Buletinul
Comisiei istorice a României
Voi. VIII.
BUCUREŞTI
Tiparul aşezământului tipografic „Daiina Romanească Vălenii-de-Munte
1929
www.dacoromanica.ro
COMISIUNEA ISTORICA A ROMÂNIEI ÎN 1929
N. Iorga, preşedinte D. Russo, membra f. Nistor, „
S. Puşcariu, „
Al. Lăpădatu, „
R. Caracaş, secretar
www.dacoromanica.ro
Buletinul
Comisiei istorice a României
Voi. VIII.
bucureşti
Tiparul aşezământului tipografic «Datina Romanească" Vălenii-de-Munte 1929
www.dacoromanica.ro
Buletinul apare prin îngrijirea Preşedintelui Comisiei
www.dacoromanica.ro
N. IORGÂ
Documente botoşănene
www.dacoromanica.ro
Documente botoşănene
1.
Noi Ioan Theodor Vvda boj. milostiiu gspdar zămle moldavscoi.
De vreme ce ni-au înştinţat Domnie Mea că la târgul Botoşani este trebuinţă ca să fie o şcoală domnească pentru învăţătura copiilor, după cum au fostu şi mai înnainte, iată dar şi Domnie Mă am dat voia să să facă afiastă şcoală la târgul Botoşani, şi s’au poroncit la Vornecul de Botoşeni ca să găsască dascal să pue la şcoala aceia, şi pentru osteneala dascălului s’au făcut orăn-duială din banii Botoşanilor, adică din tot Cfertul câte cinci lei, care bani să-i dea Vcrnecul de Botoşeani, de vreaire ce i să ţine în samă la socoteală. Aşijdirea am mai făcut Domnie Mea milă cu dascălul ce va fi la şcoala acasta, şi întăiu el să fie scutit de bir pe capul lui şi, de toate alte dări şi angării, oricâte ar fi prea alţii în ţara Domnii Meale, el nimărui nemică să nu dea. Aşijdirea şi la vreamea deseatinii ş’a goştinii pe cinzeaci stupi şi pe cinzeaci oi să aibă a plăti boereaşte, şi pentru un om strei-i ce ş’ar găsi făr dea bir în Visterie, încă l-am ertat Domnie Mea, să fie scutit de bir pe capul lui şi de toatea alte dări angării, oricâte ar fi pre alţii, el nimărui nemică să nu dea, ca să fie numai pentru slujba casii lui. Şi, pentru ca să nu să strămute niciodată aî-astă şcoală de la târgul Botoşănii li-am întărit Domnie Mea târgoveţilor de Botoşani cu acest testamint al Domnii Melea. Şi poftim Domnie Mea şi prea alţi luminaţi Domni, ce Dumnăzău îi va orăndui în urma noastră cu Domnie aceaştii ţără, să nu străce şi la aăasta ce am făcut Domnie Mea cu lăcuitorii acestui oraş, ce mai vârtos să întăriască pentru a lor veCnică pomenirea.
Io loan Voevod.
(Pecete octogonală.)
Let 726£, Dech. 28 dni.
Dimitraşc^r 3-ti Lgoft. procitom,
www.dacoromanica.ro
6
N. Forga
2.
1767, 31 Maiu. Danie a lui Grigorie Calimah către Sandul Sturza biv Vel Stolnic: un Ţigan domnesc, Grigorie Ungurianul.
3.
1776, 9 Decembre, Grigore Alexandru Ghica către Anthim Irinopo-lios şi Costandin Vărnavbiv Vel Ban, Nano biv Vel Portar, Manolache Dimache biv Vel Jăc., Vornicii de Botoşani, pentru că „Dimitrie Ghe-orghiu, neguţetor de la Botoşani, s’a plîns pentru Biserica Domniască din târgul Botoşanilor, care biserică iaste de piatră, zidită întru cinste şi lauda Preasfintei precuratei Născătoarei de Dumnezeu şi purure feOoarei Măriei, a cărie biserici epitropiia şi purtarea de grijă de căţva ani iaste încredinţată numitului neguţetor": „a avut puţintel loc la faţa târgului" şi „în anii trecuţi unii din târgoveţii de acolo au cerut voe să-ş facă căte o dugheniţă pe locul bisericii pentru alişverişul lor şi să plătiască la biserică bezmenul locului pe tot anul, făgăduind că şi dughenile după moarte lor le vor afierosi la biserică pentru pomenirea lor", ceia ce se face, dar „să nu să întindă mai mult, să calcea pe ţintirim" şi „cu femeaile lor şi cu copii în dugheane să nu şadă, cea numai ei salt cu marfa ce vor avea în dugheane, pentru ca să să păzască locul bisericii curat şi neasuprit". Dar, de la un timp, epitropul, „căutăndu-şi neguţetoriia sa pentr’ alte părţi de locuri, zăbovind cu anii", nu se observă condiţia: „s’au obişnuit unii să trăiască cu femei şi cu tot calabalâcul lor prin dugheane" şi ieau loc „pe ţinterim, în ograda bisericei, peste mormănturile morţilor, acolo, în faţa bisericei, făcând şi grajduri de cai şi găinării şi alte lucruri necuviincioase, osebit că tot într’a-cele dugheane s’au deschis şi furme1, lucru primejduitor, fiind desime, şi lângă biserică". Apoi unii, dughenile „li-au scos la vânzare şi li-au vândut altora, nesocotind, nici întrebând atăt vânzătorii, căt şi cumpărătorii, de are biserica protimisirea ca să le cumpere". „Sînt câţiva bani din bezmenul locului care de la vreamea turburărilor încoace biserica niciun ban n’au luat." Să se cerceteze. Să se îndrepte relele şi să se iea sama lui Dimitrie, „încărcăndu-l la socoteală cu luature şi scăzăndu-1 cu daturile, ca să să sigurisască
‘ Pitării.
www.dacoromanica.ro
Documente botoşănene
7
şi, sama fiind de mulţi ani necăutată şi făcând samă curată şi lămurită, să o iscăliţi şi să o daţi la măna lui Dimitrie".
Pecete octogonală cu chinovar.
Profit. Vel Logft.
S’au trecut la condica Divanului: Logt. de taină.
4.
Alexandru Constandin bjiu milostiiu gospodar zemli moldavşcoi.
Facem ştire cu acastă carte a Domnii Mele că Dumitru Parlafes din târgul Botăşenii s’au aflat datoriu cu câţiva bani lui Tudor Albineţul din Botoşeni şi lui Dumitru Butcariul din laş de mulţi ani, şi, după multe vadeli ce ş’au pus, neavăndu purtare de grijă ca să plătiască bani, la cea de pre urmă săngur el au arătat că altă putere de a plăti banii nu are, făr numai nişte casă cu livadă ce are în târgul Botoşenii, cari sânt puse la numiţii datornici amanet: au cerut ca să să scoată la mezat, să să vănză şi să să plătiască de datornici, apoi, de altă parte, şi datornicii lui cerăn-du-şi prin jalobe înplinire banilor, întăiu s’au scris carte Domnii Mele catră Vornicii de Botoşeni de au cercetat pentru acea casă cu livadă şi, înştiinţindu pe Domnie Mea că să află driaptă a lui Parlafes, făr de pricină, apoi după cerere amănduror părţile s’au poroncit printr’a noastră domniască carte Vornicii de Botoşeni de au pus telal şi au strigat casa cu livada la mezat, nu numai suma zilililor (sic) ce prin carte au fost rânduite, ce încă mai mult, peste doî luni de zăle, şi s’au adaos de cătră muşterei 300 lei, dar al nostru cedincos boeriu d’ Constandin Balş biv Vel Paharnic, fiindu-i megieş, au dat 320 lei şi, mai trecăndu câteva zile la mij' loc şi negăsindu-să nime ca să de mai mult măcar un banu peste suma t-au dat dum1 Pah., au rămas cu acastă sumă asupra dumi-sale. Care bani a mezatului i-au numărat deplin în măna acist credinîos boeriul Domnii Mele dum1 Ilie Catargiu Vel Vor'', de i-au înpărţit pe la datornicii lui Parlafes. Drept aceia dăm şi întărim stăpânire dumisale Pah. asupra acei casă cu livadă ca să aibă a o stăpâni cu bună pace şi ’ăr de nicio supărare de cătră ni-mene ca pe a dumisale driaptă ocină c-au cumpărat-o de la sultan mezat pe drepţi banii dtţmisali şi să-i fie carte acaşta a Domnii
www.dacoromanica.ro
8
N. lorga
Mele de întăritură statornică, neclătită şi neruşiită nici odinioară în veci, care s’au întărit cu a noastră domnească pecete.
... Vel Vornicu proCtih.	1784, Oct. 6.
(Pecete din 1782.)
5.
De vreame că moartea iaste ca un furu şi la nimene nu dă ştire, ce fără de veste vine, după cumu pre largu o adeverează sfânta şi dumnezeiasca Evanghelie prinu dumnezeescul cuvânt ce zice că, de ar şti stăpânul casii când va veni furul, ar privighiia şi nu ar lăsa ca să-i sape casa lui, de carea înfricoşat cuvânt având temere şi eu, Origoraş Quşul din Botoşani, şi văzăndu-mă că mă aflu la vârsta bătrâneţilor şi mai vârtos la slăbăciune şi la boală grea, dar încă mai nainte fiindu-mi întru toată întregimea minţii mele şi fire, am făcut acastă a me adevărată diiată, care o am lăsat-o în mâna copilului mieu Toader, şi, fiindcă eu numai aceşti doi copii am, pe acest Toader şi pre fiica me Catrina, dar nice alte acareturi nu am, fără de căt casile meale, în carele am lăcuit, şi cu pivniţa supt casă, carea casă să hotărăsc din sus cu locul ratoşului dums. Pit. Chiriiac Crăstiianu, iară pe din gos să hotărăsc cu zăplazii besericii Uspeniii, care razimă în şcoala gpod, şi, în vremea cănd am măritat pre fiica me Catrina, copilul mieu Toader fiind fără de vârstă, eu am dat casile Catrinii să le stăpăniască, pănă cănd va creşte copilul şi va veni la vârstă, şi atunce să vor învoi ca nişte fraţi, după cum pre largu adeverează zapisul ce l-am dat atunce la măna fiicii meale Catrinei, dar, avănd eu trebuinţă de bani, am luat atunce 20 lei de la ginerile mieu Eni, carea bani într’acestaş chipu am scris zapis, şi ca să şi-i scoată din chiriia casilor, deci de atuncea şi pănă acumîi, trecând ani Ia mijloc, tot fiica mea şi cu ginerile mieu au stăpânit casile, dar am însemnat la izvod anume chiriia ce au luat de pe casi cu pivniţa de la cei ce au ţinut, şi atăţa bani au luat: 9.059 de lei, pănă la velet 1788, Oct. 26, şi, fiindcă au mai tocmit casile şi au făcut şi doî dugheni alăturea tot pe acel loc al mieu, cheltuiala acelor doî dugheni, cum şi acele doî şutea de lei ce-mi didesea şi alte meremeturi ce au făcut toate, şi li-au scos din chiriia caselor, osebit de şidere şi de odihna lor. Drept aceia, acum, viind copilul la vârstă, socotit-am după driapta datorie părin-ţiască şi într’acestaş chip le hotărăsc cu limba mea *, acele doî du-
www.dacoromanica.ro
Documente botoşănene
9
ghene ce sănt alăture cu crăema, cu locul lor, căt slujeşti, atăt în curmeziş, căt şi în lung, pănă în păretele grajdului de spre du-gheni, să fie a fiicii mele Catrinii, şi să şi le stăpăniască cu pace, dar din păretele acestor doao dugheni la vale locul pănă în ză-plazii besearicii, crăema cu pivniţa şi cu grajdiul din dos, aceste le afierosăsc fiiului mieu Toader, să le stăpăniască cu pacea în veci neclătit. Pentru care afierosire îl însărcinez să-mi poartea de grijă, întru toată rămăşiţa vieţii meale, pănă la moartea mea, cum şi la moarte mea, şi după moartea să-mi facă trebuinfioasele griji, dăndu-mi şi sărindar, şi să-mi facă şi o făntănă, şi să mă grijască ca pre un părinte al său, după cum îi va fi cu putinţă. Iară fiica me Catrina şi cu ginerile mieu Eni să-şi stăpăniască aceale doî dughene în pace, după cum mai sus le hotărăsc, şi să fie mulţămiţi cu acelea, căci ei, de cănd stăpânesc casăle cu totul, nu numai cheltuiala lor, ce şi mai mult ş’aa întors. Dar încă, fiindcă eu, cănd am măritat pe fiica me Catrina, în zapisul ce l-am dat după a lor făgăduinţă aşa scrisăsăm: casă mă odihnesc şi euîntr’o căsuţă din dos ca un om slab şi bătrânu; dar nu m’am putut nimică odehni, că în multe rânduri m’au bătut şi m’au dat şi afară şi am umblat pe uşile altora şi nice o ocrotire sau odihnă n'am avut de la dânşii, că pănă şi capul mi-au fost spart odată ginerile mieu Eni. Drept aceia să-şi stăpăniască parte lor ceia ce le hotărăsc, şi copilului să nu-i facă nice o supărare, căt de puţină, fiindcă şi cu a sa bună priimirea şi cu a mea cunoştinţă ce am cunoscut, că are dureri de inimă spre al său părinte, l-am însercinat cu purtarea de grijă a rămăşiţii vieţii mele şi altelor ce s’au zis mai sus. Drept aceia am făcut adastă a me adevărată diiată, înnainte cinstiţilor marturi ce sănt mai gos iscăliţi. Iară carea nu vor urma după ale mele hotărâri întocma deplin, după cum li-am împărţit mai sus, să fie blestemat de Domnul Dumnezeu şi de precurata a sa maică şi de toţi sfinţii, şi de mine neertat să fie, iară, de vor ţine părinteştile mele hotărâri, după cum mai sus le afierosăsc părticelele lor, să fie ertaţi de Domnul Dumnezeu şi de precurata a sa Maică şi de toţi sfinţii şi de mine să fie ertaţi şi blagosloviţi în veci, amin. Şi pentru mai adevărată încredinţarea m’am iscălit mai gos cu mănă me.
1787,	Oct. 26.
Eu Gligoraş Guşul adeverez.
Eu Toader Pisoţchi m’am întâmplat.
www.dacoromanica.ro
10
N. lorga
Isaacu, preot ot Sfnta Vineri, m’am tămplat faţă.
Theofan, preut ot Sfetii Gheorghii, m’am tămplat faţă.
... m’am întâmplat faţă la facerea acestii dieţii.
Chiriac preot m’am întâmplat faţa, de la bisărica Manolcsii Ovidenie.
Costandin Iuraşcu preot m’am întâmplat şi, văzind faţă pe Gli-goraş Guşul, am iscălit.
Eu Ianachi Făclieri i Stan m’am întâmplat faţă.
Eu Toader Gulii m’am întâmplat faţă la facere dieţii acestiia.
Eu preutul Grigorie, de la Pogorârea Duhului Sfintti, am iscălit cu zisa moşului Grigoraş Cuşu.
Lupaşcu Ioan libirat înpfărătesc].
ACastă diiata o au făcut-o mai sus numitul inaintea noastră cu a sa bună voinţă.
Şă, făcând cerere şi rugămintea, o am iscălit-o şi noi cu a noastre iscălituri.
Mău protopop Botşan.
Şi am scris cu zisa numitului de mai sus, Ştefan diiac.
6.
Cu mila lui Dumnezeu Alexandru loan Calimah Voevod.
Să face ştire cu acest hrisov al Domnii Mele că prin jalba cea ni-au dat epitropii rânduiţi asupra bisăricii Ospenie şi a şcoalei de acolo din Botoşani, anume Theodorî Mustiaţă şi Grigoraş Avram, au făcut arătare că au hrisov gspod de la fratele nostru Mihail Costandin Suc Vvod., cuprinzătorii că dă danie şi afiero-săşte pe bisărica Ospenie la şcoala din Botoşani, dinpreună cu toate dughenile şi afierosările cea are şi va ave şi de acum în-nainte, rugăndu-să ca să sa întăriască şi de cătră Domnie Mea acastă aşăzare. Deci, cercetând Domnie Mea şi văzăndu-să şi hrisovul gpod şi socotind a fi cu cale a să afla şcoală acolo, în târgul Botoşanii, iată şi de cătră Domnie Mea asămine să hotărăşte prin hrisovul acesta la bisărica Ospenie să fie afierosire la şcoala de acolo din Botoşani cu toate dughenile şi afierosările cea are şi va avea, şi tot numiţii de mai sus să fie epitropi, atăt asupra şcoalei, căt şi asupra bisăricii, îndatoriţi fiind a preveghe totdia-una şi a av& purtare de grijă spre întemeeare şcoalei şi a bisăricii, şi din veniturile bisăricii cea va prisosi afară din trebuinţa bisăricii
www.dacoromanica.ro
Documente botoşânene
11
să aibă a agiuta pe ucenici săraci iubitori de învăţătură care vor năzui la acea şcoală, şi, oricând vor veni la lipsă de dascal elinesc, să aibă a arăta la Preaosvinţie Sa părintele Mitropolitul şi la dum. epitropii şcoalii ceai mari de aicea, din oraşul Eşii, ca să rânduiască dascal de aicea, şi liafa dascălului elinesc, căt şi a dascălului de carte bisăridască şi de carte moldoviniască, să-i dea din venitul şcoalelor nelipsă. Şi spre agiutorul şcoalii aceştie hotărâm Domnie Mea ca să aibă şi doăsprezăci liude scutelnici. Drept aceaia po-roncim Domnie Mea dum. Vel Vist. ca să-i treci la izvodul de scutelnici cea iaste cu pecete gpod în Visterie, şi să-i aibă nesmintiţi de acum înnainte. Poftim dar Domnie Mea pe alţi fraţi luminaţi Domni pe carii Svăntul Dumnezeu îi va orăndui în urma noastră la Domnie aceştii ţări să nu străce acastă rănduială. cea mai vârtos să o întăriască, pentru a Domniilor Sale veCnică pomenire. Scrisu-s’au hrisovul acesta la Scaunul Domnii Mele, în oraşul Eşii, întru cea d’intăi Domnie a noastră la Moldavvia în anul al doilea.
Iscălitura l<o ’AÂâţavSpoi;	La let 1796, Fevr 15.
KaXXip.ctyvjf; Boe6o?ac.	...Vel Vist. proct.
S’au trecut la condica Visterii.
(Pecete românească din 1795.)	Cost. Burchi Clu<\
7.
30 Iulie 1816. Nicolai Hrisoverghi biv Vel Vor. dă „din drepte dughenile mele ce am în oraşul Botoşanilor, în Târgul Vitelor, doî dugheni de piiatră, cu odăile lor din dosu şi cu locul lor, în largu căt cuprind dughenile, şi în lungu cu ogradă din dosu pâră în locul mănăstirii Sfântului Nicolai", lui „chir Dumitru Polihroni, neguţetor de aice, din Botoşani", cu 500 de galbeni „olandeji".
Două iscălituri.
8.
12 Iunie 1811. „Nicolae sin Ilie Alhaz" dă zapis „dumisali doftorului al opştii Antonachi Caruz", căruia-i vinde „o casă aice în Botoşeni, în mah. Vrăbienilor, făcută de mine pi drepţi bani ai mei pe un loc ce am cumpărat cu scămpu (sic) de la Sofia, fiica lui Dumitru Cucuzel prapurcic", pe 11.000 lei. „Mărime locului este adastă; faţa locului de spre drumul cel mare ce vine din
www.dacoromanica.ro
12
N. Iorga
tărgu şi merge spre Treisfetitile din şarampoi lui Hagi Costandin, alăture cu drumul, şi pără în picătură străşini grajdului a Crăste Alecsiu, zet căpt. Sava, sânt doaăzăci opt stănjăni, unde este pus şi o piatră hotară, şi de aice merge măsură spre Amiiazăzi, alăturea cu picătură streşini grajdului Crăste Alecsiu, şi tot alăture cu locul lui, şi pără în locul dumisali. Logft. Ioan Ursuian Papazoglîi sănt şaptezeci şi noaă de stănjăni, unde este pus iarăş o piiatră hotară, şi de acol£ merge măsură spre Răsărit, alăture cu locul Logft. Ioan Ursuian, şi pără în şarampoi lui Hagi Costandin sănt cinzeci şi trei de stănjăni, şi de acole merge măsură spre Amiiază-noapte, alăture cu şaranpoi lui Hagi Costandin, şi pără în drumul cel mare, de unde s’au început întâi cu măsură sănt cinzeci de stănjăni. Şi, luînd eu bani de sus pomeniţi de la dum' toţi deplin în mâinile mele", arată că „o casa ce am avut cumpărată de la un Panaite Avraam cu locul ei am făcut scămp cu numită de mai sus Sofie, fiica lui Dumitru Cucuzăl... Decia, pentru ca să stăpăniască numitul de mai sus cumpărător nesupărat în veci, nici de spre mini, cum nici de spre niamuri i rudenile mele, am iscălit mal gos însumi cu mana me greceşte; iar, întămplăndu-se vr’o pricină de gudecată de cătră rudenii sau de cătră niamurile mele asupra a-ceştii vânzări ce am făcut eu dumisali, eu să am a răspunde, atât la răspunsurile cinstitelor gudecătorii, căt şi la toate păgubirile i cheltueli ce ar fi avăndiî. Pentru care fac rugăminte şi cinstiţii Vorniciei ca să-l încredinţeze şi cu a dumilor sale iscălituri.
NtxoX'XOf; 'IlXia ’AX/âCvjc 6s5ai.ovu) râ avcoQsv.
NixdXaoţ Ms8y]<: XatC’?) ’AoXâ'/îc, [lap-ctc.
Xpiitoţ ’AXsS'.O’) Y-vovac xxi p.apr/]p«.
,Iu)âvv7]~ flava^TjOra) [AaprYjpo.
’Avaatâiir ’hoivvo) piapupio,
IlavoqYjiorrjc: 'Iwâvvw p,aptT|p6.
Xypitwv rswpYÎ&o [lapTipio.
Din poftă dumisali vânzătorului am scris zapis eu Nicolai Dafin (?). 9
9.
1819, 2 Iunie. Pentru Angheli, chihaie de cihodari.
www.dacoromanica.ro
Documente botoşănene
13
10.
Prin acastă a me scrisoare să fie ştiut că d' căpt. Lupul Căli-mănescul, voind a-şi face dugheni şi casă pe moşiia me, la târgul Dracşanu, în drumul cel mari a Botoşanilor, după cuprindire domneştilor hrisoave ci mi s’au dat întru afiasta, l-am priimit a-ş faci binalile arătate şi i-am dat un loc de triisprăzăci stănjini gospd în lat la faţa uliţii pe Uliţa Vechi, rândul de la dial, şi opsprezăci stănjăni gospod în dos locul, socotindu-să întru afiastă lungime şi binaoa între un loc a căpt. loan Cazacliu şi între altu loc, a preutului Pavăl de la Cerchejăni. Pentiu cari stănjăni să aibă a plăti bezmenul locului căte doi lei de tot stanjănul pe fiişticari anu în lat numai; cu cari plată a bezmănului dacă va urma, nestrămutat să stăpăniască locul cuprins, atăt dcum şi urmaşii dumi-sale de apurure, volnic fiind a vindi oricăndu va voi locul cu binalile sale, însă urmăndu-să de apurure plata beznănului pe tot anul nestrămutată, şi de cătră unchiaşii mii nestrămutată. Am încredinţat cu a me iscălitură şi peceti. tn Dracşani, la let 1820, April 23.
... Vorc. Pecete cu C O M A şi două steme supt coroana.
11.
Cocoane Ionică,
M’au bucurat nu puţin bunele ştiinţi ce-mi dai prin scrisoare din 1 Dechv.; îţi mulţămescu de bunele cuvîntări ce-mi aduci asupra păşirii fiului mieu în a doa vrîstă a omului.
Purtările şi sentimenturile ce ţ’am cunoscut în cîtă vreme ai fost aici, aceste vîrtos m’au îndemnat de a te alegi şi a te triimite într’o slujbă delicată, dănd puternice nădejdi că totdiauna vei da dovadă de curăţăniia dum', cu credincoasele şi neprihănitele slujbe, care îţi va fi în tot chipul nu puţin priincoase cătră toată păşirea înnainte.
Din chipul ce îmi însămnezi că ai a păzi în corespondenţiia enteresurilor dum1 cu acei de aici, de agunsu am înţăles şi acum ferirea ce ai de a nu lăsa pe nimine a ave cel mai mic prepus pentru dumneata. Pentru care rămîind eu pre mulţămit, îţi răspund că ai toată voia şi slobozăniia.
Io loan Sturza Vvod.
1824,	Dechv. 12.
www.dacoromanica.ro
N G. PAPACOSTEA
O listă de întemniţaţi olteni
www.dacoromanica.ro
O listă de întemniţaţi olteni
* *
Publicată de N. G. Papaeostea
Catfastijh arătător dă căţi vinovaţi au fost la gros şi li s’au dat drumul.
1823.
1.	Dumitraşco Porcarul ot Şovarna-dc-jos; acesta prigonindu-sa cu Stan Gărbovaţ ot Şovarna şi cu Gheorghe Gărbovaţ pentru pricina moşiei, careli n’au fost următori să meargă la drăgători pămînteni să se jeluiasca, ci s’au dus la Turcul din Baia ce era atunci orînduit acolo şi, parăndu-i, s’au globit de numitul cu tl. 47.
S’au hotărât ca sa le plătească paguba, să dea şi gloaba.
1.	Ion Budacu ot Hotărani cu zapis bun dator armaş[u]l[u]i Stanciu tl. 100; s’au învoit pă taleri 40 şi au ieşit.
2.	Nicola Ioga, Barbul lovan, amandoi de la satul Greceştii; aceşti fruntaşi, fiind mîncători satului lor, după socoteala ce li s’au făcut de orânduitul logofăt, s’au îndatorit a plaţi tl. 300 satului, măncatoriia lor; s’au hotărât să dea gloaba şi zapis de banii datori. Au ieşit urmîndu-se după hotarire.
1.	Dumitraşcu Boroga ot Dumbrăviţa, dator Niculii cu zapis netăgăduit taleri 180; îmbolnăvindu-ce, i s’au dat drumul.
2.	Radul Lungul ot Degeraţi şi Patru Benga ot tam (?); aceşti doi, acum după venirea oştirilor împărăteşti, au prins hoţeşte pe pârcălabul ot Tămna şi l-au jefuit cu o haină i taleri 11 şi o ploscă ; carii aducăndu-se aici la înfăţişarea ce au avut înaintea boerilor, cunoscătidu-se de vinovaţi, singuri au dat zapis pîrcălabului de plată şi, rămîind la bordeiul ceauşilor pînă vor face gloaba Cea hotărâta, unul s’a îmbolnăvit de scurgere, şi, dăndu-se spre căutare, necăsnit şi neatins, de la Dumnezeu a murit unul dintr’ănşii aici. iar celălalt s’au dat pa chezăşia Dănciulescu sa facă gloaba; doua săptămîni au şezut la bordeiul ceauşilor.
4.	Ludi Ţigani domneşti. Aceşti Ţigani au făcut multe jafuri şi, prinzîndu-se de căpitanul de .. ., s’au trimes aici cu jafurile împreună, care jafuri s’au dat păgubaşilor, iar ei, dăndu-să pă chezăşia lui Ţucă, vătaf de Ţigani de aici, ca sa facă gloaba, încă păna a-curn n’au mai venit. "
2
www.dacoromanica.ro
18
N. G. Papacostea
5.	Insă Nicola Macul i Pătru Covlea i Nicolce Macul i Ion Ciucur şi Mihai Lepădetescul, aceşti cinci oameni ot Cădanova, având cuget rău asupra lui Gheorghe Duncea ot Costeşti, s’au rădicat toţi şi, mergînd la casa lui Duncii, l-au bmorît, atăt pă el, căt şi pă soţiia lui; carii aducăndu-să aici, n’au tăgăduit fapta lor.
S’au hotărît să plătească toate datoriile mortului, să dea şi gloabă; au ieşit după hotărâre, dând zapise că vor răspunde datoriile.
1.	Nicola Grădinarul, om străin, s’au prins de căpitanul cu nişte scrisori la dânsul dă nicio limbă, carele cercetîndu-să, s’au dovedit de hoţ şi, fiind din jud. Gorjului, s’au trimis la boerii ispravnici de a.'olo cu înştiinţarea boeiilor de aici, să se pună în cercetare.
2.	Dumitrul Olaru şi Dinu Olarul de aici, amândoi s’au bătut şi, dând taleri 16, li s’au dat drumul,
2. Ion Pârcălabul ot Cloşani şi Trăilă Bobei ot Podeş; aceşti doi au părăt la Turcul din Baia pă popa Codin ot Podeş că are bani- mulţi găsiţi în pămînt şi, ţiindu-li la popreală multă vreme Turcul şi văzind să sînt minciuni arătările lor, au globit pă popa cu taleri 110. S’au hotărît să dea gloabă, să despăgubească şi pă popa. Au urmat întocmai şi li s’au dat drumul.
2.	Condi Ungureanul şi Vasile Doicescul ot Izvor, că au necinstit pă polcovnicul Manole, cînd să întorcea dela Bucureşti, fiind fost trimis cu bani la domneasca Visterie.
1.	Nicolae Abagiul de aici, că în vremea Turcilor au mers cu Turţii la casa Păunii Năzdrăvăniţii de aici şi au luat pe fiie-safăr de voe şi s’au cununat cu dânsa, stricăndu-i fecioriia. Şi aşa, mai la urmă, ca uniia ce nu-i era cu voe, au fugit fata de la dânsul şi sjau dat după lege altuia. S’au hotărît să-i plătească Năzdrăvăniţii cheltuială, să dea şi gloabă. Ş’au eşit la urmă după poruncile şi hotărîrea ce s’au dat.
2.	Nicola Pupăză şi Ion Eliş ot Bistriţa; aceşti singuri de sine au venit aici în vremea Turcilor, acum cînd era foarte iute, şi au părăt la Turci pă un om Ion..., zicând că este om rău şi că, de nu-1 va omoră, ei să ducu în lume, şi, acel om fiind bun, după neadevărata pîra lor l-au tăiat. S’au hotărît să dea gloabă; au ieşit după hotărîre.
1.	Dumitraşco Porcarul ot Şovarna [şters]... s’au trecut.
1.	Gheorghe Duralia ot Crainici, că în vremea Turcilor Dumi-
www.dacoromanica.ro
O listă de întemniţaţi olteni
19
tru sin Vintilă aşezase cu o fată, şi el s’au dus la Turcul dela Baia să mijlocească să strice cu Dumitru şi să ia pă fiu-său, pentru care pricină Dumitru cu dreaptă socoteală cheltuise pă la Turci peste taleri 40: s’au îndatorit Oheorghe de i-au plătit cheltuiala, căci fata aceia cu Dumitru au trăit, iar nu cu fiu-său, şi, ca unul ce Gheorghe au urmat înpotrivă, să ia muiere cu sila, au dat taleri 10 gloabă.
1.	Barbul Murgul ot Bălăceşti din judeţul Gorju, după scrisoarea dumisale Clucer Dincă Brăiloiu, s’au trimis la Tărgul-Jăiului, că este în bănuială de hoţie.
1.	Ilie ot Pleniţa, Arnăutul, că au fost în rebelie şi, neavînd carte la mînă, au dat gloabă taleri 15 prin căpitanul Marcu.
2.	Vintilă ot Imoasa şi Mihailă Tuguiu ot Cloşani; aceşti doi, fiind în bănuială că poate să mai ţie lucruri de ale Gărbii la dânşii, s’au adus şi după cercetarea ce li s’au făcut nu s’au mai dovedit nimic la dânşii de ale Gărbii. S’au dat pă samă şi au ieşit dând un ce.
1.	Ilinca a lui Costache Căldăruş, închisă pentru bărbatu-său, că acest Costache, făcăndu-să una cu Turcii, au venit cu dânşii la casa lui Antonie, omul coconului, şi prin povaţa lui l-au căsnit, l-au jefuit cu lucruri peste taleri 700: i s’au dat drumul, fiind asupra facerii, pînă se va găsi bărbatu-său.
3.	Ştefan sin Matei, Dumitraşco al popii lui Simion ot Bălăciţa şi Preda fata Aldii ot Cleanov; la aceşti trei s’au găsit lucruri de ale lui Dinul Ghidurnii i ale Radului Bălţoi ot Bălăciţa şi de ale lui Hristii ot Cleanov, care lucruri fiind ale lor, s’au apucat să le plătească şi alte păgubi ce au avut în pimniţă cînd s’au spart de dânşii ca nişte hoţi; s’au pus la popreală fiindcă s’au dovedit şi la alte hoţii de nişte stupi, la care n’au tăgăduit.
Dar, fiindcă pentru pimniţa mai sus numiţilor n’au mărturisit, cînd era să să puie cu dinadinsul în cercetare, s’au îmbolnăvit foarte rău, şi li s’au dat drumul să se aducă.
6.	Gheorghe Duducea ot Corlăţel, Mitrea ot Salcie, Vladul sin Constandin lăcătuşul, Nicola ot Almăjăl, Gheorghe Cîrciumarul şi Florea ot Cornu, aceşti şase au scos vorbe că au aflat la un loc o visterie, adică comoară, şi, fiind arătările lor neadevărate, spre învăţătură s’au globit.
1.	Ioana TămăşoaiCa ot Cloşani cu bănuelă că ar fi dat... şi Mălăetul, ginere-său,... de le-au cacirdisit şi, după cercetarea ce
www.dacoromanica.ro
20
N. G. Papacostea
s’au făcut nu s’au găsit în vină, şi i s’au dat drumul, dănd un ce.
1.	Nedelco Sîrbul ot Izimcea. Acesta fiind în bănuială că este tovarăş cu Ion Vulpe ce au înebunit la gros, s’au cercetat, şi nu s’au dovedit cu vină, păci au dat chezăşie tot satul Izemcea pentru dansul; i s’au dat drumul.
3.	Iovan Dimitriu i Radul braţ ego şi Ioniţă braţ Iovan ot Sălă-truc: aceşti trei, fiind în apostasie, s’au dat bănuială că să aibă jafuri şi, aducăndu-să, s’au cercetat cu amăruntul şi, negăsindu-să lucruri la dânşii, ci numai neşti bagateluri, li s’au dat drumul, dănd taleri 80 gloabă.
1.	Popa Iordache ot Almăjăl, că fiu-său, aflăndu-să în apostasie, au jefuit casa polcovnicului Vasile, după care ... zapis apucăndu-să să înplinească şi neavînd mijlocu, i s’au dat oareşcare soroc al judecăţii să plătească banii, dar el n’au fost următor, ci au trimis pă fiu-său la Craiova, şi dănd jalbă Caimacamului cu alte pricinuiri neadevărate, cînd au fost după jalba aceea să să cerceteze, iarăşi au dosit şi au venit cu al doilea jalbă şi bumbaşir să ducă la Craiova pă Vasile, şi, fiindcă Vasile n’au avut mijlocul acum, de Craiova,i s’au pus soroc pînă în 15 zile casă meargă la Craiova.
4.	Sudi (sic?J i Andrii din Jelţul-de-jos. Aceştia au fost în rebelie şi la cercetarea ce s’au făcut acum nimeni n’au dat chezăşie pentru dânşii; iar, după ce s’au adus aici în înştiinţarea zapciilor Jelţurilor-de-jos, au venit oameni lăcuitori şi i-au luat în chezăşie; li s’au dat drumul.
1.	Radul Maragiul ot Corlăţel; aceşti au vorbit vorbe mari împotriva stăpînirii, zicând că dumnealor boierii au fugit, îndărătnicind şi pă bresle să nu plătească ajutoriul; i s’au dat drumul, dănd un ce.
i. Ion feciorul lui Grigore Corobia, că au părăt la Turci pă Prună Bacangiolu ot Glogova că au fost apostat... şi din pricina lui s’au jefuit Prună cu trei boi şi o vacă cu un viţel, de Turci: s’au hotărât să le plătească şi, dănd zapis de plată, i s’a dat drumul.
1. Badea Albinii ot Bobaiţa, că, de sînt doi ani, întovărăşindu-se cu Manolache Hiotul de aici la plug în rândul, s’au furat boii lui Manolache, iar ai lui nu, ca unul ce n’au îngrijit în rândul lui să fi păzit boii; s’au hotărât de i-au dat Hiotului alţi boi în locu. Au ieşit.
www.dacoromanica.ro
O listă de Întemniţaţi olteni
21
1. Dinul Ortopan ot Sişeştii-de-Sus. Acesta, în vremea aposta-s'ei, au luat calul răposatului grămăticului Cordilă din poşte, unde era dat de răposatul în păstrare, şi au plecat cu dănsul în zaveră. Este închis să plătească calul.
1. Vasile Măjănă ot Ruptura, că au spart o pimniţă a lui Şăr-ban Giurmele, şi ceea ce luase din pimniţă au plătit păgubaşilor. Dar, fiindcă după pacea ce au făcut nu s’au mulţumit, ci au mai tras mai la urmă pă Şerban prin judecăţi, s’au osîndit de au plătit acum cheltuiala păgubaşului, taleri 50; au dat şi taleri 10 gloabă; pentru cari bani s’au dat în chezăşia lui Ion căpraru de Scauo că îi va aduce. S’au adus.
1. Ion Becherul ot Cătun, că el, făcănd schimbu cu Vasile Bulgarul, dănd Vasile un cal lui şi el i-au dat împotrivă lui Vasile o vacă cu un mănzat după dănsa şi un rămător, şi, mai la urmă, loan Mălăete luăndu-i calul, el s’au pus de şi-au luat vitele înapoi de la Vasili, fără judecată s’au învoit că le va da înapoi lui Vasile ca unul ce au luat rău, Şi au ieşit.
1. Pană Albinei ot Boboiţa, că el, fiind pandur, după ce au venit oştirile prea-puternicei Împărăţii, s’au predat, dar, având cuget rău, s’au întovărăşit cu Hristea, care este amestecat şi la Groapa Sârbilor, şi, întâlnind pe Gheorghe Stoican ot Zăgaia, l-au jăfuit, cu o cămaşă i un brău şi un fes, şi, aducăndu-să aici, s’au înfăţişat cu Hristea, tovarăşul lui, şi singur Hristea au mărturisit că amândoi au fost, aşa dar nici el în cea din urmă nu şi-au tăgăduit fapta.' După hotărâre au urmat, despăgubind pâ jăluitorul.
1. Constandin Rotarul ot Secul: la acesta s’au găsit după cercetarea ce s’au făcut pentru pricina armelor neşte fişecuri; au dat un ce, şi s’au slobozit.
1. Badea a lui Vasile Vulpe ot Ţânţari. Acesta au fost în rebe-lie şi, teşcherea la mănă de predare neavănd, s’au dat pă chezăşie satului lui şi au ieşit din gros.
1.	Dumitraşco Ardei ot Breniţa, că acesta noaptea hoţeşte au călcat casa Ilinchii Zărbăchii de acolo, jefuind-o cu multe lucruri, şi noi, la urmă, apucăndu-1 după bănuiala ce-o avea asupră-i, s’au dat pre sine de vinovat, dănd la măna Ilinchii şi zapis că îi va plăti paguba; s’au hotărât să plătească paguba după zapis, ca un hoţ. Au şi urmat dănd şi gloabă.
2.	Dumitru Ţiganu şi Lupa, soră-sa, de aici, au bătut pe un
www.dacoromanica.ro
22
N. G. Papacostea
slujit[o]r de dincolo, căci au mărsu la dânşii de au cerut puţintei cărbuni.
1. Toma Cimpoerul ot Izvor, acesta este amestecat la Groapa Sârbilor, din care au luat sare şi neşte lucruri, dar să află dator şi logofătului Părvul de aici cu zapis, taleri 145, tot la gros. Acesta este clironom al Mănzului, luând după moartea Mănzului tot ce au avut. El are să răspunză şi zestrea Mănzulesei, căci aşa s’au hotărât.
1. Dinică Sănătescu ot Chirculeşti: acesta au bătut pe Dumi-trache, slujit[o]r de dincolo, care era orânduit cu volnicia boerilor să împlinească neşte bani de la Dinu Covrig. Au ieşit.
1.	Ion Vulpe otCuşmir, că el să află lăcuitor, din satul Cuşmiru, şi l-au primit căpitanul de Pristol cu înştiinţare că s’au găsit la dânsul după cercetare arme tăinuite, şi pentru dânsul n’au dat nimeni chezăşie; este în bănuială că va fi tovarăş cu Stanciul Cher-ciul, ce este peste Dunăre, la omărărea lui Tudor Sfrenţ ot Ore-viţă. Acesta, şezînd la gros di a[cum] de trei săptămâni, nebătut, necăznit, au înebunit, şi s’au trimes la satul lui să să caute până să va zdrăvăni; pentru al căruia teslimat au dat satul adeverinţă că, după ce să va îndrepta, îl vor aduce aici, la isprăvnicie, însuşi ei.
2.	Constandin Ardei, Nestor Cimpoerul ot Breniţa, că unul dintr’aceştiia au avut la altul taleri 12 şi, după ce au primit banii, celălalt au cerut zapisul şi, împotrivindu-să, s’au bătut unul pe altul. Au ieşit.
1.	Alexandru Oruc de la Valea Podului: acesta noaptea au mers înarmat la Vlăduţ şi Mihai Vătuiul ot Gărbovăţ[ul]-de-sus şi i-au luat neşte copoi ai lor. S’au slobozit.
2.	Mihai Nestori şi Dumitru Ghiga ot Stroeşti, că în vremea rebeliei, cînd Răduţoiul au jefuit pă log[ofă]t[ul] Anghel Ciocănel, între alte lucruri au dat Răduţoiul la dânşii şi un iamalăucarii, măcar că au eşit de la popreală, dar Anghel cere de la dânşii iama-lăul; se vor aduce şi să vor judeca. Au dat la ieşirea lor un ce.
1. Ion ot Băculeţ: acesta au bătut pă Vasile Barbul ot Bălţaţii-de-jos, după care el, fiind vinovat, iarăş el au tras pă Vasile pă la căpitan cu pări neadeverite, de s’au cheltuit. S’au hotărât de au întors cheltuiala. 1
1 De sigur: iamurluc; N. lor ga.
www.dacoromanica.ro
O listă de Întemniţaţi olteni
23
2.	Mara şi Hărsova ot Vlădaia: fefiori acestor neveste au fost păzitori ră.nătorilor domnii săli Tiţii jăenchii şi din a lor neîngrijire s’au pierdut cîţiva rămători. S’au socotit că s’au împăcat. Au ieşit.
1. Martin Duandeş de la Ioviţa, că, el fiind scăunaş, s’au cacir-disit printr’ănsul vite făr dă plată dă vama pământului. Au plătit taleri 130, şi au ieşit.
1. Dumitru Şarpe ot Cvarinaş (?): acesta, fiind dărvar al Elen-chii Scorţiloaichii, nu şi-au purtat rândul şi, după socoteala ce s’au făcut, au rămas bun dator să plătească rândurile pă şase luni. Au ieşit să-şi vănză vite, şi, orice va avea, să se plătească.
5.	Dumitraşcu Beldea i Pătru Jăianu ot Valea Rea i Barbul Căpitanu i Nicola Roman şi Ghiţă Bondoc: aceşti cinci în vremea răzvrătirii au jăfuit casa polcovnicului Manolea şi, punând pă c,rţiva dintr’ănşii, au dat zapis polcovnicului că-i va plăti paguba de taleri 1.285. S’au învoit cu unii dintr’ănşii mai cu puţin şi li s’au dat drumul; iar Ghiţă Bondoc şi Nicola Roman sînt şi acum la gros, că n’au mijloc de plata analoghii.
1. Părvul Ierceanul ot Iercea: acesta şade de trei luni la gros pentru un cal al grămăticului Costăchioanii1 cu cuvânt că i. s’au dat în mână în vremea rebeliei să-l păstreze şi că calul zice ea că făcea la taleri 200. El împotrivă are mărturii neguţători de aici că două rânduri au mersu la schelă şi i-au zis să-şi ia caliil, că poate să-l ţie, şi, ea nevrind să-I primiiască, pentru cheltuială, pă urmă s’au întâmplat de i l-au luat Turcii. Are mărturii şi pentru aceasta.
6.	Ţurca Drăghiia ot Bobaiţa, Hristu ot Baloteşti, Radul ot Bobaiţa, Ion Copilu ot Borda, Mănzuleasa, Părvul Cimpoerul şi Lena: aceşti sînt pricina Gropi Sârbilor, adică Marian Sârbul şi Vasile Bulgarul; din care Groapă li s’au luat de dânşii toate lucrurile. Au dat dintr’ănsele; şi Ioan Mănzul s’au hotărât să le plătească. S'au dat pe chezăşie toţi, afară din Hristea şi Ion Copilul, ca să-şi facă toţi partea de bani ce i-au agiuns.
1. Gheorghe Dragodat ot Şeşeştii-de-jos. Acestuia i-au dat Ana, soţiia popii, lucruri din apostasie şi, după ce au venit stăpânirea, ei nu şi-au urmat datoria ca să ie arate, ci le-au tăinuit până ce, acum, aflăndu-să şi căutăndu-să acolo toate lucrurile ce au fost, 1
1 Cf. Timbroanea, Stoicanea, Turcoanea, etc., forme bănăţene; N. J.
www.dacoromanica.ro
24
N. G. Papâcosfeâ '
s’au găsit de tot putrezite; s’au învinovăţit la gloaba taleri 30.
1.	Nicola ot Brădet, că, el fiind saiz la Turci, au parat şi numitul pă popa Dumitraşcu, tot de acolo, că ar fi fost în rebelie, nefiind vinovat; dintr’a căruia pricină s’au gheremetisit popa cu taleri 70, de Turci. S’au hotărât sa-i plătească. Au şi urmat, şi au eşit.
2.	Pătru Marţea ot Strâmba şi Dinică Nebunul ot Micoleşti; aceşti doi au părăt la Turci pă Ciocănel, de s’au gheremetisit cu multe lucruri; încă Mărtea au părăt pă mulţi oameni, şi... pentru Ciocănel s’au împlinit, iar pentru alţii carii se vor mai afla păgubaşi în pricina aceasta au dat zapis ca vor răspunde.
1. Mihai Şerban ot Glogova: acesta, fiind în banuiala că au părăt oameni la Turci în vremea saizii lui, după mărturia ce au adus, dovedindu-să de nevinovat, i s’au dat drumul.
1. Stoiăn Vataşelul de plasă ot satul Balteştii-de-sus; pentru acesta au jăluit Gheorghe Negreanul, carele înaitea rebeliei să afla zapciu, zicând ca asupra apostasiei i-ar fi dat o pungă cu bani să i-o păstreze, şi o cerea; s’au adus şi, cercetăndu-să, vătăşelu au scos mărturii că atunci la plecarea Negreanului i-au dat punga îrt măna şi aii plecat cu dansa, iar la vătăşel n’au rămas nimic; care mărturii au dat şi în scris. Au ieşit.
1.	Radu Miţaru ot Bistriţa, pentru ca s’au purtat prin sat cii 7aifet turcesc şi cerea băuturi şi mancare, după a căruia rea urmare au făcut Barbul Părcalabul şi, aducăndu-să aici, s’au bătut."
2.	Radul Brănzan ot Bobancea şi Pătru Becherul ot Băculeşti r Radul au arătat lu Pătru Becherul, cănd sa afla pandur, lada lui Costache Postelnicul ot Bobancea, şi au hiat multe lucruri dintr’ănsa: carii, aducăndu-să aici, hu şi-au tăgăduit fapta. S’au dat pă chezăşii, şi sînt cu slujiri, să facă gloaba.
4.	Ion Răduţoiu ot Stencu, Ion al Sofii, Ohiţa Tudorescu ot Stencu şi Părvul Danciului ot Mariş : pă trei dintr’ănşii s’au slobozit, că după cercetări ce s’au făcut şi nu s’au găsit vinovaţi lâ jafurile ceauşului Istratiţ, dănd zapise ca, oricând să vor dovedi cu cel mai micu lucru, să raspunză; iar Răduţoiu s’au îndatorit după zapisul ce-1 are dat ceauşului Istrati să plătească numai sin-giîr toată paguba; carele sa află la gros.
2.	Matei Udrea din Ţigăneşti şi Ghiţă a lui Gheorghe Stanciul[u]i; aceşti doi au spart pimniţa lui Costache ot Simion, carii aducăndu-să de peste Dunăre, prin cercetarea ce li s’au făcut n’au putut
www.dacoromanica.ro
O listă de Întemniţaţi olteni
25
tăgădui fapta lor, şi hotărăndu-să să împlinească paguba, au şezut multă vreme la gros, pănă cănd Matei s’au îmbolnăvit foarte, şi mutăndu-să de la gros, cum s’au mai îndreptat, s’au cacirdisit şi au fugit, iar Ohiţă s’au dat să facă gloabă...
2.	Radul Ceauşul şi Lepădat ot Dălbociţa, că, în vremea răsvră-tirii fiind cu rebeliia el, împreună cu alţii, au luat neşte zapise ale Dălbocenilor, au făcut şi alte prăzi; căt pentru prăzile ce au făcut au dat zapise ca să despăgubească pă toţi păgubaşii, iar, pentru zauisele ce au prăpădit, vor fi la răspundere cu deosebită judecată.
106,	adică una sută şase vinovaţi ce s’au slobozit în diiastima căt m’am aflat eu asupra grosului, adică la Noemvrie 1 pănă la Fevruarie în 3.
1823 Fevruarie 3.
Scarlat.
(Originalul se găseşte In Arhiva familiei Giogoveanu.)
www.dacoromanica.ro
Acte si documente muscelene
?
publicate de preotul 1. Răuţescu (Dragoslavele)
www.dacoromanica.ro
Acte şi documente muscelene
1.
Adecă eu Radul sin Stan lui Muşat ot Băd[e]ani, înpreună cu megiaşii din sat, făcut-am zapis[ul] mieu ca s[ă] fie de bună credinţă la mîna Stoicăi pîrcălabul ot Dragoslavele, precum să ştie că am pus eu Radul ce scrie mai sus o livade, anume în Muscel, la fîntîna moşi-meu Iui Muşat, şi merge împrejur, de la fîntînă în sus, pă supt rozoru Danciului şi pîn zălogi, pînă în capul Piscului cu Măsteacăni, şi treace pă scursură, pînă în locul Nedelceştilor, şi mearge în obreaje; şi mearge în jos, pînă în mijlocul arăturilor, şi arătura cea de prigoană să fie a Nedelceştilor. Şi pă pisc, în izvor, şi pă izvor în sus, şi pîn zălogi în sus, pînă în fîntînă.
Şi mărturii care să vor iscăli mai jos anume.
Eu Cîrstea ot tam. Eu Manta. Eu Andrei ot tam. Eu Pavel. Şi ne-am pus şi iscăliturile ca să să crează.
Noemvrie 20 dni, leat 7227.
Şi am dat eu Stoica acest loc lei 2, bani 15.
2.
Adică eu, postelnicul Costandin Băjescu, dat-am acest adevărat şi credincios zapis al mieu la mîna Sfinţiei Sale părintelui popii Antonie de Bălileşti ca să fie de bună credinţă precum să ştie că i-am vîndut partea mea de moşie din Goleşti, care este alăturea cu a mătuşi-mea Bălaşii, pe din jos, adică două doinite şi un ciric ; şi i-am vîndut-o în bani gata tl. 18, şi am luat toti banii în mîna mea. Şi i-am vîndut-o din apă, din cîmp şi din pădure, sa să fie moşie stătătoare, să o stăpînească cu bună pace de către mine şi de către tot neamul mieu, că am vîndut de a mea bună voe şi cu ştirea tuturor vecinilor.
Şi, pentru credinţă, am iscălit mai jos, ca să să crează.
Dech. 28, lt. 1766.
Eu Costandin.	Eu diaconul Matei, marftorj.
Eu Stan, marftor].	Vlăşceanit Matei, pîrcfălab.]
Neagoe Cîrjău, mar[tor].
www.dacoromanica.ro
30
1. Râuţescil
3.
Logofţete] Vlad,
Pentru zapisul popii lui Antonie i al diaconului Matei, să li-l dai, că butea dă vin o a dat. Numai să- i iai zeciulala, tl. 2 de la părinţi.
Costandin Vlădescu.
Fevr. 25, It. 1766.
4.
Adică eu, Mihalcea d[in] Bălileşti, dat-am scrisoarea mea la mina părintelui popii Antonie ot tam pentru ca să să ştie că mi-au fost pus părintele popa Antonie o delniţă de moşie zălog în tl. 100, încă şi făr de zapis. Acuma mi-au dat părintele popa Antonie tl. 100, şi de acum înainte să-şi stăpînească numitul preot moşia cu bună pace. Şi, pentru credinţă, mi-am pus numele mai jos, ca să crează, întîmplîndu-să şi alţi oameni, care mai jos să vor iscăli.
Iunie 9, 1770.
Eu Mihalcea adeverez, şi am luat şi acei tl. 100 în mina mea.
Costandin..., zapciu, martor
Dumitraşcu..., martor
llie Ceauşu, martor.
5.
Diac[one] Stoica d[in] Cetăţeni, pohtirn sănătate. Ilina, soţia lui Stan d[in] Bădeni, veni şi ne arătă că, avînd cu vecinii ce să ră-zorăşte cu moşia ei, multă gîlceavă, şi viind hotărnici şi hotărîn-du-i, te-ai aflat şi Molitva Ta acolo, şi le ştii tot hotarul moşiei. Şi, acum, numita Ilina te cere ca să-i arăţi tot hotarul.
Ci Molitva Ta să iai osteneală, să mergi în faţa locului şi, după cum ştii întru adevăr, aşa să-i arăţi, ca şi ea să şi caute, să nu rămîe păgubaşe. Aceasta, şi fii cu bine.
... protţopop].	Sept. 1776.
Şi, după cum ştii, foarte cu frica lui Dumnezeu să le îndrep-tezi hotarul, ca să nu mai aibă gîlceavă.
6.
Noi, aceşti mai jos iscăliţi, adevărăm cu acest zapis al nostru la mîna părintelui popii Ion d[in] Drăghici, sud Muscel, precum să s[ă] ştie că, avînd judecată înnaintca dumţneajlor ispravnicilor din
www.dacoromanica.ro
Acte şl documente muscelene
31
sud Argeş, dum[nea]lui Anastase Călinescu biv Vel1 Pah. i dum[nea]lui Mateiu Corăscul biv Vel Dvornic, pentru venitul muntelui Valea Rea, de patru ani, i pentru venitul muntelui Draghina, de doi ani, ce nu i-1 dădeasem Sfinţiei Sale, pricinuindu-1 unii din moşneani că el nu are parte, iar acum, neputînd noi tăgădui la judecată, l-am adeverit că laste bun moşnean, adică Sfinţia Sa are într’aceşti munţi o parte, şi noi două, afar dîn trei părţi ale Popeştilor, ce să stăpînesc munţii pă jumătate dă ei.
De acum înnainte, fiindcă ne-am socotit şi i-am plătit venitu ce i s’au făcut pînă acum pe cît arăta mai sus, să avem pace unu de către altul, şi să stăpînim cu toţii, precum arătăm: noi două părţi şi Sfţinţia] Sa o parte. Şi, pentru credinţă, am iscălit mai jos să s[ă] crează, puind şi deagetele în loc de pecete, iscălindu-se şi alte mărturii, oameni buni.
Eu unchiaş Badea d[in] Brătiiani adeverez.
Eu unchiaş Iordache ot tam.
1777, Iulie 9.
Şerban logofăt is. martor.
Am scris eu ... (nedescifrabil) cu zisa lor.
7.
Adecă eu, Arsenie Curcă, neguţăioriu ot Cîmpulung, dat-am za-pisul mieu la mînile lui Ceauş Dumitru i Radul i Ion, fraţii iui, ot Coteşti, precum să ştie că le-am vîndut livadea de fîn care o am cumpărat dela Radul sin Şerb, tot de acolo din Coteşti, cu zapis statornic, şi, mie nefiindu-mi trebuincioasă, li-o am vîndut-o numiţilor, de bună voia mea, cu tocmeală bună, fiind şi rozoraşi cu mine alăturea. O am vîndut ohamnică în veci, care se arată toată într’acest zapis al Radului Şărb, pe bani gata tl. 25, adică douăzeci şi cinci, ca să fie de moştenire lor şi copiilor lor, cîţi Dumnezeu Ie va da. Şi, pentru adevărată credinţă, am iscălit, şi am pus degetul în loc de pecete. Aceasta.
Lt. 7285.
Eu Arsenie, neguţătoriu ot Cîmpulung, am vîndut.
Eu Ohinea Garniţă, martor,
Şi am scris eu, diiacon Apostu, cu zisa jupînului Arsenie, şi martor.
1 Ori viori, ca şi pentru următorul? — N. I.
www.dacoromanica.ro
32
1. Răuţescu
8.
De [vreme] ce este această lume înşelătoare şi iute trecătoare) la vremea sfîrşitului meu las cu sufletul meu copiilor mei cămin[ul] de casă [ce] să hotărăşte pa din dos cu Oancea Zăbavă şi pa din sus cu Neculae Lixăndroiu din s[atul] Dragoslavele, şi pa Valea Luncii un petec de livadie, ce sa hotărăşte pă din sus... cu Răuţă P... docu, şi pă din jos cu Ion Stăncioiu. Şi un petec de moşie din Groapele Barii. Şi mai este Ia Valea Şerbii o moşie neîmpărţită. Şi mai este în Poiana Şerbii o jumătate de pogon, din mal şi pînă în apă. Şi partea de moşie din Fundata, [ce] sa otărăşte în cap cu Balinţii. Şi mai este un moş de spre Băra : o jumătate a lui Stan Puică, că şi-au plătit datoria, şi a noastră o jumătate, pă toţi ceilanţi fraţi.
Iar, de nu s’ar învoi cum las eu cu sufletul meu, în frica lui Dumnezeu, sa aibă a sa face fraţi şi pă datorie şi pă moşie. Şi mai este o jumătate de moş de spre din. .., pe trei fraţi.
Aprilie 26... (anul lipseşte, dar probabil: 1795-1800).
Şi, vazînd eu sfîrşitul vieţii mele, şi avînd cuvînt bun, şi limba buna, şi suflet nespăriat de moarte, am lăsat aceste moşii ce scrie mai sus soţiii mele şi copiilor mei, în frica lui Dumnezeu. Şi cine s’ar scula să strice adiata, sa fie afurisit de cei 318 sfinţi părinţi.
Eu Bădie Puica las cu sufletul meu, puindu-mi şi degetul în loc de pecete, ca să sa creaza. Sa aiba a stăpîni copiii mei.
Eu Neculae, mar[tor]	Cojnea (semnătură proprie).
Eu.. .
Şi am scris eu, popa Gheorghe, cu zisa unchiaşului, şi martor.
9.
Adecă eu, Ion sin popa Stan, dat-am adeverinţa mea la mîna vară-mii Măriei precum să s[ă] ştie pentru o moşie din Vîrtopiele, de la Lac, că au fost zalogită de frate-meu Oprea la unchiaşu Stanciu Căciulă ot Rucăr, drept tl. 11.
Am dat eu, Ion sin popa Stan, aceşti bani ce sînt mai sus numiţi, de am scos. acea moşie de supt zălogire. Iar vară-mii Maria, cînd o putea face de bani, să-i fie acea moşie slobodă, ca să nu fie nicio pricină.
Eu Ion, sin popa Stan, adeverez cu această adeverinţa a mea.
1797, Mai 7.
Şi am scris eu, Ion ot Dragoslavele, cu zisa dumfneajlor, şi martor.
www.dacoromanica.ro
Acte şi documente muscelene
33
10.
Adecă noi, sătenii rucăreni, moştenitori, şi cu preoţii, care mai jos ne vom iscăli, dat-am credincioasă cartea noastră la mîna lui Stan Hintoiu cu cetaşii lui, i la mîna lui Platon sin Radul David al Bădeanului cu cetaşii lor, care să vor alege pre anume, precum să să ştie că, strîngîndu-ne toţi sătenii moşteni şi cu preoţii la un loc, şi am făcut alegere de împărţeală dreaptă, din munţi şi din tot hotarul satului, cîtă să va alege [şi] ce li să va veni [din] ce ne-au rămas de la moşii noştri de moştenire, ce au dat moşii noştri la răscumpărătoarea satului de rumînie Vuichii şi Iiinii, fetele Doamnii Florichii', bani gata ughi 1.200 galbeni, fiind şi aceşti moşi la răscumpărătoarea satului la aceşti bani, ce scrie mai sus.
Iar, acum, ne-am ales fieştece moş cu partea lui, şi li s’au venit partea lor la aceşti doi moşi, ce sînt mai sus zişi anume, în muntele ce să chiamă Muntişoru, însă cu tot hotarul lui. Din sus să hotărăşte cu Preajma şi din jos cu Fîntîncaua, şi pă muche, pa cit să scură apa, să hotărăşte cu Nămăeştii, şi, din jos, spre margini, pîn hotarele cele vechi, ce să hotărăşte cu Rîsul i cu Cămăr-zanele i cu Frăsinetu i cu Ezerul, pă cum s’au pomenit hotarăle din bătrîni, de s’au păscut acel munte. Şi, dinprejurul satului, partea dreaptă, unde li să va cădea, şi cîtă li să va trage şi li să va veni pe aceşti doi moşi, cu cetaşii lor. Şi pentru cea mai bună încredinţare ni-am dat carte la mîna unu altuia, moştenitori care mai jos ne vom iscăli, ca să să crează.
7306, Noem[vrie] 30.
(Pecetea satului Rucăr.)	p
Popa Pantelimon Ochin.
Popa Stan Vlădăoiu.
Popa lori Gosav Zbîrcea Popa Radu ... duhfovnicu].
Popa Ion Baştea.
Eu, Ion pîrcălabu sin Aldea Zb[î]r[cea].
Răspopu Platon.
Eu Ion Radomir.
Eu Dumitru Brănescu.
Eu Gheorghe sin Dobrin Calti. Eu Gheorghe Grozescu. 1
Eu Busiioc Idor.
Eu Dumitru Antone. Ea Rad[u] Bunea.
Eu Gheorghe Lupu.
1 Fata Iul Mihal Viteazul.
3
www.dacoromanica.ro
34
I. Răuţescu
Eu Vlad Balan.
Eu Mihai Calu.
Eu Ion Cotîrleţu.
Eu Stan Obedea.
Eu Busioc Breb.
Eu Radu Rîbiţă.
Eu Ion sin Ion Bomboş.
Eu Ion Mazare.
Eu Gheorghe Brebluciu Cucuiu. Eu Stoica sin Răuţă Răschitorea. Eu Ion zet Răceală.
Eu Aldea Bîrloiu.
Eu Stanciu Căciulă.
Eu. Gheorghe Bărenga.
Eu Radu Vorovenciu.
Eu Gheorghie Braşov[eanul].
Eu Stan Hintoiu.
Eu Ion Duruian.
Eu Platon David.
Eu Neculae Dudachiu.
Eu Ion sin Lazăr Măra.
Eu Stoica zet Dolbt.
Eu Gheorghe Vlaicu.
Eu Aldea Baros Morariu.
Eu Busioc Cumpăna.
Eu Gheorghe Grozescu.
Eu Ion Ghidinescu.
Eu Coman Iloiu.
Eu Mihaiu Coleş.
Eu Gheorghe Ţapu.
Eu Ion sin Aldea Posădariu. Eu Neculae Crudu.
Eu Ion sin Barbul.
Eu Antonie Puţila. ihai... log., cu zi$a satului.
Pe V-o:
Moş Finta au născut pe Dragomir, şi Dragomir au năsţrut pe Aldea, şi Aldea au născut pre Stanciu i pă Ion i pă Vlad i Stan, şi din Ion să află Stan şi Ion, şi din Vlad să află Gheorghe.
Alt moş, iar cu neamu.
Aldea Badeanu au născut pre David, şi David pe Radu şi pe Stoica, şi din Radul să află acum Nicolae şi Platon cu nepoţii lor Neculae i Ion, şi din Stoica s’au născut Ana, soţia lui Stan Hintoiu cel mic.
11.
Adică eu, popa Ion, încredinţez cu această adeverinţă a mea la mina părintelui pop[ii] Savului duhţovnicul] precum să ştie că, gă-sind[u-se] nişte zapîse ale strămoşului nostru, anume popa laru, la Sfinţia Sa, de frăţie, şi dîndu-le mie, adică 2 zapise de la Prislop, bune curate, şi eşind la judecată bune, ce voiu folosi cu ele, să fac frăţie; aşijderea şi cheltuiala ce voiu cheltui, să fie tot de frăţie.
Şi pentru credinţă m’am iscălit mai jos, ca sa crează.
1805, Oct'. 11.
Eu, popa Ion Popescu, adeverez.
Insă şi alte zapise de la Roşu şi de la Algîiu, tot frăţie să fim.
www.dacoromanica.ro
Acte şi docun ente musceiene
â5
12.
Adică noi, sătenii moşteni dragosloveni, care mai jos ne vom iscăli, dat-am zapisul nostru la mîna lui Ion, vătăşelu nostru, precum să s[ă] ştie că, facîndu-ne nouă sătenilor trebuinţă de bani la păsul nostru, s’au împrumutat vătăşelu de unde au putut şi au luat ti. 800 şi ni i-au dat nouă cu soroc pînă într’o saptămînă, două. Pentru osteneala banilor să avem a-i da tl. 100, şi la numitul soroc să avem a împlini aceşti bani cu mulţumită lor. Iar, neîmplinind banii la numitul soroc, şi s’ar face vr’o zeciuială sau cheltuială la scoaterea banilor, să fie tot de la noi. Pentru aceasta ne-am iscălit mai jos, ca să să crează.
Eu pîrcălabul Ion Căţoiu, cu Eu Niţu Rujan	platfnicj.
Eu Ion Popescu	„
Eu Răuţă II\‘nu	„
Eu Micu Arsu	„
1805, Sept. 17.
tot satul, plătim.
Eu Ion Lixăndroiu, pl[a]t[nic]. Eu Preda Dirioiul „
Eu Simion Mădularea „
Eu Coman Ilinu „
13.
Mlstiiu bjiiu Io Grigorie Dimitrie Ghica Vvd. i gpdr. davat gdvmi.
Datu-s’au domneasca noastra carte întru cea de Dumnezeu hărăzită nouă întâia Domnie a Ţării-Rumîneşti lui Costandin... i Niţul sin popa, din sud Muscel, ce este aşăzat la orînduiala boer-naşilor mazîli, ca să fie priveleghiu spre a fi cunoscut că este aşezat la această breaslă şi, purtîndu-şi dajdia cea orînduită de la Vistie ie, să fie împărtăşit de milele ce din vechime are această breaslă: a scuti, adică, drepte bucatele lui de dijmarit i vinăriciu. Drept aceea, încredinţîndu-ne Domnia Mea, atît din cărţile altor fraţi Domni, cum şi din catastifele Vistieriei, li-am dat acest priveleghiu, ca să le fie spre adeverinţa. Tolico pis gdvmi.
(Cu roşu:)	1823, Martie 1.
Io Grigorie Dimitrie Ghica.
(Pecetea ţerii cu ioşu.)
14.
Sa se ştie foiţa de banii ce am cheltuit pe giuba sora-mi Stanca: Postav am luat patru coturi, cotul cîte 10 lei, bani şcaizeci.
www.dacoromanica.ro
I. ftâuţescu
â6
Vulpile pe dănainte am luat cincisprezece, una cîte 2 lei, bani treizeci.
Blăni, două inisăzi şi una jumătate, misada cîte 5 lei.
Găitan 2 lei, aţa un leu, bumbac o leiţă, la cusut trei lei.
Bani la blănit 3 lei şi bani 7.
Care face peste tot cheltuiala tl. 99, adică nouăzeci şi nouă^ bani buni, am cheltuit eu cu ea.
Să aibă a o purta sănătoasă.
Şi mai adevărat te înştiinţez şi pe Sfinţia Ta, preote popă Gheor-ghe, pentru niscareva peşte proaspăt; de vei fi găsit mai dc pristos, trimete-ne şi nouă, pe sluga Sfinţiei Tale, că ţi-1 voiu plăti după cît vei lua Sfinţia Ta. Să fiţi sănătoşi.
Popa Barbu ot Davideşti.
(Fără data. După caracterul literelor pare a fi scrisă pe la circa 1825.)
15.
Prea-înnăJţate Doamne,
Jăluesc Măriei Tale că, eu avînd o socoteala cu dum[nea]lui biv al 3-lea log, Nicolae Rucareanu înnaintea dum[nea]lor boerilo»-ispravnici, pentru o datorie de bani ce-i eram, făcîndu-mă dum-[neajlor boerii ispravnici, datof, să mai dau numitului boer tl. 1.300, am pus soroc cu dum[nea]lui de patru luni, după pravilă. Dar, dum[nea]lui judecătoru Hristache Greceanu, apueîndu-mă cu strîn-soare să dau tl. 130 cheltuiala banilor, de nevoe am fost silit dc mi-am zălogit o moară ce am avut, şi i-am dat banii.
După aceasta la o săptămînă, m’am pomenit că mă aduce cu slujitori şi prin marafetul dum[nea]lui Apostol Racoviceanu mă silia să mai dau alţi tl. 150, cu cuvînt că mi-au făcut hatîr la judecată; dc carele neputînd scapa cu niciun chip, s’au făcut numitul Racoviceanu ca plăteşte banii pentru mine, şi eu am fost silit să zălogesc şi pentru aceşti bani puţină moşie ce ain mai avut.
M’au învrăjbit şi cu boeru Rucăreanu, cu care am trăit şi eu şi părinţii mei, tot numitul Racoviceanu puindu-mă la cale să intru în judecăţi. Şi eu ticălosul n’am priceput că acele momele ce-mi făcea era să-mi soarbă singele, precum mă văd astăzi sărăcit.
Mă rog Măriei Tale să fie luminată poruncă către dum[nea]lui credinciosul Măriei Tale ce să află într’acest judeţ cu alte trebi, să apuce pă numitul Racoviceanu să-mi plătească banii, atît tl. 130
www.dacoromanica.ro
Acte şi documenie muscelene
37
ce mi-au luat pentru judecător cu «nume de zeciuiala, cît şi tl. 150 pe d’asupra; că numitu mi-au stătut dă cap să mă stingă, şi duin-[neajlui îi va cere de unde ştie că i-au dat. Şi ce va fi mila înnăl-ţimii Tale.
Robul Măriei Tale
Eu, Gheorghe Bădeanu ot Bădeni, sud Muscel.
Pe p. 3 :
Io Grigorie Dimitrie Ghica Vvd i gpdr. zemle vlahiscoe.
D[umneavoas]tră ispravnici ai judeţului, veţi vedea jalba aceasta, pentru care poruucim să cercetaţi şi, la dreptatea ce va avea jă-luitorul, să afle cuviincioasă îndestulare, şi să îndreptaţi. Iar, neo-dihnindu-se vre-o parte de acolo cu cercetarea, în scris să-i sorociţi la Divanul Domniei Mele.
1825,	Ghenarie 19.
(Pecetea ţerii cu roşu.)
16.
Răuţă şi frate-său Neculae, feciorii Radului Cercel din acest sat Dragoslavele, au dat jalbă cinstitei judecătorii a Muscelului în anul 1834 împotriva lui popa Coman şi Micu, cu cetaşii lor Şip-ceştii, cerînd împărtăşire din moşul numit Coman Arsu, adică din inoşu popii Coman cu fraţii lui. Prin cartea de judecată a numitului tribunal local, de la 19 Iulie, No. 92, anul 1834, şi-a cîştigat dreptate Răuţă şi frate-sau Nicolae, la cererea ce face. De care anaforâ nerămînînd mulţumiţi popa Coman şi cetaşii lui, au apelat la cinstitul Divan din Bucureşti, secsia 2-lea, unde, înfăţişîndu-se ainîndouă prigonitoarele părţi, cinstitul Divan, prin jurnalul încheiat, hotărăşte pe Răuţă şi pe frate-său Nicolae de părtaşi moşteni în hotaru şi munţii Dragoslavele, pe temeiul dovezilor ce au înfăţişat prin hîrtii Răuţă. Şi, ca să se lămurească mai bine acest a-devăr, a scris cinstita judecătorie locală adresa cu No. 1168, de la 12 Mai anu 1841, ca cu carte de blestem să se orînduiască un boer ales de cinst. Tribunal, să vie în sat ca să cerceteze cele următoare, adică „de a stăpînit popa Coman cu ai săi pe deplin „moşul lor numit Coman Arsu, fără a împărtăşi vre-odată şi pe „numitul Răuţă i frate-său Nicolae dintr’acest moş al lor cu nimic „şi, al 2-lea, din ce moş şi-au luat partea şi numitul Răuţă i frate-său Nicolae".
www.dacoromanica.ro
38
1. Râuţescu
Cu care carte de blestem viind în sat d[umnea]lui Stolnicu Constantin Manuil, alesul einst. judecătorii, au adunat astăzi, la 30 zile ale lunei Aprilie, pe părţile prigonitoare şi pe noi cei ce sîntem moşneni în hotaru şi munţii Dragoslavele. Şi, cetindu-ne porunca cinstitului Divan, a cerut ca noi să dovedim pe temeiul cărţii cele ce cere cinstitu Divan a să descoperi în pricina pomenită mai sus.
Noi, neputînd tăgădui pe Răuţă şi frate-său Neculae că nu sînt moşteni şi părtaşi în hotaru şi munţii satului Dragoslavele, care din părinţi şi-au luat partea cuvenită în devălmăşia satului şi, iarăşi, neputînd da sigură dovadă din ce moş şi-au luat partea acest Răuţă şi frate-său Neculae, căci pînă acum nu s’a urmat împărţirea venitului pe spiţi de moşi, ci de-a valma, după trebuinţele obştii satului, ne-am ferit ca să ne dăm vre-un răspuns hotărîtor, pe temeiu cărţii de blestem, ferindu-ne adică pentru cuvîntu că trebuia să îndeplinim cererea cinst. Divan spre precurmarea pricinii, ne-am sfătuit cu toţii, cei ce avem u oşi de moştenire în hotaru satului, ca unde acum să face împărţirea venitului, precum s’a urmat, ho-tărîm cu a noastră bunăvoinţă ca Răuţă şi frate-său Neculae să ia parte pe o jumătate moş, dinpreună cu cei ce se vor coborî din ei, diu tot hotaru satului şi din munţi, cu toate drepturile ce au şi ceilalţi moşneni ce-şi au pacinică stăpînire. Iar popa Coman i Micu Arsu, cu cetaşii lor, să-şi ţie neclintit moşul lor deplin, luîndu-şi asemenea venitu, după dreptul acestui moş. Prin această învoire popa Coman cu ai săi îşi păstrează deplin moşul şi Răuţă cu frate-său Neculae ai lui Radu Cercel îşi înfiinţează şi îşi asigurează o jumătate de moş ce-1 ceie a i se da de popa Coman, fără a li să mai face niciun fel de supărare, în dreptul stăpînirii ce li s’a hotărît acum, nici de noi, nici de către moştenitorii noştri, şi nici să fie ascultaţi cînd vor cere.
Asemenea şi eu, popa Coman, i Micu Arsul, cu cetaşii mei, ne lepădăm de orice pretenţie şi cheltueli şi pierderea de vreme ce am făcut în cursul judecăţii, fără a cere vre-un fel de despăgubire de la Răuţă şi ai săi, pentru că şi noi, Răuţă şi Neculae, cu cetaşii noştri, nu cerem nicio plată de cheltueli sau altceva de la popa Coman şi ai săi, în pricina judecăţii.
Deci, pentru ca să se păzească acest aşezămînt cu mulţumirea amîndorora părţilor prigonitoare şi a noastră a tuturor moşnenilor satului, şi ca fiecare să-şi ţie moşul ce li s’a hotărît, s’a făcut două asemenea cărţi într’o glăsuire, în care iscălindu-ne noi eu
www.dacoromanica.ro
Acte şl documente muscelene
39
toţii, una am luat-o eu, Răuţă, şi frate-meu Neculae, ca să ne slu-jască dă document dreptului nostru, şi alta am luat-o noi, popa Coman şi cetaşii noştri, ca să ne slujască drept document la stă-pînirea moşului şi la isprăvirea prigonirii; care cărţi să vor adeveri şi de cinstita judecătorie locală, ca să se tnchiză dă la ce este deschisă la cinst. Divan din Bucureşti.
1842, Apr. 30.
Popa Coman Arsul i Micit Arsu adeverez.
Şi, fiidcă această jumătate de moş ce să înfiinţează lui Rauţă, este din partea tuturor moşilor, intră şi moşul popii lui Coman cu dare în analoghie, cum şi ceilanţi moşi, înfiinţînd adică din toţi moşii acea jumătate de moş hotărîtă lui Răuţă.
Eu Neculae Balint.
Eu Ion Căţoiu.
Eu Stoica Pocoş.
Eu Coman Bădic.
En Ion Prostoiu.
Eu Oprea Popescu.
Eu Neculae Dirioiu.
Eu Gh. Ion Popescu.
Eu Stan Darciu.
Eu Ion sin Ion Popescu. Eu Bădiu Băra.
Eu Gheorghe popa Ion Eu Ion Predoiu Eu Neculae Catrinu.
Eu Ion sin Mitu Ciurea.
Eu Neculae Negoescu.
Eu Neculae sin Răuţă Ilinu. Eu Bucur zet popa Gheţărie. Eu Busioc Urlea.
Eu Răuţă sin Radu Cercel. Eu Din Popescu.
Răuţă sin Radu Cercel adeverez. Niculae sin Radu Cercel adeverez. (Urmează apoi întărirea acestei învoiri de judecătoria de Muscel.)
www.dacoromanica.ro
t IULIAN MARINESCU
Copii de documente din diferite arhive
(1557-1853)
www.dacoromanica.ro
I.
Documente din biblioteca Bibicescu, Turnu-Severin.
1.
Alexandru-Vodă Lăpuşneanu întăreşte o parte din satul Strâm-tura din Vasluiu, unde au fost Micu şi Şerban, lui Cîrstea, care a luat-o cu 400 de zloţi tătăreşti de la Ion.
1557, Novembre 9.
d/wăaHApx r*ik*aa K[*]atm« .v\[i]/\[e>]crik> I’[*]cii[*]a[a]px Siavah auvaaakckoh wjk[{] npÎHAf nptia iiaa\h h np*ka Hamit Boidpi ca8i*a
ll.tlll IWII II* II'* AOKpU' R*AH HIIKHAt Hfll*ll8?KfH A IU lipHCHA*RAII H llp*AAA CBOH llpAK*» WTHHII8 H KHKSlIAfHlf HC ll,HIKHAIf K8llf>KH*f HI* Wll HMAA U'T IIIT,IA R*(R«A>> WT IITRpX, TAA 1ACT CIA* WT CTpHAXTSpX HA KACASld l’AI BIIA MHK H IIUpKAH ni TAA «IACT, TA llp*AAA CrtSS-k HAI1II A\S KpXCTH 3A IITIIpH AfCflT SAAT TATApCKHJT, II *^CTdRIUHCX KpxCT'k T.I 3AIMATHA SCHH CII*AII* T* RHIII IIH-CAAIIIH llllll kHM A\ 3AAT 8 p8KI iwil8. IIh.' AIH RHA^RlUf H/ A®Kp* ROAHOW TOKUIJK H n*AH*l* 3AIIAAT8 A A\H TAKOJKA* H WT HAC AAAH H IIOTKpXAHrtH fCiWKI KpXCTH T.IA llp/ftAP*MfHHAA WT «IITRpx-TAA ‘IACT CIA* W T CTpH.ttTSpX HA RACASfa, TAI KHA MHK H IHIpBAH, IIITAA HACT, KAK* A* «CT IA\8 H BXCIA\ A* '.*A*‘*> H AA ck HI SMHIUA'T npMA CHA\ AHCTOAV HAI1IHM. llHC 8 RACaSI* BAT* sUs, HOf[A\]R[pi(] 6.
(Pecete domnească căzută.)
MorHAA aoi'o$it ha8hha.	Eopsa iihcaa.
2.
1630, Martie 6.
t Iw flA*ădHAp8 r*iik*aa ciix iiwkwhhai'[*] paa^a rwirwaa k[*]jkii* aft[h]a[o]ctiio r[*]cn[*]A[A]px 31MAH moaaakckoh nHiuiT r[*]c[n*]A-
www.dacoromanica.ro
44
Iulian Marinescu
[ct]r[o] mh CAŞsb r[<j]c[no]A[cT]K[a] a\h iwiiauiKw xwthutSa şi la Mihoă.
Dămu-vă ştire că s’au jăluit înnainte Domniei Mele sluga Domniei Mele Costantin Cehan pre Petrica ce au fost armaş, dzicăndu ca au făcut amândoi o moară în apa Vasluiului şi dzice Costantin că o ţine mai tot[ă] Petrica şi macină el şi ia ui[u]m tot el. De-reptu aceaia, deaca veţi vedea carte Domniei Mele, iară voi să strângeţi oameni buni şi să-i giudecaţi cum va hi cu dereptul, să ţie amandoi frăţeaşte moara. Iară, de-i va părea cu strâmbul, să le daţi dzi să vie de faţă înnaintea Domniei Meale. Ghax ra.u iihuica\ ...
l'[o]cn[o]A[H]>IX RiA’bA.	& MC, RA[*k]T 3pAH, AXApT. S.
(Pecete în tuş.)
Ionaşco.
(V-o:) Rogu-mă dumitale să o pecetlueşti dumneata, că iaste a unui om al mieu.
Pe un vad de moară pe Vasluiu. S’au giudecat Costandin Cehan şi cu Petrica.	No. 74.
3.
Vasile-Vodă întăreşte o parte din satul jădani pe Sărata în Făl-ciiu lui Ştefan Bornamiz (Bornemissa), cu soţia Marica, din Gozari, lui Murgoci, cu soţia Vasilica, din Scurţi, cari o cumpăraseră de la Axinia şi sora Marica, fetele lui Pantelei, nepoatele Ruscăi, cu 500 de lei bani bătuţi.
1644, August 12.
fu’ RdCHdif RW([RU'Ad] K[o]?KiK> .U [>f] a[o]cT i IC r[o]cil[o]A[d]pX 3fA\AII AIWAAARCKWH WJK llpiHAOWf rip'fcA UA.HH H lip"fcA HAII1HAIH ROA-kpH ' RCAHKH'/. H A\dAH/ dăHHH/ft H CfCTpA fî AXApHKA A^1|IH IlfHTtAfIO RllSKWRf pŞCKd [IO H/ A^RpOC ROA”b IlfKHAX IlflIWIlŞîK A<HH A IIH lipHClAORdHH H npOAAAH H/ npdRAA WTHHIlS H A'kAli]»"'» TpiTAA •IACT WT CIAO 5KHAdllH MTW HA CXpATA S RAOCTO ijSAAMHlOHCKO ,«8 IVT RdTpS CEA W H WT nWA/ft H WT REC MpH'/WAJA TA npOAAAH CASl’H IIAIIIH L|jE<jSdH EOpNA A\H3 H JKIMA fl'O AXApHKkl WT PW3ApH H A\SprW‘IWRH H >KEH8 Er© RACHAKA WT CKgpiţH p A A i niT A*ckT aeSkwrh n[H]n['fe]sH twtwrh. H rxctaa ck whh h naatha 8ce HCIIAXHA THX ri[h]II['b]âH RHUI nHCAHH H AEŞkORH rOTORH RX p$KH AAfămiifH H CICTpA EH AtApHKH AXIJJH nXHTEAEIO RH&KWRE pSCKA WT np-bA HAMH H rip’kA IIAmHMH EOA-fepH, HHW A\H rdKO ş RHA’bX^1" HX
www.dacoromanica.ro
Copii de documente din diferite arhive
45
AWKpWKOAllWf TWKiMf JK H HCIlAXHWf SAnAATS A A\H H WT HilC AaAWXW.U H HWTKpXAH'/WM C.lSl’HH HAIIIH RHlIflIHCAIIHH IIA TAA KHiunprtNApfMfHna TpfTaa iact u'T ctaw /KiiAami cx Ktc npHxwA# kakw Aa ict hm ii pa sa wt h h ii a [h] KHicSnafnis h 8pmc h iiw-TKpX>KAHf CX Kxcb AU’XW'AWA\ H HM A<* III SiHHIIMIT-
Oaa\ i’[o]cii[o]a[i<]hx Kia-ka. 8 lac, K[c]a['k]T spHK, .n[f]c[H]iţa
ax[r8cT] ki.
(Pecete de ceară aplicată, căzută.)
Toderaşco Ve! Logofăt iscal.
Dumitraşco...
(Urmează pe fol. 2:)
Vasile-Vodă întăreşte o parte din Şofriceşti pe Rîul Negru în Neamţ lui Ienachi, Gavril, Simion, Vasile, Grigorcea şi încă unul, fiii lui Ştefan Şoldan, cari cumpăraseră de la Arpentie şi sora, fiii lui Gheorglie, precum şi partea de la Ion şi sora lui Sora.
Jw răcim if KiviKWAa k[o[jkÎk> a\[h]a[c]ctiio r[o]cn[o]A[a]px siaxah auvaaarckwh wm npiHAouu npk a haaih h n,rka rxchawi iiaiima\h
AUVAAARCKHA\H EOA’kpH Kf.lHKHX « AU.IHX KACH.lif H ApnCHTII H CX
cfCTpH hx cii[wJkh i’fu'pru no hx aw'kPwh Rw.ik hikhai iifnoiiSw-A<»h aiih MpHCH.uvKAHH h npwAA.iH hx npaRa wtii[h]h8 ii A^A[i]"»a wt MfTxpxraa »iacT wt ci.uv mw<j>px<ui|iH Aiccraa «iact i.ihkw c-k HSKfpfT WT MaCT CTAIIIH MTW HA MWplIIIOAX nWTWIţk 8 RAOCT H(a\ii^ckoai8, ta wiih npoAa.iH c.x8rn haiiihax ihakIi h imrph.i 11
CH.IIHOII H KACH.liC H l’.IHI’Op'l-fc H KH . . . T8 Cll[w],UH l|lf<|>8.1 IIIW.I-
Aaii paAi' AfC<*T SrapcKHX- H wt twh thîk iipiHAwiiu npkA ua.wii h iip*ka iianiHAUi KO.rkpH nvii ctxii. h ciCTpa cr[o] copa h th:k wii llpOAa.lH I.IHKO C-k HSKEpfT WT *IACT CTAIIX THÎK C.»8r[H] IIAIII Klllll iihcah paA'i (întrerupt).
4.
1667, Martie 9.
Oi 8ro >mh Solomon Barlădianul Vel Logofăt, i Miron Costin Vel Dvornic nijnei zemli, şi Vasilie Vel Dvornic gornei zemli, i Nicolai Racoviţa Hatman i pârcălab suceavschi, i Stamatie Vel Postelnic, i Toderaşcu Iordachi Vel Spatar, i Apostol Vel Ceaşnic, i Ursachi Vel Vistiarnic, i Gligoraşcu Hăbăşescul Vel Stolnic, i Alexandru Vel Comis, i Statie Vel Cluciariu, i Lupaşco Buluiş Vel Şetrpr, i Toader
www.dacoromanica.ro
46
Iulian MarinesCu
Vetriş, i in Toader, Ciocârlie, i Dumitraşco Roşea, i in Duinitraşco, i Roman vornici glotnii, scriem şi dăm ştire cum au vinit înna-intea noastră Ştefan ce au fost Păharnic şi Ion Racovită ginere Tomei Vornicul şi giupăneasa dumisaali Nastasiia, şi Catrina, toţi ficiorii răposatului Tomei Vornicul, de bună voia lor, de niine nevoiţi, nici asupriţi, învoitu-s’au şi s’au tocmit denaintea noastră ăn de sine, şi au împărţit satele şi salişti şi părţi de ocină şi mori şi vii, căte au avut dumnealor de spre părinţii săi Toma Vornicul şi de spre maica lor Anna Vorniceasa, şi moşii şi cumpărături. Vinitu-s’au în partia dumisale lui Ştefan ce au fost Paharnic satul Budeşfii întreg, cu curţi şi cu heleştee şi cu mori la Ţinutul Niamţului, şi Boteştii, sat întreg la Ţinutul Sucia\ei, şi Răuşanii, sat întreg cu mori la Ţinutul Hărlăului, şi Tupilaţii, sat întreglaŢinutul Suciavei, şi Hăjdeianîi, sat întreg la Ţinutul Iaşilor, şi Băiceanii, sat întreg la Ţinutul Dorohoiului, şi doî părţi din Cogeşti Ia Căr-ligătură şi cu curţi gata, şi giumătate de sat de Bădeni în Ţinutul Hărlăului, şi Bădeşti, sălişte întreagă la Suceava, şi trei părţi din sălişte din Popeşti la Niamţu, şi părţile din Sirbi şi din Mărişeşti şi din Fedeleşeni, la Niamţu, şi părţile din Cucuiaţi şi din Narnova, la Iaşi, şi giumătate de sat de Viedzunci la Ţinutul Iaşilor, şi trei fălci de vie în dealul Mândrul la Cotnariu cu crame gata şi patru fălci de vie la Hărlău în dialul...1, şi trei falei de vie în Piscop la Cotnariu şi o falce şi giumătate la Cărjeşti, şi doî fălci şi doădzăci de prăjini de vie la Iaşi în valea Irimiei. Iar în partia dumisali lui Ion Răcoviţă Păharnicul şi giupănesii dumisali Nastasiei s’au vinit Sirbii, sat întreg cu heleşteu şi cu mori la Dorohoiu, şi Bălterrf, sat întreg cu mori la Vasluiu, şi Clocuşna, sat întreg la Hotin, şi Hulubeştii, sat întreg la Tecuciu, şi Păuceştii, sat întreg la Iaşi, şi giumătate de sat la Vitrianca la Hotin, şi giumătate de sat de Voiniceşti ia Orheiu, şi a treia parte de sat de Costeşti cu mori la Roman, şi a treia parte de Popinteni la Iaşi, şi Cluce-reşti, sălişte întreagă la Dorohoiu, şi mai bine de giumătate de sălişte la Iteşti la Dorohoiu, şi Oiurgeşti, sălişte întreagă la Dorohoiu, şi Jerdienii, sălişte întreagă la Dorohoiu, şi părţile din Drist leve, ce se vor alege la Dorohoiu, şi părţile din Dăneşti şi din Bozieni ce se vor alege la Dorohoiu, şi părţile din Iugani la Dorohoiu, căt se vor alege, şi părţile din Brănişteri cat se vor alege la Dorohoiu, şi patru fălci de vie în Piscop la Cotnari, şi doî
1 Loc alb In original.
www.dacoromanica.ro
Copii de documente din diferite arhive
47
fălci de vie în Măndricel la Cotnariu de spre Răşcani, şi patru fălci şi trei fărtaie în Laslău la Cotnariu, şi <Joî fălci şi doîdzeci de prăjini la laşi în valea Irimiei, şi Peletucii la Ţinutul Vasluiului la Qăbălteni. Iară în partia dumisaali Catrinii s’au vinit Bodeştii cu case gata şi cu pivniţe de piiatră, şi Negriteştii cu heleşteu şi cu mori, dirept un sat, amăndoî la Niamţu, şi Cobălenii cu Lopatna la Orheiu, dirept un sat, şi CăndeŞtii, sat întreg cu mori şi cu case la Ţinutul Sucevei, şi Verteştii, sat întreg cu mori la Ţinutul Niamţului, şi Cajva, sat întreg la Ţinutul Iaşilor, şi giumătate de sat de Mărişeni la Hotin, şi giumătate de sat d * Vlasineşti la Iaşi, şi doî părţi din Buciumi la Niamţu, şi Murgoceştii, sălişte în-, treagă la Niamţu, şi LaslaoanTi, sălişte întreagă la Niamţu, şi giumătate de sat de Corni la Niamţu, şi părţile din Danceşti şi din Bărleşti, ce sat vor alege la Niamţu, şi patru fălci de vie în Pis-cop la Cotnariu, şi doî fălci de vie în dialul Mândrul de spre Răşcani, şi patru fălci şi trei fărtae în Laslău la Cotnariu, şi doî fălci şi doîdzăci de prăjini la Iaşi în valea Irimiei. Iară casăle din tărgu din Iaşi, cu loc cu tot, să le fie dinpreună a tuturor fraţilor. Aşe s’au tocmit denaintea noastră, şi pentru credinţă noi am iscălit cu toţii. Şi eu Stratulat am scris, ca să să ştie U. Iaşi, ![ea]t 7175 (= 1667), Martie 9.
(Isc.:) Az Solomon Bărlădeanul Vel Logofăt iscal.
„	Miron Costin Vel Vornic iscal.
„	Az Vasile Vel Vornic iscal.
„	Az Nicolai Răcoviţă Hatman iscal.
„	Itajicmoţ Mî’ifa': nooxeXvixoţ.
„	Az Toderaşco Vel Spatar iscal.
„	Az	Ursachi Vel Visternic.
„	Az	Qligoraşco Hăbăşescu Vel Stolnic.
„	Az	Alexandru Vel Comis.
„	Az	Statie Vel Clucer.
„ [Pec.]	Roman Vornic.
„	„ Vetreş Vornic.
„	Az Dumitraşco Roşea dvor[nic].
Notă. — Catrina a fost măritată cu Hatmanul Velicico Costin. După moartea so(ului ei şi a ei satele menţionate mai sus, ce-i fuseseră atribuite, se Împart între lordachi Torni Cantacuzino Vel Medelnicer, fiul lui Ştefan Cantacuzino, şi Mihai Racoviţă-Vodă, fiul lui Ioan RacoviţS. iordachi vinde apoi satele sale lui Mihal Racovită cu actele din 1705, lan. 29, şi 1705, Ian. 31 (Sf. Spiridon-Iaşi, moşia Sîibil, plic VIII, Nrele 12 şl 13).
www.dacoromanica.ro
48
Iulian MarineScu
5.
1820, April 4.
Cu fraţască dragoste mă închin dumi[tale],
Cu venirea dumis[ale] Păhărnicesăi Zmaragdii nu lipsăsc a înştiinţa pe dumn[eata] mai întăiu că, cu mila lui Dumnezău, ne aflăm sănătoşi, iar după aceasta vestesc dumi[tale] că răspunsul ce au venit de la Petersburgu pentru deputaţi este ca să să facă de iznoavă sibor, în care sibor să între şi deputaţii ce s’au ales la celalt sibor aleşi se se balatirisască1 împreună cu alţii ce să vor mai alege spre balatirisire, şi, dacă la aceasta al doile balatirisire nu vor pierde aceşti credinţa obştiei şi se vor pune pentru' dum[nea]lor cele mai multe bile, vor merge tot aciîa, iar, dacă să vor pune mai multe bile pentru alţi din acei care se vor balatirisi împreună cu aceştie, vor merge acei care vor ave mai multe bile. Şi dar s’au şi poroncit ca păr la 15 a lunii aceştie se se adune toţi dvo-renii aice ca se se facă această alegere, iar apoi, afară de deputaţii aceştiia a dvorenilor, au se se aliagă şi se margă deputaţi şi de la toate celelalte stări, adică boerinaşi, mazili, ruptaşi, neguţători şi lăcuitori birnici, pentru care, măcar că poronca s’au dat ca se fie aice la 15 Apr[ilie], care poronci s’au triimis astăzi, dar cred că păr pe la sfârşitul lunii nu se vor pute aduna.
Au mai venit poroncă şi pentru oareşcare prefacere în verhov-noi sovet, care are să fie vremelnicească, pără cănd vor merge deputaţi şi se va tractarisi şi se va întări obrezovanic de către monarhul, pentru care voind a te pliroforisi, apoi, fiindcă dumn[ea-ui] cami[narul] Pruncu înpreună cu cucoana dumn[ealui] şi cu ginerile şi cu fiica s’au pornit eri Sembătă de aice ca se margă pe la Bălţi la carantină şi cred că vei merge şi dumnfeata] ca să te întâlneşti cu dumnţealui] şi, întrebăndu-1, îţi va arata mai pre largu prin viu graiu.
Deosebit, în vreme ce am cumpărat moşie Lohăneştii prin mezat de la dumn[ealui] sardţarul] Ioniţă Crupenschi, dăndu-mi celelalte scrisori, pentru 3 scrisori mi-au zis că să află la răpoosatul părintele dumn[ealui] şi să le cer de la dumnţealui], pe care cerşindu-le, triimet dumi[tale] răspunsul ce ne face că, mergând acasă, ne va triimite, şi păr astăzi nu mi li-au mai triimis. Şi eu am oitat să le mai cer, nefiindu-mi şi trebuitoare pără acum. Acum dar, fiindcă
1 A balota, balotaj.
www.dacoromanica.ro
Copii de documente din diferite arhive
49
au. născut pricină cu megieşii, care pretenderesasc se-mi ia o parte mare de loc, am neapărată trebuinţa de aceste scrisori ca să mă pot apăra de această pretenţie, şi nu-mi trebuesc atîta acelelalte doî însamnate în ravaşul mai sus, cît îmi trebueşti ispisocul însăm-nat mai gios de la Domnul Simeon Movila V[oe]voddin velet7115, care are cuprindere că sănt doao salişte în Lohaneşti, după cum te vei pliroforisi dumn[eata] din copie ce triimet de pe tălmăcire acelui hrisov, care tălmăcire mi s'au dat de cătra dum[nea]lui sar-d[arul] înpreună cu celelalte scrisori, iar hrisovul cel orighinal serbase au rămas se-1 ia de la părintele dumn[ealui], precum însuş făgădueşte că îl va triimite, şi nu mi l-au mai triimis. Deci poftesc pe dum[neata] că ori prin întâlnire ori prin corespondenţi e cu dumn[ealui] sărd[arul] să pui tot chipul de salinţâ ca se-mi ia a-ceste scrisori de la dumnţealui] şi se mi le triimiţ ca să scap de supărare, şi, de nu să vor pute găsi trusteli, măcar ispisocul acel de la Movila V[oe]vod negreşit se se găsasca şi se mi se triimită cu bună siguranţie, căci îmi este foarte de mare trebuinţă. Şi pre poftesc, frate, ca se fii silitor a-1 lua numai de cat şi a mi-1 triimite, şi răvaşul răposatului Vor[ni]c Crupenschi se nu se de din mâna dumi[tale] păr cănd nu vei lua scrisorile, căci, daca dumn[ealui] sardfarul] se va lenivi a le căuta şi a mi le triimite, apoi voi fi silit a le ceri cu alt chip de mijlocire. Şi sănt a dumi[tale] iubit frate,
(isc.) Petrache Cazimir.
Aprjilie] 4, 1820.
Pentru altele voiu scrie dumijtale] cu poşta de Mercuri.
6.
1841, Noemvrie 19.
Lei
378
Adecă lei trei sute şaptezeci şi opt primii astazi de la d[um-neajlui chir Radu Ionete, bani preţului codrului de pămînt ce i l-am vîndut d[umnea]lui de Ia brazda lui Ler Inpărat, pentru care prii-mire a banilor îi dedei acest înscris ca să fie de mare credinţă pănă cînd îi voi da zapisul cel adevărat, întărit de cinstita judecătorie comerţială, şi atunci acest înscris va rămînea ca o hîrtie albă. De aceia, neştiind carte, rugai pe scriitori de-m iscăli nu-
4
www.dacoromanica.ro
50
Iulian Marinescu
mele, iară eu îm pusei degetul la numele mieu în Ioc de pecete, ca să să crează.	1841, Noemvrie 19.
+ Eu Dumitrana, soţiia răposatului Vasile Şărban vătafu, adeverezi. (s) Ioan Gheorghiu, martor.
(s) Oprea sin lonete ot Nedea (?), fiind şi noi de faţă la aceasta.
(s) Eu Florea Cioroeanu, martor.
(s) Eu Vîlcu al Stani Ghiţoiu, martor.
(s) Tudorache Dascălu, scriitori, cu învăţătura cei mai sus iscălite.
7.
1850, Fevruarie 17.
Prin care fac ştiut că m’am învoit cu chir Niţă Păcureţ, care s’au însărcinat prin bună tocmeală între noi de a deşchide puţuri de păcură în vărfu Drăgănesi, păn prejuru odăi Băciuleştilor, unde să va părea sămn de păcură de pă meşteşugul ce-1 va avea. Şi, ajutăndu-ne norocul la o parte şi alta, şi orice venit va da acele puţuri, pre căt de multe părţi să va putea sili de a deschide spre mai însemnat folos, să-I avem a-I înpărţi în parte păn doă, în soroc pănă la cinci ani, când atunci numitul să fie mărgenit cu totul, şi acele puţuri cu venit să rămăe pe sama moşiei, fără a mai pre-tenda de la mine câtuşi de mic lucru. însă la facerea acestor puţuri şi orice alte cheltueli să vor pricinui să fie toate numai din parte-i, iar eu nu voi avea niciun amestec la vre-o cheltuială câtuşi de mică, fiind pământul şi pădurea mea, şi numai la parte voi avea amestec păn doă, precum mai sus am zis. Iar, cerând trebuinţa de niscarva ghizduri sau alte lemne în trebuinţa facerii acestor puţuri, să nu fie oprit din pădure, ci i să va arăta de pădurari miei cade unde să taie trebuincioasele lemne. Cum şi vre-o câteva bărăe, găuri de păcură, ce să află umblătoare în Drăgă-neasca, care şi acelea să fie tot în căutarea numitului de a le destupa spre ştiinţa cum va cunoaşte mai bine, şi din acel venit va fi tot în parte, precum am zis. Aseminea, cum va destupa puţul de păcură cel mai d’intăi şi să va porni venit de păcură, atunci mă îndatorez ca să-i orănduesc un om din parte-mi spre ajutor în strângerea acelii păcuri, care va stărui napristan din puţ în puţ, pre căt va putea destupa pănă la legatul soroc. Are voie a tăia şi câteva lemne pentru un bordei, cătu va cere trebuinţa, pentru sprijinirea de păcură şi altor vase trebuinceoase în strângerea pă-
www.dacoromanica.ro
Copii de documente din diferite arhive
51
curii, şi, la înplinirea sorocului de nu să va- putea ivi nici un folos, numitul nu va avea niciun cuvânt de-a-m pretenda vreo cheltuială cătuş de mică. Şi, ca să să păzască întocmai nestrămutat, s’au făcut doă aseminea, dăndu-ne la măna una alteia Şi drept dovadă am iscălit.
1850, Fevruarie 7.
(isc.:) L[uxandra] Cantacozini.
www.dacoromanica.ro
ti.
Două documente relative la Velicico Costin.
1.
1692, Maiu 1.
Io Costantin Voevod, bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi, facem ştire cu această adevărată carte a Domnii Mele cum, după săvărşeniia dumisale lui Velicico Costăn ce au fost Vornic Mare, rămăind mult datoriu Ia unii şi la alţii, socotit-am Domniia Mea şi am dat poroncă boiarilor noştri celor mari ca să socotească acele datorii de unde şi cu ce s’or plăti. Deci alte datorii s’au socotit să să plătească dintr’alte bucate ce s’ar afla la casa Vornicului. Aflăndu-să Vornicul Velicico datori şi dumisali cinstit şi credinceos boiariului nostru Iordache Ruset Vistiernicul cel Mare cu doao sute şaptezăci şi cinci de lei, cu zapisul Vornicului Velicico, ce i-au dat dumnialui Visternicul bani domneşti din Visterie, şi, neavănd cu alt cu ce să plăti acei bani, zis-au Visternicului ca să priimască pen-tr’acei bani satul anume Zugravii, ce-s pre Miletin, în ţănutul Hăr-lăului. Care acel sat au fost Vornicului Velicico de moşie şi, stăndu la'înpărţire cu fraţii săi, înpărţăndu-şi ocinile, s’au fost vinit acel sat Zugravii în parte fratelui său, lui Vasihsco. Şi Vasilaşco l-au fost zălojăt acel sat la Gheorghii Făsiita ce-au fostu Vornic dc Poartă. Şi, tăniplandu-să moarte lui Vasălaşco, fraţane-sau, statut-au Velicico Vornicul să răscumpere acel sat de la Gheorghiţă Făsiita, şi au întrebat pe toti fraţii săi: pe Miron Logofătul şi pe alţi fraţi ca să de şi ei la acei bani, să răscumperi acel sat, şi tiime dintru fraţi n’au vrut să dia, ce au zis toţi că nu le trebue. Iar Velicico Vornicul săngur au dat acei bani la Gheorghiţă Vornicul, de au răscumpărat acel sat. Deci dum[nea]lui Visternicul, văzând atăte da-
www.dacoromanica.ro
Două documente relative la Vel/cico Costln
53
torii stand asupra casii Jui Velicico VornicuJ şi neavănd cu alt cu ce să plătiască acei bani, priimit-au acel sat Zugravii pentru toţi acei bani 275 lei, datoriia Vornicului Velicico. Măcar, precum sînt vremile acum, de n’ar face acel sat banii aceia, dum[nea]lui tot au priimit, neavănd de unde lua acei bani de la casa Vornicului Velicico. Deci, priimind Visternicul acel sat Zugravii pentr’acei bani ce i-au fost datoriu Vornicul Velicico, dăndu-i bani din banii domneşti din Visterie, şi Visternicul plătind banii aceia Visterii, şi făcând şi dumnealor boerii cei mari de la dumnelor mărturie dumisale Visternicului, şi de la Domnie Mea dăm şi întărim dumisali lui Ior-dache Ruset Visternicul şi giupănesii dumisale Saftii, şi cuconilor dumilorsale, şi nepoţilor şi strănepoţilor cu acel sat Zugravii, ca să le fie driaptă ocină şi moşie în veci din vatra satului şi din ţarină, din cămpu cu locuri de fănaţă şi dintr’apă cu locuri de prisăci şi din tot locul cu tot venitul şi uric şi întăritură neclătită şi neruşeită nici danăoara în veaci. Şi altul nime să n’aibă a să amesteca.
U Iaşi, v[e]let 7200 (—1692), Mai 1.
Io Costantin V[oe]v[o]d.
(Loc de pecete)
Vasile Niagul, uricar.
(Documente Rosetti-Roznovanu, Condica moşiilor roznovăneştl, moşia Zugravi.)
2.
1744, Noemvrie 8.
Neculai Costin biv Vel Jatnicer mărturisasc cu acest adevarat zapis al meu precum m’am socotit şi am făcut vânzătoare a mea dreapta moşie, anume Zugravii, sat întreg, ce iaste în Ţinutul Hăr-lăului, pe apa Miletinului di iasta parte, cari să hotărăşti pe din gios cu Răteşti, moşiia dumisale lui Aristarho biv Vel Vist[ier], iar pe din sus să hotărăşte cu Tătărenii, moşiia mănăstirii Dancolui. Care moşie îmi este de zestre de la răposatul socrul mieu Iorda-chi Rusat biv Vel Vornic, iară socrului mieu i-au fost cumpărătură de la răpoosatul Velicico Costin' biv Vel Vornic, Această moşie am văndut-o dumisale Aristarho biv Vel Vist[ier] drept patru sute lei, şi mi-au făcut plata deplin întru mănule mele. Ş’am întrebat pe dum-nalor cumnaţii mei să cumpere, şi n’au vrut. Pentru aceia să fie dumisale Visternicului Aristarho şi giupănesii şi coconilor driaptă ocină şi moşie în veci, căci mi-au făcut plată deplin, bani gata
www.dacoromanica.ro
54	Iulian Marlnescu
întru mănule mele. Şi pentru credinţă am iscălit eu, ş’au iscălit dumnalor boerii cei mari, care i s’au tămplat.
Neculai Costin. C. Roset Vornic.	V leato 7253 (=1744), Noemv[rie] 8.
(Doc, Rosetti-Roznovanu, Condica moşiilor Roznovăneştl, moşia Zugravii.)
www.dacoromanica.ro
IN.
Un act despre luptele lui Mihai-Vodă Racoviţă cu Imperialii.
1.
1717, Decembre.
[Cartea lui Mihai Racoviţă, Domnul Moldovei, prin care “întăreşte fratelui său Dumitraşcu satul Buciuleşti, Ţinutul Neamţului.]
Io Mihai Răcoviţă Voevoda, bojieiu milostiiu gospodar zemli moldavsroi, facem ştire cu această cartea a Domniei Miali tuturor cui să cădea a şti, iată dară, în a triia Domniia noastră, miluin-du-ne Dumnezău a veni în ţara noastră, în Moldova, întru acelaş an, leat 7224, început-au războiu Niamţii cu putiarnicii stăpânii noştri, cu Turcii, şi, dăndu Dumnezău biruinţă Niamţilor asupra stăpânilor noştri, îndată s’au înplut de gânduri reale asupra Domniei Noastre şi asupra ţărăi. între cari cel mai întâi începătoriu şi povaţă fost-au Vasilie Ceaurul biv Vel Stolfnic]: plăcăndu-i a-şi facia numia tălhărescu, mers-au săngur în Ţara Ungurească, de s’au închinat la ghenerariul de Braşău şi ş’au luat nume de grof, căt şi pământul ţărăi noastre l-au închinat Niamţilor pănă într’apa Sirea-tiului, şi cuibul său ş’au pus în mănăstiria Caşinului. Caria, adunând către sine şi pre alţi boiari şi mazili şi ficeori de boiari de ţară, s’au tras de acolea şi la cetate Neamţului, de au apucat, prădăndu şi jăcuindu pre toţi, şi mănăstiri şi boiari şi pre cineş afja, fără de nice o milă şi socoteală. Şi, şi fiind şi Turci neguţitori prin târguri, trimitia podghiazuri acestu începătoriu de fapte rreale Vasilie Ciaurul de-i robiia pre Turci şi-i ducia poclon ghenerariului de Braşău, ca să-şi măriască cinste sa. Caria fapte înţălegănd stăpânii noştri, n’au putut suferi, ce cu rrea urgiia s'au scârbit asupra ţărăi noastre, căt era să să dia toată ţara în robiia şi în sabiia, în-
www.dacoromanica.ro
56
Iulian Marlnescu
căpand şi Domniia Mea Ia prepus, cum că şi noi am fost agiunşi cu dănşii. Numai Dumnezău, vrănd să descoperia direptate noastră şi nu pana în sfârşit să sa prăpădească acestu pământ, sfă-tuit-au dara Vasilie Ceaurul şi cu soţiili Iui de-au trimis dooă podghiazuri: cu unul, săngur Ciaurul au mărsu de au robit pe soara noastră Mariia rapaosatului Costandin Vel Stolnic şi au dus-o de au închinat-o ghenerariului de Braşău, iară cu altu podghiaz s’au pornit Franţoz căpitanul din cetate Niamţului de au venit asupra noastra aicia în laşi, să ne ia şi pre noi în robiia, şi pre boiari carii să afla pre lăngă noi să-i omoară, şi casăli lor să le jăcuiască, căt şi sfintele mănăstiri şi pre neguţitori să-i prade şi sa-i jăcuiasca de tot ce ar avea. Şi, în vreame ce ni-au încungiu-rat podghiazul în Curtea domniască, Ghenar în zeace, Gioi, unde eram cu puţintei boerinaşi de Curte şi cu copii din casă, şi din boiarii cei mari s’au tamplat cu noi în Curte dumnealui Dumi-traşco Răcoviţă Hatmanul, fratiali Domniei Miali, şi dumnealui Darie Donici Vel Vornic doinei zemli, şi, aşea bătăndu-ne noi cu dănşii, am eşit pană la mănăstirea la Cetăţuia. într’acea ună vreame ni-au sosit şi o samă de Tătari într’agiutor, şi, cu ajutorul lui Dumne-zău biruindu-i, precum s’au şi văzut, că şi Franţoz căpitanul au căzut la mana noastră, atuncia şi noi am eşit dintr’acel prepus de cătră stăpâni, numai după izbânda ce-am făcut. Pornindu-ne cu Tătarăi ca sa le spargem şi cuibul din cetatia Niamţului, măcar că l-am şi spartu cu agiutoriul lui Dumnezău, însă Tătarăi, cum au trecut Sireatiul, au şi ’nceput a prăda şi a robi ţara pănă în mun-tia, caria robiia şi prada nu să va putia uita în viaci. Şi nici cu atata nu s’au părăsit acel făcătoriu de rău, Vasilie Ceaurul, ce iarăşi au început a face podghiazuri şi a prăda pără şi spre Prut, la Ţinutul Covurluiului şi a Falciiului, de agiungia podghiazurile lui pretutindirili, de au jăcuit şi au prădat pre bieţii peminteani fără de nicio milă. Şi cuibul lor le era mănăstiria la Caşin şi la mănăstiria Mira, undea şi acolo din porunca putiarnicei Inpărăţiei în dooă rânduri am mărsu, cu mulţimea de Tătari, asupră-le, de i-am scos din Caşin şi din Mira, şi am răsipit şi zidiurile mănăstirilor acestora cu porunca stăpânilor, şi iarăş nespusă pradă şi robiia s’au făcut nevinovaţilor lăcuitori pentru spurcata a lui faptă. Deci vom să aratăm pentru acei boiari şi mazili ce-au făcut acea 1
1 Franţois, un Loren. — N. /.
www.dacoromanica.ro
Un act despre luptele lui Mihal-Vodă Racoviţă cu Imperialii
57
zarvă, carea cu fapteale lor au adus ţărăi mare peiria şi robiia nespusă, cum nice unul dintre dânşii nicio nevoia sau strămbă-tate de spre noi n’au avut; numai ei, ca nişte oameni din firia răi, nesocotind la ce-ar vini lucru, cu faptili lor au adus stăngeria cu robiia ce-au făcut. Carili întăiu Vasilie Ceaurul, cumpărând de la noi desiatina de stupi la Ţinutul Bacăului pentru 1.750 ughi, din carea somă ni-au dat 450 ughi, iar 1.400 ughi cu banii miiarăi n’au vrut să ni-i dia, fiind venitul nostru, ce cu aceia bani au adunat cătră sine tâlhari, cum s’au pomenit mai sus. De carea nice noi păgubaş n’am vrut să fim, ce, cu giudecata arhiereilor şi a toată boiarimia, i-am luat trei sate a lui, anumea Buciuleştii la Niamţu şi Hălăuciaştii la Suciavă şi Spinoasa la Ţinutul Harlăului pre Bahluiu, pentru banii ce ni-au luat. Dintre care moşii iată că Domniia Mea m’am milostivit de li-am dat şi am miluit pe cinstit şi credincios boiarinul nostru, dumnealui Dumitraşco Racoviţă Hatmanul, braţ gospodstva mi, cu satul Buciuliaştii, cu vecini, cu vad de moară şi cu tot venitul de pre tot hotariul. Iara satul Hă-lăuceaştii l-am dat dumisali lui Darie Donici, Vel Vornic, iară satul Spinoasa ot Hărlău l-am dat dumisali lui Costantin Costachi Vel Vistier, pentru a lor diriapte slujbe ce ni-au slujit cu credinţă, cu mare osârdie şi cu multă ostaniala la aceste \remi cumplite, ca să-i fie de la Domniia Mea dumisale lui Dumitraşco Răcoviţă acel sat ce s’au numit mai sus, anume Buciuliaştii de la Ţinutul Neamţului, driapta ocină şi moşiia şi uric de miluirea, cu tot venitul, stată-toriu în viaci, lui şi ficeorilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui, cu tot hotarul, precum scriem mai sus. Dreptu aceaia şi în urma noastra pre carii va milui Domnul Dumnezău cu Domniia ţărăi noastre a Moldovei, poftim ca să nu surpe daniia şi miluiria noastra, căci pentru a lui diriaptă slujbă l-am miluit, ce mai vârtos ca să aiba a-i da şi a-1 milui şi a-i întări, pentru a sa veacinică pomenirea. Iară, de s’ar afla vreaunii vre-odată a îndirepta pe vreaunii ca aceşti vicleani, adeverind că şi de alte date s’au mai prilejit într’acest chip, dară încă şi stăngeria şi istov, preacum s’au tămplat din spurcata fapta acestuia, nice odănăoară ţărăi noastre aşia nu s’au întâmplat, pre cum letopisăţili sănt faţă, săvai că nu aş socoti sa să afle nimea indreptătoriu unuia ca acestuia, iară cine s’ari afla îndreptătoriu, iată că şi acela iaste dovedit că i-au fost tovaraş la vicliniia acestuia şi pustiitoriu pământului şi sfintelor mănăstiri; deci să n’aibă în viaci a să răspundea cătră aceasta moşiia.
www.dacoromanica.ro
58
Iulian Marinescu
Căci şi’n zilili altor luminaţi şi răpăosaţi Domni, carii s’au rădicat cu sabiia asupra Domnului, pururea ş’au perdut unii ca aceia mo-şiili săli în vicleniia, precum iaste adeverit întru toţi. Pentru aceaia dară poftim pe prea-luminaţi Domni în urma noastră ca să-i în-tăriască, asemeania şi milostivul Dumnezău să-i întăriască Domniia lui cu mare liniştia de spre toţi vrăjmaşii lui; iară carii ari lăcomi să strice această danie noastră, să fie trecliat şi blăstămat de Domnul Dumnezău şi de Maica Precista şi de 4 evanghelişti, parte să aibă cu Iuda Iscariotul şi cu rodul cial necredincios a Jidovilor carii au strigat asupra Domnului H[risto]s: „săngeli lui pre dânşii şi pre feceorii lor". Şi să fie anathema, şi alt nime să n’aibă a să mesteca np^A cha\ ahctom r[o]cn[o]A[c]TRa mkî.
U las, vl[ea]to 7226, Dechjemvrie].
(s) Io Mihail Răcoviţa Voevoda.
/ Pecete \
ţ căzutăJ	(s) Axintie Uricariu.
(Documentele Tribunalului Bacău, pach. 440, No. 4.)
www.dacoromanica.ro
IV.
Două documente relative la schitul Doljeşti
(Roman).
1.
1761, April 2.
De vreame că din toate ostenelile omului cu care să află în lume această, nu iaste alta mai bună şi mai de folos decăt milostenie şi facere de bine ce să face cătră Svintele lui Dumnezău bisărici şi cătră săraci, fiindcă toate cele lumeşti întru nemică să schimbă şi ca umbra să trec, iar cele cereşti ce aşază omul pentru sufletul său vecinice rămîn, — drept aceia şi eu, roaba lui Dumnezău Ecaterina, giupăneasa răpoosatului Ioniţă biv Vel Paharnic, rămâind săracă şi făr de fii, şi pururea avănd frica morţii, socotit-am ca să aşăz mai înnainte lucru neveştejit întru cele de pomenire şi odihna sufletului mieu. Pentru aceia dară prin bună vreare lui Dumnezău şi din toată inima şi sufletul mieu, m’am închinat lui Dumneazău şi svintului schit de Ia Doljăşti, ce iaste în Ţinutul Romanului, unde iaste hramul Svinta Troiţa cea înfiinţată şi nedespărţită, cu un sat întreg anume Dumerii, pre părîul Iubăneasa, pre din gios cu hotarul Popenilor, în Ţinutul Dorohoiu-lui, şi cu Ţigani şi casăle din Iaşi şi cu tot prilejul din casă: odoară, haine şi de afară bucate, ca să fie în veci a svintei biserici de mai sus numite, Svinta Troiţă. Care această moşie Dumenii să hotărăşte cu partea cea din sus a Cordărenilor şi merge în lung spre Jijie, alăture cu Miclăuşenii, şi piste valea miclăuşască, cu heleşteu eşit drept făntăna Bilauca şi cu alte heleştee mai sus, precum pre larg arată ispisocul hotarnic. Care moşie îmi iaste mie driaptă parte, zestre, dată de răposata maică-mea Ilinca Logofe-tiasa, din moşiile moşilor miei Mironeşti, cum arată scrisorile
www.dacoromanica.ro
60
Iulian Marinescu
vechi. Şi, vazănd că acest dumnezăesc lăcaş de la Doljăşti iaste zidire noaui, şi-i trebueşte hrană şi chivernisire, şi această moşie a mea Dumenii, fiindcă să hotărăşte la capătul de spre Iubăneasa cu Şipotenii şi în coastă cu Cordărenii, moşiile acestui dumnezăesc lăcaş, pentru aceia, pentru sufletul mieu şi a părinţilor miei Miron Cuzea Logofăt şi a maicii mele şi a răposaţi fraţi şi a surorilor mele, iar mai vârtos pentru mulţimea păcatelor şi a fărde-legilor mele, toată partea zestrii mele, moşie Dumenii şi Ţiganii, şi alta toată osteniala şi agonisita mea o am dat şi o am închinat lui Dumnezău şi svintei bisărici întru ertarea păcatelor şi întru vecinică pomenirea mea şi a părinţilor şi fraţilor şi moşilor miei. Pentru care datori să fie părinţii mănăstirii să roage [pe] Dumnezău, să pomenească numele mieu şi a părinţilor miei la dumne-zăeştile leturghii şi la alte randuele de pomeniri ale bisăricii, şi pre tot anul să-mi slujească parastasul cu prohod şi cu dumnezăiasca leturghie la 15 zile a lui Avgust, la Adormirea preasvintei stăpânei noastre de Dumnezău Născătoare şi p[u]r[u]rea Fecioarei Măriei. Şi dintru ale mele bucate, haine şi odoară să-mi fie grija şi să-, rindarele mele; însă să să facă parte şi fraţilor miel, numai din haine şi din odoară, dăndu-le părinţii cu preţ ca de 100 lei sau şi de o sută şi cincizăci lei, după cum să va afla la acea vreme prilejul mieu, iar la moşii, Ţigani şi casăle din Iaşi nimeni să nu să amestece, ce să rămăe mănăstirei neclătite. Iar, de mi s’ar întâmpla moartea mea în Iaşi sau la alt loc la ţară şi părinţii sau dumfnea-lor] boiarii ctitori n’ar avea înştiinţare şi m’ar îngropa la altă biserică, atunce să fie datori părinţii de la schitul Doljăştii, dimpreună cu dum[nealor] boiarii ctitori, a purta grijă şi a lua sama pentru cheltuiala grijelor mele. Şi părinţii sa ma grijască după orănduiala creştinească, şi pre tot anul să-mi dea sărindare unde voi fi îngropată, păuă cănd a fi vreame a mă dezgropa şi a mă cerca şi pre mine şi pre maică-mea, şi, slujindu-ne cu slujire de arhiereu şi cu milostenie din cele rămasă ale mele, după cum mai sus arată, şi după căt le va da şi putinţa lor, să ducă oasăle să le îngroape în sv[ă]ntul schit, la locul ce m’am închinat şi mi-am scris numele în svăntul pomelnic spre nădejde pomenirii şi mântuirea sufletului mieu. însă, căt îmi va lungi Dumnezău viiaţa, venitul aceştii moşii Dumenii eu să-l iau, să-mi fie de hrana şi chiverniseala mea, după cum pre larg arată şi scrisoarea ce mi s’au dat şi mie la mână, iscălită de dum[nealui] Vasile Rosăt Hatman, ziditoriul ctitor.
www.dacoromanica.ro
Două documente relative la schitul Doljeşti
61
acestui lăcaş şi de Svinţie Sa Dionisie Hudici, ostenitoriul. Deci tot cel ce s’ar ispiti, eu sau oricine ar fi din fraţii mei, silindu-să a sminti dania şi rănduiala pomenirii mele sau oricine ar pune măna sau ar mistui ceva din al mieu şi ar da supărare svintei bisărici a păgubi la cevaş, unul ca acela sa fie blăstămat de Domnul Dumnezau şi de prea-curata maica Svinţii Sale şi de toţi svinţii şi svintele pravili şi prea-svinţii arhierei şi părinţii schitului, şi să fie neertaţi şi neprocopsiţi; şi să aibă părăş şi [pe] prea-sv[ă]ntul şi de minuni făcătorul marele ierarh Nicolae, — căci nici eu la partea fratelui mieu Mihălache nu m'am amestecat, ce lor li-am lăsat. Şi, pentru mai bună credinţa iscălind cu măna mea, mi-am pus şi pecete, rugănd şi pre alţii să întărească cu iscăliturile dumilor sale,
Vale[a]t 7269 (- 1761), Apr[ilie] 2.
Catrina Păh[arniceasca] cu voe me am datu lui Dumnezau. (Pecete.)
Inochentie, episcop Huşilor.
Ionichie, episcop Romanului.
Iordache Vel Logofăt martor.
Această danie a dumfneaei] Pahărnicesei Catrinii din cerere şi voe dumisale o am scris eu,
Enache Buzilă biv Vel1 Stolnic, şi sînt martor.
Dumitrache vătav ot Vistierie, martor.
Alexandru Neculce Vel Pah[arnic].
Vasjle Buhăescu biv Vel Pahfarnic], martor.
(Academia Romină, XXII, 234.)
2.
1765, Iunie.
Doamne, iubit-am buna cuviinţă casii tale şi locul sălăşluirii Mării Tale, zici prorocul şi împăratul David, şi într’alt loc iarăş zice: cătu-s de iubite lăcaşurile Tale, Doamne al puterilor, doreşte şi să sfărşaşte sufletul mieu spre curţile Domnului, însemnând neapărata datorie ce ari tot credinciosul spre lăcaşurile cele dum-nezăeşti, fiindcă dintr’alte faceri de bine cea mai covârşitoare şi mai folositoare este râvna cea fierbinte catra cele sfinte, care după cuvântul lui David n’au foc mistuitor, sfărşaşte inima răvnitoriului şi caută spre răsplătirile cele viitoare, aprinde în inimă credinciosului o- dragoste pururea arzătoare. Şi, de vreme ca, după cum
‘ Vtoii ? - N, /.
www.dacoromanica.ro
62
Iulian Marinescu
zice bogoslovul Grigorie, Dumnedzău nu să bucură atăta într’alt lucru ca întru milostenie, mai vârtos ceia ce să săvărşaşte de cătră noi spre lăcaşurile cele dumnedzăeşti, pentru zidire şi înfrumuseţare lor, socotind şi cei mai d’innainte răposaţi şi purure pomeniţi şi fericiţi ctitori, au zidit cu toată sărguinţa sfinte mănăstiri şi bisărici, înzăstrăndu-le şi înpodobindu-le cu toate cele tre-buinceoase, spre a cărora întemeiare s'au silit cu o răvnitoare osîrdie spre a lor vecinică şi nesfârşită pomenire, pentru care şi plata lor vor lua de la dă[tă]toriul de răsplătire Dumnedzău şi vor străluci ca luminătorii în ceriu. Cărora urmând şi eu, robul lui Dumnedzău, Vasilie Rusăt Hatman, am socotit după râvna acelora ca să zidescu şi un schit, la care aflând pe Cuvioşie Sa iermonah chir Dionisie Hudici tot întru aceiaş râvnă şi într’acest dumne-zăescu cuget, am fost făcut aşăzare şi tocmală cu zapis ca să zădescu săngur eu schitul cu a me cheltuială la moşie sa Dol-jăştii i Fărţăştii, pe Şiret, în Ţinutul Romanului. Şi pentru cheltuiala aceia şi purtare de grijă a părinţilor călugări, cum şi a sfintei biserici, mi-au dat alte a sale drepte ocini şi moşii, satul Săpotenii pe Ibăniasa şi giumătate de sat de Cordăreni, pe de amăndoaî părţile Ibănesei, parte satului din sus de cătră Săpoteni i de cătră Dumeni şi de ceialaltă giumătate de sat de Cordăreni, din parte de gios, a şase parte, cu biserică de piiatră, cu heleştei iazite şi neiazite şi mori gata şi cu tot venitul lor, ce sânt la Ţinutul Doro-hoiului. Care acum mai pe urmă cu darul lui Dumnedzău apucăn-du-mă de zidire acestui sfânt schit şi văzând îndemnare, silinţa şi agiutoriul ce au dat şi Cuvioşie Sa şi alţi ce s’au poftit după îndemnare şi doririle sale, şi făcăndu-se biserica [nu] cu schit, cum aşe-zasăm, ce mănăstire mare şi înpodobită cum să vede, şi, de vreme ce şi Cuvioşie Sa, osăbit de silinţa ce-au arătat şi de agiutorul ce au dat dintru ale sale ostenele şi agonisite, au dat şi au afierosit şi cele părinţăşti, adecă moşii, Ţigani şi toate ale sale, dăndu-le sfântului nume a lui Dumnedzău, cum şi alţii ce au dat alte afie-rosiri, iarăş prin silinţa Cuvioşii Sale; la care văzând şi eu acea bună sărguinţă şi silinţă a sa şi adunare de cuvioşi părinţi călugări, şi lucrul ce s’au săvârşit nu după cum au fost tocmala între noi, ce cu mai mare zidiri şi mai cu multă cheltuiala noastră, la care cunoscând că darul lui Dumnedzău au lucrat aceste, am dat slavă, laudă şi mulţămită acii de o fiinţă şi de viiaţă dătătoare Sfintei Troiţă, care iaste hramul aceştii sfinte mănăstiri, cari mi-au dat
www.dacoromanica.ro
Două documente relative la schitul Doljeştl
63
îndemnare şi după început ni-au agiutat a vidă şi sfârşit. Pentru aceia şi eu, din râvna inimii mele, însumi de a me bună voe urne-lindu-mă, aşa am socotit: acest sat întreg Săpotenii, cum şi părţile din satul Cordărenii, cu toate veniturile lor, ce le luasăm de istov de la Cuvioşie Sa supt stăpânire me, cu tocmala cum mai sus am arătat, deci şi eu de a me bună voinţă li-am dat să fie danie şi afierosire şi de la mine, cu tot venitul sfintei mănăstirii noastre de la Doljăşti pentru pomenire noastră şi a fiilor şi a părinţilor noştri. Şi de acum înnainte să fie şi aceste moşii Săpotenii şi cu părţile din Cordăreni, cum mai sus scriu, a sfintei mănăstiri, cum şi cele ce-au mai dat Cuvioşie Sa şi alţi răvnitori creştini, pentru hrana şi chivernisala părinţilor lăcuitori, şi să fie în veci neclătite şi nestrămutate de la sfânta mănăstire. Şi afară de pomenire cea de obşte ce să face pentru toţi fericiţii ctitori la hramul sfintei mănăstiri după obiceiu, datori să fie a mai face şi a sluji peste an şi osăbite părăstasurile noastre la zilile ce sânt însămnate în condica sfintei mănăstiri, pomenindu-ne pe noi şi tot niamul nostru ce iaste în scris. Şi, ca să fie neclătite şi nestrămutate obiceiurile şi orînduiala săborului sfintei mănăstiri, iarăş am socotit dinpreună cu Cuvioşie Sa iermonah chir Dionisie Hudici şi am rânduit noi ctitorii ca niciodănăoară mănăstirea aceasta de la Doljăşti a Sfintei Troiţă să nu fie de spre nimene supărată a să închina sau a să face mitoh undeva, ce să fie în rănduiala sa şi în păstorie preosfinţiţilor Mitropoliţi ai Moldovii. Şi, de vreme ce preosfinţiţii arhierei au dat carte şi blagoslovenie ca să aibă şi mănăstire noastră aceasta dintr’ănsa călugări de metanie sa, ca să fie obşte cu călugări, cum şi alte mănăstiri, după cum arată carte arhierească, rănduim noi ctitorii ca nici de cum egumeni streini ce nu le va fi metanie lor din sfânta mănăstire sau nu vor priimi a lua metanie lor acolo să nu fie priimiţi a fi egumeni, şi, de ar şi lua egumenie cu vre-o mijlocire, să nu fie priimit în săborul mănăstirii, ce, dăndu-să ştire preosfinţitului Mitropolit şi ctitorilor următori, să fie scos din mănăstire. Iar cari vor fi vrednici de sporire şi ocărmuire sfintei mănăstiri şi după alegire vrednici, vor primi a lua metanie sa acolo, acie vor fi volnici a fi egumeni. Şi la toată sama mănăstiri, căndu a fi trebuinţă a să face, cum şi egumeni a să aşăza, arătăndu-să ctitorilor urmaşi şi ctitorii preosfinţitului Mitropolit, cu carte şi blagoslovenie păstoriului să să săvărşască toată. Iar în urma noastră oricarii din cei bisăriceşti au
www.dacoromanica.ro
64
Iulian Marinescu
din cei politiceşti, oricine ar umbla sau s’ar ispiti ă înclina mănăstirea aceasta de la Doljăşti a sfintei Troiţă supt supunirea de mitoh sau de dări, sau ar umbla cineva a-i strămuta vre-o parte din moşii sau a le schimba, cum şi alte afierosiri, cu vre-un chip de mijlociri şi de asuprele sau meşterşuguri, cu făgăduinţă şi dări trecătoare sau ori cu ce chip de iconomie, sau oricine s’ar sili a-i strica orănduiala aceasta ce s’au arătat mai sus sau ar jăfui-o, unii ca acie să fie daţi la osănda ce vecinică ca nişte furi de cele sfinte şi smintitori de rănduiale bune. Pentru care să aibă înpo-trivitoare pre prea-sfînta Troiţă la zioa cea înfricoşată a nefăţarnicului judeţ. Şi, pentru toate aceste, adică-afierosiri, aşăzări şi bune orănduiale sfintei mănăstiri ce s’au socotit de cătră noi şi s'au dat de cătră toţi ctitorii, carii mai gios ne-am iscălit, iar ca să fie mai statornice şi neclătite în veci de la sfânta mănăstire aceste de mai sus pomenite, am rugat şi pe Preosfinţiia Sa sufletescul nostru păstor şi părinte chirio chir Gavriil, Mitropolit a toată Moldova, şi pre Sfinţiia Lor iubitorii de Dumnedzău episcopi ca să întăriască cu arhierescu blestăm şi iscălituri, poftind şi pe dumnealor] veliţii boeri să iscălească.
Let 1765, luni.
(isc:) Vasile Roset Hatman.
. . . Hatfman].
... Vel Ban.
(isc.) j Lascarache Roset treti logofăt.
(isc.) Ilie Roset vtori postelnic.
(isc.) Iermonah Dionisie Hudici.
(isc.) Monah Iorest Roset.
(isc.) Ieromonah Iftime Canano.
De vreme ce pre-iubit sufletescul nostru fiiu dumfnealui] Vasilie Ruset Hatfman], dinpreună cu alţi fericiţi ctitori, din creştinească bunătate dumilorsale au aşezat toate aceste căte mai sus cuprind întru adastă bună aşezare spre buna orănduială mănăstirii Sfinţii Troiţă de la Doljeşti şi pentru ca să fie nestrămutate şi neclătite aceste afierosiri şi bune aşezări a sfintei mănăstiri, întărim şi Sme-reniile Noastre cu arhieresc blăstăm, ca oricine s’ar ispiti din cei bisăriceşti au politiceşti să facă mănăstirea aceasta a Sfinţii Troiţe supt supunere de mitoh şi de dări sau s’ar lăcomi cu orice chip de iconomii a trage să dăzlipască de la mănăstirea Sfintei Troiţă din cele afierosite bisericii şi date în măna lui Dumnezău, cu chi-
www.dacoromanica.ro
Două documente relative ia schitul Doljeşti
65
puri de schimbături sau de alte lăcomii sau nedreptăţi, înpotriva sfinţilor dumnezăeştilor pravili, unii ca aceia să fie afurisiţi şi blăstămaţi de Domnul Dumnedzău şi de pria-curata a Sa maică, de slăviţi 12 Apostoli şi de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia, să fie gemând şi tremurând pe pământ ca Cain, partia lor să fie la un loc cu Iuda şi cu procletul Arie, în toată viiaţa lor procopsală să nu vadă şi de cătră Smereniile Noastre unii ca aceia să fie afurisiţi şi blestemaţi, iar, ferindu-să de aceste mai sus arătate, să fie ertaţi şi blagosloviţi în veci, amin.
(isc.) Gavriil Mitropolit Moldaviii.
(isc:) Ionichie episcop Romanului.
(isc:) Dositheu episcop Rădăuţului.
(isc:) Inochentie episcop Huşului.
(isc:) Ştefan Roset biv Vel Logofăt, martur.
(isc:) Ion Pălade Vel Vornic.
(isc:).......................
(isc:) Vasile Razul Hatman, martur.
Şi am scris aceasă aşezare eu, Antohi Carp, diiac de Divan, în oraşul Iaşii.
5
www.dacoromanica.ro
V.
Două acte basarabene
1.
1816, Aprilie 30.
Notificare făcută de împăratul Alexandru al Rusiei către Mitropolitul Oavriil al Basarabiei asupra viitoarei situaţii
a provinciei.
Preosfinţit Exarh, Mitropolit Gavriil! Intrănd supt stăpânire Roşiei lăcuitorii Basarabiei, au câştigat dreptate asupra tuturor îndemnărilor care se pot aştepta de la Ocărmuire, ce să povăţueşte cu învăţăturile sfintei credinţii noastre şi lucrează după pravilile celor mai bune năravuri şi a drepţii judecăţi. Aflăndu-mă întru această plină socoteală, am aşezat eu întâia dată o vremelnică ocărmuire în Basarabie, puind temeiu aceştii ocărmuiri cele de demult a ei obiceiuri şi pronomii, neîntrănd în ce desăvârşit a ei obrazovanie. Eu am vrut mai înnainte a fi încredinţat din dovezi şi am aşteptat ca vremea şi stările înpregiur, precum şi cele adevărate înştiinţări pentru toate, să-mi arate mie ce urmări să cade a să aştepta de la această cercare. Deosăbit de aceasta eu am ertat pre toţi lăcuitorii aceştii ţări în trei ani de feliuri de nemijlocite dări, cu acest scopos ca fără zăbavă să fac mai bună starea lor şi ca, ducăndu-i pe rănd de la o îndemânare la alta, să gătesc pentru dânşii o îndoită faceri de bine cu feluri obştie folositoare aşăzări. însă spre mai mari a mi măhniciuni m’am înştiinţat prin însuş vrednic de credinţă chip că scopurili meii nu s’au înplinit şi că neorăndue-lile, mai ales de la o vremi, s’au întins până la cea mai mari treaptă, încă muite nevinovate familii a liniştiţilor lăcuitori, lăsăndu-ş[i] lăcaşurile sale, îş caută scăpare piste hotar. Toate aceste întorcând cătră mine a me luoare aminte, mă îndatoresc a luoa alte măsuri *
www.dacoromanica.ro
Două acte basarabene
67
ca răutate ce făcută să să şteargă şi să să întimiiazi pentru lăcui-torii Basarabiei în vremea viitoari o soartă potrivită cu dorinţăle lor, care aseminea în ce deplină măsură sănt şi ale mele. Drept aceia am hotărăt să triimit cătră dânşii un cinovnic mpărătesc, înputernicindu-1 cu o deosăbită de la mine putere şi dăndu-i lui toată a me încredinţare: el va fi mijlocitoriu, prin care eu voesc însuşi a şti foarte cu de-amăruntul starea lucrurilor şi a aduce în sfârşit spre înplinire cele priimite de mine măsuri pentru bună stare a aceştii ţări. Scoposul mieu stă întru aceasta ca să-i dăruesc ei o politicească ocărmuire potrivită cu năravurile, obiceiurile şi legiuirile ei. Toate stările lăcuitorilor au o întocma dreptate asupra aceştii moşteniri a strămoşilor săi şi asupra bunii voinţii meale cătră dânşii, şi toţi, adică tagma duhovnicească, boerească, negustorească şi norodul, să cade să câştige o întocma apărare şi ocrotire întru această noao obrazovanie liniştitului lucrătoriu de pământ, cum şi alişverişurilor şi nepuţătorilor să va da ce deplin ocrotire. Eu voesc ca această roditoare ţară să să însufleţască cu o neao viiaţă şi aştept această de la osârdie înputernicitului mieu şi de la ce cu un suflet lucrare a tuturor lăcuitorilor Basarabiei. Dorind ca ei să fie mai înnainte înştiinţaţi de o aşe a mea pentru binele lor hotărâre, eu mă întorc cătră Preosfinţiîa Voastră, porăncind ca toate aceste însămnate să să tălmăcească naţiei şi prin glăsuire bisericească să să facă cunoscută în toată păstorie ce încredinţată Preosfinţiei Voastre, ca să cunoască tagma bisericeasca, boerii şi tot norodul prin slujitorii sfinţii biserici că ochiul mieu cel iubi-toriu de fii asupra lor privighiiază şi eu am purtare de griji pentru ca ei să fie fericiţi.
Preosfinţiilor Voastre de binevoitoriu, iscălit însuş: Alecsandru.
în Sanct-Petersburg, anul 1816, April 30 zi.
2.
Cu mila lui Dumnezeu smeritul Exarh, Mitropolit Chişinăului şi Hotinului iproci.
Tuturor lăcuitorilor oblastiei Basarabiei de tagma duhovnicească, boerească şi de alte stări, duhovniceştilor fii ai noştri, rugăndu-vă de la Cel ce din înnălţime mântuire şi viiaţă fericită, arhipastoreasc: noastră trimetem blagoslovenie.
Fiindcă prea-milostivul şi prea-bunul Dumnezeu au binevoit a vă supune stăpânirii şi ocrotirii prea-blagoslovitului monarh al
www.dacoromanica.ro
68
Iulian MarlnescU
nostru Alexandru Pavlovici a toată Rosiia, datoriia voastră ceri ca să adeveriţi credinţă şi plecare voastră cătră Scaunul înpărăteştii Sale Măriri cu jurământ prin lucrare duhovniceştilor părinţi ai voştri în dumnezeeştile biserici, în fiinţa de faţă a cinovnicilor orânduiţi de cătră ocărmuire, ca unor marturi a bunii voinţii voastre, spre a rămâne voi de apururea credincioşi şi supuşi înpărătescului Scaun al Roşiei. Drept aceia arhipăstoreşti vă îndemnăm pre toţi de tagma duhovnicească, boerească şi de alte stări, ca pre nişte fii a păstoriei noastre, ca, după înştiinţare ce veţi primi de cătră cinovnicii rânduiţi, să va adunaţi la sfintile biserici a poporului cu familiile voastre şi să faceţi jurământ, iscălind în tablili ce să vor arăta numili voastre din fieştecare parte şi vrăstă. Iar Dumnezeul milostivirii şi a îndurărilor prin darul său să fie pururea cu voi cu toţi, amin!	1816, Iulie 28, Chişinău.
(Biblioteca Bibicescu din Turnul-Severin, 111/1.)
www.dacoromanica.ro
VI.
Acte moldoveneşti felurite
1.
1628, Aprilie 10.
Suret de pe ispisocul lui Miron Barnovschi prin care întăreşte lui Ionaşcu Cehan, fraţilor şi neamurilor lui satele Tinţeşti, Pri-beşti, Horjăşti şi Fîntîna Peperigului.
Suret de pe ispisocul ot Miron Barnovschi-Vodă, văleat 7136, A[prilie] 10 dni.
Dat-am şi am întărit pe boierii noştri Petre Cehan pârcălab şi pe fratele lui, Ionaşco Cehan Vel Pit[ar], şi Bălan Cehan şi nepoata de soră a lor Marica, feciorii lui Cehan celui bătrân, nepoţi lui Stan Hoajii şi săminţii lor, Frăţiman, şi surorilor lui Frăţiman şi Anisii, ficeori — nepoţi Albei, aşijdere şi săminţii lor, Gheor-ghe Horje, şi surori lui, Varvara, ficeori Horjii celui bătrân Păh[ar-nic], aşijdere şi săminţii lor, Sofiicăi, şi surori ei Sora, fetele lui Gureş, şi iarăşi săminţii lor Nastasii Cărăimăneasa şi surorii ei Drăguţii, fetele Antimii, toţi nepoţi şi strănepoţi Tintiului, pre a lor dreaptă ocină şi moşie din uric ce are moşul lor Tintiul de la Ilie Voevoda, a treia parte din satul Tinteştii, la Ţinutul Fălciiu-lui, parte dîn mijloc, şi iarăş a treia parte, parte din mijloc, din sat din Pribeşti, în Ţinutul Vasluiului, cu vad de moară şi cu tot venitul, ca să fie şi de la noi cu tot venitul. Şi iarăş dăm şi întărim pe Petre Cehan pârcălabul şi pe fratele lui, Ionaşco Cehan Vel Pitaru, cu săminţii lor, ce s’au pomenit mai sus, toţi nepoţi şi strănepoţi lui Stan Horjii, pre a lor drepte ocine şi moşii din uric 1
1 Loc alb în original.
www.dacoromanica.ro
70
Iulian Marinescu
de’ntăritură ce are moşul lor Stan Horjă de la bătrânul şi bunul Ştefan-Vodă, satul Horjăştii la Lăpuşna, pe din sus de Scorţăşti, unde au fost casa lui Stan Horjii, şi Fântâna Peperegului dentru acelaşi hotar.
(Doc. Sc. Rosetti.)
2.
1638, Iulie 19.
Cartea lui Vasile-Vodă al Moldovei, prin care judecă pricina dintre Gavriţa cu Gheorghe Boghiul şi alţii pentru hotarul moşiei Păh-neştilor.
Io Vasile Voevod, b[o]jiu m[i]l[o]stiiu g[o]sp[o]daru zemle mol-davscoi, adecă au venit înnainte no[a]stră şi înnainte tuturor boerilor noştri mari şi mici sluga noastră Gavriţa şi cu ai săi răzeşi den satu den Păhneşti, ce iaste acolo satu în Ţinutul Fălciiu-lui, şi s’au părăt de faţă înainte Domnii Mele cu Gheorghie Boghiul şi Mirea şi Mărdarie den sat den Roşiori, şi cu Terchilă din Mogoşeşti prentru (sic) hotarul satului Păhneştilor, anume pentru poiana ce să tămpină cu hotarul Roşiorilor şi cu a Mogo-şeştilor şi cu hotarul Armăşenilor, dzicănd Gheorghie Boghiul şi Mirea şi Mărdarie den Roşiori şi Terchilă din Mogoşeşti cum n’au satul Păhneşti nemică treabă într’ace poiană, nici le lor agiunge hotarul Gavriţii şi a răzeşilor lui în poiană. Iar Gavriţa şi cu ai săi răzeşi, ei aşe au dzis înnainte Domnii Mele că au ei apucată de moşi lor, ţiindu într’acea poiană, giumătate de spre Roşiori, iar de spre Mogoşeşti vine hotarăle alăturile, şi de spre Armăşeni iară să timpină hotarăle. Şi au ei dzis că s’au şi mai părătu în dzilele Radului-Vodă prentru acea poiană, şi le-au dat hotarnic pre Toa-der Cehan Sulgeriul, de le-au hotărât, şi li-au pus şi semne pre unde au venitu hotarul satului Păhneşti de spre Roşiori şi de spre Mogoşeşti şi despre Armăşeni: un sămnu întăiu iaste den drumul cel mare la lacul Lohanului în sus, pre Lohan pană în capul poenii în dereptul [lajcului, în capul rediului, den gios, pre marginea rediu-lui de spre Răsărit pană în capul rediului den sus, pănă în făntăna poenei, în gios pre valea Arsurei pănă unde să înpreună cu hotarul Tinteştilor. Aşijdere Dumniia Mea încă [pre slujga noastră 1.,, 1
1 Indescifrabil.
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
71
ca să le hotărască...........1 cum scrie mai sus şi am ... l, iară
acele semne, şi au făcut şi carte de mărturie, de au dat ştire Domnii Mele cum au aflat acolo cu oameni buni. Deci Domniia Mea şi cu tot Svatul Domnii Mele am dat Gavriţei şi răzeşilor lui ca să-ş ţie ocina şi moşie lor pre unde au ţinut-o moşii lor şi pre unde au pus semne hotărnici. Deci Gheorghe Boghiul şi satul Roşiori, şi Terchilă şi satul Mogoşeşti, ei au rămas den toată legea şi d’in-nainte Domnii Mele, iar Gavriţa cu ai lor răzeşi den sat den Păh-neşti ei s’au îndreptat şi ş’au pus herăia 24 de florinţi în Viste-riul Domnii Mele. Aşijdere de la Domnie Me încă le-am dat lor şi le-am întărit acela hotaru ce mai sus iaste den sat den Păh-neşti, lor şi ficeorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi tuturor seminţie lor, cine să va alege mai aproape. Şi, de să va mai scula cineva de undeva cu vre-un uric, să nu să creadză, că s’au tăgăduit dennainte Domnii Mele că n’au urice, nici ispisoce, şi să nu mai aibă Gheorghie şi cu toţi oameni den Roşiori şi de Mogoşeşti ... 1 Terchilă ... 1 sul Armăşeni pre Gavriţa şi pre răzeşii lui nici dănăoară în veci de acestă pără. Prentru aceia, ca să le lor hie dereaptă ocină şi moşie de Ia noi şi uric cu tot venitul şi nime să n’aibă a să amesteca. U las, velet 7146, Iul. 19.
Sam g[os]p[o]d[i] veleat.
(Pecete în ceară roşie aplicată, căzută.)
(isc.) Gavril Matiaş Vel Logofăt	(isc.) Gavril
(Doc Sc. Rosetti.)
3.
1669, Decembre 3.
Actul prin care Lascarachi [Roset] Vel Căminar dăruieşte mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi nişte vii.
Adecă noi Lascarache Vel Căminar, ginerile lui lacomi ce au fost Vistier* şi eu Alixandrache Cămăraşu, fecorul Iui lacomi ce au fost Vistiernicu, scriemu şi mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru cum noi de bună voe noastră, de nime săliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bună voe, am dat şi am dăruitu a noastre drepte ocine şi moşii, nişte vii ce avem la Cotnar, ce au fost părintelui nostru lacomi Vistiernicului danie şi cumpărătură, o vie ce iaste în dealul Păcurariului, care vie au fostu a lui Savin ce au
1 Loc rupt in original.
www.dacoromanica.ro
72
Iulian Marinescu
fostu Vornic Mare şi s’au sculat fecori şi nepoţi iu Savin, duniţnea]-lui Toma ce au fost Vornic Mare şi giupăneasa dumisale Annaa şi Satha, giupăneasa lui Şoldan Vornicul, şi cu feSori ei Ştefan Şoldan, ce au fost post[elnic], şi Vasilaşco şi Savin şi Pătraşco Cogoie, ce au fost log[ofăt], şi cu Neculai Buhuş, şi au rânduit părţile lor de vie părintelui nostru, lui lacomi ce au fostu Vist-[ernic]. Aşijderea doao vii din dealul Porcului, ce au fostu părintelui nostru cumpărătură de la Grigore şoltuzul armenesc de tărgu de la Su5ava şi de la fămeia lui Doica, drept treizeci şi cinci de galbeni, şi lui Grigorie şoltuzului fostu-i-au cumpărătură de la Andronicu aprodul din tîrgu din Iaşi şi de la fămeia lui şi de la popa Vasile de Liteni. Aşijdere o vie, iară din dealul Păcurariului, de la Cotnar, ce au fostu dreaptă cumpărătură părintelui nostru, lui lacomi Vist[ernicul], de la Gheorghie şi de la fămeia lui, drept cincizeci de lei bătuţi. Aşijdere o vie de aici de la Iaşi din dealu de la Copou, ce au fost dreapt ăcumpărătură părintelui nostru, ce mai sus scrie, de la Gheorghie şi de la ficorul lui, Irimie, din tîrgu din Iaşi, drept patruzeci şi cinci de galbeni. Aceste vii toate, ce mai sus scrie din dealul Păcurariului de la Cotnariu şi acastă vie din Copou le-am dat şi le-am dăruit la sfânta mănăstire la Trisfetitele, ce iaste aici în tîrgu în Iaşi, care iaste zidită şi făcută de răposatul Vasilie V[oe]vod pentru sufletul şi pentru ertare păcatelor părinţilor noştri şi pentru ale noastre păcate şi pentru ca să fim pomeniţi la sfăntu jărtăvnicu, şi pentru ca să fie de la noi aceste vii svinte[i] mănăstiri drepte ocine şi moşii în veaci de veaci. Şi afiastă danie şi acestu adevărat zapis am făcut dinainte dumilor sale boerilor celor mari şi al doile pre nume: dum. So-lomon Bîrlădeanul Vel Logofăt, i Miron Costăn Vel Vornic de Ţara-de-gos, i Grigorie Hăbăşăscul Vel Vornic de Ţara-de-Sus, i Nicolai Racoviţă Vel Hat. i pârcălab sucevschii, i Stamatie Vel Post., i Gavriliţă Costache Vel Spat., i Lupaşco Buhuş Vel Comis, i Ursache Vel Vist., i Ion Racoviţă Vel Comis, i Necolai Vel Jit-niceariu, i Cehan Vel Armaş, i Scarlat v[tori] postelnic, i Contăş 3-ti logofăt, i Ursul, Roman i Grigorie Ciocărlie, i Ursul i Ştefan Gherghel dvornicii glotnii, şi mulţi ficori de boeri din Curte. Pentru aceia să aibă sfânta mănăstire a-şi face şi dresă domneşti. Şi pentru mai mare credinţă iscălit-am înpreună cu aceşti boeri cu toţi. Şi eu Andrei Mihule am scris zapisul denainte sa.
U las, leat 7178, Dech[e]m[vrie] 3.
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
73
(isc.) Lascarache Vel Căminar.
„ Alexandrache Vel Cămăraş.
„ Solomon Bîrlădeanu Vel Logofăt
„ Miron Vel Vor.
„ Neculai Racov[iţă] Vel Hat.
„ Stamate Vel Post.
„ Contăş 3 logofăt.
„ Ciocârlie Post.
„ Ştefan Vel Uşer.
„ Cehan Vel Armaş.
„ loan Racoviţă Vel Comis.
„ Ursul.
„ Nicolai.
(Arh. Stat., Cond. mân. Trei Ierarhi, Nr. 219, p. 726, fila cu roşu 434.)
4.
1673, August 13.
Zapisul lui Dumitraşcu, ginerele Albului din Mirceşti, prin care dăruieşte lui Ion Racoviţă Comisul un loc de prisacă din Mogoşeşti.
Adică eu Dumitraşco, ginerile Aleului din Mirceşti, şi cu femeia mea Vasilca şi cu fiatele noastre Marfa şi Dochiţa scriem şi mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru că am dat un loc de prisacă şi cu pomeţi, ce iaste la Mogoşeşti, în viia Creţului, în parte de gios, la Ţinutul Fălciiului, acest loc 1-am dat duniisali lui Ion Răcoviţă Comisul, pentru un frate al nostru, anume Chi-riţă, carele l-au scos dumnealui de la o nevoe, ce-au fost tăiat pe Abăza, portariul de Suceavă, şi armaşii cerea gloabă doaă iape. Deci şi de acolo încă l-au scos dumnialui Comisul. Pentru acee am dat dumisali acestu loc de prisacă, carele mai sus scrie, ca să fie dumisaali de acum înnainte driaptă ocină şi moşie, şi giupănesăi dumisale, şi coconilor dumisale, cu tot venitul, neclătită şi neruşeită nice dănăoară în veci. Şi la această tocmală a no[a]stră au fostu dumnialui Cantemir căpitanul1, şi Dădiul căpitanul de dărăbani, şi Ionaşco şi Albotă, căpitanii, şi alţi mulţi. Şi pentru mai mare credinţă noi ni-am pus peceţile, şi aceşti boeri căţi mai sus scriu au şi iscălit. Şi eu, feceorul lui Corlat uricariul, am scris acestu zapis, ca să să ştie.
U Hotin, leat 7181, Avţgust] 13.
1 Viitorul Domn. — N. J,
www.dacoromanica.ro
74
Iulian Marinescu
+ Dumitraşco. + Vasilca. + Marfa. + Dochiţa. (Isc. pec.) Cantemir căpitanul iscal.
(Isc.) Az Dădui căpitan.
Tămplăndu-mă şi eu Vasilic biv.... Az Ionaşcul căp[itan] iscal. KovaxavtTjvoi; [tapxTjpb rot avoQev
5.
1690, Februar 15.
Zapisul Irinei, jupăneasa Iui Contăş stolnicel şi a fiilor ei, prin care vinde lui Iordachi Roset Vistiernicul cel Mare, părţile de moşie ce are în Stroeşti, Ciiurgeşti, Răucani şi Mărtineşti.
Adecă eu Irina giupăneasa răposatului Contăş Stolnicul şi’npreună cu fiii miei anume Lupaşco şi Solomon şi Mariia şi Iordachie scriem şi mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru, cum noi de nimeni siliţi, nice asupriţi, ce de a noastră bună voe, am văndut dreapte ocine şi moşii care le-am avut, giumătate de satu de Stroeşti, ce sintu la Ţinutul Falciiului, pe Crasna, moşie driaptă şi răscumpărătură, şi iarăşi din Stroeşti o parte de ocină, carea-i cumpărătură de la Mărica Stancioai, şi din Giurgeşti a şeasea parte de sat, care sat Giurgeştii sint între Ţinutul Fălciiului şi’ntre Vasluiu. Şi iarăşi o parte de ocină din sat din Răucani, ce-s la Ţinutul Vasluiului, şi o parte de ocină din sat din Mărtineşti, tij de la Ţinutul Vasluiului. Aceste părţi de sat ce să scriu întFacest zapis, le-am văndut dumislai lui Iordachie Rosito Vistiarnicul cel Mare, drept — lei. Şi dumnialui datu-ni-au banii deplin întru mă-nule noastre. Deci şi noi, vădzind plata, făcut-am dumisali acestu adevărat zapis pre aceale părţi de ocine, ca să-i hie dumisale driapte moşii în viaci. Dat-am dumisale şi zapisele ce spun pe aciaste ocini, şi ni-am apucat, de să vor mai găsi niscari zapise să mărturisască şi pe alte părţi dintFaceste ocini, cari nu sintu scrise anume în zapis, să avem şi acealia a le da dumisale. Şi, de să vor mai găsi cândva niscare zapisă la cineva pe aceaste moşii, să nu să ţie în sama. Şi zapisul acesta s’au făcut dennaintea dumilor sale boiarilor celor mari şi a boiari de Curte şi a ficiori de boiari, anume: Tudosie Dubău Vel Logofăt, Velicico Costăn Vel Vornic, Lupul Bogdan Hatman, Gavril Brăescul biv Vel Stolnicu, Andrei Săpotianul, Biablia (sic), Pilat, Bejan, vornicii de poartă, Vasilie,
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
75
ficior Brăescului, postialnic. Şi pentru mai mare credinţă pus-am peceţile, şi dumnialor boiarii au iscălit, ca să hie de credinţă.
U las, 7198, Fevruarie 15.
(s) Irina Stolniceasa.
(s) Iordachie sin Contaş Stolnicului.
(s) Tudosie Dubău Vel Logofăt iscal.
(s) Lupul Bogdan Hatman iscal.
(s) Az Velicico Costin Vel Vornic iscal.
(s) Az Gavril Brăescul biv Vel Stolnic, văzăndu pecete dumi-sale- Stolnicesei Contăşoei şi a fiiului dumisali şi a boiari mari, am iscălit.
(s) Andrei Săpotianul vornic, martur.
(s) Az Ştefan Pilat vornic iscal.
(s) Az Gheorghe vornic iscal. Beblea.
(s) Az Bejan vornic iscal.
6.
1708, Februar 20.
Cartea boierilor celor mari ai Moldovei prin care întăresc lui lor-dachi Roset ce au fost Vornic Mare moşia Mirceştii, de la Ţinutul Sucevei, ale cării drese le pierduse cu ocasia multor turburări ce avuse.
Gc Sso M&i Antiohie joara Vel Logofăt, i Ion Buhuş biv Vel Logofăt, i Lupul Costachi Vel Vornic doini zemli, i Pavăl Ciocârlan biv Vel Vornic, i Dumitraşco Răcoviţă Hatman i pârcălab suceavschii, i Neculai Rusăt Vel Postelnic, i Maxut biv Vel Postelnic, i Deadiul Vel Spatar, i Savin Vel Ban, i Ion Sturzea Vel Păh[arnic], i Dabija biv Vel PăhţarnicJ, i Gavril Miclescul biv Vel Păhţarnic], i Ion Pălade Vel Visternic i Gheorghie Apostol biv Vel Vistfernic], i Ilie Catargiul biv Vel Vistfernic], i Preda Păladi Vel Stolnic, i Constantin Costachi Vel Comis, Ionaşco Isăcescul Vel Medelniciar, i Solomon Costachi Vel Cluciar, i Ştefan Luca treti logofăt şi alţi boeari din Curte Mării Sale lui Vodă scriem şi dăm ştire cu această scrisoare de mărturie a noastră pecum au vinit înnainte noastră a tuturor cinstit fratile nostru dumnealui Iordachi Rusăt ce au fost Vornic Mare de Ţara-de-gios şi au jăluit la noi cu mari jalobă pecum i-au perit toate driasăli a unui sat întreg anumia Mirceaştii de la Ţinutul Sucevii, care acest sat iaste de lângă altu sat a dumisale, anumea Şcheaia, peste Şiret, care
www.dacoromanica.ro
76
Iulian Marinescu
acial sat Mirciaştii şi cu vecini cu tot îi iaste cumpărătură dumi-sale de la ...', fata Prăjescului, ce au ţinut-o Neculai Stîr-cea, drept 500 lei, bani de argint. Şi cîte dreasia şi zapisea au fostu acialui sat, şi noaî, şi veachi, toate s’au răsărit, fiind legate la un loc, şi au lipsit din măna dumisali, avănd şi dumnealui multe tulburări. Şi, strămutăndu-să dreasăli din loc în loc, i-au perit drea-siale acestui sat, caii scriem mai sus, anumea Mirceştii de la Ţinutul Suceavei. De care văzând şi noi adevărată şi marea jalobă dumisali cătră noi, am crezut şi am socotit înpreaună cu toţii de i-am făcut dumisali această scrisoare a noastră de mărturie şi întăritură prea acel sat de mai sus numit, anume Mirciaştii de la Ţinutul Sociavei, cu vecini cu tot şi cu tot hotarul satului, carile ş’au cumpărat dumnealui prea ai sei drepţi bani, 500 lei bani de argint, de la ... *, fata Prăjăscului, ce au ţinut-o Neculai Stăr-cia, ca să aibă credinţă cum că iaste dreaptă moşiia şi cumpărătură a dumisale. Pentru aceaia şi de la noi, ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie şi cumpărătură, şi giupăneasăi dumisali şi feciorilor şi nepoţilor dumisale în veaci. Şi să aibă dumnealui a-şi face şi ispisoc domnescu di’ntăritură, iară aciali driasia şi zapise ce i-au perit de s’ar tâmpla v’o’ntr’o vriamia ca să iasă cineva cu dănsăli la ivală, ori la ce giudeţ s’ar tâmpla, să nu să ţiia în samă, ce să aibă a să lua şi să să dea la măna dumisali lui Iordachi Rusăt Vornicul sau la fii dumisali. într’altu chip să nu fie. Şi pentru mai mari încredinţări şi întăritură ni-am iscălit cu toţii. Şi eu Axintie Uricariul am scris ca să să ştie. — U las, vl[ea]to 7216, Fev. 20 dni, vă dni Io Mihai Racoviţă Voevoda, vă ftoroe gospodstvo. (s) Antiohie Jora Vel Logofăt.
(s) Az Ion Buhuş biv Vel Logofăt.
(s) Lupul Costache Vel Vornic.
(s) MavoXâîCi<;. Pdaet. BsX Bdpvixot;.
(s) Az Pavel Ciocârlan biv vornic iscal.
(s) Dumitraşco Racoviţă Hatman.
(s) Neculai Roset Vel Postelnic.
(s).................................
(s) Deadiul Vel Spătţar].
(s) Savin biv Ban iscal.
(s) Qavril biv Vel Pahţarnic] iscal.
T Loc nescris in original.
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
77
(s) Az Dabija Scărlat biv Vel Pah[arnic] iscal.
(s) Az Ion Palade Vel Vist[ernic)
(s) Solomon Costache Vel Clucer.
(s) Pavai Rugină biv Vel Jicnicer.
(s) Ştefan Luca treti logofăt.
(s) Preda Palade Vel Stolnic.
(s) Costantin Costachi Vel Comis.
(s) Ionaşco Isăcescu Vel Medelnicer iscal.
(s) Iordache Ruset Agă (?).
Vasile P. . . biv treti logofăt.
7.
1708, Februar .21.
Cartea lui Mihai Racoviţă, Voevodul Moldovei, prin care întăreşte lui Iordachi Ruset biv Vel Vornic satul Mirceştii, la Ţinutul Sucevei.
Io Mihai Racoviţă Voevoda, b[o]jieiu m[i]l[o]stiiu g[o]sp[o]daru zemli moldavscoi, adecă au vinit denainte noastră şi denainte a tuturor alor noştri moldoveneşti boeri, a mari şi a mici, credincios şi cinstit boiarinui nostru, dumnealui Iordache Ruset biv Vel Vornic doinei zemli, şi au făcut mare jalobă la Domniia Mea pe-cum i-au perit nişte driase a unui sat întreg anume Mirceştii, la ţinutul Sucevii, care acestu sat Mirceştii este lăngă alt sat a dumi-sale anume Şcheia pre Siretiu. Care acestu sat Mirceştii- şi cu vecini cu tot îi iaste de cumpărătură de la...', fata Prăjescului, ce au ţinut-o Neculai Stărcia, drept 500 lei bani de argint, şi căte drese au avut de la văndzătoriul acelui sat Mirceştilor, şi vechi şi nouă, toate s’au răsărit, fiind legate la nn loc, şi au lipsit din măna dumisale, avănd şi dumnealui multe tulburări şi, strămutăndu-sa dresele din loc în loc, i-au perit toate dresele acelui sat care scrie mai sus, anume Mirceştii, de la Ţinutul Sucevei. Deci, vadzand Domnie Me adevărată şi mare .jalobă a dumisali, am socotit în-preună cu tot Sfatul nostru şi m’am milostivit şi i-am dat şi i-am întărit pre acel sat întreg ce s’au numit mai sus, anume Mirceştii, de la Ţinutul Sucevei, cu vecini cu tot şi cu tot hotarul satului, carele ş’au cumpărat dumnealui pre acei drepţi bani 500 lei, bani de argintu, de la...2, fata Prăjăscului, ce au ţinut-o Neculai Stăr- * 1
1 Loc alb tn original.
1 Loc alb In original.
www.dacoromanica.ro
78
Iulian Marinescu
cia, ca să-i fie şi de la Dotnniia Me, driaptă ocină şi moşie şi cumpărătură şi giupănesăi dumisali şi fiilor şi nepoţilor dumisali şi uric şi întăritură cu tot venitul, stătător în veci, căci ş’au cumpărat pre ai sei bani drepţi. Iară aceli drese şi zapise ce i-au perit, de s’ar tămpla v’o’ntr’o vreme ca să iasă cineva cu dănsăli la ivală, ori la ce giudeţ s’ar tămpla, să nu să ţie în samă, ce să aibă a să lua şi să să de la măna dumisali lui Iordache Vornicul sau la fiii dumisali. Şi altu nime să nu sa amestece np-fcA chai ahctom r[o]en[o]A[eT]Kd Atxi. Tako noTspxAHxwiM A a SNdrr ca.
& las rxjiit® 7216, 21 FevfruarJ, RTOpdro renACTRd. (Pecete cu tuş.) Io Mihai Racoviţa Voevoda.
(isc.) Axinte uricar.
8.
1716, Fevruarie 14.
II	n’est que trop vray, Moasieur le Comte que nous avons fait une perte jrreparable: je la sens â un point que je ne puis expri-mer et la vive douleur que j’ay d’avoir perdu une reyne et grande mere dont l’amitie et la tendresse faisoient toutte la consolation de ma vie m’abbat tellement que mon peu de sânte n’y peut gueres plus resister. Je vous suis tres obligee des sentiments de vostre bon coeur et de l’jnterest que vous prenez â tout ce qui me touche, et soyez bien persuade aussi de ma reconoissance et de toute l’estime et de la consideration particuliere que je conserve toujours pour vous.
Mărie Casimire, Princesse de Pologne.
Blois, ce 14 febrier 1716.
9.
1741, Iulie 8.
Origore Qhica Voevod judecă pricina dintre Andrei Rusăt Vel Spătar şi Gheorghe a Cărstii şi alţii pentru vecinie.
Io Grigorie Ghica Voevod, b[o]jiiu milostiu gospodar zemli mol-davscoi.
Facem ştire cu această carte a Domnii Miale precum au avut pară de faţă la Divanul Domnii Miale cinstit şi credincios boiariul nostru dumnalui Andrei Rusăt Vel Spătar cu ai dumisale vecini, 1
1 De sigur Nicolae Roset.
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
79
anume Gheorghie a Cărstii şi fraţii lui şi ficeorii lui Gheorghiţă a Alexandrii şi Pavai şi Vasilie Necoară şi ficeorii lui Dănăilă, zicând aceşti oameni mai sus numiţi că-i asupreaşte dumnalui Vel Spătfar], trăgăndu-i vecini de Mirceşti, de la Ţinutul Sucevei, şi ei vecini nu să ştiu şi sânt oameni de moşiia de Mărişăşti, de la Ţinutul Niamţului, şi osăbit au zăs înnainte Divanului că, cănd au cumpărat răposatul Iordache Vorfnicul], părintele dumisale Spătariu-lui, satul Mirceştii, l-au cumpărat fără vecini, iară dumnalui Vel Spătjarul] au răspunsu că părintele dumisale, răposatul Iordache Vorfnicul], au cumpărat satul Mirceştii cu vecini, arătînd şi dovadă un ispisoc de la Domnia Sa Mihai-Vodă, ş’au mai răspunsu Vel Spătarul că în vreamile trecute, pre cănd ţăne pre puternica înpă-răţiia Cameniţa, fiind tulburări, neputănd să trăiască oamenii cu odihnă în parte de sus, au mutat părintele dumisale pe toţi vecinii de Mirceşti, căţi s’au aflat atuncia în sat, şi i-au dus de i-au aşă-zat la satul său Pribeştii, în Ţinutul Vasluiului, ş’au şăzut acolo cătăva vreame, iară, după ce s’au aşăzat tulburările, iarăşi i-au mutat pe vecinii săi la sălişte la Mirceşti, de unde era. Numai unii dintre vecinii de Mirceşti, ce să însurasă acolo la Pribeşti, s’au cerşut să-i lasă să rămăia în Pribeşti, şi i-au lăsat. La care şi dovadă au arătat Vel Spătţar] diiata părintelui dumisale, în care arată, căţi vecini de Mirceşti au rămas în Pribeşti la acea vreame, i-au dat cu satul Pribeştii fiiului său Ştefan Rusăt biv Vel CluC[er], iară satul Mirceşti, cu toţi vecinii, fără cei rămaşi la Pribeşti, l-au dat fiiului său Andrei Rusăt Vel Spătţar]. Şi aceşti oameni de mai sus numiţi—moşii şi părinţii lor şi ei, niciodată din Mirceşti n’au lipsăt nici au răspuns că nu sînt vecini. La cărei nici ei n’au putut tăgădui că părinţii lor şi ei la Mirceşti au trăit şi i-au mutat în Pribeşti şi iarăşi din Pribeşti în Mirceşti. Şi ni-au mai arătat Vel Spătţar] un ispisoc din Domnia noastră întăiu în care arată că i-au fost rădicat o samă de oameni din vecinii de Mirceşti, care au rămas la Pribeşti în parte lui, Ştefăniţă Clucer, zicând cu nu sănt vecini. Şi cercăndu-se la aceia vreame giudecata lor cu divanul, s’au dovedit şi s’au dat rămaşi precum arată ispisocul şi aceşte sănt niam de pe parte bărbătiască cu aceia, la care ei au tăgăduit că nu sănt rude di pe parte bărbătiască ce sănt de pe mumele lor. Dară Vel Spătfarul] au dovedit înnainte divanului cu Ianole, moşinaş de Muncel, şi cu rudele lor, vecinii ce au rămas în Pribeşti că sănt niam di pe parte bărbătiască. Pentru care stănd
www.dacoromanica.ro
80
Iulian Marinescu
Domnia Mea a Sua sama, înpreună cu tot Sfatul nostru, aceşti oameni de mai sus numiţi nicio dovadă n’au adus că sânt moşeni di pe parte bărbătiască de Mărişăşti, de la Ţinutul Niamţului, nici niam de a lor di pe parte bărbătiască: unchi, veri, nepoţi, cărei să fie trăitori la altă sălişte şi să nu fie vecini n’au avut să areate, nici alte dovăzi, carele să poată arăta să să îndrepteză că nu sănt vecini, n’au avut. Iară, dumnalui Vel Spătţar] avănd dovăzile ce arătăm mai sus, i-am dat rămas cu driaptă giudecată Divanului Domniei Mele, să fie vecini înpreună cu ceilalţi vecini de Mirceşti. Şi această pără să nu să mai părască piste carte Domnei Miale. Şi s’au scris ispisocul acesta în Scaonul Domnei Mele în iaşi, de Tănasăe Măcărescul, logţofăt] de taină.
(Pecete.)	Vl[e]to 7249, Miesiţa Iulie 8 dni.
(s.) Io Grigorie Ghica Voevod.
13.
1753, Decemvrie 24.
Anaforaua lui lacov, Mitropolitul Moldovei, dată în pricina dintre Vasile Roset biv Vel Vistier cu fratele său Mihalachi Stolnicul, pentru rămasurile părinteşti.
Anaforâ.
Den luminata poronca Mării Tale, au stătut de faţă înnaintea noastră dumfnealui] Vasăle Roset biv Vel Vist[ier] cu fratele dum-n[isale], dum[nealui] Mihalache Roset biv Vel Stolnic, fiii răposatului lordache Roset Vel Vornic, jăluind dum[nealui] Mihalache Stolnicul precum i-au făcut părintele dum[nealui] mare strămbătate de la moştenirea cea fiiască, că moşiia Mărgineanii, cu alte moşii, cumpărături pin pregur, ce le-au cumpărat părintele său împreună cu maică-şa, fiica Sturzii Vor[nicul], ce-au fost a doilea gupăneasa răposatului, şi casele de aeolo, aşăzarea părinţească, după obiceiul pământului, nu i le-au lăsat în partea dumţisale], fiindu fecior mai mic, ce le-au dat fratelui celui mai mare, dumţnealui] Vistierului] Vasăle, ce iaste făcut cu giupăneasa cea d’intăi, fiica Jorii Logofătul, şi pe dumfnealui] Stolnicul l-ar fi făcut strein de moştenire şi baştina părinţască, şi că nu iaste mulţămit dumţnealui] cu aşăzarea părintelui său, cerând să se strice diata părintească şi să să facă altă înpărţală după obiceiul pământului.
Iară dumţnealui] Vistfierul] Vasăle au răspunsu că răpoosatul, ca
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felin ite
81
un drept părinte a tuturor fraţilor, cum au socotit dreptatea aşă au orânduit, înpărţind pre fiii săi, arătând şi doao dieţi: o diiată, care hotărăşte rănduiala numai a satului Mărgineanii, şi altă diiată, cu care răndueşte alte moşii, Ţăgani, odoară, bucate şi altele ce-au socotit să moştenească fieştecare frate din fiii săi; care dieţi adeverează una pe alta, fiind întărite cu iscălitura sa şi cu slova sa de desuptti şi cu blăstăm a rămânea nestrămutate, mărturisind singur şi adevărul dreptăţii că părintele care nu face dreptate fiilor săi, asupra lui cade blăstemul. Şi că pentru Mărgineani, cu alte hotară pin pregur, cu case gata, arată la diata sa de zice: măcar că după obiceiul pământului să cădea să rămăe a fiiului sau celui mai mic, Mihălache, dar, fiindcă o pai te de moşie dintr’acel sat Mărgineanii i-au fostu dat zeastre de Antohie Jora Logofăt, cu care parte au încăput de au cumpărat şi alte părţi, de au închiiatu tot satul, şi fiind acea parte de moşie di pc maica fiiului său celui mai mare, lui Vasăle, socotind că nu va rămânea Mihalache odihnit de către Vasăle, după dreptate au osăbit satul Margineani, cu Bo-zăenii şi cu 60 pământuri din Ionaşi, ce se hotărăscu cu Mărgineanii, şi l-au rânduit lui Vasăle pentru aceaste pricini: întăi pentru sufletul său şi a soaţelor sale, Saftii şi Marii, ca să păzească Vasăle rănduiala grijii şi a milosteniilor ce-au rânduit pre tot anul în toată viaţa lui Vasăle şi a fiilor săi şi a tot neamul ce s’a trage dentru dânsul, care sănt arătate mai pe largu la diata răpoo-satului; a doilea, şi pentru pagubele ce-au avut Vasăle din zestrele maică-sa, prăpădindu-le răpăosatul; al treilea, şi pentru că altu frate nu încăpea în baştina moşii ce-au fost a maicii lui Vasăle. Pentru care, văzând noi rănduiala părinţască, am întrebat pre dum-[nealui] Stolnicul Mihalache, ce cuvăntu are de raspunsu asupra dieţilor părinţeşti: săntu adevărate iscăliturile părintelui său; dum-[nealuij au răspunsu că iscăliturile săntu adevărate, numai au arătat oarecare prepus pe veletul unei dieţi, că nu iaste din vreme ce s’au scris, ce mai nainte cu 8 ani. Care dieţi fiind scrise de măna dumjnealui] Vasăle Buhăescul biv Vel Medelnicer, pre carele chie-măndu-1 Sfinţia Sa părintele Mitropolitul şi întrebăndu-1 duhovni-ceşte pentru pricina valetului, dumţnealui] a mărturisit înaintea Sfinţii Sale că, la acea vreame, întămplandu-se răpoosatul Vornic la ţară, i-au trimis o diiată veche ce făcuse mai nainte vreme, iar cu slova sa, şi aşăzată de acolo cu slova lui Miron ispravnicului său, ca să o schimbe, să scrie alta, pe acea rănduiala ce-au aşăzat
6
www.dacoromanica.ro
82
Iulian Marinescu
mai pe urmă: scoţând dintr’acea diiată satul Mărgineanii ce-au fost mai nainte rânduit lui Mihalache, l-au pus la aşăzămăntul ce s’au arătat mai sus, iară, cât pentru velet, n’au ţinut minte să arate scoposul din ce pricină au ramas neaşăzat de la vreme ce s’au scris diiata; numai prin socoteală au zăs că s’ar fi lăsat să să aşaze mai pe urmă, de când a socoti răpăosatul, şi cu uitarea au rămas neaşăzat.
Ce noi, după hotărârea sfintei pravile ce scrie pentru diiata părinţască:
Cap. 27, la tarja arhiereilor.
Pentru diata ce să face întăi sau a doî, adecă mai pre urmă, cap. 44.
Pentru diata cea pre leage, cap. 45.
Pravila lui Matei Vias-tar, la slova >i, cap. 4, pentru diată.
Armenopol, carte 5, titlul 1, foi 345.
Foi 346, nearâ chiru Leon împărat, zice aşa:
Câte lucruri vor lăsa părinţii fiilor lor, ei le înpărţesc întocma, iar, de au făcut diata, iau fieşcare din ei precum le au lăsat părintele lor.
Diata cea făcută niai nainte să strică de cea mai de apoi făcută diată desăvârşit, măcar şi iscălită de ar fi cea d’intăi.
Diata acea pre leage iaste a păzi pariu' tele a treia parte din lucrurile sau avere lui; iar cu doao părţi să facă ce va vrea.
Diata iaste voire pentru acele căte va vrea cinevaş după moartea sa să i se facă orănduială.
Diata iaste voire cu dreptate la ceale ce va vrea fieştecare să să facă pe urmă după moartea lui.
De să va mărturisi numai, adecă că iaste cunoscut cum că diata iaste a celui om ce-au făcut-o, să nu se ceară altfi nimicu mai multfi pentru acea diată, ce să fie adevărată; şi, numai de vor lipsi pece-ţile dintr’ănsa, să se ţie în samă, ce încă şi iscăliturile marturilor, dinpreună cu pe-ceţile lor, de vor lipsi, iarăşi să fie primită şi adevărată.
Armenopol, carte 5, titlul 1, foi 352.
Diata cea întăi să strică de cea de apoi, cănd iaste de săvârşit, măcar de ar fi şi neiscălită cea după urmă.
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
83
Al acestuiaş carte 5, titlul 5, foi 361, pentru diata ce se strică şi nu se ţine în samă.
Pentru Falchidie, cartea 5, titlul 9, foi 391.
Mathei, Cap. 285.
Carte a 5, titlul 9, foi 396.
Dieţile cele ce nu se ţin în samă, adică care nu se adeverează, din patru pricini săntu: întăi pricină iaste cănd acel ce-au făcut diata să va osândi spre moarte sau să va surguni, şi altele; a doao pricină, cănd să va face a doao diată după pravilă, atuncea să rumpe cea întăi şi a doao diată atuncea nu să se adeverează pentru pricina acelor ce s'au făcut moştenitori, adecă cănd să vor lepăda de acea moştenire sau cănd vor muri mai nainte de acela ce-au făcut diata, sau cănd i-au făcut clironomi şi le-au zăs să facă adecă cutare lucru, să fie moştenitori, şi, de nu l-au făcut, ei nu vor fi clironomi; a treilea pricină iaste. de va avea cinevaşi judecată cu cineva şi va lăsa pre Iapăratul clironom, ori cu scrisoare, ori fără scrisoare, aceasta diata a doao să strică; a patra pricină iaste cănd să strică a doao diată, cănd, după ce o va scri-o desăvârşit, şi o va lăsa neadeverită sau va zice : nu voi să fie întărită diata mea.
Falchidia iaste, pănă la al patraţlea] ficior, a treia parte din toată lămurită avere lui; la aceasta dar giumătate parte a averii lui întră toţi ficiorii moştenitori, pe urmă de acel clironom ce-a moştenit rămăşiţă moştenirii, după cea de apoi diiata şi orănduiala lui.
Socoteşti-să tocmeala şi cartea cea nescrisă, adecă far de sciisoare, cănd să află înpreuna şapte mărturii şi vor arăta tocmitul lui sfat, iar, de va fi la un loc, unde nu se vor afla 7 mărturii, atuncea să pot socoti şi 5 oameni, de vor fi huni.
Atuncea pot ficiorii să se rădice cu bănat asupra dieţii tatalui lor sau asupra darului ce va lăsa altora, cănd moştenirea
www.dacoromanica.ro
84
Iulian Marinescu
ce le va lăsa, nu va ajunge la a treia parte din avuţiia tatălui lor.
Hotărârea pravilii va aşă că, de va vrea cineva să înpartă averile lui, oriunde îi va părea, întăi să păzască partea cea cu dreptul ficiorilor lui, adecă a treia parte din toată avere lui, iar cu altele să facă ce va vrea.
Armenopol, carte 6, Canonul iaste din pravilă, iar nu pravila titlul 2.	din canon; aceale ce să fac afară din ca-
noanele pravilii, de nevoe priimite să fac şi nu să aduc la pilduire sau arătare; cela ce are volnicie a dărui un lucru şi a-1 vinde, poate să-l şi înstreineze, şi mai vârtos poate să-l dea pentru sufletul său. Cela ce poate să va, poate să şi nu va; adecă fiiştecarele, la ale sale lucruri, după ce va lăsa ficiorilor săi a treaia parte sau giumătate, precum s’au zis mai sus, poate, după acearş, ceilaltă avuţie să o dea cui îi va fi voia.
Hotărâre.
De vreame ce s’au dovedit că dieţile săntu adevărate şi cu iscălitura răpăosatuiui şi cu slova sa întărite, şi nu numai că aceasta moşie au orănduit-o fiiului său celui mai mare pentru vecînica pomenire a sufletului său, ce încă şi baştina aceştii moşii au fost a maicii lui Vasăle, cu care au încăput răpăosatul de au mai cumpărat şi alte părţi; şi mai vârtos că sfânta pravilă poronceşte sa fie dator tatăl a păzi fiilor săi numai a treaia parte din averea lui, iar cu doao părţi îl voiniceşte să facă ce-i va fi voia, socotit-am şi noi că această rănduială şi aşazare păriiiţească ce iaste întărită şi de blăstăm asupra fiilor sai să rămăie stătătoare şi bine întemeiată, după cum însuşi răpăosatul Vornic, ca un tată fiilor săi şi stăpân averii sale, ce-au socotit cu dreptul au rânduit şi au aşăzat. Iară cea desăvârşită hotărâre rămâne la stăpâneasca socoteala Mării Tale.
Leat 7262, Dechemvrie 24 dni.
(s) lacov Mitropolit Moldaviei.
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
85
(s) Cost. Car., biv Vel Postelnic, (s) Mihai Racoviţă, Vel Vornic, (s) Costandin Razul, Hatman.
(s) Costandin Balş Vel Vornic. (Bibi. Ac. Rom. 113/XIII.)
14.
1765, Octombre.
Copie după înparţală fiilor şi fiicelor lui lordache Ruset Vornicul. Copie după împărţala ce au avut fraţii Rusăteşti. învoială de înpărţala, ce am făcut de moşiile ce ni-au rămas de la răpousatul Vornic lordache Ruset Vornic, care au fost neîn-părţite, afară de cele numite la diiată, care şi acele s’au scris la partea fieştecăruia frate, precum arată. 1765, Octomvrie,
Partea ce i-au venit la această înpărţală dumisale răpousatului Costandin Ruset Vornic:
No.
1 Sat întreg Lencăuţii, la Sărata.
1 Sat întreg Telineştii, la Orhei.
1 Sat î treg Copul la Vasluiu.
1 Sat întreg Micleştii, la Putna.
1 Sat întreg Torceştii, tij la Putna.
1 Sat întreg Budeştii, tij la Putna.
1 Sat întreg Mihăileştii, tij la Putna.
1 Sat întreg Pârliţii la Ţinutul Eşului.
8 Sate făcu.
Moşiile ce sănt date la diiată tot dumisale Vornicului:
1	Sat întreg Drăgşanii la Hărlău.
1	Sat întreg Storeştii, tij la Hărlău.
1 Sat întreg Novaci, tij la Hărlău.
1 Sat întreg Şăndrenii, tij la Hărlău.
1 Sat întreg Bereştii, la Putna
Aceste moşii de mai sus arătate sănt date toate în partea dumisale Vornicului Costandin.
Partea ce s’au vinit la această înpărţală dum[nealui] răposatului Ioniţă Roset Banul.
1 Sat Oărleştiî, la Tecuciu.
www.dacoromanica.ro
86
Iulian Marinescu
t Sat Văscăuţii, la Orheiu.
—	Sat Dobroteştii şi a treia parte din Goideştii, pe Săracine, la Putna, drept un sat.
1/2 Poiana, Nicoreştii, drept un sat la Tecuciu.
1 Sat Nemţănii, la Soroca.
—	Părţile din Chişărăi, pe Jăjăia, în Ţinutul Eşului, şi doi bătrâni din Borăşti, de pe Vilna, ot Vasluiu, drept un sat.
873 Pământ' ri din Ciocărleşti, pe Răbrice ot Vasluiu, şi 42 şi 20
______paşi la Zahaicani, ot Tecuciu.
6 Sate şi o bucată fac.
Moşiile ce sânt date la diiată tot dumis[ale] Banului Ioniţă: 1 Sat Şcheia pe Siretiu la Roman.
1 Sat Piticenii, tij la Roman.
1	Sat Parauleştii, tij la Roman.
1	Sat Hulubeştii, la Tecuciu.
Aceste de mai sus arătate moşii sănt toate date în partea dumisale Banului Ioniţă.
Partea ce s’au venit la această înpărţală dumisale răpăusatu-lui Andrieş Roset Logofăt:
1 Sat la Lora, la Orheiu.
1 Sat Budeştii, tij la Orheiu.
1 2 Sat Vascanii şi pol sat Policenii, la Lăpuşna, drept un sat. 1 2 Sat Dorneştii, la Dorohoiu, şi partea Lupului, feciorul Sohii, pe Cogălnicel, la Lăpuşna, şi a patra parte din sat din Narafghei, la Covurluiu, drept un sat.
233 Pământuri la Hoceşti, 220 pământuri la Măcreşti şi 30 pământuri la Cotărleşti, ce sănt la Vasluiu, drept un sat. Locul târgului Tecuciului, cu moşie de la Tălăbăscul, cu vad de moară, drept un sat.
280 Pământuri din gura Telejănii, ce să chiamă locul Booei, ot
______ Vasluiu.
6 Sate fac.
Moşiile ce sănt date la diiată tot dumisale Log[ofătului] Andrei:
1 Sat Roznovul, la Niamţu.
î Sat Habăşăştii la Roman, cu moşăile ce şănt cumpărături de la Stăre, adică Bogdăneştii,
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
87
1	Sat	Mirceştii, la Suceava,	pe	Siretiu.
1	Sat	Zagojii, la Soroca.
Aceştia de mai sus arătate moşii sănt toate date în partea dumisale Logofătului Andrieş:
Partea dumisale Ştefăniţă Ruset Vel Logofăt ce s’au venit la această înpărţală:
1	Sat	Păhneştii, la Fălciiu.
1	Sat	Soleştii, la Vasluiu.
1	Sat	Făureştii, la Ţinutul	Eşului.
1/2 Sat din Boldeşti şi 47 pământuri din Moiceşti lăngă Soleşti şi 14 pământuri din Şerboteşti, la Vasluiu, drept un sat. 192 Pământuri din Dănileşti, ce să chiamă acum Hănsarii, şi parte din Bubuşăni, cu parte lui Fenii din Străhice, Ia Hănsari, şi parte din Isărhana, drept un sat la Fălciiu.
2	Părţi din giumătate de bătrân la Creţina şi părţile Urâtei
din Roşiori şi 14 pământuri din Crăsnăşani cu parte din munte şi din Bereşăni, la Fălciiu, drept un sat.
2_____Hliză de loc din Mărtureni şi din Dobroslăveşti, din vale ______ Tărăcenilor, şi doi bătrâni din Comăneşti, la Vasluiu.
6 Sate şi o bucată fac.
Moşiile ce sănt date la diată tot în parte dumisale Logofătului :
1 Sat Bribeştii (sic), la Vasluiu, cu moşiile ce sănt cumpărate înprejur de la Darie Sulgerul, cu Popeştii, cu parte din Ciorteşti, din Coropceni şi cu săliştile din fundul Crasnii, ce sănt de Fălciiu şi de Vasluiu.
1 Sat Tohatinul, la Orheiu.
1 Sat Trifăuţii, cu locul târgului, la Soroca.
1 Sat Todireştii, la Vasluiu, s’au dat dumisale, din mijloc, pentru Popeştii ce au cşit rău, după dovezi ce au arătat dum[nea]lui Vel Logofătul.
Aceste de mai sus arătate moşii sănt toate date în partea dumisale Vel Logofătului.
Moşiile ce s’au dat la patru surori la această înpărţală, precum ne porunceşte răpousatul Vornic Iordachi în diiata sa, să mai de di soră câte o moşie la o înpărţală ca aceasta, afară de cele date în diiată :
Parte dumisale Logofetesii Catrinii:
www.dacoromanica.ro
88
Iulian Marinescu
1	Sat	întreg la Orheiu, anume	Rădenii, care i s’au dat acum,
afară	din	cele date la diiată, anume	Mălăeştii ot Fălciiu, cu	moşiile
de pin prejur, adică Hăineştii, şi din Bogdăueştii, şi Mălcăuţii, la O'rheiu.
Parte dumisale Jăcniceresii Nastasicăi:
1	Sat	Dămăcuşanii, Samoileştii	pe Răbrice, la Vasluiu,	în care
sănt	386	pământuri, care i s’au dat acum, afară din cele	date la
diiată, anume: Ţabucanii, la Neamţu, Zugravii, la Hărlău, Săvenii, la Dorohoiu.
Partea dumisale Vitoriei:
1 Sat Ţopărlanii, la Fălciiu, care i s’au dat acum, afară din cele date la diiată, anume:
Mileanca la Dorohoiu.
Posadnicii, cu Şasia, de peste Prut, la Ţinutul Eşului.
Partea dumisale Bănesii_Ruxandii:
1 Sat Băluşănii, la Fălciiu, care i s’au dat acum, afară din cele date la diiată, anume:
Hultureştii, la Vasluiu.
Şchiia, tij la Vasluiu.
Zlatăreştii, tij la Vasluiu.
Şi, afară din aceste moşii ce s’au înpărţit acum, mai sănt şi alte moşăi tot de la dum[nea]lui răpousatul Vornic Iordachi, care, fiind de multa vreme necăutate, nu s’au pus la înpărţală, pănă cănd să vor lămuri, apoi iarăşi şi acele să să înpartă numai pe fraţi, fiindcă surorilor li s’au dat partea lor.
Pe cea veche înpărţală sănt iscăliţi Anastasia monahiia, i Ştefan Roset Vel Logofăt, i Ioan Pălade Vel Vistiernic, i Ianache Costan-dache Vel Vornic, i Ianache Mile Vel Spătar, Neculai Roset paharnic, i Vasăle Roset Hatman, i Vasile Razu Hatman, i Filip Ca-targiu Vistier.
(Bibi. Ac. Rom., LXXXI, 56.)
15.
1767, Februar 27.
Copie după diata Hatmanului Vasile Roset, prin care îşi împarte averea la copiii săi şi la diferite instituţii de binefacere.
Diiata Hatmanului Vasile Roset:
De vreme că ştiut iaste şi cunoscut că în lumea aceasta săntem
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
89
mult mai puţin decăt un oaspe — să tămplă a mai merge iară unde au mai fost în gazdă, iară din cei morţi a sa întoarce vre unul nici odinioară pănă în zioa aceia cănd va învie Domnul Dumnezău pre morţi, — pentru aceia dar mi s’au căzut şi mie a face diiată şi rănduială casăi mele păr sănt în toată cunoştiinţa şi simţire me; însă după rănduiala şi hotărâre a toate sfintelor pravile, care hotărăşte că părintele iaste datoriu pentru fiii săi a păzi a triia parte din toată averea ce va ave, iar cu cele doî părţi să fie volnic a face ce va vre. Pentru aceia dar şi eu, cumpănind şi păzind ace a triia parte, am rănduit-o fiilcr miei după cum arată mai jos, şi aşa să aibă parte şi soţul mieu Safta, după poronca pravilii, adică:
Partea fiiului mieu, lui Lăscărache, satul Făntănelile, cu casă şi cu biserică de piatră, cu vaduri de moară în Bistriţa şi în Limpede şi cu alte părţi de moşie şi cu alte părţi di pin prejur, care sănt a mele, şi satul Beşenii di pe Bistriţe, de la mal, ce-m iaste danie de la Adam, şi satul Mărginenii iarăşi să fie a lui Lăscărache, cu casă şi cu biserică de piatră, şi satul Bozenii şi giumătate de satul Verceştii şi părţile din Iucaşi şi viile de la Odobeşti, din deal, ce le-am cumpărat de la Costache Lazu şi de la alţii, iarăş să fie a lui Lăscărache, şi viile de la Odobeştii din vale, care îmi sănt de la maică-mea, iarăşi să fie a lui Lăscărache, şi viile de la Cotnariu, de la Zlodica şi de la Serata, iarăşi le-ani dat lui Lăs* cărache. Şi viile de la Spărieţi să fie jumătate a lui Lăscărache şi giumătate să fie a lui Vasile. Satul Tahicăuţii, de la Orheiu, ce l-am cumpărat de la Vasile Adam, să fie iarăşi a lui Lăscărache. Aceasta iaste partea care am rănduit-o fiiului meu Lăscărache.
Parte fiiului meu Ilie: satul Şărbeştii, cu casă şi cu biserică gata şi cu părţăle din Dragomireşti şi din Hlăpeşti, şi satul Măs-tacănul, care îmi iaste mie jumătate cumpărătură, iară giumătate îmi iaste di pe Catargieşti, şi părţile din Belceşti şi jumătate de sat de Leoteşti şi părţile din Miroslăveşti, cu părţile ce am zălog de la Ghidionescul, şi părţile din Horniceni, şi alte părţi ce-or mai fi prin pregiurul Şerbeştilor, să fie toate a lui Ilie; iară satul Briţc nii după cum l-am dat lui Toader Stegariul, şi nici să nu să atingă, cum l-am avut slugă credincioasă şi de odihnă la toate trebile mele, şi-i mai dăruesc şi două sălaşi de Ţăgani să-i mai de fiii mei Lăscărache şl Ilie. Satul Ionice, de la Soroca, iarăşi să fie a lui Ilie, şi satul Maşcăuţi de la Orheiul, ce-1 am zălog de la Negel
www.dacoromanica.ro
90
Iulian Marinescu
pentru cinci sute de lei, iarăşi să fie a lui llie, căci lui Lăscărache i-ain dat doâ moşii cu toată aşezare cât îi trebue. Viile de la Scurta toate să fie a lui llie, cuni şi toate viile de la Huşi să fie a lui llie. Pe jumătate viile de la Sparieţi sa fie a lui Vasile, iar pe giumătate să fie a lui Lascarache.
Parte fitului mieu Iordache: moşie de la Piatra, care o am schimbatură cu episcopul de Roman, şi o bucată de loc ce o am danie de la Mărie Sa Ioan-Vodă. Aceasta moşie să fie toată a lui şi, piste bani şi altele ce i-am mai dat în câteva rânduri şi acum, îi mai dăruesc sa i să mai de cinci sute lei bani gata, şi un plug de boi şi zăci vaci cu viţai, şi o sută doâzaci de stupi şi doi telegari cu o leftică din cele mai vechi, şi patru selaşi de Ţigani, ţâindu-i-se în samă cele ce a mai fi luat. Şi-i mai dau şi trii pogoane şi giumătate de vie de la Drăgşeni, din ograda Mitropoliei. Aceasta iaste parte fiiului meu Iordache, şi aceasta să-i fie. Iară, de nu s’a mulţămi şi de aceasta, să fie lipsit ca unue ce i să cade să fie lipsit din clironomie părinţască după faptele şi umbletile lui, şi nu m’am îndurat şi i-am făcut parte ce-am socotit. Şi-i iaste în destul, de a avea minte, că are cu ce trăi, iara, de nu s’a mulţămi, iarăşi zic să fie de tot lipsit şi să moştenească numai blăstămu care i-am dat mai înnainte, iar, de să va odihni pe poronca me şi pe diiata aceasta, să fie ertat, şi Dumnezau să-i de căt a trai cu fericire, şi pe urmă sfârşit bun să dobândească sufletul la înpărăţie lui Dumnezău, că aceasta iaste ce mai folositoare.
Partea fiicii mele Saftii, pentru bucate am poftit să iai bani, şi i-am dat trei pungi de bani şi odoară şi strai: din care am avut în vremea aceia mai bune, i le-am dat ei, şi i-am dat şi viele de la Drăguşeni, .ce sănt într’o ogradă, cu cramă bună. După aceia l-am mai dat un loc de casă în Eşi, în Tărgul-de-sus, care l-am luat la mezat patru sute şi cinci lei, şi să i să mai de şi acum cinci sute lei bani; piste Ţăgani ce i-am dat şi au luat, să i să mai de şi acum doâ şălaşe de Ţăgani şi blagoslovenie de la Dumnezău.
Parte fiicii mele Catrinii, i-am dat, cănd am măritat-o, opt pungi de bani, bani gata, şi i am dat şi strai şi odoară, toate scumpi, bune şi noâ, că mi-au dat mana de i-am dat mai mult decât Saftii, şi l-am iubit pe Vasile mai mult ca pe un ficeor, dar s’au tămplat vas netrebnic. Eram făgăduit cinci mii de lei, şi patru mii i-am dat bani gata, iară o mie lei am poprit-o pentru cheltuiala nunţăi, fiindcă tot eu [am] cheltuit şi cu nunta miresii şi a mirelui: fiind
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
91
Domnii la nuntă o săptămână, au cuprins cheltuiala nuntii cinci pungi de bani, şi straele miresăi, ce i să căde iui a i le face, le-am făcut eu, şi la toate aceste nime un ban n’au prins. Şi pentru acestea i-am propit aceasta o mie lei, şi iaste bine şi cu dreptate propită. După ce l-am luat ginere, au început cu mare vrăjmăşie şi vrajbă, şi întâi asupra tătănc-său cu vorbe amară, şi atăta de urăte, căt nici a le grai nu să cade, căt rămăsese lucrul să-mi eu fata, şi doi ani amar am obicnit, făcând tot chipul de silinţă de s’au mai potolit. După aceasta, văzînd aşa, au început asupra me cu mânie şi cu vrăjmăşii, căt să ispitie şi la Divan să mă tragă; pentru care cu toată dreptatea lui Dumnezău şi a oamenilor i să cade să fie lipsit de clironomie, şi a tătăni-său şi a mea. Dar eu nu m’am lipsit, neîndurăndu-mă de fiica me Catrina, şi cele ce i-am dat să fie bine date, iar mai mult să n’aibă gură să cei; iar, de s'o ispiti, blăstămat să fie de Domnul Dumnezău, şi el şi toţi care-i vor da ascultare. I-am mai dat şi moşiia Corlăteştii, de la Ţinutu Tutovii, di pe Horăiata, cu heleşteu şi temelii şi biserică de piatra; i-am mai dat şi şase pogoane vie lucrătoare la Nicoreşti; şi aceste să-i fie de bine, iară mai mult nu. Şi, de sa va mulţâmi, să le facă Dumnezău gardu, iară, după lăcomie lui, de nu să va mulţ[ăm]i, să fie osănda, şi ascultare să nu aiba.
Parte fiicii mele llincăi, au luat odoară şi bucate şi strai după orănduială, şi mai mult decăt altele, şi încă i-arii dat pe de-asupra bani şi odoară, şi i-am făcut şi o păreche de casă aice, în Iaşi, cu care am cheltuit mai mult de o mie de lei. Afară din toată toc-mala ce am avut, să aibă a lua şi din Ţiganii socru-mieu, lui Balş, pe jumătate, iară pe giumătate să fie a fiicei mele Aniţăi, osabit de un loan pitariul, care îmi iaste danie de la Mărie Sa Grigorie Vodă Ghica, şi un Toma băet, bucătar, frate lui Gheorghie. Aceş-tie să fie a fiiului mieu Vasile din partea socrului mieu, osabit de a patra parte ce i să va veni din Ţăganii miei, precum oi arăta mai gios, iară ceialaltă parte pe giumătate din Ţiganii socru-mieu să fie a Aniţăi. Iar pentru satul Caiata de la Ţara Muntenească, ce-mi sănt de la socru-mieu Balş, am fost-o dat llincăi şi ginerelui mieu Iancul, şi au pohtit mai mult, să-i dau satul Bălţaţii, cu crâşma, decăt satul Caiata: măcar că Bălţaţii era daţi fiiului mieu lui Lăscărache, dar i-am luat de la Lăscărache şi i-am dat lancului, şi Lăscărache în locul Bălţaţilor să stăpânească Căiata. Iar, de a priimi
www.dacoromanica.ro
92
Iulian Marlnescu
Iancul să iai Caiata, să de Balţaţii, iară Lăscarache şi Iancul să stapăncasca Caiata.
Parte fiicii mele Aniţăi, să i să de după izvodul ce am dat la dumneei cuscra Mărie Jicniceroae şi la părintele Mitropolitul, şi doâ mii de lei bani gata, şi deosebit o samă de bani pentru a i se împlini o samă de bucate ce n’am. Şi, de n’oi trăi eu pără oi mărita-o, pentru trii rânduri de strai ce să cade să-i fac şi pentru lipsa a o samă din pojijie din casă, să i să mai dei o mie cinci sute lei, şi giumătate de lanţuh de aur ce au ramas de la Ilinca, şi toată partea mea cătă iaste în satul Păstrăvenii: fiind ia fata ce mai mică, i să cade să moşteniască ia şi casa me, şi morile, şi toată moşie cătă iaste parte me, şi cu parte din pod ce i să va veni. Aceasta iaste parte liicii mele Aniţii.
Parte fiiului mieu Vasile: casale de lajijie, cu biserică de piatră şi cu mori şi cu toată parte ce am schimbătură de la Bărboiu, şi cu toată parte ce am cumpărat de la Arghiroae drept o mie lei, şi să aibă a trăi cu mumă-sa. însă a vinde sau a dărui din parte copilului să nu fie volnică, numai pănă a trai Safta să stăpăniască toate,— atăt Ţigani, căt şi moşie şi bani şi bucate şi tot ce iaste parte copilului, după rănduiala ce am înpărţit, adică toţi Ţăganii şi banii gata; şi datorii să să facă patru părţi, şi întăi să să scoată grijile mele păr la anul şi cele ce-am rânduit oamenilor casii. Şi cele ce-or rămâne, făcăndu-se în patru părţi, o parte sa ia Safta, o parte să ia Lăscărache, o parte să ei llie, o parte să ia Vasile, fiiul mieu cel mai mic. Şi aşa să să urmezi şi pentru Ţăgani: cei din Jăjie să rămae la Jăjăe şi cei de la Făntănele să rămăe Ia Făntănele şi cei de la Mărgineni să-i ei llie, să-i mute la Şărbeşti. Şi, de ar fi trecând undeva salaşi mai multe, cu bună învoială ca fraţii să să învoiască unul altul, Ţăgan pentru Ţagan ; dar să nu de bani. Iar pentru casăle din Iaşi, de mi-a ajuta Dumnezeu să le gătesc, sau păr unde le-oi găti, să aibă a le stăpâni Safta şi cu fiiul mieu Vasile şi cu Lăscărache şi cu llie, şi să trăiască cu omenie, dănd mumii lor toată ascultare şi cinste. Iar, de s’a tâmpla să .moară copilul, fiiul mieu Vasile, să le stăpânească Safta, înpreună cu Lăscărache şi cu llie, iară după sevărşire şi a Saftii să rămâi a lui Lăscărache şi llie, iar mai multă supărare nime nimărui să nu facă. Iar pentru livada de la Copou să aibă a o stăpâni Safta şi Vasile şi Lăscărache şi llie. Din vii am rânduit şi fiiului mieu Vasile şase pogoane şi jumătate, ce am cumpărat de la Vasile
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
93
Potlog în deal la Odobeşti, şi viile de la Cruce, ce le-am cumpărat de la Ilie Zalucilă şi de la dumnealui Logofătul Iordache, şi pe jumătate din viele ce am la Spărieţi: jumătate să fie a lui Lăscă-rache şi giumătate a Saftii şi a lui Vasile, cum şi viile de la Ce-tăţue, ce le am de la socrul mieu Balş, iarăşi să fie a lui Vasile şi a Saftii, iară viile de la Păşun să fie a călugăriţălor de la Prapa-doamna Paraschiva.
Rănduit-am şi pentru parte sufletului mieu, cele ce am socotit să să dea la spitalul şi la Sfeti Spiridon, şi le-am dat, şi să fi date: satul Cusros (sic), înpreună şi cu alte patru sate ce sănt alăture, cu heleşteu gata, cu mori gata, — după moarte me îndată să rămăe supt stăpânire mănăstirii. Rănduit-am şi o samă de Ţăgani care s’or arăta, anume ceata căldărarilor cu Vasile judele şi cu tot neamul lor, şi un Buză Ţigan cu toată oarda lui: măcar că pe acel Buză Ţăganul, cu pricina cuscriilor, l-au tot stăpânit Hatmanul Razu, dar să fie a Sfântului Spiridon; ceata coroerilor, cu jude cu tot, să fie iarăşi a spitalului şi a Sfântului Spiridon; ceata lui Coman judele şi cu toata oarda lui iarăşi să fie a spitalului şi a Sfântului Spiridon. în Ţăganii căldărari iaste şi un Ţăgan căl-dărar, un Ţăgan anume Sna.>ovanu, care l-am luat cu judecată, după cum îl arată în carte de judecată: iarăşi să fie a Sfântului Spiridon, cu toţi feciorii lui. Şi scrisori, ispisoace, căte sănt pe Ţigani, ce am rânduit la Sfeti Spiridon, să să de toate la părintele Vlădică şi la vechilii mănăstirii, ca să nu să răsae vre-o scrisoare. Viile de la Copou, care am rânduit tot la Sfeti Spiridon, să fie a lui Sfeti Spiridon, cu toată livada cătă iaste în îngrăditura viei. Mai rănduit-am la Sfeti Spiridon o crâşma ce o am în Târgul Făinii, ce o am cumpărat-o de la Banul Negel în opt sute de lei, cu dughiana şi cu furnu, după cum arata zapesul. Mai rănduit-am la Sfeti Spiridon o crâşmă în Surlărie, care am facut-o eu, şi cu tot locul ce are pentru dughiana, să fie a lui Sfeti Spiridon.
Rănduit-am din crâşme şi pentru fiii mei:
Lui Lăscărache îi dau crâşma de la Ferat, pe Podul Vechiu, cu toate dughenile căte sănt a crâşmei.
Fiiului lui Ilie îi rănduesc crâşma de la Slănină, în Tărgul-de-sus, şi cu toate dughenile ce arată în zapesul ce am luat de la Slănină, bez un loc ce am luat de la Slănină în patru sute cinci lei, care l-am dat ginerelui mieu Ştefan, să fie dat.
Rănduesc şi fiiului mieu Vasile crâşma ce o am luat de la Bu-
www.dacoromanica.ro
94
Iulian Marinescu
zilă, şi cu toate dughenile ce scrii în zapis de la Buzilă, care sănt în Tărgul-de-sus.
Rănduesc şi soţului mieu Saftii crâşma ce noâ ce o am făcut eu în Cizmărie, pără la sevărşire ei să o stăpăniască, iară după se-vărşire soţului mieu Saftii să rămăe şi crâşma aceasta iară la Sfeti Spiridon şi la spital, pentru chivernisala şi hrana bolnavilor şi a streinilor.
Iară pentru moşiile ce am la Ţănutul Lăpuşnii, în olatu Tătarilor, fiindcă o moşie Todirenii îmi iaste de la socrul mieu Balş, de pc Ursechioae, să fie tot a Saftii, iar după moartea Saftii să rămăe a copilelor ce sănt făcute cu Safta, iară moşie Scroafa şi Ursoae, ce sănt alăture cu Todirenii, care îmi sănt de pe moşul mieu, tatăl mumii mele, să le stăpânească Lăscărache şi llie, iară pentru moşâe Robae, cu toate părţile ei, şi cu pod în Prut, care mi-i cumpărătură de la unchiul mieu Toderaşco Jora şi lui i-au fost rămase de la moşul Jora, şi aceasta moşie o dau cu totul să fie a Sfântului Spiridon şi a spitalului lui pentru bolnavi şi streini, pentru chiverniseala mâncării. Parte de moşie ce am la Ruptura şi la Măstacăn şi pe Iapa să fie a fiiului mieu Lăscărache, iar parte de moşie ce am la Sibii şi la Vămnii (?) Domnii, să fie a fiiului mieu llie. Iarăşi mai arăt pentru casăle de la Jăjăe, cu beserică şi mori şi toată moşie care am dat fiiului mieu Vasile, iară, de s’a tâmpla să moară fiiul mieu Vasile, atunce să rămăe casăle din Jăjăe, cu toată moşăe şi cu beserică şi mori, a fiiului mieu llie, ca să aibă şi el doâ moşii cu casă şi aşezare, după cum am dat şi lui Lăscărache, dar pără a trăi Safta să le stăpăniască Safta până la sevărşenie, şi să trăiască şi llie cu mamă-sa, cu bună învoială, până la sevărşenie. Iar pentru vii şi Ţăgani şi bucate şi bani ce um dat fiiului mieu Vasile, când s’a tâmpla tămplare ca aceia să moară, atunce acele toate să să facă în trii părţi, şi o parte să o ia Safta, mumă-sa, ca să-i fie pentru grijăle ei, iară • doâ părţi să le ia Lăscărache şi llie ; iar alţii să n’aibă treabă.
Păr a[i]ce am arătat părţile a fieştecăruia, după cum m’au luminat Dumnezău, şi aşe să să urmeze la toate. Iar pentru toată păine ce am, vechi şi noâ, la Făntăneli, la Mărgineni, la Şerbeşti, la Jăjăe, şi pe aiurea, din toată păine pe jumătate să se de la săraci, iară jumătate să fie pentru grijăle mele şi pentru hrana casii. Iară pentru toate bucăţile mele: boi, vaci, epi, stupi, oi, — căte a da Dumnezău să rămăe, şi Ţagani şi bani gata şi datorii,—
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
95
toate să să facă în patru părţi, şi să ia o parte Safta, o parte Lăscărache şi o parte Ilie, o parte fiiul mieu Vasile cel mai mic. Numai întăi şi întăi să să scoată cele ce rănduesc să să de pomană la seraci şi la oamenii casii pentru sufletul mieu, ca, de vreme ce port de grijă şi înpart pentru fiii miei — ostenelile mele —, cu căt şi mai întăi şi mai mult mi să cade pentru ticălosul şi păcătosul mieu suflet, cu care Dumnezăul puterilor să facă milă şi să-l mântuiască. Şi rănduesc doâzeci vaci cu viţei să se dea la seraci şi doâzeci şi patru rânduri de strai să să facă şi să să de la seraci, şi nu un rând de strai să-l socotiască cu haină, ce fieştecare rând să-l socotească cu toate deplin, păr la cămeşi, şi aşe să înplinească pe la seraci doâzeci şi patru de rânduri. Un plug de boi, adică zăci boi, să să de la Dragomirna cu toate hinteile şi doâ sute şi cincizeci dc lei bani; tij zăci boi să sa de la mănăstire Horice, patru vaci cu viţei tij să să de la Horice şi 2 cai; o sută doâzeci de stupi să să de la Patruzăci de mucenici. O mie de lei să să de la seraci la zioa îngropării, şi o mic de lei să să de la fete serace, şi o mie de lei să să de la sărindare pe la mănăstiri şi pe la biserici, şi mai întăiu pe la bisericile ce sănt ctitor: cinzăci lei Ia Sfeti Theodor, să facă cinci sărindare, cinzăci de lei la Curălariu, doâzăci de lei la 40 de mucenici, doâzăci de lei la Vulpe, doâzăci de lei la Lunca Bărnovii, la biserica care am făcut-o eu; treizăci la Prapadoamna Parascheva; la Doljăşti-sus de (sic) cinzăci lei; la Sfeti Nicolae de la Ocnă să să de cinzăci lei, şi la celelalte biserici pe la care sănt ctitor: la Făntănele, la Obrejăşti, la Ţuşcani, la Mărgineni, la Şerbeşti, la Jăjae, — pe la fieştecare căte îţi socoti să daţi. Şi să daţi şi cinzăci de lei şi la sehăstrie ce de piatră de la Putna. Şi toate grijile anului să le înpliniţi, după cum scriu şi după porunca pra-vilii. Şi pentru rânduielile bisericii de la Mărgineni, după cum scriu în diiata tătăne-mieu, aşa să să urmezi, căci acolo sănt îngropaţi părinţii. în toată vremea milostenie şi frica lui Dumnezau să nu va lipsască, că aceasta iaste înţălepciune şi viiaţă. Şi să mai daţi la Prapadoamna Paraschiva şasi vaci cu viţăi şi şasăzăci de stupi. Şi aceste ce rănduesc, să să de dintr’al mieu,— rănduesc —f şi să să de. Iar cine s’ar ispiti să smintiască ce mai mică din căt rănduesc, unul ca acela să fie blăstămat de Dumnezeu şi de mine păcătosul, şi pricopsală să nu aibă.
Această orănduială şi diiată ce am făcut fiilor miei şi după cum
www.dacoromanica.ro
96
Iulian MarinesCu
le-am orânduit, aşa sa urmezi toţi şi, urmând aşa, să fie blagosloviţi de Dumnezău şi de mine. Iară carele s’ar ispiti a strica sau sminti din diiata şi rănduiala me, unul ca acela să fie de Dumnezău blăstamat şi osândit şi de la judecată ruşinat şi neascultat.
Milostive Doamne şi cinstiţi părinţi şi cinstiţi boeri, aşe mă rog lui Dumnezău şi tuturor iubitorilor de Dumnezău, această diiată a mea să să păziască şi să să întăriască, că n’ain păzit numai a trie parte, parte fiilor mei, după pravilă, ce mai mult le-am dat şi din cele doâ părţi ce mi s’au căzut a le popri. Parte me de-am poprit, şi de am dat cuiva mai mult, sa fie bine dată, nici mai mult să nu să întindă. Iară moştenitoriu şi clironom, în urma me las să urmezi după cum am arătat mai sus, să trăiască cu pace şi cu învoială, nedand niciunul niciun feliu de pricină sau de gălciavă, după învăţătură me. Iar care şi care nu va ave minte să urmezi după învăţătură me cu parte ce i s’a veni, să lipsască din casă. Iară diiata aceasta la nimic să nu să strămute, şi osândit fiiu a fi acela care n’a asculta învăţătură şi porunca tătăne-său. Şi iarăşi îţi zic, Lăscărache şi Ilie: cu Safta, muma voastră, să trăiţi cu învoială, ca cu un părinte, şi ţie, Safto, îţi poruncesc să-i iubeşti ca pre fiii tăi întru toată dreptate, şi niciodată să nu fii volnică a te mărita, măcar că sănt încredinţat că niciodată în capul tău minte sau părere ca aceia n’a veni; iară, de s’a tâmpla o nebunie ca aceia să-ţi vie, să aibi a pierde toată parte ce ţi s’au vinit de la mine, după poronca sfinţii pravili, ce zice că femeia ce n’a cinsti parte bărbatului, ce d’intai cununie, şi de să va mărita de al doile, să-şi piiarză toată partea ei ce i să vine de la bărbatul ei. Să mai daţi la Prapadoamna Parascheva şasăzăci merţă grâu pe an, însă 30 merţă să daţi de grâu ce s’a lua de pe moşiile din olatu Tătarilor, Scroafa şi Ursoae, şi 30 merţă sa daţi din grâul de la Jajăe ; însă 30 merţă să le daţi la Sfeti Gheor-ghie şi 30 merţa să le daţi la Sfeti Dimitrie. Din straele mele, numai contăşul cel cu spinări şi cel cu guşa să-l luaţi voi, iara celelante strae, — toate din cele mai bine —, să daţi la feciorii de boeri săraci; iară celelalte strae, cate am toate, să le daţi la slugile mele, care mă slujasc, la fieştecare după cum m’au slujit, şi să le mai daţi şi bani, după izvodul ce am lasat iscălit de mini. Şi aceste ce vă poruncesc să le daţi, să daţi, că eu, căt am pohtit la cele bune, mi-au agiutat Dumnezău şi li-am făcut, şi voi, de veţi ave nădejde la Dumnezău, v’a ajuta de’ţi face, şi va înmulţi. Şi
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
97
pentru credinţă am iscălit. Şi, după cum scriu toate, aşe să să urmezi, şi să fie neclătit.
Let 7275 (1767), Fev[ruarie] 27.
Acest suret de diiată este scos asemine de pe suretul dieţii Hatjmanului] Vasile Roset, şi iaste încredinţat cu iscălitura dumisale Logofjatului] Iorgachi acel suret de pe care s*au scos acesta.
1779,	Ghen[arie] 6.
(Bibi. Ac. Rom., XVI, 149.)
Notă. Vasile Roset Hatmanul, cel ce face această diată, este fiul lui Iordachi Roset Vornicul şi nepot lui Lascarachi. Din cei cinci fii ai lui Constantin Cuparul (Lascarache, Scarlatache, Mano-lache, Iordache şi Manolache) numai trei s’au stabilit în Moldova şi au lăsat descendenţă. Aceştia sînt Lascarache, Manolache şi Iordache. Vasile Roset, cunoscut supt numele de Hatmanul, a ocupat timp de patruzeci şi cinci ani o mulţime de demnităţi. A fost Vel Me-delnicer, Vel Păharnic, Vel Vistier, Vel Spătar, Vel Vornic şi Vel Hatman. în 1765-6 a fost Epitrop al Spitalului Sf. Spiridon. La 1772 era primul boier al Divanului, tot în calitate de Vel Hatman (Ac. Rom., II, 277). La adînci bătrîneţe se călugărise supt numele de Varlaam la schitul Doljeşti (Arh. Stat., M-rea Agathon, II bis, 89). Trăia încă la 1775, Aprilie (Ac. Rom., ms. 90, fol. 124, idem, ms. 91, fol. 83). La 1776 era mort (Ac. Rom., XV, 138). A fost îngropat la Doljeşti (M-rea Agathon, l. c.).
Pentru o mai bună înţelegere a neamului rosetesc dau în p. 98 o schiţă genealogică pentru sec. XVII şi începutul sec. XVIII, locul nepermiţînd mai mult.
15.
1776, Iunie 25.
Testamentul (în greceşte) al Doamnei Ecaterina, soţia răposatului Domn Constantin Mavrocordat Voevod prin care îşi împarte averea la fiii săi:
Lasă fiului său beizadea Iancu moşiile Bereştii, Dofteştii, Mihă-leştii, Budeştii şi Micleştii din judeţul Putna, cum şi zece pogoane vie la Cotnari;
Fiului său beizadea Alexandru moşiile Legeauţii şi Miresuca la Soroca, Dalianeştii la Orheiu, cum şi zece pogoane vie la Cotnari;
Fiului său beizadea Dumitraşcu, pe lîngă ce-i dăduse prin scrisoarea de la 1776, Martie 11, îi mai dă două moşii Pârliţii (jud. Iaşi) şi Gropi, (jud. Vasluiu) şi cinci pogoane vie.
Cele ce s’ar mai cuveni la înpărţeală cu rudele sale Rosetti să le moştenească iar fiii săi.
7
www.dacoromanica.ro
Iulian MarinesCu
Constantin Cuparul Roset
00
■O)
Lascarache Vel Port.
= fata lui lacomi Vist.
I
Iordache Vel Vornic.
= Mana Ant. Jora Safta I. Sturza.
_______I:
Manolache Vel Vornic. = Irina Buhuş, f 1719.
Ştefan Vel Vornic f 1739 = Safta Ursache
3 fete
Vasile Vel Hatman
Constantin Vel Logofăt. Se trag Rosetti-Bălănescu
I
Mihalache
Ion Med.
I
Se trag: Ro-setti Teţcanu, Filipeiu şi Orăşa.
I
Iordache
Clucer
I
Se trag Rosetti Răducanu
Cons-
tantin
r
1 i
4 fete
Iordache („matca tuturor Vel Vistier răutăţilor") = Maria Dabija Vv.
= Safta N. Racoviţă
Nicolae Conte — Ancuţa Brînco-veanu
Două fete.
Deci pretenţia Iui Scarlat Hosetti si a frtiţlior lui de m 18W) de a fi urmaşii lui Nicolae du es*ie adevărată. C)e al* miateri llosettl din Ţant-Româ* ueascâ* uu se leaga riM cu spiţa iul Antonie Hu*>et Vv.
nici cu a lui Constanliu Cuparul
Constantin Vornicul =• Ana Bogdan
Ecaterina =
C. Mavrocordat Vv.
Ştefan Vel Logofăt
I
Vasile Vel Vornic Se trag ramurile : Solescu Ciortescu Pribescu
“I
Ion Banul = Păuna Filipescu
I
Sma-randa = D. Racoviţă
I
Andrei
Vel
Log.
Maria
S.
Sturza
Nicolae Vel Logofăt. Se trag ramurile Rozno-vanu.
Patru
fete
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
99
Fetelor şi nepoţilor de fete nu li lasă nimic, fiindcă au fosţ înzestrate.
2.500 galbeni ce-i datoreşte surorii sale Domniţei Mărioara şi
1.000	lei căminarului Predilescu, să-i plătească fiii săi.
(Isc., pec Ţ~fccaterina Doamna. Marturi: Alexandru Mavrocordat, Vasile Razul Vel Logofăt, D. Sturza Vel Vor., Iordache Balş Vist., Lupul Costachi Vel Vor., Dimitru Ianculeu, Nicolae Ventura Post., Iordache Ghica Hatman, C. Paladie Vel Spăt., N. Roset Vel. Vist., Depastas Spăt., Iordache Cantacuzino biv Vel Spăt., Grigorie Balş biv Vel Ban, Man. Bogdan biv Vel Spăt., Vasile Crupenschi Sulger, Gheorghe . . ., M. Rosetos, . . . Căminar, Dimitrie Schilezi, Ilie Catargiu Vel Stol., Espraxvo? . .., Zosăn 311 Log.
(Doc. particulare.)
16.
1786, Novembre 13.
Porunca lui Alexandru Ioan Mavrocordat, Domnul Moldovei, prin care numeşte pe Ienachi Roset şi Răducanu Roset ca ispravnici ai ţinutului Roman.
Noi Alexandru Ioan Mavrocordat V[oe]voda, bojiiu milostiiu gospodar zemli moldavscoi.
Credincioşi boerii Domniei Meii, ţlum[neata] Vasile Roset biv Vel Comis i dum[neata] Costandin Gheuca biv Vel Stolnic, sănătate. Socotindu-să de cătră Domnie Me de la zi întăi a lui Dechemvrie, s’au rănduit ispravnici la acel Ţinut al Romanului pe dum[nealui] Enache Roset biv Vel Căminar i pe dum[nealui] Ra-ducan Roset biv Vel Căminar. Deci, viind acolo la Roman, să le daţi toate cărţile de poronci ce s'au trimis cătră dum[nea]v[oastră], arătăndu-le pre largu, şi cari din poronci au luat săvârşire lor şi care n’au luat, ca pentru poroncile ce nu vor fi luat săvârşire să să siliască a le săvârşi după poroncă, şi, după ce-i veţi pliroforisi şi pentru toată stare Ţinutului şi pentru altă orice ar fi trebuinţă, veţi lăsa asupra dum[nea]lor purtare de grije trebilor Ţinutului. Şi dum[nea]v[voastră] îndată să vă sculaţi şi să mergeţi la Ţinuturile unde v’aţi orânduit ispravnici.
1786, Noemvrie 13.
Din cifertul lui Noemvrie şi din alte slujbi să le înpliniţi toate şi să istoviţi la Visterie, trimiţind şi tabla cifertului lui Noemvrie, împreună cu sama şi cu tot istovu, şi apoi veţi merge la ţinutu
www.dacoromanica.ro
100
Iulian Marinescu
unde sinteţi orânduiţi. Căci s’au dat poroncă şi ispravnicilor ca să vă de tot agiutorul ce veţi ave trebuinţă la înplinire rămăşiţu-rilor ce veţi fi avănd din slujbile Vistieriei,
(Doc, Sc, Roselti.)
17,
1787,	f. d.
Diata lui Constantin Roset Logofăt,
Privigheţi şi vă rugaţi (zice Domnul) că nu ştiţi zioa, nici cia-sul cînd va sosi. Acest cias neştiut, aciastă sosire fără veste, ce Domnul nostru Isus Hristos ne arată că, cunoscăndu-1 cu adevărat, au deşteptat cunoştinţa me, am simţit în sine-mi un cuget, care nu era în ceielaltă vreme a vieţii mele, un cuget care-mi aduce aminte şi-mi zici ce mai aşteptu încă: iată vremea bătrâneţilor, iată ciasul al unsprezăcile au sosit, şi vreme se scurtiazi şi nu mai ră-măni loc de prelungire. Pentru cari milostivul Dumnezău rtii-au luminat simţirile minţii mele şi mi-au dat deşteptări cugetului, ca mai înainte de săvărşenie vieţii mele din lume aceasta de nimică şi mincinoasă să-mi aşăz la cale ce bună pe fii mei ca să nu rămăe între dânşii mai pe urmă sfezi, gâlcevi şi neînvoeli, carile este cel mai de scandal şi nesuferit lucrul, atât la cele sufleteşti, cât şi la celi politiceşti, când rămâne o neînvoială între fraţi, pentru că de acolo, naşte zavistie, neiubire şi toate cele înpotrivă, carile este rădăcina de unde răsări înpotrivă faptii cei buni şi goneşti darul bunei vieţuiri. Deci dar, voindu eu ca aceste toate să lipsas-că şi să să goniască cu totul dintre fii mei, milostivul Dumnezău mi-au luminat minte şi cugetul şi mi-au dat deşteptări curată înţă-legeri mele, şi am făcut aceasta diiată, înpărţind ca un părinte tuturor fiilor mei părţi din celi ce am avut, precum am socotit a fi cu dreptate, nefăcăndu niciunuia strămbătate, ce anumi în scris prin această diiată arată partea fieştecăruia cătu eşti, ca să lipsască toate pricinile dentre dânşii, spre a lor odihnă şi liniştire.
Le[a]tu 1786.
Parte fiicii mele, răposaţii Marii, din cele ce i-am datu, le[a]tu 1786.
2 Cămăşi cu sirmă prisni.
2	Cămeşi.
4 Cămeşi cu firu.
3	Cămeşi cu mătasi.
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
101
1 Prostiri cu rătăle cu firu.
1 Prostiri aliasi.
1 Prostiri cu răţăli cusută cu aţi.
1	Prostiri	cusută	de odghial.
2	Feţe	de	perne	mari.
4	Feţe	de	perne	mici.
6 Feţe	de	perne	mici de	purtat.
2 Menişterguri cu fir de mănă..
4 Şărveti cu fir de răţăle.
4	Năfrămi cu fir de pus pe denainti.
2 Năfrămi aleşi cu fir de pus pe denainte cu una de burangic. 2 Năfrămi albe cu sirmă de ţinut de mîini.
6 Şărveti cu fir vechi.
12	Şărveti aleşi.
2	Părechi cămăşi bărbăteşti cusute cu albu.
3	Mese în trii iţi.
1	Prostire de odghial.
2	Prostiri de mindiriu.
5	Minişterguri, însă 2 de îmbrobodit şi 3 de obraz.
2	Minişterguri de măini.
12 Şărviti de purtat.
1 Basma cu sirmă prisni.
3	Basmale saiâ fir.
1	Pologu.
2	Feţi perni de urşinic.
4	Covoară.
2 Scoarţi.
2 Rochii de lastră.
1 O rochii în naturali.
1 Beniş aclaz în şatrtnci, blănită cu cacum.
1 Giube tij de aclaz, blănită tij cu cacum.
1 Tămbariu de ştiufă blănită cu cacum.
1 Giube . . . blănită cu spinări de zder peste tot.
1 Bilacoasă în şătrănci cu firu, 120 lei.
1 Lastră în şătrănci i s’au dat pentru raftu.
1 Şă cusută cu firu cu cal de miri.
1 Floare cu diiamanturi.
6	Şiraguri mărgăritariu mari.
1 Părechi cercei cu diiamanturi.
www.dacoromanica.ro
102
Iuiian Marinescu
1	Părechi cercei cu rubinuri şi diiamanturi sus.
1	Leftu mic cu rubinuri şi diiamanturi.
1	Leftu tij făcut pajoră.
3	Ineli cu diiamanturi.
2	Ineli cu zmaraldu.
1 Inel cu zafiru galbănu.
1	Inel peceti.
2	Părechi paftali argintu.
2 Qherdani mărgaritariu.
6 Boboci mărgăritariu.
230 Ughi ungureşti salbă.
25 Ughi vineţiei, tij salbă.
1 Părechi brăţări de aur cu smalţi.
5	Linguri de argint.
1 Părechi cuţiti tij de argint.
28 Sponci de argint.
1 Carătă, 100 ughi ungureşti.
1 Părechi hamuri de 6 cai.
12 Cai telegari.
20 Epi cu trenii (?) 20.
1 Armăsariu.
190 Oi mari cu mei.
10 Capri mari cu ezi.
120 Oi mari stârpi cu meoari.
20 Berbeci areţi.
190 Stupi.
1 Moşie Drojdieştii la Ţinutul Sorocii '.
1 Moşie Cucăneştii la Ţinutul Botoşanilor.
4	Sălaşi de Ţigani, ce are să le ia de acum, însă.
Costandin [Roset] Vel Logofăt.
Parte fiiului meu Iordache, de cele ce i-ain datu, le[a]tu 1786.
1 Moşie la Orheiu, anumi Mihălaşa.
1 Moşie Săsanii, tij.
1 Moşie la Hotin, după cum să arată numele în scrisorile vechi- 1
1 Moşia Drojdieştii o avea şi C. Roset zestre de la socrul său Iordache Cantacuzino-Paşcanu, şi el la rindul său o dă iarăşi zestre fiicei sale Maria pe care o măritase după Ion Cantacuzino (Deleanu) Vel Vornic (Arh. Stat. Iaşi, Cond. judec, pe 1726, Nr. 372 A, rap. llt. K, fol. 66).
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
103
Pol satu Ruptura, la Ţinutul Neamţului, ce mi-au rămas în parte me de la răpoosatul frate-mieu Mihălachi, şi în parte dumisale răpoosatului badelui Vasilie Rusăt Hatman au rămas Măstacanu la Ţinutu Bacăului, fiinducă aşa ni-am învoitu cu dumnialui, căci aceste moşii erau date de tatăl nostru fratelui nostru Mihălachi.
2 Dugheni cu pivniţi şi cu locu lor, la uliţi, ce sănt în târgul Romanului.
1 Leftu.
1 Rădvanu i s’au datu.
1 Floari cu diiamant ce i-am datu de logodnă.
Epi, boi, vaci, oi, mascuri, stupi: dintr’aceste din toate i-am datu căt i s’au venit parte sa driaptă.
Din pojijie casii i s’au dat parte sa, adică argintării şi alte mărunţişuri mulţi, iar parte de Ţigani tot n’au luat, ce vor urma pentru Ţigani, după cum mai în gios voi arăta.
Costandin [Roset] Vel Logofăt.
Parte fiiului meu loniţă de cele ce i-am dat, le[a]tu 1786.
1 Moşie Cărligii cu Mănjăştii, cu părţile din Bungeşti şi cu părţile din Duşăşti vechi şi noaă, ce am cumpărat, şi a trie parte din Seci şi cu părţile din Hărtopu.
1 Moşie Căciuleştii i Căcăcenii, Lăleştii şi şapte fălci şi 20 prăjini din satul Tartoreştii, după cum arată ispisocul g[o]spod şi zapisele de cumpărătură, care moşii îi sănt daţi de Domnie ei soacră-me, mama Catrina Canta[cozino] Spăt[ăreasa], cănd l-au botezatu.
1 Moşie Berhometile la Ţinutu Cernăuţului.
1 Casă cu 2 dugheni şi cu pivniţi în Târgul Pietrii la Ţin[utul] Niamţului;
... fălci de la satul Habile, precum arată hotarnica.
1 Părechi cercei.
Viile de la Spărieţi ot Ţinutul Putnei.
1 Rădvanu.
Casile cele mici de lăngă poartă, ce sănt din sus, şi cu odăile de gios şi cu giumătate de loc, ce sănt aice în Eşi, iar grajdul şi cuhne le-or stăpâni frăţăşte cu Mihaiu, — amândoi.
Epi, boi, vaci, oi, mascuri, stupi, — dintr’aceste din toate i-am dat, căt i s’au vinit, parte Sa driaptă.
www.dacoromanica.ro
104
Iulian Marinescu
Din pojijie casii i s’au dat parte sa, adică argintării şi alte mărunţişuri mulţi, iar pentru Ţigani îi vor înpărţi în trei părţi, după cum mai gios voi arăta.
Costandin [Roset] Vel Logofăt.
Parte fiiului meu Mihaiu de cele ce i-am datu, le[a]tu 1786.
1 Satul Bălăneştii cu hotarăle ce să arată, Qhilăeştii, Maxineştii, Hărtopu Mic şi cumpărături din Hartopu Mari şi cumpărături ce am în Itrineşti şi Bălani, cu un loc de prisacă, ce-mi iaste datu încă de la tatăl meu ;
1 Moşie Crăeşti ;
1 Moşie Simioneştii, la Ţinutul Romanului.
1 Loc de casă în târgul Romanului, ce l-am cumpărat de la Angheli ispravnicu, unde au fost şi casi a lui Angheli, şi li-am stăpânit şi eu pâră li-au stricat Muscalii.
6	Pogoane vii la Bălăneşti.
1 Rădvan.
Casile cele mai mari din Eşi ce sănt din sus şi cu giumătate de loc şi cu odăile ce sănt din dosul casăi gios, iar grajdul şi cuhne să le stăpăniască frătăşti cu Ioniţi.
1 Părechi de sărji cu rubinuri şi sus cu diamanturi.
Epi, boi, vaci, oi, mascuri, stupi — dintEaceste din toate i-am dat căte i s’au vinit parte sa driaptă.
Din pojijie casii i s’au dat parte sa, adică argintării şi alte mă-runţuşuri mulţi, iar Ţiganii îi vor înpărţi în trii părţi, după cum în gios arăt.
Costandin [Roset] Vel Logofăt.
Ţiganii toţi să-i înpartă în trii părţi, adică o parti Iordachi, o parte Ioniţi, o parte Mihaiu, însă să nu-i înpartă cu sufletul, ce cu sălaşul, să facă sorţi şi să-i arunci, şi într’a cui parti va căde sorţii, pe orce salaş de Ţigani, cu căţi copii va ave, aşa să-l ia, iar să nu-l despartă de copii şi fiişticari după aciastă socotială să se priimască. Dar întâi din toţi Ţiganii să aibă a scoati patru sălaşi şi să-i de nepoţilor fiicii mele Marii răposatei, fiindcă nu i-am dat; apoi cielanţi Ţigani, câţi vor rămâne, să-i înparţă cu sorţi, iar, din trii pitari şi trii bucătari ce sănt, să aibă a luoa fiişticari, căte unu din pitari şi căte unu din bucătari.
După săvârşirea vieţii mele cele ce-mi vor mai rămăne în urma me, neînpărţite de mini, mulţi sau puţini, din toate, orce ar fi,
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
105
să aibă a le înpărţi drept frăţeşti în trii părţi, nefăcănd căt de puţină strămbătate la vre-o parti.
într’acestu chip am socotit şi am făcutu înpărţală fiilor mei, şi după această diiată şi înpărţală să aibă a să ţine şi a priimi fieşte-carile din fii mei, căci eu, după cum am socotit că iaste dreptu, nefăcăndu strămbătate niciunuia, ci dreptu am înpărţitu şi am datu fiişticăruia. Iar carile din fii mei nu s’ar ţine şi nu s’ar priimi de această înpărţală şi aşăzari ce li-am făcut eu ca să nu urmezi întocma, după cum eşti arătat mai sus, zic, atunci urgie lui Dumnezău să să pogoari asupra casii lui, în viiaţa lui procop-sală să nu vadă, să fii supt tot blăstămul lui Dumnezău, şi de mine neertat sa fie şi lipsit de blagoslovenie me ce părinţască, şi să să îmbraci cu blăstămul ca co o haină, şi să între ca untul-de-lemn pen toate vinile şi încheieturile trupului lui. Iar cei ce să vor ţine de această a me driaptă înpărţală şi aşazari le las şi le dau şi părinţasca me blagoslovenie, şi rog şi pre milostivul Dumnezău să vă miluiască cu cununa înţălepciunii şi să vă înmulţască cu norociri fericiţi. Şi, înt;'această diiată de să va găsi ceva căt de puţin adaos cu altă slovă, afară de slova aceasta să nu să ţie în samă, însă fără numai ce a fi cu slova me, or adaos, or scăzut, aceste slovi să să ţii în samă, iar altă slovă streină să nu să ţii în samă. Pentru aceie am întărit şi cu a me iscălitură şi peceti.
Le[a]t 1786.
Costandin [Roset] Vel Logofăt
(isc.) Leon Mitropolit Moldovii adeverez.
„	...... Logofăt.
,; Ispoaovot^ot; Soşpovţtoc] 6e6auo.
(isc.)	Ştefan .... Logofăt.
„	Depasta, Vornic.
„	Nicolae Roset, Vel Logofăt.
„	Ion Cantacuzino, Stolnic.
„	Theodor Balş, Vistier (?)
„	Neculai Balş, Vel Vornic.
(Bibi. Ac. Rom.)
Nota. Constantin Roset Vel Logofăt e fratele precedentului. Cariera lui e următoarea: La 1754, Maiu 11, era biv Vel Medelni-cer (Arh. Stat., Varatec, XV-10), în 30 Dec. acelaşi an Vel Stolnic (Sf. Spiridon, cond. Precista Roman, p. 84), la 1764 era Ispravnicul Ţinutului Neamţ (Ac. Rom., I, 243). în 1768, Ianuarie 18, îl vedem Vel Spătar (Sf. Spiridon, Războieni 30), iar la August 8 e
www.dacoromanica.ro
106
Iulian Marinescu
Vel Vornic (Arh Stat., Mănăstirea Neamţ, cart. 19, p. 11). In 1775 ajunge Vel Logofăt (Sf. Spiridon, Precista Roman, p. 80), dar la 1776, Iulie, era biv Vel Logofăt (Acad. Rom., cond. 359, p. 3). La 1782 e iarăşi Vel Logofăt (Arh. Stat., Mitropolia Iaşi, CLVII, 1), în care boierie stă pănă la 1786, Ianuar, cînd îl găsim iarăşi biv Vel Logofăt (Arh. Stat. Iaşi, Sama Vist.). La 1786, Iulie 21, era din nou Vel Logofăt (Arh. Stat., Mănăstirea Neamţ, XXIII, 28), ca şi în August 19 (Acad. Rom., XIII, 187) şi August 32 (Sf. Spiridon, Chilişoaia, II, 27). Era mort în 1788-9. Ca Vel Logofăt iscălia numai Constantin, fără a mai pune şi numele de familie Roset.
18.
1793,	Iulie 19.
Jalba lui Ioan Roset Căminar către Domn contra moştenitorilor lui Ştefan Barbă pentru nişte pămînturi în Hîrtop.
Pre-înnălţate Doamne,
Din moşie Hărtopul, din Ţinutul Niamţului, răposat unchiul meu Ipsaf Păşcanu monah au avut cumpărătură 44 pământuri cu zapise de istov de la un Ştefan Barbă, parte unui unchiu acelui vânzător, care au fost murit la Ţarigrad, de cănd pănă acum sănt trecuţi peste 51 ani, şi de la cumpărătură s’au stăpânit de unchiul meu şi de tatăl meu, cum şi de mine, fără de nicio supărare pănă în vreme Domnii Mării Sale Alexandru Ioan Ipsilant V[oe]vod, iar, atunci, sculăndu-să nişte rudenii a mortului a căruia au fost moşie şi a vănzătoriului, arătând ei că de vânzare n’ar fi ştiind nimică, cum nici că ar fi avut stăpânire unchiul meu şi tatăl meu asupra acelor pământuri, s’au fost scris atunce carte domnească .cătră ispravnicii de Ţinutul Niamţului, să cercetezi pentru stăpânire, cum s’au urmat de la cumpărătura unchiului meu pănă atunce. Şi din pricina vremii au rămas porunca aceia fără a să pune în lucrare. Apoi în anul trecut iarăşi de iznoavă am avut cu dânşii judecată la Divan, şi tot asămine s’au hotărât ca să-i facă cercetare la stare locului, şi s’au şi scris carte domnească cătră dum[nealui] Comisul Costandin Costachi, fiind ispravnic la Ţinutul Niamţului, şi cătră Pitţarul] Şărban; care rânduiţi boeri după poronca mergând la stare locului, după cercetare ce-au făcut prin carte de blăstăm, fiind faţă şi părăşii, în ce chip au dovedit au dat mărturie. După care cercetare am venit la Divan înpreună cu părăşii şi, văzând ei că înpotriva mărturii nu pot să răspundă, au întorsu a zice ca să
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
107
să aducă pe numiţii marturi faţă Ia Divan, zicănd că ar fi slugile mele. Acum iarăşi m’au adUs cu luminată carte înnălţimii [Sale] de soroc aice, unde am adus şi mărturii faţă, ca să să vadă de cătră Divan că sănt slugile mele după zisa jeluitorilor, — pentru care mă rog înnălţimii Tale să fii rânduită pricina aeeasta cu ţidulă la Pre osfinţie Sa Părintele Mitropolitul şi la dum[nealui] Vel Vornic Depaste, şi la dum[nealui] Vel Vor[nic] Niculai Roset, i la duin[nealui] Di-mitrie Saul biv Vel Vor[nic] za aprozi, şi la dum[nealui] Vor[nicul] Costin Catargiu, fiindcă dum[nealui] au mai cercetat pricina aceasta, ca după dreptate să hotărască şi să de sfârşit pricinii, ca să nu mai fiu tras şi supărat de cătră aceşti părăşi.
Al înnălţimii Tale pre-plecată slugă Ioan Roset, Camenar.
[Resoluţie:] Dum[neata] Vel Vor[nic] de aprozi să-i scoţi la dumfnealor] veliţii boeri, faţă fiind şi dumfnealor] boerii cerşuţi.
Donici Clucer.	1793, Iulie 19.
(Document Sc Rosetti.)
19.
1814, Septembre 18.
Copie după decisia lui Scarlat A. Calimah, Domnul Moldovei, dată în pricina dintre moştenitorii lui Mihail Roset cu Episcopia Roman, pentru averea mamei numiţilor moştenitori.
Cu mila lui Dumnezău Noi Scarlat Alexandru Calimah V[oe]vod, Domn Ţării Moldavvii.
Fiii şi clironomii răposatului monah Mina Roset, jăluitori, nemulţumiţi arătăndu-să cu socotinţa unora din veliţii boeri, cuprinsă la anaforaoa cătră Domniia Mea din luna trecută, Mai 1, în pricina de giudecată cu episcopia Romanu pentru avere maicii lor, am poroncit de s’au înfăţoşat amăndoaî părţile la Divan de faţă înna-inte Domnii Mele şi a tot Sfatul, faţă fiind şi din parte cinstit gheneral consulatului înpărăţiei Rossiei dumn[e]alui dragoman Oheorghie Levendidos, apărător pentru unul din clironomi, Vasilie Rosăt, fiind supus rosăsc. Şi, după ce mai cu amăruntu pătrunzătoare cercetare ce am făcut însumi Domniia Mea pricinii aceştiia, în sfârşit s’au dovedit că, după hotărârile pravililor înpărăteşti, răposata Martha monahi[a] Roset, mama jăluitorilor, n’au putut face pre fii sei streini de driapta şi legiuita lor clironomie, de o potrivă pre toţi fără deosăbire, fără să arăte greşăle ca aceli ce pravilile
www.dacoromanica.ro
108
Iulian Marinescu
hotărăsc a rămâne fiii nemoştenitori, cu mult mai vârtos încă în vremea ce prin carte de giudecată a Divanului din anii 1802, Septemvrie 3, s’au văzut supuşi amândoi părinţii jăluitorilor supt epi-tropie, cu hotărâre ca să nu fie volnici supt niciun feliu de pricină a înstreina ceva din averile lor, ce numai căt vor fi în viiaţă să-şi tragă veniturile de la epitropi, iar după moarte să rămăe iarăşi la copii. Deci dar diiata mai sus pomenitei 'mamei jăluitorilor, prin care îi înstreiniazi de averi cuprinsă în izvodul seu de zestre (ce s’au văzut acum de faţă, fiind din le[a]t 1779, Iunie 29, iscălit de maică-sa, răposata Spatariasa Ilinca Catargiu), afierosănd ace avere la sfânta episcopie Romanului, acea diiată, nefiind următoare hotărârii pravelilor, de la giudecata noastră ca o hârtie nescrisă cunoscăndu-să, rămâne fără de nicio putere. Dar Domniia Me, voind a să păzi şi cele ce privăsc spre sufletiasca pomenire şi mântuire a răposaţii maicii jăluitorilor, înpreună cu tot Sfatul nostru socotind, într’acest chip am hotărât, adică: Toată avere din izvodul de zestre a mamii jăluitorilor, cîtă s’au aflat acum, după catagrafie ce s’au făcut prin Vorniciia obştiei din poronca Domniei Mele după săvârşire sa, să să înpartă în drepte doaî părţi, din care o parte, adică o giumătate, să să de în deplină stăpânire a clironomilor fii a răposaţii, iar ceialaltă giumătate să să dei Sfintei Episcopii, spre a să urma cele după legi grije şi sufleteşti pomeniri a răposaţii. Asupra cărora să dă voe şi clironomilor a privighe ca să să urmezi şi a cere ace după pravile cuviincioasa lor îndeplinire. Osăbit, fiindcă clironomii au arătat că răposata ar fi înstreinat pe la unii şi alţii din averile cuprinsă prin izvodul de zestre, cum şi din alte osăbite averi a soţului său, părintelui jăluitorilor, care, ca o supusă supt epitropie pănă la săvârşire sa, n’au fost volnică a vinde sau a dărui nemică, pentru unile ca acele să înputernicesc clironomii ca, dovedindu-le, să le tragă prin giudecată întru a lor stăpânire fără a să înpărtăşi Episcopiia cu căt de puţăn. într’acest chip fiind hotărâre noastră, şi mulţămiţi arătăndu-să şi jăluitorii, întărim prin această a noastră domniască carte de giudecată a să păzi întocmai şi nestrămutat în veci. Pentru care poroncim dumitale Vel Vornic al obşti ca să stai sărguitor a aduce întru deplină săvârşire hotărâre noastră aceasta, care s’au întărit cu a noastră iscălitură şi pecete.
Noi Scarlat Calimah Locu, peceţj..	1814, Septemvrie 18.
Voevod	( gospod. ) Alexandru Calimahi Agă procit.
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
109
S’au trecut la condica hrisoavilor la Vel Logofăt Sturza.
De la Departamentul Pricinilor Streine.
Copia aceasta fiind întocmai cu orighinalul, s’au încredinţat şi de către noi.	Eşi, 3 Noemvrie 1814.
Neculai Stratulat, Vel Vornic.
Andronache Donici, Agă.
Alexandru Greceanu, Agă.
Th. Balş, Spătar.
loan Racoviţă, Spătar.
întocmai cu orighinalul: Vasile Danu.
(Doc. Sc. Rosetti.)
20.
1823, Septembre 9.
Conceptul unei scrisori a lui Iordachi Roset Roznovanu, relativ la situaţia Moldovei.
Concept.
Reflexions sur la Moldavie.
Je ne retracerai point le tableau de l’etat actucl de la Moldavie. 11 est connu la dispersion d’une pârtie de ses habitants, l’oppres-sion du reste, l’envahissement des biens appartenants aux Lieux Saints, Ies outrages journaliers aux proprietes particulieres et la double terreur qu’inspirent et la prcscnce des Turcs et le dcchaî-nement des classes inferieures. Tous ces malhcurs sont sous Ies yeux. Mais je vais oser soumettre quelques icflexions sur Ies con-sequences probables de cet etat de choses, meme lorsque Ies circonstances auront cesse d’etre extraordinaires et que la hautc protection dont ces provinces sont honorees replanera sur la Moldavie.
Les reflexions portent sur deux points :
Le premier est la position du pays tant dans ses rapports avec ia Porte Ottomane que dans ses relations commerciales.
Le second est la position des principaux proprietaires qui for-moient Ia premiere classe des boyards.
Position du pays.
L’experience a demontre que, malgrg les stipulations existantes, la Porte a toujours eu une tendance â tirer des provinces les avantages les plus etendus: c’est de lâ qu’elle [tire] une pârtie de ses approvisionnements pour Constantinople, de ses ressources
www.dacoromanica.ro
110
Iulian Marinescu
pour la marine. Les traites lui reservoient la faculte d’y faire des achats, mais â prix libre et au prix courant. La Porte, sans pa-raître se soustraire â cette stipulation, sut la modifier par les re-glements. Elle defendit l’exportation des choses qui lui etoient necessaires et alia meme jusqu’â defendre la vente dans l’interieur, avant que ses approvisionnements fussent faits. Ces prohibitions frappaient sur les produits les plus precieux: les bois de cons-truction, les bles, les moutons, les graisses, les cireş, etc., etc-Le prix courant deja reduit par ces mesures s’etoit encore reduit par les fixatious de l’autorite que les agents du Develet prenoient pour base et qui insensiblement modificient aussi le prix dans la consommation interne. II en resultoit encore un autre mal, c’est que ce systeme d’interdiction s’etant etabli, les princes en avoient preş le droit de l’etendre aussi sur les autres produits importants, en sorte que la province ne pouvoit atteindre le bien-etre que sa position et sa fertilite devait lui assurer.
Cependant la sollicitude de la protection etait parvenue â adoucir cet etat des choses. La Porte avait senti la necessite de se moderer dans son exigeance et les princes, ambitionnant la bienveillance de notre auguste Protecteur, devenoient plus circons-pects, tendoient meme â modifier l’action du Develet, et ils en trouvoient les moyens dans la connaissance qu’il avoient de la pensee, de l’habitude et du mode d’operer du gouvernement turc. De plus, le Divan, compose des principaux fonctionnaires, lesquels etoient habituellement les proprietaires les plus importants, avoient un granâ interet â seconder les ameliorations. Ils y etoient portes par l’honneur de leur nom, par la consideration qu’il acquerroient parmi la population et qui les rendoient necessaires â l’action du gouvernement et enfin par les avantages que leurs proprietes re-cueilloient d’une meilleur ordre des choses. La province profitoit encore de l’industrie des dtrangers que la douceur du gouvernement, la facilite des moeurs des premiers habitants y attiroient* Ces etrangers, composes en plus grande pârtie des sujets otto-mans chretiens, se livroient principalemcnt â l’exploitation des grandes terres et au commerce des produits avec l’etranger, sorte d’industrie pen familiere aux indigenes. Enfin les choses etoient telles que le gouvernement turc paroissoit s’etre habitue â ne voir les provinces que dans un aspect eloigne et s’etonnoit peut-etre des ressources qu’il y trouvoit encore.
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
11)
Mais, â present que des evenements deplorables ont amend Ies Turcs dans ces provinces, Ies ont rendus maîtres de la fortune publique et presque des fortunes particulieres, qu’ils regardent presque comme un patrimoinfc, ces terres depuis longtemps ina-bordables, Ies choses ne peuvent revenir d’elles-memes au meme point. Les provinces, loin d’etre dans l’eloignement, seront longtemps un point de mire et d’envie. Les Turcs, ayant pu quelque tems disposer de tout, regarderont comme rien ce qu’ils regar-doient prudemment comme beaucoup, et ils employeront tous les moyens possibles pour ressaisir une pârtie de la proie qu’ils auront abandonnee â regret. Malheureusement ils seront favorises par le sentiments de frayeur qu’ils auront laisses, par l’inexperience et l’inhabilite des princes et par les funestes dispositions des nou-veaux boyards, qui, parvenus par eux, chercheront â s’en faire un appui pour aneantir les anciennes familles qui comme grands pro-prietaires etoient devenus les appuis de la population.
II	resultera de cette tendance que les demandes de la Porte, moderees en apparence, seront dans le fait exorbitants par les moyens indirects auxquels le Prince et le Divan, compose d’apres les elements actuels, ne manqueront pas de se preter ;
Que la fixation des prix sera dans une disproportion extreme de la valeur rdelle;
Que les defenses d’exportation des produits necessaires â la Porte seront plus strictes et plus etendues que jamais;
Que le Prince, press£ par la Porte pour des sacrifices, presse par les nouveaux boyards, qui auront alors toute influence et par leur nombre et par leur audace, portera les memes defenses d’exportation sur tous les autres produits, afin d’en faire l’objet d’un monopole, dont les odieux benefices se subdiviseront;
Que la population, reduite par lâ â ne pas avoir peut-etre dans ses travaux le stricte necessaire, tombera dans le decourage-ment et l’inertie.
Et, si l’esprit de persecution qui regne presentement envers les etrangers se maintient, la province n’aura plus ni aisance, ni commerce, ni industrie. On observera, et il est vrai, que l’action de la Protection existera, qu’elle exercera une surveillance utile sur les impots, mais comment pourra-t-elle agir contre les autres abus, qui chaque jour atteindront la population dans ses moyens, quand les Iocalites Iui seront contraires et qu’on opposera les formes â ses justes representations ?
www.dacoromanica.ro
112
Iulian Marin eseu
Position des premiers habitans et principaux proprietaires.
C’est du malheur public que devoit sortir Ies malheurs des premiers boyards. Les boyards qui composoient la premiere classe etoient presque tous des grands proprietaires. Ils appartenoient en general aux plus anciennes familles et leurs ancetres avoient ete appeles aux premiers postes par leurs Services et la confiance des Princes. Leur nombre etait restreint. Cetoit parmi eux que les Princes choisissoient habituellement leur conseil et les premiers fonctionnaires. Cet etat, que le bon ordre avoit etabli et maintenu, rendoit cette classe utile au gouvernement, utile â la population. Familiers avec Paction du gouvernement, connoissant par Padnii-nistration de leurs terres les besoins de la population, portes vers leur Prince par Pimportance de leurs fonctions, vers la population par Phonneur de leur nom et Pinteret dans tout, ils etoient p^netres du bienfait de la haute protection, et il etoit ne de cette coni-binaison une administration patriarcale. Cet ordre a ete rompu par les derniers evenements. Des hommes sans Services anteri-eurs, sans moyens, sans noms, et meme proletaires, ont ete admis en grand nombre dans la premiere classe, Ils y ont acquis le droit de parvenir aux premiers emplois, ils les remplissent tous presentement, ils sont en foule au Divan. Loin de pouvoir s’iden-tifier avec Pesprit ancien, ils y sont diametralement opposes par leur position nouvelle et par leurs interets. Ayant leur fortune â creer, ils ne pourront le faire que par des dilapidations, que par les abus auxquels ils verifieront (sic ?) la fortune publique. Par le meme esprit ils tendront â dderier les anciennes familles, â les poursuivre dans leur sflrete et leurs proprietes et parviendront â ce dernier point en vexant et surchargeant la population repartie sur les terres de ces familles. Quel digue les anciens boyards pourront-ils opposer â ce torrent? Aucune. Inferieurs en nombre, toujours en minorite dans les deliberations, ils se verront inuti-lement humilies, persecutes et ruines. Pour comble de malheur le Prince, enchaîne par les antecedents, sera necessairement entraîne par ce nouveau mouvement. Cest â la presence de Turcs et au ressentiment donloureux du sort qui les attend dans leur patrie qu’il faut attribuer Pexil ou se trouvent les principales familles, et auquel peut-etre seront-elles oblig6es de se condamner pour toujours.
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
113
Apres avoir expose Ies maux qui, meme dans l’avenir, parais. sent s’appesantir sur notre patrie et sur nous, j’oserai en toute humilite soumettre Ies moyens qui me semblent pouvoir prevenir ces maux ou Ies attenuer en pârtie. Ces moyens seroient:
1)	Que, consequemment au trăite de . . . le Develet ne puisse, par des ordres aux princes, determiner ce que Ies provinces doi-vent necessairement fournir pour Ies approvisionnements de Cons-tantinople et la marine, tel qu’il avoit continue â le faire pour le ble, Ies moutons, Ies bois de construction, etc. etc.;
2)	Que l’autorite ne puisse intervenir directement ni indirecte-ment soit pour la qualite, soit pour la fixation des prix dans Ies achats que le Develet pourra juger convenable de faire faire dans Ies provinces;
3)	Que Ies ports soient libres ;
4)	Que l’exportation de tous Ies produits soit libre â toute epoque, ainsi que celle du bois de construction, qui procureroit des grandes ressources aux provinces par Ies dcbouches qu’offri-roit la Mer Noire ;
5) Que le sejour et l’habitation des provinces soit libre â tous Ies chretiens et qu’ils puissent se livrer â leur industrie et leur commerce, avec toute securite pour leur personnes et leurs biens.
6)	Que tous Ies titres accordes et Ies promotions faites depuis la naissance des troubles soient consideres comme non avenus, que, pour Ies promotions â venir, Ies princes se conformassent aux anciens usages, qui n’admettoient que progressivement et en recompense de grands Services. .
Par cette disposition le debordement recent de pretentions et d’avidite seroit arrete, tout rentreroit dans l’ordre accoutume. Le prince seroit replace dans le cercle qui convient â sa dignitc, et la population retrouveroit Ies garanties necessaires â son bien-etre. Tels sont Ies voeux que j’ose former, je le crois dans Ies interet de tous, meme de ceux qui s’en croiroient leses.
Je Ies depose aux pieds de Sa Majeste l’Empereur, notre auguste protecteur, qui, apres Dieu, peut seul nous sauver.
(Signe.)
Qeorges Rosetto Roznovano, ancien Grand Trcsorier de la Moldavie.
Kicheneff, le 9 sept. 1823.
(Stânca, Documente Rosetti-Roznovanu. Scrisori.) 1
1 Ceteşte: Bucureşti.	&
www.dacoromanica.ro
114
Iulian Marlnescu
21.
(Fără dată.)
Conceptul unui raport al lui [lordachi Roset Roznovanu] relativ la avantagiile ce ar resulta pentru porturile ruseşti de la Marea Neagră, în urma libertăţii comerţului în cele două principate.
Brouillon.
Apergu sur Ies avantages qui peuvent resulter pour Ies ports russes de la Mer Noire par suite de la liberte du commerce eta-blie dans Ies deux principautes de la Moldavie et de la Valachie.
Le hatticherif de 1802 contient que Ies productions des deux principautes et Ies bois de construction livres â la Porte seront payes aux prix courant, mais le commerce etoit entierftment interdit au port de Galatz avec nations etrangeres. Les capanlis (marchands turcs autorises pour l’approvisionnement de Constantinople) fixoi-ent les prix qu’ils vouloient offrir pour nos denrees, parce qu’ils etoient les seuls acheteurs. II est vrai que le gouvernement moldave envoya tous les ans ă Galatz un boyard moldave pour en d^terminer le prix, mais il etoit de fait le temoin d’une convention tacite et non point le representant du gouvernement pour surveil-ler â ce que les habitans reţoivent la valeur reelle de leurs pro-duits. Les bois pour toutes sortes de construction ne pouvoient etre vendus qu’aux marchands raya qui donnoient des garanties de les vendre â Constantinople. les bois pour Constantinople et les forteresses du Danube, les bois de construction, les mâts pour la flotte turque etoient pris par requisition et la paye de ces objets n’etoit nullement en rapport avec leurs valeurs. Les moutons que l’on livroit pour l’approvisionnement de Constantinople etoient payes aux prix que les marchands geleps vouloient offrir parce que l’exportation etoit egalement interdite. Les princes mettoient des entraves au commerce sous tous les irapports: tantot ils se faisoi-ent presenter des anaforas par un nombre limite des boyards, pour empecher l’exportation de papouchoy (ble d’Arabie), sous le pretexte que le pays pourrroit en manquer; souvent il empechoit l’exportation de sa propre volonte, quelquefois il se faisoit auto-riser par des firmans (ce qui blesse les immunites de la princi-paute, parce que la Porte ne doit s’immiscer en rien dans l’admi-nistration interieure du pays, sans prendre cette mesure). Les
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
115
marchands qui faisoient le commerce des bestiaux etoient obliges d’y livrer quatre sur dix aux abattoirs de la Moldavie, et le suif devoit etre vendu aux capanlis de Qalatz aux prix determines, mais la valeur devenoit fictive faute de concurrence. Maintenant que la liberte du commerce est etablie par l’acte separe relatif aux principautes de Moldavie et de Valachie et que l’article VII de la convention explicative du trăite de Bucarest, faite â Akerman, le paragraphe 3, dit: „que, conformement â l’article premier du trăite „de commerce qui stipule en faveur de tous Ies sujets russes en „general la liberte de navigation et de commerce dans tous Ies „£tats de la Sublime Porte, tant sur terre que sur mer, et partout „ou la navigation et le commerce pourront convenir aux sujets „russes", Ies ports de Reni, d’Ismailow et de Kili et Ies chantiers russes peuvent donc sans difficulte s’approvisionner de bois de construction de la Moldavie. La Russie peut y trouver un interet dans Ies pi ix et dans la proximite des lieux, et la Moldavie une concurrence dans la vente de ses bois. 11 en sera de mente pour toutes Ies fournitures dues annuellement â la Sublime Porte. Pour parvenir â ce but, il faudroit que le pays ne soit point tenu de livrer ses productions par requisitions et que Ies capanlis ayent seulement la faculte de Ies acheter aux prix courants.
Les choses en cet etat, Ies capanlis et autres marchands tures ne pouvant dorenavant acheter â Qalatz les productions de Ia Moldavie et de la Valachie aux taux qu’ils avoient le droit de fixer parce qu’il etoient les seuls acheteurs dans ce pays, ils ne trouve-ront non plus aucun interet de determiner les surveillants pour l’approvisionnement de Constantinople, d’engager la Porte â deman-der aux provinces annuellement une quantite considerable de fournitures, sous pretexte que les besoins de la Capitale p[r£tendent cela], parce qu’ils seront tenus de les payer aux prix courants, que la liberte du commerce se terminera par la concurrence des acheteurs, tandis qu’avant les stipulations d’Akerman les marchands tures avoient le monopole du droit d’etre les seuls acheteurs de nos productions, qu’il revendoient aux nations etrangeres qui faisoient le commerce â Constantinople. Ils employoient ensuite le benefice de ces ventes â. des nouveaux achats oncreux aux provinces et dcfavorables au commerce des ports russes de la Mer Noire.
Mais les capanlis, par suite de cette concurrence etablie au port de Qalatz, pourront trouver les productions dont ils auront besoin,
www.dacoromanica.ro
116
Iulian Marinescu
telles que bles et autres articles de commerce, â des prix plus avantageux pour eux dans Ies ports russes de la Mer Noire, et Ies Principautes pourront vendre Ies leurs â des prix plus favorables. D’ailleurs Ies productions des deux Principautes peuvent etre ex-portees par plusieurs debouches, tels que la Transylvanie, la Bucovine, la Hongrie et l’Autriche, car il est certain que le commerce le plus actif se fait avec Ies pays limitrophes, au lieu que Ies ports russes de la Mer Noire sont Ies seuls debouches pour la production de la Nouvelle Russie et de la Pologne, et il est reconnu que Ies frais de la culture pour Ies bles de la Pologne sont moins coGteux que Ies notres, ce qui doit influer sur la difference des prix. 11 resulte donc que la concurrence etablie au port de Galatz est tres onereuse au commerce turc, avantageuse aux provinces et doit etre consideree comme une nouvelle ressource qui doit ranimer le commerce dans Ies ports russes de la Mer Noire. C’est ce qui va placer la Turquie dans l’alternative de renoncer â notre commerce ou bien de le faire â son grand detriment.
22.
1827, Dechemvrie 2.
Perilipsis a tuturor hărtielor ce s’au aflat la casa răposatului Logofăt Vasilie Roset, anumi fieşticari bucată.
1827, Dechemvrie 2.
Perilipsis de zapise ce se află la casa răposatului Logofăt Vasile Roset.
1827, Dechemvrie 2.
N Veietul Luna______Galbeni	Lei par.
1. 1810, Apr. 1	200	—	— Un zapis al Jicnicerului Cos-
tandin Dimitriu şi fratele său,îndatoritoriu ca să aducă răposatului o butcă pentru banii aceştie; sau, de nu, să întoarcă banii cu dobînda lor.
2.	1815, Mart 18	—	1000 — Zapisul dumne[a]lui Spătar
Neculai Balş, cu cari bani s’au înprumutat de la răposatul cu vade de 4 luni şi cu dobândă căte şapti pol lei la pungă pe lună.
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
117
3. 1820, Avgust 24 — 23.671,20
4. 1820, Noemv. 1	—	15.266 —
5. 1819, Iuli 1	6.748	—	—
6. 1817, Avgust 10 2.500 —	—
7. 1816, Fevr. 15 9.325 —	—
Zapisul Domnului Mihail Suţu, ce s’au înprumutat de la răposatul în vade de şase luni, cu dobândă, câte cinci lei la pungă pe lună.
Tij zapis a Domnului Mihail Suţu, ce s’au înprumutat de la răposatul în vade de şase luni, căte cinci lei la pungă pe lună.
Zapisul dumnealui Vistierul Sandu Sturza, cu cari s’au înprumutat de la răposatul în vade de un anu de zile, cu dobândă căte un galbănu la sută pe lună, dând spre siguranţie răposatului amanet şi scrisorile moşiei dumnealui Todirenii, cu siliştile ei, cu îndatorire că, dacă la vade nu va fi următor a plăti galbenii, să să vândă prin sultan - mezat numita moşie.
Zapisul răposatului Vornic Neculai Hrisoverghi, cuprinzător că s’au înprumutat de la răposatul în vade de o lună de zile, cu dobândă căte un galbăn şi giumătati la sută pe lună.
Zapisul răposatului Vornicului Neculai Hrisoverghi, cuprinzătoriu că s’au înprumutat de la răposatul în vade de un anu de zile, cu dobândă căte un galbăn la sută pe lună, puind şi amanet moşie sa Negreştii, cu în-
www.dacoromanica.ro
118
Iulian Marincscu
8. 1817, Iuli 1	—
9. 1S18, Iuli 28 5.000
10. 1814, Iuli 1
11. 1785, Iuli 25	—
12. 1779, Iuli 25	200
datorire că, dacă la vade nu va fi următori cu plata banilor, să-şi înpliniască banii de amanet.
15.000— Tij zapis de la răposatul Vornic Neculai Hrisoverghi, cuprinzător că au dat răposatul la casa menzilului analogon pe parte ce are dumnealui în slujba aceasta după hotărâre scrisorii de tovărăşie, cari bani să stei pără la înplinire de trii ani a prothemisi menzilului, cu dobândă căte 5 lei la pungă pe lună.
—	Tij zapis a răposatului
Vornic Neculai Hrisoverghi că s’ar fi înprumutat casa menzilului de la răposatul în vade de un an de zile, cu dobândă căte un galbăn la sută pe lună.
10.000	— Zapisul dumisali Iancu Balş, cu cuprindire că s’au înprumutat de la răposatul cu vade de trei luni, şi cu dobândă căte cinci la pungă pe lună.
60 — Zapisul lui Iordachi Hăr-jău,înprumutăndu-se cu banii aceştie de la răposata Hăt-măneasa Safta Roset, mama răposatului Logofăt, într’un an de zile, fără dobândă.
100— Zapis de la Aniţa Roset, cu arătari că s’au înprumutat de la mama dumisali în vade de 4 luni,
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
119
13. 1820, Dech. 22 —	100.000 —
14. 1819.Septem.29	—	2.000 —
15, 1814, luni 5	—	3.586 —
Zapisul dumisali Ioan Scufa, în cuprindere că, spre plata cailor ce au luat de la vechii mezilgii, li-au dat banii aceş-tie în orănduieli a Visterii ca să-i ei din ţară, din exa-minie al 2-lea: Ghenarie, Fe-vruarie, Martie, Aprilie, Maiu şi luni 182[0], răposatul Logofăt Roset, plătind atunce şi dobândă pe trii luni, păr la sfârşitul lui Martie, afară de 9.000 lei, ce au mai plătit dobândă pentru alţi şase luni trecuti, îndatorăndu-se că, după ce să va priimi de răposatul toată suma aciasta din Ţinuturi, şi vor veni adeverinţele dumisali de primire în Visterie, să să socotiască dobânda toată de la 1 Ghenarie după vreme ce va priimi răposatul banii, căte şapte pol lei la pungă pe lună. Şi, dacă să va faci a lua răposatul mai mult dobândă de 4.500 lei, ci i s’au fost dat, atunci, pentru trii luni, se-i plătiască dumnealui Ioan Scufa, iar, dacă să va faci mai puţin a lua, se-i întoarcă răposatul.
Zapisul lui Ioan Faur, în-datoritoriu să răspundă aceşti bani lui Sava din Eşi, cusuru ce au rămas din cumpărare unor vii de la Odobeşti.
Zapis a lui Hagi-Lupul Ioan, îndatoritorii! a răspunde
www.dacoromanica.ro
120
Iulian Marinescu
16. 1826, Iuli 22	—
17. 1810, luni 12	—
18. 1814, Septem. 20 —
19. 1823, Martie 16	—
20. 7272, Fevruarie 5 —
aceşti bani lui chir Zoe Papa Nicola, pentru un Vasili Cracthi.
330 —	Zapisul dumisali Vornicu-
lui Vasili Hrisoverghi, înda-toritoriu a-i da răposatului, când să vor scoate banii de la Ţinutul Sucewii, după rănduiala casii răsurilor de 2.430 lei.
3.000 —	Zapisul dumisali Banului
Iordachi Milu, în cuprindere că s’au înprumutat de la răposatul în vade de un an de zile, cu dobândă câte cinci lei la pungă pe lună, cari zapis, în dos, este însemnat supt iscălitura răposatului din 1814, Ghenarie 1, că ar fi priimit atăt capitili, căt şi 1.250 lei, dobânda lor, de la dumnealui Postelnicul Costachi Mavrocordat, din banii ce era datoriu dumnealui Postelnicul dumisali Banului Milu.
300 — Zapis a dumisali Postelnicului Iancu Canănău, în-datoritoriu că are a-i răspunde răposatului cu a lor legiuită dobândă, ori la cari cerere a răposatului.
2.000	— Zapis a dumisali Spătarului
Manolachi Bogdan, îndato-ritoriu a-i răspunde răposatului Postelnic Grigore Balş, după cinsprezeci zile, cu dobânda lor.
1.500 — Zapisul dumisali Stolni-
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
121
cului Enache Buzilă, îndatoritorii! a da banii aceştie răposatului Hatman Vasile Roset, părintele răposatului, în vade de un an de zile, cu dobănda de zeci unspre-zeci şi giumătati.
Perilipsis a hârtiilor ce s’au găsit la casa răposatului Logofăt Vasile Roset.
1827, Dechemvrie 2.
Partia Ţiganilor.
Nr. Velcturde Lunile 1
1.	—	— O însemnare pentru carte ce eşti la mă-
năstire Sfântului Spiridon pentru doî ceti de Ţigani, Comăneşti şi Coroeni, eşti din le[a]t 1787, Avgust 31, supt iscălitura mamei răposatului şi însuşi a răposatului; pentru cari să plăteşti câte una sută lei pe anu.
2.	1798, Avgust 30. Adeverinţa epitropilor Sfântului Spiridon
că s’au luat la mănăstire 1.100 lei de la răposatul pentru aceşti doî ceti Ţigani pe unsprezeci ani, adică păr la sfârşitul lui Avgust 1798, căte 100 lei pe an.
3.	1803, Noemvric 30. Asămine adeverinţă că s’au priimit 500 Ici
pe cinci ani pănă la 1803, Avgust 30, tot pentru aceste doî ceti de Ţigani.
4.	1806, Avgust 29. Asămine adeverinţă că s’au priimit 300 lei
pe trii ani pără la 26 Octomvrie 1806, tot pentru aceste doî ceti Ţigani.
5.	1813, Octomvrie 26. Asămine adeverinţă că s’au priimit 1.500
lei pe 15 ani păr la Octomvrie 26, 1821, tot pentru aceste doî ceti Ţigani.
6.	7266,Dechemvrie 2. Hrisov de la Domnul Scarlat Ghica V[oe]-
vod, prin cari faci miluire răposatului cinci sălaşi de Ţigani din Ţiganii domneşti, anumi pe Timuş sin lui Coman cu Ţiganca lui şi cu copiii lor, llie braţ lui cu Ţiganca lui şi cu copiii lor, şi Radul braţ lui cu Ţiganca lui
www.dacoromanica.ro
122
Iulian Marinescu
7. 1818, Iulie 18.
8. 1768, Iulie 28.
9. 1765	—
10. 7276, Martie
11. 1774, Aprilie 5.
12. 7270, Fevruarie 13.
şi cu copiii lor, şi Avram tij braţ lor cu Ţiganca lui şi cu copiii lor şi Grigoraş sin lui Ştefan Herariu cu Ţiganca lui şi cu copiii lor.
Un izvod de 18 sălaşi Ţigani Comăneşti, ce sînt fugiţi piste Prut, încredinţat de Divan, de Dipartament şi de Consulatul rusesc, din Ţiganii cuprinşi în hrisovul din leat 7266, Dechemvrie 2.
Zapis de la căpitanul Lupul Vicol şi Paharnicul Gheorghe Vicol, Comisul Ioan Vicol, Mărie, soră Vicoleştilor, şi Căpitanul Costan-din Maţoschi, cumnat Vicoleştilor, prin cari vinde Clucerului Ilie Ruset 25 sălaşi deŢigani, sălaşul căte cu 3 copii, după izvodul ce au dat, căte 20 lei sufletul, parte bărbătiască şi parte fimeiască, de la cinsprezeci ani în sus, căte 15 lei, şi copilul căte 10 lei.
Carte Domnului Grigorie Alexandru Ghica Vfoejvod, prin cari dă danie răposatului doi Ţigani streini, ce sînt Ţigani a răposatului, a-nume pe Opre Ţiganu, care ţini pe Păscălina Ţiganca, sora Guţului Grădinariu, roabă a răposatului, şi pe Ion Muntianu, cari ţini pe Aniţa Ţiganca, fata lui Ilieş Ţiganul.
Doî izvoadi înpărţitoare între răposata Hătmăneasa Safta Roset, Comisul Roset şi Clucerul Ilie Roset, asămine unul cu altul, pentru Ţiganii de la Mărgineni, de la Făntă-neli şi Jijie, i Şerbeşti.
Un izvod supt iscălitura răposaţii Hătmă-nesii Saftii Roset pentru 17 selaşi Ţigani ce au fugit, şi au triimis să-i caute şi să-i aducă la urma lor.
Anaforaoa veliţilor boeri de atunce, pen. tru pricina ce au urmat între Jăcnicerul Io-niţă Iamandi şi între Gheorghie Vicol, pentru pricina unui Ţigan, anumi Lupul, ficior lui Pavăl Ciurbă, pe cari Ţigan l-au vândut Gheorghie Vicol răposatului Hatman Vasili
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
123
Roset, zicând Jăcnicerul că acest Ţigan s’ar tragi din Ţiganii Buhuşăştilor şi că în Ţiganii aceştie ar ave parte şi Jăcnicerul di pi soţie sa. Inse după cercetări s’au dât dreptate a-1 ave tot Gheorghie Vicol, şi vânzare cătră Hatmanul Roset să rămâi bună, întărită fiind anaforaoa şi de Grigorie Ioan V[oe]vod.
13.	7269	—	Zapis de la Paharnicul Gheorghie Vicol,
ficior lui Costandin Vicol, prin cari vindi răposatului Hatman Vasili Roset un sălaş de Ţigani, anumi pe Lupul Ciurbă Ţigan, ficior lui Pavăl Ciurbă Ţigan, şi cu Ţiganca lui Mărie şi cu şase copiii a lor, anumi Paraschiva, Sandul, Aniţa, Antonie, Mariuţa şi Vasilca, cari şi vănzătoriul îl ari dat de tatăl său.
14.	1767, luni 12 Anaforaua veliţilor boeri de atunce, în pri-
cina ce au urmat între Clucerul Ilie Roset şi între Căpitanu Lupul Vicol, căpitanu Lupul Vicol jăluind că un fraţi al său, anumi Paharnicul] Gheorghi Vicol, au vândut un sălaş de Ţigani răposatului Hatman, părintele Clu-ceriului Roset, şi, voind a-1 răscumpăra, răposatul Hatman Roset n’au vrut să priimea-scă banii şi să dei sălaşul de Ţigani, prin carii hotărăsc boerii că, de vremi ce au trecut şase ani la mijloc şi jăl[uito]rul n’au pornit jalobă, să rămâi răposatul Hatman Roset stăpân pe sălaşul ce au cumpărat; cari anaforâ eşti întărită de Grigorie Ioan Calimah V[oe]vod.
15.	7256,Septemvriel5 Carte Domnului Grigorie Ghica V[oe]vod,
prin care au miluit pe răposatul Vistierul Vasili Roset cu patru sălaşi de Ţigani, din Ţiganii ci s’au aflat drepţi domneşti, anumi Buza cu Ţiganca şi cu copiii lui, şi Moscul cu Ţiganca şi cu copiii lui, şi Dumitru Unguru cu Ţiganca şi cu copiii lor, şi Frătachi cu Ţiganca şi cu copiii lor,
www.dacoromanica.ro
124
Iulian Marinescu
16.	7253	—	Carte g[os]pod de la Ioan Nicolac V[oe]-
vod, cuprinzătoari că un Ţigan a răposatului Banului Vasili Roset, anumi Pintilei, au ţinut doî Ţiganei domneşti, întăi pe — Ţiganca, cu care au făcut înpreună patru copii, din cari să vin doi copii în parte Domniei; al doile fimei au luat acum pe Sanda Ţiganca văduvă, pe care Ţigancă au ţinut-o mai înainte iarăşi Ţigan domnesc, avănd şi copii înpreună, făcuţi cu acel Ţigan domnesc. Şi, pentru ca să nu să risipască sălaşul, i-au dăruit pe Ţiganca Sanda, cu toţi copiii cinci, cei făcuţi cu bărbatul ei cel d’intăi, ce au fost Ţigan domnesc, şi cu acei doi copii din copiii lui Pintilei.
17.	7213, Septemvrie 9. Zapis de la Nicolae Buhuş ce au fost
Armaş Mare, prin cari vinde un sălaş de Ţigani, anumi Manza Ţiganul şi cu Ţiganca lui Eşanca şi cu feciorii lor, anumi Cons-tandin, Tănasi şi Qligoraş, dumisali cumnatului său, lui Gheorghie Sărdariul, şi giupă-nesii dumisali, surorii sale, Catriniţii, pentru 40 lei, bani gata.
18.7228, Dechemvr. 30. Carte de la Domnul MihaiRacoviţăV[oe]vod, întăritoari Clucerului Iordachi Ruset pe drepţ' Ţigani ce-i sînt daţi zăstri de la socrul dumisali, răposatul Antohi Jora Vel Logofăt, după izvodul iscălit, ce au arătat pe 4 sălaşi de Ţigani, anumi Agapie Ţiganul şi Ţiganca lui şi cu ficiorul lor Ursul, şi Gavril şi Guze şi Gunoiu şi Lupiianu şi Onosie şi Nasta-siia, şi iarăşi Toader braţ Agapie, cu fimeia lui şi cu ficiorii lor, anumi Ioan şi Catrina şi Buna şi Sandi şi Ioani şi Safti, şi iarăş Coca Ţiganul cu fimeia lui şi cu ficiorii lor Dochiţa şi Măriuţa, şi iarăş Strătulat Ţiganul cu fimeia lui şi cu feciorii lor, Neculai şi alţii.
19.	7220, Avgust 22. Zapis de la Postelnicul Costandin sin răposatului Comisului Scarlat, prin cari vinde
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
125
cumnatului său Agăi Iordachi Ruset un Ţigan anumi Amvrosie, ficior lui Arsenie, drept 25 lei.
20.	7243, Maiu 2. Hrisov de la Domnul Costandin Nicolae V[oe]vod, prin cari milueşti pe Pah[arnicul] Iordachi Ruset cu drepţi Ţiganii domneşti, anumi Neculai Cobzarul cu fimeia lui Salo-miia, fată de Moldovan, cu copii lor : Toader, ficiorul lui Neculai Cobzarul, iarăşi cu copiii lor, Nica.
21.1765, Maiu 18. Ţidula Domnului Grigorie Alexandru Gliica V[oe]vod către veliţii boeri, ca se cauţi pricina a unor Ţigani ce ceri Cazimir şi cu Ştirbăţ de la răposatul Hatman Vasili Roset.
22.7243, Noemvrie 10. Hrisovu de la Domnul Matei GhicaV[oe]vod, prin cari dărueşti răposatului Spătar Vasili Roset 4 sălaşi de Ţigani, anumi Ţine cu Ţiganca lui Armenie şi cu toţi feciorii lor, şi Nichita cu Ţiganca lui şi cu toţi feciorii lor, şi Bărsanu cu Ţiganca lui Maranda şi cu toţi feciorii lor, şi Rade cu Ţiganca lui Mă-rica şi cu toţi feciorii lor.
23.7266,	Noemvrie 20. Hrisov de la Scarlat Grigorie Ghica V[oe]-vod, întăritoriu răposatului Vornic Vasili Roset pre ai săi drepţi robi şi Ţigani din hrisoave de danie şi de miluire: întăi un hrisov de la fericitul întru pomeniri părintele Domniei Sale, Mărie Sa Grigorie V[oe]vod, din anii 7256, pe patru sălaşi de Ţigani întregi, ce i au dat danie, şi alt hrisov de la pre-iubit fratele Domniei Sale, Domnie Sa Matei V[oe]vod, iarăşi pe alte patru sălaşi de Ţigani, ce i-au dat şi Domnie Sa la anii 7263, şi deosăbit întăritoriu şi pre alţi doî sălaşi de Ţigani, drepţi robi ai duniisale, anumi Pintelei cu parte lui de feciori, şi cu doi copii, parte Ţigăncii lui cei intăi, şi pre Sanda,* Ţiganca lui de al 2-le, cu feciorii săi,
www.dacoromanica.ro
126
Iulian Marinescu
după ispisocul de danie de la Ion V[oe]vod, din anii 7253.
24.	1764,Octomvrie20 Hrisov de la Domnul Alexandru Ghica
Vfoejvod, întăritoriu răposatului Hatman Va-sili Roset pe trei sălaşi de Ţigani, ce i-au luat de la Sfânta Episcopie Huşul, anumi pe Sandul Ţurlă, fratele lui Frătachi, cu Ţiganca şi cu toţi copiii lor, şi pe Sanda, sora lui Frătachi, cu toţi copiii ei.
25.	7270, -Aprilie 18. Hrisovul Domnului Grigorie Ioan V[oe]vod
de miluire răposatului Hatman Vasili Roset cu un sălaş de Ţigani din Ţiganii domneşti, anume Ioan Tapuzan cu Ţiganca lui Paras-chiva şi cu feciorii lor, după cari, Paraschiva Ţigancă eşind dreaptă Ţigancă a dumisali Medelnicerului Neculai Racoviţă, şi peniru ca să nu rămăi dumnealui Hatmanul păgubaş de aciastă giumătati de sălaşi, Domnie Sa deosăbit i-au dat danie şi miluiri pe alt Ţigan, anumi Călin Znagovanul, Ţigan din Ţiganii domneşti, fiindcă acest Călin Ţiganul ţini iarăşi pe o Ţigancă a dumisali Hatmanului, anumi Sanda, soră cu Frătachi, şi a Ţinii Ţiganca a dumisale Hatmanului.
26.	7268, Maiu 8. Zapis a Păharnicului Vasili Buhăescul, prin
cari vindi răposatului Hatman Vasili Roset pe Vasili Ocianul cu fimeia lui Alexandra şi cu toţi copiii lor şi unul din feciorii lor ce eşti însurat, iarăşi cu fimeia lui, Sanda, şi cu toţi copiii lor; care Ţigani i-ar fi danie şi miluiri de la Mărie Sa Ioan Theodor V[oe]-vod, cum şi pe Iftimie sin Gologan cu fimeia lui Aniţa şi cu toţi copiii lor, Stratul şi Hariton cu Ţiganca lui Ţica şi cu doi ficiori a lor însuraţi, anumi Vasili giude, cu Ţiganca lui, Iliana, şi cu toţi copiii lor, şi Toa-der braţ Vasili, ce ţini Ţigancă omeniască, cu parte lui de cofjii, şi o soră a lor măritată, anumi Sisica, şi Mărie Ţiganca lui Neculai
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
127
Coma, cu şase feciori ai lor, anumi Soman, însurat, cu fimeia lui Sisica, fata Stratului Haraton, cu toţi copiii lor, şi Vasili Foitei, braţ Roman, şi cu toati surorile lor, anumi Safta, fată mari, şi Catrina, fată mari, şi Stama-tinca, fată mari, şi Aniţa, copilă, şi Ciavril sin Toader Tălpău, cu fimeia lui Mărica şi cu toţi copiii lor, şi Toader Podara cu fimeia lui şi cu toţi copiii lor, din cari ficiori a lui Podii (= Podea), unul eşti însurat, anumi Vasili Răzălog, ţini Ţigancă omeniască, şiMacovei zăt Podariu, cu Ţiganca lui Ioana şi cu toţi copiii lor; înse dintr'aceşti Ţigani Stratul Ţiganul cu fimeia şi feciorii lor, şi Roman Ţiga. nul cu fimeia lui şi copiii, şi Gavril Tălpău cu Ţiganca şi copiii lor i-au luat din soco-tială ce-au avut cu fiiul său Ştefan; iar sălaşul lui Neculai Coman cu toţi feciorii lui Roman, ci mai sus sînt scrişi, şi sălaşul lui Toader Podarul, şi sălaşul lui Macovei, a-ceştie au fost drepţi ai săi, din ispisocul de'danie mai sus pomenit.
27.	7268, Maiu 10. O copie di pi un suret a ispisocului Măriei Sale Ioan Theodor V[oe]vod, din velet 7268, Septemvrie 12, întăritoriu Paharnicului Vasili Buhăescul şi fiiului său Ştefan Logofăt pre celor drepţi Ţigani ce îi ari danie după ispi-soacele de la Domnie Sa Constandin Raco-viţă V[oe]vod: întăi trii sălaşi de Ţigani, a-numi Toader Podariu sin Vasili Gaţa cu Ţiganca şi cu copiii lor, şi Macovei sin Ştefan zăt Podari, iarăşi cu Ţiganca şi cu copiii lor, Vasili sin Neculai Come cu toati surorile lui şi cu muma lor, au fost danie dumisale Paharnicului de la Domnie Sa Costandin Racoviţa V[oe]vod, cu ispisoc din anii de la Hristos 1756, iar în daniile lui Ştefan Logofătul de la anii 1756, de la Domnie Sa Costandin Racoviţă V[oe]vod, s’au aflat dă-
www.dacoromanica.ro
128
Iulian Marinescu
ruiţi aceşti Ţigani: Roman sin Necolai Coman şi Gavril sin Toader Tălpău, ce ţin Ţigancile sale, cu alţi doi ispisoaci, unul din le[a]t 7265 şi altul 7264, tot de la Domnie Sa Costan-din Racoviţă V[oe]vod. Şi toţi aceşti Ţigani mai sus pomeniţi s’au aflat şi în danie du-misale Vel Vistier Ioan Cantacuzino de la Domnie Sa Scarlat V[oe]vod, daţi pe neştiinţă, şi unii tot dintr’aceşti Ţigani s’au aflat şi în danie Sandii Medelnicerului iarăşi de la Scarlat V[oe]vod, anumi Toader Podariu şi Ma-covei cu Ţigancile şi copii lor. Ce, căt pentru daniile Paharnicului Vasili şi a fiiului său Ştefan Logofătul, fiind mai vechi decît a dumisali Vel Vistier şi a Sandii Medelnicer, după dreptati s’au găsit cu cale a să ţine în samă celi mai vechi danii.
28.	7269, Iulie 30. Carte de la Domnul Grigorie Ioan Vfoejvod,
prin cari milueşti pe răposatul Hatman Vasili Roset cu un sălaş din Ţigani străini, Ioan sin Tăbuzan, şi cu Ţiganca lui, anumi Mărie, fata Chirili giudi, şi cu toţi feciorii lor.
29.	7253, Ghenarie 18. Zapis a lui Toderaşcu Jora, de alcătuire
cu răposatul Logofăt Roset, fiind atunce Vel Ban, pentru nişte Ţigani ci-i ave Jora fugiţi, anumi Pintilei şi Nicolai, cu doî surori a lor: Agapie şi Paraschiva, ficiorii lui Ion Muce, şi Ţiganca lui, ca să triimată dumţnea]-lui Banul să-i cauţi şi, găsindu-i, să aibă a da numitul Jora răposatului Logofăt din parte sa Ţigani căţi vor socoti oameni buni, pentru 50 lei, ce au luat cu înprumutari di la răposatul şi să-i plătiască şi cheltuiala de mijloc, iar, neviind în parte sa din aceşti Ţigani, să aibă a se plăti acei 50 lei din moşiile sale.
30.	— Izvod iscălit de răposata Hatmăneasa Safta
Roset, în cari sănt însemnaţi 59 sufleti Ţigani a răposatului Hatman Vasili Roset, anumi pe undi să află.
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
129
31.7270, Dechemvr.20 Zapis a Lupii, fata lui Miron Hăncul de la Lăpuşna, fimei lui Costandin Hrănit, prin cari vindi răposatului Hatman Vasili Roset pe Ştefan Ţiganu, ficior lui Grigori, ce-1 ari zăstre de la părinţii săi, cari Ţigan tini pe o Ţigancă a dumisali Neculai Racovită Medel-nicer, anumi...', cu cari au făcut şi patiu copii, pe cari i-au vândut drept 70 lei bani.
32. 1797, Avgust 15. O carte a răposatului Vel Logofăt Dăpasti pentru ertare unii Păuni Ţiganca, cari în urmă, la 1798, să dă iarăşi roabă, pentru că au luat întru însoţire pe un Gligori Bărbierim
33.7266,	luni 15. Un izvod după cum să dovedesc ficiorii Mucii Ţiganului şi a doî Ţiganei a Iui, ce-au tinut.
34.	7263, Dechemvr. 2. Zapis de la Medelnicerul Neculai Racovită
şi de la giupăniasa dumisali Zmaranda, prin cari vindi răposatului Spătarului Vasili Roset un sălaş de Ţigani, pe Ostahi Ţiganul sin Tofan şi fimeia lui Mărită şi cu copii lor anumi Costandin şi Iliana şiTodosi şi Ionită şi Andrei şi Toader.
35.	7353, Martie 5. Scrisoare Vistieresei Măriei a răposatului
Ilie Cantacuzino pentru o Ţigancă anumi Sanda, fata lui Toader, a Banului Vasili Roset, ce au fost măritată după un Ţigan a Vistierului, anumi Arghirie, ficior Iui Ochian, şi, întămplîndu-se de au murit Ţiganca, au rămas patru copii, un ficior Tănasi şi trei feti: Axenie, Mărie şi Ilinca, cari înpărtindu-să şi rămîind Iliana, au dăruit-o giupănesii Ilincăi.
36.1784, Iulie 5. Zapis a unor mazili, anumi Ion şi Tănasi, către răposata Hătmăneasa Safta Roset, luînd în sama lor ciata Ţiganilor Comăneşti, cum şi doi Ţigani, ci au fost în hieră pentru fugă, iar, di s’ar întâmpla să fugă vre un Ţigan din 1
1 Loc alb în original.
9
www.dacoromanica.ro
130
Iulian Marinescu
aceştic, oricari, cu a lor cheltuială să-i a-ducă la urma lor.
37.1805, Iunie 10. O scrisoari a Pitarului Vasili Coroiu, în pricina unui Alexandru Ţiganu din ciata Co-măneştilor, a răposatului Vornic Vasili Roset, cari au furat pe Aniţa Ţiganca din casa Pitarului, şi s’au şi măritat fără ştinţa sa; în locul cărie au priimit pe un Agachi băetul sin Simion a Gafiţii Ţigăncii.
38.	7265, Iulie 20. Un izvod a unui Toader pentru nişte Ţi-
gani fugişi.
39.	1810, Noemvrie 10. O scrisoari a Banului Grigorie Raşcanu,
pentru un schimb ce au făcut cu răposatul Vornic Vasili Roset, luînd pe Tudora fata lui Nastasii şi a Ancuţii şi în potrivă au dat răposatului Vornic pe Safta, ci eşti fată lui Andrei bucătariu şi Iftimiei.
40.	7248, Avgust 22. Scrisoare dumisale Toderaşcu Canta pen-
tru înpărţala copiilor Dochitii, ce au tinut-o Ursul ficior lui Agachi, cu Medelnicerul Vasili Ruset.
41.1765, Iulie 4. Anaforaoa veliţilor boeri, întărită şi de Grigorie Alexandru Ghica V[oe]vod, în pricina Cazamireştilor şi Ştirbăzăştilor, pentru nişte Ţigani ce au jăluit că au di pi un moş a lor, Medelnicerul Toader Mălaiu, ci s’ar fi trăgând din niamul Dologăi Ţigu şi a Furnicai Ţiganei, cari s’ar fi aflând supt stăpânire Hatmanului Vasili Roset, cerând aceşti Ţigani a-i lua în stăpânire lor, supt cuvânt că moşul lor, Medelnicerul Mălaiu, ar fi luat dajdie de la niamul acestor Ţigani. După cercetări dar, s’au hotărât ca dumnealui Hatmanul Roset să stăpăniască aceşti Ţigani, după ispisocul Măriei Sale Costandin Necu-lai V[oe]vod.
42.7266,	Iunie 20. O înpărtală a Domniţii Anita, pentru copilul lui Ion Vălcu giudi, Ţigan a Luminării Sale, iar Ţiganca ce o tine Vălcul, anume
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
131
Buna, fata lui Toader, eşti a dumisali Vornicului Vasili Roset, cu cari au făcut şase copii, anutni llie şi llinca, Mărie, Gheorghe Ioana şi Anuşca, afară de Gligoraş ce au murit; pe cari i-au înpărţit: trei copii au luat dumn[ea]lui Vor[ni]cul, adică pe llie cu Ţiganca lui, anumi Catrina, fata Bădiţii, cari eşti driaptă a Luminării Sale şi s’au mai venit în parte dumisali pe llinca ce o ţini Bădan sin Bădiţii, Ţigan domnesc şi Mărie, ce o ţini Zorilă sin Neculai Ţiganu.
43.7261,	—	Scrisoare jicnicerului Costachi Duca, ci o
dă unchiului său Vor[ni]cului Iordachi Roset, în pricina unui Alexandru Vicol, pe o fată de Ţigan a dumisali, anumi Ursa, fata Iui Ştefan Pelin Ţigfanul], şi, un Ţigan a dumisali Vor[ni]cul luînd pe o fată de Ţigan a Jicnicerului, anumi Safta, s’au învoit şi au dat pe Safta Ţiganca Jăcnicerului, cari eşti după Gheorghie Pelin, şi dumnealui Vornicul au dat pe Ursa Ţiganca, dumisali.
44. 7269, Iunie 20. O scrisoare a lui Meletie arhidiaconu, prin cari vindi Hatmanului] Vasili Roset ai săi drepţi Ţigani, anumi Stanu şi Costandin şi Grigori şi Ştefan şi Costandin Buţică şi cu sororile lor, anumi Chiţa şi Păşcălina, pre toţi ficiorii lui Tesco Ţiganul şî a Dimitrii, fimiei lui, drept 230 lei bani gata.
45.7227,Dechemvr.l4. Jaloba Nastasiei Cazimiroaei, fata Iui Toader Mălaiu, cerînd să aibă dreptati pentru cinci sălaşi Ţigani ai săi ce au fugit la Chi-şinău, cari da dajde în toţi anii tătăne-sau, şi dumnealui Vornicul Iordache Roset, ce se afla Serdar la Orheiu, spuind Măriei Sale Costandin Neculai V[oe]vod că sint fără stăpân, i-ar fi dăruit Mărie Sa Vornicului Iordachi, şi hârtiile pe aceşti Ţigani sint la jă-luitoare. în dosul cărie jalobe este scrise carte g[os]pod către Vor[ni]cul Iordachi ca,
www.dacoromanica.ro
132
Iulian Marinescu
ori să dei Ţiganii jăluitoari, de sînt drepţi a ei, sau, de ari a răspundi, să vie în giude-cată.
46.	7270, Martie 3. Scrisoare lui Manolache Jora, ce au prii-
mit 30 lei de la Hatmanul Vasili Roset, pentru un Gligor ş Ţiganu, ci i-au vândut, pe cari Ţigan, cănd i-1 va aduci, să-i răspundă şi cielanti bani.
47.	1776, Fevruarie 6. O scrisoare a Spătarului loniţi Canta,
scrise către răposata Safta Roset Hătmă-neasa, triimetind un izvod de Ţigani, înpăr-ţitor cu dânşii şi cu llieş.
48.	1728	—	— O scrisoare a Paharnicului Enăcachi, scrise
către Stolnicul Costachi Ruset, pentru un Mărdaii Ţiganul, ci să afla la Pah[arnicul] Enacachi, şi dumnealui Stolnicul l-ar fi ce-rînd, zicînd că ar fi a dumisali, şi un răvaş a Stolnicului Iordachi, tot în pricina acestui Ţigan.
49.	7233, Maiu 24. Scrisoare Petcului Ţiganul cu ficiorii săi,
anumi Stan şi Costandachi, şi cu fiică-sa Mariuţa, prin cari singuri ei să vănd Arma-şului llie, drept 70 lei.
50.	6260 (*ic), Oct. 24. Scrisoare Măriei Vămişoaei, prin cari dă
danie sfintei mănăstiri Precista nişti Ţigani ai săi, ci-i ari de la tatăl său Enachi Arma-şul, anumi Petco şi feciorii lui, anumi Stan> Costandachi şi Grigori, i Guţul şi 2 feti, anumi Chiţa şi Păscalina.
51.6254 (7254),luni ÎS. Un izvod de toţi Ţiganii ci s’au făcut cu toţi copii lor, anumi şi de la ce loc sînt luaţi de răposatul Hatman Vasili Roset, părintele răposatului Logofăt.
52.	1767, luli 3. Un izvod de Ţiganii de înpărţală cu
dumnealui Hatmanul Roset, iscălit de Spătarul Canta.
53.	7268, Maiu 14. Izvod de Ţiganii coroieri, ci s’au dat în
sama lui Vasili giudi, cari sint 30 sufleti, iscălit de Paharnicul Vasili Buhăcscul.
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
133
54.	—	— Un izvod de nişti Ţigani ce sint fugiţi în
a stânga Prutului.
55. —	—	— O spiţă de niamurile Ţiganilor cumpăraţi
de la unii şi alţii.
50. —	—	— Tij altă spiţă de Ţiganii cumpăraţi de
Vor[ni]cul Iordachi Roset de la Medelni-cerul Carp.
57. 7273, Fev uaric 17 Zapisul de la mazilul Iordachi Bădros, prin cari dă în schimbu o Ţigancă a sa, Nastasie, Hatmanului] Vasili Roset, înpo-triva carie au priimit pe o Mărie, fata dc Ia Ioniţă Ciudin, ce au fost luat-o Hatfma-nul] Roset, şi 30 lei bani.
58.7251, Maiu 11. O scrisoari de la Pah[arnicul] Ştefan Roset, pentru o Ţigancă anurni Nastasie, ci o dă lui Bădros, de la mănăstire Dobrovăţu.
59.	7270, Noemvrie 25	Zapis de la Ion şi	cu	Ilie	Ciudin, prin
cari fac danie Hat[manului] Vasili Roset pe Costandin Ţiganul şi pe Mărie, sora lui.
60.	726S, Maiu 5.	Carte de giudecată de	la	boieri pentru
Manza Ţiganul, ci csti cumpărat de Stolnicul Carp.
61.	7244, Martie 1.	Zapisul egumenului	de	Tazlău, îupărţala
Bunii Ţigăncii, ce au ţinut-o Ncculai giudcli. 62 7273, Martie 28. Zapisu de la Răducanu şi de la Costandin pentru o Ţigancă Uiana, ci au văndut-o Hatmanul] Vasili Roset drept 50 lei noi.
63.	7252,Dechemvr. 12	O scrisoare a lui	Ursachi	Davidel, prin
cari dă în schimb dumisali Vornicului Iordachi Roset pe Andrii, ficiorul lui Vasili, şi înpotrivă a luat pe Grigori Butuce.
64.	7270, Noemvrie 30 O scrisoari a Medelnicerului Ioan Pila-
pouschi, prin cari dă danie Hat[manului] Vasili Roset un sălaş de Ţigani, anumi Pavăl Mitacu Ţiganu şi cu fimeia lui şi cu toţi copiii lor.
65.	7270, Martie 3. Zapisul dumisali Manolachi Jora, ficiorul
Stolnicului Neculai Jora, prin cari vinde Hatmanului Vasili Roset pe un Gligoraş, ficior lui Iftimi Ţiganul, nepot lui Ion Ţiganu.
www.dacoromanica.ro
134
Iulian Marinescu
66.	7251,	luni	15.	Zapis de	la	Postelnicul] Ioan Purici, prin
cari vindi Logofătului Ilie Catargiu pe Vasili, ficiorul lui Ion Brănzi.
67.	7251,	luni	15.	Zapis de	la	Mărie Silioniasa a răposatului
Medelnicerului Costandin Silion, prin cari dăruieşti Vornicului Iordachi Ruset un copil de Ţigan, cari eşti a Măriţii Ţigăncii.
68.	—	Iuli	20.	Scrisoari	de	la Medelnicerul Neculai Ra-
coviţă pentru nişti Ţigani ce vindi, scrise către Hat[manul] Vasili Roset.
69.	—1 Septemvrie 4. Scrisoare Logofătului Ştefan Roset către
Medelnicerul Neculai Racoviţă, răspunzăndu-i pentru o mie lei, ce-1 pofteşti să-i găsască că n’ari închipuiri de unde a-i găsi, şi, pentru nişti sălaşi de Ţigani ce scrii că ari de vândut, îi răspunde că nu-i trebuesc.
70.	— Glienar 18. Altă scrisoari de la Medelnicerul Neculai
Racoviţă, tot în pricina Ţiganilor, cătră Hat-[manul] Roset.
71.	—Septemvrie 20. Tij altă scrisori, tij de la Medelnicerul Ra-
coviţă, către Hat[manul] Roset, tot într’aciastă* pricină.
72.	— Septemvrie 20. O scrisoari de la Radul Logofătul către
Medelnicerul Neculai Racoviţă, în pricina unor bani ce-i cere cu înprumutari.
73. 7268, Iuli 2. Un zapis a Medelnicerului Neculai Raco-
viţă, prin cari vindi Hatmanului] Vasili Roset sălaşile de Ţigani, după osăbit izvod din 6269 (sic), Aprfilie] 1, şi după spiţa niamu* lui lor.
74. 7224,	luni 17.	Carte g[os]pod de la Mihai Racoviţă V[oe]-
vod cătră Postelnicul] Şerban Cantacuzino, pentru nişte Ţigani ai Jăcnicerului Iordachi Roset, cari Ţigani i-au fost luat, cu poronca Domniei Sale, şi, acum, dovedindu-să că sint ai Jăcnicerului, s’au scris să-i dei înnapoi.
75.	7273,Septemvr.l3. Un răvaş de la Anasta monahie cătră
Cifre indescifrabile,
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
135
Hat[manul] Vasili Roset pentru Sanda Ţiganca, ce au ţinut-o Andrei Ţiganul ci s’au înnecat, şi au rămas un copil de înpărţală.
76.	1769, Septemvrie 9. Un zapis a lui Costandin ficiorul lui An-
doni Ţapu, ce-1 dă Hatmanului] Vasili Roset tot în pricina Sandii Ţigăncii ci s’au înnecat.
77. 7268,	Maiu 8. Un izvod de Ţigani iscălit de Pah[arnicul]
Vasili Buhăesu şi de Comisul Ştefan.
78. —	—	—	Un izvod de Ţigani ci să arată a fi la
domniţa.
79.	7262, Fevruarie 29. Un izvod de Ţigan, iscălit de Banu Vasili
Roset şi de Medelniceru Costandin pentru parte fratelui dumisali, lui Costandin, de Ţiganii ce i s’au vinit din Ţiganii părinţăşti şi dintr’alţi Ţigani ci sint di pi maica dumisali, de zăstre de la Vornicul Ioan Sturza.
80.	7262, Fevruarie 29. Un izvod de Ţigani, iscălit jtot de Banu
Vasili Roset şi de Medelnicerul Costandin, pentru parte fratelui dumisali Vasili, ci eşti din Ţiganii ci ni-au rămas de la părinţi, bez Ţiganii di zestri ci au rămas de la maica dumisali di pi Sturzăşti şi bez Ţiganii ci-i ari di pi maica dumisali.
81.	7263, Dechemvr. 2. O înpărţală de Ţigani ci s’au făcut între
dumnealui Vasili Roset Spătar şi fratele dumisali Medelnicerul Costandin Roset cu mănăstire Bistriţa, fiind vechil din parte mănăstirii Vasili Buhăescul Medelnicer.
82. 7271,	luli 20. înpărţala ci s’au făcut între dumnealui
Hatţmanul] Vasili Roset şi între dumnealui Iordachi Costachi di copii lui Costandin Cărţul, Ţigan a Hatmanului], ci au ţinut pe Paraschiva Ţiganca a dumisali Pah[ar]nic lor-dachi, şi au făcut 5 copii.
83. 7267,	luli 8.	Un izvod de 20 sufleti Ţigani, ci s’au trii-
mes la Mărgineni, cari sint danie de la Scarlat Ghica V[oe]vod.
84.	—	—	— Un izvozel de Ţiganii Comăneştii, ce i-au
Juat Ştefan Gane,
www.dacoromanica.ro
13G	Iulian Marinescu
85.	7270	—	O scrisoare a episcopului Ionechenti, prin
cari vindi drept 300 lei Hat[manu]lui Vasili Roset trei sălaşi de Ţigani lăeţi, anumi pe Sandu Ţurle, frate lui Tretachi, cu Ţiganca şi cu toţi copii lor, pe Ilie, tij braţ lui Tră-tachi, cu Ţiganca şi cu copii lor, şi pe Sanda, soră lui Trătachi, cu ficiorii ei.
86.	7269, Avgust 10. O scrisoare de schimb a Vornicului Ivan,
prin cari dă Hat[manului] Vasili Roset pe un Matei Bucătaru şi înpotrivă au luat pe o Iliana, fată.
87.7264, luni 10. Hrisov de la Costandin Mihail Oihan Raco-viţăV[oe]vod,prin cari danueşti (sic) episcopiei de Huşi cinci sălaşi de Ţigani din Ţiganii domneşti, anumi pe Pătrachi, ficior lui Burcă, cu Ţiganca lui, Mărie, fata lui Vasili Snia-govanu, Ţigan strein, cu toţi ficiorii lor, şi Sandul Ţurlă, ficior lui Burcă, cu Ţiganca lui, Mariuţa, fata Lupului Ţiganu, şi Mihălaclii sin Burcă şi cu Ţiganca lui, Armenie, fata Şoicăi, şi Ilie sin Burcă, cu Ţiganca lui, Cununa, fata lui Gătoi, Ţigan gospod, şi Sanda, fata lui Burcă, ce au ţinut-o Călin Ţiganu strein, cu copii ei toţi, cu Ţigancele şi ficiorii lor.
88.	7267,Decliemvr.l3. Carte g[os]pod a lui Theodor V[oe]vod,
pentru un Ţurle, şi Voicii, Ţiganca lui, ca să rămăe în nesupărări de spre Logofătul Ior-dachi Canta şi să fi * Ţigani domneşti» luînd înpotrivă pe un Vama, ficior lui Costin, cu Ţiganca şi copiii lor.
89. —	—	Un izvod cuprinzător de toati pricinile
Ţiganilor niamului Burculeştilor.
90. —	—	Un izvod de 26 sufleti de Ţigani, anumi
după cini sînt însuraţi şi căţi copii au.
91.	7202, Fevruarie 25. Un izvod de Ţiganii ci sint fugiţi, părin-
ţăşti, cari cănd s’ar găsi, să se înpartă fră-ţăşti, osăbit de Mardari, că iasti Ţigan a Păşcanului, cari izvod eşti iscălit de Banu Vasili Roset şi de Medelnicerul Coştandin.
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
137
92.	7265, Noemvrie 5. Un hrisov de la Costandin Mihai Oehan
Racoviţă V[oe]vod, prin cari dănueşti lui Ştefan Buhăescul treti Logofăt pe Simion Chiorul, herar, cu Ţiganca şi copii lor, şi Puhoace, braţ lui, cu Ţiganca şi copiii lor, şi Ioniţă Tutiun, braţ lui, cu Ţiganca şi copii lor şi cu cumnatul său Sava, şi Pascal Găină, cu Ţiganca şi cu copii lor, şi Apostol Ară-cul, cu Ţiganca şi cu copii lor, şi cu cumnatul său Sandul, şi Nicolae Cibotariu, cu Ţiganca şi cu copii lor, şi Ion Cărnul, cu Ţiganca şi cu copii lor, şi Radul herar, cu Ţiganca şi cu copii lor şi cu nepotul lor Iftimie sin Gologan, şi Miron braţ Radul cu Ţiganca şi cu copii lor, şi Apostol, cu Ţiganca şi cu copii lor, şi Ştefan nepot Sânii, cu Ţiganca şi copiii lor, şi pe Vasili sin Mi-răuţi, cu Ţiganca şi cu copiii lor.
93.	—	—	Un	izvod de	niamul lui Amvrosie Ţiga-
nul, ficior lui Arsănie Ţăgu, ce au ţinut pc Săntilie Ţiganca.
94.	7266,	luni	15.	O	scrisoari a	domniţii Aniţiii, să să ştie
pentru o Ţigancă Vasilca Duna, a dumisali Vornicului Vasili Roset, că o ţini un Ţigan a Luminării Sale, anumi Nica.
95.	—	—	Un	răvaş a lui llie Canta, ce scrie cătră
Vornicul Iordachi Roset, pentru o Ţigancă a dumisali Vornicului, ci ar fi la Şărbeşti, în-datorăndu-să a o trimiti, şi înseninând că nu ari să ei niciun Ţigan de la Vornicul Roset.
96.	1759,	luni	16.	O	scrisoari	a lui treti Logofăt Ştefan
Buhăescu, în cari eşti iscălit de martur şi Paharnicul Vasili Buhăescul, prin cari dă-rueşti Hatmanului] Vasili Roset trei sălaşi de Ţigani din frunte Ţiganilor, ce prin mijlocire Hat[manului] Roset au scos carte de la Mărie Sa Domnul vremii aceia ca, după hrisovul de danie a lui Costandin Racoviţă V[oe]vod, pentru 10 sălaşi de Ţigani, ci au
www.dacoromanica.ro
138
Iulian Marinescu
dăruit lui treti Logofăt, unde îi va găsi, să aibă a-i lua.
97.	7268	Un zapis de la Comisul Ştefan Buhăescul,
iscălit şi de Pah[arnicul] Vasili Buhăescul, prin cari arată că, răfuindu-să din toati socotelile cu dumnealui Hatfmanul] Vasili Roset, şi pişti răfuială mai priimind cinci sute lei, bani gata, şi numitul Comis de a sa bună voi au dat Hat[manului] Roset pe toţi Ţiganii ce îi ari danie de la Mărie Sa Costandin Racoviţă V[oe]vod, anumi pe Simion Chiorul, herar, cu fimeia lui şi cu toţi copii lor, Andrei sin Simion, cu fimeia lui Aniţa şi cu toţi copiii lor, şi Sandul zăt Simion, cu fimeia lui Ioana şi cu toţi copiii lor, pe Pascal Găină, cu fimeia lui Axinie şi cu toţi copiii lor, pe Vasili Puhoace, cu fimeia lui Dochiţa şi cu toţi copiii lor, pe Apostol Arăncul, cu fimeia lui Niaaga şi cu copii lor, bez un copil a-numi Sandul, ci l-am oprit la slujba noastră, pe Sandul bucătarul cu fimeia lui Nastasie, soră Niagăi, cu toţi copii lor, şi Radul, cu fimeia lui Stana şi cu toţi copiii lor, şi Ion sin Radul, cu fimeia lui Mărie şi cu toţi copiii lor, şi Miron braţ Radul, cu fimeia lui Mărie şi cu toţi copiii lor, şi Ioniţă Tiutiul, cu fimeia lui Soltana şi cu copiii lor, bez un copil Ioniţă, ce l-am oprit la slujba noastră, şi Sava, braţ Soltana, holtei, şi Ştefan, nepot Ganii, cu fimeia lui Anghelina şi cu toţi copiii lor, şi Neculai Cibotariu, cu fimeia lui Mărie şi cu toţi copiii lor, şi Ion sin Neculai Cibotariu, cu fimeia lui şi cu toţi copiii lor, şi alt Apostol, cu fimeia lui Ştefana şi cu toţi copiii lor, şi Ion Cărnul, cu fimeia lui şi cu toţi copiii lor.
98.1785, Noemvrie 4, O înpărţală a Medelniceresei Bălaşa, ce au făcut cu dumnealui Comisul Vasili Roset pentru o Ţigancă Mărie, faţa Juj Brumă, cş
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
139
au ţinut-o un Ţigan, Răzlog, cu cari au făcut şase copii.
99.	—	— Trii copii de sureturi, înse unu ai Măriei
Sale Constandin Racoviţă V[oe]vod, din le[a]t 7260, Apr[ilie] 1, al 2-lea suret, iarăşi di pi ispisocul Măriei Sale Constandin Racoviţă V[oe]vod, din le[at] 7265, Noemvrie 5, al 3-le suret di pi ispisocul Măriei Sale Costandin Racoviţă, din leat 7264, pentru Ţigani, încredinţaţi copiile de Vel Logofătul Răşcanu.
100.	—	— O copie di pi suretul ispisocului Măriei
Sale Ioan Theodor V[oe]vod, din 7268, Noemvrie 6, prin cari dărueşti Paharnicului] Vasili Buhăescul un sălaş de Ţigani din Ţiganii ci s’au aflat veniţi în ţară, anumi pe Vasili Ocianul cu Ţiganca lui şi cu toţi copiii lor şi cu o noră a lor Sanda.
101.1756, Iulie 25. Un ispisoc de la Costandin Mihail Cehan Racoviţă V[oe]vod, prin cari au miluit pe Pah[arnicul] Vasili Buhăescul cu trei sălaşi Ţigani, anumi Vasili, ficior lui Neculai, nepot Cornii, cu maică-sa Mărie şi patru surori a lui, feti, şi pe Toader Podaru, cu Ţiganca lui Parascheva şi cu toţi feciorii lor, şi pe Ma-covei zăt Podaru, cu Ţiganca lui şi cu toţi ficiorii lor.
102.7270, Octomvriel. O scrisoari a Comisului Ştefan Buhăescul, prin cari dărueşti Hat[manului] Vasili Roset pe un Ţigan bucătar, anumi Ion Cărnul, cu fimeia lui Marica, pentru că şi Hatmanul Roset i-au dăruit 180 lei.
103.7268,	Maiu 10. O socotială a Ţiganilor ci s’au cumpărat
cu bani, şi s’au mai luat şi pentru alţi pricini de la Pah[arnicul] Vasili Buhăescul şi de la fiiul său, Comisul Ştefan.
104.7268,	Maiu 10. Un izvod iscălit de Pah[arnicul] Vasili Bu-
hăescul şi de Comisul Ştefan Buhăescul, pentru Ţiganii ce i-au avut danie de la Mărie Şa Costandin V[oe]vod Racoviţă V[oe]vod,
www.dacoromanica.ro
140
Iulian Marinescu
din Ţiganii g[os]pod, ci să numesc curueri, cari i-au dat Hatmanului] Vasili Roset.
105.7268,	Maiu 25. Alt izvod, iscălit tot de Pahţarnicul] Vasili Buhăescul, pentru Ţiganii ce i-au avut în olatul Grecenilor, danie de la Mărie Sa Cos-tandin Racoviţă V[oe]vod, pe cari i-au dat Hat[manul] Vasili Roset.
106.7267, Iunie 13. O scrisoari de la Iordachi Buhuş i Postelnicul] Sandu Buhuş şi Jăc[nice]ru! Ion Vărnav i Postelnicul] Vasili Ilieş, prin cari dă Hat[manului] Vasili Roset doî sălaşi de Ţigani, anumi pe Sandul, ficior lui Gălcă, cu Ţiganca şi copiii lor, şi pe Neculai Părţină, cu Ţiganca lui şi cu copiii lor, înpotriva altor sălaşi, şi au cumpărat Vor[ni]cul Iordachi Roset, pări .tele Hat[manului] Roset, de la mătuşa dumisali, şi au eşit sălaşile răle.
107.	7268, Fevruarie 8. O scrisoari iscălită de Post[elnicul] Sandu
Buhuş, Toader Buhuş, Ştefan Buhuş, Postelnicul] Vasili Buhuş, Jăc[nicerul] Iordachi, cari dăruesc Hat[manului] Vasili Roset doî sălaşi de Ţigani, cu Ţigancile şi cu copii lor, din părţile tuturora, din mijloc, anumi pe Sandul Gălcă, cu Ţiganca lui Gafiţa, i Neculai Părţiu, braţ Sandului, cu Ţiganca lui Cununa.
108.	7270, Septemv. 10. Izvod iscălit de Toader Buhuş şi de Pos-
telnicul] Sandu Buhuş pentru doî sălaşi de Ţigani, ci s’au socotit de toţi fraţii ca să să de Hat[manului] Vasili Roset, după scrisoare de sus hotărîtă.
109.	7253, Ghenarie 16. Carte Domnului Ioan Nicolae V[oe]vod,
prin cari dărueşti Vor[ni]cului Iordachi Roset pe Paraschiva, Ţigancă domniască, fata Saftii Ţigăncii şi cu parte ei din ficiori, pe cari Ţigancă o ţini Damiian, Ţiganul muntenesc, bucătar.
110.7255, Maiu 19. Zapisul Postelnicului] Ioniţă Neculai, prin cari vindi Vornicului Iordachi Roset pe Si-
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti feluj ite
141
mion, cu Ţiganca lui Dochiţa şi cu un ficior a lor, anumi Filip.
111.1765, Iunie 3. O înpărţală de nişti Ţigani cu mănăstire Bisăricani şi cu Hatfmanul] Rosăt.
112.7263, Fevruar.25. O volnicie g[os]pod dată dumisali Roset pentru căutare lui Ostahi, vezeteu ţigan.
113. —	—	Un răvaş de la Crupenschi pentru Ţi-
ganca Ilinca.
114. —	—	Un răvaş al Stolnicului Toderaşcu Canta
cătră Vor[ni]cul lordachi pentru un Ţigan.
115.	— Iunie 26. Un răvaş a Jăcnicerului Vărnav cătră Hat-
manul] Vasili Roset pentru un Ţigan ce i-au dat Hatmanului.
116.	— Octomvr. 25. Tij alt răvaş a Jăcnicerului Vărnav cătră
Hat[manul] Vasili Roset pentru doî salaşi de Ţigani ce i-au dat Hatmanui.
117.7252,	Iulie 21 Zapis a lui Velişcu, prin cari vinde Paharnicului] Vacilaşcu Roset o Ţigancă, cu parte ei, cu un copil şi giumătati, anumi Ioana, fata lui Ion Supţirelu.
118.	—Dechemvr.21 O scrisoari a egumenului de Dobrovăţ
pentru nişti Ţigani.
119.	—	—	Un	izvod	neiscălit de nimi	pentru	nişti
Ţigani ci ar ave la Hatmanu Cilibiu.
120.	—	—	Un	izvozel	tot de Ţigani.
121.	—	—	Un	izvozel	tij.
122.7254, Septemvr.30 Un suret de 60 lei ce au priimit de la Vornic un Comis Feştilă.
123.	—Septemvr. 20 Un răvaş de la Vist[ierul] Sandu cătră Şă-
trarul Vasili Roset, tij pentru o Ţigancă a sa, ci o tini un Ţigan a Şătrarului.
124.	—	—	Tij	un răvaş cătră Şătrarul Vasili	Roset,	tij
pentru nişti Ţigani.
125.1792, Maiu 2. O scrisoare a Logofetesei Ecaterina Razu, ce o dă Comisului Vasili Roset, cu arătari că, pentru parte ci ari a tragi Comisul din o Ilinca Ţiganca, fata lui Timuş, s'au învoit şi au dat pe un Leonti Ţiganu, ficior lui Ştefan Zarnă Niagră şi a Marii Curii, cu o
www.dacoromanica.ro
142
Iulian Marinescu
copilă a lui, iar pentru trei pol sufleti ci să vini să mai ei dumnealui Comisul, să-i dei la Sfântul Dimitrii viitoriu, iar, de va găsi dumneaei Logofeteasa vre-o dovadă de schim-bătură asupra Ilincăi, fetii lui Timuş, să aibă a o lua cu toţi copiii ei, cum şi Logofetiasa, de va eşi cu pricină, să aibă a răspundi.
126.1789, Septemvr, 27. O scrisoari a maiorului Iordachi, în cuprin-dire că o înpărţală de Ţigani, ci i-ar fi dat Comisul Vasili Roset, eşti cu iconomie, pentru ca să scoată Ţiganii ci sint supt stăpâniri Nemţilor, pe care scoţindu-i, să aibă a-i plăti cheltuiala, şi, deosăbit, pentru slujba sa să-i dei pe Ursul giudi, cu Ţiganca lui Gafiţa şi cu doi copii a lor.
127.7253,	Septemvr. 6. Carte de giudecată de la Sandul Sturza
Vel Logofăt şi de la Toderaşcu Păladi Vel Spătar pentru giudecata şi înpărţala ci au urmat între Vor[ni]cul Iordachi Roset şi între Banul Iordachi Balş pentru un Filip Ţiganu, dăndu-să hotărâre că acest Ţigan să rămâi în stăpânire dumisali Banului Iordachi Balş.
128.7253,	Aprilie 25. Un izvod iscălit de Vor[ni]cul Iordachi Ruset
şi de Banu Iordachi Balş, înpărţitor pe Ţiganul Filip şi Ţiganca lui Aniţa şi copiii lor.
129.1768, Avgust 5. Zapis de la Vor[ni]cul Ivan, prin cari vinde Hăt[mănesei] Safti Roset pe un Oprea Ţiganu, drept 30 lei, bani noi.
130.1801,Dcchemvr.10. O scrisoari a dumisali Iacovachi Carp, Manolachi Roset şi Aniţa Roset, prin cari dă în schimbu Vorfnijcului Vasili Roset pe Mărie Ţiganca, tata lui Ştefan Puiul, cu toţi copii ei, făcuţi cu Gheorghe sin Ivan Ţiganul, a dumisali Vor[ni]cului, şi în potrivă au luat pe Mariuţa Ţiganca, fata lui Chirică Comanu, cu copiii ce i-au făcut cu Ţiganu dumisali.
131.1791, Iunie 5. Izvod de ciata Ţiganilor Comăneşti, a dumisali Comisului Vasili Roset, în dosul cărue
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
143
132.1779,	Iuli	25.
133.Î775,	luni	28.
134.1772,	luni	i 28. 1
135.1779,	Iuli	1 28.
136.1783,	Maiu	30.
137. —	—	
138.1796,'	Ghenarie 28.	
139.1796,		
să îndatoreşti un Ion, nepot lui Lefter, ca să strângă dajdie de la aceşti Ţigani, să o aducă dumisali, şi se poarte de grijă de dânşii.
Izvod de Ţiganii Comăneşti şi coroeri, să să ştie, neiscălit de nimi.
Tij alt izvod de Ţigani Comăneşti, neiscălit de nimi.
Tij alt izvod de căţi Ţigani s’au adus de la Păstrăveni, neiscălit de nimi.
Tij alt izvod de Ţiganii ce era la Jijie, Ţigani de vatră, neiscălit de nimi.
Tij alt izvod de Ţiganii de la Jijie, fieşti-cari Ţigan căţi copii ari, neiscălit de nimi.
Izvodul niamului Ţiganilor Şoimuleşti, neiscălit de nimi.
Un izvod de opt sălaşi Ţigani, ce lipsesc din ciata comăniască, şi unde se află, neiscălit de nimi.
Tij alt izvod de ciata Ţiganilor Comăneşti, ci dau dajdie, şi de Ţiganii ce lipsesc din ciata aciasta, neiscălit de nimi.
Scrisori a tovărăşiei menzilului.
1.1821, Ghenarie 1. Uu extract a una sută mii lei, ci s’au dat rănduelile Vistieriei ca să să ei din ţară pentru qaii de menzil, neiscălit de nimi.
2.	—	—	O însemnare de banii menzilului ci ari să
ei tovărăşie de la Vistierie, din vremi ce au ţinut menzilul, neiscălit de nimi.
3.	1823, Maiu 25. O anafora a veliţilor boeri, în pricina a
100.000	lei în plata cailor şi 38.000 a pro-goanilor i hamuri din cifertul al 4-le a-nului 1821, ci ave a lua companie menzilului din ţară, după rănduelile Vistieriei, prin cari hotărăsc ca să să rânduiască un boer, doi, înpreună cu Aga Hermeziu, ci au fost samiş în vreme aceia Vistieriei, ca să cercetezi pentru toţi banii pomeniţi; cari eşti
www.dacoromanica.ro
144
Iuiian Marinescu
4.1823, Fevruarie 12.
5.1823, luni 13.
6. —
7.	—	—
8.1819, Iuli 1.
întărită şi de Mărie Sa Vodă la 1823, luni 13.
O ţidulă g[os]pod cătră Mitropolitul şi boerii ţării pentru 138.000 lei, ci au rămas a lui, companie mezilului, din hacul surugiilor şi din progoanile menzilului, după soco-tiala închietă cu Vistierie, din cari s’au luat numai 4.137 lei, poruncind ca să să triacă şi suma acestor bani în tertipul ţării şi să să facă schepsis, de unde şi în ce chip să să înpliniască banii aceştie din ţară.
O ţidulă g[os]pod în pricina acestor 138 mii lei, rănduind ca prin marafetul Vistieriei, aducăndu-să pe toţi dregătorii şi sameşii vremii aciia, să li să ciară socotială de toţi banii pomenitei examinii şi a cifertului al 4-lea şi, lămurind câţi dintr’aceşti bani sint înpliniţi de dregători şi sameşi, şi ce i-au făcut, şi căţi să află rămăşiţă asupra satelor, să facă cunoscut prin înfăţoşare de socotială anumi, ca să rânduiască înplinire, spre despăgubire jăluitorilor companioţi.
Tij o ţidulă g[os]pod, fără velet, prin cari rănduesc pe Logofătul Costandin Catargiu. pi Vor[ni]cul Vasili Miclescu, pi Spătarul Costandin Burghele, pe Spătarul Sandu Ca-ţichi, însărcinăndu-i ca dumnialor să urmezi cercetare aciasta de 138.000 lei, cuprinse prin ţidulă din 1823, luni 13, de supt No. 3, fiindcă Vistierie nu poati aduci în deplinătăţi madeoa aciasta, îndeletnicindu-să mai mult cu catagrafie ţării şi aşazare birului.
O însemnări de bani ci ave să ei răposatul de la casa menzilului şi de banii ci era a să lua de la unii şi alţii.
O socotială iscălită de răposatul Paharnic Dinul Negruţi cu răposatul Logofăt şi cu casa menzilului de nişti bani ci ave să ei răposatul, şi cum i s’au plătit.
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
145
9. 1818, Iunie 17. Condractul tovărăşiei menzilului, iscălit de companioţi, pe trei ani, de la 1817, Iulie 1, păr la 1820, Iulie 1, în cuprindere cum ari să urmezi căutare slujbii aceştie pe doi ani, de la 1818, Iuli 1, păr la 1820.
10.	1817, Fevruarie 7. 'O scrisoari iscălită de răposatul Vor[nic]
Neculai Hrisoverghi, Vor[ni]cul Mihălachi Sturza, Spătarul Neculai Dimachi, răposatul Spatar Petrachi Cazimir şi Căminarul Miha-lachi, prin cari încredinţază că pentru părţile de cai a boerilor menzilgii, ce sint iscăliţi prin scrisoare ce au dat, căţi să vor veni a lua dumnealor din caii menzilului, s’au alcătuit, şi prin tocmală toati aceli părţi a boerilor iscăliţi prin ace scrisoari li-au cumpătat căte 105 lei calul.
11.	—	—	O	jalobă a Vor[ni]cului	Neculai Dimachi
şi a tovarăşilor săi menzilgii, prin cari sa roagă înălţimii Sale pentru 138.000 lei, ci ari să ei companie menzilului din ţară, cu dobânda lor, să să triacă în tertipul ţării, şi să să pui în lucrări şi plata banilor, de unde să vor socoti, cari jâlobă este scrise cu însuşi slova dumisali Vornicului Dimachi, şi altă însemnări, tot cu slova dumisali, de 4.137 lei, 30 bani, ci s’au priimit din 100.000 lei.
12.	—	—	O	însemnări de sameşii	ci se afla	la Ţi-
nuturi, în vreme ci s’au rânduit de cătră Vistierie a lua companie menzilului din ţară
138.000	lei.
13.	—	—	O	socotială neiscălită de nimi a	menzi-
lului cu răposatul Pah[arnic] Dinul Negruţi.
14.	—	—	Tij altă socotială cu d.	Hat[manul]	Vasili
Roset pentru banii ci au dat la casa menzilului de la anul 1817 păr la 1820, Iuli 1, neiscălită de nimi.
15.	—	Un extract de paguba menzilului, căte căt
au venit de fieşticari parte, neiscălit de nimi.
16.	1824, Septemvr. 30. O socotială închietă de Pah[arnicul] Nc-
10
www.dacoromanica.ro
146
Iulian Marincscu
17. —	—
18. — —
gruţi cu Pah[arnicul] Stavri, pentru banii ţimiraşilor, ci are a lua casa menzilu ui.
O socotială de nişti bani tot a menzilului, neiscălită de nimi.
O însemnări de banii ce ave să dei Paharnicul] Stavri şi de aceia ci au dat.
19.	1820, Maiu 20. O scrisoari a tovărăşiei menzilului de al-
cătuire vânzării cailor menzilului lui Scufa.
20.	1820	—	Un perilipsis a sămii menzilului pe anu
al triile păr la sfârşitul lui luni 1820.
21.	1820, Noemvr. 10. O scrisoari a Pitarului Iordachi Bibiri
cătră Vornicul Mihălachi Sturza, pentru un stog de făn a menzilului, ci au avut a faci satile dumisali Rădiul şi Borleştii, că au rămas în nesupărari, supt cuvânt că-i răspundi dumnealui Vor[ni]c şi-l răndueşti să dei 500 lei la casa menzilului; cari scrisoari eşti iscălită de dumnealui Vornicul ca să să scadă în socotiala dumisali.
22.	1821, Ghenarie 1. O tăbliţă a 100.000 lei ce sînt rănduelili
Vistieriei să să ei din ţară, la ce Ţinut anumi sint rănduţi.
Aceste 22 de hărţii în pricina socotelilor ce răposatul Logofăt Vasilie Roset ari cu Casa menzilului s’au primit de mini, spri disfacire casei cu toţi tovarăşii.
1827, Dechemvrie 20.
(s) Costandin Palade, Hatman.
Fiindcă între dumnealor clironomii răposatului Logofăt Vasili Roset cu iscălitul, ca înputernicit din partea dumneaei marchizei de Betmar, sJau precurmat pretenţia iscată din primire acestor do* cumenturi de cătră răposatul Hatfman] Costandin Paladi, adeverire aceasta a răposatului Hat[man] Paladi rămâne în veci răsuflată şl nelucrătoare, întocmai după glăsuire învoeli, întărită de Divanul de Apelaţie la 14 Mart 1846, supt No. 1821.
1846, Mart 19 ztli.
(s) Ro . . . \
(Documente Sc. Rosetti.) 1
1 Acest perilipsis are numai paginile 33-49. Probabil că paginile pănâ 11 33 cuprindeau documentele moşiilor.
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
147
23.
1834, Octombre 12, Viena.
Copie după o scrisoare a lui N. Roset [Roznovanu], Vistier, relativ la numirea Domnilor din Ţara-Romănească şi Moldova.
Viena, 26 Octombre 1839 (1834).
Cu fiiască plecăciune sărut măna.
Am scris dumitale cu poşta trecută cuprinderea tractatului de la 28 Iulii, făcut între Poarta Othomanicească şi Rosiia de graf Or-lov; l-au aflat Englitera şi Franţa şi huesc gazetele lor, şi Franţa au trimis o mare flotă în Mare Albă, aşăjdire şi Englitera. Acea flotă este la Tenedos, şi lnglitera umblă înpreună cu Franţa a străca, de să poate, acel tractat. Dar încă înţeleg aceste 2 Puteri că- nu să poate în halul în care să află şi Statul Turchiei şi Sultanul, şi au hotărât lnglitera, sprijinită de Franţa, a lua portul Dar-danelilor, precum în vremea mai veche au luat portul Ghibralta-rului şi a Maltii, şi apoi ca când vor ave şi Ţarigradul: celelalte Puteri au lăsat pe Rosăia să facă cum va vrea cu Turchiia. Poate că este şi vre-un plan ca să o încurce acum de-odată în vre-un răs-boiu, dar şi poziţiia Roşii cere de a să amesteca în toate ale Turchii, poate că fireşte ca un aliat, şi de aice să vor amesteca în folosul Rosăii, precum în Poloniia.
Acum toţi cei cu minte privăsc războiu de spre Răsărit: staria şi halul Turchii este viderat. Eu vă scriem de vr’o doi ani că, măcar că eşti în vrăstă, dar tot vei trăi îndestul ca să priveşti pica-rea şi sfărâmarea unei vechi [ţări], şi iată că pică. Englejii şi Fran-ţojii la Dardaneli, s’au dus Ţarigradul. Au început de la cap a putreză stârvul, căci aşa astăzi putem numi Turchiia. Apoi acum giudecă de Domniile Valahiei şi a Moldaviei. Candidatul şi pomă-zuitul Domnul Valahiei, Aleco Gliica, cari mi-au spus că vă cu-noaşti, ari a petreci iarna cu amoreza sa, grafina Suhtelin, dar acest bou de om este prăpădit şi la sănătate: cum acest om sta pe cal şi comandirisă miliţiia, nu înţăleg. Acesta eşti un omuşor, nu om, un cîfert de om. Aice am aflat şi starea lui Hagi Moscu, căci de shesurile şi de mintea lui v’am scris încă pe la Septemvrie. Starea lui este de vre-o 5.000 galbeni venit într'o frumoasă moşie lăngă Bucureşti şi vre-o 300.000 lei capital, şi aice ştiu mai bini, fiiştecare bangher din ţările noastre ce stări ari; dar ari cre-
www.dacoromanica.ro
148
Iulian Marlnescu
dit, cad este cinstit şi periorisit întru neguţătorii măsurate. Insă acel cinstit prieten în care mă pot încrede ca în dum[nea]ta însuşi mi-au zis că nu poate ave la Ţarigrad un credit de 270.000 fiorini de argint, adica somă care au făgăduit, şi că nici el, Hagi-Moscu, nici corespondentul lui la Ţarigrad, Zaharof, nu vor pute număra aceasta somă, căci nu pot a ave un aşa credet. Şi, de ar ave acel de la Ţarigrad, lucru care nu are acest credet, apoi tragerea poliţalor nu poate fi, căci Hagi-Moscu aice nu are aşa credet şi la Bucureşti nu găsăşti această somă. Şi, aceste cetind Căminarul Aleco, şi văzînd că nu are credet aîce de 270.000 fiorini, uşor, ca unul ce a fost neguţător, va tălmăci dumitali că nu să poati; căci, dacă un neguţător nu-şi poate cu destul credet a gira-risă poliţale sale de la o piiaţă la alta, apoi şi făgăduinţe lui cătră dum[nea]ta sânt comedii. Pe de altă parte bangherul de aici. Hagi Costandin Pop, cap cam uşor, m’au apucat, giumătati în şagă, giumatate adevărat, ca să-i dau un peşcheşlic lui de vr’o 300 galbeni, pentru că mi-au deşchis creditul la Hagi-Moscu. leu i-am răspuns ca, făcăndu-sa Domniia părintelui, neapărat voi fi evgo-tnoni ', şi el mi-au răspuns că, decât la anul un bou, mai bine acum un ou. I-am răspuns că credetul este a părintelui meu, făcut de Hagi-Moscu pc averea părintelui meu, cari este mai mari decăt a lui Hagi-Moscu, căci mă pliroforisiră dc staria lui Hagi-Moscu şi de creditul său în piaţa de aice. De aceasta mă tem: în alcătuirea ce vei fi făcut cu Hagi-Moscu să nu fi cerut ceva provizioane mari şi dobânzi pe soma dată creditor. Şi, fiindcă creditul acesta poate sta cateva luni în socotiala dumitale, adică o parte din capitalul sau, sau şi capitalul în vănt, pe care el nu-1 ari, să nu te silească a-i plăti dobândă şi provizion, şi peste vr’o 6 luni să te vezi silit a-i plăti pe vânturi vr’o 3.000 de galbeni! Aceste trebuie bine socotite, dar mai bine să să înduri Dumnezău a scăpa cu această pagubă numai, adecă de vr’o 3.000 de galbeni, decăt a vă numi Domn, căci eu o văd lămurit că, în ceasul cănd vă va numi Domn, santeţi şi mofluz, şi păcat ar fi la bătrăneţă să vă ruşinaţi şi să rămâneţi cheliţi şi lipsiţi pământului, şi poate acest mofluzlăc să fie şi pricină peste doi ani să vă scoată din Domnie. Aceasta o văd lămurit: dacă vă veţi numi Domn dum[nea]ta, sau eu însuşi măcar,
1 ’B&fv(6(ia)v, recunoscător.
www.dacoromanica.ro
Acte moldoveneşti felurite
149
îndată săntem mofluzi r [vezi] dum[nea]ta şi resursurile care poate astăzi a ave un Domn în Moldova, cu Regulamentul şi supt o straşnică privighere a Protecţiei rosăşti, mai deosebită astăzi decăt altă dată» pentru însuşi ale sale feliuri de interesuri. Apoi, de unde plata acelor 3 milioane la Ţarigrad, vr’o doî la Ruşi, — fii şi unul; de unde dobânda şi provezioanile? Iată mufluzlăcul vederat, şi la aceasta nu te înşala, iruTrog, ori cu ce măgulituri îţi vor arăta alţii pozăţăia în alt chip. Dar poate că mi’i arăta; apoi bine ar fi să se facă altul, măcar de T-ar vără dracul pe vre-un vrăjmaş al nostru de a să faci domn, căci nu aş voi pe vre-un prieten, căci sănt sigur că acel vrăjmaş, făcăndu-să Domn, cu făgăduinţăle care ai făcut dum-[neajta, sănt sigur că ar fi mofluz. Căci nimeni nu are starea du-initale în moşii, şi dumjneajta, cu toată starea du[mi]tale, iarăşi eşti mofluz, făcăndu-te Domn. Mult şi bini giudecănd lucrul, am văzut că nu eşi la cap şi că vei fi mofluz. Dar apoi, să vedeţi, şi făcăndu-să Domn vre-un vrăjmaş al nostru, ce frică avem? Nimic.
Că, astăzi, cănd Domnul de la sini nimic nu poate, cu Regulamentul, ba încă de o mie de ori mai puţin decăt Chiselov, dar nici în vremili cele greii, cănd Domnii era puternici, iarăşi nu pute lua stările boerilor, dar încă astăzi cănd poziţiia unui Domn de astăzi nu are a face cu a celor de mai înnainte! Eu, măcar că sînt numai de 40 ani, cu un venit de 5.000 galbeni, de aş ave, mă socotesc mai Domn decăt acel ticălos Domn care s’ar face astăzi, şi mai mult ar ave trebuinţă Domnul de mine decăt eu de un aşa Domn. Şi, deosebit, nu credeţi toate fleacurile acelui Hagi-Moscu şi Zaharof. Acest Zaharof este un bangheraş a ambasadii, ca Danezi în vreme lui Strogonof, şi nimic alt. Aşa fel de oameni ca Zaharof şi ca Hagi-Moscu şi ca berbantul Aristarhi nu fac Domni, chiar de ar fi Domni. Domniile, de ar fi putinţă, după starea lucrurilor, a fi, să vor faci pe cini ar voi graf Neselrode, la Petres-burg. La Petrisburg să fac Domniile, iar nu la Ţarigrad, în halul cari să află astăzi şrŢarigradulul şi tirălosul Sultanul. Apoi peştile, dacă la cap este împuţit, dar apoi la coadă? Să vede lămurit că acest Hagi-Moscu vroeşte a mănca vre-o câţiva bani din provizioana creditului, sau eşti un uşor la minţi, farfarâ, şi nu înţălegi lucrurile. Aicea la Viena toţi bangherii au început a-1 scoate de la ipo-lipsis, văzăndu-1 că să amestecă în aşa fleacuri: sau eşti un prost şau eşti un birbant, Mie mi l-a zugrăvit aice de un bou, dar om
www.dacoromanica.ro
150
Iulian Marinescu
cinstit. Aş dori să ştiu cum l-a cunoscut Căminarul Aleco Sterii, căci aceşti de aici bine îl cunosc şi trebuie să-l cunoască.
Al dumitale plecat fiu,
N. Roset, Vistier.
P. S. Aş dori a ave răspunsul dumitali pe cartea aceasta, dar sînt sigur că nimic nu mi-ai pute cu o dreaptă judecată şi cu înţelepciuni, giudecănd lucrurile... din căte scriu.
P. S. Bini ar fi să te desfaci de această Domnie căt mai în grabă, dar poate că Dumnezău vă va scăpa, căci nu vor fi Domni, şi, nefiind Domni, vor scăpa şi alţi ticăloşi nebuni Moldoveni, cari umblă după Domnii.
P. S. Această carte am triimis-o deşchisă, ca să giudece aceste şi Căminarul Aleco şi Spătarul Danu: făgăduinţa este mari. Măcar eu însumi de m'aş faci Domnu, că sănt mai tănăr, iarăşi în întâmplările de astăzi iesu mofluz.
(Stlnca, Documente Rosetti-Roznovanu, Scrisori.)
www.dacoromanica.ro
C IJ P R I X S U L
Paginile
N. (orga, Documente botoşănene................................... 5—13
N. G. Papacostea, O listă de întemniţaţi olteni.................... 17—25
I. Răuţescu, Acte şi documente muscelene.........................29 -39
f Iulian Marinescu, Copii de documente din diferite arhive (1557-1853);
I.	Documente din biblioteca Bibicescu, Turnu-Severin. 43—51
II.	Două documente relative la Velicico Costin .	.	.	52—64
III.	Un act despre luptele lui Mihai-Vodă Racoviţă cu
imperialii...........................................55—58
IV.	Două documente relative la schitul Doljeşti (Roman). 59—65
V.	Două acte basarabene..............................66-68
VI.	Acte moldoveneşti felurite.......................69—150
www.dacoromanica.ro