Buletinul
Comisiei istorice a României
vol xm
BUCUREŞTI
Tiparul aşezământului tipogrâfic „Datina Românească" Vălenii-de-Munte 1934
www.dacoromanica.ro
COM1SIUNEA ISTORICĂ A ROMÂNIEI IN 1932
N. lorga, preşedinte D. Russo, membru I. Nistor, „
S. Puşcării», „
Al. Lăpedatu, „
R, Caracaş, secretar
www.dacoromanica.ro
Buletinul
Comisiei istorice a României
VoL XIII
BUCUREŞTI
>
Tiparul aşezământului tipografic „Datina Românească* Văienii-de-Munte
1934
www.dacoromanica.ro
Buletinul apare prin îngrijirea Preşedintelui Comisiei
www.dacoromanica.ro
Dr. ANDREI ANTALFFY
MUNSA’AT AL-SALAT1N AL LUI RUKHSANZADE AHMED FERIDUN, ET-TEVKII
(POMENIT ŞI SUPT NUMELE DE AHMED FERIDUN BEI NIŞANGI)
CA IZVOR PENTRU ISTORIA ROMÂNILOR
www.dacoromanica.ro
Munşa’at al-Salatin
al lui Rukhsanzade Ahmed Feridun, et-tevkii 1
(pomenit şi supt numele de Ahmed Feaidun Bei nişangi *)
ca izvor pentru istoria Românilor
DATE BIOGRAFICE. Cunoştinţile noastre asupra vieţii lui Ahmed Feridun se mărginesc numai la câteva date din cariera lui. Se ştie că a fost crescut în casa defterdarului Civi-zadc Abdullah Celebi, dar numlele părinţilor şi data naşterii sale nu ni s’au transmis. De la anul 960 1552-53 el se găseşte, ca secretar, în slujba lui Mehemed Sokollî Paşa. Puţin mai târziu ajunge divan kiatibi, adică cancelist. întrerupând cariera de cancelist, el ia parte în câteva expediţii militare ale sultanului Soliman şi se distinge în deosebi la asediul Szigelului (1566).La8Muharrem978(12 Iun. 1570), supt Selim II, este numit re’is ul-k’itlab sau re’is efendi1 * 3 * * * * 8 (şef de cancelarie), iar la 3 Ramazan 981 (27 Dec. 1573 nişangi. El este menţinut în această funcţie şi de Murad III, căruia, la 8 Şavval 982 (22 Ian. 1574) A. F., îi închină opera sa de căpetenie, Munşa’at al-Şalatin. Căzând în disgraţie, sultanul îl trimite în Semendria, apoi în Kustendil ca sangiac-bei. In anul 989 (1581) îl întâlnim iarăşi
1 Tevkii este termenul arab pentru nişangi, tevki înseamnă tughra, ferman,
* Nişangi era secretarul de Stat, care desemna sau făcea să se desemneze prin
subalternii săi (tughrakti) semnul de mână tughra (pronunţat tura) al sulta* nului'pe fermanele şi beratele imperiale, după ce acestea au fost semnate de
re’is efendi. In rang el urma Imediat după defderdar. Tughra conţine urmă-
toarele cuvinte ascunse, cu multă artă, tntr’o frumoasă împletire a literelor:
Es-siiltan N. N., ibn es-stiltan N. N. muzaffer daima (Sultanul N. N., fiul sultanului N. N., In totdeaum victorios). Ea se punea, de obiceiu, de asupra celui d’intâiu rând din textul fermanului. Cf. Dimitrie Cantemir, Ist. Imp. Otoman, p,
231 (41, Chatt-i-şerif).
8 La Neculce: relz efendi (ediţia Al. Procopovici, voi. I, p, 177).
www.dacoromanica.ro
6
Dr. Andrei Antalffy
în demnitatea de nişangi. Se căsătoreşte cu princpsa ’A’işe, fata marelui vizir Rustem Paşa şi a princesei Mihrima. Insă după un an de căsătorie A. F. încetează din viaţă, la 21 Sa-far 991 (16 Martie 1583).
Operele LUI AHMED FERIDUN. Ca scriitor el ni-a lăsat numai două scrieri proprii, de puţină însemnătate: un tratat desore condiţiuuile solului Egiptului şi altul cu conţinut etic, intitulat Miftah-i-gennet (Cheia Raiului). 0 cronică, compusă tot de el, dar pierdulu, ar fi purtat titlul dc Nushat-al-achbar
Registrul întâmplărilor).
Ahmed Feridun a ajuns celebru în lumea istoricilor din Răsărit şi Apus mai mult ca adunătorul unui mare număr de scrisori oficiale ale sultanilor şi vizirilor Imperiului Otoman de la primele începuluri ale acestuia până la venirea la tron a Sultanului Murad III, la 1575. Vasla operă de unsprezece volume, în care Ahmted Feridun a strâns 1880 de documente în limbile turcească, araba şi persană, el a numit-o Munşa ’at al-salatin (Documente ale Sultanilor . Prima tipăritură, din 1818-19 (Stam-bul) supt titlul de Megmu’a-i-Munşa’at-i-selatin cuprinde numai 735 documente, plus 41 scrisori din epoca întemeierii Islamului. In a doua ediţie, din 1858 (Slambul), acest număr s’a mai mărit cu vre-o 100 de documente.
Ahmed Feridun, în prefaţă, ne lămureşte asupra -originii şi scopului colecţiei sale. El a început să strângă documente încă din tinereţă. Ca re’is efendi el a introdus inovaţia de a păstra în copii toate hârtiile intrate şi ieşite din cancelariile imperiale, spre deosebire de predecesorii lui, cari, fie din negi igenţă, fie copleşiţi de ocupaţie, nu prea puneau preţ şi pe păstrarea documentelor. Ideia lui de a publica acest vast material documentar probabil a fost concepută dc el încă de mult. Dar posibilitatea de a realisa planul său i s’a presin-tat numai după numirea în înalta funcţie de nişangi1.
1 „Fiindcă corespondenţele, cuceririle, campaniile şi manifestele sultanilor — aceste comori de mare valoare — nu au fost până acuma adunate, m’arn liotărit ca din scrisorile in limbile arabă, persană şi turcească, pe care le adunasem Încă din tinereţe, să strâng in volume şi să public, intr’o frumoasă aranjare după epoci de domnie, tot ce se referă la înalta Casă domnitoare. Când la 3 ale lunii lui Ramazan (27 Dec. 1573) am fost numit nişangi, planul mieu a început să se apropie de realisare* (Prefaţa).
www.dacoromanica.ro
Mtinşa’at al-Saiatin ca Izvor pentru istoria Românilor
7
Munca publicării fu săvârşită într’un an. Acel care s’a însărcinat cu închinarea acestei vaste opere lui Murad III, ca prinos de Ramazan, fu însuşi marele vizir Sokollî.
Fără îndoială, scopul urmărit de Ahmed Feridun, dând colecţiei sale proporţii aşa de mari, n’a fost numai acela de a laşa posterităţii un bogat material de documentare istorică Nu-i exclus ca el, de şi nu aduce nicăiri asemenea motiv, să fi avut şi gândul de a pune la îndemâna kiatibilor de prin cancelariile sultanilor frumoase modele de scrisori de tot felul Această presupunere a noastră o întăreşte faptul că mai toate scrisorile sânt reproduse fără dată şi alte păi*ţi convenţionale şi stereolipe (da ’vet, ’unvan, elkab, etc.) ale genului epistolar. Une ori lipseşte chiar şi numele persoanelor despre care c vorba în diferitele scrisori.
Manuscriptul original şi complect după care s’au făcut tipăriturile, nu se mai găseşte astăzi. Există însă două fragmente manuscrise la foasta Bibliotecă Imperială din Viena. Unul Hist. Osm., No. 158) poartă titlul de Munşa’at al-Sala-tin şi cuprinde 267 documente. Celălalt (Hist. Osm., No. 50), cuprinde numai 72 documente şi are ca titlu: M linşa’aţ-vc bazi veka-i sultan Subuman. Se afla şi în Biblioteca Naţională din Paris un manuscript, cuprinzând 88 de scrisori.
,De când Mukrimin Chalii Bei. în revista Turk tarih ?ng[i] umeni megmu’asi (1921) a dovedit că o sumedenie de documente cuprinse în Munsa’at al-salatin sânt falsificate, în uli-lisarea operei se recomandă multă precauţiune.
AHMED FERIDUN ŞI ISTORIA ROMÂNILOR. Privitor la istoria Românilor Munşa’at al-Salatin cuprinde cinci scrisori şi cunoscutul ziar al expediţiei lui Siileiman pentru cucerirea Moldovei în 1538._ Una din scrisori, o fethnamea1 în limba persană, despre cucerirea Hotinului, având caracter pur omiletic şi nepresintând, ca atare, niciun interes istoric pentru noi, a rămas netradusă. Ziarul lui Suleiman ni este cunoscut de mult dintr’o traducere fragmentară, de altfel plină de greşeli, a lui Hammer Purgstall în adausele la a sa Geschickle des Osmanischen Reiches. D. N. Iorga, în Cronicile turceşti 1
1 Scrisoare prin care i se anunţă sultanului cucerirea unei cetăţi.
www.dacoromanica.ro
8
Dr. Andrei Antalffy
ca izvor pentru istoria Românilor, p. 21, nota 4, reproduce câteva nume de localităţi din Moldova tot după transcrierea lui Ha'm'mer. O traduoere îndreptată şi complectă a ziarului cred că nu va fi decât bine văzută de istoricii noştri.
In urma ciuntirii textelor, în scrisorile II, III, IV, lipseşle data. Datarea scrisorii I este defectuoasă şi ea. Din fericire însă contextul ne ajută mult la fixarea măcar a datei anului în caşul celorlalte trei scrisori.
La stilisarea şi potrivirea exactă a textului românesc cu particularităţile stilistice ale misivelor turceşti, traducătorul întâmpină, fatal, multe greutăţi. De aceia, unde era inevitabil, am prelucrat şi simplificat construcţia încâlcită a perioadelor din original, de şi o astfel de procedare aduce cu sine mai totdeauna sacrificarea unor însuşiri caracteristice ale textului turcesc1.
Feridun Ahmed: Munşa’af al-salatin, ed. I, voi. I, p. 499.
Copia unei înalte scrisori de poruncă* 2 * scrisă de seder-cazams către boierii din Iflac.
Către pildele comunităţii mesianice, boierii şi eclesiaslicii din Iflac, să li fie sfârşitul cu bine. La sosirea cărţii să vă fie ştiut că cuprinsul ma/izor-ului4, trimes de voi deunăzi, înţelesu-l-am. Acum să ştiţi că în cartea pe care, împreună cu înaltul firman al prea-puternicului, prea-gloriosului şi prea-maiestosului Padişah, i-am trimis-o voevodului Vostru Constantin5, încă înainte de cea trimeasă din partea lui, i s’a dat de ştire prin astfel de vorbe: „Califul veacurilor, Prea-glorio-sul Padişah. Domnul nostru a sosit cu noroc la Edrene6. Dacă eşti robul său credincios, să vii, şi frecându-ţi obrajii de
*	Pentru Întreaga literatură privind pe Ahmed Feridun v. Franz Bablnger, Dle Geschichtsschreiber der Osmanen and ihre Werke (Leipzig 1927), pp; 106,108; Enzyklopaedie des Islam, voi. II, p 100.
*	tn text; emrname-t-samli. Despre Înţelesul adjectivului saml v. scrisoarea II, nota 1.
8 Seder-’azan Înseamnă mare vizir. Trimiţătorul acestei scrisori de poruncă» KOpriiiii Mehmed Paşa, a deţinut demnitatea de mare vizir de la 1656 până la 1661, 11 Octombre.
4	Mahzar este o petiţiune colectivă.
8 Constantin Basarab.
8 Pronunţat şl Edirne, Adrianopol (Udriiu),
www.dacoromanica.ro
Mtinşa’at al-Salatin ca izvor pentru Istoria Românilor
9
scara1 împărătească, îmbracă surguciul şi caftanul şi pleacă în voevodatul tău”. El însă, atunci, aducând fel de fel de scuse şi pretexte, a pus vina pe voi, zicând: „Boierii nu mi-au dat drumul”. Voi ca raiale de ale Prea-puternicului Padişah, platnici de haraciu, întru cât Vaţi îndeplinit datoria cu dreptate, Doamine fereşte ca dânsul şi vizirii şi vechilii Lui să se uite strâmb la voi, sau să fiţi impuşi cu un accâ, ba chiar cu un ban împotriva usului. Sus-zisului Constantin i s’a scr>s numai atâla ca el să vină să sc îndrepte şi să-şi dovedească robească supunere. El îusă de loc nu s’a supus şi, de şi potrivit cu Pvea-înalla Sa intenţiune şi din înnăscuta Sa buuă voinţă împărăteasca, [Padişahul] însuşi a recomandat voevo-dului Mikal, coborîtorul voevodului Radul2, să nu i se ia un accc, un ban şi orişice stare a voastră să nu se treacă peste usul stabilit, ba chiar să fiţi apăraţi îu toate chipurile, voi, cu toată rânduiala aceasta, aţi înaintat un mahazar ce contrazice poruncii împărăteşti. Ce este temeiul afirmaţiunii voastre că se pretind trei sute de groşi [de cap]? Timpurile nu pot să fie tot una, însă cuvântul Prea-puternicului Padişah şi al nostru este orişicând una. Cu Voia lui Allah, Celui Prea-îaalt, niciodată n’or să fie două. Lualu-s’a oare un acc6, un ban cuiva care a fost dăruit cu voevodal? Sigur că până în clipa de faţă Taşa ceva nu s’a mai pomenit şi nu s’a mai auzit. Deci, cu voia lui Allah. Celui Sublim, înaltul firman (căruia trebuie să se supună toata lulnea]3 nu se va schimba. Dacă aţi fod robii credincioşi ai Prea-luminalului şi Prea-puternicului nostru Padişah, iată voevodul vostru a fost trimes fără a i se lua un ban. Dacă [îl] întâmpinaţi, veţi asculta de o lege stalor-nicita din vechime. Iar, dacă veţi săvârşi şi de acum înainte Vre-un act [ca acesta], cu voia lui Allah veţi vedea ce vi se va întâmpla în lumea aceasta şi în cea de apoi şi ce-şi va revendica zelul puterii padişahalc pentru pedepsirea voastră. Voi ţti’i bine că din causa unui voevod vă primejduiţi familia, copiii, femeile şi averea. Fără a vi se mai trimite vre-o hâr-
1 Scara de la şeaua calului.
1 In text: Radul voivodan in oglu, Mikal voivodaia, etc. Acesta nu poate fi decât Mihnea Radul, urmaşul de după doi ani al iul Constantin Basarab.
* Cele puse în parentese se exprimă în text printr’un singur cuvânt: glhan-muta\
www.dacoromanica.ro
10
Dr. Andrei Antalffy
tic, ultimul nostru răspuns acesta este. Aşa cum ocrotim noi ţara şi raialele ca o posesiune prin moştenire a Prea-glorio-sului nostru Padişah, la fel să respectaţi şi voi înalta Sa autoritate. înaltul Său firman vom stărui a-1 executa şi neîndoielnic se va da şi răsplată dacă vrea Allah. Aşa s’o ştiţi 1 Şi pace acelora cari urmează ocârmuirea [lui Allah]. La 22...1, anul 10 [97]2, în oraşul bine păzit al Edrenei.
Feridun Ahmfed: Munsa'at al-salatin, ed. I, voi. II, p. 12.
înaltă scrisoare3 scrisă către Hanul de ta Crimeia, cu prilejul unui voevoă pentru lflac.
Acuma, când Maiestatea Sa Padişahul, umbra lui Allah, prea-gloriosul, prea-înaltul, prea-puternicul nostru Domin, cu două zile înaintea Intrării Sale în Edrene4, spre gloria şi fericirea ţcrilor Sal ’ bine păzite, făcu popas în localitatea cu numele de Gisr-Erekine, sosit-a sluga Prea-Luminăţiei Tale şi împreună cu el înalta carte de iubire şi de bună aplecare pentru cei buni, pe care binevoit-ai a ni-o trimite. înţelegând cu toată smerenia cele cuprinse în ea, prin acest act de prietenie şi prin această purtare cu multă curlonie ni s’a pricinuit o bucurie din cale afară de miare. Dumnezeu Cel Prea-înalt, Ziditorul omlenirii, dând mulţi ani de viaţă Măriei Tale, nouă prea-luminat, prea-înalt şi prea fericit fiu, să-Ţi înlesnească tot ce vei pofti în lumea aoeasta şi în cea de apoi. In rândul trecut, când Măria Ta, întorcându-Te dintr’o campanie norocoasă cu fel de fel de biruinţe şi cuceriri, erai să soseşti peste puţin în capitala Măriei Tale, fiindcă nu venise încă timpul odihnirii din ostenelile campaniei şi a apucării de trimitere de cărţi, dorul nostru de a auzi de sănătatea Măriei Tale era la culme. [Acuma însă], mulţumită geniului Măriei Tale, pornit mereu spre gânduri înalte, zelul Măriei Tale * *
1 Lipseşte luna.
*	= A. D. 1656.
‘ tn text: mekttib saml. Sami (Înalt, sublim) este un termen distinctiv re-servat numai scrisorilor şl poruncilor emanate de la marele vlzirat. Autorul scrisorii a putut să fie sau Boiunu Eiri Mehemed, mare vizir, destituit la 15 Sept. 1656, sau KOprtilti Mehemed Paşa, urmaşul acestuia.
*	Adrianopol (Udriiu).
www.dacoromanica.ro
Miinşa’at al-Salatin ca Izvor pentru istoria Românilor	11
în slujba legii şi a împărăţiei a dovedii, a întărit şi a înoil credinţa şi devoţiunea Măriei Tale faţă de tronul pe vecie întemeiat al familiei lui Osman, precum şi iubirea şi buna aplecare a Măriei Tale pentru lăudabilele însuşiri ale persoanei acestui binevoitor şi credincios părinte al Măriei Tale.
Măria-Ta, gloriosule Han, mie credincios, iubii şi prea fericit fiu! Prea-Fericirii Tale îţi este bine cunoscută blestemăţia, pe care, potrivit cu obiceiurile firii lor păcătoase, au îndrăznii s’o săvârşească blestemaţii din Erdcl şi Iflac. Cu drept cuvânt este o zicătoare vestită că: „Apa doarme, dar duşmanul nu doarme” şi că: „Necredinciosul nu se leapădă de necredinţa lui”. La aceşti idololatri blestemaţi, cari nu recunosc unitatea Ziditorului lumii] şi se dau la uneltiri, dorinţa de a păstra credinţa faţă de stăpânul lor nu se poate închipui în alt fel decât prin aruncarea săbiilor. Socoteala [noastră] a fost [următoarea!: Exceptând caşul când, poate, cei cari şi-au luat pedeapsa pentru faptele lor din anul trecut ar mai împiedeca începlinirea slujbei, dacă se va purta cu îndurare şi dreptate atât faţă de Iflac cât şi faţă de Erdel, ci, văzând până şi astfel de minunăţii, se vor trezi şi se vor cuminţi. Cu voia lui Allah nădejdea noastră est'' că, de astă dată, împrăştiindu-se în-tunerecul dinaintea cehilor lor prin fulgerarea săbiilor eroilor islamului, ei văd de ce fel sunt minunile Mai marelui sfinţilor1 şi ce este puterea biruitoare a Suveranului august. înainte de toate grija de căpetenie» este numirea unui voevod pentru Iflac. Fiindcă voevodul de acum al Bughdanului este unul care a stat mult timp în slujbă la Poarta Fericirii, om în vrâstă şi de deplină încredere, şerbul Măriei Tale, Mus-tafa Aglia, Icuciuk mir-i-achor1 2 * 4, în calitatea de iskemle-aghasF. împreună cu şerbul Măriei Tale, Musallî, capîgilar-ketchu-dasî1, s’au trimes să-l scoată şi să-l ducă la Măria Sa, luminatul
1 Adecă ale lui Mohammed.
a Al doilea intendent al grajdurilor împărăteşti. Neculce, ed. Procopovici (passim) face din mir-i-achor imbrihor.
8 Iskemle-aghasi (aghaua scaunului) era delegatul Porţii încredinţat cu înscăunarea principelui nou-numit. La Neculce: schimni-aga (ibid.,voi. I, p. 78).
4 Capul portarilor, deosebit de capî-ketchudasi, agentul unui principe vasal la înalta Poartă.
www.dacoromanica.ro
12
Dr. Andrei Antalffy
Giar. Arslan Paşa, beglerbcgul vilaietului Ozu. Li s’a mai poruncit lor ca, până la numirea şi trimiterea unui voevod deosebit, ei să reţină un om, în care să aibă încredere şi el1 şi să-l pună să cârmuiască.
Acum sântem în căutarea unui om înţelept şi potrivit pentru vocvodatul Bughdanului, Ghicu, care acuma trece din Bughdan în Iflac, are un fiu. Insă nu este ascuns înţelepciunii hăneşti cât este de nefolositor Imperiului când două ţeri sânt supt un sing'ur om. Lupul are şi el un fiu. Vom vedea cum este şi acesta. Dumnezeu Gel Prea-înalt să facă să biruiască cel care va fi mai folositor legii şi Imperiului!
Când au fost trimişi beglerbcgii din Anadolu şi Rumili cu toate porţile lor, s’au trimis şi o samă de ieniceri (cu ei). Rânduindu-li-se încă oştiri una după alta, în grija noastră pentru întărirea lor nu va fi nicio lipsă. Insă blestemaţii din IfJae trebuie cumva pedepsiţi, aşa încât, zângănitul săbiilor luptătorilor pentru lege atârnând drept cercei de urechile vegherii lor şi a Eiilor lor din generaţii, ci să nu luai dea ascultare aţâţării la blestemăţii şi turburări şi să nu mai calc.' în urmele acelora cari umblă pe cărarea rebeliunii şi nesupunerii. Prea-Fcricirea Ta ştie că pentru sfârşitul acestei trebi, potrivit planului, precum şi pentru ajungerea drumurilor de jaf şi de prădare până la gradul de desăvârşire, este do neapărată trebuinţă plecarea oştirii tătăreşti, celei gonboare de duşmani. Trimiterea la Ak-Kerman a Măriei Sale Galghai-sultanului1 2, zodia bună a fratelui Său3, a fost o înţeleaptă măsură şi o mare binefacere şi pentru părţile de aici. Apoi se nădăjduieşte că va sosi la dânsul om de la beglerbcgul vila-ielului Ozii şi-l va îmboldi să plece cât mai în grabă fără a mai aştepta veste de aicea. Aşijderea, din partea Erdelului, Bargiai Acoş4, noul domn, după năvălirea lui Racoci, a plecat şi el la apărătorul Bidun-ului5, cinstitul vizir, înaltul şi fe-
1 Adică Domnul de care e vorba, Gheirghe Ghica.
1 Se numla calghal generalisimul armatei Tătarilor, El avea titlul de siiltan, tntru cât acest oficiu nu se dădea niciodată altuia decât fiilor (sau fraţilor) Hanului, din familia lui Glnghis (Dim. Cant., I. 1. O., p. 639).
* A Hanului.
4 Barcsay Akos.
\ Buda este In limba turcească Bidun.
www.dacoromanica.ro
M(inşa*at al-âalatîn ca izvor pentru istoria Românilor
13
ricitul Seiidi Ahmed Paşa şi, oerându-i ajutor, i s’au rânduit toate oştite de prin acea regiune de graniţa. Acestea strân-gându-sc zi cu zi, când, cu voia lui Allah, celui Prea-înalt, se vor fi strâns toate, vor porni sigur să răspingă lovirea Erdelului1.
Dumnezeu, prin eterna Sa hotărîre, sa li facă planurile lor cu bună potriveală şi să facă aşa ca pornirea lor să fie o unealtă a răspingerii desastrului! Dacă nici atâta stăruinţă nu va fi de l’olos ţintei, cu voia lui Allah, este lucru hotărît ca sunt auspiciile primăverii toate oştirile victorioase să vină în şesul de la Edrene, unde să fie o mare adunare şi concentrare. Mai schimbând scrisori cu Prea-luminatul mieu fiu, se va stăriu a îndrepta treburile în chipul potrivit cu folosul legii şi al Imperiului. Fiind însă de cea mai mare nevoie să ştim până la la ce grad va ajunge ajutorul şi sprijinul Măriei Tale în a-ceastă slujbă cu bună intenţiune şi cami în ce măsură vor fi ele cu putinţă, sântem în aşteptarea lămuririlor (Măriei) Tale. Nădăjduim că într’o zi apropiată vei binevoi a ni o da de ştire prin înalta carte a (Măriei Tale).
Feridun Ahmed: Munşa' at al-salalin, ed. I, vol.|l, p. 398.
Copia înnoitului „berat”, cu care a fost dăruit veovodul’din
Bughdan.
Fiindcă atotputernicul Dumnezeu, cel Dăruitor, şi cerescul Părinte, cel îngrijitor şi Causa tuturor căuşelor (a Cărui glorie să fie preamărită şi preaslăvită şi a Cărui binecuvântare să fie peste toţi şi deapururea), din imensa Sa bunătate şi solicitudine şi din nemărginita Sa graţie şi dărnicie, înaltul meu Tron (care este sediul puterii) şi mândrul mieu Palat (care este lăcaşul fericirii) le-a făcut locul de miluire pentru toate popoarele, iar măreaţa mea capitală (care este cuibul fericirii) a făcut-o refugiul tuturor monarhilor porniţi spre gânduri înălţate, (de. aceia), drept solemnă mulţămire şi obligatorie laudă pentru necontenita Sa bunătate dumnezeiască şi nemărginitele Sale favoruri divine, înaltelor mele preocupări de Şah şi prea-strălucitei mele glorii de Padişah i s’a impus neîndoelnic şi sarcina de a îngriji ca toţi servitorii miei cre-
1 in text: lovirea sa.
www.dacoromanica.ro
14
br. Andrei Antalffy
dincioşi, cari sânt îndreptaţi cu inimă curată şi cu deplină supunere către tronul mieu, pe vecie întemeiat, şi cari se fălesc cu robească lor închinăciune către mine, să se poată bucura de împlinirea planurilor şi poftelor lor, porţile bună-voinţii şi solicitudinii mele stând în totdeauna larg deschise şi darurile mfele generoase pururea gata pentru ei. Pe acest temteiu, de oare ce voevodul Bughdanului, Gaşpar1, a dat pe faţă nişte fapte şi năravuri neîngăduite, (aşa încât) el fu scos din domnie, şi de oare ce înfăţişătorul acestui prea-înalt şi prea-ogurliu tevkl1 2 împărătesc şi aducătorul acestui prea-eloc-vent, prea-luminat, prea-îmbucurător şi prea-fericit iirligh2 mo-narhicesc, fala comunităţii mesianice, stâlpul nobililor din poporul lui Isus, Alexander (sic)3 voevod (să fie sfârşitul lui cu bine), care mai înainte era voevod în Iflac4 şi acum este în slujba de mulazim5 la prea-fericita curte a mea şi care, pe lângă că este destoinic şi viteaz, este şi un beizadea de viţă veche, şi care, cât timp el era voevod în Iflac, apărându-şi şi păzindu-şi poporul şi ţara şi ocrotindu-şi ra’aialele şi beraialele6 în chip cuvenit, s’a făcut vrednic şi demn de împărăteasca mea bunăvoinţă, aşa încât dreapta mea încredinţare şi încredere este că locuitorii vilaietului (Bughdan) vor fi mulţămiţi cu el şi că ei (îmi) vor fi recunoscători şi că şi el va pune toată sârguinţa sa pentru rostul de slujbe datorate Suveranităţii mele, eu, pentru a se arăta bielşugul îndurării mele şă-heşti şi prisosinţa solicitudinii mele crăieşti pentru el, l-am dăruit, printr’un chat împărătesc, cu voevodatul Bughdanului, c.u condiţia, ca el de la ziua ... din anul de faţă, anul ..., să trimeată la tronul mieu de măreaţă înfăţişare, în fiecare an, de cincizeci şi şase de ori o sută de mii de accâ, drept haraciu impus sus numitului vilaiet, iar la smerita lui rugă şi suplică spre milostivirea mea, cu privire la slobozirea înaltei mele porunci (în această pricină), i-am dat
1 Gaspar Graţiaţii (1619-1620).
*	Tevkl şi iirligh sunt sinonimele termenului ferman.
*	Alexandru V lliaş, 1620-1621.
‘ 1616-1618, a doua oară 1627-1629.
5	Aşa se numiau tinerii nobili cari, râvnind la funcţii Înalte, Îşi făceau stagiul tn Palatul din Istanbul.
*	V, scrisoarea IV, nota 3.
www.dacoromanica.ro
Mtinşa’at al-Salatin ca izvor pentru istoria Românilor
15
presentul berat împărătesc aducător de bucurie. In virtutea firmanului mieu prea-fericit, sus-zisul, din ziua de astăzi fiind voevodul vilaietului amintit, i-am poruncit lui ca, după obişnuinţa vechilor voevozi, cari îşi îndepliniau slujba cu deplină închinăciune şi frumoasă supunere către tronul mieu prea-fericit, să stăruiască şi el, cu credinţă şi din toată inima, pentru apărarea şi ocrotirea ţerii şi pentru ridicarea stării ra’aialelor, să plătească, an de an, în greutate exactă şi în litiu legal, la termenul fixat şi fără nicio lipsă, conform usului străvechiu, de cinzeci şi şase de ori o sută mii de acce, a căror trimitere către bogata mea vistierie, drept haraciu, este statornicită, apoi să trimeată şi să plătească fără întârziere şi la timpul lor cele cuvenite, după obiceiu, luminaţilor miei viziri, beglerbegului din Rumili şi tuturor demnitarilor cârmuirii, aşa cum este obiceiul a li se plăti fiecăruia, fără nieio lipsă. Iar, dacă în vilaietul amintit se întâmplă vre-o nedreptate şi asuprire faţă de vre una din raialele mele supuse 11a-raciului, eu nu dau de loc înalta mea învoire pentru înlreducerea unui obiceiu nou prin aceasta. Cât timp boierii şi toţi fruntaşii din sus-zisul vilaiet îl vor şti voevodul lor, în orişice pricină ce se va isca, la dânsul să se îndrepte, înaltului mieu firman şi sus-numilului (voevod) nu cumva să se împotrivească, dar şi el, în deplină supunere faţă de poruncile mele înalte ce vor purcede- de la tronul mieu fericit, să plătească la timp şi fără nicio lipsă haraciul ce trebuie trimis bogatei mele vistierii şi sumele ce se obişnuiesc a se trimile miniştrilor cârmuirii mele. Prietenului mieu să-i fie prielen, duşmanului mieu să-i fie duşman. Iar acelora din locuitorii ţerilor mele bine păzite, cari merg în vilaietul Bughdan ca să-şi exercite îndeletnicirile acolo, nimeni să nu li calce averea şi viaţa, ca ei să poată sta acolo în toată liniştea şi siguranţa. Când cineva din tagma negustorilor noştri moare în vilaietul Bughdan, dacă moştenitorii lui sânt faţă, moştenirea să se predea moştenitorilor săi; iar, în caşul când ei n’au moştenitori, numitul voevod să facă el însuşi, în persoană, inventariul bunurilor rămase după ei şi, orişicare ar fi ele, să le trimeaW, fără nicio lipsă, printr’un om destoinic, în capitala mea fericită. Vilaietului Bughdan, boierilor, logofeţilor, cnezilor şi raialelor din el, precum şi fiilor, fiioelor, vitelor, avuţiilor şi
www.dacoromanica.ro
16
Dr. Andrei Antalffy
lucrurilor de lot felul ale acestora, din partea luminaţilor miei viziri şi a înaltului oiiiem mir-i-miră', din partea servitorilor tronului mieu (care este asilul fericirii) sau de către orişi cine altul, să nu li se întâmple niciun fel de călcare. Pe cei cari vor săvârşi acte contrare poruncilor mele, sus-zisul voe-vod să mi-i înfăţişeze mie, ca să li se dea cuvenita şi meritata pedeapsă. Aşa să ştie ei. Şi înaltului Imieu semn să-i dea şi crezământ
Feridun Ahmed: Munşa’ at al-salatin, ed. I, voi. II, p. 446.
Copia scrisorii imperiale către craiul din Be& cu prilejul fugii fostului voevod al Moldovei, Boghdan2.
Către capitala noastră (care este) centrul fericirii şi câlre pragul tronului nostru (care este) firmamentul puterii, s’au comunicat şi s’au dat de ştire nişte acte abominabile şi o-brăznicii detestabile făptuite, în sfidarea poruncii noastre prea-înalte şi a firmanului nostru prea-luminat, de către Boghdan, fost voevod al vilaietului Moldovei. (Dânsul), fiind dojenit de mai multe ori, de loc n’a ţinut samă de dojeni, ci, pe lângă felurite nedreptăţi şi asupriri faţă de r’aialele şi beraialele2 de supt stăpânirea lui, a mai scos din slujbă oameni din ogiac cari, din generaţie în generaţie, stăteau în slujba vilaietului şi a ţerii, şi, aducând (alţi) oameni din străinătate, li-a poruncit lor, umilind, în acest chip, pe cei cari erau slujbaşi în acea ţară din generaţie în generaţie. Pe unii din ei i-a şi ucis, (aşa încât) familia şi rudele celor ucişi, venind la înalta noastră Poartă, (care este) tejgheaua dreptăţii, şi făcând jalbă, am trimis de iznoavâ înnalta şi apodictica noastră poruncă ordonând să se pună capăt purtării lui tiranice faţă de cei mai de samă din locuitorii vilaietului şi ţerii, De oare ce el nu s’a supus, iar în caracterul săli nici urmă a. faptelor frumoase n’a rămas, ba chiar * 1
1 Forma persană a termenului beglerbeg (beiler-beii).
1 Selim 11 către Maximllian II. Titlul Împăraţilor romano-germani In diplomele tnrceşti au fost Bed kîralî (Craiul Vienei) sau Vilaiet Nemcţ kîralî. Nemce = totalitatea ţerilor de supt stăpânirea Habsburgilor.
*	Bogdan IV (1568-1572).
*	Ra’aialele, precum se ştie, au fost locuitorii unei provincii supuşi haraciulul. Beraialele cei scutiţi de haraciu.
www.dacoromanica.ro
MUnşa’at af-Salatin ca isvor pentru istoria Românilor	1?
a făptuit zi cu zi tot mai mult© turburări şi fără-de-legi, noi a-cuma câteva zile, ca pedeapsă a faptelor sale, am scos din voe-Vodat pe răufăcătorul acesta, iar cu voevodatul am dăruit pe u-nul din voevodazadele, pe Juvan1, care slujise în înalta noastră casă ca mulazim-. Potrivii cu milostivul nostru us de Şah şi cu frumosul nostru obioeiu de Padişah, precum i-nu fost ocrotiţi şi cinstiţi străbunii, tot aşa fu o hotărîre a placului nostru împărătesc, plin de miresme, să-l ocrotim şi pe sus-zisul (Boghdan). Insă sus-zisul răsvrătit, stăruind numai la josnicii şi răsvrătiri, potrivit cu proverbul că: „Trădătorul e laş”, n’a avut curajul să vină numai decât în capitala noastră, ci, în deplină înţelegere şi unire cu nişte tovarăşi de drum numai ai satanilor rătăciţi, a luat-o şi a năvălit în vilaietul Leh1 * 3. (Dintr’acolo) el a făcut în câteva rânduri năvale asupra vilaietului Moldovei cu gândul de a-1 lovi, însă n’a rămas niciodată fără pedeapsă. In sfârşit, când craiul din Leh4 ne-a rugat stăruitor să scriem o scrisoare de milostivire şi de iertare a multiplelor păcate ale acestui răsvrătit, în vir-tuteâ învoielilor şi contractelor de pace încheiate, încă în timpuri dc odinioară, între noi şi craiul amintit, rugămintea lui cu privire la acest lucru a dobândit aprobarea şi consimţimân-tul nostru şi noi am trimes împărăteasca noastră scrisoare, însoţită de noroc, prin care noi i-aml dat de ştire (craiului) înalta noastră învoire pentru trimiterea în orişice chip a amintitului Boghdan în faţa înaltului nostru tron. In răstimp murind craiul din Leh şi încurcându-se starea de lucruri (acolo), sus-zisul Boghdan a dispărut din acea ţară şi a pătruns în Erdel, unde, apoi, au pus mână pe el oamenii voevodului (Erde-lului). Am auzit însă că, aflând căpitanul vostru din cetatea Sac-mar despre acest lucru, s’ar fi dus şi ar fi liberat pe sus-zisul din mânile lor şi că, după aceia, ar fi plecat împreună cu el. Astfel fiind, că sus-zisul răssvrătit n’a vrut să scape din mână trena sfidării şi înfruntării3 şi umblând din vilaiet în vilaiet, nevolnic şi necontenit în răsvrătire, nu s’a lăsat de
1 Ioan-Vodă cel’Cumplit.
*	Cât despreţ termenul mulazim v. scrisoarea III, nota 5.
*	Niimeleiturcesc"al Poloniei (Lehia).
4 Sigismund II (+1572).
*	In text: Damen-i-inad-ii-miichalefetini elinden koma(up.
www.dacoromanica.ro
(8
Dr. Andrei Antalffy
josnicii şi stricăciuni, cu toată că se iertase delictul său de necredinţă faţă de tronul nostru, refugiul lumii, a cărui îndurare şi bună aplecare pentru străbunii lui el a cunoscut-o bine şi cum că toate acestea sânt semnul că el stăruie numai a da pe faţă fapte urîcioase inerente firii sale, care este deprinsă cu rătăcirea, nu poate fi nicio îndoială că faptul de a se arăta gata la adăpostirca, în orişice chip, a unui răs-vrătil răufăcător şi unellilor, iar după prinderea lui lipsa de a-1 trimite la preaînalta noastră curte (toate acestea) sânt nişte acte contrare îmoielilor şi contractelor de pace' încheiate între noi. Represintanţii Voştri, cari au venit (atunci) la Poarta Fericirii1, arătându-şi toate grijile şi stăruinţile lor cu privire la chestia neprimirii celor cari, în timpul de pace, vor fugi din părţile de acolo în părţile de aici ori din părţile de aici în părţile de acolo, (ei înşii) ne-au făcut să punem şi semnăm şi aceasta în textul diplomei noastre împărăteşti ca una din condiţiile de mare importanţă. Şi, când unii emiri şi căpitani de ai Voştri, trimiţând scrisori şi suplici la pragul tronului nostru (care este) refugiul dreptăţii, şi-au oferit credinţa şi robească supunere către Poarta Fericirii, noi, cu deplina respectare a condiţiilor din învoielile de pace, vorbele detestabile ale astfel de oameni nu le-am ascultat niciodată cu o ascultare consimţitoare şi nu s’a dat învoire (la aşa ceva) nici mai târziu. Astfel fiind, este necesar ca voi, îndată după întâmplarea înaltei .'noastre scrisori, depunând bogate străduinţe şi necontenite osteneli pentru întărirea şi statornicirea temeliei iubirii şi fundamentului prieteniei ce este între noi, şi dând pe faţă o lăudabilă râvnă în respectarea condiţiilor de pace, potrivit cu credinţa şi buna aplecare a Voastră pentru tronul nostru (care este) refugiul lumii, să daţi dovadă de frumoasele voastre stăruinţe de tot felul pentru trimiterea aici a sus-zisului Boghdan fără a se mai vedea vreun folos în întârzierea şi tărăgănirea trimiterii sus-numitu-lui răsvrătit la înalta noastră Poartă. Odată cu vestea despre) sănătatea Voastră să nu uitaţi a ni comiinica şi chipul în care Vi se pare cu cale trimiterea sus-numitului şi până unde i-a ajuns întreg halul.
Feridun Ahmed: Munşa' at al-salatin, ed. II, p. 602.
-----J---3----------
‘ Pentru încheiarea contractelor de pace.
www.dacoromanica.ro
Mtinşa’at al-Salatin ca izvor peutru istoria Roftiânllbt
19
Mai cu de-amănuntul (Ber vegih-i-tefsil).
insemriarea drumurilor, popasurilor şi a întâmplărilor ivite în expediţia Prea-gloriosului Padişah1, Suleiman, cu ale Sale oştiri norocoase, şi izbânditoare, pentru cucerirea Cara-Bugh-danului. Dală în 11 ale lunii Safer-ul-muzafţer, anul 94-5, ziua de Luni1 2.
In 11 ale aceleiaşi luni, pornind cu noroc din Istambul, (Pa-dişaliul) a poposit la Halkalî-bunar. Marţi, în 12 a. a. 1., la conacul din Cialalgia. Este cale de o zi bună3. Sora Padişahuhii, soţia lui Mustafa Paşa, princesă4, a încetat din viaţă. Miercuri, în 13 a. a. 1., pe partea de dincolo a Ingighezului5 6, la izvorul pârăului, Joi, în 14, a. a. 1., la conacul din Oghraşi-kioiu; este cale de o zi bună. Vineri, în 15 a. a. 1., la conacul din Carli-kioiu; este cale de o zi măi scurtă. Sâmbătă, în 16 a. a. 1., la conacul din Ahmted-Bei-kioiu; este cale de o zi mai scurtă. Duminecă, în 17, a. a. 1. la Hamza-Beikioiu; este cale de o zi mai scurtă. Luni, în 18 a. a.'1., la conacul din Ulufegilar-kioiu7; este cale de o zi mai scurtă. Marţi, în 19 a. a. 1., la conacul din Chass-kioiu; este cale de o zi mai scurtă. Miercuri, în 20 a. a. 1., la conacul din Edirne8. Joi, în 21 a. a. 1., popas. Vineri, în 22 a. a. 1., popas. .Sâmbătă, în 23 a. a. 1., popas. Un divan avu loc şi Beiul din Rumili şi Beiul din Anadolu9 au sărutat mâna (Padişahului). Duminecă, în 24 a. a. 1., popas. Luni, în 25 a. a. 1., popas. In ziua aceasta a sosit fiul Emirului Reşit, Beiul din Basra. Marţi, în 26 a. a. 1., popas. Miercuri, în 27 a. a. 1., un divan avu loc şi fiul Beiului din Basra
1 Padişah-i-Gemgiah din text înseamnă: Padişahul a cărui glorie este asă-mănătoare cu cea a lui Gem (primul rege fabulos al vechii Perşii).
*	= 8.Iulie 1538.
' Uzak menzll, iakîn menzll, miiane menzil din text le-am tradus prin: cale de o zi bună, cale de o zi mal scurtă şi cale de o zi mijlocie, termenul menzil însemnând atât etapă, cât şi depărtare Intre două etape, cale de o zi (bir gtinllik mesafe). ■
*	Hanim stiltan.
*	Scris INGţiJUKZ.
6	In text, greşit, stă 19.
' tn text, greşit, Ulufgilar.
8	Pronunţat şi Edrene, Adrianopol (Udrilu).
9	Rumelia şi Anatolia.
www.dacoromanica.ro
20
Dr. Andrei Antalffy
a sărutat mâna. Joi în 28 a. a. 1., cortul (împărătesc) a pornit. Vineri, în 29 a. a. 1., s’a făcut popas pe malul Tungei, pe marginea satului Cojolmek* 1. Deflcr-emini padişăhesc2 împreună cu înnalţii demnitari au luat parte la selamlîc. Sâmbătă, în ultima zi a lunii Safer, la conacul din Ienige-Kîzil-Aghasî: este cale de o zi bună.
Luna Rebi'-ul-evvel, anul 945.
Dumineca, în prima zi a aceleiaşi luni3, la Mcnsurlar-ca-rieşi4; este (drum de) un conac5 mijlociu. Luni, în 2 a. a. 1, la Serai-cariesi; este foarte aproape. Marţi, în 3 a. a. 1., popas. Miercuri, în 4 a. a. I., la Bkurg(i)lu-cariesi; este foarte a-proape. Joi, în 5 a. a. 1., întâiu August, la conacul din Aglia-koiu; este cale de o zi bună. Vineri, în 6 a. a. 1., la conacul din Cesneghir-kioiu; este cale de o zi bună; se trecea peste câteva poduri. Sâmbătă, în 7 a. a. 1., la conacul din Sug(i)lu-cariesi; acesta este un sat cu întăritură6, în mijlocul munţilor Balcanului. Are puţină apă şi puţin lqc pentru poposit. Este cale de o zi. Duminecă, în 8 a. a. 1., la conacul din Mir-i-Alem-kioprosu. Se trecu peste Balcan. Locul său de conac este îugusl. Luni, în 9 a. a. 1., s’a poposit pe marginea lacu-i lui din apropierea unui târg, cu numele de. Sultanlar; este cale de o zi mai scurtă. Marţi, în 10 a. a., 1., la conacul de pe apa Dunării; este cale de o zi scurtă. Miercuri, în 11 a. a. 1. popas. Un divan avu loc şi, sosind omul lui Petri7, Beiul din Cara-Bughdan, a sărutat mâna, iar Sinan Celebi, care a ajuns Kulaghuz8, având să meargă.să-l cheme pe Cara-Biîgh-dan să se înfăţişeze înaintea tronului, s’a trimis cu nişte Valahi. Joi, în 11 (sic) a. a. 1., la Caragoz-cariesi. Vineri, în 12 a. a. 1. (la) Balîc; este cale de o zi bună şi un ţinut (greu de
•	Recte C(i)0mlek.
1 Despre funcţia de defter-eminl v. Dim. Cantemir, I. /. O., p. 210.
•	= 28 August 1538.
4 Karie = sat mare, târg.
6 Konsk, ca şi menzll, Înseamnă aicea distantă şi nu stafie.
•	In text derbend-kiâiă, pentru apărarea deflleuHlor.
•	Petru.
•	Călăuz.
www.dacoromanica.ro
MUnşa’at al-Sa'atin ca izvor pentru istoria Românilor
21
străbătut, păduros şi strâmt. Sâmbătă, în 13 a. a. 1., popas. Duminecă, în 14 a. a. 1., la Cavama-cariesi, Luni, în 15 a. a 1., la Papaslîc-cariesi; este cale de o zi lungă. Marţi, în 16, a. a 1., la conacul din Tatlî-ciac; este cale de o zi scurtă. Miercuri, în 17 a. a. 1., la conacul din Sut-kioiu; este un drţum neted şi este aproape. Joi, în 18 a. a. 1., Istiraabagbî; este cale de o zi scurtă şi (drumUl) este neted. Vineri, în 20 (sic)1 a. a. 1., la casabaua Babă1 2 *. Sarî-Saltîc Baba este înmormântat aicea. Sâmbătă, în 21 a. a. 1., popas. Sosind Sinan Celebi, care fusese trimes pentru a chema pe Cara-Bughd'an să vină, el a adus vestea că sus-zisul ghiaur nu vine. Padişahul făcu pelerinagiul la Sarî-Saltîc Baba. Duminecă, în 22 a. a. 1., popas. Locuitorii oraşului fiind scoşi ca hăitaşi, Padişahul a vânat. S’a vânat în Babdaghî. Luni, in 23 a. a. L, popas. Cortul (împărătesc) a pornit. Marţi, în 24, a. a. 1., Ia conacul din Ceric-i-Catalui8; este cale de o zi mijlocie. Drumul său este neted, dar apa sa este puţină şi locul său de poposit îngust. Miercuri în 25 a. a. 1., până la conacul din portul Isaccei4; este cale de o zi mai scurtă. Făcându-se un pod peste Dunăre, se ia drumUl Modovei Joi, în 26 a. a. 1., popas. Iahia Paşa Oghlu cu oastea din Semfendria a întâlnit tabăra. Vineri, în 27 a. a 1., 23 August, popas. Având loc un divan, beii din Ru-mili, cari au fost de faţă, au sărutat mâna. Chosrev Paşa trecând în Rumili, s’a poruncit ca Mehemed Paşa, vizirul, să fie ser-asker până la sosirea lui Rustem-Paşa, beilerbeiul din Ana-dolu. Iar Haidar Celebi, care mai înainte era defterdar, a primii poruncă să aştepte podul ce se făcea peste Dunăre, la Isaccea. Apoi s’a poruncit să treacă Anadolu. Rumilii începând să treacă după inchintiu5, până dimineaţa s’a isprăvit trecerea Sâmbătă, în 28 a. a. 1., popas. Oastea ,din Anadolu a început trecerea, Duminecă, în 296 a. a. 1., cortul împărătesc a pornit.
1 Copistul a sărit de la 18 la 20, eliminând o zi, pentru a compensa greşeala de a fi repetat de două ori data de 11.
9 Identic cu oraşul de azi Babadag.
* Târgul Cataluiu.
4	Turceşte Ishakgi.
5	Chindie (turceşte pronunţat iklndl şi ikinti) = ora ce etc-
6	In text, greşit, stă 19.
www.dacoromanica.ro
22
Dr. Andrei Antalffy
Luna lui Rebi'-ul-achir, anul 945.
Luni, în prima zi a. a. 1., 26 August, la conacul din Vâraoş-kidiu. Padişahul trecând peste pod cu noroc, Paşii cu oastea din Rumili au făcut alaiu1. Marţi, în 2 a a. 1., popas. Miir-curi, în 3 a. a. 1., la conacul din Kahve-başiI 2 *. Joi, în 4 a. a. 1, conacul de la Kizil-ghiol8. Este cale de o zi lungă. S’a tăiat capul a doi inşi fiindcă ei au dat foc unei case. Vineri, în, 5 a. a 1., popas. Sâmbătă, în 6 a. a. 1., trecând peste a,pa Berud4-ului, s’a făcut popas în casabaua cu numele de Kîlcin5. Duminecă, în 7 a. a. 1., la conacul de pe apa Berudului. Luni, în 8 a. a. 1., popas. Marţi, în 9 a. a. 1., popas. Miercuri, în 10 a. a. L, la Sktan-cariesi (?). Joi, în 11 a. a. 1., la Deiirmenli-kiâiu6. Vineri, în 12 a. a. 1., la conacul din Budan-kioiu 7. Sâmbătă, în 13 a. a. 1., la conacul lui Vodă, care este mijlocul unei păduri8. Duminecă, în 14 a. a. 1., la conacul podului Jijiei9. Luui, în 15 a. a. 1., la conacul din Jasy-pazari10 II. In ziua .aceasta Hanul Tătarilor a venit întru întâmpinare. Marţi, în
16	a. a. 1., la conacul din Voevoda-bunari11. Miercuri, în
17	a. a. 1., la conacul din Fermus-pazarî12. Joi, în 18 a. a. 1., la conacul din Cherman-suz13. Vineri, în 19 a. a. 1., o veche mănăstire s’a dărâmat. Sâmbătă, în 20 a. a. 1., în 14 ale lui Septemvrie, la conacul din Aurşn-kioiu14. Difminccă, în
I	In text: au arătat alaiu (alai gdsterdiler).
*	Deci nu Mehve-başi.
*	Lacul roşu (la d. lorga „lacul galben").
4 Apa Prutului.
6 Fâlciiu. Reaua transmitere provine din asămânarea literelor / şi k,
6	Satul cu mori.
7	Deci satul Budan şi nu, ca la Hammer, „lacul Budan" (Budanghioli).
8	In text: ki kort ici-dir. Prin urmare Curlelgi, ca nume de localitate, nu se poate menţinea.
8 In text: Rlze (tlzh)-kidprosti este o greşeală de tipar, sărind cele trei puncte de pe primul „j“ şl două puncte de pe al-doilea.
10	Târgul-Iaşilor. De aci ungurescul Jâszvâsâr.
II	Puţul Iui Vodă. Bunar se scrie şi din i (binar), dar se pronunţă şi atun-cea tot bunar. „Binaua lui Vodă“ (lorga, Cronicile turceşti) presupune în text „vo/voda binasi*.
18 Târgul-Frumos. Fermus-paghî (Hammer) este greşit.
18	neci jiu Ohirmenus, cum l-a citit Hammer. Charman-suz Înseamnă: care şi-a aprins recolta. Aici poate fi vorba despre localitatea Pârliţi.
M Probabil fereşti prin confundarea literelor t şi n Anal.
www.dacoromanica.ro
MUnşa’at al-Salatln ca izvor pentru istoria Românilor
23
21 a. a. 1., la Suceava1, ca>pitala Cara-Bughdanului. Luni, în 22 a. a. 1., popas. Marţi, în 23 a. a. 1., popas. Miercuri,, în 24 a. a 1., popas. Joi, în 25 a. a. 1., popas. Vineri, în 26 a. a. 1., popas. Sâmbătă, în 27 a. a. 1., popas. Un divan avu loc şi pentru ţara Cara-Bughdanului fu numit un coborîtor al voevodului, cu numele de ..., fost Beiu. Beiii 2 fugiţi veniră şi sărutară mlâna. Padişahul, ocrotitorul lumii, a binevoit a se întoarce şi a porni spre capitala Sa. Duminecă, în 28 a. a. 1., plecând din Suceava, s’a poposit la localitatea cu numele de Jandoş3. Luni, în 29 a. a. 1., la conacul din Aghşen. Marţi, îu ultima zi a. a. 1., s’a poposit la localitatea cu numele de Ispini4.	,
(Aici se opreşte ziarul.)
i SriSi Sic(l)av.
< Boierii.
• Enigmatic.
« Nu-I pot gâci, Sipen nu poate să fie, Nu-i cumva Spini?
www.dacoromanica.ro
AL. CIORĂNESCU
DOCUMENTE PRIVITOARE LA DOMNIA LUI MIHAIL RADU (MIHNEA III)
CULESE MAI CU SEAMĂ DIN ARCHIVELE VENEŢIEI
www.dacoromanica.ro
Introducere
Documentele care urmează, şi care au fost culese aproape în loialitatea lor din Archivele de Stat ale Veneţiei, au fost folosite în studiul nostru inedit asupra Domniei lui Mihnea-Vodă. După provenienţă şi după faptele la care se referă le-am împărţit precum urmează, în trei categorii principala
I. Majoritatea actelor publicate aici priveşte soliile pe care-în 1658 şi în 1659 Mihnea-Vodă le-a trimis la Viena, la Veneţia şi la Roma. Trebuesc astfel distinse între documentele acestui capitol actele propriu-zise ale soliilor lui Gabriel Thomassy şi Grigoric de Chiprovaţ la Veneţia, de corespondenţa Veneţiei cu ambasadorii ei la Viena şi la Roma, care conţine numai informaţii asupra tratativelor duse acolo. Ele provin din următoarele fonduri:
1.	Collegio, Esposizioni Principi, voi. 73-75, conţinând resuma-lele şedinţelor Colegiului la presintarea unui ambasador, şi actele aduse de acesta. Seria actelor originale e cusută în volume (filze), care au fost apoi transcrise într’o serie corespunzătoare de registre, în care scrisorile latineşti se găsesc traduse în italieneşte. Dintre toate actele privitoare la cele două solii româneşti, numai scrisoarea lui Mihnea (Doc. XI) a fost extrasă din volum şi aşezată în sala de exposiţie a arhivelor, la îndemnul lui C. Esarcu, care a văzut-o cel dintăiu1.
2.	Senato, Corti, voi. 58-61, care conţin răspunsurile Republicii la scrisorile presintate de ambasadori, şi scrisori către re-presintanţii ei în străinătate. Ele presintă actele, supt formă de desbateri ale Senatului, în dosare sau filze care au fost de asemenea transcrise ulterior în registre. De şi ştiri despre istoria Românilor se pot culege destule şi de aici, nu cunoaştem nicio publicaţie românească de documente care să le fi utilisat.
1 V. C. Esarcu, Documente istorice descoperite In arhivele Italiei, Bucureşti 1878.
www.dacoromanica.ro
28
Al. Clorănescu
3.	Senato, Dispacci dcgli Ambasciatori di Germania (filza 111-116), utilisate, în afară de dosarul 111, în voi. IX1 al colecţiei Hurnuizaki. Sânt depeşile expediate săptămânal la Veneţia de ambasadorul ei la Viena, care a fost la început Battista Nani şi apoi Alvise Molin, după trecerea celui dintăiu în Franţa, în Novembre 1658; răspunsurile Republicii se găsesc în seria Senato, Corti.
1. Senaio, Dispacci dcgli Ambasciatori di Roma, (filza 145-1471, cuprinzând depeşile lui Angelo Correr, ambasadorul Republicii la Roma în i*ăstimpul care ne interesează.
5.	Senato, DAiberazioni Roma (filza 99-102), conţine răspunsurile Senatului la aceste depeşi şi instrucţiunile necesare.
6.	Collegio, Leftere (filza 190), conţinând copii după ordinele Colegiului către autorităţile subordonate, de pe teritoriul ve-neţian; de aici şi din seriile următoare s’au extras scrisorile privitoare la condiţiile călătoriei lui Thomassy.
7.	Senato, Deliberazioni Rcttori (filza 48), în care se află ordinele adresate de Senat aceloraşi autorităţi.
8.	Senato, Terra (filza 157), privind în general toate afacerile petrecându-se pe teritoriul veneţian.
9.	Dispacci dcgli Rcttori di Padova al Senato (filza 56) şi
10.	Dispacci degli Rettori di Treviso al Senato (filza 56): conţin răspunsurile autorităţilor locale la ordinele primite de la Senat.
Din toate fondurile înşirate aici, singurul care a mai fost ulilisa' pentru epoca şi împrejurările ce ne interesează e cel care cuprinde depeşile ambasadorului veneţian la Viena; vom arăt i mal jos însă în ce condiţii S’a lucrat la despoiarea a-cestu' material. Nu s’a cules aici, bine înţeles, decât aceia ce lipseşte în culegerea HurmUzaki, lucru care pricinueşte o lacună în înşiruirea întâmplărilor soliei lui Grigorie la Viena, de oare ce o parte din documentele respective au fost publicate acolo.
Restul s’a publicat cu cel mai mare respect pentru text, de oare ce experienţa publicaţiei HurmUzaki a arătat că excer-parea prea economică e adese ori primejdioasă chiar pentru înţelesul fragmentelor culese astfel; memorialele solilor le-am reprodus dinadins din seria dosarelor, şi nu dintr’a registrelor, unde barbarismele şi greşelile grosolane erau atenuate de co-
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia iui Mihai) Radu	29
pist, — de şi acesta nu înţelege totdeauna ce scrie, — pentru că în filz: ele sânt chiar autografele lui Thomassy şi ale lui Grigorie. De şi, aşa cura sâut, documentele publicate în acest capitol dau o icoană întreagă a soliilor lui Mihnea-Vodă în Apus, ele îşi aşteaptă totuşi o întregire firească în actele, inedite în oea mai mare parte până acum, de la Viena şi de la Roma
II.	Un al doilea capitol conţine un număr de fragmente care privesc, într’un fel sau în altul, Domnia lui Mihnea, şi care provin din următoarele fonduri ale aceloraşi archive ve-neţiene
1.	Senato, Dispacci di Conslantinopoli, (filza 142-143), cuprinzând depeşile expediate către Doge şi către Senat, la intervale variabile, de secretarul veneţian din Constantinopol, care e G. Ballarin pentru răstimpul care ne interesează; secţiunea a-ceasta a fost ulilisată la alcătuirea colecţiei de documente Hur-imuzaki, cele recoltate de aici formând voi. V2 al acestei colecţii.
2.	Senato. Dispacci di Germania (filza 111-116), şi 3. Sonata, Corti (filza 58-61), despre care s’a vorbit mai sus.
4.	Mhcellanea di codici diverşi, cuprinzând manuscrise tic conţinu' felurit, dintre care cel cu no. 75 e un „Registro di Icttere no. Di 6 seriile da Sr. AI inso Molin, ambasciatore i>sn",o in Geinian.a, alt ambasciatore veneio in S paj na, Eccellentis-sin,o Giacomo Qvirini, dai di primo Gennaro 1659 fin a di 12 Maggio 1661". Aceste scri>ori conţin în general, supt o formă puţir deosebită, aceleaşi infonmaţiuni ca şi depeşile către ^final, de şi adaugă une ori ştiri noi şi nu lipsite de interes, şi ob-scrvaţiuiv de un caracter mai personal decât cele ce-i erau îngăduite în scrisorile oficiului public. Manuscrisul acesta n’a fost încă utilisat.
In majoritatea lor fragmentele din această parte a culegerii făcând parte din fonduri de mult cunoscute, trebuie adăugat că nu s’au transcris aici decât cele care lipsesc din colecţia Hurznu-zaki, sau au fost acolo greşit sau incomplet publicate, astrel în cât uni. ori însuşi înţelesul lor e denaturat. Inlr’adevăr, felul cum s’a făcut culegerea şi publicarea documentelor în primele volume din această mare şi prea bogată colecţie lasă
www.dacoromanica.ro
30
Âl. CiorăneScu
adese ori de dorii1 * * * V. Fără a privi mai departe decât paginile care ne interesează, adecă părţile din voi. V2 şi IX1 privitoare la ani' 1658—1659, lipsurile se constată, uşor; pentru a li înţelege causa mai bine, trebuie cunoscuta metoda de lucru întrebuinţată.
Dcpeşile constantinopolitane pentru anii 1658-1659 formează dosarele 142 şi 143, alcătuite din scrisori de acelaşi format, cusute apoi în volum. Pe chiar aceste scrisori cineva a însemnat cu creion roşu pasagiile care trebuiau extrase; alegerea e concepută pe un plan Mult mai larg decât ccl urmat mai târziu, cuprinzând fragmente în general de două-lrei ori mai întinse decât cele tipărite în colecţie, şi nu totdeauna privitoare la istoria Românilor. Copiarea acestor fragmente a fost încredinţată unor funcţionari ai arhivelor, cari, restrângând cadrul preocupărilor, au transcris din pasagiile indicate numai paragrafele în care întâlniau numele Moldavia, Valachia şi une ori Transilvania. Sânt excluse lotuşi din colecţia Hurmuzaki unele scrisori care conţin aceste nume, lăsate pe din a-fară din alte pricini1. Rămân cu atât mai mult înlăturate unele fragmente prea lungi pentru răbdarea copistului, şi în care nu-mtele „Valachiei” se întâlneşte în aparenţă numai accidental, dar cere interesează tot atât de mult cât şi celelalte pe cercetătorul atent al acestei epoci2. Lipsurile acestea sânt fireşti la o culegere făcută de oameni cari nu lucrează din interes ştiinţific, ci pentru a termina cât mai curând şi cu mai puţină osteneală o copie comandată.
1 Lucrul acesta nu se constată acum pentru întâia oară. V. Zaborovskl,
Ceva despre colecţia Hurmuzaki lin Revista Arhivelor, 1, 1, 1924, pp. 133-5), enumerând câteva din lipsurile voi. IXconstată că greşelile de metodă şi de
tehnică sânt agravate de necunoaşterea de către culegător a problemelor istorice la care se referă documentele.
* Astfel din fragm. cxxvi prima parte e şi In Hurmuzaki, Documente,
V *, p. 41, frasa imediat următoare fiind lăsată poate dinvre-o greutate de lectură; la fel Lvir. Din cele supt no. cxxxvi, cxlvii, cxlxviii, CLVt, Clxiii, clxxix, clxxxvii şi cxc sânt redate pasagiile vecine celor reproduse aici. Scrisorile clvi, clvii, clxxi, clxxvi, exei au fost trecute cu vederea, de şl creionul roşu a Însemnat şi aici.
Astfel şi fragm. clxii, cu ştiri comunicate de capuchehaiaua munteană, liv, în care se vorbeşte de scrisoarea lui Mihail Radu, CLXXXiu, In care răscoala lui e amintită în convorbirea lui Baliarin cu Muhzur-Agâ.
www.dacoromanica.ro
bocumente privitoare la domnia lui Mitiail Radu
31
Lucrurile s’au petrecut la fel cu depeşele ambasadorului din Germania1. Întreg dosarul 111 a fost lăsat la o parte, pentru că, fiind ruinat de umtezeală, se încerca o restaurare a Iui tocmai în vremea în care se făceau aceste c6pii, şi de a-ccia golul documentar în voi. IX1 al colecţiei Hurmuzaki pen-Iru lunile Iauuar-Septembre 1658. Pentru celelalte, editorul n’a revăzut niciodată textul expediat de copist, şi astfel s’a putui strecura8 fragmentul lacunar, defectuos, al unei scrisori a lui Râkoczy, a cărui iscălitură a fost cilită Kaliogly. Erori şi lipsuri1 * 3 se cereau şi aici întregite. De altfel copistul însuşi mărturiseşte într’o notă pe care o adaugă copiilor sabs, şi pe care editorul, neînţelegând-o, a integrat-o în textul -iaci scrisori, că lasă la o parte materialul cane i se pare fără inte-teres: „Si ommette per la mole la copia di molti altri dis-pacci nei quali si paria della Transilvania, ma che non ris-guardano d’altra parte alia Moldavia e Vallaccliia”4.
III.	In al treilea rând se adaugă la aceste documente o serie mai mică dar de un interes mai apropiat, de acte culese din arhivele Sibiiului, în afară de două hrisoave de la Academia Română şi de la Arhivele Statului din Bucureşti, în copie acesta din urmă. Cele de la Sibiiu sânt scrisori ale Sfatului din Braşov, cuprinzând ştiri asupra întâmplărilor vecine, sau porunci ale principelui ardelean5 * *. Cele mai importante din actele acestui fond, cele două scrisori româneşti ale lui
1 Nici pentru epoca 1682-4, nici pentru cea anterioară, nu credem ca tran-
scrierile pentru colecţia Hurmuzaki să se fi făcut după copiile vienese. Cf. V.
Zaborovski, o. c., p. 133.
s La p. 106; cf. no. clxv din colecţia de faţă.
8 Hurmuzaki, Documente, IX1, 132, dă a doua parte a fragmentului de faţă
clxxii, cu următorul regeşti .Raportul lui Aiolse Molin către Dogele Veneţiei, despre stăruinţele răsturnaţilor Domni din ţările române ca dieta Ungariei să-i ajute*. Am reprodus şl paragraful ce preceda, pentru a arăta că e vorba de dieta Poloniei (că Gheorghe Ştefan şi Constantin Şerban au făcut cerere şi la dieta Ungariei, v. ibid., V ', 62); am redat textul, de altfel aproape identic, al cod. 75, preferându-1 unei repetări stereotipe. Scrisorile cc şi cci amplifică pe cele publicate la Hurmuzaki, IX *, pp. 182-3.
* Hurmuzaki, Documente, IX ’, p. 106.
8 Mulţămim aici d-lui C. Moisil, Director General al Arhivelor Statului, şi d-lui G. Miiller, Directorul Arhivei Săseşti din Sibiiu, pentru a-mi 11 uşurat consultarea acestor scrisori. Traducerea celor ungureşti aparţine d-lui Em. Pâpp.
www.dacoromanica.ro
98
Âl. Ciorănescu
MiHnea către Sibieni, au fost publicate pentru prima oară de T. G. Bulat (Trei scrisori de la Mihnea-Vodă Radu, în Revista Istorică, XII, 1926, p. 308-316; facsimile şi extrase de N. Iorga, Noi acte româneşti la Sibiiu, Acad. Rom., Mem. s. Istorice, s. UI. tom. IV), şi se reproduc aici mai mult pentru intere$ul lor decât pentru cele câteva deosebiri de lectură; la fel cu scrisoarea românească din arhiva Museului Bruckenthal, pe care am cunoscut-o prin publicarea ei de către d. Bulat Publicându-se înaintea monografiei asupra lui Mihnea-Vodă, documentele acestea trebuie să fie considerate ca un instrument ad probandum pentru ceia ce se va afirma acolo. Credem însă că interesul lor e mai mare decât atât, şi că, departe de a fi numai un instrument, ele pot trăi şi singure, mai vii decât orice studiu istoric, şi decât înşirarea de pildă a tratativelor soliilor muntene, la Veneţia, povestită de chiar actele alcătuite atunci, nu se poate scrie o cercetare mai bună.
www.dacoromanica.ro
I.
Documente privitoare la soliile lui Mihail Radu-Vodă în Apus.
A. Solia lui Gabriel Thomassy (1658-1659).
I.
1658, Iulie 27, Virna. Batt. Nani către Senat. Thomasy a sosit la Viena. Declaraţiile lui asupra planurilor lui Milmea.
Senato, Dispacci Amb. Germania, filza 111.
Hieri e arrivalo in Vienna et b venuto iin|mediate a Irovarmi il Padre Gabriele di Bulgaria, franciscane) rifformato, et m’ha reso l’aggiunta lettera deU’arcivescovo di Strigonia, e poi s’e dicchiarato meco d’essere espedito dai prencipe Michiele dj Valachia, prima a questa corte, poi a Vostra Serenitâ, et in fine al Pontefice, con lettere credentiali et instruttioni sopra le presenli occorrenze de’ Turchi, le quali dice ineritare parti-colar secretezza e riguardo, per il bene del prencipe suo padrone. Mi ha mostrato le lettere credentiali che tiene per Vos-tra Serenitâ, sigillate pero, non solo del Valacco, m,a anche del Ragotzi, et io da’ sigilii e dai carattere, prencip al mente di quella di Transilvania, ch’â della mano medesiina di quclle che ncll’ anlecedenti aggiongo per Vestro Serenitâ, le ho rioo-nosciute per legitime e vere.
In somtna confidenza poi m’ha detto, il prencipe che lo spedisce essere, com’â noto, quello che i Turchi giâ poochi mesi han no stabililo in quel prencipato; egli, come allcvato alia Porta, haver inliera cognitione de’ fini e de’ pensieri de’ Turchi, li quali sono portati alia total’ occupatione della Transilvania, nella quale stabilito un bassâ con intiera dipendenza da loro, correrebbero poi l’istessa fortuna e la Valachia, e la Mol-davia, risoluti li Turchi di fame 3 provincie assolutamente
3
www.dacoromanica.ro
34
Al. Ciorănescu
soggetle, c di lâ poi passare non solo all’occupatione della Dalmaţia, ma dell’ Ongheria e della Polonia, la quale nelle pre-senti congionture e da loro considerata coane certissima preda, eL in fine all’ oppressione di tullo il mondo chrisliano. Essere il prencipe predetto vissuto sin’ hora nel rito greco, ma ins-trullo da Francescani essere passatlo al cattolico, del quale farâ anco professione publică subito che la congiontura se gli presenti di poter farlo con frulto. Star percio risoluto di Tendere qualche segnalato scrvitio alia Christianitâ, e che quando li prencipi voglino soslenerlo et appoggiarlo, in particolare il re d’Ongheria c Vostra Serenilâ, si ribellera, e s’offerisce di passar il Danubio con 30 Iniile soldaţi, unirsi al Ragotzi, e con l’adhereiiza d’altri popoli christiani, che sa d’essere pronti alia stessa rivolta, offerirsi non solo di scorrere il paese, ma d’andare alle mura di Costantinopoli, sin’ alle quali non ha, passato il Danubio predetto, alcun’ inimaginabile ostacolo. Cid potergli riuscire tanto piu facilmente quanto che li Turchi, che rhanno stabilito nel Prencipato, tengono in lui gran con-fidenza, e gli lasciano assai piu autlorită che a’ suoi preces-sori. Mi ha pure soggiunto tenere questo prencipe slretla a-micilia, ma secretissima, col Ragotzi, e perche gli ha incaricalo la Porta ch’ egli invadi dai suo canto la Transilvania, e che con lui ccnduchi il Moldavo et il bassâ di Silistria, e che facilili anco la stradda alli Tartari per l’aggressione mcdcsima, essere risoluto di non farlo dalia parte sua, e con varie scuse divertire e prolongare l’effetto anco degl’altri. Per questo il Ragotzi appoggiare con sue lettere appresso questa corte e Vostra Serenitâ il negotiato del prencipe stesso, ancorche appresso di lui trattenghi l’altro prencipe giâ deposto. Sopra questi affari disse il padre tenere allri particolari da rappresen-tare a Vostre Eccellenze, de’ quali non ha voluto esprimersi meco piu oltre.
Io veramcnle, credendo che nelle presenti congionture qual-sisia cosa non habbi a sprezzarsi, e che si possi cavar bene anco da dove l’apparenzanon e tanto oerta, ho mostraţo di ri-cevere le lettere dell’ arcivescovo con la stima che si conviene; ho abbracciato il padre con ogni affetto, l’ho animato a pro seguire l’essecutionc degl’ incarichi suoi, et ho essaltato la generosita, il zelo e la pietâ del prencipe suo e li suoi pii e
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail feadu-Vodă
35
christiani pensieri, promettendogU dai canto mio ogni confi-denza c secreto, et assicurandolo che, arrivato a’ piedi di Vostra Serenitâ, troverâ tanta oostanza e rissolutione negi’ animi di Vos-trc Ecoellenzc in sostener© la commune diffesa et in vendi-carsi del nemico del nome christiano, che ne resterâ conso-lato. Mi rispose il padre di non voler tacermi che in quelle parti prencipalmente si discorre e si dubita che, quando quei prencipi siano impegnati alia guerra, Vostra Serenitâ sia per abbandonarli e per fare la pace. Io gl’ ho detto parermi che tal’ ombra si dilegui da se medesima, per la raggione e per il iatto, menire, havendo li Turchi roita cosi perfidamente la guerra, Vostra Serenitâ non saprebbe piu di loro fidarsi* e che, se la Serenissima Repubblica ha havuto cuore e forze per fare la guerra alia potenza otthomana per 14 anni ella sola, molto piu s’animerâ a continuarla movendosi altri prencipi per fare sopra li barbari un’ insigne vendetta del nome chris-liauo.
Sta il padre alquanto perplesso sopra 1’incaminarsiaFranc-fort, per dove e la prima sua commissione, dubitando d’ar-rivare tardi e trovare la corte partita, o in procinto di farlo, et perciâ rendere inutile e tardo il suo viaggio. AU’ incontro l’aspettar qui gli par troppo limgo. Ha percio risoluto di presentarsi a questi miniştri e vedere s’hanno facoltâ di aprire lc lettere ch’ egli porta e sentire la sua esposizione, afine che possino essi espedir tutto a Sua Maestâ et haverne piu cele-remente risposta, nel qual, menire che venghi la stessa ris-posta, pensareblm d’avanzar tempo e portarsi in Italia per es-sequire appresso Voslre Ecoellenze e poi a Roma gl’ incari-chi suoi. Saprâ quello che anderâ qui operando, e ne saranno Vostre Eccellenze a suo tempo avertite.
Se all’ occorrenze che si vanno disponendo in quelle parti si dasse un pocco piâ’ di calore e d’impulso, e che prencipalmente in questa corte non si mostrasse tanta fredezza, per non dire abbhorrimento, a tutto quello che pu6 promovere dis-turbi col Turco, si potrebbe un giorno col favore del Signor Dio cavar beni importanţi; con le languidezze presenti, â da leniersi che a tutti manchi ben presto il cuore e le forze.
www.dacoromanica.ro
36
Al. Ciorânescu
II.
1658, Iulie 25, Pojon. Arhiepiscopul de Strigoniu recomandă ambasadorului veneţian pe G. Thomassy.
Anexă la raportul precedent.
Excellentissime domine,
Mea continua erga Serenissimam Rempublicam devolio et ad onines occasiones ei serviendi, praesortim contra communem Christiani nominis hostem, sollicitudo facit ut praesentem able-gatum Vaivodae Valachiae Transalpinae Vestrae Excellentiae valde recominendem, cui simul commissuni est ut nomine principis Transilvania© Rakocii Serenissimam Rempublicam adeat eique operam suam una cum sui principis oblatione deferat, ac simul repraesentet qualiter populos Turcis subiec-tos iam per aliquot annorum spatiuni disponcre in hanc oc-casionem studuerit. Non sum nescius non deesse qui identidem tăiem operam Christianorum sub Turca gementium polllcean-tur, sed huic, cum ab utroque principe mittatur, qui et se ipsum ac vitam cum iis impendere sunt paraţi, multum tri-buendum esse existimo. Nec dubito quin Sua Divina Maiestas brevi consolatura sit Serenissimam Rempublicam unanimi Christianorum principum subsidio et oontentione adversus na-turalem eorundem hostem et inimicum. Ego vero maneo semper
Excellentiae Vestrae servus obligatissimus, Archiepiscopus Strigoniensis.
Posonii, die 25 Iulii 1658.
III.
1658, Iulie 27, Viena. Batt. Nani către Senat. Ştiri de la Thomassy asupra biruinţei de la Lipova.
Senato, Dispacci Amlb. Germania, filza 111.
Quanto al successo della settimana passata, non cade piu dubbio. Da quel padie che ho nominato nell’ antecedenti io ne ho avuta piu distinta relatione che da qualsisia altro, per-
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia Iui Mihaii Radu-Vodă	37
che s’â trovato presente. Mi dioe che i Turchi non fossero chc 9 miile, et il Ragolzi havirli colţi tra il fiume e li monti iu tal angu-tia c vanlagg'o di silo, che pocchi de’ suoi hanno potuto combaltere; 111a li Turchi hanno preso la fuga, e, nella fuga, tanlo piu rislreltisi o cc.nfu.si, in certa văile, sono stali trucidati a. man salva.
IV.
1658, Iulie 31, Viena. Batt. Nani către Senat. Scrisoare de recomandare in mâna lui Thomassy.
Senato, Dispacci Amb. Germania, filza 111.
Serenissimo Prencipe,
II	padre Gabriel > di Bulgaria, Francescano, espedito dai Signore prencipe di Valachia al Somino Pontefice et a Vostra Serenitâ, s’incamina a cotesta volta per esponere le sue commis-sioni. Io J’ho assecurato del gradimento amorevole con che Vostra Screnita si compiacerâ accoglierlo in considcratione di chi l’invia ct in riguardo anco del /-'Io (li lui, che molto merita con la religione cattolica e con la Christianilâ. Supplico pertanlo humllmenle Vostra Serenitâ restar servita di pres-targli benigna audienza e di fargli godere etiamdio le gratie della sua proteltione et iiuirizzo in*R.)m i o dove occorrcsse, ricercandolo il negotio e le qualitâ ben degne del medesimo padre. Gratie.
Viena, li 31 Luglio 1658. Di Vostra Serenitâ.
Battista Nani Cavaliero, Ainbascialor.
V.
1658, August 3, Viena. Batt. Nani către Senat despre cele tratate de Tliomassij la Viena. Informaţii din sursă polonă confirmă intenţiunile lui Mihnea.
Senato, Dispacci Amb. Germania, filza 111.
Quel padre Gabrielc Franciscano, mandata dai prencipe di Valachia, del quale scrissi a lungo la setlimana passala, hn infine oltenuto d’esscre udito da qucsli miniştri, che hanno ricevule et aperte le leftere del prencipe stesso. Le sue es-
www.dacoromanica.ro
38
Al. Ciorănescu
positioni hanno versato in sostanza in ciî> eh’ egli pure conferi a mie ct avisai con l’altro dispaccio. Ho procurato che glî siano date almeno buone parole, et b anco riuscito, perch’e-gli si trove contento, espressi seco questi miniştri di molto gradire l’afl'etto di quel prencipe verso questa corona, scusa-tisi nrl resto di non poter dare piu precisa riposta a’ progetti, essendo riminejsa a Sua Maestâ, alia quale espedirebbero pron-tamente ogni cosa. II padre, che non pretendeva di piu, resta Imolto contento di risparmiare il tempo e la pena di piu lungo viaggio, e, perche non pu6 ’attendere cosi presto risposta, ha risoluto di portarsi costi et a Roma, et hoggi b partilo. Mi ha rieercato, oltre di un passaporto, di una lettera ancora per a-prirsi piii facilmente l’accesso all’ audi.nza di Vostra Sere-nitu, etl io prontamtente ho creduto ben compiaoerlo.
In confermatione et incontro di quanto egli m’ha detto e che esponerâ anco a’ piedi della Serenitâ Vostra, mi b in questa setlimana venuto fatto di vedere (una relatione che viene di Polonia, nella quale si contiene c’havendo quel re inviato sopra le cose correnti di quel regno un amibasciatore alia Porta, e passato per la Valachia et ha tenuto con quel prencipe lunghi discersi, a’ quali havendo servito d’interprete un gesuita clie con ristesco ambasciatore si trovava, questo ha mandato iu Polonia a prencipale soggetto una relatione distinta di tutto il discorso. Questa contiene haver detto quel prencipe all’ am-basciatorc sapere di certo, perchfc l’ha sentito da premcipali miniştri quando si trovava alia Porta, il pensiero de’ Turchi non essere piu applicato al mare, ma degl’ affronti riportati in piu incontri con le forze marittime prelendere di risar-cirsi con la guerra terrestre in Dalmaţia et in Albania, ma pri-Jna voler occupare la Transilvania, o almeno la piazza dj Ieno. stabilirvj bassâ e soggettare totalmente tutto quelle vi-cine provincie. Ha avertito li Polachi di non fidarsi de’ Turchi, dicendogli che aspirano alia loro importante piazza di Cami-nez su le frontiere di Russia, e che non fann’ altro che infor-înarsi del sitn di lei e dello stato in che si trovi al presente; che pc-rcid non si laşei indurre quel re a dare per alcuno modo fomenlo a’ Turchi contro il Ragotzi, perehă la perdita di Transilvania sarebbe la ruina della Polonia e di tutti i vicini. Quanto a se, essere pronto a fare la parte sua, cpiando gl’altri
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihaii Radu-Vod3
39
prcncipi di Christianitâ vi si volessero da dovero risolvere; voler dichiararsi callolico et espedirC persona religiosa sopra questo al pontefice. Questa persona & il padre Gabriele che ho nominato di sopra, onde anco per questo incontro mi pare la di lui persona legittimata a bastanza. Da altra parte, ma pure di Polonia, tengo che questo aviso del pensiero de’ Turchi sopra Caminez dava molto fastidio...
Da piti parti si sente che il prencipe Steffano ultimamente scacciato da’ Turchi di Moldavia sia stato al presente rim-messo in quel stato dai prencipe di Valachia. II sopradetto padre Gabriele lo aultentica, dicendo che quando parti sapeva che doveva' esseguirsi, e che il detto Stefano era gionto a’ con-fini, perche cpiello che havevano i Turchi stabilito era un vil-iano inhabile a tutte le cose, et che si crede che i Turchi in fine troveranno buono che quest altro vi resti.
VI.
165S, August 10, Veneţia. Senatul către Batt. Nani. Aprobă atitudinea lui faţă de Thomassij.
Senato, Corti, filza 58.
Allo sles o segno prudente soro riusciti li negotiati col padre franciscaiio di Bulgaria che vi ha reso la lettera dell’ ar-civescovo di Strigonia, che ha poi detto esser stato espedito dai prencipe Michiele di Valachia alia Repubblica et in fine al Pontefioe, sopra le presenti oocorrenze de’ Turchi. De-vono esser lodati i suci generoşi pensieri, animarlo agi’ effetti etfargli oonoscere con le ragioni predetle la rissolutione sem-prc piu costante della Repubblica di continuare la guerra con-tro Turchi, dishnprimendo in ogni maniera possible il con-cetto et il dubio che conserva, che, impegnati quei prcncipi uella guerra, la Repubblica stessa sia per far la pace et ab-bandonarli. Propria altretanto & riuscita la vostra risposta, che,se da . ola ha continuato di tanti anni la medcsima guerra, molto pih s’incoraggirâ farlo oon la mossa d’altri prencipi, come anco la ragione persuade non sia per abbraciarsi il par-tito di pace, mentre, proposta ultimamente da’ Turchi, fe stata cosi generosamlente regettata, com’fc nolo al mondo. Potrete far
www.dacoromanica.ro
40
Al. Ciorănescu
vaiere questa mtedcsima ragione anco con quelli che vi parlas-sero per nome dcl Ragotzi, altro non aggiongendovi in queslo proposito, tnentre si attendeni quello la vo-itra diligenza vi portasse delle rissolulioni dcl padre sodello, il quale, giuiito che sia in questa cilt.'i, vederâ dagl’ effetti l’ottima publica dispo-sitione, assicurandolo in tanto dell’ affelto col quale sării accolto da noi.
VII.
1658, August 10, Veneţia. Senatul către Angelo Correr. Va vorbi Papei despre nevoia de a primi bine solia munteană.
Senato, Deliberazioni Roma, voi. 99.
Dalia copia delle lettere dell’ ambascialore Nani in Germania vedrete quanto si va proggettando dai Ragozi per con-solidar non solo la propria sussistenza, ma per haver piu vigore d’insaguinarsi contro Turchi, et li pensieri anco del Va-lacco. Valeranno le notitie a “voi per lumte et per servirvene quando cada opportuno col Pontefice per renderlo del lulto in-formato, et rimostrar la convenienza di coltivar l’aninio delii medesimi prencipi, prestandole qualche valida assistenza. tencn-doli ben disposti et affetti per ricavame vantaggio; perche, se bene la prepotente forza Oltomana con l’abbondanza del numero puo dar gran colpi, il coraggio per6 animato ct’ rinvi-gorito da speranze d’aiuto et obligato dalia necessitâ di vin-cere o intieramente perdersi pu6 proddur effetti considerabili et in qreste congionture molto da desiderarsi a sollievo della Christianitâ.
VIII.
1658, August 17, Veneţia. Senatul către Batt. Nani. Thomassy a sosit la Veneţia. Nădejdi în alianţă lui Mihnea şi Rălcâczg cu Ştefan-Vodă.
Senato, Corti, filza 58.
£ giunto il padre Gabriele Franciscano espedito dai prencipe di Valachia et ci ha fatte presentare le vostre lettere, ma non
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
41
b ancora comparso avanti di noi. Vedemo l’audienza che ha liavulo da colesli minislri et la vostra preavertenza a procurare che gli fossero dale buone parole, come anco vi 6 rius-cilo, con noslra sodisfillione, come con la medesima si in-tende qucllo liavcle penelralo, vedendo anco la relalione di lunghi el importanţi discorsi liavuli dall’ ambasciatore di Polonia espedilo alia Porta col prencipe di Valachia nel suo passaggio per quella volta. Aspetlereano di intendere se si verifichi che il prencipe Steffano di Moldavia ullimamente scacciato da’ Turclii sia stalo rimesso dai prencipe di Valachia, molto polendo cio giovare a’ noştri interessi, per la buona amiciţia che si scorge del Transilvano con lui, et sarebbe d’iinportanza l’unione et buona corrispondenza tra questi tre prencipi.
IX.
1658. August 17, Veneţia. Senatul către Angelo Correr. Thomassy a sosit la Veneţia.
Senato, Deliberazioni, Roma, lilza 99.
Quel tal frate espedilo dai Valacco e gionto in quesla cillâ; non & pero ancora comparso nel Collegio, ne fatta alcuna prcvposizione.
X.
1658, August 19, Veneţia. Presentarea lui Thoma'isij in
Colegiu.
Collegio, Esposizioni Principi, filza 73.
1638, a di 19 Agoslo. Venulo nelf Ecccllenlissiino Collegio il padre Gabrielc Franciscano di Bulgaria espedilo dai prencipe di Valachia, disse quanto segue:
Ioannes Micael Raduleus, Valachiae Transalpinae Princeps, etc., siculi fas est et debet1, sua servitia Serenitali Vestrae dicit et optat, ac hinc credentialibus Vestrae Serenitali declarat. *
* Textul; debbet.
www.dacoromanica.ro
42
Al. Ciorănescu
Present6 poi la lcttcra dello stesso prcncipe, che fu letta, et c la seguente:
XI.
1658, Iunie 5, Bucureşti. MUrnii Radu către Doge. Îşi oferă serviciile şi acreditează pe Thomassy.
Sala Regina Margherita, no. 6-LV.
Serenissiine Princeps,
Receptum a noslro colendae memoria© progenilore Raduleo Principatus Valacliiae Transalpina© olim Principe a Serenis-sima ista ac pientissima Republica summum beneficium nobis referendi non degeneri a patre summae cordi est; cum iile plurimis iactatus (uti assidue in hac afflicta patria afflictio experitur) distractionibus et mentis confusione fuerit, nullo modo Serenissimae Reipublicae non pares quidem, sed nec in particula potuerit referre gratias quibus obstrictus erat, Nos qui, sic Divina desuper disponente clemenlia, hisce tempo-ribus in paternam successimus hacreditatem ac doininium, ex-optantes paternac circa Serenissimam Rempublicam devotioni nostram quoque devotionem addere, fidelitatem declarare et protectionem expostulare, nomine nostro Reverendum Patrem Gabrielemf Tamassy Bulgarum, anteoessoribus nostris et nobis pergratum, ex consilio et facultate Reverendis.1 imi Episeopi Sofiensis, Serenissimae Reipublicae Venetae cum aliis prae-latis, uti advertimus, necnon regni Bulgariae populis valde addicti, eius in nostra provincia vicarium gencralem, ad Serenissimam Rempublicam cum his crede'ilionalibus dirigimus, eidem nostra concreditando secreta; ipse oretenus fideliler om-nia explicabit, cui indubitatam fidem in omnibus Sere îissima Respublica dare non dedignabitur. quem unice, tanquam fidei Catholicae propagatorem, quod nobis certe gratuin est, Sere-nitati Vestrae commendo, cui summas in omnibus gratias re-pendo, devotionem augeo et fidelitatem servo.
Datum Bucurescti in Valachia, quinta Junii Anno 1658.
Serenitatis Vestrae addictissimus servitor et amicus,
Io Mihail Voevoda1.
* Semnătură auto^r.ifâ, eu litere drilice.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
43
(A tergo:) Serenissimae et Potentissimae Venetorum Rei-publicae, etc., etc., dominis colendissimis.
Poi s’espresse in piti molte, in conformitâ del seguente memoriale:
XII.
1658. Memorialul soliei lui Thomassy. Planurile Domnului său împotriva Turcilor, şi cererile lui• de ajutor.
Collegio, Esposizioni Principi, filza 73.
Primo. Che l’Eccellentissimo Prencipe si dedica per dcvoto e fidelle alia Serenissima Republica, offerisce e promelle ogni fideltă.
2.	Fa sappere alia Serenissima Republica come lui ha uscito della casa dell’ Imperatore, et che addesso ha buona conris-pondenza con detto, ma la sua intentione & di promovere la Cristianitâ, et sa quello che il Turcho pensa, quello che il Turcho promelterâ et offerirâ tutto sono vere deceptiones, ma Sua Eccellenza [e] un pezo che sa la sua mala intentione verso li prencipi cristiani, e prega [la] Serenissima Republica che non li presta la fedi, se perd volesse qualche cosa tratare.
3.	ComJme Sua Eccellenza posto fu nel paterno do.ninio, su-l)ito, et ancora avanti, ha pensato di agiutarc la Ghristianitii, et admonisce et pregha Sua Serenitâ che non si abbando-nano, cioe prencipi tra di loro.
Prega la Serenissima Republica che continua la guera con inimico, perche il Prencipe Sua Celsitudo data la ocasione si sulevarâ contra di lui con agiuto di altri prencipi soi confederaţi, e cusci pasară il Danubio in Bulgaria, dove lui ha li homini giurati, tanto di Bulgaria quanto da Grecia. Macedonia, Tracia e Servia, li qualli sono sotto il giugo l'ranico, li quali sarano pronti di sulevarse contra neinico, e si congrega-rano secundo il giuramento che hanno fatlo, e cusci attaccară la guera, e poi quello sară quello che Sua Divina clementia vor â.
Prega la Serenissima Republica che non desisla1 di moles-
1 Textul; desjsta; în registru înlocuit cu; dubbiti.
www.dacoromanica.ro
44
Al. Ciorânescu
tare detto inimico, e che non lascia in qualche periculo detto prencipe, ma che Serenissima Republica continua, accid le forze del inimico siano in pid parte divise, accid non habbia tanta potenza contra uno. II prencipe sa che pud e quello che non, che cosa ha et che non ha, csscndo di sua casa.
Che la Serenissima Republica prometta all’ Ilhistrissimo Prencipe che in quello che se potrâ di agiutarlo, perchd la ffuerra non pud havere sempre in un modo: qualche volta ancora perde, c qualche volta va avanti.
E questo Sua Ecoellenza non lo fa per qualche interese, tna sappia Serenissima Republica che lo fa per mero zelo di re-ligione, per la qualc d parato di sparger il sangue, e per la litertd di potere literare quelli poveri christiani, li qualli gie-tnono sotto durissimo jugo del tiranno; per qual causa Sua Eccellenza fin’ addesso non ha voluto pigliar la mogli[e], sin tanto che non deduce al fine quello che desidera, se Dio vord.
Rispose il Serenissimo Prencipe: Gradimo gl’ufficii del Signor Prencipe. Sapemo che il suo merito deve esser corrisposto dalia Republica con lodare le sue buone rissolutioni. Pud spcrarsi nel Signor Dio, che vorra assistere alia causa comuniune del Christianesimo, et il Signor Prencipe insieme pud a^sicurarsi delle cnstanti nostre intentioni di ressistere et diffen-dcrci, nd alcuno si pud persuadere che la Republica doppo 14 anni di continua guerra per servitio della propria e commune causa, voglia hora inancar a sd stessa col desistere; onde non si trascurard dai canto nostro di far quello pid sia possibile per sicurezza di tutti, e percid il Signor Prencipe pud confer-marsi nelle sue degue e lodabili rissolutioni. La vostra per-sona poi c molto ben veduta. e, se alcuna cosa vi occorresse. saremo sempre pronti di dimostrarvi il publico affetto.
Soggiunse il padre, il che perd non d espresso nel memoriale, che il suo prencipe, come buon cristiano, si era di-chiarato catlolico, et che supplicava la Serenissima Repubblica di impetrare appresso Sua Maestâ Cesarea perchd mandasse una parte del suo esercito verso Buda, accid anco da quel canio rcstasrero Turchi divcrtiti, pregando insieme che sia continuata la dimora delle navi a Dardanelli, per tenervi occnpato il Turco et l’Eccellenlissimo Prencipe entrerâ dalia parte della Bulgaria
www.dacoromanica.ro
documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă	4$
Rispose Sua Serenitâ che molto contente si riceveva che il Signor Prencipe havesse abbraciata la religione cattolica, et, in quanto agl’ufficii con l’Impcratore, come era pronta la Repubblica di liilto fare, cosi auco questi uon sarebbero Ira-lasciati; onde il padre parti, e nell’uscir dalia porta diede a me segretario la lellera de Ragotzi, che disse poteva poi esser letta, con aggiongere che, havendo lasciali li suoi ca-valli alia Molia, supplicava rEccellentissimo Collegio a dar qualche compiissione a quell’ Illustrissimo Signor Podestâ perelie ordinasse ne fosse tenuta cura fino al suo rittorno di Ro(ina, come sarebbc seguito in brevi giorni, il che rifferii neir Eccellentissiin.0 pien Collegio.
Antonio di Negri, segrelario.
XIII.
1658, Iulie 3, Şiria. O. Râkdczy către Doge. Recomandă pe
solul lui Mihnea.
Collegio, Espoz. Princip., l'ilza 73.
Serenissima ct Potenlissima Respublica, Domini observan-dissimi.
Avita ac toto orbi Christiano testata erga eundem Serenila-lis Vestrae pietas impellit vel remotas ac alieno subiectas Europae naliones imperio, de iis quae inter tot rerum ac tem-porum vicissitudines summam rerum conceraere videntur, unice Serenitalis Vestrae palrocinium implorare; eadem spe fretus Illuslrissimus Princej s Michael, Valachiae Transalpinae Vaivoda, Reverendo Patri Petro Deodato, archiepiscopo Sardicensi seu Sophiensi, praesenlium exhibilori, pro re nota orbi Christiano summe necessaria Vestrae Serenitali significanda concredidii. Cuius ut tam verbis plenariam adhibere fidern, quam etiani iustis eiusdem intercessionibus, pro innato suo candore, Sere-nitas Vestra favere dignetur, confidenter requivimus. Eandem Serenitatem Vestram secundis conira omnes hosles rermn suc-cessibus uti animitus exoptantes. Bătuta in castris noslris ad Vilâgosvâr positis, die 3 Iulii anno 1658.
Serenitali Vestrae servire paratus,
G. Rakozy.
(A tergo:) Serenissimae et polenlissimae Venelorum Rei-publicae, etc., ele., dominis observandissimis.
www.dacoromanica.ro
46
Al. Ciorânescu
XIV.
Insemnăr> de cancelarie. Titulatura Domnului muntean şi a
solului său.
Collegio, Esposizioni Principi, filza 73.
II nome di prencipe: Ioann.es Michael Raduleus, Princeps et Archidux Terrarum Valachiae Transalpinae.
Frater Gabriel Tomasii Ordinis Minoris de Observantia, Cus-todiae Bulgariae Pater, ncc non Reverendissimi Archiepiscopi Sardiensis Vicariu* Generalis, Excellentis imi Principis inlimus familiaris.
XV.
1658 August 21, Veneţia. Senatul asigură pe solul muntean de concursul Republicii în lupta cu Turcii.
Senato, Corti, filza 58.
1658, 21 AgOjlo. Che, fatto venir nel Collegio il padre Ga-briele Franciscano di Bulgaria, espedilo dai prencipe di Vala-cliia, le sia lelto quanto segue:
II	Senato ha pienamente aggradito le lettere del Signore Prencipe di Valachia che voi ci havete rese. Con altrettanto piacere poi ha udite le vostre voci della lodabile e gencrosa sua risolutione di mtaoversi con vigore contro il Turco, commune inimico, con l’aderenze di altri popoli, et deve sperarsi che in causa lanlo giusta habbia a godere l’assistenza del Signor Dio, hora massime che ha abbracciato partito cosi degno, di di-chiararsi cattolico. La Republica, chc di qualtordeci continui anni travaglia per ressistere a quella potenza, si trova tuttavia nella medesima costanza di ripulsar le sue ingiurie con li maggiori possibili sforzi, con fermo proposito di tener di-vertiti i Turchi et inferirgli i maggiori danni in molte parti di terra, con armate in mare, e parlicolarmente con navi al porto importantissimo di Dardanelli, come sin hora s’6 fatto, tanto pih che sentimo dalia vostra esposizione poter cid gio-vare alia buona intentione del Signor Prencipe, con speranza de progressi avantaggiosi nella continuatione della guerra. Pud
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihall Radu-Vodă
41
reslar confermala tanto piu questa veritâ quanto che ulti-mamenle, come e palese al mondo, ha reggetlate la Republica con genei ositi quelle conditioni di pace che Turchi liavevano esibite, conoscendo, come pur voi dite, gl’ingaiwi et insidie loro.
Ben sapemo che il Signor Prencipe si muove a tale im-presa per solo zelo, per imortalar il suo nome e per acquis-lar merito ap presto il mondo christiano, e come tale 6 ri-conosciuto dalia Repubblica noslra, la quale 6 scmpre clisposta e rissoluta a secondarlo con le distratlioni piu vigorose e con la conlinuatione della guerra, come £ predetto, impiegando in-sieme i suoi uflicii secondo il bisogno con gl’altri prencipi. Questi coneetti puo la vostra virtu far sapere al Signor Pren-cij>e, oonsignandovi anco la presente lettera noslra, et cosi l’alîra per il Signor Prencipe di Transilvania, accio quanto prima possiate fargli pervenire, con assicurarli in ollre del nostro parţiale affetto e sincera predilettione.
Et, dovendosi far apparire qualche scgno della publica mu-niiicenza al sudelto padre Gabricle Franciscano, sia preso eh1 dai Conservator del Dcposito d’ogni denaro della sua cassa siano daţi al Dcposito in Cecca oecchini cinquanta, et da esser ai camerlenghi di commun, per dar in dono al mcdesimo padre
1658,	21 Agoslo, in Collegio essislcnle in Senato. Antonio di Negri, Segretario.
XVI.
1658, August 21, Veneţia. Senatul către G. Rakoczy. Lande şi asigurări de constanţă.
Senato, Corti, filza 58.
1658,	21 Agoslo, in Pregadi. Al. prencipe di Transilvania.
Si esprimono le leltere di Vostra Altozza reseci dai padre Gabriele Franciscano di Bulgaria della cont'idenza che tiene verso la Republica noslra per quello che possa concernere gl’in-teressi di Christianitâ. Corrisponde il Senato nel supporre cer-tamente in lei lo stesso zelo, come gl’effelti facino conoscere, lodando la sua generositâ di segnalarsi contro il commune ini-mico, come ha fatto ultimamente eon vittoria cosi oospicua,
www.dacoromanica.ro
Ai. Ciorânescu
et per la quale gli habbiamo con altre espresso il publico godimento et somma consolatione. Hora non poteano che reppli-car a Vostra Allezza la solită costanza di diffenderci, di conti-nuar la guerra et veder inferiti i maggiori danni alia perfidia de’ Turchi. Questi noştri ottimi sentimenti habbiamo espressi al sodetlo padre, con maggior distintione, acei 6 li faceia per*, venire alia sua notilia, col desiderio e prontezza insierne che-tenemo di sccondare non solo i giusti e glorioşi fini di lei, ma di ogn’ altro prencipe che miri al commune sollevo. In tanto a Vostra Signoria auguriamo oontinuatione di vittorie el ogn’al-tra cosa prospera a’ suoi degni pensieri.
Antonio di Negri, Segretario,
XVII.
1658, August 21, Veneţia. Senatul către Mihnea. Acusă primirea soliei şi-l asigură de constanţa Republicii.
Senato, Corti, filza 58.
1658,	21 Agosto, in Pregadi. Al prencipe di Valachia.
II padre Gabriele Franciscano di Bulgaria ci ha presentate le letlere di Vostra Signoria Illustrissima, le quali sono state mollo aggradile dalia Republica per le sue aflvttuo^e espres-sioni, el si trova allo stesso segno disposta di fargli appariiic la medesima cordialitâ, proffessata al di lei padre di dignis-sima memoria. Ci ha poi lo stesso padre espresso piu ampla-mente la lodabile sua rissolutione di invadere il Turco inimico del Christianesimo. Persiste la Republica noslra nclla solită costanza di diffendere i proprii stati, continuar la guerra et far ogn’ altra vigorosa diversione a oommune servitio e sollevo. Vedemo con qual zelo Vostra Signoria Illustrissima intraprende cosi grande et applausible impresa, onde deve esser lodato il suo fmerito e generositâ, come facemo con la sinceritâ piu piena degl’affetti noştri. Mentre al padre sodetlo sono espressi con maggior distintiotnej i noştri sensi, a’ mcdcsiuni ci rimAtcmo, con augurar dai Signor Dio forlunati evenli alle sue armi, con ogn’al-tra prosperitâ alia di lei persona e casa.
Antonio di Negri, Segretario.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă	49
XVIII.
1658, August 23, Veneţia. A doua printire a lui Thomassy în Colegiu. Tratative pentru o acţiune coniună.
Collegio, Esposizioni Principi, filza 73.
1658,	a di 23 Agosta. Fatto venir nell’ Eccellentissimo Collegio ii padre Gabriele Franciscano di Bulgaria espedito dai pren-cipe de Valachia, a leggerle l’ufficio deliberata soita li 21 del corrcnte, dissc iu sostanza quanto segue:
Serenissimo Prencipe, io devo andar a Roma per baciar i piedi a Sua Sautitâ a nome del mio Eccellentissimo Prencipe, come novello cattolico, e tratterd sopra questa materia, per veder qucllo si disponesse di fare conlro il coinmune inimico. Le leltere di Vostra Serenitâ io le porlerâ in persona, perche non Ini i'ido mandarle, per timore cbe incontrassero in peri-coli nel regno di Ongheria et in altre parii, per le incursioni de’ Turchi. Quando sară tempo che il mio signore sia per muoversi, sarebbe bene che si disponesseroi i conoerti, il lempo el hora delle mosse di Vostra Serenitâ verso i Dardanelli, accio siinul el semel si potesse operare. Intanto non tralascia l’Ec-cellenlissimo Prencipe di tener buona corrispondenza con li Cosachi, e non mancheranno pur loro per la parte del Mar Negro di dar ogni soccorso et di far una buona diversione. Se al mio rittorno Sua Serenitâ havesse qualche altra cosa da commandare, l’esequird volontieri.
Rispose il Serenissimo Prencipe: II nostro desiderio e che il Signor Prencipe sappi quanto prima le publiche intentioni, la costanza et proutezza di far tulto il possibile conlro il Turco. Stimiamo che non sia necessario il stabilire concerti, mentre da noi si opera continuamente, et starâ al Signor Prencipe di abbracciar sempre le occasioni. Per6 quesli Si-gnori polranno havervi ril'flesso, et intanto auguriamo a voi ogni felicita nel viaggio, potendo assicurarvi del nostro affetto. Onde il padre, fatte le solite riverenze, parii.
Doppo poi presa copia dell’ ufficio, dimandd a me segre-tario, se li suoi cavalli alia Motta sarebbero slati governati â spese della Serenissima Republica, o sue, per poter lasciar grordini, fnentre disse di voler partire di mattina verso Ro-
4
www.dacoromanica.ro
so
Al. Ciorânesdu
ma; ond’ io gli dissi che sarebbero tenuti a spcse publiche, senza alcun altro suo travaglio.
Soggiunsc poi che al suo rittorno havcrebbe supplicato Sua Screnitâ di fargli la gratia di un atlestato, leltera, Iede, o altra cosa si mile, da poter mostrare, come e solito in simili oc-casioni.
Antonio di Negri, Segretario,
XIX.
1658, August, Veneţia. Raportul lui Pietro Valier despre cele aflate de la Thomassy, printr’un spion, privitor la planurile Domnului muntean.
Collegio, Esposizioni Principi, filza 73.
Obbcdendo a’ commandi di Vostre Eccellenze, ho procurata to, Piero Valier, savio di Terra Fenna, penetrare con il mezo di persona prudente e ncl publico bene îuolto interessata tutto cio che si degneranno d’intendere circa le coiumissioni et altro attinente al padre Gabriel Tomasi espedilo dai prencipe di Vallachia per quegl’uffici de’ quali ha giâ ricevute da Vostre Eccellenze le convenienti risposte. Mi e valso anco di ben servire alic publiche intentioni, havendo potuto in înloineiili con desterilâ e applicatione il confidente internarsi alle piu ai'i'ettuosc dimonstrationi, per le quali pud assicurarsi della ve-rită di quei sensi che sentirano l’Eccellenze Vostre, espressi do esso padre con il protesta di secretezza al confidente medei-simo, che serviră per quei riguardi che pero sempre restano consideraţi dalia prudenza di Vostra Eccellenza.
II detto padre, che certo apparisce persona discreta e in-fervorata nel servitio del Signor Dio, b nxolto amato dai prencipe, il che persuade l’haver egli indotto lo stesso a passare dai rito greco al romano, benchd per li riguardi di stata non publichi per hora questa lodevole rissolutione. Egli, partita di Vallachia per commando del suo signore, appresso cui rimane altro religioso dello stesso ordine, per coltivare la conscientia et le buone intentioni di detto prencipe, fu la sua tnossa a fine de ricavare dai pontefice, dall’ Imperatore e da Vostra Serenitâ assistenza et aggiuti nella guerra ch’ egli va
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă	5l
pensando, unito con il Moldavo, portare dentro paesi del Turco. Spera molto profitlo dalia congiontura delle cose, quan-do lTmperatore a’ confini delT Ungaria assicuri con le sue armate le disgralie o fomenti le fortune de’ collegati. Fonda tal speranza sopra la ragione per la quale non pu6 credere permetta la Casa d’Austria, avanzi nelle viscere dell’Un-garia, con le rovine del Transilvano e con la distrultione de-gl’altri confinanti, le forze e la potenza Otthotaana. Egli pero non ha ricavato in questo passaggio per Viemia che semplici cortesie, mentre, lontana la oorte et l’imperatore; a pena in trt giorni potâ far risolver quei miniştri ad aprirc le credentiali del Vallaco e del Transilvano presenlate per la risposta. Ri-miette pertanto ogni negolio al ritorno, nfe altro si puo ricavarc di considerabile, solo l’insinuatione di qualclie ministro per discreditare le speranze che moslrava egli nella colleganza della Republica per la continuatione di guerra, mentre le fu riposto non de verşi fidare delle pramesse di Voslre Eccellenzc, che, por-tato il foco nell’ altrui casa, non penseramio che a smorzare quello che per lanlo tempo abbruzzia ne’ proprii slati. Mostra per6 di molto credere, documentato dalia costanza di Vostre Ec-cellenze, rintegritâ e generositâ ben nota della Republica, llora, capitato a Veneţia e licentiatosi per passar a Roma, pensa non transmetter le risposte et offici deliberaţi, per la poca sicurezza de’viaggi, ma ben scrive per via di Vienna a’detti prencipi havcr ricevute da Vostre Eccellenze pienissima sodisfattione, concelto che, concepilo da lui per la qualitâ del-l’officio fattoli leggcre, e stâlo poi augmenlato dalie buane insi-nuationi portatcgli dai confidente. II ricapilo delle sue let-tere in Viena e appresso l’arcivescovo1 di Slrigonia, che tiene l’ordine per farle poi passare in Transilvania et in Moldavia, al cui effeito prega si mandino le sue lellere al Signor Amba-sciatore Nani.
Passerâ a Roma per render a nome del suo patrone una religiosa obbedicnza al Pontefice. Non ha leltere del Transilvano per Sua Santitâ, mentre ha procuralo esso Vallaco render ignota al Transilvano la mutatione dai loro comune rito. Ricerca da Sua Santitâ efficaci l’essortationi ad altri prencipi e qualche as-
8 Textul: „il arcvescovo”; .ard'* a fost adăugat.
www.dacoromanica.ro
62
Ai. Clorănescu
sistenza da egli stesso, con la beneditlione di quelle armi con cui ne’ suoi principii di religione spera infervorar le mosse ad essaltatione di santa fede.
Pensa il prencipe, unito con il Moldavo, impadronirsi delle rive del Danubio, per haver aperte le boehe all’ incursioni del Mar Negro. Ticne molti Bulgari al suo serviggio; prettcn-de nutrir corrispondenza con Cosachi. Ha trattati con i ves covi del rilo greco nell’ Albania, e sino nell’ Asia ancora es-tende l’applicationi, mentre tiene appresso di se il patriarca d’Antiochia, il cui rispetto e veneratione fra Greci b considerabile sopra modo. Pud egli unire sopra trenta miile huo-meni; ed altretlanti ne mellcrâ insieme il Moldavo, gente per natura feroce e che ne’ tempi antichi rese tributarii li Romani, e ne’ moderni porta bensi il giogo dell’ Otthomana sovranitâ, ma con feroeilâ tale che ha sempre impaurilo e molte volte ol'l'eso gl’esserciti del Gran Signore.
Circa le armi, ha solo vinii canoni, sufficienza perd di polvere, mancanza di palie, non havendo ne’ suoi stati chi ben le formi. Vorrebbe perei6 procurare dalia Germania e bombardieri e bombisti. II maggior bisogno e di moschelti, de’quali non ne ha che pochi e mal buoni, et sopra questi mostra esso padre dovejr maggiormente premer l’istanze, poten-dosi per via del Danubio farli penetrare a Posonia, da dove condotti1 in Transilvania sopra carette, non li sarebbe difficile il passaggio di Vallachia. Nel rimanente le cagioni della mossa del suo signore nasce da una accorla diffidenza, anzi da una sicura cognitione delle machine de’ pensieri de’ Turchi. Fu allevato dentro il Serraglio, dove ha potuto tenere il fa-vore della Sultana e della sorella del Gran Signore, anzi, quando havesse volulo cădere nel maometismo, li veniva da* esse pro-messo alte reggenze di quell’ Imperio. Per queslo sa come aspiri il governo a reddurre solto un bassâ le tre provincie di Transilvania, Vallachia e Moldavia, levandole dalia di-rettione dei loro Vaivoda. Aprende pertanto nella rovina del vicino prencipe non lontano il proprio periglio. Per que»to, commandalo dalia Porta quesl’ anno ad unire con il Moldavo le proprie forze per invader li stati di Transilvania, lempo-
1 înlocuit apoi cu: „sopra cui traghettati“.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihall Radu-Vodă
53
reggiando nelle risolutioni sotto varii pretesti, ha reso facile al Transilvano il ricavar quegl’ avantaggi sopra il bassâ di Buda nei giorni passali porlatici da molte parti; anzi, in avantaggio operando, ha rimesso nella Moldavia quel Vai vodă, con il mczo de’ popoli, che, giâ scacciato da’ Turchi, hora resta maggiormente obligalo alia dipendenza di questo prencipe. Et. perche ha molto contante il Moldavo, spera contraponer all’ incursione de’ Tartari, de’ quali ţmolto teme, l’oro dello stesso e 1’opera de’ Cosachi, che con le temute lor gelosie puono diver-tire cotale mossa. Nel rimanente, desidera la continuatione di Vostre Eccellenze nel posto de’ Dardanelli, per render piu sensilivo il colpo destinato dentro il Mar Nero; del che, ritor-nato che sii da Roma, stabiliră le proposilioni piu chalte-goriche. Non dissentirebbe detto padre condur in Vallachia chi ha seco communicato, anzi ne mostra brama; il che serve per far conoscere i suoi discorsi fondaţi sopra la veritâ, mentre desidera vi sii chi assicuri Vostre Eccellenze con l’occhio stcsso.
Voglia Dio che, augmentata la speranza dai profitto, si ve-dino verifficate le predittioni famose de’ Turchi, quali da secoli li minaciano rovina e annihilatione da prencipe uscito dalie montagne di Transilvania, o almeno [)iatia a Sua Divina Maestâ che. divertito il nemico in altre parti, si renda piă facile a Vostre Eccellenze il riacquisto de’ proprii stati e della lanto desiderata tranquilitâ.
XX.
Î65S, August 24, Veneţia, Senatul către Batt. Nani. II înştiinţează de cele tratate cu Thomassy, şi i se trimite un pachet al acestuia pentru arhiepiscopul de Strigoniu.
Senato, Corti, filza 58.
II padre Gabriele Franciscano espedito dai prencipe di Vala-chia ă stato nel Collegio nostro a presentarci lettere del Ra-gotzi e del suo prencipe, le quali haverete in copia, con quelle di piă ha egli detto et gli ă stato da noi risposto, che tutto vi serviră di lume per parlare in conformitâ, quando il caso portasse. Ad ogni buon fine vi traslmlettemo pure in copia
www.dacoromanica.ro
54
Al. Ciorănescu
quello di piîi si b ricavato dai padre sodetto dalia virtii e deste-ritâ del Savio di Terra Ferma Valier...
II	padre Gabriele ci fa tenere l’aggiunto pachetto per l’ar-civescovo di Strigonia, il quale doverete far avanzare al rica-pito con sicurezza.
XXI.
1658, August 24, Veneţia. Senatul către A. Correr. Ordin de a pregăti terenul şi a sprijini ambasada munteană.
Senato, Deliberazioni Roma, filza 99.
II padre Gabriele Franciscano spedito dai prencipe di Vala-chia, l’arrivo del quale vi scrivesskno nelle passate, ha rice-vuta nel Collegio l’audienza. Quello ha egli esposto, con quanto se gl’ b da noi detto et le sue reppliche, saranno in copia con le presenti, alle quali aggiongelmo quanto 6 riuscito alia virtu del Savio Cassier di Collegio di ricavare degli ordini suoi per cotesta parte. Di tutto volemo che in testimonio di confidenza ne diate parte al Pontefice et al Signor Cardinal Chigi, acei6 sempre apparisca la stima che fa la Republica della San titâ Sua, rappresentando insieme la certezza che havemo che non sară abbandonata occasione cosi bella di accrescer vantaggi alia cattolica religione, et, donando Dio Signore queste aperture per sollevar le afflittioni della Christianitâ, volemo sperare che saran abbracciate et nutrite con li proprii mezi. Come dunque parte vostra sară di andar penetrando quel che dai padre sudetto fosse proposto per rincontro delT espressioni fatfce, con quel di piîi che potesse proddurre, oosi doverete andar appoggiando e secondando le sue propositioni, acd6 riescano di sollievo alia patria, costantemente affermando che non si mancherâ da noi di far tutto quel piîi che dai peso d’una lunga travagliatissima diffesa delT antemurale della Christianitâ ci sară permlesso.
XXII.
1658, August 27, Veneţia. Colegiul către podestatu\ din Motta, Ordin de a da aducătorului caii lui Thomassg.
Collegio, Letlere, voi. 190.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
55
1658, 27 Agosto. Al podestâ della Motta.
Al lattor delle presenti dovcrcle far consignare li cavalli che il padre Gabriel Franciscano di Bulgaria ha costl nel suo passagtgio lasciati; e per le spese a’ medesimi fatte, giâ vi habbiaîno espresso che doveste metterle a conto publico, onde con queste non habbiamo che a replicarvi lo stesso.
Mandantibus Sapientibus utriusque manus,
Donini Segretario.
XXIII.
1658, August 27, Veneţia. Colegiul către autorităţile din Padova. Ordin de a primi şi hrăni caii lui Thomassy.
Collegio, Lettere, voi. 190.
1658, 27 Agosto. Al podestâ e vice-capitan di Padoa.
Sarano codâ condotti alcuni cavalli di ragione del padre Gabriel Franciscano di Bulgaria, venuto per alcuni affari in questa cillâ. Li medesiini doverete dar ordine sian ben governati, met-tendo la spesa a publico conto, che vi sară bonificata. Mandanlibus Sapientibus utriusque manus,
Donini Segretario.
XXIV.
1658, August 31, Veneţia. Senatul către A. Correr. Va insista
ca solul muntean să fie bine primit la Roma.
Senato, Deliberazioni Roma, filza 99.
Con soddisfattion intendemo che la Santită Sua si mostri ben disposta a secondar le buone intentioni del Valaoo et d’ac-coglier benignamente il padre che deve capitar alia corte. Parte vostra per6 sară d’andar rappresentando il frulto che dalie diversioni di quel prencipe e del Transilvano risultar potria alia Christianilă, non potendosi cosi facilmcnte dubitar delir fedc del Ragozi, giâ che il Primo Visir apertamente si dichiara di volerlo o morto? o priggione, onde nella certezza
www.dacoromanica.ro
56
Al. Ciorânescu
della propria rovina si pu6 raggionevolmiente creder che con una generosa ressistenza vorrâ procurarsi la sicurezza © la vita
XXV.
1658,	Aur/nst 31, Veneţia. Senatul către B. Nani. Despre intervenţiile ambasadorului la Roma în favoarea soliei muntene.
Senato, Corti, filza 58.
L’ainbascialoi'c noslro a Roma rappresentb di publico ordine al Pontefice l’arrivo che doveva seguire in questa cittâ, per incaminarsi poi a’ suoi piedi del padre Gabriele Franciscano espedito dai prencipe di Valachia. Hora si inten.de haver Sua Santitâ udito con sodisfattione l’aviso, con disposilionc anco di coadjuvar le proposte di lui quando fossero conosciute di sussistenza. II pih preciso intenderete dall’ aggiunto capitolo di lettere del sudetto ambasciatore, che vi valerâ di lume per incalorir dcstramente il segretario della Nontiatura et a ri-cavar da lui se qualche ordine tenesse in questo pronosilo per avantaggio del negotio.
XXVI.
1658,	Septembre 7, Roma. A. Correr către Senat, despre bunele disposifii ale Papei faţă de Thonvassy, şi despre sosirea acestuia.
Senatoj Dispacci Ambasciatori Roma, filza 145.
Partecipai a Sua Santitâ le negociazioni fatte costă dai padre Steffano d’ordine del Valaccocolla puntualitâ distinta che Vostre Eccellenzc mi comisero; dissi che tardar momenti non poleva l’arrivo suo qui, e la supplicai udirlo e risolver beni-gnamente sopra quanto le sară esposto da Iui; in che trovai un’ottima disposizione, corn’ un desiderio assai vivo che da tal parte risulti alia Christianitâ qualche bene. Accenai esser ne-cessario tener sopra questo grave negozio ben impresso l’Im-peratore; dissi che la virlâ di Monsignor Caraffa sarebbe so-
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia Iul Mihail Radu-Vodă
57
pra ci6 arrivata e riuscita oportunissima, come per mantencr in vigore i trattati di Monsignor San Felice prombssi a Franc-fort in avantaggio della causa publica, mentre la Benedi-zione Sua gle ne sogerisse i motivi. Rispose sopra ci6 che Monsignor Caraffa have\ a 1’intenzioni buone, e non inferiori i talenti, che le comissioni sue l’obligherebbono a secondai' con calor il buon esito delle due negoziazioni sudette non solo, ma tutto quello sia di servizio della Republica; star egli pronto alia partenza, nulla di meno poter esser in tempo di ri-cever quelle instruzioni che Vostre Eccellenze stimassero bene dargli; che se gli scriverâ questa sera di riceverle, onde cre-der proprio che lorti seco sopra i particolari sodetti l’espres-sione de’publici dcsiderii, acciochâ possa di concerta coli' am-basciatore della Serenitâ Vostra opportunamente impiegarsi a coadjuvarli, e m’incaricb a scriverlo questa sera. In ch’io dissi ch’ubbidirci, e ieşi a Sua Santitâ le debite grazie per la conlidenza e per l’applicazione benigna con cui concorreva ad assistcr a’ publici interessi...
Hor mentre scrivo mi fa saper il Signor Cardinal Barbc-rini esser arrivata il padre che viene di Transilvanii essersi seco abboccato e procurare che sia admesso a Palazzo, di che fa grandissiina instanza; se prima di chiudere il tlispaccio altra cosa di lui mi pcrvcnga a notizia. aggiongerolla in fine del medesimo.
XXVII.
1658, Sepfembre 7, Vi. na. B. Nani către Senat. Â trinu s arhiepiscopului de Strigoniu pachetul încredinţat de Thomsassy.
Seuato, Dispacci Amb. Germania, filza 112.
In obedienza delle ducali de 24 passato, che l'ultimo ordinario in’ha reso, ho fatto avanzare a Possonia il dispaccio del padre Gabriele di Bulgaiia all’ arcivescovo di Strigonia, e tengo per fcrmo che sicuramente gli sarâ stata reso sin hora. Nel resto la notitia delle negotiationi del padre medesimo valeră per mio lume, come la Serenitâ Vostra commanda.
www.dacoromanica.ro
58
Al. Ciorănescu
XXVIII.
1658,	Septembre 7, Veneţia. Senatul către B. Nani.
Transmiterea ştirilor de la Rdma.
Senato, Corti, filza 59.
Per continuato fillo di quello passa sopra Pespeditione fatta dai prencipe di Valachia del padre Gabriele Franciscano, seberue ancora nan sia arrivato a Roma, vi trasmettemo in copia quanto ci scrive il nostro ambasciatore in tale proposito. £ di riflesso il punto della buona riuscita che possa sperarsi del negotio, quando l’Imperatore non appoggi i buoni pensieri del Valacco, e voi ve ne valerete secondo le occasioni.
XXIX.
1658,	Septembre 7, Veneţia. Senatul către A. Correr. Repetarea ordinului de a sprijini pe Thomassy.
Senato, Deliberazioni Roma, filza 100.
Passeremo a quanlo vi e sortito ricavare delle disposilioni negi’ inleressi di Valachia, et le awertenze per haverne l’intiero sono state grandemente aggiustate. Giâ vi scrivessimo che ap-poggiar dovrete li negotiati del padre, et hora vi repplichiamo lo stesso, m entre da quanto ci rappresentate maggiore ne com-prendemo il bisogno per le tepidezze et dubitationi fraposte. Et, perchâ da questa diversione potria derivarne quel bene che b palese, saria desiderabile che dai Pontefice e con jgl’uf-ficii e con l’opere fosse dato essempio agl’altri di non 'abban-donar occasione tanto bella et facile di proffitare.
XXX.
1658v Septembre li, Veneţia. Senatul către B. Nani. Sosirea la Roma a lui Thomassy.
Senato, Corti, filza 59.
11 padre Gabriele Franciscano espedito dai prencipe di Valachia â giunto a Roma nel punto che il nostro ambasciatore
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
59
eraperespedireil suo dispaccio. Per li noştri giă passati ufficii mostrava il Pontefioe brama di udirlo et buona dispositione di fare il possibile. II piii preciso comprenderete dalia copia delii aggiunti capitoli, che vi serviranno per continuato lume del negotio.
XXXI.
1658,	Septembre li, Roma. A. Correr către Senat. Audienţa lui Thomassy la Papa şi întrevederea cu ambasadorul veneţian.
Senato, Dispacci Ambasdatori Roma, filza 145.
Martedi passato fu il padre Steffano dai Papa; gli present5 le lettere del prencipe de Valachia, gl’espose in sostanza il soggetto della sua missione, ma non s’estese a’ particolari, Iraltenutolo la Benedizione Sua in varii discorsi dai negoziato totalmente lontani; gl’adimand5 in spezie quali e quanti e-rano i vescovi in quellî parti, e concluse che leggerebbe le lettere e lo farebbe poi chiainare, ma ch’intanto conferir poteva con Monsignor Alberici, ch’â il segretario di Propaganda. Tanto e venulo l’istesso giorno il padre a riferirmi, scusandosi di non esser stato prima a vedermi. Mostra poca sodisfatione d’esser stato rimesso ad Alberici, e si dichiara che, se vorrâ trat-tar seco delle cose de’ vescovi e de’ missionarii, che li rispon-derâ come da lui quello stimerâ bene, non tenendo sopra ci 6 dai padrone ordine alcuno* ma che del negozio per cui b venuto nulla gli direbbe certamfente, le comissioni sue non servendogli che per trattarne col Papa o col Cardinal Nipote. In questo par-ticolare di cui fa grandissima stima pregomi volerlo assistere principalmente. Gli dissi che poteva sentir Alberici, conferir seco quello poteva e stimasse proprio per sua prudenza, e rife-rirmene il successo, c’havressimo concertato insieme poi quello fosse stato piii espediente, esibendogli in questo e tutt ’il resto quanto pu6 dipendere dall’ opera mia, in conformitâ degl’ ordini che dissi haverne dall’ Ecoellenze Vostre; me ne ringrazio, e fece particolar comemorazione de’ favori rioevuti costâ.
Quanto al negozio che deve maneggiar qui, cavo ch’in sostanza si restringa ad assicurar il Pontefioe della costante
www.dacoromanica.ro
60
Al. Ciorănescu
risoluzione del Valaco di vivere sotto l’ubbedienza della Chiesa Romana, nel palesargli la sua disposizione d’invader poten-temCnte il Turco insicme col Transilvano, della fede del ((uale dice non dubitare, e col Moldavo, cheprettende alia sua disposi/ione obligato. Le mosse per l’imprese dice dovran se-guir a piimavin; qua adimanderâ una bandiera e le benedi-/ioni di Sua Santit'i, e qualch’assistenza di danaro per i primi moviinenti, entrali nel paese turcbesco non dubitando di trovar viveri in abbondan/a, seguito, e tesori ancora. Mostra che quesii tre prencipi uniţi siano capabili di mettere in confusione il Turco, cp ando pero l’lmperatore ron abbandoni di vigorosa custodia le frontiere dell’ Ongheria, e che la Serenita Vostra s’im-padronisca delle Locche de’ Dardanelli, le quali non sol pret-tende che, capilandovi di buon’ hora, possano agevolmente chiudersi, ma passarsi ancora e penetrar sino a Constantinopoli, dove giă se stavano costernati i Turchi quest’anno e bramosi i chri tiani d’haver incontri di perseguitarli; tanlo piu dovrauno esserlo quando vedranno i stati Ottomani da tante parti atla-cati. II Signor Dio haver voluto che tauto continovi la guerra della Republica, a solo fine di dar modo a questi prencipi di segnalarsi col rendere offensive quell’ armi che si son adoprate tant’ anni per la difesa; a tal proposilo disse anche a me ch’il prencipe suo havrebbe in pronto circa venti cannoni, ma che mancava de’ moschetti. Stimare che l’Eccellenze Vostre potessero facilmente accomodarlo, ma difficile il modo di farli condurre. Con si di lat6 in Inolt’ altre delle cose rilevate costă, onde non ă necessaria la replica. Ha alloggiato qui in Aracelli, nel qual convento, oltre il comtodo delle stanze, non havendo provision e qualunque, gli fo soministrar di quando in quando qualche rinfresco. Mostra farne gran stima, e credo possa ri-usoir anco a Vodre Eccellenze di sodisfazione.
Dalie ducali benignissime del 7 veggo la Serenita Vostra creder opportuno siano mandati di qua danari in Alemagna a’ miniştri pontificii per soccorrer opportunamente il Ragozi, ch’e in conformită di quanto ho io procurato d’andar persua-dendo sin’ hora, ma questo buon padre publica non haver il medesimo Ragozi bisogno de’ contanţi, essendone abbondan-lissimo, o vorrebbe che, se qualche somma si risolvi qui di spendere, sia al Valaco, com’ ă predetto, soministrata; per
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
61
l’uno e per l’altro lo veggo assai difficile per6, giâ parlandosi ch’a tutto si pensi con larghezza di benedizioni supplire.
XXXII.
1658, Septembre 21, Veneţia. Senatul către B. Nani. Transmiterea informaţiunilor primite de la Roma.
Senato, Corti, filza 59.
Gionto il padre Gabriele a Roma, si 6 portato a’ piedi del Pon-lefice et ba espresse le sue commissioni; l’alligata copia, che doverâ servirvi di solo semplice lume, vi informerâ di tutlo tio che sia passato. L’ambasciatore nostro pero, in essecutione de gl’ordini che tiene, non lascierâ d’appoggiar li suoi ne-gotiati et facilitarne la riuscita, per quel bene che risultar ne potria agi’ interessi di Christianitâ di tanto tempo afflitta.
XXXIII.
1658, Septembre 21, Veneţia. Senatul către A. Correr. Noi instrucţiuni pentru a sprijini acţiunea lui Thomassg.
Senato, Deliberazioni Roma, filza 100.
Udimo gli uffici passati dai padre Steffano di Valachia e godemo della confidenza che in voi dimostra. Pud molto giovare il prestargli assislenza, e non solo animar lui a negoliare col Pontefice e con ogn’ altro, m,a ovunque aocadesse coadju-var alle sue instanze e considerare che si tralta oltre l’interesse dei stati di danneggiar li nemiti e d’accrescer li seguaci della fede christiana. Ricevcrete aggiunto quello che lenemo di Germania circa gli affari di Transilvania, e valerâ per sola voslra notitia e perche comprendiate l’urgenza che sempre si fa mag-giore, menire, come osservarele, rimaneva angusliato il Ra-gozzi, e quanlo in pericolo di giatture, altrctaulo iu bisogno d’aiuti; sară se non bene pcrsuadere il padre che nel procurar vantagii al Valaco non apporti pregiudilii al Transilvano, nel capo pai'ticolarmente del denaro che per awenlura s’in-clinasse di trasmetlere a’ miniştri pontificii in Alemagna da somtainistrar all’occasioni, e cosi mirarete di disponerlo, tutto
www.dacoromanica.ro
62
Âl. Ciorănescti
in fine tendendo al beneffitio commune. Per li rinfreschi che havete prudentemente stimato di mandar talvolta al padre medesimo, ponerete la poca spesa nei voştri eonii, che vi sară bonificata come conviene.
XXXIV.
1658, Septembre 21, Roma. A. Correr către Senat. Noua audienţă cerută de Thomassg şi atitudinea Papei.
Senato, Dispacci Ambasciatori Roma, filza 145.
Sollecitando estraordinariamente il padre Steffano l’espedi-zione sua dopo le conferenze replicate tenute oon Monsignor Alberici, con cui, come giâ meco s’espresse, non e (sic) voluto uscire oltre ci6 ch’appartiene alia religione et alia fede, mi ha fatto grand’ instanza perchâ lo facci di nuovo introdure a’ piedi della Benedizione Sua. Glene parlai hier mattina, e stabilii che Martedi prossimo vi sarebbe admesso, che sarebbe cortesalnlente sentito e sbrigato del tutto in brevissimi giomi eziandio. Trovai per6 il Papa in qualche picciolo sospetto de’ negoziati di questo religioso, parendogli non gli porţi con franchezza; dice non essergli potuto ben cav ar ancora se’l Valaco professi veramiente la fede catolica di presente, e s’habhi sol prossima disposizione ad abbracciarla. Esser necessario saperlo chiaro per poter regolarsi nelle risposte, perehă, quando la sicurezza vi fosse, bisognarebbe farne capitale e non abban-donarlo, quando no, nudrirlo in confidenze oonsimili alle spe-ranze ch’egli istesso porge, onde le risposte dover esser ben cautelate. A quello poss’io scuoprirne, dissi parermi non resti dubio della credenza del prencipe; il padre affermarla assai costante, e dire havergli lasciato appresso altro religioso che non lo lascierebbe prevaricare. Fa la Benedizione Sua gran capitale di questo punto, sperandone conseguenze migliori, e perd vorrebbe assicurarsene. Sar6 col Padre e procurerd gli dia tutta la sodisfazione che vuole, ne laşei nel resto di fargli oon-cepir quali in effetto esser dovrebbono grandi l’apparenze d’a-vantaggiosi successi dalia mlossa dell’armi del medesimo con-tro il Turco, perch£ dalie ultime notizie venute di Transilvania dello stato contingente del Ragotzi per l’invasioni del bassâ di Silistria e delle sussequenti piu vigorosi del Visir
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail fcadu-Vodă	63
pare che la Santitâ Sua ne faccia poco capitale. Ha vedute et osservate l’instanze del medesimo Ragotzi e le protteste sue, e comme conosce ch’anco volendosi, quegl’affari lontanj da questa parte non si ponno nell’ urgenze che gli pressano soccorer che coll’orazioni e colle benedizioni, cosi non resti al-tro scampo per salvarsi che riccorrer all’ assistenze vicine e poderose dell’ Imperatore, del cui interesse tanto si tratta, certo essendo che, se la Transilvania soccomba, resterâ l’Ungheria esposta a pericoli gravisskni. Crede Sua Santitâ che il medesimo Imîperatore possa alia fine di questo [mese] trovarsi da Vienna poco lontano, et esservi Monsignor Caraffa arrivato ancora, che se gli replicheranno ordini efficaci di passar unitamente coll’ambasciatore di Vostre Eccellenze uffizii corrispondenti a’ bisogni, come di tenir co’ proprii mezzi ben animato l’istessc Ragotzi alia diffesa, quantunque della costanza di colui poco capitale possa farsi.
Io veggo dalie scritture che Vostre Eccellenze hanno fatto ag-gionger al dispaccio ch’ il medesimo Ragotzi proietta per mantenersi in guerra contro Turchi condizioni rilevanti, e non men grandi richiede gl’esbofti del denaro, il che fa poca consonanza co(n quello esprime qui il padre Steffanio, facen-dolo abbondantissimo de tessori; mostra altro dall’ Eccellenze Vostre non ricerchi che la costante permanenza delle lor na-vi alle boche e l’ingresso, se si possa, ne’ Dardanelli, e dall’ Im-peratore un nervo di quindici mill’ huomini, in circa, che ştii fermo a’ con fini dell’ Ongheria. Voglia Dio che, come in questo si vede ch’effettivamente s’inganna, habbino nel resto sodo fondamento le sue propposte, ch’io a chius’ occhi tcngo per fondatissime, e come tale conlinoverâ qui ad assisterle e sos-tenerle^ come Vostre Eccellenze mi comandano.
XXXV.
16î8, Septembre 28, Veneţia. Senatul către A. Correr. Despre nevoia de a susţinea pe Răkâczy şi despre cererile lui
Thomassy.
Senato, Deliberazioni Roma, filza 100.
Le assistenze al padre Steffano di Valachia sono da noi molto aggradite, ma ci duole veder rimau ere poche speranze
www.dacoromanica.ro
64
Al. Ciorănescu
costa ottenga sovvcgni. Coadjuvargli egli sară se non bene, e da autoritâ di padre commune e da zelo della religione e cosi istillare quanto imporţi il non lasciar debolliti quegl’ inte-ressi. Riceverete qui aggiunta al solito copia delle lettere dcll’ ambasciatore in Germania, e d’avisi pure comunicaţiei dall’ agente di Răguşi. Par clie il Transilvano miri de vigorosa-mente sostenersi, e che tenga corpo di miliţie, se non mag-giore, migliore almeno di quello de’ Turchi. Se haverâ alcun appogio, potri facilmente mantenersi. Noi approviamo il con-cetto che lo conseguisca dall’ Imperatore, ne vi manchiamo con noştri continuaţi ufl'iti; ma paiono questi interessati, ne riten-gono per awentura il vigore che bisognarebbe. Quelli della. Santilâ Suâ saranno cerlamente piu validi, come provenienLi da autoritâ di padre commune e da zelo della religione e della fede. Cosi andarete persuadendo, mentre per gli altri concetti che si lascia uscire il padre sodetto di non havere il Ragozzi bisogno di denaro e di bastargli che Cesare tenga a’ confini dell’ Ongaria un corpo di genţi e che la Republica faccia dimorare a’ Dardanelli qualche numero di navi, non sa-pendo noi la sussistenza che* habbiano, ne scrivemo in Germania per maggior certezza.
XXXVI.
1658, Septembre 28, Veneţia. Senatul către B. Nani. Puţinele speranţe în succesul negociaţiilor de la Iloma.
Senato, Corti, filza o9.
Per vostro continuato lume havrele in copia quanto di Roma tenemo de’ negotiati del padre di Valachia; come per£> comprenderetc le scarse speranze di buon esito a’ suoi trattati, cosi potete assicurar sempre che saran li suoi maneggi da’ miniştri noştri assistili et appoggiati, perche se ne ricavi quel piu di bene ch’â desiderabile e di tanto tempo sospirato e bramato.
www.dacoromanica.ro
Dodumenfe privltoaue la domnia lui Mihail Radu-Vodă
65
XXXVII.
1658,	Seplembre 28, Roma. A. COrrer către Senat. A două audienţă a lui Thamassy; noi speranţe într’un sfârşit mulţămitor.
Senato, Dispacci Ambasciatori Roma, filza 145.
Partecipai al Padre venuto di Valachia ci6 che col Papa hâ-vevo appuntalo loccanle l’audienza che desiderava; lo avertii del buon effetlo che farebbe se sincerasse Sua Santitâ della costante risoluzione del prencipe di seguitar îl rito catolico romano, e gli rimostrai che potesse riuscir in generale avanta-gioso al negozio non dichiarare ch’il Ragotzi cosi abbondi d’oro che superfluo sia il soministrargli soccorso, perchfc tutto ci 5 che si spuntasse far spedir in mano del nunzio a Vienna di danaro valerebbe in fine ad avantaggio degl’ interessi che si cerca di far comuni. Mi rispose quanto a questo punto che non si havrebbe parlato piu, dispiacendogli haverne delto tanto, e spezialmente che la madre dell’istesso Ragotzi po-teva soccorrerlo di milioni, oom’ in effetto costantemente credeva. Quant’al dichiarar il prencipe di proffessione catolica, haverne ampla la facoltâ, e che se ne valerebbe. Cosi Martedi mattina fu introdotto a’ piedi della Beatitudine Sua, la quale l’udi con tutta la beniginitâ, e gli fece molte espressioni amorevoli, approvo il suo negoziato e promise che l’havrebbe per parte sua sostenuto come et ovunque occorresse. Cosi resta il padre consolato et attende le sue espedizioni, che molto non tarde-ranno ad essergli consignate, e spero partirâ con qualche gusto anco per l’assistenza c’ha ricevuta da me e per le cortesie che gl’ ho continovate.
Mi sono abboccato poi con Monsignor Alberici, il quale m’ha detto esser il Papa e del modo e del trattar suo restato iso-disfatto assai, e che si procurerâ c’egli parta con sodisfazione ancora. II Cardinale Rospigliosi, a cui incombe l’espedizione, mi ha pur anco ratificate il medesimo, e che le lettere per il prencipe saranno piene d’affetti paterni che potranno obligarlo alia continovazione di quei sensi e di quelle risoluzioni alle quali si mostra di presente inclinato. Considera tuttavia il
5
www.dacoromanica.ro
Al. Ciorănescii
medesimo Signor Cardinale ch’egli per se, sexiz’il Ragozi, non poss’ haver nâ prettender sossistenza qualunque, onde, prima di farsi alcun capitale di lui per la guerra contr’il Turco, sia necessario vedere quali effetti produrranno le presenti mosse del Visir, che con tanti appoggi pensa d’occupar la Transilvania. Scriver il segretario Rossi da Vienna et haversi altri rincontri ch’il medesimo Valaco col Moldavo siano stati cos-tretti ad unirsi col bassâ di Silistria, et habbino giâ invasa la Transilvania. Non sentirsi a quali risoluzioni pensi llmperatore in negozio di tanta premura; s’egli non assisti cjuelFoccorrenze che ştia alle frontiere d’Ongheria armato, altri non poterlo fare, ne qualsivoglia danaro che fosse di qua o d’altrove a Vienna spedito; potersi nelle momentanee occorrenze impie-gare, a quest’ hora potendo molte cose esser succedute. Doversi considerai' in Germania che, se ’l Ragotzi soccomba, i’On-gheria subintrerâ come piii prossima alle disgrazie. Non [sia] da darsi fede alle promesse speziose del Visir; che, s’all’ in-contro il Ragotzi s’aggiusti, potrebb’ havere Tlmperatore oltre i Turchi, i Transilvani, i Moldavi, i Valachi, e forse gli stessi Ungheri contrarii, quando pcro, sodisfatto il Visir d’haver mosso il Ragotzi al dovere, snervato c’habbi a Belgrado, non si getasse con tutte le forze alia desolazione della Dalmazia, punto pure di molta conseguenza, e che non bisogna lasciarsi dalia vista sfuggire. Mi piacque il concetto, e, corole vale a distrugger le impressioni che molti hanno conoepite in contrario, cosi ho supplicato Sua Eminenza farlo opportunamente vaiere col Pontefice e non lasciar di dimostrargli che qualche summa di danaro in mano del nunzio a Vienna farebbe un strepito grande, la fama sempre aggrandendo le cose, e che que’ prencipi c’hanno disposizione di portar Farmi contra il Turco non la pCrderebbero almieno, il Signor Dio potendo far nasoer degl’ac-cidenti improvisi che noi non potiamo prevedere. Mi disse che si havrebbe parlato, et io intanto far6 penetrare soavemlente il medesimo all’orechie di Don Mario, potendo riuscir giove-vole molto ch’egli ben capisca che la Dalmazia, ch’in fin serve di sicura frontiera a questi stati, a prossimte, importanţi e pericolosissime contingenze esposta rimanga.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
67
XXXVIII.
1&58,	Octombre 5, Veneţia. Senatul către A. Correr. Ii laudă străduinţele pentru bunul sfârşit al soliei lui Thomassg.
Senato, Deliberazioni Roma, filza 100.
L’assistenza prestata al padre di Valachia, li raccordi da-tigli fanno apparir la Vostra virtii, et godemo sia per par-tir consolato e contento, come altresl che il Pontefice sia della persona sua e de’ negotiati restato sodisfatto. Vedemo pure l’espressioni del Signor Cardinale Rospigliosi molto zelanti, el il concetto che non si possa far caso del Valaoo senza il Ragozzi, al qual passo prudente 6 stata la risposta, che ve-demo anche da lui approbbata, di qualche espeditione di denaro in mano del nuntio in Vienna, la qual molto potrebbe conferire.
XXXIX.
1658,	Octombre 5, Veneţia. Senatul către D. Nani şi A. Molin. Vor cere concursul nunţiului pentru a sprijini cererile muntene.
Senato, Corti, filza 59.
Non si lascia da noi a Roma di premer perchâ sia espe* dita qualche somima di denaro nelle mani di cotesto nontio, acciâ possa valersene con frutto, et col miedesimo doverete com-municare, eccittandolo a coadjuvar in ci6 che potesse, come procuriamo da Roma gli sia commesso, unendo anco quello che delle trattationi del padre di Valachia in Roma tenemo.
XL.
1658,	Octombre 5, Roma. A Correr către Senat. Resultatul negocierilor lui Thomăssg.
Senato, Dispacci Ambasciatori Roma, filza 145.
Dai contenuto diligentissimo delle lettere dell’ Ecoellentissimo Signor Ambasciatore Nani e da quanto la Serenitâ Vostra
www.dacoromanica.ro
Al. Ciorânescu
resta servita far mi dall’ occoiTenze di Transilvania participare, veggo complir al publico servizio e sia d’intenzione di lei clie si vădi procurando la favorevole espedizione di questo padre venuto di Valachia, e, come non vi ho staccata mai l’applicazione et egli n’fe a pieno sodissfatto, cosi riferird in sostanza il risultato delle negoziazioni sue sin’ hora, che slimo sară tutto, non mancandogli ch’i dispacci per la par-tenza, che consisteranno in tre lettere, una all’ Imperatore ad istanza del prencipe di Valachia, una a lui medesimo, e l’al-tra all arcivescovo di Strigonia. Traltd col Papa nella seconda audienza degl’ iuteressi della guerra, e stabili i fondamenti della medesima, principalmente sopra le costanti risoluzioni del prencipe d’abracciar la religione catolica. Adimandd gradi-mento e benedizioni, e poco o nulla insistă l’esborso d’alcun danaro, anziche, per quello disse a me hieri, se n’d intieramente retirato, e che partirâ contento coi soli dispacci della Beatitudine Sua.
Con la Congregazione poi De Propaganda Fide, ancorchd habbi in apparenza fatlo sembiante di non voler negozio, ha in effetto traltatodi molti particolari, e procurando per se stesso degl’ avantaggi eziandio. Fu introdotto nella medesima, gli furono l'alte diverse interrogazioni, et egli si diffuse negi’ af-fari tutti di Transilvania, Valachia, Moldavia, alia religione spettanti, rimostrando quanto coli’ applicazione d’accurati mis-sionarii profittar si potrebbe in benefizio deU’anime, onde ha spuntato sopra ci6 che gli sară consignato un breve spe-ziale che gli dară qualitâ, incombenza et utile non solo, ma che lo abiliteră ad un titolo di vescovo, a cili egli se ben lo dis-simula, particolarmente aspira. Circa quello s’espresse delle di-chiarazioni del Bagotzi e de’ danari che possede, io non trovo. esaminatolo di nuovo, c’habbino tutt’ il fondamento secondo la varietâ degl’ accidenti di Transilvania, parendo che varii nel discorso e nell’ opinioni sue eziandio, onde la publica pru-denza, al debol parer mio, non pud sopra l’asserzioni di lui, ch’e si lontano, far capitale, se corroborate non siano dagl’avisi di Germania e dalie negoziazioni piu solide che pas-sano per mano dell’ Eccellentissimo Nani, ch’invigila e penetra tutte le cose con ogni maggior puntualită.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
f-9
XLI.
1658,	Octombre 12, Veneţia, Senatul către Aug. Correr. Se ia act de sfîrşitul negocierilor lui Thomassg.
Senato, Deliberazioni Roma, filza 100.
L’espedizione del padre di Valachia vedemo giâ ben terminata, con sodisfattione del Pontefice, et [del] padre stesso ancora; di tulte ne diaxno aviso alli ambasciatori Nani e Molin în Germania.
XLII.
1658,	Octombre 12, Veneţia, Senatul către B. Nani şi A. Molin.
Ordinul primit de nunţiu de a susţinea pe Râkâczy.
Senato, Corti, filza 59.
Monsiffnor Nuntio del Pontefice tien espressi incarrichi di passar efficaci ufficii alia corte perchfc si a il Ragozi soste-nnto. Voi lo eccitterete a non differirli, passando seco di fruon concerto et non lasciando anco di operar dai canto vostro quello che coadjuvar potesse il negotio... Quello che da Roma ci scrivc l’ambasciatore nostro dell’ espeditione del padre di Valachia sară in copia per vostra notitia, et potrete com-prendere partir egli consolato e contenta.
XLIII.
1658,	Octombre 12, Roma. A. Correr către Senat. Solia lui Thomiassy e sfîrşită; insistenţe pentru a se trimite ajutor lui Râkâczy.
Senato, Dispacci Ambasciatori Roma, filza 145.
Nelle ducali benignissime de’ 5 mi capitano gl’ ordini di cid che debbo continovar ad operare cosi- per l’espedizione fa-vorevole del padre venuto di Valachia, come per la missione di qualche danaro a Vienna con ordini risoluli a qncl nunzio per sostencr, unita coli’ ambasciatorc della Sorenilâ Vostra, gl’affari di Transilvania imporlanlissimi, e che si rendono ogni
www.dacoromanica.ro
70
Al. ClorSnescu
di piii necessitosi di quell’ assistenze valide di quali per proprio inleresse non dovrebbc l’Imperatore abbandonarli, Quant’al padre, giâ scrissi quant’ operai, ne dopo l’ho veduto piii. Disse che voleva andar a Castello, per rioever i dispacci dai Cardinal Rospigliosi, dopo che Monsignor Alberici gl’ haverfi quelli della Congregazione consignati. Mandai al Convento per saper di lui, nă si trovb.
Per il resto pur l’Eccellenze Vostre haveranno inteso quanto mi sia applicato, e com’ in Germania saran passati tutti gl’or-dini pii'i efficaci per aggiustar gl’ uffizii alia corrispondenza de’ bisogni; cosi per far espedizione d’alcun danaro non vi trovo disposizione per hora, standosi sulla massima che sia superfluo mentre gl’ affari del Ragotzi stanno nelle contin-genze pericolose, che tuttavia il segretario Rossi oonferma. Io quando possa tutto far6 nondimeno per persuadere che compla l’espedizione predetta, per tenir que’ prencipi, che si mos-trano ben disposti, nelle medesime risoluzioni, potendo le voci sole ch’jl Pontefice miri a dar loro de’ sovegni effettivi partorir grand’ effetto per l’avantaggio di si grand’ inte-resse. Repljco nondimleno che si naviga contro vento, il ca-var danaro da queste vene, che sono effetivamente asciule, difficilissimo, ma piii per le opposizioni de’ miniştri che rap-presentano fors’ anco al Papa maggiori le angustie di quello per aventura siano, per que’ riguardi che loro oomplono, nâ coniple di manifestare.
XLIV.
1658, Octombre 20, Veneţia. Senatul către A. Correr. Ştiri rele asupra întâmplărilor din Transilvania.
Senato, Deliberazioni Roma, filza 100.
Vedemo che il padre di Valachia per sollecitare la propria espeditione si era portato dai Pontefice, e sperava ricevere li dispacci. Si rendono quegl’affari sempre piii gravi, e le lettere di Germania della presente settimana recano notitie di soTrima ribellanza, come osservarete dall’ aggiunte copie,
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
71
XLV.
1658, Octombre 26, Roma. A. Correr către Senat. Darurile Papei pentru Domnul muntean; Thomassy se pregăteşte de plecare.
Senato, Dispacci Ambasciatori Roma, filza 115.
Al prencipe di Valachia, mi disse il Papa, sarebbe tor-nato il padre con testimonianze affettuose, con un breve spe~ zioso assai e con qualche regalo per presentargli in suo nome eziandio. Venuio il padre poi a licenziarsi da me: mi riferi le cose sudetle, e mi significo la qualită de’ presenti, che sono un quadro molto bello cosi per la pittura, come per gl’ or-namenti, una cassetta assai grande di veluto ripiena di re-liquie et Agnus Dei. e tre medaglie d’oro, una molto grande per il prencipe, una inferiore per il figliolo, e l’altra per lui medcsimo. Quanl’ al negozio, nulla ha concluso, nă pro-curato di piu dell’ avisato, onde riporterâ in sostanza solo generali espressioni di buona volontâ per hora con speranze di qualch’effetto mentre l’occasione si faccia piit propizia. Dovrâ in tanto il padre far la visita di quelle provinzie e scriver alia Congregazione ci6 rh° lo-cant'» la fede slimerâ d’essenza maggiore, et in questa îunzione egli stabilisce le speranze dcl suo particolar avanzamento. Mi richiese una letlera per il console in Ancona a fine che li procurasse qual-cli’imbarco sicuro, asserendo d’esser slato servito male dalia peota con cui part! di costă, conventogli sbarcar a Siniga-glia, et io l’ho compiacciulo oon la prontezza medesima con cui ho procurato in tutto’l resto d’assisterlo et obligarlo quanto piu lio potuto.
XLVI.
1658 Novembre 2, Veneţia. Senatul către A. Correr. Despre nevoia de a stărui ca să fie ajutaţi cei doi Ddmni.
Senato, Deliberazioni Roma, filza 100.
Vedemo licentialo il padre di Valachia con sole speranze; anco di Germania vedemo che s’inclinasse far lo stesso all’am-
www.dacoromanica.ro
72
Al. Ciorănescu
basci atore del Ragozzi, comle osservarete dair aggiunte copie. Quegl’ interessi gravissim'i si possono con ci6 tenere precipitaţi, con haver un giorno non luntano a sospirarne l’e-vento. L’apertura presente delta debolezza de’ Turchi e delte ribellioni che provano in Asia h certo mandata da Dio per sostener quei potentati, quali pure essibiscono l’amissione della fede cattolica et altri vantaggi,, comle vederete, e per fare la piii valida diversione a’ danni degli altri stati, Non si de-vono peri) pretermettere di ogni incontro le insistenze, e cosi farete, mentre con l’essempio di Sua Santitâ anco l’Impera-tore prenderebbe risolutione.
XLVII.
1658. Novembre 23, Veneţia. Senatul către A. Molin. Thomassy s’a întors la Veneţia.
Senato, Corti, filza 59.
£ ritornato da Roma in questa cită il padre franciscano di Valachia, ma per anco nou e comparso nel Gollegio nostro, volendo prima atteudere l’ingresso del nuovo nuntio.
xLvra.
1658, Decembre 2, Padova. A. Marcello către Senat. Gazda servitorului lui Thomassy cere plata întreţinerii acestuia.
Senato, Dispacci, Rettori Padova, filza 56. Serenissimo Prencipe,
Sino a 4 del mese d’Ottobre passato furono posti in allogio sopra quest’ hosteria dalia Stella tre cavalli et un servitore del padre Gabriel Franciscano di Bulgaria, venuto in cotesta cilti per alcuni affari, cbe dalia Serenitâ Voslra in ducali di 27 Agosto passate fu commesso dovessero essere ben governati, mettendo la spesa a publico conto. Continovano nel medesimo aloggio, et, vencndo l’hoste a chiedermi danaro a oonto dclle loro spese, non ho inteso di farle alcun esborso, perchd, profes-
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
73
sando di voler usare tulto il riguardo delle ciroospitioni mag-giori, affine di portare doppo il tnio maneggio di questo reg-giniento un conlo cosi limpido che non habbi a sogiacere ad alcuna opposilione, inlendo scansare quella che nel sudetto proposito potes.se essermS fatta, mentre l’ordine del pagainento di questa spesa fu al preceessore, et non a mie diretto, et perlanlo supplico dalF Eccellcnze Vostre la dichiaratione della publica volontâ. Gratie.
Padova, li 2 Decembre 1658.
Anzolo Marcello, Capitanio.
XLIX.
1658, Decembre 9, Veneţia. Presintarea lui Thomassij în Cole-legiu, după întoarcerea de la Roma.
Collegio, Esposizioni Principi, fii za 73.
1658 a di 9 Decembre. Venuto nell’ Eccellentissimo Collegio il padre franciscano di Valachia di ritlorno da Roma, si estese in alcunc* ufficiositâ in latino, ringratiando la Serenissima Republica dei favori ricevuti dell’ alimentar i suoi cavalli, della barca, el di esser stato honorato et assistito dall’ ambasciator veneto a Roma. Poi parl6 in conformitâ del seguente memoriale.
L.
1658, Decembre. Memorialul presintat Colegiului de Thomassy după întoarcerea de la Roma.
Collegio, Esposizioni Principi, filza 73.
Serenissimo Prencipe,
Scndo io stato a’ piedi di nostro Signore Alessandro VII, da cui fui benign amente accollo et honoralamehte trattato, l’es-posi iutloil trattatlo con la Serenilâ Sua e specialmente quello dell’ assislenza dcll’armi di Vostra Serenitâ alli Dardanolli, che li miei prencipi havrebber fatto ogni sforzo, el in parlico-
www.dacoromanica.ro
74
Ai. Ciorănescu
lare nellc sollevationi per via di terra, il che fu inteso da Sua Santitâ con sommo piacere, e s’offerl di fare ogni pos-sibile. In questo mtentre sendo accaduto al Celsissimo Racozi quello che â benissimo noto alia Serenitâ Vostra, dissi a Sua Santitâ nell’ ultima mia audienza che piu non stanno in que’termini di principio trattati con la Serenitâ Vostra, ma, ritro-vandosi il prencipe Racozi in altro stato, il quale pur tiene per anche e fortezze e tcsori, che di prescnle non dovrâ risparmiarli, faceva di mesticri non solo l’assistenza a* Darda-nelli, ma il tenlare d’inlrodurre l’amiala entro d’essi, di molto avantaggio e per la Serenitâ Vostra et per li miei pren-cipi. Al che mi rispose Sua Santitâ che qualvolta la Serenitâ Vostra acconsenti a questo sforzq, non manchcrâ per parlo sua, aggiongendo che havrebbe dato ordine a cotesto Monsignor Noncio, per passarne il dovuto officio colla Se-reiiiLS Vostra, come appare dai scsto punlo che hebbi da Sua Beatitudine. Et, perche cotesto Monsignor Noncio, il quale e parato ad essequire tutto ci6 che Sua Santitâ in questo affare le ha commesso, ancorche facci di breve la sua entrata, non polrâ si brevemente concluder l’affare, ho determinato partire per Vienna, e cio per awanlaggiarmi nel tempo: ivi mi trat-tenirâ ad altendere la rissolutione, per poscia operare. II mio Clementissimo Prencipe di Vallachia s’attrova benissimo disposlo, colla stessa intentione e forze primiere, ma, essendo accaduto al prencipe Racozi quello ch’e noto alia Serenitâ Vostra, et anco havendo scoperto palesate alcune cose che havea communicale ad alcuni da lui stimati suoi veri fedeli, che per il fallo han lasciata la vita, va simulando la suâ in-tenlione sino al tempo opportuno.
Io sempre, come ho detto, mi dichiaro devotissimo servo a questa Serenissima Republica, et, pcrche, dimorando in questi paesi, ho penetralo con la debolezza del mio inteletto che per bene commune sarebbe bene intesa la sollevationc de’ Casaki, espono alia Serenitâ Vostra che tale opinione nodrisce il mio Clemenlissimo Prencipe di Vallachia, dedicalo devotissimo alia Serenitâ Vostra, onde, puotendo li prencipi miei fare ogni sollevatione per via di terra, come s’â detto, venendo trava-glialo l’Oltomano dall’ arnu della Serenitâ Vostra per la parte di questi Dardanellj e per la parte di Mar Nero dalii
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
75
Casaki, resla privo della parte maggiore delii viveri che riccve per queslc due parii, e, cosi tenendo il male ne’ precordii del suo impero, piu facil fia il debellar l’alterigia de’ suoi vasti pensieri.
Queslo e quanto per hora mi resla da esponer alia Sere-n.ilă Voslra, da cili atiendero coinmandi per punUialinente cssequirli.
Rispose il Serenissimo Prencipe: Noi havemo sempreacuore di ripulsare i tentalivi e danni de’ Turchi, e per questo tanle vollc si sono mandate le navi al porto de’ Dardanelli. Non si mancherâ in avenire di far la parte nostra, et quello piu sia possibile in beneficio della Christianilâ, molto aggra-dcndosi le buone dispositioni del prencipe di Valachia. Quesli signori haveranno in consideratione quanto havcte ospresso, e, se qualclie cosa occorresse, potranno farvi intender le ris-solulioni, contribuendo intanto noi al vostro mterilo una sodis-l'allione pienissima.
Con che il padre, senza allro aggiongere, parii.
Antonio di Negri, Segretario.
LI.
1658, Decembre 10, Veneţia. Note ale secretarului Colegiului la scrisoarea următoare a lui Thomassy.
Collegio, Esposizioni principi, filza 73.
165S, a di 10 Decembre. II padre franciscane del prencipe di Valachia mandft a me segretario il seguenle memoriale, et poi lui stesso venne alic porte dell’ EcoellenlissimO Collegio, el pregd in conformii;! di quanto contiene il memoriale so-detlo, dicendo io che tutto haverei rifferilo agi’ Eccellentissiini Signorii Savii.
Antonio di Negri, Segretario.
www.dacoromanica.ro
76
Al. Clorânescu
LII.
1658, Decembre, Veneţia. Thomassg cere Colegiului să i se trimită caii la Motta şi să i ete dea scrisorile pentru drum.
Collegio, Esposizioni Principi, filza 53.
11! ustrissimo Signore,
Echo che li mando li punţi che lei mi disse ieri, e la suppli-ci» resti servita di accenare all’ Ecoellentisskno Signor Savio per li miei cavalli, acci6 siano transferiti da Padua alia Motta, accioche io possa quanto prima partire; et ancora Vostra Signoria Illustrissima attenda sopra il passaporto per [lo] statto di Sua Serenitâ, con altre lettere che siano di bisogno. In-tendo ancora che se trovano dei bandiţi per quella strada; se sară di bisogno qualche accompagnamenlo, dove sară neces-sario, Vostra Signoria Illustrissima sapperâ meglio, mentre per fine mi dedico servitore obligiatissimo,
Fra Gabriele Thomasii, Bulgaro.
LIII.
1658, Decembre 11, Veneţia. Răspunsul Senatului la memorialul lui Thomassg.
Senato, Corti, filza 59.
1658, 11 Decembre, in Pregadi. Che. fatto venir nel Collegio il padre Gabriele Franciscano espedito dai prencipe di Va-lachia, le sia letto quanto segiue:
Si 6 veduta volontieri la vostra persona nel rittorno da Roma, dove scorgemo ben adempiti i proprii ufficii con Sua Santitit, con zelo e singolar merito. Hora, per quello clic di nro-vo ci havete confirmato de’ pensieri del prencipe di Valachia di sollevarsi et fare ogni sforzo per via di terra contro Turchi, ben a ragione deve la Republica applaudire a tale gene-rosa rissolutione. Giunlo per6 che şarete al prencipe stesso, potrete assicurar della costanza, noslra di diffenderci non s 'Io ma di continuar la guerra et di inferir ogni maggior danno alcdm'mune inimico, con la guardia a’ Dardanelli e con ogn’al-tro possibile sforzo, conosceudo che la causa di che si tratla
www.dacoromanica.ro
documente privitoare la domnia luifMihail ftadu-Vodtf	?7
e di religione, ct che tutto deve farsî per resisterb et ripulsare le insidie de’ barbari. Bcn vedete per vostra prudenza che l’accaduto al prencipe Ragotzi deve porgere anco al pr©n-cipe vostro un grande rift'lesso per ben consigliare i proprii interessi, menire la rovina sua, che Dio tenga luntana, vicina pu6 essere anco quella della Valachia e Moldavia. Potrcte dun-que al vostro arrivo alia patria far conoscere i pericoli et pro-curar a tutti i modi il riparo, come di gran consequenza sa-rebbe et di beneficio universale se si sollevassero i Cosachi nel Mar Negro, come ci avisatc. Al prencipe di Valachia come agi’ allri vicini proffessa la Republica nostra un particolar affetto e sincera predilettione, mentre siamo pronti di com-probargliene gl’ ei'fetti in ogni incontro, comie voi şarete con-tento di assicurare per nome nostro.
Intanlo il nostro ambasciator a Vienna vi accoglierâ gra-tamente come le scriveano di fare nella presente che vi con-signamo col passaporto richiesto, ordinandosi a Padoa accio i voştri cavalli marchino subito alia Motta a quel podestă, perche li trattenga sino al vostro arivo, et a Treviso, perche vi assisti per quello occorresse, pronti pure di darvi in tutto ogni possibile sodisfattione, ben meritata dalie fatiche, dai lunghi viaggi et dalia buona dispositione che dimostrate verso i publici interessi et il ben commune.
Antonio di Negri, Segretario,
LIV.
1658, Decembre 11, Veneţia. Senatul către A. Molin. Scrisoare la 'mina lui Thomassy, cu ordin de a-l asista în tre-' cerea lui prin Viena.
Senato, Corti, filza 59.
1658,	11 Decembre, in Pregadi. All’ ambasciator in Corte
Cesarea.
II padre Gabriele Franciscano giâ espedito dai prencipe di Valachia k rittornato da Roma, dove ha con singolar virtu ben essequite con Sua Santitâ le commissioni che teneva dai prencipe stesso. Di nuovo ha fatto apparire le buone volontâ del
www.dacoromanica.ro
li
Af. Ciorânescâ
suo padrdne -di inferir ogni danno e pregiuditio a’ Turchi, communi inimichi, et noi le habbiamo pure espresso la cos-tanza della Republica di diffendersi et di continuare la guerra. Al suo passaggio arriverA in cotesta ciltâ, e per6 volanio che le dimostriate ogni segno di ufficio et prontezza, di assis-terlo in tutte le cose possibili, mentre cosi richicdono le sue degne parti e conditioni.
Antonio di Negri, Segretario.
LV.
1658, Decembre 11, Veneţia. Paşaportul dat de dogele Giovanni Pesaro lui G. Thomassy.
Senato Deliberazioni Retlori, filza 48.
Ioannes Pisauro, Dei gratia Dux Venetiarum, etc., universis et singulis rcpraesenlanlibus et ministris nostris ad quos lit-terae nostrae pervenerunt significamus che, partendo di quesla cittâ il padre Fra Gabriele Tbomasii Francescano per ri-tornare in Valachia, commettemo a’ reppresentanli e miniştri noştri di lasciarlo liberamenle passar per ogni luoco dello stalo noslro, non permeltendo che ricevi nel viaggio alcun im-pedimenlo o ritardo, anzi prestargli ogn’ aiulo e favore accid possi con celleritâ. e sicurezza perseguirlo, tale esserfdo la publica rissolutione e volontâ.
Antonio di Negri, Segretario. LVI.
1658, Decembre 11, Veneţia. Senatul către A. Marcelo. Ordin de a trimite lui Motta caii lui Thomassy.
Senato, Deliberazioni Retlori, filza 48.
1658, 11 Decembre, in Pregadi. Al Capitanio di Padoa.
Li cavalli che costâ. si trovano di ragione del padre Gabriele Franciscano giâ espedilo dai prencipe di Valachia incamina-rete al Podestâ della Motta, mentre deve egli di breve inca-minarsi a quella volta per il.suo riltorno alia patria. Non
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-VodS
79
doverâ per questo soccombere ad alcuna spesa, come ben c> assicuriamo che la vostra prudenza dară sopra cio gl’ or-* dini proprii.
LVII.
1658, Decembre 11. Veneţia. Senatul către G. Calergi. Ordin de a primi caii lui Thomassy.
Senato, Deliberazioni Rettori, filza 48,
1658,	11 Decembre, in Prcgadi. Al Podeslâ della Motta.
Dai capilanio di Padoa saranno costă incaminati li cavalli di ragione del padre franciscano di Valachia, et, mentre deve egli di breve porlarsi alia sua patria, vi dicemo col Senato, quando essi giunghino, di farli trattenere fino al suo arrivo, e di consignarglieli, senza che soccombi ad alcuna spesa.
LVIII.
1658, Decembre 74, Veneţia. Senatul către A. Molin. Thomassy a plecat din Veneţia cu scrisori pentru el.
Senato, Corti, filza 59.
Ritornalo da Roma il padre franciscano di Valachia. e slalo nel Collegio noslro, esponendo quanlo vederete dall’ aggiunla copia, e noi gli habbiamo risposto quello pure sară alligalo. A lui si & consignala una lcllcra eh’ egli al suo arrivo vi ren-derâ.
LIX.
1658, Decembre 74, Padova. A. Marcello către Senat. A trimis caii lui Thomassy la Motta, fără nicio cheltuială a acestuia.
Senato, Dispacci Rettori Padova, filza 5C. Serenissimo Prencipe,
In obedienza delle ducali della Serenitâ Vostra di 11, hieri spedii alia Motta il servilore con li tre cavalli del padre Ga-
www.dacoromanica.ro
Al. CiorânesCU
8o
briele Franciscano di Valachia, dricciandoli con mie lettere a quelP Illustrissimo Signor Potesta, accompagnati per loro sic-curezza da due soldaţi capelletli; et per quello commanda-rono l’Eccellenze Vostre eh* ei non habbia a soccombere ad alcuna spesa, in oltre la sodisfatione del loro vito et stallazo in questa cittâ, l'ecci sborsareallo stesso servitore un ccchino per spendere nel viaggio, et tullo partecipai al sodelto Illustris-sitno Podestâ della Motla, perchâ sappia dover conformarsi alia publica commissione. Gratie.
Padova, li 11 Decembre 1658.
Anzolo Marcello, CapiLanio.
LX.
1658, Decembre 18, Motta. G. Calergi către Senat. Înaintează contul servitorului lui Thomassy.
Senate, Diaspacci Retlori Treviso, filza 56.
Serenissimo Prencipe,
II servente del padre Gabriele Franciscano di Bulgaria, rilornalo con tre cavalli da Padoa, per obedire alli commandi della Serenitâ Vostra, ho falto incaminare verso Palma, per-ehe da quell’ Ecoellentissimo Generale siano fatli consignare al medesime Fra Gabriele. Resta a sodisfare l’hosto, che conlim ar. ente mi slimola, ricercando il risarcimento per haver spesaLo li delti cavalli col servitore, per il tempo come dall’in-gionta polizza si vede. Star o attenoendo i commandi della Serenitâ Vostra, per quelli sempre obedire con tulta pun-tualilâ. Gratie.
Motta, a 18 Deoembre 1658.
Giovanni Michel Calergi, Podestâ.
LXI.
1658, Octontbre 15, Motta. Nota de plată a lui Matei, servitorul lui Thomassy, la hanul lui Piero Rossetti.
Senato, Dispacci Rettori Treviso, filza 56. Spese falte per me Piero Rossetti, hosto alia Motta all’ in-segna del San Zorzi al Ponte de LLvenza, a Messer Mattio,
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
81
âgente del padre Gabriel Franciscano di Bulgaria, per ese* culion di ducali di Sua Serenitâ di 19 et 27 Agosto, et prima:
Per la spesa del suo magnar e dormir del detto agente dai giorno di 28 Agosto passalo sino tutto il giorno di 3 Ottobre sussequente, sono giornate Irenla sette^ a ragion di lire doi e rnleza per giorno, per l’altro sununa lire novanta doi e tnieza.	L. 92,10.
Item per stalazo di tre cavalli dalii quindici d’Agosto su-detlo fino li 3 Ottobre medesimainente sudetto, che sono giornate cinquanla, a soldi sedici per uno tra il di e la notte, fano lire cento vinti.	L. 120.
Item per biava a’ del Li tre cavalli, a misure sei fra giorno e notte, a soldi quattro la misura, sono.	L. 60.
. Item per nolo di due cavalli con quali il sudetto padre t andato sin a Fossetta per portarsi a Veneţia, et anco per l’homo che lo mend> e rilomâ a dielro li detti dui cavalli, in tutto L. 6.
Item per havcr falto ferar li tre cavalli del sudetto padre con l‘occasione che dovevano esser condotti a Padova, corne per le ducali accennate, lire otto e soldi otto.	Lv 8,8.
Item per contati al sudetto agente del sudetto padre per sua spesa, et per li cavalli sudelti, per condurre sino a Padova,	L. 4.
Summa in tutto, L. 290.18.
LXII.
1658,	Decembre 21, Veneţia. Memoriul cetit din partea Senatului la presîntarea noului nunţiu pontifical.
Senato. Deliberazioni, Roma, filza 100.
1658,21 Decembre. Che per un ordinario della Cancelleria Du-cal sia mandata a leggere a Monsignor Reverendissimo Nun-lio del Pontefioe quanto segue:
Monsignore Reverendissimo. Sară Vostra Signoria Reveren-dissitaa accolta sempre da noi col piti vivo affelto, e, quanto grati ci riusciranno li suoi uffici, altretanto pronti isperimen-■tarâ ella li noştri concorsi a rendernela compiacciuta. II padre ispedito dai prencipe di Valachia al Sommo Pontefice venne
6
www.dacoromanica.ro
Âl. Cior^nescu
62
anco a noi e ci espresse li stessi sensi, d’humiliarsi alia santal fede e di desiderare appoggi et assislenze, per Opporsi aii* insidie turcheschc. Lodali li proponimenli, l’habbiamo animato alle risolutioni, la prima delle quali sarebbe con gloria anco di Sua Santitâ, la seconda con vantaggio essentiale della causa cominune. Cosi si e miralo di lasciar parlire il padre ben im-presso, ma non.v’e dubbio che grandemente complirebbe con alcun’ impegno obligare lui c gli altri prencipi suoi confi-nanti, e di tal modo sostenere in quelle parti rimote la difl'esa de’ stati piii vicini. In ciO principalmente 6 chiamato il matura rifflesso della Santitâ Sua, e goderemo ch’ella con la desteritâ de’ suoi uffici glişlo somminislri, con certezza d’un particolar merito del buon essilo che ne risultasse.
LXIII.
1658, Decembre 21, Veneţia. Senatul către A. Correr. Thomassy a plecat spre Viena.
Senato, Deliberazioni, Roma, filza 100.
II padre di Valachia stato qui â’ giorni passati si â gia li-centiato ct incaminato verso Germania. Noi habbiamo mirato di lasciarlo partir consolato in quanto sia stato possibile, e per vostra notitia vi transmettemo le sue istanze e risposte fat-tegli.
LXIV.
1658, Decembre 21, Veneţia. Senatul către A. Molin. Va negocia o alianţă cu Împăratul împotriva Turcilor.
Senato, Corti, filza 59.
Nelle presenti gravissime congionture sommo b il vantaggio che ricevcrebbe la Republica nostra se potesse stabilir una lega con qualche prencipe grande per conseguir non solo vigorose assislenze, ma il beneficio importante della diver-sione contra il commune nemico, per continuare la guerra et ripulsar le sue ingiurie. Crederessimo che questo şi potesse abbracciar facilmenle da Sua Maestâ Cesarea, mentre gl’ inte-
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
83
ressi noştri posson chiamarsi proprii suoi in riguardo dei pe-ricoli dell’ Ongheria. Vi dicemo perâ col Senato di portarvi in espressa audienza dell’ Imperatore, proponendole con preciso Irattato una lega con Sua Maestâ contro il Turco, sopra le condi-lioni della quale indagarete l’intentione di Sua Maestâ per avi* sarcela quando l’haverete scoperta favorevole al negotio. Sarebbe il piu sodo fondamento per mantener i lorbidi della Transilvania invigoriti da Sua Maestâ, inlentre il Ragotzi solo pud o aggiustarsi o perdersi affatto con danno evidente del regno di Candia, Dalmaţia e tutto il Christianeshno. Questa nostra proposition tanto maggiortnente 6 neoessaria per assicurar Sua Maestâ della costanza nostra di continuare la guerra e per levarle l’ombre di rimaner solo nelli pericoli et agitationi con Turchi, quando cominciasse ad interessarsi negi’ affari di Transilvania, dovendo ricever questa generosa e sincera essibilion per pegno della nostra volontâ. Servirâ di piCt per iînprimer li miniştri del Ragotzi prima della loro partenza dalia (miglior nostra disposition di operar ogni cosa per îndur Sua Maestâ somministrar al loro prencipe vigorose as-sislenze, oltre quelle che giâ noi volemo sempre prestargli. Con questo si potrebbero sperar ottimi frutti dai Pontefice, oltre le rissolutioni che si sentirebbero delii prencipi di Vala-chia e Moldavia.
LXV.
1658,	Decembre 28, Roma. A. Correr către Senat. Află că Împăratul nu vrea să strice pacea cu Turcii şi că anibii Domni nu vor fi ajutaţi efectiv.
Senato, Dispacci Ambasciatori, Roma,, filza 145.
Nel publico dispaccio de’ 21 e dai rincontri delle lettere di Gerlnania xnolto chiaro comprendo la ferimezza costante dell’ Imperatore di non voler porger alcun’ ombra gelosa a’ Turchi ne colle apertc, ne colle ooculte assislenze al Ragotzi. Cosi ho penetrată scriver qul Monsignor Caraffa ancora, confirmando che per tal causa s’era astenuto di passar gl’ ulfizii di concerlo coli’ ambasciatore di Vostra Serenitâ, che gli furono replicatamente commessi; giâ la publica pru-
www.dacoromanica.ro
64
Al. Ciorânescu
denzâ haverâ da’ miei huinilissimi dispacci piii d’una volta senlilo che iu questo negozio qui non vi era risolutione che di spendcr buone parole, anziche per non dispiacer a Ce-sai-e pareva che dovessero reslar da moderate forme anco cautelate. Quanl’ al resto, senz’i socorsi del medesimo Impera-tore, lenutosi sempre per indubitabile cbe quelli di Vostra Serenilâ c di questa parle ancora sarebbono totaimenle iu-frutluosi, si sono sempre andati scansando gl’impegni non solo, ma auzi s’e liberamente detto cbe sia di grand’ azzardo lo spender qualsivoglia, l>enche picciola, somina, onde, se in Germania allra piega da se non prendi l’aifare, e da dubilarsi che di quâ restera corn’ abbandonato. Io nondimeno, niente scoatandomi da’ iniei precedenţi concetti, terro vive l’insinua-tiouimigliori e mi profittero d’ogni buon incontro certamente.
Dall’ esposizione di cotesto Monsignor Nunzio veggo che, quanl’ ha tocco nel parlicolare del padre Steffano di Valachia, h un effetto della picta del poutefice, il qual per quel riguardo alia medesima ne diede al padre tutte le prove. Del particulare de’ soccorsi al medesimo Valaco, n6 al Transilvano, ne fu pressato, ne alcuna cosa positiva esibi, come ne furno in proprio tempo Vostre Eccellenze avisate.
LXVI.
1658, Decembre 31, Veneţia. Senatul către Gradenigo. Cere lămuriri asupra modului cum a fost găzduit seroiiorul lui Thomassy.
Senato, Terra, reg. 157.
1658, 31 Decembre. Al podestâ e capitanio di Treviso.
Scrive il padre Gabriele Tomasii haver convenuto il di lui servitore che resto alia cura de’ cavalli vender le proprie robbe per soatener se stesso et li medesimi, non essendole stato cor-risposto la sodisfattione in conformitâ. delle publiche commis-sioni, che prescrivevano che dovesse esser pagato il tutto con danaro della publica casa. Con spiacere pero havemo rice-vuto l’aviso, e col Senato vi commettemo di prender infor'ma-tione come in cotesta cittâ ha passato l’affare, portandocene in vostre lettere le piu distinte notitie ad oggeto delle proprie deliberationi.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
85
LXVII.
1658,	Decembre 31, Veneţia, Senatul către G. Calcrgi. Cere
lămuriri asupra modului cum a fost găzduit servitorul lui Thomassy.
Senato, Terra, reg. 157.
1658,	31 Decembre. Al podestâ della Motta.
Scrive il padre Gabriele Franciscano haver incontrato al servilor che teneva cura de ’suoi cavalli condotti per nostro ordine in cotesta terra, gli dovevano per conto publioo essere pure spesati, di haver conveuulo vendere le proprie vesti perche fossero goveruati. Queslo avviso rissenlito da noi con sommo scoutenio, come contrario agi’ ordini che vi furono daţi, ci oblig i cominettervi d’inforinarci da che sii provenuto il diffetto, portandocene scnza rittardo le notitie.
LXVIII.
1659, Ianuar 10, Treviso. L. Gradenigo, către Senat. Nu
ştie nimic despre servitorul lui Tlio nassy.
Senato, Dispacci Retlori Trcvro, filza 56.
Serenissimo Prencipe,
In ubbidien/a delle ducali di 31 del passato hicri solamente capitatemi, dcvo riferirle hmnilissimamenle che a mie non 6 mai pervenuto alcun publico ordine di far pagare con denaro della publica cassa le spese al servitore del padre Gabriele Tomasii, che resl6 alia cura de’ cavalli, per sostenimenlo di se stesso e de’ medesimi, ne’ tampoco essermi mai da chi si sia stat" ricercata l’eseculione di cominission tale, non ha-vendo potulo penetrar chi sia lo stesso padre Gabriele Tomasii, ne cjual occasione habbia egli havulo di ricever qui la sodisfaltione delle stesse spese, dovend’ io aggiungere col solite mio ossequio alia Serenitâ Vostra che non havrei mai tras-curalo l’adempimcnto de’ suoi auttorevolissimi commandi, sin tal occorrenza mi fossero stati estesi, puntnalissimo professan-domi in essequirli sempre a consonanza del proprio debito. Gratie.
Da Treviso, li 10 Gennaro 1659.
Lunardo Gradenigo, Podestâ e Capilanio.
www.dacoromanica.ro
86
Al. Clorănescu
LXIX.
1659,	lanuar 11, Viena. A. Molin către Senat. întrevederea cu Thomassg şi tratativele acestuia la Viena.
SenaLo, Dispacci, Ambasciatori Germania, i'ilza 112.
II padre Gabriel di Valachia fu a vedermi e mi presentâ li ducalli della Serenitâ Vostra. Io lo accolsi con tutto l’affetto; mostrb restar della dispositione della Serenitâ Vostra verso il suo padrone e la causa comimune contento. Professa ha-ver molto da Roma ottenuto. Discorre con sottigliezza gli in-teressi di questi prencipi, si proffessa loro confidente e di-rettore, e dcl Transilvano in particolare. Io gli attestai la stima che Vostra Serenitâ fa del suo buon zelo e del concetto che tiene del valor del Ragotzi e del Valacco, e, con le generali dispo-sitiom di Vostra Serenitâ a favorirli, si li cenţi 6.
Va egli visitando questi miniştri; b stato dai Conte di Porţia, e vuole audienza dall’ Imperatore, per cavar ris posta alle lettere che qui presentâ, mtentre rimperatore era a Franc-fort. Hor, mentre le cose corrono nello stato in cui ha inteso la Serenitâ Vostra, pud» supporre quali habbino ad esser le preiese risposte.
LXX.
1659,	lanuar 21, Motta. G. Calergi către Senat. Raport asupra petrecerii servitorului lui Thomassy la Motta.
Senato, Dispacci Rettori Treviso, filza E6.
Serenissinto Prencipe,
Mattio servitore e tre cavalli del padre Gabriele Tomasi b stato da Pietro Rossetti, hosto in questa terra, da 28 Agjosto sino a 3 Ottobre sussequente, spesato per la summa de lire 290,18, e ben trattato. Per commissione della Serenitâ Vostra lo mandai all’ Ecoellentissimo Signor Capitanio di Padoa, ha-vendomi fatto l’honore l’Eccellentissimo Signor Podestâ di Treviso della scorta di dua capelletti per meglio trattarlo.
Fu il mtedesimo rimandato a me con lettere dall’ Eccellentis-simo Signor Anzolo Marcello, Capitanio di Padoa, che af-
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
87
ferma havergli soniministraio un cecchino per spese del viag-gio. Capitato in questa terra, in un istesso tempo mi sono capitati li commandi della Serenitâ Vostra a doverlo immc-diate mandare a Palma, e cosi a punto ho esequito.
Una sola notte doppo il ritorno da Padoa si â fermato in questa terra, ct il mfedesimo Rossetti hosto lo ha ammonito a capitar da me per il bisogno del viaggio. Rispose il ser-vitore non voler da me alcuna cosa, et che haveva danari da pagar l’alloggio di quelle noile. Io, per la notilia dell’ Eccellen-tissimo Signor Capitanio di Padoa, che gli haveva dato un cecchino per spendere in viaggio, et per la relatione del hos'o sudetto, lo inviai con mie lettere all’ Ecoellentissimo Signor di Palma, in esecutione delii sopradetti commandi di Vostra Serenitâ.
Che habbia scritto il padre Gabriele, il suo servitore esser. stato neccessilato impegnare li proprii vestiţi, questo non & vero per l’informationi havute; havend’ io invigilato quanto ho potuto per obcdienza de’ commandi della Serenitâ Vostra, espre se in ducali di 31 Decembre prossimo passato, pervenu-temi solamentc a 17 del corrente, non so vedere, ne rilrovare che cosi po-isa essere come il padre asserisce. II penetrare la causa di tal assertione a me non da l’animo; rinfallibile sapienza della Serenitâ Vostra giudicarâ. Gratie.
Molia, a 21 Genaro 1659,
Giovanni Michel Calergi, Podestâ, di mano propria, con giuramenlo,
LXXI.
1659,	Ianuar 31, Veneţia. Senatul către L. Gradenigp. Ordin de a plăti datoria servitorului lui Ţhomassy.
Senato Terra, reg. 157.
16581, 31 Genaro. Al podestâ e capitanio di Treviso.
Dovendo l’hoste della terra della Motta restar sodisfatto ciclic spese contribuite nell’ alloggio d’un servitore e 3 cavalli del padre Gabriele di Valacchia, scrivemo col Senato a quel po- *
* More veneto', anul Începea de la l-iu Mart.
www.dacoromanica.ro
88
Al. Ciorănescu
destâ perchâ comlmelta all* hoste medcsimo di portarsi alia vostra obbedienza, affinch& con la visione e tansa della polizza del peso, ascendente a lire 290, lo facciate col danaro di co-testa camera render sodisfatto, col xnaggior possibile vanta-gio, onde habbi la convenienza et il giusto il suo debilo luogo et effetto.
LXXII.
1653, lanunr 31, Veneţia. Senatul către G. Calergi. Va trimite pe gazda servitorului lui Thomassy să încaseze banii la Treviso.
Senato, Terra, reg. 157.
1G58, 31 Gennaro. Al podeşti della Motta.
Vedemo dalie vostre lettere di 21 corrente quello ci rappre-seotate intorno le spese fatte per il scrvitorc e cavalli del padre Thomasi dall’ hoste di cotesta terra. Doverete commetter al medessimo che si conducă a Treviso da quel podeşti e capitanio, per portare la polizza dei conţi, mentre al medessimo diamo col Senato commissione di renderlo sodisfatto, a misura della convenienza.
LXXIII.
1659,	Mart 1, Veneţia. Senatul către A. Molin. Thomassy a scris înainte de a pleca din Viena.
Senato, Corti, filza 60.
II padre Gabriele di Valachia ci ha scritto da cotesta citti sotlo le 15 del passato, dandoci parte di esser stato espedilo da Sua Maestâ Cesarea, et che era in procinto di partire verso il suo prencipe, dove giunto afferma di parteciparci ogni pre-ciso particolare di quelF occorrenze. Se haveste incontro di scrivergll, ne dimostrerete il publico aggradimento et ogni pronta dispositione verso di lui.
www.dacoromanica.ro
B. Solia lui Grigore dela Chiprovaţ (1659-1660).
LXXIV.
1659,	Novembre 8, Veneţia. Senatul către A. Molin. întreabă de rostul venirii lui Grigore la Viena.
Senato, Corti, filza 61.
Con desiderio anco si aspcllerâ di sapere la causa dcll’ar-rivo del padre franciscano del Valacco, e se veramente tenga le lettere accennate per il Pontefice et per la Republica.
LXXV.
1659,	Novembre 15, Veneţia. Senatul către A. Molin. Aprobă răspunsurile date de ambasador lui Grigore.
Senato, Corti, filza 61.
Nella visita che vi ha fatto il padre franciscano di Valachia e nei discorsi tenutivi ci ha la vostra virlh con tanta distintionc e puntualitâ ril feriţi i particolari, che pih certo non poteva da noi desiderarsi, onde si puo dire raggradimento solito. Devono con godimenlo udirsi il coraggio et le buone intentioni che dimostra il Valacco, cosi quanto vi ha ; presso dci pen-sieri et risolution del Rnotzi, che, se tutto si verificasse, sareb-bero le con-,cguenzc di gran rilevo et di molto vantaggio al nostro ser\itio. Le risposte che voi havete fatte al padre so-detto si sono riconosciute intieramente aggiustate e prudenţi, mentre confermano la costanza della Republica di diffendersi et di inferir ogni danno al connnune inimico, et in tutti gli incontri non mancherete di contenervi nei medesimi concetti et di assicurare della rissolutione di voler fare ogni sforzo possibile per sostenerci dopo tant’oro oonsonto e sangue sparso
www.dacoromanica.ro
90
Al. Ciorănescu
da’ cittadini, e che in Dalmaţia et Albania in particolare non si mancherâ di diver.sione, corne si â subito sqritto a quel Pro-veditor Generale. Sopra il desiderio che şi fe comţpireso del Valacco che si operi a quelle parti uniţi con quelli di Montene-gro, onde con tali voci s’incoragischino quei popoli, passando intanto col padre sodetto la miglior corrispondenza fino chcr costă si trattenghi, mentre possa lui tutto rappresentare, non solo al suo prencipe, ma al Ragotzi, ooltivando la sua bnona dispositione, sară la vostra virth a tutto avertita, particolar-tnente nell’ indagare quali risposte dasse l’Imperatore al padre, menire si h riservato di farlo con maggior opportunitâ.
LXXVI.
1659,	Novembre 15, Veneţia. Senatul către A. Correr. Comunică informaţiile din Viena privitoare la solia lui
Senato, Deliberazioni Roma, filza 102.
Quanto ci scrive l’ambascialor nostro Molin delle cose di Transilvania sară pur in copia, per vostro lume; fra gl’ altri particolarmente osservarete la speditione di quel frate francis-cano et l’unione del Valacco col Ragjotzi. Alle congionture ap-profitando il bene che da quella diversione derivar potria, rep-plicherete l’instanzc acci& sino rinovati gl’ ordini al nuntio per far gl’ ufficii convenienti e proprii. AII’ arrivo del padre vi porteremo poi pih distinte notitie di cid che ci es-poneră; in tanto saria ben disponer le cose, poichfe col inezo di questo padre fossero aggradite l’espressioni di quel prencipe et eccitato a vigorosamiente intraprender, tenendolo a tale effetto con forme cortesi blandite.
LXXVII.
1659,	Novembre 22, Veneţia. Senatul către A. Molin. Silinţile depuse de Republică spre a su ţinea pe cei doi Donini.
Senato, Corti, filza 61.
Si crede sopra tutto necesario incoraggiarc secondo le oc-casioni il Ragotzi et il Valacco, nS vi eccitiamo a questo, pcr-
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mlhail Radu-Vodă	91
châ la vostra virtu vi e principalmente diretta. L’havete fatlo con termini mollo aggiustati non solo al Mirni oschi pre-delto, ma col padre Gregtorio di Valachia che qui se ne viene, et siamo cerţi che nel rispondere alia letlera del Ragotzi vi şarete conlenuto nei medesimi concetti, mostrando contento di intendere che i Bulgari, Cosachi et altri popoli, alcuni siano seco uniţi, ct altri gli promettino di non infcrirgli mo-leslia. Per il desiderio dimostrato di uii.i-.ji in lega con la Republica, ben vi sete regolalo nelle risposle, .essendo nostra intenlione che non si venga a formale impegno, ma che nS anco si facci apparire che si disabraoci il proggctto, ii quale doverebbe poi restar sccondato dai zelo di Sua Santitâ unita-mente, come bcn credemo che il Ragotzi concorri nel medc-simo sentimenlo, e che il Valacco pure vi înclini per le let-tere che ticne il padre Gregorio per la Beatitudine Sua. Con-tro a tal effctto non manchiamo frequentemente di dar ordine all* ambascialor nostro a Roma di passar ufficii onde il Ragotzi sia assistito e dirfeso. Cosi il dirgli intanto che la rissolu-lione reciproca di danncglgiar il Turco fosse un frutluoso vincolo e stalo proprio ripiego, coane in ogn’ allro incontro simile vi an derute dilallando, con l’affermar sempre la costanza della Republica di continuar la guerra col maggior vigore pos-sibile, e per terra, e per mare, mirando particolarmente all’es-peditione e permanenza di buon numero de navi alia guar-dia de’ Dardanelli, punto altre volte richiesto e mollo stimato de quelli di Valachia fin quando l’anno passato fu a tooi espedito il padre Gabriele, aggiungendogli ogn’ altra asseveranza che stimeretc aggiustata de’ cerţi importanţi soccorsi delle Corone, con la conclusion della pace, all’ oggetto sempre di animare i prcncipi et di proffiltare al nostro servitio.
LXXVITI.
16,>9, Nov'ntbr>• 22, Ro i,a. A.Correr către Senat. Puţina reuşită a stăruinţii sale ca solul muntean să fie susţinut la
Viena.
Senato, Dispacci Ambasciatori Roma, filza 147.
Diedi parte alia Beatitudine Sua dell’ espedilione fatta <!al prencipe di Valachia del padre franciscano, e come dalia corte
www.dacoromanica.ro
92
Al. Clorânescu
deir Imperatorc doveva passar a Venezia, e poi quî. Dissi che stante la costituzione presente di quegl’affari poteva, colti-vandosi le risolutioni di quel prencipe, eh’ a quelle del Ragotzi andarano congiunte, ricavarsene per la Cristianitâ proffiti considerabili, et insinuai quanto potei il buon ricevimento del pa-dre sodetto et l’applicazione al negozio che potesse portare. Mostră Sua Santitâ di non tenirne aviso alcuno, e compiaci-mento di quanto le acennai; crede peră che poco fondamento possa farsi sopra la missione sudetla, l’esito infelice vedutosi di quella dcll’ anno passato. Ci6 non ostante, non fece dif-ficoltă di far scriver a Monsignor Caraffa perehă assisti in Germania l’interesse; e ben vero che tali ordini sono fatti ordinarii appunto, e ch’ i miniştri, sentendogli continovati, ne fan quel capitale ben sovente che lor pare, e Monsigfnor Ca-rafl'a particolarmente.
LXXIX.
1659,	Novembre 24, Veneţia. Presentarea în Colegiu a părintelui Grigorie, trimisul lui Mihnea.
Collegio, Esposizioni Principi, filza 75.
1659,	a di 24 Novembre. Venuto nell’ Eccellentissimo Collegfio il padre Gregorio Franciscano espedito dai prencipe di Va-lachia, presento le lettere, che furono lette, et sono. le seguenti:
LXXX.
1659,	Octombre 1, Tărgomşte. Mihail Radu către V>meţieni. Acredit, ază pe Grigorie, şi anunţă ridicarea sa împotriva Turcilor, cerând a fi ajutat.
Collegio, Esposizioni Principi, filza 75.
Serenissimae RcipublFae Venetorum, nobis confidcntis. Ioannes Michael Raduleus, Dei gratia Princeps et Archidux Valachiae Transalpinae, salutem et amiciliam cum favore.
Cum pridem in votis nobis erat ut ad Serenitatem Vestram in negoliis nostris urgentiS'imis hominem no trum fide dignum expe-diremus. veruin lamen cum nobis lempus et fortuna rcpugnabanl,
www.dacoromanica.ro
DoCUniente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
93
Serenitatem Vestram non tam scriptis, verum multo minus ho-minis noştri praescntia accedere valuimus, siquidem tem-pori serviendum et accomodandum nobis necessum fuerat. Modernorum autem lemporum tempestatibus, cum favente Dei clementia lempus nobis suave sydus ostendit, fortuna quae ante noverca, ia?m maler pi eu tis.sima, lac ad bibendum porrexit, nullatinus praetermiltendumi voluimus, hoc tam mansucto for-tunae sydere favente, sed quanto citius noitrum hominem fide digmem ad Serenitatem Vestram in negotiis nostris nimium oportunis expediendum Rcverendum Patrem Gregorium a Chi-provatio, Ordinis Sancli Francisci Minorum de Observantia, iudicavimus, siculi nec inLermitlimus, sed eundem ad Serenita-tean Vestram sine mora expediri fecimus, cui omlnia noslra celata aperuimus, explicuimus et ut Vcstrac Serenilati candide, iidcliter et conslanter declaret proponatque demanda\ imus, maxime vero de modernorum teanporum casu et exoriundi belii stătu, quem siculi anno iam transacto millesimo sexcentesimo quinquagesimo oclavo per hominem nostrum Reverendum Pa-drem. Gabrielem Thomasii Vestrae Serenilali promiseramus praestandum et voluntati satisfaciendujtn, cuius in parte nec rebelles esse voluimus, sed modernis temporibus facto ipso comprobavimus, uti homO noster ad Serenitatem Vestram per nos missus candidius enucleabit. Foedus vero quod inter nos fuerat anihilavimius et inter inimicum Turcam, Christiani sanguinis insaciabilcm, (et) inimicitias posuimus. Quare nos Serenitatem Vestram non tam petimus, quam oramus ne hune laborem nostrum quasi primigenium adversus tam infestissimos et Christiani nominis inimicissianos hostes despiciant, verum nos sub brachium protectionis Vestrae Serenitatis suscipere velint, vi-resque nostras quas habemus adversus tam ferocissimum hos-tenn tenues ac debiles fortificare conenlur, ac principes singulos sub vexillo huius nominis Christiani bellanles admonere dig-nentur, quatomus et ipsi adversus hune hostem propriis viri-bus sumptibusque non parcant, sed unanimi consensu et animo eundem accedere intendant. Alia nostra quae essent Serenilati Vestrae praeponenda homo noster fide dignus Reverendus Pater Gregorius a Chiprovatio cum plcnaria nostra potestalis facultate Vestrae Screnitati candide, fideliter et dilucide de omh nibus ipsi in punctis declarabit. Cui quicquid Serenilati VeS-
www.dacoromanica.ro
u
Al. Ciofâflescu
trae proponet, eidem ut nobis de omnibus fidean plenariani adhibeant, nostrumque hominem iam tolies fatum negotiis per-spectis et pro communi Christianitatis bono oonclusis cum be-nigno responso Screnitatis Vestrae dimitti faciant, gratiaque ipsi praestita in personalii nostram redundabit. His conclusis, Scre-nitatem Vestram in annos Nestoreos foelicissime floreare, gu-bernare et perbclle vaiere desideramus. Datum in civitate nos-tra Tergiovista, die prima Octobris anno Domini 1659.
Serenitati Vestrae semper fidelissimus,
Io Mihai Voevoda1.
[A tergo:] Screnissimae ac Potentissimae Reipublicae Vene-torum.
[Sigillo:] IOANNES M1CHAEL RADVLIVS D. G. PRINCEPS ET ARCH1DVX VALACHIAE TRANSALPINAE.
LXXXI.
1659,	Octorribre 4, Tirgul-Murăşului. O. Răkâczy către Veneţieni.
Despre realegerea sa, alianţa cu Mihnea şi războiul cu
Turcii.
Collegio, Esposizioni Principi, filza 75.
Serenissime Prinoeps, Domine amice observandissime,
Iam pridem perspecta Serenitatis Vestrae ac Serenissimae Respublicae in nos propensio fiduciam fecit Sereaiitatem Vestram paucis hisoe compellandi, et, quia mala bonaque mutua ad amicos invicem pertinere debeant, fidenter communicandi, nos post breve aliquot mensium regiminis intersticium (quo saluţi et integrităţi regni noştri velificaba’m'ur) iam divina benigni-tate principatui nostro redditos, in eoque unanimi statuum re-girnen nostrum deposcentium consensu firmatos, quod quema-modum Serenitati Vestrae et Augustissimae Reipublicae haud ingratum fore arbitramur, ita eisdem hac occasione duximus intimandum, nos contra immanem ac iuratum, non nostrum minus quarn omnium Christianorum hostem Turcam ita esse ani-matos, ut nisi in libertatum regni noştri convulsarum resti-tutionem ac tributi annui (proditoris noştri Bartsay scelere in
1 Semnătura autografă, cu litere cinlice.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihaii Radu-VodS
9$
ruinam patriae et immcnsum aucti) diminutionem consentire velit, armis cum eo, Divino auxilio invocalo, vires experiri paraţi simus. In cuius ardui coiiatus societatem cum Illustris-simus Michael Transalpinae Princeps (qui recens egregia sane contra hosee barbaros dedit hostilitatis documenta) nobiscum ve-niat, firma spe sustenlamur, non cessantibus Serenissimae Rei-publicae armis, communem hune hostem, externis simul inter-nisque bellis distractum, divino numine Christianis propitio, tandem aliquando fractum iri. Quod studium volumque nostrum Reverendus Pater Gregorius a Chiprobatio, nomine dicti Illus-trissimi Principis Transalpinae ablegatus, plenius Serenitati Vestrae exponet. Cui ut Serenitas Vestra fidem plenam adhi-bere velit amice petimus; his Serenitati Vestrae et Augustis-simae Reipublicae amica studia nostra offerimus, prosperri-mosque ex omnibus, ac imprimis Christiani nominis hostibus successus ex animo precamur. Dabantur in civitate nostra Marus Vasarhely, 5 Octobris 1659.
Serenitatis Vestrae amicus ad officia paratus,
G. Rakoczy.
[A tergo:] Screnissimo Principi Domino Ioanni Pisauro, Duci Reipublicae Venetorum, Domino amico observandissimo.
Poi parl6 in conformată del memoriale che segue:
LXXXII.
1659.	Memorialul presinlal în Colegiu de solul muntean.
Collegio, Esposizioni Principi, filza 75.
Alia Serenissima Republica.
Primo di scusare il prencipe di Valachia clie non ha potuto scriver, nâ meno mandar sin adesso per risponder a Sua Se-renitâ, etc.
Di narar corne lui giă a piglialo arma contra Turcho come ha promeso, ma sta aspetando, ancora la asistenca di Sua Se-renitâ, et giă Sua Alteza e venuto alle mani contra inimico, et quanti a tagliato tanlo in Valachia quanto nel slato del Turcho, et quanti cită gli a prezo: Turchi tagliati miglia 12, et cittâ preze 2, Giurgevo e Braila, ec.
www.dacoromanica.ro
96
Af. CiorănescuJ
Che lui b parato di passar il Danubio per andarsene in Bulgaria con tutlo suo exercita, et di giâ a irnolte scaike preparate per tragetar li suoi genţi ultra Danubio.
Suplica Sua Alteza che Serenisima Republica ancora adenda* 1 da sua parte particularmente verso Costantinopoli, aci6 inpe-disce la forza del Turcho, et in Dalmaţia et Albania, aci6 il Pasca2 di Bosna, Herzegovina et Albania non possino dar aiuto nâ in Constantiuopoli, ne in Bulgaria, ec.
Suplica Sua Alteza alia Serenisima Republica per le arme, tanto a cavallo quanto a piedi, ec.
Rapresenta Sua Alteza a Sua Serenitâ il periculo che pud succeder tanto a lui et prencipi vicini, et ancora a tutta Chris-tianitâ, si questa generosa impresa, che giâ se â cominciata, delii altri prencipi non sară agiutata, ec.
Che il Celsissimo Prencipe Rakozi e col Sua Alteza, tulii dui in una voluntâ, et ancora Prencipe di Moldavia, il quale si spera, ec.
Fra Gregorio da Chiprovaz, Diffensore acctuale de Bulgaria et Vicepreffetto di Valachia.
*
Rispose l’Eccellentissimo Signor Antonio Lippomano, Con-siglierc di maggior etâ, in absenza del Serenissimo Prencipe: Dever molto stimarsi l’unione di questi due prencipi, et che habbia a proffittare al ben commune. La Republica accoglie sempre volontieri i miniştri del prencipe di Valachia, onde per questo ben vede la vostra persona; e sopra le lettere et in-stanze che c.i portate, prcnderanno questi sigţuori le proprie rissolutioni. Et, supplicando il padre di restar presto cspedito, per poter. passar dai Ponleficc, senza altro aggiongere parti.
Antonio di Negri, Segretario,
LXXXIII.
1659,	Novembre 26, Veneţia. Răspunsul Senatului la solia lui Grtgorie de la Chiprovaţ.
Senato, Corti, filza 61.
1659,	26 Novembre, in Prcgadi. Che fatto venir nel Colle-gio il padre Gregorio Franciscano espedito dai prencipe di Valachia, le sia letlo quanto segue:
1 Attenda.
1 Pasciâ.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă	97
Gode la Republica nostra -nell’ udire le succes se prosperitâ al prencipe di Valachia che ha preso le armi contro Turchi, con la disfatta di molto numero di loro e di alcune cittă prese; cosi che il prencipe Ragotzi di Transilvania si sia rimesso nel suo primo e ben meritato posto, e che tutti doi uniţi voglino continuar con generositâ e coraggio nelle divisate imprese, Possono sperarsi li piu feliei avenimienti, mentre noi siaxno pur pronti e costanli di continuar la guerra contro il commune inimico, con armate vigorose di terra e di mare, partioolar-mente al posto importantissimo de’ Dardanelli con buon numero de navi, et in Dalmaţia et Albania ancora, essendosi scritto a quel proveditor generale nostro di far ogni possibile diver-sione, come vieue desiderato da’ prencipi predetti. Si aggiunge in oltre la rissoluta prontezza de’ popoli di Brazzo di Maina di sollevarsi contro Turchi, tenendo ordine il capitanio generale di assister e secondar con l’armata nostra da mare la loro buona intentione. Con la pace giâ stabilita delle due corone di Francia e dî Spagna tenem,o sicura confidenza di go-dere vigorosi soccorsi, ct i noştri ambasciatori e spediti a quelle corti non mancano a tale effetto dei piu pressanti et efficaci uffici. Dalia bontă e zelo del Pontefice, padre commune, pud sperarsi conscquentemente ogni valida assistenza, onde con ragion si considera che, divertite da piit parti le forze de11 Tui'chi, se bene prepotenti, possino infine con l’agiuto di Dio infiachirsi e restar sottomesse; e, come la Republica sola di sedeci continui anni sostiene la guerra con tanto danno de’ne-mici, cosi hora, assistita dai sodetti rinforzi, et particolar-mente dall’ unione dei prencipi di Valachia e Transilvania, che molto si stima, pud ragionevol mente sperarsi di continuar nei progressi, e sară di gloria itnjmortale a’ stessi premn cipi se non desisteranno dalia loro lodabile gienerositâ e cos-tanza, pronti pur noi di secondarla al m aggior segno possibile, come si fără in quanto all’ armi ricercate, quando si sap-pia la qualită, quantitâ e modo di riceverle.
Le lettere dei prencipi che voi ci havete rese restano som-mamente aggradite, et alle medesime si fără risposta al rit-torno vostro da Rotai a, dove pur giunto esprimerete la nostra prontezza et ottitaiA dispositione verso li stessi prencipi, a’
7
www.dacoromanica.ro
98
AL Ciorănesdu
quali intanto ci riuscirebbe grato, se pur con sicurezza poteste, che pervcnisscro i conoetti e seniimenti noştri che sono esprbssi nel presenle ufficio, onde compreindino la buona volontâ della Republica. A voi pure ogni sodisfattione piu piena deve re-Iribuirsi, per il lungo e faticoso viaggio non solo, ma per la zelanle dispositione con che andate sostenendo questo importan-tissiino interesse. Et da md sia preso che dai conservator del deposito d’ogni sorte di denaro siano daţi al dcposito in Cecca, el da esso ai Caanerlengihi di conunun, cecchini cinquanta, per darii in dono al padre Gregorio Franciscano espedito in questa cittâ con leltere dei prencipi di Valachia e Transilvania. A di detto, in Collegio essistente in Senato.
Antonio di Negj-i, Segretario.
LXXXIV.
1659,	Novembre 26, Veneţia. Senatul către A. Correr. Sosirea şi audienţa lui Grigorie, şi ordinul de a-i sprijini solia la Roma.
Senato, Deliberazioni Roma, filza 102.
Dai continuato i’illo delle notitie di Transilvania che vi sa-x-anno pervenule con noştri dispacci, haverâ la vostra virtu compreso l’arrivo alia corte dell’ Imperatore del padre Gregorio Francescano, espedito dai prencipe di Valachia. Hora 6 giunto in questa cittâ et si 6 presentato nel Collegio nostro con lettere dei prencipi di Valachia e Ragotzi, esponendo quanto osser-varete dall’ aggiunta copia di suo ufficio. Le rispondetmo quanto pur sară alligato, et vi renderâ lo stesso padre le preseuti. Conforme la propria prudenza vi detterâ, mostre-rele contento del suo arrivo, assistendolo perchfe habbia au-dienza dai Pontefice et da altri che occorresse, insinuando poi quanto fosse proprio e lodabile che per il bene non solo della Republica, ma della Christianitâ tutta, fossero i sodetti prencipi incoraggiti e secondaţi nella generosa intentione che dimostrano di continuar unitamente l’imprese contro il commune inimioo. Di tulto quello poi che gli fosse risposto et si risolveresse Sttenderemo gl’avisi per le proprie deliberationi.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mlhall Radu*Vodâ
99
LXXXV.
1659,	Novembre 29, Veneţia. Senatul către A. Correr. Comunicarea celor tratate de Grigore la Veneţia.
Senato, Deliberazioni Roma, fiJza 102.
Giunto in questa cittâ il padre Gregorio di Valachia, ha falto l’esposizione che havrete in copia con lo lettere et ufficio di risposta deliberatogli a 26 del corrente. Vi valera[nno] le scril-turc stesse1 di lume et per continuar a disponer le cose accio sia ben veduto, et appoggiati li suoi negotiati, per quel di bene che ricavar se ne potesse, come propriamentc sin hora ha-vete procurato.
LXXXVI.
1659,	Novembre 29, Veneţia. Senatul către B. Nani, ambasador în Franţa. Despre folosul ajutorării celor doi Domni.
Senato, Corti, filza 61.
II Vallaco ha ispedito un padre franciscano al Ponteficc el alia Republica. Egli, di giâ capitato in questa cittâ, ci ha presentate le lettere di quel prencipe [e] del Ragotzi, quali unitisi dimostrano gran risolutione e corraggio per operare ogni cosa a benefficio della causa commune di christianitâ contro i Turchi. Meritano tali loro rette intenlioni esser secondate, e dai nostro canto non si tralascia di far quanto si pu6 per assis-terii al bene. La congiontura sarebbe singolare che li sforzi delle Corone fossero pronti per coglier il benefficio a primo tempo della diversione che i Turchi riceveranno da quella parte.
LXXXVII.
1659,	Novembre 29, Veneţia. Senatul către Marele Duce al Moscovei. li cere să participe la lupta pe care creştinii o pregătesc împotriva Turcilor.
Senato, Corti, filza 61.
1659,	29 Novembre, in Pregadi. Al Gran Duca di Moscovia.
1 La tnceput era: ,1a notitia".
www.dacoromanica.ro
100
Al. Ciorânescu
La inolta stima in che si tiene dalia Republica il merito di Vostra Cesarea Maestâ ha conoscenza del suo zelo verso la re-ligione christiana; i rifflessi dell’ xmione che in allri tempi si e promossa e procurata, di travagliar il Turco inimico coni-mune,ci persuadono a rappresentarle la costanza che hab-biamo di diffenderci tuttavia, con speranze che la bontă del Signor Dio ci faccia godere i piâ feliei avenimenti, invigoren-dosi a tal effetto l’armata da terra et da mare con buon niunero de navi al posto importantissimo de’ Dardanelli. Cosi in Dalmaţia el Albania si procura pgni possibile diversione; li po-poli di Morea si sono sollevati contro Turchi, et si â ordinato al capitanio generale di secondar con l’armata da măre la loro buona intentione. Dalie corone di Franda e Spagna ci vengono promessi vigorosi soccorsi, con la conclusione della pace giâ stabilita. Li prencipi di Transilvania e Valachia sono giâ uniţi et incontrano la oongiontura di abbattere l’Ot-tomano. Siamo per6 cerţi che la Maestâ Vostra Cesarea, abbrac-ciando opportunitâ cosi buona, vorrâ far oonoscere al mondo la potenza del suo dominio et il valore de’ sudditi, con maggior gloria del suo nome....
Lxxxvin.
1659, Novembre 29, Veneţia. Senatul către A. Molin. Plecarea lui Grigorie la Roma; transmiterea unor scrisori din partea lui.
Senato, Corti, filza 61.
II padre franciscane di Valachia â venuto in questa dttâ et si â presentato nel Collegio nostro esponendo quando haverete in copia, et noi pure le habbiamio risposto nella forma ag-giunta, dandole poi una lettera per l’amibasciatore nostro a Roma, per dove s’incamina, con un regallo in oltre di 50 cechini. Ci fa tenere l’aggiunto pachetto a voi diretto, e dentro sopponemo vi siano lettere per il suo prendpe.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lut Mlhail Radu-Vodă	101
LXXXIX.
1659, Decembre 6, Roma. A. Correr către Senat. Stăruinţite depuse ca solia munteană să fie bine primită.
Senato, Dispacci Ambasciatori Roma, v. 147.
Dai duplicato delle lettere che la Serenitâ Vostra ha fatto consignare al padre di Valachia, dalie scritture che vi ho tro-vate e da quanto m’honora comettermi nelle lettere sopracen-nate del 29 del passato, havendo “m'olto ben oompreso lo stato dell’ affare e la premUra che cotest’ Eccellentissimo Senato giustamente vi tiene, partecipai al medesimo Cardinal [Chigi] Ia sostanza del tutto, e lo eccittai a far comprendere alia Beatitudine Sua di quant’ avantaggio potrâ alia causa publică risultare il tenir consolaţi, animaţi et assistiti que’ prencipi alle generose risoluzioni che pronti si knostravano d’intraprendere. Hebbe Sua Eminenza sodisfazione di quanto le dissi; s’obligd a darne parte al Papa et ad impiegare l’opra sua affine eh* il padre fosse ben ricevuto e trattato, e riportasse da’ negoziati suoi ogni possible sodisfazione. Premei veramente con qualch’ef ficaccia nelle necessarie rimostranze sopra l’affare, perchd ve si d particolar bisogno, pochissimo capitale in effetto (ci6 che si ostenti in contrario) facendosi delle mosse de que’ prencipi, mlentre si vede loro preparata a fronte la resis-tenza si pud dir di tutte le forze ottomane.
XC.
1659, Decembre 13, Veneţia. Senatul către A. Correr. Landă stă-ruinţile depuse pentru reuşita soliei rriuntene.
Senato, Deliberazioni Roma, filza 102.
Circa il padre di Valachia, Vedemo le diligenze che andate essercilando perchd al suo arrivo in corte vi sia ben ricevuto et accolto et habbi pronto l’accesso a Sua Beatitudine. Intanto, a continuato filo di notitia, vi mandamo in copia quanto tenemo da Vienna circa gl* affari di Transilvania, e quanto piii pare sia costl fatto poco capitale di quelje enjergenze, tanto pjf|
www.dacoromanica.ro
102
AL Ciorănescu
proficue sono le considerationi che voi andate rinforzanda per animare le risolutioni ad incalorirle, mentre non ha dubbio che, se quei prencipi saran da tutti lasciati in abbandono, converran soccombere alia forza del piii potente; et, se scrive Caraffa in corte che poca sussistenza possa fondarsi delle lor mosse, ci6 deve per awentura nasoere dai concetti che sente spendcrsi a Vienna, ove si fan corrente nascere voci che posson meglio complirc agi’ intercssi di qucl governo,
XCI.
1659, Decembre 13, Veneţia. Senatul către A, Molin. Stâruinţite depuse la Roma pentru reuşita soliei muntene.
Senato, Corti, filza 61.
Per l’ordinc che possa havere il padre Gregorio di Valachia di dimandar al Pontefice qualche agiuto di denaro, niente sa-pemo fin’ hora. Ben preavertito l’ambasciator nostro a Borna del suo arrivo, lo stava attendendo per assisterlo e fargli haver audienza, havendo anco parlato subito al Cardinal Chiggi, accio facci comprendere al Papa di quanto awantaggio potesse riuscire alia causa publica il tener consolaţi li stessi prencipi.
XCII.
1659, Decembre 13, Roma. A. Correr către Senat. întrevederea cu Griyorie de la Chiprovaţ.
Senato, Dispacd Ambasciatori Roma, filza 147.
£ arrivato il padre Gregorio Franoescano, spedito dai pren-cipe di Valachia, e m’ha rese le lettere di Vostra Serenită, delle cpiali giâ nVhonorb di farmi tras,mettere il dupplicato. I.’ho ricevuto con tutte le dimostrazioni d’affetto cortese, gl’ ho espresso l’obligo che mi viene imposto d’assisterlo negl’af-i'ari che sară per maneggiare, gl’ ho esibito tutta l’opra mia prontissima, e preparatolo con libera oonfidenza a va-lersene. Mi disse desiderio suo esser di presentarsi, quanto prima fosse possibile, a’ piedi del Papa; eh’ intanto procurarebbe di riverire il Cardinal Nipole Barberino e qualch’ altro, per i
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia Iul Mlhail Radu-Vodă
103
quali haveva lettere dell’ altro Franciscano ch© fu qui l’anno pas-sato. Le commissioni sue disse in sostanza versare nell’ asşicu-rar il Pontefioe dclla costanza in cui persistcva il Valaco di segnalarsi insieme col Ragotzi in servizio dclla Cristianită, in dargli parte delle diligenze ch’ in Moldavia et altrovc andavano facendo a tal effetto, a rappresentar in fine il bi-sogno che per sl grand’ opera que’ prencipi d’assistenze tc-nevano. Vers 6 poi meco in que’ discorsi medesimi che tcnne a Possonia coli’ Eccellentissimo Molino, de’ quali havevo giâ la notitia che Vostre Eccellcnze mi fecero trasmettere, onde non debbo lor esser sopra i medesimi colla replica noioso, Tor-nerâ da ine il medesimo padre dimani; mi significherâ quello havră operato, et io seco stabiliră dă che poss’ occorer di pih, cosi per la sua introduzione come per l’istradamento de’ negozii suoi ncl modo e con la premura appttnto che mi vienfi dalia publica prudenza prescritto.
XGIII.
1659, Decembre 20, Veneţia. Senatul către A. Correr. Va continua să stăruie pentru reuşita negocierilor lui Grigorie.
Senato, Deliberazioni Roma, filza 102.
Col padre franciscano di Vallachia, che avvisale essere per-venuto in Roma et capitato immediatamente a vedervi, osscr-vamlo lo studio speciale che essercitate per bcn introddurlo et dirigerlo, et come le commissioni ch’ egli porta, se incontras-sero la approvatione e la sponda del Pontefice, riuscirebbero agi’ interessi publici di sommo giovamento, oosi ncl procurai’ che ci6 segua non essendo omlmessa da voi avvertenza et appli-catione imaginabile, nou imknoveremo in soverchi impulsi, raa attenderemo l’essito del negotiato, con brama che sortisca essito uguale al bisogno et al calore che voi gl’ impartite.
XCIV.
1659, Decembre 20, Veneţia. Senatul către A. Molin. Sosirea lui Grigorie la Roma.
Senato, Corti, filza 61.
Era giunto a Roma il padre Gregorio Franciscano espedito
www.dacoromanica.ro
104
Al. Clorănescu
dai prencipe di Valachia; l’atabasciator nostro l’ha ricevuto con le dimostrationi piu affettuose et essibita l’opera sua. Vo-leva presentarsi quanto prima a’ piedi del Pontefice, pen-sando peră prima di farsi vedere al Cardinal Nipote Barbe-rino e qualche altro, per i quali havcva lettere dell’ altro Fran-ciscano che fu a Roma l’anno passato. Versd il medesimo padre con l’ambasciator nostro sodetto nei disoorsi stessi tenuti pure a Possonia con voi, il che tutto vi serviră di lume e conlimiato fillo de’ suoi negotiati.
XCV.
1659, Decembre 20, Roma. A. Correr către Senat. Reiaţi unea unei audienţe la Papa.
Senato, Dispacci Ambasciatori Roma, filza 157.
Entrai a dirle che le risoluzioni del Ragotzi sostenute dai Valacco e dai Moldavo erano preparativi per una diversione ga-gliarda, che inanimiti et appoggiati que’ prencipi potevan far contro Turchi de’ progressi considerabili; esser giâ un padre franciscano mandato dai Valaco appunto a’ piedi della Beatitudine Sua per esporle particolari di molto rilievo; che lo sup-plicavo di presto e benignalnlente sentirlo, acciochâ potesse al padrone et a’ prencipi confederaţi portar la consolazione di dover godere la sua paterna assistenza. Mi rispuose c’havreb-be il padre volontieri veduto, che lo tratterebbe cortesamente, e tutto farebbe per lasciarlo consolato partire. Consideră non-dfmeno che poco da loro possano fare que’ prencipi contro la vasta potenza Ottomana, e poche assistenze non bâstâre per sosternerli, ch’ il Ragotzi colla spada alia mano pensava e spe-rava di ridur gl’ interessi suoi proprii a qualche buon fine, e non bisognar di lui, se non in tanto quanto, fidarsi. Come h certo, Eccellentissimi Signori, che questi conoetti derivan tutti dalia fonte della Cortc Cesarea, e che Monsignor Caraffa gli va sempre negi’ animi di questi miniştri maggiormente forti-ficando, cosi io stimai bene replicare ch’ il Ragotzi non poteva de’ Turchi fidarsi, che combatteva per i stati sî, ma piît per la propria vita, contro la quale piil che ad altro i medesimi Turchi congiuravano, onde snpplicai Sua Santftâ a copsiderar
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia Iul Mlhatl Radu-Vodă
105
quegl’ interessi non sol quali son, fcn'a quali possono farsi da ogni poco di buona fortuna appoggiati. Mostră di restame disposta assai, ma non s’espresse d’avantaggio.
XCVI.
1659, Decembre 27, Veneţia. Senatul către A. Correr. Aprobă atitudinea păstrată în audienţa la Papa.
Senato, Deliberazioni Roma, fîlza 102.
Anco al padre di Valachia havete procurato celere audienza e grato accoglimtento, e ne staremo oon curiositâ! opportuna-mente attcndcndo l’essito. Osservamo il Pontefice, imbevulo dalie relationi del nun tio in Vienna, niun capital formare dolle diversioni di quella parte. Voi peră havete repplicato pru-dcntemtentc le considerat ioni e gli argomenti, a segno che ha mos-trato appagarsi delle sode ragioni che le havete addotte, e certainlente, come vi habbiamo nelle precedenţi accennato. se saran quei prencipi da tutti in abbandonno lasciati. converran soccomberc alia forza del pifi potente.
XCVTI.
1659, Decembre 27. Veneţia. Senatul către A. Molin. Comunicarea audienţei lui Correr la Papa.
Senato, Corti, filza 61.
Nell’ audienza che ha havuto col Pontefioe, l’ambasciator nos-tro lo ha supplicato di presto c benignaimlente sentire il padre di Valachia, onde potesse portar a’ prencipi la consolatione di dover godere la sua paterna assistenza, e gli fu risposto che haverebbe il padre volonlieri veduto, che lo tratterebbe corte-semente, e tutto farebbe per lasciarlo contenta partire.
XCVÎII.
1659, Decetnibre 27, Roma. A. Correr către Senat. Audienţa lui Grigoriela Papa; puţina lui pricepere diplorriatică.
Senato, Dispacci Ambasciatori Roma, filza 1-17.
Obligatosi meco Monsignor Nini di raccordar al Pontefice
www.dacoromanica.ro
106
Al. Ciorânescu
l’introduzione a’ suoi piedi del padre Gregorio di Valachia, mand& lunedi sera a dirmi che per la mattina sussegţuente lo facessi averlito di trovarsi nell’ anticamera, che la Beatitudine Sua l’havrebbe volontieri senlito. Cosi feci, et egli ese-qui, onde con tutle le dimostrazioni d’alfetto e di cortesia fu accollo da Sua Santitâ, e puntualniente intcrrogato delle co-missioni ciie portava, dello stato degl’ affari di Transilvania, de’ pensieri cosi del Valacco come del Moldavo, delle lor forze, de’ progrcssi c’ havessero potuto fare, delle adhe-renze che speravano d’Iiavere, e d’agli’ allra piu individua par-licolarilâ. Sodisfece, per quello egli stesso rn’ha riferto poi, il padre alic parti sue abbondanten)ente, ond’ hebbe il Papa occasione di rimanerne pago. Quant’ al negozio, dice haverlo rhnesso al cardinale Chigi per una parte, et per l’altra alia congregatione De Propaganda Fidc; onde facendomi inslanza il medesimo padre ch’io solleciti la sua spedizione, fard quanlo sară al poter mio, giâ all’ istesso Signor Cardinale havendo in ampla forma considerato quant* utile riuscir possa alia Cristiani ti lenir in fcde et in vigore il Ragotzi, e lutti quelli che mostrano propensione di seco tmirsi.
Veramentc queslo padre, come abbonda di buonissime inten-zioni, cosi non porta seco quel calore ni quella franchezza nel maneggiar i negozii ch’ in questo, ch’i di premura si grande, forse bisognarebbc. Ha cominciato dalie oose minime, racco-mandandosi per il sostenimento d’un servitore c’ha seco, onde ho da Monsignor Maggior d’ homo oltenuto che gli sia so-ministrata giornalmente la parte di pane e di vino da Palazzo, e che cosi si continovi sinchi qui si trattenga. Dell’ individuo de’ suoi mianeggi oltre la prima apertura che me ne fece io non posso ni meno cavar la sostanza che vorrei, lo fo par-lare a fatica, onde duplicata riesce quella rh’io debbo fare nel soslenerlo. Replicheri nondimieno che, come non difido spuntargli un’ espedizione favorevole in tutte l’altre parti, cosi in quella d’alcuna effettiva assistenza di danaro nulla affatto confido, ne stan te le disposizioni presenti, credo che l’Eccellenze Voslre ne possano alcuna presuporre.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domn'a lui Mihail Radu-Vodă
107
XCIX.
1660,	Ianuar 3, Veneţia. Senatul către A. Correr. Sînt puţine speranţe ca cei doi Domni să fir ajutaţi.
Senato, Dcliberazioni Roma, filza 102.
Dall’ audienza che ha havuta dai Pontefice il padre di Va-lachia pu6 argomentarsi, come voi pure considerate, poca dis-positione nella Beatitudine Sua d’interessarsi in quegl’ affari con effettive assistenze. Vedem» la natural tepidezza e la scarsa attittudine del padre sudctto, in sostener con vigore si iillevante maneggio, e’l doppio per6 che a voi rimane, non solo d’instruirlo e d’incalorirlo, m!a di procurargli sowegno ancora, onde tanto miaggiornexnjcnte spicca l’applicatione et il tnerito vostro. Di Germania in tanto capita awiso, come vi inform eranno le copie ingiuntc, della rotta data da’ Turchi al Ragozi e dello stato nel qual s’attrovi... Gol fondamcnto di tali cerţi ragguagli haverâ campo la vostra zelantc desleritâ col rappresentargli alia Beatitudine Sua di fargli sopra quelle ponderationi che in lanle altre opportunita havele 'mîrabil-mtente adempite, premerlo massime sopra la necessitâ ch’egli si faccia capo di una santa unione per debellare la prepo-tenza turchesca.
C.
1660,	Ianuar 3, Veneţia. Senatul către A. Molin. Iniportanţa înfrîngerii lui Râkdczy, şi audienţa Ini Gri nor ie la Papa.
Senato, Corti, filza 81.
La rotta che hanno dato i Turchi al Ragotzi h. considerabile assai per il stato degl’ affari presenti, e molto ci dispiace, mientre quella diversione poteva giovare agi’ interessi della Republica, et con le prosperitâ sue si potevano pur sostenere li prencipi di Moldavia e Valachia. Si starâ per6 con desiderio attendendo qual rissolulione prendesse, se sia in stato di rimlet-tersi ancora... II padre di Valachia ha havuta audienza dai Pâpâ, accolto con tutte le dimOstrationi di affetto et di cortesia. Lo
www.dacoromanica.ro
108
Al. Clorănescu
ha interogata dclle comtnissioni che portava, degl’ affari di Transilvania, et di tutte l’altre circonstanze, et, in quanto al ne-gotio. l’ha per una parte rimtesso al cardinale Chiggi et per l’altra alia congregatione De Propaganda Fide. L’atabascia-tor nostro sollecitava la sua espeditione, considerando di quanto avantaggio potcsise riuscire il tcner in vigore il Ragotzi e gl’altri prencipi. Diceperd qucllo che da noi ci era stato prima avisato, non haver il padre franchczza per m'aneggiar negotii.
CI.
1660,	lannar 3, Rom<i. A. Correr către Senat. Fragment dintr'o convorbire cn cardinalul Rospiţfliosi.
Senato, Dispacci Anibasciatari Roma, v. 147.
Quanto aii’ Tm'perator, soggiunse. Vostra Eccellenza vede miali siano le diversioni che lo staccano dall’ applicarsi alia guerra co’ Turchi. l’apprensioni grandi che si hanno tutti i «aioi miniştri; ho veduto quanto poco consolaţi siano ritomati dalia Dieta per le protteste risolut© degl* Onghcri a favore del Ragotzi: hhognar pregar Dio che nel Settentrione l’artni ancora s’acquiptino. e ch’ il Transilvano eo’ suoi adherenti liabbi bnona fortum. perchS, ci6 succedendo, gl* affari della casa ottotaana ridur si potrebbono a mal partito. Applaudei a rruesti ultimi concetti del cardinale, e. rruant* al Imperatore e suoi miniştri, dissi che. quanto si scorg'evano intimoriti piu, e lontani dai voler hrighe co’ Turchi, tant* era loro da insinuarsi per necessario lo sostenimiento della Transilvania, da cui la quiete e la sicurezza dell’ Ongheria m'edesima dipendono, onde il Ragotzi e suoi parziali assistiti, anco senza dichiarati imtvegni, potrehhono portar la guerra lontana dalii stati di Sua Maestfi e rcnderli con essa şicuri, dove, aii’ incontro. soccombehdo il Ragozi, restava 1’TTngherîa tutta esposta alle contingenze et ai perieoli dell’ nrmi turchesche, non meno che a qualche stra-vagante risoluzîoue degl’ Unghcri medesimi, come se n’anda-vano protestando. Monsignor Caraffa. aggiunsi esser prelata nîeno di virtfl e d’esperimentata prudenza. onde, ben instruitto de’ sensi della Beatitudine Sua, havrebbe ottimamente saputo sosterncli. Pregai il cardinale po’ a preta ere vivamente nelle
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare ia domnia lui Mihail adu-Vodă	iod
lettere che gl’ andava scrivendo tali punţi sopra tutti di gravissim,a importanza.
Ho creduto il passar a questo tocoo, cadulo naturale dall’ inci-denza del diverso, non poter che riuscir giovevole pjer i riflessi prudentissiini che scorgo andarvi l’Eccellenze Vostre facendo. Dissi con tal’ occasione al miedesinio cardinale pure che sarebbe stato necessario spedir senza dilazione e con grate rispoşte il padre di Yalachia; sap ere che toccherâ a Sua Eminenza di far formare i dispacci, onde la pneg/avo ad impicgar anco nella buona condolta e risoluzione di quest’affare il fervore del suo zelo. Mi rispuose eh’ il padre haveva veduto il Papa, il Signor Cardinale Chigi, et ch’era stato da lui ancora; che haveva incontralo da tutti favorevoli accoglim|enli, e si sarebbe procurato quanlo prima d’espedirlo con le maggiori possibili sodisfazioni.
Dopo, venuto il medesimo padre da me e comm unica togii quant’ h predelto, mi disse esser stato dai cardinale Chigi ben trattato, con speranza di presto e favorevolmente spedirlo. Mi ringrazib degl’ uffizii passati in suo favore, e mi preg6 vo-lergli procurare nuova audienza dai Papa, per licenziarsi; egli ha gran fretta, e pare che piu lo stimoli il desiderio di partire che di ben stabilire gl’ affari. Io procuraro nel debito hiodo colle sue sodisfazioni l’avantaggio del negozio, come veggo haverne la Serenitâ Vostra ben giusta premura.
CIL
1660,	Ianuar 10, Veneţia. Senatul către A. Molin. Transmiterea ştirilor primite de la Roma.
Senato, Corti, filza 61.
L’ambasciatore nostro a Roma ha fatto instanza che il padre di Valachia restasse favorevolmente espedito, e doveva l’ambas-ciatore stesso procurargli nuova apdienza dai Papa per il suo licentiaxnento, procurando di farlo partire con ogni mag-gior sodisfattione.
www.dacoromanica.ro
110
Al. Ciorânescu
cm.
1660,	Ianuar 10, Roma. A Correr către Senat. Impresia făcută la Roma de oestea înfrîngerii lui Răkâczg.
Senato, Dispacci Ambasciatori Roma, filza 147.
Mostr& la Beatitudine Sua aii’ aviso del malincontro del Ra-gotzi di grandemente turbarsi, havendone sin’ aRora qualche sentore, ma non sicurezza alcuna; disse eh’ il colpo era vo-ramente considerabile, e tanto pih aoerbo quanto che non vi vedeva via di ripararlo. Che sopra la mossa di quel prem-cipe, seguitata dai Moldavo e dai Valacco, havendo l’Eooellenze Vostre gran speranze fondate, tenivano gran ragione di ra-maricarsi, vedendole in un sol colpo tutte estinte; esser por troppo vero che, fastosi i Turchi di sl buon successo, non di-vertiti altrove, havrebbono l’impeto delle lor armi contro li stati della Serenitâ Vostra tentato di sfogare. Dispiacergli che l’Im-peratore non apprenda questi siniştri, ma stimi fortune proprie i mallori del Ragotzi, senz’ avedersi che, priva l’Ongheria di quell’ ostacolo, sarebbe esposta tanto piii all’ incursioni del Turco, ch’ in fine b inimica di tutti i cristiani.
CIV.
1660,	Ianuar 10, Roma. A. Correr către Senat. Grigorie dc la Chiprovaţ se pregăteşte de plecare.
Senato, Dispacci Ambasciatori Roma, filza 147.
11 padre di Valachia sară in breve con cortesi risposte es-pedito, ma senz’ alcuna dichiarazione positiva nel negozio, stante gl’ ultimi avisi de’ mali succesi di Transilvania. Io l’assisto sempre, e per quello spetta a me partirâ consolato certamente et a Vostre Ecoellenze obligato.
CV.
1660,	Ianuar 17, Veneţia. Senatul către A. Correr. Insuccesul soliei niuntene se datoreşte nepriceperii lui Grigorie,
Senato. Deliberaziomi Roma. filza 102.
Intendemo la vicina partenza del padre di Valachia, la continuata buona accoglienza che gli havete procurata, e la poca
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Raoo-Vodă	111
riuscita che ha sortito la inesperienza de’ suoi maneggi. Voi nel mentre havete supplito alia parte vostra, instruendolo e i'acendogli sponda in tutto.
CVI.
1660,	1anuar 17, Veneţia. Senatul către A. Molin. Transmiterea ştirilor primite de la Roma.
Senato, Corti, filza 61.
Ci avisa l’ambascialore nostro in Roma che doveva il padre di Valachia restar in breve espedito, una sen za alcuna dichia-ratione posiliva nel negotio, stanti gl’ultimi avisi de’ mali sucoessi di Transilvania.
CVII.
1660,	lanuar 17, Veneţia. Senatul către A. Correr. Va stărui în a susţinea pe Grigorie, de şi i se poate prevedea puţin
succes.
Senato, Deliberazioni Roma, filza 102.
Le raccomandatioui che havete fatto al sudetto Signor Cardinal Rospigliosi a favore del padre di Valachia erano neces-sarie, e vcramente voi non mancarete di tutto operare perch6 uon cadano inutili, benche la soverchia fretta del padre in vo-ler partire da Roma e la poca fede della corle nelle emiergenze di Transilvania contraoperino alle vostre îatiche.
CVIII.
1660,	lanuar 17, Roma. A. Correr către Senat. Răspunsurile ce se vor da soliei muntene sînt gala.
Senato, Dispacci Ambasciatori Roma, filza 147.
II padre Valacco e stato espedito dalia congregazione De Propaganda Fide, havuti i dispacci e cinquanla scudi che d’or-dine del Papa gl’ha fatto contare; della scarsezza di questi si duole assai, mentre sperava piu, e portava per suo avan-laggio haver rioevulo da Vostre Eccellenze sofragio molto mag-
www.dacoromanica.ro
112
Al. Cforănesiii
giore. I brevi del Papa sono ordinaţi, n£ manca altro che ca-varli delle mani di Monsignor Nerli, vecchio assai e ch© in tutti gl’ affari lentamente proceda.
CIX.
1660,	lanuar 17, Roma. A. Correr către Senat. Plecarea lui Grigorie de la Chiprovaţ, şi resultatul negocierilor lui.
Senato, Dispacci Ambasdalori Roma, filza 147.
Serenissimo Prencipe,
Mentre si sta sigilland’ il dispaccio, viene il padre di Vala-chia ad avisarmi c’havute tutte l’espiedizioni che gli man-cavano, era in procinto de mettersi dimani mattina in viaggio a cotesta voltaj esser stato oggi a’ piedi del Pontefioe, da cui era stato con affettuose maniere accolto e lioenziato; haverlo d’alcune mledaglie d’oro et argento e di molte benedizioni regalato, e quant’ al negozio havergli confirmate cid ch’i brevi mtedesimi contengono, cioâ che con particolar sodisfazione ha-veva le generoşi risoluzioni di que’ prencipi sentite, che gl’e-sortava a persistere nelle medesime, c’ haveva gradita la parte che gle n’ havevano dato, e che pregava il Signor Dio a prosperargli. Questi brevi sono tre, uno al Ragotzi, una al Valacco, e l’altro al Moldavo diretti. Quant* aU’ assistenze ri-cercate, nulla ne in voce nâ in iscritto si paria, dicendosi solo haver dat’ ordine efficaci a’ nunzii in GermJania e Polonia per-che sostenessero gl’ avantaggi de’ prencipi medesimi. Quest’â in sostanza l’espedizione con cui il padre se ne ritorna, della quale restando poco consolato, mâ prega avisarne la Serenitâ. Vostra et assicurarlo che non ha alle proprie inoounlbenze mancato; et in vero posso affermare ch’fe stato sollecito a segno ch’il Papa mtedesimo ha convenuto dirgli ch’i negozii di Roma andando lenţi per natura, anleritavano anco da lui d’esser pazienteîmente compatiti. Oltre i cinquanta scudi de’ quali fu il medesimo padre provedulo, per qualche cenno che le fece del suo bisogno, allri vinti gle n’ha questa mlattina Sua Santitâ fatti esborsare, onde in questa parte resta mediocremente contenta.
Roma, 17 Gennaro 1660. Di Vostra Serenitâ,
Angelo Correr, Ambasciator.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia tui Mihail Radu-Vodă
113
CX.
1660,	Ianuar 18, Roma. A. Correr către Senat. Scrisoare la mîna lui Grigorie de Chiprovaţ.
Senato, Dispacci Ambasciatori Roma, îilza 147.
Serenissimo Prencipe,
II padre Gregorio Franoescano, spedito dai prencipe di Valla-chia, ch’al suo arrivo alia corte mi rese le letlere della Serenilu Vostra concernenti l’affare di cui era incaricato e le comissioni d’assisterlo nell’ emergenze del medesimo, sbrigatosenc giă nel tmiodo che hiersera humilmente significai, se ne rilorna costă, nâ io debbo lasciarlo venir scompagnato dalie presenli. Vaieranno per render certo testiînonio a Vostre Eccellenze dell’ applicazione con cui si e egli inccssamente affaticato per la buona condotta de’ suoi negozii, i quali ben ho couosciuto che gli sono a cuore quanlo rileva il bene della Crislianilă a cui sono diretti, nâ ha înancato oerto nâ da lui, nă da ine, che non habbino esito migliore sortito.
Roma, 18 Gennaro 1660. Di Vostra Serenitâ,
Angelo Correr, Ambasciator.
CXI.
1660,	Ianuar 24, Veneţia. Senatul către A. Correr. A luat aci de sfîrşitul soliei lui Grigorie.
Senato, Deliberazioni Roma, filza 102. Intendiamo la espeditione e la parlenza da Roma del padre di Valachia, et coane non pu6 attribuirsi a colpa sua l’essito poco lelice che ha sortito il di lui viaggio nella parte toccante le assistenze che venivano costi ricercato; cosi devono implo-rarsi dalia Maestâ Divina verificate quelle prosperitâ che la Santilă Sua augjura ai prencipi che lo hanno inviato.
CXII.
1660,	Ianuar 24, Veneţia. Senatul către A. Molin. Transmiterea ştirilor priniite de la Roma.
Senato, Corti, filza 61.
II padre di Valachia era stato espedito dai Papa, e intra-
8
www.dacoromanica.ro
114
aL Cior^nescli
prendeva il viaggio a questa volta. Tiene brevi per il Ragotzi, Valacco e Moldavo, e contengono havor con particolar sodis-fatlione inteso il Pontefice le generose risolutioni di quel pren-cipe et cssortarli persistere nelle mledesime, gradendo molto la parLe che gli ne havevano data. Quanto all’ assistenze ri-ccrcate, nulla ne in voce, n& in scritto si paria, dicendosi solo haver daţi ordini efficaci a’ nuntii in Genm!ania e Polonia per-che sostenessero gl’awantaggi de’ prencipi miedesimi.
CXIII.
1660,	lanuar 27, Roma. A Correr către Senat. Noi stăruinţi ca
să fie ajutaţi cei doi Domni; plecarea lui Grigoric spre
Veneţia.
Senato, Dispacci Ambasciatori Roma, filza 147.
Mi richiese il cardinal [Colonna] corni’ era stato il padre di Valachia espedito; gle lo dissi, e presi da ci6 occasione di con-siderargli quanto rilevar possa l’applicazione di Cesare agl’in-teressi della guerra col Turco, diffendendo, s’occorra, i passi della Croazia, tenendolo luntano dall’Ungheria,epresservand’il Ragotzi e gF altri prencipi che sono seco uniţi. Capi egli molto bene l’importanza dell’ affare, e s’esibl di fame a’ miniştri cesarei qualche tocco coli’ espedizione di questa settima-i na; lo ringraziai e ne mostrai sodisfazione, vaglia l’uffizio per quanto pu6 vaiere.
Partl a cotesta volta il padre sudetto di Valachia, al quale con-signai in conformitâ del suo desiderio una lettera per la Se-renitâ Vostra, et un’ altra diretta al console d’Ancona, per quelle facilitâ che potesse all’ imbarco di lui in quel porto contribuire.
CXIV.
1660,	Februar 7, Veneţia. Senatul către A. Correr. Sosirea lui Grigoru la Veneţia.
Senato, Deliberazioni Roma, filza 102.
£ arrivato il padre di Valachia, e ci ha rese le vostre lettere de’ 18 del passato, che non ci dan m]otivo di re pplica.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă	U6
cxv.
1660,	Februar 13, Veneţia. Presiniarea hii Grigorie în Cotegiil, după întoarcerea de la Roma.
Collegio, Esposizioni Principi, filza 75.
Venuto da Rama ii padre franciscano di Valachia et comparso in Collegio, fecce istanza di restar espedito per poter rili-tornare a’ suoi prencipi. L’Eccellentissimlo Signor Antonio Lip-pomano, consigliere di maggior etâ, le disse che opportuna-mente si haverebbe havuto rifflesso alT instanza, dilatandosi poi nel onjerito del sodetto padre, il quale senza altro aggiun-gere, partl.
Antonio di Negri, Segretario.
CXVI.
1660,	Februar 21, Veneţia. Răspunsul Senatului la solia lui
Grigorie.
Senato, Corti, filza 61.
1659, 21 Febraro, in Pregadi. Che fatto venir nel Collegio il padre Gregorio Franciscano di Valachia, le sia letto quanto se-gue:
Havemo goduto del vostro riltorno da Roma, e delle l'atiche et ufficii impegati appresso Sua Santitâ in vantaggio de’ prencipi di Transilvania e Valachia, comie di tempo in tempo siamo stati avisati dai nostro ambasciatore. Hora, dovendo ritlornare in quelle parti, rispondemo alia lettera del prencipe Ragotzi, la quale si consegna a voi per il ricapito, non potendo che con-fermarvi i conoetti giâ espressi nell’ ufficio passato, li quali communicherete pure a’ stessi prencipi per publico nome, con assicurarli dell’ affetto parţiale e sinoero che se gli proffessa et del desiderio che haveremo di comprobarglielo in tutto le occasioni. Ben ci dispiaoe qualche aviso che ci perviene che gl* affari et awantaggi di Valachia si siano alteraţi, de-siderandole ogni prosperitâ e sussistenza per opponersi alia perfidia de’ Turchi, et che i prencipi di quelle provincie siano uniţi a’ loro danni. Haverete lettera per l’ambasciatore nostro
www.dacoromanica.ro
116
Af. CiorâneScti
Molino, perchâ passando per Viena possa lui coadjuvarvi et as-sistervi nella prosecutione del vostro viaggio. Et da m.6 sia preso che dai conservator del deposito dei donări de’ cechini siano daţi al deposito in Cecca cechini venti cinque, et da essi ai cainerlenghi di commun, per darii in donoal padre Gregorio di Valachia, in teslimionio della publica munificienza.
1659, 18 Febraro, in Collegio essistente in Senato, A. di Negri, Scgretario.
CXVII.
1660,	Februar 21, Veneţia. Senatul către G. Răkdczy. Confirmă dorinţa Republicii de a lupta îmipreună împotriva Turcilor.
Senato, Corti, filza 61.
1659, 21 Febraro, in Pregadi. Al prencipe Ragotzi di Transilvania.
II padre Gregorio Franciscano di Valachia giâ ci rese le lettere di Vostra Altezza, et furono dalia Republica nostra mollo aggradite, et godâ allo stesso segno delle prosperitâ in-contrate dai suo valore e coraggio. Fu espressa al medesimo padre prima dalia sua partenza per Roma la costanza publica di continuar la guerra con vigore contro il comimune ini-mico, e per terra, e per mare, non solo con le proprie forze, ma con quelle che devono venirci in sooorso da’ prencipi chris-tiani, et la pronta dispositione nostra di seoondare al Waggiotf segno possibile i generoşi pensieri di Vostra Altezza, nella forma appunto che all’ hora si espresse. Credemo che il padre gli haverâ tutto partecipato, mentre comprese esser tale il nostro desiderio. Hora non potemo nel1 suo ritorno verso co-tesle parti che confirmare li stessi concetti della ferma risso-lutione publica di continuare la guerra a’ Turchi et della bra-ma che havemo di veder avvautaggiali gl’ interessi e di lei doiminio con la buona oorrispondenza et unione de’ prencipi vicini, et che dalia Republica si incontrerâ ogni apertura
1 In text: nello.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mlhail Radu-Vodă
117
che vaglia a darie segno del nostro partialissfmo affetto e della stihia che si fa delle sue generose e lodabili conditioni, augurando iijtanto all’ Alteza Vostra lunghezza d’anni et le felicita piîi perfette.
CXVIII.
1660,	Februar 21, Veneţia. Senatul către A. Molin. Scrisoare la mâna lui Grigorie de la Chiprovaţ.
Senato, Corti, filza 61.
1659, 21 Febraro, in Pregadi. AU’ ambasciator in Corte Ce-sarea.
£ ritlornalo da Roma, il padre Gabriele Francescano di Va-lachia, e, dhsegnando di continuar con diligenza il viaggio verso i prencipi di Transilvania e Valachia, habbiamo voluto accom-pagnarlo con queste, accid occorrendo possiate secondare et as-sistere la sua buona inlentione; se gli & consegnata lcttera per il prencipe Ragotzi, et letto a lui un ufficio di quel conte-t nuto che giâ haverete inteso dai passato, altro non stimando di aggiungergli che la buona volontâ e dispositione della Republica; il che tutto vi serviră di lume.
CXIX.
1660,	Februar 21, Veneţia. Senatul către A. Molin. Grigorie a primit răspunsul la solia ce adusese.
Senato, Corti, filza 61.
£ riltornato da Roma il padre Grcgorio Franciscano di Valachia: ha fatlo efficace instanza di restar espedito, et noi cosi lacemo, consegnandoli lettera per il Ragotzi, con leggcr a lui l’ufl'icio che haverete in copia, dando al miedesimo padre altri 25 cechini perche parta consolato, e cosi una lettera per voi, Per il Valaco altra ducale non gli diamo, perchâ si & inteso dalie vostre lettere escluso affatto dai prencipato,
www.dacoromanica.ro
118
AL Ciorănescu
cxx.
1660, Mari 30, Viena. A. Molin către Senat. Grigorie de Ia Chiprovaţ a sosit Ia Viena.
Senato, Dispacci Ambasciatori Germania, filza 116.
Qui 6 anco giunto il padre Valacco, e partirâ a’ momenti, con pocco rifflesso della Corte alle di lui instanzie, giâ il suo prencipe caduto e le sue negotiationi svanite. Io l’ho accolto et accompagnato con parole corlesi et affettuose, massiine verso il Ragotzi.
CXXI.
1660, April 3, Viena. A. Molin către Senat. Plecarea lui Grigorie
de la Chiprovaţ.
Senato, Dispacci Ambasciatori Germania, filza 116.
Ileri parti pui’ anco il padre Gregorio di Valachia, al quale persuadei che insinuasse al Ragozzi il tenersi nelle fortezze e temlporeggiare co’ Turchi, dando tempo alia pace d’Imperio, che vicina la doveva al Ragotzi rappresentare.
www.dacoromanica.ro
II.
Miscelanee veneţiene
CXXII.
1658,	Februar 18, Adrianopol. Informaţii, poate ale residentului imperial, despre înlocuirea lui Constantin-Vodă
Collegio, Esposizioni Principi, filza 73.
Di Adrianopoli, 18 di Febraro 1658.
II Gran Signore ha risoluto di talutare li doi prencipi di Val-lachia e Moldavia. II Giovan Bey, Greco della stirpe delii Wai-vadij passati, quale si manteneva appreso il defonto Kinan Bassâ, & partito da qui l’ultimo di Gennaro, con gran pompa et comitiva; va in Wallachia per pigliar il possesso di questo prin-cipato. Corre voce che in dette provincie siano entrati li Tartari, e che il passato prencipc Costantino sia fuggito in Transilvania. Lupolo, prigione nelle 7 Torri, fa gran prattica per rihavere la Moldavia, ma h incerta se a lui, o ad alcun altro voranno conferire questo prencipato.
CXXIII.
1658, Mart 1, Adrianopol. Ballarin către Senat. Puţina îngrijorare a Turcilor faţă de mişcările din ţerile româneşti.
Senato, Dispacci Costantinopoli, filza 142.
Del re de’ Tartari e del bassâ di Silistria arrivarono quasi nel tempo medesicmo olacchi con aviso che’l Ragozzi assistito da miliţie suedesi e dalii duchi sudditi contumaci dell’ Imperatore si fosse ihipadronito di nuovo della Transilvania, e col concerta d’alcuni suoi fattionarii pieni d’adherenze habbi ridotto a sog-gettione e carcerato Radai Ferenfz], nuovo prencipe eletto da
www.dacoromanica.ro
120
AL Ciorănescu
quei stati per ordine della Porta, che stava di giorno in giorno per mandargli il stendardo e la confermatione del pos-sesso. A questo aviso il Visir ha subito spediti ordini al Gran Cham, perche con parte di sue forze unite all’ assistenza del bassâ di Silistria vada sopra la Transilvania, mietta ogni cosla a ferro e fuoco, tutto operando per haver nelle imani Ragpzzi; e, se il nuovo prencipe di Valacchia incontrasse tuttavia qual-che iinpedimento nel condursi al suo dominio, debba sostener anch’ esso e proteggerlo contro il precessore...
Mentre andavo anco nutrendo Ic mie brame di veder in-debolite e divise le stesse forze Ottofmane, fed saper a Soli-mano esser questo il vcro tempo di stabilir buona paoe colla Serenissima Republica, per aggreddir con maggior forza quel nemico che non vuol riconoscere le grandezze et il dominio di questa Eccelsa Porta sopra la Transilvania, imjembro cosi de-licato e vicino, che chiama con ragione tutto lo sforzo del po-tere per reprimler l’audacia di gente infesta e restituire in posto di confidenza quel prencipe che fu semjpre amico di questo Imperio. Rispose con sorriso il Chiecagia Bey: II Gran Signor ha due braccia e due mani; ci da poco fastidio la Transilvania e la Valacchia, perchfe di quando in quando quei pren-cipi si fanno sentire, come li bambili nella culla, fan nasoer forbidi perchâ vorebbero esser perpetui nel godimtento d’un libero dominio, ma non e cosi di ragione; finalmente s’accam-modano, o vanno in una torre, come feoe il Bei di Moldavia, che fiancheggiato da’ Polacchi e dai generale de’ Cosaochi cre-deva farsi assoluto prencipe di quella Provincia, Lo dioo, soggiunse Solfman, perchâ lo so, essendo giâ quattro anni stato espedito come sorvagi da Sua Maestâ. per debellarlo. In questa guerra con Venetiani habbiatno ricevute in varie parti da altri prencipi molti disturbi, da’ Moscoviţi per terra, da’ Cosacchi in Mar Nero, gelosie de’ Suedesi, che fecero del xnale assai nella Polonia, ma, quello che importa, habbiamo havuto rivolte nell’ Asia cosi terribili che ci mlettevano il oervello a partito; hora queste sono sedate, s’acquetarâ anco il resto, Piil premie a Sua Maestâ la citlâ di Candia che le mosse di oento Tartari, di cento Transilvani.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare Ia domnia lui Mihail Radu-Vodă	12(
CXXIV.
1658, Mart 6, Prag'a. B. Nani către Senat. Râkâczy afirmă că e aliat cu Românii şi cu Tătarii.
Senato, Dispacci Germlania, filza 111.
II Ragotzi con sue lettere al palatino d’Ongheria dice che si trova in campagna con alcuni miile soldaţi, che sono di sua intelligenza il Valacco, il Moldavo etiCosacchi, et aggionge che con danaro ha guadagnato una parte etiamdio de’ Tartari, che non saranno a’ suoi danni.
cxxv.
1658, Mart 13, Praga. B. Nani către Senat. Ridicarea celor trei principi împotriva Turcilor.
Senato, Dispacci Germania, filza 111.
L’animo preso dai Ragotzi di venir a tale risolutione parte e nato dall’ haver inteso che la Serenissima Republica era ri-soluta di continuare la guerra contro il Turco, e parte per le sicurezze che tiene dell’ asisstenze del Moldavo e Valacco, quali disgustati anch’ essi giâ tengono, conforme si dice, 20 miile buoni coftibattenti per congiungerli con Ragotzi, con essersigli anche dicchiarati di voler mandare le proprie mogli in >staggi per assicurarlo della loro fede; et in ristretto consta evidente-mente che questi due prencipi gia sono sollevati contro il Turco, e lavorano pure gagii ardainente per tirare dalia loro il Tartaro e Cosacco, e non ne dubitano, asfpirando anch’ essi di farsi assoluti prencipi, senz’ haver piil alcuna dipendenza; sl che, parendo che questa sia buona congiontura per la Serenissima Republica di poter entrare un poco di mezzo, lo la-scio al suo prudentissimo giuditio... Quanto ho rappresentato di sopra viene anche per corriero spedito alia Corte; se non si risolvf di rioevere sotto la sua protettione li detfi prencipi, come dimandano, — et io medesimo ne ho veduti Ii originali, — non so come le cose anderanmo.
www.dacoromanica.ro
122
Al. Ciorănescu
CXXVI.
1658, Mart H, Adrianopol. G. Ballarin către Senat. Poarta pregăteşte numirea unui Domn în Moldorn.
Senato, Dispacci Costantinopoli, filza 142.
Mentre scrivo arriva un olaco con aviso dell’ arresto seguito del deposto prencipe di Valachia, il qual sară condotto qui et tormentato per sapersi dalia sua voce la quantitâ del danaro che tiene, et dov’â cuslodito. II primo Visir ha vertito il cor-riero, poi si â condotto subito in Seraglio per raguagliarne il R6 et far nuova elezione d’altro prencipe di Moldavia, ondc esterniinate intcramente siano le difficoltâ di quella parte.
CXXVII.
1658, Mart 16, Veneţia. Senatul către Giavarina. Ordin de a susţinea causa celor trei principi răsculaţi.
Senato, Corti, filza 58.
1658, 16 Marzo. Al Segretario Giavarina, a Francfort.
Vedemo che l’ambasciator Nani ti haveva prima informate di tutto con molta pontualitâ, et delle notitie importanţi di Transilvania in particolare, cosi scrivendo anco a noi. Vera-mente sarebbe un gran bene della Republica e della Chris-tianitâ tutta che il Ragozi unito col Moldavo e Valacco, con spe-ranze insieme di tirarvi il Tartaro e Cosacco, si muovessero contro il Turco, ma, perchfe l’affare 6 delicato assai, nell’ in-sinuarlo 6 ben necessario usarvi della propria awertenza, senza mostrare che si parii per il nostro interesse, ma di quello della Christianitâ tutta, e della Casa d’Austria in particolare, mentre, sostenuto et animate il Ragozi medeshno con suoi adherenti, come appunto motiva la prudenza dell’ ambasciator Nani pre-detto, pu6 darsi principio ad Ţin gran mpvimento in van-taggio comlmune, cosi. all’ incontro, abbattuto d’animo, potrebbe facilmente accordarsi con gran precipitii. Et, perchfe dichia-rano gl’ avisi stessi che li prencipi stessi habbino preso tal partite per veder la rissolutione nostra di continuare la guerra contro il Turco, potrai all’ occasioni seanţpre publicare la costanza di diffenderci.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
123
CXXVIII.
1658, Mart 23, Veneţia. Senatul către B. Nani. 11 vesteşte de primejdia ce aşteaptă pe Domnii rdmâni dacă vor răspunde poruncii de a se înfăţişa în persoană la Poartă.
Senato, Corti, filza 58.
Con lettere di primo Gennaro ci avisa di Andrinopoli il se-gretario Ballarino essersi dai Gran Signore spediti comumanda-mlenti ai prencipi di Moldavia e Valachia di condursi subito personalmtente in quella cittâ, per ricever gl’ordini della Maestâ Sua, ma il dissegno suo b di levargli la vita se vengano, e, se no, di sostituir in ogni modo in luogo loro a quelli prencipati due soggetti che stan pronti, offerendosi oon denari e genţi di servir ad ogni beneplacito il Gran Signore. Questo vi avi-siamo ad ogni buon fine, perchfe ocoorrendo possiate ricavame vantaggio, credendo noi che, pervenuta a’ prencipi predetti una tale notitia, per sfugiir i pericoli si saranno uniţi per inet-tersi in diffesa e resistere.
CXXIX.
1658, Mart 26, Veneţia. Residentul imperial atrage atenţia Colegiului asupra întâmplărilor din ţările româneşti.
Collegio, Esposizioni Principi, filza 73.
1658, 26 Marzo. Fece instanza il Residente Cesareo di par-lar ad ' uno de’ segretarii, ond’ io infrascritlo, andatovi di ordine delii Eccellentissimi Signorii Savii, mi diede gl’avisi se-guenti1. Poi soggiunse che, stante li presenti affari di Transilvania et la rissolutione dei prencipi di Valachia e Moldavia di diffendersi uniţi col Transilvane, raccordava riverentemente che la Serenissima Republica havesse potuto espedir persona espressa a quelle parti per avantaggiarfa i suoi interessi, ma che, quando non volesse, si offerisce lui di far quello piîi sia possibile col mlezo di quella persona che gli manda gl’avisi. *
* Informaţiile acestea sint cele de supt no. I.
www.dacoromanica.ro
124
Al. Ciorănescu
Io percid gli risposi che tutto sarebbe stato pienamente ag-gradito dagl’ Eccellentissilni Signori Savii, a’ quali ho tutto con puntualitâ rifferito.
Antonio di Negri, Segretario.
cxxx.
1658, Mart 26. Adrianopol. G. Ballarin către Senat. Noii Domni au luat în stăpânire Muntenia şi Moldova.
Senato, Dispacci Costantinopoli, filza 142.
Le differenze di Valachia, coane scrivo nelle precedenţi, giâ del tutto aggiustate. Deposto ultitaamente il Moldavo, eletto il successore quello che era suo capichiiaia, ciofc aggientc, par-tito in diligienza otto giorni sono, con l’insegne, sicuro di non incontrar oppositioni.,..
CXXXI.
1658, Mart 27, Praga. B. Nani către Senat, despre nesiguranţa veştilor ce vin din Muntenia.
Senato, Dispacci Germania, filza 111.
Nâ meno si sapeva in Andrinopoli la risolutione del Ragotzi di mantenersi e l’espulsione del Redeii, ma li miniştri turches-chi, pei l’investitura a questo înviata, supponevano 1’altro hor-mai profugo et essiliato, anzichfe sopra tal fondamento ha-vevano inviato quell’ altro Greco a pigliar il possesso di Va-lacchia, tenendo per firmo che a’ loro ordini nissun s’opponesse.
Sopra questo dir6 huanilmente che la voce contenuta nel foglio comiminicato da Vienna, che i Tartari fossero hormai entrati in Valachia et che il prencipe Costantino retiratosi fosse nella Transilvania, non tiene sin’ hora alcun incontro, n& di Polonia, nâ d’Ongheria, n& di Transilvania iruedesima, onde si conviene aspettare che la giustifichi il tempo. Ben io in-tendo che l’ordine dclla Porta 6 stato espedito al Tartaro di costeggiare quello stato e tener mano all* ingresso del nuovo prencipe; ma che tale comlmando sia stato essequito, non lo so ancora di certo, essendovi anco in quelle parti nuovi emergenţi, che rappresenterh nelle serie di quesle mie riverenti,
www.dacoromanica.ro
documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
125
CXXXII.
1658, April 6, Praga. Batt. Nani către Senat. Fragment din relaţia nea unui agă turc sosit la Viena.
Senato, Dispace.i Germania, filza 111.
[Dice] che l’indignatione del Gran Signore per molte giuste cause s’estende anco contro i prencipi di Valaochia e di Mol-davia, et che al primo ha di giâ il successore inviato, con ordine a 60 miile Tartari di scacciare il prencipe vecchio.
CXXXIII.
1658, Viena. Scrisoare anexată la cea de mai sus. Cei trei principi răsculaţi au nădejde în ajutorul Împăratului.
Senato, Dispacci. Germania, filza 111.
Copia di conlenuto in lettere di Vienna.
Li principi malcontenti con la Porta Otthomana persistono in quello di voler tentare quanto possa la disperatione. Dalia Corte Reggia so che gli viene data speranza d’assisterli, et io da quel canoeliere sono spesso rioercato, se la Serenissima Republica fosse mai per stringersi con essi loro, vorebbero a-prir una buoua stradda.
CXXX1V.
1658, April 10, Praga. B. Nani către Senat. Zvonufi despre o biruinţă a lui Constantin asupra Turcilor.
Senato, Dispacci Germania, filza 111.
Li confidenţi da Buda hanno avisato oon lettere de’ 18 di Marzo che il bassâ di Silistria con 6 in 7 miile huomeni, senz’at-tendere la mossa de’ Tartari, fosse entrato nella Valacchia per scacciare il vecchio signore et introdurvi quel nuovo Greco clic ha inviato la Porta, ma che, fattosi incontro con le sue miliţie, il prencipe Costantino habbi battuto e disfatto li Turchi. II Consiglio in Vienna non teneva per tanto sicuro l’aviso, perchâ quelli di Buda, corn9 ho scritto pih volte, patiscono ben spesso
www.dacoromanica.ro
126
Al. Clorânescti
qualche dubbietâ et ecoettione, ma, essendone poi da Cracovia e da Leopoli pervenuti altri incontri et oanfirm'ati raguagli', si rende assai credibile anche per la serie giâ nota de’ passati accidenti. Se si confermlerâ con nuove oertezze, potrebbo es-sere prencipio di considerabile rottura in quel tratto.
cxxxv.
1658, April 10, Praga. B. Nani către Senat. Impresia făcută la Viena de plecarea expediţiei turceşti înipotriva lui Râkâczy.
Senato, Dispacci Germania, filza 111. Nuove voci sono pervenute che il bassâ sopradetto di Buda si trovasse in campagna con 30 miile soldaţi, con publica fame che si mfuove contro il Ragotzi. Ci6 ha dato non pocc’ appren-sione da questa parte, perchâ, per invadere la Transilvania non essendo probabile che prendi la via longhissima e disasr trosa di Valacchia e di Moldavia, convenendo da quest’ altro lato passare, per li confini di Sua Maestâ nell’ Ongheria Superiore, si dubita di qualche sopramano et insulta.
CXXXVI.
1658, April 11, Adrianopol. G. Ballarin către Senat. Teama că Râkâczy, nefiind ajutat, va ceda puterii turceşti.
Senato, Dispacci Costantinopoli, filza 142.
Io devo ad ogni modo temere che Ragozzi, abbandonato da Moldavi e Valachi, persuaso, comle vien detto, da un agente cesareo che presso lui si ritrova, ad humiliarsi, sicuro che Polacchi scontenti e Suedesi amici della Porta non vorrajnno] in sua diffesa attacar nove trieghe, sia per cedere.
CXXXVII.
1658, April 13, Veneţia. Senatul către B. Nani. Cere lămuriri asupra victoriei lui Constantin-Vodă; va căuta să intre în relaţii cu el, Încurajăndu-L
Senato, Corti, filza 58.
Qualche notitia corre, che ancor voi forse haverete preintesa.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la doinnia lui Mihail ftadu-Vodă
1^7
che li Valaochi havessero rotto e posto in fuga il bassâ di Silistria con li Tartari che volevano far invasione nel loro paese, onde sarebbe di gran rilevo se cid si verificasse. Voi perâ, che per la vostra singolar virth potete oomlprendere quanto imporţi il dar fomento a questi torbidi per il publico servitio, procurerete a misura del progresso di essi di disponer qual-che corrispondenza et insinuatione con quei prencipi, acei6 maggiormente s’incalorischino a oontinuar le diversioni, il tutto con quella riserţva e circospettione che ben sapete pratticare secondo le congionture.
CXXXVIII.
1658, April 17, Praga. B. Nani către Senat. Victoria lui Con-stantin-Vodă a fost urmată de o înfrângere.
Senato, Dispacci Germania, filza 111.
Avânţi che questo dispaccio arrivasse in Vienna, il Scemper b ritornato da Buda e riferiva che il bassâ di Silistria era stato veramente dai prencipe di Valacchia battuto e respinto, ma che poi unitosi a’ Tartari era entrato di nuovo in quel pren-cipato, mandandolo a ferro e fuoco, da che ne sară risultata, la rotta e l’espulsione del prencipe stesso.
CXXXIX.
1658, April 20, Veneţia. Senatul către Giavarina. Despre importanţa alianţei celor trei principi răsculaţi.
Senato, Corti, filza 58.
Hai ricavato con taolta distintione i negotiati del messo del Ragozi, et, quando si verificassero i suoi pensieri et li concerti dispositi con li prencipi de Moldavia e Valacchia et oon altri sudditi del Turco, ne riporterebbero i noştri interessi un gran beneficio.
www.dacoromanica.ro
tas
Al. CiorânesCU
CXL.
1658, April 24, Praga. B. Nani către Senat. Răkâczy caută Să micşoreze însemnătatea înfrângerii lui Constantin-Vodă.
Senato, Disjpacci Germania, filza 111.
L’alligata copia di ci5 che il Ragotzi scrive a’ suoi confidenţi d’Ongheria informerâ Vostre Ecoellenze com’ egli assai diminuisce il fatto e la perdita del Valacco, auzi lo raffigura con suoi socoorsi restabilite e rimesso. Io resto con qualche sos-pensione d’animo se meritino piu fede questi avisi, o pure quelli d’Andrinopoli, potendo essere che gl’uni provenghino dai fasto de’ Turchi, !mla che gl’altri etiamdio derivino dall’ artifitio dell’ istesso Ragotzi, per tener in vigore et animaţi gl’Ongheri suoi dipendenti.
CXLI.
1658, Anexă la scrisoarea de mai sus. Veşti primite de un corespondent al lui Răkâczy despre lupta lui Constan-tin-Vodâ cu Turcii şi înţelegerea lui cu Tătarii.
Copia di lettera de N, con avisi di Transilvania.
Quale sia lo stato di cose del prencipe di Transilvania in-tenderâ da quanto segue. Piu lettere ho rioevute dai predetto prencipe, le prime de’ 12, le seconde de’ 15 Marzo, nelle quali mi rappresenta lo stato de’ Valacchi e de’ Moldavi, narrando come li Turchi, uniţi con soli miile Tartari, assalirono li Valacchi, li quali trovandosi solamente haverne raccolto miliţia paesana et inesperta, senz’ altri soldaţi pagati e forestieri, furono sorpresi da gran timore; ma, havendolo inteso il pren-cipe di Transilvania, mand5 soccorso di sua gente onghera et alemana, che, unita con li Valacchi, assallirono generosamente il Turco nemico et lo ruppero, sforzandolo a salvarsi con la fuga. Sopra ci6 s’fc stabilita corrispondenza tra li Tartari et li Valachi, di miodo che i Tartari hanno promesso di nan inferire in a-venire alcun’ hostilitâ a’ Valacchi, e, se pure fossero astretti dalia neccessitâ e da’ commandi della Porta, di farlo in modo che ci6 non apporti gran danno a’ sopradetti Valacchi. Per
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mlhail Radu-Vodă
129
tanto li due prencipi di Yalaochia e di Moldavia, racoolte le loro forze di circa 40 miile huomeni, sono in procinto d’al-tacare di nnovo il nemico.
CXLI1.
1658, April 26, Veneţia. Senatul către Giavarina. Noul Domn muntean s’a aşezat în Scaun.
Senato, Corti, filza 58.
1658, 26 Aprile. Al segretario Giavarina, a Francfort.
Si intendono le notitie di Transilvania venute da Vienna con dupplicati dispacci, et sono quasi le medesime che ci rapre-senl6 l’ambasciator Nani. Da avisi pero che ci ha communicati questo Segretario Gesareo di 19 Marzo da Andrinopoli si cava diversamiente, cioe che il nuovo prencipe di Valachia fosse al possesso del prencipato, doppo haver deposto il veochio, con morte di molti Valacchi, con altri partioolari tulti molto avan-taggiosi a’ Turchi; onde essendo il negotio di rilevo per i noştri interessi, convicne in consequenza attendcrci oon disidcrio il piti certo1.
exuii.
1658, Maiu 11, Veneţia. Senatul către B. Nani. Serbări în Bosnia pentru izbînda asupra tui Constantin-Vodă.
Senato, Corti, filza 58.
Con avisi di Răguşi altri se ne intendono dei 3 Aprile di Andrinopoli.. che il nuovo prencipe di Valachia havesse preso il possessc del suo prencipato, doppo haver combaltulo il vecchio prencipe, e che anco quello di Moldavia sia stalo mutato. II [Proveditor] General in Dalmaţia, oon lettcre di 3 oorrente, ci scrive cher per tutta la Bossina Turchi habbino fatte grandi allegreuzze, con sbarro del canone, nfe si pene-Irava per qual motivo, seben si divulgasse per la rotla data dall’ armi ottomane a quelle del Valacco.
1 Aceiaşi informa.ie e irimsă, mutatis mutandis, lui B. Nani, ambasador in Germania, supt data de 27 Aprilie (minuta, ibid.).
9
www.dacoromanica.ro
Al. CiorăneScti
l3l)
CXLIV.
165S, Mai H, Republica veneţianâ către ambasadorul în Franţa, despre primejdia adusă pentru Republică de înlocuirea celor doi domni români.
Senato, Corti, filza 58.
1658, 14 Maggio. AU’ ambasciatore in Franza.
Confirm a li rincontri ci pervengono per via di Germania, come fossero a quella oorte capitate notitie in lettcre di Andri-nopoli dalii 8 Aprile, che li prencipi di Valachia e Moldavia restino non solo deposti, ma del tutto disfatte quelle forze che havevano unite per contrastare a’ voleri della Porta e conservarsi nel possesso de’ prencipati. Per talc sucoesso ven-gono Turchi a riinaner liberi dalia diversione che pareva gli potesse esser inferita da quel canto, onde di presente tanto maggiormente si deve dubitare che driccieranno li sforzi piu poderosi contro la Dalmaţia ed Albania.
CXLV.
1658, Maiti 18, Viena. B. Nani către Senat. Avis din izvor con-stantinopolitan despre jaful Tătarilor în Muntenia.
Senato, Dispacci Germania, filza 111.
Dalia Valacchia hanno i Tartari estratto piii di 10 miile schiavi, quasi tutti d’etâ tenera et inocenţi; ma la Moldavia, che non ha volulo resistere, non ha patito alcun danno, et il nuovo prencipe sta con grandissima quiete.
CXLVI.
1658, Maiu 18, Viena. B. Nani către Senat. Sultanul cere dietei transilvane pe cei trei principi rebeli.
Senato, Dispacci Germania, filza 111.
Li stali medesimi della Transilvania si trovano al presente nell’ angustie maggiori, perchfe il Gran Signore ha fatto sa-
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă	131
pergli di voler per ogni modo in mano il Ragotzi, con stio figliuolo ©t li due prencipi deposti di Valachia e di Mol-da via, che in quel paese si trovano rifuggiti; percid gli comi-manda che devino arrestarli priggioni e consegnarli alia Porta, minacciando altrimenli la desolatione al paese. I popoli, che non vorrebcro patire l’eccidio, si vanno schermendo oon som-missioni e con scuse.
CXLVII.
1658, Iunie 15, Adrianopol. G. Ballarin către Senat, Pregătirea expediţiei turceşti împotriva lui Râkâczy.
Senato, Dispacci Coslantinopoli, filza 142.
Per li dieci della luna di Ramasau, cioe alli 8 del presante mese di Giugno, doveva il re de’ Tartari moversi oontro il Transilvano, a’ danni del quale aggionte le anililie di Buda et altri bassâ convicini, cam’ 6 predello, insieme con Mol-davia e Valachia, si stinuano sufficicnlissime quelle forze per riddurre ad obbedienza il nemico.
CXLVIII.
1658, Iunie 24, Adrianopol. G. Ballarin către Senat. Sosirea tributului din Muntenia, cu scrisori asupra intenţiei Transilvănenilor de a părăsi pe Râkbczy,
Senato, Dispacci Costanlinopoli, filza 142.
llieri fu presenlalo a Sua Maeslâ da persona del prcncipe di Valachia il ordinario tributo. Con questa occasione si sono ricevulle leftere conoernenti gli affari di Transilvania, piene d’asseveranzc al Visir che quei popoli alia prima comparsa dell’ essercito de’ Tartari e Turchi non si ano per tollerar la rovina delii proprii beni, c per comiprar l’esterminio al prczzo deile grandezze del Ragozzi, il qual pcrcio sia per fuggire il cimento dell’ arme ottomane, mentre, persislendo nella Transilvania, sarebbe taglialo a pezzi dalii stcssi habitanti.
www.dacoromanica.ro
132
A(. CiorăneSctf
CXLIX.
1658, Iunie 2b, Adrianopol. Anexă ta o scrisoare din 20 Iulie 1658 a lui B. Nani către Senat. Noii Domni au poruncă să însoţească pe Han în Ardeal.
Senato, Dispacci Gertniania, filza 111.
II Tartaro Ilaail pure si muove. Li due prencipi di Moldavia e Valacchia hanno ordini d’unirsi col Tartaro e condurlo per le vie piii commode d’assalire la Transilvania.
CL.
1658, Iunie 29, Viena. B. Nani către Senat. Noii Domni au poruncă să meargă şi ei împotriva rebelilor.
Senato, Dispacci Germania, filza 111.
Con qualche diligenza che mi ha permesso il commodo mag-giore del tempo, ho ricavato cpialch’ altro partioolare, cioc che anco li nuovi prencipi di Valachia e di Moldavia sono commandali di tener allestite le loro miliţie, per invadere pure da quella parte la Transilvania, quando che il Gran Signorc non possi cavarne la sodisfattione e l’obedienza pretesa. Che non si parii piu di voler le piazze e di contenlarsi di qualche vanlaggio, ma che sia assolutamente consegnato priggione il Ragolzi con suo figliuolo et li due prencipi di Valachia c Moldavia, con li boiari, o sian nobili di quella provincia, che sono ricoverati nella Transilvania.
CLI.
1658, Iunie 29, Viena. B. Nani către Senat. 600 de Morlachi s'an refugiat pe teritoriul austriac.
Senato, Dispacci Germania, filza 111.
Dai paese turchcsco sono fuggiti 600 che qui chiamano Valacchi, ma sono Morlacchi, a riooverarsi dentro questi con-fini, sotlo l’ombra della fortezza di Carlistat. Hanno oondotto con loro miolti miile animali.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
133
CLII.
1658, Iulie 6, Viena. B. Nani, către Senat. Zvon că Răkâczy ar reaşeza în scaun pe Constantin-Vodă.
Senato, Dispacci Germania, filza 111.
Altre lettere d’Onglieria, di prencipal Canoeliere, in data del primo corrente, mi sono communicate, con alcune notitie di Transilvania, ma anco queste io non ardisco ancora affermarle per certe in tutte le parti, se non gionge qualche altro rincon-tro. Contengono... che il Ragotzi medesimo spedischi parte dclle sue genţi in Valacchia, per restituire nello stato il prencii>e che giâ fu deposto.
CLIII.
1658, Iulie 13, Viena. B. Nani către Senat. Turcii au refusat ofertele de pace ale lui Răkâczy.
Senato, Dispacci Germania, filza 111.
Sento alcuni avisi, ma non ho tempo di sapere se venghino dai residenlc alia Porta, o da qualche confidente d’Ongheria. Consislono... che, ascoltati grambasciatori del Transilvano, con molie ofl'ertc per placare l’animo del Grâu Signorc, dicen-dosi anco che havessero esshibito due piazze, fossero stati licenţiaţi, speraudo i Turchi d’occupare ogni, cosa; che pcr-cio si fossero replicaţi gl’ ordini di muoversi a’ Tartari, al Valacco et al Moldavo.
CLIV.
1658. Iulie 31, Pcra. G. Ballarin către Senat. Pregătiri de luptă între Turci şi principii rebeli.
Senato, Dispacci Costantinopoli, filza 112.
Mi fu rifferto da persona sincera, lontana da passioni, clic due palanche dclla giuridittione di Temisvaro fossero dalie sue arme [= del Ragotzi] state occupatc, e che il prencipo
www.dacoromanica.ro
134
Al. Ciorănescu
di Yalachia deposto con truppe a parte stasse preparato all’ incendio et devastatione di quel tratto di paese di cui le fu senza ragione levato il dominio.
CLV.
1658, August 3, Viena. B. Nani către Senat. Răkâczy a dat patru tunuri lui Mihnea-Vodă.
Senato, Dispacci Germania, filza 111.
II Ragotzi ha mandata a donare 4 cannoni al prencipe stesso di Valachia, e gliene ha proimiesso due altri, il che sempre piu fa conoscere che passi tra loro stretta amiciţia, e le dis-positioni sono grandi per vantaggi notabili, quando vi fosse lamenta.
CLVI.
1658, August 6, Pera. G. Ballarin către Senat. Capuchehaiaua Munteniei îi arată prietenie, de şi are credinţă că Republica a împiedecat împăcarea Turcilor cu Răkâczy.
Senato, Dispacci Costantinopoli, filza 142.
Questi capichiaia di Valachia e Moldavia, se ben da me mente coltivati, mostrano ad ogni modo buona volointâ nel corrisponder nneco. Quello di Valachia in particolare, soggetto di qualche credito, mi fecce dire, non so oon qual fondainenlo, clic il negozio di Transilvania sarebbe tosto terminata; ma se con l’armi o con traltati, et in qual forma, non voise csprimerli. Ben aggiunse cosa affatlo lontana dalia Inia imaginatione, che non devo tăcere ad ogni bona fine quello che alic Eccellenze Voslre capitasse d’altra parte, clic, se io non havessi impedito l’aggiuslamento a forza di oro quando’l Trausilvano, offeritone al Gran-Siguore accrescimlento di tributo e la fortezza di Gianou-var1, che si ricevesse Ragozzi in gratia, saria giâ ridotta a fine questa difficoltâ, e 1’ essercito ottomiano si sarebbe altrove
1 In text: Glanoupar.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
135
impiegiato. Acoennd che 6 lecito procurar le diversioni, ma non li danni del prossimo; che il foco arriva nclla Valachia al prencipe suo signore, ma che finalmente piaccerâ a Dio ag-giustar anco quesla facenda in bene.
Io le fecci attestar con gratimento, ool mezzo del giovane Bruţii, che mai mi son ingerito in simil prattica: conoscersi molto bene la natura del Primo Visir presente, inessorabile, che vuol operar di suo capriccio, onde poco havessino giovato l’in-lercessioni di ministro nemico, come io sono. Niente mi ha fatto repplicare. Questo tocoo sară forse stato fatto col fine d’intender da mc qualche miagigior particolare, ma non ha egli potuto che ricavar certezze di mia sinceritâ, mentre non so haver parlalo in tal materia, se non quando Soliman Chiaiâ Bei fu da me informato di quanto vantaggio sarebbe riuscito di niaudar la piena di tutte le armi contro Ragozzi e facilitai* in questa buona congţiontura la pace con la Serenissimâ Republica.
CLXII.
1658, August 8, Pera. G. Ballarin către Senat. Sultanul e nc-mulţămit de noul râzboiu început de Vizir.
Senato, Dispacci Costantinopoli, filza 142.
[II Visir] ha scritto nove lcttere, hieri capitate a Sua Maestâ, csclamando che il Visir invece di passar in Dalmaţia e lemii-nar la presente guerra con la Serenissimâ Republica, habbi volulo attacar nove brighe ool Transilvano, Moldavo e Valaco, mcllendo t utto in disordine.
CLVIII.
1658,' August 17, Viena. B. Nani către Senat. Înţelegerea dintre Râkdczg şi Mihnea, şi nemulţămirea lui Constantin-Vodă.
Senato, Dispacci Germania, filza 111.
Si conferma che il prencipe Steffano sia stato riinesso nel governo della Moldavia, e che il moderna Valacco benissimo col
www.dacoromanica.ro
136
Al. Ciorănescu
Ragotzi s’inlendi, che, s’e vero, ristabilisce l’unione di quei 3 prencipali di lanta importanza, et a’ Turchi, che hanno giâ pocchi mesi voluto scioglierla per ogni modo, si rentiera gin» tamentc gelosa. Coslanlino, che, scacciatodi Valacliia, rifuggi ap-pK'sio î] Ragotzi, vnleva partire da lui e retirarsi in Pclama o altnr'c, perche l’istesso Ragptzi, sotto varii pretesti (l’im-i prestilo e d’allro, lo va a parte spogliando del thesoro c’haveva seco apportato.
CLIX.
1658, Seplembre lb, Viena. B. Nani către Senat. Năvălirea Tătarilor în Ardeal.
Senato, Dispacci Germania, filza 112.
Domenica s’hebbero avisi di Transilvania che il Bassâ di Si-listria, giâ entrato, come si scrisse, in quella provincia, ha-vcssc senza contrasto preso Bodzavar, luoco di qualche mbmento, a’ confini di Valacliia; che i Tartari scorressero per il paese sino ad Alba Giulia, cittâ mletropoli, essendosi li villani retirati nc' îuonli, ne’ boschi e ne’ luochi piii forti.
CLX.
1658, Sepldtiibre 28, Viena. B. Ndni către Senat. Fragment dintr'o convorbire cu M. Mikes. Planurile lui Răkdczy şi nădejdea lui în ajutorul lui Mihnea.
Senato, Dispacci Germjania, filza 112.
Dird qui solamenle per hora circa il Valacco, acei 6 il lume possi vaiere anco per le negotiationi che passano in Italia in nome di lui, ch’ egli haveva col Ragotzi tramato di dar un buon colpo al bassâ di Silistria, il quale di miliţia propria non tiene piu di 5 in 6 taliile huomeni, del resto facendosi forte con li Tartari, Valacchi et Moldavi, et haveva confidato a 4 de’ suoi prencipali boiari, che credeva piu fedcli degl’altri, il suo secreto di ridurre il Bassâ in qualche ang ustia, e nel piu bcllo con finger fuga o altro d’abbandonarlo; ma costoro hanno a’ Turchi rivelato ogni cosa, onde il prencipe ha inxolto temuto
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare ia domnia lui Mihail Radu-Vodă
i3 •'
a se stesso, e per qualche giorno e fuggito et b stato nascosto, ma in fine ha saputo cosi ben fingere e dire con Turchi, e forse anco con qualche regalo, che ha fatto passare ogni oosa per calunnia et inventione di quei 4 predetti, a’ quali tutti ha fatto lagliare la testa; nia, dubitando d’haver dato qualche ombra, opera hora con tanto fervore a pr6 delii Turchi, che procura di cancellarla, se bene nell’ istesso tempo secretamente ha pro-miesso che subito che siano retirati muterâ faccia, com’ ho detto di sopra.
CLXI.
1658, Octombre 5, Viena. B. Nani ţi A. Molin către Senat.
Fragment din relaţia audienţei la Împărat. Motive pentru care Austria trebuie să susţină pe principii
rebeli.
Senato, Dispacci Germania, filza 112.
Commemorai li vantaggi patenti, in pocchi mesi conseguiti, di 3 prencipati cambiati e ridotti all’ arbitrio dispotico della Porta Otthomana; di fortezze importantissinie guadagnate senza goccia di sangue, che servono di porta ad acquisti niiaggiori contra tutti i Yicini; dei schiavi apportati in numlero immenso; dci Cosacchi ridotti in buona parte sotto la sua prottellionie; in fine dei Tartari sempre piu arrichiti et incitaţi alic prede et all’ eccidio delle provincie christiane, hia insieme sempre piu dipen-denti dai Turco.
CLXII.
1658, Octombre 7, Adrianopole. G. Ballarin către Senat. Ilotă-rtrea Porţii de a nunii pe I. Kemina prinţ în Ardeal.
Senato, Dispacci Costantinopoli, filza 142.
Hanno finalmente prevalso gli ufficii del re ţartaro col Primo Visier per l’assontione di Chimineanus al principato di Transilvania.... Di ottanta miile reali all’ anno sară il tributo alia Porta, che prima era di trenta miile, a che s’aggiongono 6 ■ miile reali per il sepolcro di Macometto in Medina e miile
www.dacoromanica.ro
138
Al. Ciorânescu
borse di cinquecento reali l’una per le spese della guerra, oon altri cento e cinquanta miile ripartiti fra il Primo Visier et altri miniştri principali... Cosi vengo assicurato da questo cappi-chiaia di Valachia, col quale s’abboccd persona mia confidente, mandata per intender alcun preciso particolare sopra ci6.
CLXII.
1658, Octombre 12, Viena. B. Nani şi A. Molin către Senat.1
Transilvania nu vrea principe impus de Turci.
Senato, Dispacci Germania, filza 112.
[I Transilvani] non possono patire che gli sia levata la liberii che prima godevano, d’elegersi il prencipe e d’essere hora aslretli solaîmente ad approvare quello che impone la Porta, vedendosi ridotti allo stato della Valacchia e della Molda-via, che ciecamente portano il giogo de’ prencipi che gli man-dano i Turchi.
CLXIV.
1658, Octombre 30, Oradea. G. Râkdczy către B. Nani (trad. a scrisorii latine). Numirea lui Barcsai şi viitoarele planuri ale Turcilor.
Senato, Dispacci Germania, filza 112.
Eccellenlissimo Signore, amico colendo,
Non essendo mai stata da noi desiderata alcuna cosa maggior-inente che la giustissima difesa del nome Christiano, ct insieme la propagalione del medesimo contro lo stesso di lei com-mun nemico, capo degl’ infedeli, al presente piu’ che mai fu-ribondo, alia di cui tirannide ha piacciuto alia Maeslâ Divina da alcun tempo in quâ per castigo de’ noştri peccati sogget-tar il noslro regno, pereiâ poco avanti d’adesso habbiamb com-municato con buona fede alia Serenissima Republica tullo lo stato publico di queste parti del mondo christiano; e falii cerţi dell’ afl'ettuosa propensione di Sua Serenitâ verso la causa nostra, anzi sua, perchfc coimnune, rendendogli perei 6 le dovute gratie, lanto piu confidemente c’inanimiamo a significare, me-
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihall Radu-Vodă
139
diante l’Eccellenza Vostra, alia Serenissima Republica che nel trascorso mese di Settembre un certo chiamato Acacio Barchiai, dai Celsissimo Signore Padre nostro di gloriosa memoria alle-vato e cavato si pub dir dalia polvere, e da noi posciâ innalzato nel nostro regno di Transilvania alle somme dignitâ, e finalmente allo stesso fastigio di nostro locotenente generale, scor-dato di tutte le leggi, si divine come humane, fatto mostro d’ingratitudine e ritenuto solo il nofmle di christiano, ma in effetto divenuto schiavo de’ Turchi, s’b dato al Turco, ha invaso il nostro regno e, con furtiva entrata usurpata la sotaina di ben cinquecenlo milla imperiali per consegnarli al Turco, ha-vendo anco accresciuto l’annno tributo sin a quaranta milla mo-nete d’oro (non essendo mai stato avanti d’hora il nostro ono-rario pifi di quindcci milla), Di pih l’istesso inimico della patria ha dato nelle mani degl’ infedeli l’istesse chiavi del regno christiano, che sono le cittâ e castelli de Lugos e Caransebeş, che sin’ hora sono stati da questa parte il vero antemuralc del moiido christiano; dalie quali tutte si grandi e tali premesse sceleralezze quanto danno sovrasti alia christianitâ, et iin-particolare alia Serenissima Republica, potrâ la singolar pru-denza dell’ Eccellenlissima e Sapientissima Signoria Vostra facilmente prevedere, poiche da queslo nasce che, qiialunque volta piacerâ a questo tiranuo, pub sciogler torrenti di barbari, Turchi e Tartari, nelle parti finitime della Dalmazia; e, quello che grandissimamente importa sapere alia Serenis-sirna Republica, siamo cerţi del proponimenlo fatto de’ Turchi, ciob che nella primiavera seguente il Gran Visir per quelle sless,e parti giâ date per tradimento a’ Turciri veniră verso la Dal-mazia, et il Visir di Buda, congiuralo con due Vaivodi della Moldavia e della Transalpina e col nostro traditore Barchiai, per l’Ungheria verso Cassovia, hanno cospirato a rniover l’armi verso la Serenissima Republica. E, perche queslo piă facil-mente sortisca, ha havuto ardire il traditore di destiuar al pre-sente un’ ambasciatore espresso alia Sua Cesarea Maestă; il fine di questa temeraria ambascieria, ormai da un homiciuolo oscuro, ma manifesta traditore del nome christiano, instituita alia Sua Cesarea Maestă (non solită a favorir traditori), tende con colorate calunnie e fucate promlesse ad opprimer i prencipi christiani ed impedir gl’ aiuti nella causa commume giâ pe-
www.dacoromanica.ro
140
AU Ciorănescu
ricolante da quelli speraţi, et, amplificando i turcheschi trofei, esimer se stesso dall’ ingruente, meritato castigo. II qual eter-110 disonore, anzi manifesto danno del nome christiano, sară palesato all’ amica Serenissima Republica, acei6 sia ben consi-derato e prevenuto per procurar alia Republica Christiana la pace universale, la quale con l’animo desidera,
Eccellentissimt» Signore et amico colendo,
ad officia paratus,
G. Rakoczy.
Data nel nostro castello varadiense, il giorno 30-mo di Ottobre st. n., l’anno di Christo 1658.
CLXV.
1658,	Novembre 1, [Constantinopol], G. Ballarin către Senat.
Împrejurările numirii lui A. Barcsai.
Senato, Dispacci Costantinopoli, filza 142.
Dimandd il Visir le sodette tre piazze: subilo le furono portate le chiavi senza conlrasto; disse voler in awenire che la Porta faccia elettione di prencipe, comle si fa di Moldavia e Valacchia, il che parimente fu acconsentito, e, mentre Chi-mienianus, del qual scrissi nel precedente dispacci, stava per pigliar l’investitura, il Tartaro fece saper al Visir di non ha-ver ottenuto sodisfattione da colui del danaro promessolc, onde ritraltava ogni sua parola et ufficio a favor del medesimo, che perei6 fu assunto al prencipato un tal Barciaco.
CLXVI.
1659,	lanuar 18, Veneţia. Senatul către A. Molin. Speranţa în
resultatul mişcărilor de la Dunăre.
Senato, Corti, filza 59.
Se si verificasse l’aviso che vi ha dato Tambasciatore predctto di Transilvania, che i Bulgari i'ossero in procinto di sollevarsi contro Turchi, e de’ pensieri del Moldavo e Valacco di porsi in libertâ, sarebbe di mollo rilcvo per il beneficio universale.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la dotnnia Iui Mihail fcadt-Vcdă
141
CLXVII.
1659, Mart 5, Constantinopol. G. Ballarin către Senat, A sosit tributul din Muntenia şi Moldova.
Senalo, Dispacci Conslantinopoli, filza 143.
Li tribuli di Moldavia e Valacchia sono arrivati.
CLXVIII.
1659, Mai 21, Moedling. A Molin către Giac. Quirini. Intenţia Turcilor de a aşeza un Paşă în Ardeal.
Miscellanea Codici, no. 75.
Di Constanlinopoli con leltere de’ 7 s’intende clic il Gran Si-gnore fosse per porlarsi a Bursa per distrugger affatlo il restante de’ rebelii d’Asia, et altender poi a rassettare le cose di Transilvania, dicendosi sia per mandare un Bassă che nel governo di quel prencipalo deva esser collega al Barchiai.
CLXIX.
1659, Iunie k, Moedling. A. Molin către Senat. Constantin şi Ştefan au cerut, fără folos, ajutorul dietei polone.
Miscellanea Codici, no. 75.
Era stata difl'crila la dieta di Polonia in Varşovia per qual-che giorno, non essendosi trovato temperamento per dai- so-disfazione alia confederazione de’ soldaţi; il che se fosse se-guilo, sarebbe terminata essa dieta a 10 del caduto. Li prencipi deposti di Moldavia e Valacliia che sono con il Ragozzi have-vano mandato alia dieta sopradella, a prcgar per esser aiu-lali a rimellersi ne’ loro stati, e, se ben hanno fatlo larghissimc proferte, non hanno trovato alcun credito.
www.dacoromanica.ro
142
Al. CiorăneScu
CLXX.
1659, Iunie 19, Conslantinopol, G. Ballarin către Senat. Mihnca îndeamnă pe Vizir să se folosească de Saşi împotriva lui Râkâczij.
Senato, Dispacci Costantinopoli, filza 143.
Et, pcrchâ vede il Vaivoda di Valachia le aversioni del pre-sente Visir contro la Transilvania, stimando forse poter lu-singar il suo genio, s’â qui essibito con proprie lettere di di-sunire la natione di Sassoni, che tengono sette cittâ in loro potere, da quella degl’ Ongari, che possedono altra portione de’ stati, ambi per6 dependenţi del prcncipe; promette il Valacco in questo caso che li primi, quando si vedono se-gregati e soli padroni, non subordinati ad altri che alia Porta, renderanno 70 miile reali di tributo annuo; considera che tale divisione sarebbe per stabilir maggiormente li fondamenli [di un] assoluto dominio sopra quelle provincie all’ Imperio Ot-thotmano, alli cui ceuni anco la natione di Siculi si rendcrebbe pih sempre obbediente in awenire. £ stata discusa la materia in Musavare, e, trovandovisi molte oppositioni, si £ risoluto coiminetter al prencipe della Valachia d’astenersi d’ogni len-tativo e trattato, non pretendendo il Visir dalia Transilvania che la sola essecutione di patti da lui ultimamente stabiliţi.
CLXXI.
1659, Iunie 22, Pera. G. Ballarin către Senat. MUrnea acasă pe Barcsai de rea-voinţă în plata tributului.
Senato, Dispacci Costantinopoli, filza 143.
Le instanze per la liberazione dell’ ambasciatore transilvano dalie Torri non sono stati esaudite, dichiarandosi di voler prima sin lo ultimo aspro delii donativi promessi, ch’aseendono a pili di 500 miile reali in tutto. Si va coutribuendo a parte a parte, adduoendosi il pretesto dell’ impossibilitâ; ma il prencipe di Valachia, gran nemico del Transilvano Barchai, scrive chiaramente che Barchai, purchâ ha danaro et pudt ma non vuole, che la fertilitâ naturale di quelle provincie non adinette
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail ftadu-Vodă
143
miserie, et che egli lo farebbe conosoer quando fosse stimato degno di comand ar a quella parte. Non ostante questa dichiarata aversionc del Visir contra la Transilvania, b indubitabile ch’egli nell1 interno del suo animo niente pensa a ricondursi colâ con essercito.
CLXXII.
1659, Iulie 7, Pera. G. Ballarin către Senat. Domnii români au poruncă să ajute la nevoie pe Tătari.
Senato, Dispacci Cos tanti no poli, filza 143.
Nel procinto della partenza del re ando l’ambasciatore di Cosacchi a repplicar l’instanze al Primo Visir per qualche agiuto clie servir potesse di sodisfattioni al Tartaro, di sicurezza a loro toedesinii, per le mosse del Moscovito. La risfposta fu rissoluta di non voler fax* altro, bastando quello che fu giâ scritto in Moldavia e Vallachia per le neoessarie assistcnze di quci prencipi in caso di bisogno.
CLXXI1I.
1659, Iulie 16, Constantinopol. G. Ballarin către Senat. AmSe-ninţările lui Constantin şi atitudinea Vizirului.
Senato, Dispacci Costantinopoli, filza 143.
II principe deposto di Valachia minacia l’attuale, e con qualche nervo di forze che egli tiene racolte protesta di vo-lerlo travagliare et incomodare quanto potrâ. Lo ha sfidate con lettera ingiuriosa a duello; trattiene tutli li oorrieri clilc passano da quella parte, ne sin hora ha fatto altra dichiaratione o risposta il detlo prencipe, ma con sue lettere ha informate il Primo Visir, che niente in hora fa stima di queste gare private, havendo dette le parole precise a chi porte la lettera: „Se questo ribelle non sari mortificate dai tuo padrone, sară un gran vigliaco; va e diglielo per mia parte’'.
www.dacoromanica.ro
144
Al. Ciorânescti
CLXXIV.
1659, Iulie 29, Constantinopol. G. Ballarin către Senat. Vizirul a luat averile boierilor ucişi de Mihnea.
Senato, Dispacci Costantinopoli, filza 143.
II prencipe di Valaochia ha fatto decapilar molti baroni richissiinl II Primo Visir, avisato di cid, ha lodato la giustitia, ma nell’ istesso tempo ha mandato a levar tutto l’oro e facoltâ che eranc di ragione di quelli, dichiarandole devolute all’e-rario del Gran Signore, con che resta deluso il Valacco, che sperava notabilmente avanzar la sua conditione mediante l’a-quisto di quei capitali.
CLXXV.
1659, August 25, Constantinopol. G. Ballarin către Senat. Primejdia unui atac turcesc în Dalmaţia.
Senato, Dispacci Costantinopoli, filza 143.
£ proprio vero che, non dovendo passare l’essercito de’ Turchi adirittura per la stradda breve et cornmoda della Valachia, ma per Belgrado, dove ad ogni modo per hora non & per incamînarsi, sară sempre esentialissimo il riguardo alli stati di Vostra Serenitâ nella Dalmaţia, perchfc a momento possono cambiar faccia e rissolutioni.
CLXXVI
1659, Septembre 5, Pojon. A. Molin către Senat. Mihnea a găsit vistieria lui Constantin, şi năzuieşte la principatul Transilvaniei.
Senato, Dispacci Germania, filza 115.
Un allro aviso importante capita di Valachia, che quel nuovo prencipe habbi rilrovato li thcsori che sepolti haveva in lochi sotteranei il suo precessore, e che questi sieno di rilevantissilne somnie. Che perci6, essendo egli pieno di superbia e di fasto, habbi espedito a Costantinopoli et offerto al Gran Signore
www.dacoromanica.ro
Docum ente piiviton re la domnia Iul Mihail fi a du-Vodă
14$
di esborsarli un milione e mezo di taleri se lo vujole investire nel prencipato di Transilvania. Porterebbe un simil sucoesso rillevanti conseqnenze, ma io sono sl uso a trovar vani gli avisi di quelle parti, che, se ben tengo questo da principale acreditato ministro, non so fennarmi in una sicura credenza.
CLXXVII.
1659, Septembre 20, Veneţia. Senatul către A. Molin. Importanţa întîmplârilor din Muntenia şi Ardeal.
Senato, Corti, filza 61.
Le inosse del Ragozi, le rissolulioni de’ Turchi, le propositioni di Valachia, sono negotii di molta importanza, al voslro zelo raccommandandosi l’applicarvi per ragguagiiarcene.
CLXXVIII.
1659, Octombre 1, Constantinopol. G. Ballarin către Senat.
Răscoala lui Mihnea şi stăruinţile secretarului ueneţian pentru încheierea păcii cu Republica.
Senato, Dispacci Costantinopoli, filza 143.
Devo huradlmente accennare che, essendo capitato in questa cittâ ii Musur-Aga, nepotc del Chiaia-Bei, per rivedere li gianizzeri di questa sua guardia, lo ricercai che venisse di so-pra a vedermi, come fece. Premesse ordinarie espressionj et interrogationi del stato di suo zio, oon alire uffitiosita, en-trai a dimandarle se alcuna cosa havesse intesa con fondamento circa li discorsi ramori di Valacchia e Transilvania. Rispose te-ner lettere del Chiaia-Bey hoggi appunto ricevute, con avviso che il Valacco, prencipe altuale, intendendosi forse col ribelle Ragotzi. habbi fatta qualche bcslialit'i cosi appunto disse) ma che la pagherâ presto con la vita. Soggiunse perd che il Visir non ha ancora piena informatione di tutto, e che in poche settimane s’applicherâ senza difficoltâ il rimedio. Io doppo varii discorsi e considerationi insinuai oon desteritâ che questo sarebbe il tempo proprio di persuader il Primo Visir con l’aut-toritâ del Signor suo zio e delT Agă de’ gianizzeri ad aprirmi
iu
www.dacoromanica.ro
146
Âl. Ciorânesdu
qualche stradda per la trattatione della pace con la SereniSsima Republica, prencipe di tanta sinceritâ et affetto antico verso l’Eccelsa Porta, che (mai per la sua parte diede occasione di molestic e disturbi, se non provocata da dura necessitâ. Ris-pose costui: Non credete mai che si possa far questo neg oii o sotto ii prcsente Visir, che, doppo rultimo successo alle JBocche, vedcndosi sprezzato et in pericolo di esser deposto, non puo patire una tale violenza. S’espresse poi con le precise parole: Li rohiori di Valachia e Transilvania danno appunto quella molestia a noi altri, che ricceve corpo forte e ben sano per un poco di doglia ad un dito.
CLXXIX.
1659, Octombre H, Pojona. A. Molin către G. Quirini. Realegerea lui Râkdczy, sprijinit de Moldoveni şi Munteni.
Miscellanea Codici, filza 75.
II Ragotzi e stato dalii stati della Transilvania restituito al prencipato, al quale pare che habbi gran fomenti per man-tenersi, mentre 6 assislito da grosso numero de’ suoi e de’ Valacchi e Moldavi, che si dichiarano di non volerlo abbandor nare sino alia mbrte.
CLXXX.
1659, Octoinbre 23, Constantinopol. G. Ballarin către Senat.
Schinrisbare de Domni în Muntenia şi Moldova.
Senato, Dispacci Costantinopoli, filza 143.
Mi avisa di piu il dello dragjomano [Grillo] esser stato dai Primo Visir detto il Moldavo in prencipe della Valachia, con ordine di sopraintendere e corhmandare a quelle due provincie, perchâ, scaociati li ribelli e ridotte le cose alia quiete, sară poi dai Visir medesimo fatta nominatione d’un prencipe di Moldavia, che si crede sia per cădere nel figlio del sudetto alluale Valacco. Seben Panagioli aspira a quel posto, e lo procura con le vie possibili, si crede perb che il Visir non vogli privarsi di lui, ma sia pih toslo per consolarlo oon la con-cessione di qualche altro beneficio.
www.dacoromanica.ro
bocun ente piivitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
147
CLXXXI
1659, Octdrribre 24, Pojona. A. Molin către Senat. Fraţ/ntent dintr'.o convorbire cu M. Mikes: Biruinţa lui Mihnea asupra Paşii din Silistra.
Senato, Dispacci Germania, filza 115.
Soggiunse che, per miglior fortuna, havendo il bassâ di Si-listria ricevulo ordine dalia Porta di far mlasul e scacciar Miches Vaivoda di Valacchia, mentre si porlava con molta miliţia per dar alle detle commissioni l’effetto, prcssenlito il colpo dai Valacco, andd con potente essercito incontro al bassâ, conibatte, e ne taglid piu di 2 milla Turchi, e piu d’altrctlanli fatti prigioni. Fug6 e disl'ece affatlo la gente tutta del prc-detto bassâ. Che doppo questo fosse entrato in paese lurchesco et havesse prese doi cittâ, saccheggiate et arse del tulto; che subito haveva mandato suoi ambasciatori al Ragotzi, con il quale s’era collegato, e proteslato voler vivcre secco e murire.
CLXXXII.
1659, Octombre 25, Veneţia. Senatul către A. Molin. Importanţa veştilor din ţările româneşti.
Senato, Corti, filza 61.
Sono di molta importanza et di grande rilevo le notitie chc ci pervengono nel nostro dispaccio de’ 10 del correntc che il Ragotzi losse stato eletto da tutti li stati al prendpato di Transilvania, e che il Moldavo e. Valacco le promettessero di unirsi seco coutro Turchi, con quiell’ altrc particolaritâ ben distinte che la vostra virtu ha potuto ricavare da lettere vcnute dai medesimo prencipe. Deve pregarsi il Signor Dio che si verifichino a maggior publico beneficio, sebene ossorviamo che da altra parte nou ne era arivata notitia alcuna. Per ha-vere per6 con fondamento gli stessi avisi di Transilvania, che assai premono, stimiamo molto oonferente che la vostra sin-golar virth s’impiegasse per ritrovar a quelle parti qualche confidente corrispondenza che vi partecipasse di tempo in tempo il vero dell’ occorrenze.
www.dacoromanica.ro
148
Al CiorâneSdu
CLXXXII.
1659, Octontbre 28, Pojona. A. Molia către G. Quirini. Alianţa lai Mihnea cu Râkâczy, şi sosirea tui Grigorie de la Chiprovaţ la Viena.
Miscelanea Codiri, filza 75.
Alcilne lettere del Ragotzi di 30 del passato confirmano la sua restitutione al principato, con il consenso di tutti quelli stati, e con applauso estraordinario tutti gli regnicoli gli hab-bino giurata fedeltâ. Confermano pur anco l’unione con il Vaivoda di Valacliia, e che questo gjâ con valore si sii insan-guinato con Turchi.
La settimana passata e arrivato qui un padre franciscano, mandato dai Valacco con lettere a Sua Maestâ, e passerâ poi con altre a Veneţia e Roma.
CLXXXIV.
1659, Novembre 1, Adrianopol. Raport anexat la scrisoarea lui A. Molin către Senat din 21 Novembre. Măsuri împotriva rebelilor şi întîlnirea acestora lingă Braşov.
Senato, Dispacci Germania, filza 115.
Per il Vaivoda di Valachia, il quale s’b dichiarato e falto par-ziale del Ragozzi, s’e comandato al Vaivoda di Moldavia et al bassâ di Rotnania et altri sangiacchi della Grezia, perche con 12 xnilla Tartari gli vadino contro. Ha avviso la Porta Ottho-mana dalie sue spic izzoSejj ţţ aqo et ambi li Vaivodi di Valachia e Moldavia, cioe Costantino e Steffano, et anco il prasente Valacco, Michna, si siano in persona veduti a Brassa, confine alia Transilvania e Valachia, ct habbino dichiarito il Ragozzi generalissimd della lor fazione, Steffano generale, e Costantino Vaivoda nella Moldavia, e Michna nella Valachia. Michna ha presentalo al Ragozzi una pellizza di bellissimi zebellini et un ben adobatto cavallo; il Rag|ozzi per contracamibio una sabla et un cavallo, e gli ha lasciato 4 in 5 cento huomieni. Come si sii per passarsela, si starâ attendendo. II Ragţozzi si
www.dacoromanica.ro
Documen'e privitoare ia domnia lui Mihail Radu-Vodă
149
trova molto debole con questi suoi adherentl, per opponersi alli forze Ottomane, e farâ di novo distruggere la Transilvania e gli abitanti di quella.
CLXXXV.
1659, Novembre 11, Pojona. A. Molin către G. Quirini. Planul de luptă al celor trei principi confederaţi.
Miscellanea Codici, no. 75.
II Ragotzi, stabilite di nuovo con il total assenso di quegli stati e popoli nel principate, haveva espedito grosso nulnero di gente per istabilir Costantino nel principate di Moldavia, al quale era chiaonlato aa que’ sudditi. Sperava anco esso Ragotzi, oltre'la giurata unione del Valaceo, d’haver seooi i Bulgari, e pero, molto vigorosc e potente, non diffidava di ressister al bassâ di Buda, il quale era a lui inferiore di forze.
CLXXXVI.
1659, Novembre 18, Pera. G. Ballarin către Senat. Situaţia lui Râkâczy şi prâdăciunile lui Mihnea.
Senato, Dispacd Costantinopoli, filza 143.
Per quello tocea al Ragotzi, niente sin’ hora s’ode di considerabile, anzi, credendosi che al presente l’Im'peratore possa trovarsi alia dieta di Possonia, si van Turchi nutrendo di ferma opinione che dalia Maestâ Cesarea siano per uscir vigorosi decreti per la totale espulsione di quel prencipe tnale ap-poggiato, per quanto qui si dice, onde habbia restar obbligato a rittirarsi del tulto. £ per6 sicurissimo che Micna Bei di Va-lacchia, dichiarato nelmico de’ Turchi, col di lui concerte, va scor-rendo il paese, danneggiando li sudditi e disperatamente incru-delendo contro vicini quanto pub. Ha piazza d’armî in Ter-govista, fomJentato dall’ assistenze et aggiuti di Ragotzi e da una gran banda di miliţie.
www.dacoromanica.ro
150
AI. Ciorănescu
CLXXXVII.
1659, Novembre 25, Pofona. A. Molin către G. Quirini. Măsurile Porţii împotriva rebelilor.
Miscellanea Codiri, no. 75.
Con leltere d’Audrinopoli, dove si ritrova il Sultano con tutta la corle, s’intende la conferinatione degli ordeni dai mede>-simo al bassâ di Buda et a’ Turchi circonvicini perchâ inva-dano la Transilvania e distrugjgono il Ragotzi, quando egli uon desista da’ suoi pensieri. Haveva comandate parimente al vecchio Vaivoda di Moldavia et al bassâ di Romania et altri sangiacchi della Grecia, che con 12 milla Tartari vadano contre il Valacco, il quale s’e unito con il Ragotzi, che, abbocca-tosi tanto con queslo quanto con Costantino a Brassa, confinc della Transilvania, e ricevuti e daţi a quesli reriprocamente preciosi regalii, haveva stabilita maggiormente la collegatione. Aggiimgono che la Porta Ottomana non si trovi. sodisfatta del Polacco, perche laşei far gente ne’ suoi stati dai Ragotzi e dai Moldavo et percliâ corrisponda con il presente Vaivoda di Valachia per un suo agente, il quale era stalo trattenulo nella Moldavia, e ad intercessione de’ Tartari rimandato.
CLXXXVIII.
1659, Decembre 6, Vie na. A. Molin către Senat. Sforţările Republicii de a susţinea pe Rakdczij, şi speranţele principilor confederaţi.
Senato, Dispacci Germania, filza 115.
Prima di partir da Possonia, incontrato il Minioschi in loco commodo, onde potei opportunaauente rappresentarli quanto la Serenitâ Voslra lui commette in quest’ ultimo dispacrio, le dissi: Che tenevo novi ordini della Serenitâ Vostra di altestarli il conlenlo con cui udiva delle mie lettere i progressi e gene-rositâ del Signor Prencipe Ragotzi. Che la Serenitâ Vostra, piti costante et incoragita che mai, faceva grandi prepara-lioni per l’anno venluro. Che allestiva le sue navi, per trasmet-terle opporlunamente a Dardanelli, niente considerabili riu-
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
15l
scendoli novi forti fatti da’ Turchi. Che il Cardinale Mazarini faceva consultai* con Monsu Faber, capo valoroso et esperi-mentato, il modo di mandar in paese de’ Turchi un essercito per mortificar la loro superbia, e che confidavano che, operando con unanimte costanza il Signor Prencipe Ragotzi col Valacoo e Moldavo da una parte, e dall’ altra la Serenissima Republica, si potesse conseguir molto proffitto per la causa commune,
Egli aggradi grandemente questi particolari e queste notitie, mi promise di portar tutto al prencipe, che se ne consolerebbe grandemente, havcndo bisogno d’esser incoragito, per il pocco buon incontro ch’ ha egli con l’Imperatorc, e per le mal sortite speranze di coglier proffitto da questa Dieta... Soggiunse che il Valacco teneva pur anco corrispondenza con la Regina Madre del Gran Signore, che vorebbe veder rovinato il Primo Visir, e non tiene buon animo verso il presente Gran Signore, amando il secondogenito e bramandolo all’ imperio esaltato. Che da quella sapeva che le forze de’ Turchi non erano quali si decantavano, e che senza Tartari non potevano far gran cose. Che tutto lo studio del Ragozi era nel divcrtirc li Tartari, e ne teneva buone speranze. Che hora, essendo la Moldavia scco congionla, haveva la corrispondenza libera con li Cosachi e con il Moscovita, onde molto confidava oltenere da quella parte.
CLXXXIX.
1659, Decembre 22, Pera. G. Ballarin către Senat. Mihnea s’a retras, Turcii intrând în Muntenia.
Senato, Dispacci CosLantinopoli, filza 143.
Le miliţie mandate di quâ per rinforzo in Silislria son giâ arrivaLe, havendo lenuto la strada breve e commoda delta Va-lachia, come faran sempre, scuza passar a Belgrado con ril-tardo e dispendio, quando li soli oggelli del Visir tcnderanno a travagliar nella Transilvania, non allrove. Michna ccrlamente continua rilirato anch’ esso, con gl’allri depasti prcncipi, a’ quali se Dio non manda qualche buon incontro, vedo con la-grime di vivo sangue che, arridendo la fortuna a questi barbari, si renderan piti sempre insolenţi, fastosi ct insuperabili.
www.dacoromanica.ro
152
Al. Ciorănescu
cxc
1659, Decembre 31, Viena. A. Molin către G. Quirini. Situaţia lui Râkâczy şi a lui Mihnea.
Miscellanea Codici, no. 75.
II Ragotzi stava axnmassando il piu di genţi che poteva ne’ due comitati d’Ungheria, per firmarsi nella diffesa. Dicesi che ii Valacco sii venuto a soccorrerlo, ma voglino che rotto anche egli, e ricoveratosi dai Ragotzi.
CXCI.
1660, 1anuar 3, Viena. A. Molin către Senat. Ştiri despre o biruinţă a lui Constantin.
Senato, Dispacci Germania, filza 115.
Tengo lettere del Minioschi, nelle quali mi scrive che il Valacco e Costantino havessero rotto li Tartari, che li Cosacchi havessero mandato 4 milla huomini al Ragozzi, e che presto sa-rebbe piu che fcniai vittorioso. Certo per6 6 che il Valacco e bat-luto, e per le lettere di Costantinopoli anco Costantino nella Moldavia, onde non so qual fondamento possi haver quest’av-viso del Minioschi.
CXCII.
1660, lanuar 7, Viena. 4. Molin către Senat. Situaţia din ţerile
româneşti.
Miscellanea Codici, filza 75.
Del Ragozi altro non si sente. Turchi progrediscono nella Transilvania senza ostacolo, Tartari devastano la Valacchia,e qui si dorme nel solito letargo.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihall Radu-Vodă
153
CXCIII.
1660, Ianuar li-, Viena. A. Molin către G. Quirini. Un sol cere regelui Poloniei ajutor pentru Mihnea.
Miscellanea Codici, no. 75.
Era gionto in Varsavia un inviato dai prencipe di Valacchia, che teneva ordeni di portarsi subito a far instanze a quel re di soccorsi per il suo padrone contro Turciţi, tna se ne sperava poco bnon esito.
CXC1V
1660, Februar 4, Viena. A. Molin către G. Quirini. Situaţia
luptelor cu Turcii.
Miscellanea Codici, no. 75.
Per le cose noslre, vogli Dio che dapertutto uon vadan male. Qui uon ponno andar peggio. L’imperator havra certanicnle la guerra in Germania da’ Francesi e Suedesi a poco tempo, donde non oceorre di quâ sperar niente. II Ragolzi fa il bello et il bravo hor che Turciţi sono ritirati al quartiere, tna al a-perto svanirâ come un focco di paglia. Certo & che a Bel-grado fansi grandi preparationi, e vi vcrrâil Primo Visir con grand’ esercito; le stcsse provigioni si fanno in Bossina. II Moldavo e Valacho sono giâ disfatti, donde vego la piena so-pra di noi soli e privi d’ogni soccorso. A Veneţia si imbevono di speranze vane. Prego il Signor Dio che le cabale finis-chino un giomo e ci attachiamlo alle sode massime de’ nostrj maggiori.
CXCV.
1660, Mart 17, Viena, A. Molin către G. Quirini. Izgonirea Domnilor rebeli din Muntenia şi Moldom.
Miscellanea Codici, no. 75.
Con lettere d’Andrinopoli si confirptna che i Vaivodi della Va-lachia le Moldavia fossero quietati, ma rovinati li loro stati
www.dacoromanica.ro
154
AL Ciorănescu
da’ Tartari. II Vaivoda della Valachia, quale s’era dichiarato ri-belle, battuto pure da’ Tartari. Era uscito ordine che si dovesse getlar aii’ aria in Valachia la cittâ detta Tergavista, e li ven-turi Vaivodi dovrauno rissieder in Bucheres.
CXCVI.
1660, Mart 20, Viena. A. Molin către Senat. Pregătiri turceşti împotriva lui Râkâczy.
Senato, Dispacci Germania, filza 115.
A Temisvar s’univano dai bassa di Buda le miliţie, e lulti li bassă confinanli racoglievano soldaţi, per entrare in unione nella Transilvania. Slavano pur pronti 8 milla Tartari in Moldavia per marchiar anch’ essi con quel Vaivoda di Valachia, ad ogni awiso dcllo stesso.
cxcvn.
1660, Mart 20, Viena. A. Molin către Senat. Situaţia din ţerile româneşti (informaţii anexate scrisorii precedente').
Senato, Dispacci Germania, filza 115.
II Signor Michiel Miches, xnarescial general del campo, e an-dato a custodir i passi con due milla cavalli e con Siculi, verso la Moldavia e la Transalpina. II Turco ha posto Slerfano, fi-glio del Vaivoda Lupu lo, nella sede vaivodale di Moldavia. Nella Transalpina1 hamio ricevuto vicendevolmente il Vaivoda Gi-kul. Rifi'eriscono per cosa certa che con il Moldavo siano in Tarszavazarino2 40 milla Tartari, i quali in qualsivoglia hora sono pronti. Coslaniinu Vaivoda, invadendo la Moldavia con la guerra, sul principio Irionfo per il vaivodato, ma poi ributtato da’ Tartari, furono aunnazzati 4 milla degli Ungheri e Siculi, ct esso Vaivoda a pena si salvh sopra un cavallo di un certo si-cario, perdS ivi tulle le cose che haveva seco, e niorirouo de’ soldaţi di Valachia, ollre gli Ungheri, sei miile e forse piu. Quanti siano perşi di quelli ch’eutrorono con allegrezza appres-
1 tn text: ..Transilvania* *.
* laşi, laszvasâr.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
155
so ii Vaivoda Mine, non si sa, essendo usciti piu presto che non si credeva, inordinatameute, alcuni prima el alcuni piti tar di.
LXX VIII.
1660, April 3, Viena. A. Molin către Senat. Sosirea lui Gheorghe Ştefan la Viena, şi atitudinea Curţii.
Senato, Dispacci Germania, filza 115.
Intesasi a Corte la vcnula qui di Steffano fu giâ prencipe di Valachia, e che nell* ultima dieta d’Ungheria si i'ece dichiarir nobile di c[uel reguo, per havervi ricovero, si c spedito a fermarlo ne’ borghi, non volendo eh’ entri in cittâ, por dubio di non iugclosire ol irrilar Turchi. Si crede clic questo venga per haver dall’ Imperatore permissione di comprar beni in Un-gheria, mentre ha molto oro in disporto, e vorebbe con se stesso ricovrarlo e salvarlo. Qui si brama per li soi>iradetii riguardi tenerlo lontano.
LXXIX.
1660, April 21, Viena. A. Molin către G. Quirini. Intrarea lui G.
Ştefan în Viena şi audienţa la împărat.
Miscellanea Codici, no. 75.
Ha trovato casa in cittâ Steffano giâ prencipe di Moldavia che fu t'atto trattenere molti giorni ne’ borghi, per dubio che potesse qui esser la sua admissione di provocatione e disgusto a’ Turchi. Ha havuto audienza privata dall’ Imperatore, e li suoi Iratlamenti sono stati piâ che ordinarii, e senza alcuna minima apparenza. Dicesi che sia venuto per investire in TJn-gheria il suo denaro, che tiene in qualche rilevante somnia. Sta con pocche persone, e non â considerato piâ d’un ordinario cavaliere unghero, e non fa figura che di privato.
www.dacoromanica.ro
196
AL Ciorănescu
CC.
1660, April 28, Vie na. A. Molin către G. Quirini. Şederea lui Gheorghe Ştefan la Viena; moartea lui Mihnea.
Miscellanea Codiri, no. 75.
II prenripe Steffano giâ di Moldavia dimbra pnr in questa rittă, bramando egli ricovrarsi nell’ Ungheria. Qui non 6 ben veduto, ne si vorebbe che si portassi a’ oonfini, pero si crede chc ne’ contorni di Possonia lo lasrierano trattenersi. Ha ricer-cato all’ Imperatore passaporto per far venire di Danzica alcune argenterie e denaro che ivi tiene in mano di mercanti riservati, percid qui incontra delle defficultâ, non fidandosi darii in mano una carta imperiale. E stato dall’ Imperatore nella sua audienza trdltato assai ristrettamente, non havendo o fatto meno coprire.
L’oltrascritto Steffano publica che Radulo giâ prenripe di Valachia sii mbrto ad un banchetto in Transilvania, e che il Ragotzi subito si sii impadronilo del suo tesoro, e che Coslantino di Moldavia sii stato moribondo per essersi attrovato nello slesso.
www.dacoromanica.ro
III.
Documente interne privitoare la Mihail Radu
CCI.
1657,	Iulie 3, Braşov. Sfatul Braşovului trimite Sfatului Silniului veşti din Muntenia şi de la Constantinopol.
Sibiiu, Arh. Naţ. Săsească, No. 659-XVII.
Amplissimi, prudentcs et circujmspecti Domini amici obser-vandissimi, etc., scrvitiornini nostrorum paratissimam commen-dationem Das unss Euer FursichtigNaînhaft Weisheitauss son-derliger treuhertziger affeclion gedăchtiget, und die erbârmlige avisen entdecken wollen, welcher Sie habhafft geworden, thun wir unss zum hochsten bedancken. Mit grossem schmertzen vernehmen wir den. anfang dess untcrgangs unsers lieben VaL-terlandes; dann wir auch heut vom Herrn Bassa Thaonas avisirel sind worden, dass der Feind1 allbereit biss auff Dees kommen sein, welchem eintzig und allein der liebe Gott wird resistiren konen. Betreffend die benachtbarde lănder, Moldaw und Walla-chej sind still, und hat insonderheit der Wallachische Vajda, in jimgsl verwiechenen dreyen tag, von dem Kozackischen Hatl-manri neue assecuration uberkommen, dass er sicher ruhen sol-ten desr, Tatersch wegen, denn so derselbige auffbrechen und ' wieder gedreul hicher kommen wolte, alss wolte er ein wachen-des aug haben, und demselben inhalt thun, welches dann der Vajda unss vor zween tagen zu wiessen gethan. Auss der Tur-
1 Uubomirski, venit cu Poloni in Nordul Ardealului.
www.dacoromanica.ro
158
Al. Clorânesdu
key aber konnen wir Euer Fursichtig Weisheit diese bott-schafft zuschreibcn, dass eben heut fruhe dess Fursichtig Namhafl Weisheit Ilerrn Michaelis Herrinanni eltesten Sohns schreiben, den 23 Junii zu Constantinopeli datirt, ist ankom-men, in welchem, derselbige untcr andern meldung thut, dass der Schwâdische Legat1, mit welchem er hineingereiset, den 19 Junii angelanget, und ist den 24 Junii sollen hinauffgeholeL werden Der Vezer were kegen die Venetianer zu Wasser und Lâna aussgezogen, und war die gemeine sage alldar, im fahl sie auch diese schlacht verliehren, durfften sie es nicht mehr wagen, imd, wass dass mciste were* furchteten sich die Turcken gewaltig von hieher; und zeiget weiter an, wie woll es den Turcken ubell gefallcn dass diese krieges Expedition von sich gegangen, jedoch verhofflon sie in kurtzen tagen mit froliger Boltschafft nach hause zu kommien. Sonsten wiesseii wir nichts, im falii aber wass anders ankomtmen, wollen wir nicht unterlassen Euer Fursichtig Namhaft Weisheit zu ver-stândigen. Der fromme Gott und rechte Friedensfurst erbarme sich unserer aller, und sey sclber einc feurige Mauer- wieden unsere wiitende feind, sonsten sind wir alle vcrlohren; des-sen Gottliger Allmacht und gnâdigem Schutz wir Euer Fur-< sichtig Namhaft Weisheit auffs treuligst empfehlen. Datum Co-ronae, die 3 Junii Anno Domini 1657.
Amplissimaruin, prudentium et circumspectarum Domina-tionum Vestrarum amici ad servicia paratissimi, Judex Prima-rius coeterique juraţi cives et senatores civitatis Coronensis.
Adresa: Amplissimis, prudentibus et circumspectis Dominis Magistro Civium1, Regio ac sedis Judicibus, coeterisque juratis ci-vibus et senatoribus civitatis Cibiniensis, etc., Dominis amicis nobis observandissimis.
II.
1658,	Februar 18, Alba-lulia, G. Râkdczy către Sibieni, despre trupele trimise în ajutorul lui Constantin-Vodă în Muntenia.
Sibiiu, Arh. Naţ. Săsească, No. 701-XVII.
G. Rakoci, Dei gratia Princeps Transilvaniae, partium Hun-gariae Dominus et Siculorum Comes, etc. Prudentes et circum-
1 Gotthard Weliing.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mlhail Radu-Vodă
159
specti fideles nobis grati, salutem1 cum favore. Husăgtek levent elvettiik saz mi az Gyalogok Havasalfoldăbe valo kuldeset illeti tanâcs ur hiviiuk tetszăsăbol lott Lutlz Janos ur, ăltal, mint ki az Szâsz Nationak fo Birâja. Az lovasok elOâllitâsât prdigh moşi uem kivănnyuk, hanem mikor az haza kozonseges szuk-sege kivănnâ, csak akkor lalâltassanak k^szen. Eisdem de coctero gratiose propensi manemus. Datum Albae Iuliae, 18 febr. 1658.
G. Rakozy.
(Am primit scrisoarea Supuşeniei Voastre, şi. în oe priveşte trimiterea pedeştrilor în Muntenia, aceasta s’a făcut din dorinţa credinciosului nostru magistrat, prin d. Lutz Ioan, care este primarul cel mare al naţiunii săseşti. Iar mobilisarea călăreţilor n’o dorim acum, ci să fie gata numai atunci când o vor reclama nevoile obişnuite ale patriei.)
Adresa: Prudentibus ac circumspectis Magislro Civium, Regis ac sedis Judicibus caelcrisque juratis civibus civitatis nostrae Cibiniensis, etc., l'idelibus nobis dilectis — Semnătură autografă şi peoetie de ceară roşie. III.
III.
1658, April 25, Gherla. Gh. Răkâczy către Sibieni, despre expediţia lui Constantin Şerban în Muntenia.
Sibiiu, Arh. Naţ. Săsească, No. 707-XVII.
Georgius Rakoci, Dei gratia Princeps Transylvaniae, parlium Rcgni Hungariae Dominus et Siculorum Comes, etc. Gencrose, prudens ac circumispecte fidelis nobis dilccte, salutem et favorem noslrum. Ugy hallyuk, Ilavasali Costandin Vajda 6 kegyelmc Gyalogiban mostis az havason ăltal mentek Ilavasalfoldebc. Kegyelmetek azert kyegyehnesjn es serio parancsollyuk, igen fczorgalmatosson keresztesse fel, micsoda utakon, os vănyckenmentek ăltal, saz mely falu hatârân el mentek, annak a falunak birâjât harmad magiival fogassa meg, vilesse bc, lartassa fogva. Ez ulănnis pedig continue, cjjel nappal, mindcn ulakra osve-nyekre (fel kerestelven miellyek hol lehelnenek ollyanok) ligy
www.dacoromanica.ro
160
Al. Ciorânescu
vigyâztasson, hogysenkitis innet âltal ne bocsâssanak, mfert va-lamely falu hatârân valakik âltal Havasalfoldebe meni com-periâltatik, annak az falunak birâjat harmad magâval veret^ tyuk k'ardba. Secus non facturus. Datum in arc» nostra Zamos Ujvar, die 25 Aprilis anno 1658.
G. Rakoczy.
(Auzim că Vodă Constantin din Muntenia a trecut iar in Muntenia, pe jos, peste munţi. De aceea poruncim cu milă şi cu străşnicie Domniei Tale ca foarte grabnic să pui să se cerceteze pe ce căi, şi poteci a trecut, şi, pe hotarele căruia dintre sate au trecut, primarul acelui sat să fie prins cu alţi doi inşi, să fie aduşi şi ţinuţi arestaţi. Apoi şi după aceasta, necontenit* toate căile (punând să se cerceteze care sânt şi unde sânt ele) să le păzească, aşa încât nimeni să nu mai fie lăsat să treacă în Muntenia pe hotarul vre unui sal, căci pe primarul acelui sat îl vom trage în ţeapă, împreună cu alţi doi inşi.)
Adresa: Generoso, prudenţi ac circumspecta Joanni Lutsch, Judici Regio civitatis et sedis Cibinicnsis, consiliario nostro, fideli nobis syncere dilecto. — Pe V°: 1658, den 28 Aprilis ist dieste Comission ubergeben worden.—Semnătură autografă şi pecetie în ceară- roşie.
IV.
1658, Iunie 21, Bucureşti. Mihnea al 111-lea către Sibieni, despre bunele sale intenţiuni, şi în post-scriptum despre o cerere
de două tunuri.
Sibiiu, Arh. Naţ. Săsească, No. 714-XVII.
Iw AVnyaHA PdASa, KOKirw EAdroAdTiio Htcmoh rxcca sc.waa XrpoKi\ayiHCKOM H iVKpecvAOKdLjJHy crpan apyHAS&x, H iipciH. tiAaropoAHH, âWSApiH h wsSHpatMHÎH rpu/KAdHi BoroypanHiUaro rpaA DHKHiicKaro, cSckAH haiuh na,u saardAaTH’bHmÎH, Auipa, SApasia h K/»ari>AaTH nauifA. 1
1 Io Mihail Radul Voevod, din mila lui Dumnezeu ighemon a toată Ţara-Românească şi arhiduce al pârtilor de prin prejur, etc., bunilor şl Înţelepţilor şl vrednicilor orăşeni din de Dumnezeu păzitul oraş al Sibiiului, graţioşii noştri vecini, pace, sănătate şi binecuvlntarea noastră.
www.dacoromanica.ro
Docufiiente privitoare la domnia lui Mlhail Iţadu-Vodâ	16l
Scrisoarea dumnilor voastre venitu-ne-au la mină; veciniasca bună voe şî plecăciunea ce arătaţi dumneavoastră cătră noi priimimu-o bucuroşi, cu toată inema. Aretul nostru de cătră binele şî folosul dumnilor voastre, den cit ne va fi putoarea, nici cum nu-1 vom! opri, ce cu toată nevoinţa vom sili sa vă apărăm, şî să aducem lucrul ca să fie pre pohta dumnilor voastre. Aşîjderca şî oamenii dumnilor voastre carii vor fi avînd ceva strîmibătate dc oamenu den ţeara noastră, şî fără de scrisoarea dumnilor voastre, vie la divanul nostru, că nimea strîmbătate nu va avea; că slrîmbările judecăţilor care le nască mitele şî făţăriile, şî a ţinea partea sîngelui, şî a rudeniei, aoealeacu ajutoriul lu Dumnezeu den divanul nostru cu totul lipseşcu.Aşa să ne ştiţi dumineavoastra, şî aşa să ne ţineţi cu toată credinţa, a fi pohtitoru de tot binele a toată creştinătatea.
IlpHCHJ[ KAdreSAPdCTKSHTf H KOrX MHpd CX K4 Al^KXCf TA 4, 4AUIH,
ha Bucureşti, mţa Iun. 11 dne, leat 7166.
Io Mihai Yoevod,
P. S. Venim a supăra pre dumneavoastră cu puţineâ pohtă, rugămu-ne să nu vă cază cu greu. Doaă arme pohtim de la dumneavoastră, nu aşa marO, ce să fie cafn] lungi, tunure pis-trealnioe. De nu vor putea fi în dar, noi le vom plăti dumnilor voastre. Nu vă pară rău căce vă supărăm cu această pohtă, căce iarăş spre folosul binelui dumnilor voastre ne tribuescu noaă. Crez, ştim) că dumnilor voastre încă nu va fi acoperită nici ascunsă indinaţiia noastră ce avem cătră binele a toată creştinătatea, den toată inema. De vă va fi ceva griaţă pentru lucru ca acesta de cătră Măriia Sa, întrebaţi dumneavoastră pre Măriia Sa, că ştiml bine că Măriia Sa va' îi foarte bucuros.
Adresa: AlSApHM h wk3hp4ia\xia\ AiSHîtAi, rocnoAHNWAi, cUa'am
H np«MÎHA\ CXK-bTHHKWM H ilS'IWHAl l’p4>KA4NWAl KXCtOM KOrOJ[pd-HHAuro rpdAd GtiKHHCKdro, haai cxckAWiW EiiArojfoTN'fcHiiiHAi, Hîrtie; semnătură autografă. Pecetie de ceară roşie, 60 m!m. diam., scut susţinut de doi lei; două personagii domneşti sădind un pom, peste care acvila bicefală, purtând în dreapta sabia, în stânga buzduganul şi coroană, şi însoţită la dreapta de soare şi la stânga de lună; pe piept scut mai mic; cu acvila muntean! Inscripţia: t IOANNES MICHAEL RADVLIVS D. G. PR1NCEPS ET ARCHIDVX VALACHIAE TRANSALPINAE.
II
www.dacoromanica.ro
162
Al. Ciofânescu
CCV.
1658, Iulie 28, Alba-lulia. Locotenenţii A. Bar'csai şi S. Petki către l'nitx mi ta tea Săsească, pentru măsurile de apărare a pasului de la Buzău.
Sibiiu, Arh. Naf. Săsească, No. 788-XVII. tJniversis et singulis cujusctmque status, condilionis, gradus, honoris, ordinis, officii, dignilatis et praeeminentiac hominibus ubivis locorum conslilutis, signanter prudenlibus cl circumspec-lis Magistris Civinm, regiis ac sedis Judicibus quarumcunrjiic sedium saxonicalium, dominis amicis nobis bcnevolis, salutem et servitiorum nostrorum paratissiniam sejnper oommendalio-neru. A:: mi kcgyclmes urunk Portai poslâja ezen orâban ârkezâk Tâlâr Jnnos az llavasalloldi Vajdâtol saz pogânysâgh Tâborâ-1)61, ki âltalis az Vajda 6 uagysâga azt izenle, az ulakra szor-galmatos gondviselâsunk vigyâzâsunk legyen, legii kiviillkeppen az Bozzai litra; mert az pogânysăghnak minden fel tot czellia ăs szândekia az, az jovo lielen azon csapion Erdelybe be. es ha be johelt minden Natiol, Magyart, Szekelyt, Szâszt, le yâ-ghiân, az vârasokkal egyutt semxnive tegye, s-az utân ne feje-dcloms6gh, hanem beglerbeglisegh, legyen, s-itt Furvârell [sic] lakj6k, 6s innen bocsâsson hadakatt az velenczessek ellen; de ha most be nem mehetnck, tobbe mâr ne fellyuk igy ertven azert kegyelmetek cbbeli ellenunk fel ţot gonosz szândâkokat, hirdesse el sparantsollja megh mţndennut Tiszti alattos Szekeben clege-dendo clessel, es fcgyverrel valaki eletât fdrit, felosâgel, gyerme-ket hazâjât szireti ejel nappal mintcn minnyen es Bozzâra Mikcs Keleînfen uram melle, hogy egy Istent hivân segitsegul, ultyokal megh âlhassâk, mert ha be johet ez szcgeny haznnak utâlso romlâsâra posztulâsâra szolgâl, muls megh irtven me-uelelkel mjngyârt indulunk svelek eggyult leszunk. Mclyet kegyelmetek aulhorilale functionis orficii parancsiollunk shazâ-jâhoz val6 szeretelere is kenszeritunk, elncm mulasson, hanem besz... [?] alatlis elkudgjmn. Daluml in. civitate Alba-Julia, die vigesima octava mensis Julii, Anno Domini millcshno scxcenle-simo quinquagesimo octavo.
Earundem Dominationum vesli-ai-inn amici benevoli. Achatius Barcsai. Stephanus Petki.
Achatius Barcsaj.
Stephanus Petki mpp.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihaii Radu-Vodă
163
(Ion Tătar, curierul de la Poartă al milostivului nostru domnitor, a sosit în ceasul acesta de la voevodul muulean şi din tabăra pâgînimii: printr’ÎDsul Măria Şa Voevodul ni trimite vorbă ca să avem în mare grija şi pază trccatorile, mai ales drumul de la Buzău, căci tot scopul şi voinţa păgînimii e ca săplamîna viitoare să năvălească pe acolo în Ardeal, şi, dacă va putea îutra, să nimicească toate naţiunile, Unguri, Secui şi Saşi, şi să muncească [Ardealul] împreună cu toate oraşele, şi apoi să nu mai fie voevodat, ci paşalîc,1 şi să stea aici la Alba-Iulia şi de aici să pornească războiu îmlpotriva Veneţienilov; dar, daca acum nu pot intra, după aceia sa nu ne mai temem. Aşa clar, înţelegând Domnia Ta acest plan răuvoitor al lor, pus la cale împotriva noastră, să publici şi să porunceşti pretutindeni în distrielul de supt conducerea Domniei Tale ca toţi aceia cari îşi iubesc viaţa, bărbatul, soţia, copiii, patria, cu suficiente merinde şi arme, să pornească imediat, mergînd zi şi noapte, la Buzău, lingă domnul Clement Mikes, şi, chemînd în ajutor pe unicul Dumnezeu, să-i poată stăvili, căci, dacă vor putea intra, aceasta ar însemna cea din urmă peire a acestei sarmanc pairii. Şi noi, cum aflăm ca au plecat, pornim neîntîrziat, şi vom fi împreună cu ei. Poruncim Domniei Tale cu puterea pe care ni-o dă slujba, şi te silim pe temeiul iubirii de patrie, ca acestea să nu le neglijezi, ci să trimiţi neapărat.)
Pe verso- Patens A. B., urgens insurrdctionem plebis.
CCVI.
1658, August 11, Braşov. Mihaii Hermann către Sibieni, despre înthnplârile din tabăra duşmană.
Sibiiu, Arhiva Naţ. Săsească, No. 722-XVII-Memoriale.
Hent dato d. 11 August ist eine vom llerrn Constaulino Posz-telnilc schreiben kommen, dass dass Landtvolck mit dem Alichnja Vayda uneinss worden, zwei Bojeren, alss der Visztjar Pcrvulj und der Isztratti, zum Turckischen Passa expedirt, ihme anzu-zeigen wie den der Vayda von der Porte ablrănnen, mit Siehen-burgen Correspondentz habt. Darauf der Vayda stracks mit sei-
www.dacoromanica.ro
164
AL CiorSnescti
nen fussvolckem aufgebrochen, sambt den Sluckcn, und den Szi-listrai Passa1 zugeeilel; wass nun darauss erfolgen mocht, gibt die zeitt. Der Rumor abcr so biss hero ausgebreittet, alss hetten die Bleschlânder den Buszen Schloss sambt der Schantz occupi-rel, davon unsere Szeklissche Praesidiarii mit grosser eil und furcht weggelauffen; ist gantz nichts, sondern sie sind vor den Sihalten erschroken und mit ihrer flucht diese furcht verur-sachl. Welche relation wir auch aussgebreitlct llerrn Locumte-nenlibus wie auch Ihr Fursichtig Weisheit selbsten zugeschrei-ben. Jetzt cinerhalb 8 oder 10 tagien hoffen wir securitet; wass aber weitter erfolgen moclil, ist hoch zu besorgen, wo der Pass in der Boszav und sonsten nicht besser versorget wirdt, mitsste hernacher die cruption zu dess gantzen Landes nun erfolgen. Der Postelnik schicket sein Weib und kinder wieder herauss nach Cronen. Der liebe Gott erbarlne sich unsei*. Cronsladt, den 11 Augusti anno 1658.
Der Namhaften Weisheit dienstwilliger Freund M. Herrmann, m. p.
CCVII.
1658, August 15, Braşov. Sfatul Braşovului către Sfatul Si-bilului, despre năvălirea şi jafurile duşmanilor în Ţara Bîrsei.
Sibiiu, Arh. Naţ. Săsească, No. 721-XVII.
Generoşi, amplisshni, prudentes ac circumspecţi domini a-mici nobis observaudissimi, officiorum noslrorum paralissimain commendatiouem. Licgen hiemil Ewer Fursichtig Weisheit, tan-quam extrema nccessilale ducti, fremultlich zu wiessen wic das der ieindl înit dem Blcschlănnder Vaivod noch biess dato die Castell in der Buzeu undi aldar auffgcrichteten Scbântz gar Jieff-tig besilzet, undt beginnet auch darzu von tag zu lage ehe lân-ger ehe slârkcr zu werden undt zu wachsen, denn ilirn das Volck vun allen ohrten her sehr zufâlt, das er sich nun mehr dgrff unterslehen allmehlig in die Buzeu herunter zu lassen, undi auch schon so weit khomnen, dass er hat unser Siebendorffer,
1 ,Szillstrai“ e şters.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu-Vodă
165
der Budellcr, Neuer, undt der fibrigen umblichender Dorffer ihr Viehc allzuinabl darvon getricben; welchcr grosser gefahr wegen, dass Arznuth, so woll ihre Dorffer als auch die licbe friicht aussem feldt haben musseu im stich lassen, undt sicii hin undt wieder in die Făsstungen auffgetheilet, wobey sich zu besorgen, dieweil ja ex parte nostra nit resistirt wierdt, noch zy resistiren jemandt gesimiet, damit nit unser sâmptlich untergang (welches der trâye gittigste Gott auss Gnaden behiten wolle) da-rauff erfolge. Derowegen wollen Eucr Fursichtig Weishcit zum freundtligsten gebetten sein, bey dem. ermelten Edlen Herry Barcsai Akos instândigst anzuhalten, damit unss in vorstehcnder unser eyssersten gefahr moge beygespruugen kennen werdcn, undt auch selbst das beste helffen thuen, undt zwar auff das eheste, den periculum in mora. Wesswcgen wir dann auch in specie an den Edlen Herrn geschrieben. Welche an uns er-weysende briiderliche licbe undt freundtschaft sind zu verschul-den, umb dieselbcn gesinnet. In rcliquo easdem generosas, pru-dentes ac circumspectas Dominationes vestras ad vota quam foelicissime vaiere comprobamus.
Data Coronae, die 15 Augusti, anno 1658,
Generosarum, prudcntium ac circumspectarum Dominatio-num Vestrarum ad officia amici studiosissimi, judex ac senatus civitatis Coronensis.
Adresa: Generosis, amplissimis, prudenlibus ac circumspcctis civitatis Cibiniensis, etc., dominis amicis nobis obscrvandissi-mis.
CCVIII.
1658, Septembre 3. Mihnea al 111-lea scrie Sibienitor că nu li vrea răul, şi li cere unele lucruri trebuitoare pentru oştire.
Sibiiu, Arh. Naţ. Săsească, No. 800-XVII.
Iod» AlHyaHd PdA$n boiboa h rocno^dp* kxcwh sfrttnH Xrrpc-BAdyÎHCKOf
Scris-am la ai naşlri buni priiatini şi vecini de aproape, dumnealui jupănul judeţul şi dumnaelui jupanul bulgărul din 1
1 In text: ££rrppivBAdyi'HCKOf.
www.dacoromanica.ro
166
Al. Ciorănescu
cinstit ă] cetate a Sibiiului, sănătate. După aceasta facem ştire dumneavoastră că, tămplăndu-să a venirea prin ţara noastră luminatul hanul şi cinstitul paş'ă mergăndu în slujba putearnicu-lui înpărat, şi fiindu şi noi supt porunca cinstitului înpărat, în-tr’alt chip nu am avut cum face, ci ne-.au cătat a veni şi noi; de care lucru nu aml fi pohtit să vedem lucruri ca a-ceaste, că cine să bucură la casa vecinului1 căndu veade arzăndu, iar măine sau poimăne arde casa lui. Ce vom face? Destul am silit cu atăta nevoinţă ca să nu să facă aceaste răotăţi mari ţară i dumnevoastră, dar nu am putut opri nici într’un chip. Dereptu aceaia dumnevoastră destul sănteţi înţelepţi, ci socotiţi şi pentru dinşii, ca să nu v[i] să facă şi mai mare pagubă. După aceasta pohlim pre dumnevoastră că iată că am trimis omul nostru aciia, să ne tărguiţi căte ceva ce ne trebue: potcoave de cai, parcchi 100, şi cue de potcoave 5.000, şi căpeastre de cai 50, şi traiste 50, şi 40 de legături de ştreanguri, şi 30 de ţolure. Şi ce veţi cheltui pre accasle lucruri, scrieţi şi trimi-teţfij omul dumnevoastră, să plătim. De ac[e]asta pohtim şi facem ştire dumnevoastră. Să fiţi sănătoşi. Hac. .«iţa Avg. 24 dni, leat 7166.
[P. S.] Alta pohtim prea dumneavoastră ca pe neşte buni priiateui, să faceţi bine să ne dăruiţi oeava e[e]ară roşie de cea moale, ca să ne fie de pecetluitul cărţilor; iar noi încă vom sluji dumneavoastră de cea o va fi pohta dumneavoastră.
Adresa: La ai noştri cinstiţi şi prea iubiţi vecini de aproape, mai marii biruitori a cinâtitii cetăţi Sibiiului, mhcno a«*th,
Hîrtie; pecetie de ceară roşie, căzută.
CCIX.
1659,	Iulie 15, Alba-Iutia. Acaţiu Barcsai către Sibieni, despre scopul pregătirilor de războiu ale lui Mihnea.
Sibiiu, Arh. Naţ. Săsească, No. 820-XVII.
Acatius Barcziai, Dei gratia Princeps Transylvaniae, partium Regni Hungariae Dominus et Siculorum Comes. Prudens ac 1
1 (n text: vednlnului,
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihall Radu-Vodă
167
circumspecte fidelis nobis dilccte, salutem et gratiam nostram Kegyelmed levclet 6s hogy az Ilavasalfoldi hirckrolis tudositoll kegyelmjescn vetluk, minket azon hirckrol Keftieny Jânos uram mâs olian hiv jo akaroink is tuddsitottak, Minyhe Vayda ke-szulesi vagy inkâbb lâborban valo lâte bizonyos, deonemugy va-lamely mâs ])irodalom vagy fcjcdclcrnsâgh ellcn, mint maga ollal-mâra tselekeszi tartvâu felette igen Costandin Vaydânak be me-netelârol. Kegyebned ez utârn. is legycn vigyâzvan -s ha mit erthet, ejel nappal ludosillani el ne mulasson. Eidem sic facturo de caetero graliose proi>ensi manemus. Daluin in civi-tate nostra Alba-Julia, die 15 Julii, an no 1659.
Achalius Barcziay.
(Scrisoarea dumilale şi faptul că ni-ai trimis şi veştile din Muntenia le-am primii cu bunăvoinţă; pe noi ne-au mai înştiinţat de aceste veşti domlnul Ioan Kemeny şi alţi binevoitori ai noştri. Este sigură pregătirea, sau hiai bine zis aflarea în tabără a lui Milmea-Vodă, dar el n’o face alîl iinţpotriva vre unei alte ţeri sau domnii, cît pentru propria sa apărare, te-mîndu-se foarte mult de năvălirea lui Constantin-Vodă. Dumneata să fii cu băgare de scamă şi în privinţa aceasta, şi, dacă afli ceva, să nu neglijezi a mă înştiinţa, ziua sau noaptea.)
Adresa: Prudenţi ct circumspcclo Andrcac Melzer, magistro civium civilalis nostrac Cibinicnsis, ele., fideli nobis dileclo.—Semnătură autografă şi pecelie de ceară roşie.
ccx
1659, August, 21, Tîrgovişte. Hrisovul lui Mihnea-Vodă, prin care dărueşte lui Lupu, Bălan, Bădica şi Radu satul Scărişoara, fost al lui Preda Brîncoveanu.
Bucureşti, Acad. Rom., doc. CC1I 25.
illtMOCTÎK bOJKÎW ilV	PdA$A liOtKOA* H l’OCIIOAHMX
xxcot aiMAf Um'ppwKaayîucKOf, AJK‘''r i’ociioactko.wh ci» nonk-aihîi rocnoACTKdAUi dSnSaoR h cxc cxuiokîh tro h cxc xxcay mit fro, H PdA^A CXC CXINOKÎH tl’0 H CXC BXC4)[ MfT tl’O, H lixAHM'fc CXC CXilIOKIH tl’O H CXC KXC-\y HtT ICO, H lihAdN CXC CXIHOKÎH tl’O
www.dacoromanica.ro
168
Al. Clorănescu
H CXC RXCAX MIT IPO, IVT CIAO UIT GKXpHIUOApX, WT cSACTKO Puiai., H CX CXHOKIHy f AHIţf/Kf BoPX AACT, MKO A4 * AIO ICT UIT CXAA
uanpcA 8 aihpho h cboeoahh sa ei mhahîi , uihh h cxihobîh iro h cxc bxcax AfAOKf hj[ sa omhhS uit npiSBxc ciaob OKxpHUioapx, iahka Cf \TH-T HSEpaT, UITKX POCnOACTBSAIH H KX BHSlţfB IlpfAIK RopHI-
k8a h uitkx bxcax nopSAfHÎa ipo, u’tkx iih\to eahtobahîi aa hi HA\aT; nOHfWf CXH MAOB’klţH BHUlCIIHCaHH H CXC BXCAX MIT HJ[ H cxc rxcax a^Ahha hx, uihh ict eha khish cxc a^Ahha hx hiiijki wt np-fc>KA< Bp’kArk, a noTo.u xxAa ict eha bx ak>|h noKOHHHara AIatih Roiboa, eha cf c8t npoAaKJA bimhh JlpiAfR RophikSa no hobi^h roTOBH, h bxcapxwaa IIpiAa PiOp. no pasAora lAtor a° HXIH-b BX A^HH POCnOACTBAAIH. îl nOTOM nOAApOBAA M-k fCT I’oc-noAK Ropx cxc rocnoACTBii h mhcthto aa napx cxc cxpHnTO arP_ wxijjh X°PCB BAauiKoi, Ha np’kcTOA’k noKOHHHHa\ poahtiah h a^* AOA\ rOCnOACTBdA\H, IAIOP(|IH rOCnOACTROMH nOpSMfHÎf uitkx mhc-THTOAI i;apx KOH UIT npiiEHBAAHH \OpfB BAaiUKOf X0KH CTOaTH EXnOCTAA H-fccapCTBÎf ci/ft, BX CHX AA H3PSKHAHH JKHROTA HX, H Bxc-k A’kAHHOK’k hx aa k8A*t no pasaora rocnoACTRaaiH. TaJKi H IlpfAA Rop. C814IH, H IVH CXC T~kx HTO ICT CTOaA BXnOCTAA CKpHnTO iţ-bcapCTBii npHEith8a bx x°P£K Ovpxpckoai. îl noTOAi naAAAHH UIH CX BIAHKOI CAIfpfHHOf H AIOAIHÎI HA POCnOACTBO AlH, raKOJKf Ai CXTKOpHA rOCnOACTEOAIH npOCTIHÎf, AA npHHA^T oy X°PfK rocnoACTBaMH uit noA3%H«EiHif xphcthahckh, npocTHA rocnoACT-boa\h h no IIpiAa RophhkSa, Tipii ict nouixA oy x°PfK> HK kako JKHROTA iro CXA\ llpOCTHA HA BXCH\ A’kAHHOB’fe HX, CXA\ EHA AiA roc no a ctbo ai h no paSAora iro, 11 [ti]phjki cxai noiTin rocnOACT-BOA\H BX AIIJKAO CXB-kTOM POCnOACTBAAIH, TfpH CXAI CXTBOpHA Bl A EAH, H CXAAA POCnOACTBO AlH HIIHA MACT SA BOHHCKH POCnOACTBAAIH no pa3Aora iaiov. îl no Bp-baiiHO hx» ehx nopSmmi n’fecapcTBii AA HI BX3BHPHIAl CXC BXCHX BOHHCKOBI Ad nOIUHAHHAI BXnOi-TAA nmpHATiAHH iţ-bcapCTBÎi 11 a xopHsa Qpxpckhai, a IlpiAA hjki ehb Bl A EAH, UIHX ICT CXTBOpHA BIAHKA AXEABCTBII Iţ’bCApCTBÎI, H POC-IIOACTBAAIH, H X°PfB> T*PH tcT EIJKAA CXC T^X KOHHCKH H ICT pACHnAA BX BXC-fcX A<AOBf, H ICT AHIUHH UIT K-kpHA H UIT CÂRMEA iţ-kcapcTBii h a rocnoACTBAAiH. Rx toai rocnoACTBoaiH cxai paiaaa c8XCA<HÎA iro CX npABOCTH H CXC CEATA npABHA H CXC BXCH ap-X'lHpc[K]Hf X*P*k H CXC BXC CXR’fcTOAl POCnOACTBAAIH, H nOTOAl 3AA axkakctkVi iro Gorx ict SraciiHA jkhrota ipo, h ict octaa Bxck CfAOBf IPO H A^AHHH n0 pA3AO[pa] rpcnOACTRAAIH, Ţajki H CÎf AIOA<
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mlhail Radu-Vodă
169
RHIlIf nHCAHH, WHH nAAAAHH na rOCnOACTROAIH CR Rf AHKOf AlOAfllif, lAKOWf Aa MRHA IVT Al HA rOCnOACTKd A\H CTR0E02K Af Hlf H npOCTfHlf 3A RIMHANÎf, Aa Cf CKOţ'nORAAHH WTKR POf IIOACTKAAIH J RR TOAI t'OC-IIOACTROAtH fqifTKH CK AIH A0CTRH\0 Al, Tf|JH CRAI llpOCTHA, Tfţlll Cf CKOVnORdA WTKR POCIIOACTRAAIH 3A Rf'IHAHÎf, Tf|lH (CT AaaJKHATH H A^HfCHA RRCH)( 3AIIAXII0 HA l’OCIIOACTRAAIH. Gfl’O pdAH H AaA«X rOCnOACTKOAIH, MKOWf Aa C8T RR AIHp H CROBOAHH 3A RfMIIAHÎf, WHH H CRHORIf H\, IVTKR l’OCIIOACTRA AIH H WTKR RHSlţfR IlpfAfR FiOp. H WTKR RRCd'Y nOpSAOlid fl’O, WTKR HH,\TO EAHTORAHlf A<* Hf HAIdT RR R[-b]KH, H Hf WT KOI’OJKf A1» Hf IIOKSA’fcEHAlO nO pf3HA! POCnOACTKdAlH. GfîKf OVEO CRfA’bTfAÎf nOCTARA"bHAt rOCnOACTRA AIH AIah8a RfA EAH KpAAfRCKH, l’fprf BRA-blltlA RfA ROp. 8 A«A. 3f AlAf^ BaPESa Rf a R«p 8 pop. 3fAIAf, PaA*3a Rf A. AOI\, GTpOf Rf A RHCT., A,OVAIHTp8 Rf A. CHAT., lllH^AlO Rf A. KA8M., A\AHTA Rfil. KOAI., 1’fpPf Rf A. CTOA., lAHf Rf A. Ilf,\.,' H-fcl'Of Gxk8mii8a Rf A. IIOCT., H HCII. Alapsui KT. AOP. HaIIHCA,\ A,8AIHTpAIUKO ACT. A,8AIKpKRHMH, RR ha* ctoa ppdAS TpxpoRHipt, ai-fee mii, a Hkp8ct ai AR»h, h ivt ii a d ai a
AO HH-fc RRCfl’O IIHCAIlîf A-kTOAl RR A^T f3păs.
(Din mila lui Dumnezeu Io Mihail Radul Voevod şi Domn a toată Ţara-Românească, dă Domnia Mea această poruncă a Domniei Mele lui Lupu şi cu fiii săi şi cu toate părţile sale, şi lui Radu cu fiii săi şi cu toate părţile sale, şi lui Bădicen cu fiii săi şi cu toate părţile sale, şi lui Vâlsan cu fiii săji şi cu toate părţile sale, din sat diu Scărişoara, din judeţul Romanaţi, şi cu fiii lor câţi Dumnezeu li va da, ca să fie de aci înainte în pace, şi slobozi de rumânic, ei şi fii lor şi cu toate părţile lor de ocină de peste tot salul Scărişoara, câte se vor alege, de către Domnia Mea şi de către nepoţii lui Preda Vornicul şi de către toată rudenia lui, de către nimeni să nu aibă bânluială; pentru că aceşti oameni mai sus scrişi şi cu toato părţile lor, şi cu toate dadinele lor, ei au fost cnezi cu dadinele lor încă de maj înainte vreme, iar după aceia, cîjid a fost în zilele răposatului Matei Voevod, s’au fost dat vecini Predei Vornicului, pentru bani gata, şi i-a tot ţinut Preda Vornicul în sama lui, pănă acum, în zilele Dojniniei Mele. Iar după aceia m’a dăruit Domnul Dumnezeu cu domlnie, şi cinstitul împărat cu schiptrul stăpânirii Ţării-Româneşti, la scaunul răposaţilor părinţilor şi moşilor Domniei Mele, având Domlnia Mea poruncă de la cinstitul împărat, oricare din toată Ţara-Românească va sta împotriva schip-
www.dacoromanica.ro
170
AU Ciorănescu
trului împărăţiei sale, pentru aceia să piardă viaţa lui, şi toate satele lui să fie în sama Domniei Mele. Atunci, fiind şi Preda Vornicul cu acei cari au stat împotriva schiplrului împărăţiei, a pribegit în Ţara Ungurească. Iar după aceia, căzând el cu mare smerenie şi rugăciune la Domnia Mea, ca să facă Domnia Mea milostenie ca să vină în ţara Domniei Mele, pentru îndurarea creştinească s’a milostivit Domnia Mea şi de Preda Vornicul, de a venit în ţară, atât pentru viaţa lui ne-am milostivii, cât şi pentru toate dadincle lui: i le-am dat Domnia Mea în samă, şi l-am pus Domnia Mea în mijlocul sfatului Domniei Mele, şi l-am făcut mare ban, şi am dat Domnia Mea o parte din oastea Domniei Mele în sama lui. Iar, pe vremea când a fost porunca împărăţiei să ne ridicăm cu toate oştile să merglem împotriva neprietenilor împărăţiei, în Ţara Ungurească, iar Preda, care era mare ban, el a făcut mare răutate împărăţiei şi Domniei Mele şi ţării, şi a plecat cu acele oşti, şi le-a risipii în toate părţile, şi a lipsit de la credinţa şi de la slujba impară [iei şi a Domniei Mele. Pentru aceia Domnia Mea am socotit judecata lui, cu dreptate şi cu sfântă pravilă şi cu toţi arhiereii ţării şi cu lot sfatul. Domniei Mele, şi după 'aceia, pentru răutatea lui, Dumnezeu i-a stins viaţa, şi au rămas toate satele lui în sama Domniei Melc. Atunci şi aceşti oameni mai sus scrişi, ei căzând la Domnia Mea cu mare rugăciune ca să aibă de la mila Domniei Mele slobozenie şi iertare de rumânie, să se răscumpere de la Domnia Mea, încă m’am milostivit şi i-am iertat, şi s’au răscumpărat de la Domnia Mea de rumânie, şi s’au îndatorat, şi au ieşit pentru aceasta din robie de la Domnia Mea. Pentru aceia li-am dat Domnia Mea ca să fie în pace şi slobozi de rumânie, ei şi fiii lor, de către Domnia Mea şi de către nepoţii lui Preda Vornicul, şi de către toată rudenia lui, de la nimeni bântuială să nu aibă în veci, şi de către toţi neclintit, după cuvântul Domniei Mele. Iată şi mărturii aşezăm Domnia Mea, Mânui mare ban al Craiovei, Gheorghe Băleanul mare vornic al Ţării de jos, Barbul mare vornic al Ţării de sus, Radul mare logofăt, Stroe, mare vistier, Dumitru mare spătar, Mihai mare clucer, Manta, mare comis, Gheorghe, mare stolnic, Iane, vel păharnic, Neagoe Săcuianul, mare postelnic, şi ispravnic, Mareş, al doilea logofăt. Şi a scris Dumitraşoo logofăt Dumbră-vid, în oraşul de scaun Tîrgovîşte, luna August 11 zile, şi de
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia Iul Mibail Radu-Vodi
171
la Adam pînă acum la această scrisoare cursul anilor la anul 7167.)
Pergament, iniţială ornată, monograme cu chinovar; pecetia lipseşte.— Din colecţia Cantacuzino Rîfoveanu.
XI.
1659, Octombre 26. Mihnca cere Sibiienilor cîteva tunuri şi
muniţiuni.
Sibiiu, Museul Bruckenthal.
Iu' <Uhj(4HA PaASa Roikoa m I’<>cik'AM»*, k<»kî«» auiaoctum rec* noAdpa kxcoh scaiah Kajjphckoio, np-fcKx.<iAk'KAfiimvAtS crpAfia-
HWAlŞ A^KpS npÎATfAH l'OCIIOACTKAAMI H BAIWHIIHIVAXS CVVCIA JKtJllAM
Verdcr Andreiaş bulgărul şi la tot svatul cetăţii Sibiiului, pace şi sănătate polilim dumnilor voastre. Cătră ac[e]asta |>ohtim pre dumneavoastră, pentru cateva tunuri mai mari, şi de alte arme mai mici, să ne trimiteţi dum ieavoaslr ă], pentru ajuloriul, ca, al'lăndu-se paza noastră mai aproape de ţinutul cetăţii dunini-lor voastre, stand împotriva acelor vrajmaş de paigăni, Turcii, nu numai pentru noi, ci pentru binele şi pentru folosul dumni-lorvoastre; iar noi încă vom [fi] bucuroş în toata vreamea, de ce va fi trebile şi pohtele duiniiilorvoastrc, a fi pre voia dumneavoastră. Iar, cănd ar fi de trebuinţa armele dmnnilorvoas-tre, iar să vor trimite napoi cu cinste. Inca mai pohtim pre dumnilorvoaslre penlru ncşcare iarbă, plimbu, gloanţe, şi de ce va arăta solul nostru den gură pohtele noastre, dumneavoastră să nu lăsaţi să vie în dăşert; şi să fie lucru în de pripă, sâ nu să facă zăbavă. De aceasta pohtim pre dumneavoastră.
Ot rocucA* pAASHTtc. Oct. 16 d„ leat 7168.
Io Mihail Voevod.
CCXII.
1659, Novembre 29, Tâmpa. A. Barcsai catrs Sibiieni, despre paza trecătorilor şi despre înfrîngerea lui Mihnea.
Sibiiu, Arh. Naţ. Săsească, No. 851-XV1I. Acatius Barcsay, Dei gratia Princeps Transylvaniae, partium Regni Hungariae Dominus et Siculorum Comes. Prudentes
www.dacoromanica.ro
172
Al. Ciorânescu
ac circumspecţi fideles nobis dilecti, salutem cum favore. N6ha taâs levelunkben is tudâsitottuk kegyelmeteket Isten kegyel-messegebol cz hazâba valo bă erkczesunk felol, egyszersmind ar-rălis, mikcppen gyalăzta megh az ur Isten hazăt pusztită, ellen-săgel. Ugyan azon levelunkben parancsoltuk volt benne oly szorgalmatos vigyâzâsa ăs gondviselăse az passusokra, Hava-salfoldăbol ne johetnănek hadak be ez romlott hazâra. Parancsollyuk moslis ex superabxmdanti igen serio kegyelmeteket mînd az Veres T6rony. utat s-mind egyeb osvănyeketl ugy oriztessen, Mihnye Vajda avagy hadaj bă ne szaladhassak, mert bizonyossan hidgye az hâtăn jo bă az Tatâr az orszâghba. Isten elott az kegyelmetek lelke adgyon szămott rolla, ha rablăsl lesznek. Mi az melletunk levo Torok hadakatt ugy hordozzuk, assekuralimk kercsztyăni kotelcssegunk szerăntt fejedelmi szăn-kal mindenekett, valakik elobbi fejedelemnek nc,m favăâlnak, e-zeklol ell nem raboltatnak. Mivel penigh 12 praesentis Kalu-gyernăll ăs Gyi [sic] nevu helynăl kătt oregh lovo szerszâmit hăt Taraczkitt el nyervăn Mihnye Vajdănak az Torok hadak, az Duna felă lăvo rninden hadait le văglâk az mint kegyelmetek bizonyossan văgvăn inehell, annâl inkâb szukseges kegyelmetek ighen vigyâzzon, nitert bizonyossan hiszszuk az ellensăgh az hâtăn vagyon Mihnyănek. Tudosilson minketis TergovistyânâJ szorult-e fellyăb az havas fele. Eisdem sic facturis de coetero gratiose propcnsi mancmus. Datum in caslris ad Tompa posî-tis, die 29 IX-bris, anno 1659.
Achatius Barcziaj.
P. S. Kegyelmetek rninden felă az Univcrsilâtra adgyon hirt mingyârast, az mely koborlo hadakat elăbbi fcjcdclem Havasal-foldiben, Moldvalsau kuldot ha kăjonck, semmit năkiek ne gazdâlkodjanak, mindenut uztek [?] kergessăk, ellenuk fel tâmad-gyanak mert bizonyosan el hidgyăk, valakik valami jo akaral-tal lesznek năkek, s-ellemck fel nem tâmâduak, soha is asoknak gratia nem adotik.
(De şi te-am înştiinţat pe domnia ta şi cu înaltă scrisoare despre sosirea noastră în ţară din mila lui Dumnezeu, precum şi de felul cum Domnul Dumnezeu a batjocorit pe duşmanii ce pustiau ţara, şi în acciaş scrisoare am poruncit să ai în
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihall Radu-Vodă	175
grijă şi în pază atît de severă trecătorile, încît să nu poată întră armate din Muntenia în această încercată ţară, îţi poruncim şi acum, cu cît mai mult, cu atît mai straşnic, ca domnia ta să pui să păzească atît pasul Turnului-Roşu, cît şi alte trecători, în aşa fel ca nu cumva Mihnea-Vodă ori armatele lui să intre pe acolo în ţară, căci să ştiţi că pe urmai lui vor năvăli şi Tătarii în ţară. Sufletul duimitale să dea socoteală înaintea luj Dutonezeu, dacă vor face jafuri. Noi aşa ţinem aici armatele turceşti aliate cu noi, după datoria noastră creştinească, încît asigurăm cu cuvîntul nostru domnesc pe toţi cei cari nu ţin cu domnul de mai înainte, că nu vor fi jăfuiţi de ele. Şi, fiindcă, la 12 ale lunii, lingă Călugăreni şi Giurgiu, Turcii au nimicit toate armatele de la Dunăre ale lui Mihnea-Vodă, cucerindu-i două guri de foc vechi, şi şapte obusiere, cu atît mai mult e necesar ca dumneata să fii atent, căci credem ca sigur că duşmanul e pe urmele lui Mihnea. Să ne înştiinţezi şi pe noi, oare duşmanul n’a înaintat mai stis de Tîrgovişte, spre munte.
P. S. Dumneata să dai numai decîl veste în toată Universitatea că, dacă trupele neregulate trimise în Muntenia şi Moldova de principele de mai înainte se vor întoarce, să nu li se dea nimic, să-i izgonească de pretutindeni, să se ridice împotriva lor, căci, vă spun sigur, cei ce vor fi cu bunăvoinţă faţă de ei şi nu se vor ridica împotriva lor, nu vor fi niciodată cruţaţi.)
Adresa: Prudentibus ac circumspectis magistro civium, regio ac sedis judicibus, caeterisque juratis civibus civitalis nostrae ci-biniensis, etc., fidelibus nobis dilectis.
CCXIII.
1059, Decembre 3, Braşov. Sfatul Braşovului către Sfatul Si-biiului despre credinţa faţă de Poartă şi despre întîm-plările din Moldova şi Muntenia
Sibiiu, Arhiva Naţ. Săsească, No. 854-XVII,
Amplissimi, prudenles ac circumspecţi domini amici nobis ho-norandi, salulem ac servitiorum nostrorum paratissimam obla-tionem. Den 29 jiingst verwiechenenMonats, auff unsere ersuch-ligc schrifft, Euer Fiirsichtig Namhaft Weisheit gethane Re-
www.dacoromanica.ro
174
Al. GorânescU
solution, nebenst Ihrer Furstlichen Gnaden Barkai befehligss und pcygelegten Grossmăchtigen Turckischen Keysers Hatise-rilfs abcopeyten schrcibcn haben wir von unşerm! abgefertigcn diener zu recht cmpfangcn. Auss Euer Fursichtig Woisheit schrei-ben zwar etwas vernommen, wie es, sind horo zeii der erbărmli-gen Niederlag der unserigten zugangen sey, und wass fur ein Manifest aussgangcn von Fursticher Gnaden Herm Barlsai A.; wass aber der griindlige iimhalt desselben sey, ist unss unbcwust. Bilten demnach Euer Fursichtig Weisheit wollen solche sachen, so das heil unsers lieben und sehr betrubten, in hochster gefahr schwebenden Vatterlandes betreffen, unverdrussligen unss com-municiren, dainil wir, lăut Euer Fursichtigen Weisheilen guttes anmahnen, nebenst andcrn commembris almac Universitatis ein Corpus seynn und bleibcn, und alles einhellig meynen wass zum bleiben unserer aller gercichen mag. Wass wir aber auss Furstlicher Gnaden Herrn Bartsai Akos Commissionen verneh-men, dafern wir von dem Grossmăchtigen Turckischen Kays-ser abfallen und Eydbruchig werden, innninirct gewissligen unserer endligcn Untergang und Verwustung unsers lieben Vatler-landes; warumb wir unss Ihrer Furstlichen Gnaden unserseits iu aller demuth erklârct haben, dass wir die Zeit unsers lebens von der Ottomanischen Pforlt nicht abfallen, sondern. nach den lobligen Exemplen unserer Jieben verstândigen Praedecessoren, an derselben slicff und fcst halten wollen, verhoffend Euer Fur-sichtige Weisheiten werden mit unss gleiches sinnes sein und bleiben.
Beynebensl auri' Euer Fursichtigen Weisheilen begehren, koir-nen wir selbige von den beyden, bcnachtbarten Lăndern so viell verstăi digen, dass ess in der Moldaw dem Constandin Wayda gewissligen gcfăllet hat, und sind seine Volckcr jămmerlig herausser kommen, welche enlwuschcn koxmon, or aber selbes-ten ist in die Wallachcy gefliehen; wie es jhrne abgehen moge, gibt Golt und die Zeii. Bctreffeud den Wallachischcn Michna Vajda, kom!n:.en fast lâgligc, aber dispare Zcitungen, woraus» mann ganlz nichts gewiss kan urtheilen. Dass einlzige wird con ţinu ir el, dass er in den Tergovista zuruck kommen sey; wass davon zu muthmassen, der aussgang wird’s erweisen. Da-fem Euer Fursichtigen Weisheilen biss diese zeit wass anders er-fahren hetten, wollen sie unss unbeschwert verstândigen, da-
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia Iul Mlhail Radu-Vodă	17$
mit wir unss in die Zeit lehren, schicken, wollens mit gleicher freundtschalfl erwieddern; und befehlen im ubrigen Euer Fur-sichlig Namhati Weisheit Goltliger Obacht und Providens aui'fs treuglisl, derselbige beschutze und beschinne unser liebes und in der hochsten und eusersten Noth stekendes Valterland von den endligen. Verderben. Datmn Coronae, die 3 Xbris, Anno Dni 1659.
Amplissimarum, prudentium ac circumspectarum dominatio-nimi vestrarum amici benevoli ad servicia paraţi, judex pri-mariu > ac senatus civitatis Coronensis.
P. S. In dieser Morgenslundeglocke 7 konmien unss ncue avisen vom Michna Vajda, dass das Landvolck von jlnne abge-fallcn. und er selbslen unter die gebirge gegen den Rukkaj ge-llichen sey. Conslandin Vajda kompt heul herauss durch den Tom os.
Adresa: Amplissimis, prudenlibus ac circumspeclis dominis, it:agistro civium, subslilulo regio et sedium judicibus coeterisque juratis civibus senatoribus civitatis Cibiniensis, ele., dominis ami-cis nobis honorandis.
CCXV.
1659, Decembre 5, Braşov. Mihail Herman către Andr. Meltzer despre refugierea lui Mihnea şi Constajitin în Ardeal şi despre întîmplările din Muntenia şi Moldova.
Sibiiu, Arh. Naţ. Săsească, No 873-XVII
Amplissime, prudens ac circumspecte domine vicine obser-vandissime, officiorum meorum paratissimam semper couiinen-dalionem. Euer Namhaft Weisheit an mich dirigirten Schrei-ben habe ich zu rccht entpfangcn, darauss vernemend Ihrer Furstlichen Gnaden Herrn B. Akos trewe Vorsorge, wunschen auch weiter vicii heill unudt gluck mmd dass er gar woll ge-rahten mochte. Bclrefi'eiid aber die newe ZeyLungen so Euer Weisheit von mir zu wissen begeren, sein diese: der Kostandin Vaivoda ist nach verlohrener Victorien in der Moldau vonn Michna Vaida in arrest genomlmen. Er aber, der Mihna Vajda,
www.dacoromanica.ro
176
Ăl. Ciorănesdu
hal sehr1 tryumphirt, also dass vonn seiuen Volckern theils der Turken2 sein erhaucn, theils aber uber die Dunawen verjaget unter Gyirjo. Weiter der Vaida nechst vernommener infidelităt seiner Landvolker, ist zuruck nach Tergovistya entwiechen; aida haben dieselbige sein Pallast und Hoff* * 8 mit Wâgen verschantzet, wollend ihn zu fangen unnd den Turcken zu iibergeben; dcr Gaudi solches sehend, hat sich von Jhrer Gnadcn disjungirt unnd nach Rukkar komlnen. Solchergestalt ist der Vaida auch durch eine verhohlene Thuer entwiechen von daher, unnd den Gaudi in Rukker erreichet. Durch solche mutatiouem aber ist der Kos-tandin auch seiner Arrestatione entlâdigct, den andern tâge un-verhoflneter wcisc mit No. 4000 Mann sampt den Gaudi in unser Revir kommen. Diese beyde Vădon, zu Zeyden sich conjungi-rend, sein verreiset, ehedenn Tage gewesen> Fogaras zu. Wenn ich aber damahls Ihrer Gnaden Herrn B. Akos mandat hette gekriegt, so wehre ich dcmselben nachkommen, unnd die beyde entweder bey Turtzfest, oder in Zeydners Wald verarrestiret, ol» es schon durcli grosse Slratagemata1, docil dennoch zur Os-lensione unser fidelilât. Wass sich weiter zu tragen wirdt, soli von Euer unverholten sein, verhoffend auch solches von Euer Weisheil Unsere Herrn Delegat werden heute sich aufîmachen. Gott lasse es wohl gelingen. In reliquo amplissimam, pruden-tean ac circumspectam veslram dominationem felicissime vaiere desidero.. Datum Coronae, die... Xbri, anno 1659.
Atnplissimae, prudenlis ac circumspectae dominationis ves-trae amicus servicio paratus.
Michael Herrmann, judex Coronensis.
[P. S.] Betreffend die Moldaw, soli Euer NanihaTt Weisheit wissen dass bey 9000 Mentschen sind jâmerlich erschlagen, nicht nur von den Tattern und andern Kriegsvolken, sondern mteisten theils von dem Landvolcke, velclie dass frembde Volck nicht nur beraubt, nackct aufgezogen, sondern Ihrer sehr viei erschlagen, und sein ihrer viei welche sie nacket gantz bloss lassen lauffen in gebirgansehen. Nur etliche aber haben sie dess Lupul
1 Sehr înlocuit apoi cu wenlg.
*	Der Turken, adăogat.
8 Und HoJî adăogat.
*	Adăugit: und Verlust /vleler?] Personen.
www.dacoromanica.ro
Ducuftetite privitoare la domnia lui Mihail Radu	11l
Vayda Sohn zum Vayvoda angenommen, und ist auch frey in die Moldaw zur Handlen und Wandlen. Walachey belangend, so ist der Gyka Vayda durch Hilff der Tartern angelanget, hat auch zum Regimine greiffen, doch mit der Condition, dass den Tartern ist zuegelassen 7 tag zue rauben und zue- plundern, welches auch geschichl. und sind nunm?hr etliche 1000 Men • tschen erhaschl von den Taltern. Die meiste Theil des gantzen landes ist auff unser geburg geflauen, dazu die Tattern ihne nachgeeilet, biss auf unsorn Hattert ankomineiii, welches auch ein grosses schrecken vcrursacht. Die Bojaren sin[d] alle in un-sere Stadt gewichen. Demnacher wir auch unsere 96 Trabanten musten biss auf weilem befehl Ihre Edlen Herm zuruck halten. Wass weiter erfolgt, berichte ich Euer Namhaften Fiirsichti-gen Weisheit.
Adresa: Amplissimo. prudenţi ac circumspecto domino An-dreac Meltzer, consuli civilatis cibiniensis, civi gravissimo, etc., domino et amico mihi observandissimo.
CCXVI.
1659, Decembre 5, Sungiargiu. A. BarcSai către Sibieni, despre infrîngerea lui M hnea-Vodă şi despre primejdiile ce ameninţă Ardealul.
Sibiiu, Arh. Naţ. Săsească, No. 85S-XVII.
A. Barcsai, Dei gratia Princeps Transylvaniae, parliumRegni Hungariae Dominus et Siculorum Comes. Prudentes ac circumspecţi i'ideles nobis dilecti, salutem et gratiam nostram. Kegyelmetelc levclcl kegyelmesen vettuk, mit irjon az Havasal-foldi âllapotkrol ertyiik, minekiinkis azokat az hireket m<5gh Sido Vârhoz megh hozd kel tatâr hogy Mihnye Vaida hadănak job rSszet k«5t helt le vâgtâk, h6t levo szerszâmit, kdt szeker^t 6s tob ehez hasonld hadi eskozeit el nyertâk, tlgy hiszszuk Gaudeis olt lehctct. Im az Brassai Bir6 Hermân uramnak ir-tunk tgy levelet hogy az utakat mindenut b6 vâgassa, az Mihnye Vajdăn levo Tatărsâgh ha erre talâlna magaszaladni, kine johessen, 6s magătis Mihnye Vajdât megh fogassa, mivel megh vagyon parancsolva nekik ha ide az dologh addigh lenem csen-
\i
www.dacoromanica.ro
178
Al. Ciorânescu
desedik, s-az Orszâgh ugyan Râkdczy Gyorgyel tartja, ki juje-nek 6s vegkdppcn el roncsâk eszt a szegeny hazât. Kivântalik csak az, mentol hamarcb june kegyclmetek, £s confluâlhat-nânk s-v6geszhetn£nk es haza megh maradâsăra valami jot, ezeket az idegcny nemzeleket is hovâ hain arab bocsăthanok ki, hogy ennelis jobban szeg6ny hazânk ne romlana, es az dologh-nak v6gben manelele ne lialadna tavaszra, hogy akkor Passât ultetnenek be. Kegyclmetek tuddsicson b îiniiukel gyakorulos-sâggal az, oda valo hirekrol 6s âllapolokrol. Eisdem sic facturis de caetero gratiose propensi manemus. Datum in caslris nos-tris ad posscsionem Marus Szent Gyorgy positis, die 5 men-sis Xbris, a. 1659.
Achatius Barcziay.
(Am primit cu bunăvoinţă scrisoarea dumitale, pricepem ceia ce scrii despre stările din Muntenia. Nouă ni-au adus doi Tatari încă de la Jdioara acele veşti, că floarea oştilor lui Mihnea-Vodă a fost în două locuri nimicită, şapte guri de foc, două care şi mai multe unelte de războiu de felul acestora i s’au cucerit; credem că şi Gaudi va fi fost pe acolo. Iată, am scris o scrisoare domnului birău Hermann de la Braşov, ca sa taie cu şanţuri drumurile pretutindeni, ca Tătărimea care urmăreşte pe Mihnea-Vodă, dacă s’ar abate pe aici, să nu poală întră în ţară, şi să prindă chiar pe Mihnca-Vodă însuşi, căci li este poruncit ca, dacă pînă atunci nu se liniştesc lucrurile aici, şi ţara toi cu Gheorghe Rakdczy va ţinea, să vină şi să pustiască definitiv această sărmană patrie. Este de dorit ca dumneata să vii cit mai curînd, ca să ne putem întîlni şi să putem face ceva bun pentru mîntuirea acestei pairii, şi, de am putea, să dăm drumul cît de curînd şi acestor neamuri străine, ca să nu se mai împovăreze şi cu aceasta biata noastră patrie, şi nu ar rămînea soluţionarea acestui lucru pentru la primăvară, cînd ar putea să ne pună şi un paşă. Dumneata să ni comunici cu iscusinţă veştile şi stările de lucruri de acolo.)
Adresa: Prudenţi ac Circumspecto Magistro civium caeteris-que juralis civibus civitatis nostrae cibiniensis,elc., fidclibus nobis dilectis.— Semnătură autografă şi pecetie de ceară roşie.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu
\19
CXVII.
1659, Decembre S, Yiscri. loan Bethlen către primarul din Sighiţo ira, ptnlru prinderea Ini 'Mihnea-Vodâ.
Sibiiu, Arh. Naţ. Săsească, No. 861-XVII.
Isten minden lclkj testj sok jokkal âldgya megh kegyelmedel. Kegyehnednek az mu kcgyelmcs urunk parancsollya ăltalam, ighen serio mindgyarast kegyelmed ighcn sietve kuldgyon postat mind Sink fele s-inind pcdigh Szebcn fele, mert ugy hal-latik Mina Vayda arra Lle szalad, azon kivul mindenut ăletek vesztăso alatt tâmadgyanak ââ, irja megh kegyelmed aztis, kegyelmed olly sietsegel kuldgyon, hogy mind nekeim viradatigh, mind pedigh urunknak Vâsârhely felă hizonyos hirt irhasson, Isten tarcsa megh kegyelmedet. Datum ex Fejeregyhaz, die 8 Xbris, 7 matutina, anno 1659.
Kegyelmiednek jo szivcl szolgâl,
Bethlem Iânos.
P. S. Szebenj Polgar Meşter Urnak irjon kegyelmed, parancsollya megh mindenut eletek vesztdse alatt, fel kellyenek s-ha lehet megh fogjăk vagy ollyck, mert bizony, ha kin et mulik halâllal fizet drte.
(Dumnezeu să binecuvinteze pe Domnia ta cu tot binele sufletesc şi trupesc. Domnul nostru oel milostiv îţi porunceşte dumitale prin mine ca foarte straşnic imediat să trimiţi dumneata olăcar, foarte grabnic, atît spre Şinca, cît şi către Sibiiu, căci aşa se aude că Mihnea-Vodă fuge în direcţia aceia. Afară de asta, să-l atace pretutindeni, sub pedeapsa pierderii vieţii, să scrii dumneata şi asta; sa trimiţi cu atîta grabă îneît pănă ’n zori să poţi trimite ceva ştiri, şi mie, şi domnului rtiosti*u, la Tîrgu-Mureş. Dumnezeu să te ocrotească... Cu inimă bună te (serveşte Ion Bethlen.
P. S. Să scrii dumneata domnului primar din Sibiiu, sa poruncească peste lot, sub pedeapsa condamnării la moarte, să se ridice şi, dacă se poate, sa-1 prindă sau să-l ucidă, căci cine va şovăi o va plăti cu moartea.)
Adresa: Segesvârj polgâr meşter urunk, ete, nekem jo akaro szomszdd urnak adassek. (Să se dea domnului primar din Sighişoara, binevoitorului mieu vecin.)
www.dacoromanica.ro
180
Al. Ciorănescu
Scrisă toată de mina lui Ioan Bethlen. — Regest contimporan latin; Joh Bethlen requisitionales ad Segesvar super indilatam notificationcm Cibiniensibus el Sinkensibus fienda intuitu arcendi desoensus Minae Vayvodae ac plagami praefatorum locorum.
CCXVIII.
1660,	Septembre 7, [Bucureşti]. Gheorghe Ghica restitui' mână:.-Urii Suduua rumânii ei din Gări, ni-Dolj, răscumpăraţi fără. dreptate supt Mihnea-Vodă.
Bucureşti, Arh. Statuhii, Cond. Măn. Sadova, fol 33.
Cu mila lui Dumnezeu Io Gheorghie Ghica, voevod şi domn. Scriş-am Domnia Mea voă tutulor rumânilor din sat diu Gir-leani, din sud. Doljiu; facu-vă în ştire Domlnia Mea, pentru că aici înaintea Domniei Mele venit-au părintele Ştefan egumenul de la sfînta mănăstire Sadova de au spus înaintea divanului Domniei Mele cum voi aţi fost rumâni ai sfintei mănăstiri, cumpăraţi pre bani de răposatul Matei Voevod, şi v’au fost dat de pomană la sfînta mănăstire, iar, cînd au fost în zilele Mi linei Voevod, voi aţi tnlers de aţi dat bani la domnie de v’aţi răscumpărat de rumiânie făr’ de voia egumenului şi a ctitorilor, şi făr’ de nicio judecată. Dintr’aceia Domnia Mea am judecat pe dreptate, împreună cu tot divanul, şi v’am dat Domnia Mea să fiţi rumâni sfintei mănăstiri, cum se cade şi cum aţi fost şi mai nainte, pentru căci aţi dat bani la Mihnea Voevod făr’ de cale şi fără dreptate şi să vă ia şi cărţile domneşti, care v’au făcut Mihnea Voevod de judecie, iar voi să lucraţi la sfînta mănăstire precum vă este obioeiul, şi să ascultaţi de părintele legumenul Ştefan de ce vă va da învăţătură, cum aţi ascultat şi mai dinainte vreme. Iar voă de vă va părea cu strîmbul şi veţi avea vre-o intrebăciune, să veniţi de faţă, pentru că aşa este învăţătura Domniei Mele. Şi însumi am zis Domnia Mea.
Io Gheorghie Ghica Voevod.
Avgust 28, leat 7168.
Procit vt. logofăt.
Cf. tu aceiaşi condică (f ii. 3.- i) cartea lui Grigure Ghica Voevod către mănăstirea Sadova, cu acelaşi cuprins (it Ianuarie 1661), şi porunca lui către un slujitor domnesc să ridice de la rumânii din Girleni cărţile de judecie ale Iul Mihnea (13 Ianuarie).	___________
www.dacoromanica.ro
AUREL SACERDOŢEANU
ACTE DRĂJNENE
www.dacoromanica.ro
Acte drăjnene
Elevul micii Lupea îmi pune la îndemână actele de faţă din Drajna-do-Sus (Prahova), pe care le comunic la rânduMni, cu gândul că pot contribui la istoria locală, aşa cum contribuie actele din împrejurimi de la Chioajde sau de pe Valea Teleajc-nului cunoscute mai d’imiinle.
I.
1670 Iunie 15. Zapisul lui Chirtop iuzhaşa prin care îşi vinde partea lui de moşie din Stăneşti şi Căi unul.
4- Adăcă cu. Chirlop iuzbaşa] ot Călugărăni, dat-am zapis meu la măna lui Stan Dorobanţ, cum să să ştie că mi-ani văn-dul partă mă dă moşie din Slănăşli cătă să va afla şi sa va alăgi şi în că[m]pu şi apă şi în pădură şi în ('şi in) silişti şi în muntă, şi păstă tot hotarul cătfi s’ar alăgi partă mă în hotarul Stănăştilor şi al Cătunului, să fie volnicu cu acăsta al mău zapis să stăpănăscă, el şi făcorii lui şi năpoţii lui, câţi Dum-năzău îi va dărui. Şi am vândut eu dă a mă bună voi, năsilitu dă ni mala. Şi am dat pă bani gata ughi 13.
Şi căndu am făcut acăstu zapis fosl-au mulţi om bunii, cară vor iscăli mai jos, ca să să crează.
Pis Iunie dni 15, leat 1670.
Eu Chirtop.
-j- Eu Draghie Roşilu. -f- Mălin Roşilu.
Bran Port(an,J
+ Şirbu.	'
+ Eu Radul bratie ego Stăpân.
www.dacoromanica.ro
Aurel Sacerdojeanu
ii.
1672 (7181), Oct. 15. Zapisul prin cari* Nenciul şi Jidul din Drajna, cu feciorii, pun zălog partea lor de moşie lui Neacşul Dorobanţul din Văleni.
4- Adecă cu Neancul, i braţe ego Jidul, i Radul fecorul Jidu-lui, i Şerban snă Dragosin, dal-am zapisul nostru la mana Neacşului Dărăbănţul ol Văleani, ca să-i fie de bună credinţă precum să să ştie că am pus zălog partea noastra ci • moşie de la Drajna, care să cheamă Aldească, cată să va aleagc peste tot hotarul, ori la Munte, ori în cămpu,. ori în pădure, ori în apă, ori unde să va afla, să aibă’ a o ţinearea şi a o stăpânirea şi să-i ia venitul ce s’ar afla prre acel pământ pană îi vom da banii.
Şi să să ştie cine căte căţi bani au luat. luat-am cu Neangul den preunâ cu frate-aneu_Jidul tl. 6 i orţi 3; şi am Luat eu Radul fecorul Jidului, tl. 4; şi am luat grău ob. 2; şi am luat eu Şerban snă Dragosin tl. 2. Şi căt om ţinia noi banii să aibă a ţinea şi a stăpăni şi dumnealui acastă moşie care scrie mai sus.
Şi căndu s’au făcut acestQ zapis fost-au mlulţi oameni buni mărturie care să vor iscăli mai jos. Şi noi, pentru mai ade-v[ă]rata credinţă, nc-am pus digeti[le la] iscăliturile mai jos, ca să să crează.
Ocftomvrie] dni 15, lt. 7181.
-f- Eu Neancul.
-f Eu Jidul.
-f Eu Radul snă Jidului.
+ Eu Şerban snă Dragosin.
-I- Eu Stănil ol Văleani mart.
*f Eu Itivoiul ot taml, mart.
+ Eu Dragul cizmariul ot tam, mart.
Şi am scris eu popa Muşat ot Văleani, cu învăţătura lor.
[Pe vo:]. + Aceslu zapisu au datu sema că au fostu bani de mijlocu şi s’au fâcutu părţi 5.
in.
1693 (7202), Oct. 7. Zapisul prin care Dragomir iuzbasa din Văleni vinde lui Slan Dorobanţul din Teişani o vie în (lealii! Nucetului.
www.dacoromanica.ro
Acte drăjnene
185
4 Adică eu Dragomir iuz[başa] olVăleani [dal-am] zapisul mieu la măna lui Stan Dărăbanţul ot Tiişan, ca să fie de bună credinţă, cuta să să ştie că i-am văndut vie în dealul Nucetului, însă pogoaui 3 pol, părăgini, drept lei 15, bani gata, mi-au dat în măna mea. Şi o am văndut eu de bună voia mlea, nesilit de nime şi cu ştire tuturor deleanilor şi din sus şi din jos, ca să-i fie lui moşie stătătoare în veac, şi lui şi f eforilor lui şi nipoţilor, căţi Dumtnezău îi va dărui.
Şi cănd s’au făcut acastă tocmeală şi acest zapis au fost loţ deleanii, cari vor iscăli mai jos. Şi pentru credinţă am iscălii mai jos ca să să crează.
Ocftomvrie] dni 7, lt. 7202.
AIzy.zp'.o" Kxzpv>. (sic ?).
-| Ku Dragomir iuz.
Şi am scris eu Manea log. snă popa Negre, cu zisa lor.
Eu Vişan mar.
4 Eu Negoe al Brăgarii, să să ştii că me ata pus iscălitura mai jos şi degitul.
IV.
1694- (7202), Mart 14. Zapisul prin care Neagoe Brăgarea de la Breaza vinde Cămăraşului Iane de la ocna Teişani o vie în dealul Nucetului, la Scoruşu.
4- Adecă eu Neagoe Brăgarea de la Breaza dat-am acestu zapis al mieu ca să fie de mare credinţă la măna dumnealui jupanului Iane Cămăraşul de la ocna Teişanii, precum să să ştie că i-am văndut dumnealui un pogon de părăgine în dealul Nucetului, den coruşu în sus, pă lăngă hotaru. Şi i l-am văndut drept bani gata, tl. 12, ca să-i fie dumnealui moşie o-habnică păn în veaci, .şi cu ştirea tuturor moşneanilor, şi de sus şi de jos.
Şi cănd am făcut acesta zapis fost-au mulţi oameni buni mărturie, care să vor iscăli. Şi eu pentru credinţa mi-am pus iscălitura mai jos ca să să creaază.
Şi am scris eu Manole logof. cu zisa lor.
Mart dni 14, lt. 7202.
-}- Eu Neagoe Brăgarea.
www.dacoromanica.ro
186
Aurel Sacerdoţeanu
+ Eu Neagoe văt[af], mart.
4 Eu Ion logof., mart.
4 Eu Preda cantaragiul, mart.
[Pe Vo:]. Zapisul de viia de Ia Brăgarea cea de la Nucet.
V.
1699 (7207), August 10. Zapisul prin care Dumitru Stan Soroiul din Văleni vinde lui Mihai Păntea o vie cu cramă în Nucet.
-f Adecă eu Dumitra, fămeaeea lui Stan sin Tănasie Soroiul Dorobanţul ot Văleani, dat-am acestu credincos al mieu zapis la măna lui Mihaiu Păntii, pentru să să ştie că i-am văndut nişte păragenă de vie în dealul Nucetului cu crama jumătate şi cu obraliea din sus, cu pământul. Care vie o cumpărase tată-său, precum zapisul lor arată. Şi dep[e] moartea socru-mieu o au împărţit Stan cu frate-său Radul în doo. Şi aşa au ţinut ei pănă au trăit Radul. Şi dep[e] mortea lui ţen copilele lui jumătaate (sic) cu obraţeea, cu crama jum[ă]taale, însă pogoane 2. Şi am tocmii pe pogon pe tl. treisprăzeace pol. şi, dăndu-mi toţi bani deplin în măna mea, i-am dat şi cu zapisul, adecă acesta, să stăpânească cu pace păn în veac, el şi fecorii lui, pentru căc noao copii nu ne-au trăit. Şi am mai luat un copil de sufletu şi am căznit păn la şese ani şi au murit şi acela şi am rămas eu săraacă, că zestrile mealc s’au prăpădit în casă, şi am rămas goale şi datoare, că am cheltuit cu el în boală lui în trei ani căt au zăcut, şi dep[e moartea lui pomenirile liti oe să cade păn la an. Iar nepoţele lui de fraate să-şi ţie partea lor precum s’au împărţit. Iar nepoţii lui de soră n’au nico treabă, căc soru-sa s’au înzestrai mai nainte.
Drept aceia am dat zapisul mieu, să stăpânească cel numit mai sus cu pac[e]. Şi eu pentru mai adevărata credinţă mie-am pus numele mai jos.
Şi marturi au fost care să vor iscăli.
Şi am scris eu Staan logofeţelul, cu zisa ei.
Avg usl] dni 10, 7207.
4 Eu Dumitra fâmeaea lui Stan am văndut.
Eu Popa Păun ot Matiţă, martur.
www.dacoromanica.ro
Acte drăjnene
«7
Popa Damaschin ermonah, mart.
Părintele Pleşa, mart.
Frăta (?) călugăr, martor.
4 Eu Bucur Şonea martu[r], ot Prajna.
4 Eu Gheorghe Soroiul fecor lui Stancul Soroiul, mart.
Eu Mirică sin Enache Pilroiul, martor.
Din Popa Goţi ot Văleani, mart.
Alhanasie călugăr, martur.
Stoica iuz[başa] sin Stan, martur.
4- Stoica iuz[başa] sin Ion ol Văleanii1.
VI.
1720 (7228), Februar 28. Zapisul prin care logofătul Stoica din Cîmpina vinde jupînului State o vie în Nucet, cumpărată de la Stan din Ogretin. La o măsurătoare din 1761, găsindu-se loc mai mult, i se vinde şi diferenţa.
4- Adecă eu Stoica Logofătul ot Cămpina dat-am acest cre-dinăos zapis al miu ca să fie de mare credinţa la măna dumnealui jupănului Static, fratele jupanului Islratie Armaşul ol Cămpina, precum să .să ştie că am văndut dumnealui viia din dealul Nucetului, însă care vie o am cumpărat şi eu de la Stan Dărăbăntescul ot Ogretin, care vie i-au fost şi lui zeaslre a fămeii lui, Alecsandra. Şi o am cumpărat pe bani gata, însă pogonul căte bani tl. 5 pol., care am dat, pe pogoane 3, tl. 16 pol., însă şi un pogon de loc de casă precum scrie şi zapisul cel vechiu al lui Stan la măna mea. Şi, de-i va mai trece lui Stan niscare păragine măsurăndu-sc. ce i-ar mai face, să-i dea jupănul State. Iar eu pe aceste 3 pogoane şi cu locul casei, pe cum scrie mai în sus, i-am văndut acestui neguţilor ca să stăpânească dumnealui cu bună paS[e] păn în vec.
Şi eu încă le-am văndut dumnealui, păsăndu-mi şi mie de dăj-dele domheşti şi fiindu şi eu datoriu la unii şi alţii.
Şi, cănd mi-au dat dumnealui aceşti bani şi am scris şi eu a-cest zapi •, au fost şi alţi oameni buni... şi boieri, care să vor iscăli. Şi i-am dat şi zapisul cel vechiu al lui Stan la măna ju-
1 Popa Păun şi Popa D i naschin au este un signum înainte de iscălitură, iar Din Popa are şi la sfirşit.
www.dacoromanica.ro
188
Aurel Sacerdoţeanu
pinului State. Şi eu pentru mai adevărata credinţă mi-am pus iscălitură, în loc de pecete mai în jos, ca să să crează.
Şi am scris eu Popa Stoian ot Văleani, cu învăţătura Stoicăi Logor. oi Cămţpina.
Fev[ruarie] 28 dni, lt 7228.
Eu Stoica vănzălor ot Cămpina.
[Ceilalţi martori pe cari se conta, lipsesc, actul continuînd ceva mai jos, cu însemnarea:]
La Iunie 15 dni 1761 măsurăndu-să viia, după cum scrie, mi s’aa luai venit o cezvărte de vie lucrătoare, care şi acastă cez-[vărte] de vie o am dat, adică o am văndut dumnealui jupă-nului State, drept bani gata tl. 6. Şi am! luat aceşti bani toţi deplin în măna mea. Şi dumnealui să stăpânească cu bună pace, dumnealui şi tot neamul dumnealui, de către noi şi de cătră tot neamul nostru.
Şi pentru credinţă m’am iscălit.
Eu Stan sin Stan Păntea am văndut.
Şi am scris eu Popa Gheoca, cu zisa lui Stan, şi mart.
’luâvvrjs jjLapTTjpo.
VII.
Î745 (725Ş), April 22. Diata lui Stan Păntea, prin care îşi împarte averea către fii şi lămureşte situaţia unei vii zălogite Logof. Stoica.
+ Aşa las eu Stan Păntea cu sufletul mieu, că, spăimăntăndu-mă de moarte şi păn îmi săntu minţiile întregi, aşa las di-iatli în urma mia fecorilor miei, cine îmi iaste mie dator. Nu-ni iaste nimici mi - dator, nici eu altuia, dator. Iar pănlru moară iaste a mia şi o amu preţuită tl. 30, de o am făcutu trei (părţi, 2 părţi dau să ţie fecorii miei, iar partea mia tl. 10, şi moşîia, iar tl. 30, părţi trei: 2 să ţie fecorii miei, iar o parte iaste a mia, care fac tl 10, să o ţie iar fecorii miei şi să-mi facă pomenire, să-mi facă sărindar 1, şi sorocele toate peste an.
Şi păntru viia de la Nucet, care mia-au fost vie de zestre de li soţîia mia Alicsandra, fiindu vremile pe căndu foamitia şi cuina, o am pus zălogu supt bani tl. 15 şi cu zi, la Logofătul Stoica. lai* jupăn State au mersu de au datu acele tl. 15 Logofătu-
www.dacoromanica.ro
Acte drâjnene
189
lui Sloichii şi au pus oamleni în vie. Iar eu am mersu de am întrebat pe jupăn State, cuml au luat viia? El au zis că o au cumpărat Iar eu i-am spus că iaste zălog cu zi să mi-o scoţ. Iar el au zi., că au băgat vie opt mii de arabei şi opt de butaş, ca să nu-iu pocL mai scooate viile. Iar eu aşja las cu sufletul mieu la caşul morţii, cum că nu i-am făcut zapisiul vânzător, numai să fie zălog la aoel om Stoica Log|of. pogoane 4, cave mi-o cumpărat socru-mieu cu tl. 66.
Ap[ril] dni 22, 7253.
Aşa las cu sufletul mieu.
Şi cănd s’au făcut acaslă diială, au fostu mulţi oameni mărturie.
Şi amfl scris cu Stan diiacon, cu zisa dumnealui.
Eu Popa Radul ol Drajna.
Eu Popa Stan ot Comişăi.
Eu Popa Gheorghe ot Drajna-dc-Jos.
4 Eu Coman Bolăn.
+ Eu Radu Bolăn.
4 Eu Bucur Şonoa.
4 Eu Radu Sindîle.
4- Eu Ilie Cărcujnarul.
Iar, dacă din ’fecori mei n’ar fafi aceste care am zis mai sus, să fie anatema şi să-i blesteme Domnu Isus Ilristos şi de 3 sule 18 sfinţi părinţi de la Ncchie1.
VIII.
1766, August 16. înscrisul Isprăvniciei jud. Săcuieni prin care se fixează schimbul de moşie în Şomoeşti ivit între Stan Panica şi Miclea vătaful, după o carte de sobor.
Sud Saac.
Viind înaintea noastră Stan Păntea ot Drajna cu Micle văl. şi arătăndu-ne Stan o carte a soborului dă la leat 7271 17(52], Dech. 8, ce au avut întrebăcune amândoi, de care vedem că hotărăşte soborul ca să dea altă parte dă imjoşie Micii văt. în moşîia Şomoeşti, şi să-şi stăpânească Stan parte dă moşîle den
1 Postscriptul cu anatema este de altă mină, şi mai puţin caligrafiat.
www.dacoromanica.ro
190
Aurel âacerdofeanu
Ogrătin ce iaste danie dă Radu văru lui Stan, Micii văt., deci Miclea văt. zice ca, căţi stănjăni iaste într’ acea danie, atăţi stăn-jini să-i dea schimbu. De vreme că cererea Micii văt. iaste cu cale, am orânduit pă văt. Tudor, ce iaste văt. dă plaiul Te-leajănul, şi pă văt. Soare şi pă Matei Sersea şi pă Duca căp., ca întâi să meargă să măsoare moşiia ce iaste dă danie Micii văt., şi mergandu să măsoare şi moşiia Şomoiagul şi potrivindu-să moşiile să le dea moşîe pentru moşie, după cum şi holărîre soborului iaste. Şi aşa sa le dea pă la mânu fieşlecăruia iscălite da mai sus orânduiţi acest înscris.
1766, Mai 9.
D. ..., ispravnic].
Ion Dospaţ (?).
IX.
1700, Februar 9. Zapisul prin care moşnenii ogretineşti încuviinţează uiichiaşului Dumitru Ungureanu să facă o cu-rătura în pădurea Ursoaia, plătind dijmă bisericii opt taleri anual.
-ţ Adecă noi cei mai jos iscăliţi moşneni ogretineşti dat-am zapisul nostru la măna lui uncheaş Dumitru Ungureanu i a fiu-său Mihăilă ot Cătun, precum să să ştie că i-am dat noi voe de a-şi face o curătură căt va vrea de mare pă moşiia noastră în pădurea ce să cheamă Ursoaia, care curătură făcăndu-o, să aibă a o stapăni mai sus numit căt va trăi, şi copii lui ac copii, şi să nu aibă voie a-1 scoate niminia dintr’acca cură-lură, atăt din copii noştri, căt şi din rude şi fraţi de moşie ce-i avem, să n’aibă voie a-1 supăra pă mai sus-numitul, pentru că aşa ne-am legat ca să fie al sfintei biserici, să a[i]bă a-şi da dijma locului la biserică, pă an pănă la tl. 8, adecă opt, să fie pentru făclii şi unte-lduu-me, pentru sufletele tutulor moşnenilor cei răposaţi. Şi, pentru că acea curătură o face din pădure temei, să aibă a da dijmă mai căte puţintel pănă să va ajunge curătură bine, şi atunci să înceapă a da căte tl. 8 pă an la cu-tiia bisericei şi numitu să fie datori pă tot anu a-şi da dijma după cum zicem, şi să fie bun stăpân nesupărat de către noi şi de către copii noştri, cum şi către ceilalţi moşneni, pc[n]lru
www.dacoromanica.ro
Acte drăjhene
191
că aşa ne-a[m] legat printr’acestu zapis al nostru şi cu voia şi ştirea tutulor fraţilor de moşie, i a copiilor noştri.
Şi pentru mai adevăraftă] credinţă am iscălit, puindu-ne şi degetile la numele nostru în loc de pecete, ca să să crează.
1770, Fevruar 9.
-i- Eu SlanSu Comişălu, cu [cojpii miei, adevercz.
-4 Eu Petre sin Stancu, cu copii miei. adeverez.
-I- Eu Stan braţ Petre cu [cojpiii miei, adeverez.
+ Eu Ilie Comişălu, cu copii miei, adeverez.
•(- Eu Voicu Comişălu, cu copii miei, adeverez.
Eu Popa Voicu cu copii miei, adeverez.
4- Eu Radu Păntea, cu cetaşii miei, adeverez.
4- Eu Gheorghe Păntea adeverez.
4 Eu Ilie Păntea, cu cctaşii miei, adeverez.
Eu Popa Mihai, cu copii. miei, adeverez.
Şi am scris eu Popa Preda ot Ogretin, cu zisa mai sus numiţilor, şi adeverez.
X.
1779, August 16. Zapisul prin care Stan Pînlca vinde popei Preda din Ogretin două pogoane de vie în dealul Nucetului.
-j- Adecă cu Stan sin Miliaiu Păntea, din împreună cu soţii# mea Stanca i cu copii miei, care mai jos ne vom iscăli, dal-am credincos zapisul nostru la măna părintelui popi Predi ot Ogretin, ca să fie de bună şi adevarată credinţă precum sa . ă ştie că, avăndu eu Stan sin Miliaiu Păntea în dealul Nucetului unu pogonu de locu şterpu, obraţ îmrejurul viei, am văndutu părintelui popi Predi de a mea bună (bună) voe, nesilit de nimenea şi cu ştierca tuturor fraţilor miei şi verilor miei de moşie.
Şi am vă[n]dutu tl. 33, adecă treizeci şi trei, şi aoeşli i-am luoat deplin în mănă.
Şi, căndu s’au făcut acestu credincos zapis, au fost multe mărturii vrenice de credinţă, care mai jos să vor iscăli anume ca sa să crează.
Agtusl] 16, 1. 1779.
www.dacoromanica.ro
192
Aurel Sacerdoţeanu
-f- Eu Stan sin Mihaiu Păntea, împreună cu soţiia mea, vânzător.
Eu Stan braţ Miliaiu, i cu fecori, fiii, martur.
+ Eu Ilie Păntea braţ Stanu adeverezu.
+ Eu Radu Păntea adeverez.
Eu Popa Voico ot Ogretin, mart.
Stancul Comişălul, mart.
4- Eu Stan Vulpea, mart.
Şi am scris eu Stancul cu zisa lui Stan vătaf, şi martur.
+ Eu Simion "Mocanul, mart.
Eu Soare sin Gheorghe Obedea, mart.
[Pj Vo:].
Zapisul lui Stan sin Mihaiu Pantiv de văzarea viei.
XI.
1781, Iulie 30. Cartea de alegere a moşiei lui Ilie Pînlea din Drajna, în urma poruncii ispravnicului judeţului Să-cueni.
Din porunca d-lui Costandiu Filipescu biv vel Comis, ispravnic sud Saac, fost-am orânduiţi să facem alegere şi împărţire moşnenilor de la Drajna-de-Sus, Deci, viind în faţa locului, am făcut împărţire cît locurilor de casă în sălişte satului i făaiitilor, din care ales-am şi lui Ilie siu Mihaiu Păntea un loc de casă unde-i este casa lui, făcăndu-i semne împrejur. Şi i-am ales şi patru lazuri de făn, însă: 1 laz la poiana Urzicarului pe apa Drăjni în sus de sat, i alt laz la poiana Stăcacuc (sic), tot pe apa Drăjni din sus de sat; i alt laz în vărfu la stână; i alt laz de trei fălci în Stăneşti, alăturea cu lazurile frăţinc-său Stan, care laz este cu o ogradă cu porumb ce este în malul Teleajenului. Şi acest laz l-au cosit în multe rânduri Stan Văr-băsan ot Văleni Poiana, să le stăpânească cu bună pace de către ceialanţi fraţi de mbşie aceia.
1781, Iulie 30.
... buc.
Popa Iane ot Văleni.
Tănase Turcul ot Teişani.
www.dacoromanica.ro
Acte drăjnene
193
Petre Turcul ot Teişani. Ilie ot Ogretin.
Slaucul Comişăl ot Ogretin.
XII.
1811, Novembre 29. Zapisul prin care jup. Panca din Văleni a-rendează un laz la Trestia în Stoeneşti pe opt ani.
Adecă noi cei mai jos iscăliţi încredinţăm cu zapisul nostru la taăna dumnealui jupanului Panca neguţătorul ot Văleni precum să să ştie că i-ain dat dumnealui im laz ce-1 avem în Stăneşti, ce să numeşte la Trestiia, care este pă din sus de să hotăreşte cu nenea Die Păntea, pănă în măceş, şi pă de la vale cu văru-meu Zanhir, şi pănă în vălcelu, în arendă în ani opt, în tal. 60, adecă şeaizeci, cari bani i-am şi primit deplin în mă-nile noastre. Şi dumnealui să stăpânească cu pace, fiindcă a-cest laz noi l-am răscumpărat de la părinţii noştri.
Şi spre mai bună încredinţare ne-a[m] pus numele şi degetile în loc, de pecete, ca să să crează.
1811, NoemV. 29.
+ Eu Toader Cojocaru zet Stan Păntea, ce-i zice şi Beţiv, ot Drajna-de-Sus, adeverez.
-I- Eu Balaşa suţiia lui Toader, adeverez.
Popa Nachi, mart.
Eu Ilie sin Ion Comişelu ot Ogretin, martor.
Eu Ion sin Manea Comişelu ot Ogretin, mar tur.
Şi am scris eu dascălu Dumitrachi ot Văleni, cu zisa dumnealor, şi martor.
(Pe foaia dublă:)
Zapisul Bălaşi sin Stan Păntea ot Drajna-de-Sus, pentru im laz ce l-am luat. în arendă pă opt ani, lazu din Stârneşti.
Zapis a[l] l[ui] Toader zet Stan Păntea cu soţiia lui Bălaşa, pentru un lazu făn. ce-1 dă în arendă în ani, 8, laz din Stăneşti, ce să numeşte Trestii.
1811, Noemv. 29.
13
www.dacoromanica.ro
194
Aurel SacerdoţeanU
XIII.
1814-1 Ianuar 5. Zapisul prin care jup. Pancadin Văleni arendează pe încă şase ani lazul de la Trestia din Stăneşti, după expirarea termenului din zapisul de la 29 Nov. 1819.
-|- Adecă noi oei mai jos iscăliţ încredinţăm, cu zapisul nostru la măna dumnealui jupănului Panca neguţător ot Văleni precum să să ştie că i-am mai văndut lazu cel care să cop prinde tot în fata acestui zapisu în arăndă în ani şase, cu tocmeală în tl. 50, adecă cincizeci, pe aceşti şase ani, care bani i-am şi primit toţ deplin în mănile noastre; însă şi dumhealuj să aibă a Stăpâni, după ce să va împlini soroc[ul] cel din faţă za-pisului, apoi să să mai stăpânească încă şase ank după cum mai sus arată.
Şi noi spre mai bună încredinţare ne-am iscălit, puindu-ne şi degetile la numele noastre, fiind şi alţi omeni streini faţă, care mai jos să vor iscăli de marturi.
1814, Ghenar 5.
-f Eu Toader împreună cu soţiia mea Bălaşa adeverez.
Popa Nachi, martor, ot Văleni.
(Loc alb pentru iscălituri.)
Şi am scris eu Ilie Logofăt, cu zisa mai sus tnumiţilor, şi săntu şi mar tur.
(Pe foaia dublă:)
Ipacu l-au mai datu pă ani 6, după ce să va împlini aoeşti opt; apoi să-l mai stăpănescu 6, care să fac toţ ani 14,: de la 811, Noemv. 29, pănă la 1825, Noetnv. 291.
XIV.
1816, Mart 10. Zapisul Dinului sin Panait prin care schimbă cu jupînul Ilie din Drajna cîteva răzoare de vie şi vinde o parte.
+ Adecă eii cel mai jos iscălit încredinţez cu z'apislul meu la măna dumnealui jupănu Ilie ot Drajna-de-Sus precum să să
1 Zapisul acesta şi cel de la no, xn sînt scrise pe o filă, Iar însemnările neguţătorului Pană pe duplicatul filei.
www.dacoromanica.ro
Acte drăjnene
195
ştie că, învoindu-ne cu nişte răzoară de vie în dealu Nucetului, însă loc măsurat vie lucrătoare, care a.u şi lucrat-o acuş o jumătate de pogon, iar viia ce i-am dat dumneallui pentru schiinbu. care au stăpănit-o Gheorghe Călăvie şi cu Bucur Ba-lca, să aibă dumnealui logofăt din păn doo, căt să va găsi, să o stăpânească, iar pentru jumătatea de pogon ce i-am dat dumtaealui jupăn Ilie alaturea cu a dumnealui, me-a mai dat încă şi tal. 60, adecă şaizeci, că aşa ne-am învoită, de a nostră bună voie. Şi am şi primit şi bani toţ deplin în măna niea.
Şi spre mai bună încredinţare i-am dat acest zapis, iscălin-du-mi mai jos, puiudu-mu şi degelu la numele meu, în loc de pecelie, ca să crează.
1816, Mart 10.
-I Fu Din sin Panailu ot Izvoară adeverez la acest zapis.
f Eu Toader sin Stan Păntea, martur.
4- Eu Părvu ot tam, martur.
-I- Eu Din sin Borucea, martur.
Eu Sandu Mălin (?), martur.
Eu Toader Sutuşu cu măna mia.
Şi am scris eu Ion Logofăt ot Podeni-Vcchi, că zisa mai sus numiţilor; şi sînt şi martur.
XV.
1826, Ianuar 21, Jalba Ioanei Pîntea către Grigore Ghica-Vodă pentru necazurile ce sufere din partea rudelor fostului ei soţ cu privire la moştenire.
Prc: înălţate Doamne,
Cu lacrămi fierbinţi şi cu genunchi plecaţi jel-uesc mili şi bunătăţii înălţimii Tale ca, la leat 816 aflăndu-mă în casa părinr-ţilor miei încă nemăritată, m’au cerut la părinţii miei întru căsătorie şi nr’au luat un Ilie Păntea manzălu din Drajna-dcr Sus ot sud Saac, carea mjergănd la casa numitului, au. au îngăduit părintele protopopul de a ne cununa, fiindcă mai ţinuse încă trei neveste înainte-mi. Şi am trăit cu numitul de atunci pănă în postul Paştilor, cănd ş’au dat obştescul sfârşit,
www.dacoromanica.ro
m
Aurel Sacerdoţeanu
După Hnbartea răposatului rudele numitului îmi cer parte din casă. Ci, fiindcă taie cu răposatu mie-au rămas trei copii nevărz-nici şi doo pietri de fete, va fi cu pacat a mai pretendorisi şi rudele parte.
De aceea fierbinte mă rog înălţimii Tale, ca unui iubitor al dreptăţii şi tată al săracilor, să te milostiveşti asupra mea, asupra ticăloşilor miei copii, a fi luminată porunca înălţimii Talc către dumnealor boeri ispravnici ai judeţului de a supune rudele răposatului a urma după diiata ce avem lăsată de răposatu.
Şi cum va fi mila Mării Tale asupra ticăloşii melc.
A Mării Tale
prea plecată roabă,
Ioana, văduva ot Drajna-dă-Sus din sud Sac.
(Pe Vo:)
Io Grigore Dimitriu Ghica Vv. i gospodar zemli vlahiscoe. D-voastră, ispravnicilor ai judeţului, veţi vedea jalba aceasta, pentru care poruncim să cercetaţi, şi la dreptatea ce va avea jălui-să-şi aflr, cuviincioasa îndestulare şi să îndreptaţi. Iar, neodih-nindu-să vre-o parte de acolo cu cercetarea dv., în scris să-i sorociţi Ia Divanul Domlniei Mele.
(L. S.)
1826, Ghenar 21.
Vel Logof.
(Jos:) Vel Clucer.
XVI.
1836, Novembre 30. Porunca Isprăvniciei judeţului Săcueni către Ioana Pîntea să se înfăţişeze la judecată cu Neculai Boieroiu din Văleni, pentru moştenire.
Sud Saac.
Ţie, Ioano oL Drajna-dă-Sus, fiindcă ai pricină dă judecată cu Neculaie Boieroiu ot Văleni pentru rămasul taumi-si ce au
www.dacoromanica.ro
Acte drăjnene
197.
ţinut iii căsătorie pe Ilic Panica, primind porunca noastră să te scoli îndată, să vii la isprăvnicat ca să te înfăţişezi la judecată înaintea noastră, aducănd din preună şi diiata numitului Ilie. Iar nefiind următoare a veni, să ştii că vei fi adusă cu slujitor, plătind şi treapăd.
Să vie din preună cu tine şi aceşti dă mai jos arătaţi, fiind Lrcbuincioşi.
1826, NoemV. 30.
(Iscălitură.)
Popa Dumlitru ot Nucet.
Popa Ion ot Ceraş.
Popa Stan ot Drajna-dă-Sus.
Bălaşa Păntoaia.
XVII.
1832, Mart 24. întâmpinarea Ioanei Păntea către judecătoria judeţului, să reţină pe polcovnicul Panca în vederea judecăţii asupra stăpînirii ilegale a unei livezi de pruni.
Cinstitului prczedent al judecătorii judeţului Saac, prea plecată
jalbă.
Cu plângere fac arătare cinstitei judecătorii pentru d-lui polcovnicul Panca, că dumnealui în silnicie puindu-să, încă de sănt şase ani, îmi culege o livede de pruni ce este pă stănjănij moşii mele şi cumpărată de la un Mihăilă Ungureanu ot Că-tunu, după zapisul ce-1 am. Şi numitu polcovnic, după cum mai sus zic, în silnicie mi-o stăpâneşte, cu oe cuvânt nu ştiu.
Pentru care mă rog cinstitei judecătorii, fiindcă numitu să află aici, să i să poruncească a sta până ne vom înfăţişa la judecată.
Plecată şi supusă,
Ioana Păntoaia ot Drajna-de-Sus.
(Pe Vo:)
Prezedent judecătoresc al judeţului Saac.
Dumneata vătaşe de aprozi, mâine să înfăţişezi pă a m'ăndoă părţile la judecată.
1832, Mart 24.
Prezedent, D....
www.dacoromanica.ro
Aurel Saeerdoţeanu
19$
Toate actele acestea rămtn ta posesia tatălui elevului mieu, loan D. Lupea, din comuna Drajna-de-Sus, jud. Prahova. Ele au făcut parte dintr'o colecţie mai mare, de oare ce, probabil in vre-un proces, fiind presintate In instanţă, au fost însemnate cu menţiunea: .Văzut de noi la inventariere, la 31-12 1880, Moldoveanu*, afară de cele de supt numerele 1, 8, 12-13,15-17. Cltimea actelor presintate, avind numere de ordine intre 106 şi 154, arată bogăţia lor In acest ţinut. O bună parte din ele au fost distruse, după mărturisirea posesorului, de un bătrin care, adus să i ie cetească, le găsia inutile.
Am avut cindva ocasia să cetesc citeva sute de acte ale archivei Filipescu-Drăjneanu spre a alege pe cele necesare unui proces, care au şi fost transcrise de Archivele Statului, Bucureşti. Mi-am putut astfel da sama de ce importantă viată locală a fost trăită In acest drum al Braşovului, unde moşnenii se judecau generaţii întregi pentru clte un petec de pămint şi unde Domnia nu intervenia declt arare ori. Cum nu se ştie de soarta acelor acte, care prin numărul lor şi prin unitatea proprietăţii ar fi format un material de mina tntău, atit pentru clasele sociale, cit şi pentru evoluţia proprietăţii, cred că aceste puţine acte disparate pot forma un material preţios cercetătorului.
Ca limbă presintă oarecare interes, de Sceia in transcriere am dat pretutindeni valoarea ă = s, i a= q şl a, ea=•fe) •fe are dese ori valoarea unui e accentuat. De asemenea se observă infinitul lung, ca In „a o ţinere* sau „a o stă-plnire* din documentul I.
E de observat, ta primul document, caşul rar de datare de la Hristos; In altul menţiunea cărţii soborului, probabil format din bătrtnii satului, care trebuia, in această vreme a reformelor, să fie întărită şi de administraţia oficială. De asemenea se poate vedea cum îşi făcea cineva proprietate prin curătură, cu Învoirea moşnenilor, şi cum, in sfirşit, o jalbă dată lui Vodă, „iubitor al Dreptăţii Şi tată al săracilor*, găseşte răpede unei Împricinate calea judecăţii, de şi e chemată drastic la înfăţişare.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pagina
Munşa’at al-Salatin al Iul Rukhsanzade Ahtned Feridun, et-tevkii (pomenit şi supt numele de Ahraed Feridun Bei nişangi) ca izvor pentru istoria "Românilor, de dr. Andrei Antalffy ....	5
Documente privitoare la Domnia lui Mihail Radu (Mihnea 111), culese mai cu seamă din Archivele Veneţiei, de Al. Ciorănescu:
Introducere.....................................................27
I.	Documente privitoare la soliile lui Mihail Radu-Vodă in Apus:
A. Solia Iul Gabriel Thomassy (1658-1659)	.....	33
B. Solia Iul Grigore de la Chiprovaţ (1659-1660) ....	89
II.	Miscelanee veneţiene ............................ .	.	.	119
III.	Documente interne privitoare la Mihail Radu ....	157
Acte drăjnene, de Aurel Sacerdoţeanu ........	183
www.dacoromanica.ro
ERRAT A
p. 38, r. 21,	în	loc de		discersi, se	va	ceti discorsL
. 47 , 20	»	n	n	esser „	n	„ essi.
» 50 » 14	n	»	m	to „	n	. io.
. 78 . 26	n	n	n	lui Motta,	n	„ la Motta.
. 85 , 25	w	m	n	ne „	n	. ni.
, 90 , 21	»	a	n	sino „	*	„ siano.
. 93 „ 9	n	n	n	digmem n	*	„ dignum.
www.dacoromanica.ro