ARCHIVU pentru filologia si istoria. Nr. XXXV. 25. Main (XLIII.) Gramatistii si ortografistii romani. III. Jenache Vacarescu, — si Fr. Jos. Sulzer. (Continuare dein Nr. precedente.) Dein estrasa-le, ce amu datu in Nr. trecutu, dein Gramatic'a Văcar eseului, de si suntu pu-cine, inca se pote cunosce, câ cu tote multele erori, ce se afla intru insa, si cu tote neregularitatile si scăderile ei, câ si in ori-care carte, care mai antaniu a tractatu de vre-unu obiectu, seau fora de a sef de predecesorii sei, si alesu intru una stare atâtu de scăpătata, cumu eră a' României, pre candu a scrisu autoriulu acestei gramatice, — inse consi-derandu diligenti'a, ce se vede pre tote paginele acestui opu gramâtecu, mulţimea buneloru oserba-tiuni, ce aflâmu intru insu, si mai pre susu de tote rarulu esemplu, câ unu aristocrata intru una pusetiune asia inalta, câ J. Vacaresculu, se nusi pregete, ase ocupă in tota seriositatea cu filologi'a unei limbe, care pre atunci eră atâtu de neconsiderata, câ cea romanesca, chiaru in patri'a ei, — dein aceste consideratiuni suntemu indetorati a re-cunosce marea importantia acestei prime grama-tece romane • dein acele lături, si meritulu nesti-matu, ce sia castigntu cu acestu opu alu seu, ilu-stre-le lui autoriu. Dein acestu puntu de vedere, escusâmu si formele neregulate ale multoru cuvente, alesu tech-nice, si ruditatea stilului, — facia cu regularitatea, chiaru si eleganti'a compatriotiloru sei autori dein acel'asi seclu si dein celu mai dein a-ante, cumu au fostu Damaschinii, Cesârii, Filaretii, Gre-cianii, traducători i cartiloru baserecesci, de care si R. Tempe amenti, cumu amu vediutu, in prefă tiune la gramatec'a sa. Fu inse mare dauna, câ autoriulu nu a consul-tatu, seau nu a potutu consultă, operele grama-tece ale lui S. Micu si G. Sincaiu esîte cu si epte ani mai in a-ante totu la Vien'a, — câ ce atunci, Archivu pentru filologia si istoria IV. credemu, câ opulu seu esiea mai corectu si mai netedu. Inse pote fi', câ autoriulu sia compusu gra-matic'a sa totu pre unu tempu cu Micu si Sincaiu, de sî o edâ mai tardîu de câtu aceştia. Celu pu-cinu Fr. Jos. Sulzer in istori'a sa *), carea esî in 1781, scrie: câ marele vestiariu Joane M aca-rescul u (erore de tipariu in locu de Vacare-sculu, punendu M nemtiescu in locu de W) ia spusu, câ elu are compusa una gramatica romane-sca, si asia totu camu pre la anulu celu pucinu 1780, candu se tipări mai antaniu si gramatic'a Micu-Sincaiana. Alta gramateca romana, pre acel'asi tempu, totu dupa marturi'a lui Fr. J. Sulzer la loculu ci-tatu, fu compusa de unu serbu, anume D e m. Eustatiewicz, secretariulu episcopului schis-maticu-romanescu (vorbele lui Sulzer) de pre atuncia in Transilvani'a, comunicata lui S. in manuscrisu, de care inse nu scimu in câtu s'a fo-lositu acest'a de acea gramateca in tractatulu seu de limb'a romana cuprensu in istori'a amentita **). Sulzer adecă spune acolo, câ avendu, lipsa neapărata de una gramateca a' limbei romaneşti, pentru indereptarea mai multoru obiecte dein isto-ri'a sa, a cercetatu pretotendenea cu multa nevo-lientia, se afle un'a, inse in desiertu, pentru câ in nece una scola dein tota Moldov'a si tier'a roma-nesca nu se află nece una urma de gramateca ro-manesca. Inse câ marele vestiariu alu Valachiei, Dn. J. M ăcar esc ulu (va se dîca Vacarescu), carele pre sub mana se scriea grofu ungu-rescu, l'ar' fi asecuratu, câ are compusa una *) Geschichte des Transalpinischen Daciens, d. i. der Walachey, Moldau und Bessarabiens etc. mit kriti-scher Freyheit entworfen v. Fr. Jos. Sulzer ehemaligen k. k. Hauptmann u. Auditor. Des ersten oder geogra-phischen Theils erster Band, Wien 1781, 2-ter B. 1781, 3-ter B. 1782. 8-o. **) II. B. Dritter Abschnitt. Gramatikalische Ab-handlung v. d. walachischen Sprache; —pag. 151—269. 8G 682 — atare gramateca. dar' cà dein caus'a multeloru sale afaceri nu a potutu inca se o termineze, Totu S. mai in colò apoi spune, cà audiendu, cumu cà celti pucinu in Blasiu. la resiedenti'a Episcopului romanii unitu s'ar' fi tipăriţii una asemene gramateca, si cercetandu a aflaţii, cà si acesta faima a fostu desierta. In urma, dupa multe alte cercări totu in de-siertu, serie, cà a capetatu un'a, si inca mai mul tu de câtu aşteptase dela Du. Eu s t ati ewi cz, de care sa amentitu mai susu, si despre care S. adauge, cà ora unu barbatu de cehi mai bunu ca-racteriu si cunoscătorii! de cele mai multe limbe europene, alesu slavice, si aduse in regiile limb'a romanesca, inse cà opulu eră numai in manu-scrisu. Capetandu acestu raanuscrisu, S. spune, cà mai antaniu avuse de cugetu, cà in lips'a totale de gramateca a' limbei romanesci, selu inferesca intregu in istori'a sa, — inse preste scurtu esiendu la lumina El ementa Lingua e Dac o-Ro-ma na e sive V ala eli i ca e, de P. Sam. Klein, sia scaimbatu mai de totu planulu. Scaimbarea stete intru acea, cà domnealui nemultiumitu cu opulu acelora doi romani, cari au lucraţii acele El emente, si in orb'a sa arogan-tia, credieuduse, cà scie mai bene romanesce de câtu eli, si ar' fi in stare chiaru de ai si critisâ, elabora tractatulu seu de gramateca, de care amu amentitu. Nemultiumirea lui S. cu Elementele si cu autorii Ioni era, nu numai pentru cà eli scrisese latinesce, ci si pentru cà cutezară a serie si vorbele romanesci cu litere latine, si inca cu una or-tografìa, in câtu «enumerate cuvente romanesci nu se mai potu cunosce, dupa cumu suntu scrise acolo. De esemplu : cà nemene ar' mai crede, cumu cà numerii si esse, si epte, oct, siesse dieci, omilie (sic) dupa acea ortografia, au a se pronuncia (dupa ortografica lui Sulzer) : S dia sse 0, S eh a p ti e 7, Opt 8, Schassetsch 60, o mia (sic) 1000: — nece cà sub vorbele: Pre-pel it ia; are a se intielege si pronuncia Prep-pellitza. sub Rosili Roseli, sub Gal ben Galbin, sub Verde Wierde, sub Ve nat Wnnet, sub Negru Niegru: — nece cà Amintrillea in-semi.eza ali me ut e ri e, qufìi: Kett, mergere: Merdsche, demaniatia: diminatze etc. Loc. cit. pag. 154. Adeveratu, dîce mai in colo S., câ multe cu-vente de acea suntu scrisa reu in Elemente, pentru câ in midiloculu Trniei, de unde suntu paren-tii aceştia, se vorbesce una limba benesioru diferita de cea curatu romanesca, ce se vorbesce la Brasiovu, si mai curatu in Moldov'a si tier'a ro-manesca. De esemplu, dîce, câ pre la Mediasiu si la Blasiu, nu se dîce Schaptie, câ in tier'a romanesca, ci Schapti e, nece L apt ie , ci Lăp-tie etc. — Loc. cit. p. 135. Dein aceste pucine probe, ce nu au lipse de comentariu, si dein altele si mai cornurate, ce vomu produce mai la vale, pote vede ori si cene impertinenti'a acestui ignorante, care nece nu scie pronunciâ romanesce, nece a scrie cuventele ro-manesci macaru dupa ortografi'a sa, cu atâtu mai pucinu a judeca, care pronunciâ seau dicere ro-manesca e mai buna, si care mai reu. Ceea ce dela Fr. J. Sulzer in coce au facutu si alti filolo-gastri străini, alesu germani si slavi, pana in dîu'a de astadi. Elu, totu cu asemene impertinentia, si-pro-pune nu numai a scrie unu tractaţii intregu despre limb'a romanesca, incependu dela Az-buche, dar' a si înfrunta si mustra gramatec'a parentelui Klein in mai multe parti ::), precumu si a de-mustrâ, dupa părerea sa, cumu câ limb'a roma-nesca nece nu se pote scrie cu litere latinesci. **) Dein caus'a acestui tractaţii amu pusu si pre Fr. J. Sulzer intre gramatistii romani, nu câ romanii, ci câ scrietoriu de gramateca romana, —• si poteamu se punemu si pre D. Eustatiewiez serbulu, deca ne era cunoscuta mai de aprope gramatec'a lui. Si l'amu pusu lenga J. Văcăresc u 1 u, pentru câ si tractatulu lui Fr. J. Sul-zer se tiene mai aprope de patri'a Vacaresciilui, prein istori'a lui, pre câtu a csîtu la lumina. Nu scimu inse cleca Fr. J. Sulzer in tractatulu seu a *) — Seine walachische Grammatik, die ich in einigen Stücken tadel n muss: pag. 157. ''•'*) Kur dieses habe ich hier mit Erlaubniss des Wohlehrw. P: Klein bewei sen wollen, dass es nicht angehe, die wal achi sche Sprache mit latei-nischen Buchstaben zu schreiben, und z u lehren: p. 15(>. luatu ceva dein gramatec'a lui Eustatiewicz, au totu este dein Elementele lui Klein. Cugetulu nostru nu pote fi, a ne demite in recensiunea a intregu tractatului amentitu, pentru ca nece este interesante nece de utilitate, ci ne re-stringemu numai la unele punte deintru insu, cumu face si elu cu Elementele Kleiniane, cá se le cri-tisâmu, deca suntu de a se aproba ori reproba. In alfabetulu slovenescu (dela pag. 160 seqq.), dela Aas, Butie etc. venindu pana la % dom-nealui scrie (p. 163), câ se numesce Ea, si face câtu E; — er' de ^ totu acolo, ca se numesce E n, si face camu cá unu O n g dein nasu si gutu. — Doue probe, un'a cumu curiosee S. cioBe.ie, alfa cumu cunosce pronunci'a loru. La cjioBejie s si ş (Solo, Senine), oserbeza S., cá unu ce curiosu, si cá una regula generale, că romanii usueza pre Semne, unde la latini in a-ante de n si i stâ unu d, — vre se dîca: unde la latini dupa d urmeza e (nu n) seau i. Dupa acesta regula, dîce, câ dein Dies se face Sie, dein dico: sik, dein Deus Seu. Si apoi o sio-ptesce ore-carui invetiatu trnu in orechia, care deriva cuventulu romanescu Dumneseu deincelu grecescu-latinu DominusZeus seau Jupiter. *) — Ce-ne se fia acelu invetiatu, nu amu potutu aflá; a nevolia pote fí Klein, pentru câ acest'a deriva pre Dieu dela Deus. Vedi Elem. p. 3 sub D. d. In declinatiuni Sulzer mustra pre Klein, câ a scrisu: Domna-a in nomin. sing., si homenii in nomin. plurale, cu doi a si cu doi i, cá unu ce arbitrariu si in contr'a adeveratei pronuncie roma-neşti **). Domnealui se multiemesce a scrie D u-ómna, siOámeny. *) Als etwas sonderbares, u. als eine Hauptregel ist zu merken, dass die Walachen das Semne da ge-brauchen, wo im Lateinischen vor dem n u. i ein d stehet. Vermög dieser Regel wird aus Dies Sie, aus dico sik, aus Deus Seu, welches einem gewissen sie-benbürgischen Gelehrten ins Ohr gesagt seyn mag, der das walachische Wort Dumneseu aus dem griechisch-lateinischen Dominus Zevs oder von Jupiter herleiten will; — p. 172. ** ) — das zweite a aber, das die kleinische Gram-matik hinter das Wort Duómna im Nominativo u. Accusativo anstatt des Artikels setzt, so wie sein klei-nes i vor dem y in Oámeniy willkührlich, und wider die wahre walachische Aussprache angenommen ist, etc., — p. 191. Mai in colo totu in declinatiuni, S. mustra pre Klein, câ a pusu regula generale: cumu câ feme-ninele terminate in a, cá Duomna, Apa, tschisma, in plurale lieau numai unu e, afora de Waka watsch y, er' cele terminate in ea lieau unu le in loen de a dein sing. Dupa care regula Kleiniana, dice S... numai in Turturea, Femé s'ar' dîce Turturele, Feméele, er' in cele alalte numai Duomne, Ape, Tschi-sme etc. Elu inse dîce, câ nusi aduce amenté, in conversaţi unea cu romani se fia audîtu termi-natiunea el ele: turturelele, fem elele, si remane pre lenga părerea sa, câ le nu este articlu feme-ninu, ci numai terminatiune *). — Unde e de oser-batu, câ in Elemente la loculu seu (p. 21), nu oceuru esemplele tschisma si femea seau femé. Er' deca S. nu au audîtu in conversatiunea cu romanii turturelele, ci numai turturele, cauta se credemu, câ acelia nu au fostu romani, dar' nici macaru Cigani, cari si in tier'a romane-sca si aliurea intre romani vorbescu corectu ro-manesce, afora de intonatiune, mai bene de catu Saşii si Ungurii, si cu multu mai bene de câtu Fr. J. Sulzer, pre cumu se va vedé dein cele produse mai la vale. La adverbia venindu, S. sia luatu ostenel'a, a decopiá adverbia-le dein Gramatic'a Kleiniana, inse cu ortografi'a Sulzeriana, intre altele si pentru câ se sa vedia, cumu au proprie a se pronun -ciá**). — Ele se afla in Elemente p. 54-57. Er' cumu le a trascrisu S., se pote cunosce dein ur-matoria-le escerpte. Aitsch si Itsch, Affáre, Petutindine si Fi eschunde (Elem. Fiesce unde), Kurrunt seau cu Grabe (Elem. pri-sten, praesto), Un die fie (Elem. Unde fie), In kuatsch, En kru schiscli, Aastesz, Ket- *) — welches elele, da ich mich nicht besinnen kann, in dem Umgang, u. dem Gespräche der Wala-chen wahrgenommen, oder gehört zu haben, meine vo-rige Meinung nicht wenig bestärket, dass dieses Le in dem Plurali der weiblichen Hauptwörter mehr die End-sylbe, als einen wirklich nachgesetzten Artikel vorstellen müsse; — p. 206. **) Ich habe geglaubt, die Nebenwörter aus der Kleinischen Grammatik abschreiben, u. hieher setzen zu können, theils damit man sehe, wie sie ein gent-lich ausgesprochen werden müssen, etc.; —• pag. 210. 86 * 684 t o data, Tiersou (nicht Tardui. Elem. Târ-diu), de Noo, Mu ine, Orkund, Kind, Pene kund. Ungke (Elem. Anque) etc. La aceste mustrări, mai potemu adauge si alfa dela pag. 185, unde S. trage la indoiela opi-niunea parentelui Klein si a coajutoriului seu Schi nkai, cumu. ca, in declinatiune numai arti-clulu se scaimba, er" numele remanu nescaimbate, si se nevoliesce a probă contrariulu prein declina-tiunea articlului nedefinitu u n si o, fora de a pre-cepe, că asta proba este chiaru in contr'a sa. — Noi inca amu combatutu opiniunea cestinnata, si aliurea, si mai in specie in Nr. XVI I alu Archi-vului (pag. 343 not'a nostra), numai cu alte argumente, nu că ale lui Fr. Jos. Sulzer. Iu urma oserbâmu, că S. dupa ce sia aratatu pre deplenu cunoscenti'a, mai adeveratu ignoran-ti'a, limbei romanesci in critice-le asupr'a grama-tecei Kleiuiane, —• cu acestu triumfu ne-mul-tieminduse, îi i la ordine atâtu m*e Dei chi aro. câtu si pre Grisellini. împreuna cu Prav, in cuuoscute-le loru opere, sî tîi freca cumu se cade pentru nescienti'a loru de limb'a romanesca, Vedi loc. cit. p. 23 > seqq. Inse presentiendu imputatiunea, ce vom sei faca pentru atari atacuri, se escusa cu una imper-tinentia fora esemplu, versandnsi totu veninulu si despretiulu asupr'a limbei romanesci. Vedi vorbele lui aci sub nota *). Si cu acestea ne luâmu diu'a buna dela Dn. Sulzer, care in acel'asi tonu, si aceeaşi ignoran- *) Man wird sich vielleicht einbilden, dass icli es mi r zu einem Geschäfte, oder wohl gar zu einem Ver-gnügen mache, in gelehrten Werken Fehler auszugrüb-len, u. sie ihren Verfassern vorzurücken? Ich bin ver-sichert, dass es einem berühmten Professor der Natur-lehre eben so wenig als mir um den Ruhm zu thun ist, die noch ganz rohe, und halb barbarische Sprache, in der man ausser einigen Chroniken, Ge-bethbüchelchen und Liturgien noch kein Euch gedruckt oder geschrieben hat, und in diesem u. künftigen J alirhunderte, sch verlieh schreiben oder drucken wird, wissenschaftlich zu verstehen etc.; —• pag. 237. — üeeu cu 100 de ani in a-ante de S., ar' fi cutezatu ceneva, sean vreunu romanu ar' fi protetatu, despre limba germana, ce profeteza o. despre cea romana, ce aru dî'ce ore acumu Germanii ? Apoi Minee-le, Tri-ode-le, Pcntecostaria-lc, si alte foliante basereeesoi suntu numai G e b etbü ch e 1 c li e n , ea, cele iiemtiesciV ]s. Edit tia continua cartindu si critisandu inca 33 de pagine. Er' fiendu că totu Fr. J. Sulzer, mai are si una disertatiune intrega despre eruditiunea (seau lite-ratur'a) Romaniloru *), — nu potemu termina" acestu articlu, fora a dă unele estracte si dein acesta disertatiune, că proba mai multa despre scienti'a si politeti'a acestui sciolu inganfatu. a) Literatur'a romana. Fr. J. Sulzer incepe articlulu seu in acestu obiecţii cu urmatoria-le: **) „Pentru că se se con-„vinga, că io cunoscu literatur'a romana, si ,,adunu totu, ce pote face onore romaniloru, vo-,,liu se numescu aici, la dorirea mai multoru mari „invetiati in Germani'a, si anumiţii a dnlui Prof. „Hiszmann dein Götting'a, tote cărţile, câte „sau publicaţii pană astadi in limb'a romanesca. „Despre pretiosulu tesauru de cârti si manuscripte „alu principelui Mauro cor datu in alte limbe, „cari parte s'au vendutu de catrâ filiulu seu Constantinii, parte s'au roşu de molie in podulu me-„tropoliei dein Bucuresci, parte s'au stricatu de „Cosaci acolo in batali'a mai dein urma, er' cele „alalte s'au pusa de una lăture de cunoscutori, ce „e mai momentosu va ocurre in partea II. Cârti tipărite. 1. Biblia. 2. Triod, carte baserecesca pentru pareseme. 3. Penticostal-, asemenea dela Pasee pana la Rosalia. 4. Minee, asemenea pre tote lunele, traduse de Da-maschin, Cesariu, si Filaretu episcopii Rimnicului dein Glagoliticu f). 5. Tschassoslovu. Ore-le canonice. (>. O cht o ich. Rogatiuni de demaneti'a si de sera pentru basereca. 7. Akatistier, carte de rogatiune. 8. Katavassier, carte de cantatu. *) Von d. Gelehrtsamkcit der Walachen in allen Fachen der Wissenschaften; III. B. p. 1 — 83. **) Pag. 37 not'a a). Damit man noch mehr über-zeugt werde, dass ich die walachische Litteratur kenne, n. alles zusammen suche, was den Walaehen Ehre brin-gen kann, so will ich hier — alle Bücher nahmhaft machen, die bis auf diesen Tag in der walachischen Sprache bekannt geworden, etc. t) Dupa S. totu ce e slavicu si rusescu, e Gla-goliticu. — 685 — 9. Kasanie. carte de predice. 10. Mărgărit, predice de ale lui Chrisostomu. 11. Alphavit Duchovny, *). 12. Viezile Sfinzilor. 13. Oglinda Bunetetzilor, specululu vertutei *). 14. Liturgia, missale. 15. Molitvenik, rituale. 16. Indireptare Pekatossului, compusa de De-metriu Eustatevich, despre care mai susu *"). 17. UH e Mini a t, carte de predice, de Elias Minia-des tradusa dein grecesce. 18. Pravoslavnika Marturissire, de Petru Mogi 11 a, A. Episcopulu dela Kiew, dein Glago-litica f). 19. Kieja In z eli e s s ului, seau predice de Joanni-cius Galatovszy, rectoru in Kiew, dein Glago-litica f). 20. Sikriu de Aur, predice la morti. **) 21. Privir S ir e ach tin eschty (Crestinesci), tipa-ritu in Jasi. *) 22. Otetschnik, Viati'a Santiloru *). 23. Minunile Maikii pretscheste*). 24. Setsche Poruntchy, cu esplicatiune *). 25. Catechismu, serbesce, nemtiesce, si romanesce, de Dem. Eustatievich. *) 26. A Pravilla, carte de legi civile si baserecesca, despre care mai in diosu ***)• 27. Alexandria, istori'a lui Alesandru ceiu mare****). 28. Pildele Phil o s o p hits eh es ty , dein grecesce. 29. Florja Daruriloru, dein grecesce. 30. Gromovnik, carte despre cutremuru *). 31. Chronograph, istoria universale cronologica dein grecesce. Manuscripte. 1. Oeconomia a lui Floriu t schei mare, dein francesce in rusesce, si dein rusesce in romanesce, tradusa de Dem. Eustatevich. . *) Cartile sub acestu semnu, nu ne suntu cunoscute. **) Totu pre p. 68 sub alta nota, S. serie, cà a intielesu dela P. Klein , cumu cà una carte de predice s'a tiparitu la Sebesiu in Trni'a, unde mai de multu a fostu tipografia romana. ***) S. tracteza dupa manier'a sa mai pre largu despre acesta carte loc. cit. §. 200 p. 70 seqq. Despre versiunea latina, care o avuse Pray, si de carea amen-tesce in Disertatiunea VII., §. 3. p. 139 not. p), undei pune si titlulu tradusu latinesce, fora de a numi pre autoriulu versiunei, nepotendu afla respunsu dela Pray, S. a cercetatu si mai de parte, inse totu fora resultatu, dice inse, case crede cumu cà Petru Dobr'a, proto-flotariulu tablei regesci trnice ar' fi autoriulu ei. In •Ms. se afla si in bibliotec'a dein A. Julia. **'**) O citeza si Delchiaro in istori'a sa, p. 44, dein care se cunosce vechimea ei. 2. Kalindar, pre 100 de ani, de Simeonu Chri-stian, presiedentele Consistoriului Slavonicu. 3. Baronie, Analii baserecesci alui Baronius de Popa Ştefan in Brasiovu, tradusu si indereptatu de Dem. Eustatevich. 4. Theophylact, A. Episcopulu Bulgariei, espli-catiunea evangeliului, dein Glogoliticu f). 5. Telkul Liturgii, espusetiunea celoru trei liturgic 6. Telkul Psaltyrii, dein Glogoliticu f). 7. Peschunia oji Kuvuntatoare, dein grecesce. 8. Simeonu Rabin, dispute in contr'a Judeiloru, dein grecesce. 9. Piatra Sminteli, dein Glogoliticu, a' A. Episcopului rusescu Procopovich. 10. Chalimach, fabule arabesci, dein grecesce. 11. Thoma a Kempi. 12. Melissa, seau albin'a, una carte despre vertuti. 13. Makarie Egiptzianul, omilie. 14. Volterie, notitie despre cea mai dein urma bătălia polona-rusesca-turcesca de Voltaire, tradusa in grecesce de A. Episcopulu Eugeniu cu. anota-tiuni, si dein grecesce in romanesce de unu necunoscuta. „Acestea facu totu tesaurulu eruditiunei si tipa-„rirei romanesci, la cari nu amu adausu si gramatic'a „K le ini ana, fiendu câ e scrisa numai latinesce, si „cele romanesci inca cu litere latine. Ast'a inse se „tiene de romanii de baseric'a grecesca, de si me in-„doiescu, câ romanii uniţi, de cari se tiene si P. Klein, „voru pote arata mai multe cârti in limb'a loru, de câtu „indicate aici. " Deca Fr. J. Sulzer ar' îi in vietia, l'amu in-viâ la catalogulu ce amu datu noi numai pană la finea seclului XVII . (1700) in Principia-le nostre, la pag. 101 seqq., fora Msa. Cu tote acestea, catalogulu lui S., inca ne e bene venitu, de acea l'amu si inscrisu aici cu tota esactitatea, titlii cu ortografi'a lui S., er' espli-catiunile traduse dein nemtiesce. b) Poesi'a romana. Trecundu preste cele, ce disputa S. pre lungu si largu despre alte parti ale literaturei romanesci: despre retorica, istoria etc., pre cari tote le afla in starea cea mai desolata, precumu si erau, ne marginimu la cele, ce scrie despre poesi'a romana. Oserbeza mai antaniu, câ poesi'a si music'a la romani se tracteza totu pre una corda, adecă amendoue aceste dulci sorori suntu incredentiate capriciului unui sclavu, cu alta numire Ciganu; cumu câ numai acest'a cânta, joca instrumente, si 686 versifica, pentrucà improvisatiunile in cadentie bur-lesche nu se potu numi poesia; cà aici nemenui nui trece prein mente, a produce vre-unu cugetu ratiunale si in cuventare legata, spre a misicâ animele mai multu, decâtu cu versiure ciganesci: macaru cà, dice S., forte me indoiescu, deca limb'a romanesca in asta caletate nu ar intrece pre ce italiana, numai deca ani voli se o prepareze pentru una arte poetica ritmica, pentru cà asia de armoniosu urmeza intru insa cuventele, si asia de liusioru si desìi cadentieza una vorba cu alfa. Intru asta un'a darmi tota dereptatea Dnului S., numai apoi nu precepemu, cumu domnia lui una limba asia de armoniosa, si inca mai armo-niosa decâtu cea italiana, potù se o numesca mai susu cruda si semibarbara, de nu cumu va intru unu momentu mai lucidu si-uliii câte una data, de cele scrisa in furia de alta data. Câ mustra de acesta poesia sublime (ciga-nesca) aduce apoi unu esemplu, care - lu scriemu cu ortografi'a lui: Mitidika, Mitidika, wien ung quâtsch! Ba nu, ba nu, n'am tsche fatsch. Si apoi asculta, cum tîlu mustra pre cioroiu, cà nu scie romanesce: „Acestu tsche fatsch, in locu de: tsche se fak, este una crampitia infioratoria in contr'a grammaticei. Inse ciganulu avii lipsa de una cadentia pentru Quatsch, si linte facù una licenţia poetica dein cele mai cute- zatorie, scaimbandu person'a 1. dein cojuntivu intru a 3. dein indicativu." *) — Noua proba de profund'a cunoscentia a' limbei romanesci, in care l'a intrecutu unu ciganu lautariu dein tier'a roma-nesca. Noi nu avemu lipsa, sei analisâmu critic'a ce o face asupr'a crampitiei ciganesci in acele versure; lectorii noştri o sciu face de sene , ai voru dâ dereptate lautariului in contr'a Criticului seu, care seau nu a audîtu bone, seau nu a intie-lesu vorbele, la totu casulu nu le a scrisu cumu se cădea. S. adauge la aceste versure ciganesci , si altele ce mai citeza, cu acea oserbatiune: Că cehi ce nu scie nece fierbe, cumu se pota poetisâ mai bene? aludiendu la daten'a boiaresca dein acea tier'a de a se folosi cu ciganii sierbi si de bucătari, de carea-si bate jocu Autoriulu in altu locu. Afora de aceste poeme ciganesci, dîce S., câ are mai multe alte versuri si mai bune, numai câtu nu suntu dela romanii dein principate, ci dela celi dein Trni'a, si dela sasi. Intre celi de antaniu citeza pre Nic. (rectius Theodoru) Corb ea dein Brasiovu, de care amu amentitu man susu (Archivu ur. XXXII. pag. 636). Dupa acea proba de poesia sacra, S. se escusa, câ numai decâtu adauge un'a lumesca d amoru, care noi o trascriemu aici in grati'a amatoriloru de poesia, cu ortografi'a Sulzeriana, si cu slove dein partea nostra. I. Kokoane de undje jescht? Ou d'in Tscher pikata jescht? S'ou dupu Pomünt naskute, Ka Dumniata n'am wesute. Faza ta albe' sch' rotunde De m'ou băgat la Greousünde. Sprindschene niegri schy lundsch Ka nischte Sadschetzy m'impundsch. Ochy tei niegri schy lardsch Me dschung jave la Chikaz. Tschele Märe poliite, Tschele Ziy in Sin pitite Mai iweschtele puzzintel Se mai vie Sufflezel. k5k0ani> de snde eurri? As din iiep ninan, eiirri? Cas dsnî. nxmsnt niCHSTi, Ka dsmneaTa n'am BezsTi! 4>aija ia a.uvt mi poTsndi, De m'as birat ja rpea ocAnd^. CnpAnwene nerpe mi asnpi Ka nimîe ciueiji mi'mnsnui. Osii Th\ nerpi mi jiapyi Me H>snriapi> a» "Piuau,!. lieie mepe no.ieire, Me se ijiî avn CSM uime Mai iBCinre.ie nsujnTv.i Ctmi mai Bie r8ceujì mie Bini? Iltni KAnd nejeusiTi Acri, inimt 'mnieipiTi? BezI K8 Jianpemì, Ksm mi po Illi nn, >K8p, npeKsm canr pos. Illiijì $aK miì de aspiminTe, Kb nidejKde, ns icnin. Niue ns Bei et mi Kpezì, Nm ns Te 'mopiì, cl mi Bezì. Anoi Te 'nTopyì, mi picnanzì, Kbui kt> ns Bel, ci ae aszì Bine, Bine, Copi Bine, Iledenceuje mi npe mine EcTe Dsmnezes Jia iep, D'aKoao dpemaie qep. Nb mi Bezi Bsm am p-binac, Ka an nom napaÌT mi ape? Nb me Bezì, KBm am cjt>eìt De nscTÌBJi de ìbbìt? De npfaina dparocTil Bcz CKBpTape Bieijiì. pentru câ autoriulu lui, unu romanu, dîce Deii Kand Bine, $iind Bine, OmsjBÎ aBepe ; TOT, qei pis, Din randBü CT>B, Uli cKapBipea niepe. Alta poema de 11 pietiore, mai totu de acel'asi argumentu. III. Ketje Trajul Omul, tot se sileschte Pune Osteniale, Munke Silire, Ka slewit se fie, mechnit priweschte Pentru pria descharta de tot Mărire Nu se odichneschte, nitsch entr'o noaptie, Numerulu punnie tot ku Sokotinze, Ka se se mire lui Norodul foarte, D'intr'a lui descharta Adiwerintze, Nu'z adutschi a Minte de a ta Moarte Ke wa se se surpe lumeaska Soarte. KAT e cTpaisji, o\mx TOT ce cijeuje, Ilene ocienea.n>, msnKi, cuipe, Ka MIBÌT ci 4>ie, mixniT npißenje, IlenTps npea demapTa de TOT nrtpipe NB ce odixai'jjje niiî J]\nipo noanTe, Nsmipsi nsne TOT KB COKOTÌIIIJI, Ka ci. ce mipe .isî nopodsi , Nbli! adsil aminre de a Ta moapTU, KT> Ba et ce espne asmeacna coapTe. Poemele de pana aci potu se fia tote de ale lui C orbea dupa vre unu Msu; dar' pre ce dein urma anumitu o atribue lui Corbea. *) S. traduce cemtiesce: Die nicht aus Leichtsinn herrühren. **) Kresz, e neindoitu erore de tipariu, in locu de wesz; elu traduse : nicht zu sehen, ***) In nemtiesce se traduce: Dass du sie nicht stören willst; in locu de hören willst. 688 - La acestea adauge una poema comica, compusa de unu romanu insemnatu cu monogra- fulu M K« Lie, la una nunta sasesca. Intrevorbitorii suntu: mirele, unu ciobanu si socii acestuia câ ospeti la nunta. IV. Ciobanulu vene in a-ante, si cânta • Fratzilor d'in kodru wierde Wreme, ka se nu se pierde Ku Schesutu tot en Soare Undje kuru mai me doare Skoalete hei moi urittje Ietz kurdele, si Siekie. Moi Fortatje Lupulje, Wien, si cu Tschimpojcle Si — ke t'oi lowi ku Potzu, — Jaka schy Martinu Hotzu, Ku Seherban d'in Bukurescht, Schy Schudetzu d'in Serniescht: Haidatz totzy d'impreune Se Fim asz ku Woje Bune! Jaka Sgrantschul tschel lăudat, Askesz ke s'ou insurat, Ku o Fate dragustoasse, Schy d'in Inima fromoasse, Bukura d'in Poale lunge Moire Fratje, setz' aschunga. Dare Bukutschele bune, Schy nainte, tsche z'or punie Nischte Wierse ku Schaflran, Mămăliga ku Heran, Kartaboschi affumate, Schy Eeditschi fripts ku Tschiape, Nischte Pulpie din Berbetsch, Maser anka chiert ku Wretsch; Dar Herilko din Setschiele? Fratje tsche se badsch en Piellie. Lautary atschey den Wame; Dare Fiăte for de Same La atscheszt Lukru l audat Jei po Lok ke sou skolat, Schy la N' unte ou entrat, Mirului sou inkinat. pauj;iop din Kodps Bepde, Bpeme, Ka ci ns ce niapdi Ks uiezsTM» TOT .]\n coape, Snde Kspsi mai ini doape CKoajiT.Te, xiî mii spATe, Iejji KHpejie.ie mi zenia. Mii 4>ipiaTe .IsnsJie, Bin' mi KS linmoije Zi, KI Te-ore .IOBI KS Bin,K.i IaKa mi Mapîins xon,s.i, Ks UlepBan din BsKspemî, Uli ««densa din Zipneujî. Xaidau,i Tojjiî dimnpesni. Ci "fim azî KS BOC Ksni ! IaKi Crpamis. i im .uisdaT, ACTIZÎ KI cas jjincspaT, Ks o fan dpiriCToaci, Illi din inimi «Ppsmoaci, BsKspa din noaie asnri, Mope paie iie ci saiii .]\n nieje. .IiSTapi ayei din Bami, Dapi «Peie ipde cami. Ia aiiecT jisKps .iisdn-, Ei ne JIOK KI cas CKSiaT, Illi .ia nsnn as jpnTpaT, Mipeasî cas j|vnKinaT. Apoi intra mirele si dîce: Patsche buna en atschasta kasse ! Schedietz Fratzilor la Masse Se'z treaska, si Mirasse Silei multe se trejaske. IlaTC Bsni 'n ai acu Kaci ! Illedeiji «fpaujiop m maci. Cnjî TpiiacKi mi mipcaca, Ziae ms.ire ci rpiiacKi. Aici S. trece preste unele scene, dupa cari vene altu ciobanu, care cantandu spune, câ sociu-so Radu sia incredentiatu pre liinc'a. Versurile dein urma suntu: Nu mai Porul a kan kreze, Dinzy sint d'in Tinereze, Albischor schy albischor, Stau ka Stelpi la Stoboru. Tsche se'z voi moi Fratie Stan? Are o Gluge plin de Bàny. Nsmai nips.i e Kam upeij, Dinijil caiit din Tinepejje, Ajisimopi, mi a.iBimopi, Oas na CTi.iniî n CTOBop. "Ie ciijî cnsis mii -PpaTe Cian? Ape o r.isri n.iini de sani. — 689 — Deci vene Dregusch, amorezulu Ilincei, si ne mai potenduse contení, dice Pu! futt maitz Norrok en kurr Jeu kind durmean, Radu schedea tot en preschur, Schy ou tot posit, Schy ku gyri sou numerit Afferim! Dare noi wa se perim, Jell ar trei ka un Domm. Dare jeu ka un Betschissnik de Om. 0 Tsche Norok! Futtuz en kurr Pintok! lis! i— smiiri nopoKS 'n K—! Es Mind dspmcam, Pads medea TOT jpn npeacsp, lili as TOT ntziT, lili KS ea cas nimepÍT Aíepim! Dapi> noi Ba CT> nepiin, Eji ap Tp-ti Ka sn domn, Dapt es Ka sn seqicnÍK de om O ie nopOKÎ <[>—Te j[in K— IUMTOK! In urma citeza multiemit'a catrâ miri cu aceste cuvente: Enkine Fratje, se trejaske, Se nu lipsaske Fok schy Jaske Mirului schy la Mirasse: Ka se umple toate Kasse Ku kokon de tschei fromoss Schy ku Fătie de Foloss: Ke bine n'ou ospedat Mirele, se fi lăudat! J|\nK¡nT. «Ppaie, c% TptiacKX, CT> n5 aincacKi. ion mi eacKi> Mipeasi mi sa mipeaci.; Ka ct smrue t03tt> Kaca Ks KOKOni de iei psmoiiii, lili KS ieTe de ÎOJOC. Kt sine ncas ocntTaT Mipcie, ct ii .lasdaT. S. mai produce iuca doue Ode la mortea Măriei Teresei, un'a compusa de unu popa sasescu, anume S. Knall EccL Evang. Ruthen. Pastor, alfa de unu romanii trnu n. unitu. Od'a I, are unu cronostichu in frunte, dupa care urmeza poem'a in dialogu intre Laz ar u si B u c u r u, doi pastori romani. SaLeLe pokUrarILor /Kajea ntKspapuop en arDIaLV LVnge jţn Apdea^i ju&nri slkrlIV MaltsII ciKpisj maiqii TheresII. Tepeciî. L a z a r. .1 a z i p. Vai de mine! tsche nepasta Bai de mine, ie iraiacTe, Tsche Nevoie schi Nekâs! neBoe, mi nenaz! Doamne svintie! — tsche atschâsta Doamne c#inre, ie aieacia Va se fie: dâm remâs Ba CB iie, de am ptmae Fore ape lâ peschiine! ^tpt ani aa ntuisne! Tschest pereu au adepât Meci ntpts as adtnaT Oile maele totdeune OUe mene TOTdesna, Schi akuma au sekat. lili aKsma as ceKHT. O serâtsche! — Patschea line O ctpaie! Ilaiea Jiint, Biuschugul tschei plecut. EisiusrsJi lea njtKST, Tot keschtigul mieu, hodine TOT utujirM mie», xodina, Schi Norokul au trecut lili nopoKsa as TpeKST. Lâ stremoschilor moschia J'a cTptmomuop moiuie Au trekut Nediesdia meâ As TpeKST ntdeuidea mea, Toate dultsche vesselia ToaTt ds,nea beceiia S'au mutat en Voie rea. Cas msTaT jţ.n BOB pea. Gospodi! — Vai schi frumsaetze Tocnodi! Bai! mi «Ppsim'ena Florilor sau veschtedschit $Jiop¡.iop cas BeiijeziT, Schi la seltschile verdaetze lili aa ctJiiije Bepdeaiia Frunselor s'au gelbenit! Opsnzejop cas njiBinÍT. 87 — 690 — B u k u r. Dare tsche! — Dârkum Furtătic? Ketsclic jesclit ku voie rea Tsche te văitz, do tsche plindsch frăție Tain auzit la turuie mea. L a z a r. Dâre tu jcscht unischorul Eu Ardiâlului zintit Kare nu sehti, tsehe Isvorul Au sekât? Ke s’au umplut Bone akum ku bogetatie Tschest zîniit blagoslovit; Schi isvbr de bunetatie Mâika zery au murit. B u k n r. Mâika noastre tschea mai bune Mâika zery au murit? Mâika, kare totdeune Pe isvoare l’au grischit? L a z a r. Mâika tscheâ mai milostive, Mâika, pasa Oilor, Kare sau puss en potrive Ncvoy supuschilor. Bucur schi Laz ar. Plindschetz, plindschetz cu suspini Lakrim de durery vcrsatz Totz, totz, tiner’ schi botrini Pruntsch, voinitsch si barbâtz Fluirlc, tschâtre schi- tscliimpdiu Ale pokurarilor! Glas de dschele datz, povdiu Fitz de lakrim’, tuturoru. Laz a r. Turma mea neadepăte Oîilor, kum va trei? Peressite schi lessăte En nevoie va peri. B u k u r. Ba. furtâtie! Numai plindsche Nu te treme; s'au aflat A’lt isvbr, ueskiit din sindsche Maitsehy losiph Emperat. Laz ar schi Bukur. Dultsche Josiph Emperatul Zery a Rimlacnilor! Dupc Maiku fi tu Tâtul Tsebel mai bun supuschilor. KV o Vlăza DcLVngate Duke s’ar bLAgOsLoI, KralIV ioslph; sChlolX Date Norokoasse iot ar FI. li 8 K 8 p. OapT se! Dap nsm 'fiprare? Kt ne einl ks boc pea? 4e re Bai pi? De ac n.iffinpi £ paie ? Team aszrr .ia Tspma rnea. d a z t p. Dapi T8 eiui sniiiiopK.i a-ApdeasM.mi ninși-, Kape ns mii. Kt icjmpsj As cesaT? b\ ca» sinn,i8T llm" aKsin ns sori/ra-re, Mcct ijinsr E.iaroc.wBiT; lUi iceop de ssn'bT8Te, Maina uepil as nispir. E 8 K B p. Marna noacipi. >iea mai esm>, Maina uepii as mspn ? Maisa, sape Tordesna Ile icBoape .tea» rpi^iî? da zi p. Maina uea mai ini.iocTinT>, Maina, naza oiaop, Kape cas usc .pn norpiaT Nenoii csnsuii.mp. Esksp ini da z i p. n,i*nyejjl, rLUanacnl its cscninl, JaKpt.mI de dspepî Bipcaiji, Toiiț Toyl, TÎnepI mi impantil, Ilpsnui, noiniuii, iui alipeam. .isepî, nerepl, iui mmnois, Afle nxKspapijop, l’.iac de aiafle daijl, nonois qiiapa el. * JJ^mpimeaziTe cs^jieisj mie», llli Bel K*nTa HtepTBa Smainujî Ks cimuipe doioaci. J.aci>mi> nsmai Tpici! Ctnii CTamnxp csiit sniEpi. laRpimijie. Zme sn neam KS KsţieT KspaT. Cas pinii KS apini TspTspeoa ctjrriftîid. — — Ama ziK Msceae: Bai nemepniiia noacTpi>! Koaca Ta ATponoc! rpoacni^ 5mEpi ! As TspsspaT ^xnTspa; Ka sn <#s;mep al TOKmiT CxijiaTa, llli aKsm dopm moaujejie mamiî. Bin, Ka BAnTsa JiBiel ^psinoaceae ujiino^e, • De mipecmecK nenTps picnjn>Tipe Tpo^esi,' Ks dapspijie Minepiîiî. Ns siTa CoKpaTec! JipiiecKsa Bepc an as! decixopsc Kt Uimo, nijdejie .isi Co^pon, Jeas aujepnsT Kans^sî ct>s. * * Enixapme! Adsnijrî nsTepiie Miprspicipiî Cxui cnopeacKi dechonepipea Cimian>, Dsxs.i Mapiei. 87* - 692 - I’rimeschte akum Skîptru tscheresk Mainainto simtsind Dacia Skiptrul Iei Intiinsz ku Mile Schi ku Endur^ry. Orphee! tschc kcntz pe Zytliara ta? Stremutârca Maitscbi, Tscliei Assemine ku Duchury tscheresht, Glessujeschte dare! Ke nu opreschte Enzclcptschunia, Pene kiind se fie Dschale Ku Inime eufrente. * * * N’au trckut Hotcrirja Pene akum, Tot stau triste Musele, Schi enpletesk kuwinte smerite de Plindschere. Inse Jossif plineschte Nojanul (a) Fijul Augustei; Kumpene steme eu Driapta ziiind. Tscherjule sfinte ! AskuJte------- Askulte! zinc pro Jossif Aldoilja Traiun. Sulzer conclude: „Dein Poesia se cunosce mai bene spiritnlu unei națiuni si alu limbei ei. De acea, si numai de acea fă, că am presentatu atâte mustre de poetic’a romanesca. Fia-care națiune, si carea nu pote alta nemica, canta si poe-tiseza." Oserbatiunile in thesi suntu adeverate, numai câtu aplecatiunea c falsa, si conclusiunea si mai falsa, că si cumu mustrele produse de domnia lui aru fi de ajunsu pentru a cunosce dein ele spiri-tulu iiatiunei si limbei romanesci. XLVI. Nicolau, A. Episcopulu Strigonului. Despre acestu barbatu mare, de basereca si stătu, romanu, precumu si numele - lu arata, apromisemu inca in Nr. XXXIII, alu Archivului :'j Nîe. Ol ah, va se dîca romanu in limba ungu-resca, pentru că iammi’u hii era dein principii tierei r o m a n c s c i. llpimeine aitam cKinips yepecK, Mainainre cimifind Dania CKÎnrpsA el .^nTinc K8 mi.iT mi K8 ^ndspTpi. Op#ee ! «ie Kffinyi npe mapa ra ? Crp-bmarapea Maîiif, qci Acemene ke dsxbpi neperai; r.iicEeitje dap'b! Kt> ns onpeige .pnjiejermEiica, Uliii, K.r.nd ct fie >we Ks inimi, qinfpiTimV Nas rpcKHr xoTipiupea IlinT oKsm, Tot cras rpicTC Mbccjc, Illi jpnnjerccK KbBinre crnepire de misni/epe. JJVncT locif naineme noiansi, 4>hbji AsrscTei; KsmnTin. cf^nri .pn dpoanra jjiind. *Iepis.ie cfinTe 1 Acks,ttt — — Acke.tti! ijine npe locif Ajdo'uea T palan. Nota (a) in fine e una proba de ignoranti’a arogante a' lui S. dîcundu: „Nojanulu insemneza pre unele locure in Valachi'a si una specia distinta de fluere mice. Deci se nu se creda inimieiloru miei, cari de fric’a adeverului, cu care scriu io, dîcu, că io nu in-ticlegu limb’a romanesca; de si io nu o potin vorbi currente." — Bietuln a amesteeatu nojanul cu naiu (nablium’), si dein acestu qui pro quo si-face arma in cuntr’a inimieiloru seî! O quantum est in rebus inane! Finis coronat opus. (pag. 6441, că vomu dă unele csccrptc si notitie, ce nepotundule dă numai decâtu in numerii ce au urmatu, le dămu aeiimu, premitiendu inse, că nu promitemu a dâ una biografia formale, tiesuta după unu studiu aprofundata, pentru cari ocu-patiuni nece că avemu tempu, ci numai una colec-tiunc de materiale, dein câte ne stau in despuse-tiune si se afla in bibliotcc’a nostra, — si că asemeni notitie amu datu si in notele finali in comentariulu la diventili u de inaugurare a' Aso-ciatiunei trae.*) Incepemu cu diplom'a data numitului A. Epis-copu si fameliei sale, dein a. 1548. I. Ferdinandi I. Imp. et regis Hungariae litterae quibus Nicolao Olaho, ac per eum Olahia-ii a e G-enti universae, nova nobilitatis Hunga-ricae jura conferí, et avitas immunitates omnes, nec non gentilitia arma, quibus olim in Transalpina utebantur, pro authoritate sua Regia confirm at „Nos Ferdinand us etc. Fideli nobis sincere dilecto, Reverendissimo Nicolao Olaho, Ecclesiae Agriensis Episcopo**), Consiliario, et Secretario, Cancellano nostro, salutem, gratiae-que et favoris in te nostri Regii incrementum. Quod majoribus nostris divis imperatoribus ac Regibus, qui nos maximis rebus, bello paceque praeclare gestis, praeluxerunt,***) summo semper studio fuit: ut amabiles magis, quam formidabiles haberentur, id sane nimis quamlibenter imitamur, sive quia hie nostrae naturae ductus est, sive quia reipsa atque usu compertum habemus, ea demum quam firmissima regni praesidia, ac muni-menta esse, quae in ánimos hominun, dementia et liberalitate principimi, collocautur. Etsi vero omnibus, quoad eius fieri potest, bene benigneque faceré studeamus, libenter vero hac volúntate prolixius erga eos utimur, qui virtute et natalibus alios antecellunt, quique tales quum sint, perpetua fide, cura, studio, labore, vigilantia se se nobis in dies magis gratos et acceptos reddere contendunt. Quo in ordine, quanto magis emines, Nicolae, tanto sumus ipsi, ad te omnibus honoribus, et beneficiis cumu-landum, propensiores. Nam quod ad genus tuum attinet, sic quidem certorum fidelium nostrorum fide digna relatione edocti sumus, te ab ipsis vetustissimis Valachorum principibus originem ducere ; patre natus S t e p h a n o Olaho. viro praestanti, cujus etiam aliqui tua e familia Daciae Transalpinae, quae nunc Valacho- *) Edit. II. Blasiu, 1862, 8-0. p. 116 seq. Nr. X. **) A. Episcopi! de Agria in Ungari'a a fostu in anii 1548 — 1553. Vedi Pray Specimen Hierarchiae hung. t. I. p. 216 seqq. ***) In editiunea Vienese de 1763: praeduxerunt. rum patria est, principes fuerint: Nam quominus ipse rerum potitus est, ideo evenisse, quod animus eius ab omni ambitioso certamine abhorruerit, quietisque et securitatis fuerit appetentissìmus. Itaque cum Serenissimi Mathiae Regis tempe-state saevitia et tyrannide Dragulae Vayvodae, tunc temporis Transalpinae principis, consanguinei scilicet sui, patria excessisset, neque suorum popu-larium, reditum eius certatim efflagitantium favore, neque praedicti. Serenissimi quondam Mathiae Regis auctoritate et opibus adduci potuisset, ut se in avitas sedes restitui pateretur, maluisse virum, singulari moderatione animi et prudentia praeditum,' apud vicinos Transylvanos, ad quos tum secessisse tantum credebatur, in otio vitam pri-vatae similem agere, quam principatum cum discrimine tenere. Vixisse tamen eum et in Tran-sylvania cum dignitate, quemadmodum virtus eius merebatur; ita gestis magistratibus, et vivens in magna omnium fuisse dicatur admiratione, et dece-dens perpetuum sui desiderium reliquisse. Praeclara sunt haec, quae narrantur, originis et gentis tuae decora, quae tu paternae virtutis aemulus, non tibi a puero modo in familia retinenda, sed etiam augenda proposuisti. Venisti enim in aulam Serenissimi quondam Wladislai Regis, soceri nostri charissimi; hic et tuapte opera, et praestantissimorum hominum usu et consuetudine, earn tibi doctrinae, virtutis, et industriae laudem, quasi lucernam quandam parasti, ut filius rex successor, excellentissimus princeps Ludovicus eiusque serenissima conjux regina Maria, soror nostra diarissima, te in secretariorum et con-siliariorum suorum numerum cooptarint. At postquam, ferentibus ita fatis, idem glorio-sus rex Ludovicus, sororius noster charissimus, pro religione proque patria sua, adversus per-petuus Christiani nominis hostes Turcas fortiter in campo ad Mohàcz patenti dimicans cecidisset, et in tanta omnium consternatione alii alio dila-berentur, tu eandem Serenissimam sororem nostram, acerbissimo casu mariti gravissime perculsam, poeneque exanimatam, secutus es alacriter ita, ut coluisti; ut maximam integritatis, fortitudinis, et constantiae laudem ferres, qua nos deinde, cum isto regno nostro Hungariae inauguraremur, excitati, te Albensis Ecclesiae Custodem et Gazo-phylacem fecimus, ac in ordinem secretariorum et consiliariorum nostrorum adlegimus. 694 Quemadmoduni autem tua erga eandera sere-nissimam reginam Mari am fides insignis fuit, ita minime obscura eius erga te voluntas, ut quae ab Hungaria. discedens, te unum fere ex omnibus Hungaris delegit, quem e conspectu cladium et calamitatum domesticarnm in Belgicum orbem in servitiis suis, ab augustissimo Imperatore Carol o Quinto, Domino et fratre nostro eharissimo, ad multarum provinciarum gubernationem evocata, secum ducerei, aerumnarumque anteactarum et curarum suarum testem simul et adjutorem haberet. Sic autem versatus et in Belgio, ut te hominem ex-ternum summates juxta ac intimates omnes ama-rent, colerent et observarent ; docti autém homines ob excellentem omnium bonarum artium cognitio-nem, ac linguarum graecae et latinae peritiam, dicendique et scribendi oratoriam simul et poeti-cam facultatem, suspicerent et admirarentur. Etsi eadem serenissima soror nostra te baud temere ab aula sua longius abire aut abesse passa est, tamen magnitudine rerum, quas apud nos gerendas habuit, commota, te ad nos legavit, quo tempore, quia tibi diutius in aula nostra manen-dum fiut, nos et praestitae eidem a te dominae Reginae in maximis rebus et periculis, fidei et sedulitatis memoria, ac pietatis, eruditionis, pru-dentiae, dexteritatisque tuae, quae in omnibus actionibus tuis eminebant, consideratione inducti, te simul et Episcopum Zagrabiensem *), et Can-cellarium nostrum, eadem diarissima sorore nostra approbante et applaudente, renunciavimus. Quam te vero praeclare muneribus hisce obeundis gesseris, et quantus inde cumulus ad nostrani erga te benevolentiam accesserit, vel ex eo satis apparet, quod tibi is a nobis habitus est honor, quem reges nonuisi aut necessitudine aliqua sibi conjunctis aut genere et dignitate praestan-tissimis, habere solent, nempe quod ad suscipien-dam e sacro divinae regenerationis lavacro filiam nostrani charissimam Joan nam, ultimo genitam, a nobis fuisti admotus, et hac sacra compaterni-tatis cerimonia ceu obligatus, ut fidem et diligen-tiam tuam, quam nobis praestitisti, et charissimae conthorali nostrae, serenissimae quondam dominae reginae A n n a e, cuius item clementem voluntatem erga te semper propensissimam fuisse cognovimus, eandem liberis quoque nostris amantissimis praestes, *) In anii 1543—1548 : Pray loe, cit. t. II. p. 358. quod te scdulo et sánete facturum esse, jam ipsa etiam re sedulo, maximis laboribus atque periculis susceptis confirmasti. Nam proficiscentibus nobis e regno nostro Bohemiae in expeditionem Saxonicam, ut cum augustissimo Imperatore domino et fratre nostro ad rebelles hostesque suos et nostros domandos haereticorum perniciosas sectas extirpandas, ad profligandasque belli Germanici reliquias, conjun-geremur, ubique praesto fuisti, teque in eiusdem domini Imperatoris ac nostris oculis, inque prae-sentia charissimorum filiorum nostrorum, serenissi-morum principum Archiducum Austriae Maxi-miliani et Ferdinand)', quorum alter Impera-torias, alter nostras copias ductitabat, ita gessisti, ut virum strenuum et fidelem decuit. Eadem ala-critate, bello Saxonico feliciter et ex sententia perfecto in componendis regni nostri Bohemiae seditionum fluctibus es usus. Cum itaque incredibili et piane divino suc-cessus debellatis, captis et triumphatis hostibus nostris, ac universa Germania pacata, in regnum nostrum Huugariae reversi essemus, te ex sede Episcopatus Zagrabiensis, cui summa cum laude praefuisti, in Agriensem, cuius secundum *) Archi-episcopatus in eodem regno nostro prima semper dignitas et amplitudo fuit, transtulimus ; spectatae nobis in illis tempestatibus virtuti et fortitudini tuae convenire arbitrati, ut qui fuisti laborum nostro-rum particeps, idem quoque novum aliquem victo-riarum nostrarum fructum perciperes, donec te uberiore gratia nostra, quae tibi nunquam defutura est, ornare et cumulare possimus. Sed non ut apud te solum, sed etiam apud uni-versam familiam et posteritatem tuam, nostri erga te favoris extet testimonium, nos ex singulari gratia nostra, et spontanea quadam animi nostri inductione, tibi primum Nic. Ola ho, Stephani 01 ahi patris et Barbarae Chásár matris filio, et per te egregii quondam M atthaei germani fratria tui, qui vivens, ut nobis dicitur, magnificus, insignem Iudicatum regium civitatis nostrae Zázwáros, et praefecturam salinarum **) *) Aici se pare a fi ore care smentela in editiunea precitata. ** ) Despre fameli'a Olaiana se aflau mai multe documente vechia, ce acumu nu le mai avemu, si pote se voru fi aflandu in colectiunea dela dn. G. Baritm, seau Km. Stefan Moldovanu. In Turd'a (salinae) si astadi se mai afla dein fameli'a Olaiana. — 695 — Transylvaniae honestissime gessit, filiis Thorn a e et Mich a eli, ac filiae Ann a e Olahis, soro-ribusque tuis itera germanis, et earum maritis, nem-pe Ursulae, quae nunc Georgi o Bona, et Helenae quae Nicolao Oloz *) nupta est, TJrsulaeque filiis Nicolao Chàzàr, quem ex Christophoro Cbazàr, et Georgio Bona, quem ex posteriori eiusdem nominis et coguominis marito genuit: tibi nimirum, Nicolae, et per te dictis sororibus, et earundem maritis, nepotibusque tuis**), omnibusque et singulis eorundem liberis, et posteria universis, legitime natis et nascituris, confirmamus, et quatenus opus est, authoritate nostra regia, qua ut Rex Romanorum, Hungariae, Bohemiae etc. divina dementia praediti sumus, nova nobilitate donamus, et per novam donationem conferimus omnia ilia avitae et germanae nobili-tatis ornamenta, privilegia, libertates, immunitates, et jura, quae a dictis generosis parentibus tuis accepisti, quibusque alii nostri, et Sacri Romani Imperii, Hungariae, Bohemiae etc. aliorumque reg-norum nostrorum a quatuor avis paternis et mater-nis procreati, veri nobiles utuntur, fruuntur, et gaudent, talesque nobiles vos ab universis et sin-gulis , cuiuscunque conditionis, eminentiae, status, gradus et dignitatis existant, perpetuo dici, nominari, et haberi volumus. Quo vero haec tua, domusque tuae decora illustriora, et non modo in animis, sed etiam ocu-lis hominum conspectiora sint, concedimus et lar-gimur vobis insignia, quorum majori parte ante usus es ; videlicet scutum, cuius medium monoceros, albi coloris, rnarcula obliqua, coloris caesii, a laeva in dextram, ceu exiliens, cauda molliter elata, et intorta, obtinet ; in summa et in ima eiusdem scuti parte, colore aureo***), lauro viridi cum baccis ex collidilo item viridi assurgente ; angulos vero scuti, dextro inferiori et laevo superiori, coloris albi, rosis duabis rubris obtinentibus : scuti latus utrinque claudunt duo leones, colore fulvo imbuti, coronati, ore hiante, lingua exerta, et in pedes posteriores erecti, qui pedum anteriorum Unguibus ceu digitis scutum comprehensum te-nent, caudis eorum sub ipso scuto dectis-satim coeiintibus; supra scutum autem est galea *) Dein asta fatnelia era si Joane Olasz, fostulu parocu gr. c. in Panade, cumnatu-mieu. **) In editiune : s u i s. ***) In editiune: aurea. aurea, corona regia redimita, et ea, quae faciei objicitur, parte, cancellata, quam tornearnen-t a 1 e m vocant, teniis aureo et caesio colore varie-gatis, ab ipso cornu utrinque laciniarum defluen-tibus ; et supra coronam monocerote eadem, quae in scuto est forma extante, quemadmodum haec suis quaeque locis et coloribus in his literis melius expressa cernuntur. Haec autem monumenta, quia ceu imago quaedam est originis, vitae, et studiorum tuorum, cum tibi mirifice convenire, tum nepotibus tuis, non modo gloriosum sed etiam utile fore judica-vimus, ut nimirum in hoc crebrius intuentes, ad virtutis tuae recordationem et imitationem exciten-tur. Asperrimum ferarum, sed etiam*) genero-sissimum monocerotem esse aiunt: sic vero sunt omnes propemodum laudatissimarum gentium ori-gines, inter quas Valachi, genti l e» tui, minime postremas habent, ut quos**) ab ipsa rerum domina urbe Roma oriundos, et in una illius Daciae opulentissima parte, cui nunc nomen est Transalpinae, ad arcendas finitimorum hostium in provincias Romanas incursiones collocatos, esse constat, unde nunc quoque sua lingua ROMANI vocantur. Generis itaque tui nobilitatem refert monoceros, simul et ingenium ; nam quae in fera asperitas est, ea in homine fortitudo vocatur, qua tua ista gens praepollens fuit, multorum praestantissimorum ducum genitrix, inter quos et Joannes Hunyades inclyti regis Mathiae pater, et illius aetati proximi majores tui potissimum enituisse feruntur. Etsi vero ad natalium splendorem et animi robore, et magnitudine excellere praeclarum est; tamen ita demum haec vere vigent florentque, si paci-fera et onusta suis baccis laurus, hoc est bonae literae, ac cetera pacis studia, suis ornata fruc-tibus , cum vitae candore et innocentia conjuncta accesserint; quae tu omnia cum immortali tua laude et gloria consecutus es. Quamobrem pro authoritate nostra, tamquam Romanorum, Hungariae et Bohemiae Rex etc., statuimus et decernimus, ut haec nobilitatis in-signia, instar praemissorum regnorum nostrorum verorum nobilumi, perpetuo ubivis gentium in omnibus actionibus, expeditionibus, seriisque vel ;) In editiune: e am. :) In editiune quas. ludicris certarninibus et praeliis, monomachiis, et quibuscunque pugnis, vexillis, tentoriis, cortinis, scittis, sigillis, anuulis, vasis, instrumentis, monu-mentis, stattiis, fabulis, picturis, aedificiis, et quibusvis înilitaribus exercitiis, ac aliis rebiis, ferre et gestare, tu Nicolae, possis et valeas, praefataeque tuae sorores, sororiique, et nepotes, tuaque ipsa posterità» universa, possint et valeant, nemine unquam proliibente, nec obstante *), quibus-cunque consuetudinibus, statutis, privilegiis, prae-dictoruro aliorum regnorum nostrorum, quae quoquo modo contra banc nostram confessionem **) facere possent, quibus omnibus ex certa nostra scientia, et animo deliberato per hasliterasiiostrasderogamus, et derogatimi esse volumus. Nulli ergo hominum liceat boc decretimi discindere. Siquis autem id attentaverit, eum quidem judicamus, gravissimam nostram indignationem ipso facto incurrisse, et mulctam decern ac ceiitum marcarum auri puri, cuius dimidium fisco nostro, alterum injuria affecto, cedat.***) Imo confirmamus, donamus, statuimus, et decernimus, harum nostra-rum, duplici et authentico sigillo nostro munitarum, vigore et testimonio literarum. Datum per manus Reverendissimi in Christo Patris, domini Paul i de Warda, Archiepiscopi Strigoniensis, Primatis Hungariae, Legati nati, summi Cancellarii nostri, ac Locumtenentis in regno nostro Hungariae, fidelis nobis sincere dilecti, in arce nostra regia Posoniensi, 23 Novem-bris Anno Domini 1548, regnorum nostrorum: Romani 18, aliorum 22. Nota. Diplom'a presente se afla edita in cartea mai susu menţionata: Nicolai Olahi metropolitae Strigoniensis Hungaria et Atila etc. libri duo, nunc pri-mum ex codice Caesareo Olahi manu emendato con-junctim editi, Vindobonae, 1763, 8-o; la pag. 228—238. Dein caro editiune si noi o publicàmu aici, cu notele nostre subliniari. In editiunea amentita, pre marginea paginei 228, numai decàtu la inceputulu diplomei, se afla anotatu si originalu-lu, dupre care s'a copiatu, adeca Codex MS. Caesareus Juris Civilis CI. VI., fol. 60, pag. 2. *) Asia in editiune, inse credemu a fi erore, in locu de non obstantibus. **) Asemenea, in locu de concessionem. ***) Se pare a lipsi formula usitata: Quapropter praesentes eidem literas nostras dandas duxi-mus et concedandas, imo —, seau altele asemenea, ce le poftesce vorb'a: Imo. (VII.) Consemnare de cârti si documente istorice mai rare. (Continuare dein "Nr. XXVIII.) Colectiuni de documente vechia pentru Trni'a si Ungari'a se afla forte multe in bibliotecele si archivele acestoru tieri, atâtu de man'a privatiloru, câtu si dein acte publice, dein cari mai multe amu amentitu in numerii de mai in-a-ante, precumu si câ intru insele se afla multe documente, cari se tienu seau de adereptulu de istori'a nostra, seau celu pu-cinu de patri'a nostra, si de alte evenemente si obiecte, ce ne atingu, seau macaru numai ne in-tereseza si pre noi mai de aprope. Numai prea pucine dein acele colectiuni s'au facutu cunoscute' publicului prein publicatiuni, estrasa, seau numai cataloge; si asia cea mai mare parte a aceloru documente suntu cu totulu necunoscute publicului, decâtu unoru pucini privilegiaţi, cari intru unu modu seau altulu afla intrare la aceşti tesauri, pă-ziţi sub incuniatoria cu mare daun'a istoriei si a' bcientieloru preste totu. Una esceptiune mai rara, de si nu chiaru unica, esiste in respectulu bibliotecei S z e c h e -ni ane, fundate de comitete Franc.: Szechenyi, si donata natiunei ungare, ale căreia cârti atâtu tipărite câtu si manuscrise s'au facutu cunoscute prein destinte cataloge pentru amendoue specie-le. Cele pentru manuscrisa suntu compusa de J. F. Müller de Brasso, si publicate in trei tomi sub titlu: Catalogus manuscriptorum bibliothecae nationalis Hungaricae Szechenyiano - Regnicolaris, Sopronii, 1814, in 8-o. Dein acestea ne luâmu volia a estrage, cele ce ne-se păru mai interesatorie pentru noi si pa-tri'a nostra, urmandu dispusetiunei alfabetice ai Catalogului. Dein tom. I. Anmerkungen des siebenbiirgischen Hof-kanzlers, den Baron Buccowischen Entwurf einer Landmiliz in Siebenbürgen betreffend, in fol. pagg-368. — Intre altere cuprende: — Nr. 7. Puncta obligationum assumendae ad I-am Legionem Valachicam militiae. — Nr. 8. Planum erigendae Il-ae Legionis Valachicae cum punctis obligationum et emolu-mentorum. — Nr. 9. Instruction für den zur völligen Zu-standebringung der siebenbürg. Gränzmiliz qua k. k. Commissarien mit den beyden Gubemialrä-then Grafen Lázár, u. Grafen Niklas Bethlei), an-fangs in die Sekler Stühle, u. sodann in die Wa-la chi sehen Districte alleinig abzugehen haben-den F. M. L. Bar. v. Siskovits Wien 1763. lati-nesce si nemtiesee cu mai multe decrete de curte dein anii 1763—4 in acestu obieetn. — Nr. 10. Entwurf über die Errichtung des er-sten W a 1 a c h i s c h e n Infanterie Regiments, und der 5 Dragoner Compagnien. Etc. Anonymi Carolinensis, Historia sui temporis, initia saeculi XVII idiomate hungarico adumbrans. fol. pagg. 160. Apor Petri, Metamorphosis Transylvaniae etc. unguresce, finita in a. 1736, fol. pagg. 122. Inceputulu l'avemu si noi in ms., cu unu Comentariu de Mich. Cserey cunoscutulu istoriografu ungurescu. Se pare inse, cà s'a publicatu. Ari os ti Jos., Iscrizioni antiche trovate, e raccolte trale rovine delle quatro principali Colonie Romane della Transilvani'a ranno 1723, 8. pagg. 286. Pietrele espeduite in luntri pre Mure-siu catrà Vien'a mai tote s'au innecatu la Segedinu. Banatus Temesiensis subdivisio, cum Sta-tutis de provisione securitatis publicae. 4. p. 112. Bathorianum Protocollum. Autographum. fol. pagg. 518. Intre áltele cuprende: — Nr. 4. Literae Alexandri VaivodaeVa-lachiae d. 23 Mart. 1572, ad Stephanum Báthori de Somlyo Vaivodam Trniae, quibus se excusat, quod hominem Bathorianum Constantinopoli inter-cipi curaverit. — Nr. 27. Literae Mahmut interprgtis turcici ad Isabellam reginam d. 6 Nov. s. a., quibus si-gnificat necem Sultani Mustaphae cum tribus Capi-taneis rebellibus, bellumque ab Imperatore Ger-nianis indicendum, fideru Alexandro Vaivodae Transalpino adhibendam, et Ferdinandi Oratores Constantinopoli sub custodia teneri. — Nr. 43. Literae Mehmet Bassae, quibus significai M o 1 d a v i a e Vaivodam creatura esse P e-tru m, fratrem Alexandri d. 10 Maji 1574. - - Nr. 66. Exemplum literarum Imperatoris Turcarum ad Jowan Moldavi a e Vaivodam de ferendo subsidio Principi Bathorio. — Nr. 80. Cunini Rochob Beghi Jenoien-sis literae d. 17 Sept. 1577, in negotio Francisci Bota et Alexandri Vajda, ut bona sua pacifice possidere possint. — Nr. 93. Literae Imperatoris Turcici ad Christophorum Bathori de 16 Decemb. 1577, de belligerationibus in Moldavia. — Nr. 102. Literae super libera negotiatione Transilvanorum in ditionibus Imperatoris turcici. — Nr. 107. Literae Imperatoris Turcarum ad Steph. Bathory d. 22 Junii 1574, in negotio belli Val a chi ci cum Alexandro Vaivoda. — Nr. 132. Literae eiusdem d. 28 Aprilis 1578, ad Christoph. Bathori, de conjungendis co-piis Transylvanicis cum exercitu turcico in Mol-davia. — Nr. 163. Literae Casparis Békes ad Amhat Beginn de 27 Jun. 1571, interpositionem eius flagitantis. — Nr. 169. Literae Ali-emiri et Izemiri ad Principem Transylv. de tribus Valachis, qui-bus 208 thalerorum mutuum pro emendis pecori-bus dederunt, per Banum spoliatis. Et cet. B e n z o il i Vizenzo, Commentario istorico composto per una lunga esperienza della religione e politica de' Turchi, fol. pagg. 118. Berzeviczy Georg., De conditione et indole Rusticorum, Dissertatio. 4. pagg. 109. Autograph. Beschreibung des Grossfürstenthums Sie-benbürgen, fol. pagg. 240. Beschreibung, summarische, des Gross-Fürstenthums Siebenbürgen. 4. pagg. 260. B e thl e n Joan. Historia Transilvaniae ab anno 1663 usque 1673. Tomi duo, fol. prior pagg. 610; — posterior pagg. 700. B e thl e ii Nie, Olai Agat viselö Noe Ga-lambja. 4. pagg. 24. Bolla Martini e S. P. Dissertatio de Va-lachis, qui Transylvaniam incolunt. Scripta in-star responsionis ad Libellum supplicem, quem Aug. Imp. Leopoldo II. an. 1.791, natio Valachica porrexit. 8. pagg, 135. — Se alla si in biblioteca Sam. Telekiana dein Muresiu-Osiorheiu. Bullae, Brevia, et Epistolae RR. Pontificum ad Reges, Principes, Praelatos, Proccres. et No- _ 698 — biles Hungariae, ex Autographis transumtae. fol. pagg. 188. — Intre altele cuprende: — Nr. 2. Credentionales Innocentii R. P. de an. 1202, pro Legato suo ad Kalum (sic) Joannem Bulgarorum regem plena cum potes-tate dimisso. — Nr. 3. Bulla Eiusdem de an. 1203 ad eundem Joannem, cui vexillum mittit. — Nr. 4. Bulla Eiusdem de an. 1203 ad A. Episcopum Trinovitanensem, cui potestatem dat crismate ungendi episcopum Pranducibinensem (sic). — Nr. 8. Bulla de an. 1204 eiusdem, qua Joanni Bulgarorum R. Diadema mittit. — Nr. 9. Bulla Honorii III. R. P. d. 4. Maji 1226, confirmantis donationem ab Andrea II. Hung. R. Equitibus Templariis elargitam. — Nr. 11. Bulla eiusdem de an. 1225, qua confirmatur Donatio Andreae super terra Boza pro Fratribus domus Hospitaliorum facta, salvo jure Sedis Apostolicae. — Nr. 12. Bulla de anno 1229 Gregorii, commendantis Regi Hung, conversionem Cuma-norum. — Nr. 14. Bulla eiusdem de an. 1230, qua Cumanos in suam recipit protectionem. — Nr. 15. Alia eiusdem de an. 1230. qua Episcopo Cumanorum concedit potestatem exer-cendi jurisdictionem. • — Nr. 17. Alia, qua idem Pontifex an. 1233, Praesulibus Hung, defert nomine suo complanan-dam causam circa ablatam Hospitalariis terram Barcensem. — • Nr. 18. Alia eiusdem de an. 1233, in eodem merito ad Legatum Pontificium in Hun-garia. —- Nr. 21. Literae, quibus Gregorius P. an. 1235, jubet Belam pro Cumanis fundare Ec-clesiam. — Nr. 27. Bulla Urbani de an. 1264, com-mendantis A. Episcopis Hung, conversionem Cu-manorum: Etcet. Chartae Transsilvanicae diversi argumenti ex documentis fide dignis descriptae. fol. pagg. 424. — Se pare a fi dein colectiunea lui G. S i ri-le a i. — Intre altele cuprende: — Nr. 35. Donationales de an. 1372, La- dislai Vaivodae Trnsal pi ni super foro Scher-kenyen in Fogaras Ladislao de Dobka collato. — Nr. 44. Mandatum transmissionale de an. 1397, Stiborii Vaivodae Transilv. ad forum Vice-Vajvodae processus Nie. Wass de 8z. Egyed contra Nie Apa de Almakerék. — Nr. 53. Inhibitorium de an. 1412, Stibo-rii Vaivodae Transil. quo Comitatus de Clus in-hibetur a judicandis causis monasterii de Clusmo-nostra. — Nr. 59. Decretum Sigismundi de an. 1425. quoad dilationem decisionis circa decimas Vala-chorum. — Nr. 65. Inhibitorium Gubernatoris J o a n. de Hunyad de an. 1440, a succisione sylvarum Zeykfalvensium. — Nr. 68. Statutorium de an. 1443, inscrip-tum Capitulo Transilv. in possessionibus Buzäs Bocsärd Joanni de Hunyad, et in Szàsz-Fülpös Dionysio Farnas, ab Vladislao R. donatis. — Nr. 70. Statutorium de an. 1446, Guber-natoris Hunyadi pro parte Daan,Voyk, et Chol-nokos in possessionem Cholnokos introducen-dorum. — Nr. 73. Donatio Gubern. Hunyadi de an. 1447, pro parte Daan, Voyk, Petri Zsorbe, et Joan. Jaretzlaw super possessione Chonokos in Comit. Hunyadiensi. — Nr. 82. Privilegium super jure gladii a. 1453, a Lad. R. Oppido Bolkäts concessum. — Nr. 84. Mandatum de a. 1453, Joan. de Hunyad perhibentis per Banos Zerinienses pro-ventus Keneziales a nobilibus Jac. S o r b à n, Lad. Jantsul de A. Matskàs desumi. — Nr. 87. Privilegium Belae IV. hospiti-bus de villa Olassy de Tornova de an. 1243 conJ cessum. — Nr. 100. Bulla de a. 1466, super indul-gentiis Joanni Episcopo Moldaviensi et Nico-lao Albensi Trans, concessis. — Nr. 105. Collationales de a. 1470, Viti Milstein Comitis Zoliens. et Camerae Cremnicz. super scultetia in possessione Schebnicza Ladislao Val ach o concessa. — Nr. 107. Mandatum Mathiae R. de an. 1474 ad Transilvanos praecipientis, tueri Saxones in Schenk et Megyes contra Valachos. — Nr. 145. Protestatoriae de an. 1375, La- — 699 - dislai Desew de Czege super abactione ovium, ex possessione Sz. Gotthârd per Paul. Olăh de Vă-sărhely patrata. Etc. Chanfcpie J. G. Histoire dela vie, et des beaux exploits de guerre de Hunniade grand Capitain, chef celebre, et sage Gouverneur eu Hon-grie. 4. pagg. 34. Codex actorum publicorum, literarum, di-plomatum, aliarumque rerum ad historiam Hunga-riae, statumque publicum saeculi XVI. pertinen-tium. fol. pagg. 606. — Intre altele cuprende: — Nr. 5. Mandatum Vladislai R. Comitatui Marmarosiensi sonans, ut imminente bello propter mortem Vajvodae Moldavi ae gentes belligera-turas paratas habeat, quarum Capltaneus futurus Emericus de Pereny Palatinus. — Nr, 92, Literae de 5 Aug. 1564, quibus Locumtenentia regia deuuo D. Nicolao 01 ah o confcrtur. Etc. Codex diplomaticus Istvânfianus rerum hun-garicarum saee. XVI, uotationibus marginalibus, propria mânu Nicolai Istvănfi, interspersus. fol. pagg. 430. Intre altele cuprende: — Nr. 30. Diploma de an. 1353 Ladislai posthumi. super dignitate Comitis Bistricensis Jo-anni de Hunyad coliata. — Nr. 31. Consensus Regnicolarum ad prae-missa, de eodem anno. — Nr. 32. Literae Joânnis de Hunyad ad Valentinum de Zekel de an. 1445, quod pro transmisso equo 24 florenos auri solvere velit. — Nr. 57. Responsum Majladidea. 1529 ad M o 1 d a v u m, qui Ferdinandum Regem ad dia-bolum fugisse scribît. Etc. Codex Szechenyianus, continens diplomata varii argumeuti a S. Stephano usque M. Theresiam. 4. Torni XIV. Tom. I. pagg. 475 — Nr. 39. Confirmatio-nales Sonorii III, de an. 1223, pro domo S. Mariae Teutonicorum Hierosolym. super terra B u r s z a. Tom. II. pagg. 447. — Nr. 25. Donație Be-lae IV. de 3 Jun. 1247, pro Reimbaldo domorum Hospitalis Hierosolymitani magno Praeceptore super tota terra Zewrino. Tom. V. pagg. 585. — Nr. 126. Bulla Urbani V. P. R. de 24 Jul. 1370, ad praesules Pra-genses, Wratislavien. et Cracovien. ratione sup-primendi in Mol da via Schismatis etc. — Nr. 162. Mandatum Ludovici R, de an. 1382, quo mercatores extranei prohibentur merces Cibinium deportatas, ad partea Transalpinas vehere sub poena confiscationis. Tom. VI. pagg. 584. — Nr. 81. Literae Si-gismundi d. 1. Julii 1425, ad nohiies Transilva-niae, quibus significat, exactionem deeimae Va Iacii or um episcopalium propter banderium dilatam este ad tempus, quo ipse Rex eo venturus est. — Nr. 104. Literae Lorandi Lepes de Va-raskezy Vice-Vajvodae Transilvani de an. 1437, de unione Nobiliara, Saxonum, et Siculorum, in Kap olna inita. Tom. VII. pagg. 310. — Nr. 25. Literae d. an. 1444, quibus Joannes de Hunyad Pancra-tium de Sz. Miklos Capitaneum de Szakoltza in fratrem adoptat. Tom. IX. pagg. 514. — Nr. 3. Nomina il-lorum, qui post mortem Mathiae R. cum Duce Joane Cor vi no 15 Aug. 1490 confoederatio-nem iniverunt. Tom. XI. pagg. 746. — Nr. 22. Testimoniales Capituli Castriferrei d. a. 1576. pro parte Biasii Ivo de Kazahâza fisei regii super evocatione An-nae Zluny, relictae Nicolai Olăh, etc. — Nr. 50. Literae credentionales Hannibalis de Capua Nuncii apostolici in Polonia d. 27 Apr. 1589, pro patribus Soc. Jesu ad Moldaviae Principem pro restituenda religione catholica missis. — Nr. 69. Mandatum Michaelis Vala-chiae Transalpinae Vajvodae C. R. M. Consil. per Transilv. Locumten. et Generalis Capitanei d. 19 Decemb. 1599, quo jubetur Franciscus Banfy de Bonchida dimittere ex Mako concionatorem haereticum, ct admittere sacerdotem de Soc. Jesu. Etc. Conspectus systematis negotii Regulatîo-nis studiorum, seu Index generalis capitum. fol. pagg. — Caput 3. De Scholis et Studiis Graeci ritus unitorum. Corpus diplomaticum Sigismundeum, com-plectens privilegia, donatioues, fassiones, collatio-nes, variiquc argumeriti literas Sigismundi Imper. et R. Hung. fol. pagg- 494. Intre altele cuprende: — Nr. 7. Donationales d. a. 1387, pro Iwan Olacho possessionum Szdn, et also Vapsa iu Marmatia. 88 * - 700 — Nr. 76. Transumtnm de a. 1409, dona-tionis a Lndov. R. super sylva et villa Ol acho-rnm Filek Civitati Kolosvăr concessae. — Nr, 130. Mandatum de a. 1424, quo liberam Colonorum migrationem impedire volentes puniri praecipiuntur. •— Nr. 138. Tractatus de 1426 defensionalis inter Sigismundam Imp. et Daan partium transalpina rum Vaivodam. — Nr. 155. Delegatorinm de an. 1434, in causa actuum potentiariorum per Saxones Transil. in praediis Chege, Fata (sic) etc. patratorum. Et cet. Cserey Mich. Historia Transilvaniae ab a. 1661 etc. 4. torni duo. Tom. I. pagg. 1083. Tom II. 1971. Unguresce. Ejusdem Genuina status Transilvaniei effi-gies ab a. 1661 etc. fol. pagg. 408. Unguresce. (Va urma.) Documente pentru biografi'a lui S. Klain. (Continuare dein nr. precedente.) d) Epistol'a lui Klain catra episcopulu Bobu intru tote dupa originale: Illustrissime, ac Rme Dne Pracsul Dne Domine Patrone gratiosissime! Mam '1>OCT psraT de Mipîkt Ta, CT> re muocTiBeniî, na dsn% Ksm ca» T,KST auiezT,m;hnTSJis KS EiE.iii.ie, ct mi ct> dea akîsm miKap jksmetaie dinrpifince.ie, kt, de Banii, Kape mai CANT, «fiind KT> CT, 7Ăie, KT, ns csnr, niiî es na ci.iecK, 'ii nenTps ocreneajia ne am «HIKST mi jţ. iipcfaijiî, mi jjuiTpa.iTt'je nxn lie cas TÎnipir, ns «fip «le rpea dspepo n inimii me-as KtS'iaT c^ asz, kt, neksm toate, mi niwi sita nin Jia Bop'b nsmice Ba da, mind ansm de oeiue ct, b«nd, uii ct> da», iap mie niiî din ne npe dpenTare mici KSBine ns mi CT, dt . Anoî mam 'POCT psraT Ka ct mici dea iui o mopa.timîs, kapoa adem>pat as zic n. lepman, kt, mio ba da, dapi csnr KOiiditiie,, quae supponit me fidei dignitatem, et conse-quenter Konestatem non habere, Kondiii'iia as <§OCT, i;a aiea i;apre din nuca mea aap7> ct. ns iacx cas CT, o das sndeBa CT, ce Ti'nipcacKT.. Jhpiia ta Bine uţiî, KT, es nsteam CT, o das aipea, «ti iui dsm> >ie o am dar, maî ESKspoc atn 4>OCT CI o ks de anojio, ini CT, o das anii, uii dsni ne odart oam csnsc diînnozinieî Mtpieî Ta.ie, ksm amls nstea (manente mea honestate) ct, rsndecK, dap CT, O das aipea cT,ce TinT>peacKT,, aiectfi ptcnsncspi ie mi cas dat mie ide i;ape, iiemi «ine a miriTe ^icemn, am nenTps sn nenoT aj mi'es, nape.te iacTe aipin-Teuje arm epra, kistand -ia ami,pa.ta inimii mcjie, nempsirt •Poapre rpes meas KT>ZST aqecTe pTicusnespî, coKOrind KAT zioa mi noaivrea ^mî est Hansa, mi .iskps neirrps ^oabcsj de OBine .]IKT> mi nenrps a.T rinorpa KSB'iinua deTopniyii me.ie cmepenii amîs •fi Benir .ia lVh>piia t» nenTps aiecT isi;ps, dap Ka CT> n, TO jprpeouz npe Mbpiia ra ns mai ITISITC, Kape din isda a»-Kps.isî ini din amxpa.ta inimii ap nspqede, am COKOTJT maî Bine a TpimiTe aqoacTT, cmepiTT, a mea CKpicoape, din Ka-pca Mipi'ia Ta nipimeiije Bei Ksnoaiije TOT jiSKpsj. Dpe .i/snn, Kape iapi, mi iapx psr/îindsim, de epT^'isnT pT,m*îs cipsivRiid E.iarocjOBiroape.ie niAnî. Ansi 1796 Iansapie 12. An Mipiel Taiie KS Tors.! cmepiT cisri, Camsi.i K.ta in tn. n. (Va urma.) Vechi'a Metropolia de N. Pope'a. (Eecensiune — critica.) Candu am luatu pen'a in mana, câ se aratu publicului acestu productu recente alu literaturei nostre pre-terenulu istoriei baserecesci, am doritu a impleni una detorentia literaria, puru literaria. For'a mai intende vorbe despre valorea sî momen-tulu criticei preste totu, sî mai pucinu despre ale acestei-a in particularii!, incepu recensiunea, in care apoi la tem-pulu sî loculu seu voliu intiese sî adauge observările mele. Titlulu opului este: Vechi'a Metropolia ortodosa romana a Transilvaniei, suprimerea sî restaurarea ei, de Nicolau Pope'a, proto-sincelu arcliid., asesoriu cons., profesoriu de teolog, membru fund. alu Asociat, transilv. pentru literat, rom. etc Sabiniu, cu tipariulu tipografiei lui S. Filtsch (W. Krafft), 1870. E tiparitu in 8 mare, numera pagine XIV. sî 352. Materi'a e impartîta in trei pârti indicate prein titlu. Partea antânia trateza despre vechi'a metropolia ort. rom. a Transilvaniei in 6 capete, demustrandu 1. esistenti'a, II. originea, III. pusetiunea sî jUredictiunea-vechiei metropolie a Transilvaniei, — apoi in c. IV. se trateza de metropolitii, ce au siediutu intru acestu scaunu, — 701 — in c. V. de apostasi'a metropolitului Atanasiu, er' in c. VI. unirea sî cosecentiele ei. In partea a dou'a, ce porta titlulu despre supri-merea vechiei metr. a Transilvaniei, in c. VIL se arata starea baserecei ort. dein Ardealu dupa unire, apoi in c. VIII. primele încercări, sî in c. IX. primele radie de sperantia pentru restaurarea vechiei metrop. a Transilvaniei, sî in strinsa legătura cu aceste c. X. lucrările deputatiunei dein 1862, sî in c. XI. ultimii pasi pentru restaurarea vechiei metropolie a Transilvaniei. Partea a trei'a despre restaurarea vechiei metropolie a Transilvaniei, in c. XII. arata resoloirea vechiei metro-polie prein imperatulu, in c. XIII. congresulu serbescu dein 1865 sî romanii, in c. XIV. despărţirea faptica a romaniloru de catră şerbi, in c. XV. Inarticularea restauratei metropolie rom. a Transilvaniei, si in c. XVI. primidu congresu natiunale baserecescu alu restauratei metropolie a Transilvaniei. Acest'a este tabl'a de materie a opului, cu care d. Pope'a inavutî literatur'a romana. Se intrâmu acumu intru una cercetare mai detaliata a dinsului. Intru facerea unei istorie doue lucrări de căpetenia suntu: culegerea documenteloruistorice de tota plas'a, sî prelucrarea loru, — seau adunarea materialelui, sî intramarea dinsului intru unu edificiu. Cea de antâniu dein lucrările aceste, candu a sucesu, documenteza deligenti'a sî staruinti'a autoriului, er' a dou'a adevereza agerimea, judecat'a sî talentulu de istoricu alu dinsului. Pentru adunarea materialelui, autoriulu a folosita pentru evenementele dein a-antea anului 1848 pre: Petru Maioru, istoria baserecei romaniloru. Georgiu Sîncai, Chronica romaniloru.- T. Cipariu, Acte sî fragmente. A. Tr. Laurianu, (cu destingere:) documentele istor. Andreiu b. Siagun'a, istori'a baserecesca. Ales. Geanoglu Lesviodacsu, ist. baserecesca. Fotino, istoria Daciei. G. Baritin, Transilvani a 1869. Speranti'a dein Aradu 1869. A fora de aceşti-a intr'.unu locu doua pre: Fr. Griselini, istoria banatului Temesianu. J. Tröster, despre Dada vechia sî noua. Amadee Thierry (dupa traductiunea germana a dnului Ed. Burckhardt, Lipsi a 1865). Era pentru evenimentele dupa 1848 funtile-i suntu brosiurele, diuaria-le, cercularia - le sî alte scripte oca-siunali dein tempulu acest'a. In cele de antâniu nu aflâmu documente a fora de cele cunoscute. Sî autoriulu vechiei Metropolie fece publicului nostru unu servitiu prea bunu culegundu sî asiediandu la unu locu aceste lucrure imprasciate prein cârti in parte prea rari sî pentru aceea inacesibili. Inse ar' fi fosta- cu totulu de doritu, câ autoriulu se fia numitu deplenu titlulu opureloru, dein cari scote documentele sale, sî se fia indicata pre totu loculu sî paginele, de pre cari citeza; câ asia ce-ne ar' ave volia sî cui i - ar' dâ man'a impregiurârile, se pota urmări citatele intru funtânele originarie sî a se convinge despre autentî'a loru. Acest'a erâ de doritu, pentru câ lectorii mai scrupu-losi forte a dese ori se temu de scapetâri omenesci sî se semtiescu indemnati a merge pre firulu indicata pana la ins'a funtâna. A doua erâ de doritu, ma potere-amu dîce nece-sariu, câ intru unu opu istoricu de destinatiunea vechiei Metropolie documentele se se reproducă, tote dela celu de antâniu pana la celu dein urma, in limb'a originale, la care — deca autoriulu cugeta de lipsa pentru publi-culu seu, — se poteau adauge traduceri fideli. Reproducerea documenteloru in limb'a originariu-lui e cu totulu necesaria sî pentru câ ori-ce-ne se se pota convinge de fidelitatea traductiunei, — care lucru de multe ori apesa forte multu, —- sî pentru câ intru unele casure se se pota judeca despre autentî',» documentului chiaru, câ documente apocrife inca suntu destule. Me miru forte, cumu au scapatu aceste dein vederea Autoriului vechiei Metropolie, sî de ce dinsulu citandu asia de multe ori pre P. Maioru nu i - a urmata in respectulu acest'a. Câ P. Maioru pune documentele in limb'a originaria sî raru numai in versiune. Nece Sîncai nu a lucratu almentrea, numai câta elu documentele le-a scrisu separata sî versiunea era separata. Documentele suntu una avere sânta, carea'istori-culu nu-i liertatu se o atingă. De aci ce valore pota ave pentru unu istoricu sensu stricto colectiunile, m cari documentele suntu traduse sî sî alterate? Ce potemu dîce, candu ni se infacisieza unu documenta romanu de pre la 1700 seau mai vechiu, sî apoi intr'insulu ocuru cuvente câ „Alb'a Julia", „Transilvania" s. a. asemeni? Potemu dîce, câ e intru tote autenticu? Au se dâ vre-unu documentu romanescu deintru acele tempure, aii cărui urdîtori intru adeveru se fia usatu cuvente ca şî acele? Inse alterările de genulu acest'a nu ifltru 'atât'a suntu a se ascrie dlui Pope'a, in câta dlui Laurianu, dein care a împrumutata, sî la care apriatu se provoca d. Pope'a. ' Cu respecta la adunarea materialelui descepta mirare impregurarea neesplicavera, cumu câ autoriulu vechiei Metropolie a urmărita cu multa atenţiune scrierile monachiloru dein Blasiu, ale dlui Laurianu, b. Siagun'a, Actele sî Fragmentele dlui Cipariu, cumu sî opiirele altoru autori despre materi'a aceea; era unu productu recente alu literaturei nostre, unde poteâ capetâ unele date pretiose despre vechi'a Metropolia romana, l'a trecuta cu vederea, câ sî candu nece ar' fi esistente. Se potè, cà unu istoricu romanu se nu sentia tre-buinti'a de a resfoliâ Archivulu dlui Cipariu, carele cuprende una suma de date istorice, in parte pana aci netiparite ? Se potè, câ autoriulu vechiei Metropolie se nu fia vediutu seau macaru audìtu de publicatiunea acest'a, ce se contiua acumu in anulu alu 4-a? Se potè, câ dinsulu se nu-si fia potutu procura unu opu, ce-i apare a casa, in Sabiniu? Cumu se ne potemu dara esplica ignorarea totale a documenteloru relative dein Archivu? Aceea nu potemu dice, cumu cà opulu dlui P. s'a terminati! in a - ante de aparitiunea Archivului si acumu s'a facutu numai tipărirea: cà sì in partea acest'a a vecinei Metropolie vedemu citate dein publicatiuni facute in tomn'a a. 1869. Asia la p. 86 se citeza Speranti'a dein Aradu, sì la p. 123 Transilvania, ambe in partile loru esìte in tomn'a trecuta. Ce scadere este acest'a pentru vechi'a Metropoli'a, se va vede in decursulu acestei recensiuni. Materialele adunata mai are sì insusìrea de a fi reprodusu, pre cumu se afla in cartea, ce autoriului i-a fostu mai in demâna. Voliu aduce unele esemplo. In vechi'a Metropolia p. 22 se reproduce in versiune romana decretulu regelui Mati'a cu d. Bud'a 1479. Câ funtana se citeza P. Maioru, bar. Siaguna, documentele istorice de Laurianu, — tote fora indicarea paginei. E bene ! cui place a sci paginele, caute sì le va afla. Cà decretulu amentitu intru adeveru se afla in tote trei opurele acele, sì anumitu la P. Maioru pag. 142, in ist or. bas. de b. Si agun'a Tom. IL, pag. 85, er' in documente istorice la pag. 51. Inse e mare diferenti'a intre decretulu acel'a pre cumu se afla in Maioru latinesce, sì intre versiunea romana dein celi alalti doi autori citati de d. Pope'a, — una diferenţia esenţiale, ce unu istoricu nu este lie'rtatu se o treca cu vederea. Eca in ce sta diferenti'a acest'a. Decretulu regescu la d. Laurianu sì b. Siagun'a in data la inceputu are : Noi atjpt asm. smiaiia psriiisne a Kpediniocsasi nocrps nipime Ioanninie M iTponojihsJi din A a e 'a I s ji i a . . . Acelaşi decreta sì locu reprodusu de Maioru lati-nesce asia suna: Nos tum ad liumillime supplì cationi s instantiam fideìis nostri Reverendi Joanychik Metropolitani Nan dor albensis . . . Ce • ne nu vede diferenti'a esenţiale intre aceste doua testare? Colo ioanniki'e mitpono.iir8ji din A.IE'H Isaia, ici Joanychik Metropolitani Nandor albensis, carea este Belgrad ulu celu dein Serbi'a. Si unele lucrure câ sî aceste nu opacescu pre autoriulu vechiei Metropolie unu singuru momentu; deia * contra infacisieza lucrulu câ sî cumu acea chartia regeacav in toti-trei autorii citaţi ar' fi intru tote identica! • ;'• Totu asia face dinsulu sî in alte locure. Asia la- p. 24 in charti'a Patriarchului Constantinopolitanu, An*' toniu, care chartia in editiuni porta anulu dela facere 6899 (~ 1391), se cetescu aceste apertinentie ale muna-stirei S. Archangelu Michaliu in Maramuresiu: Sitajulu, Megesiai'a, Ugocea, Bersiav'a, Ciuciulu, Balvanulu, Almagiulu, câ funtâne se citeza totu aceli trei autori numiţi mai susu. In fapta inse autoriulu vechiei Metropolie reproduce testulu chartiei patriarchali dupa ist. bas. de b. Siagun'a p. 91, fora de a cugeta, ore intru cele alalte doue fun-tâne, cumu se cetesce. Laurianu in doc. ist. p. 56 are: Cijiauis,!, Meremaia, Snroqia, Eepcasa, Hi'iisji, Eaa-bans.i, A.imaziiiisji. Petru Maioru la p. 145 asia cetesce loculu acest'a: Zilagysâg, Megyesalya, Ugocsa, Berzava, Chicho, Bolvanus Almazigy . . . Totu acestu locu se afla sî la de Batthyân leges ecclesiasticae R. Hung Albae Caro-linae 1785 T. I. p. 217, cu ore-cari varianti sî aei, dar' cu una variante prea momentosa in testulu decretului regescu, intru care e cuprensa intrega cartea acest'a a Patriarchului Antoniu. Câ pre candu P. Maioru sî pre urm'a dinsului bar. Siagun'a, Laurianu st autoriulu vechiei Metropolie, cetescu intru acestu decretu , alu lui Vladislau, cumu câ: Ilariu Priorulu sî următorii dinsului se de episcopidui, dein Muncaciu cuvenita reve-rintia, era Archiepiscopului dein Transilvania celui de acumu sî celoru venitori . . . cuvenita ascultare, -— de Batthyân in locu de „Transilvania" cetesce: Transalpina. Dar' me reintorcu la vechi'a Metropolia sî observuy cumu câ autoriulu trebueâ se cerna sî judece bene documentele sale dupa tote trei funtânele, la cari sey provoca; se spună, care lectiune e mai buna seau celu-pucinu se presenteze pre tote. Fiendu câ dinsulu nu fece nece una nece alt'a, o prea indereptatîta supunerea, cumu câ in fapta s'a folosita de funtân'a, ce-i erâ mai in demana: „istori'a bese-recei ortodocse resaritene universali, de A. baronu de Siaguna Tom. L, II,- Sabiiu 1860", — era pre alalti doi i-a citata numai spre arătare. Deintru aceste se pote judeca, cu ce acuratetia a fostu autoriulu vechiei Metropolie intru culegerea mate-rialelui sî reproducerea lui. <' Se trecemu acumu la cele, ce se tienu de a dou* lucrare a istoricului sî se le vedemu in vechi'a Metr&'. polia. J. M. M o 1 d o v a n u. (Va urmâ.) — 703 — (XVI.) Corespondentie vechie si noue. IX. Fagarasiu, a9/J3. 1869. Rrxie. Ve tramitu in origine bull'a papale, seau cumu se o numescu : mi - se pare cu respectu la renunci-area Episcopului Klein. Eu nu o potui decifra asia câ se o potiu intielege, pentru cà-mi lipsi tempulu fi-sicu, parte cà numi suntu bene cunoscute caractere-le *), cu care e scrisa ; speru inse, cà R. D. Vostra, câ unulu ce v'ati ocupatu forte multu cu anticitatile, o veti potè citi, cumu se cuvene, si deca ea, cumu presupunu eu, se referesce la ilustrarea istoriei nostre baserecesci dein tempure-le lui Klein, veti ave bunetate ai dâ locu in colonele Archivului. Pre lenga acesta ve mai tramitu si o recomenda-toria data de acel'asi episcopu consangenului seu No ah reintorcunduse in Transilvani'a patri'a sa. Relativu la acestu dein urma, nu potiu a nu ve marturi, cà m'a su-prensu stilulu lalinu clasicu, caracteristicu epocei lui Klein **), modulu seau mai bene daten'a de a se scrie chiaru si pasualile pre pergamenu, si in urma numi po-tui nece de câtu esplica, cumu a potutu, sesi intretienia acestu mare barbatu unu secretariu intru unu tempu, candu elu, ajunsu la estrem'a miseria, se vediù nevolîtu asi opemnorâ crucea pectorale. Bull'a o aflai in Vadu, la unu consangenu alu protopopului Klein, cu ocâsiunea escursiunei pentru formarea senateloru scolastice parochiali, si mi-o dete pre lenga reversulu de a i-o restitui la tempulu seu. Mai am la mâna si unu manuscriptu originale de alu episcopului Klein. Titlulu acestuiâ-lu comunicasemu D. prof. Moldovanu; inse fiendu cà — intru unu arti-clu dein Gazet'a Trniei se piange, cà nu capeta tote epistolele, câte ise tramitu prein posta ***), am aflatu cu cale de a o decopiâ si pentru R. D. Vostra. „Libellus definitionum, per me Joan. Innocentium L. B. Klein Eppum. olim Fogarasiensem in Trnia. pro tempore Romae anno 1762 commorantem, collectarum, et secundum alphabetum ordinatarum, ex sex tomulis philosophiae veteris et novae ad usum scholae accomo-datae in Regia Burgundia olim perfectae a Joh. Bapt. Duhamel, et Venetiis 1704 impressae. Item ex Sy-nopsi summulistica auctore A. R. P. Fr. J. B. Nac- queto Hiberno Tiderdensi ord. Praedicatorum professore Romae impressa 1659." Acestu manuscriptu e in 4-o mare legatu in piele cu 197 pagine. Etc. J. Antonelli m. p. Vicariu for. *) Bullele papali si acumu se scriu pre pergamenu eu caractere asia numite Gotice, a nevolia de decifratu, s' cu multe abreviatiuni. **) Pre atunci literaţii romani scieau mai bene scrie latinesce de câtu romanesce. ***) I-a venitu la mâna, celu pucinu acest'a un'a. î\ota. Pentru cele comunicate esprimendune cea mai via multiamita Rm. lui dn. Vicariu, facemu cuno-scutu, cà Bull'a comunicata se va publica impreuna cu diplom'a baronale si alte acte pentru biografica marelui Episcopu. Aici inse adaugemu Pasaportulu de mai susu fiendu si forte scurtu. Joannes I n no cen ţi u s L i b er B ar o Klein Episcopus olim Fogarasi ensi s S. C. R. que M. Consiliarius etc. Cum dilectus in Christo filius Alexander Noval i familiaris noster ad patrios lares revideu-dos, aliaque sua honesta negotia peragenda in Transylvaniam redire cupiat, et ea propter no-strani liceiitiam requisiuerit; Nos autem grati animi nostri signa indubia ostendere volentes omnibus nbique ad quos peruenire contigerit per praesen-tes testamur, ac notum facimus, ipsum apud Nos complures per annos ingenuae fidelitatis, bonorum morum, christianarumque virtutum specimen sem-per dedisse: Quare omnibus Illmis, ac Rmis Ar-chiepiscopis, Episcopis, Abbatibus, Vicarijs, cae-terisq; Ecclesiae Ministris, nec non Excmis DD. Griibernatoribus, Rectoribns, Officialibus tàm poli-ticis quàm militaribus, ad quos in suo siue itinere, siue permanentia declinabit, quantum in domino pos-sumus pro commendato habemus ; Rogantes eos, ut eius personam gratijs, et fauoribus prosequantur, ac in omnibus tueantur incolumem. In quorum fi-dem has praesentes nostras literas subscripsimus, nostroque solito sigillo muniri mandauimus. Da-tum Romae ex Aedibus nostris die 24-a Maji Anno MDCCLII. (Sigilu nu are.) Joseph Mar uz zi Sec-rius. Indorsati!. S'a aflatu in archivulu judecatorescu alu Districtului Fagarasiu. Fagurasiu in 12/12 1867. Bas. Alutanu m. p. ases. jud. NOTITIE DIVERSE. —• Dn. A. Papiu Ilarianu avu bunetate, intru una sensoria dein 8 Apr. a. c. a ne face cunoscutu, cà a aflatu in bibliotec'a Universitatei dein Bucuresci unu .adeveratu tesauru de manuscripte, cuprendiendu operele marelui filologu romanu si Consiliariu in Leopole Ioh. Budai alias Deleanu, in 14 dî patrusprediece volume, tote inedite, cea mai mare parte filologice si istorice, precumu Dictionuria, Gramatece etc, cari Dn. Papiu sia propusu a le studia, er' noue ne-le a descrişii pentru a le publica in Archivulu nostru, ceea ce noi o vomu face in Nr. XXXVI, ce urmeza, unde anume avemu se tractam u despre J. Budai si Sam. Crisianu intre Gramatistii si or t ograf i st i i romani. Domnului A. Papiu inso si acumu esprimemu cea mai via multie-mita pentru cele comunicate. — Pentru M u s e u 1 u gimnasiale s'au mai trainisu : Dela Rin. Const. Papfalvi Canonicii metropolitanii 1. Unu numu grecescu de argentu cu inscriptiunea: VAEZANAI' \KQ1, câ nou, de câtu taliatu in p r e g i u r u. 2. Cinci numi rom. de argentu, anume 1. dela Traianu : IMP. TRAIAXO AVG. (SER. DACIC — in dosu: COS. V. P —OPT1MO PRINCIPI; altulu dela: AVRELIUS CAESAR AVG. Pil E, in dosu: COS. II. TR. POT. VIL; alu 3 - le dela: ANTOXINUS AVG. PIVS P. P. TR. P. COS. III., in dosu: CLEMENTIA AVG.; alu 4-le dela acel'asi: AN-ToXlXYS AVG. — in dosu: TR. P. XX. IMP. IUL COS. III.; si alu 5-lea dela: DIVA AVG. FAVSTINA. 3. Patru numi de argentu mai noi, si anume: 1 polonii de sul> Sigismundu III., 2 de sub Leopoldu, si 1 bavaresu. 4. Patru stufo de auru. Dela dn. J. VI a du teologii in Blasiu 2 numi de argentu (1 de sub Sigism. II., altulu dela Leopoldu), si 1 bariu rusescu. Dela Bas. Via sa studente iu Blasiu: 1 numu de de arame: AVRELIVS CAESAR AVG. PIL F., in dosu: COS. II., si preste midilocu: S. C. afiatu in teri-toriulu Craciunenului leuga Blasiu. Pentru cari donaria se aduce via multiemita. — Gramatec'a nostra, in Blasiu se afla de vendiare in comisiune la Dn. Prof. J. Moldo van u, brosiurata cu 1 fi. 50 cr. v. a. — er' in Bucuresci la Onor. So- cietatea Academica Romana, brosiurata cu 5 lei noi, pre velinu cu 6 lei noi. — Eratu: in Nr. trecuta XXXIV., p. 671, col. 2, lin. 7 de dein diosu scrie: FpamaTiirh in locu de rpmxiKt. Catrâ mul tu stimaţii noştri lectori. Ne a venitu si in anii trecuţi, si in a. c., dein partea mai multoru amici ai foliei nostre, una grea, imputare: pentru ce noi nu urmâmu esemplulu altoru folie periodice, nu tiparimu folie volanţi extra, cu in-vitaiiuni si liste de prenumeratiune seau abonamente, nece nu insertârau prein diuaria totu asemeni invita-tiuni, ci, cumu amu facutu si pentru a. c, am anunciatu simplu aparitiunea foliei nostre, si ne amu espusu pier-derei unui mare numeru de abonaţi etc. Knitoriulu acestei folie, — dîcu intru adensu editor iu, nu redactoriu, pentru ca asta folia, pote singura in lume, nu are redactiune, — editoriulu, dîcu, sciea si scie prea bene, câ gustulu publicului roraanescu e cu multu mai ocupatu cu iipsele si neajunsa - le pre- scrtelm, de câtu cu ale trecutului, si cu cercetări seriose inse cumu uritiose, — si asia recunosce, câ sin alesu una tema, seau curau se dîce, una provinţia ingrat:;, si unu obieetu seau doua, pre cari toti le re- cunoscu a fi de mare importautia, dar' cari nu intereseza pre nenienea, seau numai pre prea pucini. Amu pote dîce sî, câ una parte dein publiculu nostru, de almentrea inca forte micii, semena multu cu diletantismulu cetatiloru mari, care se multiumesce cu espusetiunile dela magazine si boite, le admira si le gusteza, inse fora altu sacrificiu, decâtu alu timpului, ce le a costatu contemplatiunea. De aceea si noi, cunoscundnne pusetiunea pre-caria, in care de buna volia ne amu pusu cu intrepren-derea nostra, nu amu facutu intru intercsulu foliei nostre, decâtu numai ce nu poteamu incongiurâ per ab-solutum; amu inscientiatu, câ incepemu si continuâmu pana unde ne voru ajunge poterile, fora de a mai bate dob'a de alungulu tiere-loru, si a ne mai espune si altoru spese estraordinarie cu folie volanţi, liste do suscrip-tinni, insertiuni prein tote diuaria-le, sciendu câ resul-tatulu va fi totu acel'a. Ci ne amu lasatu in grigea lui Ddieu, voli'a publicului, si bracia-le sortei, ce va dâ s an tu lu. Una data ne amu vaieratu, si ne a parutu forte reu, si nu amu vrutu se ne vaierâmu si a dou'a or'a, — bene sciendu, câ lamentatiunile redactoriloru suntu câ si ale orbiloru si chilaviloru de pre drumure etc. Celu cu anema induratoria, le arunca banutiulu si fora lamen-tatiune, numai dein şingurulu impulsu alu nobilei loru aneme; er' celi cu anem'a indurata (sensu moderau) nu numai nu se misica de vaierature si lamente, ci fugu astupandusi urechie-le, se nu audia. Eta caus'a, pentru care ne amu abstienutu de asemeni apucature inutili, si ne vomu abstiene si in veni-toriu, pana candu ne va fi cu potentia a continua cu dauna seau fora dauna materiale. Atât'a inse rogâmu pre bunii noştri abonaţi, câ sesi iinplenesca la tempulu seu oblegatiunea, ce au luatu asuprasi abonanduse, si a nu amenâ dein lune in lune, dein semestru in semestru, inca si dein anu in anu, cu ce suntu detori, bene considerandu, câ deca domniei loru le vene cu greutate a spesâ abonamcntulu de 3 fi. cu câtu mai multa greutate vomu fi avendu noi, a suporta nu numai deficitulu dein totu anulu, ci chiaru si abonamentele neonorate. DD. Abonaţi sî Colectanti, cari suntu in restantia pre a. c., si unii inca si pre a, trecutu, suntu prein acest'a avisati, câ numerulu urmatoriu, si asia mai departe, se va tramite, numai la celi ce siau implenitu detorentia pre totu tempul u trecutu. — Abonamentulu pre unu anu intregu, este pentru provincie - le austriace 3 floreni val. austr. traînrW franco; er' pentru in afora 1 imperatescu seu 11 lel noi si 50 bani romani . — Editiunea nu respunde, decâtu pentru csempla^ ria-le adreseloru dein locure-le, unde se afla postia, 81 reclamatorii bene voliesca a se tiene de regulamentul»* mai nou alu ministeriului de agricultura etc. dein 1* dec. 1869 nr. 23846. Xi\ XXXVI, va apare in 5. .Inii» st. v. a. e. 1810- Editoriu: T. CU'AEIU. Imprimeri'a SAM. FILTSC1I ( H". Krafft) in Sabiniu.