ARCHIVO pentru filologia "si istoria. ÑrTxXYII. ~ 10. Augustu. ~ 1869. (XLI.) Comisiunea flilologiea dein 1860. III. Intre actele Cc-misiunei acesteia se aflau fora indoiela mai multe documente de. mare importan-tia, cari meritau a fi publicate, inse cari noue ne lipsescu si de acea nu ne aflâmu, cumu amu fi doritu, in pusetiune de ale publica aici, cumu erau, de esemplu, scrisorile mai multoru Ordinariate epi-scopesi, cari fusese invitate asi comunecá cu Co-misiunea părerile si idee-le lorü. In defectulu acestor'a, pană candu dor' amu poté veni la acisitiunea loru, fia-ne de o-camu data per-misu, a adauge la cele de pana aci, insusi P r o -toc o lu lu sumariu alu siedentieloru acelei Comi-siuni, dupa cumu si noi insine-lu avemu in origine, si mai antaniu se publicase in Actele Aso-ciatiunei romane trne, voi. II. pag. 178—196. L' adaugemu inse si pentru marea, lui însemnătate, cá actulu principale alu acelei Comisiuni, de si e forte pre scurtu, si primulu documentu pu-blicu alu unei conferentie literarie in Tni'a, pre-cumu si pentru nesulu cu cele premisa in numerii precedenţi. Elú e mai intregu dein pen'a Secre-tariului primu alu Comisiunei, afora de una mica părticea, dictata de editoriulu acestei folîtie. PROTOCOLU dsin 2. Oct. 1860, luatu asupr'a pertractare! Co-misiunei conchiamate spre stabilirea unei ortografie cu litere latine, in urma Emisului înaltului Ministeriu de Cultu si Instrucţiune dein 20. Apr. 1860 Nr. 2559/174. De facja fiendu. Ca Comisariu guberniale Dn. c. r. Consiliariu scolastecu Dr. Paulu Va-siciu. Cá membri de Comisiune: T. Cipariu Canonicu. J. Popasu protopopu. Gr. Baritiu üteratu. G. Munte anu Directoría gimnasiale. Puscari u c. r. Pretoriu. A. Muresianu r. Translatoriu guberniale. J. Codru c. r. Adjuntu de Pretura. : Siedenti'a I. Adunanduse membrii Comisiunei pre la 10 ore, in sal'a destinata pentru tienerea siedentieloru, Dn. c. r. Comisariu de instrUct. publ. P. Vasiciu, se adresa catrâ D-ni'a loru cu una cuventare scurta, corespundietoria impregiurariloru, in care descoperi Comisiunei: Cumu cá, dupa ce In. c. r. Gu-berniu, atâtu dein puntulu de vedere alu tiparirei cartiloru scolastice romane cu litere latine, câtu si dein alu intruducerei limbei romanesci in dicaste-ria, vré cá se ise comunece de catrâ literaţii na-tiunei romane unu metodu de ortografia, :câtu se pote mai inlesniciosu si mai corespundietoriu geniului limbei; apoi poftesce pre Comisiune, cá aceeaşi se caute cu acesta ocasiune a iínpacá, pre câtu s'ar' poté, ori ce opiniuni desbinatorie in mo-dulu sciierei, sean adecă se lucre in tota poten-tios'a unanimitate, se adevereze in faci'a In. c. r. Guberniu si a' natinnei, si in a-antea toturoru ce-loru alalte popora colocuitoria, cumu câ Bmb'a romana si modulu ei de scriere, seau adecă ortografia cu litere latine, a si ajunsu la acelugradu de perfecţiune si maturitate, pentru cá se pota merge a laturea cu cele alalte limbe; câ si mai departe remane totu in grigea acestei Comisiuni, cá se resfire si , se resufle, ori ce opiniuni sinistre voru mai fi esistendu in respectulu limbei romane. Dupa acestea, totu Dn. Comisariu de instruct; publ. a bene volîtu a dá citire In. emisu alu Mi-, nisteriului c. r. de cultu si instr. cu datu de 20 apr. 1860 nr. 2559/174, pre alu căruia teméliu acesta Comisiune filologica fit conchiamata de ca-trâ In. c. r. Guberniu alu marelui principatu Tran-silvani'a. , Cu acésfa siedentiele se dechiara a fi deschise. îndată apoi Comisiunea pasî la constitutiunea sa. Presiedentele conducatoriu alu desbateriloru fu alesu in unanimitate domni'a sa dn. Canonica capitulariu si direct, gimnas. T. Cipariu. 56 522 — Secretari portatori de protocolu se aleserà DD. G. Baritiu dela Zernesci, si I. Puscariu pretoriu dela Venetì'a de diosu. Iu respectulu portărei protocolului se determina, cà in acel'asi insele desbateri, seau adeca asia numitulu procesu verbale, se nu intre, ci se se formuleze numai resultatele loru, si motivate dupa cuvenentia se se cuprenda intru insulu. Dupa constituirea Comisinnei, mai citinduse una data susu laudatulu emisu ministeriale, Co-misiunea luandu atâtu cuprensulu, câtu si spiri-tulu aceluiaşi in de aprope consideratiune, petrunsa totu una data de acea convicţiune a' sa, cumu cà a sositu de multu acelu tempii ferbente dori tu, in carele se fia liertatu si romanului a se consulta despre midilocele cultivarei limbei sale natiunali, a rogatu pre Du. Consiliariu de instr. pubi., cà d-ni'a sa, mai in a-ante de inchiarea lucrariloru acestei Comisiuni, se bene voliesca a incunoscentià pre Io. c. r. G-uberniu despre sincer'a si prea umi-lit'a multiamita, cu carea membrii acestei Comisi-uni se semtu indetorati atâtu catrà In. Ministeriu de inst. pubi, câtu si catrà In. Guberniu provinciale, pentru cà a bene volîtu a luă in consìdera-tìune si a impieni respectivele dorentie ale intre-gei inteligentie romanesci. Er' in câtu pentru midilocele, prein cari desu laudatulu crede, cà romanii-si voru potè ajunge scopulu loru, cu respectu la modulu scrierei, Co-misiunea-si pastreza, asi descoperi opiniunile sale câtu se potè mai respicatu si totu una data legale. Totu dein cuprensulu emisului ministeriale, precumu si dein modalitatea, cu carea membrii Co-misiunei fusera concliiamati, a urmaţii intre sene intrebatiunea : Deca acesta Comisiune este, seau nu e, competente a decide ceva in respectulu ortografiei limbei sale? Conclusiune: Comisiunea nu se semte competente a decide in modu oblegatoriu, seau cu respectu la defigerea definitiva a' unei ortografie cu litere, seau la a ori cari alte parti de gramatica a' ei, dein causa mai vertosu, cà membrii conchiamati suntu numai una fracţiune a' barbati-loru de litere ai natiunei nostre. Totu si membrii Comisiunei, unulu câte unulu, ca romani, si cà omeni de litere, pretendi! si pentru sene acelu dereptu, pre care-lu are totu romanulu si totu o-mulu, de a studia limb'a romana, precumu si de asi manifesta opiniunile sale in respectulu cultu-rei si inavutîrei aceleaşi, atâtu in faci'a natiunei, câtu si a guberniului, si ale substerne, candu acel'asi le cere dela densii. Mai departe, insasi natura lucrului spune destulu de lamuritu, cumu câ dein mesure-le luate de catrâ In. Ministeriu de cultu, spre a se introduce ortografi'a cu litere latine, inca nu se pote nece decumu presupune, câ si cumu acel'asi âr' ave de scopu, câ dupa ce va culege opiniunile mai multoru comisiuni filologice, apoi sesi aroge sieşi dereptulu, de a decretă si a impune romaniloru oresi care ortografia cu forti'a, ci Comisiunea in-tielege susu citatulu emisii ministeriale numai asia, câ dupa ce romanii dein mai multe parti si-desco-perisera de repetîte ori dorenti'a loru, de a se introduce la densii scrierea cu litere latine, apoi mini-steriulu, carele sciea prea bene, cumu câ pre la inceputulu traducerei buletinului imperatescu ia limb'a romana, adecă in a-ante cu 9 —10 ani, inca totu se mai păstrau literele asia numite cirilice, in aceste tempuri se induplicâ a dă romaniloru oca-siune, de a se consultă, atâtu asupr'a principiului de a se intruduce seau nu literele latine, câtu si asupr'a ortografiei, er' apoi a face se se publiee una asemene opiniune, ehiaru cumu se puolica si se recomenda, de esemplu, multe cârti scolastice de tote limbele, fora câ ueest'a se se faca in forma obligatoria. Prein urmare pana aici, dein cuprensulu acelui emisii nu pote culege nemica altu ceva, de câtu una generosa buua volientia a' gubernului Maiestatei Sale catrâ naţiunea romana supusa sceptrului seu. Deca totuşi in desbaterea cestiunei de facia Comisiunea mai afla ceva de doritu, apoi aceea este, câ dupa ce In. Ministeriu afla cu cule, pentru deslegarea aceleaşi cestiuni se concbiame in diverse parti ale monachiei comisiuni filologice, operatele acelora se se concreda cercetarei unei socie-tăţi literarie, care ar' fi a se formă in adensu pentru cultivarea limbei romane. Naţiunea nostra este un'a, limb'a ei inca este un'a si aceeaşi, de si na-ţiunea se afla in câte-va provincie tienutorie de un'a si aceeaşi corona a' Austriei. Mesur'a gU" bernamentale, prein carea, dupa cumu se aude, s'au decretaţii mai multe comisiuni, pentru stabi- jirea unei ortografie, er' preste acest'a s'au mai in-trebatu si respectivele ordinariate, îngreuna desle-garea problemei, er' nu o înainta. Cu acestea s'a inchiatu siedenti'a, pre la V/2 ore dupa amedia-di . Siedenti'a II. In 4. Oct. 1860, inceputa la 9Va ore dema-neti'a, de facia fiendu, câ membri ai Comisiunei, DDni. P. Vasiciu, T. Cipariu Canonicii, I. Popasu protopopii, G. Baritiu dein Zernesci, G. Munteanu Dir., A. Muresianu Transl., I. Codru c. r. adiunctu, J. Puscariu c. r. pretoriu, A. Vestemianu par. g. c. in Sabiniu. Citinduse protocolulu siedentiei I-e dein 2 Oct. a. c. intru totu cuprensulu seu, acel'asi fu si aprobatu. La ordinea dîlei a fostu: 1. Citirea, prein unulu dein Secretari, a' proiectului de ortografia romana cu litere latine, co-munecatu Comisiunei filologice de catrâ In. c. r. Guberniu, câ tramesu in diosu dela In. c. r. Ministerul de instr. publ. cu acea insarcinare, câ Co-misiunea filologica sesi faca reflesiunile sale la acel'asi, seau selu scaimbe dupa cerentia, la totu pasulu inse intru unu modu determinatu. Conclusiune: Citinduse acelu proiectu cu tota luarea amente si studianduse in adensu, Co-misiunea se vedîii îndemnata a dechiarâ cu votu unanimu, cumu cit acel'asi, de si destinatu a regulă ortografi'a romana cu litere latine, nece de-cumu nu pote corespunde scopului propusu, nece a îndestula intru nemica aşteptările literatiloru na-tiunei romane, er' ace'st'a dein urmatoria-îe teme-liuri, pentru câ — 1. Dîsulu proiectu nu respecta de locu progresele limbei, pre cari le a facutu acest'a de ani 300, de candu aceea se scrie si se citesce. 2. Acel'asi nesocotesce tote acele studia filologice seriosa, îndelunge, cari de ani 80 in coce, decandu limb'a romana se scrie si cu litere latine, s'au facutu asupr'a ortografiei aceleaşi de catrâ Wai mulţi bărbaţi romani, renumiţi nu numai in campulu literaturei natiunali, ci si preste totu in lumea erudita, cu' cele mai frumosa resultate. 3. Proiectulu propusu Comisiunei spre de-sbatere, este de uaa natura, câ, in locu de a ina- intâ, se arunce mai vertosu piedece in drumulu desvoltarei limbei romanesci. Er' acest'a cu atâtu mai vertosu, câ dupa acelu principiu fonetic'a lim-bei romane, cu tote finele modulatiuni si nuan-tie, ar' fi se se fipseze, si ori si cumu se se lege una data pentru totu de un'a intru unu modu, precumu naţiunea romana nu va volî nece odi-niora. 4. Desu numitulu proiectu de ortografia lo-vesce de adereptulu in principiulu etimologicu alu limbei, si se înfrunta cu geniulu ei in modulu celu mai batutoriu la ochi. Intru acea, Comisiunea, pentru câ se câ-ştige de in tempu, si se scurte dein reflesiunile sale, afla cu cale, a rogâ pre dn. Canonicu Cipariu, câ se bene voliesca a dâ citire acelora reflesiuni ale sale, pre cari apucase a le face de mai in a-ante la desu numitulu proiectu de ortografia, si ale comu-necâ membriloru. Citinduse acele reflesiuni erasi cu tota luarea a mente, celi alalti membri ai Comisiunei avură prea placut'a ocasiune de a se convinge, cumu câ dn. Canon. C. cu acelu operatu alu seu a usioratu prea niultu lucrările Comisiunei, si totu una data a concentratu la unu locu tote argumentele vorbitoria pentru neconditionat'a delaturare a' desu citatului proiectu de ortografia. Er' apoi afla de neaparatu, câ operatulu dnului Canon. C. se se alăture la protocolulu comisiunei spre înaintarea mai departe. Cu ace'st'a s'a inchiaiatu siedenti'a. Siedeti'a III. Dein 4. Oct. 1860. Inceputnlu la 11. ore de-maneti'a. De facia fiendu DD. Dr. P. Vasiciu, T. Cipariu canon., J. Popasu protopopu, G. Baritiu. G. Munteanu direct. A. Muresianu transl. guber. J. Negrutiu protop. A. Vestemianu parocu. J. Puscariu c. r. pretoriu. G. Codru c. r. adj. de pretura. La ordinea dîlei a fostu: Defigerea principiului, dupa care trebue se se reguleze ortografi'a lim-bei romane cu litere latine. Conclusu: Comisiunea privindu sî cerce-tandu acesta cestiune de una importantia suprema pentru viati'a si înaintarea limbei romane, dein acelu puntu de vedere, pre care-lu arata scienti'a, si cunoscundu, câ literaţii natiunei au sesi alega aici numai intre principiulu etimologicu si intre 56 * 524 - cela foneticii, — dens'a dein partea sa d e c li i a r a si recunosce principiulu etimologicii de singurii principiu a Iu unei ortografie si gramatice regulate; si acést'a dein ur-matoria-le temeliuri : Principiulu etimologicu este conservativii pentru ori ce limba, si cu atâtu mai vertosu pentru limb'a nostra romana. Ehi adecă este conser-vatoriulu formeloru celqru bune, regulatoriu de anomalia, aducutoriu la unitate a' diferentieloru fonetice. Cu unu cucentu, e unu principiu de per-fectiunarea limbei. Dein contra, principiulu foneticu, e unu principiu destructivu, cu carele, deca l'amu adoptă, ar' urmă, câ se se sanctiuneze tote anomalie-le limbei, si ne amu abate dela unitatea limbei, auto-risandu formele stricate si provincialismii. Mai departe, istori'a literaturei nostre natiu-nali este martura, cumu cà limb'a romana in cursu de ani 300, de si cu ajutoriulu litereloru Ciriliane, a inaintatu cultivanduse, mai preste totu dupa prin-cipiulu etimologicu, er' in câtu a suferitu piedece in acestu respectu, acelesi is'au aruncatu in drumu totu numai prein ortografi'a cu litere ciriliane. Er' dupa ce de ani 80 in coce mai multi barbati de litere au intreprensu a restaura literele latine in dereptulu Ioni, cu acelesi au adoptatu totu una data si principiulu etimologicu, in partea cea mai mare cu resultate forte imbucuratoria, ceea ce se pote cunosce, nu numai dein tractatulu ortograficu alu lui P. Maioru protopopu si reyisoriu de carti, publicatu in anulu 1819, dein dictionariulu de patru limbe elaboratu de mai multi barbati si tipă- riţii in Bud'a, in a. 1825, dein celu de trei limbe alu lui I. Bobu tiparitu in Clusiu, precumu si dein alte mai multe opuri romanesci publicate cu litere latine, mai vertosu in Blasiu, Brasiovu, Sabiniu, precumu si in principatele vecine, unde chiaru si Monitoriulu oficiale, câ organu alu guberniului cumu si mai multe carti scolastece, se publica totu cu litere latine, — ci si dein acea impregiu-rare, câ scrierea limbei romane cu litere latine s'a intrudusu in câte-va diecesi ale cieruri-loru roma-nesci incependu mai vertosu dela 1835, si se continua pana in dîlele nostre, ceea ce se potea tem-plâ totu cu asemene resultatu imbucuratoriu inca si in afacerile publice ale tierei, deca natiunei no-sre pana in a-ante cu ani 12, in tiere-le austriace is'ar' fi recunoscuţii viati'a politica. Cu tote acestea, Comisiunea considerandu im-pregiurarile. in cari astadi se alia limb'a romana, precumu parentii noştri au fostu aplecaţi a face oresi-cari concesiuni principiului foneticu, asia si dens'a se vede îndemnata a cede foneticei in caşuri mai grele; — er' ace'st'a numai pana candu cunoscenti'a gramaticei limbei romane, lucrate pre temeliuri solide, va castigâ prein ajutoriulu scole-loru una intendere mai mare in naţiunea romana; si pana candu una Societate literaria filologica romana, a cărei infientiare se doresce in generale, va elabora, si publica unu dictiunariu romanu eti-mologicu dupa cerentiele scientieloru filologice dein tempulu, in carele se va scrie acel'asi. Cu acestea s'a inchiaiatu siedenti'a la una ora dupa a miedia di. (va urmă.) . (; (XXXVIII.) Scrietori Vechi de Daci'a. II. S t r a b o. (continuare dein Nr. NXXV.) 7. Nuvì Sé XSPL 0pay.(3v éXé-'s^iv MU y.al à^auiov ÎWKY)U.OXVWV, YXay.TOcpóYwv àpiwv TS, S'.xa'.o-ârwv àvSpióxwv, po'jXó[J.evot a^y.f.'ia.'. TA TE ho i:[j,C'y> y.al Ta ùxb Iloîe'.Swvîo Xs^OévTa xal TA ùsb TOJTWV. xps-SPOV o' CTI TYJV âir'.^SÎPYJJ'.v UIRSVAVTÎAV TCÌ; TrpsTeOeTsi T.s.-0'XfJ-a.'.. wpsìiOsvto \xb/ v«p SiS ciori TUV xsppw rfo 'EXXaSoţ xXéiwv devota TOÎ; xpssPuTepctţ 7) TOI; vîWTepsi;, è'Ss'.;av SI TavavTÎa, y.al où (-/.aia) TA itóppw [AÓvov àXXà y.aì -« sv aÙT-r, TŢ( 'EXXàS'.. àXX' iac. à'sr(v TÌ aXXa JJ.1V ù-spy.sijOo), tà òì vCiv sv.z-&\j.vi. 2'/.'j6wv [J.èv y*P (y.rj) Er' acumu dîsemu despre Traci si „Misii aprope luptători, si bravi mulge-epe, mânca-lapte si neavuti, celi mai derepti omeni", voliendu a compara cele dîsa dela noi si cele dela Posidoniu, si cele dela aceştia, mai antaniu pentru câ au facutu una încercare camu con-tiraria celoru de mai susu. fiendu câ-si propusese a arata pentru ce celi mai betrani au avutu mai mare necunos-centia de cele departe de Greci'a de câtu celi mai teneri; inse au aratatu contrariulu, si nu numai pentru cele depărtate, ci si pentru cele dein insasi Greci'a ; inse cumu 525 — jju=[*vetc6at. xax' àpsiàv çaci, [J.ÏJSS xr]ç xspi xoùç Çévouç WJJ.OXYJXOÇ aùxûv, xaxaOuovxwv xat capxoipaYOuvxwv xat xoïç xpavi'otç èy.TCw-jj.ast /pojijisvuv" Si' oûç 'Àçsvo; OJVO[J.T0?*Y5UÇ àStou; xs, S'.y.atcxa-xouç àvôptoTïOu;, xoùç oùâajj.30 Y7!? oVraç. TOO; oùv 'À^svov ùvs-jjtaÇov, si [J.?] îjSswav xr)v àYptoxïjxa, [AÏ;5' aùxoùç xoùç [/aX'.ça tawÛTeu; ; 06x01 3' stal SrjTïau ol 2x66a'.. lïoxspov S' oùb" ÎTT- •5n)[AoXYot rjjav ol srxÉxstva xûv MUJWV xat Gpaxûv xat rsxwv, cùSè YaXawTO»oYot xat a(3iot ; àXXà xaî vuu statv 5jj.ai;oty.o'. xai vo[Aa8s; xaXoûptsvot, Çûvxeç àzb 8psjj.[j.âxwv xat Y^aXTÛ? y-ai xupoO xat [xâXiça ÎTTTOÔU, OïiffaupiajJiov S' oùx etSàxeç oùSè y-airr;-Xsi'av x:Xr;v si oépxov àvxt çopxou. ra5ç ouv ^vvést xoùç Zx66a; b wotT/Tïj;, tTnrrjuoXYoùt xat Ya^ay''co?5'Touî xtvàç TtpoçaYopsûwv ; 2xi Y«P s'' TOXS xouxouç tmrïjt'-oXYuùç sxaXoov, xat 'Hst'oBoç [j-apxuç èv TOtç û-' 'EpaxosOéVjuç 7;apaxs8sT!7tv erceaiv. AtÔtOTca; TE AIŢUC TE tSè 2x66aç ÏXÏXT][J.OXYO6Ç. xt oè Oau[/.açov, s! Stà xb TcXsovaÇstv itap' T^JAIV XYJV xsp! xà sup.-PôXata àStxtav Stxatoxaxouç strsv àv6po)xouç xoùç Yjxtça ÈV XO?Ç aujj.[3oXai'o'.ç xat xôj àpY'jpto'jj.â) Çûvxaç, àXXà xat xotvà XSXXYJJJ.SVO'JÇ icavxa TtXrjv Çîçouç xat •rcoxïjpiou, sv Ss xoïç Tcpwxov xàç Yuva^xaÇ ftXaxwvixoïç s^ovxaç xotvàç xat xsy.va ; xat Ata^ûXoç S' sptşatvst cuvYJYOpûv xw TOtrjx^ çyjaaç Tcspt xûv ZxuOûv. àXX' tiwaxrjç (Bpwxrjpsç suvo[j.ot Zx66at. aux?) S' rj ÙTCéXïjtptç xat v3v è'xt au[*|xsvsi Tcapà xolç "EXXvjatv. àrcXouçaxouç xs Y*P «ÙXOÙÇ vojj.tCojj.sv xat. yjxtça xaxsvxps/stç sùxsXsçspouç xè TOXÙ Y][J.ÛV xat aùxapxsçspo'jç xat'xot 8 YS y-a9' YJjj.àç |3i'oç stç îxavxaç o^eSov xt Staxsxaxe xrjv itpbç xb yS.çcv [j.sxai3sXY)v, xpuçrjv xat rfîovàq xaî xaxoxs)rvtaç xat TîXsovsSt'aç [aupfaç ^pbç xaûx' sîçaYuv. TTOXÙ OUV XYJ; xotaûxiqç xay.taç xat stç xouç xs |2ap(3apo'jç i[j.7t£TCX(i)xs xobç âXXôuç xat xoùç vo(j.ctSaç. xat Y^p 6aXàx-XÏ]Ç âtiajjtsvot X£L'P°,JÇ Y£ï°vacrt fyiçeûovxsç y.ai ^svoxxovouvxsţ, xat SKt7xXsxô[j.svot TOXXOTÇ jj.sxaXa[j.|3avouat xrjţ ixst'vuv îroXuxsXst'aç xat xaTcvjXet'aç. a Soxs'ï |j.sv stç r)|j.spixYjxà auvxstvstv, StaçOstpst Bs xà rfirt xat itstxiXfav àvxt xrjç â^Xoxïjxot xrjç apxt Xs/Ôstariç stçotyet. 8. Ot [j.svxot Tcpb Y)[J.ÛV xat (jtàXtça ot SYÏ0? T0^? '0|i.Tjpou Xpôvotç xotoûxot xtvs; Yjaav xat ÛTi£Xa[j.pâvovxo xapà xoTç "EXXïjO'iv OTOtouç "0[j.T)pot ÇTJOTV. opa os S XsYst 'HpoSoxoç irspt xou'xûv ^xuôûv PastXswç, Ic' Sv sçpaxsua-s Aapsïoç, xat xà S7TSţaXu.sva Wp' aùxcO. Spa Ss xat & XéYst Xpûatînroç irepl xûv xou Bo^opou Pa^tXstov XOJV Txspl Asûxwva. IlXijpst;; Se xat at Ilspa-ixai Èzt;o- A*t xr;ţ aTxXbxrjxo; YJC XSYW, xat xà ÙTO XWV Aiyurctiuv xat Ba-PuXwvîœv xat 'IvSûv aixojj.vYilJ.ovs6oiJ.sva. otà xoûxo os xat o Avot^apjtç ' xat "A[3aptç xat xtvsç dtXXot xoioûxoi ixapà xoTç "EXXÏJ- vr,coi> risú/.r,;, ti -épav ci Fata; 'éyo'ncíz, àc.I/_Gat XéyETa'. |J.Éy_pt ÎEbpo, /.a:. E!Ú ;AÌV TYJV vrjoov à~c-(3rjvai [ATj Sùva-Gac cr-ávEí TTXOÍWV. exeíoE -¡'ip xatai'jYÓVTa TÒV TWV TptfìaXXwv (SaatXéa Súpjxov xr.<.T/€v> -pò; TYJV ew.£sípr¡s,i sì; Sà Tob; Fsra; 3ta¡3áVra sXsì'v CWTWV TOX'.V •/.al àvafpÉ'iat ò'.à Ta/swv E!; TY¡V oìxst'av, XapóvTa owpa (irapà) TWV SGVWV xai xapà TOU Súpjxou. OY¡O! oè llToXiy.aío; ó Aiyiy /.axà TaÚTV¡v TY¡V ;paT£Íav AXs;ávSpw KSXTOU; TIU; Tuepi TCV '4Spíav o¡j.£vr¡ [3í¡3Xw, xspisSsuffaţ TY¡v Ebpwxvjv |J.sxpì SxuGwv âiti TSXEI cpYjarlv etvat TWV TE â'XXwv 2/,u0¿ov xai TUV Eaupojj.aTwv rouţ 3iou? sîvai àvo-|j.oíou¡;. tou? |J.£v Yip sîvai /aXETrob; 6ţ£ "/.ai avSpwTrccpaYsTv, TOU; SE y.ai TWV à'XXwv ^(óuv aTré^EaGat. oí [xèv oüv à'XXoi, TÍ xspi T/jţ <Í)[XÓT7)TO; aÙTwv XsYouíTtv, eìSó-st TO SE'.VÓV TE xa! TÒ Oaujxaţov èy.TtXif]y.T'.y.bv ov, Setv Ss TavavTta -/.ai XÉYEIV y-a! zapaO£ÍY¡xaTa TOieíaBai. y.aì aÙTOt oùv xspì TÜV B'.y.aiOTáTOtc Y¡0EJI ^pwjxávuv icotijaEcrOai Tob? XSYOU;. avat v^P T;,'ac TWV vo|xá5túv Sy.uGñv Y«Xay.Ti Tpeţ>on£vou; ízxwv TYJ TE Saaiosúvy) TTÍVTWV Siayépeiv. |j,£¡j.vr¡a6ai 8' arJTÍ5v TOÙ; OTtY)TÍq; "0¡i.if¡pov ¡AEV ~¡~hOLV.TOoi-{w wv Te, Siy.atoTáTwv àvGpwxov cpv^aavTa Tr(v Y*)v xaOopáv TOV Aia 'HatoSov S' sv Tv) y.aXo'JiAÉvr¡ YÍS TTEP'.ÓSW TOV í'tvsa UTO TWV 'ApiTutwv à'YEtrQa'. YXay,TW9aYwv Et? Ya^av àwi^vai? oízí' SXÓVTWV. £tx' aÍTioXoYEÍ StÓTi Tilt SiaÍTas? EÙTEXEI; SVTE; y.ai ob ^pr^a-T'.qa't TOÓ; TE aXXv^cj; £Ùvo;j.ouvTai, y.i'.vi xávTa È'^OVTE; ta TE à7,Xa YM TÍ; Y'JVa^a? y-at TÉxva y.ai TÍ¡V OX'ÍJV su^'iveiav. TOO; TE TOÜ; £XTO; à[Aa/_oi siat xa: àvix^TS'., cbìèv E/OVTE; úsep o5 SouXsúao'JíJi. xaXsT Sé xai XsipíXov EtTTÓVTa ev T-^ 3'.a¡3ác-£'. TÍ¡; a^EÌta; •íjv I'LS^S AapEw;* Mi)Xovó|AOi TE Sáxai, jv/ef¡ SxúQat. auTap evatov 'AaíSa iruposópov. VO¡J.Í3WV Y£ V-'~> ÍJ«V áxúix AvGpWTTWV VÍ¡J.Í[J.0i)V. xai TOV Ava^apGiv Se aoşbv xaXñv ó "Esopo; TOÚTO'J TOO Y-V6U? >) xai dyauaiv ix7:Yj[j.oXy(57, r) TOU; sv 'Ada Ss/sTai. TOU; [ASV OUV SV TVJ Äst* os/oy-.evo; 7:apsp;j.r|VSüa'S'. tov 7:e'.r]TY;v, oj; xpssspYjtai, irXa3-[.ta (8s) Xeywv, ¿5 [j.Yi cvtwv sv TY) 0paxY) Muswv, xapa Ta ovTa (spst). stt yap ss' r,;j.öv Ai'Xio; Kare; [J.STUX'.C-SV ex TY;; xspaca; tou "I;pou TISVTS ^.uptäSa; aw^dxuv -aoa TÖV I'STIOV. S^OVXWTTOI; TOI; 6pa §lv sövsu;, sie tr;v 6paxv;v. xai vuv oixouo-'.v abtiöi Mctici xa-Xouu:svc'., r)Tt xai TÖV irpoTSpov GUTW xaXoujAevwv, sv os TYJ Äo-ia Muaüv u'.STovou.aa'öevTtov, r) Sxsp oixs'.cxspöv e;t rfj icopia xai v?j aTOipdosi TO5 T;OIY)TOÜ , TÖV sv Tv] 0p«xrj Muowv xaXou[j.svwv xpoTspov. Tcsp't [J.sv Svj TO'JTWV aX'.;. ezavstfjw 8s szi TT)V eSvj; xsp^YV-''. 11. Twv Sij TSTWV Ta pisv -aXata «pefoöw, Ta 8' et; rt- jjia; rjSrj totauta umjpijs. Botpsßi;a; • avi)p retrj;, £x'.;ä; exi -rijv TOU sövou; ext;aoiav, dvsXaßs xsxaxwxou; 67:0 cu^vwv TOXSJJLWV xai TOSÖUTOV STrrjpsv aw^aet xai vr/ist xa: xü 7rpo;s-/s'.v TOT? TTpo?avp.aa-iv, &q oX/ytov eröv [j.sviXifjv apxV xaTscv^aaTO xai xwv opiopwv TOJ; -XS(;CJ; JzsTazs Toi; rsxat?. rfirt os xai Pwixat'oi; ooßspo? ^v, Staßaivwv aSsö; TOV "I;pov xai TY;V 0pdxr(v Xsr;Xaxöv jjls/pt MaxsSovia; xai T^C 'IXXupt'Ssc, TO6; TS KSXTOUS TOU; xixj.i\):.-;\).hn\iz TO;.; TS 6pa;l xai TOTC 'IXXupioTc s^STTOpO^a-s, Bo(ou; Ss xai ä'pBrjv " ^säv^cs TOU; ÜTTO KpiTaofpw xai Tauptaxou;. Ttpfe; Ss zty sÜTrsiOstav TOÜ sövouc ouvaYd)V'.i;r,v saj^s Asxatvsov d'vSpa ';or,x(x, TrsxXavrjixsvov xaxa TVJV AtyuCTev xai TTpoa^iAaaiai; expisjj.aO^xoTa Tiva;, 0;' uv ÜTTCXOIVSTO Ta 6sTa. xai S'/ oXiVou xa8i:;aTO 9sb;; xaöaTrsp sa-ajj.sv irspi TOO ZaiJioXqstOi;. SI7JYOU(JISVO!. TYJC 0' süirs'.Osia; crj^sTov. s7:s(o9vioav yap sxxod/a'. Tr;v ä'jjiTTsXov xai '£?iv oi'vou ytüpic. 0 [J.sv ouv Boi-psßt'cac s'oSv; xaxaX'JÖsii; sTravagavTtov auxw xtviov Trp'tv r; 'Pwixa'.-ou; csiXat ?paTs(av ex' ai)TOV. ei Ss SiaSs^ap-svot TY;V äp/rjv st; xXst'w [jispr; S'.^^a-av. xai Sr; xai vuv, i^vfxa sTrswisv STT' aÜTOu; cpaTsiav ö 2sßa;b; KaTcap, si; XSVTS u.sp(Sac, TÖTS SS si; TSTTa-pa; OIS;ÖTS; ixuyyawi. ol (ASV OUV Totouxct [iepic[xo\ 7rpo;y.atpo! xai «'XXOT' aXXoi. 1*2. TéYOvs Se xai aX^Xo; T^; yúpoiq [j.ep'.o¡Ab; CU¡J.¡J.SVÜJV sx xaXa'.oü. tob; [ASV yap Aaxob; irpocaYopeúouj'. tob; Ss FÍTa;j TáTa; pisv TOU; xpb;' TOV. IIÓVTOV xsxXiy.svou; xai xpb; xv¡v so), Aaxob; Ss xou; si; xávavTta xpb; TÍ¡V Fspjxaviav xai Ta; TO "I;pou xYiYa;, o'ú; ol\i.tx\ Aáou; 'xaXeTsOai TO itaXatsv. aş' ou xai xapâ TO^; ÄxttxoT; exs-óXaas ta xöiv oixsxtov cvójj.axa FsTa'. xai pentru câ cumu ar' poté rota acea se fia inventulu lui> de carea scie si Homeru mai betranu fiendu de câtu elu? ci numai vré ale arata, cumu câ acelea dupa opi-niunea comune si a' loru vechi si a loru noi se eredu, cá adecă pastorii celi mai depărtaţi de alti omeni se nutrescu cu lapte, suntu fora avere, si celi mai derepti, er' nu-su născociţi de Homeru. 10. Er' de Misi, Apolodoru e detoriu a dá cuventu de cele dîsa in poeme, deca crede, câ si aceştia suntu scornitura, candu poetulu dîce: a Misilori* de aprope luptători si a braviloru mulge-epe, seau câ admite pre celi dein Asia, pentru câ admitiendu pre celi dein Asi'a, va esplicá reu pre Homeru, cumu s'a dîsu, dîcundu câ e ficţiune, fiendu câ nu aru ñ Misi in Traci'a, ce nu e adeveratu; pentru câ inca pre tempulu nostru Aeliu Catu ") a stramutatu de preste Duuare 50,000 de Geti cari suntu de una limba cu Tracii, in Traci'a, unde si acumu locuescu asia numiţi Moesi, seau fiendu câ si mai in a-ante asia se numeau, celi dein Asi'a numindu-se Mysi, seau pentru câ si celi dein Traci'a mai in a-an-te s'au chiamatu Mysi. ceea ce e mai conformu istoriei si dîcerei poetului. Despre acestea dar' destulu, st se revenimu la descriere. 11. Deci se trecemu cele mai vechia despre Geti, er'pre tempulu nostru acestea s'au templatu. Boirebi-sta, barbatu Geta, luandu domnirea acestui poporu, a-flâ pre omeni pierduţi pentru dese-le bătălie, si intru atât'a l'a redicatu cu disciplina, prevegliare si oserbarea celoru demándate, câtu in pucini ani funda unu mare imperiu, si pre celi mai mulţi vecini ia supusu Getiloru. inca si Komaniloru era periculosn, trecundu fora frica Dunărea, si predandu Traci'a pana la Macedoni'a si Illiricu, inca si pre Celtii celi amestecaţi cu Tracii si cu Illirii ia surpatu, si a stersu dein fundamentu pre Boii de sub Critasiru si pre Taurisci. er' spre ascultarea poporului avu de colucratoriu pre Decaeneu, barbatu amagitoriu, care călătorise si prein Egiptu si invetiase unele prenuncian dupa stele, prein cari elu simula cele dieesci, si preste pucinu se puse domnedieu, pre cumu dîsemu de Zamolxe. Er' semnulu acestei ascultări, fu câi aduse se talie viti'a de vinia, si se traiesca fora vinu! In urma Boirebist'a fu surupatu, rescolanduse ore-cari asuprai, in a-ante de ce au tramesu Romanii oste pre densu. er' celi ce au urmatu in imperiu s'au impartîtu in mai multe parti; inca si acumu, candu a tramesu Augustu Cesariu oste pre eli, erau in cinci parti; er' atunci erau despărţiţi in patru, aceste impartîri inse erau numai la unu tempu, si de alte date altele. 12. Era inca si alta impartîtura a' tierei, remasa dein vechime; pentru câ pre uni-i numescu Daci, er' pre alţii Geti, adecă Geti pre celiintorsi catrâ Pontu si spre resa-ritu, er' Daci pre celi dein partea contraria spre Germa-ni'a si funtile Dunărei, cart odiniora mise pare se chia-mau Dai, de unde apoi s'au Iatîtu si la Atenieni numele - 528 — Adoi. TSUTO -'.Gav(o~îpsv r) xrcb twv -y.uOMv euţ xaXsjcr Ada;. rrippw yap ây.sTvi'. zsp: TV;V Tpy.avi'av, y.a! ouy. cîy.bc exeîOev y.o[J.'ZîcOai âvopdrooa siţ TYJV 'A~'.X.Y]V. sţ wv yâp «w- IJ.ic^îTO r) IOXC e'Qvîstv sy.cîvoiţ OJXWVJJASU; ey.dXs'JV TSIIC oiy.ctac, o)c AuSsv y.ai Zipov, r) TST; eziTrsXdţs'jcrtv îy.sT îviu.ac;'. -pccr^'o-peuov, wş Mdv/jv v) Mi'Sav TCV $puY«, Tî^iov SI xbv IlacpXaYova. eVi TOffsOTSv o' UTÎ'O TOJ B3'.ps(3(cx TS e'Gvoţ cîrapOlv e-aTrEivoGr) xsXswc. uns TWV ţdc£wv y.ai TWV 'Pwixat'wv. ly.avo; V C;JUI>; sîsiv eit xai vuv qeXXctv -cerwfpa; p.upidSac. (Va IVote. Datele despre Daci'a si Daci, ce ne-le da aici Strabo, nu suntu multe, si amu fi doritu, câ in locu de disputele lunge despre Mysi si Moesi, se ne fia datu altele mai aprope de obiectulu presente, si alesu dein isto-ri'a vechia, cari in adensu le a trecutu cu vederea, cumu insusi spune; inse si câte ne dâ, suntu de celu mai mare interesu, si anume cele despre Boerebist'a si de inaltî-mea imperiului Dacicu, la care l'aduse acelu mare bar-batu. Dein care tote se cunosce invederatu, câ popo-rulu Dacicu, de si barbaru in comparatiune cu grecii si latini, era unu poporu destinsu, cu institutiunile sale, cu virtuţile belice, si cu rarii loru bărbaţi de stătu, si câ erau demni de una mai buna sorte, care pote o aru fi si avutu, deca nu aru fi venitu in conflictu cu acelu . sierbiloru Goti si Dai; care e mai probabile, de câtu dela Sciţii numiţi Dae, fiendu ca aceştia locuescu departe catrâ Hircani'a; deunde nu e probabile se se fia adusu sierbi la Aten'a. pentru cà dupa tierele si popora-le, de unde se aduceau, puneau nume sierbiloru, precumu Lydu si Syru, seau-i numeau cu numirile usitate pre acolo, precumu Manea si Mid'a pre Frigieni, si Tibiu pre Paflagoni. In urma poporulu, carele intru atât'a fusese radicatu de Boerebista, in urma se impila cu totulu pentru certele loru si prein Romani, suntu inse si acumu in stare a redicâ pana la 40,000 de ostasi, urmi.) poporu eminente, care erâ destinatu a sfermâ totu, ce ise punea in cale, cumu se tempia si cu alte popora mai culte si mai poterice, precumu Carthaginenii, a' ca-ror'a sorte fù aceeaşi câ si a' Daciloru, a Macedoneniloru, Corinteniloru si altor'a mai multi. La not'a subliniaria l), oserbàmu câ unu coincidente curiosu, cà la romani si pana astadi se formeza una specie de casiu, ce se numesse casi u — cavalu; nu cumu va se fia remasu asta numire dein tempure-le, candu se făcea casi u dein lapte de calu, rectius de epa? La 2) inviàmu la alta templare asemenea de sub Vespasianu, amentita in inscriptiunea produsa mai susu in Nr. Archivului XVIII, pag. 348 seq. (XLII.) Dein lucrările Academiei romane in 1868. I II. Societatea inse este in dereptu, de asi prelungi Apropianduse terminulu adunarei generali de preste anu alu Societatei academice romane pentru a. 1869, la carea s'au si tramesu convocato-riele, credemu a fi de interesu pentru lectorii no-ştri, a adauge aici si regulamentulu Societa-tei, dupa cumu s'a asiediatu in sesiunea anului 1868; si cu tote câ numerulu presente va se esa dupa 1. Aug., candu are se se incepa adunarea, dar' totu nu va fi prea tardîu, durat'a sesiunei avendu se tienia pana la midiloculu lui Sept. Publicarea o facemu dupa esemplulu, ce ne-s'a tramesu tiparitu dela insasi onorab. Delegatiune a' Societatei. REGULAMENTIJ Alu Societatei Academice Romane. Art. I. Despre tienerea siedentieloru. § . 1. Societatea Academica Romana-si tiene siedentiele sale una data pre anu, dela 1 Augustu, pană la 15 Septembre (Art. XIII dein Statute). dupa impregiurari sesiunea si preste 15 Septemb. § . 2. Sesiunea anuale se pote deschide la terminulu prefiptu in Statute, fora considerare deca majoritatea membriloru actuali e presente seau nu. Membrii presenti, pana la sosirea membriloru in majoritate, se voru intruni seau in secţiuni, seau in conferentie pentru prepararea lucrariloru, ce con-cernu Societatea. § . 3. Siedentiele de regula suntu secrete. La deschiderea si închiderea sesiunei, pre-cumu si la propunerea făcuta de celu pucinu trei membri, si aprobata de majoritatea adunarei, sie-denti'a pote fi publica. § . 4. Siedentie-le se tienu in localulu Uni-versitatei, affectatu Societatei de catrâ guberniulu României. § . 5. Dupa deschiderea siedentiei, mai in a-ante de tote se face apelulu numinale, insemnan-duse numele celoru absenţi cu seau fora motivu. %. 6. Dupa apelulu numinale se purcede de regula la cetire procesului verbale alu siedentiei — 529 — tr*eCute, care aprobanduse de adunare se suscrie je presiedente si de secretariu, si se conserva in arebivulu Societatei. Procesulu verbale, in casu de urgentia, se re-dacteza si se aproba inca in decursulu siedentiei; precumu, in casu esceptiunale se pote amenâ de pre una siedentia la alfa, nece una data inse mai multu de câtu paDâ la a doua siedentia in ordine cronologica. § . 7. Deca in contr'a redactiunei procesului verbale, ore-care dein membri aru face reclama-tiuni, secretariulu redactoriu are se de desluşirile necesarie; si candu reclamantele nu ar' fi indestu-latu, presiedentele consulta adunarea, si ea decide intre reclamatiune si redactare. § . 8. Discusiunea pentru indereptarea unui procesu verbale nu se trece in procesulu verbale alu siedentiei. § . 9. Dupa citirea si aprobarea procesului verbale, presiedentele, ori secretariulu, comunica dente, scrisorile adresate Societatei, si dupa acea se trece la ordinea dîlei. Art. II. Despre oficiulu Societatei. § . 10. Delegatiunea (Art. XX dein Statute) functiuneza câ oficiu alu Societatei in totu decur-sulu siedentieloru adunarei anuali. Câ ajutoriu alu oficiului, pentru siedentiele anuali, Societatea-si pote alege unulu seau doi secretari ad hoc. § . 11. Delegatiunea se alege catrâ finitulu fia-carei sesiunei anuali. Alegerea se face de catrâ societate cu majoritate absoluta de voturi. La casu de a nu intruni maioritate absoluta, alegerea se face intre aceli, cari au intrunitu mai multe voturi relative. In casu de paritatea voturiloru, decide sortea. § . 12. Presiedentele, seau in lips'a lui vice-presiedentele, are a tiend bun'a ordine in adunare; elu face a se oserbâ regulamentulu; elu acorda cuventulu dupa ordinea inscrieriloru; elu pune întrebările spre lămurirea desbateriloru voturiloru, s' pronuncia conclusiunile adoptate de adunare. § . 13. Secretariulu siedentiei redacteza pro-cesulu verbale; elu însemna in ordine numele mem-briloru, cari voescu a participa la discusiune; elu ci- tesce propunerile, emendamentele, si alte comune-catiuni snpuse adunarei ; elu face apelulu numinale ; elu redacteza resolutiunile Societatei luate in acea siedentia. § . 14. Tote actele deliberate si votate de adunarea generale, au se fia suscrisa de presie-dente si de secretariu, si, la trebuentie, munite cu sigilulu Societatei. Art. III. Despre discusiune. § . 15. Nece unu membru nu are facultatea de a vorbi de câtu numai, dupa ce a cerutu cuven-tulu si numai in ordinea precumu s'a inscrisu. Unu membru la ordinea vorbirei pote se ceda altuia cuventulu; elu nu va mai potè lua cuventulu de câtu de nou inscriendu-se. Nimene nu pote vorbi de doue ori la unu obiectu, de câtu numai cu permisiunea adunarei. § . 16. Oratoriulu se adreseza catrâ presie-seau catrâ adunare. § . 17. Imputările, personalităţile, precumu si intrerumperile nu suntu permise. § . 18. Presiedentele este in dereptu, a chia-ma la ordine pre oratoriulu, care s'a abatutu dela obiectu seau trece in imputări si personalităţi. Deca oratoriulu persiste in abaterea sa, pre-siedentele l'opresce de a mai vorbi la acelu obiectu ; si deca si la altu obiectu cade in asemene abatere, presiedentele cu incuvenientiarea adunarei, i-o-presce cuventulu pentru totu cursulu siedentiei. § . 19. Candu presiedentele voliesce a luâ parte la discusiune, vice-presiedentele 1' inlocuesce ; la casu candu ambi aru luâ parte la desbatere, seau aru fi absenţi, adunarea va fi presiediuta de celu mai inaintatu in etate deintre membrii presenti. § . 20. Candu unu membru cere închiderea discusiunei, presiedentele consulta adunarea, si deca ea incuvenientieza, discusiunea se închide. § . 21. Candu unu membru cere amenarea discusiunei pentru alta siedentia, presiedentele deschide in data discusiunea asupr'a acestei cereri. Siedenti'a se continua seau se amena dupa conclusiunea majoritarei adunarei. Art. IV. Despre votare. § . 22. Alegerea organului represéntativu si administrativu (art. XX dein statutele Societatei), 67 si ori-ce alta alegere de persone, se face prein bilete scrisa. Votulu e secretu. § . 23. Asupr'a altoru propuneri seau cestiuni. ce nu privescu persone, votarea se face prein şco-lare si siedere, seau prein apelu nominale. § . 24. La cererea a trei membri, votulu se pote face prein apelu nominale asupr'a ori-carei cestiuni, pentru care votulu secretu nu este oble-gatoriu. § . 25. In casu de egalitatea voturiloru, propunerea se considera cadiuta, si in cursulu acelei sesiuni nu se mai pote luă in disensiune. § . 26. Emendamentele se punu la votu in a-antea propunerei principali. Deintre emendamentele se pune la votu acel'a, care e mai indepartatu de propunerea principale. Subemendamentele se punu la votu in a-ante de emendamente. § . 27. Conclusiunile se facu prein majoritate absoluta de voturi; asemenea si alegerile (510 *). Art. V. Despre propuneri si reporturi. § . 28. Ori-care membru are dereptulu de a face propuneri pentru a ff discuse; precumu este in de-reptu de a luă conclusiuni, asupr'a cestiuniloru seau reporturiloru, ce suntu la ordinea dîlei. § . 29. Propunerea trebue se fia secundata, spre a se pote* supune de catra presiedente la aprobarea adunarei, care singura decide, deca propunerea are se fia trecuta la ordinea dîlei; seau adunarea insârcina pre unulu dein membri a face reportu asupr'a cestiunei in propunere. § . 30. Membrulu insarcinatu de adunare cu facerea unui reportu, va fi detoriu a presentâ lucrarea sa la tempulu determinatu de adunare. In casulu contrariu, adunarea seau va solicită pre insarcinatulu a corespunde detorentiei sale, seau in casu de nepotentia ori neglegentia evidente, va insarcinâ pre altulu cu facerea reportului. § . 31. Reportoriulu, deca va volî, seau deca va fi insarcinatu de adunare, una data cu repor-tulu va presentâ si conclusiuni dein partea sa. § . 32. Propunerile, conclusiunile, si emen-damentele, pentru ca" se pota fi pusa la votu, se formuleza in scrisu. . *) Asia in testu, inse potè fi erore in locu de : §. 10 seau 11 . Art. VI. Despre memorande si disertatami. § . 33. Ori-cene pote, prein Delegatiuuea So cietatei, a presentâ scrieri, memorande, seau diser tatiuni asupr'a obiecteloru, ce cadu in cerculu s' atributiunile sectiuniloru prevediute la art. III. IV. dein Statute. § . 34. Asemeni scrieri, dupa previ'a (preal bilea) opiniune a' sectiunei respective, se potu ci in siedenti'a plenaria a' Societatei. Presentanduse vre-una propunere in privinti' de asemeni operate, adunarea va purcede conform' §-lui 29 (dein acestu regulamentu). Art. VII. Despre publicatiuni. § . 35. Actele Societatei se publica in tot anulu in reviste periodice, numite An ali le So cietatei Academice Romane. § . 36. Pentru publicarea Analiloru Società tei va ingrigi Delegatiunea prein Secretarmi generale. § . 37. In aceste Anali se publica procesa-1 verbali, actele, si tote lucrările Societatei si al membriloru ei in siedentie-le anuali, precumu s lucrările altor'a, cari au obtienutu aprobarea So cietatei. Art. VIII. Despre absentie. § . 38. Nece unu membru actuale alu Socie-tatei nu se pote absenta dela siedentiele adunar generali, afora de casulu de fortia majore sea de boia. § . 39. Impiedecamentele absentarei trebue se face cunoscute presiedentelui prein scrisoria. § . 40. Care dein membrii actuali ali Socie tatei s'ar' absenta fora motive valide dela sieden-tiele unei sesiuni anuali, in data la inceputulu se siunei urmatorie va fi invitatu a se dechiarà, dec voliesce a se folosi' de derepturele si a implenf de-torfele, ce Societatea ia acordatu, si ce insusi primitu; si deca, fora motive valide, ar' conţinu a se absenta si de la acesta sesiune, absentarea se va considera de casu grave, care involve apls carea art. VI. dein Statute. § . 41 Concediu, se pote dâ numai de catr adunare si numai dein gravi motive. De una data nu se pote acorda concediu mai multi de V5 (un'a dein cinci parti) a' membri-loru actuali. Art. IX. Despre diurne si spese de călătoria. § . 42. Fia-care membru actuale, pre tem-pulu câtu va lua parte la siedentiele sesiunei anuali in adunare generale seau in secţiuni, are una diurna de doi galbeni pre dî. -r- 'Diurnele se respundu dein 15 in 15 dîle trecute. ' §. 43. Absentarea fora motivu dela sieden-tia, trage dupa sene pierderea diurnei pre dîlele absentate. § . 44. Indemnisarea speseloru de călătoria se va regula dein anu in anu, prein budgetulu So-cietatei, avendu in vedere depărtarea domiciliului membriloru si facilitatea seau greutatea comnne-catiunei. Art. X. Despre modificările si validitatea acestui Regulamentu. § . 45. Acestu regulamentu se pote modifica dupa esperenti'a, ce tempulu va aduce cu sene. Modificările se potu face numai la propunerea a' trei membri actuali, si cu votulu majorita-tei absoluta a' membriloru presenti. § . 46. Acestu regulamentu intra in validitate numai de câtu dupa votarea lui. Presiedente J. Heliade R. Secretariu A. Treb. Lauri anu. Dr. Ios. H o d o s i u , Secretariu ad hoc. Nota. Chiaru candu fineamu decopiarea acestui documenta, ne veni Famili'a nr. XXIX. cu dat. 20. Jul. a. c., in care pre pag. 345, aflâmu acesta notitia curiosa : fc** Adunarea academiei romane sciinti-fice SE apropria. Membrii respeptivi au si primitu invitările loru. Relativu la acest1 a adunare avemu doue observatiuni, seu mai bine dorintie. Amu dori adecă antâiu, ea academi'a nostra sciintifica in anulu acest'a se pota aretâ unu resultatu mai indestulitoriu de câtu ln. anulu trecutu. Pentru acest'a se recere, ca membrii de pan' acuma se fia mai activi' si la adunare se se pre-smte toti. In câtu pentru cei ce nici câ voru a se pre-smtâ, o spunemu verde, câ naţiunea ascepta si pretinde cu totu dreptulu, ca densii se-si deie dimisiunea, ca se se pota alege alţii mai activi. A dou'a observatiune a MOSTRA privesce alegerea membriloru noi. Dorimu se se alega câtu mai mulţi membrii, inse toti activi, va sâ dîca, nu numai bărbaţi cu trecutu frumosu, ci de aceia carii au si viitoriu. Academi'a nostra sciintifica E fondata pentru viitoriu, era nu pentru trecutu. Acestu institutu nu este, si nu e permisu se devină unu felu de locu de repausu alu invalidiloru literari. Deci, domniloru, aveţi grige se nu adunati acolo numai ruinele literarie, câ-ci ruinele au locu numai intr' unu museu de anticitate, ér nu in o academia, ce trebue se porte flamur'a inaintârii. La alegerile din anulu trecutu s'a comisu o grasiéla cardinala, ce trebuie reparata acuma, intielegemu alegerea dlui B. P. Hajdeu, unulu dintre cei mai eruditi si mai activi barbati de litere pe campulu literaturei nòstre. Totu-odata sperâmu, câ in anulu acest'a nu se va mai amanâ nici alegerea dlui S. Mangiuca, celu mai mare filologu alu Banatului, pe care noi lu propusesemu inca pe timpulu infiintiârii academiei." Pana aci Famili'a, la cari si noi pucine avemu de oserbatu si de doritu. Oserbarea nostra se restringe la acea mica impregiurare, cà atare notitia avea locu mai cuvenitu in cea alalta folia, ce o publica aceeaşi redactiune suptu altu nume mai populariu. Er' dorirea nostra ar' fi, câ se respectàmu mai multu ruinele li-terarie, deca vremu se incuragiàmu la ocupatiunea cu literatur'a romana, si se nu aplecàmu dicteriulu proverbiale : Der Mohr hat seine Schuldigkeit gethan, der Mohr kann gehen. Recomendàmu teneriloru inca mai multa patientia, ruinele se voru derimâ si voru cade de sene, si voru face locu altoru edificia măreţia, ce pre dereptu le aştepta venitoriulu. De almentrea celi ce voru in a-deveru, se fia activi, potu se fia si in afora de academia, si deca in afora voru desvoltâ activitate destula, potu ave certitudinea, cà la ordinea sa voru intra si in la-intrulu academiei, er celi ce aştepta mai antaniu se intre si apoi se lucre, ne tememu, cà voru aştepta in desiertu. Aceste le dîcemu, câ unulu dein membrii academiei, carele nu lià inca asuprasi titlulu de ruina, si asia nu se pote considera interesanta personalmente. (Iii.) Documente istorice. (Continuare dein Nr. IX.) 15. In traductiunea opului istoricii — geograficu despre Romani'a, publicaţii in grecesce de fraţii Tunusli, er' in romanesce de dn. Gr. Sion *), de care ameutirâmu mai de multu **), in cea roma-nesca la pag. 92—4 (grec. p. 177—182), se afla unu documentu vechiu, dein a. 7028 (Chr. 1520), dela Neagoe-Voda, pentru confinie-le deintre Ro-mani'a si Trani'a, care in tempulu de facia pote *) 'Iţopîa BXayixc, Saxavr] -wv . . f'.Xsysvâv auta- BsXşwv TouvouaXv), sv B'.SVVY] rr^ Âouţpfccs, 1806, 8-0. Istori'a ţerei romanesci, — de G. Si o nu, Bucu-resci 1863, 8-o. ** ) Archivu Nr. XV, pag. 296, not. d). 67* fi de mare interesu, — numai câtu in traductiunea romana, ca" si in cea grecesca, dupre care e făcuta, ocurru unele nume propria de persone, si de lo-cure, cari la prima vedere de sene se cunoscu a fi corupte, nu dein culp'a traducutoriului romanu, carele strinsu a urmatu testului grecescu, ci dein a' celui grecescu, care nu a intielesu bene testulu originale-lui romanescu, dupre care a tradusu. Noi aflandune in posesiunea, atâtu a versiunei grecesci, nu numai precumu s'a tiparitu ci si in manuscrisu mai vechiu, câtu sì in a' opului originale românu inca ineditu, dupre care s'a facutu versiunea grecesca cu multe adausa si modifica-tami — credemu a face unu servitiu, fia câtu de micu, publicandu aici acelu documenti! vechiu pre cumu se afla in testulu originale romanescu, K a ne A^A. Xp/ icoaBe t i ane ciT nenTps xOTapiae Hxpii psn^nemj ks uapa apdeaisasi din ana ojts^SÌ nxni jţi ana Dsnxpii. „Ks mira usi Dsmnezes Kpeujinsji sac apaş BBd. mi domnsj a TOT ntnrtnTSJi snrpo-Bjaxiei "fisi mapeasi mi npea Esnsasi ptn. sacapaB Bod-b. Cupiem Domnia mea npe K»m CB ce njie KT, ne am TOKAIÌT KS $paie^e nocips Ian o ui Kpaisa apdeajsasi nenrps xoTapxae aiecTop doai. nt-mxnTspi, din insnijii n;n>eTS/isi psmxnecK. mi din msnijiî otijiî nJieT8,isi ') apdeaasasi. nenTps aqea am 4T,KXT naie mi "f^ijie mi jier^Tspi KS mape Ejiec/rem. DpenT a>ieia Ianom KpaisJi. as ajiec din nememiî xa-jjers^si2) ne Kapii ias Tpimic jp. msnu;i ja xoTap. ^InTii nsmiTSJ3) Kondpem4) Ianom. mi Kinds 5) aaniKo; mi din peKeTOBa6) cepeuin7) ^pangs. IUi din msîKna Sparite n e T p s 8J mimsmurea9) m i K p i s in l0) tradusu. 3) si in grec. edit. rtXtfrijEÎ xXay.TO'jXoui, in ms. mai grec. ed. si ms. xbv yaildyoiSkov in 'locu de asia si in grecesce. grec. /.ovxe; ci Kondpem nu e altu de câtu: Kenderes, familia renumita vechia in tienutulu Hatiegului. in locu de Kftndea, ungur. Kende seau Kendi. 6) Rechitov'a si adi unu satu in Hatiegu; si in grec. Rescatova; si in a-ante de cepeiin. 7) gr. inca ceps-l^v, adecă: Szerecsen, seau Szerencsi. 8) gr. ms. fora coma intre Frasta si Petru, er' in edit. cu unu puntu intre amendoua, de unde a trecuta si in versiunea romana. Ce va se dîca Fraste, nu scimu. 9) locu capitale pentru adeverirea, câ traductiunea grecesca s'a facutu dupre romsnesce, facandu dein n» msyjea unu cuventu Simuste si nume propriu; cea grecesca si in ed. si in ms. atjxouţe ,0) gr- ed.y.3y.pdo'J?> ms. p.ay.peou;, va se dîca: miotsui, ung. Miklos. prein care si lectiunile corupte amentite mai ale versiunei grecesci si romanesci, se inderept si cele genuine se restitue intru intielesulu natn rale alu loru, ce in versiune lipsesce. Nu scimu inse, deca testulu romanii alu cumentului, cumu ne-lu dà autoriulu opului, si nou publicàmu, e originale, scrisu in limb'a romàna*,' ori ca autoriulu acelui opu numai l'a tradusu in romanesce dein alta limba, slovenesca, latina, ori unguresca, ce e si mai probabile. Sub linia vomu anotâ si varianti-le amentite er' testulu intregu-lu punemu aici in paralelii, precumu se afla la P. Cantacuz'ino, autoriulu opului citatu, si in versiunea dnului Gf. Sionu; te-stulu de antaniu la totu casulu fiendu mai apro de orginale, de câtu alu doilea. Tunusli, G. Sionu. Capitululu. XLIV (T. M B.). Calin ea hrisov domnesci ce constata hotarele. (Copi'a de pe unu chrisovu vechiu, atingatoru d hotarele ţerei Romanesci si apa Oltului pana in Dunăre). Cu mil'a lui D. deu Crestinulu Domnu Bassarabu Voevodu si Domnu alu totei ţerei Romanesci, fiulu re-posatului Bassaraba Voda celu mare si bunu! Scriemu Domnia Nostra ce se fia sciutu, ca ne amu invoitu cu Ianoşu Craiulu Ardealului pentru hotarele acestoru doue teri din munţii Plaiului ţerei Romanesci si din munţii PL iului ') Ardealului, pentru care amu facutu pace, fraţ' si legătura cu mare blestemu. Pentru acesta Ianoşu Craiulu a alesu Nemeşi2) pe cari ia trimisu in munţi la hotaru, si a nume 3): Corn i t e 1 e *) Ianoşu, C h i n d a 5) Lascu, Seretzi 6) Fe renz din Rescatove, 7) si din Musna Frasta. Petre Simuste 9) Mecreus I0) sidiuraulu Bizgia- bene xXat£u uXaeTOuXoui. OJ xaTCaY°^ou> de acea dn. Gr. Sion a lasatu cuventulu jni din pa&»Ji Btzan ¡SKOB ') mi din msijcnji4) cTaiKsa3) mi din cmeje4) ianK8a.5j Ilemps aieia ini Domnia mea am aaec Boepi din m>-nn-msa jjxpii psim.neţiji ansnie Cía ni sa sansa iui nea-r oe 6) cirttapib KB ipaie cxs padsa mi din kpa c na cian-mm noct. mi din eipiuji padsa aoroi. mi aassa nocr-B8 ÍÜ8 cx8CTOÍKa,mi din pomtneijii dani8a7) mi din na a i a s) c o K o a aoroí. mi din n o a o B p a M ¡ 9) E p a n HOC npe kapi tpimiujndsi Domniea mea, mi ctpinn>ndsce KB -rojji a> kxmnsa atusasi aa Mepimopi mi cíat i-bkand KB Kpedinirb iui KS mape Bjieciem cas aerai mi cas aiuezai Ka mai nisaT de aKsm ainaime aiecie doai ni>-mxntspi ri.nebi mi ptzmipijri. niixojj.il mi npizi10) mi ataispi et ns ce mai iaKa. ii ce iie KS mape naie mi iptijie. eap line ce ba ptdika et $akt> TÏAHBBT, cas xoujï cas aca-4>sp¡ ") cas ansKXTspi cas aate ptsrtiji opi din napiea nînn-msasi apdeaasasi opi de aiii din ntrm>nisa psmtneck KS Kansa et natTeacrt. eap Kape om Ba rxii daiopnÍKsa exs c% aÍBT, a <§aie dpenraie aene mi aísdekan nemps aiei mi nemps oi snde cap afet msnjji ,2) cas aurrpaat JIOK. snde ap il ci ce iee dapea dsnpe aene KS dpemaie dsni> OBmeis. mi de ansm jpnaime niii deKsm aarb rtneaBi cas npiqint et ns mai $ie. nemps aieia cas TOKHIÎT mi xoiapiae msnjjiaop aie-CTOp doai ntmxntspi npeksm CT> ce ujie KT> din ana Oa- Ts.isi nxni aa psmaba de kxipe ninnntsa apdeaasasi mi ntmemsa ijxpiï psmxneuji. mi am a.iec mi xoiapiae msn-jjiaop jjtpii psmtneuji de kupe msnsjiï apdeaasasi nemps ka ex ce njie snde kspt ipaioba de kt.tpe napiea p-b-cipiísasi mi jobenje I3) ain ana Oaisasi, eap deenpe napt&a ansesasi snde kspne ripaa spsdoí cas a badsasi1*) mi aobejge I5_) ain ana Oaisasi mi CT. ce ctpinrb tote ai nensne L0) badsa'7) snde ecie din esc de kiineni, mi de aKo.ica ne rip.ia Badsasi mi aa OEipmie mi ne aa ctiansa asi nearsa. mi tokma npin badsa msmeasi ne-rpxIS) mi de de Koao TOT ne 19) asi n T. T p s mi de aKoao TOT ne cov, ') si delà Ma ce s ci 2) Stanciulu s) si déla Sécele4) Ianoşu. 5) Pentru acésta si Domnia Nostra asemine am ales boeri din ţera Romanesca anume pe Banulu Stanciul, pe Negu 6) Spatarulu cu fratele seu Radu, si din Crasna pe Stanciulu Postelniculu, si de Baresci pe Radu-Logofetulu, si pe A1 b u Postelniculu cu fiiulu seau Stoica, si de la Romanesci pe Dan 7) Post., si delà Plaiu8) pe Soculu Logof., si delà Polovraci9) pe Branu Post., pe care trimitindui Domnia mea, si adunanduse toti in campulu Jiului in Merisioru, si sfatuinduse cu credinţa si cu afurisenia, s'au legatu cu tóemela, ca de acuma inainte aceste doe teri se nu mai aiba certe, resboie, hoţii, si răpiri, ci se fia intre ele mare pace si frăţia ; iar de va cuteza cineva se faca certe, boţii, jafuri, răpiri, sau vreunu altu reu, sau din partea ţerei Ardealului, sau din partea ţerei Roma-nesci, se se pedepsesca cu capulu seu, si ori care omu va gasi pre datorniculu seu, se aiba a ise face dreptate dupa lege si dupa judecata. Dreptu aceea si pentru oi, ori si unde se voru gasi s'au in munţi, sau in alte locuri, se capete dreptate dupa legi si dupa datina, si de acuma inainte nici decumu certa si galcéva se nu mai fia. Pentru acesta s'au indreptatu si hotarele din munţi despre aceste doe teri ca se se scia, din apa Oltului pana la Ruşava despre pamentulu Ardealului si despre ai ţerei Romanesci, si s'au pusu semne prin munţi ca se se scia de acolo de unde curge Fratova despre resaritu, si dà in apa Oltului, iar despre apusu unde curge riuşorulu Prudovu I4) si se varsă in apa Oltului, si se stringu tote la vadulu ce este din susu de Câine ni; si de acolo in gîrla in vadulu despre Obir-sia, si delà stilpulu lui Négu dreptu in vadulu Muntelui Negru; si de acolo totu pe vîrfulu muntelui pana la petra alba; ,s) si de acolo totu pe vîrfu pana la vîrfulu muntelui Petru, si de acolo pe la vîr- ') alu doilea locu capitalu despre orginale-le romanu; grec. ms. si ed. facundu dein criSivpetouX nume propriu, er' dein Etzan iaKOB: jjim?Yt«jio6. 2) si gr. p,p'î>s no .ia mtrspt mi de anojiea tot ne nep

ri ntnt .ia msnijiî ie ce neamţ Cuipoan mi Dpt-r T> ui a n i î mi naiiinsi mi in o a p e i e i e mi msnijiî ie ce neamţ raiEenii mi'ii mi r a .i b i n i i m a p i. aiemj msniji jouecK j|\n ana -itnsmn i k s .1 s i 3) mi de.ia msnujî aieia cap ntnt Jia msnijiî ie ce ncamt mini de ia. nen- ips nt aiemi ersniji .îoiseci; J]in ana ripmX mtes.Tsi. mi cap ntnt .ia rtp.ia uieesjtsi4) ne mtrspt mi TOKma ntnt .ia msnijiî ne ce neamţ rpoank5) Mea mape a nedei, (!) mi de ano.io mm, na msnijiî ne ce neamţ «paKSi cnspre.iop anoi msnijiî cnspre-ie mi de aii nisnujî ne ce ncamt n&pasĂ7) mi msnijiî ie ce neamţ b p a n s a. mi eap msnijiî 'ie ce neamţ eap n e d e i a mi msnijiî ie ce neamţ jiespdejie. mi msriTe.ie raspaps.i. iui msnTejie Z a x n e b e i mi msrnejie ne ce neamţ t s t i ii a, nem ps nt aiemî mânui jiOBecn jp. ana rtp.iiei ui e c s JI s i. mi de ano.iea necTe rspa inecnsi .lOBech .fn eaztp. mi de aiiea ne .ia Btp^s.i însnijiiop iciop mapi ai Oia-nsjisi. mi de aqiea tot ne Btp8 KtTpe napTea ans- csjisi ntnt .ia tnKnijiî nierpiî aiBe. mi de aiiea tot ne btp4>m msnTCisi ie ce neamţ npans.i mi x t n8jis i, 8) ml msnTe.ie Ksnensi, mi de anoaca tot ne Btps ne msnTejie ie ce neamţ ai Kpaisjisi. mi msnTejie ie ce Keamt a .ib asei 9) mi mBnTeie^iBt.isiT. ini msnTejie e o r-dtnerjsjimi msnTejie ie ce neamţ Bpamno, mi insniejie b p t mK8ji e u, 8 ji miH. mi msnTejie ie ce neamţ btp4>s p'B s. iui de anojiea tot ne Btp#8 ntnt jia msnijiî ie ce neamţ npijionBJi jp.n nieaTpt1") mi msnijiî ie ce neamţ p t-/Kiea"). mi de ano.iea tot ne Btp'fe msnijijiop ie ce ne-amţ CipiTiî mi de anojio tot ne Btps ntnt .ia rtpjia ajBt. rtenTps nt jpnTps aiecTea ama ce TOKmipt aieuji netnemi ai Jisi Ianom npaisji .]Ynnpesnt ns uoepii Domnii mejie ie etnr n8miiji din esc. nape as nsc xOTap cemne npe msniji. mi as ajiec msnijiî psmtneijji de Ktrpt msnijiî apdeajisjisi npensm as a^jiai- mi as adtBtpaT ns dpenTaie Ka ce "fie aieacTt Tonmeajit mi aiecTS ameztmtnT I2) ne- CTptmsTaT mi necTpinaT mi $tpt de rtaieaBt J|\n Beii. fulu din d ea Iu 1 u Banului; si din dealulu Banului totu pc vîrfuri pana la munţii numiţi Vărsătura Vadului, si de acolo pana in munţii numiţi Sagge u 1 u a) si de acolo la munţii ce se numescu Skirota, Dreg-sanu, Pal ti nu du, si Sorecel e si la munţii Galbeni mici si Gal beni mari. Aceşti munţi toti se intalnescu la apa L a p u ş n e s c u 1 u i; •'') si din munţii aceia iarasi la munţii ce se numescu Manideia; caci aceşti munţi intalninduse la Gîrla Sasului, 4) hotarulu merge de aice pe Măgura, £>ana la munţi unde este loculu 5) celu marc alu A n e d e i i; f>) si de acolo la munţii ce se numescu Cracul u Scurteloru, apoi prin munţii Scurtele, B r a n u 1 u, N e d c i a, L e u r d e 1 e , M o-rarulu, Za line vii si T utila. Aceşti munţi se in-tilnescu la adoa apa a Gîrlei Satului, la Iczeru, si de acolo pe virfulu muntiloru celoru mari Olanul u, si de acolo pe vîrfulu muntelui Ol anul u micu; si apoi totu pe vîrfulu despre apusu pana la munţii Petra Alba; si de acolo pe vîrfulu muntelui numitu Cra-culu Mih icului.s) Si pe muntele Cupenulu; si de acolo pe vîrfulu muntelui numitu al Craiului si al muntelui la Babe, ) si alu muntelui învăluita, si al muntelui Bogdaneţulu, si al mantelui Vrasco, si Vrasculeţulu micu, si al muntelui Vîrfulu Reu; si de acolo totu pe vîrfu pana la munţii numiţi Prila-pulu in petra, ) si Rezighiî, ) si de acolo totu pe verfulu muntiloru S t r i t i i pana la Gîrla Alba; si pe aceste locuri au facutu linia Nemeşii lui Janoşn Craiulu împreuna cu boerii Domniei mele numiţi mai susu, si puinduse semne pe hotare au despartitu munţii Romanesci de munţii Ardeiului cu drepta socotela, si dupa ce au judecatu cu dreptate, ca se fia acesta invo-iela si acestu aşedementu 12) nestramutatu, si adeveritu si fora restalmacire pentru secoli. ') asia si in grec, papaaTOupa [JjcocyXoi/.. 2) in grec ed. sayyeo'A, ci in ms. gr. ca-^souA. 3) gr. ed. câ in versiunea rom., er' in ms. si mai reu: 1 ap o sn a s c ulu. 4) gr. câ in versiunea rom., si a dou'a ora: 7/ipÂav sorjsuXous tîe |j,aYoupa. 5) gr. Xcbcz.ee; in versiunea rom. pote fi erore de tipariu. 6) si aici s'a facutu dein genetivu cu a' impreunatu cu nume propriu una smentela, ce arata originalitatea testului romanu. 7) in ed. gr. lipsesce, si de aci in versiunea rom., inse in ms. grec. stâ itepîcyX. &) grec. câ in versiunea romana. 9) si ms. grec. are la b a b e. 10) ed. gr. are Prilapu cu a, ci ms. gr. Pvilopu cu o, câ ms. romanu. ") gr. ms. pa^y.a, er' edit. p^iy'.x. l2) si in versiunea grecesca e: asu^jcîxsiivTs edit.,— xsxCaiur.o ms., ce erasi adeveresce originalitatea testului romanu. — 535 — ITemps aieia mi Domniea mea nrbptspie am nsc ne ««nan npeda') Bei san KpaioBei. i acsnan Kaiion Be.i dBopneK. i JKHnan apBai 2) Bea aorodiKa Bea noci. mi icnpaBfUK apBai Bei aoro ') si in ms. grecescu e câ in editiune. ms.; dar de Ca li cu nece una urma. oltesculu si de cari aci in versiunea dnului Gr. editoriulu grecu neputendule Nota. Notele subliniarie adevereza dein destnlu si aici, câtu are se patiesca ori ce testa, dein limb'a originale trecundu prein mai multe versiuni intru alte limbe, mai alesu in nume propria, cari in urma se defi-gureza une oria, in câtu mai nu se mai potu cunosce. Noi nu amu cutezatu a ne estende pana la esaminarea totoru numeloru propria de munţi si riure, unde este variante, lasandu atari cercetări caror'a se cuvene dein dereptu, celoru dein provinci'a respectiva. Totu acolo in Capitululu amentitu si in celu urmatoriu se afla si alte documente istorice, erasi traduse numai dupre una versiune grecesca, cari noi le vomu adauge in urmatoria-le dupa aceeaşi funtana secura, căreia amu urmatu si in documentulu de mai susu; inse versiunea dnului G. Sion, credemu a fi de prisosu, se o mai ala-turâmu si aici. ' / ' X ,\ 16. XpicoBbM ptnT.8cat8.ii8i Antonie BOdi., dein a. — *). „Chintei rai dsmnezeeiiju m^nsetipi Ticmenei, snde ecte xpani8.i seneniea npecPetaia B-iadiiijgei nani EO-ropodiijei i npoKodeBii Mapiea mi ni.pmte.i8i île- tponie ersmen. mi tstBpop kt.j8npijiop. Ki,m' Bop 4> •iT.K8itopi ^vtp8 aiects cftnt cwaui: Ka CT> 4ie chintei mwBctipi catete ie ce Keamt IajoBirja 3) mi ') Fora anu si dî; inse pre la a. 1669—1671, pre candu a domnitu. 2) Cele slavenesci insemna: „adormirei prea S. Domnei nostre Nascutoriei de D. dieu si pururea Vergu-rei Măriei." In ms. grecescu e lacuna pentru unele vorbe, ce lipsescu, ci in editiune lacun'a nu se vede. 3) in ms. gr. Iulovitia, er' in edit. Ialomiti'a cu smentela. Baxna. sape cate etnt decnpe psmaBa KB toate xo-tapx^e jop. mi KS tot Benits^s de necte tot xota-p»j ne xotapi^ie aiecte cate ie cint 4) Cădii turcescei: judecători. 5) asia aici ms. 6) gr. numai cu o. — 536 - mai esc cnpice. cint Eîtprae mi dpente a.ie cctipe KS Bsni naqe ne a-iecte xotap-t rai cemne qe cnpis mai cscs. eap de .ia o ceams de Bpeme jjvn Koaqe noapte cas CKS.iat tspqi dsnt map-i,nnea a toate H«pa Domniei me.ie Ki.iKi.nd xotapvie UT.piî qe.ie BT>tpîne. iui ei xotapt K'E cwit npe snde nas oct. mi as «Poet Kt.iKate mi aqecte xotaps >ie cint mai esc zice a.ie chintei mintetipi Ticme-nei de Kttpe tspqi deja psmaBa de mas $i>K8t B'IÎ mi cate. mi qe as Bpst ne îrtm^nts.i u,i>piî. eap dsm, qe ne d'Epsi mi npe noi npea ssns.i mi npea mi.ioctiBs.i Dsmiiezes KS domniea u/Bpiî ponn.nemj mi ne 4>iKS mepi'Ltopi înainte mi nsptetopi de rpiacB ') a ni.-mtnts.isi snrpoE.iaxiei iiinstspi.ie 0.its.isi c&nt 2) BÎ-ZEnd Domniea mea aqecte .iSKpspi fcKBnd tspqiî m'Bpuineni mi nismiind Ka ci cnopeacKî, .isKpsJ de a .isa îiBurBiitsj ijtpii, Ki.iKi.nd xotapxje qe.ie s^p-Ene, mi ms.ilh r^JiiaBi tpTmea napa KS dtnmiî, mi jjvnKS ce pidiicace mi sn tspK nazip de.ia >ietatea boz-bî 3) nsme.ie ASA epa De.ri Mi>pzea. Kape KS m.8.ite «ferispi de KSBinle sniEJa mi menjemsrspi Ka CB ia EiJuue ippiî CE 'fie ne ceama .isi. ziKBnd KT, ama as $oct mainainte Bpeme. rai .^ntinzindsce mi a^apt din Buni Ka CE ia nimintsj n^pii dsns mapijine mep-rtnd mi ja ^nirBpT,nie KS msJte KSBinte Ka sn om pts mi Boitopis de pis jp>piî. de Kape .iSKps Dom-niea mea 4mtpa.1t Kin nam aBst Ksm 4>aqe. 'ii am cOKotit .fiinpesni KS qinct. m,pinteje noclps mitpo-no.iit Kip Aeodocie. mi KS tojii qinct. dpen>topiî Domnii meje, Ka CE ns "fie Ki^iKat n'tmints.i jj-tpiî mi xotapije qe^ie Bitpine de KBtpe tsp'ii. Deqi KS Boea rai KS jvndemnopea a toate Eoe-pimea mapi mi miqi mi a toate napa Domnii meje. a.iecam Domniea mea mi jjintps c jjvnntpitecK qe e CKpic mai esc de as .isat moBija Kadiea de.ia psm i Kadiea de.ia llispin's.i qe etnt mai esc CKpimi. mi ama KS dînmiî mi KS ajiiji tspqi EStp-Btii mbpyineni oameni de qincte Kapi as igist xotapfcjie qe^ie BitpTme ne snde CEnt. mi cas dsc .ia psmaBa ia xotapsJi jjipiî de esc, snde cint aqecte momii qe c^nts mai esc zice a.ie mEiitctipiî Ticmeniî. Deqi Biind mi Beisj mi KS Kadiea rai KS msjiji tspqi deja psraaBa as sniEjat mi as Kistat toate xotapsje EitpEne. rai cas a'fjat nieatpa xotaps-jsi .ia Bspsj de snde ce ^vnqene Kspcspa pEijOBe-jjs.isi. rai din niealpi ne psnoBeu ^vn esc ntni AVII ana bodiyii. rai ne bodijjt jpxi skoc nim> ^n D8-nxpe mi de Kitpe qepna deja nieatpa xoîaps^sî ns din esc de E'tue Ka.ide .^n ana qepniî dpent. Kape xotap <£octas Ki^Kat de K^tpe psurtBeni mi de sn Zasm ansme. Deqi Bizind aqect an, JunrEp-EtecK din upesn-E KS Kadiqiî KsmKi adeBepeazt KT> as «foct aqe^a xo-taps.i H^piî miptspicind nisjui tspqi Bitpi>ni. eap as usc xotap mi nieatpt SKO^IO snde as loct janrs aqe-.learai nieatpt KS KtpEsni din >KOC Ka CT> $ie ctete-top Ksm as "foct mi mainainte Bpeme, mi dsirt aqe-iami de aKO.10 eap as .isat mapuinea Jjvn moc mep-raid tot ne mapuine jp.nnpesn'E KS Kadiis.i de.ia psm 5) asia si mai diosu. (i ) in ms. grecu lipsescu, in ed. Hassaki. 7) K a d i in grec. in locu de Ka, de. 8) asia si in ms. grecescu. 537 - Jlexmet efendi sdpiansj mi Kadiiw deja Hispuisj xon ceiim ') efendi ot rim8JuiKa 2) npe toate xotapi>je gipilde Ki>tpe Ep^iJ^. mi aKOjo as <£octmi Kadii8j deja gptlia ansme 3) de as toKinit toate xotapija gri.piî nî,ni J|in jppmspije Dsnipiî CT, $ie nin't snde as <£oct din BeKime din npesni KS Boepiî Domnii meje. Te-0pre Bans, i Teopre dBopnk mi IHi.pBan Kantanozino BeJ cnatap mi as 4>T>Kst ouetspi dsnpe ja togi Kadiî d»npe mapuine KS msjjji tspii oameni EttpMi mi de yincte nrtptspiî dsnpe ja toate opanrBje bspienji, na ct ns mai $ie xotaptje mi iitmintsj ip.piî KiJKate de Kttpe tspiiî mipuineni <£ip de njipea Domniei mi •fop de Boea ippiî. ii etnii jjie Domnsj ntmxntsj jp-piî ks toate xotaptje iui EtJijue mi rtp-ieje npensm as foct din BeKime. mi as ptmac ai ea naz^p deji mtpzaK Kapeje ce pxdiKace nentps EBJiji de îKsde-Kati. Ka sn om ie 8inEja fxp de icnpaBt. ama am noto.iit Domniea mea aiect jsKps. iui am amuzat Ka ce fie ctbtLtop mi neKJitit ji BeaK! iui am dat Dom-niea mea iui chintei mi>nictipi Ticmeniî Ka cmii n.ie a'iecte momiî de K^tpe psmaBa. ne xotapwe mi ne cemneje ie cint mai esc CKpice. cx aist Boe kws- r^pii etnii ia Binipii8J deja toiji iei 'ie Bop aBea bîî ne înminlsj mwBCtipiî. Bep tspK. Bep ctpES. mi din tot ciuii ia Benitsji. eap Kape nap Bpea CL dea ade-t».i c% ice taie Biea. mi ci> je apsnie jvn Dsnxpe. mi CT, ctpiie toalB xpana jsi mi ce fie ronit dsrn. aiej Benit. kjhi ot Koroaîdi. ot notirnoBejnie nopo-zim rBomid. inpoii. 4) Nota. Si acestu documentu se. afla in versiunea greceasca, edita si msa, si de aci Ia dn. G. Sionu, in ed. gr. la pag.. 182—8, in cea rom. p. 95—8. Este de oserbatu, ca afora de alte smentele in versiunea grece-sca, ce s'au atensu in parte in notele subliniarie de mai susu, erorea mai colosale e chiaru la inceputu, unde in loculu dativului dein originale: C^inTei iui dsmnezeeinjî m-bniCTipi — iui nipimejisi Ileiponie irsmen», caror'a se adreseza acestu chrisovu, greculu a scaimbatu in nomi-nativu : Santa si D-deasca monasti re, si mai in colo in genetivu: si a părintelui Petroniu. 17. Xotopniiiea din zi.ie.ie .«si Antonie Bodi ie cas ftKst moniiuop Kapi cint jp.a npea-spsj nispnisjsi. ') vedi mai susu sub 6). s) vedi totu acolo sub 7). 3) lipsesce numele, pentru care in ms. grecescu © lasatu spaţiu albu. 4) Ce mai urmeza in grecesoe, ed. si ms., impregna cu numele martoriloru, in ms. rom. suntu omisa. „Noi Boepiî ie am foct opxndsiiji. Teopre Ev jeansj EÎB Bej Ban. i Teopre Bej BopniK. i pads KpeijsjecKs eîb Bej jorof. i nrepEan KantaKS-zino Bej cnatap. i KS ajjn' soepi ini dperatopi Kape mai hcoc ce Bop icKuf. fiind optndsijji ks nopsnna Domnsjsi noctps Iw. Antonie BBd. am mepc Ka C7> K'tsttm mi c-b decKonepim xotap:&je momiîjop jppiî ie cMt ^[vnpeîKspsj ţîispnoBSJSÎ Kape ce juinpecspace mi ci, KMKace ne.ia Kiniteievie decnpe Dsnxpe de Kfctpe i,ispqsBeni. mi fiind mi dsmneajsi Xscein Ce-jeam ara opxndsit nentps aiecl jsKps deja npea ns-tepniKa nopt'B KS «fepman j|\nnT)p^tecK. Ka CT> ad8K"B ne Mexmet efendi Kadisj deja psmi msBeja. mi jjvn-npesm> ks Kadis.i deja i^iBpţiBj mi deja psmaBa ce lep-leteze xotap^je gxpiî. Deii adsKindsce msBejaoa iui leijajjji doi Kadiî. am mepc jui fan^a joksjbî ks msm-Eamipsj mi KS noi din npesns de cas lepietat iui cas doBedit xotapMe jjijpiî ieje Reni mi Bi>tpT>ne mi cas ajec Ka cimi cl'bwbne&cK'b fiemi Kapeje momiije KS naie n^nt ja xotapije ie ce Ba apita mai atoc. Deii j-uitai ja momiije mintctipil padsjsi Bodi. ie ce nsmenje IlapamEaK i peieni Kape etnt din esc de ţlispţiBJ ^|\n majsj Dsnipiî dpent momiea 0 d i B o i snde cas nsc nieatpi. mi de aKOJO necte Bajtî. dpent cnpe jjapi, ja moBija ie ce nsmeiije a Mixniî Bod^ mi de skojo jp.n acoc ja dpsmsj sa-nsjsi 2) H^nt jţi.n Kansj aiectop momii ansme MectBntnenji 3) i TspBan8J. Oninji 4) i KocoBenii. i ^pinuinjii'') i IIIi pBxnem,iî6) wbm, ja jOJ i s B e s ') jxnr^ sn jaK. mi de aKOJO dpent ja Dsnipe ja rspa anei ie ce ziie Ksmai-K a 8) snde ece din Denspe din Kape ce faie ripja C^pedejsj. snde ca8 nsc nieatpt ja rspa Ks mani î 9) jui majsj Denipii. mi nbni, ja aiecte cemne as pxmac cliuî ctiiixneacKi f ierni Kape momiije jp>-piî. mi lj8pn8Benii cb ns ce jjintinzi mai msjt necte aiecte cemne. ă$m> R$m ce apatt mai esc KT> cas ade Bepitmi cas decKonepit xotap^je. KS icBp^nipeaacsdeKi-jj.il a nsmiijîjop Kadiî. nentps Kape cas dat mi aiactB ') in grec. ms. cu M(3 la inceputu: Barai pani, er' in ed. câ in versiunea rom. cuP: Paraipani. 2) asia si in grec. 3) in grec. numai Stapanesci. 4) in grec. numo O c e s c i. 5) gr. Fraţiesci. 6) in grec. Si rmanesci. 7) gr. S t u b e i u 1. s) in grec. numai Cumasca; er' cele de intre aceste doue vorbe lipsescu in grecesce. 68 Kapte a noactpi nsmitciop momiî. Ka CE ns mai «fie npiiink. aieacta cKpiem. ') Nota. De si interesulu acestui documentu e cu-ratu locale, 1' amu adausu in seriea celoru mai de in a-ante, pentru originalitatea lui. De almentrea inca e sciutu, ca Giurgiu pana la pacea dela Adriânopole, a fostu cetate turcesca, câ si Rusiav'a, si noi inca amu vediutu la a. 1836 inscriptiunea araba la baserec'a cre-ştina din Giurgiu straformata dein Oratoriu turcescu. 18. He^e ie CKpie AWL Kpsiea de irieatp'B, ie cas nsc xotap KS uapa snrspeacKT. ^a pss.i Bads-isi csd Apuein. ^\n zltcie npea jp.n'Byiuats.flsi Esnwsi mi Kpenii-nsjsi Domn mipiî ctue Koctandin NiKO.iae BBd. «fiind opindsit dsmnea.isi linct. Mexmet efendi. dsrrB ie cas «f-BKst naie nentps tot xotapsj ippiî psm'E-nenii. CE Ae amaze 2) .^tmenepea mT.puini.iop iiEpiî. deja qetatea psmaBei iui nin;. aiii. Kape dsnt xpi-cobs.i ie as ns igim iei mai cnpie. eap jp.n docs.i Kpsiiî cnpie. j|\nci „mas xotapit CE ce nsie aieactB Kpsie de nieatpi. ^.n miacJiOKSJ anei pisj Badsjisi. mi .ia Kans-i 4) no-ds-isi din Koaie CE «fie ctpajKB psurEneacK-E mi 4a o napte mi ja ajta" KS Kape mi aKsm auiiacdipea ds-ni> aiect xpicoB cas auiezat. mi cas psdinat xotap aieacti Kpsie .ia Jieat 7249 6) is.i. 15. «fiind deenpe naptea nopjjiî dsmnea^si Mexmet efendi, mi deenpe naptea nemiji.iop. Konte Ko^OBpad KS KiiriBa o«finepi Jta aiect xotap ie cas ptdiKat aiii. aieact-E Kpsie «fiind nscB A\n pis ^vn mi/KJiOKS4 anei. Kape ce Bede Kb Biind ana mape as cfipimat tot. as j]\nm.mojito nsmai ie as rscit o BSKatt dentpî.nca. Kape CKpie ne mai esc apate. 6) Nota. Acestu fragmentu se pare a fi una relati-une, ce autoriulu pote câ o afla scrisa de altu ceneva, *) lipsesce datulu in tote. 2) gr. aae^aps luatu dein testulu rom. 3) dupa Chr. 1697; asia si ms. grecescu 7205; er' editiunea grec. si rom. 7025 (d. chr. 1517), care e erore. 4) asia in ms. grec.; er' in edit. grec. si rom. capa culu, care erasi e erore. 5) dupa Chr. 1741. 6) in edit. grec. pag. 191 seq. er' in cea romana p. 98 seq. seau deca e scrisa de insusi autoriulu, destulu de incal-citu a scris'o. Cele alalie reflesiuni s'au premisu sub linia. IzBodsj xpicoBSJsipadsjsiBodi «fis4 pads-isi Bodi. „Ks mua AÚ Dsmnezes Iw. pads BBd. mi domn atoatt jjapa psmineacKi «feiopsj mapcisi mi npea Esnsjsi pads BBd. Datam Domniea mea aiea-eli Kapte a Domniei meje npea linctits.isí nipinte-jsi enicKonsjsi Kip A ni ni e a, mi efintei mi Dsm-nezeeniii secepiii a enicKoniei din Eszes. snde ecte xpams.i npea efintei adopmipi, a npea efinte Kspatei npea EjarooioBitei ctininei noactpe nicKitoapei de Dsmnezes mi nspspea «feioapei Mapiei. Ka ce «fie ei inopie mi cKasn de HîsdeKati. Kape ecte de cs«fje-tecK «POJOC. dsni .lenea AÚ Dsmnezes mi dsni Kpe-dinua KpejnjneacKi i JKsdens.i Eszes.isi, i jKsdejjSji. C.iam pimniK. i 5K8deg;8.i Epiuei. i jKsde¡p.i CaaKs. aiecte natps aesdene KS toate xipotoniwe npeo¡¡enti mi EÍcepiiem,i, dsni Ksm cint amezate mi tOKmite de iei ie as «foct mai nainte de noi Eitpini Domni, amiat-depea mi Domniea mea am toKinit mi am amezat aieacti de mai esc enopie. din npesni KS npea efin-jjia ca mapeje aj noctps n^pinte mi ÜA jsmei na-tpiapx Kip Iepemiea. mi KS tojji apxiepeii mi enicKO-nií mi irsmeni mi tot c%Eops4 EicepiíecK. mi toiú EO-epiî Domniei meje mapi mi mi«ii. Ka ce «fie cíintei iui mapií E¡cepi4i CKasn mi teméis KS j|vnti.p¡pe, mi cfiniji^op enicKoni, mi dsmnezeenjiyiop iipeojjí. mi KT,.isripiiiop ie Bop «fi j-BKsitopi .ia c«fi.nts,i afecta jiiKam. de RiBepuiceají mi de jjvnBpiiK'Bminte, eap Domniei meje mi nipinguop Domniei me^ie, mi ne-jop mai din ainte piniscai¡i Domni BemniKi. uome-nipe. nentps a«ieacta am dat mi am adasc, mi am amezat mi Domniea mea npea linctitsjsí m&pintejisi enicKon Kip Anania mi cíintei mi dsmnezeeigií Eice-piíí din Bszes Ka cei «fie aqect amez^m^nt neo^tit de niminea ;p.n Beii. Deii npe line Ba aAeiţe DomnsJ Dsmnezes ajt domn mi OE^idsitop dsni netpeKaniea noacipii, de B» ii'ncti mi Ba nizi mi Ba j^nt^pi aiect mai esc zic amezim^nt, npe aie^a Domns-i Dsmnezes CT,A uin— cteacKi mi CT,A jp-nt-EpeacKi j|intps domniea ^si, mi ^vn BeaKSJ Biitop npea Kspata mama Ahi Dsmnezes cti «fie «fs^ocitoape, mi aKonepitoape. eap de Ba ctpiKa mi Ba KWKa cas Ba epimsta jp.ntpajt K¡n aiect mai esc zic ameztm'Ent, npe aie^a Domns.i Dsmne-zes cbA Ka^ie mi C%A cíipame mi CE siin. ai1» tpsnsj ASÍ. mi jp.n BeaKSJ Biitop cs^iets^ AVU mi cm — 539 — $e LVtpw npea Kspata maiKa MI DBmnnzes, jp.n BCqi amin. i eati iui raiptspiî am n»c Domniea mea. ne gtsnan CtoiKa ') eîb Bej BopniK. i acsnan Koadi. gej BopniK. i JKHnan Dptri'ii cnatap. iacsnan Ctpoie cnatap. i acsnan 8 d p e a Bej Biet. i D p a r o m i p Bej cnatap. i Kpaiea ') Bej naxapnk. i AJIBSA bci ctoJniK. i Badea Bej k o m i c. i C t a n i a j Bej noct. mi icnpaBniKKJ Ilpeda jorofot. ini am cKpic e» Ctan padsj jui opaiusj T&proBijgiî. Cent. 17. jeat 7052. eap deja )Cc 1544. Nota. Documentulu se afla in grec. si rom. Capu XLIV, ed. gr. p. 195. seqq., rom. pag. 101 seqq.; er' la P. Cantacozino in capa XXVII. (XII.) Libertatea cuseientiei in Traasilvani'a. (Continuare dein Nr. XXII.) Art. 11. Popii sasesci chiaru atât'a se platesca in contributiunea acest'a, câtu importa tax'a loru anuale. Culegerea se se faca preia oficiali sî decani. Art. 13. Dela Creştinii celi noi se încaseze oficialii comitatului 1000 de taleri, sî deca nu i-aru da eu bun'a, se lege pre oâti-va de celi mai avuţi sî se-i tie-nia inchisi usque ad depositionem «ummae. Art. 24. Capelanii popiloru sasesci se de câte 2 taleri sî diumetate. Sub Ioane Kenieny. 1661 Apr. 23, .adun. gen. in .Bistriti-a. Art. 19. Prein Art. 4 dela 1658's!» decisu, qâ po-"pii de ori-oe confesiune se jure «redentja .tigrei ,sî Principelui. Acest'a se incuvenientieza sî acujnu cu acelu adausu, câ toti super intendenţii, seniorii şî iyicarj.i.se .depună juramentulu acel'â in a-antea oapitulului seau a presiedentelui tablei, er' popii celi alalti in pKesenti'a altoru nobili. Sub Mich. Apaii I. 1661 Nov. 20, adun. g.en. in Siei c'a mi CA. Conditiunile propuse lui Mich. Apafi cu ocasiunea Particularei si intarite de elu cu juramentu: Conditiunea 1 .usque inclusive 21 suntu totu acele, ce in adunarea tienuta la 1658 Nov. 6, in M. Osiorheliu (corege: 1658 Oct. 5. in Sedisior a) s'au propusu lui A. Sarcsai. [intre cari cea de antâniu erâ conditiunea a II ') in grec. S tancul, si in ms. si in editiune. a) in grec. Kpiaua seau Kpiaua. propusa lui Racoci II 1652. pentru asecurarea celoru 4 relegiuni recepte.] Art: 1. Spune, cà pentru aperarea tierei e necesa-riu a cere dela Aii Pasi'a 6000 de laniciari sî 4000 călăreţi marginan Turci. Spre sustienerea acestor'a se arunca contributiune sî se specifica, cene câtu se dé. „Predicatorii câte unu cubulu micu de gr|u, meşterii (cantori-docenti la reformati) de-su mai cu potere, câte doue metrete de grâu sì furagiu, era celi mai meaeri câte una metreta. Protopopii, decanii si vicarii suntu detori a culege in data bucatele aceste sî ale administra in man'a oficialiloru comitatensi seau scaunali. 1662 Oct. 20, adunare gen. in Mediasiu. Art. 5. Mai in colo se decide, câ boerimea sî nobilimea fagarasiana se contribua ca sî alalta nobilime ; talia-torii de sare, morarii, popii romanesci, unguresci sî sa-sesci se platesca câte unu taleru, care se-lu cnlega protopopii si vicarii sî se-lu administreze ih man'a per-ceptoriloru ; era meşterii se dè câte */a taleru. Art. 19. Creştinii celi noi se platesca câte unu táleru de capu. 1663 Ju 1 iu 20, adunareincaştreledela Cheti'3. (Se arunca noue contributiuni pentru Turci.) Art. 4. Popii romanesci se dè totu doi unu taleru ; totu asia ..sî morarii străini. Maramuresianii se conţribuegca qâ si comitatele dein Transilyani'a. 1664 Januariu 31, ad. gen. in Cinculu mar.e. Art. 28. (Contributiuni noue pentru multiumirea Portei.) .... Popii sasesci cu toţii la o lalta se dè una milia de taleri. Popii romanesci de Capu câte unu taleru. (Totu unu taleru avea se dè sî fie-care nobilis unius sessio-nis.) . . . Aceste dâri suntu detori a le culege . . . dela popii sasesci superintendentii loru, era dela popii roma-nesci episcopulu loru. (Despre popii confesiuhilqru ungu-resci in acestu Articlu nu ocure nece una amentire.) 1-664 N.ov. 1. adunare ge.n. iji Sedi^io^'a. Art. 6. Despre santîrea serbatorieloru, despre am-blàrile de dominec'a, tienerea tergùreloru sî alte necu-venientie de aceste este oprire apriata in edictulu -51 alu Aprobateloru, care se intaresce sî acumu asia câtu oficialii se-lu publice sî grigesca de strinsa observarea lui. Art. 7. Sì cu respectu la tenerii, ce s'au deţermi-natu a studia, se decide câ aceli-a, ce aru sta ascunşi numai pentru incungiurarea iobagiei sî nu aru continua 8tudia-le pre cumu se ar' cade, — de suntu fetioriu de iobagi — se fia detori a dà garanti despre aceea, cà se voru apleca in funcţiuni de predicatori sî scolastece. Seau de nu aru capeta garante, se dè credentiunali. Era deca se voru apleca la alte deregutorie, proprietarii-i vóru poté recere . . . Art. 8. Candu omenii de una confesiune aru lua 68 * — 540 cu poterea baserec'a altei confesiuni, se se purcedia in contr'a loru dupa Articulu. Art. 9. Deca ore-care tieranu va neglege cultulu di-vinu de 3 ori dupa olalta sì nu va poté arata causa cuvenientiosa, proprietariulu va pune pre unulu ca acel'a in caladaua. Art. 10. Se dau sì casure de acele, de barbatulu para-sele mulierea sì mulierea pre barbatulu seu; ma inca cutare femenia bene sciendu cà barbatulu seu traesce in pren-soria (la Turci ori Tatari,) se marita de nou sì duce cu se-ne averile bărbatului seu sì le predeza; apoi nece la despunerea scaunului popescu nu se reintorce la bar-batulu seu de mai in a-ante. Deci se decide cà fia-care parte e detoria a se reintorce, deca scaunulu popescu judeca se vietiuesca împreuna, — sì deca mulierea celui, ce a fostu in prensoria, s'a maritata dupa altulu sì dupa reintorcerea bărbatului de mai in a-ante nu voliesce a se reintorce la elu, seau acest'a nu o primesce, se fia detoria a-i reintorce averea predata. Intru care oficialii suntu detori a face satisfactiune deplina. — Chiara asiá se indetorescu sì bărbaţii facia cu mulierile loru. (Adeca aceli-a, ce fiendu mulierile loru in vietia s'aru recăsători.) — Sì deca cineva nu ar' dimite mulierea stra-ina, unulu cà acel'a se se pedepsesca pana la 200 fi- Art. 11. S'a facutu arătare sì despre aceea, cà unii predicatori nevolìndu" a sci de contradìcerea patro-niloru sìa poporului remanu (prein satele loru) preten-diendu, cà partea mai mica a poporului-i acepteza de parochi. Deci se decide, cà intra asemene casu proto-populu se fie detoriu a asiediá pre predicatoriu intru altu locu. Art. 12. Se plangu sì despre aceea, cumu cà atâta in tempurele aceste de resmiritia câtu sì in a-ante de aceea, dele unele eclesie sì privati s'au luatu bani sì bunure sub spe futurae restitutionis. Acumu deca pretendenţii receru bunulu loru, detorii, fia reversali câtu de strinse, i inderepta pre calea legii, seau-i porta cu vorb'a. Deci s'a decisu, cá unde detorí'a va fi adeverită prein sensoria seau marturi, sì detoriulu dupa una recercare simpla nu ar' piati-o, oficialii locali se liè satisfactiune dein bunu-rele lui; seau deca nu ar' ave bunure de ajunsu, atunci se-lu sì prendía. Interesulu piatita tempore inter-medio se nu se compute in capulu baniloru. Sì deca oficialii nu aru face acestea, toties quoties in poena articulari convincantur, omnibus juridicis remediis praescisis. Era deca detorii s'au stinsu, detorí'a vene pre celu, ce a sucesu in bunurele loru. Intra aceea pre cumu nobilimea dein afora sì omenii de alte ordini pota purcede in contr'a orasianiloru, ame-suratu celoru scrisa intru acestu Articlu, chiara asiá pota orasianii in contr'a altor'a. — Deca cene-va voliesce a purcede in contr'a detoriului seu dupa tîenorea oblegatiu-nei, pote se purcedia. 1665. Maiu 1, adun. gen. in Alb'a. Art. 1. Dupa ce s'a aratatu, cumu cà unii proto popi sî popi romanesci curata numai dein injuria privata au oprita dela basereca sate întregi, morţii nu i-au iu-mormentatu, pruncii i-au lasatu se mora nebotezati, ~_ pre cumu s'a templatu mai de a prope in comitatulu Huniadorei, — se decide, câ episcopulu romanescu se cerce lucrulu sub amissione honoris et officiî sî pre culposi se-i pedepsesca pro demerito. * Art. 30.. (Se normeza contributiunea.) . . . Popii sasesci — intielegundu aci sî pre celi dein Tier'a Bursei — 1000 de taleri. Popii romanesci 500 de taleri. (De celi unguresci nece aci nu e amentire. — Dupa Art. acest'a una porta avea se de 10 taleri, — sî unde locuitorii nu-su computati dupa „porte," 10 omeni se lîeu dereptu una porta.) 1665. Sept. 10, ad. gen. in Iernotu. Art. 6. Se aude, câ in patria se templa multe fapte in contr'a lui Ddieu sî multe blasfemie, in asia mesura, de unii deconsiderandu preceptulu lui Ddieu sî articlii tierii, dominec'a sî in serbatorie mergu la aratu, la secere, cosa sî alte lucrare; ma inca sî injura spurcata. Decise decide, câ vice-oficialii sub amissione honoris et officii se citeze pre unii c'a acesti-a la scaunu (derek szek) sî acolo cu eschiderea ori-ca-roru remiedia se li se alega lucrulu; sî cari se voru afla câ au călcata serbarea dominecei sî au injuratu, cu desclinire cari au injuratu cu vorbele „ordog terem-tette " (va se dîca: puliu, produptu de dracu, •— camu cumu dîcemu sî noi: porcu de cane, ce esci tu,") de- ca-su trecuţi de 24 ani se fia ucişi cu petri; era celi ce voru fi mai teneri se se pedepsesca cu bătălia. 1665 Nov. 8. adun. gen. in Alb'a. (Se arunca contributiune, 16 taleri de porta.) Art. 15....... Tiera Fagarasiului, intielegundu aci sî boierimea sî popii romanesci, cu toţii la olalta se de 2000 de taleri . . . Popii sasesci cu toţii la olalta 500 de taleri, totu atât'a sî celi romanesci, asia câtu a fora de popii dein tiera Fagarasiului nece unulu se nu se pota sutrage de sub acesta contributiune dein care protopopii se platesca 100 de taleri, era restulu celi- alalti popi. Art. 23. Acatolicii dela Odorheliu se plangu, câ seculari sî popi catolici le-au taliatu drumulu spre mor-mentariu, pentru care acumu le caută a trage diosu gar-dure câ se-si pota astrucâ morţii, sî cu alte necuvenien-tie-i asuprescu cu destingere candu facu procesiuni, stau in a-antea baserecei acatolice, puşca sî striga spre a-li scandali in cultulu divinu. Deci s'a decisu, câ pre 11 ale urmatoriei pretoriulu (Fo tiszt) Odorheliului sî comisarii despu sia parte catholicorum Paulu Haller, a parte aug. confess. judele regescu alu Rupei, sî a parte unitariorum Stef. Palfi, se esa in faci'» locului sî se impace lucrulu dupa dereptate. Dupa ce-sî despre pădurea orasiului a ajunsu la urechiele M. sale,. cà pop'a catolicu o folosesce singura sì eschide pre predicatorii de alte confesiuni, ma inca a sì alungatu de acolo cara-le acestor'a, s'a decisu, cà numiţii comisari se inderepte sì lucrulu acest'a, Art. 24. A supr'a lui Stefanu Josìc'a se aude, cà decim'a posesiunei numite Szederjes, carea fostulu principe Georgiu Rakoci prein donatiune (o a datu ) predi-catoriului de acolo sì apoi intrega posesiunea conferin-du-o unui boiariu cu numele Preda, pana ce boiariulu a fostu in vietia a suferitu pre predicatoriu in usulu decimei amentite; sì cu dereptulu acest'a descindiendu posesiunea aceea la mulierea boiariului, pre care a luatu-o apoi Josìc'a de muliere, nu s'a indestulitu cu dereptulu de mai in a-ante, cè a luatu dela predicatoriulu sì decim'a, carea nu a fostu cuprensa in donatiunea boiariului, a arestatu pre predicatoriu sì nu l'a lasatu pana ce a luatu dein mâna-i donatiunea. Pentru cari se decide in cosu-nantia cu resolutiunea M. Sale, cà pre 15 ale urmatoriei se esa a colo anumiţi comisari, adecă Joane Betlen, Casparu Kornis, Joane Pâl de Sedisior'a sî Andreiu Pâlfi, cari se provedia lucrulu dupa dereptate. 1666 Sept. 18, adunare part. in Alb'a. Art. 1. Spre contentarea Portei, tota port'a se pla-tesca câte unu taleru imperiale. . . Tier'a Fogarasiului 200 de taleri, popii romani cari se afla sub episcopi'a romana 200 de taleri. (De popii altoru confesiuni nece aici nu se face amentire.) 1667 Jan. 5, adun. gen. in Osiorbeliu. Art. 7. Se decide intru urmarea Articliloru de mai in a-ante, câ intru cele trei serbatone mari (sâtoros innep) sì in dominece totu feliulu de omeni se înceteze dela lucru sub pepedepsa de 6 fl. Art. 39. Fiendu cà remanerea patriei dupa Ddieu depende dela grati'a Portei sî acest'a dela platirea tributului, tota porta se de 15 taleri. (Apoi se numera portele, dupa municipia, cumu sî satele sì individii necuprensi in nu-merulu porteloru.) Intregu Maramuresiulu 4500 de taleri, tier'a Fogaras. 2000 de taleri. Popii sasesci 500 de taleri — Popii romanesci, a fora de celi dein Tier'a Fagarasiului, 500 de taleri, dein cari 100 cadu pre protopopii romanesci. 1667 Aprile 20, ad. gener. la Alb'a. Art. 6. Tier'a avendu spese multe, se arunca dare noua, câte unu taleru de porta. . . Popii romanesci se dè 500 de taleri. 1668. JanuariulO, adun. gen. in Bistritia. Art. 34. In locurele, unde popii seau docenţii (os-kola meşter) au avutu decim'a seau quarta dein "dîlele domnitoriului Georgiu Rakoci celu betranu, sî intru ace--ea ce-va persone private o au cuprensu, decim'a seau cmart'a acesta se se restitua popiloru sî docentiloru respectivi, seau la personele eclesiastice cari se afla in diece-s'a aceea, sì protopopulu diecesei se grigesca de lucrulu acest'a. Adeveratii pretendenţi posesori (A' verus prae-tendens possessor etc.) sub pedepsa statorita in Articlu, se nu cuteze a scote de pre popii romani alta taxa, a fora de decim'a indatenata sî onorariulu cuvenitu loru. 1668 Juliu 15, adun. gener. iri Jernotu. Art. 32. Spre escontentarea Portei, pre anulu ace-st'a se promite dare 18 taleri de porta. . . Popii sasesci sî romanesci se de câte 500 de taleri unii. 1670 Febr. 15, adun. gen. in Turd'a. Art. 1. M. Sa a fostu despusu, câ predicatorii se capete quarta dein bucatele acele ale Turdaniloru, dein cari fisculu capetâ decima. Acesta quarta nu s'a luatu dela predicatori nece atunci, candu fisculu a liertatu Turdaniloru dereptulu seu de a luâ decima. Dec; dere-ptulu de a luâ quarta dein tote legumele (leguminâk) dein cari fisculu capetâ decima, se sustiene. etc. Art. 3. Nobili vechi, ce au casa in Aniudu, suntu detori alature-a cu alalti Aniudani servitiulu eclesieloru de a colo sî celu pentru podulu de pietra; er' in cele ce se tienu de esîrea la oste voru depende dela oficialii comitatului, câ sî in trecutu. Sî de cumu-va petre-cundu eli in Aniudu care - va dein cusanii loru ar' comite vre unu escesu, se fia judecatu de primariulu opiduloi. 1670 Decembre 1, adun. gen. in-Alb'a. Art. 37. Edictulu 52 alu Aprobatelqru contiâne lege apriata despre santîrea domineceloru sî a serbato-rieloru. Ce fiendu câ mulţi nu voliescu a sci de ea, oficialii se-i pedepsesca conformu Articlului. 1671 Nov. 25. adunare gen. in Alb'a. Art. 6. Străinii, ce nu se tienu de vre-un'a dein cele 4 relegiuni recepte (a negy recepta religiokan kiviil valo idegen nemzetek) de aci in colo se nu se pota nobilitâ mai multu, de catu la recomendarea tierei intregi. Cu tote aceste celi nobilitati pana aci se remania nobili, inse mulierile sî pruncii se sî-i aducă in tiera spre a locui aici. Mosîe se nu pota tiene pre nece una cale, nece unii nece alţii, ce cosangianulu seau vecinulu se-i pota scote sî dein mosîele acuprense pana aci, sî inca fora nece-unu procesu, numerandu-le numai sum'a ce au datu pentru mosîa, candu o au acuprensu. etc. 1675 Nov. 25, adunare gen. in Alb'a. Art. 1. Articlii despre santîrea domineceloru sî a serbatorieloru sî de frecuentarea basereceloru se se oser-veze pre totinde intru acesta patria; ma inca comun'a in tote dîlele in-ante de a esî la lucru se intre (in base-reca) spre a participa la cultulu divinu, sî numai dupa terminarea acelui-a se vedia fia-care de lucrulu seu. Deci tieranulu, care fora mantuintia va împinge de trei ori dupa olalta in contr'a acestei legi, se fia pusu in caladaua sî tienutu a colo (unde? in caladaua sî Cu ele in basereca?) pana. candu spiritualulu va termină predic'a sa de dominec'a. 542 — 1676 Novembre 21, adun. gen. in Alb'a. Art. 19. Articlulu dein Aprobate, Partea III Ed. 5 1, sì Art. 1. déla 1675 despre santîrea domineceloru sì a celoru 3 serbatone mari, si despre cercetarea basereceloru, se se tienia; intru asemene sì Articlii facuti in contr'a celoru, ce injura sì a celoru, ce blastema. De acest'a se grigesca vice-oficialii comitateloru sì a scauneloru sì se-si faca detorí'a fora nece una partenire, sub pedepsa de 24 floreni ung. Asemene sì judecii sì juraţii satesci se veghieze a supr'a subordinatiloru sei, sì deca nu voru frecuenta baserec'a amesuratu Articlului, eli dein autoritatea sa se-i punia in caladaua ; era deca primarii nu aru pieni acest'a, atunci proprietarii seau oficialii se-i punia pre eli. Acesta ordina tiune se intielege de tote naţiunile dein patria. 1678 Aprile 19, adunare gen. in Fag arasi u. Art. 3. Popiloru romani dein Transilvani'a (nein-tielegundu aci pre celi dein tier'a Fagarasiului) se impune urmatori'a contributiune, adecă: protopopii se de câte unu fl., era popii câte 50 de bani. Episcopulu romane- nescu se culega banii acesti-a fora scadere in termenu de 3 septemane. Dein sum'a adunata se se de celoru dein Solnoculu interiorii, deca voru tramete dupa ajutoriu, 120 fl. (Solnocanii, cumu arata Art. 2. s'au plânsu, cà prein incortelàri de trupe straine s'au storsu de totu, sì au cerutu relasarea contributiunei de naturali; acest'a nu i-s'a datu, ce principele le-a promisu deintru alu seu 200 cubule de grâu, era tier'a ajutoriulu banescu dein Art. 3.) 1678 Juniu 2, adunare gen. in Alb'a. (Se arunca contributiune 20 taleri de porta.) Art. 4. Naţiunea secuiesca se dè 5000 de taleri, Maramure-siulu 4000, popii sasesci 500, popii romanesci 500. . . (De ali celoru alalte confesiuni nu este amentire nece aci.) 1678 Octobre 1, adunare gener. in Alb'a. Art. 2. Grecii sì popii romanesci de aci in colo se nu se nobiliteze in patri'a acest'a sì sub nece-unu pretestu se nu pota luá seau tiene bunure sì eredi- tati. Era celi nobilitati pana aci, in diet'a mai de apro-pre se-sì produca armalile, sì deca aceste cercandu-se se voru incuvenientiâ, atunci producentii se voru incorpora , èfa celi alalti voru remane dupa despusetiunea de atunci. Ce se tiene de bunurele sì ereditatile castigate pana atunci, cosangianii, pretendenţii celi adeverati seau vecinii se procedía intru reluarea loru dupa Art. dela 1671. 1679 Maiu 27, adun. gen. in Alb'a. Art. 7. (Contributiune estraordinaria, spre a piati interesuria-le dupa banii împrumutaţi pentru Porta). Fia-care porta se dè 3V2 taleri, . . . popii sasesci 100, celi romanesci 100. . . 1680 Januariu 12, ad. gen. in Sedisior'a. Art. 3. S'afostu decisu câ romanii, popii rotna.. nes ci sî grecii la diet'a mai de aprope se-si produc» privilegia-le spre restificare sî aprobare. Inse eli xia au facutu acest'a; deci privilegiale loru se nemicescu. , 1680 Maiu 18, adun. gen. in Alb'a. Art. 1. Staturele, dupa ce sî prein propusetiunile M. Sale li s'au atrasu atenţiunea, marturisescu, câ Ddieu si in miediu-Ioculu certâriloru sale celoru meritate a aratatu tierei semne de indurarea sa facundu, câ tier'a acest'a prein grigea M. Sale se aiba parte de pacea dorita: Cu respectu la acest'a se decide, câ in tipu de multia-mita Articli despre santîrea serbatorieloru sî despre celi, ce injura de sufletu (lelkezodokrol,) se se padiesca strinsu, sî toti oficiali locali sî prefecţii dominialoru sub pedepsa grea se veghieze pentru depărtarea acelor'a, si eli se se conformeze aceloru Articli. La dein contra directo-riulu sub amissione honoris et officii se nu lipsesca a face esecutiune ori in contr'a celui ce a pecatuitu, ori in contr'a celui, ce a trecutu cu vederea pecatulu. Art. 2. Cuprendiendu asia sî propusetiunile M. Sale; de ora ce esercitiulu relegiunei ortodocse (intielege calvine) in Brasiovu sî pana aci a fostu impreunatu cu multe greutăţi, spre delaturarea acestor'a se decide, câ brasiovianii se de unu locu bunu de basereca ortodoc-siloru dein Boloni'a. Acest'a se o faca in termenu de 30 dîle dela espirarea acestei diete, in presenti'a lui Joane Nemeş, Calimanu Mikes, Stefanu Miko sî a judelui regescu dein Sabiniu. Sî mai multu se nu-i conturbe in esercitiulu relegiunei. Intru aceea sî ortodocşi se nu intorca plata cuvenita popei spre altu cene-va, de câtu spre lipsele popei de relegiunea loru. 1682 Febr. 17, adunare gen. in Fagarasiu. Art. 24. Staturele au observata cu mare dorere de anima, câ spurcatele injurature, ce dupa meritu aducu jude-cat'a derepta a lui Ddieu sî spre publicu si spre privaţi, asia s'au inmultîtu intre omenii de tota clas'a, in câtu mulţi se porta câ sî omeni cu totulu pierduţi. De sî despre acest'a sî pana aci s'au scrisu mulţi Articli frumoşi, totu-si fieudu cu potentia câ âeeli Articli se se fia uitatu, acumu se reîmprospăta. Aceşti Articli suntu: Aprob. Const. Part. III Tit. 47. Art. 22 sî Part. V Edict. 34; item Comp. Const. Part. III Tit. 14 Art. 1,2; sî Const. anni 1678 dandu ocasiune Turdani sî Const. totu dein 1678 Octobre Articlulu 15; — sî Constit. regni de 1680 Art. 1. — Totu una data se decide, câ aceşti Articli . se se republice sî padiesca de tote clasele cu acelu adausu, câ ce-ne se va mesteca in pecatu de aceste ori-, unde ar' caută scăpare (Aprobate Part. III Tit. 47 Art. 14 sî 15) nece se nu capete gratia, nece se pota trai cu altu feliu de refugiu, nece se-i prendia cene-va parte. 1683 Febr. 10, adunare gen. in Sedisor'a. Art. 17. S'a fostu decisu prein Articlu, câ popii r — 543 - romanesc! se fia detori a prestă proprietariloru sei anu-mitu onorariu; inse inulti deintre nobili s’au impedeeatu intru folosirea acestui dereptu acuși pre una cale acuși pre alta. Deci se decide câ facia cu popii, romanești se se tienia legea scrisa in Aprobate Part. I Tit. 8 ^rt. 3 sî sub pedepsa articularia se nu fia liertatu neme-nui a scurtă derepturele nobililoru nece prein repulsiune, nece pre alta cale. Aci se intielegu sî cantorii romanești, cari suntu detori a presta domniloru sei onorariu cuvenita. , 1683 Aprile 24, adun. gen. in Fagarasiu. Art. 2. Spre refuirea sumei amentite (in Art. 1, unde se vorbesce de contragerea unui imprumutu fortiatu dela patriotii mai cu potere, ale caroru nume sunt in-sîrate in Articlu avendu se platesca unulu câte 50— 500 galbeni) neavendu alta potere se arunce dare 18 fl. de porta, . . . popii sasesci dein tier’a Bursei voru dă 100 de taleri, celi.alalti 300; popii romanești 300. 1686 Ma’iu 12, adunare generale in Sabiniu. Art. 1. De sî sarcinele cele grele ale bietei tieri suntu pre aci se o împingă la perire totale, .totu-si in-credentiandu-ne in provedenti’a divina, pentru scaparea patriei aruncămu pre anulu acesta contributiunea in modulu urmatoriu: pentru locurele, ce platescu după porte, 60 fl. de porta intielegundu aci sî ajuțoriulu inda-tenatu .pentru presidiari, . . . popii sasesci 4000 fl., popii romanești 2000, (Omenii necomputati după porte aveau se platesca câte 2 fl.) 1686 Aug. 12, adun, gener. in Sabiniu. Art 1. (Se arunca contributiune estraordinaria, totu pre a. 1686 de fia-care porta 40 floreni.) Popii sasesci se platesca 1000, celi romanești 1000 fl. 1687 Febr. 13, adun. g"en. in Fagarasiu. Art. 1. . . . Intru administrarea dârei se se tienia daten’a de pană aci, asiă câtu celi ce au avutu datena a-si plati darea in bani buni, precumu universitatea (adeca: Sasimea,) Secuimea, popii sasesci sî celi romanești, deregutorii fiscali sî opidele taxali, sî acumu se o de in bani de celi buni; era darea Comitateloru, Grecii (negotiatori in Sabiniu mai alesu) ae fia detori a o scaimbă diumetate cu bani buni, diumetate cu bani de câte 10 polture (potori.) Art. 2. Spre coperirea împrumutului eontrasu in estu anu . . . popii sasesci se de 1000 fl., popii romanești 1000 fl. Art. 3. Spre multiumirea celoru, ce au împrumutata tierei grânu sî ovesu . . . popii sasesci se de 600 cubule de grânu si 800 cub. ovesu, celi romanecsi 100 de grânu sî 200 de ovesu. Art. 10. . . Luanduin considerare cuvenientiosa cere-rea unoru posesori dein Trascâu sî nunciulu M. Sale despre aceea ascultandu-lu cu umilita sumisiune scotemu pentru totu de-a un’a dein mimerulu porteloru dein comitatulu Turdei acele doue case, ce posesorii aceli-a au datu de parochîa pentru pop’a sî mesterulu reformata. 1687 Juliu 26, adun. gen. in Iernotu. Art. 1. Pentru escontentarea Portei sî sustienerea presiedialoru se arunca dare 65 fl. de porta, .. . pre popii sasesci 4000 fl. pre celi romanesci 2000 fl. (nobilii cu una sesiune 2 fl. — Er’ în Art. 3. era se oblega popii sasesci sî romanești a respunde darea in bani buni. (Va u™ă.) Corespondentie vechie si noue. IV. '(Fine.) Mai am o întrebare forte modesta te sa fii atata de bunu si serai spui ca tine au aflatu litera s’au bsK* (pBKOjiios) p ca in Alfabetul u părintelui Chirila nu se afla ? Te ai ocupata 40 de ai cu limba; Io aflu in da pe E “ G cela vechiu latinescu F*Al I. A. |“AIVț — Galla; Gaius selu intorcemu 900 spre stanga sî sa-i punemu I de desuptu pr. | VNEV, |_YNEV + I = LVNCII L.VNVI; Cine Iau alcătuita ? si candu ca nui litera slavena s’au mai bine disu Chirileana.l) Acumu după tote cele premisa te rogu sa mi spuni in cugetu curatu, ca mai pote sustă teșea aceia bisata si necalita pe care au rostito fiertatu Petru Maior, că noi am împrumutata pe a dela Slavi si ca literile chirilianc neau întunecata limba neau impedeeatu des-voltarea gramatecei si altele mai multe ca acestea ’) Apoi litere mai urite de cumu sânt cele latinești sa fugi mancându pamentulu de ele. Acestea de astadi sânt rotundite, netedite prin maestrie. Asia catu daca le asemana ceneva cu originalulu nu le mai cunoști.3) In urma Domnea ta dîci in prefatia Analecteloru S*rbiî s’au ZgppXst ar veni dela servus, căci Serbulu insemnedia incaltiaminte dara apoi Sorbi din Lusatia Serbini; ~ So(n)erbi ” Sorbi; C6sa ~ Corsa dela KspTj; Ciorsa; cîorsanescu. In urma urmeloru te rogu cu tota inima, ca sa numi ei in nume de reu, ca io m’am sloboditu in discu-tiuni, care nu se tienea de obiectu cu atata mai vertosu, ca ci acuma ne videmu pentru intaia data pe terâmulu acesta. 4) Jo cugetu demi va ajuta bunulu Dtunnedieu, ca se publica unu articulu limbisticu si de mi va lungi Dumnedieu dîle si unu opu mai mare despre limba. ’) Cauta numai bene, si nu vei avâ lipsa de mene. 2) Nu me mesteca in dispute contra mortiloru. 3) Tiene-te sarace alfabetu latihu, că tiai data de omu. 4) Pote si pentru ultim’a data; de almentrea, cele dein cetate fia liertate. — 544 — Jo-ti multi amescu pentru tote grauntiele cele de auru7 care le ai aruncata in agrulu limbei. Spunu sinceru, ca io sa nu fie remasu nice o urma de limba dela strămoşii nostri si totuşi tiasiu fi demu-stratu (!) din starea limbi de astadi ca odiniora au dîsu rumânii KSBSinte niente si acuma cuvinte; asia mane ZZ mene ZZ mine tane ZZ tene ZZ tine; dtfnte (diâm-ptî dela denctis) (gr. Ssnww ZZ Bar/. Y donct — dont — dentis) dente — dinte ZZ gintje ZZ ginke aceste doua furme din urma prin Banatu ; gradsnx ~ gradena ZZ gradina ; v/snt ZZ vene ZZ veneni ZZ venei ZZ vene = vine. Primesce Rme domnile (sic) spicele aceste de grau curatu (!) totu cu aceia amore si caldura cu care am primiiu si io opurile Dumii tale. 5). Frica mea cea mare-i ca eu candu voi esi in pu-blicu nu voiu fi intielesu (6). Remanu etc. de totu bine voitoriu Dr. V. G. prof. etc. Nota. Nu amu scaimbatu nemica, nece amu adausu nece amu omisu, ci dupa potentia le amu publicata tote cu cea mai rigorosa esactitate, si cumu se dîce diplomatice, pentrucâ nu cumu-va scaimbandu etc. se se pierda dein neluare amente seau dein alte cause vre-unulu dein aceste spice de grau curatu ; de nu cumu-va tipografulu si pana acumu va fi facutu preste voli'a nostra vre unu pe-catu câ tota lumea. Ce amu mai ave de insemnatu, afora de notele subliniarie, la asta corespundentia geniale, le nabusîrnu (cumu dîcu in ti era), seau le nadusîmu (cumu dîcu pre la noi, cu diferenti'a de una litera) in pen'a nostra si in calamariu, câ se nu esa afora pre chartia. De almentrea ceremu dela stimaţii nostri lectori, se ne escuse, deca cumu va s'aru afla cari-va, pre gustulu caror'a potè se nu fia fostu deplenu asta core-spundentia , precumu nu ne a fostu nece noue ; dar' interesulu causei literarie cerea ne — apărata, se fimu pre câtu numai se potè nepartiali si cu ceva sacrificiu. 5) Termometrulu acelei caldure, dorere ! nu ne e cunoscutu ; dar' presupunemu bucuroşi, cà a fostu celu pucinu Reaumur 80-o. 6) Dieu si noi ne tememu, de nu ne tiene loculu; ci curagiu ! audaces fortuna juvat. NOTITIE DIVERSE. — In Convorbirile literare nr. 11 dein 1 Aug a. c. se incepe unu Articlu filologi cu - poeticu - este-ticu prea interesante, sub titlu Dictionaru Grotescu. Interesulu se adauge si prein acea, câ articlulu e scrisu de una celebritate romana poetica, si mai câ amu pote dîce si politica, — dar' nu si filologica. De acea vai si de spatele bietiloru filologi si gramatisti romani, cari dupa autoriulu acestui dîctiunariu grotescu toti suntu pedanţi, fora gustu etc. Editorii!: T. CIPARIU. Pana aci Dictionâriulu sta dein 16 vorbe si termi-natiuni, si adecă: Oncoare, Pudoare, Amoare;, Amare. Beleţe. — ciune, — ti une, — tio ne. Ei bine! Inimici. — minte. Lăcrimioare. Poe-sii nuoi. Redaptor. Rumân; — si Vergura. ; De esemplu. Pedanţii, dupa dumea lui, au facutu dein hon or latinescu, romanesce onoare femininu, in cuntr'a totoru limbeloru latine romane, care l'au facutu masculinu, — si asia pedanţii romani au degradata acesta nobile semtiu barbatescu la conditiune mulieresca. Eta vorbele dumea-lui: „Era deci foarte logic si foarte natural ca şiRomanulu sa dica Onoru; anse nu, căci pedanţii au.gasitu de cu-. viinţa . . . gramaticala, a schimba secsulu acestui sentimentu de demnitate energica, ai da o natura mue-ratica, alu infaşa in poale lungi, si alu boteza onoare; " etc. Ce sacrilegiu dein partea pedantiloru gramatic cali si fora semtiu de onoru! Galantaria la una parte. Crede ore dn. marele poeta inseriositate, cà numai bărbaţii, er' nu si sexulu femininu, are onoru seau onore? Seau potè cà sia uitatu, — nam bonus quoque quandoque dormitatu Home-rus ; macaru cà chiaru câ poeta nu se cădea se uite, si cu atâtu mai pucinu câ poeta bunu, si de bunu gustu. Noi inse, cari nece nu suntemu poeti, — si cu noi credemu, cà toti omenii de onore, suntemu de pa-rere, cà onorulu pote şefia exclusivu numai bar-batescu intru unu dictiunariu grotescu, — dar' semtîmen-talu espresu prein vorb'a onore este comune si sexului femininu, câ si celui barbatescu. Dumea lui face mai in colo calambururi pre totu pasulu, fora de a fi tota de un'a de bunu gustu,, precumu: beletia si belitu; -— amoare si miroasă a moare;— inimici si inimi mici; — pudoare> si (nu o spune, ci se pricepe), minte si mincinoşi etc; tote in prosa si in viersuri, in cari afora de gustulu esteticu esceleza si sublimitatea si ingeniositatea. Latinii aveau unu proverbiu vechiu: Su tor, ne) ultra crepidam. Va se dîca: poetulu remania poeta ; si se nu creda, cà deca a scrisu vre una data una-vodevila burlesca, numai de câtu e si unu Homeru, Dante, Voltaire etc. — Adunarea generale a' Asociatiunei romane trae s'a tienutu in estu ânu in Soncut'a-mare in 10-11 aug. despre care voru referi diuaria-le politice mai pre largu. — Si adunarea Societatei Academice romane, e convocata pre 1/t3 aug. a. c. la Bucuresci. — Nr. XXVIII, va aparé in 15 Sept. ve. chiu a.c* Imprimerla SAM. FILTSCH (W. Krafft) in Sabiniu.