrie Stan Grămătic.
Ed. Text sl. Miletic-Agura, 549-350 (fără divan). Rez. Aricescu, Indice, I, 104, no. 1276. St. Grecianu, Şirul voevozilor, 1-2.
731.
1501	(7009) Mai 24, Târgovişte.
Hrisovul lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, pentru m-rea Cozia şi egumenul Simeon să aibe satele: Jiblea, Şerbăneşti, Bră-deţeni, Seaca Călimăneşti, Păteşti, Lunceni, Bogdăneşti, Bucureşti, Stroeşti şi Jurgeanii cumpăraţi de la Dragoe pe un cal şi florinţi, Săvestrenii, de la Joldea, Stoica şi Cârstea pe aspri, Să-lătrucul răposatei Magdalina de la Coman Făgărăşanu pe florinţi. Scutite de dări. Martori. Scrie Sin.
Ed. Text sl. Miletic-Agura, 350-352. Rez. Aricescu, Indice, I, 97, no. 2207.
732.
1501 (7009) Iun. 10.
Vlad sin Vlad, întăreşte lui Drăgoi şi fratelui său Stănislav cu fii lor 1/i din Zacra, plaiul Bucilă şi Zvăjoi, şi-au înfrăţit fii şi au dat cal domnesc.
Rez. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti 540.
Not. Vlad sin Vlad, lectură greşită pentru Radu sin Vlad?
13
www.dacoromanica.ro
<94
Marta Andronescu
733.
1501 (7009) Iul. 1.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte m-rei Cotmeana satele: Prislopul, Cacaleţii şi Olăneştii cumpărate de Bogdan de la Stanciu.
Rez. A Lâpedatu, Vlad Călugărul, 1055. N, Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 540-541 [Vlad fiul lui Vlad].
734.
1501 (7009) Iul. 9. Târgovişte,
Poruuca (noKf/vbmt) lui Radu cel Mare, Vv, Ţării*-Româneşti, Întărind lui Manea cu fii: Stan, Dan şi Radu: Dodeştii cumpăraţi de Manea de la Nean cu florini ungureşti şi de Vv, de la Şimon. Martori,
Ed Text sl, Trad. G. Ghibănescu, Surete şi Izvoade, I, 1906, 303, Rez, N. lorga, Studii şi doc., VI, 455,
735.
1501	Sept. 1. Tirgovişte.
Hrisovul lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, prin care întăreşte lui Badea ot Şuiei: Comarnicul din plaiul Pleşeştilor şi Cioreacul din plaiul Voiceştilor, pentru care au avut pâră cu Dan al Scurtului.
ReZ. St. Grecianu, Şirul voevozilor, 2.
736.
1501	(7009) Dec. 13. Târgovişte.
Document de la Radu fiul lui Vlad.
Cit. Cipariu, Arhivu, 35 din diplotariul lui B. Popu.
737.
1501	Dec. 15.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, dă m-rei Cozia (Nucet) satele: Tomşani cu morile, Topolovenii cu vinăriciu, Micşeneştii, Gălăseşti cu morile. Bădeştii cu morile, Budeştii cu morile, Mi-Ieştii cu morile şi 50 sălaşe de ţigani daţi de Gherghina.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documente!jr Ţării-Româneşti publicate până az! 195
Rez. St. Nicolaescu, Doc. slavo-romăne, 9, n. St. Grecianu, Genealogiile documentate, I, 260. Id. Şirul voevozilor, 1-2. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 2, 176.
738
1502	(7010) Febr. 18 Ind. 5, crugul soarelui 10, crugul lunii 18, temelia 25. Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte m-rei Rusicu (Sf. Pantelimon) de la Sf. Munte ajutorul anual de 4000 aspri şi 400 pentru cheltuelile călugărilor veniţi să—î ia.
Rez. Miklosich, Slavische Bibliotek, 175. V. Langlois, Le Mont Athos, 92 şi urm. Cipariu, Arhivu, 198. Uspenski, 337. Hurmuzaki, XIV. 42. N. Docan, Elemente cronologice, 393. Id. Numismatica Ţării-Romăneşti, 541.
Not. In Hurmuzaki, 1. c. e 21 Febr. in Langlois I. c. ind. 10. N. Docan, I. c. Temelia trebue să fie 22, nu 25.
739
1502	(7010) Mart. 9. Târgovişte.
Hrisovul (xpHCOKSa) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întărind lui Radu şi Petru satele: Polovragi, Racoviţa cu munţii: Micaia, Ivahna, Soldu, Piscul lui Stroe cu munţii: Părâginosul, Stefăneştii, Vălarii cu munţii: Ştefanul, Curtea, Văleanului, Budo, cu munţii, Terenje, Vâlcăneştii, Spinenii, Păpăianii, Scurta, Câ-neştii, Brăeştii, Drăganul, Strâmbătaţii, Ţiganii, Brumalnul, Că-ţeţii, Câmpul lui Dinu şi Ciobăneştii, Pluşcu cu muntele Crai-niu dată lor de Vâlsan şi Martin, Ungurelul de la Neagul Be~ rindei, Roşia sumpărată pe 230 oi de la Vlad Juga şi Moga şi pe aspri de la Dragotă şi Neagomir, Rădoii de la Vlad şi Mir~ cea pe 70 oi, un cal şi doi boi, Novacii ai Sorei, Goborâştii, Turburea a Sorei vândută de ea lui Radu şi Petru, Bâleştii daţi de Tăbarta Bâleştii lui Ciuchiu, Bârseştii, Băbenii şi a lui Dan" ciul şi Radu la moartea lor, Bârseştii şi Negoeştii la moartea lui Neagoe, vinăriciul domnesc, cumpărat de la Vlad Vv. cu 3 cai şi mai mulţi ţigani (numiţi). Scutiri de vama de oi, porci, al-binărit, găletărit, vinărici, zecime, vămi, cosit de fân de tălpi, că-rături, olace şi a. Martori Stan scrie,
Ed. Text sl. Trad. G. Ghibănescu, Surete şi Izvoade. I, 1906, 305-309. A Ştefulescu, Doc. slavo-romăne, 46-53,
www.dacoromanica.ro
Maria Androneâcu
196
740
1502	(7010) April. 3^. Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte m-rii Tismana Vama de la Calafat, Balta Bistreţu, Balta Albă, Plateţu, Comani, bălţile dintre Blatniţa şi Severin arătându-se ce vămi trebue să se ia. Martori. Scrie Stanciu.
Rez. A. Ştefulescu, Tismana 2, 206-207. G. Florescu, Divane dom-neşti, 1, 124.
741.
1502	Mai 3. Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte m-rii Govora satele! Bârseşti ai m-rei, schimbaţi de Vv. cu Neagoe pentru Curtişorul şi Rucăr j Glodul cumpărat de Vv. de la Cârstea pe aspri, Hinţeva de ia Cârstea şi Stoica, Nănăşeştii cumpăraţii de Vlad Călugărul şi de Vv. de la Bilei, Strasa şi Spintes din Preoţeşti ; moşia Urşilor, Ioneştii şi siliştea Corbăneştilor de la Bor» dea şi Anca fiica lui ţitian, Stroicanii foşti zestre a mamei sale, răscumpăraţi de la Vlaicu, Plăvicenii, moara lui Vlad Vv. via cumpărată de Vv. de la Oprea din Ribnic, via lui Stepan cumpărată de călugări şi via popei Alexe. Scutiri de dări, mertic de 3000 aspri de la Ocnă, Ţigani intre care şi Nicula închinaţi de Ştefan de mortea sa, cumpăraţi de Vv. de la fii lui Ştefan. Martori. Stan logofăt scrie.
Rez. St. Grecianu, Şirul voevozilor, 3-5. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 541-542.
742.
1502	Mai 3. Târgovişte.
Hrisovul lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, prin care întăreşte lui Luica Paharnicul 7 pogoane vie cumpărate de la jupaniţa Maria cu aspri. Martori. Scrie Sin.
Rez. Şt. Grecianu, Şirul voevozilor, 3-5.
Not. Cipariu in: Arhivu, 35, cu aceiaşi dată şi loc citează un document de la Radu.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Româneşti publicate pănă azi
197
743.
1502	(7010) Iun. 17. Bucureşti.
Hrisovul lui Mircea Vv. către Danciul şi aljii pentru stăpîni-rea moşiei Muşu şi a.
Rez. Aricescu, Indice, I, 74 [no. 993]. Lit. St. Grecianu, Şirul voevozilor, 6.
744.
1502	(7010) Iun. 19. Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte lui Mogoş cu fratele său Nenciul şi fiilor lor, moşie în Stăneşti, a lui Alâman, redobindită prin 1,000 de aspri daţi lui Manea Vulparul în zilele lui Vlad V. Călugărul. Dau cal domnesc. Martori. Scrie Mano.
Rez. Şt. Grecianu, Şirul voevozilor, 3-5, N. Docan. Numismatica Ţării'Romăneşti, 542.
745.
1502	Iul. 19. [Feria 3-a ante festum sancte Elie prophete] Târgovişte.
Radu cel Mare, \ v. "Ţării-Româneşti, comandă Braşovenilor nişte oale de aramă de diferite mărimi, în total 11 oale şi incă 2 brâe de câte 30 coji şi 2 apărătoare. Trimite o parte din preţ prin Todor şi-i roagă să-l vestească cînd va fi gata.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 348-349, Hurmuzaki, XV, 1, 159.
746.
1502 Aug. 30.
Document de la Radu cel Mare, Vv Ţării-Româneşti.
Pomenite : Blatuiţă, Severin.
Cit. I. Donat, Judeţul de Baltă, 13.
747
1502 Nov. 16. [Feria quarta ante festum S. Elisabette]. Târgovişte.
Din partea regelui Poloniei i se cere regelui Ungariei să dea lui Radu cel Mare Vv. Transalpin: Amlaşui, Fâgărâşul şi Rodna pentru care Vv. făgădueşte credinţă şi ajutor la nevoie,
www.dacoromanica.ro
198
Marta Andronescu
După cele scrise de Nicolau, vexilliferum şi căpitanul Cracoviei, Radul Vv. făgădueşte şi el credinţă lui Vladislav regele Ungariei ca lui Iohan Albert regele Poloniei în schimbul ducatelor Făgăraş, Amlaş şi Rodna.
Ed. Text lat. Ulianiţchi, 240-241, Hurmuzaki, II2, 509-510. I. Puşcariu, Fragmente istorice, IV, 72-74.
718.
1501 (7010).
Hrisovul lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către m-rea Nucet, făcută de pîrcâlabul Gherghina de la satul... in zilele lui Vlad Vv. tatăl lui Radu, cu hramul Sf. Gheorghie, căreia i-a dat moşia Nucet, cu osebite numiri şi trupuri şi Bădeşti.
Rez. Şt. Grecianu, Şirul voevozilor, 16. Id. Genealog. documentate, I, 356.
Not. Cf. doc. no. 750.
749
1502.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, dă m-rei Rusicu 4.000 aspri prin Prada Grigorie Cozma.
Rez. St. Nicolaescu, Ajutoare băneşti la Sf. Munte, 960.
Not. Cf. doc. no. 738.
750.
1502 (7010).
Hrisovul lui Radu cel Mare, Vv. Tării-Româneşti, întărind m-rei Nucet ctitoria unchiului său Gherghina pârcălabul, unde e egumen Elarion, satele: Topoloveni partea de la Neaga soţia lui Gherghina şi partea cumpărată de Gherghina, cu care a fost res-cumpărat Milea fiul lui Tatul Voico închis la cetatea Poenarilor pentru că uneltise contra lui Vlad Călugărul, să fie ohabnic cu vinăriciul boeresc, Micşuneştii cumpărat parte de la Puica din Răsimnici pe aspri, 4 pardoşi domneşti, 4 cai domneşti, şi o pereche de nasturi de 1.000 aspri, parte de la Mamociuk pe aspri, satul Găleşeşti schimbat de Gherghina cu Vlaicu din Dragomi-reşti pentru Crâstieneşti V laicului şi 5.000 aspri, Budeştii şi Mi-
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Româneşti publicate pănă azi
199
Ieştii, Bădeştii cumpărat de Gherghina din averea lui Vlad Vornicul omorît ca trădător al lui Vlad Călugărul, ţiganii jupânesei Neaga cu sălaşele lor (numiţi), Ţiganii luaţi de Gherghina pentru o datorie de la Măcineşti, daţi m-rei la moartea lui Drăghici, şi alte 30 sălaşe de ţigani (numiţi). Martori. Stan scrie.
Ed. Trad. St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, 9-10. Rez. Etym-mag. III, 3032, (1893). A. Lâpedatu, Vlad Călugărul, 1051-1053.
751.
1503	(7011) April. 11
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, milă de sate m-rei Tis— mana.
Rez. Cantacuzino Const. Stolnicul, Crotiol. Tabelară, 28, no. 46.
752.
1503	(7011) April. 18. Târgovişte. t Făgăduinţa (wEfipawHf) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, de a da m-rei Tismana şi egumenului Kir Ioanichie, 800 bolovani sare pe an. Stanciu scrie.
Ed. Text. sl. Miletic-Agura, 352-353. Text sl. Trad. G. Ghi-bânescu, Surete fi izvoade, I, 313-315. A. Ştefulescu, Doc. s/avo-romăne, 53-55.
753.
1503	(7011) April. 19. Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Stoica cu fii lui şi fiica sa Vlădaia cu fii ei şi nepoata lui Stanca cu fii, pentru satul Lumaşul şi Peaul. Stoica înfrăţeşte pe Vlădaia şi Stanca peste Lumaş şi Pear. La moartea lui Stoica să stăpânească Vlădaia, dacă n’au moştenitori rămâne Stanca. Cal domnesc. Pra-dalică. Martori. Scrie Stanciu.
Rez. I. Brezoianu, Instituţiile Rumâniei, 241, St. Grecianu, Şirul voevozilor, 8. Minea-Boga, Moştenirea Moşiilor, 3, 88.
754.
1503	(7011) Iun. 11. Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte Muşei de la
www.dacoromanica.ro
200
Marta Andronescu
Corbi satul Corbii de Piatră, moşiile cumpărate de la Radoslav şi Badea fiii Spânului, pe aspri şi satul Mălureni cu sălaşe de ţi» pani. Martori. Scrie Sin.
Rez. Aricescu, Indice, II, 61, no, 801. Şt. Grecianu, Şirul voevo-zilor, 8. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 543.
755.
1503	(7012) Sept. 20. Târgovişte.
Basarab Vv., fiul lui Basarab Vv., întăreşte lui Şerban Spătarul stăpânirea moşiei Bâcleşul.
Rez. A. R. Cresc. Col., 1910, p. 191.
756,
[15031.
Scrisoarea (ntmifT.) lui Radul cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni cărora le cere să i se înapoieze florinii (7) lui Stanciul din Nămăeşti, care i s’au luat mergînd la Braşov prin Bran şi i s’a spînzurat şi tovarăşul.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 217-218. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 180-181.
Not. Arh. no. 271.
757.
[1503-1508].
Scrisoarea (nHiucT..) lui Radu cel Mare, Vv. Tării-Româneşti, către Braşoveni pentru â face dreptate lui Rădilă din Câmpulung, căruia sasul Blaj din Braşov nu vrea să-i plătească datoria de
18,000	cuţite, şi 11 chiamâ la cele Şapte Scaune (c*a<w croaoK»).
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 221-223. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice, 183-184. Rez I. Bogdan, Relaţiile', 255.
758.
1504 Iun. 12
Cartea lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, prin care întăreşte lui Dragomir şi altora plaiul şi muntele Vai-de ei. Martori.
Rez Aricescu, Indice, II, 82, no. 2083. Şt. Grecianu, Şirul voevo-zilor, 10,
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţărli-Romăneştl publicate pănă azi
201
759.
1504	(7012) Iun. 15. Târgovişte.
Porunca (nosta-kHit) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întărind lui Ion cu fiul său îvan şi fiica Stanca cu fii, satul Pe-treşti, pe care şi-a înFrăţit copii. Scutire de cal. Moşia să rămână in neam. Prădalica. Martori.
Ed. Text sl. Miletic, 353. Text sl. Trad. A. Ştefulescu, Doc. slavo-romăne, 56-57.
Not. Minea-Boga. Moştenirea moşiilor, 3, citat cu data 1504. Septembrie 13.
760.
1504	Iun. 15.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte lui Dragotă, Roman, Stan, Barbul, lui popa Standul, Vâlcul, Standul, Mihnea, cu fratele lui Nanciul şi fiilor lor: plaiul Vaideei, pentru care s’au judecat cu Măldăreştii şi Cândenii, aducând întâi 24 boeri jurâtori şi apoi 50, cu hotarnicul Radul Brădescu care arată hotarul intre crucile Dragoslav dvaeaţele toate şi Frăsmetul. Martori.
Rez Aricescu, Indice, II, 82, no. 20S4. Şt. Grecianu, $irul voevo-zilor, 10. C. Giurescu, Despre boeri, 48-49, n. 2. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 3, 206.
761.
1504	(7013) Iul. 21. Bucureşti.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte lui Radu Comis şi Pătru Spătar stăpânirea moşiei Corbi.
Rez. A. R. Cresc. Col. 1913 p. 168,
762.
1504	Iul. 18. [Feria quinta ante festum sancti Eliae prophetae] Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, prin Dan Spătar, pofteşte pe Sibienl la căsătoria nepotului său Pârvul Comis, fiul lui Staicu Logofăt cu fiica lui Demetru Iaxici şi îi roagă să vie cu 3 zile înainte de 15 August la Târgovişte.
www.dacoromanica.ro
202
Marta Andronesca
Ed. Text lat 1. Bogdan, Relaţiile2, 349. Hurmuzaki, XV8, 164-165. Rez. Haşdeu, Trei lune peste munţi, 128, G. Conduratu, Relaţiile cu Ungaria, 214.
763.
1504	Oct. 22. [Feria 3-a in die sancti Severini episcopi et con-fesoris] Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, scrie Braşovenilor mul-ţumindu-le pentru veştile trimise din Ţara lor şi bucurîndu-se de sănătatea regelui după a cărui moarte ştie că vor urma multe certuri.
Ed Text lat. I. Bogdan, Relaţiile2, I, 350. Hurmuzaki, XV1 168.
761
1504 Nov. 21. Târgovişte.
Hrisovul lui Radu cel Mare. Vv. Ţării-Româneşti, prin care dă m-rei Glavacfoc satul Zemnicele de la bălţi şi de la uscat, dat de boierul Ivan Clucerul pentru a i se face Marţla liturghie. Scrie Oancea Diacu.
Rez. Şt. Grecianu, Şirul voevozilor, 10.
765.
1504 (7013) Nov. Târgovişte.
Porunca (noBi/rkHÎc) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti,
pentru m-rea Cozia căreia ii întăreşti 3 °/o din vama de la vadul
Oltului la Genune, dată de strămoşii lui. Martori.
>
Ed. Text sl. Miletic-Agura, 354-355 (-1505).
Not. I. Brezoianu in Instituţiile României, 242 rezumâ sub anul 7013 un document cu acelaş conţinut, neprecizat Genune, care poate e acelaş cu acesta sau cucei din 1505 Ian. [cf. doc. no. 772],
766.
[1504],
Scrisorea (nmiirr..) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni cărora le spune că a fost bine primit la Poarta împărătească. Trimite la ei pe Dragomir Marele Stolnic şi pe Mihăilcu veşti bune.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârli-Romăneşti publicate pănă azi
203
Ed. Text sl. Trad I. Bogdan, Relaţiile', 218-219, Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 181 182. Rez 1. Bogdan, RelaţiileT, 256.
Not Arh. no. 228,
7(57.
C. [1504-1507],
Scrisoarea (nmiifT.,) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Sibieni, cărora le spune că le-a trimis ştiri prin sluga lor Dumitru şi că oamenii lor păgubiţi vor fi despăgubiţi.
Ed. Text sl. Trad. S. Dragomir, Relaţiile cu Sibiul, 28-29.
768.
C. 1504-1507.
Scrisoarea (iihiii«t„) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni, cărora le cere să nu i se ia vamă, nici la Bran, lui Alexis trimis să cumpere cinci cară.
Ed. Text sl. Trad. I, Bogdan, Relaţiile*, I, 220-221. Gr- Tocilescu, 534 Doc. istorice, 202, Rez I. Bogdan, Relaţiile', 257.
Not. Arh. no. 244.
760.
C. 1504-1507.
Scrisoarea (nHuifT..) lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni, la care trimite pe Alexi să-i cumpere 2 cară mari, ferecate şi cu coşuri şi 6 blăni de vulpe şi jder.
Ed. Text sl. Miletic, 81 (la Radu cel Frumos). I. Bogdan, Re* laţiile 2, 1. 219 220. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 182-183. Trad. I. Bogdan, Relaţiilel, 131-133.
Not Arh. no. 230.
770.
1505	Ian. 11. Tâgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte m-rei Cozia, satele: Cărăreni şi Lumineani. Martori. Scrie Stan.
Rez. A. Lăpedatu, Vlad Călugărul, 624 n. 1. Şt, Grecianu, Şirul voevozilor, 11,
www.dacoromanica.ro
204
Marta Andronescu
771.
1505	Ian.
Hrisovul lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, prin care dă m-rei Cozia, dreptul de a lua 3°/0 vamă la vadul Oltului.
Rez. Aricescu, Indice, II, 108, no. 2253. St. Grecianu, Şirul voevozilor, 11.
772.
1505	(7013) Mart. 5.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte m-rei Tismana, jumătate din satul Topeşti, dăruit de Laţcu din viaţă, cealaltă jumătate fiind lăsata fiului său Radu.
Rez. A. Ştefulescu, Tismana*, 209.
773.
1505	(7013) Mart. 26 Bucureşti.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte m-rei Tismana şi egumenului Misail, Siliştile: Pesticevul, Toporna, Sagoiul, balta Bistriţa în faţa Ţibrei, 2 sate numite Călugăreni, Bistriţa cu silişti, livezi şi vii şi dania lui Mircea Vv. (V. supra).
Frag. sl. Trad A Ştefulescu, Tismana a, 208-209. Rez. St. Gre* cianu, Şirul voevozilor, 11.
771.
1505	Mart. 26. Bucureşti.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte lui Radu fiul lui Latco, satul Topeşti şi dania lui Mircea cel Bătrân .* siliştea Sagoino. Martori. Scrie Cazan.
Rez St. Grecianu, Şirul voevozilor, 11. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 177, n. 2.
775.
1505 Mart. 27.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, dă voe călugărilor m-rii Tismana să-şi inpoporeze moşia Popeşti şi vecinii de aici să fie scutiţi de toate dările; numai de „bira şi de „oaste mare" nu. Dregătorii domneşti să nu-i supere: sânt slobozi.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documeritelor Ţârli-Româneştt publicate pănâ azi 205
Rez. C. Giurescu, Vechimea Rumăniei, 490 [moşia Topeşti nu Popeşti]. I. Minea, Note interpretări, C. I. a VIII—IX, no. 2, p. 204-205 [tPrima slobozie..."].
776.
1505 Iun. 15. Bucureşti.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşsi, întăreşte lui popa Frân-cul cu fii săi, Tudor grămătic şi Standul cu fii lor: Susenii cumpăraţi de Ia Petru cu aspri, tot de la el 4 pământuri, de la Si-bişteanu, de la Dumitru şi nepotul său Radu, 9 pământuri de la Dumitru şi Radu, tot de la ei 8 pământuri, balta şi 13 pământuri de Ia Paul. Popa Frâncu dă 250 aspri, aldămaş înaintea pâr-garilor din Râmnic. Martori. Scrie Oancea Grămătic.
Rez. Aricescu, Indice, I, 100, no. 1234. St. Grecianu, Şirul voe-vozilor, 12. N. Docan, Numismatica Ţdrii'Româneşti, 543. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 3. 214-215.
777.
1505 (7013) Iun. 21. Bucureşti.
Porunca (noRiA-fchii) Iui Radu cel Mare, Vv, Ţării-Româneşti, întărind lui Padu şi Retru cu fii, satul Corbi a lui Balica şi Mu-şat care ii înfrăţeşte. Cal domnesc de la Petru. Moşia să rămână in neam. Martori. Tudor scrie.
Ed. Text sl. Trad‘ G. Ghibănescu, Surete şi izvoade, I, 1906, 216-317. A. Ştefulescu, Doc. slavo-române, 57-59.
778
1505 (7017) Iun. Târgovişte.
Hrisovul (xphcokSa) Iui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, prin care dă m-rei Cozia, vama de la vadul Oltului Ia Genune să ia 3°/0 din mărfuri, dată de Mircea Vv. şi intăritâ de Vlad Călugărul, Dregătorii sau curtenii să nu ia vama m-rei. Vv. să plătească deasemenea, călugării să ia cărţile anterioare de scutire de vamă întărite cu pecetea mare, mică sau inel domnesc, Câinenii de la Vad şi Lotrenii să asculte de vameşul pus de egumenul Kir Simlon, care să dea seama după catastihul de Ia
www.dacoromanica.ro
Marta Androriesctl
206
Vadul Dunărei. Lotrenii să dea vamă, altfel vor fi traşi în ţeapă la vad. Martori.
Ed, Text si. Trad. St. Nicolaescu, Doc. slavo-romăne, 231-236
779
1505 (7013) Iul. 2. Bucureşti.
Porunca (nosc/rbttHc) lui Radu cel Mare, Vv. Ţări-Româneştî, întărind lui Arcă cu fii săi, crivina Murgeştilor de la Lubăneşti, pentru care Arcă jurase cu 12 boeri, iar Stoiasa femeea lui Stoe din Copaceni cu^fil ei neputând aduce 24 jurători, rămâne de lege. Moşia să rămână în neam. Martori. Tudor scrie.
Ed. Text. Miletic-Agura, 353-354. Text sl. Trad. A. Ştefulescu,
Doc. slavo-romăne, 59-60.
780.
1505 (7014) Dec. 9. Bucureşti.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte lui Petru cu ii: Dan, Dobru, Stan şi Stoica cu fii lor moşia Lupiia. Dau 2 cai domneşti. Martori.
Rez. St. Grecianu, Şirul Voevozilor, 12. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 545.
781.
1505 Dec. 10. Bucureşti.
Hrisovul lui Io Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, prin care întăreşte lui Badea de la Şuiei cu fii : Suica, Dora, Drago-mir şi Cazan, satul Suica de la Neagra pentru care au avut pâră cu fii lui Stanciu: Arca şi Mihaile. Le întăreşte munţii: Piatra, Ciocanul, Podeni, Măldăreşti cu muntele Lănecţu, Găo-jani şi Pleşeşti cu muntele Comarnicele, Voiniceşti cu muntele Cioreacul, siliştea Cocaţi, Căpăţina, via de la Sălătruc şi ţigani, întăreşte lui Badea cu fii şi fratele său Micu şi nepotul său Şerbu, lui Radu cu fraţii, satele: Gruiani, Lătceani, Cărcea, Crângeni, Deadilov, Pietra, Iazerul Curuiului şi ţigani, zestrea lui Suica Paharnicul de la Drăghici Vornicul cu fie-sa Neacşa; Cal domnesc. Moşia să nu se vândă. Scutiţi de vama de oi, dijmă, găleată, disluitul porcilor, tăiatul fânului, casă şi podvoade, cioho-
www.dacoromanica.ro
Ffepertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate pănâ azi
207
dărit, cal de luat, gloabe, şugubinf, să nu slujească la curte şi mori domneşti etc.
Rez. St. Grecianu, Şirul Voevozilor, 12. G. Florescu, Mărginenii 29. Cit. I. Bogdan, Relaţiile 2, I, 219, n.
782.
1505.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, vesteşte pe Braşoveni, că Turcii au luat unele vaduri, îi cere 4 sau 5 mii oameni ce s’ar fi refugiat la el şi că pentru a se îoţelege cu ei trebue să meargă el însăşi acolo, iar la întoarcere îi va vesti despre cele hotărite.
Ed. Text lat. I, Bogdan, Relaţiile *, 1,350-351. Hurmuzaki, XV *, 169-170.
783.
1506.	Feb. 2.
Hrisovul lui Vlad Vv., pentru pricina de judecată dintre călugării m-rei, Vieroşu şi Vlaicu clucerul, care le luase nişte mori. M-rea jură cu 12 boeri şi cîştigă; lui Vlaicu, Vlasan logofătul şi călugării, nu vor să i se dea lege, pentru că nu înapoiase morile şi, jurînd iar cu 12 boeri, cîştigă.
Rez. Gr. Tocilescu, Juriul la Români, 468. A. D. Xenopol, Vechile aşezăminte, 227-228.
Not. Data sau numele emitentului e greşit.
784.
1506 April. 12.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti întăreşte lui popa Frâncu cu fii săi, Tudor gramatic şi Stanciul cu fii, moşia Voiniţeşti cumpărată de la Petru pe aspri, de la Sibiştian, şi pădure de la Dumitru şi Radu cu aspri, tot de la aceştia 9 pămînturi pe aspri, balta, prundul, 4 pămînturi de la Paul, etc.
Rez. Aricescu, Indice, I, 100, no. 1235. St. Grecianu, Şirul vre-vozilor, 13-14. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 546. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 3, 215.
www.dacoromanica.ro
208
Marta Aiidroriesdu
785.
1506 Mai 14. Târgovişte.
Hrisovul lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, pentru moşia Cârstineşti. Martori. Scrie Stanciu.
Rez. St. Grecianu, Şirul voevozilor, 13-14.
786.
1506 (7014) Mai 14.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte popei Aldea şl fiilor lui Şteful, luga şi nepotului său Măican, moşia Costineşti, şi o parte din munte. Popa Aldea face aşezări. Aldea şi Şteful pot Îndepărta pe Măican. Prădalică.
Rez. Ariccscu, Indice, 61, no. 802. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 3, 117.
787.
1506 (7014) Iun. 4. Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte lui Frâncu cu fii lui: Băleştii muntele Zănoaga.. şi Florile Albe ale lui Frâncea cumpărate de la aceasta pe aspri. Cal domnesc. Martori. Scrie Stan logofăt.
Rez. N. Docan, Numismatica Ţării Româneşti, 546. St. Grecianu, Şirul voevozilor, 13-14.
788.
1506 (7014) Iul. 1. Târgovişte.
Porunca lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, lui Lucaci Spătar şi fiilor lui: Iacov cu fii şi jupineasei lui Voica, Trandafir, Dumitru şi Voica şi fiilor lui, moşia Nămăeşti şl satul Mo-goşani. Pentru Lucaciu Spătarul Nămăeşti şl 1/2 Mogoşani pentru Iacov şi jupineasa lui Voica 1/4 din Nămăeşti 1/4 Mogoşani şi 1/4 din Huma pentru care s’a judecat cu feciorii lui Ivan D vornic şi jupineasa Muşa sora jupinesei Voica. Apoi toţi, In plus jupineasa Stanca, cu cărţi domneşti îşi adeveresc dreptul de stăpinire. Divan. Scrie Hrănite logofătul.
Ed. Trad. Şt. Grecianu, Şirul voevozilor, 14-17.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneştl publicate pănă azi 209
785).
1506	(7001) Aug. 15. Bucureşti.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, întăreşte lui Dragomir, fratelui său Voico şi nepoţilor: Dragomir, Tudoran şi Vlaicul, fiii lui Cegan, moşia Bucşani şi mori in Grumaji. Pâra dintre Dragomir şi Albul cu Micul. Vv. hotărăşte cui i se va strica moara să rămână fără ea. Martori.
Rez. Şt. Grecianu, Şirul voevozilor, 13-14.
790
1506	(7014) Aug. 16. M-rea Bistriţa.
Fraţii Craloveşti: Barbu, Pârvu, Danciu şi Radu, dau m-rei Bistriţa, o vie cu livadă cumpărată cu aspri de la pârcâlăboaia Lasca, şi alte bunuri. Martori: orăşeni din Râmnic.
Ed. Trad. Foaia Soc. Românismului, 1870, 396-397. Rez. Şt. Grecianu, Genealog. documentate, II, 268, [M-rea Cozia].
Not. Foaia Soc. Rom. 1. c. in regestul Iui G. Tocilescu se spune şi via de la Troian în districtul Vâlcea, care in text nu e.
791.
c. [1506].
Scrisoarea lui Ştefin judeţul (de Rîmnic) către Braşoveni prin care îi roagă să—i aleagă nişte helgii bune, pentru care a trimis pe Matei.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile8 I, 334. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 458.
792.
1507.	Febr. 3. Târgovişte.
Hrisovul lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneştl, prin care întăreşti m-rei Cozia (zidită de Mircea Vv.) satele : Cărăreani, Lumineani, moşia Papa de lângă oraşul Floci şi bălţile de la Săpatul la Gura Ialomiţei. Martori. Scrie Vâlcul.
Rez. Ionescu Gion, Boerii Craioveşti, 76, [Febr. 1]. Şt. Grecianu, Şirul voevazilor, 15.
14
www.dacoromanica.ro
210
Marta AndroneeCu
793.
1507	April. 1. Târgovişte.
Hrisovul lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, prin care dă lui Lumotea împreună cu călugării, din Tutana moşia Mi-ceşti, după schimbul făcut sub Tânărul Basarab Vv. Martori. Scrie Vâlcul.
Rez. Şt. Grecianu, Şirul voivozilor, 15.
Not. Acelaş conţinut cu cel din 1497 (7005) April. 1, Târgovişte [Doc. no 687], Neavând originalul sau anul de la facerea lumii nu se poate spune dacă este reîntărire sau acelaş act.
794.
1507	April. 17. Târgovişte.
Scrisoarea lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni prin care le recomandă pe solul său Alexe, trimis la ei.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile1, 1, 351. Hurmuzaki.XV1, 175 176.
795.
1507 Iun. 20.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, cumpără moşiile: Crân-gaşi şi Sumărineşti şi le face danie m-rei Glavacioc. Martori.
Rez. Minea-Boga, Moştenirea moşiilor, 2, 179.
Not. Sub anul 1507 (1015) se citează în Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. Tabelară, 28, no. 47, dania lui Radu Vv. pentru m-rea Glavacioc, poate fi acesta sau următorul (1507 Iul. 20).
706.
1507 (7015) Iul. 20.
Porunca lui Radu cel Mare, Vv, Ţării-Româneşti, pentru m-rea Glavacioc, căreia îi dă satele: Călugărenii la Neajlov, Câlugă-renii la Teleorman date de Mircea Vv, şi daniile lui Vlad Călugărul : Velea Isvârtă,'morile cumpărate de la Radul Tramandan fratele lui Cazan logofătul cu florinţi ungureşti, 16 coţi coftirie l, 24 coţi giure de aur şi 500 aspri, Cringarii cumpăraţi de la Ta-
1 N. Docan, 1. c. 16 coţi de epriu.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romărieşti publicate pănâ azi
211
tul şi Tacsaba fii lui Mircea cu florinţi ungureşti, Călineştii cu vinăriciul domnesc schimbaţi cu Cirstian dvornicul pe satul domnesc Cernăteştii, Braniştea de la Slatina, vama Prahovei şi 1/3 din vama domnească, 13 găleţi de griu din jud. Vlaşca, şi 13 de orz, din găleţiile ohabnicilor, vama de ia Teleorman, Prislopul cumpărat de la egumenul din Prădet, Lazăr pe un tetravanghel de 1000 aspri, viile Topoloveni, Rujii, via lui Blaj Cheacichea, încă una, alta a lui Blaj cel negru cu vinăriciul lor cumpărate pe florinţi ungureşti. Vv. dă şi 38 familii de ţigani. Martori. Oancea scrie.
Ed. Trad. I. Muşeţeanu, M-rea Glavacioc, 41-49, Rez. I. Bre-zoianu, Instituţiile României, 242. N. Docan, Numismatica Ţării-Româneşti, 546-547, [şi satul Somărineşti].
797.
1507 Aug. 4. [Feria 4-a în virgilia Mariae de nive].
Scrisoarea lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Si-bieni despre solia lor şi răspunsul trimis prin Dumitru.
Ed. Text, lat. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 351. Hurmuzaki, XV \ 176, [Aug. 1].
798.
1507 Sept. 15. [Feria quarta post nativitatem beatae Mariae vir-ginis], Târgovişte.
Scrisoarea lui Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Si-bieni despre solia primită, răspunde prin Laţcu veşti despre venirea Vv. Transilvaniei şi a.
Ed. Text lat. I. Bogdan, Relaţiile2, 1, 352. Hurmuzaki, XV ', 176.
799.
1507 Dec. 3. [Feria sexta proxima ante festum beatae Barbarae virginis et martyris], Târgovişte.
Radu cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, după exemplul predecesorilor săi face cu cetăţenii Sibiului şi ai celor 7 Scaune Săseşti din Transilvania o înţelegere de prietenie: să se împotrivească împreună Turcilor, să vestească regelui Ungariei primejdia, ne-i voit să plece din ţară să se poate refugia la ei, el şi boeril lui
www.dacoromanica.ro
212
Marta AndronesCu
cu familiile lor, să nu găsduiască pe vrăjmaşii sau trădătorii domnului. Martori.
Ed. Text. lat Hurmuzaki XV ", 553-555. Id. XV 177-179, citează şi: 1. Seiwert, „Akten und Daten iiber die Gesetzliche Stellung und den Wirkungskreis des săchsischen Nationsnniversităt", 21, sqq.
2.	Engel: Geschichte der Walachey, I, 187 189. I. Bogdan, Relaţiile 3, I, 352-355. Trad. Sincai, Cronica, II, a, 1507, 175-178. Rez. Transilvania, 1874, 74.
800.
[1507-1508].
Scrisoarea (nmjjfT ,,) lui Radu cel Mare, Vv. Ţârii-Româneşti, către Braşoveni, la care trimite pe Manea să ia veşti de la craiu şi de la Vv. Ardealului şi să—i facă nişte cumpărături.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile *, I, 223-234. Gr. Toci-lescu, 534 Doc. istorice 184-185. Rez. I. Bogdan, Relaţiile l, 253.
Not. Arh, no. 267.
801.
[1507-1508].
Scrisoarea (nmiJiT...) lui Io Radul cel Mare, Vv. Ţării-Româ-neşti, către Braşoveni cărora le cere să-i spună ce are de gând Vv. Ardealului venit la Sibiu şi dregând drumul şi vadui de la Genune. Şi el îi va înştiinţa despre Turci.
Ed. Text sl. Trad. I. Bogdan, Relaţiile2 I, 224-252. Gr. Toci-jescu, 534 Doc. istorice 185-186. Trad. I. Bogdan, Relaţiile \ 131-132.
Not. Arh. no. 276.
802.
[1508. Febr].
Scrisoarea ((ihuiit) lui Radul cel Mare, Vv. Ţării-Româneşti, către Braşoveni, cărora craiul le-a dat Branul, se plînge că iau vamă fără drept negustorilor şi atunci le va închide: drumul Dâmboviţei, drumul Prahovei şi drumul Teieajenului.
Ed. I. Bogdan, Relaţiile3, I, 225-227. Gr. Tocilescu, 534 Doc. istorice, 186-188. Trad. I. Bogdan. Relaţiile', 135-136.
Not. Arh. no. 252.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârii-Româneşti publicate până azi 213
803
1508	Febr. 29. [Feria 3-a post sancti Mathiae apostoli].
Radu cel Mare, Vv. Ţârii-Româneşti, către Sibieni despre doctorul Francisc, îi vesteşte că Turcii se pregătesc la Rodos şl Persas. Să nu asculte veştile false. Să ardă scrisoarea.
Ed. Text lat I. Bogdan, Relaţiile’, I, 355-356.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
I.
Colecţii şi periodice.
Acad. Rom,:	I
II
III
= An. Soc. Acad. Rom.: Analele Societăţii Academice Române, Seria I, XI tomuri, 1867-1878.
= An. Acad. Rom. Ist., Lit., St., Desb.: Analele Academiei Române, Seria II, LXIII tomuri, 18Ş0-1923.
1.	Desbaterile Academiei.
2.	Memoriile Secţiunii Istorice.
3.	„	„	Literare.
4.	„	„	Ştiinţifice.
= Idem. Seria III. 1923 — (continuă).
1.	Memoriile Secţiunii Istorice (= Mem. Sec. Ist.).
2.	Lit., 3. Ştiinţifice.
Acad. Rom., Cresc. — Creşterile Colecţiunilor in anul 1905, Bucu-Col.	reşti 1907.
Ultimul voi. apărut: Creşterile Colecţiunilor in anii 1920^1932, Bucureşti 1936.
Anuar. Ist. Naţ. Arhiva, Iaşi Arh■ Ist.
= Anuarul Institutului de istorie naţională, publicat de Alex. Lăpedatu şi Ioan Lupaş, I, (1921-1922), Cluj 1922 — (continuă).
= Arhiva Societăţii ştiinţifice şi literare, din Iaşi, I, (1889).
Din 1892 = Arhiva, Organul Societăţii...
= Arhiva istorică a României, ed. B. Petriceicu Hăidiii, I III (1865 1867), Bucureşti.
www.dacoromanica.ro
218
Marta Andronescu
Arh. Olt.
Bis. Ort. Rom.
Bucureştii
Bul. Corn. Mom. Ist. Bul. Com. Ist.
Cerc. Ist,
Columna lui Traian
Conv. Lit.
Foaia Soc. Romă-nismulu
Hurmuzaki
Magazin Istoric.
Noua Rev. Rom. Revista Arhivelor
= Arhivele Olteniei, I, (1922), Craiova—(continuă).
= Biserica ortodoxă română, jurnal periodic ecle-siastic, I, (1874—1875^ Bucureşti — (urmează).
= Bucureştii, Revista Muzeului şi Pinacotecei Municipiului Bucureşti, I, (1935), Bucureşti.
= Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, I, (1908), Bucureşti — (continuă).
= Buletinul Comisiei Istorice a României, voi. I (1915) Bucureşti — (continuă).
= Cercetări istorice, Buletinul Seminarului de Istoria Românilor al Universităţii din Iaşi. Director I. Minea, I, (1925), — (continuă).
= Columna lui Traian. Director B. P. Haşdeu. I-X, (1870-1883), Tip. Curţii. Bucuresci.
— Convorbiri literare, Anul I, 1867-1868), Iaşi Anul XIX, (lc85) Bucureşti — (continuă).
= Foaie Societăţii Romănismulu. Director B. P. Haşdeu, anulu I-II, 1870-1871, Bucuresci.
= Documente privitoare la istoria Românilor, culese de Eud. — voi. I-XIX, (30 voi.), Supliment, I, voi. I- VI, Supliment, II, voi. I-III. Bucureşti, 1887-1922.
= Magazinu istoric pentru Dacia, supt redacţia lui A. Treb. Laurianu, prof. de filosofie in Colegiul Naţional şi Nicol. Bălcescu. Tom. I-V, Bucureşti, 1845-1847.
= Noua Revistă Română, pentru politică literatură, ştiinţă şi artă. Director C. Rădulescu-Motru. A. I-XVI, (1900-1916), Bucureşti.
= Revista Arhivelor, Arhivistică, cronologie, diplomatică, eraldică, genealogie, instituţiuni, miniaturistică paleografie, sigilografic. Publi-caţiune semestrială sub îngrijirea d-lui Constantin Moisil. A. I. Bucureşti, 1924 — (continuă).
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate pănă azi
219
Rev. p. Ist. Arch. Fii.
Revista Română România Nouă
T. Codrescu Tinerimea Română
Transilvania
Revista pentru Istorie, Archeologie şi Filologie, sub direcţiunea lui Grigoriu G. Tocilescu. A. I-XVI, 1883-1922, Bucureşti.
Revista Română pentru Sciinţe, Litere şi Arte. Voi. MII, (1861-1863), Bucureşti.
Romania Nouă, organ naţionalist înaintat. Revista lunară. Director I, G. Calomeri. A. I, 1907-1908, Bucureşti,
T. Codrescu, Revistă istorică, scrisă de Gh. Ghibănescu, Iaşi, A. I, (1915) — (urmează).
Revista Societ, Tinerimea Română. Director, Alexandru I. Şonţu, Tip. N. Miulescu, Calea Victoriei 32, Bucureşti, 1882-1898.
1898, Noua serie, până la 1902, VI ani. Din 1882, „Revista Societâţei...".
Din 1893, Revista „Tinerimea Română". Din 1898, (noua serie): Revista „Tinerimea Română". Publicaţiune a societăţii sciin-ţifice literare cu acelaş nume. Director, Gre-gorie G. Tocilescu.
[Seria III]. Revista societăţii Tinerimea Româna, ediţia pentru Tineretul şcolar secundar. Publicată prin îngrijirea comitetului de redacţie, cu colaborarea profesorilor secundare din România Mare, Bucureşti.
A. I, 1920, Cartea Românească, Inst. de Arte Grafice „Carol Gobl" s-rei.
A. II, no. 1, 1921. Director. Const. Moisil. A. IV, 1922, subtitlu: ediţie pentru învăţământul subprimar. Director, A. Lupu-An-tonescu, Const. Moisil, N. S. Dumitrescu.
A. LII, no. 1, 1933, Revista Societăţii Tinerimea Română,
A. LIII, 1935.
Transilvania, Foi’a asociatiunei transilvane pentru literatura romana şi cultura poporului romanu, Redactor, G. Bariţiu. Sibiu,
www.dacoromanica.ro
220
Marta Andronescu
Uricariul
Aricescu,
A, I-LXV, Brassiovu, 1868-1934, Sibiu; din 1934 cu titlul „Transilvania", Buletin de technică culturală.
Din 1896, înlocuit Foia cu „Organul".
1898, suprimat „transilvane" din subtitlu.
1903, partea oficială publicată deosebit sub titlul „Analele Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român". Pe copertă titlul: „Transilvania şi Analele...
== Uricariul, cuprinzătorii! de hrisoave, anafo-rale şi alte acte, din suta a XVIII-a şi XIX-a
Publicaţii ca suplementti giurnalului Dim-bru de : Teodor Codrescu, unul din redactorii Dimbrului. Partea I-a—V-a cu cirilice, Iaşi, 1852. Tipografia Buciumului Romanii.
Din 1876, tom. VI, cu caractere latine,
Din 1886, tom. VII, titlu „Uricariul" cu-prinzătoriu de diverse acte care pot servi la Istoria Românilor.
Din 1886-1895, tom. XXV, titlu: Uricariul sau Colecţiune de diferite... 25 volume.
II.
Ediţii şi studii.
Indice = Revista istorică a Arhivelor României. Indice de documentele aflate in Arhiva Statului şi nepublicate incă. Sub auspiciele Ministerului Cultelor şi Instucţiunii Publice. Edit. C. D. Aricescu.
Broşura I, VII-H16 p., 1874.
Broşura II, 11+120+11 p., 1876.
[Broşura III]. Condica de venituri şi cheltueli a Visteriei, de la leatul 7202-7212, (1694-1704), VII+750 p., 1873.
Bucureşti. Imprimeria Statului, (Curtea Şer-ban-Voda).
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate până azi 221
Arion D., Hrisoavele lui Mircea
Bejenaru N, C., Mircea II
Battyân, Leges ec-clesiasticae
Brezoianu I., Instituţiile României
Bogdan I., Vlad Ţe-peş
Bogdan I., Relaţiile cu Braşovul
Bogdan I., Relaţiile1
Bogdan I., Cnejii = români
- Din hrisoavele lui Mircea cel Bătrân 1386-1418, studiu de istorie a Dreptului Român, de Dinu C Arion, Bucureşti, 1930.
Mircea II pretendentul, de N. C. Bejenaru, in Arhiva, XXXI, Iaşi, 1923, pp. 110-117.
Leges ecclesiasticae regni Hungariae, Provincia-rum adiacentium. Opera et studio Ignatii co-mitis de Battyân, Episcopi Transilvaniae. Collectae et illustratae Tomus Tertius. Claudiopoli, Typis quandam Episcopalibus M.D.CCC.XXVII, 669 p.
Vechile instituţiuni ale României (1327-1866), cu un appendice extras din mai mult de ui sută chrisobuli spre limpezirea chonolo-giei a domnilor Ţărrei Românesci, pe secolii XIV, XV şi XVI, 3 f. + IV t 262 p. Bucureşti, 1882. Tip. Ştef. Mihâilescu, Str. Covaci 14, de Ioan Brezoianu, fost deputat la Adunarea Generală (Divan-ad-hoc.) a Ţârrei Românesci din 1857.
Vlad Ţepeş şi Naraţiunile germane şi ruseşti asupra lui, Studiu critic de Ioan Bogdan, Bucureşti, 1896, V-XVIII + 170 p.
Din relaţiile Ţării-Romineşti cu Braşovul şi Ungaria in secolul al XV-lea de I. Bogdan, în Conv. Lit., XXXVI, (1902), p. 879-895.
Documente şi regeşte privitoare la relaţiile Ţării-Rumineşti cu Braşovul şi Ungaria in secolul XV şi XVI, Traduse şi rezumate din slavoneşte, însoţite de adnotaţiuni istorice şi precedate de o introducere asupra diplomaticei vechi rumâneşti, de Ioan Bogdan. Bucureşti, 1902. Atelierul Grafic, 1. V. Socecu, 12+LXXXVI +347 + errata.
Despre Cnejii Români, de I. Bogdan, in An. Acad. Rom. Ist, XXVI, (1903-1904), p. 13-44.
www.dacoromanica.ro
Marta Androtiesdu
222
Bogdan I., Un chri- ■. sov al lui Mircea-cel-Bătrin
Bogdan I., Relaţiile P
Bogdan, Damian P., Cancelaria lui Mir-cea
Bulat T. G., Ist. Olt.
Cantacuzino Const. Stolnicul, Cronol. Tabelară
Cipariu T., Archivu
Conduratu Gr. C., Relaţiile cu Ungaria
Docan N., Elementele cronologice
Un chrisov al lui Mircea-cel-Bătrin din 10 Iunie 1415, de I. Bogdan, extras 5, din An. Acad. Rom., Seria II, Mem. Sect. Ist., XXVI, (1903 1904), p. 109-115.
Documente privitoare la Relaţiile Ţării-Româneşti cu Braşovul şi cU Ţara Ungurească in sec. XV şi XVI. Texte slave cu traduceri, adnotaţiuni istorice şi îndroducere asupra diplomaticei vechi romineşti, de I. Bogdan. Volumul I, 1413-1508, Bucureşti, 1905. In-stit. de Arte Grafice Carol Gobl, s-sor I. St. Rasidescu, Str. Doamnei, 10. CVIII +• 400 p. Despre cancelaria slavă a voevodului muntean Mircea cel Bătrân. Extras din Rev. Soc. Tinerimea Română, nr. 7 şi 8 din 1934. Bucureşti. Tip. Viaţa Literară, Str Imprimeriei 19, 1934, 11 pp.
Contribuţiuni documentare la istoria Olteniei, secolul XVI, XVII şi XV1U, de T. G. Bulat. Râmnicul-Vâlcea, 1925. IV + 143[-146] p. Scrierile Cantacuzinilor, Operile lui Constantin Cantacuzino, publicate de N. lorga. Bucureşti. Institutul de Arte Grafice şi editură: Minerva, MCMI, XLIV + 179 p. Archivu pentru filologia şi Istoria, de Tim. Cipariu, Canonicu metropolitanu, membru fundatoriu şi v.-presiedente asociatiunei romane transilvane etc... Blasiu, MDCCCLXVII, nr. I. 1867-nr. XL, 1871-1872, 799 p. încercări Istorice. Relaţiile Ţerii-Româneşti şi Moldovei cu Ungaria până la anul 1526, de Gr. C. Conduratu. Bucureşti. Tipografia, Gu-temberg, Joseph Gobl, 20 Str. Doamnei, 1898. 534 p.
Despre Elementele Cronologice in documentele romineşti, de N. Docan, An. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist., S. II, voi. XXXII, (1909-1910), p. 353-402.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţărli-Româneşti publicate până azi 223
Docan N,, Numis- = Studii privitoare la numismatica 7ării-Romă~ matica Ţării -Ro- neşti, de N. Docan. Bibliografie şi documente. măneşti	An. Acad. Rom. Ist., XXXII., 1909-1910), p.
459-567.
Dogiel M.	=î Codex diplomaticus regni Poloniae et magni
ducatus Lithuaniae. Wilna, 1758. Tomul I, 623 p. + index, cronologic.
Dragomir Silviu, = Documente nouă privitoare la relaţiile Ţării-Relaţiile cu Sibiul Româneşti cu Sibiul in secolii XV şi XVI, publicate de Silv. Dragomir, in Anuarul Inst. Ist. Nat., IV, (1925-1926), p. 5-79.
Drăghiceanu V.,	= Curtea domnească din Argeş, Note Istorice şi
Curtea domnească Arheologice, de Virg. Drăghiceanu, in Bul.
Com. Mon. Ist., X-XVI, (1917-1923). Bucureşti, 1923, p. 1-76.
Enăceanu G., Mo- = Arch. Genadie Enăceanu, Din istoria bisericei nastirea Apele Românilor. Despre Monastirea Apele. Secolul al XJVAe [XV-le], in Bis. Ort. Rom., IV (1877-1878), p. 624-633, 747-763.
Erbiceanu C., Ma- = Material pentru istoria bisericească şi naţională terial	a Românilor. Extras din cartea: Acta Patriar-
chatus constantinopolitani scriere publicată de d-nii Fr. Miklosich şi Jos. Muller, in Bis. Ort. Rom., XII, (1888-1889) p. 116-133, 192-
202.
Filipescu Const. = Istoriile Domnilor Ţării-Româneşti, cuprinzind Căp.: Istoriile istoria munteană de la inceput până la 1688.
Compilate şi alcătuite de Constantin Căpitanul Filipescu. Publicate din nou de N. Iorga, XXXVIII + 222 pg, I. V. Socec. Bucureşti, 1902.
Filitti I, C., Arh. = Ioan C. Filitti, Arhiva Gheorghe Grigore Can-Cantacuzino	tacuzino. Bucureşti, 1919.
Florescu G, Di- = Divane domneşti din Muntenia in secolul al vane Domneşti XVAea, Dregători şi boeri 1389-1496, [I], în Revista Arhivelor, II, 1927, nr. 4, p. 50-125.
www.dacoromanica.ro
224
fvlarta Andronescii
Florescu G., Măr- = gineni
Ghibănescu Gh., = Vlad Călugărul
Ghibănescu Gh., = Surete fi izvoade
Giurescu C., Vechi- = mea rumâniei
Giurescu C., Despre = rumâni
Giurescu C., Despre = boeri
Giurescu C. C., = Organizarea financiară
Grecianu Şt. D., = Şirul voevozîlor
Grecianu Şt. D., = Genealogiile documentate
Grecianu Şt. D. =
Divane domneşti din Muntenia in secolul al XV-lea de la 1496 până la 1501, [II], ibid. Nr, 5, 1928-1929, p. 360 388.
Genealogia boerilor din Mărgineni in sec. XV fi XVI, in Bul. Corn. Ist. Rom., IX, (1930), p. 5-100.
Gh. Ghibănessu, Vlad Vodă (Călugărul), in Arhiva-Iaşi, a. Vil, (1896), p. 111-147.
Surete şi izvoade (Documente slavo-romăne), publicate de Gh. Ghibănescu Publicaţie făcută sub auspiciile Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii. Voi. I-XXV. Iaşi, 1906-1933. 27 voi.
Vechimea ruminiei in Ţara-Rominească şi Legătura lui Mihai Viteazul, de C. Giurescu. An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist. S. II, tom. XXXVII, (1914-1915), p. 479-543.
Despre rumâni, de C. Giurescu. An. Acad. Rom. Ist. XXXVIII, (1915-1916), p. 191-246.
C. Giurescu, Despre Boieri. Bucureşti, 1920. Edit. „Cartea Rominească" S. A., 128 pag.
Organizarea financiară a Ţării-Romineşti in epoca lui Mircea cel Bătrin, de C. C. Giurescu, in Acad. Rom., Mem. Sect. Ist., ser. III, tom. VII, 1927.
Şirul voevozilor cu divane fi note. [Exemplar la Ac. Rom., cota: II, 11181. Pe copertă scris de I. Bianu: „1907, s’au tipărit numai 64 pagini. Anii 1501-1523. Nu s’a publicat"]. Genealogiile documentate ale familiilor boereşti. Din scrierile inedite ale lui Ştefan D. Grecianu. Publicate de Paul Şt. Grecianu. Voi. I-I!. Tipografia „Cooperativa", Buc. Str. Belvedere, 1913-1916..
Scrierile lui Radu Logofetul Chronicarul. in Re-vista Romana, I, (1861), p. 575-588, II, (1862), p. 245-258
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate pănă azi
225
Haşdeu B. P., Trei Lutie peste munţi
Haşdeu B., Craiova
Haşdeu B. P., Isto-ria Critică 2, /.
Haşdeu B. P., Ne- r gru Vodă
Hajdeu B. P,, Etym. Mag.
Ionescu-Gion., Bucureştii pănă la 1500.
Iorga N., Vlad Ţepeş
Iorga N., Studii şi doc.
= Trei lune peste munţi. Dare de seamă despre o escursie sciintifică in Transilvania, de B. P. Haşdeu, in Columna lui Traian, a. V, No. 6, p. 125, seq. 1874.
= Originile Craiovei, 1230-1400, de B. P. Haşdeu, in Columna lui Traian, VII. Noua Seria. Tom. I. Buc. 1876, pg. 289-298; 337-347, 433-441. 1878, a. VIII, N. S. Tom. II, 1-11, 340-353, 661-670.
= B. P. Haşdeu, Istoria critică a Romaniloru, Pa-mentulQ Ţerrei-Romanesci, volumul I. întinderea territorială — Nomenclatura — Editiu-nea II, reveţlută şi forte adaosa. Bucuresci, Typographia Thiel & Weiss, Strada Lipscani, No. 11-13, 1875 [1874]. DepozitO la autorii s Callea Mogoşoia, nr. 172, XII + 311 [-316] p.
= Negru Vodă. Un secol şi jumătate din începuturile Statului Ţerei-Românesci (1230-1380) ca Introducere la Tomul IV din Etym. mag. rom., CCLXXXVI p.
= Etymologicum Magnum Romaniae, Dicţionarul limbei istorice şi poporane a Românilor. Lucrat după dorinţa şi cu cheltuiela M. S. Regelui Carol I, sub auspiciele Academiei Romane, de B. Petriceicu-Hasdeu.
Tomul I, A-Azuga. Bucuresci. Stabilimentul Grafic Socec & Teclu, Str. Berzei 96, 1886.
Tomul IV, Indroducerea. Bucureşti, 1898.
= Bucureştii pină la 1500, de G. I. Ionescu-Gion, in: An. Acad. Rom. Ist., XX, (1897-1898), p. 175-195.
= N. Iorga, Lucruri nouă despre Vlad Ţepeş, in Conv. Lit., XXXV, (1901), p. 149-161.
s Studii şi documente cu privire la Istoria Românilor, de N. Iorga, voi. I-XXXI, Bucureşti, 1901-1916.
15
www.dacoromanica.ro
226
Marta Andronescu
Iorga N., Ist. bis. Rom.
Iorga N., Muntele Atbos
Iorga N., Scrisori de boeri şi domni
Iorga N,, Ştefan-cel-Mare
Iorga N., Doc. privitoare la I. Norocea
Ionaşcu I,
Kaluzniacki
Kogălniceanu C., O genealogie
Kogălniceanu C., Mir cea II
Langlois V., Le Mont Athos
Lăpedatu A)., Vlad Călugăiul
Istoria bisericii româneşti şi a vieţii religioase a Românilor, de N. Iorga. Voi. I-iu, Vâlenii-de-Munte. Tipografia „Neamul Românesc", 1908. VII+ 431 pg.
Muntele Athos in legătură cu Ţerile noastre, de N. Iorga, An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., S. II, Tom. XXXVI, (1914), p. 447-517.
Scrisori de boieri — Scrisori de Domni, de N. Iorga. Ediţia a II—a, Vălenii-de-Munte, 1925, VIII + 344 p.
N. Iorga, Istoria lui Ştefan cel Mare pentru poporul Român, Bucureşti, 1904, 372 p. în 4U.
Documente privitoare la loan Norocea Logofătul şi la Velica Norocea, prietena lui Mihai Viteazul, in Bul. Corn. Ist., X, (1931), p. 95-102.
I. Ionaşcu, Biserici, Chipuri şi Documente din Olt, Voi. I, Ramuri, Craiova, 1934, 272 p.
Doknmenta Moldawskie i Multanskie z Ar-chiwum Miasta Lwowa, apracowal, Emil Kaluzniacki. (Odbitka z Tomu VII. Aktow Grodzkieh i Ziemskich).
We Lwowie. Z Durkarni Narodowy w. Manieckiego, 1878, 60 p.
O genealogie. Răspuns d-lui N. Iorga. de C. Kogălniceanu, în Cotiv, Lit., XLVI, (1912), p. 1258-1271.
Mircea II, Domn al Ţârii-Româneşti 1521, de C, Kogălniceanu, in Conv. Lit. XLVI, (1912), p. 875-882.
Le Mont Athos et ses Monasteres, par Victor Langlois. Paris, 1867. Librairie de Firmin Didot freres, fils et C-ie, 117 pg.
Vlad-Vodă Călugărul,— Monografie istorică—, de Alex. Lăpedatu, in Conv. Lit., XXXVII
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţâril-Romăneşti publicate pftnâ azi 227
Lâpedatu Alex., Radu cel Mare
Lesviodacs
Litzica C., Mss. greceşti
Lud eseu St,, Ist. Ţârii-Rom.
Miklosich
Miletic-Agura
(1903), pg. 417-432; 514-532; 609-625; 1046-1059; 1143-1154.
= Politica lui Radu cel Mare, 1495-1508, de Alex. Lâpedatu, în : Lui Ion Bianu — Amintire din partea foştilor şi actualilor funcţionari ai Academiei Române la împlinirea a şasezeci de ani. Tipo-Litografia „Carol Gobl“ S-sor I. St. Rasidescu, 1916, pg. 192-223.
= Istorie bisericescă pre scurt, cuprinzătoare de cele mai vrednice de ştiut întimplâri a Sfintei Biserici Răsăritene, precum propove-duire credinţei, goanele, eresurile, soboarele s. c. I. Acum intâeş dată tălmăcită din Greceşte în limba romînescă, pe lângă care s’au adaos la sfârşit cîteva ştiinţe vrednice de cunoscut Românim», scoase din condicile vechi a[le] Mitropolii Ungrovlahii, de Pah. Alexandru Genoglu Lesviodacs, şi tipărită cu blagoslovenia şi voe Pre-Osfinţii-Sale Părintelui Neofit al 2-le, Arhiepiscop şi Mitropolit al Ungrovlahii. Bucureşti. S’au tipărit la Zaharia Carcalechi tipograf al Curţii, Anul 1845. XXVI+ 523 p.
Citeva manuscrise greceşti de la noi, în Conv. Lit. XXXII, (1898-1899), p. 330-337.
Istoria Ţierei-Romanesci de cându aii descăli-cată Românii. Ed. in Magaz. istoric, IV, 231-372, şi Ioanid, Voi. II, Bucureşti, 1859.
Slavische Bibliothek oder Beitrăge zur slavischen Philologie und Geschichte, herausgegeben von Fr. Miklosich. Erster Bând. Wien, bei Wil-helm Braumuller 1851.
A,dKO~pOMKHHT’k H T-fcjfHdTA CAdRHHCKd f]HC* AWHOCTX CX npHAOKtHHf Hd Sy RAdJ(0-<W©AA<l-RIKH CAdRHHCKH l'pd A\0TH H3 t^OTOTHnHMiCKH
chha\kh. otx A-P* fl. AIhaithmx h A- A- Orypd,
in Sbornik, IX, Sofia, 1893, p, 211-390.
www.dacoromanica.ro
228
Miletic
Miletic
Minea I., Pierderea Amlaşului
Minea I, Urmaşii = lui Vladislav I
Minea I., Politica = orientală
Minea I., Vlad Dracul
Minea-Boga, Moştenirea moşiilor
Mitilineu M., Tratate şi convenţiuni
Muşeţeanu Pr. I.
Marta Andronescu
= ^dKO-pOMXHHT'fe H T-k)(H4Td CAdKHHCKd nnc-mchoctx. II. Hokh K/taj(o-KxarapcKH rpa,\\0Tfi otx spaiuoKX. otx A*PX' A AIhaithix. in
Sbornik, XIII, Sofia, 1896,~p. £-152.
=■ KXA\X KpaiJJOKCKHT'fc K4d^0-EXA Td pCKH Ppd-
moth, in Sbornik, XVI-XVII, Sofia, 1900, p. 496-504.
= Din trecutul stăpâniră româneşti asupra Ardealului. Pierderea Amlaşului şi Făgăraşului, in Conv. Lit. XLVIII, (1914), şi extras: Pierderea Amlaşului şi Făgăraşului, Bucureşti, 1914, 79 pag.
= Urmaşii lui Vladislav I şi politica orientală a Ungariei, de I. Minea. Extras din ..Convorbiri Literare" L. Bucureşti, 1916, 32 pag.
= Principatele Române şi politica orientală a împăratului Sigismund. Note istorice de I. Minea, Bucureşti, 1919. Tipografia „Convorbiri Literare, Str. Câmpineanu 12, 279 pg.
= Vlad Dracul şi vremea sa, de I. Minea. Extras din Cercetări istorice, IV, Iaşi, 1928, 218 pg.
= Cum se moşteneau moşiile in Ţara-Romănească până la sfârşitul secolului al X Vl-lea ? Contribuţii la istoria vechiului drept din Ţara-Românească, de I. Minea şi L. T. Boga, in Cerc. ist. VIII-IX, (1932-1933), nr. 2, p. 164-197, şi 3, p, 84-238.
= Collecţiune de Tratatele şi Convenţiunile Roma-niei cu Puterile străine de la Anulu 1368 până in dilele nostre de M. Mitilineu. Bucuresci, Noua typographie a Laboratorilor români, Strada Academiei 19, 1874, XXII + 365 pg.
= Mănăstirea Glavacioc. Monografia istorică. Teză de doctorat, de Preotul Ioan Muşeţeanu, (Cărămidarii de sus). Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Teologie. Bucureşti. Tipografia Cărţile Bisericeşti, 1933, 96 pg.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Romăneşti publicate pănă azi
229
Nicolaescu St., Ajutoare băneşti date la Sf. Munte
Nicolaescu St., Doc. slavo-romăne
Nicolaescu St., Negru- Vodă
Nicolaescu St., Radu de la Afumaţi
Nicolaescu Stoica, Letopiseţul Ţării-Romăneşti
Nicolaescu St., Ale- = xandru- Vodă Aldea
Nicolaescu St., Snagovul
Ajutoare băneşti date de către domnitorii şi boerii Ţării-Romineşti şi ai Moldovei schiturilor şi mănăstirilor din Sfintul Munte. După Novyj vostok christyansky de episcopul Porfiry Us-penskiy. Petersburg. 1893, de St. Nicolaescu, in Conv.-Lit. XXXVI (I902)rp. 958-960.
Documente slavo-romăne cu privire le relaţiile Ţării-Romăneşti şi Moldovei cu Ardealul in sec. XV şi XVI. Privilegii comerciale, scrisori domneşti şi particulare din Arhivele Sibiului, Braşovului şi Bistriţei din Transilvania.
Texte originale insoţite de traduceri şi ad-notaţiuni istorice de St. Nicolaescu, Bucureşti. Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, intrarea Rosetti, no. 6. 1905, VII+367 p.
Radu Negru Vodă si urmaşii săi, in România Nouă. A. I, (1907-1908), p. 449-463.
Documente istorice cu privire la Radul Vodă de la Afumaţi sau Radul V. cel Viteaz, 1522-1529, de St. Nicolaecsu. Extras din Rev. p. Ist. Arch. şi Filol., Bucureşti. 1909, 12 p. + 1 pl.
Letopiseţul Ţării-Rumăneşti din descălecătoare şi de unde au venit Rumânii de s'au aşezat in Ţara-Rumânească, (1290-1689), ed. după mss. no. 268-1241, de la A. R. de St. Nicolaescu in Rev. p. Ist. Arch. şi Filol., XI1, (1910), p. 97-187.
Domnia lui Alexandru Vodă Aldea fiul lui Mircea Vodă cel Bătrân 1431-1435. Hrisoave şi cărţi domneşti, insoţite de traduceri, ad-notaţiuni istorice şi ştiri nouă relative la biserica Domnească Sf. Nicolae din Curtea de Argeş. (Extras din Rev. p. Ist. Arch. şi Filol. voi. XVI, 1922, 1 f. + 46 p. (225-270).
Vechimea M-rei Snagov in Bucureşti, I, no. 1, 1935, p. 108-112.
www.dacoromanica.ro
230
Marta Andronescu
Nicolaescu St, Doc, = de la Mircea
Ohienco, Dvt gra- = maţy
Onciul D,, Radul = Negru
Onciul D., Titlul = lui Mircea
Onciul D., Origi- = nele Principatelor
Onciul D., Mir- = cea cel Bătrân
Onciul D.,
Păcală V., Răşinariu =
Puşcariu 1., Fami- = liile nobile
Documente inedite de la Mircea cel Bătrân, 1386*1418, in Bucureştii, I, 1935, nr, 2, pg, 301-344.
Dvi gramaty voevodj valasczkago Ivana Mirci Velikago, in Bizantinoslavika- Sbornik pro stu-diurn Byzantsko-slovanskych Rofinik, III, Svazek 2, Praha 1931, p. 415-429.
Radul Negru şi Originile Principatului Ţării-Româneşti, de D. Onciul, in Conv, Lit., XXIV, (1891), pg. 817-833; 944-958; 1044-1055;
XXV,	(1892), p. 41-50; 100-110; 529-539;
XXVI,	(1893), p. 24-38; 257-268; 332-.
Titlul lui Mircea cel Bătrân şi posesiunile lui, în Conv. Ut, XXXV, (1901), p. 1010-1035;
XXXVI,	(1902). p. 27-53 şi p. 716-753;
XXXVII,	(1903). p. 16-30 şi 209-231.
Originile principatelor române, de Dimitrie Onciul, Bucureşti, 1899, Ştab, de Arte Grafice „Elzevir", Pasagiul Român 12, VI + 252 pg. Mircea cel Bătrân, cuvintare comemorativă la cinci sute de ani de la moartea lui, de Dimitrie Onciul. An. Acad. Rom. Desbateri, S. II> Tom. XLI, (1918), p. 175-191.
Comunicare in chestiunea filia(iunii lui Basarab cel Tânăr, in Conv. Lit,. XXXVII, (1903), 710-711.
Monografia comunei Răşinariu de Victor Păcală, profesor la seminarul andreian din Sibiu. Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1916, VIII + 528 p. şi hartă.
Date istorice privitoare la familiele nobile române, culese de I. Cav. de Puşcariu. Publicate sub auspiciele Associatiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului românu. Sibiu, 1892. Tipariul tipografiei Archidiecesane. Pariea I, XVIII+184 pg, Partea II, IX+ 416 pg.
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţării-Româneştl publicate pănă azi 231
Puşcariu I., Frag- = Fragmente istorice despre boerii din Ţara Fă-mente istorLe	găraşului, de loan cav. de Puşcariu. IV. Si-
biiu. Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1907, X + 836 p. + Indice alfabetic.
Răuţescu I., Acte = Pr. Ioan Răuţescu, Acte şi documente muscelene, muscclene	in Bul. Corn, Ist, a României, voi. XII, 1933.
Sacerdoţeanu A., Un= Un hrisov de la Vlaicu-Vodă din 1369, în Rev. hrisov de la Vlaicu Ist., XXI, 11935), p. 240.
Sacerdoţeanu A., — Ctitorii mănăstirii Cutlmuz, in Bis. Ort. Rom., Ctitorii m-rei Cuu L, (1935). liimuz
Sacerdoţeanu A.,Mi-= Ceva despre Mitropolitul Hariton al Ungro-tropolitul Hariton vlahiei 1372-1380. Bucureşti. Tipografia cărţilor bicericeşti, 1936, 14 pg. extras.
Şincai, Chronica = Chronica Românilor, şi a mai multor nemuri în cât au fost iale aşa de amestecate cu Românii cât lucrurile, întâmplările şi faptele unora fără de ale altora nu se pot scrie pre înţeles. Din mai multe mii de autori. în cursul de 34 de ani, culese şi după anii de la naşterea Domnului Isus Hristos alcătuite, de Gheorghe Şincai din Şinca, Doctorul Filosofici şi al Theologiei, fostul Director al scoa-lelor naţionalice in toată ţera Ardeiului şi Diortositoriul cărţilor în crăiască Tipografie a Universităţei Ungureşti.
Ediţiunea a doua, tipărită de Ministeriul Cultelor şi al Instucţiunei Publice.
Tomul I. Anii 84-1439, XXXVI+ 633 p.
Tomul II. Anii 1440-1614, 524 p.
Bucuresci. Tipografia Academiei române (Laboratoriî români) 26. Str. Academiei 1886.
Ştef. Ieromonahul = Viaţa prea cuviosului Nicodim Sfinţitul arhimandritul şi întemeietorul Sfintei Mănăstiri Tis-mana. Pământ şi sufet oltenesc, nr. 34-38, Craiova, 1935, IV + 110 pg.
www.dacoromanica.ro
232
Marta Andronescu
Ştefulescu A, Tăr- = încercare asupra istoriei Tărgu-Jiului, de Ale-gu-Jiului	xandru Ştefulescu, Bucuresci. Stabilimentul
Grafic, I. V, Socecu, 59 — Strada Berzei — 59, 1899, 10 - XX, 284 p. 4- 17 pl. + 2 hărţi h.t.
Ştefulescu A„ Dom- = Contribuţiune la domnia lui Vlad Călugărul nia lui Vlad Că- dupe crisoavole din Muzeul Gorjului, de A. lugărul	Ştefulescu in Noua Revistă Romină, 1900, voi,
2, no. 22, p. 376-377.
Ştefulescu Al., Gor- = Gorjul istoric şi pitoresc, de Alexandru Ştefu-jul istoric	lescu, Tirgu-Jiului. Tipografia N. D. Miloşescu,
Furnisoru Curţii Regale, 1904. LXIX + 421. p. Harta Gorjului, 38 stampe şi 4 facsimile.
Ştefulescu Al., Isto- = Istoria Tărgu-Jiului, de Alexandru Ştefulescu, ria Tărgu-Jiului Târgul-Jiului. Tipografia Nicu D. Miloşescu, Furnisorul Curţii Regale, 1906. IV + 482 p,
Ştefulescu Al., Doc, = Documente slavo-romăne relative la Gorj, 1406-slavo-romăne	1665, de Alexandru Ştefulescu, Tg-Jiului. Ti-
pografia, Nicu D. Milosescu, 1908, 624 pg-
*îănăstirea Tismana, de Alexandru Ştefulescu, Bucureşti. Inst. de Arte Grafice, Carol Gobl, Sr. Ioan St. Rasidescu. Str. Doamnei, 1909, 1-493 pag.
Acte şi documente relative la Istoria Renascerei României. Publicate de Dimitrie A. Sturdza şi C. Colescu-Vartic. Volumul I, 1391-1841. Academia Română Publicaţiunile Fondului princesa Alina Ştirbei. No. IV, 1099 p. Bucuresci, „Instit. de Arte Grafice, Carol Gobl“, 1906
Juriul la Români, de Gr. G. Tocilescu, in Foaia Soc, Românismulu. 1871, pg. 463-473! 503 516.
Tocilescu Gr, Ce- = CeiateamBucuresci sau Cetatea Dîmboviţei, de tatea Bucureşti Gr. G. Tocilescu, in Revista Tinerimea română, noua serie, Voi, I. Fasciculul I, Buc., 1898, pg. 1-24.
Ştefulescu Al., Tis- = mana
Sturdza — Colescu-Vartic
Tocilescu Gr., Ju- — riulu
www.dacoromanica.ro
Repertoriul documentelor Ţârli-Româneşti publicate până azi
233
Tocilescu Gr., 534 Doc. istorice
Tunusli, Istoria (i. e Mihail Cantacuzino)
Ulianiţki
Uspensky, Istoria Athona
Vasilescu Al., Urmaşii lui Mircea
534 Doc. istorice slavo-romine, din Ţara-Romi-nească şi Moldova privitoare la legăturile cu Ardealul 1346-1603. Din arhivele oraşelor Braşov şi Bistriţa în text original slav însoţit de traducere romineascâ. Tipărite la Viena in 1905-1906, in atelierele Adolf Holzhausen S-ri, prin îngrijirea lui Gr. G. Tocilescu. + 28 Septembrie 1909.
De vânzare prin Librăria „Cartea Romi-nească", Bucureşti, 1931, XXXVI +551 p.
Istoria politică şi geografică a Ţerei-Romanesci de la cca mai veche a sa ‘întemeiere până la anulu, 1774. Dată mai antaiu la lumina in limba grecescă la anul 1806, de Fraţii Tunusli, tradusă de George Sion. Bucuresci, Tipographia Naţională a lui Stephan Rassidescu 1863. VI + 192 pg.
AldTCpIdd&l A<\ S NCTOpiH K3AHMHKIJ[S 0TN0-IJIfftlHf PoCCIH, IlOAXIHH, illOrtAdKIH, EdAd\IM H
T\*piţiH. ex X1V-XVI. B. B. GoEpAHH&u E. A,. & AldHHlţKHA\&. AloCKOBd 1887.
FOCTOKX j(pHCTIdHCKIH flOoHK A^KTOpd *«* rtHNCKOH-C/lOKfCNOCTH rnHCKOHâ Ilop^Hpid Vc-(UHCKdro. GdHKTncTcpEyprx. THnorparjiid ha\-(ICperOCKOH AKdACAtÎH HdţfKX. EdC. Octp. 9. <\, No. 1892.
[Hcropia tlOoHd. lldcrx III. flOonx Aloua-iuckui. OyAKBd ere cx 911 no 1861 toa& Or.vb achhc Kropoc. IIoak PcAdKiţmo II fl CBipKţ-j D + 607. pg.
Urmaşii lui Mircea cel Bătrân până la Vlad Ţepeş, 141&-1456. I. De la moartea lui Mir-cea-cel-Bâtrân până la Vlad, Dracul. 1418-1437, de Alexandru A. Vasilescu. Extras din Rev. p. Ist., Arh. şi Filol. voi. XV. Bucureşti, 1915, 55 pg.
www.dacoromanica.ro
234
Marta Andronescu
VeneJia I.,
Veress A., Acta et Epistolae
Vladescu I.
Xenopol A. D., Vechile aşezăminte
Xenopol A, D., Drăculeşti şi Dă-neşti
fi/idjfo-KO/irapcKia h/ih A^Ko cadKaHCKia epa-lUaTXl CoEpdNHXIS H OEXHCHCHHX1H lOpifMX RtHt.MIHXIMX. G. IlcTipE^pi'X.
Bx THnorpa^iH HaxnipaTopcKOH poccmcKOH llKaAfiHiH 1840.
Fontes rerum Transylvanicarum. Erdelyi Torte-nelmi Tovrdsok. Tomus IV. Acta et Epistolae relationum Transilvaniae Hungariaeque cum Moldavia et Valachia. Collegit et edidit Dr. Andreas Veress. Volumen Primum 1468-1540. Eacsimilibus 5, illustratium, Budapest. Typis Societatis Stephaneum Typographieae 1914.
Despre dări sau impozite I, Birul, Bucureşti [1926], 70 p.
Studii asupra vechilor noastre aşezăminte, in Conv. . VIII, (1874) p. 137-152, 182-196, 214-234.
Lupta intre Drăculeşti şi Dăneşli, de A. D. Xenopol. An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ii'.., S. II. Tom. XXX, (1907-1908), p. 183-272. Publicat şi in Arhiva Iaşi, XIX, (1907).
www.dacoromanica.ro
ION-RADU MIRCEA
Câteva documente argeşene
www.dacoromanica.ro
Câteva documente argeşeni
_____	de Ion-Radu Miiceâ
Documentele de faţă sânt proprietatea familiei D, Cioran din comuna Mălureni, judeţul Argeş, şl mi-au fost comunicate de d. profesor A. Sacerdoţeanu. La Direcţiunea Generală a Archivelor Statului se mai găsesc transcrise încă patru documente referitoare la Mălureni, presintate în 1929, pentru traducere sau transcriere, de d. Gh. D. Cioran i
1575, Ianuarl3: traducere din secolul al XVIII-lea, referitoare la aceleaşi proprietăţi ca in documentul publicat mai jos, la no, 1, din 1576, April 30; privesc un proces lung început supt Domnia lui Petru-Vodă cel Tânăr (1559-1568).
[1568-1577], Ianuar 17 t act slav, referitor la o pâră în familia popei Bădilă, tot din documentul no. 1.
1586, Septembre 1 : act slav, referitor la alţi proprietari din satul Mălureni.
1619, Septembre 3: traducerea din secolul al XVIII-lea referitoare la o parte din proprietarii satului Mălureni, cari s’au vândut rumâni lui Radu Şerban Voevod (1602-1611) şi s’au răscumpărat de la Radu Mihnea Voevod (1611-1616).
1753, Septembre 3- Un zapis de zălogire a unei părţi de moşie din Mălureni.
Tot la aceiaşi instituţie se mai găsesc, in secţia istorică şi printre documentele şi condicile mănăstirilor Bistriţa, Vieroş, Valea, etc., documente privitoare la părţile boiereşti şi mănăstireşti din acest sat, începând cu anul 1456.
Dintre localităţile menţionate am putut identifica > satul Mălureni, in judeţul Argeş, aşezat pe valea Vâlsanului; muntele Do-broneag, aşezat Ia Nord de satul Nucşoara, judeţul Argeş, în partea stângă a văii Vâlsanului; seliştea Păuleştlior, judeţul
www.dacoromanica.ro
238
Ion-Radu Mircea
Muscel, ar corespunde satului Păuleasa, aşezat pe Râul Doamnei; seliştea Răteştilor, judeţul Argeş, ar corespunde satului Răleşti.
Cât priveşte satul Flămânzeşti, el este pomenit ca proprietate a mănăstirii Argeş încă din vremea fundării lăcaşului lui Neagoe Basarab Voevod. Actualmente este o comună în imediata apropiere a oraşului Curtea-de-Argeş.
I.
1576 (7084), April 30, Bucureşti > Porunca prin care Alexandru Voevod şi Domn al Ţârii-Româneşti întăreşte stăpânirea lui Dragomir Bătrânul, a fiicei sale, Calea şi a nepotului lor, popa Bădilă, peste jumătate din satele Mălureni şi Şoptani, din siliştile Păuleştilor şi Răteştilor şi din muntele lui Dobroneag.
f AIhaoctiio Eojk'uw Jw fljUtâatiApS RofROAa h l'ocnoAHnx rxcoh 3fMM XrrppivKaaxi’HCKOH, exmx RfAHKaro h np-feA®Kparo AlHpqa KofROA8 cmh8 AlHXNfK RofKOA®, AdK‘1'r rocnoACTRO a\h cit no-Kf/ik[nif rocnoACTRd]A\H APar0A'HP Kxtpxn8a H cx hhx cuhorh CH fAHIţfM EOTX A'ICT, laKOJKf Aa<"8 KT WMHH8 8 AlxaSp-bHH, nOAORHHO WT CfAd, H WT UlonTdHH CfAO n[oi]OEH[no] H WT CHAHtirfc llxSAfijJHAOp nOAORHHO H wt CHAiup'b Pxtmjihaop iioaorhho h wt MgHTfAf A,0Ep0H’kr0E0 nOAORHHO, nOHf>Kf fMO CST CTapf H npaRf wMHHf. sa a^A'hS. fl noTOiW npi'H^f ca.w A,paroA\Hp np£A roc-noACTRa «h, Tfp£ AaA< h 8ao>kh no turoR A’-ipfpf no hm£ [Khuij h] Kaa-b, naA NfroRf wmhh£ khiiu p-fcx> HaA KxcfeXi aaH Aa ct sn[afT] naA Tprraro A<aa> 8 noa» h wt rop8 h wt roaî h wt c8xa h wt naaii[Htio wt n]ocR8Af* fl a noc/if Khiua wna ch npoAaaa fio a**® si [wmhhS] mto fCT rhiu£ nHcano Rxca wt nocR&Af, WT AlxAgp'bHH H WT UÎOnTaHH [h WT CHjanip'fc Ilx8Afl|IHAOp H WT CHA-bip-b PxTfipHaop H wt [nAannJnoM A,OKpon-feroR, h noKgnna fCT anfncfWA\ RniufR nona Exahax [RHiufp-bxl wmhh£ sa .«3. acnpn cpfEpfiiH n sa 4&c. acnpn noRiţg. [d noToai] hau a kt nona Ex-AHax np8 cxc cfao GTOAHHManîn pdA’f RHiUfnnţcanf wmhh£ ...nAj-bnHA H gSfA Mg fCT WRlţH .M. H Kpa[Rf ... H We[P0K] SA WRfC ,p. H KAan sacbno .V. n pasApaa ABa • • • tîa\ paAÎ npoAaA* Rmna TfX WMHHf H CfAa RHIllfHAlfHH 1. . . WT CROfAU A®bP®a' ROA'fe H cxc gxnanif Rxc-fcM Mfri'iaiuoM h ceaam wt w[koao] h wt np-feA rocnoACTRa mh. Gfro paAÎ AaA®X H rocnoACTRO mh nonfR Ex-
1 Loc rupt în original.
www.dacoromanica.ro
Câteva documente argeşefie
239
A»AX IdKO/Kf fi,i HM £CT Cfdd H WMHHf BX WJfdKS HHM H CKIHOKHM HM, BH$KOM H np-kBH$H(TOA\ HAI H H£ WT KOrOJKA® NfnOKOA'fcEHMO no pfuh rocnoACTBA aih. GfWf cb£A»tiai£ nocTABHX rocnoACTBO A\H JKSndH iBdUIKO BfAHKH A^OpHHK H JKSndH [IlJ-fcrOf BfAHKH AWPO-ijifT H GTdH CndTdp H fllHTp-fc BHCTHfp H BpdT$A KOMHC H EdA"fc CTOAHHK H TOHlţ-fc nf^dpHHK H JKSndH (ÎTOHKd BfAHKH (TOCT'fcrtHHK. H HCnpdBHHK H-krOf BfAHKH AWroOfT. H 43 £JK£ HdnHCd)( H’kr BX CTOAIIH rpdAOy ESKSpfipH, MfCHIţd flpnHAÎf .A. A^XH. d BX TfKM-l|JH?Kf A-fcTOM U’T tlAdAld A® CfrO nHCdHÎf, BKA’kT .^3nA.
f Iw SlAHădHApS BOfBOAK [L. P ] AAHAOCTÎd KOJKÎd TOCnOAHHK.
Traducere.
Cu mila lut Dumnezeu Io Alexandru Voevod şl Domn a toată ţara Ungroviahiei, fiul marelui şi prea-bunului Mircea Voevod, fiul lui Mihnea Voevod, dă Domnia Mea această poruncă a Domniei Mele lui Dragomir Bătrânul şi cu fii săi câţi Dumnezeu ii va da, ca să-i fie moşie la Mălureni, jumătate din sat, şi din Şoptani satul jumătate, şi seliştea Pauleştilor jumătate, şi din seliştea Râteştilor jumătate, şi din muntele lui Dobroneag jumătate, pentru că îi sânt vechi şi drepte moşii de moştenire. Iar apoi a venit insuşi Dragomir înaintea Domniei Mele şi a dăruit şi a aşezat pe fetele lui, anume [Visa şi] Calea, peste moşiile lui sus-zise, peste toate, insă să se ştie: peste a treia parte, la câmp şi din munte şi din apă şi din uscat şi din plaiuri, de peste tot. Şi după aceasta Vişa şi-a vândut partea ei de [moşie], care este mai sus scrisă, toată, de peste tot, din Mălureni şi din Şoptani şi din seliştea Pauleştilor şi din seliştea Râteştilor şi din [muntele] lui Dobroneag. Şi a cumpărat nepotul Vişei, popa Bădilă, [sus-zisele] moşii, pentru 7.000 aspri de argint şi pentru 1.200 aspri noi. Apoi a avut popa Bădilă pâră cu satul Stolnicenii pentru sus-zisele [moşii ... şi] l-a prădat şi i-a luat oi 40 şi vaci ... şi obroace de ovăs 100 si clăi de fân 10 şi a rupt două. .. Deci a vândut Vişa acele moşii şi sate sus-numite ... de bună voia ei şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi satelor din prejur înaintea Domniei Mele. De aceia am dat Domnia Mea popei Bădilă să-i fie satele şi moşiile ohabnice lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintite, după cuvântul Domniei Mele.
Iată şi martori am pus Domria Mea pe jupan Ivaşco Marele
www.dacoromanica.ro
24o
. Ion-adu MircSa
Dvornic, şl jupan Neagoe Marele Logofăt, şi Stan Spătar, şi Mi-trea Vistier, şi Braţul Comis, şi Badea Stolnic, şi Gonţea Păharnic, şi (upan Stoica Marele Postelnic. Şi ispravnic Neagoe Marele Logofăt. Şl eu care am scris, Neagu, în cetatea de Scaun Bucureşti, luna Aprilie 30 zile, şi în anii curgători de la Adam până la această scrisoare, în anul 7084 (=1576).
Io Alexandru Voevod [L. P.J, din mila lui Dumnezeu Domn.
(Document original slavon, scris pe hârtie format mare şi dublu, pecete aplicată, timbrată in hârtie j cu legenda f nenaT Iw flae-SdHApe BofKOAa i’[ocn«AH]HK BaauiKOc.)
II.
1586 (7094), Iulie 10, Bucureşti. — Porunca prin care Mihnea Voevod şi Domn al Ţării-Româneşti întăreşte stăpânirea lui Oprea şi Tudorei peste o parte din siliştea de la Mălureani, cumpărate de la Stana, fata popei Bădilă, şi de la soţul ei, Standul, precum şi de la fiul lor, Buta.
f AlHaocTi» KO>Ki[io Iw AlHjfH'k] KotKOAa h I’ocnoAHHx excoc 3ca\ac SrrppwKaa[j(iHCKOf] ckihx bcahkai'O h Ac^paro tlaHădHApx KOfKOAa AdRdT rocnoACTKo «h cit noscacHia rocnoACTBa «h (x)npCH H CSC CWH0b[0M HA\] CdHLţH d\8 Eorx A<»CT, HKOJKC A<> fCT wmhh8 8 MxaSptHH h[8 wt] cfAaaHiiiS ckc h,v\aT cTap8, h ape h npHaoxtcHÎa ito cct npHAOJKHa wr kx nair h wr kx noa»
....HAf M>f CCT, RXC, WT WK0AH0 K8KCB c[m8, KOA]tlKO CC J(TCT H[s]i;pdT, (iohckc io cct noKŞnHA wt &TaHd [A»]4Jcpa noncR Ex-Ahax h wt m8>k ch Gt^hmioa h w]t ckih8 ch E8Ta sa <a$. H nax noK8nHa (x)np-k h [Axip]c[p]a cro T8A«pa hhb wt kx a— cm 8. HndK wt naA GTaua h wt m8>k ch GTdHMiOA sa -t- acnpH rwTOKH. H npoAMowc bhiu[c pcmchh a»Af] ci» wmhh8 sA hh^hom AOSpOBOA'b H CXC SHAHÎd BXCCM Mc[rHia]lUOM WT WKpXCTX HM. Gcro paAÎ A&A*X h rocnoACTKO mh (x)npcH h T8aopch cic wmhh8 sa KgndRdHi’c khth hm bx wmhh8 h wj(dK8 h,v\ h ckihorom hm h BHSKOM H np'kRHgMCTOM HM H HH WT KOrOJKC HCnOKOA’kBHMO C10 pciH rocnoACTBa mh. Gokc h CR-fcAcTeaie nocTdKawjf rocnoACTRO mh: >K8ndH AlHTp'b scaHKH ab°Phhk, h »8naH Kncap bcahkh ao-roijscT, h IlapacKHBa bhcthhp, h IlxTpS cnaTap, h PdAoya komhc, h EaaACV*A nc\apiiiiK, h i’cprc bcahkh nocT-katiHK; h HcnpaBHHK Kncap bcahkh AwrotjicT. llncaa Gtah 8 rpaA«V' B8K8peijjH («cernea
www.dacoromanica.ro
Câteva documente argfeşene
241
ie^îf, -I- AkHH H WT	[a« HhlH-k] TjKSipfT -UT EKAlT 3MA-
f Iw MHj[irk Eoikoa^ [L. P.] Mhaoctîio ko/Kîw rocnoAHHk.
Traducere:
Din mila lui Dumnezeu [Io Mihnea] Voevod şi Domn a toată Ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Alexandru Voevod, dă Domnia Mea această poruncă a Domniei Mele Oprei şi cu fiii lui cîţi Dumnezeu îi va da, ca să~i fie moşie la Mălureani, [însă din] seliştea pe care o are veche, cât şi din adausul pe care l-a adăugat către drum şi către câmp şi . . . unde este, tot, în jurul casei . . . , cât se va alege, pentru că a cumpărat-o de la Stana, fiica popei Bădilă, şi de la soţul ei St[anciul] şi de la fiul el Buta, pentru 1.500 aspri. Şi iar a cumpărat Oprea şl [fiica] lui, Tudora, 1 câmp către ... lui, tot de la Stana şi de la soţul ei Stanciul pentru 3C0 aspri gata. Şi au vândut sus [scrişii oameni] această moşie de bună voia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul lor. Deci am dat şi Domnia Mea lui Oprea şi Tudorei această moşie de cumpărătoare, să li fie In ohabă lor, şi fiilor lor^ şi nepoţilor şi strănepoţilor lor, şi de nimeni neclintită după vorba Domniei Mele.
Iată şi martori am pus Domnia Mea pe jupan Mitrea Marele Dvornic, şi jupan Chisar, Marele Logofăt, şl Paraschiva Vistier, şi Pâtru Spătar, şi Radul Comis, şi VIadul Păharnic, şi Gheorghe Marele Postelnic. Şi ispravnic Chisar Marele Logofăt. A scris Stan, in cetatea Bucureşti, luna Iulie, 10 zile, şi de la Adam până astăzi ani curgători, In anul 7094 (=1586).
Io Mihnea Voevod, din mila lui Dumnezeu Domn.
(Document original slav, scris pe pergament, foarte şters, ros în câteva locuri, cu pecete aplicată pierdută. Pe verso men~ ţiuneai „Transcris no. III, la 10 Ianuar 1901, Bucureşti. I. S. Cio-ranu“, iar, pe partea textului, menţiunea de traducere la Direcţia generală a Arhivelor Statului la no. 668/1929.)
III.
1674 (7182), April 16.
Porunca prin care Duca Voevod şi Domn al Ţării-Româneşti Întăreşte prin hrisovul său ieşirea de supt rumânie a lui Radul sin Gheorghe Gonciul din Flămânzeşti, judeţul Argeş, care dă
16
www.dacoromanica.ro
242
ton-Radu Mircea
in loc Mănăstirii Argeş şi egumenului Iosif un ţigan anume Lupul, „suflet pentru suflet".
t AIhaoctÎiw KOJKîew Ho A,oyKd Eocboa<> h 1'ocnoAHHk kkcoio 3fMAt SrrppwKddjfîicKWivi A'JKdT rocnoACTKOAiH cido noK-k.UHiio rocnoACTKd mh acestui om anume Radul sin Gheorghe Gonciul ot Flămânzeşti ot sudstvo Argeş, ca să fie de acum înnainte in paace şi slobod de rumânie el şi cu toţi feciorii lui câţi Dum-nezeu i va lăsa, de cătră sfânta mănăstire den Argeş şi de cătră părintele egumenul Iosif şi de cătră tot sâţborul] sfinţii mănăstiri, pentru că, fiindu el rumân sfintei mănăstiri Argeşului den sat, den Flămânzeşti, şi fiind nelnsurat şi neavând nice un folos mănăstirea de el, mers-au cu mare rugăminte la părintele egumenul Iosif şi la tot săborul sfintei mănăstiri, zicând ca să se răscumpere cu bani. Intr’aceaia părintele egumenul, inpreună cu tot săborul, au socotit că într’alt chip nu-1 vor răscumpăra, să se lipsească sfânta mănăstire de ajutor şi de rob, ce i-au dat voe să cumpere un ţigan, [să] dea la sfânta mănăstire rob pentru rob. Deci el încă au făcut cum au putut şi au cumpărat un ţigan, anume Lupul, şi l-au dat sfintei mănăstiri Argeşului suflet pentru suflet, ca să fie sfintei mănăstiri de hrană şi de ajutor, precum am văzut Domnia Mea şi zapisul părintelui egumenului şi a tot săborul la mâna Radului, şl cu mulţi boiari şi oameni buni mărturie, scrişi în zapis şi iscăliturile lor puse jos. Drept aceaia i-am dat şi Domnia Mea această carte [a Domniei Mele], ca să fie de acum înnainte in paace şi slobod de rumânie, el şi cu feciorii lui şi nepoţii, strenepoţii, de cătră sfânta mănăstire Argeşul şi de cătră tot săborul ce va fi de acum înnainte, de cătră niminea bântuială de rumânie să nu aibă în veaci. H hi WT KOTOJKAO HinOKOA'kSHiMO no[pH3Ato] rOCnOACTKdMH. GtfKt OyEO ' h ckiaitiaîi nocTdKA-fej(WM rocnoACTBd a\h : jupan Chirca Velichi Ban Cralevschi i pan Stroe Velichi Dvornic i pan Radul Velichi Logofăt Năsturel î pan Vâlcul Velichi Vistier i pan Mihaiu Can-tacozino Velichi Spatar i Tudor Velichi Clucer i Liţcarache Velichi Postelnic i Preda Velichi Stolnic i Barbul Velichi Comis 1 Vintilă Velichi Paharnic i Barbul Vâlsanul Velichi Slujer i Pădure Velichi Pitar, i ispravnic Pârvul Cantacuzino vtori Logofăt. H HdnHCdX KAdAOyM MICHl^d dnpHAÎf .SI. TllfNÎd A’feTWM WT ChSAdHÎd A\îpy	VSnB-
t Iw Kd JîoiBOAâ [L. P.] AIHAOCTÎW rOCnOAHHk,
Noi Duca Voevoda Radul Năsturel Velichi Logofăt.
www.dacoromanica.ro
Câteva documente argeşene
243
(Original românesc pe pergament (40 cm. X 33 cm.), pecete mare aplicată, căzută. Semnătura, iar, in colţul din dreapta jos, semnătura logofătutui Năsturel.)
Satul Flămânzeşti, în judeţul Argeş, e la 29 km. de Piteşti şi la 1 km. de Curtea-de-Argeş.
www.dacoromanica.ro
G. ZER VA
Călătoria lui Evlia Celebi Efendi
www.dacoromanica.ro
Călătoria lui Evlia Celebi-Efendi
— Tradusă de G. Zerva, cancelarul Legaţiei României din Ankara —
Despre vilaietul (ţara) Valahiei Albe 1 (care nu face parte din fârile supuse).
De mai multe ori, acest umil servitor a trecut prin această ţară a Valahiei, pe care a visitat-o şi admirat-o. In trei războaie victorioase, multe şi importante prăzi am luat. In această carte însă se vorbeşte de oraşele şi satele pe care nu le văzuserăm în timpul războaielor sus-menţionate.
Despre satul Cer nas (Cerneţi) ’, situat pe malul Dunării şi în faţa fortâreţei mFethul Islam“ (Cla doua).
Am stat în acest sat, care are, în total, două sute de case părăsite, blăstămate, două biserici şi trei mănăstiri. In acest sat domneşte un boier ghiaur (creştin) numit de către Beiul (Domnul) Valahiei.
Boier însemnează Voevod (sic). Dreptul de a spânzura şi a judeca toate crimele şi delictele în aceste localităţi aparţine boierului. Posedă cinci sute de soldaţi ghiauri. Este stăpân asupra vre-o sută cinzeci de sate şi oraşe în total, dar aceşti ghiauri sânt foarte cruzi şi tirani cu raialele. Insă în vilaietul (judeţul) lor e linişte şi siguranţă.
Călări pe caii noştri şi însoţiţi de câţiva însoţitori ghiauri, am ajuns, după un mers de o depărtare de o săgeată, la vechea cetate a Severinului. * *
1 Turcii denumiau Ţara Munteniei cu numele de Eflac, iar Ţara Moldovei cu numele de Bogdan. — Pentru tot ce se aduce aici a se compara traducerea altei părţi, de d. dr. Andrei Antalffy (cu biografie), în voi. XII, din Buletin.
* Denumirile de localităţi nu pot fi date cu precisie, întru cât, după scrisul turcesc arab, este greu a şti dacă se ceteşte i, e, u sau a. Lipsa de vocale Îngreuiază şi mai mult pronunţarea numelor proprii-
www.dacoromanica.ro
248
G. Zerva
Despre vechea cetate a Seoerinulpi.
tn anul — (gol), Gâzi Bali-Beiu, comandantul fortăreţei Semendria a fost numit comandant şef al cetăţii Severinului, pe care a cucerit-o. Această cetate a fost distrusă şi devastată prin construirea a mai multor şanţuri subterane, iar pietrele, porţile de fier, muniţiile şi tunurile au fost transportate în faţă, unde s’a construit din nou fortăreaţa numită „Fethi Islam" (Cucerirea Islamului). încă şi astăzi, lângă Dunăre, se văd câteva turnuri din fortăreaţa Severinului.
Causa construirii acestei fortăreţe este următoarea :
După cum spune istoria lui Ianuan (Ianvan), in acel timp, vilaietul Valahiei era supt stăpânirea Ardealului unguresc, iar, de cealaltă parte a Dunării, pe locul unde este construită fortăreaţa Fethi-Islam, Vidinul, Bielevo, Serbova, Lescofce, Lofce, Nicopoli şi Restova sau Destova, toate aceste fortăreţe erau supt stăpânirea ghiaurilor valahi şi fiilor Lăzilor. Banul Valahiei, Cogea-Mi-halco (Marele Mihalco), pentru a trece din această fortăreaţă a Severinului pe cealaltă parte a Dunării, adecă in cartierele şi oraşele susmenţionate, construieşte pe Dunăre un pod imposant, cu douăsprezece arcuri.
Arcurile sânt tot aşa de mari şi groase ca şi arcurile Sfintei Sofii, deci o construcţie imposantă. De cealaltă parte a Dunării, adecă din partea fortăreţei Fethi-Islam, construieşte o mare fortăreaţă, numită fortăreaţa Severinului.
Chiar în present, între cele două cetăţi ale Severinului, in mijlocul Dunării, se vede încă o punte compusă din douăsprezece arcuri, care din punct de vedere instructiv este foarte importantă. Iar din cele două fortăreţe au rămas numai dărâmăturile construcţiilor; insă sânt demne de admirat, şi studierea este foarte instructivă.
In acel secol, pentru construirea acestor două fortăreţe şi a podului de peste Dunăre însemna să posezi o putere destul de importantă spre a putea construi pe apă un pod aşa de mare, cu douăsprezece arcuri. Acest imposant pod a putut dura mai multe sute de ani pe fluviul Dunărea, adecă pănă în anul 761 după Hegiră, când Gâzi Hudavendighiar a trecut din Brusa in ţările rumeliote, cucerind cetatea Adrianopolului din mânile regelui grec Edrune (sic), oraşul Filipopol, aparţinând micului Ma-chedon, oraşul Sofia, fortăreaţa Scopie (Uschiub) şi altele mai mult
www.dacoromanica.ro
Călătoria lui Evlia Celebi- Efendi
249
decât o sută de fortăreţe puternice, care au fost cucerite de către Gâzi Hudavendighiar.
Umilii ghiauri, auzind că Hudavendighiar va sosi şi la fortăreţele de la Dunăre, aşteptau gata de luptă în fortăreţele Seve-rlnului. Prin voinţa lui Dumnezeu, la Cosova, Gâzi Hudavendighiar se luptă cu şapte regi ghiauri şi iese victorios, după ce distruge armatele celor şapte regi. Regele Valahiei cu resturile armatei sale a căutat să scape prin fuga ce a avut loc, insă armata vitează a fiilor lui Gazi-Mihal din Blobeli au distrus resturile armatei Valahiei, urmărind-o pănă la Dunăre. Armata păgână, ajungând la fortăreţele Severinului, căută să treacă Dunărea, insă, din causa marii îmbulzeli, soldaţii păgâni au fost măcelăriţi de către armatele musulmane, astfel au fost trecuţi prin sabie ghiaurii cari n’au putut trece Dunărea. în caşul acesta ne-mai rămânând soldaţi păgâni cari să fie capabili de a ţinea arma, armatele musulmane, cu săbiile scoase şi cu strigătele de allab, allah, au trecut de cealaltă parte a Dunării, pe pod, şi, in timp de şapte zile şi şapte nopţi, după ce au distrus şi devastat din bielşug ţările Valahiei, Moldovei şi Ardealului, s’au intors sănătoase şi cu multă pradă in fortăreţele Severinului, unde au pus păzitori şi s’a distribuit soldaţilor parte din prada ce li se cuvenia. După ce acele două fortăreţe au fost distruse, armatele musulmane s’au îndreptat spre câmpia Cosovei, dar, când au ajuns acolo, ce să vadă 1 Când Gâzi Hudavendighiar se plimba şi inspecta câmpia unde s’a dat lupta, contemplând cadavrele armatelor distruse, de odată un păgân cu numele deMiloş Coblachi', s’a sculat din rândurile cadavrelor şi cu cuţitul său a ucis pe Gâzi Hudavendighiar prin mai multe lovituri de cuţit. E drept că şi acesta a fost sfâşiat în bucăţi de către soldaţi, insă la ce folos, căci Sultanul cu credinţa musulmană s’a du*. Armatele musulmane s’au împrăştiat, iar maiestosul corp al lui Gâzi Murad a fosl transportat la Brusa şi înmormântat in curtea moscheii din Eschi-Capligeâ.
După aceste evenimente, păgânii s’au căit mult pentru cons" truirea acestui pod pe Dunăre, întru cât, spuneau ei, „prin măsurile noastre necugetate am deschis drumul armatelor otomane de a invada ţinuturile Valahiei". După aceasta, cu ajutorul soldaţilor
1 fobilovtci, Obilici.
www.dacoromanica.ro
250
G. Zei va
lor, au distrus podul, insă, când au aflat că Murad-Han Huda-vendighiar a fost ucis la Cosovo, au regretat foarte mult distru-gerea podului. In present, încă din acel secol, sus-zisul pod este distrus. Insă în luna Iulie, când apele Dunării scad, se văd în Dunăre cele douăsprezece picioare ale podului ca un fel de centură. Toată construcţia este făcută din cărămidă amestecată cu var, care încă pănă astăzi există. A fost dat ca acest umil servitor să vadă contraforturile acestui pod. După contraforturi, se vede cât de folositor era acest pod pentru cele două fortăreţe.
După ce am contemplat aceste fortăreţe şi podul, in ţinutul Valahiei, spre Est, după ce am parcurs un drum de cinci oare, pe o câmpie plină cu stejari, am trecut prin conacul satului Fior. După aceasta tot spre Răsărit şi după un mers de patru oare am trecut prin conacul portului Porosuc şi după trei oare am ajuns în conacul portului Calafat. Acesta este un sat înfloritor, compus din una sută case, şi guvernează un alt boier. Toate drepturile pentru resolvarea chestiilor publice şi private aparţin acestui boier, care-şi are supt administraţie toate porturile din lungul Dunării şi care fac parte din ţinutul Valahiei.
Eu, umilul, după ce am lăsat caii noştri in păstrarea acestui boier, am trecut Dunărea cu vasul şi am debarcat în fortăreaţa Vidinulul.
Despre fortăreaţa Vidinulul.
In anul 1070 (6078), când ne-am dus la războiul din Uioara împreună cu Cadizade Sehid-Ibrahim-Paşa, Paşa oraşului Ni~ copole, am descris, in amănunte, oraşul şi fortăreaţa Vidinului
După ce am cumpărat unele mărfuri şi după ce m’am întâlnit cu mai multe cunoştinţe vechi, am trecut iarăşi cu vasul la Calafat, unde am dormit noaptea, iar, a doua zi des de dimineaţă» după ce am luat de la boier însoţitori, am apucat direcţia spte Răsărit, în ţara ghiaurilor, am trecut prin satul Boiana (Poiana), satul Poesti (Pesnicole), satul UrgiToate aceste sate depind de boierul portului Calafat, compus din cinci-şase mii de case cu grădini şi vii, precum şi mănăstiri mari, locuite de ghiauri.
După aceasta, după ce am mers vre-o trei ceasuri printr'o câmpie cu stejari, am ajuns la conacul satului Berea şi apoi in Co-
1 Trebuie să renunţăm, în general, la identificări pe care nici d. Zerva nu le-a putut încerca (N. I.).
www.dacoromanica.ro
Călătoria lui Evlia Celebl-Efendi
251
mestlni, sat situat pe malul râului Jiiu, compus din o mie de case locuite şi trei mănăstiri. Râul )iiu izvorăşte din judeţele Ardealului şi se varsă in Dunăre, in faţa fortăreţei Rahova. După aceia am ajuns in satul Saduca (Sadova?), apoi in satul Co-culeni, in care se află o mănăstire mare situată intr’o pădure de stejari, care parcă ar fi o vie ideală, aparţinând „regelui* Mani (Matei). Apoi după trei oare de mers spre Răsărit se află conacul portului (Jiiului).
Despre conacul portului (Jiiului)-Pe râul Jiiu este aşezat un sat compus din cinci sute de case şi cinci rânduri de forturi locuite. Râul jiiu vine din munţii ardeleni ai Braşovului şi se varsă în Dunăre la această localitate.
tn această localitate locuieşte un alt boier, şi portul acesta este înfloritor. După ce am lăsat caii noştri în satul Jiiu, eu, împreună CU câţiva servitori, am trecut în faţă cu un vas.
Despre fortăreaţa Rahooa,
Fundatorul acestei fortăreţe este . . . unul dintre regii Sârbilor. Cuceritorul acestei fortăreţe, in anul . . . este Yildârâm Bayazid Han, însă, pentru cucerirea ei, multe dificultăţi s’au ridicat. După cucerire, Bayazid a distrus unele părţi din fortăreaţă. în present, turnurile aşezate pe un deal se prelungesc pănă la margenea Dunării. Dealul este compus din pământ galben, iar centurile fortăreţei sânt in formă pentagonală. Era o fortăreaţă frumoasă, având construcţia de piatră.
Cu timpul, fortăreaţa a fost aproape părăsită. în interiorul ei se găsesc numai cinci case, o moscheie şi o baie turcească părăsită, insă pe timpul Sultanului Ahmet-Han era foarte populată.
Ghiaurul Cogea-Mihal (Mibai Viteazul), care era Domnul Va-lahiei, odată cu îngheţarea Dunării, s’a revoltat şi, cu o armată compusă din o sută de mii de ghiauri, după ce a distrus şi prădat o sută şaptezeci de fortăreţe şi oraşe situate de-a lungul Dunării şi care aparţineau dinastiei Osmanlîilor, a cucerit şi această fortăreaţă, pe care apoi o distruse. Din această causă, încă din acel timp, interiorul acestei fortăreţe este nelocuit.
După ce am visitat şi această fortăreaţă, ne-im întors din nou cu vasul în Valahia. După ce am luat însoţitori de la intern* dentul boierului şi după ce am mers spre Răsărit, am ajuns in
www.dacoromanica.ro
252
G. Zerva
comuna Dobuleni, apoi în comuna Ianca, unde am fost primiţi ca musafiri.
în momentul când locuitorii mânau caii ia păscut, toţi ghiaurii satului, cu coasele, suliţele şi săbiile in mână, s’au năpustit asupra noastră, şi a avut loc între noi o luptă mare care a durat un ceas. Din partea noastră, un cal a fost rănit, iar din partea lor un băiat a fost omorît. In cele din urmă au înţeles că este o greşeală a întrebuinţa forţa contra forţei publice şi au încetat lupta (insoţitorii lor fiind oamenii boierului din satul Jiiu).
în momentul când ni-au oprit un cal de-al nostru spre a înlocui pe unul de-al lor, care a fost omorit, graţie lui Dumnezeu, din urmă au sosit boierii şi i-au restituit calul. Unul din ei ni-a spus: „Voi încetaţi lupta, întru cât noi de curând am scăpat de jugul Tătarilor şi Otomanilor".
Vătaful satului, după ce a învelit pe ghiaurul care a fost omorit, ne-a însoţit mai departe şi ni-a dat următorul sfat: „Să nu luaţi cu forţa caii de la păscut, întru cât ghiaurii acestei Valahii sânt gata de bătaie".
După cinci oare de mers, spre Răsărit, am trecut prin conacul comunei Bjeleni şi apoi prin satul Gârla. Aici cu vasul am trecut marele râu al Oltului şi ne-am odihnit pe partea cealaltă a râului.
în limpezile ape ale acestui râu, care izvorăşte din stâncile Ţinutului Ardealului, până la sosirea lui in Ţinutul Valahiei, vre-o trei sute de râuri mici se varsă in apele sale, care la rândul său se varsă în mama râurilor, care este Dunărea, in faţa fortăreţe! Nicopole şi in apropierea fortăreţei Ciol (?) (care însemnează loc deşert)1.
Pe acest râu circula unele vase, caicuri şi un fel de calcuri uşoare (cernic), care transportă mărfuri din vilaietele Valahiei în vilaietele otomane.
După o jumătate de oară de drum, de la ţermul acestui râu, pe care l-am trecut cu vasul, am ajuns la fortăreaţa Ciol.
Despre fortăreaţa Ciol.
în anul 745 Yildârâm Bayazit-Han, după ce a cucerit fortăreaţa Nicopole, din nou ghiaurii Eflacului (Valahiei) s’aq
1 De fapt: Cule, Turnu.
www.dacoromanica.ro
Călătoria iul Evlla Celebl-Efendi
253
Fevoltat, insă, după ce Valahia s’a cucerit din nou, pe teritoriul acesteia şi in faţa fortăreţei Nicopoli s’a început construirea acestei fortăreţe.
însă, din causă că extremitatea acestui loc era format din pământ băltos, a fost umplut cu pământ, intrebuinţându-se toate raialele, boierii şi soldaţii, aruncând pe acest pământ băltos sute de mii de saci umpluţi cu pământ, amestecat cu spini şi paie. După aceasta, în sus-menţionata localitate s’a construit o fortăreaţă frumoasă şi, întru cât această fortăreaţă s’a construit pe un teren umplut cu pământ (de al Valahiei), i s’a dat numele de Ciol (care însemnează loc deşert).
ţur împrejurul fortăreţei se compune din trei sute de paşi şi, intru cât aceasta este o mică fortăreaţă, i se mai zice şi Turnul
După aceasta, Celebi Sultan 'Mehmet, fiul lui Yildârâm Han a construit in;;exteriorul fortăreţei un mic cartier (varoş), incun-jurat cu ziduri solide construite din „petica", cu două porţi, una in spre margenea Dunării şi cealaltă spre uscat, astfel că fortăreaţa Ciol rămâne la mijloc, ca o fortăreaţă interioară. Ca şi turnul din Galata, aceste turnuri sânt rotunde şi acoperite cu şindrile, iar centurile şi cupolele sânt ascuţite.
In interior, afară de locuinţa comandantului fortăreţei, pivniţe şi deposite pentru muniţii, nu exista altceva. In spre Răsărit, în faţa unei mici porţi de fier, e un pod de lemn suspendat, insă în cartierul de afară, în varoş, sânt trei sute de case locuite de raiale. Acest cartier este proprietatea particulară a Sultanei Aişă şi este arendat pentru suma de zece accele 1 de una sută de mii de aspri.
De şi este pe teritoriul Valahiei, se ţine de vilaietul Nico-pole şi are in interiorul vilaietului Valahiei destul pământ bun pentru agricultură.
Despre fortăreaţa Ntcopole.
S’â descris in altă parte.
Din nou, după ce am luat o scrisoare de recomandaţie pentru Beiul (Domnul) Valahiei, am trecut de partea cealaltă, a Valahiei, in fortăreaţa Ciol, de unde am luat de la comandantul fortăreţei însoţitori.
1 pani de argint.
www.dacoromanica.ro
254
G. Zervâ
Despre conacele parcurse până la sosirea tn Bucureşti, Capiiala Valohiei.
In acest vilaiet, de câte ori n’am călătorit, de * câte ori n’am luat parte la luptele victorioase, şi ce prăzi am mai luat!,—însă prin părţile acestea n’am fost niciodată.
De la fortăreaţa Ciol, după ce am călătorit trei oare spre Ră-sărit, am ajuns in comuna Moila, care este atârnătoare de Turnul nostru. După aceasta, tot spre Răsărit, am trecut prin sasul Ulugi, şi apoi prin satul Comşani. Aceste sate sânt locuite de Valahi. După un mers de cinci oare prin sate locuite şi prospere am trecut prin comuna Palusen şi apoi pe lângă râul Palusen, râu mic, care de asemenea izvorăşte din munţii Ardealului şi se varsă in faţa marelui fluviu, apoi am luat-o spre Apus şi am ajuns in conacul Varoş.
Conacul Varoş al oraşului Varşani *.
Acesta aparţine altui boier. Este un ţinut foarte bogat al vi-laietulul Valahiei; chiar mierea creşte din pământ. De exemplu, din causa căldurii, pământul crapă, iar albinele vin şi fac miere in aceste crăpături. In timpul iernii, ploile fiind dese şi in cantitate mare, pământul se umflă şi crăpăturile se astupă, iar mierea iese de-asupra pământului. Iată pentru ce se zice că in ţara Efla-cului mierea creşte din pământ. Intr’adevăr este o ţară foarte producătoare.
Boierului i se dau optzeci de pungi iltizam (pentru chirie).
Boierul, Împreună cu şase sute de oameni, administrează şl face în totdeauna inspecţii în interiorul şi la graniţile vilaietului. Oraşul este aşezat într’un mare câmp de verdeaţă, având una mie de case, şapte mănăstiri şi o clopotniţă, precum şi trei sute de prăvălii.
In acest oraş, odată pe an, are loc un mare bAlciu, care ţine patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, unde negustori indieni, chinesi, arabi, persani şi greci aduc şi cumpără mărfuri. Mie, prin voia lui Dumnezeu, mi-a fost dat să visitez acest bâlciu în zilele de serbătoare, când femeile gbiaure şi ghiaurii cu căciulile negre şi cu calpacurile lor înfrumuseţează bâlciul. 1
1 VaroţanI, „orăjanl*, Slatina (N. 1),
www.dacoromanica.ro
Călătoria lui Evlia Ceiebi Efendi
255
tn timp de trei zile şi trei nopţi am privit şi m’am uitat la tot felul de ghiauri cu feţe feminine şi fete alese, cu capul descoperit.
După şapte ceasuri de drum prin regiuni fertile am ajuns la conacul oraşului Deliorman.
Conacul oraşului Deliorman.
Râul care trece pe aicea vine tocmai din Ardeal şi, după ce trece prin acest oraş, se varsă în Dunăre. Plasa aceasta a Delior-manului este compusă numai din localităţi şi sate. Nu există alt oraş, dar aicea domneşte alt boier. Este o plasă locuită. După aceasta am trecut prin satul Curteni, de aicea, după... ceasuri, am intrat in nişte munţi cu păduri şi sate, am trecut prin râul Lavehu, râul Rajovai şi am ajuns la conacul comunei Iesiceni, care este situat într’o livadă cu flori, pe margenea râului Argeş. Aceste trei râuri, care au forma unui păianjen, izvorăsc din vilaietul Ardealului şi, după ce trec prin vilaietul Eflacului, se varsă in Dunăre.
De aicea după un parcurs de cinci oare am ajuns în Bucureşti.
Marele oraş Bucureşti, Capitala Eflacului.
In anul..., in vremea Sultanului Mehmed al IV-Iea, când Mare Vizir era KoprUlii Mehmed-Paşa, s’a revoltat în ţara Bogdanului Burunsuz Constantin (Constantin Cârnul) şi s’a refugiat în oraşul Iaşi, după ce a devastat şi distrus oraşele Ismail, Brăila şi Isaccea.
In vilaietul Eflacului, blăstămatul Mihnea-Celepi, acest tânăr grec, care era fiul adoptiv al lui Chenan-Paşa şi care trecea drept prieten al dinastiei Osmanilor, întru cât a fost crescut de Atichâ-Sultana, acesta, când a fost Domnul Valahiei, s’a revoltat şl, după ce a trecut prin sabie şi foc, în Valahia, vre-o patru-zeci-cincizeci de mii de negustori mahomedani, a închis în fortăreaţa Giurgiului mai multe paşale, printre care Faldi-Paşa, Han-Arslan-Paşa şi Canacci-Carâ Ali-Paşa, şi continua lupta cu o mare căldură.
Koprâlâ-Mehmed-Paşa, aflând despre revolta din Moldova, a numit ca Domn al Bogdanului pe bravul Ştefan-Beiu, fiul lui Lupu-Beiu, fost Domn al Moldovei, închis în închisoarea Yedîkule.
Gazar-Zadfe Ahmet-Aga a fost numit ca Agaua Sangiacului iar Fazli-Aga, Agaua Fetelor.
www.dacoromanica.ro

G. Zerva
Umilul rob al stăpânului mieu am însoţit la Adrianopol pe Gazar-Zadfe Ahmet-Aga, care împreună cu Ştefan-Beiu, in timp de şapte-sprezece zile, au ajuns la Ismail. Totalul soldaţilor noştri se ridica la douăzeci de mii de oameni, insă sămănau ca armata lui Cemapiir, intru cât această armată era compusă din diferite naţionalităţi, ghiauri şi Armeni, băcani, bozagii şi chiar cârciumari, insă soldaţi evrei nu existau. Cu o armată aşa de împestriţată am plecat din oraşul Ismail. în al doilea popas, prin graţia lui Dumnezeu, am întâlnit mergând in direcţia Nord-Est patruzeci de mii de soldaţi tatari, cari aparţineau Tătarului din Bugeac, Mehmet Ghirai-Han, conduşi 'de Mubarec Calgai-Sultan, şi, intr’un marş forţat de zi şi noapte, prin graţia lui Allah, am ajuns in oraşul Iaşi, unde Burunsiiz Constantin, în luna..., ziua..., a fost omorit cu satârul de către Turcul Mehmet şi in acelaşi minut murdarul cadavru al ghiarului a fost aruncat pe zăpada albă, iar corpurile nenumărate ale ghiaurilor au fost făcute in bucăţi; supravieţuitorii au fost bine legaţi de mâni şi cap, iar in urmărirea atâtor mii de ghiauri fugari s’a pus Calgai-Sultan. Eu, umilul, de şi neobişnuit cu astfel de lupte, mi-am grăbit pasul şi in timp de trei zile şi trei nopţi am pus piciorul pe pământul Valahiei. De aicea, tot în trei zile şi trei nopţi, devastând şi incendiind aceste Ţinuturi, am atacat prin surprindere oraşul Bucureşti, de unde am luat... prisonieri şi pradă, iar după aceasta am pus un foc nemilos marelui oraş. Un aşa mare oraş intr’un minut s’a făcut una cu pământul. După aceasta am luat direcţia fortăreţei Giurgiului, distrugând inexpugnabilul cartier armat al pomenitului Mihnea cel Tânăr, Domnul Valahiei. Armata lui, compusă din patruzeci de mii de soldaţi, a fost trecută prin ascuţişul săbiilor, iar restul supravieţuitorilor ghiauri s’au înecat toţi in Dunăre.
Amănuntele acestor lupte victorioase au fost date şi descrise in anul... Deci nu le mai repetăm aci.
tn resumat, in secolul acela am distrus prin foc oraşul Bucureşti, şi, de atuncea până astăzi, trecând... ani, acest oraş a devenit un oraş aşa de bogat, aşa de frumos şi locuit, incât s’ar zice că este un fel de vie.
Descrierea oraşului Bucureşti.
După spusele istoricului ungur Ersak, întemeietorul oraşului Bucureşti ar fi Gebel-Himme, din tribul Beni-Cureiş, care pe
www.dacoromanica.ro
Călătoria Iul Evlla Celebl Efendi	257
timpul Califului Omar a fugit în Antachia şi s’a refugiat la împăratul Rumului, întru cât, fiind condamnat a I se scoate un ochiu, în conformitate cu legea Şeriatului, nu s’a supus.
Din Antachia s’a dus in interiorul ţării şi s’a stabilit în munţii pietroşi Senchistan, de pe ţermul mării, din împrejurările oraşului Damasc, unde a construit fortăreţe. Chiar actualmente Ţinutul acesta se numeşte Munţii Gebel-Himme.
Când Califul Omar a cucerit Ierusalimul, Gebel-Himme de frică n’a rămas în localitatea Gebelie, ci s’a urcat, impreună cu familia sa, compusă din şaptesprezece copii, pe un vapor şi, străbătând Marea Mediterană, a debarcat în Spania. Câţiva dintre copiii lui s’au dus la Constantinopol, la regele Genovesilor, care ii instalează in diferite localităţi din Asia.
Unul dintre fiii săi, şi anume Cureiş, după ce a trecut Dunărea şi după ce a colindat câtva timp, s’a stabilit in locul unde este astăzi oraşul Bucureşti, întru cât i-a plăcut acest pământ curat, care răspândeşte un parfum de chihlimbar.
Acest oraş, înfiinţat de către fiul tribului Cureiş, printr’o greşită pronunţare se chiamă Bucreş.
Pomenitul istoric ungur dă detalii importante. Chiar în anul în care, împreună cu Seidi-Ahmed-Paşa, am iernat în vi-laietul Ardealului, în fortăreaţa Sin se afla un prisonier ungur, care mi-a cetit în mod amănunţit sus-menţionata istorie, şi eu am scris cele de mai sus.
Oraşul Bucureşti a trecut prin mânile mai multor regi. în cele din urmă, în anul 793 a fost cucerit cu forţa din mânile Va-lahiei, împreună cu fortăreaţa, de către Sultan Yildirim Bayazid. Fortăreaţa a fost dărâmată complect, in aşa fel, încât n’a mai putut fi locuită, de oare ce nu există niciun semn de construcţie a fortăreţe!.
însă Valahia, în timp de un an de zile, de şapte ori s’a revoltat. Yildirim-Han din fortăreaţa Sinopului a trecut în Valahia şi, în cele şapte revolte, a învins pe ghiauri. Intru cât intr’un an de zile s’a dus şi s’a întors ca un trăsnet de şapte ori, Emir Sultan i-a spus: „Bayazidul mieu, tu, anul acesta, ai devenit ca trăsnetul (care în turceşte însemnează: ildirim). Pentru aceste motive a fost denumit „Yildirim Bayazid". Chiar în a şaptea revoltă, împreună cu ghiaurii Valahiei a luat parte şi armata tatară. In acel
17
www.dacoromanica.ro
258
G. Zerva
secol Hanii Tătarilor nu erau supuşi şi nu ascultau de ordinele dinastiei Osmanilor.
Patriarhul Constantinopolului dă drept cadou Sultanului Nleh-met al II-lea această năframă sacră, aparţinând lui Isus Hristos. Sultanul, foarte încântat de acest sacru cadou şi după ce şi-a şters faţa de câteva ori, o păstrează cu o mare sfinţenie. Chiar in ziua de astăzi se păstrează in tesaurul său particular.
Sultanul Mehmet al II-lea, adresându-se Patriarhului, ii spune că prin aceasta i-a făcut cadou o lume nouă şi îi zice: «cere de la mine ce vrei, care îţi este dorinţa".
Patriarhul, după ce a salutat pe Sultan, aplecându-se cu capul până la pământ şi după ce a sărutat pământul în faţa Sultanului, spune < «De Ia împăratul mieu, tatăl nostru, am următoarea cerere şl rugăminte: Când sublimul vostru strămoş, Yildirim Bayazid-Han, — ţărâna sa să-i fie curată şi parfumată!, — în anul 789 a cucerit vilaietul Valahiei, în acel secol, prin voinţa lui Dumnezeu şi a lui Mohamed, s’a găsit de cuviinţă ca fratele mieu să fie agreat în calitate de Domn al Valahiei, raialele (creştinii supuşi Islamului) s’au năpustit printr’un atac general asupra fratelui mieu şi s’au revoltat în contra Iui Yildirim-Han, şi în anul acela n’au plătit baraciul.
Imediat, Yildirim-Han, printr’un marş forţat, a sosit din Ana-dolia in portul Slnopului, iar, de aicea, îmbarcându-se pe cinci sute de vase, a trecut prin surprindere şl, printr’un atac nocturn, a invadat vilaietul Valahiei, unde mai multe mii de ghiauri valahi au fost trecuţi prin sabie şi foc şi mai multe mii au fost făcuţi prisonieri. In acel timp şi fratele mieu a fost făcut pri-sonier şi încă până astăzi, fără nicio vină, este închis în fortăreaţa Brusei.
De la împăratul mieu am rugămintea şi cer ca, pentru respectul mânii sacre a Iul Mohamed, care se află ca amanet in mâna noastră, şi pentru respectul năframei sacre, care se află ca amanet în mânile voastre, fratele mieu să fie eliberat din închisoare şi să i se dea ca pomană, din nou, Domnia Valahiei”.
După ce a sărutat din nou pământul, Sultan Mehmed a replicat > «In caşul când fratele tău s’ar revolta din nou, care va fi situaţia ta ?“.
Patriarhul a răspuns următoarele >
«împăratul mieu, Măria Voastră acordaţi-i această favoare
www.dacoromanica.ro
Călătoria lui Evlia Celebl Efendi
259
Şi, în caşul când s’ar revolta din nou, atunci să fiu spânzurat, drept exempld, de lanţul clopotniţei bisericii Sf. Sofia, unde a fost spânzurat regele nostru de către Seid-Batal-Ilia, care, împreună cu Harun-Raşid, din familia Abasizilor, venind de la Belgrad şi după ce a cucerit Stambulul, a transformat in fortăreaţă biserica numită a Fecioarelor (Fecioarei), din împrejurimile localităţii Zlngerli-Servi, situată lângă poarta Sili vriei. Eu mă fac garant că fratele mieu nu se va mai revolta şi, înainte de anul nou, în contul Tesaurului Valahiei, voiu libera 0 poliţă, în conformitate cu legea, împărate al mieu, pentru suma de trei sute de pungi*.
Ebul Fatih Mehmed-Han, foarte satisfăcut de acest răspuns de credinţă, imediat a dat ordin imperial ca fratele lui să fie eliberat din Închisoarea Brusei, şi în felul acesta acest bătrân infidel a fost investit cu cingătoarea Domniei Valahiei.
Ajungând in Valahia, a început să administreze cu dreptate şi se grăbi a trimete împărăţiei tesaurul ce se cuvenia împăratului.
Oraşele Bucureşti şi Târgovlşte le face să progreseze şi să fie aşa de populate, încât devin egale cu oraşele Belgrad şi Adrianopol.
După un an de zile, Cogea-Befu (Bătrânul Beiu) moare, şi, tot prin garanţia Patriarhului din Constantlnopol, fiul stupid al acestuia devine Domn independent.
In resumat, în secolele lui Ebu-Fatih, Bayazid Han şi Selim-Han I, Domnii Valahiei se numiau prin garanţia şl protecţia Patriarhilor din Constantinopole j astfel aceşti Domni nu se revoltau, iar dinastia Osmanlîilor trăia într’o stare de linişte.
în secolele precedente lui Bayazid Han şi Selim-Han I, Domnii Moldovei erau numiţi în urma rugăminţii Hanilor tatari, şi in acele timpuri era o stare liniştită.
în secolul lui Suleiman-Han, prin măsurile luate de acaparatorul Rustem-Paşa, prin mărirea dărilor legale in mod considerabil, mult mal mult decât pe timpul lui Baiazid, atât Moldova cât şi Muntenia, s’au revoltat. Suleiman-Han, in persoană, cu greutate mare a putut să le cucerească, construind în oraşul Iaşi o moscheie, care actualmente este transformată în biserică, însă la ce folosi Cu toată silinţa Islamului nu a rămas niclun semn. De asemenea, când Valahia a fost cucerită, în Târgovlşte şi oraşul... s’a construit câte o moscheie, insă n’au rămas nici temeliile,
www.dacoromanica.ro
260
G. Zerva
După aceasta să ne întoarcem la subiectul nostru.
tn adevăr acest vilaiet al Bflacului mai întăiu a fost cucerit de către Bayazid-Han, însă pe timpul lui Suleiman~Han populaţia s’a înmulţit cu mult mai mult, Domnii au devenit mai stimaţi Şi li s’au acordat din partea împăraţilor otomani mai multe fa-vorurl,şi anume: Li s’a acordat rangul de „Moree-Paşasi", cu două tuluri, drapel, scutier, musică, paharnic, armurier, servitori cari însoţesc călare pe Domn, şef de grajdiuri, intendent, şase soldaţi numiţi ciohodari, un fel de agenţi, şase îngrijitori de hamuri, un intendent al Divanului, câte zece şefi de companii din armata specială otomană. Toţi aceştia erau musulmani.
S’au acordat atâtea favoruri Domnilor Moldovei şi Munteniei, Încât, slavă lui Dumnezeu, duceau o viaţă măreaţă şi armonioasă şi, împreună cu soldaţii turci, administrau pe ghiauri şi guvernau ţara bine şi percepeau bunurile cuvenite Sultanului; ei aveau dreptul de a înscrie pentru paza ţării oricâţi soldaţi din armata pedestră cu puşti cari se numesc trabanţi. însă chiar în present, după lege, când în urma drapelului cânfă musica dinastiei otomane, în fruntea acestei musici sună din trâmbiţă şi tobă musica aceia călăreaţă a ghiaurilor.
Acuma, după lege, există şi un cadiu, judecător turc, modest, cu leafă de o sută cincizeci de accele de oare ce negustorii musulmani sânt foarte numeroşi, astfel că procesele religioase, — care se judecă după legea Şeriatului —, sânt destul de numeroase*
In conformitate cu legea pentru agatele musulmane, există imami şi muezzini, iar pentru Beiu există un hoge de control, care este un om învăţat, cult, modest (Aiar-hoge), iar, pentru afacerile lor, ghiaurii au în capul trebilor publice pentru administrarea ghiaurilor şaptezeci de grade de funcţionari şi anume: Hatmani, Căpitani, Cupari şi Logofeţi, Vameşi, etc. Aceştia se numesc după funcţia ce ocupă şi localitatea unde sânt stabiliţi cu serviciul, şi în întreaga ţară există şase sute şaptezeci de boieri, vameşi şi judecători. întregul Ţinut în care au puterea de autoritate publică se compune din trei mii şase sute de moşii, care sânt toate sate locuite. Acestea sânt sate cu case mari şi cu câte un loc de bâlciu. Acest Ţinut mai cuprinde, în total, una sută douăzeci de oraşe, care plătesc dări către Tesaur.
* Aspri.
www.dacoromanica.ro
Călătoria lui Evlia Celebi Efendi
261
Oraşele cu cetăţi (Bender) se vor menţiona mai jos, însă în acest vilaiet al Munteniei nu există fortăreţe. Toate fortăreţele lui au fost distruse de către Tatari şi Otomani.
De oare ce acest Ţinut este un vilaiet producător, raialele care locuiesc aici stăpânind bogăţii mari, prin căldura produsă din întrebuinţarea vinului şi fără ruşine, în întregime toţi ghiaurii se revoltau, Tatarii şi Turcii bătându-i mereu pe aceştia, după ce-i măcelăriau cu miile şi tot cu miile ii făceau prisonieri, iar după aceasta devastau vilaietul şi distrugeau fortăreţele.
Dinastia otomană, fără să aibă în vedere revoltarea lor, schimba
Domnul prin numirea unui alt Domn. Insă Domnul numit
prin rugămintea Hanului tatar nu se revolta, căci, în cas de
revoltă, Hanul Tătarilor, în timp de trei zile şi trei nopţi, cu o
sută de mii de soldaţi, venia din Crimeia şi, intrând in vilaletele
Munteniei şi Moldovei, trecea prin sabie şi foc armata revoltată,
iar oraşele erau distruse.
>
Lungimea acestui vilaiet este de cincisprezece conace, începând de la fortăreaţa turcă Izsiz-Ova (Câmpia fără urme) prin care am trecut, zilele trecute, în spre Răsărit, până la oraşul Focşani. Insă din partea cealaltă a oraşului Focşani începe frontiera Moldovei. Dar lărgimea vilaietului Munteniei, începând de la Nord spre Sud, este de trei, cinci sau şase conace. La Nord are frontieră comună cu vilaietul Ardealului, iar la Sud cu Dunărea.
In present, acest vilaiet este locuit şi foarte prosper, iar raialele sânt foarte supuse dinastiei Osmanliilor.
Există in trei părţi mine de aramă, argint, smaragde, aur, sare şi var, însă minele de sare, numite „ocne®, sânt foarte impunătoare, şi in fiecare an produc câte un tesaur egiptean (Misir— Hazinesi).
Afară de minele de smoală (zift), de naft şi catran, miere care creşte în pământ, mai au şaptezeci şi şapte feluri de mine Şi alte produse.
Mierea, untul, pastrama şi provisiile care se produc aici, poate numai cu cele din plasa Magiar, în vilaietul Ardealului, se pot compara.
Numărul cailor, viţeilor, bivolilor şi oilor numai Dumnezeu, care ştie totul, poate cunoaşte numărul lor. însă nu există de Jog cămile, catâri şi măgar}. Capre şe jntălneşc pretutindeni,
www.dacoromanica.ro
262
G. Zerva
Despre descrierea oraşului Ebbucureis, adecă despre fortăreaţa (Bender) Bucres (Bucureşti).
Acest oraş este situat pe un deal. Prin mijlocul oraşului curge râul Dâmboviţa. Pe amândouă malurile acestui râu este aşe-zat oraşul. Pentru trecerea lui dintr’o parte în cealaltă, exis)ă douăzeci şi unul de poduri de lemn. Oraşul este foarte mare, insă n’are fortăreaţă. Oraşul are in total patrusprezece mănăstiri mari, şi fiecare din ele e încunjurată cu ziduri mari, care pot fi luate drept fortăreţe.
Mai Intâiu există biserica lui Cogea-Mihali (Sf. Mihail), aşezat pe un deal, şi este o zidire compusă din o sută de camere construite din cărămidă. După aceasta vine mănăstirea Voevodului Casim (Sf. Dumitru), mănăstirea Sf. Nicolae, biserica Domnului Constantin, mănăstirea Domnului Radu, biserica Sari-Saltâc (Sărindar), mănăstirea Fecioarei Maria.
Templele menţionate mai sus au toate porţile construite din fier şi sânt considerate drept fortăreţe.
Despre Curtea Domnească
în special, Curtea regelui, — adecă, in aceste ţări, la palatul Domnilor (Beilor) i se zice Curte —, Curtea este aşezată tocmai In mijlocul oraşului. împrejurimile sânt cu ziduri neduhlate, din palancă şi arbori groşi de stejar.
în interiorul palatului fel de fel de construcţii şi odăi din cărămidă sau piatră, numeroase divanuri, o mănăstire împodobită, iar în cele patru părţi ale palatului două sute de odăi cu două caturi, pentru soldaţii numiţi dărăbanţi.
în mijlocul Curţii, un maidan foarte mare. într’o parte se află un grajdiu mare. în interiorul Divanului se află camerele servitorilor şi fel de fel de odăi reservate: odăile haremului, camerele Doamnei, adecă soţia Domnului, băile şi mai multe alte sute de odăi, incunjurate cu grădini frumoase şi împodobite, care formează Curtea Domnească.
Când dinastia Osmanliilor are de susţinut o expediţie, după lege, acest Domn al Munteniei vine cu o armată compusă din douăsprezece mii de oameni.
In faţa palatului, de cealaltă parte a unui izvor (Su aşeri) esţe şitpaţă o baie cu tţn aier foarte plăcuţ,
www.dacoromanica.ro
Călătoria lui Evlia Celebl Efendi
263
Acest oraş are îa total douăsprezece mii de case, acoperite cu trestie şi şindilă: în majoritatea lor sânt cu un cat, insă case vaste. Case construite din piatră sau cărămidă, aducătoare de nenorociri. Sânt puţine, de oare ce stăpânii lor ghiauri la şapte-opt ani odată fac câte o revoluţie, iar Tatarii şi Otomanii incendiază acest oraş; însă locuitorii în acelaşi an construiesc casele lor mici, cu un cat, însă folositoare.
tn total există vre-o mie de prăvălii (cârciume), construite din scânduri, tn toate aceste prăvălii stau fete frumoase, care vând mărfurile din prăvălii.
Supt fiecare prăvălie, subsolul şi suprafaţa fiind fixate, se găsesc fel de fel de burdufuri cu vin roş, mied (balsu) şi o băutură numită..., adecă băuturi care conţin alcool ţ însă n’au vii, de oare ce iarna este foarte aspră şi la fiecare revoluţie atât oraşele, cât şi viile, precum şi grădinile, fiind distruse de către Tatari şi Otomani, nu prea li place să mai cultive şi vii. Viile care mai există produc nişte struguri acri.
în total există şapte hanuri comerciale. Mai există case pentru vămi. Chiar în present acest oraş devine din ce în ce mai locuit.
Laude despre casa de musafiri a Musulmanilor.
Când din partea Sultanului sau a Marelui Vizir oameni vin ca trimeşi sau vin din altă parte, pentru Musulmani, in afară de oraş, pe cealaltă parte a râului Dâmboviţa, care se trece prin câteva poduri, in capul podului, ca un han, există un ca-ravansaraiu, compus din cinzeci de camere. în interior este o moscheie mică.
Pe lângă acesta mai e un saraiu cu ornamente, grădină şi morminte. Tn afară de aceasta sânt servitori şl bucătari ghiauri. Bucătarii gătesc din bucatele dăruite de Domn.
Lipită de saraiu este o baie pentru femei, foarte aierisită, în care, atât apa, cât şi aierul, fiind foarte plăcute, ea este mult frecventată de femei drăguţe. In special când vezi fetele mari cu capu ’n întregime văpsit cu cănă şi cu buclele de păr negre pe spate ca o panglică ţesută, şi umblând cu nişte papuci galbeni, mintea omului se turbură şi se împleteşte ca şi frumoasele bucle de păr. Insă cea mai mare parte sânt femei de moravuri uşoare.
Toate femeile se plimbă având faţa descoperită şi îmbracă fuste din sţofe de raătasă albe, cu ornamente şi ţesături în
www.dacoromanica.ro
264
G. Zerva
aur, de diferite colori. Insă toţi ghiaurii îmbracă dulama albastră (mavi dulama), contăş de postav (âokakontuş) şi serhadll, iar drept coafură poartă calpacul tătăresc, şi atât copiii mici, cât şi cei mari, au la piept atârnată o cruce de aur, de argint sau din alt metal, intru cât aceşti ghiauri fac parte din naţia lui Mesia, iar cartea lor este Evanghelia. Aceştia, in loc de ser-bătoare, ţin serbătoarea de rea reputaţie a ouălelor roşii, ca şi ghiaurii rum, ceia ce este o ceremonie greşită. Trăiesc in bune relaţii cu naţia armeană, insă pe Evrei nu-i iubesc de loc. Ghiauri învăţaţi cu carte au mulţi. Se ocupă foarte mult cu filosofia, astronomia şi astrolabele. în zodiacul scorpiei -JbecrHtltrtb)' au descoperit casa hidraulică a lui Mar^e (beiti Merihi mavi). De aceia Martie este prada duşmănoasă a Tătarilor, şi la un an odată vin şi se războiesc (câlici vuriorlar).
Din punct de vedere astronomic împart oraşele lor după cele cinci climate, zone: arată latitudinea oraşului, lungimea zilelor, oara, gradul şi secunda.
Sânt renumite mierea, untul, ceara, fel de fel de băuturi numite..., apoi băieţii şi fetele şi pânea lor albă, numită franzelă.
In caşul destituirii şi numirii noului Domn se dau următoarele sume de bani:
Sultanului o mie de pungi;
Sadrazamului1 două sute de pungi;
Şi in total pentru toţi ceilalţi oameni din suită cari au legături cu acest eveniment două sute de pungi;
0 mie cinci sute de pungi îi rămân Domnului şi două mii de pungi se împart ofiţerilor vilaietului, boierilor, Hatmanilor şi căpitanilor.
în fiecare an se varsă Tesaurului imperial trei sute de pungi.
Pe timpul Sultanului Suleiman Legislatorul se trimitea Intendenţei imperiale sare, ceară, unt şi miere, pentru o valoare de trei sute de pungi. In fiecare an se trimetea şantierului imperial (ter-shanei amire) pentru o valoare de trei sute de pungi talpă de viţel, iar pentru legarea vaselor său (don yapi). şi pentru prisonieri dădeau pânză neagră de in, care servia la confecţionarea cămăşilor.
1 Mareie-Vizif.
www.dacoromanica.ro
Călătoria lui Evlla Celebi Efendi
265
Paşei din Silistra, drept cadou, in fiecare an, câte zece pungi, şi, tot pentru aceiaşi valoare, postav şi atlasuri şi câte o căruţă împodobită şi încărcată cu fel de fel de mărfuri.
Se trimet de asemenea cadouri înalţilor demnitari având gradul de miri-livâ.
In fiecare an Hanilor tatari li se trimetea câte o căruţă încărcată cu diferite cadouri, împreună cu cincizeci de cai de trap şi douăzeci de pungi de bani. In afară de aceasta, Hanul tătăresc trimete în fiecare an u Agă din ţara sa şi percepe o sută de butoaie cu miere. Agalei i se dădeau zece pungi pentru acest serviciu, iar după aceasta se transporta mierea in Crimeia.
Şi la Constantinopol pentru bucătăria Sultanului... şi a sadra— zamului, pentru o singură dată .., o mie de ocale de carne ca-puchehaielei şi trei mii de ocale de carne Cadiascheriatului şl ulemalei.
Cadiului din Stambul şi altor notabilităţi li se acordă un tain, întru cât şl aceştia au mai multe mii de cheltuieli.
Insă din vilaieturile lor se produce marfă în valoare de cinci Tesaure egiptene.
Despre acest oraş, am aflat încă multe lucruri, insă, fiind imposibil de a nota toate aceste lucruri, ca un scriitor a toate m’am mulţămit numai cu atâtea. Şi, spre a ne ocupa de propria noastră petrecere, într’o zi, cu Domnul şi cu maî multe mii de soldaţi, ne-am suit pe cai şi am mers spre Răsărit un ceas, şi am ajuns la ţermul râului Colentina. Nu este o apă prea mare: izvorăşte din partea de Nord, din munţii apropiaţi.
Pe ţermul acestui râu este aşezat un mare chioşc pentru Domni, făcut în întregime de ghips. Domnii, pe dube, boierii, vameşii şi logofeţii petrec cu toţii laolaltă. In lacurile mici şi în braţele formate de acest râu se pescuiesc fel de fel de peşti. Pescarii cari aduc peşte Domnului primesc de la acesta gratificaţii. Astfel petrec foarte frumos pe ţermul acestui râu visător şi liniştit. In adevăr este o posiţie acoperită cu trandafiri ca Ghiulistanul şi o livadă plină cu lalele, iar miile de cântece ale păsărilor dau omului numai viaţă. într’o parte matrabanii toboşari şi cântăreţii cântă din gură în locul cutiilor de musică (sic) de altă dată $ în altă parte, vocile triste ale privighetorilor din livezi produc o armonie tăcută şi armonioasă. In adevăr priveliştea este plăcută,
www.dacoromanica.ro
266
G. Zerva
iar grupurile, compuse din musulmani şi nemusulmani, cari cu toţii sânt făptura lui Dumnezeu, la umbra arborilor fără sfârşit, unde nu se vede ziua, se strâng grupuri, grupuri, şi, cu cât sânt mai mulţi, cu atâta petrec mai bine şi aduc mulţămiri Padişahului, a cărui bunăvoinţă este nelimitată. In resumat, o astfel de livadă pentru petreceri numai in ţara Valahului am mai văzut. Dum-nezeu să ajute şi să înveselească pe robii săi 1
S’a dat un banchet mare, unde toată lumea a mâncat şi a băut tocmai ca un iubitor de prânzuri. După petrecere, pentru mistuire am încălecat pe cai şi am început să vânăm în direcţia vestică, iar seara am fost invitat la mănăstirea Colentina, unde Vornicul cel Mare a dat un ziafet, care şi acesta era nespus de frumos.
Aici s’au dat cadouri la trei sute de persoane, iar umilului rob i s’a dat drept cadou un cal de trap. După aceasta, iarăşi călare pe cai, cu mii şi mii de lumini şi cu musicile in cap, adecă musica dinastiei otomane şi cea călăreaţă a ţării, şi cu mare alaiu, ne-am întors în oraşul Bucureşti, unde pentru odihnă ne-am retras in casele destinate pentru noi.
Informaţii complementare despre oraşul Bucaris.
(Lipsesc patru rânduri.)
Numirea demnităţilor.
Primul Logofăt, Acesta este şeful tuturor judecătorilor. Pecetea întregului vilaiet este ţinută de dânsul.
Marele Vornic. Jumătate din Întregul vilaiet este supt jurisdicţia sa. Acesta judecă toate procesele.
Al doilea Vornic. Toate procesele din cealaltă jumătate a vi-laietului sânt judecate de dânsul.
Primul Hatman. Acesta este comandantul suprem al armatei din întreg vilaetul.
Al doilea Hatman. Acesta recrutează armata din întreg vilaietul.
Postelnic. Este şeful portarilor Domnului.
Păharnic şi Cupar. Aceştia doi sânt oamenii de încredere ai Domnului şi întotdeauna beau vinul presintat de ei.
Spătarul. Acela care ţine spada Domnului ca şi silihdarii,
Vistierul. Care ţine registrele pentru toate bunurile,
www.dacoromanica.ro
Călătoria Iul Evlia Celebl Efendi
267
Comesin sau Comsin (Comisul). Şeful grajdiurilor.
Zienkiar (sic). Administratorul orzului.
Al treilea Logofăt. Secretarul care scrie teşcherelele. Funcţionarul pentru Divan este altul.
Uşer. Primul Portar.
Şâtrar, Şeful servitorilor pentru cort.
Cămăraş. Administratorul particular al Domnului pentru Tesaur.
Armaş. Şeful gardienilor de noapte. Dumnezeule, aceştia schin-giuiesc pe vinovaţii cari comit fapte grave aşa de rău, încât nici în ţara Ardealului nu se schingiuieşte în felul acesta.
Stolnic. Şeful scaunelor.
Stenic (sic). Şeful servitorilor cari gustă mâncarea înaintea Domnului.
Vătaf. Intendentul ceauşilor.
Boiar. Beii satelor şi comunelor.
Pârcălabi. Judecătorii.
Culcear. Şeful magaziilor, chelar.
Medenenchiar (Medelnicer). Şeful sofragiilor mesei.
Sulce (Sulger). Şeful măcelarilor.
Aga dărăbanţilor. Ca Aga Ienicerilor.
Vameş. Administrator de vamă.
(Lipsesc patru rânduri din manuscript.)
Câte şi mai câte denumiri mai au, însă noi ne-am mulţămit numai cu inserarea acestora.
Sus-menţionaţii demnitari asigură liniştea şi administrează ţara In numele Padişahului.
Sus-menţionaţii demnitari cu gradele lor sânt cu toţii oameni cinstiţi şi soldaţi înarmaţi ai poporului. Insă au mulţi soldaţi dărăbanţi. Peste toate steagurile dărăbanţilor este imaginea unui vultur cu aripile întinse.
Despre moneta lor, denumită punz (penz).
In timpurile vechi, înainte de apariţia Dinastiei Otomane, şi aceştia aveau un regat aparte. Având însă mine de argint şi aur, băteau monedă numită „pateca" (pitac), având valoarea unui beşlic, monedă de aur, numită „îuzcat", şi monedă de un piastru, numită „taică". Îndată ce au trecut supt stăpânirea Dinastiei Otomane li s’a ridicat dreptul de a mai bate monedă. Au avut pumai monedă de aramă, numită „punz" sau „penz“.
www.dacoromanica.ro
268
G. Zerva
Moneda era bătută în oraşele Bucureşti şi Târgovişte. în present nici acolo nu se bate. Operaţiile comerciale au loc numai cu banii de aramă şi cu banii în circulaţie prin Ardeal.
Intr’o parte a banilor de aramă stă scris numele Domnilor, iar în cealaltă parte stă âcris chipul lui Iisus Hristos şi data.
Despre limba poporului Valahiei Albe.
Intr’adevăr, împreună cu naţiunea Moldovei, şi aceştia sânt creştini, însă, în ceia ce priveşte religia, există unele diferenţe.
De asemenea limba lor este la fel, însă unele denumiri şi expresiuni sânt altfel.
De exemplu, numerele pentru facerea socotelilor sânts unu, doi, tri, patri, cinşi, şes, şapt, opt, nouă, zeşe, şuunu, şudoi, şi tri, şi patri, şi şinei, şi şese, şi şapt, şi opt, şi nuoi, doi zeşi, tri zeşi, patru zeşi, şinşi zeşi, şesi zeşi, şapte zeşi, opt zeşi, nuoi zeşi, o sută.
Limba şi numerele samănă cu acelea ale Românilor din ţara Ardealului, Croaţilor şl Slovenilor.
Numele Iui Dumnezeu (nu este menţionat).
Numele Profetului, idem,
Pâne, brânză, lapte acru, meri,...ţ..., şireş, ou, gânsca, vin coace şezi, nu aduc, adu pai, vaca, bicel (viţel), ursu, iepule (iepure), babă (femeie), gazda, apă, caş, oaie, peri, ciuma (?), vişine, găină, porumbel, scoală-te duci, adu câr (grâu), adu mâlaiu, bog (bou), capre, lup, ogarca (dişicazi), prunc, carne..., ocetu, prune..., persici, nucă, gainanurşea (găină egipteană), dat(d) orz, adu ovăz, bipol (bivol), miel, kulpe (vulpe), fate, nevastă.
(Urmează câteva expresiuni murdare.)
... Culcat, unde duci jupâne, scoală.
Am aflat multe din aceste înjurături şi cuvinte, dar noi am scris numai atâtea. Persoanele ca mine, care sânt obligate să călătorească prin lume, este necesar a cunoaşte câte ceva din limba ţărilor în care călătoresc. Aceasta spre a nu-şi bate joc cineva de tine sau, vorbind contra ta, să fii atent, spre a lua măsurile cuvenite.
Călătorii au nevoie de a cunoaşte câteva cuvinte cu privire la băutură şi mâncare, spre a-şi putea satisface stomahul, şi de multe ori îţi arată drumul salvării, fn orice cas, ştiinţa este preferată ignoranţei, mai ales dacă tu călătoreşti într’o ţară păgână
www.dacoromanica.ro
Călătorii lui Evlia Ceiebl Efendi
269
ca aceasta. Bine Înţeles că este nevoie de a înţelege limba, însă vorbirea limbii este de preferat.
bvpă aceasta.
După ce am visitat acest oraş al Bucureştilor, am primit din partea Domnului Munteniei scrisori şi cadouri pentru Domnul Moldovei, Vel Caimacam, Agaua pentru miere, Agaiele din Acherman, Beiul din..., Hanul Mehmed-Ghirai, Hanul Crâmului şi fiul său Serdar-Ahmet, Ghlrai-Sultan, Calga-Sultan şi Nu-reddin Sultan, adecă al doilea moştenitor al Tronului.
Domnul Valahiei mi-a făcut cadou o pungă de piaştri, o blană de samur, doi cai de trap şi doi alţi cai, iar servitorilor miei câte douăzeci de poli aur, un top de postav şi mărfuri. Pe lângă acestea ni-a dat şi însoţitori.
Despre conacele pe unde am trecut în călătoria noastră care începe din oraşul Bucureşti şi până în vilaieiul Crâmului
Pornind din oraşul Bucureşti, spre partea nordică, am trecut prin şaptezeci de sate locuite şi bogate, câmpii, dealuri, livezi şi vii, având aspectul unui paradis terestru, iar după cinci ceasuri am ajuns în oraşul Târgovişte.
Despre a doua Capitală, marele oraş Târgovişte.
In limba valahă Însemnează..., şi fundatorul acestui oraş este Ebucurelş, fiul lui Gebel-Himme.
Oraşul de vacâfuri care este Târgovişte, după acesta, a trecut in stăpânirea regelui Ardealului, regelui Poloniei şi în mâna a mai multor Puteri.
Acest oraş, care odată a fost incendiat de către Timur-Han (Timurlenc), odată de către Tohtamiş-Han şi de atâtea ori incendiat de către Hanii Tătarilor, cu toate acestea este astăzi iarăşi locuit şi prosper.
După aceasta, în anul 782, Yildirim Bayazid-Han, l-a cucerit din mânile ghiaurilor valahi, însă din nou a trecut supt stăpânire ghiaură şi apoi, în anul 975, a fost cucerit de către Suleiman-Han.
Acest oraş este de asemenea capitala Domnilor valahi. înainte, acest oraş era foarte mare. In această regiune prosperă şi fericită e mult fier (leklr) şi „spongită*. Nu văzusem acest oraş. In present încă se văd ruine. Este pe cale de a fi construit din nou,
www.dacoromanica.ro
270
O. ZerVa
în anul 1701, Domnul Valahiei, care era Mihnea Giuvan-Beiu, s’a revoltat şi a ucis pe toţi comercianţii musulmani, a prădat toate mărfurile lor, a închis in fortăreaţa Giurgiului pe Serdarul Fazii*Paşa şi pe alţi trei Viziri şi continuă lupta. In acest timp eu, umilul, împreună cu armatele tatare, fiind în vilaietul Moldovei, in oraşul Iaşi, după ce am distrus pe numitul ghiaur Burunsuz Constantin, ani făcut incursiune în ţara Valahiei, pe care, după ce am prădat-o, am ars-o, luând de asemenea o mulţime de pradă şi mii de prisonieri.
De asemenea acest oraş al Târgoviştei a fost atacat prin surprindere de către armatele lui Conacci-Carâ-AII-Paşa şi de armatele din Dobrogea şi Deliorman, unde s’au făcut mari jafuri de mărfuri şi bogăţii, care nu se pot compara, iar după aceasta s’a dat foc oraşului.
în present s’au construit vre-o cinci sute de case de scânduri, cu şindrilă şi acoperite cu trestie.
Au rămas in total nouă mănăstiri, construite din piatră, şi care sânt un fel de fortăreţe. Atât viile, cât şi grădinile erau în ruină, tn total există vre-o cincizeci de prăvălii şi două hanuri.
Fundamentul oraşului este aşezat pe un loc înalt, iar apa şi clima sânt foarte plăcute, de oare ce acest oraş este foarte aproape de locuinţile de vară ale vilaietului Ardealului
Intr’o zi, prin mila lui Dumnezeu, când noi locuiam şi petreceam în casa vel boierului..., un curier ghiaur a venit de la Constantinopol şi a comunicat că Domnul a fost destituit şi că Domnia Valahiei a fost acordată Beiului..., fiul prisonierului, unui oarecare Debegi'.
Toţi ghiaurii, Caimacamul şi boierii au rămas uimiţi. Imediat au trimes curierul la Bucureşti să înştiinţeze pe Domnul destituit.
Imediat, a doua zi, cu alaiu mare, noul Domn al Valahiei, Beiul..., fiul prisonierului Debegi, a venit în a doua capitală, Târgovişte, împreună cu Agaua tronului şi Agaua drapelului (Sangtac-agasi) şi s’a suit pe scaunul dăruit de Sultan, adus de Agaua Scaunului (Ischemie agasi) şi, după ce a pus steagul şi tuiurile dăruite de Sultan, luând în mână buzduganul, a convocat Marele Divan, unde toate gradele de boieri au depus jurământ şi, fiecare păstrându-şi gradul de boierie, au fost autorisaţi a percepe drepturile fiscului.
* Ghlca-Vodă.
www.dacoromanica.ro
Călătoria Iul Gvlia Cfelebl Efendi
271
în acea zi umilul subsemnat, împreună cu Însoţitorii miei, am ajuns şi noi aici.
— „Hei, sufletul mieu, Evlia Celebi, bine ai venit Ia noi! Noi am auzit că de la regele Vienei (Beciu) ai trecut în vilaieteie germane. Bine ai venit între noi", mi-a spus.
I-am răspuns că sânt un aventurier şi că, pământul aparţinând la şapte regate, l-am parcurs în doi ani şi jumătate. Am avut presimţirea acestui eveniment şi de aceia mă aflu aci.
Domnul a fost foarte satisfăcut de acest răspuns. Mi-a fixat un conac, mi-a dat soldă şi mi-a fixat tainul. O săptămână întreagă am petrecut împreună cu Domhia lui.
După aceasta, am luat şi de Ia Domnia lui scrisori către Domnul Moldovei, Hanul Tătarilor şi către rudele acestuia, şi după ce mi-a dat doi cai de trap, trei cai, două topuri de postav şi două de stofe, trei sute de piaştri şi însoţitori, am pornit la drum.
Despre conacele pe unde am trecut în oilaietul Moldovei până la oilaietul Crâmului.
Conacul localităţii Cerpa (Cirpa sau Ciurpa?).
După şapte oare de la margenea oraşului Târgovişte, spre Răsărit am ajuns la conacul localităţii Cerpa. Această localitate este proprietatea particulară a Domnului Moldovei.
Este un sat locuit şi prosper, compus din cinci sute de case.
Despre o creatură curioasă a lui Dumnezeu.
In satul acesta, am văzut un ghiaur cu o faţă ciudată, Înspăimântătoare, având o formă curioasă. Toate părţile omului la locul lor, însă capul său era lat ca o scândură. De la gât până la ceafă era lat ca o scândură, unde era aşezată o ureche, un ochiu şi o sprinceană, iar, de cealaltă parte a scândurii, cealaltă ureche, sprinceană şi ochiu, adecă in locul unde trebuia să fie mâna.
Gura, nasul şi bărbia erau fixate la margenea scândurii. In cele două părţi ale scândurii erau scoşi afară câte doi dinţi ca aceia de cămilă, însă partea gâtului, lată ca o scândură, este mai groasă decât capul. Urechile sânt aşezate pe cele două părţi ca nişte urechi de elefant, pe care le mişcă întotdeauna parcă ar
www.dacoromanica.ro
272
O. Zervâ
fi un evantaliu. Din interiorul urechilor curge un lichid galberi ca untdelemnul de naft şi, de oare ce muştele se pun in urechi, le mişcă incontinuu.
Ochii rotunzi ca acei de porumbei, şi sânt aşa de plăcuţi şi desăvârşiţi, şi cu gene de narcis, Încât acela care îi vede rămâne încântat şi entusiasmat.
Sprincenele sânt amestecate cu mustăţile de la gura lui, ca şi cum sprinceana ar fi fost creată drept mustaţă. Locul bărbiei este pe margenea scândurii late şi abia se compune din patruzeci" cincizeci de fire.
Mănâncă orişice i se dă. Stă in colţul unei mănăstiri şi toţi trecătorii ghiauri ii aduc acestuia de-ale mâncării şi băuturii de tot felul. în special, mănâncă foarte mult grâu, orz şi paie şi bea apă cât un elefant şi bivol. După aceasta se duce la plimbare prin târg. Pronunţă cuvinte care samănă cu bâzâitul albinelor. Când doarme, se culcă pe spate şi nu poate dormi decât in felul acesta. Este o făptură curioasă.
După ce am văzut şi acest lucru, am trecut apoi prin câmpia văii Prahovei şi am ajuns la
Conacul satului Serin (Perin) *.
Este un sat locuit, aparţinând unui boier. Are o mare mănăstire. După aceasta, tot mergând cinci oare spre Răsărit, am trecut cu caii râul Ialomiţa şi după... oare tot spre Răsărit am ajuns in oraşul
Chiurccise (Cherkclse) *.
Am văzut mai înainte că era foarte populat, însă, in anul 1071, când Valahia şi Moldova s’au revoltat, eu umilul am plecat din oraşul Iaşi, împreună cu armatele tatare, şi am devastat, şi, după ce am luat pradă de la inamic, ajungând in această localitate, am luat drept pradă tot avutul din oraş, iar după aceasta l-am ars. In present abia a început să fie locuit.
Oraşul este aşezat pe o câmpie de grădini şi vii. Acest oraş, care aparţine Valahiei, are două mănăstiri şi cincizeci de prăvălii.
Judele boier, in conformitate cu ordinele primite de la Domnul 1
1 Periş?
' Gherghiţa ? Dar se opune distanţa.
www.dacoromanica.ro
Călătoria Iul Evlia Celebl Efendi
273
Valahlei, nl-a dat toate cele necesare de-ale rbâncării şi băuturii şi zilnic câte un piastru, precum şi cheltuielile de drum. Am fost bine primiţi şi onoraţi. După aceasta, trecând din nou câmpia văii Prahovei şi Încă o altă câmpie, după patru oare de mers spre Răsărit, am ajuns in oraşul Buzău.
Despre oraşul Buzău.
Şi acestâ aparţine unui aii boier. Şi aici judele boier ne-a primit cu onoruri mari. Aici am stat o noapte. Acest oraş este aşezat într’o plasă cu câmpii întinse. Se compune din cinci sute de case, două mănăstiri, una de construcţie notiă, iar cealaltă veche, precum şi o sută de prăvălii. Este un oraş foarte plăcut, împodobit cu vii şi grădini.
De aici, tot spre Răsărit, am trecut râul Buzău, în picioare, călare pe cai şi, după cinci oare de mers, trecând prin câmpii locuite, am ajuns in frumosul oraş Râmnic.
Despre frumosul oraş al Râmnicului.
Şi acesta depinde de alt boier. Boierul acestui oraş ni-a dat să locuim într’un splendid palat şi ne-a primit bine şi cu onoruri.
Acest frumos oraş este aşezat pe malul râului Râmnic, iar grădinile şi viile sânt aşezate în mod măreţ pe poalele muntelui şi împreună cu vilele de vară. Acest oraş are şase mănăstiri si vre-o cinci sute de prăvălii, unde fetele fac vânzare.
După ce am luat de la boierul acestui oraş solda, însoţitori şi două „talige", în care am pus lucrurile noastre, care formează casa noastră plutitoare, am luat direcţia spre Est şi, după şase oare de mers, ne-a apucat o ploaie, care ne-a făcut să străbatem cu dificultăţi mari o câmpie întinsă, tn fine, am ajuns la
Conacul minei de nitru (salpetru).
Odată cu venirea noastră şi după ce am fost încartiruiţi, ploaia a încetat, iar timpul s’a deschis cu totul, astfel că am putut visita împrejurimile.
In câmpia fără margeni pe care am parcurs-o mai înainte, între regii Munteniei şi Moldovei1 a avut loc o mare bătălie, care 1
1 Ştefan-cel-Mare şi Radu-cel-Frumos î
18
www.dacoromanica.ro
274
G. Zerva
a durat patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, unde s’au măce-* lărit intre ei aproape in întregime. în present încă se văd oasele lor ca un munte înalt, acoperite cu pământ.
Pe poalele din dos, iotr’o colibă, păzeşte un intendent. Toate raialele acestui sat sânt scutite de imposite grele, însă aceste ra-iale lucrează în această mină. In privinţa aceasta există o minune a lui Dumnezeu :
Prin scoaterea oaselor îngropate in epoca anterioară, acestea se transformă în nitru (salpetru) şi, după ce sânt fierte în cazane, se transformă în salpetru alb. Chiar subsemnatul rob umil, în călătoria mea din vilaieturile regelui Suediei, [am văzut cum] ghiaurii din aceste locuri oasele de om le ard în foc, iar din cenuşa lor fabrică iarbă de puşcă albă, şi, când arma se descarcă, nu produce niciodată fum negru.
M’am mirat foarte mult când am văzut că oamenii vilaietului Munteniei scot salpetru, nitru din oase de oameni. Pe dealul acestei mine este pus un alt intendent şi are venituri destul de importante. După ce am văzut şi acest lucru, şi am mers patru oare spre Răsărit, am ajuns în oraşul Focşani.
Despre marele oraş Focşani.
Două oraşe mari aşezate unul în faţa celuilalt, iar în mijlocul lor curge râul Noul (sic). Partea din spre Valahia este administrată de către un jude dependinţe de Domnul Valahiei. Judele oraşului situat de cealaltă parte a podului administrează oraşul în numele Domnului Moldovei.
In cele două oraşe s’au construit noi case, care înfrumuseţează oraşul, întru cât, în anul 1071, Tatarii au distrus aceste două oraşe, şi cu umilul, care am luat parte la aceste evenimente, câte prăzi n’am căpătat! Această apă, care izvorăşte din partea de Nord, tocmai din fundul munţilor Braşovului, din ţara Ardealului, şi merge până la Focşani, formează graniţa între Valahia şi Moldova, în partea cealaltă este vilaietul Moldovei, adecă de partea estică a apei. în partea vestică, adecă de partea aceasta, este ţara Valahiei (Eflacului), care se termină cu această localitate, şi râul Focşani izvorăşte din munţii vilaietului Secuilor, din ţara Ardealului, şi trece prin oraşul Focşani, supt nişte poduri, şi se îndreaptă spre Răsărit şi, până la vărsarea lui în Dunăre, formează graniţa între Moldova Ia Est şi Muntenia la Vest. Acest râu a devenit gra-
www.dacoromanica.ro
Călătoria lui Evlla Celebl Efendi
275
niţă, şi pe o parte a podului din Focşani este stabilit un inten-dent-vameş, numit de către Domnul Munteniei, care percepe taxele de vamă, transport şi drepturile de transit, iar de cealaltă parte a podului este un vameş al Domnului Moldovei, care percepe drepturile vamale.
Acest punct de trecere este foarte important şi în acelaşi timp se percepe impositul numit „haraciu" de la toţi ghiaurii cari vin şi trec prin această vamă. Veniturile acestea se ridică la o sumă de piaştri de două ori una sută de mii. în cele două părţi ale acestor două oraşe există fortăreţe bine locuite. Chiar în pre-sent sânt destul de locuite.
Pentru satisfacerea lui Dumnezeu, aceste două oraşe au fost arse de noi mai înainte: acum am văzut că sânt locuite din nou. Pentru cele două oraşe există în total câte cinci mii de case, construite şi acoperite cu şindrilă şi trestie, cu unul sau două rânduri, însă majoritatea caselor sânt cu un rând. Fiecare oraş are câte şapte mănăstiri, construite din piatră.
In atacul de noapte executat contra acestui oraş, împreună cu Tatarii, mai multe mii de ghiauri s’au refugiat in interiorul acestor mănăstiri, şi, după ce s’au luptat un timp destul de mare, în cele din urmă, bisericile lor au fost cucerite, popii, călugării şi ceilalţi ghiauri, unii au fost făcuţi prisonieri, iar alţii trecuţi prin sabie.
Acuma, bisericile lor sânt mult mai locuite decât în trecut, în special în partea graniţii din spre Valahia, Domnul Vala-hiei, Liguruşlu-Zimi Bey *, a construit o mănăstire foarte bogat împodobită, având multe proprietăţi, adecă vacufuri. In interiorul mănăstirii a construit o fântână de tinereţă şi un aşezământ de binefacere, unde în tiecare zi se fierbe ciorbă de grâu, care se serveşte pentru sufletul Maicii Domnului, şi se distribuie berechet câte o farfurie de ciorbă şi câte o bucată de pâne ghiaurilor săraci, precum şi călătorilor, musulmani şi nemusulmani.
Umilul rob acesta, care în călătoria sa prin vilaietele germane a trecut prin şapte regate până la sosirea în acest oraş, numai aici am văzut aşezăminte de binefaceri. Insă în vilaietul german, vi-laietul Duncarchiz şi vilaetul Danemarcei instituţii de binefaceri, unde se distribuie mâncare, sânt multe,
1 Qligoraşcu (Ghlcş).
www.dacoromanica.ro
276
G. Zerva
Satele din împrejurimile Focşanilor către Valahia sânt lo» culte şi frumoase, şl, de oare ce aceste sate sânt foarte aproape, oraşul e foarte populat şl frumos.
Despre bâlciul oraşului Focşani.
In oraşul din partea Valahiei are loc odată pe an, în timpul verii, un bâlciu, iar în oraşul din partea Moldovei, tot odată pe an, în toamnă. S’a întâmplat să ieau parte la bâlciul din Iulie, care are loc în oraşul Valahiei, unde am visitat şi văzut lucruri curioase.
Din cele patru unghiuri a şapte ţări mai mult de o sută de mii de căciuli negre şi de postav cu diferite colori, veniţi din Tamlirac, Salbrac, Calbrac, din vilaietul Turanului, China, vilaie-tul Maha, cu mărfuri, construind mii şi mii de prăvălii, făcute din mărăcini, chilimuri şi corturi, la margenea oraşului, pe lângă prăvăliile de piatră ale negustorilor ghiauri, unde se vând stofe de mătasă, albe, ţesute cu fire de aur, atlasuri şi pânzeturi. In fiecare seară, timp de patruzeci de zile, strâng mărfurile, iar în fiecare dimineaţă le desfac pentru a fi expuse vânzării. Fiecare vinde mărfurile sale, care sânt rare şi scumpe.
De asemenea prăvăliile Valahiei, în număr de cinci sute, şi prăvăliile Moldovei, care sânt tot cinci sute, vând şi ele, ca şi in trecut, mărfurile lor. De asemenea cumpără şi mărfuri de la bâlciu. In aceste prăvălii se găsesc foarte multe mărfuri lucrate in aur peste aur.
Trei zile şi trei nopţi din cele patruzeci de zile se luminează bâlciul cu mii şi mii de candele, felinare, masalale, torţe, lumânări de ceară, lumini contra vântului.
In fiecare colţ cântă din gură şi din organe cântăreţi şi mu-sicanţi din diferite ţări, precum şi din trompete lăutarii. Mai mulie mii de femei de moravuri uşoare cântă din gură diferite arii şi din instrumente numite saz, petrecând astfel în toate părţile bâlciului.
i După ce am visitat şi admirat aceste lucruri, timp de trei zile şi trei nopţi, am trecut in faţă, in oraşul Moldovei, de unde am luat însoţitori de la boierul acestui oraş.
Despre frontiera oilaietului Moldovei.
De la oraşul Focşani, mergând trei ceasuri spre Est, am trecut râul Putna cu caii. Acest râu izvorăşte din munţii „Segiova" şi se
www.dacoromanica.ro
Călătoria lui Evlla Celebl Efendi
277
varsă în Dunăre. După un mers de cinci oare, am trecut râul Siretiu, care izvorăşte dintr’o localitate situată între vilaietul Ardea" lu lui şi vilaietul Poloniei, trece prin partea sudică a Moldovei şi se varsă în Dunăre, în apropierea fortăreţe! Galaţi, situată pe margenea fluviului Dunărea. Râul Siretiu l-am trecut cu vasul, întâmpinând mari dificultăţi. După patru ceasuri de mers am ajuns în oraşul Tecuciu.
Despre oraşul Tecuciu.
tn acest oraş locuieşte un boier moldovean. Este cu grădini şi cu vii, însă fără prăvălii şi mănăstiri. Este un oraş mic, situat pe malul râului Bârlad. însă satele şi localităţile din cazaua (ţinutul) sa sânt foarte locuite. Râul Bârlad izvorăşte din ţara Moldovei şi se varsă in râul Siretiu. După aceasta, mergând şase oare spre Răsărit, pe malul râului Bârlad, în interiorul unei câmpii vaste, sânt situate o sută de sate, numai cu grădini şi cu vii, Am ajuns în oraşul Bârlad.
Despre posiţia oraşului Bârlad.
Şi judele acestui oraş este un boier moldovean.
Oraşul este situat pe un deal cu râpe şi compus din două sute de case, construite din scânduri de şindilă şi acoperite cu trestie. Totalul prăvăliilor se ridică la două sute, şi pe panta unui deal supt forma unei fortăreţe este aşezată o mănăstire împodobită. însă acest oraş nu are vii şi grâdiDi.
Luând călăuze şi căruţe, in timp de şase oare, trecând din nou prin câmpia râului Bârlad, pe de o parte curge râul Bârlad, iar, de partea cealaltă, dreaptă, sânt munţi. După ce am mers încă patru oare prin această câmpie, am ajuns la râul Vasluiu. Acest râu izvorăşte din munţii Moldovei şi se varsă în Dunăre. Este o apă mică, ce se poate trece cu caii, însă o apă vie. Tot mergând pe margenea acestui râu, am ajuns în oraşul Vasluiu.
Despre oraşul Vasluiu.
Un oraş unde administrează un boier din Ţara Moldovei, fără vii, grădini şi fără loc de târg. Este compus din trei sute de case construite din scânduri şi acoperite cu trestie, şi posedă o mănăstire locuită. Până la venirea in acest oraş, valea râului Bârlad
www.dacoromanica.ro
278
G. Zerva
nu s’a isprăvit. Luând călăuze şl căruţe de la boierul acestui oraş, ne-am sculat la miezul nopţii şl cu o lună splendidă am pornit la drum. După şase oare de mers prin valea Bârladului, dimineaţa, din nou valea Bârladului a rămas in partea noastră, în stânga iar spre Răsărit; în faţa noastră, curge valea Scânteii, care se varsă în râul Bârlad. Şi, după ce am mers două oare prin valea Scânteii, am ajuns în oraşul Scânteia.
Despre oraşul Scânteia.
Şi aici administrează un boier moldovean. Construcţiile sânt aşezate pe coasta unui pământ ridicat şi se compun din trei sute de case, acoperite cu şîndilă şi trestie. Are prăvălii şl mănăstiri. Insă, de oare ce toţi oamenii oraşului, din causa ciumei (Tăun), au fugit în munţi, cu toate că eram foarte obosiţi de drumul făcut, n’am putut fi ospătaţi în acest oraş. Din nou spre Răsărit, trecând prin munţi şi păduri, după un mers de patru oare şi slăbiţi de puteri, am ajuns la conacul „oraşului" Galata.
Despre conacul „oraşului" Galala.
Acest „oraş“ face parte din altă boierie, cu case locuite, loc de târg, grădini şi vii, precum şi o mănăstire locuită. Acest oraş e aşezat în partea lacului oraşului Iaşi, capitala Moldovei, ceia ce formează o legătură frumoasă. După o oară de mers, încunjurând lacul, am ajuns în Iaşi.
Despre conacul oechiului oraş prosper Iaşi, Capitala de petrecere a ţării ghiaure Moldova.
In anul menţionat mai înainte..., Ştefan-Bey, fiul lui Lupul-Bey> Domnul Moldovei, era Domnul Moldovei din partea Enderu-nului. După ce Burunsuz Constantin a fost trecut prin sabie în oraşul Iaşi de către Tatari, Ştefan-Bey a devenit stăpânul oraşului Iaşi, iar după aceasta împreună cu armatele ta tare am devastat şi distrus Ţara Moldovei şi Munteniei. In acel timp am descris, in detaliu, oraşul Iaşi.
De data aceasta, m’am întâlnit cu Domnul... al Moldovei şi i-am predat scrisorile primite de la Domnul Valahlei, de la musulmanii din Nicopole, scrisoarea de graţie dată mie de regele nemţesc al fortăreţei Viena, precum şi registrul de tain. Domnul Mol-»
www.dacoromanica.ro
Călătoria lui Evlia Celebl Efendi
iTft
dovei, după ce şi-a frecat faţa şi ochii cu scrisoarea regelui nemţesc, s’a sculat în picioare şi ni-a făcut toate onorurile, şi, după ce ni-a fixat conac într’o casă lipită de locuinţa lui Meh-met-Efendi, secretarul Divanului, ni-a dat solda şi tainurile cu» venite, şi ne-am odihnit apoi trei zile.
A patra zi, ni-a dat scrisori de recomandaţie către boieri, către Beiul fortăreţii Bender şi Agaua pentru miere, şi, după ce ni-a dat cadouri şi scrisori de supunere către însuşi Hanul Tătarilor, precum şi, ca însoţitori, cincizeci de ghiauri înarmaţi, căruţe, o pungă pentru cheltuieli de drum şl o sută de lire aur servitorilor, ne-am îndreptat spre vilaietul Crâmului.
Despre conacele parcurse cu începere din /ara Moldovei şi până în vilaietul Crâmului.
Intăiu din Iaşi, mergând trei oare spre Răsărit, am ajuns la râul Juta \ care Izvorăşte tocmai din vilaietul Poloniei. In acest loc se desparte de râul „Pujleni* * şi după aceia tot se amestecă in apele acestui râu. Este o apă mare. Aceste două râuri, după ce le-am trecut cu vase şi după ce am mers încă două oare, am ajuns la marele râu Prut, care izvorăşte tocmai din vilaietul Poloniei, In munţii..., şi se varsă in Dunăre la localitatea numită...
în marele râu curge o apă limpede, şi pe malul său este situat satul locuit anume Susura 2, care-şi are o mănăstire, construcţie mire. Toţi ghiaurii cari sânt veniţi din ţara Cazacilor s’au stabilit aici. Este un sat bogat şi un punct de trecere, insă pârcălabul acestui sat nu ml-a dat conac, ci imediat vameşul a adus vasele şi am trecut marele râu Prutul cu acestea, unde pârcălabul, vameşul şi boierul ghiaurilor au ieşit în aşteptarea noastră.
Despre vechiul oraş dislrus Ciuciurea.
Caravanele şi comercianţii cari pleacă din oraşul Iaşi şi se duc in sprâ Iaşi, trebuie să poposească in oraşul Ciuciurea2, întru cât este situat pe malul Prutului şi toate drepturile vamale se In" casează aici. Acesta este vechiul obiceiu. Dreptul pentru per" ceperea acestor imposite este de şaptezeci de iucuri (poveri) de accele (aspri).
1 Jijia.
* Ţuţora.
' Tot Ţuţora.
www.dacoromanica.ro
280
G. Zerva
In timpurile vechi, acest oraş al Ciuciurei era o fortăreaţă. Chiar în present se văd rămăşiţele şi semnele tuturor străzilor, târgului, mănăstirilor şi palatelor. însă in secolul lui Sultan Murat al IV-lea, învingătorul Bagdadului şi cuceritorul dătător de viaţă, când armatele Cazacilor albi şi ale Cânlacllor erau prinse intr’o luptă gigantică, în care Domnul Moldovei, Lupul, fu învingător, des de dimineaţă sosesc la faţa locului armatele tatare, care într’o luptă corp la corp înving armatele cazaco-moldo-veneşti. Chiar în present se văd in formă de munţi mormanele de oase.
în acest loc a putrezit un întreg batalion de Cazaci, şi a trebuit o zi întreagă pentru curăţarea terenului. După ce armata tatară a învins acest puternic batalion de Cazaci, a intrat în oraşul Ciuciurea, pe care l-a ars, după ce l-a prădat, iar pe urmă a luat direcţia Crâmului.
Din vremea aceia, oraşul continuă să fie în ruină. In present, are aspectul unui târguşor. Acesta se compune din o sută de case, două biserici, vre-o cincizeci de prăvălii şi câteva case, care servesc de vamă, şi este situat pe malul Prutului.
Despre oraşul Chişinâu.
Şi acesta este o boierie, impusă la bir. Este aşezat pe mar-genea râului Nistru, şi e un oraş foarte populat. Ţi se pare a fi un oraş împodobit: are şaptesprezece biserici $ nu are mănăstiri, insă prăvălioarele lui sânt numeroase. Toate casele sânt acoperite cu trestie. Satele acestui vilaiet în majoritate sânt acoperite cu trestii. Chiar în grădinile şl viile lor sânt construite chioşcuri cu temelie de lemn, unde femeile de moravuri uşoare vin şi se aşează pe genunchii omului.
După ce am trecut şi acest oraş, după cinci oare de mers spre Răsărit, am ajuns în satul Berloj, iar după aceia în satul Sehara, sat locuit, pe malul râului Besmugi-Iesnugi. Şi acest râu izvorăşte din vilaietul Poloniei şi se varsă în marele râu al Siretiului.
In sus-numitul sat Sahara am fost ospătaţi o seară, unde am petrecut bine.
De aici, mergând tot spre Răsărit, am trecut prin satul Luci, şi apoi am ajuns in satul Bunarsi, care este sat locuit. Aici am dormit şi am petrecut până dimineaţa.
www.dacoromanica.ro
Călătoria lui Evlia Celebl Efendi	2811
De oare ce în acest sat este graniţa ultimă a Moldovei şi formează graniţa comună cu sangiacul (judeţul) Benderului, raialele acestui sat sânt foarte liniştite şi supuse.
După ce am mers spre Răsărit, am pus piciorul pe pământul vilaietului Islamului, care depinde de fortăreaţa Benderului, şi după trei oare de mers am ajuns în satul Paşa, care se com~ pune din trei sute de case şi două biserici. Este un sat otoman locuit şi proprietatea particulară a Beiului din Bender, şi voi» vodă Benderului este jude.
Toate raialele sânt supuse şi ascultătoare, şi sânt ghlauri mol» doveni. E un sat locuit şi prosper, situat in apropierea râului Turla (Nistru) *.
Ankara, 5 Iulie 1929.
1 Altă parte din Evita Celebi s’a tipărit de d. dr. Andrei Antalffy in acest Buletin pe anul 1933.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
^Repertoriul documentelor Ţării-Româneşti publicate pănă azi. - 1508, de Marta Andronescu	 Câteva documente argeşene, de lon-Radu Mircea . . -Călătoria lui Evlia Celebl Efendi, de G. Zerva . . .	Pautna - I. 1290. . . 3 . . . 235 . . . 245
www.dacoromanica.ro
PUBLICAŢIILETCOMISIEI istorice a româniei
1.	Mironis Costini Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone principe
(Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron-Vodă încoace [1595-1661]). Traducere latină contemporană, editată de Dr. Eug■ Barwinski, Bucureşti 1912, XXVI + 228 pp. in 8°, Ici 100, ed. de lux lei 150.
2.	Cronica expediţiei Turcilor în Moreea, 1715 (Chronique de l’ex-
pddition des Turcs en Moree), atribuită lui Constantin Diichiti ■ şi -publicată cu traducere francesă de N, lorga, Bucureşti 1913, XVI + 228 pp. in 8°, lei 100, ed. de lux lei 150.
3.	Letopiseţul Ţării Moldovei de la Istratie Dabija până la domnia
a doua a lui Antioh Cantemir, 1661—1705, editat de C. Giurescu, Bucureşti 1913, 112 pp. in 8°, lei 50, ed. de lux lei 75.
4.	Documentele lui Ştefan-cel-Mare, publicate de I. Bogdan, Bucureşti
1913, Voi. I, XLVI-|-518 pp. in 8D, lei 200 (cartonat lei 250, legat în piele' flexibilă lei 300, legal lei 320).
Voi. II, XXII + 612 pp. in 8°, aceleaşi preţuri.
5.	Miron Costin, De neamul Moldovenilor din ce ţară au ieşit stră-
moşii lor. Ediţie de C■ Giurescu, Bucureşti 1914, LVI + 64 pp. in 8°, lei 50, ed. de lux lei 75.
6.	Diaconul Coresi, Carte cu învăţătură (1581), publicată de Sextil
Puşcariu şi Alexie Procopovici, voi. I: textul, Bucureşti 1914, XII+ 566 pp. in 8°, lei 200, ed. de lux lu 250.
7.	Psaltirea Şclieiană, comparată cu celelalte psaltiri din sec■ XVI
şi XVII traduse din slavoneşte, ed. critică de /• A. Candiea, Bucureşti 1916;
Vol.I: Introducerea, CCXXVIII pp. in 8° şi unsprezece planşe. Voi. II: Textul şi glosarele, 522 pp. in 8°. Se vând numai amândouă volumele la un loc: ed. obişnuită cu 300 lei, ed. de lux cu 400 lei.
8.	Letopiseţul Ţării Moldovei până la Aron-Vodă (1350-1595), în-
tocmit după Grigore Ureche vornicul, Istratie logofătul şi alţii, de Simion Dascălul. Ediţie de C. Giurescu, cu o prefaţă de I, Bogdan, Bucureşti 1916, XVIII + 304 pp. in 8°, lei 100.
www.dacoromanica.ro
9.	Buleltnu7 Comisiei istorice a României, publicat de I. Bogdan ş- apoi de N. lorga:
Voi. I (cu articole de D. Russo, I Bogdan, C. Giurescu şi I. Bianu), Bucureşti 1915, VIII + 344 pp. in 8°, Iei 150
10.	„ Voi. II (cu articole de D. Russo, C. Giurescu şi N. Iorga),
Bucureşti 1916, VIII -|- 272 pp. in 8°, Iei 100.
11.	„	Voi.	III	(cu	articole	de	C.	C. Giurescu, P. P. Panaitescu
şi N. Iorga), Bucureşti 1921, XII + 172 pp. in 8° şi 2 planşe, lei 50.
12.	„	Voi.	IV	(cu	articole	de	Iuliu Marinescu, I. Tuducescu şi
N. Iorga), Vălcnii-de-Munte 1925, IV -(- 225 pp. in 8° şi 1 planşă, lei 75.
15.	„	Voi.	V (cu articole de C. C.	Giurescu şi N. Iorga), Vâlenii-
de-Munte 1926, IV+ 320 pp. in 8\ lei 130.
14.	„	Voi.	VI	(cu	articole	de	N.	Iorga), Vălenii-de-Munte 1927,
150 pp. in 8°, lei 75.
15.	„ Voi. VIT (cu articole de P. P. Panaitescu, Iuliu Marinescu
şi Visarion, episcopul Ilotinului), Vălenii-de-Munte 1928, XXXI + 120 pp. .in 8°, lei 75.
16.	„ Voi. VIII (cu articole de N. Iorga, G. Papacostea, I. Rău-
ţescu şi ţ Iulian Marinescu), Vălenii-de-Munte 1929, 152 pp. in 8°, lei 75.
17.	„ Voi. IX (cu articole de G. D. Florescu, Preotul I. Răuţescu,
N. Iorga şi Maria E. Holban), Vălenii-de-Munte 1930, 198 pp. in 8°, lei 100.
18.	„	Voi.	X (cu articole de	N.	Iorga şi Constantin	şi Marcela
Karadja), Vălenii-de-Munte 1931, 140 pp. in 8°, lei 100.
19.	„	Voi.	XI (cu articole de N. Iorga), Vălenii-de-Munte 1932,
104 pp. in 8°, lei 75.
20.	„ Voi. XII (cu articole de dr. Andrei Antalffy, N. Iorga şi
Pr. Ioan Răuţescu), Vălenii-de-Munte 1933, 184 pp. in 8°, lei 100.
21.	„	Voi.	XIII (cu articole	de	dr. Andrei Antalffy,	Al. Cioră-
nescu şi Aurelian Sacerdoţeanu), Vălenii-de-Munte 1934, 200 pp. in 8°, lei 100.
22.	„	Voi.	XIV (cu articole	de	Gh. Duzinclievici, şi	Al. Cioră-
nescu), Vălenii-de-Munte 1935, 232 pp. in 8°, lei 100.
23.	,, Voi. XV (cu articole de N. Iorga, Constantin I. Karadja
şi Constantin Iordăcheseu), Vălenii-de-Munte 1936, 172 pp. in 8°, lei 100.
24.	Album palâographique moldave, docuinents du XlV-e, XV-e et
XVI-e siecle, recueillis par f Jean Bogdan et publids avec une introduction et des resumes par N. Iorga, avec le con-cours de MM. R. Caracaş, C. Marinescu et C. C. Giurescu; Bucarest, Libr. Pavel Suru, 1926; Paris, Libr. J. Gamber. -Lei 1000.
Piiblicafiunile Comisiei istorice a României se găsesc de vânzare la librăriile CARTEA ROMANEASCĂ şi P. SURU din Bucureşti.
Preţul: 150 lei.
www.dacoromanica.ro