ACADEMIEI ROMANE SERIA II.—TOMULU XV. 1892—1893. MEMORIILE SECŢIUNII ISTORICE. BUCURESCI LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL, STRADA DOMNEI 16 1 8 9 5. www.digibuc.ro ANALELE ACADEMIEI ROMANE SERIA II.—TOMULU XV. 1892—1893. MEMORIILE SECŢIUNII ISTORICE. BUCURESCI LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL, STRADA DOMNEI 16 1 8 9 5. www.digibuc.ro CUPRINSULU Pagina Documente inedite clin Domnia luî Alexandru Constantinii Moruzi, 1793—1796. Memoriu de V. A. Urechiă............................................. 1 Documente relative la Biserică............................................ 1 Documente relative la şcoli şi cultura publică.......................... 261 Documente relative la adminislraţiune................................... 267 Documente relative la 6ste şi flotă pe Dunăre........................... 314 Documente relative la ţărani............................................ 337 Acte relative la divorţuri.............................................. 419 Acte relative la zestre............................................... 426 Clironomiî.............................................................. 445 Tutelă.................................................................. 471 Documente relative la mezaturi.......................................... 484 Protimisis............................................................. 500 Moratorii............................................................... 528 Justiţia criminală...................................................... 530 Arestă preventivă....................................................... 533 Casă de dare de focă................................................. » Ţigani resvrătilorî..................................................... 542 Hoţi.................................................................... 548 Plastografă............................................................. 549 Deşugubină........................................................... s Tentativă de ucidere, bătae, etc........................................ 559 Procese diverse.........................•............................ 584 Scutiri şi privilegii; locuitori daţi la biră; perceperea diverseloră dări; vămile. 610 Cutia mileloră.......................................................... 650 Comerciă, Industrie, Bresle, Poşte.....................•............. 662 Documentele moşiei Ciorogârla........................................... 688 Fdmetea................................................•............. 763 Pavele.................................................................. 774 Apă .................................................................... 800 Sudiţiî................................................................. 810 Hotare. Delaţiuni cu ţările vecine...................................... 825 www.digibuc.ro DOCUMENTE INEDITE DIN DOMNIA LOl ALEXANDRU CONSTANTIN MORUZI 1793 1796. MEMORlO DE V. A. UKECHIĂ Membru ală Academiei Româno. Şedinţa din 4 Decembre 1892. Domnitorii Colegi, Am onore ave comunică o serie de documente inedite, cari privescă anii 1793—1796 şi anume domnia lui Alex. C. Moruzi. Unele din ele sunt originale în manile mele, iar cele mai multe le-am decopiatu în curgere de mulţi ani la arcliiva Statului şi în alte colecţiunî. Sub fîe-care documentă indicii sorgintea. Documente relative la Biserică. Orî-câtă de scurtă a fostă domnia luî A. Moruzi în Ţera-Romă-nescă, elă şi-a purtată atenţiunea asupra Bisericeî. Abia după ună ană de păstorie, Metropolitulă Filaretă II se retrage din scaună, sub pretextă de bolă, în Septembre 1793 (1). (1) Condica sfintă dela Metropolie cuprinde In limba greeă demisiunea următoro a lui Filaretu: «Văcjendu că din tji in Alexandru Constantină Moruzi Vvd. i Gospodar Zemle Vlahscoe. Amă văzută Domnia Mea anaforaoa d-loră boeriloră, cu părerea ce facă de taleri 25 şi 37, 60, dreptă acelea ce cu împărătesc! pravill sunt legiuite 1 2 (1) Cod. XXVII, pag. 79. (2) Cod. XXVII, scara 16, fila 15. www.digibuc.ro DOMNIA LDl MOBDZl—1793—1796 15 a se da la chirotonil, însă fiind-că aceste eparchiile ţărel, din catachrisis de mal înainte aă căzută în sarcina datoriiloru, de aceea orănduimă Domnia Mea cu deosebire adecă: taleri patru- (3) Urmeză de aci că Al. Moruzi nu cinstea şi nu credea în Biserică? Numerose dovedi averau pentru a probă, din contra, piositatea luî. Aşa sunt apelurile ce face la Biserică, să se roge să dea Dumnedeu ploie, încetare de bole în omeni, ba şi în vite. Aşa averau documente relative la preămblarea capului St. Visa-rionîi prin ţeră, asemenea şi a altoru moşte. Iată acte relative la ploie şi bole: Pitacu la Mitropolitulă, din 13 Martie 1794, îndemnându-lă să poruncescă (1) Cod. XXIX, fila 11. (2) Cod. XXIII, fila 126, verso. (3) Cod. XXVII, fila 6, scara 17. www.digibuc.ro 30 V. A. tJRECHti a se face rugăciuni şi sfeştanii «spre a da îndestulare pămîntulul de ploi şi a blagoslovi rodurile semănăturiloră», căci «după îndemnările şi bunele povăţuirl ce li s’au datăţ locuitorii au căzută cu toţii la arături, silindu-se cu toţii la semănatulă bucateloră cu îndestulare.» (1) Pitacă din 30 Sept. 1794 către Mitropolitului, Episcopii de Rîmnicu şi Argeşiă, ca să se facă rugăciuni şi litanii, ca să se milostivescă Dumnezeu să plouă, căci Vodă a aflaţii din judeţe că «din pricina secetei, semănăturile, la cari s’aii silită creştinii de au pusă în pămîntă şi la care se si-lescă, forte tînjescu». Vodă scrie prelaţiloră Bisericel, să orînduescă într'adinsu protopopii, ca să iasă afară în tote judeţele eparchiel, să âmble cu preoţii prin sate, prin oraşe, spre a face pretutindenea osfeştanie şi litanii, cum şi la biserici, după S-ta leturghie, să cetescă molitva de rugăciune, îndem-nândă spre acesta pe toţi de a se rugă lui Dumnezeu celă milostivă cu ferbinţelă, spre a da pămîntulul ploi şi a blagoslovi rodurile pămîntulul şi a le feri de orl-ce stricăciune. (2) Prin altă pitacă, din 2 Oct. 1794, Moruzi vestesce Ispravniciloră de llfovă şi aceea, că Archiereulă Thebaidos Meletie a fostă orenduită de aici, de vine într’unele judeţe să facă litanii şi osGştanil pentru seceta acesta. Moruzi ordonă să aibă dela Ispravnici ajutorulă cuviinciosă, cu niscal-va omeni de pază la drumă şi cal de călătorie, ca să potă înconjură oraşele şi satele cu înlesnire. Altu Pitacă: Iă Alexandru Comt. Moruzi Vvd. Prea Sfinţia Ta Părinte Mitropolite ală Ungro-Vlachieî, măcar că nu sun-temă Domnia Mea la îndoială că Prea Sfinţia Ta, vătjendă seceta vremeî, nu vel fi lipsită a trimite archierescile porunci pe afară către totă ceta bise-ricăscă, de a face osfeştanie şi rugăciuni către milostivulă Dumnecjeă, pentru a adăpă pămîntulă cu ploie şi a blagoslovi rodulă bucateloră, dar cu tote acestea poruncimă Domnia Mea să întărescl de isnovă poruncile Prea Sfinţiei Tale către totă câta bisericescă, la Egumeni de pe la sfintele mănăstiri, la protopopi şi la preoţi, ca să facă fără pregetare şi cu terbinţelă ofeş. tanie şi litie, rugândă pe milostivulă Dumneqleă dimpreună cu norodulă politicescă, pentru a face milă de a adăpă pămîntulă cu ploie, a blagoslovi rodulă pămîntulul, ca să se folosescă creştinii din ostenăla loră şi a feri 1 2 (1) Cod. XXIII, fila 220, verso. (2) Cod. XXIII, fila 278, verso. www.digibuc.ro DOMNIA LUI MOftUZI — 1790—1793 31 pe norodulă seu de năprasnica bolă a ciumil; căci aceste sunt cuviinciose, după datoria creştinescă, în totă vremea a le săvârşi şi a face către milos-tivulă Dumnezeu rugăciuni neîncetată; cu câtă mal vîrtosă într’acestă vreme trebue, de obşte, fără pregetare şi cu ferbinţ4lâ, să se câră prin rugăciune ferbinte mila şi ajutorulă lui Dumneijeă. Dreptă aceea, şi către Sfinţia loră Părinţii EpiscopI să scrii Sfinţia Ta cărţi, ca nu numai înşişi Sfinţia loră, pe unde se află, dimpreună cu boierii şi norodulă, de obşte, să le sâvârşescă aceste, ci şi în totă eparchia Sfinţiei loră să îndatorâscă pe totă ceta bisericescă, pentru a le urmâ şi a face rugăciuni de obşte cu fer-binţelă şi litanie către milostivulă Dumnetjeă, pentru a blagoslovi rodurile pămîntulul, prin adăparea de ploi ,şi pentru contenirea năprasnicei băle, ce pre alocurea s’aă însemnată. —1795 Aprilie 16. Contrasemnată Vel Logofetu. (1) Iată şi acte relative la moşte: Alexandru Moruzi Vvd. dă pitacă la Isprăvniciile din Teleormană şi din Vlaşca, vestindu-le «că prin acestă judeţă, pe la Zimnicea, este să vie lacra Sfintulul Visarionă; vă poruncimă Domnia Mea ca să daţi ună rădvană de ală dumne-vostre, cu cal, să orânduiţi şi 4 slujitori, omeni vrednici, de pază la drumă, unde acolea în Zimnicea îndată ce va sosi, să puneţi pe părinţii călugări ce vină cu sfânta lacră, să facă osfeştanie, apoi pe unde va fi tre-cetorea, la drumă, să facă iarăşi osfeştanie, însă cu acesta să nu socotescă a se zăbovi din călătorie, ci numai făcândă osfeştanie, să urmeze călătoria drumului, a veni fără zăbavă; de care asemenea s’aă scrisă şi Ispravnicii oră Vlăsciî, ca după ce cu acestă orânduială se voră petrece prin judeţulă acela, să urmeze apoi şi la judeţulă Vlăsciî asemenea, până va sosi aici la Bu-curescl, unde o adăstămă Domnia Mea în grabă. Pentru cele trebuinciose la drumă să li se porte grija negreşită de către dumne-vostre, şi dumne-loră cu acestă orânduelă să o aducă până aicea în BucurescI, şi fiţi sănătoşi. —1795 Maiă 21. NB. E vorba de capulă Sfântului Visarionă. (2) Pitacă din 14 Octobre 1794 către Vel Ispravnicii de Curte, ca pe viitoră părinţiloră ce aă adusă Capulă Sf. Visarionă şi cărora li se da dela Curtea domnescă tainaturl în natură, de acum înainte să li se dea bani în Iocă de natură, şi anume tal. 100 pe lună. (3) Volnicie dată lui Iacovache Logofâtulă ca să ridice pe ună călugără (1) Cod. XXIX, fila 41, verso. (2) Cod. XXIX, fila 61. (3) Cod. XXIX, fila 150, verso. www.digibuc.ro 32 V. A. URECHI preoţii dela mănăstirea Sf. Ionă clin Focşani, ce aii venită dela Dubasari cu nisce slinte moşte, să-lii ducă la Episcopulă de Buzău ca să-lă cerceteze. Episcopulă de Buzău Constandie arătă Mitropolitului, iar Mitropolitul ii raporteză Domnitorului, că unii călugării venită dela Dubasari, cu moşte, a fostă primită de Egumenulă mănăstirei Sf. Ionă din Focşani ca preotă, fără să-şi fi făcută datoria de a merge la Archiereulă eparchieî spre cercetare, «ci mai vîrtosă s’aă împotrivită Egumenulă a nu lă da.» Moruzi volnicesce pe Logofetulă Iacovache să mergă să ridice pe acelă călugără, preotă dela Sf. Ionă din Focşani, şi să-lă ducă la Episcopulă de Buzeă, ca să-lă cerceteze bisericesce, «iar Egumenului i se va tace de către Prea Sfinţia Sa Mitropolitulă dojanâ, canonindu-lă bisericesce, după învinovăţirea sa de nesupunere ce aă aretată către Archiereulă eparchieî.»—1795 Maiu 25. (1). Ici Alexandru Const. Moruzi Vvd. i gospod. Zemle Vlahscoe. Cinstită şi credinciosă boerulă Domniei Mele, Hatmane Nicolache, Cai-macamulă Craioveî, pe acelă Andreiă Brutarulă, cu acea mână numită de sfinte moşte, să-lă trimiţă aici cu însciinţarea d-lui, şi cu slujitori, între dînşii. —1794 Martie 15. Vel Logofătă. Prea înălţate Domne, Cu smerită anafora însciinţeză Măriei Tale că în vremea trecutului răs-boiă, când oştile prea puternicei nostre împărăţii aă trecută peste munte în Ţera Nemţescă, călcândă ţinutulă Haţegului şi întorcându-se cu isbândă, între alte lafire (?) ce s’aă luată de acolo, s’aă adusă şi o mână numită de sfinte moşte, care s’a luată de ună Andreiă Brutarulă din Craiova, care şede în valea Vlăiceî, fiindă elă atunci câpitană pe lângă Asechi Cara-Mustafa, şi eşindă vorbă cum că acea mână numită de sfinte moşte ar fi dela mănăstirea Argeşului, aflându-m& eă atunci protosinghelă ală Episcopiei Rîmnică, şecjetoriă în Craiova, am făcută cerere numitului brutariă ca să aducă acea mână să o văcjă şi să se pue la o păstrare, până când se va face pace şi se va dovedi de unde este, şi nu aă vrută nici să o arete măcar; acum cercetândă eă pentru moştele sfintei Filoteî, ce se află la biserica domnescă din oraşulă Argeşă, m’am însciinţată cum că lip-sesce mâna cea dreptă, şi aducându-mi aminte dc acea mână dela Craiova, dămă cu socotela <5um pote să fie aceea ce lipsesce dela Argeşă, fiind-că (1) Cod. XXIX, fila 62. www.digibuc.ro domnia luî moruzi — 1790—1793 33 totfi în vremea răsmirăţel s’au luatu şi aceea de către ostaşî, găsindă si-criulîi cu sfintele moşte ascunsă întrunii zidii; deci mă rogă Inălţimel Tale ca să se facă luminata poruncă către dumne-lul Caimacamul!! Craiovel, să cerceteze pe numitulă brutarii, şi de va fi mâna cea dreptă, să o trimiţă aici, de unde luând-o cu elii, de se va potrivi la mărime cu cea-laltâ mână a sfintei, şi se va cunosce că cu adevărată sunt sfinte moşte, va rămâne la loculă el, ca să nu se înstrăineze, şi ceea ce va aretâ numitulă brutarii într’adevăru că aă dată pentru răscumpărarea dela ostaşi, i se va îndeplini dela numita biserică: de acesta mă rogi, iar anii Mării! Tale fie dela Dumneaei înmulţiţi şi cu fericire. — 1794 Martie 14. (1) Aia Măriei Tale Smerita rugătora către Dumnecjeă şi plecată slugă IosifU Episcopii Arf/p.şi}. La pagina 48 a tomului V alu Istoriei ilustre, amu dală o peti-ţiune a biv Logofătului Golescu şi resoluţiunea domnescă relativă la închinarea mănăstirel Vieroşulă la Sf. Munte. In fruntea acestei mare serii de documente să punemă actele din 1794, din cari se constată că «nici după sobornicescile canone, nici după obiceiulii pămîntuluî», nu era permisă a se închină o mănăstire slobodă la altă mănăstire. Domnitorulu Alexandru Moruzi opresce deci pe biv Logofetulă (lolescu de a închină mănăstirea Yieroşulă la mănăstirea Sfetagora. IU) Alexandru Cost. Moruzi Vod. i Gospodarii. Zemli Vlahscoe. După anaforaua Prea Sfinţiei Sale PărinteluiMitropolită alu Ugro-Ylachiel şi a d-loră cinstiţiloră şi credincioşi boeriloră Domniei Mele lanache Moruzi Vel Vornică şi Scarlatu Ghica Vel Logofeţii, de vreme ce d-lul biv Vel Logofeţii Golescu nu pote, nici după săbomiccscile cantine, nici după obiceiulii pă-mîntului a închină accstă mănăstire şi a o face din slobodă legată, în potriva aşezărnîntidui răposaţiloră ctitori cari aii zidit-o, întărimu dar Domnia Mea ana-foraua Prea Sfinţiei Sale Mitropolitului şi a d-loră boerilorii, şi poruncimQ ca să fie numita mănăstire slohodă, a ţării, precum aii fostă şi până acum; căreia îl dămă acestil domnesculu nostru sinetă pentru slobodcnia eî.—1794 Februarie 22. (2) ______________________ Yel Logofeţii. (1) Cod. XXVIII, pag. 19 III. (2) Cod. XXVII, seria I, fila 43. Analtlt A. li,— Tom. XV. — ilemoriile Sccf, Istoria. 3 www.digibuc.ro u t. A. ttlECHlA Prea Înălţate Domne, D-luî biv Vel Logofătu Radu Golescu prin anafora au arelatu înălţimii Tale pentru sfânta mănăstire Vieroşu ot sud Muscelă, că fiindu zidită şi înzestrată de moşii şi stremoşil d-luî ca o slobodă şi nelegată nicăirî, cere, cu cuvîntă de ctitorie, a avea voie dela Măria Ta să o închine la sfet Agora, unde totă prin aşezămîntulu d-lul să o lege cu embatichi câtă să dea pe anii; după care ni se poruncesce de către înălţimea Ta să facem ii theorie: de este oprită după pravilă şi după obiceiulă pămîntuluî acesta ce provalisesce d-luî? şi să arătămă Măriei Tale în scrisă. Următori fundă luminatei porunci, ne-amă adunată la ună locă, unde faţă fîindă şi d-lul biv Vel Logofătă Radu Golescu, amă luată sema cerere! d-luî, şi precum amă dovedită din pisania ce este deasupra uşel bisericel şi din chrisovele se se află la mănăstire, se vede că acestă mănăstire din începută este zidită: de răposatu Vorniculă Ivaşcu Golescu, de sunt acum ani 221, care boeră aă avută ună fecioră anume Tudorană Slugeru, iar după 72 ani trecuţi dela zidirea mănăstirel, în (Jilele răposatului Mateiă Vodă Basarabă, la leatu 7153, aflându-se mănăstirea veche şi stricată prin multe locuri, s’aă făcută ală doilea titoră ună boeră anume Stroie Vistierii Leurdeanulă, care aă făcută tinda de afară, zu-grăvindă şi totă biserica, şi aă dată şi alte lucruri pentru pomenirea sa, şi dintr’acestă Vistieră Stroe Leurdeanu s’aă născută Comisulă Mateiă, şi din Comisulă Mateiă Radu Spătarulă, care se vede numită Golescu, şi dintr’în-sulă s’aă născută Aniţa, soţia răposatului Vornicului Niculae Ştirbeiă, care aceştia sunt părinţii d-lul biv Vel Logofătului Radu Golescu. Deci la provlima ce face d-lul, măcară că se trage după mumă dintru ală doilea ctitoră şi după dironomie stăpânesce ale Golesciloră i Leurdeniloră, dar de vreme ce în-Ir’atâta sumă de ani, nici cel ce aă fostă mal aprope cu spiţa, atâtu către ctitorulă d’intâl, câtă şi către celă de ală doilea, nu se vede că să se li ispitită a provalisi acestă felă de cereri, ca să închine acestă mănăstire la alte părţi, nu are d-lul mal multă voie a face una ca acesta, fără numai acela care zidesce este însuşi volnică ca să o închine unde va vre, iar nu şi alţii cari se tragă din nemulă lui, măcar că ar fi însuşi feciorulă ctitorului^ şi spre încredinţare iată punemă înainte şi din sobornicescile canone: . . Beci, când pentru daniile cari se facă la biserici hotăresce că nici însuşi acela ce aă dată nu pote să le iea înapoi, cu câtă mal vîrtosă să potâ cine-va din rudenii să închine mănăstire slobodă, fîindă acesta şi în potriva chriso. veloră răposaţiloră Domni al ţării i aî sobornicesciloră cărţi patriarchicescl? www.digibuc.ro DoMhia ldI mordZi— 1790—1793 85 pentru că se află la sfânta Mitropolie unu chrisovă ală răposatului Const. Vodă Şefcbană, ot let. 7165, de sunt acum ani 136, care s’aă făcuţii atuncea cu sfatul ii de obşte, şi adevereză şi întăresce chrisovulii prohatoculul săă Mateiii Basarabii Vodă, căruia următore este şi sobornicesca carte cu mare blăs-temii, a răposatului întru fericire părintelui Chirii Parthenie Patriarchulii Ţa-rigradulul, întru care se cuprinde într’acestii chipii: ca tote mănăstirile ce s’aii zidită dupe vremi, ori de Domni, ori de MitropoliţI, ori de boerl, cari. acel ctitori nu le-au închinată nicăirî, iar unii Domni şi MitropoliţI, cp aă stătută după vremi, cari n’aă fostă pămîntenl şi doritori de ţâră, le-aă, închinata prin ţări străine, acea închinăciune a lorii să nu se ţie în sknă, ci să fie iarăşi precum le-aă aşezată ctitorii, slobode, pe sima firii, fără numai mănăstirile, cari s’aă închinată de înşişi acel ctitori ce le-aă zidită, acelea să fie bune metoşe pe la locurile unde ctitorii aă vrută de le-aă închinată prin ctitori cescileloră cărţi; asemenea cuprindere are şi chrisovulă răposatului Lepnu Ştefană Vodă, ot let. 7139. Deci după totă cercetarea ce amă făcută, urmândă sobornicescului canonă ce este aretată mal sus şi chrisoveloră domnescl ij.cărţiloră patriarşăscl, cum şi obiceiului pămîntulul, găsimă cu cale ca mănăstirea acesta a Vieroşulul, după cum într’atâţia ani a stătută mănăstire a ţărel, neînchinată, asemenea să remâe şi de acum înainte, după cum sunt şi alte mănăstiri domnesc! neînchinate nicăirî; iar hotărîrea rămâne a se face de către înălţimea Ta. —1794 Fevruarie 8. Dositheă al Ungro-Vlachieî, Ianache Moruzi Vel Vornică, Vel Logofătă Scarlată. (1) O disposiţiune generală relativă la vinăriciulu mănăstiriloră, spre a curmă unele abusurî: In 2 Iunie 1795, Alexandru Moruzi scrie marelui Logofătă de Ţera-de-sus Scarlată Ghica, ca să adune pe totă clirosulă bisericiloră domnescb ecclesiarchî, proestoşî, cântăreţii şi ceî-lalţî, «cărora să le faci sciută porunca Domniei Mele, ca de acum înainte să nu mai fie volnici a vinde ei de sineşl mila vinăriciului, cum şi de a strînge cele-lalte deosebite mili, carele cu catahrisisă, ce se face de către dînşil, adică de a fi tăinuită câtă ar pută prinde mila vinăriciului, şi de a se hrăpi de unii mal multă şi de alţii mal puţină, de care pricină apurure unii pe alţii se pîrăscă prin jălbl la Domnia Mea; ci dar câtă pentru mila vinăriciului spre a fi sciută şi cunoscută, atâtă la Vel Logofătă de Ţera-de-sus, 'ce va fi după vremi, câtă şi loră tu-turoră, să se facă cochil vechi, faţă fiindă şi el, înaintea dumi-tale; iar (1) Cod. XXVII, pag. 43 şi 41. I. www.digibuc.ro V. A. urechi! catu pentru deosebite mill, alegendu eî cu sfatu de obşte do! dintre dînşiî, Omeni de ispravă şi de credinţă, să se orânduiască de către duAine-ta a se strînge după obiceiuld ce curge, şi apoi tote aceste mill strîngându-se la und locd, cu analoghie, să faci foe de împărţelă de a fieşl-căruia parte, nrmătoru fi in du foeî ce este pecetluită’ de către Domnia Mea^ şi acestă foe pe totu anulă să se pecetluiască de către Domnia Mea, hotărîndd şi de pri-sosulu ce va mal fi peste orânduita sumă : unde? cui? şi câtă să se dea? Dreptd aceea, poruncima ca negrâşitd într’acestaşl chipa să se urmeze de acum înainte, iar ceia ce va cuteză de a meşteşugi una din cele mal sus prinţjătore, âcela stranşniea se va pedepsi de către Domnia Mea, şi cumpărătorii acestori0! mill, când vord cumpără prin taină, se a de va cuteză dne-vâşl dintre el, afară de cel orânduiţi de către toţi de obşte, a strînge din cele-lalte mill câtuşi de puţind, nu vord ave ţinere în seină. 1793 Iunie 2. (1) Cărţi deschise pe la toţi tacsildarii din tote judeţele, a rt u opri nimicii din banii mililoră mânăstiresci, şi unde. este cu totalii mânastirescii să nu se amestece. Zemble Vlahscoe. Boerule ald Domniei Mele Tacsildarule şi slujbaşă alu vi- năriciulul domnescd din sud...., vă facemdîn scire că la Domnia Meaad aretatu prin jâlbî Egumenii şi epistaţil mânăstiresci, ce ad milă de vinăricid prin chrisove cari s’ad întărită şi de către Domnia Mea, cum că în anii trecuţi, unii din slujbaşii vinăriciulul domnesGd ad făcuta urmări împotriva chri-sovelord i ă ponturilord domnesc!, din cari s’au pricinuita multe judecăţ! şi pagube mănăstirilord. Deci fiind-că în ponturile Domniei Mele, ce vi s’ad datd, de căutatuld slujbei, se cuprinde cu totă desluşirea şi înţelegerea, la capuld 2, cum că la poporele ce sunt cu totuld mănăstiresc^ să n’aibă vinăriceril domnescl întru nimicd a face, ci numai de orânduiţii mănăstirilord să se mâsore- cu cotuld datd dela visteria Domniei Mele şi să iea şi banii deplind. Iar la poporele, cari ad şivinăricerî domnesc! şi omeni mănăstiresc!, să âmblo omenii mănăstirilord împreună cu vinăriceril domnesc!, ca să scrie dimpreună după obiceid, şi partea de banii jmănăstirilord să o iea omenii mânăstiresci deplind, lăr de-a pretenderisi vinăriceril domnesc! nici cjieciu-ială, nici cheltuială. Iată într’adinsd vâ poruncimîî printr'acesta domnesca nostră carte osebită, ca întocmai ponturile să urmaţi, făr de-a face ceva împotrivă. Şi la poporele ce sunt cu totuld mânăstiresci, să aibă omenii mă-năstirescl a scrie, a măsură şi a-şl luă banii deplinu. Şi spre sciinţa po- ţi; Ccd. XXIX, fila 68. www.digibuc.ro 37 DOMNIA LUI MORL'ZI — 1790--------1793 poreloru, cari şi câte sunt domnesc! şi mănăstiresel, voră ave omenit mănăstiresel a aretâ ori însuşi chrisovcle sf-ă copil de pe chrisovo adeverite de d-loră veliţii Logofeţi. Atâtă numai ve poruncimă, ca nisco slujbaşi domnesc!, să grijiţt a nu se face de către omenii mănăstiresel vre o urmaro împotrivă, spre nedreptatea şi încărcătura locuitoriloră; precum şi voi, vi-năriceriloră domnesc!, asemenea să vă feriţi de unele ca acestea, că nu le vomă suferi nici decum; de care poruncimă şi dumne-vostre, Isprav-niciloră al judeţului, ca nisce dregători al judeţului, să tăceţi pericrgliio cu Iotă luarea aminte, ca nici de către omenii mănăstiresel, nici de către slujbaşii vinăriceriulul domncscă, să nu se facă vre-o împotrivă urmare, că veţi ave a răspunde. — 1893 iSeptembrc 8. (1 Rânduire de economii la mănăstiri. Im Alexandru, Constantină Mor uzi Yod. i Gospodară. Prea Slinţia Ta, Părinte Mitropolile alu Ungro-Vlachiel, amu văijutu in-sciinţarea ce ne faci şi primimă Domnia !Mea anaforaua ce ne faci Prea Sfinţia Ta, însă trebue să ni se arete şi numele ipochimeniloră, cari sunt a se orendui, spre a se face cărţile Domniei Melc pe dînşil; deci pentru cel de peste Oltti, ajungendu-te Prea Slinţia Ta şi cu părintele Kpiseopă Râmnicului, de a se alege câte unu ioonomă şi câte ună scbcvolilaca, prin sciinţa şi a egumeniloru numiteloru mănăstiri, să aveinu în scrisă aretarc prin ana-fora, ca să li se dea domnescilc nostre cărţi. —1791 Februarie 11. Vel Logofătă. Prea înălţate Domne. Văijendu pe Înălţimea Ta cu totulă rivnitoră pentru întărirea şi paza pri-vileghiuriloru atâtă politiccscl, câtă şi bisericescl ale acestei creştinesc! ţări, apururea cu toţi de obşte suntemu rugători către milostivulă Dumnezeii pentru îndelungarea aniloru Măriei Tale întru prea înălţatul ii scauniî alu stăpânire!, fiindă bine nădăjduiţi că în fericitele (ţile ale Măriei Tale, tote îşi voră luă ca din începută înfiinţarea loră, pentru care şi îndrăznindu mă rogă Măriei Tale a face la tote cele bune o epochi, şi acum de acestă dată, liind-că în chrisovulă ce amă aretată Măriei Tale (anafora nădăjduescă şi întărirea se cuprinde ca fieşte-care mănăstire, după egumenă, să aibă şi unu iconoinu pentru chivernisirea trebiloră de afară şi ună schevofilaca (l) Cod. XXIII, fila 139. www.digibuc.ro 38 V. A. OBECHIĂ pentru paza şi păstrarea luoruriloră celorii din năuntru, care să fie neschimbaţi in totă viaţa lorii; să bine voescl, Măria Ta, de a se face câte două luminate cărţi pentru aceste mănăstiri, ce anume se aretă mal jos, cu care să se pue în lucrare hotărîrea chrisoveloră domnescl cu orânduire de iconomii şi sche-vofilaca; şi anii Măriei Tale rogă ca să fie dela Dumnezeu mulţi şi cu fericire. —1794 Februarie 13. (1) A înălţime! Tale către Dumnezeii fierbinte rugătorii şi smeriţii părinte sufletescii Dositheă alit Ungro- Vlachiei. Mănăstirea Tismana sud Gorjii, Mănăstirea Cozia, \ Mănăstirea Bistriţa \ sud. Vâlcea, Mănăstirea Hurezii ] Mănăstirea Câmpulii Lungii sud Muscelii. * Nu numai spre Biserica Ardelenă este Al. Moruzi bine-voitorti, dar acea bună-voinţă o aretă şi către mănăstirea Răchitosa din Moldova. 1S> Aleocandru Cost. Muruzi Vvd. i gospod. Zembli Vlahscoe. Fiind-că cu alii doilea însciinţare ce facii DomniiI Mele Ispravnicii dela 20 ale lunii aceştia, ne-aii daţii pliroforie cum că şi împrejuraşil, cari avea călcaţii locuiţi acesta, ati mărturisită că este drepţii alii mănăstirii şi nu aii nici o apelaţie; dămă domnesca nostră întărire mănăstirel, ca să stăpâ-nâscă cu pace, după alegerea ce s’a făcută la faţa locului.—1795 Martie 27. Vel Logofătă. Prea înălţate Domne, După jalba ce aă dată Măriei Tale cuviosulă Gherasimă egumenulă mănăstirel Răchitosa din ceea parte, din Moldova, pentru ună codru de pămîntă ală acestei mănăstiri, ce este la Olteni din coce, într'acestă ju-deţă, că s'ar fi împresurată de vecinii răzaşl şi se stâpânesce fără nici ună temeiă, în dosulă căria jălbl ni se poruncesce de către înălţimea Ta ca să facemă cercetare cu de-amăruntulă, atâtă înaintea nostră, prin judecată, faţă cu acel împrejuraşi, cum şi la faţa locului, de va fi trebuinţă, să orenduimă (1) Cod. XXVII, fila 23. www.digibuc.ro DOMNIA LOt MOBUZl — 1790 -1793 39 boernaşl alegători, şi după cercetarea ce vomă face, ele va (i călcată moşia mănăstire! de vecin! împrejuraşi, să îndreptămă; seă neodihnindu-se vre-o parte, să-l sorocimă la luminată Divanulă Măriei Tale, cu însciinţare în scrisu de totă curgerea pricinii; următori fiindă luminatei porunci, mal întâi înaintea nostră cercetândă pricina şi neputându-se descoperi adevSrulă, amă orânduită şi la faţa locului doi boerinaşl pămîntenl, unde făcendă cercetare cu scumpState, faţă cu împrejuraşi!, s’aă descoperită prin mărturii că din moşia mănăstire! două pogone şi jumătate, prăjini patru vie lucrătore, ună pogonă păragină şi şese pogone şi jumătate locă sterpă, după cum ne aretăpe anume în alegerea orenduiţiloră boerinaşl de cine se stăpânescă; după care cercetare şi alegere ce s’aă făcută, nu lipsimă a însciinţâ Măriei Tale, iar anii Măriei Tale mulţi şi fericiţi, —1794 Noemvrie 19. (1) AI Măriei Tale plecate slugi Petrache Pahurniculă, In genere Al. Moruzi, care ţinea de apropo administraţiunea bi-sericeî, este unulu din Domnii, cari o spuserăm au miluită mal multe biserici şi pre bisericanî, fie clerici, fie mireni. Dămu la vale locu unei noue culegeri de acte şi chrisove relative la diverse afaceri mănăstiresc!, la milî şi privilegii acordate Mitropoliei, Episcopiilor^ şi la diverse mănăstiri şi biserici din ţeră, ba şi la 'persone ţinendă de biserică. Singure trei mănăstiri fură nemulţămite de Al. Moruzi, căci elfi consacră veniturile loru la spitalulă dela Dudescî. Pitacurî din 22 Odobre 1795 către mănăstirea G.-Lungă, Gozia şi Tisnutna, trântise cu deosebiţi nntmbaşirl. Domnitorulă amintesce că ctitorii loră nu le-aă zidită numai pentru po-dâbă, ci şi pentru folosulă sufletescă şi pentru pomenirea loră, înzestrându-le cu milî din veniturile domnescl: «nu s’aă legată, nici s’au închinată nicăirl, ci le-aă lăsată slobode ale ţârei, ca să aibă adică ţera ună folosă şi ajutoră pricinuitoră binelui de obşte.» Pentru aceea, Domnitorulă, vrendă a cunosce întâi starea fiesce-căruia, orenduesce pre . . . dându-I volnicie ca împreună cu . . .să mergă la niimita mănăstire, «unde poruncimă Domnia Mea cu- (1) Cod. XXVIII, fila 58. www.digibuc.ro 40 V. A. URbCHlX vioşiel tale Egumene, să aibl a paraclosi şi a aretâ la orânduiţii boerl tote ale mănăstire!, până la orl-ce, precum se voră cere, la care nu numai să nu te îndrăsnescl a sfeterisi ccvaşl şi a aretâ lipsuri, ori din lucruri, ori din venituri, ci încă, ca unulă ce te atli Egumenii de atâţia ani, hrănindu-te şi chivernisindu-te dela acestă sf. casă, să areţl în adevără cu îndestulare, cu întregime şi cu sporii lucrurile şi veniturile mănăstiresc!, ca să se cu-noscă buna economie, dându-ţl şi socotela de tote până acum.» Domni-Lorulă ordonă boerilorii renduiţl să facă catagrafie de tote moşiile, viile» ţiganii, vitele şi orl-ce acareturi, milele domnesc! şi orl-ce venituri arc mănăstirea, cum şi scrisorile, chrisovele şi orl-ce sineturi, sf. vase, scule, vestminte, lucruri mişcătore şi nemişcătore. «Asemenea să luaţi în scrisă veniturile anului acestuia, prin cercetare bună, cu totă scumpetatea, cum şi clieltuelele cele drepte şi cu cale», aretândă şi obligaţiunea ce are mănăstirea du a da vre-o sumă pe anii, şi să facă şi socotela Egumenului do când nu va 0 fostă încheiată până acum: să înscrie pe toţi călugării şi omenii de slujbă, fie-care la epistasia unde este, «cum şi cuprinderea eti-toricesculul chrisovu: ce orânduială face pentru omenii mănăstiresc!? şi după ce veţi sfîrşi acestea tote, să lăsaţi şl din bucate şi din veniturile mănă-stirescl hrana Egumenului şi a omeniloru mănăstire!, pe vreme de doue luni, iar eele-lalte tote să le puneţi sub pecete, dimpreună cu lucrurile i sineturile mănăstiresc!, şi până în doue-deci de cjiile să ve aflaţi cu acestă catagrafie şi cu socotela Egumenului aici la Domnia Mea. —1795 Octombre 22. (1) Iată un simplu „logofeţelH“ dela Mitropolie miluită şi scutită. Zerale Vlahscoe. Fiind-că Gavrilu logofcţelulă dela Sfânta Mitropolie arc privilegiu, prin cărţi domnesc!, aţâţă dela cel-lalţî trecuţi fraţi Domni de mal nainte: Alexandru Ipsilante Voevodă, Nicolae Vodă Caragea, câtă şi dela Domnia Sa fratele Mihaiă Vodă Suţulă, dintru amendouu domniile, precum din cartea Domnii! Sale, ot. lot. 1792 Febr. 17 ne-amă adeverită, a scuti drepte bucatele lui de dijmărită, de vinăriciu i o pivniţă aici în Bucurescî, scutită de fumărită,de căminărită i de alte angaril, ce sunt pe pivniţe, cum şi liude unulă fără de pricină, cu pecetluită dela visteria Domniei Mele; ne-amă milostivită şi Domnia Mea de amă înnoită privelegiulă ce aă avută, ca să i se păzescă nestrămutată, întocmai după cum se cuprinde mal sus; pentru care poruncimă Domnia Mea domniil-tale Vel Agă, i Vel căpitană za dorobanţi şi dumne-vostro Ispravniciloră de judeţă, întocmai să fiţi următori, a nu face nimică, nici ună felu de supărare, că aşla este (1) Cod. XXIX, fila 12G, \ crso. www.digibuc.ro DOMNIA LUt JIORCZl —1790—1793 41 porunca Domniei Melc, insa pivniţă drcpţă şi bucate drepte ale liţl. — 1793 Augustă 27. Asemenea cărţi s’aii făcuţii şi la logofeţeil anume următori: \ica \icolao cântăreţulii, Mihalaclie cântăreţulă. Stanciulut tipografului, încă i s’a daţii carte, însă lără de scutelnică şi fără de pivniţă. (2 * Cătră hrisovulu ce amu datu aiurea, probându tolerantismulă Domnitorii români şi alu lui Al. Moruzi în deosebi, maî aducenui aci actulu următorii: Cartea bisericel săsescî din Bucureşti, de Unde 6 scutiri şi 30 bolovani nare. Zemble Vlahscoe. l'iind-că bisericel săsesc! de aici, din oraşuhi Domniei Mele BucurcscI, care este sub protecţia Scaunului Domniei Mele şi pe Domnulă ţercl cunosc-e de protectorii şi sprijinitorii, amil bine-voitu Domnia Mea, după smeritele şi plecatele închinăciuni de rugăciune, ce au făcutu Domniei Mele Ionii Claconorii prootulii, şi amii miluit-o aceslă biserică, deosebită cu fi liude străini scutiţi aduşi din străinătate, i cu 30 bolovani de sare dela ocnele domnfescl pe ană, ca cu acestă milă aju-tându-se la trebuinţele bisericel să facă rugăciuni către milostivulă Dumnezeii, neîncetată, întru slujbele loră, pentru bună starea Domniei Mele şi pentru îndestularea şi fericirea acestei pravoslavnice ţerl creştinesc!, întru care se adăpostesce; amă dată acesta domnesca nostră carte numitului preotă, ca să-şî găsescă 6 omeni străini, cărora făeendu-li-se cercetare, după oren-duiala vjsteriel, de către Ispravnicii judeţeloră, seă de către d-loră ZapciiI politiei, şi dându-li-se adeverinţe, să li se dea dela visteria Domniei Mele, pe numele şi chipul ă loră, pecetluituri, ca să fie nedajnicî; aşişderea să iea şi câte 30 bolovani de sare pe ană dela ocne. — 1793 Octombrie 29. 3 Ajutore la mănăstiri ele peste hotară. Publicâ-vomu la vale şi o scrie mare de acte, cuprindlendu miluiri şi ajutore la biserici de peste Dunăre. * 1 2 (1) Cod. XXVI, pag 193. (2) Cod. XXIII, fila 167. www.digibuc.ro 42 V. A. URKCHIĂ Iacă seria de documente, mal sus indicate, relative la miluirea de Al. Moruzi de biserici şi mănăstiri pămîntene: Chrisooulu Sfintei Mitropolii de milele ce are. Două lucruri minunate sunt celea ce încoroneză şi împoclobescă bunătăţile Domnitorii şi ale oblăduitorilorii, amândouă vrednice de laudă şi de mărire, adică: marea cuviinţă şi buna credinţă, din care cea d’întâl se silesce către ocârmuirea cea politicescă, iar cea de a doua se ostenesce către trebuinţele bisericesc!; însă osebirea uneia de către alta, cu atâta este mal de folosii, cu câtii pentru marea cuviinţă, ca de unii lucru lu-meseii, <;lice Mântuitorulii, «te grijescî, spre multe te silesc!», iar pentru buna credinţă tjice «ci unii lucru trebuesce». La acestii lucru trebuinciosii uitân-tându-se Domni! înţelepţi cala unii îndreptătorii de povaţă, şi ocârmuirea politie! prea lesne şi cu orenduială bună o săvârşescă, câştigându-ş! lauda, care o ijice Siraliii: «Domnia înţeleptului va fi cu orenduială, de vreme ce începerea înţelepciunii este frica Domnului.» Acesta dară purtare de grijă a trebuinţelor ii bisericesc!, măcar că aii datorie netăgăduită pravoslavnici! Domn! a o aretâ din destulă, la tote dumnecleesc! lăcaşuri, ce se află în oblăduirea lorii, dar mal cu de adinsulă li se cuvine a o împlini către Maica cea de obşte a bisericiloră, ce sunt întru acea eparchie care stăpâ-nescu, pe care mal alesă ca către o împărţitore a daruriloră bisericesc! cinstindu-o şi folosindu-o Domnii cu celea trebuinciose, nu numai laudă îşi câştigă, ce şi partea cea bună-şî alegă, care nu se va luă dela dînşiî, împlinindă aceea ce (jlice apostolesculă cuvîntă: «de amit semenată noi vouS celea duhovnicescl, aii mare lucru este de vomă seceră dcla voi celea trupescll» Şi fiind-că acestă stântă şi dumnedeescă Mitropolie a Ungro-Vlaeliiel, şi în vrem! turburate este cea d’întâî ce pătimesce furiile resvrătiriloră şi valurile primejdiiloră; în vrem! de linişte, iaste iarăşi cea d’întâî la care toţi cel ce se află în necazuri şi în lipsă şi în nevoi năzuescă şi alergă, ca la o maică a tuturoră fiiloră de obşte, şi-şî află repausulă şi mângâerea, mal vîrtosă pentru aceea «Jicomii, că orl-ce mile şi ajuto-rurl domnesc! s’ară face acestei sfinte case, îî sunt cuviinciose şi cu cuvîntă vrednică. Pentru care şi nouă, de vreme ce din pronia cea dum-ne^eescă ni s’aă hărăzită domnia acestei pravoslavnice ţări, şi înşi ne cu-noscândă datoria cea netăgăduită, care avemă către sfânta Mitropolie a ţăreî, ca către o semănătoare de celea duhovnicescl şi isvoră aducătoră de darurile bisericesc!, din care se adapă tote pravoslavnicile biserici de prin ţeră; — de aceea amă bine voită Domnia Mea a înnoi milele ce le-aă www.digibuc.ro domnia loI mokuzi —1790—1793 43 avutQ sfânta Mitropolie şi mal înainte cu privilegiurl domnesc!, oe a ti fostâ întărită şi cu privilegiurile celui mal din urmă, selefulul şi fratelui nostru Domna Michailu Suţulu Voivoda, care le-ama văzuta şi Domnia Mea, cuprin şi cu credinţa prea iubiţiloru Domnii! Mele fii, Constantină Vvd., Duinitraşco Vvd,, Nicolae Vvd. şi cu totă sfatulă dumne-loră cinstiţiloră şi credincioşi veliţiloră boerl al Divanului DomniiI Mele: Nicolae Brâncovenu Vel Vist., Duinitraşco Raooviţă Vel Bană, Ienachc VăcărescuVel Spat., lanache Moruzi Vel Vom. de Ţâra-de-sus, Manolache Brâncovenu Vel Vom. de Ţera-de-jos, Manolache Creţulescu Vel Vorn., Nicolae Filipescu Vel Vorn., Cos-taclie Ghica Vel. Log. de Ţera de-sus, Scarlată Ghica Vel Log. de Ţera-de-jos, Nicolao llangerlâu Vel. Hatmană, Isaacă Bale tu Vel Cluceru, lla-coviţă Vel Paliarn., Iordache Balada Vel Stoln. şi Ispravnieă Costache Ghica Vel Log. de Ţera-de-sus. Şi s’aă scrisă chrisovulă acesta în anulă d'intâl alu domniei Domniei Mele, aici în scaunulâ oraşului Domniei Mele BucurescI, în anulă dela mântuirea lumii 1793, în luna lui Iunie 10. (1) Chrisovulu himericei a 40 de mucenici, inetohulu sfintei Mitropolii. Fiind că sfânta biserică de aici din oraşulă Domnii Melc BucurescI, unde se prăzuuesce hramulă sfinţiloră patru-ţlecî de mucenici, care este metoliă ală sfintei Mitropolii, aă avută privilegiul1! domnesc!, ca singură să aibă u fin/ fabrică întru care să lucreze luminări dc ceru albă în toii Bitcuresciî, ca ana ce ctitorii acestei biserici cu osîrdie şi cu chieltuială s’aă silită dc s'uă începută acestă meşteşugă aici în ţ/ră, alâtă spre pod o ba sfintcloru biserici, câtă şi spro trebuinţa altoră obraze, şi alâtă pentru că acestă lucru este pricinuitoriu de podobă, a dobândi ţera de meşteşugulă acesta, câtă şi pentru că se atlă acestă biserică între celc-lalte isterisită do celă mal puţină acaretu, neavendă nici moşii, nici vil, nici ţigani, seă altu câtă de mică ajutoră cum altele, amă bine-voită şi Domnia Mea, şi prin acestă cinstită chrisovulă ală Domniei Melc, intărimă privilegiulu acestei fabrice, ca să aibă tot-deauna numai metohulă sfintei Mitropolii a (1) Cod. XXVJ, pag. 72. www.digibuc.ro toOMttiV lui moruzi— 1790 1793 45 pune în faptă, acestă meşteşugii, şi a se vinde luminări de ceră albă numai la fabrica acesta, nebântuită şi nesupărată de cumpărătorii venitului luminării de ceară roşie şi diafendipsită, spre a nu lucra Seu a vinde alţii luminări de ceară albă; la care acostă chierhane să fie şi doi meşteri, cp voră fi lucrătorii acestui meşteşugii, în pace şi nesupăraţi de ori ce dări şi orânduell arii eşi pe ţeră; cum şi prăvălia acesta a fabricel, să fie apărată de orânduelele ce sunt prin alte prăvălii; şi poruncimă Domnia Mea şi domniel-tale Vel Agă să îngrijesc! la acesta, a nu îngădui pe alţii să vîn Alexandru Constantinii Morusti Voevodu, bog. milos. gpsd. Zemb. Vlahscoe. Din vechime se vede la Domnit şi oblăduitorit acestut creştinescă no-rodit, ca singuri stăpânitort şi cu totă samovolnicia ce au foştii, după ce Dumnezeii ît învrednicea cu ajungerea acestei stăpâniri, cu totă osirdia şi buna-voinţă era întru a întemeia şi a împodobi ale lui Dumnedeă sfinte locaşuri cu mill şi cu dări dintru avuturile Domniei, spre ajutorului şi folosirea a multora din cel neputincioşi, făcându-şl rugă către Domnii cel ce după vremi sta oblăduitorl, ca să le păzescă, să le întărescă şi pe câtă s’ar pute să le îmmulţescă, ca şi Dumnedeă întru tote să-I sporescă; între cari ttecuţl răposaţi Domni, vedemii că şi răposatului Domnia Sa Alexandru Vodă Ghica, fiului răposatului Domniei Sale Scarlată Vodă Ghica, prin chri-sovulă Domniei Sale aretă şi stecâ vinăriceril domnescl întru nimică la acestea poporă, precum nici găr-duraril armăşescl, ci omulă mănăstirii să âmble să scrie, să mesore cu cotulă domnescă pecetluită din visteria Domniei Mele şi să ieae banii vinăriciulul, cari aă a se împărţi între mănăstiri, după ohrisovele ce aă; aşişderea să aibă a luă totă vama dela sborulă, ce se lăcea în vechime la TohanI, apoi, măcar că după vremi se mutase, din filele răposatului Domniei Sale Constantină Gehană Racoviţă Voevodă la Istăă, dară mănăstirea nu s’aă isterisită cu pricina mutării de vama acesta, ce i s’aă fostă dată hotărîre prin chrisove domnescl, ca ori unde s’ar mută sborulă acesta după vremi, totă mănăstirea să ieae vama lui; dreptă aceea (Jicemă, că orl-unde se va fi fâcendă acum, seă se va face după vremi, mănăstirea să nu fie lipsită • de vama acâsta, ci să-şi ieae pe deplină, fără de a se amesteca vameşii nici decum, la care să trimită mănăstirea omulă săă, să ieae vamă fără de nipî un felă de stinghereală; aşişderea să aibă a luă mănăstirea, în toţi anii, dela ocna Telega mertică de sare, pe ană bolovani Una sută, la vpemea când ieaă şi alte mănăstiri; aşişderea să aibă stânta mănăstire a ţine liude douăzeci, omeni străini scutiţi, pentru ajutorulă şi slujba sfintei mănăstiri, cărora să li se dea pecetluită gospodă, ca să fie apăraţi de fote dăjdiile, verl-câte ară eşi dela visteria Domniei Mele peste ană în ţeră, de nici unele supărare să n’aibă, fiindă acestă sfântă mănăstire lipsită, neavendă ţigani de poslu-şanie. Aşişderea să aibă sfânta mănăstire a scuti la vremea oieritulul ol patru sute; aşişderea, fiind-că sfânta mănăstire are moşie cu baltă la sud Ialomiţa, ce se chiamă Cacă meiă, între moşia mănăstirel CăldăruşanI şi între moşia mănăstire! Mihaiă Vodă, dela care baltă lua numita mănăstiro întreiala pescelul, cum ieaă şi cele-lalte mănăstiri, avendă şi cărţi domnescl pe acestă obiceiă, care dela răsmiraţă, repuindă cărţile, s’aă întinsă vameşii şi luâ acăstă milă mănăstirel, pentru care facendu-se cercetare pentru acesta, din porunca fratelui Domnă Alexandru Ipsilantă Vodă, s’aă dovedită că aă avută cărţi şi s’aă repusă, şi amă văzută şi cartea Domniei Sale, prin care orânduesce ca să ieae dela acestă baltă întreiala pescelul; deci şi www.digibuc.ro DOMNIA LUÎ MOKUZl — 1790—1793 73 Domnia Mea volnicimii pe omulă, ce se va orendui dela jnănăstire, a lua întreiala din pesce, ce se va prinde într’acestă baltă, câtu ţine moşia mă-năstirel, însă din trei pese! ună pesce, şeii din trei bani unu bană, cum aii mănăstirile celea de alăturea, iar vameşii nimicii să nu se amestece; aşişderea să aibă a scuti mănăstirea două pivniţe aici în BucurescI, de vamă, de căminăritii, de vinii domnescă, de ortulii vătăşescă, şi de tote dările pivniţilorii; care tote acestea mal sus numite mii! le-aii avuţii sfânta mănăstire, âtâtă dela alţi fraţi Domni, ce aii foştii mal nainte vreme, precum ne amu adeverită Domnia Mea din cărţile i chrisovele Domniiloră Sale, cum şi dela Domnia Sa fratele Michaiă Vodă, unu chrisovă, ce se vă(,lu cu let. 1792 Martie 25. Drepţii aceea, învrenicindu-ne Domnulă Dumnezeu şi pe Domnia Mea cu domnia, aici în scaunulă Ţăril-Românescî, amu bine-voită de le-amu întărită şi le-amă înnoită. Rugămă dar şi pe alţi fraţi Domni, cari în urma nostră se voră învrednici de Domnulă Dumnezeu cu stăpânirea acestei pravoslavnice ţerl, să înnoiască acestă chrisovă şi să întărescă mila acesta, ca şi ale Domniilor Sale chrisove şi mill încă să fie înnoite şi în semă ţinute, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire, iar Domniei Mele şi răposaţiloră părinţiloră Domniei Mele veşnică pomenire. Şi pentru ca să se păzescă nlilele acestea în totă vremea nestrămutate, amă întărită Domnia Mea chri-sovulă acesta cu însăşi credinţa Domniei Mele, Iw Alexandru Constantină Moruzi Voivodă, şi cu credinţa prea iubiţiloră Domniei Mele fii, Constantină Voevodă, Nicolae Voevodă, Dumitraşco Voevodă, martori puindă şi pre toţi cinstiţii şi credincioşii boeriî Domniei Mele: Nicolae Brâncovenu Vel Vist., Dumitraşco Racoviţă Vel Bană, lenache Văcăresculă Vel Spătară, Ienache Moruzi Vel Vornică de Ţera-de-sus, Manolache Brâncovenu Vel Vornică de Ţera-de-jos, Manolache Creţulescu Vel Vornică, Nicolae Filipescu Vel Vornică, Constantină Ghica Vel Logofetă de Ţera-de-sus, Scarlată Ghica Vel Logofătă de Ţera-de-jos, Nicolae Hangerlăă Vel Hatmană, Dumitrache Mânu Vel Postelnică, Isaacă Raletă Vel Cluceră, Dumitrache Schina Vel Comisă, Nicolae Racoviţă Vel Paharnică, Iordache Palada Vel Stolnică, lor-dache Vel Slugeră, Dumitrache Constandache Vel Pitară şi Ispravnică, Costache Ghica Vel Logofetă de Ţera-de sus. Şi s’aă scrisă chrisovulă acesta în anulă d’întâl ală Domniei Mele, aici în oraşulă BucurescI, la let. 1793 Maiy întâi, de Partenie Monah-Zugraf. (1) (1) Cod. XXVI, pag. 22. www.digibuc.ro 74 y, A. URECHI A Cartea mănăstirii ZoodohuM-Pighi, de mila vinăriciului ce are la sud Oltu şi de mila de sa/re dela ocnă. Zemb. Vlahscoe: Dat-amă acesta domnesca nostră carte sfinteî mănăstiri de aici din marginea Bucurescilorii ce se numesce Zoodohulă-Pighi, care este haznaua apel cişmeleloru din BucurescI, ca să aibă a lui vinăriciii din poporulii Gălmeile câte cinci bani de vadră şi părpărulii, şi din poporalii Zănoga câte trei bani de vadră, fiind că doi bani şi părpărulii sunt al mănăstirel MărcuţiI, care aceste popore sunt în judeţulii Ilfovului; deci la vremea vinăriciului să aibă a merge trimisulii despre partea sfintei mănăstiri, ca să scrie vinăriciulii dintr’aceste popore, împreună fiindii la scrisulii vinăriciului poporului Zanoga şi trimisulii despre partea mănăstirel MărcuţiI, şi să-şi iea mila întocmai după cum se cuprinde mal sus, la care vinăriciii vinăriceril domnescl să nu se amestece întru nimicii la banii mănăstirel; aşişderea să aibă a luâ sfânta mănăstire şi dela ocnă, pe fieş-care anii câte douS sute bolovani sare, la vremea când ieaii şi alte mănăstiri, fiind-că aceste mill le-aii avută sfânta mănăstire şi dela Domnia Sa fratele nostru Domnii Michaiă Constantină Suţulă Voivodă, prin cartea Domniei Sale, ce vScjfiimă cu let. 1792 Iunie 25, pentru care poruncimă Domnia Mea la toţi câţi se cuvine, să fie următori întocmai, a se păzi aceste privileghiurl sfintei mănăstiri, în toţi anii, nestrămutată, că aşla este porunca Domniei Mele, iisaam. receh. gpd. 1793 Iunie 1. (1) Chrisovulu sfintei mănăstiri Mărgineni de milele ce are. Zemb. Vlahscoe: De vreme ce ocna Telega este pe moşia sfintei mănăstiri Mărgineni, unde este obiceiă de ţină cămăraşil de acolo o cârciumă pe acea moşie a mănăstirel, de le este pentru treba loră, iar altă nimenea nu este volnică, fără de numai mănăstirea, câtă îl va da mâna; dreptă aceea să aibă volnicie cuviosulă Chiră Varnava egumenulă acestei sfinte mănăstiri, ca peste acea cârciumă cămărăşescă pe altă nimenea să nu mal îngădu-iască a mal ţine vre-o cârciumă, nici să aibă volnicie cine-vaşl a vinde vină pe moşie, fără numai vinulă mănăstirel să se vîmjă tot-deauna, după cum pentru acesta văijumă Domnia Mea cărţile fraţiloră Domni de mal înainte; dreptă aceea dară şi Domnia Mea amă dată acestă carte a Domniei Mele, ca după obiceiă şi după cum se cuprinde mal sus, să urmeze nesmintită, într’altă chipă să nu fie, că aşla este porunca Domniei Mele, iisaam. receh. gpd. 1794 Iunie 6. (2) 1 2 (1) Cod. XXVI, pag. 226. (2) Cod. XXVI, pag. 218. www.digibuc.ro DOUNIA LUI MORUZI —1790—1793 75 Zemb. Vlascoe: Fiind-că sfânta mănăstire ot Hasnaua apeloră dela ca-pulu podului Mogoşoiel, unde se cinstesce şi se prăznuesce hramulâ favorului tămăduiriloru, au avuţii dela răposatului ctitorului său îndestulate dănil de moşii şi acareturi, cum şi din veniturile domnesci aii avuţii totQ vinăriciulii din două delurl ot. sud OltQ anume Gălmeile, i Zănoga, câte cinci bani de vadră cu părpărulii, i vama şi cu totQ venitulu vînujărel vinului şi alte următore dela târguia cu oborulQ de vite, ce orânduise a se face acolea la cişmea, pentru care în urmă i s’aii fosta orânduita a luâ tal. 1.000 din vama târgului de afară, când însă se va face acesta târga, i 200 bolovani sare dela ocne, şi tal. 360, lefă din venituia cişmelelora. însă tal. 300 egumenuia şi 60 la una preota slujitoru; i întăl moşiile şi celea-lalte acareturi eşinda în urmă cu pricină, s’aa isterisitu mănăstirea de venituia lora cu tota, dându-se prin hotărîrl de judecată celora ce aa avuta dreptate şi cuvîntuia*, aşişderea şi din vinăriciuia poporului Zănogă sau scăzuta cu doi bani şi părpăruia, (iind-că s’aa găsită mal nainte afîero-siţl, cu chrisovuia Domniei Sale fratelui Domna Alexandru Vodă Ipsilanta, la mănăstirea Mărcuţa, precum şi de acel tal. 1.000 din venituia târgului s’aa isterisita cu totuia, nefăcându-se târguia nici decum; şi aşla neajun-gându-i-se cheltuelele cele cuviinciose, cari trebuescul la merimetuia bisericel şi la cele-lalte următore de a fi în bună starea el, precum se cuvine la Biserica Domnescă, şi găsind-o Domnia Mea în prostă stare, încă şi desve-lită şi fără acoperăinîntuia el cela trebuinciosa, n’amu suferita Domnia Mea a lăsă acesta locaşa dumnecjeesca, care este pururea în vederea Domniei, lângă cea laltă zidire a hasnelil apelora, ce este spre podoba şi mângâerea de obşte a politiei Bucurescilora, a căde la dărăpănare fără de podoba lui cea cuviinciosă, ci ama socotita cele de trebuinţă lui peste totă vremea, atâta de a fi pururea în bună stare şi podoba zidirel sale, tencuindu-se pre din lăuntru şi pre din afară şi căpuindu-se în totă vremea, câta şi pentru egumena, ce se află la acâstă mănăstire, purtător ia de grije bisericel şi lucrurilora el, i pentru preoţii şi cântăreţii, ce se află slujinda numai bisericel, de a şl ave chivernisela şi plata ostenelilora, şi iată întărindu milele ce aa rămasa de le are până acum, adecă cinci bani şi părpăruia din poporuia Gălmeile, trei bani din poporuia Zănoga, 200 tal. pentru 200 bolovani sare dela Ocne, i zece străini, care i-ama făcuta cu deosebită cartea nostră, îl mal adăogăma milă dela Domnia Mea, în locuia celora ce lipsesca, pe câta s’aa socotita cu cale şi de măsură, adecă 200 tal. din vama târgului de afară, peste banii cumpărătorii, care să i se dee dela începutuia anului viitora, let. 1795, înainte pe totă vremea, 300 ol să scutescă de oie-rita, 5 liude scutelnicl în catastihuia visterieî, doi preoţi, una grămă- www.digibuc.ro 76 V. A. URECHIĂ ticii scutiţi, şi aceî 360 taleri din venitulă cişmelelorii să ieae pe totii anulă dela dumne-loră nazîril epitropl, ca cu aceste venituri să porte egumenulă grija apururea şi în totă vremea de bună stare şi podoba numitei biserici, şi cu orânduiţii scutelnicl să grijescă de lucrulă, curăţitulă şi podoba grădinii, i de grijitulu caseloră cişmelei de sus şi de jos, fiindă şi unii beg-ciă nelipsită, pentru închisulă şi deschisulă şi pentru paza şi luarea aminte de celea ce se află la casă sus şi jos, făcândă şi meremeturl mici, ce ară trebui la casă i chioschiă şi la împrejmuirea curţel; dreptă aceea, ca să i se păzescă acea milă şi venituri, amă dată Domnia Mea acestă domnesca nostră carte de întărire, prin care poruncinră şi îndatorimă pe egumenă, să le urmeze acestea, iisaam. receh. gpd. 1794 Iulie 3 (1). Pitacu la boeriî epitropl, ca să dea tal. 500 dela cutia de milostenia pentru învelişulH bisericel dela Cişmea> Poruncimă Domnia Mea dumne-vostre cinstiţi şi credincioşi boieriloră Domniei Mele, naziriî epitropiel de obşte, ca din banii cutiei de milostenie să aveţi a da tal. 500, adică cinci sute, egumenaşuluî dela Cişmea, pentru învelişulă sfintei biserici de acolo şi, cu acestă domnesculă nostru pitacă, la socotelă vi se voră ţine în semă. — 1793 Octobre. 17 (2) Chrisovulu mănăstirii Radului Vodă. Sfintei şi dumne 7 www.digibuc.ro 98 V. A. ORECHli Sfinţiloru, ca să aibă a luâ (lela ocna Telega, pe totă anulă, bolovani sare una sută ; aşişderea acum să-şi gâsescă şi liude (Jece, străini din altă ţeră, pentru ajutorulă sfintei mănăstiri, care acestă milă aă avut-o sfânta mănăstire atâtă de la Domnia Sa fratele Alexandru Vodă Ipsilantă, prin cartea Domniei Sale cu let. 1776 Noembre 2, cum şi dela Domnia Sa fratele Michaiă Vodă Suţulă din domnia d’întâl, prin cartea dela let. 1784 Noembrie 19, şi din domnia de pe urmă, iarăşi prin cartea Domniei Sale cu lât. 1792 Noembre 26; dreptă aceea şi Domnia Mea ne-amă milostivită de amă înnoită şi amă întărită mila acesta, ca să ieae acel câte una sută bolovani sare dela numita ocnă, la vremea când vor luâ şi alte mănăstiri, câtă şi acel liude $ece să-I ţie nesupSraţl, pe care găsindu-I cuviosulă Chiră , egumenulă acestei sfinte mănăstiri, să-I ducă la dumne-loră ispravnicii judeţului ca să-I cerceteze, şi fundă cu adevărată străini dintr’altă ţâră, să le dea adeverinţă pe numele şi chipulă loră, după care să li se dea şi pecetluită gospod., ca să fie în pace şi ertaţl de tote dăjdiile şi orendu-elile, verl-câte ar eşi dela visteria Domniei Mele peste ană în ţeră, spre a fi sfintei mănăstiri de ajutoriă şi întărire, iar Domniei Mele şi reposaţiloră părinţilorfi Domniei Mele veşnică pomenire, ii saam. receh. gvmd.—1793 Iulie 16. (1) Cartea mănăstirei Sfintei Ecaterinel de vinciricmlu ce are dela sud Saacu. Fiind-că sfânta şi dumnerjeâsca mănăstire, ce se numesce Sfânta Eca-terina, de aici din BucurescI, cu chrisove domnescl are a luâ milă de vi-năriciă din delurile domnescl ot sud Saacfi, însă din poporulfi Jugurenil, Băşînescil şi Finţescî câte doi bani de vadră şi părpărulă, amă dată Domnia Mea acestă carte la mână omului, ce-lă va orendui cuviosulă egumenă, ca după ponturile, ce sunt date de către Domnia Mea, de cău-tatulă slujbei vinărieiuluî, să aibă a âmblâ împreună cu vinăriceriî domnescl şi a scrie totă vinăriciulă dintr’aceste delurî, şi făcendă două ca-tastişe asemenea, iscălite fundă şi de vinăriceriî domnescl şi de omulă mănăstirei, unulă să-lă dee la omulă mănăstirei şi altulă să-lă oprescă vină-riceril domnescl, după care să aibă a strînge mila mănăstirei, şi fără de a nu opri măcar ună bană dintr’însa, ori cu nume de (Jeciuială seă altă cheltuială cevaşl, să aibă a trimite boerulă tacsildară banii pe deplină la sfânta Mitropolie, de unde viindă în urmă egumenu mănăstirii cu catastihulă, ce-lă are iscălită: de boerulă tacsildară, cu chrisovă seă cartea înnoită, ce va avâ dela Domnia Mea, îşi va luâ acea milă, ii saam. receh, gpd. —1793 Iulie 4. (1) Cod. XXVI, pag. 100. www.digibuc.ro DOMNIA LoI MORUZI — 179S — 1796 99 Chrisovulît de mila mănăstirii Sfântului Sava. Sfintei şi dumnecjeescel mănăstiri de aici din oraşulă Domniei Mele BucurescI, unde se cinstesce şi se prăznuesce hramulă sfântului Părintelui nostru Sava ot Sfetagora, şi cuviosului egumenă dela acestă mi-. năstire, Chiră...., ca să aibă sfânta mănăstire milă dela Domnia Mea, să ieae vinăriciulă din delulă Supărăsciloră sud Saacă, cu părpărulu, i din două văl, adecă valea Mişcule şi valea StrihăiI, ce sunt în cuprinsulă. acestui poporă Supurăscil, din care aă luată tot-deauna mila vinăriciulul; deci la vremea vinăriciulul să mergă omulă mănăstirel, ce-lă va orendui-egumenulă, împreună cu vinăriceril domnesc!, să scrie vinăriciulă dintr'a-celă delă, şi făcândă două catastişe asemenea unulă ca şi altulă de totă vinăriciulă, iscălită şi de vinăriceril domnescl şi de omulă mănăstirel, la strînsulă baniloră să ieae vinăriceril domnescl trei bani de vadră, şi omulă mănăstirel doi bani şi părpărulă după obiceiă; şi iară să fie sfintei mănăstiri milă dela Domnia Mea, să ţie liude cjece, omeni străini şi fără pricină seă nume în visterie, ca să fie pentru ajutorulă şi posluşania sfintei mănăstiri, pe cari săi găsescă, şi ducendu-I la ispravnicii judeţului ca s£-I cerceteze de voră fi străini cu adevărată, să le dee adeverinţă de numele, şi chipulă loră, după care li se voră da şi pecetluituri gospod., spre a fi în pace şi nesupăraţi de tote dăjdiile şi orânduelele, verl-câte voră eşi dela visterie şi dela cămara Domniei Mele peste ană în ţeră, pentru că acestea mill le-aă avută sfânta mănăstire atâtă dela alţi fraţi Domni de mal înainte, prin chrisove şi cărţi, i dela Domnia Sa fratele nostru Domnă Alexandru Ipsilantă, i dela răposatulă Nicolae Caragea Voivodă, câtă şi dela Domnia Sa fratele Domnă Michaiă Suţulă Voivodă prin chrisovulă Domniei Sale, ce-lă văcjumu, cu letulă 1792 Iunie 7; aşişderea să aibă a luâ sfânta mănăstire şi una sută cincl-tjecl bolovani sare dela ocna Telega pe totă anulă, fiind-că şi acestă milă de sare vătjumă Domnia Mea că aă avut-o şi dela Domnia Sa fratele Michaiă Vodă Suţulă, prin deosebită chrisovulă Domniei Sale, ce ni-lă arătă de-lă văijlumă, cu letulă 1792 Iunie ... Deci învrednicindu-ne Domnulă Dumnetjeă cu domnia acestei pravoslavnice ţări, amă bine-voită Domnia Mea, şi printr'acestă cinstită şi bine închipuită domnesculă nostru chrisovă, amă înnoită şi amă întărită milele ce se aretă mal sus, ca să i se păzescă nestrămutată, spre a fi sfintei mănă-tirl de ajutoriă şi de întărire, şi Domniei Mele şi răposaţiloră părinţiloră Domniei Mele veşnică pomenire, adeverindă chrisovulă acesta cu însăşi credinţa Domniei Mele, Iu Alexandru Constantină Moruzi Voivodă, şi cu a prea iubiţiloră Domniei Mele fii, Constantină Voivodă, Dumitraşco Voivodă, www.digibuc.ro 100 V. A. URECHIĂ Nicolae Voivodu, şi cu totii sfatulu dumne-loru cinstiţilorii şi credincioşi-loru boerilorii colorii mari al Divanului Domniei Mele: Nicolae Brâncovenu Vel Vist., Dumitraşco Racoviţă Vel Banii, Ienache Văcărescu Vel Spătarii, Ienache Moruzi Vel Vornicii de Ţera-de-sus, Manolache Brâncovenu Vel Vornicii de Ţera-de-jos, Manolache Creţulescu Vel Vornicii, Nicolae Fili-pescu Vel Vornicii, Constantinii Ghica Vel Logofeţii de Ţera-de-sus, Scar-latu Ghica Vel Logofeţii de Ţera-de-jos, Costache Hangerlăii Vel Hatmanii, Dumitrache Manulii Vel Postelnicii, Isaacii Raletii Vel Clucerii, Dumitrache Schina Vel Comisii, Nicolae Racoviţă Vel Paharnicii, Iordache Palada Vel Stolnicii şi Ispravnicii, Ghica Vel Logofeţii de Ţera-de-sus. Şi s’aii scrisă chrisovulu acesta la întâiulă ană şi întru întâia domnie a Domniei Mele, aici în oraşulă scaunului Domniei Mele BucurescI, la anulă 1793 Maiă 10, de Teodorache Logofetă za Divană. (1) Chrisovulu schitului de călugăriţe Hagi-Dina ' De vreme ce Timotea Monachia, ce s’a numită Hagi-Dina, avândă rîvnă dumnetjeescă, din ostenela el aă înălţată biserică de piatră din temelie, aici îă oraşulă BucurescI, pentru cinstea Bunel-Vestirî a Prea Sfintei de Dumnezeu Născfitorel şi pururea Feciorel Măriei, şi o aă înălţată şi întrumuse-ţând-o pe din lăuntru şi pe din afară cu tote celea cuviinciose podobe, pentru locuinţa călugăriţeloră ce se voră aduna la acestă siântă locaşă, Domnia Mea ca ună sprijinitoriă sfinteloră biserici, amă bine-voită Domnia Mea de înnoimă şi întărimă tote milele câte le are acestă sfântă locaşă, atâtă dela cel mal dinainte fraţi Domni, câtă şi dela Domnia Sa fratele Michaiă Vodă Suţulă, prin chrisovulă ce-lă vSţlumă cu lot. 1792, cu cuprinderea de mal jos arătată, adică să aibă a stăpâni şase sute stînjenî de moşie totă de o parte, şi cu viile, ce calcă pe acostă moşie în moşia domnescă după marginea Bucuresciloră, după cuprinderea cărţiloră de hotărnicie a d-lor veliţiloră boeri ot lot. 1776 Septembre 8, i trei salaşe de ţigani; şi să aibă a luâ pe totă anulă dela cămara Domniei Mele câte tal. cincî-tlecî la (Jiuşu praz.: niculul, ca să fie pentru cheltuială la celea trebuinciose. Asemenea să aibă a luâ pe totă anulă dela ocne bolovani sare cincî-tlecî, la vremea când ieaă şi alte mănăstiri; şi să scutescă şi de oierită ol două sute, de dijmărită . stupi i TâmătorI una sută, şi de vinăriciă vinulă ce-lă voră face în viile bisericii, şi să mal ţie şi doi preoţi scutiţi de birulă preoţescă şi ploconă Vlâdiceseă, nici odinioră supăraţi să nu fie; cum şi o pivniţă aici în oraşulă Domniei Mele BucurescI, apărată de tote angariile şi orenduelele ce voră (1) Cod. XXVI, patr. 70. www.digibuc.ro DOMNIA LOl MORUZI--- 1793 — 1796 101 da alte pivniţe; aşişderea să aibă a ţine şi ună măjeră pentru treba pes-celul sărată de treba şi hrana călugăriţeloră, ce se voru află la acestă sfântă locaşă, care măjeră să fie apărată despre rândulă dăjdiiloră, şi nimenea să nu facă supărare nici de fumărită, nici de vamă; şi iar să fie sfântului schiţă milă dela Domnia Mea, să aibă a ţine pentru treba şi posluşania schitului dârvarl, argaţi, păstori, (Jece liude, însă nu omeni de prin satele ţării, ci străini, pe cari cercetându-I dumne-lul Vel Vist., şi fiinclă străini cu adevărată, să li se dea şi pecetluiturile Domniei Mele pe numele şi chipulă loră, ca să fie în pace şi ertaţl despre răndulă dăjdiiloră, spre a fi mila acesta la treba şi ajutorulă sfântului locaşă şi călugăriţeloră de chi-verniselă, iar Domniei Mele şi răposaţiloră părinţiloră Domniei Mele veşnică’ pomenire. Dreptă aceea, ca să se păzescă milele aceste nestrămutată, amă întărită milele acestea cu însăşi credinţa Domniei Mele, Ico Alexandru Constantină Moruzi Voevodă, şi cu credinţa prea iubiţiloră Domniei Mele fii, Constantină Voevodă, Dumitraşco Voevodă, Nicolae Voevodă, şi cu mărturia dumne-loră cinstiţiloră şi credincioşi boeriloră veliţi al divanului Domniei Mele: Nicolae Brâncovenu Vel Vist., Dumitraşco Racoviţă Vel Bană, lenache Văcărescu Vel Spătară, lenache Moruzi Vel Vornică de Ţera-de-sus, Manolache Brâncovenu Vel Vornică de Ţera-de-jos, Manolache Cre-ţulescu Vel Vornică, Nicolae Filipescu Vel Vornică, Costache Ghica Vel Logofătă de Ţera-de-sus, Scarlată Ghica Vel Logofătă de Ţera-de-jos, Nicolae Hangerlâă Vel Hatmană, Dumitrache Mânu Vel Postelnică, Isaacă Raletă Vel Cluceră, Dumitrache Schina Vel Comisă, Nicolae Racoviţă Vel Paharnică, Iordache Palada Vel Stolnică şi Ispravnică, Costache Ghica Vel Logofătă de Ţera-de-sus. Şi s’aă scrisă chrisovulă acesta la anulă d'întâl dintru întâia domnie, aici în oraşulă scaunului Domniei Mele BucurescI, la anii dela nascerea Domnului Dumneijeă şi mântuitorului nostru Isusă Christosă 1793 Maiă 10, de Răducană Poenariu biv. 3-lea Logofătă. (1) Cartea mănăstirii Sfinţiloru Apostoli din Bucuresci pentru 80 bolovani sare, milă ce are a mai luă dela ocnă. Dat-amă domnesca nostră carte sfintei şi dumnetjeescel mănăstiri de aici din Bucuresci, la care să prăznuesce hramulă Sfinţiloră Apostoli Petru şi Pavelă, unde este năstavnică Sfinţia Sa Vlădica Stavropoleos Chiră Grigorie, ca să aibă a mal luâ pe totă anulă dela ocnă câte 80 bolovani sare, pentru că văijendă Domnia Mea buna rîvnă şi silinţă ce are cu podoba sfintei mănăstiri,' ne amă milostivită şi peste milele, ce cu (1) Cod. XXVI, pag. 44—45. www.digibuc.ro 102 V. A. URECHIĂ deosebitele chrisovele Domniei Mele, are să mal ieae şi bolovani sare 80 dela ocne, adecă unde luă până acum bolovani una sută, ce se cuprinde în chrisovele Domniei Mele, să ieae de acum înainte câte bolovani una sută optu-(jleol, la vreme când ieati şi alte mănăstiri, cu deosebită pecetluitulă Domniei Mele. Dreptă aceea, pentru a se păzi acestă milă nestrămutată, amă dată acestă domnesoa nostră carte sfintei mănăstiri, ca la vreme să-şi ieae mila acesta nestrămutată, ii saam. receh. gvmd. —1796 Iulie 6. (1) Chrisov ulii Căminarului loanu Bărcănescu de schimbulu ce a făcuta cu mănăstirea PantelimonU, de an luaţii nisce case şi aii daţii o moşie. Aşezămînturile şi întocmirile cele drepte şi cu cale, cari aă luată săvârşirea loră prin buna orânduială, neîmpotrivindu-se nici la pravill nici la obiceiulă pămîntulul, iar mal vârtosă acelea, ce prin mulţămirea şi învoirea amândorora părţiloră, s'aă făcută adeverite şi mărturisite de vrednice obraze; acelora, ca nisce drepte şi cu cale, li se cade întărire dela Domnii şi stă-pânitoril ţării, pentru a fi bine păzite şi nestrămutate. Dreptă aceea dar, fiind-că cinstitulă şi credinciosă boerulă Domniei Mele Ioan Bărcănescu biv Vel căminară, prin aşezămîntă de schimbă aă luată dela mănăstirea sfântului Pantelimonă casele de zidă cu loculă din mahalaua sfântului Ni-colae din Şelari, ce aă fostă cumpărate de răposatulă mitropolită Ungro-Vlachiel Chiră Neofită şi afierosite numitei mănăstiri, prin zapisulă iscălită de Cluoerulă Dumitrache epitropă, care ni-lă arătă de-lă vă după care adeverinţă se va da şi pecetluiturile Domniei Mele dela visterie pela manile loră, spre a fi în pace şi nesupăraţi de tote dăjdiile şi anga-riile. Aşişderea să aibă sfânta mănăstire milă dela Domnia Mea, să ieae ve-nitulă dela verl-câte scaune sar tăia carne pe moşia mănăstirel, ce se numesce . . . din sud Dâmboviţa, pe care moşie este delă şi locuri de se taie carne, şi are milă de iea şi vinăriciulă şi otaştină; să aibă voie omule ce-Iă va orendui din partea mănăstirel, să caute aceste venită, seă să-lă vîn^ă cui va vrea, şi vinăriceril nimică amestecă să nu aibă cu acestea scaune, fără numai egumenulă seă omule ce-lă va orăndui, iar la alte delurl, unde aă mănăstirile milă de iaă vinăriciulă, şi moşiele voru fi ale altora, pe acelea delurl, orl-câte scaune voră fi, să le caute vinăriceril, iar mănăstirile nici o trebă să nu aibă. Aşişderea să aibă sfânta mănăstire milă dela Domnia Mea, să ieae vinăriciulă dela delulă iSolomonulul, ce se numesce Aninosa, i Glodenil, i ală Răsvanuluî, i ală Ocniţeî, i ală Vaivo Alexandru Constantină Morusi Voeoodu. — După pliroforia ce dă Domniei Mele dumne-lul cinstitulă şi credinciosulă boerulă Domniei Mele Vel Logofătă de Ţera-de-jos, cum că face trebuinţă a se face cercetarea acesta în faţa locului, iată orenduimă Domnia Mea pe................,Logo- feţii de Divană, carele mergendă la numita mănăstire să facă cercetare cu amănuntă de faţă prin omenii mănăstirel, ispravnicii, robii, vătafii, pos-luşnicil şi alţii ce va fi avendă sciinţă, spre a dovedi ce perilavi aă avută acestă mănăstire când aă primit-o proin-egumenulă Acachie, ce venituri aă luată de pe moşii, vil şi altele, ce cheltuială aă făcută anume şi la ce lucruri saă meremeturl şi trebl ale mănăstirii, ce periusie se află acum la mănăstire; de tote făcendă orenduitulă Logofătă pliroforie pe largă, să-I aducă aici ca să se potă isnări socotela.—1793 Iunie 25. Prea înălţate Domne! La mănăstirea Poiana din sud. Prahova, metohă Sfântului Pantelimonă, r6nduindu-se de către Măria Ta egumenă Cuviosulă Ghenadie în loculă proin-egumenulul Acachie, şi trebuinţă fiindă a se luâ socotâla proin-egu-menulul de perilavi icheltuială, suntemărenduiţl de Măria Ta la pricina acesta; (1) Cod. XXVI, pag. 18. www.digibuc.ro V. A. tJRfctHi 126 dară, fiind-că proin-egumenulu tăgăduesce cum-că ar fi pierdută catastişele de perilavi, face trebuinţă de a se orândui unu Logofătu de Divană, să mergă în faţa locului la numita mănăstire, să facă cercetare cu de amănuntulă, spre a dovedi ce perilavi aii avuţii acestă mănăstire când au primit-o proin-egumenulă, cum şi ce se află acum la mănăstire, şi cu ce perilavi o lasă, ce vechituri au luată în câtă aă egumenit şi ce cheltuială aă făcută iar în câtă aă egumenită, şi să aducă dreptă pliroforie prin catastichă anume, ca să putemă izbrăni pricina socotelii, pentru care să fie luminată poruncă de a se orândui acestă Logofătă de Divană, spre a se face urmarea, ce mai sus arătă Mării Tale. —1793 Iunie 24. A Măriei Tale plecată slugă Vel Logofătă Scarlată Ghica. (1) Cartea schitului lsvoranî. - Sfintei şi dumne^eescei biserici ce se numesce schitulă lsvoranî ot sud Ilfovă şi tuturoră părinţiloră călugări, cari pre vremi voră fi locuitori la acestă schiţă, ca să aibă a ţine liude doi, omeni străini fără de încurcătură, să fie sfântului [schiţă de ajutoriă la ce ar avă trebuinţă, iar de către Domnia Mea să fie în pace şi ertaţl de tote dăjdiile şi oren-duelile, orî-câte ară eşi peste ană dela visteria Domniei Mele, de nici unele vală seă bântuială să nu aibă. Aşişderea să aibă a luâ acestă schiţă pe totă anulă câte 40 bolovani sare dela ocnă, pentru că fiindă acestă lo-caşă săracă şi neavândă nici ună ajutoră de nicăeri, aă avută acestă milă şi dela alţi fraţi Domni, precum ne pliroforisimă Domnia Mea din cartea fratelui Alexandru Ipsilantă Voivodă, ce o vetjumă, cu letulă 1775 Martie 22, i din cartea fratelui Michaiă Vodă Suţulă, ce văijumâ, cu letulă 1791 Decembre 10. Dreptă aceea şi Domnia Mea mamă milostivită de amă întărită acestă milă, ce scrie mai sus, spre a fi sfântului locaşă de întărire şi ajutoră, şi părinţiloră călugări de chiverniselă, iar Domniei Mele şi ră-posaţiloră părinţiloră Domniei Mele veşnică pomenire, pentru care porun-cimă Domnia Mea tuturoră dregătoriloră, ce veţi fi ori în ce slujbe renduiţi, pe aceste liude doi, posluşnici ai sfântului schiţă, să-î lăsaţi, şi întru nimică supărare să nu faceţi, toii. pisah, gvmdb. — 1793 Maiă 15. (2) Chrisovulu mănăslirei Negoesci, din sud llfovu, de milele ce are. Sfintei şi dumnetjeesceî mănăstiri, ce se chiamă Negoesci din sud Ilfovă, unde se cinstesce şi se prăznuesce hramulu mariloră VoivorJI Arhistra- 1 2 (1) Cod. XXIV, pag. 527. (2) Cod. XXVI, pag. 29. www.digibuc.ro boMNiA luI Moroii —1793—1793 127 teghi Michailu şi Gavrilă, care este închinată la Sfântulă Mormîntă ală Domnului nostru Isusă Christosă, să fie sfintei mănăstiri milă dela Domnia Mea să aibă a luă dela ocnă în toţi anii vremel Domniei Nostre, însă: la (Jiua sfântului Dimitrie, pe anii sare bolovani trei sute; aşişderea să aibă a ţine şi liude Alexandru Moruzi Voevodă i gpd. Zemle Vlahiscoe.—Dat-amu domnescului nostru clirisovă sfintei mănăstiri Gruiu din sud lfovă, unde se cinstesce şi se prăznuesce hramului sfinţiloră fără de trupuri archi-stra-tegl Michailu şi Gavrilu, ca să ţie şi să stăpânescă moşia sa Gruiulă, pe care este zidită şi mănăstirea, cu tote hotarele el din prejuru, după sem * 2 it) Cod. XXVI, pag. 121. (2) Cod. XXVI, pag. 36. Anulelt A, R.— Tom. Xfr. — Memoriile Secţ. Istorice. www.digibuc.ro 130 V. A. ttRECHI nele şi hotarele ce se cuprindă mal jos, pentru că făcându-se după vremi călcare şi împresurare moşiei Gruiulii de către moşiile vecine a sfintei Mitropolii Ungro-Vlachieî şi a mănăstirel Znagovu i Căldăruşanl, ce sunt împrejurulă Gruiuluî, dat-aii jalbă Domniei Mele Ananie, egumenulu gru-iană, cerândă cercetare şi dreptare moşii! ce s’aii călcată, pentru care multă pricină de judecăţi aă avută, atâtă la departamenturile dumne-loră boeriloră, câtă şi la Divană înaintea Domnii! Mele, şi în celea de pe urmă cu cererea Prea Sfinţiei Sale Părintelui Mitropolită Chiră Dositeiă, i cu primirea sa şi a celora-lalţî, s’aă orânduită hotărnici din Divană dumne-loră cinstiţi şi credincioşii boerii Domnii! Mele biv Vel Vornicii Manolache Grădiştenu i biv. Vel Sărd. Antonie Fotino, spre a merge în faţa locului cu portarulă după obiceiă, pentru cercetarea, descoperirea adevărului şi dreptăţii şi în-pietrirea după obiceiă, cari boeri, prin cartea dumne-loră de hotărnicie, ce o ve^umă Domnia Mea, cu letulă 1795 Iulie 1, facă arătarea pe largă, că mergăndă în faţa locului la numita mănăstire Gruiulii cu Dositeă, economă sfintei .Mitropolii, şi cu ceia-lalţi economi ai mănăstirel Znagovulă i Căl-dăruşanii, şi după vrednice dovedi, şi aă alesă mai întâi totă ocolulă moşiei printr’aceste petreşi semne, adică dela răsărită despre pădurea mare din piatra domnâscă ce este în capulă moşii Gruiuluî şi a Borusului, ce se (jice opritore, căci până acolea arată că vine capulă acestoră două moşii, cari mulţi omeni bătrâni dela Ghergbiţa prin carte de blestemă aă adeverită, şi fiindă scosă piatra o aă pus-o în loculă ei, dreptă în lungulă moşiei, până la ună stejară căzută, unde arată în hotărnicia veche a Gruiuluî că aă fostă piatră, şi aă pusă şi numiţii boeri hotărnici acum şi de acolea totă dreptă în lungulă moşiei, până într’o salcie mare, unde aă pusă piatră (ne-fiindă de mai nainte) într’ună răzoră de stînjeni qlece departe de salcie înăuntru moşiei Gruiulă, şi de acolea totă dreptă în lungulă moşiei, până în malulă Ialomiţii, unde iară aă pusă piatră într’ună răzoră departe de mală pentru mâncătura apei, la care piatră arată numiţii hotărnici că s’aă împotrivită iconomil sfintei Mitropolii, (jicândă că piatra ce o arată hotărnicii ar fi fostă acolea la ună ulmă, şi că n’aă fostă unde acum s’aă pusă, ci mai înnăuntru moşiei Gruiuluî; deci numiţii hotărnici negăsindă nici ulmă, nici piatră pe unde facă acestă arătare, cu tote că s’aă găsită martori de către amândouă părţile, arătândă unii pe unde sfânta Mitropolie cere, şi alţii pe unde cere Gruiu, adică mai sus de unde s’aă pusă, dar nedândă cre Alexandru Constantină Moruzi Voevodă, şi cu credinţa prea iubiţiloră Domniei Mele fii, Constantină Voevodă, Dumitraşco Voevodă, Nicolae Voevodă, şi cu totă sfatulă şi mărturia dumne-loră cinstiţiloră şi credincioşi boeriloră celoră mari al divanului Domniei Mele, Nicolae Brâncovenu Vel Vist., Dumitraşco Racoviţă Vel Bană, Ienache Văcărescu Vel Spătară, Ienache Moruzi Vel Vornică de Ţera-de-sus, Manolache Vel Vornică de Ţera-de-jos, Manolache Creţulescu Vel Vornică, Nicolae Filipescu Vel Vornică, Costache Ghica Vel LogofStă de Ţera-de-sus, Scarlată Ghica Vel Logofetă de Ţera-de-jos, Nicolae Hangerlăă Vel Hatmană, Dimitrie Manulă Vel Postelnică, Isacă Raletă Vel Cluceră, Dimitrie Schina Vel Comisă, Nicolae Racoviţă Vel Paharnică, Iordache Palada Vel Stolnică, Costache Vel Slugeră, Dimi-trache Constandache Vel Pitară, şi Ispravnică Constantină Ghica Vel Lo-gofătă de Ţera-de-sus. Şi s’aă scrisă chrisovulă acesta întru întâiulă ană ală domniei Domniei Mele, aici în oraşulă scaunului Domniei Mele BucurescI, la anii dela Domnulă şi mântuitorulă Nostru Isusă Christosă letulă 1793 Maiă 7, de Teodorache Logofetă za Divană. (1) Chrisovulii sfintei Episcopii Rîmnicu, pentru tergulu Rîureni i scutelnici. Oblăduitoril Domni, cărora delaDumnetJeă li se încredinţeză ţări şi ierarchiî sub stăpânire, datoria netăgăduită aă, ca şi prin cuvîntă şi prin faptă creşti-nescă să cinstescă şi să mărescă slava bisericeloră, dintru carele isvorescă darurile şi blagosloveniile, cari şi pre Domni îl face norociţi, şi pentru cele ce ară înţelege şi ară cunosce că ară li spre folosulă şi dumnetjleesciloră lăcaşuri, să cade să le orenduiască şi să le întărescă, ca să le rămâe şi după petrecania aces-toră vremelnice nume nemuritore şi pomeniri veşnice. Dreptă aceea şi Dom- (1) Cod. XXVI, pag. 141. www.digibuc.ro 138 V. A. URECHII nia Mea, acum după ce ne-aă miluiţii Domn ulii Dumnezeii cu domnia acestei pravoslavnice ţări creştinesc!, pliroforisindu-ne iubitorulii de Dumnezeii Părintele Episcopii Rîmnicii Chirii Nectarie, pentru a sfinţiei sale sfânta Episcopie dela Rîmnicii sud Vâlcea, unde se cinstesce şi se prăznuesce hramulă celui dintru sfinţi părintelui nostru Nicolae Archepiscopulii Mirelorii dela Lichia, făcătorii! de minuni, cum că de cumplitele sili ale rezmeriţei a suferită multe jafuri şi prăpădirl, din cari au încăpută şi la datorie, şi cunoscută fiindă trebuinţa ce are de ajutoriă ca să se plătescă şi să se uşureze dintr’acestă greutate, după rugăciunea ce ne-aă dată Sfinţia Sa Părintele Episcopă Chiră Nectarie şi după evlavia ce avemă şi rîvna către acestă sfântă casă, care este capă celoră-lalte sfinte mănăstiri şi biserici ale Eparhiei Episcopii Rîmnică, ne-amă milostivită, şi printr’acestă cinstită şi bine închipuită domnesculă nostru chrisovă, amă miluită Domnia Mea pre acâstă sfântă Episcopie cu târgulă ce se face pe moşia Episcopiei la RîurenI sud Vâlcea într’ună ană odată la optă (Jile ale lui Septembre în (Jiua Nasceril Născătorel de Dumneijeă şi pururea feciorel Măriei, care târgă ţine (Jile.........La acestă târgă să nu se amestece nici vameşii nici ispravnicii întru nimică, nici alţi omeni domnescl, ci să aibă a luâ vama cea obişnuită sfânta Episcopie şi alte obiceiuri ce voră fi la târgulă acesta, după cum voră fi luată şi până acum, şi întru acestea (Jile să nu fie volnică nimeni a vinde vină şi rachiă fără de scirea omului ce-lă va ave sfânta Episcopie. Aşişderea să aibă sfânta Episcopie şi liude cincizeci şi cinci străini scutiţi cu pecetluituri, după orânduiala visteriel; încă să mal ţie şi liude şese-^ecî străini cu ruptorea dela visteria Domniei Mele, să deie pe ană de liude câte taleri optă, însă jumătate din bani să dee la sfeti Gheorghe şi jumătate la sfeti Dimitrie, far mal multă să nu fie supăraţi de alte orânduiell şi podveiJI ce voră eşi dela visteria Domniei Mele peste ană în ţeră, pe care aceşti liude toţi acum să-I găsâscă şi să-I aducă din străinătate, pentru că acestea mill le-au avută sfânta Episcopie şi mal nainte, precum din chrisovulă Domniei Sale fratelui Michaiă Vodă Suţulă, ce-lă vă-(Jumă, cu letulă 1792, Ghenarie 30, ne amă adeverită. Rugămă dară şi pe alţi fraţi Domni, cari în urma nostră se voră învrednici a fi Domni şi oblă-duitoril acestei creştinescl ţări, să bine-voiască a întări şi a înnoi mila acesta, ca şi ale Domniiloră Sale mili şi faceri de bine încă să fie în urmă de alţii păzite şi în semă ţinute. Şi amă întărită chrisovulă acesta cu însăşi credinţa Domniei Mele, Alexandru Constantină Moruzi Voevodă, şi cu credinţa prea iubiţiloră Domniei Mele fii, Constantină Voevodă, Dumitraşco Voevodă, Nicolae Voevodă, şi martori amă pusă pre dumnâ-loră cinstiţi şi credincioşi boerl veliţi aî divanului Domniei Mele: Nicolae Brâncovânu Vel Vist., Dumitraşco Racoviţă Vel Bană, Ienache Văcărescu Vel Spătară, www.digibuc.ro DOMNIA LDI MORDZl — 1793 -- 1796 139 Ienache Moruzi Vel Vornicii de Ţera-de-sus, Manolache Brâncovenu Vel Vornicii de Ţera-de-jos, Manolache Creţulescu Vel Vornicii, Nicolae Fili-pescu Vel Vornicii, Costache Ghica Vel Logofătă de Ţera-de sus, Scarla^ă Ghica Vel Logofătă de Ţera-de-jos, Nicolae Hangerlăă Vel Hatmanii, Dimi-trie Mânu Vel Postelnicii, Isaacii Raletii Vel Clucerii, Dumitrache Schina Vel Comisii, Nicolae Racoviţă Vel Paharnicii, Iordache Palada Vel Stolnicii, Iorgache Vel Slugerii, Dumitrache Costache Vel Pitarii, şi Ispravnicii Costache Ghica Vel Logofătă de Ţâra-de-sus. Şi s’aii scrisii chrisovulii acesta la anulii d’nntâl dintru întâia domnie a Domniei Mele, aici în oraşului scaunului Domniei Mele BucurescI, la anii dela zidirea lume! 7301, iar dela Mântui-torulii nostru Isusii Christosii lot. 1793 Maiii 7, de Poenariii Răducană biv 3-lea LogofStii. (1) Cartea Episcopiei Rîmniculu de scutirea unui scaunu de carne în Craiova. Dat-amii acesta domnescă a nostră carte cinstitului de Dumnezeii iubitorii Sfinţiei Sale Părintelui Episcopii alii sfintei Episcopii Rîmnicii, Chirii Nectarie, ca să aibă a ţine în oraşulii Craiovel unii scaunii de carne, scutită şi apărată de ierbărită, de vamă, de vătafi de măcelari, şi de orl-ce an-garil aă alte scaune acesta întru nimică să nu se supere, pentru că ună scaună ce are sfânta Episcopie în Craiova scutită de mal nainte cu cărţi domnesc!, nefiindă de ajunsă după măsura trebuinţă omeniloră sfintei Episcopii, pentru acea dară orânduimă ca să aibă şi pe acesta scutită şi apărată, fiind-că acestă priveleghiă l’aă avută şi dela Domnia Sa fratele Michaiă Vodă Suţulă dintru amândouă domniile, precum din cartea Domniei Sale ot letulă 1792 Noembrie 17 ne-amă adeverită, pentru care poruncimă la toţi câţi se cuvine, nimenea întru nimică supărare la acestă scaună să nu facă, toii copisah gpd. — 1793 Octombre 24. (1) Cartea Episcopiei RîmniculU, avendu vinurile şi rachiurile Episcopiei la tergulu Rîureni, fiindu moşia Episcopiei. Fiind-că aă arătată Domniei Mele Sfinţia Sa iubitorulă de DumneŞeă Episcopulă Rîmniculul, Chiră Nectarie, cum că târgulă, ce se face la Dră-găşanl din sud Vâlcea în câte o Alexandru Constantinii Mor uzi Voevodu i gpd. Zemle Vlahscoe.—Prea Sfinţia Sa Părintele Mitropolită ală Ungro-Vlachieî, amă văzută Domnia Mea Anaforaua ce ne faci din pricină cu Sfinţia Sa Părintele Episco-pulă Rîmniculuî, şi primimă a se face acestă ajutoră Episcopiei, cu acestă mijlocă însă, ca cel taleri doi şi jumătate ce sunt orânduiţi a-î răspunde Eparchieî Rîmniculuî, să-î dee acum Părintele Rîmnică, de sineşî, care să-l facă teslimă la sfânta Metropolie, şi să aibă apoi Sfinţia Sa Episcopulă acestă domnescă a nostră poruncă, ca în vreme ce vel socoti cuviinciosă a nu cădâ greutate peste putinţă preoţiloră şi diaconiloră, să aibă voie a luă câte taleri patru şi jumătate. —1794 Noembre 28. (1) Vel Logofătă. Prea înălţate Ddmnel Cunoscută este înălţimii Tale greutatea datoriiloră în care astă dată se află Eparchia sfintei Episcopii Rîmnică, pentru a căruia oreş-care ajutorinţă rugămă bunătatea înălţimii Tale, să te milostivescl de a fi şi cu bună-voinţa Măriei Tale, ca peste taleri doi şi jumătate ce sunt orânduiţi a se dâ milă la Sinaia şi Halchi de către totă preotulă şi diaconulă acestoră cinci judeţe, să se mal adaoge încă taleri doi, cari să fie ajutoră greleloră datorii, în cari se află casa sfintei Episcopii, şi anii Măriei Tale dela Domnulă Dum* ne Constantină Voevodă, Dumitraşco Voevodă, Nicolae Voevodă, şi cu totă sfatulă dumne-loră cinstiţiloră şi credincioşi boeriloră veliţi al divanului Domniei Mele, Nicolae Brâncovenu Vel Vist., Dumitraşco Racoviţă Vel Bană, Ienache Văcărescu Vel Spătară, Ienache Moruzi Vel Vornică de Ţera-de-sus, Manolache Brâncovenu Vel Vornică de Ţera-de-jos, Manolache Creţu- www.digibuc.ro DOMNIA LOI MORUZl — 1793—1796 151 lescu Vel Vornicii, Nicolae Filipescu Vel Vornicii, Costache Ghica Vel Lo-gofătă de Ţera-de-sus, Scarlatii Ghica Vel Logofătă de Ţerâ-de-jos, Nicolae Hangerlăă Vel Hatmanii, Dumitrache Mânu Vel Postelnicii, Isaacii Raletii Vel Clucerii, Dumitrache Schina Vel Comisii, Nicolae Racoviţă Vel Pahar nicii, Iordache Palada Vel Stolnicii, Iorgache Vel Slugerii, Dumitrache Constandache Vel Pitarii, şi Ispravnicii Costache Ghica Vel Logofătă de Ţera-de-sus. Şi s’aii scrisii chrisovulii acesta la întâiulii anii alţi domniei mele, aici în oraşulii BucurescY, la letulă 1793 Iulie 3, de Răducană Po-ienarii biv 3-lea Logofeţii. (1) Cartea mănăstirei Băbeniî din sud Slam-Rîmnicu. Sfintei şi dumnetjeescel mănăstiri Băbeniî din sud Slam-Rîmnic ii, unde se cinstesce şi se prăznuesce hramulii Inălţăreî Domnului şi Mântuitorului nostru Isusii Christosii, ca să fie sfintei mănăstiri dela Domnia Mea, să aibă a scuti drepte bucatele mănăstirei, stupi i rîmători de dijmăriţii, i vinulii de vinăriciii, şi ol două sute de oieritii. Aşişderea să aibă a scuti şi liude şese, omeni străini, fără de nume în visterie, pentru cari aducendă adeverinţă dela ispravnicii judeţului, li se vorii dâ şi pecetluituri pe numele şi chipulii lorii, ca să fie iertaţi de tote dăjdiile şi orânduelile verî-câte arii eşi dela visteria Domniei Mele peste anii în ţeră, de nici unele valii şi supărare să nu aibă. Aşişderea să fie apărate de către vameşii ot Rîmnicii tote bucatele mănăstirii, ce le va vinde la câmpii saii la mănăstire, nimenea supărare pentru vamă să nu facă; fără numai când le va aduce la câmpii să le vîncjă, atunci să ieae vamă după obiceiii; pentru că acestă sfântă mănăstire a avuţii aceste milî şi dela alţi fraţi Domni de mal nainte, precum ne pliroforisimii Domnia Mea din cartea Domniei Sale Alexandru Vodă Ipsilantii, ce văcjumă cu letulii 1775 Octombre 9, i din cartea Domniei Sale fratelui Michaiă Vodă Suţulii, cu letulii 1892 Aprilie 12. Drepţii aceea şi Domnia Mea bine amii voiţii de amii înoitii şi amă întărită milele de mal sus arătate, ca să fie de ajutoră, ii saam. receh. gpd.—1793 Augustă 2. (2) Chrisovulii schitului Mărculescl din sud Muscelti, de milele ce are. Lucrurile cele folositore de sufletă, cari prin iubirea de Dnmnecjeă se (acă şi să săverşescă de către blagoscetivil Domni către dumne Alexandru Constantinii Morusi Voevodă. — D’impreună cu acestă ana* fora a dumnă-luî cinstitului şi credincioşii boeruluî Domniei Mele Vel Logofeţii de Ţera-de-sus Costache Ghica, teorisindu-î Domnia Mea şi catastihii de socotelă ce şi-aii daţii cuviosulii Archimandritii Chirii Ştefanii egumenulă Tismenenu, care este adeverite şi iscăliţii de dumne-luî cinstitulu şi credincioşii boerulă Domniei Mele Hatmanii Costache Caragea, Căimăcanu Craiovel, şi de cuviosulii Archimandritii Chirii Partenie Episcopii, Sfinţiei Sale iubi-torulă de Dumnezeu Episcopulă Rîmnică Chiră Nectarie, şi vă(Jându-o cu orănduială încheiată, izbrănită, întărim ă şi cu domnesca nostră pecete, ca o bună. — 1794 Ianuarie 8. (1) Vel Logoffitii. Prea Înălţate Ddmne, După luminată porunca Măriei Tale, ce mi s'a dată ca să teorisescă cartea de socotelă ce s'a luată cuviosului Archimandrită şi egumenă sfintei mănăstiri Tismana, Chiră Ştefană, de către dumne-luî Căimăcamulă Craiovel şi de către cuviosulă Chiră Partenie Epitropulă Sfinţiei Sale iubitorului de Dumnetjleă părintelui Episcopulu Rîmniculul, arătă Măriei Tale, că din coprinderea catastihului se vede, că s’a luată socotelă pe patru ani, adecă let. 1790 Ianuarie 1 până acum la acestă următoră ană 1793, arătândă în condica anume ce venită a primită pe fieş-care ană, (afară însă din mo-şiele ce le-a ţinută pe sema trebuinţei mănăstirii, iar nu le-a vîndută ve nitu) şi ce cheltuială s’a făcută şi câtă sumă a prisosită pe fieş-care ană, venită peste cheltuială; care prisosă ală venitului din patru ani se adună peste totă tal. 2.813 bani 90, din cari se scade cu tal. 1.535 cheltuiala lucrului ce s’aă făcută pentru trebuinţa dresului mănăstirel, adică vară, cărămidă, cherestea, cuie de fieră şi şindrilă, precum iarăşi în condee anume tote acestea se vădă arătate la catastihă, şi aşa mal rămâne prisosă bani naht 1.278, pentru care prisosă rămâne a se urmă, precum va fi luminată porunca Măriei Tale. — 1793 Decembre 31. (2) Vel Logofătă. 1 2 (1) Cod. XXV, fila 252. (2) Cod. XXV, fila 223. www.digibuc.ro 158 V. A. URECHII Cartea mănăstirei Aninosa din sud Muscelă, pentru vinăriciulu ce are pe moşia sa la Teleormanu. Fiind-că sfânta mănăstire Aninosa ot sud Muscelă, care este metohă la sfânta Mitropolie, prin cărţi domnescl are a luâ totă vinăriciulă dela viile ce sunt pe moşia mănăstirii, ce se chiamă . . . sud Teleormană, până la patru-decl de pogone, precum ne pliroforisimă Domnia Mea din cartea fratelui Michaiă Vodă Suţulă, ce o vătjumă cu letulă 1783 Septembrie 7, amă dată şi Domnia Mea cartea acesta numitiel sfintei mănăstiri, ca să aibă a luâ vinăriciulu lorii mănăstirea, deplină, după obiceiă, la vreme, cu părpă-rulă împreună, dintr'acelea vil până la patru-ijecl pogone, fără a se amestecă vinăriceril întru nimică; pentru care poruncimă şi dumne-vostră boeriloră) ce veţi fi în slujba vinăriciulul într’acestă judeţă, să nu vă amestecaţi la acestă milă a mănăstirii, ci mănăstirea să ieae vinăriciulă pe deplină cu părpărulă, atâtă din viile ce sunt până acum, câtă şi dela celea ce se voră mal sădi şi se voră tace de acum înainte, până la patru-qlecî pogone, precum poruncimă mal sus, ii saam. receh. gpd.— 1793 Septembre 2. Cartea mănăstirei Anindsa de mila de vinăriciu. De vreme ce mănăstirea Aninosa are milă prin chrisove şi cărţi domnescl, precum ne pliroforisimă Domnia Mea din cartea Domniei Sale Alexandru Vodă, i a Domniei Sale răposatului Nicolae Vodă Caragea şi a Domniei Sale Michaiă Vodă Suţu, vinăriciulă din poporulă Urechesciloră ot sud Slam-Rîmnică, cu părpără după obiceiă, dreptă aceea dămă şi Domnia Mea volnicie omului, pre care îlă va orândui egumenulă mănăstire!, ca împreună cu vinăriceril domnescl să scrie totă vinăriciulă de mal sus nu-mitulă poporă, ale căruia poporă delurl sunt acestea, adecă: Taişu, i Pa-langa pe moşia numitei mănăstiri, şi otaştină la mănăstire, i Runculă şi PopescI pe moşia loră, cari nu daă otaştină ci numai vinărrciă, după cum vătjumă scriindă în cartea Domniei Sale fratelui Michaiă Vodă Suţulă dela letulă 1783 Octombre 20, că aceste delurl într’aceste popore sunt şi cum că tot-deauna a luată mănăstirea vinăriciă şi otaştină. Deci făcendă două catastişe asemenea, iscălite fiindă de omă domnescă şi de omulă mănăstirei, şi strîngendă banii vinăriciulul, dine inel bani de vadră să aibă a luâ omulă mănăstirei câte doi bani de vadră şi părpărulă după obiceiă, cum ieaă şi alte mănăstiri, iar cel-lalţl trei bani şi ploconulă de nume să ieae vinăriceril domnescl. Aşişderea să ieae sfânta mănăstire şi venitulă dela scaunele de carne ce voră fi pe moşia mănăstirei, la cari întru nimică să nu se www.digibuc.ro DOMNIA LUI MORUZI—1793 —1796 159 amestece şi vinăriceriî; aşişderea să aibă a luâ egumenulă, dela cel ce aii vil pe moşia mănăstirel, otaştina după obiceiii, din 20 vedre o vadră, în vină, iar nu bani, ii saam. receh. gpd. —1794 Iunie 25. (1) Chrisovulu schitului Mărculescii din sud Muscelu. De vreme ce sfântulă şi dumne^eesculă schitu, ce se numesce Mărculescii ot sud Muscelu. carele este zidiţii şi înnălţată de dumne-lul cinstitului şi credincioşii boerulă Domniei Mele Dumitraşco Rusetii biv Vel Spătarii; din rîvnă dumne^eescă îndemnându-se dumne-lul mal sus numitului bo. erulii Domniei Mele, aii bine-voită de a-lă întocmi şi a-lă pune întru o bună orenduială, cu mijlocii a fi adecă nu numai pentru închinăciune sau pentru podobă, în vreme ce pentru locurile de închinăciune sunt, din mila lui Dumnezeii, locuitorii îndestulaţi de lăcaşuri şi case dumne^eescl, ci ca să se săverşescă într’însulă şi vre-unii bine, şi de care să se folosescă mulţi şi să curgă o pomenire vrednică sufletescă la creştinii părţel locului, precum învăţătura de copil şi alte bunătăţi, care acestă faptă fiindii plăcută şi lui Dumnezeii şi âmeniloră, şi pliroforisindu-se Domnia Sa fratele Michaiii Vodă Suţulu că nu numai este lipsită sfântulu acesta schitu de niscal-va ţigani şi robi, precum au multe alte schituri şi mănăstiri, ci încă şi unele puţine din acareturi sau vite ce au avută, în vremile trecutei rezmirăţe cu totulă le-aă prăpădită, încă şi zidirea s’aă stricată şi s’aă dărăpănată, aă bine-voită Domnia Sa, şi prin chrisovulă Domniei Sale, ce-lă vă Alexandru Constantină Moruzi Voevodă, şi cu credinţa prea iubiţiloră Domniei Mele fii, Nicolae Voevodă, Dumitraşco Voevodă, Constantină Voevodă, şi cu totă sfatulă dumne-loru cinstiţiloră şi credincioşiloră boeriloră celoră mar1 al Divanului: Nicolae Brâncovenu Vel Vist., Dumitraşco Racoviţă Vel Bană, Ienache Văcărescu Vel Spătară, Ienache Moruzi Vel Vornică de Ţera-de-sus, Manolache Brâncovenu Vel Vornică de Ţera-de-jos, Manolache Creţu-lescu Vel Vornică, Nicolae Filipescu Vel Vornică, Costache Ghica Vel Logofătă de Ţera-de-sus, Scarlată Ghica Vel Logofătă de Ţera-de-jos, Ni* colae Hangerlău Vel Hatmană, Dumitraşco Mânu Vel Postelnică, Isaacă Raletă Vel Cluceră, Dumitrache Schina Vel Comisă, Nicolae Racoviţă Vel Paharnică, Iordache Palada Vel Stolnică, şi Ispravnică Costache Ghica Vel Logofătă. Şi s’a scrisă chrisovulă acesta la let. 1793 Iunie 17, de Constantină biv 3-lea Logofătă. (1) Chrisovulă mănăstirei Bistriţei de milele ce are. De vreme ce proroculă şi pururea între împăraţi pomenită prea înţelep-tulă Solomonă, numai în umbra legel rezemându-se, făcu atâta podobă casei dumnedeesct a Ierusalimului şi o dărui cu atâtea daruri, ca să se pă-zescă într'însa sicriulă cu tablele legii Domnului, cu câtă mal vîrtosă noi, cari suntemă acum cu mila duhului sfântă pravoslavnici Domni, se cade să ne silimă cu totă sufietulă, să înteineiemă şi să ajutorămă sfintele locaşurile lui Dumnecjeu, întru care nu se junghe vite necuvîntătore, precum ore când acolo, ci însuşi mieluşelulă lui Dumnetjeă se jertfesce pentru viaţa a tuturoră. Pentru acesta dar, înălţându-ne şi pre noi Domnulă Dumnezeu cu domnia în scaunulă Ţăreî-RomânescI, bine amă voită, ca din bogate mill ale prea milostivului Dumnezeu ce ne-au dăruită, să revărsămă şi noi faceri de bine, spre cinstea şi întărirea sfinteloră mănăstiri, cari sunt cea mal de cinste parte a politiei şi podoba cea mal mare a politiei şi semnulă celă prea arătată ală pravoslaviel întru acestea două principa-turl ale Ţăreî-RomânescI, întru care liindă şi sfânta mănăstire, ce se nuli) Cod. XXVI, pag. 91. www.digibuc.ro 170 V. A. DRECH1Â. mesce Bistriţa, unde se cinstesce şi se prăznuesce hramulii Adormireî Prea Sfintei şi de Dumnezeii Născ&tore şi pururea Feciorel Măriei şi unde se păzesoă şi se odilmescă şi sfintele moşte ale prea cuviosului părintelui nostru Grigorie Decapolitulă, voit-amă din totii sufletulă inimel nostre, spre a-î face asupra mileloră şi privilegiurile ce a avuţii dela alţi fraţi trecuţi Domni, întărire ca şi cea d’inainte, tote pre deplină şi nestrămutată să i se pă-zâscă. Adecă: de vama domnescă a bălţel ce se chiamă Balta Albă, ot sud Romanaţî, cu tote gârlele şi semnele bălţii, din hotarulă Dăbuleniloră până în hotarulă Grajdi-Broduluî din verfulă 'i'impel, pe hotarulă viiloră, în verfulă Mamichiî, unde a fostă pusă Dorofteiă parulă, în gura Cuşmiţel în grindulă Ostatuluî, la gârla Buzoeanulul, în gura Vădinulul, la câmpulă din Tâmpa, la măgura Boului, la Măgura Otşe, la Inşiratele, la Băşicuţa, în calea Vădăstriţiî, în gârla Celeiulul, cu tote gârlele cari le-aă făcută Banulă Barbulă Craiovesculă celă bătrână, să aibă a luă sfânta mănăstire dela acestă baltă, cu tote gârlele acestea ce s’aă numită mal sus, pe jumătate din vama domnescă, i dela Năvoda, i din Cărme, i din Coteţe, i din Oştii, i din Mreji, i din vama carălor şi din părpără iar pe jumătate; aşişderea să ieae şi vinăriciă dela ocna cea mare, adică din puţulă Catarii, ln sus spre Licura ,pe lângă hotarulă Rîmniculul, pe delă în sus, până lângă hotarulă Vlădesciloră, şi de aici în jos până la puţulă Băii, pre drumulă morii, din sus de biserica domnescă, şi din viile ce voră fi pe moşia mă-năstirel, în gura Soaşuluî, i din delulă Pitesciloră şi ală Scorţiî, i Pleşescil ot sud Gorjă, despre Copăciosa penă în Sărăţelă, din tote viile, câte voră fi pre moşia mănăstirel ce se chiamă Muscelă ot sud Romanaţî, din hotarulă Cocorăsciloră cu Aricescil şi cu Isvorulă până în Bărluiu cu părpărulă, i din viile ce sunt la Potelă şi câte se voră mal face de acum înainte, din viile ce voră fi făcute şi se voră mal face la Celeiă pe jumătate, din viile ce voră fi pe moşia mănăstirel ce se chiamă Studina ot sud Ro-manaţl, atâtă din celea lucrate, ’i din celea părăginite, câtă şi din celea ce se voră mal face din pajişte, cum şi din poporulă MaghierescI, i Să-celulă, Glodeniî, Ciutescil sud Gorjă, ce sunt ale schitului, peşterea Bistriţei, metohă acestei mănăstiri; dar fiind-că dela o vreme încoce, isvodin-du -se şi alte nume viiloră ce sunt pe moşia mănăstirel ce se chiamă Muş-celă, între hotarulă Cocorăsciloră şi Aricescil, (Jicăndu-Î Cărneşulă, se întinsese vinăriceril domnescl a luă vinăriciulă din partea mănăstire! din tr’acestă numire, dar din porunca Domniei Sale fratele Michaiă Vodă Suţulu, făcându-se cercetare în anulă trecută de sfinţia sa Gpiscopulă Rîmniculul Chiră Nectarie şi de dumne-lul Manolache Brânoovenu Vel Vornică, fundă atunci Vel Log., arată prin anafora, că după ceroetarea ce aă făcută, s’aă a-deverită, că aoestă numire este totă din Cuprinsulă poporeloră ce le are www.digibuc.ro DOMNIA LUI MORDZI—1793—1796 171 mănăstirea prin chrisovă, care însuşi dunu\â-lul Vist> Constantină Ştirbeiă, cumpărătoriă slujbei, aă cunoscută, că după dreptate aă oprită mila mănăs-tirel dintru acea numire; şi aă înţărită şi Domnia 3a acea anafora, ca să aibă a luă vinăriciă şi dintru acestă numire, precum aă luată şi mal nainte» Pentru care amă dată acestă domnesculă nostru chrisovă, cu care să aibă cuviosulă Arhimandritu şi egumenă ală, acestei sfinte mănăstiri, Chiră_, a luă milele acestea pe tot anulă nelipsită, la vremea loră, adecă după ce şl va luâ mănăstirea întâi tjăciuială după obiceiă dela câte dintre aceste bălţi voră fi pe moşia sa, fundă acesta dreptulă stăpânului moşiei, apoi să aibă a luâ dela tote acestea bălţi, din vama domnescă pe jumătate, precum aă luată şi până acum, cum şi vinăriciulă dela tote poporele ce sunt numite mal sus, câte doi bani de vadră şi părpărurile după obiceiă, de fieşl-care vasă po bani doisprezece, iară cel-lalţl câte trei bani aă a-I luâ vinăriceril. domnescl, scriindă la vremea vinărioiulul omulă mănăstirel înpreună cu vinăriceril domnescl totă vinăriciulă, să ieae partea mănăstirel pe deplină lără de nici o lipsă; aşişderea să aibă a ţină sfânta mănăstire' şi liu.de optă, străini, ce-I are iarăşi prin domnescl chrisove hărăziţi, pe cari să-I ducă la ispravnicii judeţului ca să-I cerceteze, şi fiindă străini cu adevărată, să le dea adeverinţe pe numele şi chipulă loră, după care să li se dea pecetluituri gospodă, spre a fi în pace şi nesupăraţi de tote dăjdiile şi an-gariile, verl-câte ară eşi dela visterie şi dela cămara Domniei Mele peste ană în ţeră, de nici unele nici ună vală şi nici o bântuială să n'aibă; fiind-că acestea mill le-au avută, atâtă dela alţi fraţi Domni de mal înainte, cât şi dela fratele Michaiă Vodă Suţulă dintr’amîndouă domniile, precum din chrisovulă Domniei Sale ot let 1792 ne adeverimă; cari mill şi Domnia Mea amă binevoită de le-amă înnoită şi le-amă întărită, ca să i se păzescă nestrămutată, întocmai după cum mal sus se cuprinde. Rugămă şi pre alţi fraţi Domni, cari în urma nâstră se voră învrednici cu domnia acestei pravoslavnice Ţărî-RomânescI, să bine-voescă a înnoi şi întări milele acestei sfinte mănăstiri, ca şi ale Domniiloră Sale mill şi faceri de bine să fie în urmă de alţii ţinute în seină. Şi amă întărită chrisovulă acesta cu însăşi credinţa Domniei Mele, Im Alexandru Constantină Moruzi Voevodă, şi cu a prea iubiţiloră Domniei Mele fii, Constantină Voevodă, Dumitraşco Voevodă, Nicolae Voevodă, şi totă sfatulă dumne-loră cinstiţiloră şi credincioşi boeriloră veliţi aî divanului Domniei Mele: Nicolae Brâncovenu Vel Vist., Dumitraşco Raooviţă Vel Bană, Ienache Văcărescu Vel Spăt., fenache Moruzi Vel Vornică de Ţ6ra-de-sus, Manolache Brâncovenu Vel Vornică de Ţera-de-jos, Manolache Creţulescu Vel Vornică, Nicolae Filipescu Vel Vornică, Costache Ghica Vel Logofătă de Ţera-de-sus, Scarlată Ghica Vel Logofătă de ţera-de-jos, Nicolae Hangerlău Vel Hatman, Dumitrache Manulă www.digibuc.ro 172 V. A. URECHli. Vel Postelnicii, Isaacă Raletii Vel Clucerii, Dumitrache Schina Vel Comisii, Nicolae Racoviţă Vel Paharnicii, Iordache Palada Vel Stolnicii, Iorgache Vel Slugeră, Dumitrache Costandache Vel Pitarii, şi Ispravnicii Costache Ghica Vel Logofătii de Ţera-de-sus. Şi s’aii scrisii chrisovulii acesta în anulii d’întâl alu domniei mele, aici în scaunulii Domniei Mele Bucuresci, la anii dela zidirea lumei letulă 7302, iară dela Domnulii şi Mântuitorulii nostru Isusii Christosii let 1793 Septembre 10, de Costache biv Vel 3-leă LogofStă. (1) Chrisovulii mănăstirei Hurezii. 7(5 Alexandru Constantină Moruzi Voevodu i gpd. — Sfintei şi dumnetjee-scel mănăstiri, ce se chiamă Hurezii, unde se cinstesce şi se prăznuesce hramulii sfinţilorii slăviţilorii şi întocmai cu Apostolii şi de Dumnezeii încoronaţi mal mari împăraţi Constantinii şi Elena maică-sa, şi părintelui Chirii Pahomie egumenului, şi tuturorii părinţilorii călugări, câţi se vorii află locuitori la acesta sfântă mănăstire, care este zidită şi înnălţată din temelie de Domnia Sa reposatulă Constantinii Basarabii Brâncovenă Vvd., ca să fie sfintei mănăstirii vinăriciulii din delulă Sutesciloră, i Nomoî, i Creţenl, şi din delulii Gârdescilorii şi alb Zlătăreilorii ot sud Vâlcea, cu păr-părulă după obiceiii, care vinăriciă este dată la acestă mănăstire încă mal dinainte vreme, dereptă Constantinii Vodă Basarabii, ctitorulă mănăstirii, prin chrisovulii Domniei Sale dela lot 7200; iară după aceea şi Domnia Sa, răposatulu Ştefanii Vodă Cantacuzino aii întărită mănăstirel acestă milă, prin chrisovulii Domniei Sale dela let. 7223; şi încă aii mal adausii milă, ca să mal ieae mănăstirea vinăriciă şi din delulii Puţuriloră şi dela Giorocă şi dela Cacaleţă şi dela Bratovaescil ot sud Doljii, cu părparulă după obi-ceiii. Aşişderea a întărită mila acesta şi Domnia Sa fratele Domnă Alee-xandru Ipsilantă Voevodă, prin chrisovulă Domniei Sale dela let. 1775 Maiă în 20, câtă şi Domnia Sa fratele Michaiă Vodă Suţulă iarăşi aă întărită mila acesta, prin chrisovu Domniei Sale din domnia d’intâl ce-lă văcjumă cu let. 1784 Sept. 27. Dreptă aceea dar, învrenicindu-ne Domnulă Dumnetjeă şi pre noi cu Domnia acestei pravoslavnice ŢSrl-RomânescI, ne-amă milostivită de amă înnoită şi amă întărită şi Domnia Mea acestă milă, ca să aibă acestă sfântă mănăstire a luâ vinăriciulă de prin delurile ce sunt mal sus numite, în toţi anii, nesmintită, precum aă luată din vechime şi până acum; pentru care egumenulă saă altă omă ală mănăstiri să aibă a umbla şi a scrie vinăriciulă totă de odată cu vinăricerl domnescl, şi să facă (1) Cod. XXVI, pag. 157. www.digibuc.ro tlOMMlA LUJt MORUZI —1793 —1796 173 două catastişe, asemenea unulă ca şi altulă, iscălite fiindă amîndouă şi de vinăricerl domnescl şi de omulii mănăstirii, şi aşa înpreună strîngăndă banii vinăriciulul, ce este de plătescu dăjnicil, de vadră de vină po bani 4 şi ploconului de nume, dintr acesta să aibă a luă sfânta mănăstire de vadră câte doi bani, după cum aii avuţii obiceiii şi mal nainte vreme, iară ceia-lalţl câte doi bani de vadră şi ploconului de nume să-I iea vinariceril domnescl. Şi amii întărită chrisovulu acesta cu însăşi credinţa Domniei Mele, Iu Alexandru Constantină Moruzi Voevodă, şi cu credinţa prea iubiţiloră Domniei Mele fiă, Constantină Vvd., Dumitraşco Vvd., Nicolae Vvd., şi cu totă sfatulă cinstiţiloră şi credincioşiloră boeriloră veliţi al divanului Domniei Mele: Nicolae Brâncovenu Vel Vist., Dumitraşco Racoviţă Vel Bană, Ienache Vă-cărescu Vel Spăt., Ienache Moruzi Vel Vom. de Ţera-de-sus, Manolache Brâncovenu Vel Vom. de Ţera-de-jos, Manolache Creţulescu VelVorn., Nicolae Filipescu Vel Vornic, Costache Ghica Vel Log. de Ţera-de-sus, Scarlată Gliica Vel Log. de Ţera-de-jos, Nicolae Hangerlău Vel Hatm., Dimitrie Ma-nulă Vel Post., Isacă Raletă Vel Gluceră, Dumitrache Schina Vel Comisă, Ionă Comănenu Vel Paharn., Iordache Palada Vel Stoln., Iordache Vel Slugeră, Dumitrache Costandache Vel Pit., şi Ispravnică Costache Ghica Vel Log. de Ţera-de-sus. Şi s’aă scrisă chrisovulă acesta la anulă d'întâl dintru întâia domnie, aici în oraşulă scaunului Domniei Mele BucurescI, la anii dela zidirea lumel 7302, iar dela Domnulă Dumnedeă şi Mântuitorulă nostru Isusă Cristosă 1793 Septembre 28, de Răducanu Poenaru biv 3-lea Logofătă. (1) Cartea mănăstiret Huresulu de liude 20 scutelnici. Dat-amă domnesca nostră carte sfintei şi dumnedeescel mănăstiri Hure-zulă din sud Vâlcea, unde se cinstesce şi se prăznuesce hramulă sfinţiloră împăraţi Constantină şi Elena, ca să aibă a ţine liude 20, omeni străini şi fără de pricină de dajdie, acum să-I găsescă şi să-I aducă din străinătate, pe cari să-I cerceteze dumne-loră ispravnicii judeţului, şi fiindă străini cu adevărată, să le dee adeverinţă pre numele şi chipulă loră, după care să li se dee şi pecetluiturile Domniei Mele, spre a fi în pace şi nesupăraţi de tdte dăjdiile şi orenduelele visteriel,- ca să fie de posluşania şi ajutorulă sfintei mănăstiri, pentru-că acestă milă a avut-o sfânta mănăstire şi dela alţi Domni de mal nainte.'Dreptă aceea ne-amă milostivită şi Domnia Mea de amă înnoită şi amă întărită acestă milă, ca să se păzescă nestrămutată, întocmai după cum amă spusă mal sus; ii saam. receh. gpd. — 1793 . . . (2) 1 2 (1) Cod. XXVI, pag. 164. (2) Cod. XXVI, pag. 58. www.digibuc.ro 174 V. A. tJSECHll Judecata mănăstirea Hurezulu pentru o danie cu Pitarulu Vlădoianu. IC) Alexandru Constantină Moruzi Voevodă. i gpd. Zemle Vlahiscoe. — Neodihnindu-se Spirldonu, economulă mănăstire! Hurezulii, a eşită la Di-variu înaintea Domniei Mele, faţă cu Pitarulu Vlădoianulă, unde ne arată Pitarulu şi o deosebită însciinţare ce a făcuţii Domniei Mele dumne-lul Căimăcamulu Craiovel, dela 16 a Iul Decembre, pentru starea acestei biserici, cum că la atâta dărăpănare şi necăutare a ajunsă, încâtă aprope este si cadă; deci osebită de acesta, făcu Domnia Mea chibzuire şi la cuvîn-tulă de danie, cu care cerea egumenulă aceste moşii, şi (jicemă, că de ar fi făcută răposatulă acela moşiile acestea tezlimă în stăpânirea mănăstirel, de atunci din viaţa Iul, şi le-ar fi avută mănstirea în zaptulă săă şi cu sineturile vechi, atunci s’ar fi numită danie desăvârşită, şi n’ar fi putută nici P&harniculă Vlădoianulu, nici clironomil lui o strică în urmă; dar de vreme ce acesta nu s’a făcută cu aceiaşi orânduială, fără de numai o făgăduială în scrisă după mortea Iul, şi fiind-că acestă răposată la sfîr-şitulă săă, totă pentru pomenire sufletescă şi iarăşi spre lucrare de facere de bine legându-le, a socotită şi a orânduită altă mijlocă prin diata sa, nu se defaimă pentru acestă schimbare ce a făcută, când iarăşi la locă cu-viinciosă şi totă pentru facere de bine şi pentru ajutoră la o casă dum-ne^eescă a întocmită altă orânduială. Atâtă a fostă numai trebuinţă să ne pliroforisimă Domnia Mea pentru diata acesta de este chiară adevă. rată, unde la acesta deosebită că vâcjumă doi boerl marturl iscăliţi în-tr’însa şi întărită de prea Sfinţia Sa -proin Metropolitulă, dară şi de faţă în Divană ne dase mărturie iubitorulă de Dumnecjeă Episcopă Arge-şanu Chiră Iosifă, cum că din slăbiciunea boleî n’aă putută să-şi facă iscălitura întregă, dară acesta este aşa şi diata este adevărată a sa. Aşa dară plirofonisindu-ne şi de diată că este adevărată, găsimă bună întocmirea Episcopiei, ce face Prea Sfinţia Sa Părintele Metropolită şi dumne-lor boeril divaniţl, de obşte să socotescă dumne-loru doi dintre neguţătorii, de acolo, sciuţl şi cu bună ipolipsisă, spre a se aşeză epitropl, iară pentru suma venitului de taleri 1436, cu care se îndatoreză egumenulă a-I plăti acum, fiind-că provalisi iconomulă cum că egumenulă aă făcută sărindare, parastasurl şi s'aă pomenită răposaţii aceia, atâtă la numita bişerică, cyirp.şi la ţnănăstirea cea mare a Hurezului, pe totă vremea până acum, ,în nădejdea acestui venită, şi deosebită de acesta, vă^ândă Domnia Mea şi socotela ce s’aă făcută că nu este deosebită pe totă anulă după rodulă săă ce aă dată, ci cu tahmină după suma a doi ani, unde şi nu p6te fi dreptă nemerită, de aceea amă scăzută pe egumenulă a da tal. numai 500; deci acel epitropl primindă şi dela o parte şi dela alta www.digibuc.ro domuia tul MoiiDZi—1793—1796 175 aceşti bani, şi strîngendă şi veniturile pe toţi anii, să urmeze a drege biserica acum îndată, a pune în faptă şcola cu dascălii elinescă, a îmbrăcă săraci, a face praznice bisericel din venitulă ce va prisosi, şi să-şi dea so-cotela, cum scrie mal jos, avendu-şl egumenulă odihna şedere! în casele bisericel, când va veni la Craiova. Intr’acestaşI chipă poruncimă Domnia Mea, şi cu acestă osebire buiurdisimă anaforaua dumne-loră boeriloră, să se urmeze. — 1794 Martie 8. Vel Logofeţii. Trea Înălţate Domne, Cu acestă cercetare şi alegere a Divanului Craiovel, ceauşulă de Apro Cerătulă 1792. — — — 14 Baniţe de grâă. 120 90 300 14 120 — — — Venitulă munţiloră. 60 — — — Bani de vadră. 20 — — — Bani de dijma fânului. 1 Moşia Novaci totă — — 45 — Porumbă baniţe, drugi. — — — 14 Baniţe grâă. 200 — 45 14 125 — — — Venitulă munţiloră. 40 — — — Bani de dijma fânului. 64 — — — » » vadră. ■ Moşia Novaci 1793 — — 91 — Baniţe, porumbă drugi. — — — 14 Baniţe grâă. 229 — 91 14 200 — — — Moşia Cerătulul fiindă dată în arendă. (1) Cod. XXVII, pag- 6. Analele J. ?, —> Tom. XV. — Memoriile Secf. Istorice. www.digibuc.ro 178 V. A. UftECHlA Adunarea sumeloră. BANIŢE TAL. BANI POBUMUC GBÂO* 749 90 436 45 Venitulă acestoră două moşii pe doi ani, care vine pe ană taleri 374, bani 105, i 218 baniţe porumbă şi 22 x/2 baniţe grâă. 3373 105 1962 2021/* Venitulă pe 9 ani, po taleri 374, bani 105 pe fieş-care ană, 218 baniţe porumbă, drugi, i 221/* baniţe grâă: 749 90 436 45 Venită pe doi ani let. 1792 şi 93, după cum a-nume 4123 75 2398 2471/î se aretă mal sus. Aăestă soootelă dândă înaintea nostră cuviosulă egumenă tlurezanulă, amă adeverit-o cii' iscălituri. Constantină Caragea Caimacamă, Ioană Glogovenu Vel Logofetă, Barbu Ştirbei, Ioniţă Argintoianu. Cheltuiala ce arată cuviosulu eguqienă Chiră Pahomie Huresanulu pe 11 ani, pentru prazniculu bisericei, i plata dascălului, a preoţiloră şi alte cheltueli, cari nume se arată mai jos : TAL. BANI 4 — Pe pesce. 4 — ,» 4 butelii vutcă. 4 — » cafea. 1 60. » două cutii cofeturi: — 60 Piperă. — 60 Pe una oca orez. ' — 60 » » » stafide roşii. — 60 » •» ■ -» » negre. — 60 » migdale. — 15 » două calâpurl săpună. 1 60 » ole. 3 108 » 8 oca morună. — 33 » mere. 5 108 ' » dulceţă 1 4 — Colivile. 2 96 Ipac peste. — 84 Copiiloră preoţiloră. — 60 BUcătaruluI: www.digibuc.ro DOMNIA LUI MOBUZI—1793—1796 179 l'il.. BANI — 60 Jimblarulul. .— 48, P.e lămâi. 3 102 Pitarului ce a făcută pită pentru praznică. 3 — Pe două oca untă-de-lemnă. 25 20 Pe 17 vedre vină, ce s’a împărţită la săraci. 10 — Preoţiloră bisericel. 12 — Părintelui Archimandrită. -4 Archidiaconulul. r-'Z ' — Copiiloră Arohimandrituluî şi Logofeţiloră. 15 *— Bacşişuri cântăreţiloră la masă. 2 — Preoţiloră pentru parastasă. •'24 • — Pe 8 oca luminări de ceră. 138 45 Cheltuiala praznicului pe ună ană. 1246 6 Cheltuiala praznicului pe 9 ani. 440 — ’ Simbria dascălului pe 11 ani. 225 60 Pe untulă-de-lemnă şi tămâia pe 11 ani, po tal. 201/*. 158 — Acoperişulă bisericel"cu turlele ce s’a acoperită în anii trecuţi. 120 — Pe 12 mineie ale anului. 300 — La facerea la trei chilii, i o cămară care s'aă pusă cu tahmin. 2628 — Adunarea sumei oră, a venitului şi a cheltueliî pe ună spre- tjlece ani, după socotela ce au dată cuviosulă egumenă Hurezenulă, care anume se arătă în jos. n A N I Ţ F. 4*AC. BANI ORÂC pordmbO oca FAINĂ 4.123 75 2.398 247i/i — Venită pe 11 ani. 2.628- — 330 165 i 300 Cheltuială pe 11 ani. 1.495 ' 07 2.068 82 • — Ce trece venitulă pe chel- tuială, ad. la baniţe porumbii şi grâu, şi iiind-că se vede la cheltuială şi 3.000 oca lăinăi se scade ce prisosesce cu oca 1.815 făină şi totă mal trece cheltuite oca iâină 1.185; so-cotindu-se parale 2 oca, face tal. 59 şi bani 30, care se scade din bani. Să se dea banii iăinel ce 59 30 prisosesce la cheltuială. 1.436 45' Adecă (Una mie patru sute www.digibuc.ro 180 V. A. URECHII trel-qlecl şi şase, bani 45 şi două mii şal-(jecl şi optă baniţe porumbii priso-sesce din veniturile acestoră două moşii. Acostă socotelă dându-o înaintea nostră cuviosulii egumenii Hurezanu, amu adeverit-o cu iscălitura. Câstea Caragea Caimacamii, Barbu Ştirbei, Ioniţă Argintoianu. Chrisovulă sfintei mănăstiri Viforîla din sud Dâmboviţa, de milele ce are la Alexandru Constant. Muruzi VoevodU i gpsd. — Sfintei şi dumnecjeescel mănăstiri Viforîta ot sud Dâmboviţa, unde se cinstesce şi se prăz-nuesce hramulii Prea Sfintei. Născătore de Dumnezeii şi pururea Fecidrel Maria şi sfântului marelui mucenicii Gheorghe, ca să fie sfintei mănăstiri milă dela Domnia Mea, să aibă a ţine doi .preoţi i unii diaconii, scutiţi şi apăraţi de tote dăjdiile şi angariile ce vorfi eşi pe alţi preoţi, i de plo-conulii vlădicescii, de nici unel.e valii şi supărare să nu aibă, ca să se potă afla pururea spre săvârşirea slujbei sfintei biserici; şi să aibă a scuti sfânta mănăstire de dijmărită stupi i rîmătorl două sute, i de oieritii ol una sută în toţi anii; şi iară să aibă a găsi cinci liude străini, cari să fie apăraţi de tote dăjdiile ţărel, ca să potă fi pentru posluşania sfintei mănăstiri; aşijderea să aibă a luâ şi vinăriciulfi din delulă Târgoviştil în po-porulti Viforîtel, după cum şi în anii trecuţi aii luată, la care volnicimă Domnia Mea pe călugăriţele din sus numita mănăstire, sau pe omulă ce-lă va ave orânduită, făcândă două catastişe deosebite de vinăricerl domnescl. şi ală mănăstirel, şi să se iscălescă într’amîndouă şi vinăriceril şi stariţa, iară la strînsulă baniloră, vinăriceril domnescl să nu aibă a se amestecă ci numai călugăriţele, saă omulă ce-lă va orândui să strîngă bani pentru partea mănăstirel, câte doi bani de vadră după obiceiă, urmându-se însă. după ponturile ce sunt la mâna vinăriceriloră; pentru că aCestea mill, ce .se arată mal sus, le-aă avută sfânta mănăstire şi dela alţi fraţi Domni, precum ne pliroforisimă Domnia Mea din chrisovulă Domniei Sale fratelui MJchaiă Vodă, Suţulă, ce-lă vecjumă cu let. 1783 Decemvre în cjece, din domnia d’întâl, întărită de-asupra şi întru a doua domnie-Dreptă aceea şi Domnia Mea, pentru ca să se păzescă nestrămutată mila acâsta, bine amă voită de amă întărită şi printr’acestă chrisovă ală Domniei Mele, ca să fie sfintei mănăstiri de ajutoră şi de întărire; şi de obşte porumcimă ca nimenea întru nimică supărare de tote câte scriemă mal sus să nu facă, că aşâ este porunca Domniei Mele; scriindu-se chrisovulă acesta la let. 1793 Octombre 28. Dat-amă domnesca nosţră carte sfintei şi dumnecjeescel mănăstiri Viforîtel din sud Dâmboviţa, unde locuiescă maici călugăriţe, prin care să aibă www.digibuc.ro DOMNIA toi MOROZt—1793—1796 181 a luâ dela ocnă pe totu anulă câte treizeci bolovani sare, deosebită de altă milă, ce are prin deosebită chrisovulă Domniei Mele; pentru că aflan-du -se acestă mănăstire săracă şi lipsită de trebuinciosa hrană maiciloră călugăriţe, şi nefiindă împărtăşită cu mill de sare, precum sunt alte schituri şi mănăstiri, ne-amă milostivită Domnia Mea de amă făcută acestă milă de trei în toţi anii vremii Domniei Nostre să i se păzescă acestă milă. —1793 Noembre 20. Cartea mănăstirei Govorii de milele ce are să ieae. Sfintei şi diimnetjeescel mănăstiri Govorii din sud Vâlcea, unde se cin-stesce şi se prăznuesce hramulă Prea Sfintei Născătorel de Duraneijeă şi pururea Feciorel Măriei, ca să aibă a luâ milă de vinăriciulă din delulă Ca-cova, Ionescil i Govorii şi Copăcelulă din sud Vâlcea, i din delulă Cer-neţulă sud Mehedinţi şi câtă ţine moşia Malovăţulă, însă egumenulă, saă omulă mănăstirei ce va fi orânduită, să aibă a âmblâ cu vinăriceril dom-nescl, şi făcândă două catastişe unulă ca şi altulă, iscălite fiindă şi de vinăriceril domnescl şi de egumenulă saă omulă mănăstirei, şi împreună strîngândă banii vinăriciulul, ce este de plătescă dajnicil, de vadră bani patru şi ploconulă de nume, să aibă a luâ dintr’acel bani sfânta mănăstire câte doi bani de vadră, iară cel-lalţl câte doi bani de vadră să aibă a luâ vinăriceril domnescl, împreună cu ploconulă, după obiceiă; şi iară să aibă a luâ sfânta mănăstire dela cel ce voră fi avândă vil pe moşia mănăstirei obicinuita otaştină, adecă din doue-ijecl vedre vină o vadră, şi vină să ieae pentru otaştină, iar nu bani; pentru că acestă milă de vinăriciă aă avut-o sfânta mănăstire, atâtă dela alţi fraţi Domni de mal nainte, câtă şi dela Domnia Sa fratele Alexandru Vodă Ipsilantă, i dela Domnia Sa fratele Mi-chaiă Vodă Suţulă, precum din cartea Domniei Sale, ce o văijumă cu let-1784, ne adeverimă. Dreptă aceea şi Domnia Mea încă milostivindu-ne, amă dată şi amă întărită, ca să aibă a luă acestă vinăriciă în toţi anii nestrămutată, spre a fi sfintei mănăstiri de întărire şi părinţiloră călugări de chi-vernisire, iar Domniei Mele veşnică pomenire, ii saam. receh. gpd. —1793 Decembre 22. (1) Chrisovulu sfintei mănăstiri Vieroşulu din sud Muscelu. De vreme ce proroculă şi pururea între împăraţi pomenitulă Solomonă, numai în uinbra legel rezemându-se, făcu atâta podobă casei dumne^eescl (1) Cod. XXVI, pag. 183. www.digibuc.ro 182 V. A. TJHECHli a Ierusalimului şi o dărui cu atâtea daruri, ca să se păzescă într’însa si-eriulă cu tablele legii Domnului, cu câtii mal vîrtosă noi, cari suntem acum din mila duhului sfântă pravoslavnici Domni, se cade să ne silimă -cu totă sufletulă, să întemeiemă, sâajutorimă sfintele locaşuri ale lui Dumne. De vreme ce preoţii, cari păzescă la biserica domnescă din oraşulă Domniei Mele Câmpu-Lungă, ce este făcută din temelia el de reposatulă 1 2 (1) Cod. XXVI, pag. 196. (2) Cod. XXVI, pag. 143. www.digibuc.ro V. A. URECHII 181 Mircea Vodă, unde este hramulu sfântului şi făcătorului de minuni Nicolae, au avută milă atâtă prin alte cărţi domnescl de mal înainte, câtă şi prin cartea Domniei Sale fratelui Domnă Alexandru Vodă Ipsilante, ce o vă-(Jumă cu let. 1776 Februarie 24, i prin cărţile Domniei Sale fratelui Mi-chaiă Vodă Suţulă dintr'amîndouS domniile, una cu let. 1783 Decembre 7 şi alta cu let 1792 Februarie 15, a fi casele preoţiloră ertate de birulă preo* ţescă şi de ploconulă vlădicescă şi de alte orânduell câte voră da alţi preoţi preste ană, de nici unele nici ună vală şi supărare să nu aibă; cum şi drepte bucatele loră să fie ertate de dijiqărită, de oierită, de vi-năriciă, de căminărită; amă dată şi Domnia Mea acestă domnesca nostră carte popel "Nicăl protopopă sin popa Ionă, popel Panaită sin popa Constantină Eolesiarchă, popel Ştefană sin-popa Hera, cari se află slujindă acum la acâstă sfântă biserică, prin care hotărîmă ca să li se păzescă mila acâsta, a scuti şi drepte bucatele loră; însă popa Nica protopopă sin popa Ionă, stupi i rîmătorl 80, ol 100; i popa Panaită sin popa Constantină, stupi i rîmătorl 70 şi ol 100; i popa Ştefan sin popa Hera, stupi i rîmătorl 80, ol 100. Pentru care poruncimă Domnia Mea nimenea întru nimică supărare peste cartea acesta a Domniei Mele să nu faceţi, ca să se potă află cu neîncetate slujbe şi rugăciuni pentru sănătatea Domniei Mele şi pentru chreştinesculă norodă, toi, copisah gpd. — 1793 Martie 22. Carte de milă a mănăstirei Plătâresd, adecă vinăriciu din poporde ot delulit Brănesciloră sud Saacă sa aibă a scuti şi 4 omeni străini. Sfintei şi dumne^eescel mănăstiri PlătărescI din sud Ilfov, unde se cinstesce şi se prăznuesce hramulă sfântului marelui mucenică Mercurie şi cuviosului egumenă Chiră... ca să fie sfintei mănăstiri milă dela Dom- nia Mea, să aibă a luă vinăriciă din delulă Brănesciloră sud Saacă, câte doi bani de vadră şi părpărulă după obiceiă, şi dela toţi ce aă vil pe moşia mănăstirei să aibă a luâ otaştină după obiceiă, adecă din douăzeci vedre o vadră, însă vină iară nu bani; aşişderea să fie sfintei mănăstiri milă dela Domnia Mea să aibă a scuti liude patru, omeni străini, pentru cari aducendă adeverinţă dela ispravnicii judeţului, să li se dea şi pecetluiturile Domniei Mele pe numele şi chipulă loră, ca să fie în pace şi. ertaţl de tote dăjdiile şi orenduelele veri câte ară eşi dela visteria Domniei Mele .peste ană în ţeră, de nici unele vală şi bântuială să nu aibă; ca să potă fi de posluşanie sfintei mănăstiri; pentru că acestă milă a avut-o siânta mănăstire şi dela alţi fraţi Domni de mal înainte, precum Cod. XXVI, pag. 80. www.digibuc.ro DOMNIA LDI MORDZI—1793—1796 185 ne pliroforisimâ Domnia Mea din cartea Domniei Sale fratelui Michaia Vodă SuţulQ, ce vficjlumâ cu let. 1792 Decembrie 19. Drepţii aceea şi Domnia Mea întărimâ mila ce mal sus se arată, ca să fie sfintei mănăstiri de ajutorâ şi întărire, toii copisah gpd.—1793 Maia 5. (1) procit. Vel LogofSta. Cartea mănăstirei Câtnpu-Lungu, pentru tergulu ce se face la diua sf. llie Frooroculu, a lua vamă mănăstirea după obiceiu. Dumnâ-vostre ispravnicilora ot sud Musceia, sănătate! Vă lacema în scire, că din chrisovele domnescl ce are sfânta mănăstire Câmpu-Lunga, ne ade-verima, că este obiceia de a se face una sbor5 într’una ana odată aicea pe moşia mănăstirei la (ţiua sfântului llie Proorocula, şi vama ce se adună la acesta sbora este amănăstirel, dată milă prin chrisove domnescl; pentru care ceru cuviosuia egumena aia acestei sfinte mănăstiri şi dela Domnia Mea slobozenia târgului acesţuia. Deci văijândfi Domnia Mea chrisovele i cărţile fraţilorfi Domni din naintea nostră pentru acesta, după cari s'afi şi urmata facerea acestui zbora, i-ama data Domnia Mea acâstă carte de slobozenie, ca să se facă neoprita; pentru care scriema dumne-vostre ispravnicilora, să fiţi însciinţaţl de acesta şi să daţi în scire neguţătorilorfi, locuitorilora, ca să se adune fieşl-care a-şl face alişl-verişulfi ce vorfi ave spre chivernisela şi ajutoruia lorfi, purtânda dumne-vostre de grijă, ca să nu se facă între adunarea norodului pricini şi gâlcevurl, ci să petrecă cu linişte, şi vama acestui zbora, după cuprinderea chrisovelora, să o ieae mănăstirea, fără de a nu se ameste câ vameşii.—1793 Iunie 8. (2) Chrisovulii mănăstirei Câmpu-Lungu din sud Muscelu. Sfintei şi dumneZeescel mănăstiri din oraşulfi Domniei Mele ce se chiamă Câmpu-Lunga, unde se cinstesce şi se prăznuesce hramula Adormirel Prea Sfintei Stăpânei nostre de DumneZefi Născătorel şi pururea Feciorel Măriei şi Sfinţiei Sale părintelui Chirfi Irimia, năstavniculfi acestei sfinte mănăstiri şi tuturora părinţiloru călugări, cari vora fi locuitori într’acestfi sfânta lăcaşfi, ca să fie sfintei mănăstiri tote milele câte sunt date şi miluite de răpo-satulfi Mateiu Basaraba Vodă, ctitoruia acestei sfinte mănăstiri, cari mill şi danii le-afi ţinuta sfânta mănăstire şi până în vremile de acum, căci aflându-se acestă siântă mănăstire sud Muscela la una loca forte strimta şi cu anevoe de hrană şi cu mare scăZămîntfi şi lipsă filtru tote semănă-turele pămîntulul, de care lucru şi Domnia Mea, după tocmirea şi mila 1 2 (1) Cod. XXVI, pag. 32. (2) Cod. XXIII, lila 78, verso. www.digibuc.ro 186 V. A. URECHII acestoră vrednicit de pomenire ctitori d’întâl, cari âu dăruiţii şi'aă miluiţii şi aii adusă sfânta mănăstire cu celea ce i s’aii căzută, Domnia Mea încă întărescă şi înnoiescă, cu acestă cinstită chrisovă ală Domniei Mele, Iote acestea; întâi obştea, care este în sfânta mănăstire (să aibă mila acesta) întocmită şi să fie înnoită şi legată desăvârşită, după cum aă fostă, şi mal nainte, şi năstavnică omă străină; de altă parte, să nu fie el nici într'ună chipă (supăraţi cu dăjdil şi năstavnic om străină) să nu se pue, nici să primescă, fără numai dintre călugării mănăstire!, cu voia şi cu' totă so-borulă sfintei mănăstiri; după acesta să aibă sfânta mănăstire a luâ vamă din târgulă de acolo din Câmpu-Lungu, după obiceiă, din orl-ce bucale şi marfă ară aduce alţi omeni străini de prin alte părţi şi de prin alte sate de le-ară vinde acolo în oraşă, afară numai din orăşeni, fiimbcă el dintru începută vamă n’aă dată, şi afară din boeril cel mari, cari îşi voră vinde bucatele loră acolea: (mal încolo, fiindă fila ruptă, nu se pote ceti). (1) Chrisovulu sfintei mănăstiri Jăliî din sud Dolju. Sfintei şi dumne^eescel mănăstiri Jătil, unde se cinstesce şi se prăznue-sce hramulă sfântului mucenică şi izvorîtoră de miră Dimitrie, oarei este metohă la mănăstirea sfântului Pavelă dela Sfetagora, şi părintelui Chiră ..........., egumenă, şi tuturoră părinţiforă călugări, câţi 'se voră afla locuitori la acestă sfântă mănăstire, ca să aibă a luâ vinâriciă din poporele' de prin prejurulă târgului Craioveî, ce sunt pe hotarulă moşiei Craiovel, însă: din poporulă Sasului i Prisaca i Vălcănescil i Cărciova i Valea Fetei din sud Doljă, i din poporulă Bălănesciî cu Prisecile şi Pleşescil din sud Gorjă, pentru că acestă vinăriciă fost au închinată şi dată acestei sfinte mănăstiri, atâtă dela alţi fraţi Domni de mal nainte, i dela Domnia Sa fratele Alexandru Ipsilantă Voevodă şi dela Domnia Sa fratele răposatul ă Nicolae Vodă Caragea, câtă şi dela Domnia Sa fratele Michaiă Vodă Su-" ţulă, dintru amîndouă domniile, precum din chrisovulă Domniei Sale, ce-lă f vefiumă cu letulă 1792 Iunie 17, ne amă adeverită; dar fiind-că dela o vreme încoce, mal izvodipdu-se şi alte numiri locuri lor u dintr’acestea po-pore, la poporulă Sasulă «ficându-I şi Teiulă-i Teişulă şi Corneşulă, şi la poporulă Vălcănescil, Prejba i Sutanulul i a Jetianulul i Cluceresa i ală Jeianulul şi Nicolae, Vălcănescu, şi la poporulă Valea Fetii (Jicându-I şi moşia domnescă, se întinsese vinăriceril domnescl a luâ vinăriciulă partea mănăstirel dintr’acestea numiri, dar din porunca Domniei- Sale fratelui Michaiă Vodă Suţulă, făcându-se cercetare de Sfinţia Sa Episcopulă Rîmniculuî Chiră Nectarie şi de dumne-lul Manolache Brâncovenu Vel Vor-nică, fiindă atunci Vel Logofâtă, şi de dumne-lul biv Vel Spâtară Grigorie (1) Cod XXVI, pag. 58. www.digibuc.ro DOMNIA LUI' MOHDZI-1793—1796 187 Balasache, arată prin anafora, că după cercetarea ce a făcută, s’a adeverită că acestea numiri sunt totă din cuprinsulă acestoră popore, ce are mănăs* ti'rea prin chrisove, care şi însuşi dumne-lul Vîstierulă Constantină Ştir-beiă, cumpărătorulă slujbei, a arătată că din apracsia slujbeloru i s’a făcută acestă călcare poporeloră mănăstire!, şi a întărită şi Domnia Sa acea anafora, care s’a văzută de Domnia Mea, ca să aibă a luă vinăriciă dintr’acele numiri, după cum a luată şi mal nainte; pentru care egumenulă saă alţi omeni al mănăstirii, cari va fi trimişi pentru strîngerea acestei milî, să aibă a âmblâ printr’acestea popore cu numirile ce se arată mal sus, şi a scrie vinăriceril totă de odată cu vinăriceril domnescl, şi să facă două catastişe, asemenea unulă ca şi altulă, iscălite fiindă amîndouă şi de vinăriceril domnescl şi de omenii mănăstirel, şi aşa împreună strîngândă banii vină-riciulul, ce este de plătescă dajnicil, de o vadră de vină po bani 5, să aibă a luă sfânta mănăstire câte doi bani de vadră şi părpărulă după obiceiă, precum au luată şi mal nainte, şi vinăriceril domnescl să aibă a luâ câte trei bani de vadră, după cum se cuprinde la cartea domnescă, ce li se va dala mână de slujba vinăriciulul; aşişderea să aibă a luâ sfânta mănăstire dela toţi cel ce voră ave vil pe moşia mănăstirii, din două-cjecl vedre vină o Vadră după obiceiă; şi iar să fie sfintei mănăstiri milă dela Domnia Mea să ţie liude 4ece> 6menl străini, pentru cari aducendă adeverinţă dela dumne-loră ispravnicii judeţului de numele şi chipulă loră, să li se deie şi pecetluituri domnescl, spre a fi în pace şi ertaţl de tote dăjdiile şi oren-duelile, verl-câte ară eşi dela visteria Domnii Mele peste ană în ţeră, de nici unele vală şi bântuială să nu aibă, pentru ca să fie sfintei mănăstiri de posluşanie şi ajutoră. Deci acum, învrednicindu-ne Domnulă Dumne-cjieă şi cu domnia acestei pravoslavnice Ţări-Românescl, ne-amă milostivită Domtiia Mea şi amă înnoită şi amă întărită milele acestea, ca să se păcjescă nestrămutată, spre a o luâ în toţi anii neclintită şi fără zătignelă. Şi amă întărită chrisovulă acesta cu însăşi credinţa Domniei Mele, Iu» Alexandru Costantină Moruzi Voevodă, şi cu a prea iubiţiloră Domniei mele fii, Constantină VoiVodă, Dumitraşco Voivodă, Nicolae Voivodă, şi cu totă sfatulă dumne-loră cinstiţiloră şi credincioşi boeril veliţi al divanului Domniei Mele: Nicolae Brâncovenu Vel Vist., Dumitraşco Racoviţă Vel Bană, Ienache Văcărescu Vel Spătară, Ienache Moruzi Vel Vornică de Ţera-de-sus, Ma-nolache Brâncovenu Vel Vornică de Ţera-de-jos, Manolacbe Creţulescu Vel Vornică, Nicolae Filipescu Vel Vornică, Costache Ghica Vel Logofătă de Ţera-de suS, Scarlată Ghica Vel Logofătă de Ţera-de-jos, Nicolae Han-gerlâu Vel Hatmană, Dimitrie Manulă Vel Postelnică, Isacă Raletă Vel Cluceră, Dimitrie Schina Vel Comisă, Niculae Racoviţă Vel Paharnică, Iordache Palada Vel Stolnică, Iorgache Vel Slugeru, Dumitrache Costanda- www.digibuc.ro 188 V. A. URECH1Ă che Vel Pitarii, şi Ispravnicii Costache Ghica Vel Logofeţii de Ţera-de-sus. Şi s’aii scrisii chrisovulă acesta intru întâiulii anii dintru întâia domnie a Domniei Mele, aici în oraşul ii scaunului Domniei Mele BucurescI, în anulă dela facerea lumii 7301, iar dela Domnulă şi Mântuitorulă nostru Isusă Christosă letă 1793 Septembre 4. Costantină biv. 3-lea Logofătu. (1) Chrisovulu mănăstirei Plevicenil din sud OUH. Sfintei şi dumne^eescel mănăstiri ce se numesce Plăvicenil ot sud Oltfi unde se cinstesce şi se prăznuesce hramulă mariloră ceresciloră puteri, voivozii Mihailă şi Gavrilă, şi tuturoră părinţiloră călugări, cari după vremi voră fi locuitori la acâstă sfântă şi dumneţleescă casă, ca să fie ertată sfânta mănăstire de tote dăjdiile şi orenduelele ce daă alte mănăstiri, şi să aibă a scuti sfânta mănăstire de vinăriciă vină vedre cinci sute, i de dijmărită stupi una sută, i de văcărită vite <ţece; şi să aibă a ţină sfânta mănăstire şi liude şase, omeni străini, fără de gâlcevă, ca să fie sfintei mănăstiri de ajutoră la trebile şi lucrurile ce ar avă trebuinţă, iară de către Domnia Mea să fie în pace şi ertaţl aceşti omeni de tote dăjdiile şi orenduelele, orl-câte ar eşi peste ană dela visteria Domniei Mele, de nici unele vală saă bântuială să nu aibă, măcar şi când voră da alţii ertaţl cu cărţile Domniei Mele iscălite, iar acestă sfântă mănăstire şi bucatele şi omenii el să nu dea; pentru că fiindă acesta sfântă mănăstire săracă şi călcată de răzmiriţe, şi moşiorele ce le-aă tostă avută peste -Oltă, şi rămâindă şi de acelea lipsită, aă avută acestă milă, atâtă dela alţi Domni de mal nainte, i dela Domnia Sa fratele Domnă Alecxandru Ipsilantă Voi-vodă, câtă şi dela Domnia Sa fratele nostru Domnă Michaiă Constantină Suţulă Vvd. dintr’amîndouă domniile, precum din chrisovele Domniei Sale» cari Ie amă văzută Domnia Mea, ne-amă adeverită, unulă dela let 1784 Ghe-narie 27 şi altulă dela let. 1792 Ghenarie 22. Deci învrenicindu-ne Domnulă Dumne(jeă şi pe noi cu domnia acestei pravoslavnice ŢărI-RomânescI, după evlavia ce avemă către sfintele lui Dumnetjeă lăcaşuri şi mal vîrtosă către acestă sfântă lăcaşă, care se află la stare prostă, înnoimă şi întărimă şi Domnia Mea milele ce se aretă mal sus, printr’acestă domnesculă nostru chrisovă, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi ajutoră şi părinţiloră călugări de chivernisire, iar Domniei Mele şi răposaţiloră întru fericire părinţiloră Domniei Mele veşnică pomenire. Rugâmă dară şi pre alţi fraţi Domni, cari în urma nostră se voră învrednici dela milostivulă Dumneijeă a fi Domni şi oblăduitorl acestei pravoslavnice ţări, să bine-voiască a (1) Cod. 26. pag. 136. www.digibuc.ro DOMNIA LUI MOROZI—1793—1796 189 înnoi şi a întări chrisovulă acesta, ca şi ale Domniiloru Sale mill, ce voră face, să fie de alţii în urmă în semă ţinute. Şi amă întărită chrisovulă acesta cu însăşi credinţa Domniei Mele şi cu a prea iubiţiloră Domniei Mele fii şi cu sfatulă dumnă-loră cinstiţiloră şi credincioşi boeriloră celoră mari al Divanului Domniei Mele: Nicolae Brâncovenu Vel Vist., Dumitraşco Racpviţă Vel Bană, Ienache Văcărescu Vel Spat., Ienache Moruzi Vel Vorn. de Ţera-de-sus, Manolache Brâncovenu Vel Vorn. de Ţera-de-jos, Manolache Cre-ţulescu Vel Vorn., Nicolae Filipescu Vel Vorn., Costache Ghica Vel Log. de Ţera-de-sus, Scarlată Ghica Vel Log. de Ţera-de-jos, Nicolae Hangerlăă Vel Hatm., Dumitrache Mânu Vel Post., Tsacă Raletă Vel Cluceră, Dumi-trache Schina Vel Comisă, Nicolae Racoviţă Vel Pahar., Iordache Palada Vel Stoln., Iordache Vel Slugeră, Dumitrache Costandache Vel. Pit, şi Ispravnică Costache Ghica Vel Log. de Ţera-de-sus. Şi s’aă scrisă chrisovulă acesta la anulă dintâi ală Domniei Mele, aici în oraşulă scaunului Domniei Mele BucurescI, la anii dela Christosă 1793 Iulie 19, de Ioniţă Rafailă biv 3-lea Logofătă. (1) Chrisovulu preoţiloru bisericel din satulu Sălciile. Dat-amă domnâsca nostră carte acestoră patru preoţi, ce se află slujindă la sfânta biserică din sătulă Sălciile ot sud Ialomiţa, moşie a dumne-lul cinstitului şi credinciosă boerulul Domniei Mele Ienache Moruzi Vel Vor-nică, ca să fie în pace şi ertaţl de tote dările şi orânduelele ce voră eşi pe cinulă preoţescă dela visteria Domniei Mele şi dela sfânta Mitropolie, cum şi de ploconulă vlădicescă să fie nesuperaţî, pentru că aflându-se aceşti preoţi cu slujbă napristan la numita biserică şi neavândă nici ună ajutoră saă venită de nicăirea, şi aflându-se săraci, ne-amă milostivită Domnia Mea şi i-amă ertată, ca să aibă pace să potă sluji nelipsită sfânta leturghie; de care şi poruncimă Domnia Mea să li se păzescă acestă pri-veleghiă, ii saam. receh. gpd. — 1793 Octombre 14. Cartea mânăstirel Bucovu de milele ce are. Fiind-că sfânta mănăstire Bucovulă din sud Argeşă, unde locuescă maici călugăriţe, aflându-se forte săracă şi fără de nici ună ajutoră de nicăerl, aă avută milă şi dela alţi fraţi Domni de mal nainte de luâ din vi'nări-ciulă domnescă dintru acelă judeţă vină vedre una sută şi la vremea dij-măritulul scutea stupi una sută, aşişderea ţinea şi liude şese, omeni străini, (1) Cod. pag. 127. www.digibuc.ro 190 V. A. tJRECHI iertaţi de tote dăjdiile, precum pentru acesta ne-amu pliroforisită şi Domnia Mea din cartea Domnieî Sale fratelui Domnii Michaiu Constantinii Suţulă Voevodu otlet. 1792 Noembre 29; drepţii aceea ne-amii milostivitii Domnia Mea de i amii înnoiţii milele, ce mal sus se arată, printr’acestă carte a Domniei Mele, şi poruncimii tuturoră de obşte, ca să se păzescă nestrămutaţii; însă pentru acei liude şese străini, după ce-i va găsi, să-l ducă la . ispravnicii judeţului ca să-î cerceteze, şi fîindii străini cu adevărată să le deie adeverinţă pre numele şi chipulă lorii, ca să li se dee şi pecetluituri dela visteria Domniei Mele, spre a-I ave nesupăraţi; într’altu chipă să nu fie, că aşâ este porunca Domniei Mele, ii saam. receh. gpd. -r- 1793 Augustă 24. (1) Cartea mănăstirel Bucovăţulă din sud Dolju. Dat-amă domnesca nostră carte sfintei mănăstiri Bucovăţulă din sud Doljă, ca să ieae vinăriciulă din poporulă Radovană i Pleşoiulă i Pri-seaca i Bucovăţulă şi Stejarulă, câte doi bani de vadră şi părpărulă după obiceiă; dar fîind-că dela o vreme încoce, izvodindu-se şi alte nume, poporului Rădovană (Jicându-î şi Yărvără, se întinsese vinâriceriî domnescl a luă vinăriciulă partea mănăstirel dintr’acestă numire, dar. din porunca Domniei Sale fratelui Michaiă Vodă Suţulă, făcându-se cercetare de sfinţia Sa Episcopulă Rîmnicului Chiră Nectarie şi de dumne-lul Manolache Brân-covenu Vel Vornică, fiindă atunci Vel Logofătă, şi de dumnă-lul biv Vel Spătară Grigorie Balasache, arată prin anafora, .că după cercetarea ce aă făcută, s’aă adeverită, că acestă numire este totă din cuprinsulă acestui poporă ce-lă are mănăstirea prin carte, care însuşi dumnă-lul Vistierulă Constantină Ştirbeiă, cumpărătorulă slujbei, aă cunoscută, că cu nedreptate. aă oprită mila mănăstirel dintr’acelă poporă, şi aă întărită Domnia Sa acea anafora, care s’a văzută şi de Domnia Mea, ca să aibă a luă vinăriciulă dintr’acestă numire, după cum aă luată şi mai nainte; însă la vremea vi-' năriciulul să aibă omulă mănăstirel împreună cu vinăricerii domnescl'a âmblâ să scrie vinăriciulă dintr acestea, popore, cu numirea ce se arată mai sus, şi fâcendă două catastişe asemenea, iscălite fiindă şi de vinăricerii domnescl şi de omulă mănăstire!, să strîngă totă vinăriciulă dela cei ce plătescă, câte bani cinci, din care să aibă vinăricerii domnesc! a luă câte trei bani de vadră şi omulă mănăstire! ceî-lalţl câte doi bani de vadră şi părpărulă după obiceiă; aşişderea să ţie sfânta mănăstire şi liude doi, omeni* străini, pentru posluşania mănăstirel, şi pe adeverinţa ce va aduce dela (1) Cod. XXVI, pag. 126. www.digibuc.ro DOMNIA LUI MORUZI—1793—1796 191 dumnâ-loră ispravnicii judeţului pe numele şi chipurile lorii, să li se dea şi pecetluituri gospodii dela visterie, ca să fie în pace şi nesupăraţl; fiind-că acestea mill le-au avută stânta mănăstire aţâţă dela alţi fraţi Domni de mal nainteycâtă şi dela Domnia Sa fratele Michaiă Suţulă Voevodă, dintru amîndoue domniile, precum, din cartea Domniei Sale, ot letulă 1792 No-embrie 15,- ne-amji adeverită, cari mill şi Domnia Mea ne-amă milostivită de amă întărită printr-acesta domnesca nostră carte, ca să se păzescă nestrămutată, pentru care poruncimă la toţi câţi se cuvine, întocmai să fiţi următori, toii copisah gpd. — 1793 Septembre 8. (1) Qhrisovulu .schitului din Gura Văei Popii. De vreme ce schitulă ce este în Gura Văii Popii sud Muscelă, la care lo cuiescă maici călugăriţe, aflându-se la multă lipsă şi la locă unde nu se potă cu lesnire a-şl agonisi celea trebuinciose, aă avută milă atâtă dela alţi fraţi Domni de mal nainte, câtă şi dela Domnia Sa fratele Michaiă Vodă Suţulă, dintru amîndoue domniile, prin cărţile Domniei Sale ce le vă^umă, una cu let. 1784 Februarie 20, şi alta cu let. 1792 Iunie 22, ca să ţie liude optă, străini fără de pricină, pentru posluşania schitului, şi ună preotă şi ună diaconă scutiţi, cum. şi patru-cjecl bolovani sare dela ocna Telega pe totă, anulă, şi de vinăriciă să aibă a scuti vedre optă sute; însă de nu se va cuprinde din vinulă schitului, să se dee din vinăriciulă domnescă; şi să aibă a scuti de oieritu ol cinci sute, pentru care de nu va ave schitulă ol să-I dee din visterie cu pecetluită şi dijmărită . . . una sută, dreptă aceea şi Domnia Mea ne-amă milostivită asupra numitului schiţă, de i-amă înnoită şi i-amă întărită mila acesta, spre a se păzi nestrămutată, pentru care poruncimă şi dumne-vostre ispravniciloră, i altoră slujbaşi şi deregă-torl, după cum se cuprinde mal sus, să aveţi a urmă şi şă nu vă atingeţi a face supărare întru nimică, ii saam. receh. gpd.—1793 Septembre 17. (2) Chrisovulit schitului Prosiia. Fiind-că la Domnia Mea aă dată o jalbă călugăriţele dela schitulă Prosiia . ce este pe apa 'Volsanulul sud Argeşă, cum că cu a loră ostenelă şi cheltuială aă făcută acestă schiţă, şi rieavândă altă ajutoră ca să-lă potă săvârşi, aă făcută rugăciune Domniei Mele, prin jalbă, ca să se împărtăşiascâ acestă schiţă cu ore-şl cari mile dela Domnia Mea, a cărora jalbă renduind-o Domnia Mea la dumne-lul cinstită şi credinciosă boerulă Domniei Mele, 1 2 (1) Cod. XXVI, pag. 105. (2) - Cod. XXVI, pag.'181, www.digibuc.ro 192 V. A. UBBCHll Vel Vist., ne arată, prin anaforaua dumne-lul dela două ale luneî aceşteia, cum că s’aă adeverită dela iubitorulă de Dumnezeu părintele Chirii Io-sifu, Episcopulu Argeşului, cum că jalba este adevărată, şi la vara viitoro îlă şi săverşesce. Dreptă aceea ne-amu milostivită Domnia Mea şi prin-tr’acestă domnescă a nostră carte, dămă şi miluimă acestă sfântă schiţă cu li ude cinci, scutelnicl, omeni străini, aduşi acum din străinătate, pe cari dându-1 înaintea dumne-loră ispravniciloră judeţului, după cercetarea ce li se va face, fiindă cu adevărată străini, să le dee adeverinţă pre numele şi chipul ă loră, ca să li se dee pecetluiturile Domniei Mele dela visterie, spre a fi nesupăraţi de tote dăjdiile şi angariile ce voră eşi dela visteria Domniei Mele peste ană în ţeră, ca să potă fi schitului de posluşania şi ajutoră, ii saam. receh. gpd. — 1793 Decembre 29. Chrisovulu schitului Cernica. Dat-amă domnescă nostră carte sfântului schiţă Cernica din sud Ilfovă şi tuturoră părinţiloră cernicanl, ca să aibă, acum şi în toţi anii, a scuti două-sute cincl-cjecl ol, drepte ale schitului, de oierită; pentru că aceşti părinţi dela numitulă schiţă, fiindă sciuţl cum că îşi ţină viaţa şi trăescă cu milă de pe la creştini, şi iarăşi din mila creştiniloră dobândindu-se cu acestea ol, amă bine-voită şi Domnia Nostră de amă miluită cu scutela oieritu-lul pe două-sute cincl-tjecl de ol şi le-amă dată acestă privileghiă, ca pururea să li se pă Alexandru Constantina Moruzi Voevoda, şi cu credinţa prea iubiţilorh Domniei Mele. fii, Nicolae Voevoda, Constantina Voevoda, Dumîtraşco Voevoda, i cu toţi cinstiţi şi credincioşii boeriî cel mari ai Divanului Domniei Mele: Pan Brâncovenu Vel Vist., Dumitraşco Racoviţă Vel Bana, Ienache Văcărescu Vel Spătara, lenache Moruzi Vel Vornica de Ţera-de-sus, Manolache Brâncovenu Vel Vornica de Ţera-de-jos, Manolache Creţulescu Vel Vornica, Nicolae Fili-pescu Vel Vornica, Costache Ghica Vel Logofăta de Ţera-de-sus, Scarlata www.digibuc.ro DOMNIA Lut MORDZI — 1793 — 1796 2Q9 Ghioa'Vel L^ogofetu de; Ţera-de-jos, Nicolae Ilangerlău Vel Hatmanii, Dumi-ţ tra,che, Mânu Vel Logof., Isaacă Raletu Vel Oluceră, Dumitrache Schina Vpl Comisă, Nicolae Racoviţă VelPaharn., Iordachq Palada Vel Stoln., Dumitrache. Cosţandpche Vel Pitarii, şi Ispravnicii Scarlatii Ghica Vel Logofătă. Şi s’aă scrisă chrisovulii acesta la întâiulil anii dintru îţitâia domnie a Domniei Mele, aici în oraşulă scaunului Domniei Mele Bucurescl, la anii dela zidirea lumel 7301, iară dela spăsania el letulă 1793 Maiii 25, de Gheorghe Logofătă za taină. (1}. •Chrisovulu schitului Bontescii oi sud Slam-RhnnioA. Sfiitei şi dunanedepscel biserici, pe sq r\umesce schitulu Boptescî ot sud Slam-Rîmnică, unde locuescă. maici călugăriţe, aduse dp stareţulu Vasile, ca să aibă. a ţine liude şese, omeni străini, fără de nici unii felii de gâl-cevqri, să, fie sfanţului schitu de ajutorii şi de posl.uşanie, la ce ar ave tre-, buiiyţâ, iară de către, Domnia Mea să fie In, pace şi, ertaţl de tote ţlăjdiile ,şi oreadueleje, ori câte pră eşi peste ană dela visteria Domniei Mele, de nici unele valii sad băntuială să nu aibă. Aşişderea să aibă a ţine şi doi preoţi de miră, scutiţi şi ertaţl .dp dajdie, câtă şi de ploconulă episcopescă% să fie pentru slujba sfiinteî biserici; să scutescă şi dijmărită, oierită şi drepte bucăţele schitului; şi să aibă a luâ şi dih vama Focşanilqră câte Alexandru Constantinii Moruzi Voevodu. — Sfintei şi dumnecjeescel mănăstiri din oraşulii Domniei Mele din Focşani, care este făcută şi înălţată din temelia el de răposatulu Grigorie Vodă, unde se prăznuesce lira-mulQ sfântului slăvitulul proorocii şi înainte mergătorulă Ionii, şi cuviosului egumenii, Chirii . . . , şi tuturoră părinţiloră călugări, câţi voră fi locuitori la acesta sfântă mănăstire, ca să aibă milă dela Domnia Mea vinări-ciulu din poporulii Gârbeviî, Tâmboesciî, Bordesciî, Cândescil, Dragoslă-venil şi Terchescil sud Slam-Rîmnicii, câte doi bani de vadră şi părpărulG după obiceiQ, pentru că acestQ vinăriciă l’ati luaţii sfânta mănăstire în toţi anii de răndQ până acum. Insă egumenulii, la vremea vinăriciulul, să aibă a-şl orăndui omulii şeii, ca să âmble împreună cu vinăriceril domnesc!, să scrie vinăriciulu dintr’acesto popore, şi făcendii două catastişe, asemenea unulti ca altulii, unulti să rămâe la vinăricerl, iar altulii să-lu ieae omului mănăstirei, după care să-şi ieae mănăstirea partea sa pe deplină, câte doi bani de vadră şi părpărulă. Aşişderea să mai aibă sfânta mănăstire milă dela Domnia Mea dela ocna Telega merticu de sare pe anii bolovani două sute; să aibă a luâ părinţii călugări acestă sare la vremea când ieau şi alte mănăstiri, şl să o încarce dela gura ocnei, să o ducă să o vîmjă măcar verl-unde, fără de vamă, şi de către vameşii să aibă pace; şi iară să fie sfintei mănăstiri milă dela Domnia Mea două cârciumi în oraşulu Focşani, ca să se vîntjă vinulQ mănăstirei, cari să fio în pace şi ertate de fumăritii, de căminăritu şi de alte orănduelî; aşişderea să aibă a ţine şi liude cinci (II Cod XXVI. pag. 105. www.digibuc.ro 212 Y- A. ORECHI (Jecl, omeni străini, fără de pricină de dajdie, pre cari găsindu-l şi fiindu străini, după adeverinţa ce va aduce dela ispravnicii judeţului, li se voră dă şi pecetluiturile Domniei Mele, spre a fi în pace şi nesupăraţi de tote dăj-diile şi orănduelele, câte vorii eşi peste anii în ţeră, ca să potă fi de pos-luşania şi ajutorulii sfintei mănăstiri, la trebuinţele ce yoră ave; pentru că acestea mill le-aii avuţii sfânta mănăstire şi dela alţi fraţi Domni, precum ne pliroforisimii Domnia Mea din chrisovele Domniei Sale fratelui Domnii Michaiii Vodă Suţulii, ce le văţlumă cu letulă 1792 Iunie 8. Drepţii aceea, învrednicindu-ne Domnulă Dumnezeii şi pre noi cu domnia acestei pravoslavnice ţări, şi fiindu-ne trecerea prin Focşani, cu mutarea domniei din Moldova aici într’acestă ţeră, înşi-ne Domnia Mea ve Dejoiulă, Borcănescil, Stănescil, Ciomagil, Cermagenil, Lepuşaia, Berescil, Şerbănescil, Ulmctă, Bagdenil, Bojogenil, Cireşă; iar din plasa Oltului, Fră- www.digibuc.ro 236 V. A. URECHIĂ oesciT, Cioresciî, Urşii, Dumbrăvescil, FolesciI-de-susr Măniulescil, Şerbăne scit, Pausescil, Bărlogulu, Stoenescil, Bunescil; iară din plasa Rîmniculul Vlădescil, Archanghelulă, Buda, Mărăşescil; şi din plaiulă Coziel, Mămu-şanil, Olănesciî, Cheia; dintr'aceste numite popore din tote să ieae mal sus numita mănăstire vinăriciu deplină, de vadră câte- bani cinci şi păr-părulă după obiceiu, precum mal sus s’aă arătată. Deci să fie datori .pă. rinţil ce locuescă într’acestă mănăstire a rugă pe milostivulă Dumnezeu şi pe Prea Curată Maica Sa apururea la sfintele slujbe pentru întărirea Domniei Nostre. Rugămă dară şi pre fraţii noştri Domni, cari în urma nostră se voră învrednici a fi stăpânitoril acestei pravoslavnice ţări, să bine-voiască a înnoi şi a întări acăstă milă, ca şi ale Domniiloră Sale mii* şi faceri de bine să fie în urmă de alţii ţinute în semă. Şi amă întărită chrisovulă acesta cu însăşi credinţa Domniei Mele, I peste taleri una sută cinci (JecI ce aă avută, ît orânduimă ca să iea' pe fieşl-care ană taleri două sute dela cămăraşil dela ocne, şi părinţii, ce voră veni de acolo, taleri (Jece pentru cheltuiala loră, ca să fie sfintei mănăstiri de ajutoră şi întărire, părinţiloră de hrană şi chivcrniselă, iar Domniei Mele şi răposaţilorii părinţiloră Domniei Mele veşnică pomenire. -Rugămă dară şi pe alţi fraţi Domni, cari în urma nostră se voră învrednici a fi Dofnnl şi oblăduitorl acestei creştinescl ţerl, să bine voiască a înnoi şi a întări mila acâsta, ca şi milele Domniiloră Sale şi faceri de bine să fie îri urmă de alţii ţinute în semă. Şi amă întărită chrisovulă acesta cu însăşi credinţa Domniei Mele, Iw Alexandru Constantină Moruzi Vocvodă, şi cu credinţa prea iubiţiloră Domniei Mele fii, Constantină Voevodă, Nicolae Voevodă, Dumitraşco Voevodă, mavturl fiindă şi dumne-Ioră cinstiţi şi credincioşi boeril veliţi al divanului Domniei Mele: Nicolae Brâncovenu Vel Vi9t., Dumitraşco Racoviţă Vel Bană, Ienache Văcărescu Vel Spătară, Ienache Mo-Tuzi Vel Vornică de Ţera-de-sus, Manolache BrânCovenă Vel Vornicii' de Ţera-de-jos, Manolache Creţulescu Vel Vornică, Nicolae Filipe'scu Vel Vornică, Costache Gliica Vel Logofetă do Ţera-de-sus, Scarlată Ghica Vel Lo-gofătă de Ţera-de-jos, Nicolae Hangerlăă Vel Ilatmană, Dumitraclie Mânu •Vel Postelrtică, Isaacă Raletă Vel Cluceră, Dumitrache Schi na Vel Comisă, Nicolae Racoviţă Vel Paharnică, Iordache Palada Vel Stolnică, Dumitrache Constandache Vel Pitară, şi Tspravnică Costache Ghica Vel Logofătă de Ţera-de-sus. Şi s’aă scrisă chrisovulă acesta la anulă d’întâl întru întâia domnie a Domniei Mele, aici în oraşulă scaunului Domniei Mele BucurescI, la anii dela zidirea lumii 7301,'iar dela Domnulă Dumnecjeă şi Mântui-torulă nostru Isusă Christosă 1793 Maiu 7, de Răducanulă Poenaru lll-lea Logofătă, condicară divanului. (1) Chrisovulă Sfântului Visarionă, de tal. 250 milă dela ocne. Minunată este «întru sfinţii sel Dumnezeu, carele prin mijlocirea loră, ca prin nisce organe şi vase curate şi alese sfântului duhă, pricinuesce necontenită mare ajutoră şi folosă norodului sfiă, nemuluî creştinescă, prin tdte locurile şi în totă chipulu,' slăvindă pe aleşii sel cu îndestulare de minuni, dându-le darulă tămăduiriloră fieş-cărula, după -măsura darului lui (1) Cod. XXVI. pag. 20. www.digibuc.ro DOMNIA LDl MORUZI—1793—1796 ,239 Christosa,—precum cjice apostolicesculâ cuvîntft; din cari şi sfântuia marele Archiereh Visarion, acum în vremile de apoi, s’ah cunoscuta vrednicii lo-caşâ alâ prea sfântului Duha; ca şi întru eia să fie luminata Dumnefleh şi proslăvită, prin daruia ce i-aa data a tămădui de boia cea năprasnică a ciumei pre cel ce .scapă la eia cu credinţă şi cu rugăciune ferbinte, aia căruia sfânta capa se află cu cinste la sfânta şi dumnecjeesca mănăstire co se numesce Duşco, unde se cinstesce şi se prăznuesce hramuia Sfintei Prea-obrejeniol a Domnului Dumnecjefi şi Mântuitorulfi nostru Iisusfi Christosa, care sfânta odora la vreme de mare trehuinţă, de câte ori s’aa adusa în ţâra acesta, s'aa tămăduita noroduia de ticălosa sa periciune a cumplitei morţi. Drepta aceea, şi fraţii întru Christosa Domnii vremel de mal naintea nostră şi-aa arătata osârdia lorh, cu mulţămita facere! de bine, după putinţa lora, orânduinda milă la acestă sfântă mănăstire, cuidomnescl hrisove, ca să ieae pe fieş-care ana dela ocnă câte tal. doue-sute cincl-ijecl, precum ne-ama adeverită Domnia Mea din chrisovele Domniilora Sale, ce le-amu. văzuta. Deci, învrednicindu-ne şi pre noi Domnuia Dumneijea a domni şi a oblădui acesta scauna aia domniei Valachieî,'când după întîmplare ce aa fosta de năprasnică bolă, s’aa şi adusa sfântuia capa pentru ajutoruia şi .izbăvirea norodului de acestă patimă, ama bine-voita, cu totă rîvna Domniei Mele, de amb. înnoita şi ama întărită mila ce aa avuta, spre a luâ adecă ,pe tota anula dela ocne câte tal. 250. Pentru care ama adeverită chrisovuia acesta cu .însăşi credinţa Domniei Mele,.Iw Alexandru Constantina Moruzi Voevoda, i cu credinţa prea iubiţilora Domniei mele fii, Constantina Vvd., Dumitraşco Vvd., Nicolae Vvd., Ghoorghe Vvd., martori puinda şi po dum-jie-lorh cinstiţi şi credincioşi bocrî veliţi al Divanului Domniei Mele: Nicolae Brâncoveanu Vel Bana, Ianache Văcărescu Vel Vist., Manolache Creţuleseu Vel Vornich de Ţera-de-sus, Constantina Caragea Vel. Hatman a, Dumitrache Manulfi Vel Spătara, Radu Golescuia Vel Vornich de Ţera-de-jos, Scarlath Ghica Vel Logofăth de Ţera-de-sus, Constantina Filipescu Vel Vornich, loanh Damaris Vel Vornich, Ştefana Văcărescu Vel Logofăta de Ţera-de-jos, Ioanh Florescu Vel. Vorninh alh politiei, Lucache Vel Postelnich, Dumitrache Ifangerlăh Vel Comisa, Grigorie Brâncoveanu Vel Clucerh, Constantin Canta Vel Paharnich, Grigorie. Bălăceanu Vel Stolnich, Constantina Câmpineanu Vel Slugerh, Vel Pitarii, şi Ispravnich Scarlath Ghica Vel Logofeth de Ţera-de-sus. Si s’ah scrish chrisovulh acesta aici în oraşulh scaunului Domniei Mele BucurescI, la alh treilea anh alh domniei mele, let. 1795 Augusta 6. (1) (1) Cod. XXVI, pag. 266. www.digibuc.ro 240 V. A, tRECHIĂ Chrisovulă sfintei mănăstiri Duşco, ca să ieae 300 taleri milă. Minunată este întru sfinţii săi Dumnezeu, care prin mijlocirea loră, ca prin nisce organe şi vase curate şi alese sfântului duhâ, pricinuesce necon-tenit mare ajutoră şi folosă norodului săâ, nemulul creştinescă, prin toto locurile şi în tot chipulâ, că viindă prea aleşii sel cu îndestulare de minuni, dându-le darulu tămăduiriloră fieşte-căruia, după măsura darului lui Christosă, precum alexandru Constantina Morusi Voevodu gpd. — Poruncimă Domnia Mea să se plătescă dreptă simbria sa, ce se va face. — 1794 Iunie 30. Vel Logofătă. Prea înălţate Domne, Ascultândă luminată porunca Măriei Tale dela acestă jalbă, amă făcută cercetare, şi adevărulă este precum jăluesce, a slujită două luni, Ghenarie şi Fevruarie, învăţândă copiii, şi nu i s’a dată plata, nefiindă de unde, ci acum, fiind-că s’aă adunată banii şcoleloră, să avemă luminata porunca Măriei Tale, ca să-I plătimă dreptă simbria sa, taleri 60, fiindă aşezată simbria de lună po taleri 30, şi cum va fi luminata porunca Măriei Tale. — 1794 Iunie 3. (1) Dositeiă ală Ungro-Vlachieî, Isacă Raletă. Anafora pentru Ananie, dascălulu alu doilea, ce s’au lipsita şi s’au aşezata în locu-l Constantinu Dascăluia. ISi Alexandru Constantina Morusi Voevodu gpd. — După pliroforia co daă Domniei Mele Prea Sfinţia Sa Părintele Mitropolită şi cu dumnă-loră naziril epitropî, cum că Anania nu se portă după orânduiala datoriei lui şi cum că Constantină este destoinică a fi dascălă ală II-lea, orânduimă dară Domnia Mea pe Constantină după alegerea Părintelui Mitropolită şi ală 1 2 (1) Cod. XXIII, fila 257. (2) Cod. XXVU, pag. 43. www.digibuc.ro DOMNIA LOI MORUZl—1793—1796 263 dumne-loră epitropiloră, dascălii al ii doilea la şcola elinoscă, în locuiţi Ana-nieî, şi poruncimii ca să-lă aşezi Prea Sfinţia Ta Părinte şi dumne-vostre epitropilorii. —1794 Iulie 27. (1) Vel Logofătii. Pitacii la Naziril epitropiel de obşte. «Să daţi iubitorului de Dumnezeii sfinţiei sale părintelui Episcopului Buzăului din banii şcoleloră taleri 250 pentru şcola grecescă dela Buzău, taleri 180 pentru trei şcole românescl din sud Slam-Rîmnicii, Buzău i Saacă din eparcliia Sfinţiei Sale, pentru acestii următorii ană, letulă 1794, şi cu acestu domnesculu nostru pitacu li se va ţine în semă la socotelă.» —1794 Iulie 7. (2) Anaforaua lui Dositheiu Mitropolitulă, din Ootobre 1795, arătândă rămăşiţele de bani ce aii de a da mănăstirea Sf. Gheorghe Nou (55 taleri), mănăstirea VăcărescI (195 taleri), mănăstirea Radu-Vodă (33 taleri), mănăstirea Stavropoleos (38), din banii şcolelorii anului următorii, «şi nu se supună a da, cu cuvîntă că sunt năpăstuiţi la cislă. Pentru acostă năpăstuirc, ce şi mal înainte (Jicea că sunt, le-amă (Jisă într’atâte rânduri să se adune aici la mitropolie să-şi facă cisla între cuvioşia loră (egumenii), precum sciă starea şi puterea fie-căreia mănăstiri, şi nici cum nu s’aă adunată. împlinirea baniloră de es-timpă după la cele-lalte mănăstiri s’aă urmată după cisla anului trecută, şi dela cuvioşiile loră iarăşi asemene se cere împlinirea Haniloră, ca şi în anulă trecută, fără de nimică adăogire. Şi fiind-că dascălii facă cerere de a li se da lefile, cum şi cele-lalte trebuinciose cliel-tuell ale şcolel, mal vîrtosă o vreme de iarnă fiindă de acum înainte, ru-gămă ca cu luminata poruncă a Măriei Tale să fie orânduită un zapciă asupră-le, spre a împlini aceste rămăşiţe, nevrândă a o da de voie». Domnitorulă, la 21 Octobre 1795, orânduesce zapciă pe vătafulă de Di-vană ca să împlinescă banii; totă odată Mitropolitulă şi Vel Logofătulă de Ţera-de-sus să adune egumenii nemulţumiţi cu cisla la Mitropolie, de faţă fiindă şi Clucerulă Dumitrache şi să facă o nouă şi dreptă cislă. (2 Pe lângă şcolele înfiinţate de particulari pe la moşii şi de cari amă făcută arătare în Tom. V ală Istoriei Româniloră, mal amintimă aci despre următorea şcolă dela TărtăşescI a Cluceresel Smaranda Bujorenca, documentată prin următorele acte: 1 2 (1) Cod. XXVII, pag. 4. (2) Cod. XXVII, fila 263. www.digibuc.ro 264 V. A. URECIIIĂ Prea înălţate Domne, Dumno-el Cluceresa Smarancla Bujorenca prin jalbă aă arătată, că încă clela moşu dumnă-eî aă fostă şcolă pentru înveţătura copiiloră de pomană la o moşie a dumni-eX Tărtăşesciî, ce este într’acestă judeţă llfovă, care şcolă s’a urmată până în răzmiriţa Ruşiloră, când de atunci încooe, scăpătândă nemulă dumne-eî, n’aă putută să o mal ţie, şi aşâ s’aă prăpădită. Acum vrândă ca să înnoiască acea pomenire, aă începută să facă şi şcola acesta, cu acea orânduială, spre învăţătura copiiloră de pomană, dară neavândă mijlocă de a o săvârşi cu tote şarturile, după cum aă fostă atunci, şi a o ţine în stare nestrămutată, fiindă jupânesa văduvă, se rogă Măriei Tale a i se face o luminată carte de vre-o câţl-va omeni străini fără de pricină de dajdie, cari să fie spre ajutorulă acestei şcoli, a pute să ţie copiii cel străini, cari se voră aduni la învăţătură, şi deosebită face rugăciune a te milostivi înălţimea Ta să i se dăruiască şi vama tergului, ce se face în în tote Duminicile acolea la TărtăşescI, ca să fie pentru simbria i chiver-nisela dascăliloră şi pentru chivernisela copiiloră, cum şi pentru dregerea chiliiloră, ce sunt şcole, unde şedă copiii şi dascălii, cari se voră strica după vremi. După a căruia jalbă s’aă orânduită de către înălţimea Ta la dumne-luî Vel Logofătă de Ţăra-de-sus, ca să cerceteze de sunt adevărate celea ce jeluesce şi înscrisă să arate înălţime! Tale, şi face dumnă-lul Vel Logo-fătă anafora către Măria Ta, cum că numai din graiulă jeluitorel s’aă adeverită că sunt adevărate celea ce arată în jalbă, dară nedându-se îndestulare şi făcendă trebuinţă să se cerceteze prin vedere la faţa locului, găsesce ou cale a se orăndui cu luminată porunca Inălţimel Tale către noi ispravnicii judeţului, ca să cercetămă de s’aă apucată a face acăstă şcolă şi până la ce stare aă adus’o, cum şi ce trebuinţă este ase mal face până la săveşirea întocmirel el, şi cu însciinţare în scrisă pre largă să arăto Măriei Tale, care anafora a dumne-luî Vel Logofătă se întăresce cu luminată pecetea Măriei Tale, poruncindu-ni-se ca întocmai să urmămă a face cercetare şi să dămă Măriei Tale pliroforie înscrisă de adeveră. Luminatei porunci următori fiindă, nu lipsimă cu plecăciune a însciinţâ, că însu-ml cu Clucerulă Calfoglu, aflându-ne afară în judeţă, pentru îndreptarea satcloră) amu mersă şi la numitulă satâ Tărtăşescil şi singură amă văzută şcola unde s’a făcută lângă biserică, cum şi dascălă românescă aă adusă; aşişderea şi copil pentru învăţătură veniţi cam vre-o 60, după cum şi în- (1) Cod. XXVIII scara 7, fila 56. www.digibuc.ro DOMNIA LUÎ MORUZI- 1793—1796 265 scrisă cu numelo lorii se arată în deosebită foie; cliiliile do şcolă până acum s'aă săvârşită, altele acum se lucreză şi nu s’aă isprăvită; ci nu lip* simă a însciinţâ Măriei Tale, şi cum Dumne Alexandru Constantină Moruzi Voeoodu Zemle Vlachscoe. — Cinstita şi credinciosa boerule ala Domniei Mele, llatmane Costache Caragea, Cai-macamuia Craiovei, sănătate! Ispravnicii din sud Vîlcea însciinţeză Domniei Mele dela 2 ale trecutei luni Iulie, cum că după porunca ce aa avuta pentru 4 tâlhari ce umblau prin judeţa căznindu şi prădânda pe locuitori, gonindu-I după urmă polcovnicuia acelui judeţa Gheorghe Sinescd, i-aa înfundată într’o gârlă în ţinutuia Ţărel Turcesc!, unde acolo pricepându-se de omeni răi, s’aa prinsa de iusbaşa şi i-aa legata pe câte 4, de care a Ioni prindere arată ispravnicii că are numituia polcovnica şi adeverinţă dela un Kelera aga beşleagă, zabituia Islazului. Pentru care poruncima dumi-tale să însciinţezl dumne-ta de acesta dumne lora zabiţiloru de din (1) Cod. XXIII, fila 74. 12) Cod. XXIII, fila 82 verso www.digibuc.ro DOMNIA LOl MORUZl—1793—1796 285 colo şi să şi ceri de a da pe aceşti 4 tâlhari dincoce, unde aii tâlhărită şi unde sunt sciute pricinile hoţiiloră, pe cari aducându-I cu pază aici la Cra-iova, sâ-î pui la temniţa puşcăriei, şeii de nu, să scii dumne-ta ca acolo sâ-i pue la închisore a nu se slobozi de a mai trece dincoce; iar de li se va fi făcută pedepsă cu morte, precum sciă ispravnicii, să însciinţezi Domniei Mele ori în ce chipă to voi adeveri şi cum va rămâne. —1793 Aug. 7. (1) Surghiunulă la Mărgineni a lui Bănică Chrisoscoleă, pentru că a bătută ună omă domnescă. Domnitorulă (Jice că i se cădea pedepsă mai mare, dar i-a scăzut-o, să şeqlă la mănăstire să se roge lui Dumnecjeă su-I dea minte şi înţelepciune, — 16 Noembre 1793. (2) Cercetare do jafurile făcute la nisce sate de căpitanulă dela Islază şl c'uşulă; 1793 Noembrie, Vodă ordonă destituirea slujbaşiloră şi împlinirea baniloră jefuiţi, cum şi baterea la tălpi cu câte 200 toege. (3) Publicaţie la iote judeţele şi pilacU la nizirii epilropiel, pentru slujba Vorniciei, din 28 Ianuarie 1794. «Vă facemă în soire pentru slujba Vorniciei, că pentru a nu se face dintr’acesta nedreptăţi şi pricini de jafuri, intrândă din mână în mână cu vîncjarea, şi la felă de felă de omeni cătarea slujbei, după cum amă văzută Domnia Mea atâtea jălbi, este porunca Domniei Mele hotărîtă ca să nu se întindă slujba cu vîncjarca la mal multe mâini, de câtă cumpărătorii dintâi ce aă cumpărată dela mezatulă epitropieî vîn Alexandru Constantină Morusi Voevodu gpd. — Vulturescu, ca ună nevinovată, poruncimă Domnia Mea să fie slobodă şi nesupărată, iară is-pravniculă Varlaamă, ce aă făcută însciinţârl neadevăratc, după a căruia însciinţare s’aă trimisă mumbaşiră edecliă, să plătescă trepădă edecliuluî taleri una sută, căruia să-I scrie dumne-luî Vel Vist. porunca Domniei Mele, cu dojană ce se cade pentru netrebnica însciinţare, şi pentru trepădu acosta ală mumbaşirulul a-lă da negreşită. — 1794 Martie 4. Prea înălţate Domne, După înscinţarea, ce dela 6 ale trecutului Februarie aă făcută Măriei Tale dumne-luî Sardariă Constantină Varlaamă, ispravnică ot sud Argeşă, pentru unulă Minculă Vulturescu din sud Oltă, că ar fi luată din jude-ţulă Argeşului 13 omeni şi i-ar fi dusă pe moşia sa VulturşscI din sud Oltă să-şî facă sată, s’aă făcută luminata porunca Măriei Tale de volnicie, trimiţindu-se Vasile Ciubuccibaşa ală Măriei Tale, să-lă iea şi să-lă ducă întâi la ispravniculă din judcţulă Argeşă, ca să cerceteze pricina în faţa lui, şi în urmă să-lă aducă aicea cu însciinţarea dumne-loră. Aă adusă orân-duitulă mumbaşiră pe numitulă Vulturescu aici şi, înfăţişindu-I înaintea mea, am cetită însciinţarea dumne-luî Sărdarulul Varlaamă dela Februarie 25, prin care iţice că, din cercetarea ce aă făcută, s’aă dovedită că acel 13 (1) Cod. XXVII, fila 5. - (2) www.digibuc.ro 288 V. A. URECtnl omeni sunt vechi săteni din Câmpulu-mare şi Mîriceştl din sud Argeşă, unii de câte 5 ani, alţii de câte 4 şi 3 ani, unde şi aşezămîntulă i-au apucată, dară şetjătorl au fostă la sătulă Enciulă pe moşia sfintei Metropolil în judeţulă Oltului, iar dajdia şi-o trage în sud Argeşă, şi totă dela Fe-bruario 25 face Măriei Tale deosebita însciinţare de rugăciune ca să te milostivescl Măria Ta a-lă ertâ, fiind-că aceea a tăcut-o din nesocotinţă, şi cum că de acum înainte nu va mal face una ca aceea; am întrebată pre Minculă Vulturescu, de vreme ce acel 13 omeni era vechi birnicî de judeţulă Argeşului, cu ce poruncă şi cuvîntă i-aă apucată a-I duce la sătulă Vulturesciloră, a plăti dajdia în judeţulă Oltului? şi răspunse că nici de cum nu i-aă dusă pe moşia Vulturesc!, ci acolo la sătulă Enciulă unde sunt i-aă apucată de bani, care n’aă făcut o dela densulă, ci cu porunca dumne-loră ispravniciloră Oltului i-aă apucată şile-aă luată banii, arătându-mî ună extractă iscălită de dumne-luî Sărdariă Dumitrache Papazoglu, isprav-niculă Oltului, cu letulă 1794 Ghenarie 25, de orânduiala zahereleî, în care se vede numele aceloră 13 omeni puşi cu o chilă de orză şi 4 baniţe în bani, şi * lelora de vară, căte 11 cesurî tjîua. Aceste rubrici conţină Divanulă ’ ţării, avândă consciinţă de acestii drepţii, se întrebă mal întâi, prin ce mijlocă ar pute să redobândescă recunâscerea Iul de Turci? Cu multă abilitate Divanulă, împreună cu Domnitorulă, trimită la Porta Otomană Ună arznriagzată,' în care, amintindă cum ţările române sunt chelerulă împărăţiei turcbscî, ei arată greutăţile ce aă de întîmpinată întru transportarea provishiniloră '-(fcachereleloră şi a cheresteleloră) destinate pentru Constan-tinopole. In urma păcel dela Şiştovă şi a celei dela Iaşi, nici credemu că erâ atâtă nevoe de a smulge învoirea Porţel pentru acestă flotilă, pe cale de abilitate, căci nu 'putea Porta să nu înţelegă, că erâ în interesulă săă şi militară, nu nurnaf comercială, ca să se reînfiinţeze pe Dunăre o flotilă în loculă celei nimicite de Ruşi şi AustriacI în timpulă ultimeloră campanii. De aceea, nici ’că întârzie- Porta de a trimite lui Alexandru Moruzi firmană de aprobare,- încă înainte de finea primului ană ală domniei acestuia. Documentulă vătjurămă că qlice: tfS’a scrisă chrisovulă acesta la ariulă d’întâl dintru întâia domnie a Domniei Mele, aici în oraşulă scaunului Domniei Mele, BucurescI, la anii dela zidirea lumii 7302, iară dela Domnulă nostru Iisusă Christosă 1793 Noembre 23.>i Acestă firmană nu a venită în mânile mele, dar este citată în actulă ce anâlisămă. Dacă, faţă ou Porta, Divanulă românescă a explicată trebuinţa unei flote pe/Du!năre din punctă de vedere ală interesului turcescă numai, în niza-mulă cu care se organizeză acestă flotilă, după ce Turcia a învoit-o, boeril divaniţl spună că sunt'şi alte motive de mal mare valore pentru a se organisâ acea flotilă. Intr’ună preambulă ori introducere a nîzamului, adecă a legiuire! relativă la organisarea flotilei române, preambulă scrisă într’o limbă admirabilă, DomnitorUlă şi Divanulă arată cum acestă flotă este trebuinciosă şi din alte puncte de vedere decât ală transportărel zachereleloră şi cheresteleloră turcescl. Eată ce t;lice acestă preambulă: www.digibuc.ro DOMNIA LUI MORDZl—1793—1796 819 Uhrisovulu pentru corăbiile ţereî, ce sunt a âmblă pe Dunăre. «Stăpânitoril ţăriloră şi toţi cel puternici, îndatoraţi fiindii a- îmbrăţişa mal nainte decât tote altele bunătatea faceriloră de bine, nu doră cu-getândă întru trufie, de a se asemăna dumne Alexandru Constantinii Moruzi Voevodii i gpd. Zemle Vlachscoe. — Dumne-ta Vel Vist., pentru acel câte taleri cinci, căutândă catastihulă Clucerului Calfoglu, să cercetezi, şi asupra cui va fi banii să li se plătescă, iară pentru apărarea lui, de vreme ce aă rămasă sacatifsită, să ise facă carte de apărare. —1794 Septembre 23. Vel Logofătă. lâ Alexandru Constantini Moruzi Voevodii i Gospodarii. — Dumne-ta Vel Vistieru să fad porunca Domniei Mele către ispravnicii Ilfovului, ca într’aceste (Jece cjLile să găsescă patru-spre-^ece gbimigil din birnicl, cu toc-mela acesta, pe care să-I şi facă teslimă acolo la limanulă domnescă, fără de zăbavă. — 1794 Februarie 22. Vel Logofătă. www.digibuc.ro 326 V. A. URECHIĂ Prea Înălţate Ddmne, Pentru trei acicurl, unulu ce s’a cumpărată acum, şi două din cele vechi, ce s’aă merometisită, cu care este a se ridică oheresteua Prahovei şi a Ilfovului, fiind-că face trebuinţă de ghimigil, şi la acestea nu sunt ghimigil cu pecetluituri, să fie luminată porunca Măriei Tale către dumne-loră boerl ispravnici ot sud Ilfovu, ca până în Alexandru Constantina Moruzi Voevoda, i gospod. Zemle Vlachscoe. Peste 50 liude slujitori, poruncimă dumi-tale Vel Vist. să faci cartea Domniei Mele către ispravnici, ca să li se mal facă încă cinci slujitori 1 2 (1) Cod. XXVII, pag. 30 sc. VIII. (2) Cod. XXVII, fila 6 verso, scara 17. www.digibuc.ro DOMNIA LDl MORUZl—1793—1796 331 dintr’acel ună-spre-t^ece ce sau daţii posluşnicî, păzindu-le şi dreptatea la ren dulii slujbeloră. — 1794 Octobre 12. Vel Logofeţii. Prea înălţate Domne, Aducendă pro slujitori înaintea mea şi cercetându-I ispravnicii, mă plirofo-risil de cererea lorii, şi câtii pentru rendulă slujbei, obiceiii este şi toţi slujitorii clin totă ţera Măriei Tale întru o săptămână sunt de rendă de slujesoii, iară într’alta îşi muncescii caselorii lorii; aceştia, ce se jeluescii Măriei Tale, este după orânduiala Visteriel ca să fie liude 50, cari şi sunt deplinii, cu pecetluituri domnescl, şi intră câte 25 pre săptămână la slujbă, iar de potă a proftacsi saii nu, şi li se strică rândurile săptămânii, când este a eşi să-şi muncescă casele lorii, eii acesta nu o sciii, ci potă'a o sci numai dumne-loră ispravnicii; însă el până în anulă trecută aă avută liude 29, prinsore, fără de pecete printre dînşil, pre care ispravnicii, alegându-I, i-aă dată pre câţl-va dintr’înşil la dajdie, iară pre câţi va dintr’înşiî poslujnicl, ale cărora nume se arată înainte într’acâstă anafora, şi cu acestă prinsore se ajutora între dînşil la slujbă slujitorii şi la trebile caseloră loră; ci pentru acesta rămâne şi buna-voinţa Măriei Tale, iară pentru avaetă, că li se cere a-lă da de două ori, acesta n’aă jeluită adevărată, pentru că n’aă dată mal multă, decât în anulă trecută odată şi estimpă altă dată, cu atâta numai li se părea loră, că l’ară fi dândă de două ori, căci în anulă trecută, în spătăria dumne-lul biv Vel Spătară Văcărescu, nu l’ară fi dată la vreme, nefăcându-se căpitană îndată, ci tocmai spre sfîrşitulă anului, făcendu-so căpitană, şi-aă dată slujitorii avaetulă căpitanului odată pentru celă trecută ană, şi ori de l’aă dată spre sfîrşitulă anului, saă dela începutulă anului, de când s’a făcută dumne-luî Spătarulă, loră totă una le veniâ, şi nu se pote t]fice că l’aă dată de două ori, ci iarăşi odată aă dată estimpă, în spătăria Mea, pentru acestă următoră ană. —1794 Octobre 11.(1) Vel Spătară. Cei ce sunt la Urii. Stanciulă ot Văleni, Nicolae ot Văleni, Tudori ot . . . , Miohaiă ot Bălţescî, (1) Cod. XXVII, pag. 83, XVII, Cei ce sunt la poşlusnici. Voiculă Vlase ot Bălţescî, Cosma Buturugă ot Recină, Sava ot Scăienî, Stană ot Măgrenî, www.digibuc.ro 332 V. A. URECHIĂ Cei ce sunt la biru. Dumitru ot ScăienI, Ioană ot Fundenî, Vişană ot Guibulă, Gosma ot Valea-cu-apă, Dumitru Ciubucu ot Malu-roşu, Negoiţă ot. . . Stoiană ot Cometă, Dumitru ot Şoimari, Panaită ot Bătrâni, Ioanii ot Vaideelă, Miohaiii ot Sângeră, Iordache ot Valea-luI-Dobrotâ, Ioană Oltenă ot. . . , Ioană sin Mihulă ot. . . . 18 Cei ce sunt la poşlusnici. Stoica ot Cometă, Dinulă ot Cuibulă, Badea ot Păcureţă, Barbulă ot........, Radu ot Geptura, Pârvană ot Podenil-vechî, Gârstea ot Vaideelă. 11 Prea Înălţate Do'mne, Gu lacrămî jăluimă milostivire! Măriei Tale pentru Constantină Căpitană Porumbarulă ot Stelnica sud Ialomiţa, carele se află aici, că după două jălbl ce amă mal dată înălţime! Tale, pentru mâncătoriile şi nedreptăţile ce ni se facă de către numitulă, amă fostă orânduiţi la dumne-loră ispravnici! judeţului, unde mergândă cu luminate poruncile Mărie! Tale, după mita ce aă dată la dumne-loră, adică bani, ca! şi altele, nici o îndreptare nu ne amă putută află. Luminate Domne, acestă Constantină Căpitană este şi Căpitană la acâstă căpitănie Stelnica şi zapciă ală plăşil, şi a vândă moşiile după împrejură supt acestă stăpânire, cum voesce cu săracii locuitori) aşa face, şi către nimeni nu se iea sema ca să se înfrâneze, că suntemă dajnicl al visteriel Măriei Tale, şi numitulă ne-aă făcută şi slujitori de plasă, despre o parte purtămă sarcina dajdiiloră şi orânduelile visteriel, ce iesă pe ţeră, şi despre alta slujbile judeţului şi trebile sale, întocmai ca nisce slugi, noi ne scimă robi al Măriei Tale şi dajnicl visteriel, iar nu slujitori judeţului şi slugi al numitului, după cum metaliirisesce, precum acâsta so-cotimă că nici la autţulă înălţime! Tale nu va fi suferită, deosebită vrândă a vinde şi noi câte oreşl-ce ce avemă spre a ne ţine hrana vieţii, numitulă ne stă în potrivă luându-ne tote celea ce avemă, cu plata ce voesce să ne dea, cum şi altele multe asemenea, din care ni se pricinuesce stingere şi periciune caseloră nostre, ticăloşii, după cum pentru tote mal pe largă vel www.digibuc.ro DOMNIA LUI MOBDZI—1793—1796 333 luă Măria Ta pliroforie dela dumnâ-luî Ceamaşărgi başa, oarele aii veniţii mumbaşirii asupra oieritulul la acelii judeţă, înaintea căruia totii sătulii eşindii, tote mâncătoriile şi asuprelile ce ne-aty făcuţii i le-amii dată în scrisă la mâna d-sale, ca să le arate Mărie! Tale. După tote acestea, în cea după urmă, din multa pismă şi după viclenia şi meşteşugirile ce hrănesce întru sine, s'aă pusă şi, însuşî fâcândă o foie cu iscălituri de săten! pârâtore pentru slujbaşi! oieri, că aă făcută mâncători! la slujbă, întru care foie fără scirea nostră iscălindu-ne şi pe câţi-va din no!, aă trimis-o la visteria Mărie! Tale, pentru care no! nicî într’ună chipă nu scimă să fimă năpăstuiţi şi asupriţi de slujbaşii oieri, ci pe drepte bucatele nostre le-amă şi dată bani, iar nu mal multă, dar numitulă acâsta aă făcut-o, numai şi numai ca, după tote cele-lalte, să încăpemă şi în urgia domnescă, după neadevărata Iul arătare şi pâră; ci spre a nu căde în vre o vinovăţire, aţătămă Măriei Tale şi cu lacrăml ne rugămă, să te mi-lostivescl asupra nostră, spre a ni se face cuviinciosă îndreptare şi să lip-sescă acâsta cu totulă de acolo, că aşa ne vomă pută şi noi căpătui de banii datori dăjdiiloră nostre i de orenduelcle ce csă prin ţâră şi de hrana caseloră nostre, pentru că nici într’ună chipă putere nu mal avemă, ticăloşii, a mal purtă aceste grele sarcini, cu cari pe nedreptate suntemă îngreuiaţi, căci de nu vomă fi întîmpinaţl de către înălţimea Ta cu mântuirea şi scăparea de acestă răă împotrivitoră şi vrăjmaşă pe sărace raelele Măriei Tale, nevoia ne silesce a ne sparge şi a ne împrăştiâ şi noi aceştia cari amă mal rămasă, precum s’aă spartă şi aă fugită cele-lalte câte-va case din pricina acestuia, şi ce va fi mila Măriei Tale. Robii Măriei Tale: Năstase i Ionaşco, Dima i Culca şi Mihalcea săteni vechili a totă sătulă Stelnica sud Ialomiţa. Dumnâ-ta Vel Spătară, [înfăţişândă pe jeluitori cu numitulă căpitană înaintea dumni-tale, unde aducândă şi pe Ceamăsărgi-Başa, să cercetezi cu amăruntulă pentru tote câte se jeluesce şi să ne faci anaforaua, negreşită şi fără de zăbavă. — 1795 Februarie 20. Ia Alexandru Constantinii Moruzi Voevodă i gpd. Zemle Vlachiscoe.— Dumne-ta Vel Vistieră vel vede jalba acesta, cum şi anaforaua domniei sale Vel Spătară, ci dar după orenduiala şi caidulă [visteriel şi ală spă tăriei să urmezi dumne-ta, spre a se deosebi slujitorii din birnicl, ca bir-nicil să-şi porte dajdia loră, de care să şi faci porunca Domniei Mele la ispravnicii judeţului spre a face urmarea acâsta.— 1795 Martie 12. Vel Logofătu, www.digibuc.ro 384 V. A. URECHI A. Prea înălţate Ddnme, Din trei maclele ce jăluescă aceste liude, cinci ot Stelnica, precum se coprinde într’acăstă jalbă, după ce i-amă înfăţişată la judecată cu pârâtulă căpitană şi s’a cetită jalba, răspunseră jeluitorii cum că ei nu mai dă ma- deaua, căci sunt slujitori şi ceră ca să iasă dela slujba...................... Logofetă ce le-a lăcută jalba ca să scrie, iar mai multe nu, pricinuindă încă............... , jalba loră ce aă dată Măriei Tale; acesta deci, fiind-că alte năpăstuiri seă mâncătorii că le-ară fi făcută căpitanulă nu avuseră să arate şi rămâindă totă pricina şi cererea loră, numai a eşi din slujba ju- decătorescă..........., aflându-se buni slujitori cu pecetluiturile Măriei Tale date încă dela anulă trecută din spătăria dumne-lui Vel Vistieră Văcă-rescu, spătăria aşa urmeză sâ-î cunoscă de buni slujitori şi să-I metahiri-sescă la orânduiala slujbeloră; cjiseră însă, că ei nefiindă mai din vechime slujitori, ci daţi din anulă trecută, cu luminată porunca Măriei Tale, după trebuinţa ce urmă, iar pân’acum fiindă dajnicî, voră şi ceră ca iarăşi daj-nicl să fie; pentru care, cercetândă pricina mai cu amăruntulă, mă pliro-forisiiă că ei, după ce s’aă dată slujitori, însă nu numai aceşti cinci, ci liude 4ece, după trebuinţă (pentru liude trel- Alexandru Constantină Moruzi Voevodă i gpd. Zemle Vlahscoe.— Neodihnindu-se sătenii Tărăcenî, au eşitu la Divană înaintea Domniei Mele, faţă cu Marinii biv Vel 3-lea Logofătă, vechilii a dumne-lul biv Vel Logofătului Scarlată Ghica, unde neputendă tăgădui sătenii cum că sătulă loră este tocmai asupra hotarului moşiei d-lul Logofătului, şi pliroforisindu-ne apoi şi de starea şi de lăţimea moşiei pe care locuescă, cum că, după nu-mărulă caseloră acestui sată şi după îndestularea viteloră ce aă, nu pote li destoinică moşia pe care şedă de a îndestula şi a hrăni cu păşunea vitele loră, fără de a nu călca şi fără de a nu trece la hrană şi păşune pe moşia dumne-lul Logofătului, şi este cunoscută şi fără îndoială paguba şi călcarea moşiei ce i-se face. după cum şi înşişi el nu putură încredinţa cu blestemă cum că nu s’aă păscută saă nu se pască vitele loră pe moşia dumne-lul, le-amă dată să înţelegă, că dreptatea îl datoresce de a clăcui la dumne-lul acelea câte 3 <^ile pe ană, cu care nu potă pricinui că li se face vre-o pagubă saă încărcătură peste datoria loră, în vreme ce aă a fi scăzuţi din 12 cjile cari suntă obicinuite; şi acesta ne-aă răspunsă, că nici la stâpânulă moşiei pe care locuescă nu clăcuescă în lucru, ci plă-tescă claoa în bani, precum şi isprăvnicelulă Clucerului Costache asemenea arată, că tot-deauna în bani aă primită claca dela dînşil. Deci pentru ca nici dumne-lul Logotătulă să nu aibă pagubă şi nedreptatea moşiei Domniei Sale, şi ca nici sâteniloră acestora să nu le remâie pricină la cuvîntulă, provalisindă că nici odată n’aă clăcuită în lucru, amă hotărîtă Domnia Mea, ca dela încheerea păcii încoce până acum, pre câte vite se va dovedi de acestoră săteni, prin carte de blestemă, că s’aă păscută pe moşia dumne-lul, să plătescă la dumne-lul Logofătulă obiclnuitulă suhată de vite, pe totă anulă, după condica Divanului, şi zapciulă celă orânduită, după socotela ce voră face dumne-loră veliţii Logofeţi, să facă împlinire; iară de acum înainte, ori să-şi păzescă vitele de a nu mal călca şi a nu trece pe moşia dumne-lul, saă de nu, să (ie datori a plăti asemenea obicinuită suhată, după condica Divanului, pe totă anulă. într’acestaşl chipă întă-rimfi Domnia Mea dreptatea dumne-lul logofătului Scarlată. — 1794 Iunie 11. (1) Cod. XXVII, pag. 7 IX. www.digibuc.ro 366 V. A. URECHII Prea înălţate Dâmne, Ceuşulu de Apro să caute treba ce sunt orânduiţi, cu silinţă, iăr de pregetare, nelăsândă să rămâie de a doua (Ji şi de a treia cji treba, care este astăzi de a o căută, nici zăbovindă hotărîrile şi isbrănirile cu Alecsandru Constantinii, Moruzi Voevodă gpd. Zemle Vlahscoe. — Dumnâ ta Vel Vistierii, după pliroforia ce ne fact cum că se află vechiă aprodă, unde se găsesce şi în condicile Visterieî, săfacT porunca Domniei Mele a rămână iarăşi la slujba aprorjUel, şi să i se dea şi pecetluitulii înapoi. 1794 Iunie 12. Vel Logofeţii. Prea Înălţate Ddmne, După luminată porunca Măriei Tale, am făcută cercetare şi pentru acestă Gheorghe şină Negulă, aprodu ceauşescu, şi căutându-se catastişele Visterieî dela calemulă bresleloră slujitorescî, mă adeverii că este bunii aprodu şi aşezată din vechime la acea slujbă; dar fiind-că şi acel ce s’aă strămutată afară în judeţulă Dîmboviţa, totă pre vremea când muriau âmenii de năprasnica bâtă a ciumei, la schimbarea pecetluiturilorit, ce li s’aă fostă dată ale Inâlţimel Tale, se dovedesce că nu li s’aă mal tăcută cercetare de a li se da celoră ce erâ strămutaţi din Bucurescî prin judeţe pecetluituri de judeţe, şi celoră din Bucurescî de mahalale de Bucurescî, ci s’aă urmată de li s’aă dată şi pecetluiturile celea nouă, totă după închipuirea celoră vechi, şi aşa, după luminată porunca Măriei Tale, ce s’aă fostă dată pe la judeţe pentru acestă felă de slujitori cu pecetluituri de Bucurescî şi cu şederea în Bucurescî, pe toţi aceia sâ-î dee la dajdie; pentru care, după luminată poruncă, nu lipsimă a însciinţâ Măriei Tale curgerea pricineî. — 1794 Iunie 7. (1) Vel Vist. Judecătorii departamentului de 7, cu anaforaua din 19 Martie 1796, arată Domnitorului, că din causa ciumei n’aă ţinută tribunală pe la casele lOră, «avândă soţii şi copil, ci amă tocmită o casă în care nu şedea nimeni, pe lună câte taleri 15, şi amă urmată luminatei porunci de nu s’aă făcută cu-sură pentru căutatulă judecăţiloră.» Domnitorulă aprobă plata acestei chirii, în 26 Martie 1796. (2) Id Alexandru Constantină Moruzi Voevodă. — Poruncimă Domnia Mea dumne-lul Vel Vist. ca peste tal. 50, lefa ce aă avută orânduită pe lună după catastihulă Visterieî Clucerulă Constantină, care se află slujindă la trebile Divanului Domniei Mele, Logofătă la judecătoria dumnâ loră veli- ţi) Cod. XXVII, pag. 20 III. (2) Cod. XXXI, scara 4, fila 67. www.digibuc.ro domnia luÎ mOrozi—1703—1796 419 ţiloră boerl, să i se mal adaoge alţi câte taleri 20 pe lună, care adausii să urmeze chiar şi pre acestă următore trimenie, ad. Septembre, Octom-bre şi Noembre, şi cu acestă orânduială de lâfă pe lună, totulii şâpte-cjecl să se aşeze la catastihulu Visteriel. — 1793 Noembre 16. B. Acte relative la divorţuri. La acestă rubrică dămii actele următore, pe lângă alte câte-va, cart se aducă la capitolului despre Societate. Pentru despărţenia lui Arghirie Cojocaru de către soţia lui Mcmăa. Prea Sfinte Părinte Mitropolite, Cu prea plecată jalbă însciinţămă Prea Sfinţiei Tale, că după judecata ce am avuţii cu Manda, ce mi a foştii soţie, pentru netraiulii ce amii avuţii amîndol, făcându-se anatora către Prea Sfinţia Ta a părintelui Potropopulul Stoică, de cercetarea ce aii făcuţii, s’a daţii hotărîrea Prea Sfinţiei Tale ca să fimii despărţiţi'; acum vădii că ea a dată jalbă Măriei Sale lui Vodă că bărbaţii de lăsată n’are, care jalbă fiindă orânduită la Prea Sfinţia Ta, însciinţămă Prea Sfinţiei Tale, că de mi se va mal da ca să locuiască cu mine la ună locă, eu am hotărîtu să-î facă mortea cu manele mele, apoi pe urmă spânzure-mâ şi pe mine, saă trimiţă-mâ la ocnă, în puşcărie, ce va vre să-mî facă, că eu de casă nu sunt. Ce cum Duhulă Sfinţii va lumină pe Prea Sfinţia Ta. Prea plecată Prea Sfinţiei Tale Arghiru Cojocat'u. Ia Alexandru Constantinii Moruni Voevoda. — Prea Sfinţia Ta Părinte Metropolită, fiind-că nu suntemă la îndoială, cum că Prea Sfinţia Ta totâ mijlocirea şi silinţa şi cercare al făcută de a se uni casnicii, iar nu de a se despărţi, şi neflindă nădejde, pentru aceea a dată apoi carte de despărţenie, rămână dar a fi despărţiţi. —1793 Maiă 2. Vel Logofătă. www.digibuc.ro 420 v. a. datăm! -fe. Prea înălţate Domne, Manda do aici, prin jalba ce au daţii către Măria Ta, arată că 25 de ani sunt de cândă au luată pe ună Arghiru Cojocaru întru căsătorie cu cununie şi acum la vreme de bătrâneţe o lepâdă ne-mal primind’o de soţie, ci fiind-că arată cum că nu este în lapte rele, se rogă a*şl ave dreptate; întru a căruia jalbă să poruncesce de către Măria Ta, ca să cercetăm 5 pricina şi să îndreptămă. însciinţămă Măriei Tale, că acestă pricină a lorii după cercetările ce am făcută mal nainte la jălbile ce aă dată către noi fiindă numitulă dovedită de omă îndărătnică, pătimindă numita bătăi şi casne înfricoşate, dândă şi cu cuţitulă într’însa şi gonind’o, ne mal primind’o de soţie, după multele sfâtuirl ce i s’aă făcută şi atunci cu bine şi cu răă, şeijândă şi la închisorea grosului spătăriei, nefiindă mijlocă a-lă înduplecă ca să o mal primescă de soţie, pentru ca să nu se întîmple vre o primejdie între dînşil, le-am făcută despărţire dându-î şi voe a se căsători după altă bărbată; iar acum, fiind-că numita îlă cere, (Jicândă că n’are bărbată de lăsată, după luminată porunca Inălţimel Tale, de isnovă s’aă înfăţişată înaintea smereniei nostre amîndouă părţile, şi cetindă jalba jă-luitorel, ce aă dată către Măria Ta, întru autjulă lui, l’am mal sfătuită şi acum cu totă felulă de mijloce şi cu bine şi cu răă şi cu alte înfricoşări, şi nici într’ună chipă nu fu putinţă a-lă face ca să o primescă să fie amîndol în locuinţă, încă i-am dată şi aralîcă, pentru -ca să-şi iea sema şi să se socotescă ca să nu greşescă, şi unde aşteptamă ca să luămă altă răspunsă după sfătuirea ce amă arătată, elă în urmă ne-au dată acestă jalbă în scrisă, care se va vedâ de către Măria Ta. Ci noi după îndărătnicia şi neînduplecarea lui, după pravilă le-am făcută hotârîre, după cum mal sus arătămă, încă dela trecuta lună a lui Martie 16. Iar Măria Ta de va socoti cu înţelepciunea Măriei Tale şi cu puterea domniei a se face altă silinţă, spre pildă şi a altora, rămâne cea desăvârşită hotărîre a se da de către Măria Ta; şi anii Măriei Tale dela Domnulă Dumnezeu, ru-gămă să fie mulţi şi fericiţi.—1793 Aprilie 12. Filaretă ală Ungro-Vlachieî. (1) IG> Alexandru Constantinii Monist Voevodu. — După cum s’a găsită dela judecata bisericescă cu cale printr'acestă anafora a Prea Sfinţiei Sale Părintelui Metropolitu, să se urmeze întru tote, şi pentru că pîrîşulă Constantină Poenaru n’a urmată să-şi caute isbrănirea pricinel bisericescl pcn (1) Cod. XXIV, fila 121. www.digibuc.ro DOMNIA LUÎ MOfiDZI—1793—1796 421 tru despărţirea lai de către dînsa, ci de sineşl a lâsat'o într’atâta vreme ca copilă mică lângă dînsa, poruncimă ca să I plătescă osebită şi cheltuiala hranei el, de când a lăsat’o şi până acum, când bisericesce se despartă, şi aşa să rămână în pace şi nesupărată de către dînsa; şi zapciulâ să urmeze, însă după starea el şi după puterea lui. — 1794 Augustă 9. Vel Logofătă. Prea înălţate Domne, După jalba ce a dată Măriei Tale Maria, nepota popol Cosmel ot Dărmă-nescl sud Prahova, pentru ună Constantină Poenaru, ce a făcută slujbă la rSposatulă Banulâ Dudescu, (ţicăndă că în filele răposatului Domnului Mavrogheni, fiindă elă isprăvnicelă la DărmănescI, sătulă mal sus numitului boeră, cu făgăduelî şi amăgiri a înşelat’o, şi i-aă stricată fecioria, şi îngreuindu se, a învăţat’o să nu spue la nimeni, că de va spune o va împuşcă şi va tugi, apoi viindâ omeni de o cerea la unchiulâ seă ca să o ieae în căsătorie, şi ea sciindu-se Lechi, mal vîrtosâ şi îngreuiată, a spusă mătuşi-sel şi unchiului seă, şi chemândâ pre pîrîşulâ a dată iăgăduială înainte-le că o va luă de soţie, şi după ce a făcută copilulă (care trăesce şi până astăcjl) elă s’a trasă, (ţicendă că nu vrea să o iea, şi aşa a pornită jalba la Domnulâ Mavrogheni şi aducându-se numitulă, s’a întrebată de însuşi Domnulă Mavrogheni de vrea ca să o ieae, şi de bună voia lui primindă, i-aă şi cununată, luândâ şi foie de zestre; şi şeiţăndâ cu dînsa trei luni, a înşelat’o cu cuvîntâ că se duce peste Oltâ la casa lui, fiindă de acolo de locă, ca să-şi împartă avutulâ cu fraţii săi, şi ce îl va veni lui parte să le vînclă şi să vie înapoi; şi aşâ fugindă, lăsând’o numai cu taleri 2 de cheltuială, şi de atunci până acum sunt 8 ani, şi auijindă că s’aă căsătorită după altă nevastă acolo, a şi pornită jalbă Măriei Tale un-chiu-săă popa Cosma. După a căruia jalbă s’a făcută luminată porunca Măriei Tale dela 6 ale trecutului Maiă cu mumbaşiră păhărnicelâ, ca să îlâ ridice să-lâ ducă mal întâi la dumne-loră ispravnicii judeţului, ca să cerceteze numai de s’a însurată după a doua nevastă saâ nu; şi cu în-sciinţarea dumne-loră, aducendu-lâ aici să-lâ înfăţişeze cu socru-seâ înaintea smereniei nostre, ca să le cerceLămâ pricina după pravilă, şi în scrisă cu anafora să însciinţămâ Măriei Tale. liugându se ca iarăşi să fie scoşi înaintea nostră, spre a li se cerceta pricina, şi după luminată porunca Măriei Tale, înfaţişindu-I zapciulu celâ orânduită, dumne-lul vătavu de pă-hărnicel, înaintea smereniei nostre pe amîndouă părţile, am întrebată pe pîrîtulă, ce are a răspunde împotriva jelbil Măriei? şi câtă pentru că a căzută cu dînsi) în păsată încă fată fiindă, nu tăgădui, însă iţise că cu voia www.digibuc.ro 422 Y. A. URECHI el a fostă, iară nu cu vre o silnicie, şi cum că acestă pricină de atunoî, de locă, s’a mal cercetaţii şi de răposatulă Gregorie Mitropolitulă, în domnia întâi a Măriei Sale Michaiii Vodă Suţulii, şi s’aă şi făcuţii hotărîre ca să dee Măriei taleri 40 şi două clăi cu fână, ce le-aii avuţii acolo la satii; însă nu puturămii afla în scrisii hotărîrea ce s’a făcuţii atunci, şi spre încredinţare cerurămii dela numitulii mărturia, care ne şi aduse în scrisii dela Chirii Nicoli, ce a foştii pe acea vreme vătavii de curte la răposatulă Banii Dudesculii, întru care cuprinde aşa, că Constantinii Poenariii, ce a avută pricină cu nepota pope! Cosma, judecându-se la răposatulă Metropolită Gri. gorie şi hotărîndu-i-se ca să dee Mărieî tal. 40 şi nisce fână ce l’a avută acolo la sată, şi la plecarea lui peste Oltă, întrebândă pre răposatulă Logofetă Dudescu, aflându-se slugă răposatului, i-a (Jisă de a lăsată taleri 40 la elă, ca când va veni Maria saă mătuşe-sa, adecă preotesa popel Cosma, să-î dee şi cum că deşi va fi venită să-I ceră nu pote ţine minte, fiindă vreme trecută la mijlocă; iar după ce l’a adusă pe elă Domnulă Mavro-gheni, a venită dc i-a cerută iarăşi elă şi i-a dată în bani trepedă lui. Si la tote acestea nici Maria nu a putută tăgădui că n’aă tostă aşâ, atâta numai (Jise, că nemulţumindu-se pe cea de atunci hotărîre a răposatului Mitropolită Grigorie, nu a vrută să mergă să primescă bani dela Chiră Nicoli, şi aşâ plecândă numitulă Constantină peste Oltă, ea a pornită jalbă la Domnulă Mavrogheni şi aă fostă adusă cu mumbaşiră cu trepădă tal. 130, şi in silnicie l’ati cununată, iar nu cu voia lui, după cum ea arată, spă-riindu-lă Domnulă Mavrogheni că de tiu o va luă, va să-i taie capulif, la care să vede a fi cu adevărată, că de i-ar fi fostă cu voie, nu ar fi fugită peste Oltă să catandisescă lucrulă a-lă aduce cu poruncă domnescă; iar pentru că aă şezută cu dînsa după cununie trei luni, după cum ea arată, se apără, ţlicândă că numai 6 cŢLile aă şezută, apoi aă fugită; la care acesta nici Maria nu putu tăgădui. Am cetită şi însciinţarea ce facă Măriei Tale dumnâ loră ispravnicii din sud Mehedinţi, în care arată că după luminata porunca Măriei Tale, a făcută cercetare pentru acestă Constantină şi a dovedită că nu s’a însurată după ală doilea nevastă, şi cum că este fecioră de boerinaşă; intrândă în cercetare şi pentru zestrele lui, de a luată numitulă cevaşî după foia de zestre ce i s’aă dată, ne adeverimă că nu aă luată mal multă, decât două cămăşi şi ună peşchiră şi ună cală ală pope! Cosma, când a plecată de aici la BucurescI, după ce s’aă cununată; şi nici la acâsta nu putu tăgădui Maria, în loculă căruia cală, cămăşi şi peşchiră, qlise Constantină că i-aă rămasă două clăi cu fână, acolo la Dăr-mănescî, şi ar fi aurită că le a vîndută popa în taleri 40; împotrivă la acâsta, răspunse numita că acelă fână s’a luată de Turcii Ascherliî, ce aă fostă pe acea vreme, şi nu s’aă folosită ea mal multă decât cu taleri 6; deosebită www.digibuc.ro domnia tul moruzi—1793—1796 423 mai (Jise Constantinii, că şi până acum ţine acelă călii şi nu se pune în potrivă de a nu-lii da. Deci, după cercetarea ce am făcuţii acestei pricini, se dovedi că ac&slă a lorii căsătorie nu au fostă şi cu voia Iul, ci de frică şi silită fiindă de Domnulă Mavrogheni s’a cununată cu dînsa, şi mal vîrtosă că Maria se tnvinovăţesce, pentru că cea d’întâl împreunare a loră la stricarea fecioriei el, ne adeverimă că nu s’a făcută la casa unchiu-sSă, unde s’a aflată şi ea cu şederea saă într’altă locă deosebită, ci la conaculă Iul, avlniă dragoste de mal nainte şi adese-orl întâlniri, unde se vede că singură ea de bună voia el aă mersă, iar nu silită de elă, pe care şi pravila o supune vinovăţiei a-şi perde zestrea şi cinstea ei, unde <;lice list. 253, glav. 253. zacel. 10: când se va face silă cu voia ei, ce se (Jice când va vre şi ea şi va pofti să se îm-preune cu bărbaţii, atunci judecătorului, pentru ca să răspundă pe dreptate pentru rânduiţi zestrelorii, trebue să cerceteze cum a foştii acea voe a fetei, să va^ă când se va fi îndemnaţii fata după multă linguşală şi fă-gădueli, ce îi va fi făgăduită şi încă îl va fi dăruită, până o va fi pornită spre împreunare, atunci silitorulă se nevoesce numai să o înzestreze ; iar de va fi mersă fata singură la bărbată, de îlii va fi ispitită până îlă va fi găsită, nechemată de nimeni, atunci vinovatulă nu o va înzestrâ; şi iarăşi, de va fi primită lata fără atâtea cuvinte, numai căci îi va fi (Jisu odată, atunci judecătorulâ celă mirenescii nu va îndemnă pre celă ce i-a făcută silă să o înzestreze, iar judecătorii Bisericeî, de nu o va înzestrâ, atunci îlu va afurisi. Părerea nostră într'acestaşi chipă este, ca să fie despărţiţi unii de către alţii, ca o cununie ce a fostă cu silă împotriva legei şi pravilei, şi elă să dee Măriei taleri 200, cum şi acelă cală i două cămăşi şi peşchiru, ce le-au luată la plecare-I de aici, spre pedepsă de a nu mai urmă altă dată acestă felu de faptă, învinovăţindu-lu judecata şi cu acesta, căci ca unulă ce se scie năpăstuită cu acestă cununie, nefiindă cu voe ci de silă, trebuia cum a lipsită Domnulă Mavrogheni din ţâră, să-şi fi căutată dînsulă izbrănirea acestei pricini, iar să nu o lase într’atâta curgere de vreme nădăjduindu că-lu are de bărbată; şi copilulu să rămâie aici după cererea ce a făcută însăşi ea la judecată; iar hotărîrea cea desăvârşită rămâne la înalta înţelepciunea Măriei Tale. — 1794 Iulie 31. (1) Ală Măriei Tale către Dumnezeu fierbinte rugătoră şi smerită părinte sufletescă Dositeiă ală Ungro-Vlachiel, (1) Cod. XXVII, pag. 7. XXIV, XIV. www.digibuc.ro 424 V. A. URECHli Anaforaua ce s’a făcuţii în dosulă jalbei lui Barbulă fustaşă de Haremă, de-'pricina ce a avută cu Ioană proin Stegariă de Lipcani, ce i-a călcată casa, prindendu-lă cu muerea lui Gherghina. 16) Alexandru Constantină Moruzi Voevodă i gpd. Zemle \lachiscoe. — Câtă pentru muere, de vreme ce bărbatulă eî o cere, fie după cum i au întocmită Prea Sfinţia Sa Părintele Metropolită; iar pentru Ioană proin Stegariă orânduimu pe............zapciulă spătărescă să-lu ducă surghiunu la mănăstirea Snagovă, unde poruncimu Domnia Mea, iconome, să-lu aibl la pază spre a-lă osîndi şi fără de porunca Dojnniel Mele să nu-lu slobozi. — 1794 Octombre 3. Vel LogofStu. Prea înălţate Domne, După luminată porunca Măriei Tale, ce ni se dă la acestă jalbă, zapciulu celă orânduită înfăţişindă înaintea Smereniei nostre pe amîndouă părţile şi cercetându-le pricina, măcar că pîrîta Gherghina se dovedi vinovată la tote câte prin jalbă bărbatulă a arătată Măriei Tale şi după pravilă se cuvinea a fi despărţire Ia mijlocă, dar fiind-că numita a căzută cu rugăciune, puindă mijlocitori către bărbatulă săă, de a ertat’o şi s’aă împăcată de a fi iarăşi în locuinţa căsniciei amîndol, dândă zapisă în condica sfintei Mitropolii, că va face părăsire de acum înainte de acestă felă de fapte rele, a primit’o bărbatulă său iarăşi de soţie; de care nu lipsimu a în-sciinţâ Măriei Tale; iar anii Măriei Tale dela Domnulu Dumnezeu rugămu să fie mulţi şi fericiţi. — 1794 Octombre 6. (I) Ală Măriei Tale către Dumnezeu fierbinte rugătoru şi smerită părinte sufletescă Dositeiu ală Ungro-Vlachiel. Prea înălţate Domne, Jăluescă Măriei Tale pentru Grigore şină Constantină Negru dela Câm-pina sud Prahova, că înşelândă pre o fată a mea, de i-a stricată fecioria, cu cuvîntă că o iea soţie, s’au ţinută cu dînsa doi ani. şi acum, de sunt ca la cinci (jile, s’a întorsu şi nu va să iea pe fiiea mea; de care, din luminată (1) Cod. XXVII, pag. 79, XVII. www.digibuc.ro D0HNIA LOl MOBOZl—1793—1796 425 porunca Măriei Tale, făcendu cercetare dumne-loră ispravnicii şi vătjendă elu că se arată în faptă cu dovedi dreptăţile mele, a fugită; ci mă rogă Măriei Tale, să se rânduiască mumbaşiră să-lu aducă la dumne-loră ispravnicii, unde am dovedi şi mărturii, ca să-lă supue dreptăţel de a luă pe fiia mea întru căsătorie. Robulă Măriei Tale, Hagi Ioană polcovnică dela sud Prahova. Ceauşulă de aprobi, fiind-că şi pîrîtulă a venită aici, să-I înfăţişeze la judecată înaintea Prea Sfinţii Sale Părintelui Metropolitulul, cu însciinţarea is-pravniciloră. — 1795 Februarie 17. Iă Alexandru Constantinii Morusi Voevodu i gpd. — Când amîndouă părţile s’aă mulţâmită şi s'aă învoită a se face cercetarea acesta la faţa locului prin carte de blestemă, primimă şi Domnia Mea şi poruncimă dumne-vo-stre ispravniciloră, ca de împreună cu cuviosulă protopopă, să se facă totă cercetarea prin blestemă şi să însciinţaţl Domniei mele cu anafora.—1795 Februarie 23. Prea înălţate Ddmne, După luminată porunca Măriei Tale, ce ni se dă la ac estă jalbă, zapciulă celă rânduită a înlăţişată pe amîndoue părţile înaintea Smereniei nostre, şi cetindă mal întâi jalba acesta, apoi şi însciinţarea d-loră ispravniciloră din sud Prahova, a întrebată pe Grigorie, ce are a răspunde împotrivă? şi qlise că adevărată, împreunare cu fata numitului joluitorăa avută şi a fostă şi dată acestă felă de făgăduinţă, ca să o iea întru căsătorie, însă că nu şi-a păzită cinstea împreunare! numai cu elă, ci aă avută alace şi cu alţii, în câtă a cantandisită a face împreunare şi cu ună ar gată ală unul unchiă ală el, şi de aceea, scârbindu-se, acum nu o primesce nici într'ună chipă de soţie; şi măcar că numitulă jeluitoră unerisl tote acestea arătări ale lui Grigorie, dar ne mal avândă nici o parte nici alta mărturii aici, ca să dee adevărată pliroforie judecăţel, fură mulţumiţi amîndoue părţile ca să li se facă cercetare prin blestemă acolo la faţa locului, unde (jiseră că aă şi mărturii, dândă şi zapisă, iarăşi de a loră bună voie, în condica Mitropoliei. că care va rămâne de judecată să plătescă celul-laltă totă cheltuiala; şi deosebită ne făcură cerere, că asupra acestei cercetări să fie orânduiţi şi trei egumeni vecini de acolo, adecă egum. Poienarî, egum. Sinaită, egumenă Brebenă şi Protopopulă judeţului şi Vătafulă plaiului, (jicândă că aă sciinţă pentru acesta; cărora despre partea nostră, cu omulă Mitropoliei într’adinsă, asupra coloră de noi orânduiţi egumenii şi Protopopulă, li s’aă poruncită ca să facă cercetare prin carte de blestemă, în ce chipă voră www.digibuc.ro 426 V. A. URECH1 adeveri adevărulă pe largii de totă curgerea pricinel, să însciinţeze prin anafora; ci de se va găsi şi de Măria Ta cu calo, cu luminata porunca Măriei Tale se va urmă. — 1795 Februarie 22. (1) Dositeiti alu Ungro-Vlachiel. C. Acte relative la zestre. Sub acestă rubrică reproducemii aci o serie de acte relative la afaceri dotale (fol de zestre, procese pentru zestre, etc.) 7(3 Alexandru Constantinii Moruzi Voevodă. — De vreme ce însuşi Constantină Strămbenulu Postelniculă n’aă tăgăduită cum că este datoră a da aceşti 300 stînjenl de moşie gineri-săă, zestre din moşia sa, fără de numai a cjisă, că avendă şi moşia încurcată cu alte moşii ale veciniloră rezaşî, a cerută ca întâi să-şi alegă moşia de către vecinii împrejuraşi şi apoi să să dee acel 300 stînjenl ginerisăă; poruncimă dumnâ-vostre ispravniciloră al judeţului, să întrebaţi şi pe vecinii împrejuraşi de primescă şi se mul-ţumescă şi el pe boeril ce-I cere Strămbânu, saă cere pe alţii depărtaţi; şi aşa, poruncimă boeriloră, ce voră fi ceruţi despre amîndouă părţile, ca la sorocă să mergeţi la faţa locului, spre a face alegere şi deosebire moşiei Strâmbenulul, după scrisori, după dovedi şi după stăpânirea veche, după care mulţumindu-se cu toţii, să puneţi şi semne, şi apoi după acesta să aibă boeril cel ceruţi de Postelniculă Constantină Strâmbenulă, cu cel ceruţi de Constantină gineri-săă, a alege la o parte acel 300 stînjenl, ce este datoră a da zestre, pe care să-I şi deosibescâ cu acel trei, pentru care orânduimă şi mumbaşiră pe sluga Domniei Mele . . . portărelă, iar când nu se va mulţămi vre-o parte, ori din vecini saă Strâmbenu, voră veni la Divanulă Domniei Mele, fără de a se pune pietre saă alte semne. — 1793 Aprilie 3. Vel Logofetă. Prea înălţate Donme, După jalba ce a dată către înălţimea Ta Constantină sin lână din acestă judeţă Dîmboviţa, cum că din moşia Poenaril are să ieae zestre dela socrulă (1) Cod. XXVIII, pag.’ 8, m-a. www.digibuc.ro DOMNIA LDl MORDZl—1793—1796 427 săă Constantină Strămbenulâ Postelniculă stînjenî 300 şi voindâ a-Y deosebi de către socrulă săă, ca să ţie elu stăpânirea, face cerere a i se orândui de către înălţimea Ta hotărnici pre dumne-lul Slugeru Iordache Palada şi pro dumno* luî biv 3-lea Vist Michaiu Lipovenu împreună cu portărelulă, a merge la faţa locului, ni se poruncesce de către înălţimea Ta, că de vreme ce pî-rîtulă jăluitorulul să află aici însuşi, să-lu aducemă de faţă să-lă cerce-tămâ, şi de nu va avă vre unu cuvîntu dreptu împotrivă, să dee şi însuşi înscrisă, cu arătare pe cine cere în partea sa a i se orândui hotărnici la deosebirea acestei părţi de moşie, şi prin anafora să însciinţămâ Măriei Tale. După luminată poruncă următori fiindă, s'aă înfăţişată amîndoue părţile la cercetare, şi pîrîtulă nu-şl tăgădui datoria de acel 300 stînjenî de moşie către jeluitorulâ ginerele seă, numai pricinui, cum că avendu-şl moşia încurcată cu alte moşii ale veciniloră rezaşl, face trebuinţa ca însuşi să scoţă boeriî hotărnici, să-şi alegă moşia de către vecinii împrejuraşi, şi apoi totă acel hotărnici să deosibescă acel 300 de stînjenî zestrea ginere-săă; şi puindu-şl sorocă până la sfîrşitulâ viitorel luni a lui Aprilie, face cerere a se orendui hotărnicii dumne-lul biv Vel Şătrară Ion iţă Bălăcenu i Constantină Paharnică Berindeiă, ca la orânduitulă sorocă să mârgă la faţa locului, împreună cu portărelulă orânduită a face urmare; de care pentru tote acestea, dândă înscrisă cu iscălitura sa către jeluitorulâ ginere-săă, a rămasă odihnită până la orânduitulă sorocă ; iar noi de urmarea ce amă făcută însciinţămâ Măriei Tale, şi săvârşirea hotărîrel rămâne a se face de către înălţimea Ta. —1793 Martie 17. (1) Alexandru Paharnică, is. Dumn6-el Stolnicesa Maria Filipescu, pentru zestrele dumne-el a se da la dironomi al sdl. Alexandru Constantinii Moruzi Voeoodu.— Cu acestă anafora înfăţi-şându-se înaintea Domniei Mele Stolnicesa Maria Filipesca,’cu d-loră epi-tropiî răposatului Stolnică Răducanu Filipescu, am ascultată apelaţiile, ce şi o parte şi alta aă dată împotrivă, unde mal întâi am întrebată Dâmnia Mea pe Medelnicerală Dinu Filipescu, tratele răposatului, cum şi pe d-loră epitropil, de este adevărată ertăciunea, care o qlice Stolnicesa că aă dobândită dola răposatulă, şi nu tăgăduiră nici d-loră, că însuşi răposatulâ aă trimesă şi aă chemat’o, şi ca fieş-care omu, ce la sfîrşitulâ vieţeif salo (1) Cod. XXIV, fila 60. www.digibuc.ro 428 V. A. CRECHI se iartă cu toţi, aşa şi răposatulu a urmatu; deci, fiind-că răposatulu n'a apucată a pune în scrisă altă hotărîre a sa, de au avută în gândulă seă, spre a-şl anerisi adică diata ce mal nainte făcuse, care este sinetă în scrisă, şi fiind-că la orânduiala judecăţel şi a pravilei cele înscrise aă mal multă putere decât cele nescrise; de aceea dar, ca nici diata să nu strice, dar nici Stolnicesa, după proecisită, ce se vede că nu aă avută asupra-I însuşi reposatulă acela către carele aă greşită, să nu re* mâe istorisită cu totulă de ală seă, facemă hotărîrea acesta: adecă veni-tulă şi rodulă zestriloră sale, ori câtă se va aduna pe ană, să-l ieae Stolnicesa, cu care să se hrănescă, cum (jicemă, dintr’ală său, până va ave vieţă, şi după mortea sa să rămâe lucrurile ale copiiloră, după hotărîrea diatei, iar măritându-se ală doilea, să-şi piardă zestrele; la cari zestre ale sale, fiind-că cere şi din partea sa deosebite obraze epitropl, orânduimă pe Prea Sfinţia Sa Părintele Mitropolitulă i pe d-lul Clucerulă Costache, un-ohiulă Stolniceseî, cari, d’impreună iarăşi cu dumne-loră epitropil cel orânduiţi de răposatulă, să epitropescă lucrurile de zestre, în care zestre de voră fi lucruri mişcătore, cari supuse stricăciunel, saă cari nu aducă nici ună folosă de venită, să se vîn^ă, şi capetele să se păstreze pentru copii la epitropl, iar dobânda să o ieae Stolnicesa; iar pentru exoprica care mal pretenderisi Stolnicesa, cum şi pentru banii cari mal pretenderisiră dumne-loră epitropil, luaţi de Stolnicesa dintr'al răposatului atunci la greşala sa, am hotărîtă, ca nici Stolnicesa să nu ceră exoprica, nici dumne-loră boeril să-î facă cerere de alţi bani, ci să fie şi una şi alta nepomenită, fără numai venitulă lucruriloră zestrei, care zestre sunt acelea ce voră fi numite şi scrise în foia zestrei, iar nu altele; iar pentru căutare şi economie moşiiloră, viiloră şi acareturiloră de zestre, de se voră încrede epitropil săi la economia Stolnicesil, aşa să le dee asupra dumne-el şi ca prin nazîretulă epitropiloră să le caute şi se le strîngă însăşi Stolnicesa eu omenii săi veniturile loră, pentru ca să lipsescă pricinile, ce potă a curge pe toţi anii pentru socotela roduriloră, dar nici să zălogescă, nici să vîn^ă, nici să dăruiască din lucruri; dar când epitropil săi nu se voră încrede de o bună economia dumne-el, atunci să le caute înşişi epitropil cu omenii d loră, şi venitulă să-lă dee pe totă anulă deplină Stolniceseî. Cu acostă mijlocire buiurdisindă anaforaua Prea Sfinţiei Sale şi a dumne-loră boeri-loră, iîntr’acestaşl chipă întărimă epitropia d-loră, ca întru tote cele-lalto să fie următori după diată şi să grijască cu durere de copil şi de averea loru. — 1793 Iulie 1, Vel Logofătă, www.digibuc.ro todMttlA LUt MORDZI—1793—1796 4â9 Prea Înălţate Domne, Dumnă ei Maria Filipesca Stolnicesa, ce au foştii soţia răposatului Stolnicii Hăducanu Filipesculii a jăluitu Măriei Tale, (Jicăndii că pentru greşala ce aii fostă făcută împotriva cinstei răposatului soţului dumnă-ei, singură ră-posatulă dintru a sa bunătate, trimiţăndă chiar pre fratele d lui, adecă pe d lui Medel. Constantină Filipesculă, aă luat’o şi ducănd’o la răposatulă) de faţă în vilăgă o aă ertat’o; deci qlice că mai înainte do a dobândi ertăciune dela soţulă dumnă-ei, fiindă vrednică de totă pedăpsa, nici odată nu ar fi îndrăznită să cără câtuşi de puţină din zestrele dumnă-ei, iar acum în vreme ce acela cătră carele aă greşită aă ertat’o, cere a i se da zestre, Oind-că ertându-I răposatulă vina, rămâne anerisită diata, ce cu puţină mai înainte făcuse, prin care o osîndea a-şî perde zestrea după vina dumnă ei. După a căruia jalbă ni se poruncesce de cătră Măria Ta, că adunându-ne la ună locă, unde proscalisîndă şi pe d-loră epitropii răposatului, să cer-cetâmă cu amănuntulă şi într’adinsă celea urmate ale ertăciune! sale de către răposatulă, şi acestă ertăciune vădindu-se, să vedemă apoi ce porun-cescă pravilile şi să arătămă Măriei Tale. întocmai luminatei porunci fiindă următori, ne-amă adunată cu toţii, unde aă fostă faţă atâtă d lui biv Vel Vist. Barbu Văcărescu, fratele şi vechilulă dumnă-ei Stolhicesei, cum şidumnă-loră boeriî, pe cari răposatulă prin diată i aă lăsată epitropi casei sale, însă: dumnă-lui biv Vel Vornică Scarlată Grecenu, i dumnă-lui Vel Vornică Nicolae Filipescu, i dumne-lui biv Vel Vistieră, cum şi d-lui Medelniceru Constantină Filipescu, fratele răposatului; şi după cercetarea ce făcu-rămă, arătămă Măriei Tale, că răposatulă a tri misă pe fratele dumne-lui, şi a dus’n la casa dumnă-lui, rămâindă lângă răposatulă până şi-a dată sfîrşitulă, şi cum că ar fi şi ertat’o, acestea tote sunt adevărate şi de însuşi fratele răposatului netăgăduite; şi căutândă la pravilă pentru acestă telă do ertăciune să vedemă ce hotărasce şi de pote a anerisi diata răposatului, ce cu puţină înaintea morţel, saă mai bine să (jiicemă înaintea ertăciune!, aă fostă făcut’o, nu amă găsită nimică, fără numai noi (jiicemă, că deşi nu se întîmplă să fi fostă lipsită dumnă-ei Stolnicesa Măriuţa din casa răposatului, ci să fi trăită împreună până la sfîrşitulă lui, iar pentru acea greşală ce aă fostă făcută Măriuţa soţului dumne-ei, de a dosită din casă, de s’aă alunecată cu alcătuirea cu alte obraze şi aă fostă pricinuită pagubă şi necinste casei răposatului Răducanu, şi putea face prin diată o pronie ca acesta, întâi pentru căci tinereţele sunt lesne pornite spre greşală, ală doilea nu putea să se încredinţeze economia casei în mânele dumnă ei, avăndă boeri mari şi cu mijlocă de a iconomisi mai bine şi www.digibuc.ro 480 V. A. tWtECHlI mal cu folosii decât dumne-el, fundă şi femeia tîneră, ci pentru aceea măcar de nu se osîndesce dumne-el, ca o despărţită de soţulă el, pentru că nici o pîră nu aii porniţii la biserică, şi mal vîrtosii pentru căci la sfîrşitulii vieţel aii şi ertat’o, dar de a i se încredinţâ economia casei (ce este alcătuită din zestrea dumne-el şi din pereusia răposatului pentru copiii moştenitori, ce sunt buni al amîndorora) în mâna dumne-eî, ce aă dată odată pricină de grijă, nu se pare a Fi cu cale, fără numai rodurile zestrei dumne-el să le aibă catahrisisă în totă viaţa dumne-el, iară periusia să se păstreze pentru moştenirea copiiloră. Părerea nostră acesta feste, iar hotărîrea cea desăvârşită rămâne a se face de către înălţimea Ta. — 1793 Iunie 6. (1) Filaretă ală Ungro-Vlachiel, Dumitrache Banii, Vel Banii, Vel Vornicii. Anafora spre a se vinde la mezatu o pivniţă a lui Mcolae biv Ceuşu za Aprodî. Iă Alexandru Consta'ntinu Moruzi Voevodu. — Poruncimu Domnia Mea starostel de negustori, după anaforaua judecăţeî să urmeze a face mezată acestei pivniţe, după orânduială, în scirea tuturoră şi după obiceiă.—1798 Augustă 17. Vel Logofătă. Prea Înălţate Domne, Cu prea plecată a nostră analora însciinţămă Măriei Tale, că Nicolae biv Ceuşă de Aprobi, prin jalbă a arătată Inâlţimel Tale, cum că avândă o pivniţă de zestre, care nu este de trebuinţă, din pricină că este departe de târgă şi înconjurată de tină, şi că cu voia soţiei sale, cum şi a socrului săă, s'a socotită a o vinde, şi în locă să cumpere altă acaretă în târgă, dela care să aibă ceva venită, rugându-se Măriei Tale ca să fie luminată poruncă către dumne-luî starostea de negustori să I vîncjă acestă cârciumă la mezată; la care jalbă a lui ni se poruncesce de către Măria Ta, ca fă-cândă întâi după orânduială cercetarea cea cuviinciosă, să ar&tămă înălţime! Tale în scrisă, prin anafora; ne arătă ceuşulă în foia de zestre, care o vâ după cartulă epitropiel, amă primită pe starostea za negustori, dimpreună cu ună boernaşă dintre doi epitropl, de a făcută catagrafia avutului săă şi a cuprinsă totă rămasulă Iul, cu zapise de datorii şi cu alte lucruri, taleri 2.023.60, întru cari, după canonele chrisovuluî ce este întocmită întru cutia milosteniei şi după pravilnicăscă condică, chiar (1) Cod. XXVIII, pag. 26—27, scara 11-a. www.digibuc.ro DOMNIA LUI MORUZI—1793—1796 463 Zapisele ce s’au găsită de datorii şi sunt de a se căută cu judecată. TALF-Rl 500 la dumne-lul Constantinii Baratovă biv Vel Paharnicii. 350 « dumne-lui Slugerii Dimitrie. 70 « Polcovniculă Gheorghe. 17 « dumne-lul Slugerulă Ioană. 10 « dumnâ-luî Constantinii alu 3-lea Comisii. 60 « Constantinii Vel Comisii. 500 « Iski-Stambol. 100 « unii Belcinenă. (1) Anaforaua epitropiei a se vinde la mezatu pereusia urnii Lazărti ce au mupitu fără de clironomî. 10) Alexandru Constantină Moruzi Voevodu i gspd. Zemle Vlachiscoe. — După acestă anafora a epitropiei, poruncimu Domnia Mea să se urmeze întocmai şi, staroste de neguţători, să faci mezatu lucrurilorii.—1795 Ghenarie 19. Prea Înălţate Domne, Insciinţămii Măriei Tale pentru unii Mihaiii Lazării Ţarigrădenu, ce aii fostă Chiurciu-başa, că mal în trecutele Alexandru Constantină Moruzi Voevodu, boj. mii. i gpd. Zemle Via-chiscoe. — Cinstită şi credinciosă boerulă Domniei Mele, Alexandru Calfo-glu, Caimacamulă Graioveî, vel vede anaforaua ce facă Domniei Mele dumnâ-loră nazîriî epitropieî, pentru care vel cercetă dumne-ta bine pentru acel cari sunt datori mortului, ca nu cum-va cu pricină că sunt săraci, avendă putere de chiverniselă, precum arată dumnâ-loră nazîriî epitropieî, să păgubescă cutia, care se va dovedi bună; aşişderea şi orl-ce avută va fi ală mortului, prin cercetare bună să se dovedescă, şi prin marifetulu dumi-tale să se şi împlinescă. — 1795 Februarie 16. Prea înălţate Ddmne, La 10 ale acestei următoro luni, luă epitropia însciinţare dela orenduitulu ce are trimisă la Craiova, cu luminată porunca Măriei Tale, ca să se facă zaptă lăzile cu avutulă unul Ienache Giurgiu ală 2~lea portară, care a murită aici în BucurescI fără de clironomi, şi mergândă acolo să ridice lăzile, s’aă sculată din datornicii ce avea să ieae dela mortulă portară, şi dândă rugăciune Caimacamului de a însciinţată Măriei Tale, ca să-î deschidă lătjile acolo, şi dândă spre a se vede ce datorii are să ieae răpo-satulă de pe la unii alţii şi cui ce este datoră, şi pre de o parte să se împlinescă datoriile mortului şi pe de alta să se plătescă datorniciloră lui; care însciinţare a dumne-luî Caimacamului fiindă primită la au(jiulă Inălţimel Tale, s’aă făcută şi luminată poruncă că aşa să se urmeze. Luminate Domne, cel ce aă să ieae dela mortă îşi ceră dreptulă loră pre deplină, cel ce sunt datori să dee, cu economie se facă săraci, tri-miţândă jălbl la Măria Ta, ca să li se erte datoria, rugândă şi pre dumnâ-luî Caimacamulă de a însciinţâ Măriei Tale că sunt săraci, iar epitropia, după pliroforia ce luă dela trimisulă ce-lă are acolo, ne amă îndestulată, că acelă ce se arată mal săracă este cu putere. Ci ne rugămă (1) Cod. XXVIII pag. 81, II-a. www.digibuc.ro oounia loI uorozi—1793—1796 469 Măriei Tale, să bine-voiescl a se da luminată poruncă către dumne Iul Cai* macamulu, spre a apuca pe toţi datornicii cu strînsore, să se facă împlinire de toţii banii, şi unde va fi datoră mortulă să plătescă, căci pote cu vreme să se ivGscă nescarl rude clironoml de al mortului să-şî cerâ avutulă, iar de nu voră fi şi de nu se va ivi nici de cum, după alcătuirea şi legătura chrisoveloră domnescl, clironomisesce cutia milosteniei, cari destul săraci are de adastă din cesă în cesă mila şi mângâerea loră; iar datornicii, cari sunt să plătescă la mortă, îndestulă le este să se mulţumescă că le-au făcută bine de i aă împrumutată, de s’aă ajutorată la trebuinţele şi alişverişurile loră; aşişderea facemă aducere aminte Măriei Tale pentru (jeciuială, că flindă treba cutiei milosteniei, toţi deobşte sunt datori să asculte, iar nu este obiceiă să se ieae (jeciuială dela acestă felă de morţi, pe cari îl clironomisesce epitropia; ci şi pentru acesta să se reverse bogata milă a Măriei Tale, de se va face poruncă, spre a nu se supăra de (jeciuială, asemenea şi de orl-ce avută va simţi Mateiă Logofetulă, trimisulă epitropiel, că are răposatulă risipită saă dată pe la unii alţii, să fie volnică a cerceta şi pre sub cum. petă şi de faţă a dovedi, dându*I dumne-lul Gaimacamă totă felulă de mână de ajutoră spre descoperire şi împlinire, ca să nu se facă firoselă în za-dară lucruriloră mortului. De acesta însciinţămă, şi cum va G luminată porunca Inălţimel Tale. — 1795 Februarie 14. (1) Dumitrache Bană, Isacă Raletă. Iw Alexandru Constantină Morusi Voevodă i gosp. Zemle Vlachiscoie.— După anaforaua epitropiel, poruncimă Domnia Mea dumnâ-vostre, ispravni* ciloră, să urmaţi întocmai şi întru tote, cum se cuprinde mal jos. —1795 Martie 10. Prea înălţate Domne, Dumne-loră boeril ispravnici ot sud Argeşă însoiinţeză epitropiel, cum că la 15 ale trecutei luni Fevruarie şi-a dată obştesca datorie ună Tănase Milioru, ce se află cu şederea la sătulă Câmpulă-mare într'acelă judeţă ală Argeşului, şi fiindă elă străină, neavândă pe nimenea lângă dînsulă; şi luândă de scire zapciulă plăşel, Ioniţă Ungurelă, postelnicelă pămîntenă din judeţulă Argeşului, a mersă acolo, unde făcândă de scire veciniloră după împrejură, din boerl i locuitori şi preoţii satului, prin vederea acelora aă căutată avutulă mortului, făcândă catagrafii în scrisă până la celă mal mică (1) Cod. XXIII, pag. 83, Il-a. www.digibuc.ro 470 V. A, URECHIĂ lucru, cari catagrafie dimpreună şi cu însciinţarea boeriloră ispravnici o alăturâmCL lângă acesta a nostră plecată anafora, ca să se vacjlă ele înălţimea Ta; şi scriii dumne-loră ispravnicii, că după ce i-a făcuţii căpătuire de cele trebuinciose ale îngropărel lui, apoi i-a închişii lucrurile, puindu-le sub pecete, iar banii ce s’aii găsitii în nalitii, pecetluiţi, i-a dată zapciulă în mâna preotului ca să-I păstreze, pe cari după canonele chrisoveloră dom-nescl ce sunt alcătuite cu sfată deobşte pentru unii ca aceştia, ce morii fără clironoml, este să-I moştenescă cutia ^milosteniei, adecă să-I Iacă pomenirile după ojsiceiă şi prisosulă, ce va mal rămâne, să se dea milostenie pe la săraci pentru sufletulă lui. De care şi nu lipsimă a însciinţâ Măriei Tale, ca să bine-voiescl a fi luminată porunca Inălţimel Tale către dumnă-loră boeril ispravnici ot sud Argeşu, ca vinurile şi bucatele să le vînejă acolo cu preţă bună, ce umblă acum, şi banii ce voră prinde, cu însciinţare să-I trimiţă la epitropie, pe anume atâţia bani pe vină şi atâţia pe bucate; iar cele-lalte lucruri de ale casei să le pue într'unu cară cu chirie şi să le aducă la epitropie, şi aici se voră da la starostea de neguţători de se voră vinde cu mezată; şi pentru acclii Costea, ce scriă dumne-loră ispravnicii, cum că aă aurită dela dumne-lul Paharniculă Filipopolitulă că i ar fi spusă mortulă că s’ar fi rudindă cu dînsulu, şi orî-care altulă se va mal ivi şi se va numi rudă, va veni la epitropie de-şl va dovedi rudenia lui, şi la dreptatea ce voră ave, vomă arătă Măriei Tale şi se va face îndreptare. Aşişderea să cerceteze dumne-loră boeril ispravnici şi pentru căs-ciorele mortului, ce le are făcute cu a sa cheltuială, cu nămestiile dimpre-jură, pe moşia lui Ştefană Murgescu, căruia pentru chiria pămîntulul îl plătea câte ună zlotă pe ană, şi încumetrindu-se cu Murgescu, a botezată mortulă şi copil de al lui, se arată la catagrafia ce a făcută zapciulă cu ceî-lalţl împrejurenl, cum că în vieţă încă fiindă, a (Jisă că le lasă finei sale, fără a nu se supără de nimeni. Ci de voră dovedi dumne-loră ispravnicii aceste arătate de darulă casei adevărate, se va urmă, fiindă pentru sufletulă lui, iar când nu se va pute dovedi, atunci se va vinde şi banii ce voră cuprinde se voră trimite iarăşi la epitropie. De acesta însciinţămă, şi cum va fi luminată poruncă. —1795 Martie 4. Dositeiă ală Ungro-Vlaohiel. Isaacă Raletă. www.digibuc.ro DOMNIA LBÎ MORDZI—1793—1796 471 e) Tutela, Din actele aduse la acestă rubrică se pote vede: 1. Că ruda mal de aprope era numită epitropă ală orfaniloră de ambii părinţi. 2. Că la nevoe, pentru hrană şi îmbrăcămintea unul orfanii, tutela, cu voia Iul Vodă, pute cheltui şi din capitalii, nu numai din venită. 3. Că la epitropie se ţinea o condică de moşteniri. 4. Că la 25 de ani fundă vîrstnică, orfanulă primiâ în mână-1 pereusia părintescă, dela epitropie, după anume resoluţiune domnescă, pusă pe anaforaua epitropie! obştiriloră, cuprincjendă sâma generală a gestiune! averel vîrstniculuT. 5. Că şi dela anaforalele pentru pereusiile orfanicescl se prelevau avae-turile obicinuite de Divaniştî şi nu se scuteaă, ori câtă de reduse eraă acele pereusil. 6. Că banii orfanicescl se dădeaă de epitropie cu dobândă şi că în casă când epitropia bănuia că neguţătorulă, care împrumutase banii orfanicescl, era încurcată în afacerile Iul comerciale, ea putea să-şi împlinescă directă cu mumbaşiră banii împrumutaţi, în timpă utilă. Anaforaua epilropieî, cu care face epitropu pe Clucerulu Vasile asupra rămasului Mincului ce a murită. Poruncimă Domnia Mea staroste! de negustori să urmeze a vinde cu mezată acele cârpeturl şi altele, ce potă primi stricăciune,' şi câţi bani se voră adună să se dee în păstrare la epitropie, a fi pe sema nevîrstniculul. Vel Logofătă. Prea înălţate Ddmne, Insciinţămă Măriei Tale, că astă-vară întîmplându-se morte de boia ciumei unul Mincu Logofeţelă, atâtă lui câtă şi soţiei Iul, le-aă rămasă numai ună copilă nevîrstnică, şi de atunci, după ce s’a împlinită lazaretulă, l’a luată întru purtare de grijă biv vel căpitană za lefegii Panaită Meinară, pentru pomană; dar fiind-că copilulă are rudă mal de aprope pe Clucerulă Vasile, după orenduiala datoriei, 1’aină încărcată cu rămasulă nevîrstniculul, www.digibuc.ro 472 V. A. urechi! adecă cu acareturi stătătore, însă: cu două perechi de case aici în Bucu-rescî, una în mahalaua Udricaniloră cu loculă eî şi alta în Tabaci asemenea cu loculii eî, ca să le dee cu chirie, djn care chirie să grijască a le meremetisi, şi ce va mal prisosi să fie pentru hrana şi îmbrăcămintea copilului, şi cu două viişore la Greca, una de 5 răzore şi alta de patru, pe locă străină, ca să le porte grjje a le lucră la vreme, spre a nu se pără-gini, dându-şî socotâla din ană în ană la epitropie de cheltuială şi de venită, dar fiind-că mal sunt şi alte calabalîcurî de ale casei, cârpeturl, şi altele, cari aă începută a primi stricăciune, spre paguba nevîrstnicului, găsimă cu cale să fie luminata porunca înălţime! Tale către ’starostea za negustori, ca să le vînqlă cu mezată, şi banii ce se voră primi de pe dîn-sele să stee la epitropie în păstrare pentru trebuinţa copilului, a i se da cu orânduială la cele ce va fi cu trebuinţă; iar hetărîrea cea desăvârşită rămâne a se face de către înălţimea Ta.—1793 Iunie 26. (1) Filaretă ală Ungro-Vlachiel, Dumitrache Bană, Scarlată Vel Vornică. Jd> Alexandru Constantinii Moruzi Voevodu i gpsd Zem'le Vlachiscoe. — Dumne-vostre, nazîriloră epitropl, după pliroforia ce ne daţi printr’acestâ anafora, poruncimă să urmaţi şi să daţi aţâţi bani, şi luândă adeverinţă de bani din mână-I, să daţi sfîrşită.—1794 Iunie 12. Vel Logolătă. Prea înălţate Domne, Ioană şi Zoiţa, fata răposatului Cluceră Giorgiache Sculida, aă jăluită Măriei Tale, arătândă cum că într’a doua domnie a Măriei Sale Michaiă Vodă Suţulă, murindă tatălă loră aici în BucurescI, din porunca Măriei Sale s'a lăcută catagrafie de neguţători, din partea tuturoră fiiloră răposatului ceruţi, şi apoi prin marifetulă starostel za negustori, s’a şi vîndută cu mezată şi banii sunt şi până acum la staroste, şi fiind-că alţi doi fraţi al loră, anume Neofită Diechi şi Scarlată, plecândă la Ţarigradă, rjică că s’aă înecată pre mare şi ceră dreptatea a li se împărţi pereusia pe trei fraţi ce sunt vil, adecă pe jeluitorii amîndol şi pre ună Samoilă, ce se află la Ţarigradă la patriarchie, care cu carte de epitropiconă a orânduită pe cum-natulă loră Ioană Buleţă ca să facă partea zaptă, şi jeluitorii asemenea îlă făcu vechilă, ca să primescă şi părţile loră în păstrare; întru a cărora jalbă ni se poruncesce de către Măria Ta, ca să teorisimă, vâ Alexandru Constantină Moruzi Voevodu i gpd. Zemli Vlahiscoe. — După pliroforia ce clăii Domniei Mele printr’acestă anaforă boerit departa-mentarl pentru pricina acestorii case, poruncimii, Staroste de negustori, să le faci mezată după obiceiii. —1794 Martie 12. Vel Logofătă. Prea înălţate Domne, Ilinca Căpitănesa, împreună cu fiulii săă Gheorghe de aici din BucurescT, jăluescii Măriei Tale, că ea căfjendă la mare datorie, avândă şi fete să mărite, şi altă mijlocii de a plăti datoria nu are, fără câtă are două case în mahalaua Silivestrulul, lângă podii o casă mare şi o pivniţă, se rogă Măriei Tale, ca să fie luminată porunca Inălţimel Tale către dumne lui sta-rostea za negustori, ca să se scoţă aceste case la mezatii să se vîn Alexandru Constantină Moruzi Voeoodă, hoj. milos. — Poruncimă Domnia Mea, staroste de negustori, prin scirea aghenţiel să faci mezatulă acestoră lucruri, şi banii să se dea jăluitorulul de către zapciulă celă orânduită, vătală de aprobi, şi să se iee adeverinţă, care împreună cu însemnarea preţului, ce va eşi la mezată, să stea la starostie, spre a G sciută pricina acestora ori în ce yreme. — 1794 Mâiă 30. Vel Logofătă. Prea înălţate Domne, După jalba ce a dată înălţime! Tale Noghiu Iosifă, suditulă Chesaricescă pentru ună Ugoşă şi Tiringheru neguţători dela Prahova, ce sunt dator* la alţi negustori iar dela Prahova, pentru care datorie cereâ să li se vînejă (1) Cod. XXVII, pag. 14, V. www.digibuc.ro domnia ld! mordzi—1793—1796 491 cu mezată nisce marfă, ce o are aici în hanulă lui sfeti Gheorghe, pentru care de către înălţimea Ta, ni se poruncesce ca prin scirea aghenţiel des-chicjendă, unde sunt acestea lucruri, mal întâiă să facă catagrafie de tote, puindu-li-se şi preţă, cercetândă de sunt şi vre unii din raiele, cari aă să iee dela acel neguţători, şi cu anafora să arăte Măriei Tale. După luminată poruncă fiindă următori, laţă cu jăluitoril împreună, şi cu cel orânduiţi de către dumne-lul seniorii Marcheliu, am făcută acestă catagrafie, după cum se vede; iară pentru că voră fi datori şi la vre-unil din raiele, după cercetarea ce am făcută, am luată pliroforie, că nu sunt. —1794 Maiă 27. Ală Măriei Tale prea plecată slugă. Ioană Starostea. TAL. DANI 5, — 5 bucăţi floretă numărulă 3. 9, 21 10 « « « 2, po bani 105 bucata. 7, 60 15 « ipacă floretă îngustă, bucata po bani 60. 2, 75 7 « « « « « bani 45. 14, — 14 coţi catifeâ negră, cotulă po taleri 1, în patru petice. 7, — 7 « ipacă catifeă de lână negră, cotulă po taleri 1. 3, — 3 « fludă negră cu firă, cotulă po taleri 1. 7, 30 14 « « albă cu flori, cotulă po bani 60. 12, 30 8 « şi 6 rupi fludă nâgră cu flori de firă, cotulă po tal. 1, bani 48. "67796 5, 72 16 « zăbranică negru, cotulă bani 42. 4, — 16 « « « « « 30. 5, 30 101/* coţi zăbranică de Niapoli, negru, cotulă bani 60. 3, 90 5 tabacherl de purţulană, una bani 90. —, 27 3 tuţine (duzine) nasturi, câte bani 9. 6, 90 12 tabacherl cu petre. “3745 3, 45 6 tabacherl ipacă asemenea. —, 81 9 « heră albă, 1 po bani 9. 8, — 2 tuţine (duzine) catarăml nemţeşti. —, 48 8 tocuri de condee de plumbă. 2, 30 2 perechi şi ună fantală inele cu şepte lumini. 18, 21 12 coţi i ună rupă drughetă albă, cotulă po taleri 1,60. 126730 34, 36 22 coţi i rupi 7 maltehă albastru cu flori, cotulă po taleri 1,60. 101,105 811/, coţi vărgaţi maltehă, cotulă po taleri 1,30. www.digibuc.ro 492 V. A. tJKECmî TAL. BANI 13.105 9 coţi i rupi 2 atlasă negru, cotulă 1,60. —, 48 8 « holbotă cu mărgele, cotulă bani 9. 3, 72 72 « asemenea holbotă mal îngustă. 280, 36 —,105 1 pereche strimfl de lână, buni. 1, 30 5 perechi strimfl stricaţi, pereche po bani 30. 4, — 4 strimfl buni. 58.105 19 coţi şi 5 rupi postavă ghiuvez de olandă, cotulu taleri 3. 6, 78 17 coţi, şi 6 rupi şireturi de catifea cu flori, cotulă bani 45. 37, 66 15 Va coţi deto numărulă 361. 15, 33 47 coţi saide şireturi catifea, numărulă 364, câte bani 39. 13, 90 50 coţi deto, asemenea mal îngustă, numărulă 365. 16,104 56 coţi şi 2 rupi deto, numărulă 366, cotulă po bani 36. 16, 36 59 coţi şi rupi 6 deto, cu flori numărulă 368, cotulu po bani 38. 7.105 35 coţi deto mal îngustă, numărulă 367, cotulă po bani 21. 509, 78 6, 30 50 coţi deto cu flori, numărulă 362, cotulu po bani 9. 2, — 13 coţi 7 rupi deto, numărulă 350. 468, 93 3, — 3 coţi postavu de olandă, po taleri 3 cotulă. 9, — 18 coţi fludă albă cu flori, cotulă po bani 60, în 3 petice. 15, — 15 coţi fludă negră cu firă, cotulă po taleri 1. 6, — 6 bucăţi floretă, n umărul u 3. 7.105 9 bucăţi floretă, numărulă 2, bucata po bani 105. 115, 78 7, 60 15 bucăţi floretă, numărulă 1, bucata po bani 60. 5, — 10 bucăţi floretă mal îngustă, bucata po bani 60. 7, 15 7 coţi şi ună rupă catifeâ de lână în 4 petice, po tal. 1. 4, 30 4 coţi i 2 rupi deto negră, po tal. 1. 533, 63 6, 90 15 coţi zăbranică negru, cotulă po bani 54. 15, 36 51 coţi zăbranică negrii, cotulă bani 36, petice 3. 5, 30 11 coţi deto de Niapoli, cotulă po bani 60. 2, 30 3 solniţe de purţelun, una po bani 90. 5, 30 7 tabachere de purţelună, una po bani 90. * 1 574, 39 3, — 4 tabacherl de hârtie, una po bani 90. 4, 60 '9 lanţuri de cesornice de alamă, ’po bani 60. 1, 3 13 Va tuţine nasturi negri, tuţină (duzina) po bani 90. www.digibuc.ro DOMNIA LBl MORDZI—1793—1796 493 TAL. BANI 5, - 6, 48 , 594, 30 .1, 90 18, - 2, 30 2, 21 4,. — •4, 60 3, 45 630, 36 10, -.1, 24 24, 21 71, 9 ~, 81 .—,108 738, 93 2, 12 1, 96 -, 45 5, 60 48 748, 60 2, 54 1, 42 2, 75 2, -2, 84 757, 75 - 54 10 tabacherî de alamă cu pietri, po bani 60. 16 tuţine cercel proşti, po bani 48. 7 bârtil inele cu 7 lumini, câte bani 30. 6 pacuri inele cu 7 lumini, 2 hârtii, po taleri 3 pac. 30 inele roza, câte bani 9. 8 hârtii în 2 trite cercel cu pietre vinete, câte bani 30. 9 peceţl de tumbacă, po bani 48. 12 tabachere cu pietrele tote. • 3 şi 3 tetaste tabachere herii albii, po bani 9. 2 1/2 tuţine cătărăml nemţescl. 2 tuţine. ciasornice de cositorii!, tuţina po bani 72. 10 coţi i rupi 6 dulghetă albii, cotulă po tal. 2.30. 56 coţi şi 7 rupi maltehii vărgată în trei bucăţi, po taleri 130 cotulă pătată. 9 oglindi de lemnă, numărulă 2, po bani 24.. 12 oglindi, numerulă 3, po bani 9. 28 oglindi de lemnă, numărulă 4, po bani 9. 2 tuţine oglindi numărulă 5, po bani 108. 5 oglintjl de lemnă mici, po bani 9. 36 coţi holbotă de mătase cu liră, po bani 18. 8 coţi holbotă cu mărgele, po bani 6 cotulă. 49 coţi ipacă holbotă cu mărgele în 2 bucăţi, cotulă po bani 6. 27 coţi holbotă mal îngustă, po bani 6. 3 perechi strimfl de lâna bună, câte bani 105. 8 perechi strimfl stricaţi, perechea bani 30. 7 tabacherî galbene de alamă cu smalţă, po bani 12. 3 tuţine nasturi cu pietre po bani 18. 48,111 •163 coţi 12, 9 48 coţi 9,108 33 coţi 829,117 11, 53 36 coţi 12, 36 49 coţi 4, 48 36 coţi www.digibuc.ro 494 T. A. URECHII TAL. BANI 10, 78 71 coţi deto îngust! numărul! 311, câte bani 18. 10, 42 69 coţi holbote negre, i albe de catifeâ, numărul! 1312, po bani 18 cotul!. 878, 54 Adică opt! sute şepte de dumne-lul, Vistierul! Ioniţă Damaris, a avut! totă volnicia şi stăpânirea a W vinde, a căruia vînqlare s’a făcut! şi şciută şi cunoscută de faţă la toţi} precum arătăm! mal sus. Drept! aceea să aibă a ţină şi a stăpâni Dumitru. ...... tote aceste moşii, după zapisul! dumnă-lul Vistierului Iohiţă, şi după Cuprinderea cărţilor! de hotărnicii, cari priri porunca Domniei Mele1 s’a făcut! la faţa locului, trăgăndu-se şi împietrindu se cu boerl în-tr’adinsl orânduiţi încă dela let. 1793 Iunie 22 şi s'a ales! suma stânjenitor! a fieşl-cărel moşii aşa precum le arătăm!; însă: moşia Cătunenca i Gropenca şi Fudeca, ce sunt tot! un! hotar!, a tras’o întâi! despre răsărit! la capul! moşiei dela câmp!, puind! sfora din hotarul! moşiei Pie-troşanilor! în sus printre două drumuri cari merg! la Cocoleţl, unde s’a făcut! gropă, în dreptul! răzorului de ţelină a lui Stoica Lungul! din PietroşanI, şi a lui Petco Stambolă!; e bine tras! drept! în curmeziş! spre apus! la movila Grădiştii, unde este piatra, ce se hotărasce cu moşia Stolnicului Gheorghe, şi s’a! găsit! stânjeni 1775 trăsura, dela mijloc! a pus! sfora iar din moşia Pietroşanilor! în sus! dela hotarul! de piatră, ne s’a! găsit! în siliştea satului dela vale de sat! în marginea drumului, www.digibuc.ro DOMNIA Ltn MORtJZl—1793—1796 499 ce merge la GăujanI despre ame de când a aflată despre mezatulă immobilulul. (Actele din 1794 Martie 19 şi 25). 6) Vel Spătară Văcărescu cere lui Vodă, în 12 Aprilie 1794, săi se re-cunoscă dreptulă de protimisă la arendarea munţiloră din judeţulă Dâm-boviţa, pe temeiă că are acolo Câşăril. Curiosă este argumentarea şi propunerea vestitului boeră. 7<3 Alexandru Constantinii Moruzi Voevodă.—Poruncimă Domnia Mea, staroste de neguţători, după cum se cuprinde mal jos într’acestă anafora, să urmezi a face mezatulă viei şi casei, prin scireâ tuturoră celoră ce li se cade protimisisă, şi de preţulă celă din urmă să însciinţezl Domniei Mele cu anaforâ, ca să se dea întărire cumpărătorului.—1794 Maiă 2. Vel Logofătă. Prea înălţate Domne, Dumne-luî biv. Vel Comisă Mateiă, prin jalba ce aă dată Măriei Tale, cere să-şi vîntjâ cu mezată o casă de aici din mahalaua Stelil şi o viişorâ din valea Tătarului sud. Muscelă, care este pe moşia slintel mănăstiri Nucetului, şi să se plătescă de datorii; în dosulă căruia jălbl ni se porun-cesce ca să cercetămă după orânduială, şi să arătămă Măriei Tale în scrisă cu anaforâ. Deci amă cerută să ne îndestuleze Comisulă, cu ce ţine acea casă şi viq care cere să şi le vîn întru a căruia jalbă ni se poruncesce de către înălţimea Ta, ca să cercetămă întâi după orănduială şi să ară-tămă în scrisă cu anaforă; cu care jalbă s’a arătată la judecată vechilulă Alexandru Logoiătulă omulă domniei sale cu o vechilimeâ în scrisă, iscălită de d-lut Serdarulă Fălcoianu, şi care scrie că a lăsată vechilă în loculă domniel-sale pe Alexandru Logofătă, ca să răspundă la acelea ce se va întrebă de judecată, şi scrie pentru zapise şi scrisori ale acestoră case, că nu sunt, fiindă-că în vremea trecutei resmeriţe, când şi alte lucruri i s’a furată, s’aă repusă şi acelea, şi nefiindă zapise s’a cerută de judecată mărturii, că sunt casele domniel-sale şi ne arătă vechilulă adeverinţă în scrisă, cu letulă 1794 Aprilie 22, iscălită de Ienache Fălcoianu, i de Diamandache Urdă-renu şi de Nicola Ioană, prin care daă mărturie, că casele din BucurescI ale dumne-lul Serdarulul Ioană Fălcoianu cu loculă loră, i cu două prăvălii iarăşi cu ală loră locă, le sciă că sunt ale dumne-loră bune părinteşti lără de nici o pricină, şi din jos scrie şi dumne-lul Mateiă Fălcoianu Vel Vornică, că casele fiindă ale dumne-lul nepotulă săă, Serdară Ioană Fâl--coianu, adevec^ză şi dumnâ-lul. Deci din cercetarea acesta se alege, că după mărturia ce în scrisă aă adusă, dovedindu-sş casele biţne ale dumne-lul, (1) Cod. XXVIII, fila 46. www.digibuc.ro DOMNIA LUI MORUZl—1793—1796 505 găsimă cu cale, după, cererea ce face dela Măria Ta ca să le vînijă, fiindu că cjice că şi-a cumpăraţii altele, să fie luminată porunca Măriei Tale către dumne-lui starostea de neguţători, ca să-i vîn4ă casa cu mezată; iar hotă-rîrea, procit. — 1794 Aprilie 25. Dujnitrache Clucerii Catargiu, Dumitrache Varlaamă, Ioană GaceaSerdară, Dumitrache ► Petraohe Clucerii. (1) Dumitrache Lerescu cu Andronescu din sud. MuscelU, pentru o vie ce a luat'o cu protimisisu. I-pânescă şi venitulii pe anulii viitorii, urmândii şi păzindii întru tote aşezăm mîntulii zapisulul vîmţărei, şi poruncimii, zapciule, să urmezi. — 1794 Martie 11. Vel Logofătă. Prea Înălţate Dâmne, După luminată poruncă înlăţişându-se de orănduitulă zapciu, de amândouă părţile la judecată, însă jăluitoril prin vechili, şepte dintr’înşil anume: Popa Preda, i Mateiu, Enea, Medelea şi Zaaria, Cârstea şi Paraschiva, am întrebată pe dumne-lul Slugerulii ce răspunde la jalba lorii, şi 4*se că dumne-lul nu se împotrivesce a nu le vinde venitulii moşiei, numai iţise că acum a apucată de l’aă dată şi pe anulă viitoră altul arendaşă în taleri 700 şi a luată banii şi l-a dată zapisă, de sunt două luni, încă că vinde venitulă la străini mal multă, că este cu privighere, de a nu o lăsă să se împre-> sure moşia de vecini, şi în scurtă jeluitorii când îl voră păzi acesta şi voră numără toţi banii ce aă dată străinii şi alte pentru trebuinţa casei, cum s’aă aşezată cu acela, atunci dumne-lul nu-I zătignesce a nu lua el moşia cu arendă; a căruia cerere primindu-o şi toţi locuitorii ce aă venită înaintea nostrăy găsimă cu cale, cu luminată porunca Măriei Tale, să se protimisescă maţ bine el la venitulă acelei moşii, decât acelă străină, (1) Cod. XXVII, pag. 23, Ul-a. www.digibuc.ro 508 v. A. UEECH1Ă fiindă-că în vreme cuviinciosă li se vede şi cererea lorii făcută, adecă mai nainte până a nu se începe anulă viitoră; dar să fie şi el datori a păzi hotarele moşiei a nu se împresură de vecini, şi a răspunde stăpânului, şi tote câte se va fi aşezată cu acelă străină arendaşă, întocmai după co-prinderea zapisului; iar hotărîrea cea desăvîrşită rămâne a se face de către înălţimea Ta. -— 1794 Martie 7. (1) Constantină Baratovă Cluceră, Antonie Fotino Serdară, Ioană Medclniceră. Zefculă Arnăululu cu lanache ce a fostă Satăr-Başa, pentru protimisisu cinci case. lut Alexandru■ Constantină Moruzi Voevodă i Gpd. Zemle Vlahiscoe. — Infăţişându-se şi la Divană înaintea Domniei Mele amândouă părţile, unde după cercetarea ce am făcută Domnia Mea, găsindă anaforaua dumne-loru veliţiloră boerl cu bună orenduială, spre a face adecă Zefculă jurămîntă, că, din Alexandru Constantină Moruzi Voevodă i Gpd. Zemle Vlahiscoe.— Poruncimă Domnia Mea, dumnă vostră ispravniciloră, să aveţi a îndatori şi pe rudele preotului ca să mergă să arate suditulul că nu este cumpă-rătorea bună, ci să-şi primescă bani dela omulă dumne-lul Spătarului, ci de-I va trebui păşune va ave a cumpără cu tocmâlă dela omulă dumne-lul, spre a-şl da caşulă la cămărăşia dumne-lul, precum urmeză la toţi ceilalţi munţi.—1794 Aprilie 15. Vel Logofătă. (1) Cod. XXVir, pag. 27, IV. www.digibuc.ro 510 V. A. URECHII Prea înălţate Ddtnne, Insciinţezu Măriei Tale, că în judeţulă Dâmboviţel, între alţi munţi boe-rescl şi mănăstiresc!, pe care în toţi anii l-am cumpărată şi-I cumpără, cu protimisă, ce din vechime am pentru trebuinţa caşăriiloră mele, a avută şi ună popă Banulă ună munte anume Păduchiosulă, care şi pe acesta iarăşi l’am cumpărată totă-deauna, fără de a păgubi pre numitulă preotă cu câtă de puţină lucru, iar în anulă acesta mă însciinţeză purtătorulă de grije ce-lă am asupra căşăriiloră, cum că l’ar fi vîndută unul Ierimie Ţurcu, sudită nemţescă, pe patru anî; pentru care vrândă ca să ml caută dreptatea prin judecată cu numitulă preotă, pentru vîn^area muntelui, şi mal multă pentru stricarea protimisisulul, ce a umblată să-mi facă, fără de nici ună cuvîntă, acum afla! cum că ară fi murită;, ci fiindă-că de va rămână cumpărătorea suditulul bună, mie nu numai mi se pricinuesce pagubă la venitulă căşăriiloră, ci mal vîrtosă mi se strică şi protimisisă, şi la anulă pote să urmeze şi alţi stăpâni de munţi asemenea, mă rogă să fie luminată porunca Măriei Tale către dumne-loră boeril ispravnici al judeţului, ca pe de o parte la nemurite preotului ce I va fi rămas şi să le (jfică şi să-I silescă ca să mârgă să însciinţeze pre sudiţl, că nu este cumpărătorea bună, şi să vie să-şi primâscă banii dela omulă meă, iar pe do altă parte să nu îngăduiască pe sudită să stăpânescă muntele, ci de va fi trebuinţă să-şi pască oile, să cumpere păşune dela omulă meă cu toc-melâ, ca să ducă caşulă la căşărla mea, după cum se urmeză la toţi munţii dintr’acestă judeţă, ce-t cumpără eă\ iar hotărîrca rămâne a se face do către Măria Ta.—1794 Aprilie 12. (1) Ală Măriei Tale prea plecată slugă, Vel Spătară Văcărescu. Hotărnicii Publicămă aci o serie de acte relative la hotărniciri de locuri de caso, grădini, moşii şi ocolnice. Câte-va din ele voră fi de interesă şi din alte puncte de vedere, bună-dră voră pută servi la studiulă vechel aşezări a unei părţi a Bucuresciloră şi a unoră strade din elă şi la biografia lui Ienache Văcăresculă. Iacă aceste diverse acte: (1) Cod. XXVII, pag. 19, V www.digibuc.ro DOMNIA LDl MORtJZI—1793—1796 511 Pitacă către dumnâ-luî Vel LogofStu de Ţâra de sus, ca să cerceteke pentru moşia Socolulă a Măriei Cantacuzino, de este cine-va davagiâ, fiindu-că va să se vin$ă cu mezată. la Alexandru Constantină Moruzi Voevodă. — Cinstiţii şi credincioşii boerulii Domniei Mele, Costache Ghica Vel Logofătă de Ţâra de sus, pentru moşia Socolii din sud. Ilfovă, a dumne-ei Măriei Cantacuzino, ce lipsesce la Rusia, care cere prin epitropulii pău a o vinde la mezatii, după, cum şi împărătesca poruncă s’a dată pentru acesta, orânduimă pe dumne-ta şi poruncimă ca să cercetezi cu amăruntulă, de este vre-o dovadă pentru acestă numită .moşie despre partea verî-cuî, şi fără de zăbavă să faci arătare Domniei Mele cu pliroforie în scrisă prin anaforă. Tolico pisah gvmd. 1793 Iunie 25. (1) Chrisovulă dumnâ-lui Vel Spătarului Văcărescu, pentru moşia Socolulă ce a cumperat’o la mezată. Dat’am Domnia Mea acestă domnescă ală nostru hrisovă dumne-luî cinstitului şi credinciosului bperulă Domniei Mele, Ianache Văcărescu, Vel Spătară, prin care să aibă a ţine şi a stăpâni cu desăvîrşită putere şi volnicie moşia Socolu ot sud. Ilfovă, carq a cumpărat’o dela mezatulă ce s’a făcută cu porunca Domniei Mele, din Prea înalta poruncă Impără-tescă, aici în politia Domniei Mele, Bucuresci, pentru că acestă numită moşie fosta a răposatului Paharnicii Zamfiră, ce a ţinută în căsătorie pe Maria Cantacuzino, care după mortea numitului reposatulă soţulă seu, rămâindă stăpână pe tote acareturile soţului săă (avândă o copilă născută cu reposatulă Paharnică Zamfiră, anume Safta, şi într’acestă trecută vreme a răsmirăţii mutându-se, cu copila, împreună, de aici din Ţăra-Românescă spre locuinţă la Rusia, făcut’a cerere şi rugăciune Ia Impărătăsca Curte a Rusiei ca să mijlocescă către Prea înalta Portă Impărătescă de a se trimite poruncă aici, să se vîmjă la mezată tote acareturile, câte are aici în pămîntulă ţărel, şi să se trimiţă banii Ia Rusia), orănduindu-şi şi epitropă şi vechilă ală săă aici pe dumnă-lui cinstită Vice-Consulă ală Rusiei Sineor Raviţ, prin scrisore cu iscălitura sa, care (1) Cod. XXVI, fila 158. www.digibuc.ro 512 V. A. UKECHll a arătat’o dumne-lul Vice-Consululu de s'a v&^utâ la Divană cu letulă 1792 Februarie 27, ca să grijască pentru vîn să i se pue soroculă, ce cere, când îl are siguripsiţl datornicii cu acareturi vrednice, din care nu numai îndoială de pagubă nu este, ci încă folosulă loră este cu dobândă, oare însuşi jăluitorulă se mulţămesce de a-I îndestulă într’acestâ sorocă ce voră fi îngăduitori, şi să arătă Inălţimel Tale prin anaforâ cu vătafă de visterie; deci după luminată porunca Inălţimel Tale înfăţişându-I orănduitulă zapciă înaintea mea şi vătjăndă că cu adevărată datornicii sunt siguripsiţl cu vrednice acareturi, am mijlocită între dînşil spre a-I dă sorocă ce cere în vreme ce nici o pagubă nu potă ave, şi mijlocă nu aă stătută, fiindă-că datornicii cţiseră, că nu-lă potă a-lă mal aşteptă aflându-se şi el datori la altă parte, şi mal vîrtosă (jUcăndă, că peste so. roculă ce s’a pusă prin zapisă a le răspunde banii, I-aă mal dată şi alte soroce el de buna voia loră, şi elă iarăşi nu le-aă plătită banii, ci totă îl safdisesce cu felă de feluri de făgăduell; cu tote acestea măcară că da- Analele A. B. — Tom. XV. — Memoriile &c{. Istorice. 84 www.digibuc.ro 530 A. trtiKcBi tornicil lui cerii împlinirea banilorii acum, saii să i se vîn^ă acareturile, dar fiindă-că altă sorocă dela judecată n’a mal avută, găsescă cti cale să aibă jăluitorulă sorocă de 6 luni după pravilă, ca până atunci să se silâscă cum-vaşl de a plăti banii datorniciloră, ca să nu i se vîntjă emaneturile, iar hotărîrea rămâne la Măria Ta.—1794 Februarie 16. [1) Vel Logofâtă. Moratorium nedeterminându ti mp ulii păsuir&t. Doi neguţători armeni Eusciuclăl aă fostă prădaţi de marfă de 6.551 lei de ună Panaită Căpitană supusă austriacescă. Acesta fu trasă la judecată sub Michaiă Suţu, înaintea Divanului şi a Consulului austriacă şi judecata recunoscu dreptulă Armeniloră, dar sentinţa a rămasă neexecutabilă, fiindu-că Panaită Căpitanulă erâ fugită în Ardelă. Moruzi, în 20 Maiă 1794, amintindă acestă procesă, ordonă Ispravniciloră, la cererea Armeniloră, să se cerceteze şi să se descopere orl-ce avere ar fi avendă Căpitană Panaită în judeţe spre a servi la îndestularea onieniloră prădaţi, iar acestora lâ acordă moratotium nelimitată, (Jicândă că creditorii loră din ţâră să n’aibă voie a trage pe Armeni pentru marfa ce le-ah dată, la nici o judecătorie, decât la Divanulă Domniei, către însuşi Domnitorulă, cate nu promite însă nici o satisfacere asupra cerere!. (2) Justiţia Criminală. Justiţia criminală este bogată în documente. Observândă în generalii întrâga serie de documente relative la crime, găsimă încă odată adeverită legea, că numârulă crimeloră e în raportă directă tu miseria saă mă-cară teu calamităţile momentului. Astă-felă anii 1794—1795, anii de fomete şi ciumă în totă puterea acestoră calamităţi, suni în acelaşi timpă ani bogaţi în documente relative la ârime. Independentă de înrîurirea calamităţilor^ asupra moralei publice, continuă vechea deprindere de organisare de cete haiducescl şi acestea ocasionâză de asemenea numerose cărţi deschise şi acte de totă feliilă, din cari de asemenea aducemă aici mal multe. Dări de focă la case şi la pă-tule, or! stoguri de fină, de asemenea nu lipseScă. Caşuri de aplicare a ——I . ..'II----u-1--- (1) Cod. XXVII, pag. 2, IV. (2) Cod. XXIII, fila 246. www.digibuc.ro DOMNIA UJ1 MORUZI—1793—1796 531 vechel legi de deşugubină încă întâlnim ă în actele de mal la vale. înfierarea în frunte a hoţilorii se probâză după cod. XXVII, scara 15, fila 19. . In 1794 âă dată mulţii de lucru 4 hoţi cari devastai! Oltenia. Domnitorului a trimesii specială judecătoră şi potere din BucurescI, recomandândă mal alesă aflarea gazdeloră hoţiloră. Ună singură casă de plastografie de carte domnâscă, am aflată în Domnia lui A. Moruzi, în 1794. Ună casă de ridicarea darului unul preotă, care în beţie a ucisă ună ţigană, iar femeel acestui ţigană şi copiiloră lui, declaraţi liberi, Domni torulă obligă pe clericulă ucigaşă să le plătescă o specie de deşugubină. Constantină Isvoranu în 1795 sparge puşcăria dela Isprăvnicia din Oltă, ca să dea drumulă la nisce ţigani închişi. Isvoranu este adusă în fiâre la BucurescI. Cu deosebire energică este cartea deschisă a lui Alexandru Moruzi, din 6 Maiă 1795, relativă la prinderea hoţiloră. Procese pentru bătăi sunt multe. Atragemă atenţiunea asupra denunţărel unul Preda dela Fântânele, că a venită la dînsulă acasă egumenulă niâ-năstirel Vălenii cu doi indivizi şi l’aă bătută. Egumenulă este pedepsită 6u amendă, iar bătăuşii primescă pedepsa talionului, la faţa locului, apli-cându-li-se 108 toiege la tălpi. Pedepsiri de indivizi, cari aă ridicată mâna contra agenţiloră stăpânirel, nu lipsescă în domnia lui Moruzi; vre-o câte-va urmezâ mal jos. Ună ţigană paricidă din nebunie este ţinută în obe Domnitorulă pune resoluţia acesta: «Dumnâ-ta Vel Spătarii theorisindu jalba acesta, să faci cercetare şi să arăţi Domniei Mele pricina în scrisă cu anaforâ.» 1794 Februarie 17. (1) 3-lea Logofătă de jos. Prea înălţate Ddmne, Acostă pricină nu este sciută la Spătărie, nici am însciinţare de va fl sciută încal la dumnâ-lul Caimacamulă, drepţii aceea se cuvine ca să se orânduiască mumbaşiră cu luminată porunca Măriei Tale şi prin mari-fetă dumnâ-lul Caimacamului Craiovel să mergă la Mehedinţi şi să iacă cercetare de totă curgerea pricinii şi de va găsi pe Polcovnicii învinovăţită cu acâstă luare de bani, saă pe verl-cine altă, prin mijloculă Polcovnicului să împlinescă toţi banii şi să-I dea jăluitoriloră, căci de le va fi jalbtt adevărată, a ceată luare de bani este împotriva buneloră orânduell, căci de aţ fi fostă hoţi saă gazde, trebuiă cu examenulă loră să se trimiţă la Craiova, iar nu să se jăfuiască şi nu nUmal să li se împlinâscă banii, ci să se aducă şi pe Polcovnică aici cu bună pază, ca să-şi iea pedepsa de la Măria Ta, iar pricina acestora să se cerceteze la Craiova de către dumnâ-lul Caima-camă; rămâne a se face hotărîrea, după cum va fi luminată porunca Măriei Tale. Ală Inălţimel Tale prea plecată slugă, Ienache Văcărescu Vel Spătară. i<5 Alexandru Constantinii Moruzi Voevodu, bojeiu milosliiu, etc. — Orân-duimă pe ală nostru idecliă . . . carele luândă de aici pe jăluitorl să mârgă mal întâiă la dumnâ-lul Hatmană Caimacamulă Craiovel, ca prin marafetă dumnâ-lul să se facă cercetare la faţa locului, şi când dela faţa locului nu se va pute da cuviinciosa îndestulare la dreptatea jăluitoriloră, atunci să ducă pe tote părţile înaintea dumne-lul Caimacamului, ca cu totă scum. pătatea poruncimă Domnia Mea, dumnâ-ta cinstită şi credinciosă boerulă Domniei Mele Hatmane Caimacamule, să iaci acâstă cercetare şi nu numai împlinirea cea cuviinciosă să se facă, ci şi pe Polcovnică de vă fi în vină să-lă iea mumbaşiră şi să-lă aducă la Domnia Mea, trimiţendu-ni-se şi însciinţare cu bună pliroforie. — 1794 Februarie 21. Vel Logofătă. (1) Cod. 'xxvir, fila 42. www.digibuc.ro DOMNIA. LDl MOKDZT—rl793—1796 533 Aresta preventiva Cu referinţă la arestulii preventivii, iată unii documentă dela A. Moruzi. Publicaţie la tdte judeţele, pentru hoţi a nu-l ţini mal multa de 3, 4 dile, pe la grosurile dumn6-lora, şi să-l trimită aici cu examene. A. Moruzi, însciinţată că mal înainte vreme Ispravnicii şi Zapcil nu jiu* mal nu-şl dau silinţa a prinde pe hoţi şi gazdele lorii, ci încă după o bucată de vreme îl şi liberaţi din închisore, fiindă mituiţi, de aceea straşnică le poruncesce, ca pe hoţii saă gazdele de hoţi ce-1 voră prinde, după nizamă şi obiceiă, care ne adeverimă Domnia Mea din condicile Divanului, ce aă fostă dată asupra acestei pricini, să nu cuteze Ispravnicii saă Zapcil a-1 slobozi, nici a-I ţine în grosurile isprăvnicescl (Jile îndelungate, ci după obiceiă şi caidulă Divanului, Ispravnicii aă a-lă ţine trei Alexandru Constantinii Moruzi Voevodă i Gpd. Zemle Vlahiscoe. — După pliroforia ce ne faci, Prea Sfinţia Ta Părinte Mitropolite şi dumne-vostră boeriloră nazîrl, cum că este de trebuinţă şi cu cale acestă epi-tropie, a se da asupra a doi negustori după siguranţa chezăşiei ce aă dată, şi fiindă-că nu suntemă la îndoială, cum că veţi fi cercetată, veţi fi chibzuită, şi aşezămîntulă cu care se îndatorescă neguţătorii, pentru averea şi acareturile acestea, şi veţi fi cunoscută că este spre folosulă sărmaniloră nevrîsnicl, întărimă dară Domnia Mea anaforaua ce ne faceţi spre a întră în faptă, şi să li se facă tezlimă tote. —1794 Aprilie 27. Vel Logofătă. Prea înălţate Domne, Insciinţămă Măriei Tale pentru casa răposatului Gregorie Măinescu hiv Vel Căpitană za Lefecil, că rămâindu-le doi copil nevîrstnicl s’aă dată (1) Cod. XXVII, pag. 28, V-a www.digibuc.ro 542 V, A. OttECBli pre la stăpâni, ci ca să nu se prăpădescă, multu puţinii ce le-aii .rămasă dela părinţii loră, s’aă găsită doi negustori cari s’aă încărcată cu tâtă pe-reusia casei dumnâ-loră mişcătore şi nemişcâtâre spre a le căută şi spre a le chivernisi cu sorocă de cinci ani, ded vătjându noi că este spre fo-losulu sărmanilorâ copil, am găsită cu cale de le-amă dată acăstă pereusie pe sănia loră, adecă casele din BucurescI să le învelescă, viile să le lucreze, mora să o facă cu bani dela dînşit şi încă să le mal dea pe totâ anulă câte taleri o sută două-t^ecl şi cinci pentru hrana oopiiloră, care aâ dată şi za-pisă la epitropie, aducendu şi chezaşl vrednici că la împlinitulă sorocului să aibă a le da pe tâte, după cum sunt legaţi în zapisă, iară pentru soco-tela care este să o dea dumne lul Vorniculă Mateiă Fălcoianu pentru pe-reusia casei lui Măinescu, i câtă vreme aâ fostă asupra dumne-lul câtă şi pentru zălogele ce sunt puse amanetă la ună Panaghiotâ Lipscanii, acestea se voră căută şi mal la urmă, dară acum fiindâ-că este vremea lucrului, neguţătorii se primescă să mergă să-şi taie cherestele şi altele, care le sunt loră trebuinciose, să bine-voescl Măria Ta să întărescl acestă anatorâ cu luminată pecetea Măriei Tale, ca să li se facă tote tezlimă şi să intre şi în lucru, că de se va face întârziere pote să-I perdemu pe aceşti neguţători şi atunci acele lucruri se voră dărăpănă şi se voră prăpădi cu totulâ, de acesta însciinţămă şi cum va fi luminată porunca Măriei Tale. —1794 Aprilie 25. (1) Dositeiă alu Ungro-Vlahiel (în 1. grâcă), Dimîtrache Banu, Ioană Raletâ. Ţigani resvrătitori. lin Alexandru Constantinii Moruzi Voevodu i Gpd.-^-Cinstită şi credin-ciosă boerplă Domniei Mele, dumnă-ta Hatmane Nicolae Hangerli C^ima-camulă Craioveî, pe aceşti patru ţigani, cari aă venită de aă dată jalbă şi aă dosită apoi, răzvrătitori, pricinuitori şi oeloră lalţî de nesupunere, adu-căndu-I dumne-ta să le faci certare cu bătaie, şi să-I supui a fi următori datoriiloră în slujba mânăstirel, atâtă pe dînşil câtă şi pe cel-lalţt, pă-zindu-lă şi egumenulă obiceiulă veohiă, carele li se va fi urmată, şi li se va fi păzită şi mal nainte la alţi egumeni.—1794 Maiă 2. (1) Cod. XXVII, pag 31, V. www.digibuc.ro DOMNIA LtJl MOBUZl—1793—1796 543 Prea înălţat& Ddmne Patra ţigani, anume Mirea, Dumitru, Stand şi Ghiţă al sfintei mănăstiri Sadovel de peste Oltu, viindd aici, a fâcutu la smerenia nostră, pentru cuviosului egumenii ald acesteL sfinte mănăstiri chirii Paisie, arătându că sunt trimişi din partea tuturord acelord-lalţl robi al mânăstirel, prin care jalbă se plângeă, că nu le caută de dreptate, şi moşiile mânăstirel le vinde omenilord săi cu arendă şi dintr'aceld venitu nimicu nu se atingdL ci sunt muritori de fome, şi cum că dobitocele mânăstirel le-ad vîndutd şi supără plugurile şi dobitocele lord, după a cărora jalbă l-am orânduită la trei egumeni din partea locului, anume Arhimandritulu Tismenenu, Ar-hinţandrituld Bistriţănu, i Hurezanu, ca în pricina cu cuviosuld Exarhd ald sfintei Mitropolii să le facă cu amăruntu cercetare, care şi urmându-se ni ş’a făcutd arătare în scrisd de către numiţii orânduiţi cercetători, cum că tote pîrîle lord ad fostd neadevărate, şi însuşi el n’ad mal avută ouvîntu fără câtă totd temeiuld lord a rămasă, facându cerere ca să-şi depărteze egumenuld omenii ce-I are de ajutoră la trebile casei, şi fiindu împărţiţi în trei cete să lucreze trei (Jile la mănăstiri şi şâse la dînşil, şi să le dea şi merticd când vord lucră acele trei ^il0 la mănăstire şi ţigan-cele lord şi holteii şi dobitocele şi carele sad plugurile să nu fi supărate, însă după ce s’a făcutd cercetarea acâsta, numiţii ţigani ad dosită şi fă-cândd noi întrebare numitului egumenă pentru aceste cereri ce ad făcutd acel ţigani, ad respunsd cum că pe omenii ce-I are de ajutoră nu-I pote depărta, căci ţiganii aceştia o cerd, când va lipsi egumenuld dela mănăstire să rămâe de capuld lord, să nu lucreze nimicu şi să Iacă blestemăţii, cum a făcutd şi de alte ori, Spărgândd gropile mânăstirel, şi dându jafd la buăaţe şi fâcândd şi alte furtişaguri, iar pentru a fi trei cete ce că au stătută pe puţină, deci fiindă-că după cărţile de judecată şi zapisele ce se află la mâna egumenului, se cunosce că aceşti ţigani sunt cu totulă nesupuşi şi de câte ori aă jăluită după vremi, precum şi acum s'a dovedită pîrele loră mincinose, încă acum ăă şi dosită, şi n’aă stătută de faţă până a se isbrăni pricina loră, găsimă cu cale să fie luminată porunca Măriei Tale către dumne-lul Caimacamulă Craioveî, oa să aducă pre numiţii ţigani, să le facă zaptă ca să fie supuşi mănăstire!, după cum sunt şi ţiganii altoră mănăstiri din partea locului, că nu aă aceşti ţigani deosebită privileghiă de alţi ţigani mănăstiresc! şi boerescl; într’acestă chipă am găsită cu cale, iar hotărîrea, i proci.—1794 Maiă 1. (1) Ală Măriei Tale către Dumnetjeă rugătoră, şi smerită părinte sufletescă. Dositeiă ală Ungro-Vlahieî. Ienache Plăiequlit, i Bratulă Pârcălab# dela Tisăă sud Saac, pentru prepunere de bănuială că din bătaia loră ară fi murită unu Adamă ot Ghitiora totu dintr’acelu judeţă. I6> Alexandru Constantină Mor uzi Voevodu i Gpd. Zemle Vlahiscoe. — Citindu-se înaintea Pomniel Mele acâstă anafora a judecăţel Departamentului de Cremenalion şi cu cale fundă arătarea ce ne face, o întărimă şi poruncimă ca să se urmeze întru tote, adecă din, pereusia mortului scă(jându-se mal întâi zestrele soţiei lui, ceea ce va rămâne prisosă şă se dea datorniciloră, iară acel taleri 400 să nu se atingă niminea de eî, ci să fie numai pentru hrana nevrîstniciloră copil şi pentru pomenire^ mortului; într’acestaşl chipă poruncimă a se face urmare şi cel închişi să se slobodă. — 1794 Maiă 18. Vel Logofătă. (1) God. XXVII, pag. 7, VII. www.digibuc.ro DOMNIA LtJl MORDZI—1793—1796 545 Prea înălţate Domne, Iarăşi Insciinţâmă Inălţimel Tale totă pentru Ienache Plăieşulă şi Bra-tulu Pârcălabulă dela Tisăă sud Saac, ce se află la închisorea puşcăriei, pentru mortea unul Adam ot Ghitiora totii dintru acelaşă judeţă, cu bănuială că din bătaia loră bolnăvindu-se om ulii după şăpte (Jile a murită, că la tăgăduirea ce făcea numiţii, şi pote că numai două bice iar fi dată plăiaşulă peste cojocă şi trăgându-lă l’a dusă la Pârcălabă dintr'o casă într’alta, după trebuinţă din luminată porunca Inălţimel Tale, sa fostă dată de afară Duhovniculă Ionă Bărbieru şi cel ce aă scăldată pe mortă) şi fieş care deosebită înaintea judecăţii dându-şl mărturia loră s’a trecută listă practică, împotriva cărora s’aă adusă şi cel i popţi optă mărturii din cel ce s’aă aflată, şi 'aă vecjută cu ochii loră pe Plaie.ă ducendă pre celă mortă la Pârcălabă, care şi a acestora mărturie s’a trecută iarăşi is ta practică, dară mărturia acestora ce aă văzută, fundă împotriva acelora ce aă aurită tacrirulă din gura mortului, judecata nu s’a putută îndestula a face izbră-nirea cea cuviinciosă, mal alesă fiindă la mijlocă răpunere de viaţă ome-nescă, pentru că pravilele în multe chipuri daă învăţătură a cercă jude-cătorulă şi pentru acesta întin^endu-ne cu cercetarea şi la locurile pe unde aă cunoscută că ară mal fi trebuinţă, ne-amă îndestulată, că celă mortă a fostă plecată dela casa lui sânătosă într’o Alexandru Constantinii Moruzi Voevodu Zemle Vlahiscoie. — Oren-duimu pe siuga Domniei Mele zapciă Armăşescă să mergă şi veri-unde va găsi pe numitulu Ispiru să lii ridice şi în fiară cu pază să-lă aducă aici la Domnia Mea.—1794 August 4. Vel Logofătu. Prea înălţate Domne După jalba ce a daţii Măriei Tale Stanii Oltenu, şi Nicolae Postăvaru, Iordache Andreiii şi Nedelcu scutelnicii fabriceî de postavii ot Băltenf sud. llfovii, pentru unii Ispirii isprăvnicelulii moşiei Poenarii din sud Dâmbo-viţa, cum că de astă primă-vară îneoce orânduindu se de către Beccer Mihel arendaşulii acestei moşii Isprăvnicelii, multe necasuri aii traşii din pricina lui oprindu-le rîmătoriî cu pricina că intră în porumburî fără a nu face vre-o ispăsenie, iar în pentru harulă sfîntulul Nicolae, deci dintr’aceste arătate mal sus tacriruri şi cercetări uciderea acesta se cunosce, că nu este din cugetă răă şi în-tr’adinsă, ci este din greşelă şi ne luare aminte, amăgită şi de băutură fiindă după vremea mesei; după a căreia faptă măcar că este Aftoca The-retos, după cinulă săă, dar mal cercetândă pravilele sfintei biserici aflămă canonulă ală 65 ală sfinţiloră Apostoli, unde poruncesce (jicendă: «care cli-rică în mânie saă în sfadă va lovi pe cine-va şi dintr’acea lovitură va muri omulă, aceluia să i se iae darulă preoţiei de totă fără nici o iertăciune», despre altă parte cercetândă şi pravilele politicescl, se găsi la celea împărătesc! cartea 60, titlulă 39, unde tâlcuitorulă Romano, uciderea o împarte în 3 feluri, una o numesce din întâmplare, (nu se potă ceti vre-o cţece rîndurl, e vorba de modalităţile de ucidere şi de pedepsite relative. Textulu este ştersii fiindu udată când va), şi cu uneltă s’a făcută uciderea şi de se va găsi că a lăcută cu lemne mari saă cu pietre mari saă fiindă cu piciorulă, să se taie mânile aceloră ce aă făcută acestă felă de ucidere, iar de se va dovedi că s’a făcută uciderea cu altă lovire mal uşoră să se bată şi să se surghiunescă şi totă acolo mal în jos, de va lovi cine-va cu mâna $i va ucide pre cine-vaş acolo unde gâlcevescă să se bată şi să se surghiunescă, iară de nu va muri să se bată numai; aşişderea mal în jos: de va face cine-va uciderea fără de voia lui să se surghiunescă; către acesta se ispitiră părinţii şi femeea mortului de cerca să i se facă răsplătire, şi ne respunseră că el nu ’I sunt pîrîşiî de răsplătire fără numai să cumpere altă ţigană din chelciugulă săă, ca să se pună zestrea mănăstirel la locă şi iară dintru ală seă să se dee pentru pomenirile mortului şi ună rîndă de îmbrăcăminte femeeî; de a cărora cerere, aflămă iarăşi la acea carte 60, titlulă 53, unde qlice: «la vinovăţiile ce aducă osândă www.digibuc.ro DOMNIA LDI MOROZ1—1793 -1796 551 de morte, este vinovatulă slobodă a plecă pe pîrîşulă săă prin dare»; deci fapta acestui vinovaţii se cunosce că nu i-aii cursă nici din întîmplare, nici din cugetă, ci chiar din beţie împreunată cu aproxie şi din chiar iapta este.................cum şi din cuprinderea sfinteloră pravill bisericescl mal sus arătate şi urmeză după dreptate, că mal întâi îinplinindă zestrea mănăstirel după catastihă ce o va fi primită, cumpărândă şi ţiganulă la locă, să plătescă şi pomenirile până la 3 ani, care fiindă omă prostă, so-cotimă că se voră pute face cu taleri 60, cari pomeniri să se facă prin mâna rudeloră mortului şi prin scirea epitropulul sfintei mănăstiri şi atunci se va urmă şi pedepsa după sfintele pravill de mal sus arătate; iară cea desăvârşită hotărîre rămâne a se face de către milostivirea Măriei Tale.— 1794 Decembre 22. Dositeiă ală Ungro-Vlachiel, Nicolae Vel Logofătă, Constantină Ştirbei, Vel Logofătă. (1) Anaforaua ce s’a făcuţii în dosulu jalbei lui Grigore Căpitanii, pentru nă-păsluirea de hoţie ce aă făcuţii asupra-î Clucerii Radu Băbeanulul. Prea înălţate Domne, Cu lăcrăml fierbinţi jăluescă Măriei Tale, ca să amă dreptate, că eă după pîra dumnâ-lul Clucerului Băbeanulă, ce aă fostă ispravnică la sud Vâlcea m’a pîrîtă la înălţimea Ta, că sunt hoţă şi tovarăşă cu hoţii, şi după a lui pîră, am fostă închisă la închisorea spătăriei patru săptămâni, şi dândă jalbă dumne-lul Spătarului, m’a dată pe chezăşie, până a venită dumne-lul Medelnicerulă Şerbană, celă ce a fostă trimisă cercetătoră de Măria Ta pentru acel hoţi, şi la cercetările ce a făcută Medelnicerulă acolo, cu nici ună felă de vină nu m’a găsită şi eă am şezută aici în închisore, nefiindă slobodă a mă duce nicăieri patru luni, în grea cheltuială, intrândă şi în grele datorii, pentru care dintr’a numitului mal sus pîră mi s’aă pricinuită pagubă ca taleri 600; afară din dobitocele ce mi s’a prăpădită a casă şi fiindă luminate Domne, că dumne-lul Glucerulă Băhenu din pismă a făcută acesta şi eă am eşită dreptă, să fie luminată poruncă către dumne-lul Vel Spătară ca să-ml facă dreptate, (nu se potu citi câte-va renduri). Io> Alexandru Constantina Morusi Voevodu i gpsd. — Cinstită şi cre-dinciosă boerulă Domniei Mele Alexandru Calfoglu biv Vel Cluceră Cai- (1) Cod. XXVIII, pag. 43, II. www.digibuc.ro 552 V. A. UHECHIĂ macamulu Craioveî, fiind-că după, cercetare s’a dovediţii jăluitorulă nevinovaţii, şi porunoimii dar ca să judeci pe Clucerulii Băbenulă cu jâluitorulii pentru cele ce a pătimită dela dumne-lul şi s’aii păgubiţii fără de vină şi fără de nici o dovadă, şi să-lii îndestulezi la dreptatea lui.—1795 Ghe-narie 26. Vel Logofătă. Prea înălţate Domne, Ascultândii luminată porunca Măriei Tale dela acestă dată jalbă, însciin-ţămii Inălţimel Tale, că din luminată porunca Inălţimel Tale la nouă ale trecutului Octobre, amă plecată din BucurescI pentru cercetarea celoră năpăstuiţi de gazde şi prinderea celoră vestiţi tâlhari şi la drumă în sud. Teleormană am întîlnită pe aceşti jăluitorl, căpitană cu cinci slujitori al săi viindă către BucurescI, iar după ce am sosită în Craiova pentru "câteva Radu biv Logofeţelă za visterie adeverescă. Zamfiră Logofeţelă de Divană martoră. Acestă zapisă aă dată Radu Logofeţelul tatulă numitului Bălaşă la Lo-gofeţia Divanului, unde s’aă trecută şi în condica Divanului după poruncă.»—1796, Iulie 29. Vel Logofetă. k) Publicămă aci două acte cu referinţă la procese dintre pămîntenl şi supuşi austriacescl. Importantă este actulă de judecată dintre boeril Brân-covenl şi ună sudită austriacă Dumitru Marcu din Sibiă. Din acestă actă se vede, că la judecata săvârşită înaintea Domnitorului a asistată şi Seniorii Markelius agentulă austriacă. * 2 ll) Cod. XXX fila 74. (2) Co. XXIX fila 216. Analele A. R. — lom. XV. — Memoriile Secţ. Istorice. 8 0 www.digibuc.ro 662 V. A. tJRfiCHI Poruncă la Caimacamii pentru unu zapisU la cumpărătorea casei lui Marcu ce au rămasu la Craiova în vremea oblăduirei Nemţiloru să-lu trămiţă. Cinstită şi credincioşii boerulă Domniei Mele dumnâ ta Hatmane Cos-tache Caragea Caimacame alu Craiovei, şi facemu în scire că dumnâlui Sinioră Marchelă Agentulă Curţei Austriecesci, prin nota ce aii daţii Domniei Mele aii făcuţii arătarea cum că aicea la canţilăria Craiovei a rămasă unii zapisă de cumpărătorea casei lui Dimitrie Marco din Sibiă din vremea oblăduirei Nemţiloru pentru o pricină de ocne ce cumpărase atunci numită Dumitrache dela oblăduitoriî Nemţi, care zapisă cere acum Agenţia ca să i se slobodă, pentru care poruncimă dumne-loră ca întâiă să gă-sescă acestă zapisă, şi apoi să cercetezi dumne-ta pricina pentru care aă re. masă la canţelarie, prin dumne-loră boerii şi prin cel ce saă aflată în slujba acelei vremi, cari voră fi sciindă de acesta, şi de nu va fi altă pricină la mij-locă a opririi acelui zapisă să-lă trimiţi în plică aicea la Domnia Mea cu însciinţarea dumni-tale, ca să se dee la Agenţie, 1793. Octombre 22. (1) Judecata dumnă-loru boeriloru Brâncoveni, cu Dimitrie Marco suditulH pentru venilula moşiei din ţara Nemţiscă, şi pentru socotăla de bani împrumutaţi. Iă Alexandru Constantinii Moruzi VoevodU i gpd. Zemli Vlahiscoe. — Dumitru Marco dela Sibiă Suditulă Chesaro-Crăescă, prin doi Vechili anume Gheorghe Duncheră ginere-săă, şi Ioană Marcu frate-săă sciuţl şi mărturisiţi de Agenţie de Vechili plirecsusil, dândă jalbă Domniei Mele asupra dunţne-loră boeriloră Brâncoveanu Nicolae Vel Vist. şi Manolache Vel Vornică, pentru socotela şi isbrănirea datoriei ce are la dumne-loră cu /imanetă moşiile dumnă-loră ce le-aă acolo în Ardealu, prin aşe^ămîn-turi, prin ponturi în scrisă, prin zapisă iscălită de dumne-loră boerii Brân-coveaui şi de Dimitrie Marco, amă rînduită Domnia Mea într'adinsă prin Pitaculă nostru doi din dumne-loră veliţi boeri ai Divanului Domniei Mele, dumne lui Vel Spătară Văcărescu şi dumne-lui Vel Vornică Moruzi, ca adunându-se la ună locă, unde viindă d’impreună şi dumne-lui Senioră (1) Cod. XXIII, fila 166, verso. www.digibuc.ro bOMKiA Ltn moedzi—1793—1796 563 Marchelius agentulă Curţel AustriecescI să facă amănuntă cercetare pricinii şi socotelii faţă cu amândouă părţile, şi cu dreptă judecată să isbră-nescă celea cu cale; cari după porunca nostră urmândă şi adunându-se în câte-va rânduri la cercetare într’adinsă şi cu osârdie a pricinel aceştia, ne-au făcută acestă alăturată Anafora, cu arătare pe largă a pricinel aceştia, şi a hotărîril ceea ce dreptatea i-aă povăţuită a judeca la fieş-care pontă deosebită, după două contracturi ce aă arătată vechilii, cum se vede pre largă, în care acestă curgere a pricinii dumne-lul Vel Vistă, Nicolae Brân-coveanu despre partea dumne-lul şi cu numiţii doi vechili a lui Dumi-trache Marco din sine-şl, înduplecându-se la o învoire paclnică, saă şi întocmită şi s’aă aşezată prin zapisă în scrisă cu mulţămirea amîndorora părţiloră, iar dumnâ lui Vel Vornieă Nicolache Brâncoveanu dându-ne ape-laţie ca să iasă înaintea Domniei Mele spre a-şl arăta dreptăţile ce are în scrisă, care la dumne-loră boeril nu s’aă văzută, cum şi vechilii asemenea dându-ne jalbă, cerândă totă într’o vreme cu dumne-lul Vorniculă Brâncoveanu isbrănire, am înfăţişată pe amindoue părţile înaintea Domniei Mele, unde viindă faţă şi dumni-luî Sinioră Marchelius Agentulu Curţii Aus-triacescl, după ce am cetită acesta alăturată Anafora, intrândă apoi în deosebită cercetare şi pliroforie a nostră cu deamăruntulă, am întrebată pre dumne-lul Vorniculă ce are $ice, şi după ce ne-aă prevalisită întâiă că nu se eunosce a rămâne datoră cu atâţia bani pe câtă dumne-loră boeril ’lă hotă-răscă, şi cum că după dovezile şi temeiurile ce are dumne-lul în scrisă, sub însăşi iscălitura lui Dimitrio Marco, măcară că i se pare a avea cuvîntă dreptă o uşurinţă la isbrănirea acestei datorii, dar cu tote acestea pentru a se desface şi a rămânea moşiile partea dumne-lul slobodă, a primită şi elă mul-ţămită la hotărîrea ce aă făcută dumne-loră boeril întru tote după anafora, şi unde aştepta ca să facă socotela cu vechilii după cum avusese şi vorbă, şi să hotărască numai suma venituriloră pe ană, aă văzută cererea în potrivă dela vechili; pentru care întrebândă Domnia Mea şi pe vechili, la ce nu sunt mulţămiţl după anaforaua dumne-loră boeriloru, şi ce au a mal (jice în potrivă, ne-aă dată răspunsă, că la cele l’alte ponturi şi madele câte sunt numite în anaforaua dumne-loră boeriloră, sunt şi el mulţămiţl şi nu aă a prăvălişi altă, fără de numai la hotărîrea ce facă dumne-loră boeril spre a rămânea adecă dela (jece ani înainte (acheros), şi să primescă Dumitrache dobândă de bani, la acesta nu sunt mulţămiţl, (Jicendu că se cădea boeriloră BrâncovenI după pontulă ală doilea ală contractului, aă să le plă-tescă datoria atunci, aă să schimbe contractulă, cerendă ca până acum, să fie venitulă moşiiloră dreptă dobânda baniloră. Pentru care cetindă Domnia Mea acestă pontă de ală doilea ală contractului în care rezămă madeua acesta, cu luare aminte, vedemă că cuprinderea lui se închee şi www.digibuc.ro 564 ?. A. UfeECflli se sevărşasce într’acâsta, adecă: când la Alexandru Constantinii Moruzi Voevodu. — Nemulţămindu-se Gruia din Raci sud Gorjă după anaforaua dumnâ-loră veliţiloră boerl, aă eşită la Divană înaintea Măriei Sale faţă cu Clucerulă Ienache Sâmbotcnulă, şi întrebândă pe Gruia la ce nu se mulţămesce, c& acestă Popa Tudorană să plătescă la amândouă părţile şi cheltuiala câtă voră mal fi făcută la cea din urmă judecată (nu se pot ii ceti vre-o câtc-va, rânduri) iar moşia să o stăpânescă Popa Staicu cu cetaşil lui în bună pace, precum a stăpânită din vechime în sumă de ani până acum; şi cea desăvîrşilă hotărîre rămâne a se face de către înălţimea Ta.—1793 Iunie 16. (1) Dumitrache Vel Bană, Vel Vornică, Vel Vornică Filipescu, etc. Şerbanu i Bratu ego Radu, cu Christea Apostolii pentru nisce bani ai Pă-liărnicesei Măriei Minculesel, ce s’au furata, fiindu îngropaţi. Prea înălţate Ddmne, După alegerea Departamentului judecăţel de cremenalion şi hotărîrea dumnâ loră veliţiloră boerl, întărită şi de înălţimea Ta, la bănuiala ce are Christea Apostolă asupra lui Şerbană i Brată ego Radu Mămăligă-netedă ot sătulă Gărlaşă dintr’acestă judeţă, pentru taleri 3.500 al răposatei Pă-hârnicese Măriei Minculesel, ce-î îngropase împreună cu Christea încă din tjilele Turciloră, şi furându se l’a apucată pe dînsulă de i-a plătită, gâ-sindu-se cu cale ca de isnovă aici la faţa locului să se facă cercetare cu de amăruntulă mărturiiloră ce voră avă şi o parte şi alta, şi de ceea ce voră arătă prin blăstemă în sfînta biserică să însciinţămă înălţime! Tale, sciută să fie Măriei Tale, că aducândă pe preotulă Popa Niţulă Duhovniculă, Ioană Chiovenulă ce este dovednică asupra lui Şerbană, i Brată ego Radu; în tote chipurile i-amă întrebată şi amu cercetată, şi totă după cele dintâiă adeverinţe ale loră şi acum arătară, iar numai cu deosebire, pe care orân' duindu-I şi la jurămîntă, aă primită în sfînta biserică, cum că este adevă- (1) Cod. XXIV, fila 268. www.digibuc.ro 588 V. A. DRKCHlI rată acestă mărturie a lorii ce de iznovă o dederă în scrisă, cerce tându-î cu de amăruntulă de tote cele ce Alexandru Constantinii Moruzi Voevodu. — Dumne-vostre ispravni-ciloră, de vreme ce ne arătaţi printr’acestă anafora, cum că toţi prin za-pise s’aă ecsoflisită fiteş-care pentru plata chiriei cu stăpânulă locului, când dar sunt zapise cu simfonie făcute din însăşi bună voia loră, are a se urmă plata chiriei după simfonia şi aşezămîntulă fiteş-căruia. — 1793 Noemvre 23. Vel Logofătă. Prea înălţate Ddmne, Ştefană Brutarulă i Constantină Găteşă i Gligore Vătaiu şi alţi orăşeni de aici, aă jăluită Măriei Tale pentru Geauşă Ioană Bondrea, că avândă locuri aici în târgu Focşani, şi el fiindă chiriaşi cu binale, nu urmăză ale luă chirie după starea uliţei, fiindă ală treilea mână, pentru că unii şedă mal din susulă loră pe locurile mănăstirel Sfîntulul Ioană, unde-şl facă alişverişă celă mal bună, şi li se iea chirie numai câte talere 3 bani 40 pe ană de ună stînjenă, iar loră li se iea câte taleri 5 de ună stînjenă; pentru care ni se poruncesce de către Măria Ta să cercetămă obiceiulă cum s’aă urmată şi cum plătescă alţii cu asemenea prăvălii într’aceiaşl uliţă şi mal alesă de aşezămîntulă ce <}ică că aă unii dintre dînşil în scrisă şi cu toomălă, şi să avemă a îrsciinţă cu bună pliroforie. Aretămu Inălţimel Tale, că f&cândă cuviinciosa cercetare, mal înaintea răzmiriţel obiceiă aă fostă de se plăteâ chirie la ună stînjenă pe ană tal. 3 bani 40, iar dela răzmiriţă încoce la tote prăvăliile chiriile s’aă urcată, şi prin zapise simfonie aă făcută Oeş-care după starea uliţei unde se află cu binalele, unii câte tal. 4, încredinţându-ne şi din arătarea SfinţiSI Sale cuviosului egumenă ală mănăstirel Sfîntulul Ioană, că totă într’aceiaşl uliţă în dreptulă prăvăliiloră acestoră jăluitorl are mănăstirea locuri şi chiria se urmeză cum plătescă şl aceştia, după simfonia şi aşezămîntulă ce aă tăcută. De va fi ca să urmeze simfoniile ce are fieş-care cu stăpânii (1) Cod. XXV, fila 116. www.digibuc.ro DOMNIA Ltl MOHOZI—1793—1796 693 locuriloră, ori de va rămâne ca să. plătescă chiria ce se obiclnuiă mal înaintea răzmiriţel, să ni se trimiţă luminata poruncă a Inălţimel Tale, ca să arătăm ă şi la stăpânii locuriloră şi la chiriaşii ce sunt, ca să scie fieş-care în ce chipă are de urmată, şi anii Măriei Tale dela Dumnezeu mulţi şi fericiţi.—1793 Noemvre 18. (1) Al Măriei Tale prea plecaţi slugi Petrache Paharniculu, Ioană Brezoianu. Anaforaua Popel Marinii cu Popa Slană şi cu Ea du Cernică pentru o livede şi alte nămestiî. I(o Alexandru Constantină Moruzl Voevodu.—Orenduimu pe sluga Domniei Mele Aprodă ceauşescă să mergă şi, luândă pe numitulă Potropopă, să-lă aducă aici, să-I înfăţişeze cu toţii înaintea dumnă-loră veliţiloru boerl.—1793 Noemvre 30. Vel Logofetă. Prea înălţate Ddtnne, Orânduitu mumbaşiră a adusă pe Popa Marină înaintea nostră faţă cu Popa Stană şi cu Radu Cernică, unde se împotrivi Popa Marină, (ţicândă pă elă n’a dată mărturii Potropopulul aşâ precum scrie Potropopulă în adeverinţa sa, fiind-că seiinţa lui este că li vedea de peste drumă s’a dată Popel Stană, iar lui Radu Cernică i s’a dată la Gârlă, aşâ Alexandru Constantină Moruzi Voevodă, i gpd. zemle Vlachiscoe.— Fiind-că dumne-lul cinstită şi credinciosă boeră Domniei Mele Nicolae BrâncoveUu Vel Vist., lângă grădina domniel-sale din mahalaua Cărămi-dariloru, de pe apa Dîmboviţei, ce o are luată schimbă dela răposatulă Vornică Scarlată Grecenulă, şi lângă loculă a optă case ce le-aă cumpărată în potrivă peste drumă, care merge la grădina răposatului Banului Filipescu şi la mâra Sfintei Metropolă, i lângă loculă altei case ce erâ lângă gardulă curţel mal sus numitei grădini a dumne-lul, care tote acestea (1) Cod. XXVII, pag. 10. www.digibuc.ro 606 V. A. urechi! locuri ale numiteloru case şi ale grădineî Ie are dumne-luî sforite, măsurate şi încheiate în sumă do... stînjenî, asupra cărora s’aă datu dumnâ-lul şi dom' nesca Nostră întărire prin chrisovă în anulă trecută la Iulie întâiă, a mal cumpărată acum dumnâ-luî Vistierulă Brâncovănu şi grădina ce a fostă a răposatului Banulă Filipescu peste drumulă ce s’a numită prin zapisă, dreptă taleri una mie cinci sute, dela dumnă-lul Biv Vel Vistieră Constantină Filipescu, avendă împotrivă peste apa Dâmboviţel şi grădina ot Sfeti Elefterie, asupra căruia cumpărătorii cerândă domnesca nostră întărire, ne-aă făcută rugăciune şi pentru acelă drumă ce merge la porta grădineî aceştia, ce aă cumpărată acu mă dela dumne-luî Vistierulă Filipescu, şi de acolo la mora Sfintei Mitropolii, ca să-I dămă voie a-lă închide ca ună netrebuinciosă ce rămâne acum altora, şi ca unulă ce nu prici-nuesce închiderea lui vre-o neînlesnire nici la alţii, nici la niscare-va mahalagii saă vecini, în vreme ce câţi aă trebuinţă de mură aă loculă mer-gerel loră slobodă şi îndestulată pe dincolo de apă. Aşişderea şi casa a unei Constandine, soţia Vîlculul, slujitoră spătărescă, ce rămâne în fundulă grădineî ce aă mal cumpărată dela ună Constantină grădinară dumne-luî Vistierulă Filipescu, după ihnografia ce ne arătă de văijumă de starea loră, şi după pliroforia ce ne dete şi dumne-luî Vel Logofetă de Ţera-de* sus Nicolae Filipelscu, ce aă fostă orânduită de Domnia Mea a merge în faţa locului să vaţlă, îşi are mergerea el la trebuinţă de măcinată cu Ies* nire şi aprope de mora din sus a mănăstirel Cotroceniloră, câtă şi eşirea la drumulă celă mare îl este slobodă şi aprope; deci fiind-câ amă văzută Domnia Mea zapisulă dumne-luî Vistierului Filipescu cu acestă letă 1794 Maiă . . adeverită nu numai de dumne-luî fratele domnieî-sale, i de alţi boerl, rudenii şi martori, i de egumenulă mănăstirel Radu-Vodă, ci şi de Prea Sfinţia Sa Părintele Metropolită ală Ungro-Vlaehieî, stăpânulă moriloră la care merge acestă drumă, amă dată dumne-luî Vistierului Nicolae Brân-covenu acestă domnesca Nostră întărire asupra cumpărâtorel grădineî cu tote împrejmuirile şi cu totă cuprinsulă locului şi după zapisulă celă vă-(jlumă Domnia Mea, ca să o stăpânescă cu pace, dândă Domnia Mea voie şi slobozenie dumne-luî a închide şi acelă drumă şi a-lă băgă în cuprin-sulă locuriloră ce sunt jur împrejur ale dumne-luî, ca ună netrebuinciosă altora şi de nici ună folosă ii sam. receh gpd.—1794 Iunie 1. (1) Vel Logofătă. Mănăstirea Radu-Vodă ceruse închiderea unei cârciume din mahala aşezată pe pămîntulă mănăstirel. A reclamată cârciumarulă acesta şi s’a, (1) Cod. XXVI, pag. 217. www.digibuc.ro DOMNIA LUI MOEUZI—1793—1796 607 constatată la Divanu că mănăstirea s’a fostă învoiţii Cu toţii cel cari au case pe pămîntulu el să plătescă câte 5 1 parale- de butie (le vină în fo-losulu mănâstirel şi să fie liberi a ţine câroiume. La 23 Septembre 1794, Domnitorulă aprobă din noă acestă tocmelă. (1) Lepădata din sud Prahova cu sătenii dela Sicrita pentru unu venita de moşie. I& Alexandru Constantina Morusi Voevoda i gspd.— La acestă anafora, ce a făcută Domniei Mele dumne-loră veliţii boerl, mulţâmindu-se şi Cârstea vechilă şi celoră-lalţt, cum şi Lepădată, cari aă dată adeverinţa loră în scrisă la Logofeţia Divanului Domniei Mele, adeverită şi de zapciulă celu orânduită, cum că nici unulă dintr’al lui tovarăşi săteni nu aă apelaţie, şi că el vOră fi răspunzători, amă întărită dar şi Domnia Mea anaforaua dumne-loră veliţiloră boerl, ca după cum se cuprinde mal jos să se urmeze; pentru care poruncimă şi dumne-vostre ispravniciloră judeţului, că după acestă hotărîre să le fie împărţela venitului.—1795 Ghen. 24. Prea înălţate Ddmne, Pe acestă alegere a judecăţeî Departamentului neremâindă odihnită Lepădată din sătulă Sicrita sud Prahova, zapciulă celă orânduită din luminata porunca Măriei Tale, l’a adusă şi înaintea nostră, faţă cu Oprea i cu alţi săteni fotă dela Sicrita, anume Crâstea Grigorie, precum şi Dinulă, şi cetindă alegerea acâsta a judecăţeî Departamentului, amă intrată în cercetarea pricinel, şi amă întrebată pe numitulă Oprea: cine a cumpărată ve-nitulă acelei părţi de moşie a Ciupelniciulul dela clironomil Căplesculul, elă ori Lepădată? şi dreptu câţi bani a cumpărat'o, şi cu al cui bani? şi răspunse, că a venită Lepădată la dînsulă şi i-a cerută ca să-I dea taleri 160 să cumpere acestă venită de moşie dela Căplescu în tovărăşie cu dînsulă, şi aşâ, după cererea lui Lepădată, dându-I elă taleri 160, aă şi cumpărată venitulă moşiei dela Căplescu amîndoî în tovărăşie, adecă jumătate şi jumătate, dar Zise că elă a vorbită atunci şi cu ceî-lalţl săteni, ca să fie şi el tovarăşi cu dînsulă, şi aşâ elă îl primesce acum şi pre cel lalţl săteni de tovarăşi la partea sa, iară Lepădată nu-I primesce de to. varăşl la partea lui, care la acesta răspunse şi Lepădată că nu primesce, (1) Cod. XXVII, scara, 17 fila 3. www.digibuc.ro 608 V. A. URECHII fiind-că au cumpărată numai elu şi Oprea, iar n’aă cumpăraţii şi sătenii, aretându-ne Lepădată spre dovadă la acâsta şi o adeverinţă iscălită de Garbu Căplescu, scrisă dela 6 ale acestei luni, prin care mărturisesce că elă a vîndutu venitulă numai la aceşti doi omeni, adecă lui Lepădată şi Oprii. Deci fiind-că însuşi Oprea mărturisi c’a venită numai elu şi Lepădată şi aă cumpărată dela Căplescu amîndol în tovărăşie, se cuvine după dreptă să-lă stăpânăscă elă şi Lepădată pe din două, jumătate unulă şi jumătate altulă, şi fiind-că Oprea primesce şi pe cel-lalţl mal sus numiţii săteni, este volnică să pue tovarăşi la partea sa orl-câţl va vre, iar Lepădată fiind-că nu primesce pe alţi tovarăşi la partea lui, nu pote fi silită ca să-I primescă fără de voia lui, acum pe cinci luni ce sunt trecute de când s’a cumpărată venitulă acestei moşii dela Căplescu şi până acum, ci găsimă cu cale totă venitulă, câtă va fi, să-lă împarţă Lepădată cu Oprea pe din două, şi fiindă să-lă stăpânăscă Lepădată singură, iar dumnă-lul să-lă stăpânăscă, Oprea numai sus numiţii stînjenl, precum şi banii, acel taleri 160 iarăşi asemenea să-I dea dumnAul unulă şi dumnă-lul altulă, şi Oprea şl va cere de la cel-lalţl tovarăşi al săi analogon ce-I va ajunge pe fiesce-carele; iar hotărîrea cea desăvîrşită rămâne a se face de cătră Măria Ta.—1795 Ghenarie 19. (1) Vel Vornică, Constantantină Caragea, Hatm., Vel Logofătă. Cu resoluţiunea din 4 Maiă 1795 asupra raportului epist. Agiel Âlex. Gheraclie, se aprobă un concordată la unu falimentu şi se obligă pe unulă din creditori, care se opune, a se conforma şi elă cu votulă majorităţieI.(2) Iă Alexandru Constantinii Moruzi Voevodă.—Neodihnindu-se Teodoră i Dumitrache.........şi a dumnă-lul Biv Vel Cămăraşă Nicolache.............. aă eşită la Divanulă Domniei Mele cu Petre tovarăşulă lui, unde a fostă faţă şi Constantină Iliată, chezaşulă loră, arătândă Teodoră ună zapisă ot let. 1794 Iunie, iscălită de câteşl trei, prin care şl aă alesă doi neguţători ca să le desfacă pricina aceloră două vămi, legându-se ca să fie următori la alegerea ce le voră face acel ceruţi negustori, care măcar că nu s’aă urmată a le face vre-o alegere acel negustori, fără numai iarăşi ună zapisă arătândă Teodoră, iscălită numai de Petru, prin care se desface de tovărăşia acesta, şi iscălescă martorii şi acel neguţători, dar după tote acelea în urmă, însuşi el iarăşi câte trei văcjumă că s’aă unită prin zapisă de isnovă, şi doi se facă tovarăşi pe amîndouă vămile, iar celă de ală treilea 1 2 (1) Cod. XXVIII, pag. 65, II. (2) Cod. XXIII scara 6, fila 28. www.digibuc.ro foOMNii lui moruzi—1793—1796 609 Hiatulâ chezăşii; se iscălescă câte trei la acestu zapisă, rSmâindă tote celea de mal înainte jos, care acestu zapisă însuşi Teodorii nu-lă tăgăduiră înaintea Domniei Mele, fără de numai pricinuia că ar fi foştii amăgită de bolă, a căruia pricinuire dovedindu se din eele-lalte singrafil, ce mal în urmă după boia ce pricinuesce aii scrisă şi aii iscălită, de mincinose, şi fiindă bună tovarăşă la amînclouS vămile, la pagubă şi la dobândă; am întărită anaforaua dumne-loru boeriloră, ca o dreptă şi cu cale, şi să urmeze întru tote, adecă Teodoră să plătescă banii sfertului, şi în urmă să li se facă socoteli.......................................... 1795 Martie 3. Vel Logoletă. Prea înălţate Ddmne, Teodoră, ce aă fostă vameşă în anulă trecută, a jăluită Măriei Sale pentru Petru ce l’a avută tovarăşă la vama Pitesciloră şi la Dragoslavele, (jicândă că aceste vămi fiindă luate de ună Constantină Iliată, pe urmă le-aă vîndută loră şi mal pe urmă tovarăşulă Petru s’ar fi lepădată din tovărăşia vămel Dragoslavele, remâindă tovarăşi numai la vama Pitesciloră, şi pentru un şfertă ală vămel din luna lui Septemvre, la care are dată zapisulă lui, că-lă va răspunde la cămară, cjioe că l'ar fi plătită prin mâna lui Constantină Iliată, ce l’a avută capzimană şi chezaşă, şi acum cu în-chisore îl cere alţi bani; în dosulă căreia jălbl ni se poruncesce de înălţimea Ta ca să cercetâmă pricina şi să aretămă Măriei Tale. lnfâţişindă pe amîndouă părţile înaintea nostră, câtă şi pe Constantină Iliată, ce l’a avută capzimană, a cerută jăluitorulă ca să i se caute întâiă socotela de tote datoriile, şi ceaa ce va rămâne datoră va plăti, cărora le aă şlisă să-şi alegă pe cine voră vre a le face socotela şi şl-aă alesă jăluitorulă pe dumne-lul Medelnicerulă Ştefană, cum şi pîrîtulă pe grămăticulă Areuda, unde trimiţându-I cu pitacă din partea nostră, le-aă făcută socotela şi sa alesă pagubă tal. 1.642,90; apoi jăluitorulă n’a vrută să stea a le isbrănţ socotela, ijicândă că nu primesce tovărăşia dela Dragoslavele şi cere judecată; cu care înfăţişindu-se ală doilea înaintea nostră, am citită întâiă zapisulă tocmelel loră, ce este cu let. 1792 Octomvre 6, în care se cuprinde că sunt tovarăşi şi la PitescI şi la Dragoslavele, în care este iscălită şi jăluitorulă; iscălitura 9 www.digibuc.ro 610 V. A. UBECHIĂ acestă răvaşă, că, l’ar fi scrisă fiindu totă uimitu de bolă; mal scose pî-rîtulă şi unii răvăşii alii jăluitorulul cu 23 de (jile în urma zapisulul după ce s’a dusă de aicea acolo, ce scrie către Gheorghe ce-lii aveă orânduită la vama Dragoslavele, dându-I în scire că este stăpână la acea vamă, şi-lă orânducsce ca să dea şi bani unde eră elă datoră, şi la taga lui fiindă dove Alexandru Constantinii Moruzi Voevodu. — Poruncimă Domnia Mea dumi-tale Vel Vist. să se aşeze la orănduiala mazîliloră şi a-I face cartea Domniei Mele.—1794 Iunie 8. Prea înălţate Domne, După luminata porunca Inălţimel, amă cercetată jalba acestui Nicolae de aici, nepotă lui Alexandru Dălgeanulă din sud Ialomiţa, şi ne-amă pli-roforisită cu adevărată, atâtă că rămâindă nevîrstnică de părinţi, i s’aă răpusă privilegiurile ce a avută ale părinţiloră, câtă şi că este cu adevărată din nemă de mazîlă, adecă nepotă de frate lui Alexandru Dalgeanu Mazîlu din sud Ialomiţa, ale căruia sineturi le şi văijumă adevărate; însă sineturi a cinci luminaţi Domni, cu unulă înnoită şi de jlnălţimea Ta, ci după privilegiurile nămulul săă, şi ca nemă şi rudă adevărată de mazîlă, se cuvine după dreptate de a intră şi elă la mazîll în orânduiala nemulu! săă.—1794 Iunie 5. (1) Vel Vistieră, Vel Vornică. ico Alexandru Constantina Mor uzi Voevodu i Gpd. zemle Vlachiscoe. — Poruncimă dumne-vostre ispravniciloră al judeţului să aveţi a însciinţâ Domniei Mele cu pliroforie într’adevără, dreptă câte liude sunt toţi aceştia încărcaţi la sate, şi aducendă acăstă însciinţare întâiă dela ispravnici Ne arăţi dumnă-ta Vel Vistieră, şi vomă face hotărîrea atunci.— 1794 Iunie 13. Vel Logofătă. Prea înălţate Domne, După jalba ce a dată iscăliţii Ilie Popescu, i Gheorghe Radoiulă, împreună cu alţi două Alexandru Constantina Moruei Voevoda i gpd. eemle Vlachiscoe. — Poruncimă Domnia Mea dumi-tale Vel Vistierule, după pliroforia ce dai Domniei Mele, să rămâie aceiă Ioană Holteiă la dajdie în sătulă unde este dată de ispravnici, însă să-î faci porunca Domniei Mele ca să-lă pue la cislă după puterea Iul. —1794 Maiă 18. Vel Logoletă. * 2 (t) Cod. XXVII, pag. 5, VII. (2) Cod. XXVII, pag. 13, VII. Analele A, B, — lom. XV. — Memoriile Secţ. Istorice. ^0 www.digibuc.ro 626 V. A. ORECHIĂ Prea înălţate Domne, După jalba ce aă daţii înălţime! Tale Ioan Holteiu din sud Argeşii pentru dumnâ-lul Serdară Constandină Varlaamă ispravniculă, arătându-lă că tatălii şeii se află slujitorii de scaună cu pecetluită domnescu şi elă este holteiu cu capulă, neînsurată şi nedespărţită de casa tătâneso, şi dumnâ-lul Ser-dară, după ce aă mersă acolo ispravniculă, întâiă l’aă prădată cu tal: 11.60, apoi l’aă dată cu ună liude la sătulă seă Isbăşescil, şi viindă elă de ajă-luită Măriei Tale, i s’aă făcută luminată porunca Măriei Tale către dumnâ-loră ispravnici ca să cerceteze, şi de va fi neînsurată şi nedespărţită de casa tătânesăă, să nu se supere; acum de isnovă jăluesce Măriei Tale iarăşi, adecă după ce aă mersă cu acea poruncă, nici o îndreptare n’aă văzută, ci l’aă ţinută şi nouă (Jile închisă, şi cum că i-aă luată sătulă tal. 14 şi cum că din pricina acel închisori i s’aă răpusă şi ună cală ce l’aă avută, cerândă a avă dreptate, a căruia jalbă fiindă orânduită de către Măria Ta la mine, ca să-lă înfăţişeză pe dumne-lul Serdară cu numitulă jăluitoră şi să cerceteză pricina acâsta, şi de este precum jăluitorulă arată, cu ana-fora să arătă Măriei Tale, cu zapciulă dumne-lul Vătafulă de Vistierie, după luminata porunca Măriei Tale, am făcută cercetare la Visterie şi se vă^u că la cetvertii săma este pusă la extractă deosebită cu ună liude, asemenea şi la haracl, iară dela zahere este dată cu sătulă Isbăşescil, scriindă dumne-loră ispravnicii către Măria Ta pentru dînsulă răspunsă la jalba dintâiă ce a fostă dată, arătândă că însuşi a mersă la dumnâ-loră, cerendă a-lă da scutelnică, să răspundă pe ană tal. 25, după aceea însuşi sătulă Isbă-şescl l’aă arătată dumne-loră că este moşnenă şi cu chiverniselă cum se cade, făcendă cerere de l’au dată cu ună liude satului, iară cum că este neînsurată, adevărată este necăsătorită, numai într’acelă judeţă sunt acestă felă de holtei, de câte trei zeci patru zeci de ani, aflându-se cu casă, cu-chivernisela loră şi neînsuraţi numai ca să nu se pue la dajdie; deci înfă-ţişându-se şi cu vechilulă dumi-sale Serdarulă Varlaamă, şi liind-că cererea lui este împotrivă, a nu fi la dajdie nici cum pusă, că până nu va eşi înaintea Măriei Tale de a i se face hotărîre, elă nu se odihnesce, pentru aceea facă arătare Măriei Tale printr’acesta anafora, că după cum va lumină Dumnetjeă pe Măria Ta a i se hotărî cum să i se urmeze, aşâ i se va urmă. —1794 Maiă 15. (1) (1) Cod. XXVII, pag. 2, VII. www.digibuc.ro bOMNIA LUI Moruzi—1793—1796 6â7 Pentru aşezămîntulu Armeniloră din Bucuresci de dajdia lorii, cum să urmeze. Ia> Alexandru Constantinii Moruzi Voevodu. — întărim ă şi Domnia Mea acestu aşezămîntu alu dăjdiiloru, ca să li se urmeze după cum s’au întocmită, şi după acesta să-I aşezi dumne-ta Vel Vistierii la Visteria Domniei Mele, de unde să le faci dumne-ta şi domnesculă Nostru sinetă, care cerii; aşişderea poruncimii dumi-tale, epistatule alu cămărăşiel, să le or6n-duescl staroste pe acesta care-lii cere bresla cu toţi de obşte, prin cartea Domniei Mele după condica Divanului.—1794 Maiă 27. Vel Logofătă. Prea Înălţate Ddmne, După luminata poruncă ce prin graiulii înălţime! ni s’aă dată pentru rendulu aşezămîntuluî breslei Armeniloră din Bucuresci, următoră fiindă, i-amă adunată şi le-amă arătată în ce chipă aă a-şl luă şi el îndreptarea la rândulă dăjdiiloră; cu toţi dimpreună aflându-se, li s’aă făcută aşeză-mîntulă într’acestaşl chipă adecă: peste 20 liude ce eră numiţi în Visterie şi 14 ajutore ale loră, mal alegendu-se sporă acum dela catagrafie liude 22, scoţându se toţi alţi cu pricini, după cum amă găsită şi noi cu cale, şi după a loră priminţă s’aă aşezată 40 liude, să dea pe semă pe taleri 1.60 vechi, iar 16 să le remâie ajutore, ca să se cisluiască între dînşil după a loră putere, şi aşă a dată şi foie iscălită anume în Visterie cu iscăliturile loră starostea şi cu alţii; deosebită de acesta, fiind-că sta-rostea ce-lu aveă se află atâtă de bolnavă câtă şi în vîrstă de bătrâneţe, şl-a găsită obştea breslei loră cu alegerea pe ună Sarcheză de a se pune staroste şi facă rugăciune Inălţimel Tale, ca atâtă numitulă Sarcheză să li se pue staroste, câtă şi ună luminată sinetă ală Măriei Tale să li se dea asupra breslei loră, după cum şi alte esnafurl aă; pentru care după a loră rugăciune, şi găsindă şi noi cu cale, în vreme ce tote alte bresle îşi aă chrisove, sineturi, să fie mila Măriei Tale şi asupra loră, de a li se face ună sinetă asupra breslei loră, ca nisce omeni şi limbă străină ce sunt, să aibă şi el bucurie de mila Măriei Tale.—1794 Maiă 24. (1) Vel Vistieră, Vel Spătară, Vel Vornicu, Vel Vornică. (1) Cod. XXVII, pag. 12, VIII. www.digibuc.ro 628 V. A. UttECHli Vel Vorniculă cu anafora dela 9 Septembre 1794 propune lui Vodă să se facă porunci la ispravnicii din judeţe ca să aşeze la dajdie pe străinii atâtă din cel veniţi de curînd câtă şi de mal înainte şi făcu negoţă de moşii, cu mori, cârciume şi alte neguţătorii, atâtă pe afară câtu şi în Bu-curescl, şi cari la catagrafia făcută în BucurescI nu s’aii aflată în oraşă ci pe afară. (1) Pitacă la Vel Vistierii Enache Văcărescu: Vel vede nota ce se dete Domniei Mele dela Agenţie pentru Ioană Comană i Macoveiii Comană, că sudeţl fiindii, locuitori al Transilvaniei, locuitorii noştri dela Gherghiţa sud Ilfovii i-aă apucată pentru plată de biră, luându-le şi trăsuri, zătic-nindu-I şi din drumulă întorcerel lorii; pentru care poruncimti dumi-tale, ca aducându la Visterie pe pârcălabulii Gherghiţel câtă şi pe ispravnicului judeţului de Ilfovu, unde viindii faţă şi numiţii 2 jăluitorl, să cercetezi dumne ta forte cu scumpătate într’adîncă pentru aceşti 2 jăluitorl: de unde sunt de felulă lorii locuitori, atâtă el câtă şi soţiele loră ? unde sunt căsătoriţi cu starea caseloră loră? de când sunt veniţi aici în ţeră? de aă fostă la vre-o orânduială de dajdie şi cu ce trebuinţă saă alişverişă s’aă aflată până acum aici în ţeră? şi care este cuvîntulă săteniloră dela Gherghiţa de le cere dajdie? vătjândă şi orl-ce sinetă voră fi avândă pentru sudeţie la mânile loră şi din ce vreme sunt? Totă pliroforia luându-o dumne-ta cu îndestulare deplină, să ne arăţi în scrisă prin anafora fără de zăbavă. (2) Carte din 29 Aprilie 1796. Domnitorulă scie că adela o vreme încoce cel mal mulţi din ispravnici şi alţi dregători şi zapcil, depărtându-se de tote datoriile stărel loră, aă ajunsă în vinovăţie vrednică de totă pedepsa, intrândă cu o rea urmare a luă şi a face din locuitorii ţăreî omeni nedajnicl, făcându-se părtaşi stă-pânirel, la care numai este dată acestă deplină putere, şi cu acestă chipă raelele împărătesc! se daă de către aceia pe la unii alţii posluşnicl şi slugi, în câtă aă ajunsă cel mulţi şi toţi de obşte a ave, afară din posluşnicil de pe moşiile loră străine ale altoră stăpâni locuitori de al ţăreî, luândă biră dela dînşil cu o asemănare a domniei, întin^endu-se cu acestă cutezare şi mulţi alţii dela sine a face nedajnicl pe locuitori şi. a-I stăpâni el, ne * 2 ţi) Cod. XXIX, fila 43 verso. (2) Cod. XXVII, scara 16, fila 20 verso. www.digibuc.ro DOMNIA LUI MORDZI--1793---1796 629 mulţăminduse nici cu omenii ce s’aă trecută cu vederea la aşezămîntu, care-I numescu posluşnicl, numire ce domnia nu o cunosce încă». Deci, Domnitorulu, nesuferindu asemenea fapte, poruncesce Vel Vist., sătrecă acestu pitacă în condica Visteriel şi să-lu facă cunoscută prin copil tuturoră sluj-başiloră Vistieriei i tuturoră ispravniciloru din judeţe, «ca să se trâcă de condicarâ şi sameşă în condicele de acolo şi să scie cu toţii că de acum înainte......... decă vre-unulu din ispravnici va cuteză, saâ cu nume de schimbare, saă cu nume de împlinirea celorâ morţi, a da cuiva-şl vre-o raia de a împărăţiei posluşnică, slugă saâ scutelnicâ, fără poruncă, unulâ ca acela nu numai cu necinste va li lipsită din dregătorie, dar şi din pro-nomion boeriel sale va fi cădutâ, ca unâ nevrednică de acestă numire şi stare, şi scutelnicil săi şi posluşnicil se vorâ luă pe sema domniei, judecându-I şi cu pedepsă cea cuviinciosă. Asemenea şi verl-care de orl-ce stare ar fi şi de sine va cuteză a luă din raelele împărătesc! şi fără scirea ispravnicului ca să-l stăpânescă şi să le iee birâ, cu asemenea pildă şi resplătire se voră învinovăţi şi se voră pedepsi. Dar zapciil plăşilorâ ce se voră învinovăţi cu acestă urmare a da posluşnicl slugi şi scutelnicl cul-va fără de poruncă, nu numai că se voră pedepsi cu ocna, dar încă şi în dajdie cu locuitorii birnicl să se socotescă; asemenea şi sameşil şi condicaril ju-deţeloru, cari saă înşil el se vorâ îndemnă la vre-o asemene urmare, saâ sciindâ şi vă(jândă că se urmeză de către ispravnici şi zapcil, nu vorâ împlini datoria loră a arătă, cu asemenea pedepsă se voră judecă, rămâindâ el în dajdie, lipsiţi de tote milele şi privileghiurile domnescl şi de toţi omenii ce voră ave scutelnicl cu porunca Visteriel lăsaţi pentru slujba loră; nu cu mal puţină pedepsă se voră judecă şi cel din matca Vistieriei, ce voră fi atinşi saâ cu sciinţă saâ cu fapta la asemenea urmări de acum înainte; iar când verl-care din orl-ce stare, păzindu-şl datoria credinţei loră, voră face însciinţare când voră simţi saâ voră vede că nu s’aă păzită de către orl-cine porunca acesta, şi fără sciinţa şi porunca Visteriel s'aâ dată cuiva-şl posluşnicl saâ scutelnicl, din ţ|iua ce s’aâ scrisă acestă pitacă, acela cu hotărîre să scie, că fiindâ în stare de boerâ saâ cu altă orănduială, se va împărtăşi din scutelnicil acelui ispravnicâ saâ a acelui ce va primi a luă fără de poruncă raele împărătesei, iar fiindâ din starea dajniciloră, va fi iertată şi slobodă din dajdie. fi) Dumne-vostre ispravniciloru ot sud Dîmboviţa, Vlaşca, Muscelu, Argeşă, Oltă, Teleormană, sănătate! Vă facemâ în scire că la Domnia Mea aă dată jalbă cel ce sunt orânduiţi de cămara Domniei Mele a strînge obicinuitulu (l)God. XXIX, fila 176. www.digibuc.ro 630 V. A. URECHIĂ ploconulă cămărăşiei, a împărţi coturî drepte, pecetluite şi cotăritulu pe la neguţătorii ce vîndă marfă cu cotulă, cum-că orăşanii dela Câmpulungu şi neguţătorii dela Pitesci i dela Slatina, ce facă alişverişă de marfă cu coturi pe la târguri, nu se supună a primi coturile şi a plăti ploconulă, cu pricină că unii sunt privileghiaţi şi alţii sunt la nemuri, cerândă a se face porunca Domniei Mele, dupre cum s’aă făcută şi în anulă trecută, arătându-ne de vătjUimă Domnia Mea şi cartea Domniei Sale fratele Michaiă Vodă Suţulă cu let. 1791 Octomvre 29. Deci fiind-că coturile se daă pentru dreptatea de obşte, a nu se face înşelăciuni norodului la vîncjarea măriei loră cu alte coturi mici, şi fiind-că acesta nu este următore totdeauna, ci numai odată acum li se dă aceste măsuri, ca cu aceste să vîn Alexandru Constantina Moruzi Voevoda i gpd. zemle Vlachiscoe. — Aşă să urmeze, pentru care poruncimă Domnia Mea dumne-loră ispravni-ciloră judeţului, ca la acelea ce au vameşii cuvîntă după ponturi i după chrisove să aibă ajutorulă celă cuviincioşii; la cereri împotriva ponturiloră şi a obiceiului vămiloră,să nu îngăduiţi ase face urmare.—1794 Martie 18. Vel Logofeţii. Prea înălţate Ddmne, După luminata poruncă a înălţime! Tale, veijândă cuprinderea catalogului şi a ponturiloră vămiloră, văruiţi că pentru rachiu cuprinde în catalogă aşă, adecă rachiă pentru eşită de oca una doi bani, şi rachiulă ce-lu aducă dela podgorie (jleciuiala la Alexandru Constantinii Moruzi VoevodU i gpd. zemle Vlachiscoe. — Poruncimă dumnc-vostre ispravnicilorii al judeţului să faceţi cercetare co se cuprinde mal jos şi să însciinţaţl Domniei Mele.—1794 Martie 30. Vel Logofătă. Prea înălţate Domne, După luminată porunca Măriei Tale am cerută dela jăluitorl acel ii chri-sovu ce (jice că au, şi arătară o carte a Măriei Sale răposatului Grigorie Ghica Vodă cu let. 1757, de sunt ani 45, cu cuprindere că, după cercetarea ce au făcută dumne-lul Vel Bană ală Craiovel Ienache Hrisoscoleă, s’au dovedită cum că locuitorii dela Slatina de din colo nu sunt amestecaţi cu orăşenii Slătinenl de dincoce de Oiţă, nici că sunt legaţi in orânduiala celoră două-spre- Alexandru Constantină Moruei Voevodu i gpd. eemle Vlachiscoe. — Poruncimă Domnia Mea d-vostre nazîriloră Cutiei de milostenie să aveţi a da pe totă luna câte tal. 5 acestei văduve anume Luxandra, ce a fostă soţie Popii Costandină dela biserica cu Sivilele, cu o copilă sîrmană ce are anume Smaranda, pentru hrana şi chivernisela loră, tolko pisah gospod. — 1793 Augustă 26. (2) Pitacu la Metropolită, ca să împlinescă tal. 924 dela mănăstirea Glava-ciocă i Căşciorele şi mănăstirea Sf. Ioană din Bucureşti, remăşiţa baniloră cutiei. P. S. Ta Părinte Metropolită ală Ungro-Valachiel, fiind-că dumne-loră nazîril Epitropiel arată Domniei Mele cum că aceste 3 mănăstiri sunt datore la cutie banii ce arată mal jos, cu cari îl dă rămăşiţă P. S. Sa Proin Mitropolit» Chiră Filaretă, însă mănăstirea Glavaciocă tal. 660, mănăstirea Căşciorele tal. 66 şi mănăstirea Sf. Ioană din BucurescI tal. 198, cari se facă tal. 924, scriemă P. S. Tale să orânduescî mumbaşiră-zapciă într’adinsă să mergă la igumcnil numiteloră mănăstiri să-I apuce cu strînsore să împlinescă acel bani negreşită; aşişderea şi dela mănăstirea Sf. Ioană din BucurescI să renduescl P. S. Ta să-I împlinescă, şi să se facă teslim lăr de zăbavă, de unde să se iea apodixis de teslimată. —1793 Sept. 30. (3) Pitacă din 23 Novembre 1793 către dumnc-luî Vel Postelnică pentru rămăşiţele havaeturiloră cutiei dela caftanele boeriloră, ca din tal. 4285 să faci tacsile 2 părţi dela fieş-care, iar a treia parte sunt scăzuţi şi să-I aducă înaintea Gspd., după loia ce voră da epitropiî. (4) (1) Cod. XXIII, fila 93 verso. (2) Cod. XXIII, fila 128. (3) Cod. XXIII, fila 151 verso. (4) Cod. XXIII, fila 181 verso şi 243. www.digibuc.ro 654 V. A. DEfiCHli Pitacă din 23 Novembre 1793 la dumnâ-lul Vel Vist. pentru havaeturile cutiei dela ispravnici, ca să-I faci tacsilă din simbriile loră, să-l aducă înaintea Gspod., după foia ce voră da epitropil. (1) Pitacă la dumne-loră veliţii Logofeţi pentru havaeturile judecătoriloră ce sunt datori la cutie, pe jumătate să-I faci tacsilă, iar jumătate sunt spăcjuţl, atâtă din BucurescI câtă şi după afară. (2) Pitacu din 23 Novembre 1793 la dumnă-lul Vel Post. pentru tal. 144 rămăşiţă din cărţile neguţitoriloru de eginea-zaherea al cutiei, să-I tacă tacsilă şi să-I aducă înaintea Gospod. (3) Pitacă din 23 Novembre 1793 către dumne-lul Gămăraşulă Nicolache pentru tal. 3127 rămăşiţă din banii preoţiloră, sfertă de sf. Dimitrie trecută, care sunt datori Prea Sfiinţia Loră Archiereil eparchiiloră la cutie, făr de zăbava cea mal puţină sâ-I facă tacsilă, sâ-I aducă înaintea Gospod. (4) Pitacă din 9 Maiă 1794 către Banulă Craiovel după reclamaţia nazîri-loră Epitropiel că boeril de peste Oltă n’aă dată havaetulă caftaneloră. (5) 9 Maiă 1794. Pitacă la Vel Vist. ca să dea Epitropiel banii orânduiţi după chrisovă şi să se iea dela toţi ispravnicii rânduiţi la judeţe banii ho-tărîţl pentru cutie. (6) Pitacă către nazîril Epitropiel din 5 Ianuarie 1795, ca pe de o parte să plătescă lefile jupâneseloră văduve şi celoră scăpătaţi din veniturile cutiei, şi pe de alta să facă mezată de tote slujbele cutiei după obiceiă în auqlulă tuturora, arătândă Domnitorului preţulă eşită pentru fie-care slujbă. (7) Actele relative la cercetarea socoteliloră anuale ale Epitropiel de obşte din Aprilie 1795. Sunt identice cu cele anteriore. (8) * 6 (1) Cod. XXIII, fila 181 verso. (2) Cod. XXIII, fila 181 verso şi fila 243. (3) Cod. XXIII, fila 181 verso. (4) Cod. XXIII, fila 181. (6) Cod. XXIII, fila 243 verso. (6) Cod. XXIII, fila 243 verso. (7) Cod. XXIX, fila 7 verso. (8) Cod. XXVIII, scara 5, fila 12 verso. www.digibuc.ro DOMNIA LUI MORCZI—1793—1796 655 Anaforaua Divanului din 9 Maiă 1795, după porunca Domnitorului de la 5 Maiu, prin care Divanulă este provocată să creeze venituri nouă cutiei Epitropiel, căci nu i s’ajungă veniturile la leOle ce dă «între alte modele din care amă socotită aseadăogâ venitulă Cutiei de milostenie, amă socotită a fi cu cale ca dela totă preotulă ce se chirotonisesce să se iea la Cutia milosteniei tal. 5, iar dela diaconă tal. 21/i», însă nu în totă anulă, ci numai la chirotonie.»—1795 Maiă 9. Asupra acestei anaforale, Domnitorulă dă întărirea la 10 Maiă 1795 şi ordonă pe de o parte a se vesti acestă disposiţiune Mitropolitului şi Episco-piloră, iar pe de alta ordonă nazîriloră să aibă a îngriji de acestă venită. (1) Divanulă prin anaforaua din 9 Maiă 1795 propune Domnitorului, care i-a cerută să creeze venituri nouă cutiei, ca după cum Mitropolia dă ha-vaetă la Epitropie 1000 tal. când se face Metropolită şi 500 tal. la Sccţ. Istorice. 42 www.digibuc.ro 658 V. A. URECHII (urmăză înşirate ponturile, precum se potă vedă în actulă adusă (lela fila 82 cond. 29), iar la ponturile 3, 5, 7, 10, 11 şi 13 sunt introduse modificările publicate de noi la pag. 290 tom. V. Domnitorulu termină (Jicăndă, că dă cartea acesta la mânele staroste!: «poruncimă dumi-tale Vel Logofătă că asemenea copie adeverită la logofeţia Divanului Domniei Mele să faci ca să se dea la manile lemnariloră i zidariloră, spre a le fi şi loră scjute în totă vremea». (1) Vist. Scarlată Câmpineanu, nazîră Epitropieî, raporteză Domnului la 11 Februarie 1796, că Casandra, soţia răposatului Filotache Colţescu, merită milă, fundă fată de boeră şi văduvă scăpătată. Domnitorulu îl acordă 15 tal. pe lună. (2) Anaforaua Epitropieî obştirel din 1 Martie 1796, dându sima de venituri şi cheltuell pe 1795. Venituri 59.171 taleri pe anulă 1795; însă: 42.970 de taleri s’aă luată veniturile canonite prin chrisâve domnescl. 12.128 din clironomil, venită întîmplătoră. 4.073 (lin boeril ispravnici, egumeni şi globe. 59.171 68.523 taleri s’aă cheltuită pe 1795 la lefile săraciloră, epitropiloră, dof-toriloră, cişmegiiloră, căsătorii de fete sărace, îngropări de străini _________săraci şi mile la bolnavi. 9.352 trecă mal multă peste venită. Epitropia cere crearea unul noă irată pentru plata acestui deficită şi plata unei datorii mal vechi, care urcă deficitulă la suma (le: 12.750 taleri. Domnitorulă, la 1 Martie 1796, convocă Divanulă să chibzuescă 2,3 mij-loce de găsirea unul noă venită pentru Epitropie. 1 2 (1) Cod. XXIX, fila 13fi verso. (2) Cod. XXXI, scara 3, fila 24 verso. www.digibuc.ro DOMNIA LUI MORUZI—1793—1796 659 Anaforaua Divanului din 4 Martie 1796, respundendu la ordinulu Domnilo-ruluî de a găsi una venita nou pentru Cutie. Divaniţii propună următorele venituri: a) Din vinăriciulu ce este acordată la milă la mănăstiri, din totă ţâra, să deae Oe-care mănăstire, din 10, 2 la Cutia milosteniei. Domnitorulă aprobă acestă venită, lăudândă pe Metropolitulâ, care împreună cu boeril de Divană l’aă propusă. b) De totă vita mare, boă, vacă, cală, bivolă, catâră, ce se va vinde aici în ţeră, să deae cumpărătorulă de una parale 5, veri de ce stare va fi, şi de vită mică (oie, capră, rîmătoră) de una câte o para, afară de oile Ge-lepiloru, cari sunt pentru trebă împărătescă. c) Dela paţachina ce strîngâ neguţătorii de aici din ţeră, să aibă a plăti ridicătorulă mărfel câte 2 parale de oca. Vîmjâtorulă moşiei la vremea toc-melel să facă cunoscută acestă dare în folosulă cutiei, căci la din contră VÎn Alexandru Constantină Moruzi Voevodă, şi cu credinţa prea iubiţiloră Domniei Mele fii Constantină Voevodă, Dimitrie Voevodă, Nicolae Voevodă, Gheorghe Voevodă, martori fiindă dumne-loră cinstiţii şi credincioşii boerî veliţi al Divanului Domniei Mele Pan N. Brâncovenu Vel Bană, Pan Manolache Creţulescu Vel Vornică de Ţera-de-sus, Pan Constantină Caragea Vel Hatmană, Pan D. Mânu Vel Spătaru. Pan Radu Golescu Vel Vornică de Ţera-dejos, Pan Scarlată Ghica Vel Vistieră, Pan Constantină Filipescu Vel Logofătă de Ţera-de-sus, Pan Constantină Ştirbei Vel Vornică, Pan Ioană Damaris Vel Vornică, Pan Ştefană Văcărescu Vel Logofătă de Ţera-de-jos, Pan Ioană Florescu Vel Vornică ală politiei, Pan Lucache Vel Postelnică, Pan Gregorie Brâncovenu Vel Cluceră, şi ispravniculă chrisovulul acestuia spre săvirşire Pan Ştefană Văcărescu Vel Logofătă de Ţera-de-jos. Scrisu-s’aă aici în cinstita politie a scaunului Domniei Mele, BucurescI 1796 Ghenarie. (Semnată Vodă). (Contra-semnată) Ştefană Văcărescu Post. www.digibuc.ro 692 V. A. URECHII F° lungă mare, hârtie turciscă, sigilă mare chinovară, în ,/wr# mărcile jude-feJor# 17, î/i centru cele 2 figuri ca susţinători de scută, î» lăunlru corbulă cu crucea, capă de boă fi de-asupra luna şi sârele. La 1799 Sept. 30, Alexandru Constantină Moruzi reîntăresce chrisovulii: «întărimii chrisovulii acesta şi întru cea de Dumnezeii hărăzită a doua domnie a Nostră, ca să se păzescă orânduelile harturghiel întocmai întru tote cum se cuprinde mal sus». Sigilă mai mică, numai cu corbulă şi cu capulă de boă; se conservă la Archiva Statului, No. 693 opis. N. I. invent. în roşu cu No. 118, Actă N. 3. 1793 Aprilie 26, s’aii făcută pitacă la dumne-lul Vel Spătarâ, i Vel Agă, cum şi deosebită carte Ia ispravnicii Ilfovului, pentru că dumne-lul biv Vel Logofătă Radu Slătinenu a dată încredinţare M. Sale, că până la 15 alo lui Maiâ va săvîrşi totă treba fabricel de postavâ a se pune în faptă. Li s’aă poruncită ca orl-ce va arătă că are trebuinţă, să-I dea totă felulâ mână de ajutoră la cele ce va cu cuviinţă asupra acestei trebî. (1) Pitacă din 20 Septembre 1793 către Vel Aga, prin care A. Moruzi reîn-noicsce pitaculu de acum 20 de ferindu-se însă starostea la acestă alegere cu totă scumpătatea, ca nu cum-vaşl să năpăstuiască nici unulii din el la iscusirea meşteşugurilorii, pentru că după cum voimii buna orănduiala obşteî, aşâvoimii şi dreptatea celorii ce aii meşteşugului; cum şi când se va întîmplâ să vie vre unu-nou meşteră, datorii să fie a merge mal înainte la starostea ca să se arate, şi iarăşi cu bătrânii isnafulul fâcându-i se cercare meşteşugului săă la ce stare a iscusinţei se află, să-iţi trecă la catastihii unde i se va căde, cu plata cea cuviinciosă după meşteşugulii lui, şi când îl va împărţi la lucru pe la binalele ce se vorii face, să fie datorii starostea a păzi dreptatea fieş-căruia, că nu numai pe unii să-I orânduiască şi pe alţii nu, ci toţi în răndii să-şi aibă chivernisirea şi folosulă meşteşugului săti. e) Dela toţi banii ce se va tocmi binaua, să aibă starostea a trage trei parale la leii, din care 2 să le dea la Cutia de milostenie a obşteî, iar una să fie a starostel pentru ostenela lui, şi să-şi aibă rufeturile deosebită cutia lord, precum aii avut’o şi mal înainte, pentru cel săraci şi neputincioşi dintre dînşil. f) Starostea să fie volnicii, ca nu numai pentru meşterii slobozi f&ră stăpâni şi birnicl dulgheri şi zidari, cărămidari şi nisiparl, să ţie condică) ci şi de toţi câţi se află aice în politie de se hrănescii cu acestă meşteşugii, ori scutelnicî, ori posluşnicl, saă din breslele zapciiloru, cu călfile şi ucenicii loru ânume, pe toţi cu mahalaua lorii şi cu arătare de este birnică saă scutelnică, sau posluşnică. g) Meşterii dintr’aceste bresle, ce vorii veni din ţera turcescâ aici pentru chivernisela meşteşugului lorii, arătându-se, precum amu cjisu, întâiâ la starostea spre a se trece în condică, după oîânduiala ce s’a cjisă mal sus, să nu fie slobocjl făr de scirea starostel a lucrâ, ci prin scirea lui şi a breslei vorii lucrâ meşteşugulii lorii, şi pentru cari vorii fi să rămâie aici, www.digibuc.ro DOMtflA LUI MORDZI—1793—1796 699 să fie datorii a-lii da în soirea dumne-lul Vel Vornicii alu politiei, să se aşeze după puterea lui în dajdie. h) OrI-câte binale se vorii face de aci înainte aici în politia Bucuresci-lorii, să le trecă starostea în condica sa, cu numele stăpânilorii lorii, ca să fie sciute; cum şi orî-ce binale se vorii preţui de acum înainte şi verl-ce pricini ale meşteşugului acestuia va căută, de tote să ţie condică, cu (Jiua i veleatulă şi cu pricina el. i) Starostea să aibă volnicie, ca dimpreună cu meşterii cel dintâiii şi de frunte mal bătrâni să judece pe fie-care din rufeturile acestea, însă numai pentru ale meşteşugului lorii i pentru ucenici, după obiceiulii breslei, iar nu şi pentru alte pricini, şi să tacă şi certare celorii cu vina meşteşugului până la 40 de toiege. Iar pentru împlinire, să trimită la grosulu dumne-lul Vel Agă; saii când vre-unulii din meşterii cel mal de frunte va căde în vre-o vină, şi ori o parte saii alta nu se va odihni pe alegerea starostel, atunci să-l arăte la dumne-lul Vel Aga, ca dumne-lul să-lii judece şi să însciinţeze Domniei Mele cu anafora. k) Pentru Paler nemţulă şi alţi sudeţl, ce se hrănescii cu meşteşugului acesta, să nu fie volnici de acum înainte a tocmi lucru de sineşl fără de scirea starostel, ci şi el să fie îndatoraţi la acestii nizamii alu politiei sub ascultarea starostel, şi prin staroste să tocmescă binalele de lucru, dela cari asemenea să se iea cele câte 3 parale la leii; iar care nu va vre să fie următorii la acâstă orenduială, să nu fie slobodă a lucră mal multă aice în politia Bucuresciloră, ci starostea prin scirea şi ajutorulă dumne-lul Vel Aga să-I oprescă. l) Starostea să aibă datorie în totâ vremea a umblă şi a priveghiă cu omenii lui prin tote mahalalele şi mai vîrtosă pe marginea Bucuresciloră, ca pe cel ce-I va găsi că facă binale din noă Iară de sciinţă, ori se întindă cu prefacerea binalei din vechiă, să aibă numai a-I opri, şi de altă parte să facă îndată scire la dumne-lul Vel Spătară, zabitulă mahalaleloră şi ală marginel, afară de pricinele ce aă vecinii între el pentru călcarea de locă, cari acele aă a se căută la dumne-loră Veliţii Vornici după obiceiă. Iar afară din hotarele Bucuresciloră şi din marginea căpătâiului poduriloră să nu se îngâduiască nimeni a se întinde în facere de case pentru şedere, ci prin scirea Spătăriei să se oprescă negreşită. m) După ce se va pune în faptă nizamulă acesta aice în politia Bucuresciloră, se va socoti în urmă şi pentru politia dela Craiova saă şi celelalte, unde va fi trebuinţă a se dâ nizamulă loră, după starea şi trebuinţa politiei. n) Fiind-că starostea se face fără nici o dare de havaetă la nimenea, numai pentru ca să nu aibă pricină a se lăcomi şi a căută interesurl şi www.digibuc.ro 700 V. A. URECHII câştiguri şi adichii, Ori colorii cu binale, sau şi înseşi bresleloră acestui meşteşugii, de aceea şi îl hotărîmii ca să scie mal înainte, că de se va dovedi ori cu luare de mită dela cel ce aii trebuinţă a-şl face binalele, ori a face viclenii şi hatîrurl în parte, a da adecă numai la unii meşteri lucrători şi pe alţii a-I zăbovi şi a-I descolifsi, făcendu necazuri norodului, ori a nu păzi buna orenduială şi dreptate meşteriloră bresleloră acestora, saii ajungendu-se cu unii din meşteri, să facă celoră-lalţî nedreptate, saii va tăinui cutiei acele câte 2 parale la leu, bine să scie că, precum arătăm ii mal sus, nu numai din stărostie se va lipsi, ci se va şi pedejjsi straşnicii. o) Stărostia să fie datore-împreună cu acel 16 călfl că ori în ce ceasii se va întîmplâ în politia Bucuresciloră focii, ndptea saii Alexandru Constantini Moruei Voevodă.— Bojeiu milostiiu.... Dumne-ta Vel Vistierii, fiind-că totă lucrarea trebel aceştia are a se urmă prin calemulă Visteriel, poruncimu ca dela Visterie să faci chrisovii Domniei Mele de întărirea a t6te, adăogându şi aceste ponturi, cari ni le aretă dumne-loră veliţii boeri prin anaforaua dumne-loră, cum se vede mal jos.—1795 Fevruarie 27. (1) Vel Logofătă. Prea înălţate Ddmne. După luminată porunca Măriei Tale adunându-ne cu toţii la unu locă, unde fiindă faţă şi dumne-lul Vel Vistierii, i dumne-lul Vel Hatmanii, şi dumnâ-lul Vel Spătarii, amă cetitii cu totă luarea aminte şi cu bună înţelegere ponturile ce prin zapisii s’aii legată dumne-loru boeril cari sunt tovarăşi de a ţine menzilhanelile prin totă ţera şi amu văzută din cuprinderea acestoru ponturi că sunt la tote cu bună orenduială şi cu bună întocmire făcute, pentru care şi ca unu lucru ce este de folosulu şi odihna ţărel de obştie, ne rugămă Măriei Tale ca să şi întărescă prin luminată chrisovulă Măriei Tale orânduiala numiteloră ponturi, spre a păzi şi a se urma întocmai, cu acestă adăogire însă, ca la nici o menzilhanea să nu fie volnici mezilhanagiil, nici stăpânulă acel moşii, să. ţie vîncjare de vină şi de rachiă acolo la menzilhanea, ci să fie acestă vîmjiare a vinului şi a rachiului cu totulă proprită, pentru ca să nu se urmeze dintr’aceste feluri de pricini pe la menzilhanele şi necontenite gâlcevurl, decât să fie slobodă a ţine la menzilhanea numai o pră-vălioră de băcănie, care prăvâlioră să aibă volnicie şi slobozenie să o facă stăpânulă moşiei, iar nu menzilhanagiil, iar când stăpânulă moşiei nu va vre să facă acolo la menzilhanea prăvălioră de băcănie, atunci să aibă volnicie şi slobozenie a o face menzilhanagiil. Deosebită de acesta, forte să se ferescămen-zilhanagiil de a nu călcâ şi a nu pasce cu caii menzilhanelel liveZile stăpâ-niloră moşiiloră, cum şi curăturile loeuitoriloră ce voră fi împrejurulă acel menzilhanea, ci să-I pască în locuri slobode, fără să facă câtuşi de puţină stricăciune la liveZile de fină, însă cele cari voră fi vechi sciute şi cunoscute liveZT şi curăturl, iar să nu pricinuiască că voră să-şi facă acum liveZl şi curăturî nouă; lângă acesta ne mal rugămă Măriei Tale, ca pentru măsu-rătorea finului şi a orzului ce se cuprinde la ponturi, ca să-lă răspunZă ţera şi să-lă plătescă dumne-loră boeril tovarăşi menzilhanagil cu bani prin preţă hotărîtă, să se socotescâ de înaltă înţelepciunea Măriei Tale mijloculă celă cuviinciosă pentru acestă măsurătore a finului şi a orzului, de a nu se face câtuşi de puţină asuprire săraciloră locuitori; acestea socotimă a (1) Cod. XXVIII, scara 4, fila 7 verso. www.digibuc.ro 704 V. A. URECHII fi cu cale spre a se adăugă la luminată chrisovă Măriei Tale, iar hotârîrea cea desăvîrşită rămâne a se face de către înălţimea Ta.—1795 Fevruarie 25. Dositeiă ală Ungro-Vlachiel, Dumitrache Banu Vel Banu, Ianache Mu- ruzi biv Vel Vistierii, Vel Vornicii Radu Slătinănu,..., Vel Vornicii,.. Vel Logofătă, Vel Logofătă Filipescu. După art. 12 ală chrisovulul de întreprindere ală menzilhaneleloră, «după vechiulă obiceiu», este să aibă «slobodă păşune» caii de menzilă «pe moşia dimprejurulti menzilhaneleloră.... Insă şi menzilgiil forte să se ferâscă de a nu mancă şi a nu pasce cu caii menzilhanelel livezile stăpâ-niloru moşiei, cum şi curăturile locuitoriloră, ci să-I pască în locuri slobode, fără de a face câtuşi de puţină stricăciune la livezile de fînă vechi sciute.» Casa menzilulul reclamă în 9 Martie 1795 că locuitorii împrejurimel sării fi pusă cu sila de aă îngrădită locurile unde se pască caii menzilha-neleloră, unii făcândă grădini, alţii arături pentru semănături, şi aşâ prin strîmtorarea locuriloră aă rămasă caii fără păşune şi pricini multe va să se întîmple, cu cuvîntă de stricăciunea bucateloră; casa menzilulul cere îndreptare, (Jice Vel Hatm. C. Caragea, poruncindă ispravniciloră respectivi «ca să dea de scire locuitoriloră a se feri a nu îngrădi şi a strîmtorâ locurile cele unde s’aă păscută caii menziluriloră şi mal nainte.» Vodă esclude dela aplicarea art. 12 din chrisovulă menziluriloră curăturile şi livezile vechi şi ordonă a se redeschide locurile cari aă fostă slobode şi s’aă închisă cu gardă. De voră fi apucată a pune într’însele semănături, să fie acum până a şi strînge rodurile nesupăraţi, iar după strîn-gerea roduriloră negreşită să se ridice îngrădirea aceea şi să rămâie slobode pentru păşunea cailoră menzilhanelel, după cum aă fostă dintru începută deschise şi slobode.»—1795 Martie 9. (1) Anaforaua lui Const. Caragea Vel Hatmană, din 20 Aprilie, după care Domnitorulă aprobă strămutarea unul menzilă peste apa Argeşului, fiindă mal de folosă pentru cal de a nu stă în sată. (2) Actele pentru strămutarea din Rîmnică a menzilhanelel, după cererea Episcopului şi a multoră târgoveţi. Hatmanulă, care după chrisovulă dom-nescăalămenzilhaneleloră, are administraţiunea poşteloră, constată temeiulă cererel do strămutare a poştei din Rîmnică, prin anaforaua dela 27 Aprilie 1795. (3) 1 * 3 (1) Cod. XXVIII, scara 5, fila 30. (21 Cod. XXVIII, scara 6, fila 13 verso. (3) XXVIII, scara 5, fila 17. www.digibuc.ro dOMnia ldi mokuzi—1Î93—1796 705 Anaforaua Hatmanului Cost. Caragea, după jalba boerilorii epistaţî al men-ziluluî, cerândd ca aşezarea menzilhanelelord pe drumuld dintre BucurescI şi CânenI să se facă la distanţă de 4 ceasuri, ca să potă ţine caii la vreme zlotosă. Fiind-că acum are să iasă Vel Căpit. pe acestd drumii al Oâne-nilorii, boeriî epist. cerii ca Vodă să ordone ispravnicilor^ de Ilfovd, Dîmboviţa, Vlaşca, Musceld şi Argeşd, ca unde va arătă Vel Căpit. locurile, acolo să se aşeze menzilhanelele. Asupra acestei analorale Domnitoruld ordonă, în 7 Maid 1795, că de ocamdată să se aşeze caii şi surugiii la vechile menzilhanele, iar Vel Căpitanului, cu mergerea lui pe acestui drumii ald Cânenilorii, să alegă locu rile unde aii a se aşeză în viitorii şi să arăte şi la ispravnici, «şi la întor-cerea lui, aducândd dela ispravnicii judeţului însciinţare pentru fiteş-care menzilhanea, cu arătarea locului ce s’ad chibzuiţii, se va da nizamuld cuviincioşii.» (1) Anaforaua Hatmanului Cost. Caragea, din Iulie 1795. «După jalba ce aii daţii M. Talo dumne-lord boeriî epistaţî asupra dum-ne-lord biv Vel Slugcrd Iordaclie Niculescu şi Manolache Hrisoscoled, ară-tândd că nu păzescd aşezămîntuld şi legătura contractului tovărăşiei, şi cerândd ca pe nisce îndărătnici să-I isgonescă din tovărăşie...» Vodă a însărcinaţii pe Cost. Caragea să cerceteze neînţelegerea, iar acesta îl dă vinovaţi, căci între altele n’aii depuşii 6 mii tal. la tovărăşie, după pontuld ald 12-lea din contracţii. (2) Pitacu din 16 Iulie 1795. Domnitorulii trimite unii zapciii hătmănescd, să mergă la poşta din Copilişte, de unde doi inşi în porturi de deşlil aii luaţii cu sila o căruţă cu 4 cal, neavându la mână menzild domn esc ii; totu asemenea aii făcuţii la GâescI şi la Cârciovd, până aii ajunsii la marginea Pitescilorii, unde lă-sându căruţa aii încălecaţii pe caii lord, ce-I trăgead după căruţă. Vătaluld dela menziihaneaua Copiliştel declară că cunosce pe unuld din aceştia, unuld eră armend şi altuld arnăutd neguţătoraşd, şi-I scie unde şedd. Deci 1 2 (1) Cod. xxvnr, scara 6, fila 14 verso. (2) Cod. XXVIII, scara 6, fila 68. Analele A. R. — Tom, XV. — Memoriile See(. Istorice. 45 www.digibuc.ro 706 V. A. Urechi! Domnitorulă ordonă zapciulul hătmănescă, ca, împreună cu acelă Teodorii, să iea urma celorii 2 inşi şi unde-I va găsi, în verl-ună sălii, veri în vre-ună oraşii, saii casă boerescâ, să-I bage în fiare şi să-I aducă aci la hătmănie, împreună cu numitulii vătafii Teodorii, ca să steâ faţă cu dînşiî; «pentru care poruncimii Domnia Mea, ca dumnâ-vostre ispravnicilorii judeţelorii, i vouă Căpitanilorii şi tuturorii zapciilorii, să daţi mână de ajutorii orânduitului mumbaşirii spre înlesnirea prinderel şi a-I aduce aci pe numiţii.» (1) In 27 Iulie 1795, ună armenii şi sluga Iul s’aă îmbrăcaţii în haine turcesc! ca să iea cal de poştă, dar aii foştii descoperiţi şi armenulă a căpătată 60 toiege la tălpi, iar sluga 90. Armenulă a mal plătită la casa menziluri-loră şi ugiretulu fie-cărul menzilă. Dacă va mal face asemenea faptă, va merge la ocnă. (2) EpistaţiI menzilulul aă presentată Domnitorului anafora, cerândă să fie desărcinaţi de slujba loră. La acestă cerere Domnitorulă dă resoluţiunea următore: «Dumne-ta Vel Spătară Dimitrie Mânu, i dumne-ta Vel Vist. Scarlată Ghica, jăluitoril aceştia de nimeni siliţi, ci de a loră bună voie, prin legătură cu zapisă ce aă dată în Visteria Domniei Mele, aă primită epistăsia menzilu-riloră din totă ţera, şi după aşezarea ce s’aă făcută cu dînşiî, s’aă dată şi domnesculă Nostru chrisovă, cuprimjătoru de tote cele ce este datore a păzi Visteria şi de cele ce sunt datori a păzi până în curgere de cinci ani, legându-se şi sub pedepsă domnescă şi de obşte s’a făcută publicaţie spre însciinţarea locuitoriloră de legătura şi aşezarea acesta făcută pentru obşte; ci dar cu cererea ce cuteză a face, se cunosce că nu numai către domnie s’aă arătată cu amăgire, ci şi către totă patria şi către locuitori, şi deşi arată acum prin socotele că din împuţinarea minţel loră aă intrată nesocotiţi în slujba acâsta, din care li s’ar fi pricinuindă stingerea casei loră, şi nici cu acesta nu le-ar rămâne chipă a ave epistasia până la vremea ce s’aă legată, dar Qindă precum s’aă $isă acestă aşezare făcută pentru odihna obştiel în vreme de 5 ani, pentru care nu puţină strădanie şi supărare aă fostă locuitoriloră împlinirea ce aă făcută anulă acesta cu facere de case, grajduri, orzăril şi fînăril şi alte multele pe la men-zilhanele, precum de dînşiî s’aă cerută, şi cu darea cailoră şi a orzului şi a fînulul după numerulă cailoră ce aă avută a pune, care domnia o aă păzită nestrămutată, fiindă pentru folosulă locuitoriloră; do aceea, după 1 2 (1) Cod. XXIX, fila 01. (2) Cod. XXVIII, scara 7, fila 9 verso. www.digibuc.ro DOMNIA LUI MORUZl—1793—1796 707 totă dreptatea şi pravila politiceseă, se cuveniâ unii ca aceştia a se pedepsi nu numai pentru cutezarea de o cerere ca acesta, ci încă şi cu stingerea casei lorii a & siliţi să păzescă aşezarea aceea către obşte, decât obştea să intre în pătimire pentru dînşil, însă cu milostivire şi îndurare hotărîmu, ca, adunându-vă dumne-vostre, să le arătaţi acestea de mal jos, cari nu după dreptate, ci pentru milostivire se făcu pentru dînşil: 1) Dela 15 ale lunel Noemvre să se îndatoreze a lăsă pe la menzilurile din totă ţera numai 1.750 cal, cari, după trebuinţă ce va ave domnia, să le dea foie cu pecetie câte câţi cal să pue la fie-care menzilhanea din drumuri, şi după acea foe ce se va face, socotită de către ' dumne-vostre şi hotărîtă de către Domnia Mea, datori să fie a avâ numărulă acesta de cal numai pentru trebuinţa domniei la cel ce se voră da cărţile Domniei Mele, şi cu acestu chipii ţinându menzilulă până la Alexandru Constantină Moruei Voevodă boj mii. i gpd. zemle Vla-chiscoe.—Poruncimă Domnia Mea dumi-tale Vel Vist. să faci rânduială la judeţulă Ilfovului, ca pe totă săptămâna să dea negreşită 10 care lemne la orânduitele locuri.—1794 Dechemvre 15. Vel Logofătă. (Anaforaua totă grecesce). In 30 Ianuarie 1795, Moruzi Voevodii ordonă biv Vel Cămăraşulul Ni-colache să dea 3000 de taleri pe fie-care ană mănăstirel Colţea, «unde sunt spitalurile de săraci bolnavi», din venitulă ocneloră dela Slănică. Până la acestă'pitacă se dedeau 2500 taleri «pentru dijma de sare a numiteloră ocne, cari sunt pe moşia acestei mănăstiri». Moruzi a adaosă 500 de taleri «pentru mal bună căutarea, hrana şi odihna bolnaviloră săraci.» Plata acestei sumo se va tace pe trimestre, «fiind-că amă făcută Domnia Mea acestă înlesnire a primirel baniloră în vreme, ca să nu se pricinuiască la cheltuelile spitalului săraciloră bolnavi zăbavă şi întârziere.» (1) Domnitorulă, după cererea biv Vel Clucerului Dumitrache, epitropulă mănăstirel sf. Pantelimonă, care arată că din causa scumpetel lucruriloră, nu-I ajunge budgetulă pentru hrana bolnaviloră de năprasnica bolă a ciumei, încuviinţeză o adăogire la embaticurile mitoceloru mănăstirel Pantelimonă, şi deci ordonă egumeniloru acestoru mitoce, să dea în mânele mumbaşi-rulul sumele următore hotărîte pentru fie-care mitocă, peste taleri 95 ce a rămasă datore mănăstirea Lespezile din anulă trecută: talehI 150 Poiana \ 100 Târgşoră I 50 Brebu j jud. Prahova. ___15 LespeZile l 315 J 120 Mănăstirea MaxinenI, judeţulu Slam-Rîmnică, asupra egumenului Focşenenu. 150 GăisenI, jud. Dîmboviţa. 585 De reportată. (1) Cod. XXIX, fila 13 verso. www.digibuc.ro 718 V, A, tJRECHli talerI 585 Reportă, 25 Cobia, jud, Vlaşca 150 Fedeleşoiă 100 Bereslăvescî 120 Morunglavă 20 Tichiricenil jud, Argeşă, jud. Vîlcea. 1000 facă peste amîndouS sumele datoria embaticuluî din 3 mitoce, ce până acum nu i-aă trimesă pe anulă 1795: Taleri 25 Lespezile. » 50 Cobia. » 40 Titiriciulă. Metropolitulă Dositeiă şi epitropulă spitalului Pantelimonă Ioană Flo-rescu, vătjândă greutăţile spitalului şi cu molipsiţii scoşi acolo la lazare-turl, propună Domnitorului să învoiască ajutorurile ce de bună voie voră să dee mănăstire! sf. Pantelimonă egumeni! dela mitocele mănăstire! şi anume: TALRJU 550 Dionisie Archimandrită, egumenă dela Tergşoră. 1500 Anania dela Poiana. 250 Sofronie dela Brebu. 250 Amfilochie dela Lespezi. 1500 Rafaelă dela Morunglavu. 750 Nicodimă dela Găisenî. 500 Episcopulă Argeşu pentru mitoculă Berislăvesciî. 300 Nataniilă, egumenulă dela Cozia. 300 Archimandritulă dela Focşani pentru mitoculă Măxinenl. 500 Dionisie, egumenulă dela Fedeleşoiă. 6000 Domnitorulă aprobă, (1) Pitacu la Dumitrache biv Vel Clucerulu, epitropU alumănăstirei Pantelimonui din 24 Martie 1795. Domnulă Moruzi a aflată că molipsiţiloră de boia ciumei din spitalele de acolo nu li se dă decât câte o pane pe că, că nu se împotrivescă la unirea acestorii trei mănăstiri cu spitalulă celii noii, fiind-că nu se înstrăineză din ţeră, ci păzindu-se apururea pomenire nestrămutată a răposaţiloru ctitori, numai venitulă lorii se mută la unu lucru mal folositorii de obşte, şi într’acestă chipă şi răsplătire cu multă mal multă urmeză a se face loră de către Mântuitorulă nostru şi pomenirea loră se adauge cu pomenirea ce se face tot-deauna şi la biserica spitalului; acestă dar sfată şi voinţă a tuturoru de obşte amă primit’o Domnia Mea, socotindu-o vrednică acestă felă de alegere părţel cel mal bune; pentru care hotărîmă ca aceste mal sus numite Mănăstiri a se socoti ună trupă cu spitalulă, şi tote veniturile a tuturoră lu" cruriloră acestoră mănăstiri le alcătuimă la acestă felă de trebuinciosă şi de obşte folositoră lucru şi poruncimu ca acestea să fie apărate şi slobode de orl-ce dajdie şi angaril, cum şi de banii şcolel; mal miluimă şi însumi Domnia Mea dela Noi acestă pronomie la acestă zidită noă spitală, adecă voimă ca acestă spitală şi toţi cel rânduiţi la grija şi slujba lui să fie apăraţi de tote dăjdiile şi angariile; să iea spitalulă în toţi anii dela cel ce cumpără ocne şi vămi, afară din vîmjare, câte tal. 600, şi aceşti taleri să se pue de acum înainte la tote catalogurile vămiloră şi ocneloră, cari bani estimpu se voră da dela cămara Domniei Mele, precum se voră da şi când voră fi asemenea două slujbe date în credinţă, şi iarăşi să se mal dea la spitală din sineturile mănăstirel sfîntulul Pantelimonă taleri 500 pe fieş-care ană, atâtă pentru pomenirea răposatului ctitoră, câtă şi pentru că s’aă descărcată de greutatea bolnaviloră de ciumă; mal orânduimă Domnia Mea, ca să iea spitalulă din slujba vinăriciulul câte doi bani de vadră din pop orele ce se numescă mal jos, însă Muerenil din NegoescI, i Godenil, i Grosarea şi Groşanil, Pîrîulă, Gruşăţulă şi Ghergheştil din plasa Amărâţii sud Gorjă, i Zăvalulu, Gabru, Palelula, i Sârbi ot Jătienu, plaiulă Cruşo-vuluî, i Ciungurenil, i Padea, Dealu Belcinulă, Creţescil, Bîrna şi Perişo-rulă ot plasa Câmpului, i Palta şi Jiulu ot sud Doljă, i Plopiî-de-sus şi www.digibuc.ro 730 T. A. DEECH1Ă Plopil-de-jos, Geormanil, Bratovoescil din Mălăraşă ot plasa Dumbrăvilor!! sud Doljii, cu părpărulă lorii, însă nu numai din viile ce sunt până acum, ci şi din cele ce se voră mal face de acum înainte. Ală treilea, rânduimă ca datorie să aibă nazîril epistaţl şi slugile spitalului i pentru cheltuiala lui, acestea arătate în 22 de ponturi: 1) Să fie peste spitalu doi boerl mari, cari să se numeseă epitropil cel mari, cari ca nisce iubitori do patria lorii şi cu evlavie vorii îmbrăţişa acestă slujbă de obşte fără de plată, făcendu-se vrednici răsplătire! vieţel cel veclnice, de vreme că vorii da cuvîntii pentru acesta nu numai la stăpânire, ci şi la Dumnezeii; pentru care aii datorie să epitropâscă fără de prihană şi cu cugeti! curaţii şi decât tote să se silescă pentru cea desă-vîrşită poddbă a acestorii trei sfinte mănăstiri, să porte grije la pricinele oelorii mişcătore şi colorii nemişcătore şi celorii din sineşl mişcătore, no-amestecându se nimenea la treba lorii; aceştia, împreună cu cel după vremi Vel Postelnici, în toţi anii să iea sema celorii de alii doilea patru epitroph şi să fie în totă vieţa lorii epitropil nestrămutaţi, iar murindă unulă, să fie în loculă lui diedohă acelii pe care însuşi îlu va alege la mortea lui, ori prin graiu sau prin diată, iar de nu, epitropulu ce va trăi să alegă pe care va cunosce că va fi bunii otcârmuitoră, pentru care amu şi aleşii şi amu orânduită Domnia Mea epitropl mari pe dumne-loră cinstiţii şi credincioşii boerl Domniei Mele dumne-lul biv Vel Bană Dumitrache Ghiea, i pe dumne-lul Vel Bană Ioană Moruzi, ca unii ce sunt cercaţi de Domnia Mea la credinţă către Noi şi la evlavie şi s’aă străduită la acestă lucru folositoră de obşte, dar de vreme ce asupra săvîrşirel acestui lucru care l’amă tocmită prin numiţii mari epitropl, din voia lui Dumnezeu a dată obştâsca datorie răposatulă Bană Moruzi, şi după orânduiala acestui din-tâiă pontă, cu alegerea dumne-lul biv Vel Bană Dimitrie Ghica şi cu primirea Domniei Mele, s’aă orânduită în loculă răposatului a fi împreună epitropă dumne-lul Vel Vornică de Ţâra de-jos Radu Golescu, ca ună iubitoră de patrie, va avâ la acestă de obşte folositoră lucru, totă aceeaşi rîvnă şi silinţă. 2) Dumnâ-loră epitropil cel mari să aibă a proscalisi pe Domnă într'ună ană odată la una din sărbătorile hramului, de unde să se dea după obi-ceiulă ţărel calulă Domnului. 3) Patru negustori chivernisiţi şi de cinste să se numeseă ală doilea epitropl, cari întru împreunarea sufleteloră loră să fie capzimani la tote veniturile spitalului şi să iea socotela în scrisă cu amăruntulă dela toţi epis-taţii ce se voră orândui la lucrurile spitalului mişcătore şi nemişcătore; să aibă şi Logofetă cu plată pe ană taleri 120. Aceştia să aibă a răportui tot-deauna pentru orl-ce la cel mari epitropl, priveghiândă şi luândă aminte www.digibuc.ro DOMNIA LUI MORUZI—1793—1796 731 ca să se săvîrşescă tote cum se cuvine câte într'acestii chrisovă se cuprinde, şi asemenea să facă pentru orl-ce altă va mal faoe trebuinţă pentru folosulă spitalului, şi la una din sărbătorile hramului într’ună ană odată să proscalisescă pe cel mari epitropl, să le facă masă şi să le dea câte o păreche de telegari. — Să aibă aceşti patru epitropl, fie-care cu nume de dară, iar nu plată, câte tal. 300 pe fie-care ană. Orenduimă ală doilea epitropl pe Medelniceru Hagi Chiriacă Arbută, pe Ioană Scufa, i pe Spirea Casoti şi pe Christea, cari să fie apăraţi de de orl-ce dajdie şi angaril, să scutescă drepte bucatele loră de vinăriciă şi de dijmărită, să aibă şi două slugi nedajnice, să scutescă şi câte o cârciumă de fumărită şi de căminărită; însă aceste privilegiurl să le aibă în câtă vreme voră sluji la acestă spitală, iar de se va lipsi vre-unulă saă de-lă va lipsi, să piardă şi acestă pronomion ; să fie şi aceştia epitropl în totă vieţa loră, iară murindă vre-unulă saă lipsindă, cel-lalţl trei să alegă şi să pue în locă altulă, pe care pe urmă să-lă arăte şi la cel mari epitropl, ca să le fie cunoscută. 4) Câţi epistaţl şi slugi voră trebui la spitală pentru slujba şi grija ce-loră mişcătore şi nemişcătore şi de sineşl mişcătore, aceştia să fie rânduiţi de epitropil cel mari şi să se trecă şi de cel de ală doilea epitropl în condicele loră. 5) Să fie 60 de omeni pentru slujba bolnaviloră, cari să aibă nume de spitalioţl, iară nu alţii, cari să aibă pecetluituri domnescl la mână pe nume şi chipulă loră, prin care să fie apăraţi de tote dăjdiile; fie-care dintre aceştia să aibă datoria a ave câte ună cară cu bol, şi locuinţa loră să nu le fie departe unulă de altulă; în vremea sănătăţel să slujescă la spitală fără de plată la slujbele cele mal uşore, ce li se voră orendui de către epitropl, iar în vremea ciumei să aibă câte cinci lei pe lună, când să aibă şi mal mare peste dînşil unulă cu nume de vătafă, iar nu altulă, carele va sălăşlui în BucurescI la locă sciută şi va ave pe lună 30 tal. lefă, mergândă spitalioţil cu dînsulă să ridice în carele loră deosebită pe cel bolnavi şi deosebită pe cei ce se voră află împrejurulă loră smreduiţl, şi să iea şi lucrurile loră cele mişcătore şi să le ducă la spitală; când va muri vre-unulă dintr’aceştia, să se pue altulă cu pecetluită; la vremea ciumei, de nu voră fi destule carele loră, să aibă purtare de grijă epitropil a găsi şi altele cu cal saă cu bol. 6) Cel mari epitropl să orânduiască la spi tală economă omă vrednică, care, sălăşluindă pururea acolo, să aibă grijă de grâă şi de tote ale mân-cărei, cari acestea le va luâ dela ală doilea epitropă, şi să fie plata lui pe ană tal. 360, iară două slugi ale lui să aibă câte tal. 50 pe ană şi mâncarea loră; să dea ascultare epitropiloră celoră mari la poruncile ce li se www.digibuc.ro 732 V. A. DRECH1Ă vorii da în scrisii, cari trecându-le la condica lorii, să le şi sevîrşâscă, şi să aibă a da sema la tote câte iVau încredinţată, iar din zaherele ce se vorii strînge, de va fi să se strice unele şi să se vîntjiă, ca să se pue altele în locu, acestu lucru nu e treba economului, ci a celorii 4 epitropl. 7) In vremea ciumei, zapciiî târgului să nu aibă a face nimica fără de cât a cercetă bine, ca unde va fi smreduială să pue strejă şi să dea scire spitalioţiloru câte care sunt trebuinciose, cu cari viindu, el să aibă grijă a nu face catachrisis. 8) La biserica spitalului să fie trei preoţi de trebă, fără de dajdie, cari să fie şi duhovnici; aceştia pe rândii să aibă a face sfînta leturghie pe tote filele; să aibă fieşce-cine câte cinci lei pe lună şi rânduiala de mâncare; să fie şi un cântăreţii totu cu acea lâfă şi cu mâncare; să se cheltuiască pe fie-care anii şi tal. 421 la ceră, oca 40; tal. 9 la tămâie, oca 6; tal. 20 la prescuri şi la vinii şi taleri 20 la colive şi 160 taleri pentru patru pomeniri cu Archiereii. 9) Epitropiî cel mari vorii avă grijă în vremea ciumei a orândui epistatii în amîndouă spitalurile, care avândii omeni şi femei la slujba bolnavilorQ, să aibă grijă de a-I curăţi pe dînşii şi lucrurile lorii; acesta va ave logo fătii cu lefă, pentru a scrie în condică numele bolnavilorii ce vinii şi celorii de împreună cu dînşii sănătoşi, loculii de unde sunt şi trepta lorii, lucrurile lorii şi (jfiua în care aii veniţii, şi numele de pildă a odăeî ce li s’aii orânduiţii; epistatulu îl va orândui îndată la duhovnicii spre ispovedanie. Indreptându-se unu bolnavii, după filele curăţeniei, să i se dea voie să mârgă cu ţidula de slobozenie; iară de va muri cinevaşl, curăţindii lucrurile lorii, să le dea la rudeniile lorii, iară când nu vorii fi rudenii, epista-tulii să le păstreze în doi ani, şi apoi prin soirea epitropilorii, să le vîndă şi banii să-I dea epitropilorii spitalului. 10) Asemenea în vremea ciumei să se rânduiască şi la lazaretii epistatii cu lâlă, avândii sub elii grămătici şi îndestule slugi cu lefă; acestuia să cade a luă în scrisii numele celorii smreduiţl şi numele de pildă odăilorii şi orl-ce lucruri aduce cu dînşii, şi să le deae fieş căruia câte o cămaşe cu is-mene nouă, după ce-I va spelâ cu oţetii, şi să-I îndestuleze cu cele trebuinciose pentru hrana şi odihna lorii, iar hainele lorii să aibă grijă a se spălă la gârlă şi a se îmbrăcă a doua Zi; smreduiţil, făcându şâpte )) )) » » » )) » » » » » )) )) )) » )) )) )) )) Biserica Albă dela Schitu | Bărbătescu din vil \ Zlătarii Stavropoleos Hanulii Grecii St. Gheorghe Noii | Hanulii St. Gheorghe { Stelei I St. Vineri | Popescu Sf. Ioanii celii Noii Protopopului Neguţători lorii » Răsvanulii Udricanil Sf. Gheorghe Vechiii | Hanulii lui Filaretii I Verguluî Scaunele Golesculul 1 Prundulii j Ddmna Bălaşa I Biserica Enel Popa Cosma Cu Riga Grămăticulii. Vel Ceauşii Agiel Polcovniculii Palaurea. Nicolae biv Căp. de Dorobanţi. Polcov. Iordache din Jigniţa. Starostea de neguţători Polcovniculii Sterianii. Polcovniculii Zamfirache. Prin Postelnicelulii Antonie. Postelnicelulii Barbu Plopenu. Iordache sin Pascalii Grigorie Bujorenu. Vel Spătarii. Polcovniculii Ioniţă Roşa. www.digibuc.ro DOMNIA. LUI MORUZI—1793—1796 749 Mahalaua Ceauşii Davidă » Dichiu şi Precupeţii vechi » Popa Petru » Silivestru » Popa Rusu » Caimata » Stejarul ă » Botânulă » Batiştea » Precupeţii Noi » Popa Dărvaşă » Popa Ivascu » Biserica Armenilorii Vătavulă spătărescu. Mihalache foştii ceahşii agiescă. Prin Gheorghe foştii ceauşii agiescă. Prin Polcovniculii Enache Sterianti. » Mateiu Logofătul ă de epitropie. » Ioniţă Logofetulă de bresle. » Ce&uşulă spătărescu. Antonii Logofeţii de epitropie. Gheorghe Mănciulescu Dinu Logof. de slujit, şi Pit. Gheorghiţă. Ioanii Odobescu. Biserica Măgurenu din mahalaua păr. Filaretă Petrică Logofeţii spătărescă. Isvorulii Alii 2-lea Comisii. Sf. Elefterie Medelniceră Arbutii. Michaiii-Vodă Alii 2-lea Pitarii. Flămânda Sf. Ecaterina Vlădica Golesculuî Prin vameşulii Deşliti. Prin alii 3-lea Vistierii Barbucică. La 18 Iulie 1795 s’a făcuţii epistaţl şi de plâşl prin Spătarulii. Asemenea s’aă scrisii şi către Spătarulii Hangerliu Dimitrache şi către Spătarulii Co-stache, ca să privegheze şi să cerceteze dacă se urmeză nizamulă dată. (1) Pitacă către Spătarulă, din 27 Iulie 1795. Domnitorulă arată că a pedepsită pe ală 2-lea Pitară rânduită epistată în mahalaua Michaiă-Vodă pentru că n'a dată de soire pentru unulă ce s’a bolnăvită cu nume friguri şi a şi murită. Domnitorulă ordonă, ca Spătarulă să vestescă tuturoră epis-taţiloră din mahalale, că de nu-şl voră face datoria de a vesti pentru fie-ce bolă ivită, «bine să scie că, de orl-ce treptă va fi acela, cea mal uşoră pe-depsă îl va fi cu 200 deplină la tălpi şi cu surghiună la Snagovă. Dreptă aceea să scoţi copie după acestă ală Nostru domnescă pitacă şi să dai la fiteş-carele copie, ca să scie să n’aibă pricină de îndreptare pe urmă.» (2) 1 2 (1) Cod. XXIX, fila 91 verso. (2) Cod. XXIX, fila 97. www.digibuc.ro 750 V. A. DRECHlA Pitacă din 27 Iulie 1795 către Metropolitulă, că preoţii nu-şl făcu datoria şi sunt pricinuitori înmulţirel ciumei. Domnitorulii ordonă ca Metropolitulu să aducă pe preoţi la regulă. (1) La 25 Iulie 1795 s’aii făcută unele schimbări de epistaţl dela câte-va mahalale. (2) La 1 Augustă 1795 Moruzi scrie Spătarului, constatândă că boia merge în scădere, să cheme epistaţil din mahalale, ca dela 7 Augustă să desin-fecteze casele, stradele şi tote personele şi tote lucrurile din case şi prăvălii până la o aţă, în cursă de 5 Alexandru Constantinii Moruzi VoevodU.—După anaforaua Prea Sfinţiei Sale Părintelui Metropolită şi a dumnâ-loră nazîriloră EpitropI, prin care (1) Cod. XXIII, fila 268 verso. (2) Cod. XXIV, fila 114 verso. (3) Cod. XXIX, fila 114 verso. www.digibuc.ro DOMNIA LDI MORUZl—1793—1796 775 Ne dau pliroforie, că prin apărarea de podvade şi angaril acestoră trei sate, ce sunt date la Epitropie pentru facerea podvadeloră, se ajută şi se scade Epitropia cu cheltuiala aceea ce se pricinuesce la lucrulă poduriloră, porun-cimii Domnia Mea dumnâ-luî Vel Vist. să faci poruncile Domniei Mele.— 1793 Aprilie 1. Prea înălţate Domne, Insciinţămă Măriei Sale că Epitropia are trei sate, anume BălenI, Slobozia din sud Dîmboviţa şi Netezeşti ot sud IlfovCi, tocmite prin zapise să facă şi să aducă podina ce este trebuinciosă peste ană pentru mereme’ tulii poduriloru celoră mari de aici din oraşulă BucurescI, şi Epitropia le plătesce la Visterie numai drepţii dăjdiile lorii ce esii peste anii, iar de celelalte podveZI şi de orî-ce angaril eraii apăraţi cu totulii, ci fiind-că acum li s a împlinită anulă tocmelel şi să se aşeze iarăşi, şi mal vîrtosă că acum avemu şi mare trebuinţă de ajutorulă lorii cu facerea poduriloru acestoră nouă, cu a ne da omeni din destulare, cu care şi cu bol, cărândă pe totă săptămâna, de a cărâ podina şi urşii de pe unde sunt risipite pe alăturea podului, şi să le tragă pe podii de-asupra urşiloră, unde le întocmescă şi le aşeză podarii, precum şi pămîntă de prin şanţuri şi alte boclucurl de pe podii să le scoţă cu carele lord şi să ducă unde le voiă arătă, cum şi podina cea veche să o care la orânduitele locuri, şi să le strîngă Gindu risipite, şi alte asemenea ajutorurl, cari face trebuinţă să le dea peste totă anulă la Epitropie, pentru care ne rugămă Măriei Tale să te milostivescl asupra obştiel ce aă trebuinţă de umbletele pe podă, ca să Ge ajutorate şi apărate acestea trei sate de tote podvetjile şi angariile, ca să potă şi Epitropia a ave aceste de mal sus arătate ajutorurl pentru folosulă podu-riloră şi a umbleteloră norodului, că de a le face tote cu bani se duce cheltuială forte mare, de nu se ajunge nici iratulă ce este în partea po-duriloră; de care săavemă luminatulă răspunsulă Măriei Tale pentru acestă cerere a Epitropiel, ca să scimă şi noi ce răspunsă să le dămă săteniloră podinarl, saă ce aşezămîntă să facemă cu dînşil, şi de va G mila Măriei Tale a da numai dăjdiile ce va eşi pe ană şi de angaril să se apere, să bine-voescl Măria Ta a li se face şi porunci domnescl către dumne-loră ispravnicii, să nu se supere mal multă; şi cum va G mila Măriei Tale.— 1793 Martie 31. (1) Filaretă ală Ungro-Vlachieî, Dumitrache Bană, Scarlatu Dvornieă, (1) Cod. XXIV, fila 65. www.digibuc.ro 776 V. A. URECHI& Liude 20 ot sătulii Postăvarii sud Dîmboviţa cu Medelnicerulu Ştefanii Vilara, i cu Gheorghe Vel Vist., pentru unii podii. I<& Alexandru Constantinii Moruai Voevodu.— După anaforaua judecăţel Departamentului, întărimă şi orânduimă Domnia Mea pe Vătafulă za Pă-harnicel, ca să apuce pe fieş-care boeru mahalagiii a face împlinire, iar care va Alexandru Constantinii Morusi Voeoodu. — Pentru acestea trei sate podinarl, după obiceiă, anaforaua Prea SGinţiel Sale Părintelui Metropolită şi a dumne-loră nazîriloră epitropî, este dată porunca Domniei Mele dela Aprilie întâiă a acestui ană, ca de alte podvade şi angaril să Ge apăraţi peste banii dăjdieî, în vreme ce Ne-aă dată pliroforie dumneloră nazîril că apăraţi Gindă de altele, se ajută şi se scade Epitropia la cheltuiala aceea cc este trebuinciosă la facerea poduriloră, care este trebuinţa şi folosulă de obşte; deci poruncimă Domnia Mea dumnă-vostre ispravniciloră al numiteloră judeţe, ca împotriva acel porunci să nu Ge supăraţi, peste banii dăjdieî loră, cu altele, şi de li s’aă luată cevaşl peste acea poruncă, să li se întârcă, şi să Ge nesupăraţi de alte orănduell. —1793 Maiă 5. Prea înălţate Ddmne, Insciinţămă Măriei Tale pentru trei sate podinarl, ce sunt ale Epitropiel, date ajutoră pentru facerea şi meremeturile poduriloră cele mari domnesc! (1) Cod. XXIV, fila 94. www.digibuc.ro V. A. URECHlX de aici din oraşulă Bucuresciloră, care este tolosă ală tuturoră de obşte, însă. Bălenil şi Slobozia din sud Dîmboviţa şi Netezeştil ot sud Ilfovă, a cărora dăjdiî drepte ce esă dela Visterie pe anii le plătesce Epitropia, iară de cele-lalte tote angarii să fie aperate, după cum cuprindeau cărţile dom-nescl şi a Măriei Tale luminată poruncă, ca să potă şi Epitropia a-şl înlesni trebile facere! podurilorii şi a birui plata dăjcliiloru; iară acum ve-demu, luminate Domne, că afară din dăjdiile drepte se încarcă a plăti şi altele, după cum aii şi plătită Epitropia banii podinel din Podu Mogoşoel, s’au pusă să dea şi pentru cal de menzilă, şi acum şi la zahereua de grâă. Luminate Domne, ne rugămă Măriei Tale, ca să te milostivescl asupra cutiei, fiind-că într’acestă dată este forte îngreunată cu cheltuelile facerel podu-riloră şi cu alte trebuinţe, ca să fie aceste trei sate aperate de tote celea-lalte orenduell, câte sunt peste dăjdiile celea drepte, cum zaherele, cal şi alte asemenea, măcar numai într’acestă următoră ană, până vomă vedă podurile isprăvite, şi atunci voră rămâne cu totulă dajnicl, fiind-că nici Epitropia nu-I mal dă mâna a le mal ţine şi a le mal răspunde dăjdiile loră; şi cum duhulă sfîntă va lumină prea înaltă cugetulă Măriei Tale.— 1793 Maiă 5. (1) Filaretu ală Ungro-Vlachieî, Dumitrache Bană, Scarlată Vornică. IG> Alexandru Constantină, Moruzi Voevodu. — Cinstită şi credinciosă boerule ală Domniei Mele Constandine Filipescule biv Vel Vist., epista-tule ală Agieî, fiind-că pe uliţa Târgulul-d’afară este podulă la prostă stare, poruncimă Domnia Mea să ne arăţi obiceiulă, cum şi cu ce orânduială se făceâ podă pe uliţa aoâsta şi de nu sunt prăvăliaşii datori a drege şi a face podulă uliţeloră?—1793 Maiă 5. (2) Anaforaua epitropiloră, pentru a se face cisla pe păduri de podinele ce sunt trebuincidse a tâiă podinaril pentru podurile Bucuresciloră. Prea înălţate Ddmne, Insciinţămă Măriei Tale, pentru că Epitropia are două sate, anume Bălenil i Slobozia din sud Dîmboviţa, tocmiţi podinari de a tăiâ şi a aduce podinele, ce sunt tocmiţi cu Epitropia pe acestă următoră ană, de mere-meturile poduriloră şi ghizduiturile şanţuriloră, să care pe toţi anii che * 2 li) Cod. XXIV, fila 122. (2) Cod. XXIII, fila 50 verso. www.digibuc.ro DOMNIA LUI MORUZI—1793—1796 779 restâua ce sunt legaţi cu Epitropia a face prin păduri străine după îm-prejurulii lorii, cu analogia ce le-o face boeril epitropl al judeţului, cu porunca gospodii, fiind-că românii aceştia moşii şi păduri n’aii şi el sunt îndatoraţi să plătescă stăpâniloru de moşie po parale două de copacid, acum veniră de ne jâlui cum că ispravnicii moşiilorfi nici cum nu-I îngă-duescd a tăiâ şi a face podinele prin păduri, şi aşâ el neavându nici o putere, stă lucrulii zăticnindu-se. Boeril ispravnici după obiceiulii de mal înainte, ţâră de luminată porunca Măriei Tale, nu îndrăsnescd a face cisla acâsta; ne rugămii Măriei Tale, ca să bine-voescî a se da luminată porunca Măriei Tale la acestă anafora către dumne-loru ispravnicii judeţului, ca să facă cislă după starea fie-căruia ce sunt prin prejuruld podinarilord, dân-du-le şi mână de ajutorii spre a pute tăiâ podina ce sunt legaţi cu Epitropia, care mal jos se însemnă, şi cisla ce o va face dumne-lorii ispravnicii pe fie-care pădure, să o arate şi stăpâniloru moşiilord cari vorii fi şezători pe afară, saii ispravnicilord ce-î vorii ave orânduiţi, ca să le fie sciutii, spre a nu-I îngădui să facă mastrafurl, tăindii şi dărîmândii copaci mal mulţi peste orânduiala lord pentru alte negoţuri şi interese ale lord, şi pentru trebuinţele alişverişulul lord, sunt datori să mergâ să se aşeze cu stăpânii moşiilord, ori pe dijmă sad pe plată. Iară hotărîrea desăvîrşită rămâne a se face de Măria Ta.—1793 Maid 13. Podine: 1567, satuld BălenI; 525, satulu Slobozia. Scarlatu Vorniculd. Iu> Alexandru Constantina Moruzi Voevoda. — Poruncimd Domnia Mea dumne-vostre ispravnicilord judeţului, pentru aceste 2092 podinî, ce sunt datori podinaril din satuld BălenI şi Slobozia a le aduce, să aveţi a face analoghie pe tote pădurile de prin prejurd, păzindd dreptatea a nu diafen-dipsi unele, dândd greutatea numai asupra altora, şi să orânduiţi în scrisd la fie-care pădure suma podinelord ce veţi analoghisi, care sumă de analoghie ce veţi face, să o arătaţi şi stăpânilord de moşie şi podinarilord, ca să le fie cunoscută, şi la ispravnicii moşiilord; poruncimd Domnia Mea straşnicd şi vouă podinarilord, să nu vă cutezaţi a strică mal mulţi copaci, şi dumne-vostre ispravnicilord să grijiţl a se păzi acâstă orânduială.—1793 Maid 15. Vel Logofătd. Prea înălţate Ddmne, După luminată porunca Inălţimel Tale, căutândd condicele Divanului, văduid că într’acelaşl chipu s’a urmatu şi până acum, când făceâ cerere www.digibuc.ro 780 V. A. URECHlX. epitropil Cutiei de obşte pentru rând ulii podinelorii ce sunt să aducă po-dinaril şi nu lipsimă a arătă înălţime! Tale. (1) Prea plecată slugă, Const. Vel Ghica Logo fă tă. Anaforaua spre a se împlini iO podinarl, ceî ce lipsescii. J& Alexandru Constantina Moruzi Voevodu.— Cetindu-se înaintea Domniei Mele acesta anafora şi vă' Alexandru Constantinii Moruni Voevodu i gpd. semle Vlachiscoe. — 'Pentru cel din ‘ BucurescI poruncimu Domnia Mea dumi-tale cinstiţii şi credincioşii boerulii Domniei Mele Vel Vistierii, să arăţi dumi-sale Vel Vornicii alii politie! Bufcurescilord, că este porunca Domniei Mele să le dea adeverinţă pe- nuirtele şi chipuld lord, după care să li se dea domnescile Nostre' pecetluituri. —‘ 1794 Aprilie 17. Vel Logofetu. (1) Cod. XXVII, pag. 15, V www.digibuc.ro DOMNIA. LUI MOBDZI—1793—1796 789 Prea lnâl\ate Domne, Insciinţămu Măriei Tale pentru podarii cari se află, la steguld Polcovniciei de podii, că unii dintr’inşiî, ce aii fostu şezători aici în BucurescI, neavândd. cum a-şî agonisi hrana vieţel lorii, sau mutatu pe la sate afară în judeţe, unii pe la rudele lord, alţii pe la cunoscuţii lorii, de a-şî avă fieş-care îndestulare cu munca pămîntulul, şi când eră să intre de rândd, veniâ de se află în lucru ce se făceâ, ori la podii noii sad la podd vechid, şi aşâ au tostii din vechime şi s’a urmatu şi până acum ; acum, [din cercetarea ce s’a făcutd din luminata poruncă a Măriei Tale, care sad datd la Epitropie, să se facă podari până se va împlini stâguld de lude 150 de omeni fără de pricină de dajdie, din care s’au şi făcutd unii din BucurescI şi alţii din ju-deţuld Ilfovd încă de când trăiâ răposatulu Vornicd Grecănu, dându-li-se şi răvaşele răposatului la manile lord, până li se va da pecetluituri gos-podd, şi de atunci ad slujitu şi slujescd şi până acum, cari s'ad luatd şi aceştia, cărora podari se însemnară numele mal jos să se vacjă şi de către înălţimea Ta; ci fiind-că podarii cari ad fostu din vechime, unii au muritd şi ad rămasd prea puţini, măcar că acăstă brăslă sunt mal multu trebuincioşl 'decât alte bresle, fiindd omeni cu meşteşugd de podd, la lucruld lemnului, dară nu ca la alte bresle ce slujescd numai cu băţulu în mână, ne rugămd Măriei Tale să bine-voescl Măria Ta a se da luminată porunca Inălţimel Tale, ca să le dea pecetluiturile podarilord vechi iarăşi la mâna loru, cum şi celord ce s’ad mal făcutd cu răvaşele răposatului Vornicd Grecenu, cari nu sunt legaţi cu nici und satd sad cu altă pricină, ci omeni străini şi pripăşiţi, să li se iea şi acestora chipurile în scrisd şî să li se dea pecetluituri pe numele lord, ca să putemd şi noi a săvîrşi lucrările podurilord cari se facă, iar de se vord luâ aceştia şi se 'vord da în dajdie, noi nu avemd podari ca să lucreze la trebile podurilord; ci de acesta însciinţămu Măriei Tale, şi cum va fi luminată porunca Inălţimel Tale. — 1794 Aprilie 17. (1) Pitacd la nazîril Epitropieî, să tacă chefşu (devisd de cheltuială) ce tre-bue pentru a se face podulu nod pe apa Dîmboviţei din josuld morilord mănăstirel Cotrocenl.—1794 Aprilie 20. (2) Anaforua nazîrilord Epitropieî, că Michăiţă Lipovenuld biv. III Vist., din jud. Dîmboviţei, nu lasă pe podinarl să taie podine din pădurea de pe mo * 2 li) Cod. XXVII, scara 6, fila 22. (2) Cod, XXVII, fila 233 verso. www.digibuc.ro 790 V. A. BRBCHlX şia lut, după cisla întocmită pe păduri din judeţii de către ispravnici. Dom-nitorulu dă resoluţiune, «după orânduiala ce s’a urmată tot-deauna în toţi anii, să se urmeze negreşită şi acum, şi să-I supuneţi pe unii ca aceia a nu B6 împotrivi la domnescile Nostre porunci, ca să nu se dea zăticnire». 1794 Augustă 10. (1) Acte relative la reparaţiunea poduriloră ŞerbanH-Vodă, Tergulu-de-afară, etc. Naziril Epitropiel arată nevoie de podine noi, căci mal cu semă trebue imediată să se puie podină la locă unde se frânge' una, mai alesă unde este şanţă pe sub podă, că acolo se face primejdie mare atâtă la omeni câtă şi la dobitoce. Nazîril arată că până în primăvară nu este posibilă o temeinică lucrare a poduriloră, că n’aă podine gata, ci dar să se oblige mahalagiii din drepta şi stânga poduriloră celoră 2 ca să astupe gropile cu tufă saă mănuchiă de nuiele şi să arunce nisipă saă pămîntă de-asupră-le, ca să se astupe şi să se polrivâscă cu podinele, fiind-că sunt poduri făr de şanţuri, pe unde este stricăciune, care să ţie până la primăvară.—1894 Oc~ tomvre 14. (2) Pitacă la nazîril Epitropiel, din 25 Februarie 1795, să se repare «podulă ce se pogoră din dreptulă porţel mănăstirel Zlătari până în porta Curţel domnesc! dela Michaiă-Vodă, «să se facă căutare de rendă în totă lungulă acestui podă şi unde sunt podinele rari să le întocmescă, să le încheie, cum şi unde este vre-una stricată, să se dregă... ca în grabă şi făr de zâ-bavă să se facă meremetulă celu trebuinciosă.» Vodă mal ordonă şi lui VelVistieră, să facă poruncă «pentru adusulU po-dinelorU ce sunt orânduite, ca câtă se va pute mal în grabă dintr'însele măcar mal înainte a proftaxi o sumă pentru făcutulă acestui podă de peste apa ot Michaiă-Vodă.»—1795 Fevruarie 25. (3) Vel Logofătă 7c5 Alexandru Constantinii Moruzi Voevodu i gpod. senile Vlachiscoe. — Poruncimă Domnia Mea dumi-tale Vel Vistieră, ca să faci cărţile Domniei Mele către ispravnici pentru acestă rămăşiţă de podine, ca să facă mumba-şiretulă celă cuviinciosă asupra sateloră podinare, ce sunt datori spre a o (1) Cod. XXVII scara 13, fila 22. (2) Cod. XXVII, scara 17, fila 25. (3) Cod. XXIX, fila 20 verso. www.digibuc.ro DOMNIA LDI MORBZI—1793—1796 791 aduce rânduri rânduri, şi dumne-vostre nazîrilorii Epitropiel să faceţi şi începere la lucrulii podului, că cu venirea podineloră să se urmeze Şi lucrarea podului, spre a se isprăvi câtă mal făr de zăbavă; iar dumi-tale Vel Spătarii poruncimii dumi-tale Domnia Mea, oa să renduescî zapciî la că-pătâiulă podului, spre a deschide drumulă obştiel prin ogrăzile ce sunt însemnate mal jos. — 1795 Martie 21. (1) Prea înălţate Ddmne, Insciinţămii Măriei Tale pentru Podulă Târgulul-de-afară, că am orânduiţii omeni dela Epitropie praoticoşl de aii făcuţii chefşiulii pentru trebuinciosa podină de meremetulii Iul începândii dela casa Nico’li Haftil şi până unde se stîrşesce afară la strejă, şi trebuescii podine 1330, iar urşii sunt toţi şi nu face trebuinţă de acestă ună dată, fiind-că mal ţină la meremetă, pentru care şi însumi am fostă de am văqlută cu ochii, făcândă silinţă în totă chipulă ca doar vomă pute iconomisi mal cu puţintică podină, şi n’aă stătută mijlocă mal jos de suma ce arătămă mal sus, fundă podulă forte dărăpănată şi vechiă de aprâpe 20 de ani de când s’aă făcută; arătămă Măriei Tale şi rămăşiţa de podină ce avemă la satele Epitropiel din anulă trecută, lâtulă 94, cum şi de estimpă analoghia ce ar fi cuvenită să aducă pe aceste trei luni Ghenarie, Fevruarie şi Martie, iar pentru drumulă celă vechiă, ce este dela capulă podului înainte, atâta s’aă făcută băltacurl şi noroiurl mari pe pămîntă ce este fără de podină, în câtă nu mşl pote umblă obştea, şi fiind-că ne dete pliroforie dumne-lul biv Vel Cluceră Dimjtrache, cum că în domnia Măriei Sale Alexandru Vodă Ipsilantă din poruncă s’aă făcută hotărnicie, dându-se ocolu oraşului politiei aceştia, puindu-se şi hotare cruci pe marginea Bucuresciloră, ca să nu se întindă nimeni a face nămestil afară din hotare, şi drumulă ce urmeză dela căpătâiulă Podului Târgulul-de-afară înainte s’aă lăsată şi în drepta şi în stânga maidanurl de câte 2 de stînjenă, ca să nu urdine norodă totă printr’ună locă, să se mănânce pămîntulă şi să se facă noroiă, ci să aibă locă largă să dea cu carele prin mal multe locuri, şi după vremi vedemă că şi-aă făcută unii case şi prăvăliore, strîmtândă uliţele, şi aşâ s’aă făcută noroie pe drumă, în câtă nu mal este de umblată; ci fiind-că dela căpătâiulă podului dela strejă în drepta este locă bună de a se face drumă prin ogrăzile acestoră ce se însemnâză mal jos, să fie luminată porunca înălţime! Tale către dumne-lul Vel Spătară, ca să orânduiască din zapciî, să taie gardurile şi să se deschidă drumulă, spre a urdinâ obştea fără de necază şi discolie; de (1) Cod. XXVIII, scara 3, fila 47. www.digibuc.ro 792 V. A. TJRECHli care şi nu lipsimu a însciinţâ Măriei Tale, şi cum va fi luminată poruncă. —1795 Martie 18. Isaacu Raletă. podinI: Rlmăşiţă de podim, însă: 1 588 BălenI rămăşiţă de letă 94. 744 Analoghia ce face să aducă pe Ghenarie, Fevruarie şi Martie de acestă următorii ană letă 95. 40 Slobozia, rămăşiţă din anulă trecută letă 94. 120 Analoghia ce ajunge să aducă pe aceste trei luni Ghenarie, Fe* vruarie şi Martie ană letă 95. 1492. Gardurile ce sunt să se taie: 1 Gardulă Voichil văduva. 1 » lui Gheorghe lemnaru. 1 » Popii Dumitru duhovniculă. 1 » lui Drăgană. 1 » lui Mogoşă uncheşu. 5 Toţi aceştia n’aă nici o stricăciune, fără decât gardurile să se taie numai la Popa Dumitru duhovniculă, este să se taie puţintişă. Pitacă la ispravnicii judeţeloră prin cari urmâză drumulă din BucurescI până la CânenI, să renduescă fîeş-care în judeţulă săă omeni practicoşl, să va Alexandru Constantina Moruzi Voeooda.—Cinstiţiloră şi credincioşi-loră boeri! Domniei Mele dumi-tale biv Vel Bană Dimitrache Ghica şi 1 2 (1) Cod. XXX, fila 70 verso. (2) Cod. XXIII, fila 118 verso. www.digibuc.ro 810 V. A. urechi! dumi-tale Vel Hatmane Hangherlîă, fîind-că Domnia Sa Alexandru Vodă Ipsilantii Ne scrie pentru moşiile şi acareturile ce are aici în ţâră, ca să poruncimă a luâ socotela epistaţiloră ce au fostă, iată orănduimă pe dumne-vostre, ca mal întâiu să vă pliroforisiţî din condici: câte sunt aceste moşit vil, mort i alte acareturi? şi cari sunt pe numele Domniei Sale? şi cari sunt pe numele Luminatei Domne! Domniei Sale mătuşe! Domniei Mele? saă pe numele beizadeleloră Domniei Sale? şi cari şi câte dintr’aceste sunt de a se vinde? ca să le arătaţi Domniei Mele anume; unde înaintea dumne-vostre aducăndă faţă pe epistaţil ce aii foştii orânduiţi, să le cereţi so-cotelâ de tote veniturile saii cheltuelî, cari socoteli să aveţi a le cercetă dumne-vostre forte cu scumpătate şi într’adîncii, şi să vi se facă cunoscută dreptulă adevără, pentru că într’atâţia ani de când epistăsescă, după în-sciinţarea ce avemii dela Domnia Sa, s’a isterisită casa Domniei Sale de folosulu acela ce după starea acareturiloră s’ar fi căzută a ave, netri-miţendă vre-o sumă îndestulată casei Domniei Sale. Pentru aceea dar Alexandru Constantinii Moruzi Voevodii.— Vătaşe de aprobi, îţi po-runcimă Domnia Mea pentru Petru Hagi Voicu, suditulă Nemţiei, carele prin cercetarea ce i s’a făcută s’a dovedită cu adevărată vinovată într'a- cestă faptă, adecă hrăpitoră de nevasta lui Iordache..............de slujitori, anume Şerbana din Ploescl sud Prahova, soţie din cununie nedespărţiţi, cu care nevastă fugindă din Ploescl a mersă până la Orlaţî, unde acolo numindu-o că este nevasta a lui, a înşelată pe ună Ştefcu PolcoVnică de i-a dată revaşă de drumă cum că merge la Focşani, unde pe furişă tre-căndă hotarulă la Moldova şi apoi întorcăndu se, a înşelată şi pe ispravnici de a luată răvaşă cum că va să............la Ploescl, şi la căpitănia de Rîmnică cunoscându-se şi ne mal putândă tăgădui, mărturisindă şi singură fapta lui, s’a prinsă de ispravnici şi s’a trimisă aci la Domnia Mea. Deci după aceste fapte ce a urmată, hrăpindă nevasta de lângă bărbată şi în-şelândă pe dregătorii şi zapciil domnescl, fiindă vinovată, se cădeâ' a i se face pedepsa aceea ce orânduescă sfintele şi dumnetjeescele pravile pentru pilda şi altora, dară făcândă Domniei Mele rugăciune dela cinstita Âgenţie www.digibuc.ro 820 V. A. DRECH1 dumne-lul Sior Marchelius ca să-lă dămu asupra domniei sale să-lă tri-miţă ca pe unii suditii a i se face pedepsa la Sibiiă, şi Oindii celii d’întâiu unciultii ce-au vinovăţită în fapta acesta, amu primiţii Domnia Mea mijlocirea şi rugăciunea dumne-lul cu acea........orânduială adecă ca altulii de se va mal întîmplă a căde în vină, să nu scape nepedepsitii de aici de unde a vinovăţitii, precum şi însuşi acesta, de se va mal întîmplă a căde în al ii doilea faptă, să-şT iea pedepsa cea cuviinciosă. Ci dar primindii domnesculii Nostru acesta pitacii, după ce se va trece în condica Divanului, să iei pe numitulă Petru Hagi Voicu, şi dimpreună cu acestii domnesculii Nostru pitacii să-lii faci teslimu la dumne-lul Sior (Sieur?) Marchelius, pe carele are a-lii trimete dumne-lul înăuntru la Sibiiii cu arătarea vinovăţiei lut, unde acolo.........de ensglimatica să-l facă pedepsa cea cuviinciosă după pravilă.—1763 Martie 7. (1) Vel Logofătii. Pitacii la dumfielul Vel Spătarii pentru domnesculii Căpitanii dela Olteniţa, ce aH luata dela una suditu cai de olaca. Cinstită şi credincioşii boerule a Domniei Mele Ienache Văcărescule Vel Spătarii, faccmă dumi-tale însciinţare că la Domnia Mea deteră jalbă Onea Balciulu şi Gheorghe Laţco, sudiţl nemţi din ţinutulă Sibiiulul, pentru unii Desculu Căpitanii dela Olteniţă sud Ilfovă, că împotriva poruncitorii Divanului şi a împărătescului firmanu ce aii spre a fi diafendepsiţl ca străini ce sunt într’acestă ţeră, le-a luaţii 2 cal şi i-a dată de olacă; de cari sunt pănă acum păgubaşi, pentru care făcândă Domnia Mea cercetare de orănduiala sudiţitoru, vătjtoiă atât copia firmanului ce aii la mânile Ioră, câtă şi porunca în condica Divanului Domniei Mele, întru care poruncă scrie la capitolulă 4: Căpitanii după la mezilhanelele ţărcl să nu iea cu sila caii ciobaniloru saă măcar şi ală altora dintre dînşil. Iar care va îndrăzni să facă aceslu felii de faptă, numai decât ispravnicii judeţului pe acelă Căpitană să-lă trimiţă aci la Spătărie, ca să-şl iea căzuta pedepsă şi să plă-tesră şi paguba qailoră. Deci poruncimă dumi-tale ca să trimeţl zapciu să aducă pe numitulă Desculă Căpitană aicea prin scirea ispravniciloră, de va fi însă şi în vre-o slujbă de zapcilîcă ală plăşel, pe carele să-lă înfăţişezi cu jăluitoril ca să cercetezi pricina, şi pliroforisindu-te întâiă cu dreptulă adevără că le a luată numitulă Căpitană în silă caii de i-a dată de olacă, după ce i-aă arătată şi cărţile ce aă de sudeţie, să-lă apuci cu strînsdrc (1) cld. XXIII, fila 12. www.digibuc.ro DOMNIA LUI MORUZl—1793—1796 821 ca nu numai caii şi totă paguba cailoră să li-o plătescă, ci încă să şi arăţi Domniei Mele ca să orânduimă osînda pedepsei lui, sau dovedindu-se pricina într’altu chipu, iarăşi să arăţi Domniei Mele. — 1793 Martie 8. (1) Procit. Vel Vornicii. Poruncă la ăumndlul Vel LogofMă de Ţâra-de-jos, pe unii armăsarii ală Iul Ioană, suditulu nemţescu, care a câdutu înlVo grdpâ pe moşia mănăstirel, a se judecă cu igumenulă. Cinstite şi credincioşii boerule alii Domniei Mele Scarlatii Ghica Vel Logofătă de Ţera-de-jos, facemii dumi tale însciinţare, că la Domnia Mea dete jalbă Ioană Manole suditulu Nemţiei dela Săcele, cum că astă iarnă ună armăsară ală lui, preţulă Iul de taleri 150, a dată într’o gropă de bucate pe moşia mănăstirel Slobozia lui Ienache din........................şi a murită, pentru care împlinire pagubei lui dela stăpânulă gropel după îm-părătesculă fermană şi după ponturile Divanului ce sunt pentru sudiţl, cari ponturi cercetându-le Domnia Mea în condica Divanului vă(ţuiă la capulă ală optulea scriindă chiar aşa: Stăpânii moşiiloră să aibă în grijă a-şl astupă gropile loră de bucate, cum şi verl-cine măcar gropile sale, ca să nu se întîmple să ca totă într’ună hotară, cumpărătură cu scrisori încredinţate, ce sunt pe Valea Nâgră, şi fiindă nehotărîte de către părţile celor-lalţî rezeşî, aă făcută cerere ca să i se alegă şi să i se hotărască părţile sale. Ordonă acestă alegere şi hotărnicie. Folio mijlocii Sigila de cdră roşie pe dosula cărţeî, în formă de scrisdre (1). 1 2 (1) Originaluia este la Academie, portof. X, doc. No. 271. (2) Originaluia este la Academie, port. X, doc. 62. www.digibuc.ro INDICE CHRONOLOGICO ALU DOCUMBNTELOR0. Pagina 1791 Augustă 22. — Chrisovulă mănăstiriloră Sfinţii Apostoli din BucurescI i mănăstirea Grigoriu ot Sfetagora i mănăstirea Proti ot Ţarigradu pentru mila vinări-ciulul ce au.......................................258 1792 Iulie 2. — Chrisovulă mănăstirel sf. Nicolae din Focşani de milele ce are...................................210 1793 —-------------Chrisovulă mănăstirel Michaiă-Vodă .... 68 » » » — Cartea bisericel Adormirea Maicel Domnului din Buzăă de milele ce are........................ 146 » » » — Cartea mănăstirel Hurezului de liude 20 scu- telnicl........................................... 173 » » » — Jalba locuitoriloră de pe moşia Slatiora (Ro- manaţl) pentru a fi recunoscuţi de omeni slobozi, nesupuşi la clacă............................348 » » » — Jalba lui Arghiră Cojocaru către Metropolită pentru a cere despărţenie de nevastă .... 419 » Ianuarie 2. — Chrisovulă schitului Cemica din sud Ilfovă pentru 250 ol scutite de oieritâ.................. 192 » Februarie 12. — Pitacă pentru a se da 2 omeni scutiţi Aniţeî, ce a fostă soţie lui Enache Mărgărită biv 2-lea Vist..................................................................269 www.digibuc.ro 840 V. A. U&ECHIĂ 1793 Februarie 23. » » » » » 24. » Martie 3. » » » » » 4. » » » » » » , • , 6. » » 6. » » 7. » » 8. » » » » w 9. » » » 'D » # Pagina — Carte legată la Slam-Rîmnică pentru oprirea importului de hârtie din Polonia..................269 — Carte la Slam-Rîmnică pentru hor dea adusă pe furişii din Ţera Leşescă..........................639 — Carte de volnicie să aducă pe Iorga, vechi- lulu de Vătafii din plaiulă Cozia, şi pe Radu socru-seă, să stea faţă cu plăeşil ce s’aii jeluită contra loră.......................................270 — Pitacu la Spătară şi Agă spre a nu se face jafuri şi spre & le da şi alte povăţuirl .... 271 — Poruncă la Vel Spătaru şi Vel Agă pentru străjl i nizamulă Bucuresciloru................ 272 — Pitacu către Metropolită şi Divană pentru nartulu lumînăriloră de ceră.................. 269 — Răspunsă la ispravnicii Oltului pentru boia ciumei...........................................735 — Răspunsă la ispravnicii Vlaşcel pentru boia ciumei...........................................736 — Pitacă la Metropolită să trimită pe părinţii cu capulă sf. Visarionă la Vlaşca, Oltă şi Teleor-mană pentru boia ciumei........................ » — Cărţi legate la judeţele Vlaşca, Teleormană şi Oltă pentru capulă sf. Visarionă, ce este să morgă la aceste judeţe pentru băla ciumei. . . 737 — Pitacă pentru Pătru Suditulă, ce a hrăpită nevasta unul Câuşă de slujitori, a se trimete în Ţera Nemţescă să i se facă acolo pedepsă. . . 819 — Pitacă la Vel Spătară pentru Căpitanulă dela Olteniţa, ce a luată dela ună sudită caî de olacă. 820 — Poruncă la Vel Logofătă de Ţera-de-jos pentru ună armăsară ală lui Ioană, sudită nemţescă, care a căzută într’o gropă pe moşia mănăstirii Slobozia, a se judecă cu egumenulă..............821 — Pitacă la Metropolită şi veliţii boerî pentru lucrurile ce s’aă stăpânită de Mavrogheni, să cerceteze cu ce cuvîntă şi prin cine sunt luate. . . 583 — Poruncă la Caimacamulă Craiovel pentru fu- măritulă mănăstirel sf. Panteleimonă...........630 — Carte a se da o căruţă cu 3 cal pentru ună www.digibuc.ro DOMNIA LUI MORDZl—1793—1796 841 Pagina suditu, ce este vinovaţii, a se trimete la Timişu cu pază.............................................819 1793 Martie 12. — Pitacă oprindă portulii de arme în BucurescI 276 » » » — Pitacă să se dea 250 tal. din banii Cutiei mi- leloră la Episcopulă Buzăului, ca să-I împarţă la obraze scăpătate................................ 650 » n » — Volnicie cu orânduită din partea Măriei Sale lui Vodă credincioşii, a cercetă pentru nisoe bucate stricate dela o povarnă....................693 » » 15 — Zapisulu locuitoriloră din Urlaţi de pe apa Snagovulul pentru chipulă cum au să urmeze vînătorea pescelul şi raciloră . . ..... 343 » » » — Volnicie ca mumbaşirulă Mabeigiă, să facă cercetare pentru nisce râsvrătitorl din sătulă Ruşăveţulă sud SăcuenI, şi fundă vinovaţi să-I aducă în pază.................................. » » » 16. — Cărţi de scutire de dijmă date locuitoriloră Ploescenî din cel vechi Călăraşi, Roşii şi Că- măraşl............................................ 277 Numele celoră cărora s’aă dată cărţile .... 278 » » 17. — Carte pentru a se cercetă din noă jafurile şi nedreptăţile lui Iorga, vechilă de Vătafă la pla- iulă Cozia........................................ 270 » » » — Anafora pentru 300 de stînjenl, ce Constantină sin Ioană din Prahova are să iea dela socru- sSă Constantină Strâmbenulă ca zestre şi acesta nu i-I dă............................................426 » » » — Carte la Caimacamulă Craioveî la jalba va- meşiloră pentru bâlciurile ce se cere a se face la sud Mehedinţi.................................. 678 » » 18. — Hotărîre pentru a nu se mal arendă venitu- rile inoşiiloră mănăstirescl GăujanI i Paraipanu din Vlaşca.........................................345 » » » — Volnicie cu orânduită a face cercetare la Gău- janI şi alte sate vecine din Vlaşca de obiceiulă moşiiloră pentru clacă............................. » » » 19. — Pitacă pentru a se face cercetare Vătafului şi Căpitanului Ştefană dela plaiulă CânenI pentru asuprirea locuitoriloră........................... 271 www.digibuc.ro 842 V. A. URECHlX. 1793 Martie )) )) )) » )) )) )) )) )) )) » » )) )) )) )) )) )) )) » )) )) )) )) )) » » >) Pagina 20. — Pitacii la Metropolitii şi la boeriî Divanului pentru stabilirea din noii a nizamulul păduriloru, spre a nu se prăpădi...............................346 » — Carte de scutiri dată Pârvulul, isbaşă de fustaşl. 613 » — Pitacii către biv Vel Vornicii Grecenu, epi-statulii lazaretului, pentru cel 3 dulgheri veniţi dela Buzău, ce aii fugită de acolo.................738 » — Pitacii către epistatulă Agiel pentru bolnavii căluţi fără adăpostă, să Ge duşi la spitaluri . . 757 » — Pi tacă la Vel Spătarii pentru bolnavii căluţi fără adăpostu, să Ge duşi la spitaluri . . » 21. — Pitacii pentru rânduirea lui Ioană Doctorulu ca medică pentru săraci......................267 22. — Privilegiulă preoţiloră dela biserica gospodă din Câmpulungă............................... 183 » — Anaforaua epistatulul lazaretului Vel Vorni-culă Grecenu pentru desinfectarea lucruriloră lui Enache Corci-başa, ce a murită de ciumă la ha- nulă Constandină Vodă............................. 738 24. — Anaforaua Spătarului Enache Văcărescu pentru a nu se însărcina Căpitanii de afară ca zapcil strîn- gătorî de bani.................................... 279 26. — Anaforaua Metropolitulul pentru a nu G slobodă să se aducă cărţi românescl tipărite din ţări străine............................................. 3 » — Publicaţiune la judeţe, a nu ţine pe hoţi mal multă de 3—4 » » )> » » Fâgllll 1. — Chrisovulă mănăstirel Cozia de liudele oe are. 167 2. • - Publicaţiune la t6te judeţele şi la Caimacamii, ca să nu se tragă nimeni prin judecăţi dela 15 Aprilie până la 15 Maiă după obiceiă, şi la aceste sfinte (Jile să-şl caute de sufletă... 411 3. — Carte pentru rânduirea Iul Ioană Gogolă ca judecătorii la Câmpulungă după alegerea orăşe-niloră.............,.............................279 » — Pitacă către epistatulu lazareturilor, pentru a cercetă de nu s’aă amestecată lucrurile unoră ciumaţi cu ale altoră bolnavi dela lazaretă , . 739 4. — Anafora pentru a măsură moşia Prejba din Teleormană, cumpărată la mezată de Vel Spătară Ioană Văcărescu................................. 484 5. — Chrisovulă mănăstirel sf. Spiridonă de milele ce are.......................................... 64 6. — Chrisovulă prin care locuitorii de pe moşia Slătiora (Romanaţî) sunt recunoscuţi de âmenl slobozi.................................... 347 8. — Pitacă la Caimacamulă Craiovel ca să se oblige locuitorii de pe moşiile lui Vel Vist. N. Brânco- venu să facă clacă de 12 (Jile............... 348 » — Liude 20 ot sătulă Postăvarii sud Dîmboviţa cu Medelnicerulă Ştefană Vilara şi cu Gheorghe Vel Vistieră pentru ună podă.................776 10. — Poruncă cu orânduită din partea Măriei Sale lui Vodă, a cercetă la PitescI pentru pane şi carne cum trebue să se vîn<|ă................ 667 » — Pitacă la Vel Vist., ca să dea lefa celoră ce aă slujită la trebile spitalului i lazareturiloră. . 710 » — Pitacă la Vorniculă Scarlată Grecenu pentru slugile Cămăraşulul ce sunt la lazaretă i pentru lefa celoră ce aă slujită la spitală i lazaretă . 711 12. — Anaforaua Metropolitulul Filaretă pentru a se despărţi Arghiră Cojocaru de nevasta sa . . . 419 » — Anafora pentru a se da Iul Enache sin răposatului Pascali Hagi Ioană îmbrăcăminte din banii ce-i are la Epitropie............................476 13. ■— Carte în favorea bisericel sf. Spiridonă pentru ună târgă la Ruşil-de-Vede...............• . 68 www.digibuc.ro 844 V. A. UfiECHIĂ Pagina 1793 Aprilie 14. — Pitacă pentru venitulă unei lese de pesce la Cegani (Ialomiţa) dăruiţii lui Tufecci başa şi lui Deli-başa al Curţel................................ 349 >; » 16. — Chrisovulă mănăstire! Sărindarulă............... 54 » » » — Chrisovulii mănăstirel sf. Ioană din Bucurescî. 60 » » 17. — Pitacă la nazîril Cutiei mileloră pentru lefile ce sn clau dela cutie, să se dea mal înainte de (Jilele Pasciloră.................................. 651 » » 18. — Chrisovă în favorea bisericel sf. Spiridonă Nou din Bucurescî, zidită de Scarlată Voevodă şi A. Ghica Voevodă................................. 67 » » » — Anaforaua Vel Spătarului asupra jalbei orăşe- niloră din Slatina pentru arderea prăvăliiloră ce s’a întîmplată în Martie şi aă bănuială pe unu Dumitru Căpitanii de acolo, că elă ar G dată focă 533 » » » — Cartea Stolnicului Bengescu pentru bâlciulă ce este a se face la Bresta din sud Doljă .... 679 » » 19. — Chrisovulă mănăstire! Mărcuţel de milele ce are.............................................. 109 » » » — Cartea lui Alexie Hagi Mantu, ca să scutescă 19.000 ol de erbărită............................ 614 » » » — Poruncă la ispravnicii Argeşului pentru nar- tulă panel, a se vinde la o para dramuri 160 . 667 » » » — Poruncă la ispravnicii de Vlaşca pentru pane şi carne, cum să se vîndă.........................668 » » 20. — Chrisovulă mănăstirel Apostolache din sud Saacă de milele ce are............................ 94 » » » — Chrisovulă schitului Cernica din sud Ilfovă de milele ce are........................• . . 119 » » » — Chrisovulă mănăstirel Slobozia din sud Ialomiţa de mila ce are................................................203 » » 22. — Chrisovulă mănăstirel MărculescI din sud Muscelă de milele ce are......................... 151 » » 28. — Chrisovulă mănăstirel sf. Gheorghe-Noă de milele ce are..................................... 78 » » » — Plânsorea lui Toma Delenu, judecătorulă din Oltă, pentru nisce omeni al ispravnicului Faca, ce nu l’aă lăsată să judece la Slatina......... 401 » Maiă----------------Tudoră dela Ploescî jăluesce Domnului pentru www.digibuc.ro DOMNIA LUI MORUZI—1793—1796 845 1593 Maiu » » » )) » » » » » )) » » » » » » » )> » )> » » )) )> a se luă la Epitropie avutulă socrului seu Apostolii Cătunenu, care a muritîi lâsândă unii copilii.................................... 1. — Chrisovulă mănăstire! Archimandritulă din BucurescI de milele ce are................. 2. — Pitacu la Metropolită pentru banii şcoleloră, ce sunt datore a da mănăstirile............ » — Carte pentru pădurile din sud Ialomiţa, a nu se strică de ispravnici sub pretextă de lemne pentru conace* •***»**•••***** 3. — Cartea mănăstirel Poiana din sud Prahova de 15 liude scutiţi........................ » — Pitacu la Vel Vist., să dea înainte la Cutia milelor o trimenie dela Visterie, în sumă de 1.500 tal. » — Pitacu la Vel Vist., să dea la Cutia milelor ă tal. 1.850, răsura bresleloră din sfertul ă lui Martie, tal. 500 din cărţile neguţătoriloru ce strîngu ejnea-zaherea şi tal. 4.190 dela boeril îmbrăcaţi cu caftane domnescl, peste 1.500 tal. trimenia dela Visterie................................... » — Poruncă la ispravnicii ot Slam-Rîmnică, pentru pânea din Focşani cum să se vîndă.............. 4. — Cartea mănăstirel dela Bănesa a lui Enache Văcărescu Vel Spătarii..................... » — Chrisovulă mănăstirel Duşco de 300 tal. milă. 5. — Chrisovulu bisericeî Spirea.............. » — Cartea episcopiei Buzăă pentru unii scaună de carne din sud Saacă........................ » — Carte de milă a mănăstirel PlătărescI, adecă vinăriciă din popdrele ot delulă Brăneştiloră sud Saacă, să aibă a scuti şi 4 6menl străini . » — Al. Moruzi ordonă să se cerceteze plânsdrea lui Toma Delenu, judecătorulă de Oltfl, contra ispravniciloră de acolo, că nu l’aă lăsată să judece prin nisce slugi ale loră................. » — Pitacă la boeril judecători dela departamenturl, să caute pricinele fără întârziere şi să se strîngă şi înaintea prânzului şi după prânZă........... Pagina 446 71 261 350 124 655 652 668 124 240 58 146 184 402 404 www.digibuc.ro 846 V. A. UkECHtĂ Pagina 1793 Maiă 5. — Cărţi legate la Vătaşiî de plaiă pentru şoimi. 638 » » » — Anaforaua a doua a Eforiei pentru apărarea de dări a satelorti ce sunt podinarl.............. 777 » » » — Pitacă la Vel. Vist., să arate ce rânduială este pentru facerea podului pe uliţa Târgulul-de-afară. 778 » » 6. — Chrisovulă mănăstire! sf. Pavelă dela Sfetagora pentru tal. 150 milă.............................. 241 » » » — Carte la ispravnicii din Dîmboviţa, Vlaşca, Muscelă, Argeşă, Oltă, Teleormană, pentru a împărţi coturl legiuite neguţăloriloră şi a luâ cuvenitulă ploconă ală cămărel.................... 629 » » 7. — Chrisovulă episcopiei Rîmniculă pentru 500 bolovani de sare dela ocnă şi vinăriciulă ce are milă...............................................136 » » » — Chrisovulă episcopiei Rîmniculă pentru târgulă Rîureni şi scutelnicl............................. 137 » » » — Chrisovulă mănăstirel Rumela din Trapezonta pentru 210 tal. dela ocnă..........................236 » » 8. — Chrisovul mănăstirel Văcăresc! de milele ce are. 111 » » » — Cartea episcopiei Rîmniculă, avendu vinurile şi rachiurile episcopiei la târgulă Rîureni, fundă moşia episcopiei...................................139 » » « - Cartea episcopiei Rîmniculă pentru scaune de carne scutite în Bucurescî........................ 141 » » » — Chrisovulă mănăstirel sf. Ioană din Focşani de milele ce are......................................211 » » » — Pitacă către Spătară pentru a se luă o casă privată unde să locuiască zabitulă Bucuresciloră 280 » » » — Carte la Polcovniculă Sinescu.............din Vîlcea pentru prinderea a 4 tâlhari......................................... » » » 9. — Chrisovulă mănăstirel Vlachsaraiă din Con- stantinopole pentru milă de vinăriciă.............230 » » » — Carte deschisă la Polcovnicii şi Căpitanii de RomanaţI, Oltă, Jiulă-de-sus şi Mehedinţi pentru modulă cum să prindă pe cel 4 tâlhari din Vîlcea........................................... 281 » » 10. — Chrisovulă mănăstire! Colţel.................. 85 » » » — Chrisovulă de mila mănăstire! sf. Sava din Bucurescî 99 www.digibuc.ro DOMNIA LUI MOBUZI—1793—1796 847 Pagina Maiu 10. — Chrisovulii schitului de călugăriţe Hagi-Dina din BucurescI................................... 100 » » — Pitacă la ispravnicii de Ialomiţa şi Ilfovă pentru scutirea de vamă, a zaherelel domnesc!. . 640 » 13. — A doua anafora a Vel Spătarului în pricina focului dela Slatina, pentru care orăşenii bă- nuescă pe Dumitru Căpitanului................... 534 » » — Anaforaua epitropiloră pentru a se face cisla pe păduri de podinele ce sunt trebuinciose a tăiă podinaril pentru podurile Bucuresciloră . 778 » 14. Carte de scutiri dată lui Păună Ceuşulă de Păhărniceî, privilegiulă din vechime ală acestui Ceuşă.............................................. 614 » 15. — Cartea schitului IsvoranI din sud Ilfovu de milele ce are. . 126 » » — Poruncă domnescă pentru 2092 podine, ce sunt datori podinaril din satele BălenI şi Slobozia, să se facă analogie pe pădurile dimprejură 779 » 16. — Chrisovulă mănăstirel Megaspileon pentru mila de vinăriciă........................................234 » » — PublicaţiunI latote judeţele şi la Caimacamă pentru hoţi şi făcători de rele....................282 » 17. — Anaforă despre cercetarea pricinel judecăto- rului de Oltă cu două slugi ale ispravniciloră, ce nu l’aă lăsată să judece.........................402 » » — Pitacă la veliţii boerl şi la Metropolitu pentru a cercetă cari sunt şi unde sunt lucrurile, moşiile şi acaretele fostului Domnitoră Mavrogheni 582 » » — Anaforaua pentru a se împlini 40 de podinarl, cari lipsescă...................................... 780 » 18. — Al. Moruzi ordonă ca mămulariî să nu mal fie supăraţi cu alte dări afară de vamă.... 640 » 19. — Chrisovulă schitului DălhăuţiI ot Slam-Rîm- nică de milele ce are.............................. 224 » » — Cărţi deschise pârcălabiloră şi locuitoriloră din Vîlcea să dea ajutoră poterel pentru prinderea a 4 hoţi..................................... 281 » 20. — Anaforaua Metropolitulul Pilaretă şi a Diva- nului pentru modulă cum să iea Epitropia în www.digibuc.ro 848 V. A. URECHII Pagina grija sa avutului lui Apostolii Cătunenu, ce a muritii lăsândii unii copilii................... 447 1793 Maiii 20. — Călugăriţa Elisaveta jăluesce ca să i se dea 30 tal. restii de simbrie din clironomia răposatului doctorii Ghiorgachi Fârţogii....................................... 485 » » 22. — Cartea lui Al. Moruzi către Caimacamulii Craio- veî pentru învoirea dată Episcopului Nectarie de Rîmnicii să mergă la Craiova.................... 22 » » » — Anaforaua Epitropiel pentru a se da călugă- riţei Elisabeta cel 30 tal., ce i se cuvin ca restii de simbrie din clironomia răposatului doctorii Ghiorgachi Fârţogii................................ 486 » » 25. — Chrisovulii mănăstirel Poiana Mărului din sud Slam-Rîmnicii de milele ce are..................... 200 » » 26. — Chrisovulii mănăstirel Dintr’unii Lemnii din sud Vilcea de milele ce are........................... 196 » » 27. — Se acordă dela Cutia milelorii lefi lui Ştefă- nică biv Polcovnicii za ciocli şi Pârvulul Săn- dulache............................................ 652 » » 28. — Chrisovulii mănăstirel Titiriciulii din sud Vilcea de milele ce are....................................225 » » » — Carto la judeţulii Mehedinţi pentru tâlharii ce trecii do preste Dunăre............................ 282 » » 29. — Chrisovulii schitului Rontescil din sud Slam- Rîmnicii de milele ce are.......................... 209 » » 30. — Cartea preoţilorii dela biserica Măgurenulul din mahalaua Scorţarulul........................... 84 » » » — Chrisovulii mănăstirel Ivirul pentru 260 tal. dela Cămăraşulă de ocnă şi 100 tal. dela Vel Vameşii............................................ 233 » » » — Anaforaua Vel Logofătului despre îndatoririle şi drepturile judecătorului de judeţii..............404 » » » — Poruncă la Caimacamulii Craiovel pentru bâlciului dela Hămărescî din sud Doljii.................................. 680 » » 31. — Carte la judeţulii Vîlcea pentru prinderea a 4 tâlhari din localitate.......................... 282 » » » —■ Al. Moruzi ordonă să se dea afară din jude- cătorie Toma Delenu. judecătorului de Oltii, şi să se amendeze ispravnicii, cu cari a avuţii neînţelegere ...........................................403 www.digibuc.ro bOMNli tui uordzi—1798—1796 849 1793 Maia » Iunie )) )) )) )) )> )) )) )) )) )) )) )) W )) )) )) )) » )) )) )) » )) » Pftgin* 31 — Carte pentru bâlciulă dela Bucovii din sud Prahova.................................... . 680 1. — Cartea mănăstirel Zoodohulă-Pighi de mila vi- năriciulul ce are la sud Oltă şi de mila de sare dela ocnă..................................... 74 2. — Carte pentru a se face anchetă contra Polcov- nicului de Dîmboviţa, care iea vamă mal mare dela neguţători decât cea legiuită............640 3. — Cartea mânăstirel Nucetulă din sud Dîmboviţa pentru scutela unei cârciume în Bucurescl . . 129 4. — Volnicie de a se ridică Const. Pâclenu, fostă Vătafii de plaiu în Buzăă, şi frate-său Radu Lo-gofeţelulu, prinşi cu resvrătirl de săteni şi abu- surl, şi a se goni din judeţă.................283 » — Cartea mănăstirel Şegarcea (Doljă) pentru aşe-zămîntulă clăcel cu locuitorii de pe moşia Gârcenil.......................................... 351 » — Poruncă la Vameşii din Giurgiovă pentru a nu se vămui acolo marfa care merge la Craiova. 611 5. — Cartea bisericel UdricanI de milele ce are. 56 » — Volnicie lui Stană Bizila, ce cere dela Ştefană, Căpitanulă ot CânenI, prin Agenţie, nisce bani şi fină, a le cercetă ispravnicii şi să le împli- nescă............................................283 » — PublicaţiunI la judeţe şi la Caimacamă, pentru a se trece în condici vîn » )) )) )) )) » )) » )) )) » )) )) )) Pagina de milele ce are.............................. 13. —Judecata Gruel din sud Gorjii cu Enache Cluce- rul Q pentru o pagubă a sa.................... » — Pitacii la ispravnicii Jiulul-de-sus, la Vătaşeiî de plaiă, Căpitanii şi Vameşii din acelă judetu pentru obiceiulă ca ciobanii ungureni sădea caşii la căşăriile unde îşi ţinu vitele şi apoi să trâcă brânza înăuntru................................... 14. — Chrisovulu schitului Ciolanulu de milele ce » — Carte de clacă a Bălăşel Alexeancăl pentru moşia Olteniţa.................................... 15. — Anaforaua Departamentului de 8 asupra proce- sului lui Fotache Ureche cu Popa Staicu pentru o moşie................................... 16. — Chrisovulii Metropolieî Dârstorulul pentru 650 bolovani de sare.......................... » — Chrisovulu a 2 biserici din eparchia Dârstorulul pentru 100 tal. milă........................ » — Anaforaua boeriloru divaniţl asupra procesului dintre Fotache Ureche şi Popa Staicu pentru moşie, dând dreptate acestuia................. 17. — Chrisovulii bisericei Sfinţilorâ Apostoli din Târgovişte.................................... » — Chrisovulii mănăstire! Cozia de mila vinări- ciulul ce are................................. » — Cartea mănăstirel Cotmena din sud Argeşu de milă de vinăriciii............................ » — Michalache Mânu, biv Vel Armaşii, rânduită vechilii epistatu alu Câmpulungului................. 18. — Pitacii pentru trimiterea unul mumbaşiră, care să împedece pe podarii dela Corbi pe apa Argeşului să iea brudină dela cel ce trecă sare domnescă...................................... 20. — Chrisovulii mănăstirel Rîmnicu din oraşulă Slam-Rîmnicu de milele ce are................. » — Cartea moşneniloră DobrotenI din sud Saacă pentru scutirea a 3 scaune de carne............... 220 579 817 198 352 586 243 245 586 120 168 213 284 631 216 342 www.digibuc.ro 852 V. A. Urechi! 1793 Iunie » )) )) )) s) » )) )) )) )) )) » )) )) » » )) » » )) )) )) )) )) » )) Pagina 22. — Cartea mănăstire! Snagovă de scutâla uneî pră- văli! i unu! scaună de carne din sud Saacă. . 160 » — Cartea biserice! de pe moşia Răsvadulii din sud Dîmboviţa de mila de vinăriciă de pe acea moşie. 200 » — Anaforaua Stoică! Urlăţenu pentru a scuti do! omeni şi o pivniţă, ca răsplată pentru serviciile sale............................................ 782 » — Carte la ispravnici! de Romanaţ! pentru unii âstrovă formaţii în dreptulă satulu! Grojdibodulii. 825 23. — Chrisovulii mănăstire! sf. Nicolae din epar- chia Miralichie! de milă de vinăriciu dela sud Argeşă.........................................248 24. — Anafora cu orânduită Logofeţii, ca să facă ca- tagrafie de totă avutulă mănăstire! Poen!. . . 125 » — Cartea mănăstire! Brâncovânu din sud Romanaţ! de milă de vinăriciă.......................... 200 » — Cartea schitului Bradu din sud Vîlcea de li ude 2 şi o! 50................................. 214 » — Cartea schitului Iezerulu din sud Vîlcea de liude 2 şi o! 50.....................•............. 216 25. — Cartea schitului Isvorulu -frumosă din sud Vîlcea de liude 2 şi o! 50....................... 215 » — Pi tacă către Marele Logofătă de Ţâra-de-sus, să cerceteze pentru moşia Socolulă a Măriei Cantacuzino, de este cine va davagiă, fiind-că va să se vîncjă la mezată............................. 511 » — Răspunsulu ce l’a dată Vodă în dosulă jalbei măcelariloru....................................... 669 26. — Anaforaua Epitropiei pentru a se numi Clu- cerului Vasile, ruda cea mai de aprope a răposatului Mincu Logofeţelulă, epitropă alu copilului lăsată de acesta.................................. 471 » — Cartea mănăstire! Căldăruşan! pentru nisce munţi din sud Prahova, a nu se supără de sudiţl............................................. 828 28. — Anaforaua Vel Logofătului de Ţera-de sus pentru moşia Socolulă a Mărie! Cantacuzino, ce este să se scotă la mezată, că nu sunt nimenea davagil........................................... 581 www.digibuc.ro DOMNIA LOT MOROZI—1793—1796 1793 Iunie » » » » » » Iulie « » » » » » » » » » » » » » 28. — Răspunsâ la Caimacamul!! Craiovel pentru lo- cuitorii dela Slatina, ce aă dată focă casei Stoică! Logofeţelulă, a-î avă la închisore............. 29. — Pitacă la Banulă Ghica şi la Hatmanulă Han- gerliu, să iea socotela epistaţiloră de pe moşiile lui Alexandru Vodă Ipsilanti................... 30. — Chrisovulă sfîntulul Elefterie din BucurescI de milele ce are............................... » — Cartea schitului Lespezile din sud Prahova de mila vinăriciulul ce are.................... » — Chrisovulii mănăstirel Mărgineni din sud Prahova de milele ce are....................... » — Cartea mănăstirel Clocociovu din sud Oltă de milele ce are............................... » — Anafora pentru a se luă de Epitropie avutulă unul Constantinii, dascălii la Epitropie, ce a muritu fără clironomă.......................... » — Pitacu la boeriî epitropl al Cutiei mileloră, să dea 150 tal. ajutorii lui Vasile Pîrăianu, fiindă fiii de boeru şi scăpătată..................... 2. — Anafora pentru pricina dintre Polcovnicesa Sultana cu Băluţă Teişanu, căruia îl cere 7.500 taleri sub cuvîntă că i*ar fi lăsată, în vremea Domnului Mavrogheni, în păstrare soţulă el Du- mitrache Caramanlâă............................ » — Chrisovulă mănăstirel Argcşă de milele ce are. 4. — Cartea mănăstirel sf. Ecaterinel de vinăriciulă ce are la sud Saacă............................ » — Cartea mănăstirel Glavacioculă din sud Vlaşca de mila vinăriciulul ce are la sud Saacă. . . » — Pitacă la nazîril Epitropie! pentru reparaţiu-nea podului dela Colentina......................... 6. — Cartea mănăstirel Cetăţueî din sud Buzăă de scutelnicl..................................... » —■ Pitacă la epistatulă Agiel pentru vîncjarea untuluî-de-lemnă .................................. 7. — Carte de Giuvaergi-başa pe numele lui Eliazară. 8. — Anaforaua Metropolituluî pentru seimenii, cari se daă spre paza clericiloră închişi la Metropolie. 853 Pagina 808 809 90 194 218 219 448 652 573 149 98 214 794 226 670 700 5 www.digibuc.ro 854 V. A. URECHI A Pagina 1793 Iulie 10 — Chrisovulii Vistierului Brâncovenu pentru hotărnicia grădinel cumpărate de elfi în mahalaua Cărămidari din Bucurescî...........................514 » » 11. — Chrisovulii mănăstirii Misiei din sud Prahova de milele ce are............................ 123 » » 14. — Chrisovulii mănăstirel Banulă din sud Buzău de milele ce are...................................201 » » 15. — Cărţi către locuitorii şi ispravnicii din Gorju pentru a se păzi rîmătoril să rfu facă stricăciuni la livezi şi grădini...............................352 » » » — Cartea mănăstirel Tuturoră Sfinţiloru din Bucu- rescl de milele ce are............................. 97 » » 18. — Poruncă la ispravnicii din Prahova pentru Saşii Râşnovenl, ce s’aă întinsă la nisce munţi al ţerel...........................................827 » » 19. — Chrisovulii mănăstirel Plevicenil din sud Oltu pentru milele ce are ............................. 188 » » » — Poruncă la Spătarulă Văcărescu pentru pe- depsirea lui Tudoră Polcovniculu, ce a tăiată unu omă prinsă ca hoţă................................ 416 » » 20. — Chrisovulă mănăstirel Creţulesculul din Bucurescî ............................................................... 92 » i) 22. — Cartea mănăstirel Domniţa Bălaşa................ » » » » — Domnitorulă ordonă încetarea abusulul ce facă neferil zabiţiloră de pe afară, cari s‘aă nărăvită a luă havaeturl din vinuri şi alte mărfuri . . 650 » » 23. —■ Pitacă la Spătară şi la Agă, ca să fie scoşi din Bucurescî ţiganii netoţi...................... 761 » » 25. — Chrisovulă boeriloră CâmpinenI pentru moşiile ce eraă luate de Mavrogheni ...................568 1793 Augustă-----------Cartea bisericel dela FlocescI din sud Ilfovă 118 » » 2. — Cartea mănăstirel BăbenI din sud Slam-Rîm- nică.......................................... 151 » » 7. — Poruncă la Caimacamulă Craiovel pentru nisce hoţi ce aă gonită poterile şi aă fugită în Turcia. 284 » » 9. — Pitacă la veliţii hoerl pentru havaetulă scri- sului anaforaleloră........................... 413 » » » — Anafora pentru a se vinde la mezată o piv- niţă de zestre a lui Nicolae biv Ceuşă de Aprobi, de care elă nu are nevoe...................... 430 www.digibuc.ro DOMNIA LUI MOEUZI—1793—1796 855 1793 Augustu » » » » » )) )) » )) )) « » » )) » » » )) )) » » » » » » » » Pagina 12. — Pitacă la Spătarii, pentru sluga unul cavalerii ală Elciuluî, ce a fugită, să-lă găsescă .... 80g 13. — Porunci la Slam-Rîmnică, Buzău şi Ialomiţa pentru povernl şi rachiă străină.............685 16. — Chrisovulă mănăstirel Tismana ot sud Gorjă de milele ce are............................. 155 17. — Chrisovulă schitului Mărculescil din sud Mus- celă pentru danie de 20 sălaşe Ţigani .... 159 18. — Carte legată la vătăşeit de Divană pentru cel ce aă moşii şi mori pe apa Sabarulul, că ar fi adueendă stricăciune mora de hârtie............688 19. — Chrisovulă mănăstirel Nucetulă din sud Dîmboviţa de milele ce are.......................... 128 » — Chrisovulă episcopiei Buzăă de milele ce are. 147 22. — Cartea episcopiei Buzăă pentru vinăriciulă ce are la sud Saacă............................ 145 » — Pitacă la boeriî Epitropl pentru miere i caş-cavală, a le pune la nartă..................... 670 23. — Cartea mănăstirel din târgulă Văleni ot sud Saacă de milele ce are......................... 135 » — Pitacă la ispravnicii de Slam-Rîmnică, săoprescă pe locuitorii de pe moşiile Balta-Albă şi Grădiştea să vîn^ă vină şi rachiă fără voia Metro- poliel, proprietara moşiiloră............... 353 » — Pitacă la boeril judecători al Departamentului de 8 şi de 7, pentru a iscăli cu toţii anafo-ralele judecăţiloră............................406 » — Al. Moruzi Vodă hotăresce pricina dintre Şer-bană şi Brată ego Radu cu Christea Apostolă pentru banii îngropaţi de Păhărnicesa Minculesa şi de Christea şi furaţi apoi, osîndindu-lă pe elă să înapoieze banii.............................. 588 24. — Scutiri acordate de Al. Moruzi Voevodă preotului Dumitrache Sachelariă..................... 27 » — Cartea de scutelă a preoţiloră dela biserica sf. Vineri « . . .................................... 93 » — Cartea mănăstirel Surpateloră din sud Vîlcea de milele ce are................................ 141 » — Cartea mănăstirel Bucovă de milele ce are . 189 www.digibuc.ro 856 V. A. URECHII Pagini 1793 Augustă )) )) )) )> )) )) )) )) )) )) )) )) » Septembre » » » » » » » » » » 24. — Cartea mănăstirel Başcovulă din sud Argeşă de milele ce are................................... 26. — Carte de volnicie pentru ridicarea şi aducerea la domnie a egumenului Chirilu Răznăvenulă » — Pitacu la epitropil Cutiei de milostenie să dea 5 tal. pe lună Luxandrel văduva Popii Constantină, ce a rămasă sărmană şi cu o copilă. . . 27. — Domnulă Al. Moruzi acordă scutiri Logofeţe- lulul Gavrilă dela Metropolie................ » — Anaforaua Departamentului de 8 pentru pricina dintre Mateiă Căpitanulă Fărîmiţă din BucurescI cu Scarlată Hiotulă biv Vel Medelniceră, pentru o socotelă de bani de pe timpulă când fuseseră ambii ispravnici de llfovă sub Domnulă Mavro- gheni......................................... » — Anafora spre a se face ună podişoră ce merge din Podulă Caliciloră la Metropolie . . 29. — Pitacăla Spătar ulu şi laepistatulă Agiel pentru cel ce se află în politie fără nfcl o căutare, să-I ducă la spitalurl ................................. 1. — Cbrisovulă mănăstirel sf. Grigoriă dela Sfeta- gora de milele ce are . . . ................... 2. — Cartea mănăstirel Sinaia pentru 2 puţuri de păcură, ce s’a dată voie să deschidă şi să fie milă mănăstirel................................ » — Cartea episcopiei Buzeă pentru ună scaună de carne scutită.............................. » — Cartea mănăstirel Aninosa din sud Muscelă pentru vinăriciulă ce are pe moşia sa la Teleor- mană........................................... 4. — Chrisovulă mănăstire! Mamulă din sud Vîlcea de milele ce are.............................. » — Cartea mănăstirel Căsciorele de vinăriciulă ce are » — Chrisovulă mănăstirel Jîtil din sud Doljă pentru milele ce are................................. 6. — Pitacă la veliţii boerî pentru acareturile răposatului Metropolită Cosma, cum se cade să ră-mâe, la cererea ce facă rudele a se împărtăşi. 227 29 653 40 577 781 758 251 122 145 158 163 183 186 449 www.digibuc.ro DOMNIA LUI MORUZl—1793—1796 857 1793 Septembre » ;> » » )) )) )) » )) )) » » » » » » » » » )) » » )) » )) » » )) » » w » Pagina 7. — Cartea schitului Lespezile din sud Prahova de milele ce are. ....................................... 194 8. — Cărţi deschise la taxildarl, a nu opri nimicii din vinăriciulii mănăstirilor^ şi, unde este cu totulii mănăstirescul, a nu se amesteca. ... 36 » — Cartea mănăstirel Bucovăţulu din sud Doljii de milele ce are................................... 190 9. — Pitacii pentru târgulii dela NegoescI sud Doljii 682 10. — Chrisovulii mănăstirel Bistriţa de milele ce are. 169 12. — Anaforaua boerilorii pentru pricina dintre mănăstirea sf. Ioană din BucurescI şi mănăstirea Snagovă pentru vinăriciulii unul poporii Bărboiului din sud Saacii..................................... 160 » — Pitaculu lut Vodă Miohaiâ Suţu către boeril Moldovei, să cerceteze pricina boerulul Ştefanii Sturdza cu Spătărăsa Maria Gavriliţăsca pentru nisce moşii...................................... 837 13. — Cartea mănăstirel Căldăruşanil de vinăriciulii ce are la sud Saacii............................. 105 » — Cartea schitului Fundătura din sud Buzăă pentru 70 bolovani sare şi 50 tal. dela vama Buzău.............................................. 193 » — Anaforaua Popel Marinii cu Popa Stană şi cu Radu Cernică pentru o livede şi alte nămestil . 593 » — Cărţi la VătaşiI plaiurilorii pentru lucrurile oprite de a se exportă............................. 641 15. — Chrisovulii mănăstirel Polovracil din sud Vîlcea de mila vinăriciulul ce are........................ 166 » — Chrisovulii schitului Ostrovii din sud Argeşii de milele ce are................................... 195 17. — Chrisovulii schitului Gura-Văeî-Popel din sud Muscelii de milele ce are.......................... 191 » — Publicaţiune la tâte judeţele şi la Caimacamii pentru curmarea judecăţilorii în vremea culesului viitorii......................................... 412 19. — Cartea bisericel Agescil pentru vinăriciulii dela Slam-Rîmnicii...................................... 631 20. — Pitaoii pentru a se găsi 10 copil, de cari e ne- voe la fabrica de postavii din Paciovalisce. . . 692 www.digibuc.ro 858 V. A. urechi! Paglm 1793 Septembre 22. ■— Poruncă la ispravnicii de Ialomiţa, să cerceteze dacă a avuţii arme sau s’a împotrivită cum-va omul ii, pe care l’a ucişii Tudoră Polcovniculă za poteră........................................537 » » 24. — Poruncă cu orânduită dela Vodă, ca să cer- ceteze pentru pane la Vadulă-Lată în Vlaşca, de ce este prostă şi scumpă.................... 670 » » 25. — Anaforaua boeriloră pentru alegerea Episco pulul de Buzău Dositeiă de Metropolită ... 8 » » » — Domnulă Al. Moruzi întăresce pe Dositeiă de Metropolită....................................... 9 » » 26. — Poruncă biv Vel Vistierului Costache Ştirbei, ca să mergă să îndrepteze hotarele moşiei Plo- escl a Vornicului Moruzi........................ 519 » » 28. — Chrisovulă mănăstirel Hurezii de mila vinări- ciulul ce are.................................... 172 » » 30. — Chrisovulă Vel Spătarului Văcărescu pentru moşia Socolulă, ce a cumpărat’o la mezată . . 511 » » » — Pitacă la Metropolită, să împlinescă tal. 924 dela mănăstirea Glavaciocă i Căsciorele şi mănăstirea sf. Ioană din BucurescI, rămăşiţa baniloră datoriţi Cutiei mileloră........................ 653 » Octobre 1. — Dobriţa văduva se rogă de Al. Moruzi să elibereze din arestă pe fiu săă Dulgherulă ... 70 » » 3. — Cartea schitului Fundătura din sud Buzăă pentru liude 5 scutelnicl........................ 193 » » 9. — Pitacă la Vistieră pentru Nicolae Grecenu Post., care s’a aşezată ajutoră pe lângă Clucerul ă Costache la d-Ioră veliţii boerl, să i se dea câte 25 tal. pe lună............................. 601 » » 14. — Chrisovulă preoţiloră bisericel din sătulă Sălciile............................................................... 189 » » 17. — Pitacă la boeriî epitropî, ca să dea tal. 500 dela Cutia de milostenie pentru învelişulă bi- sericeî dela Cişmea.............................. 76 » » » i— Pitacă la boeriî epitropî pentru nartulă lu- mînăriloră de săă. 670 » » 22. — Poruncă la Caimacamă pentru ună zapisă la cumpărătorea casei lui Marcu, ce a rămasă la www.digibuc.ro DOMNIA LUI MOROZl—1793—1796 859 Graiova în vremea oblăduire! Nemţiloră, să-lu trămiţă....................................... 1873 Octobre 22 — Poruncă pentru slujitorii ce aă pierdută 1.000 taleri din banii Vistieriei, să plătescă totu ste- gulă slujitor eseu............................ » » 23. — Dumitrache Clucerulă, Şerbanu Andronescu şi Toma Paiaţă raporteză Domnului Al. Moruzi că Dulgherulă şi muerea sunt pe nedreptu acu- saţl de Enache Ciohodarulă.................... » » 24. — Cartea episcopiei Rîmniculă de scutela unul scaună de carne la Graiova.................... » » » — Cartea bisericel Gănesculu din sud Doljă de 10 liude scutelnicl........................... “ » 25. — Anaforaua nazîriloră Epitropiel pentru împăr- ţela averel rămase dela o soră a loră între Constantină Căpitanulă şi ună frate ală lui, ce se află la Ţarigradă.......................... ” » 27. — Pitacă la Vorniculă Moruzi să cerceteze vina lui Constantină Dulgherulă, pîrîtă^e Enache Ciohodarulă c’ar 6 găsită, pe când repara învelită rea bisericel Michaiă-Vodă, nisce legături cu bani....................................... ” ” 28. — Chrisovulă mănăstirel Viforîta de milele ce are. ” ® 29. — Cartea bisericel săsescl din BucurescI de liude 6 scutiţi şi 30 bolovani sare........... ” ” » —• Cartea bisericel sf. Vineri din Târgovişte pentru 4 liude..................................................... ” » 30. — Chrisovulă spitalului dela Buzăă de milele ce s’aă făcută şi de orenduelile ce are.......... ” » 31. — Chrisovulă mănăstirel Delulă din sud Dîmboviţa.......................................................... » Novembre-----------Cercetare de jafurile făcute de Căpitanulă şi Ceuşulă de Islază............................. ” >J — — Pitacă pentru târgulă dela Slimnică în Slam- Rîmnică....................................... ” '> —■ — Anaforaua Clucerului Dumitrache pentru să- tenii din ţera Bârsel şi Saşii Râşnovenl, ce iar aă ocupată muntele Baiulă din sud Prahova. . ” * 2. — Anafora asupra pricinel dintre egumenulă mă- PagfuA 562 632 70 139 141 450 589 180 41 120 711 121 285 682 829 www.digibuc.ro 860 T. A. DRBCHIĂ Pagina năstireî Radu-Vodă şi Socolă, arendaşul u unei moşii a mănăstire!, care jăluesce că a fostă păgubită de mal multe producte prin depărtarea sa din arendăşie înainte de termină............... 590 1793 Novembre 8. — Cartea episcopiei Rîmniculă pentru a scuti 1500 oî de oierită................................ 140 » » 9. — Cartea episoopie! Rîmniculă pentru 20 liude scutelnicl. . ... ,............................... 142 » » » — Anafora pentru a se începe câtă mal curînd repararea poduriloră din năuntrulă târgului. . . 783, » » » — Anafora pentru împlinirea baniloră facerel po- dului de pe lângă Vorniculă Moruzi dela proprietarii de pe acea uliţă.................... 784 » » » — Pitacă la Vorniculă Grecenu pentru podulă dela pitărie ot Curtea nouă, a se meremetisi. . 784 » » 10. — Cartea bisericel Curucişmeade lângă Ţarigradă pentru 250 tal. dela ocnă şi 250 tal. dela vamă. 249 » » 11. — Anafora pentru ca Filipă Argintaru să înapoieze Chir iţei din Tistogă zestrea fîe-sel, soţia fratelui săă, morţi ambii de ciumă în casa Argintarului. 431 » » » — Anafora asupra jalbe! Iu! Ştefană Dristorenu pentru 2 feciori al lui, să se dea la dajdie. . . 624 )> » 14. — Anafora pentru ca Dumitrache Copoea, sluj- başă oieritulul, din pricina căruia a fostă omo-rîtă Pârcălabulă din JugurenI (Buzău), să dea 100 tal. soţiei mortului şi să fie slobozită din arestă........................................538 » » 15. — Anafora asupra pricinel dintre Nicolae Furdu- escu şi fraţii Rătescl pentru alegerea unei părţi de moşie...................................... 519 » » 16. — Bănică Chrisoscoleă surghiunită la Mărgineni pentru că a bătută ună omă domnescă . . . 285 » » — Cartea pentru sporirea lefeî Clucerului Con- stantină, logofătă la judecătoria veliţiloră boerî. 418 » 17. — Carte de surghiunire la mănăstirea Bistriţa a lui Scarlată Isvoranu Cluceră de arie, cu frate săă Constantină Isvoranu şi Ioană Brebenenulă dela Oltă pentru pîrl calomniose...............539 www.digibuc.ro domnia lui mobozi—1793—1796 861 Pagina 1793 Novembre 17. — Anafora privitore la poduld ce urmoză din Tărgulu-de-afară la 8,f. Vineri.................. 785 » » 18. — Cartea Domnului Al. Moruzi către Metropolitd şi boeriî Divanului pentru reclamaţiunea Vornicului Balşu contra schimbului de metoce între Metropolie şi episcopia de Rîmnicd............. 46 o » » — Anafora asupra jalbei unord locuitori din Foc- şani, că sunt impuşi la dări mal mari decât cuviinţa pentru binalele lord.................... 592 » » 20. — Cartea mănăstire! Viforîta pentru 30 bolovani sare milă dela ocnă.............................. 180 » » 21. — Anaforaua Metropolitulul şi boerilord Divanului pentru anularea schimbului de metoce între Metropolie şi episcopia de Rîmnicu............... 47 » » 22. — Gheorghe Şerband Cluceruld se jeluesce că Medelnicerulu Movilă, care i-a vîndutu o parte din moştenirea părintescăf vrea acum să i-o iea înapoi fără dreptate............................. 452 » » » — Pitaculu Domnitorului în pricina Saşiloru Râş- noveni, cari voru să pună mâna pe muntele Ba- iuld............................................. 830 » » 23. — Chrisovuld pentru corăbiile ţărei, ce sunt a umblă pe Dunăre.................................. 319 » » » — Pitacd la Vel Post. pentru rămăşiţele havae- turilord Cutiei mileloru din caftanele boerilord, să incasseze numai 2 părţi, iar a 3-a parte sunt scăzuţi.......................................... 653 » » » — Pitacd la Vel Post. pentru 144 tal. rămăşiţă dela neguţătorii de eginea-zaherea, ce sunt datori la Cutia milelord........................... 654 » » » — Pitacd la veliţii Logofeţi pentru havaeturile Cutiei milelord dela judecători, jumătate să-I facă taxild şi jumătate sunt scăzuţi.................... » o » » — Pitacd la Cămăraşu pentru 3.117 tal. rămăşiţă din banii preoţiloru, ce sunt datori la Cutia milelord, să-I facă taxild........................... » » » » —1■ Pitacd la Vel Vist. pentru havaeturile Cutiei milelord dela ispravnici, să le facă taxild din simbriile lord....................................... » www.digibuc.ro 862 V. A. URECHll Pagina 1793 Novembre 27. — Anafora ca preste tal. 2,60, ce este să se dea milă la Sinai şi Halchi de către totă preotulă şi dia- conulă, să se mal facă adaos de tal. 2, ajutorii episcopiei Rîmniculă........................... 143 8 » 29. — Anaforaua boeriloru, arStându că Gheorghe Şerbană Clucerulă a cumpărată bine moşia Măci-şenil dela Medelnicerulă Movilă şi că împlinesce condiţiunile de cumpărătore....................453 1793 Decembre 3. ■— Cartea mănăstirel Castrachi dela Rumela pentru tal. 50 milă dela Visterie ........ 253 8 » 5. — Al. Moruzi dă 40 tal. dela Cutia de milostenie preotului Dragomiră din Gorjă, care a suferită din pricina răsmiriţeî...................... 144 8 » 7. — Poruncă pentru a se face o din noă hotărni- cie între moşia mănăstirel Gruiulă cu mănăstirea Snagovă ....................................521 8 » 8. — ChrisovulăbisericilorădomnescIdinBucurescI. 80 » » 9. — Anaforaua lui Procopie Tabacă cu Anastase Gărdescu biv Logofătă za Visterie de preţuirea unei binale................................. 594 » « 10. — Anaforaua Vel Logofătului despre luarea vină- riciulu! schitului Manulă de către cumpărătorii vinăriciulul Megaspileon.................... 165 » » 15. — Socotela venitului moşiei Novaci şi Ceratu pe 11 ani, după cum a arătată cuviosulă egumenă Chiră Paliomie ală sfintei mănăstiri Hurezii . 177 » » 20. — Chrisovulă mănăstirel Lăculeţele din sud Dîm- boviţa pentru milele ce are . •............... 192 » » 22. — Lista celoru ce sunt orenduiţl în slujba bise- riciloră domnescl, cărora aă a li se da simbriile fie-căruia....................................... 83 » » » — Cartea mănăstirel Govora de milele ce are . 181 » » 29. — Chrisovulă schitului Prosiia din sud Argeşă pentru liude 5 scutelnicl....................... 191 » » 30. — Anaforaua Radului, ce a fostă Vătafă la pla- iulă Ialomiţa sud Dîmboviţa, pentru ertare de biră............................................ 616 » » 31. — Anafora pentru a se luâ socotela egumenului Ştefană dela mănăstirea Tismana................. 157 www.digibuc.ro DOMNIA LUI MOEOZI—1793—1796 863 Pagina 1794 — )) — w Ianuarie » » w » » w o w j> w w » w )> m » » Februarie — — Chrisovulu mănăstire! Comana de milele ce are. 115 — — Dumitrache şi Vladă dela BelitorI sud Teleor- manu jăluescă Domnitorului, că Dumitru Polizu umblă să le iea moşia şi ceru judecată după za- pisele ce au .... ............................... 502 4. — Anaforaua Metropolituluî şi boeriloră asupra jalbei Paharnicului Ioană Comănenu, că egume-menulu bisericel Zoodogo-Pighi i-a luată o moşie 6ub nume de datorie pentru nisce bani ce fu* şese silită de Mavrogheni să făgăduiască bi- sericel.......................................... 671 7. — Carte la Guvernulă Principatului Ardeiului pentru ună Gheorghe Popă, care merge în Ardelă să-şi caute nisce pricini........................ 824 10. — Anaforaua Spătarului Enache Văcărescu pentru ghimigiil din sătulă Beşlegă......................323 » — Carte la ispravnici pentru buna ţinere a con- diciloră..........................................408 12. — Anaforaua Vel Logofătului pentru nisce băcănii deschise pe moşia CernătescI a mănăstire! Gla- vacioculă..................i...................359 15. — Anafora pentru întărirea ocolnicel moşiei Văcăresc! din sud Dîmboviţa........................ 522 18. — Anaforaua boeriloră pentru pricina dintre Ar-chimandritulă egumenă ală schitului VăcărescI şi Dimitrana Oresca, pentru 50 stînjcnl de locă, pe cari acesta-I reclamă dela mănăstire. . . . 458 28. — Publicaţiune la tote judeţele şi pitacă la nazîril Epitropiel pentru slujba Vorniciel.............. 285 29. — Pitacă la Serdarulă Nicolescu pentru podul ă dela Colentina................................... 794 31. — Carte la administraţiunea din Temişora pentru procesulă soţiei lui Michaiă Socolescu din Cra-iova cu fratele bărbatului săă Petru Dulămiţă din Caransebeşă...................................... 824 1. — Anaforaua boeriloră pentru avutulă lui Dra-gomiră, ce a murită şi s’a păgubită de tâlhari, cum să se plătească zestrea soţiei Iul şi datoriile ce elă a lăsată..................... . . . . 455 www.digibuc.ro 864 V. A. UrECHIĂ Pagina 1794 Februarie 1. — Pitacă la SSrdarulă Nicolescu pentru podulă dela Golentina.................................... 795 » » » — Pitacti la Epitropie să dea 4 podari SSrdaruluî Nicolescu pentru reparaţiunea podului dela Co- lentina......................................... » » » 4. — Cărţi la judeţe pentru rânduiala alujitoriloră dela isprăvnicil, să nu se mal facă abusurl. . . 286 » » » — Pitacu pentru cercetarea jalbei locuitoriloru din Caracală contra fostului Caimacamii de Cra- iova pentru asupriri.............................. 414 » » » — Isvodulu foeî de zestrea ce a dată Zoiţa fiicei sale Elenca....................................... 432 » » 6. — Anaforaua boeriloră pentru tergulă dela Coenî sud Vlaşca........................................ 683 » » 8. — Anaforaua Metropolituluî Dositeiu şi a boeri- loră, pentru a nu se îngădui biv Logofâtulă Di-nică Golescu să închine mănăstirea Vieroşulu mănăstirel Sfetagora. . . ,..................... 34 » » » — Anaforaua boeriloră în pricina dintre fraţii Constantină şi Tudoru, feciorii lui Barbu Căpita-nulă, pentru împărţela pereusiel părinţiloră loră. 456 » » 10. — Anaforaua pentru eercetarea pricind’ dintre egumenulă dela Radu-Vodă cu sătenii din Buda (Ilfovă) pentru obiceiurile moşiei de clacă. . . 363 » » 13. — Anaforaua Metropolituluî Dositeiă pentru rânduire de economi la mănăstiri. 37 » » » — Cercetarea pricinel dintre Dragomiră şi vameşi.................................................... ;.... 286 » » 17. — Plânsorea mal multoră locuitori, că aă fostă bănuiţi fără de cuvîntă ca hoţi de către ispravnicii de Mehedinţi şi închişi, căsniţl, ba chiar şi globiţl. ...................................... 531 ’) » 18. — Anaforaua ce s'a făcută pe dosulu jalbei Sma- randel Cluceresel pentru a face o şcolă. . . . 265 » » » — Pitacă la Metropolită pentru ca preoţii să dea în fie-ce Duminecă adeverinţă despre starea să- nătăţel în mahalale............................... 713 » u » - Pitacă la Spătarulă şi epistatulă Agiel să iea www.digibuc.ro DOMNIA LUI MOBOZI—1793—1796 865 Pagina 1794 Februarie » » » » » » » » » » » » » Martie » » » » » » » » » » m&surî a se cercetă prin vâtăşeî în mahalalele oraşului de sunt sau nu bolnavi................ 19 — Judecata mănăstirel Hurezulu pentru o danie cu Pitarul ă Vlădoianu......................... 20 — Judecata dumne-loru boeriloru Brâncovenl cu Dimitrie Marco suditulă pentru venitulă moşiei din Ţera Nemţescă şi pentru socotelă de bani împrumutaţi.................................... 21 — După anaforaua Vel Spătarului, Domnulă po- runcesce Caimacamului de Craiova să cerceteze jalba locuitorilor^ pe nedrepţii arestaţi şi chinu- inţl de ispravnicii din Mehedinţi.............. 22. — Anaforaua Vel Spătarului pentru 14 ghimigil de găsită în sud Ilfovă, spre a merge cu cherestea la Ismailă.................................... 25. —- Anaforaua Vel Spătarului pentru slobozirea dela mănăstire a Căpitanului Dumitrache, pedepsită pentru că a căzută în vina materiei de slato. 27. — Pitacu la Episcopulă de Buzău, ca să dea 20 taleri pe lună spitalului din banii preoţiloră eparchiel Buzăului............................. 28. — Femeia Rada se jeluesce lui Al. Moruzi, că bărbatu-săă Necula umblă să-I vîndâ casa el de zestre.......................................... 1. — Cartea bisericel ot sătulă Tetoiu din sud Vîl- cea pentru liude 6 scutelnicl................... » — Anafora pentru ca Serbulă Dragne din Ostrovă să fie scrisă în catastifulă Visterieî între podari. 2. Cercetarea pricinel dintre ispravniculă Varla-amă ot sud Argeşă şi Mincu Vulturescu, pîrîtă că iea omeni din sate şi I duce în sătulă săă . » — Anaforaua locuitoriloră din DârmonescI (Prahova) pentru aşezămîntulă de clacă ce aă cu pro-prietarulă moşiei, Beizadea Grigoraşco .... » — Pitacu la nazîril Epitropiel, să dea 26 tal. 84 bani pentru meremetulă podului ot Colentina . 3. — Anafora pentru vînZarea prin mezată, după cererea el, a unoră case ale Ilincăl Căpitănesel pentru plată de datorii......................... 713 174 562 532 325 595 712 438 228 786 287 353 795 487 Analele A. R. — Tom, XV, — Memoriile Seeţ. Itlorice. 55 www.digibuc.ro 866 V. A. tJfcBCHli 1794 Martie » M )) m )) )) )) )) )) w w » w )> w » » Pagina 6. — Anafora pentru a se face hotărnicie şi alegere la faţa locului tuturoră părtaşiloră din moşia Scă- rişora sud RomanaţI............................... 524 » — Anaforaua asupra jalbei moşneniloră FometescI pentru cheltuiala ce ah făcuţii la judecata lord cu mănăstirea Polovracî pentru unii munte . . 598 7. — Anafora asupra cerere! locuitorilorii ot Măgu- rele (Ilfovii) spre a se protimisi el la cumpără- torea venitului moşiei............................. 507 10. — Pitacii pentru a se păzi învoirea de clacă redusă a locuitorilorii dela Novaci cu proprietar ulii moşiei.............................................. 355 » — Anaforaua Departamentului pentru pricina dintre femeia Rada şi bărbatulii său Necula pentru casa el de zestre, pe care bărbatulii vrea să o vînua de Pasce.............................................. 292 » — Carte pentru cercetarea urmăriloră Vătafului Răuţă din plaiulă Dîmboviţa sud Muscelă . . » » — Anafora pentru vîmjarea cu mezată, în sciinţa tuturoră celoră ce aă dreptă de protimisis, a caseloră Vel Sărdarulul Ioană Fălcoianu . . . 504 » — Anaforaua Epitropieî pentru casa lui Măinescu, ce s’a dată în sema unoră neguţători în sorocu de cinci ani........................................ 541 26. — Judecata locuitoriloră din Orbăsca(Teleormanu) cu Mateiu Logofătulu şi Constantină Ceuşulă, arendaşii moşiei, cerândă protimisis la arendare. 360 27. — Poroianu nu e confirmată condicară ală jude- ţului Mehedinţi, nefiindă din acelă judeţă. . . 292 28. — Anafora pentru a se vinde prin mezată o casă şi o vie a biv Vel Comisului Mateiă, dându-li-se de scire tuturoră celoră ce aă dreptă de protimisis ........................................... 501 » — Anaforaua Vel Logofătului asupra jalbei Ioanei Văduva pentru o uliţă ce mergeă la Dîmboviţa şi pe care a închis’o Vel Stolniculă Nicolae. . 795 29. — Cartea schitului Turbaţi din sud Ilfovă de 4 liude scutelnici şi alte mile ce are............. 104 » — Vel Logofătulă arată Domnului, că Dumitrache şi Vladă dela Belitori (Teleormană) nu potă fi www.digibuc.ro 870 V. A. URECHII 1794 Aprilie )) » » Maiu » » » » » » » » » )> » » » » )) » » » » Pagi nft judecaţi cu Dumitru Polizu după zapisele ce aii pentru moşie, de ore-ce în anulfi precedenţii li s’a iăcutii deja o hotărnicie judecătorâscă . . . 503 29. — Anaforaua de învoirea moşnenilorii PerişenI cu Petru Suditulii pentru venitulii muntelui lorii. 603 30. — Ajutorii de 150 tal. acordaţii bisericel Daia din Vlaşca............................................ 153 1. — Cercetarea lui Antonie Căpitanii de Zimnicea, care a daţii voie la 19 familii de Sârbi să intre în ţâră........................................... 292 » — Pitacii pentru trimiterea la ocnă a 4 locuitori din Argeşii, ce s’aii împotrivitii a duce cherestea împerătescă.........................................361 » — Anaforaua Metropolitulul DositeiQ, pentru a se prinde şi duce la urma lorii 4 Ţigani al mănăs-tirel Sadova de preste Oltii, cari fiindii râsvrătitorl aii dosiţii dela mănăstire......................... 542 » — Anafora pentru a se înscrie la judeţulii sud Saacii şi a se scăde calastifulă străinilorii cu unii ore-care Sterie, însuraţii şi şezătorii în pomenitulâ judeţu ................................................. 624 3. — Poruncă dată asupra jalbei egumenului Bistri- ţânulii pentru locuitorii ce sunt şezători pe moşia StroescI a mănăstirel..................... 604 4. — Anafora pentru mal mulţi străini înscrişi în BucurescI, dar şezători în judeţe, să se înscrie acolo cu darea...................•...............625 6. — Ghrisovulii mănăstirel Plumbuita de milele ce are............................................. 117 » — Nicu Varlaamii ot Caracalii cere să fie aşezaţii la rânduiala nemurilorii........................... 617 9. — Pitacii la Banulii Craiovel pentru jalba Epitro-piel, că boeril de preste Oltii n’aii daţii havaetulii caftanelorii....................................... 654 » — Pitaoii la Vel Vist., să dea Epitropiel banii rânduiţi prin chrisovti............................. » 10. — Cărţi legate la judeţele de preste Oltii pentru prinderea a 4 hoţi................................. 293 12. — Pitacii la cel 6 vătajî de postăvari şi la pos- www.digibuc.ro DOMNIA LUI MOSUZI—1793—1796 871 1794 Maiii )) )) )) )) )) )) )) » » 1) )> )> » » » » Pagina tăvariY fabrice! domnesc!, pentru ca să recunoscă de epistatâ pe Hagi Chir iaca Arbuta........... 692 15. — Poruncă a se deschide o prăvălie, pe care Istrate Politis a avut’o închiriată unul neguţătora, care a fugita.................................. 605 » — Anaforaua asupra jalbei Iul Ioana Holteiu din Argeşa că, fiinda tată-săa slujitora de scauna şi murinda, Sărdaruia Constantina Varlaama l’a prădata pe ela cu 11,60 tal., apoi l’a data ca una liude la satuia săa.......................... 625 16. — Jalba copiilora Şâtrarulul Mareşa, pentru că mama lora vitregă vrea să dea prea mare zestre fiicei sale Catinca, logodită cu Gftimie Ghizdo-văţa biv Căpitana za lefegii.......................... 440 18. — Anaforaua Departamentului pentru a se slobozi Bratuia Pârcalaba şi Gnache Plăeşuia dela Tisăa, învinuiţi de mortea unuia Adama, şi pentru modula cum să se urmeze cu averea rămasă dela morta....................... 544 19. — Pitaca pentru bălcia de două ori pe ana şi târga în tote Duminicele la schituia Crasna sud Gorja.....................................680 » — Anaforaua Metropolitulul Dositeifi şi a Iul Ioana Raleta, ca să se iea măsuri contra brutarilora cari scumpesca pânea sub pretextuia lipsei . . 763 20. -- 10 seimeni din Gherganî cera să fie scoşi dela dajdie şi puşi iarăşi la orănduială seimeniel. 327 » — Jalba egumenului mănăstirel Clocociovfi (Mus- ceia) pentru închiderea săliştel de către locuitori, cari afi făcuta acolo livezi de pruni şi nu vora să dea dijmă........................... 362 » — Moratorium fără termina acordata la 2 negu- ţători armeni prădaţi de marfă de una Panaita Căpitana................................. 530 22. — Al. Dălgenu sin Nioolae Vornicu jăluesc Domnitorului că, deşi nemuia lui a fosta tot-deauna pusa la bira cu mazîlil, elu a fosta înscrisa în catagrafie cu o casă ce are, ca să-şi perdă pri-vilegiuia............................................ 617 www.digibuc.ro 72 V. A. DRECHIĂ 1794 Maiu » » » » » » )> » » » » Iunie » » » » » » » » 22. — Scutire de unii carii de marfă acordată lui Va-silie, fiulii lui Petru abagierulă orbul ii .... 24. — Anafora pentru aşezămîntulii Armeniloră din BucurescI, cum să se urmeze cu dajdia loră . 25. — Anaforaua Metropolitulul pentru sătenii din Gherghiţa (Ilfovă), cari aii pus vinii şi rachiii de alii loră în vîncjare pe moşie fără de vre-o învoire ......................................... 27. — Cercetarea pricinel dintre Ştefană Pană Bucurii i Dimache şi totă plaiulu Telejenulul sud Saacă cu Moise, ce Ie-a fostă vătafii, pentru năpăstuirl de bani ....................................... » — Cercetarea pricinel dintre plăeşil călăreţi al plaiului Telejenulă cu Moise, ce le-a foştii vătafii, pentru tal. 44, i Pană Branţă pentru tal. 150, ce le-ar fi făcută mâncătorie..................... » — Anaforaua lui Ioană Staroste asupra cererel lui Noghină Iosifă, supusă chesaricescă, de. a se vinde prin mezată nisce marfă a lui Ungoşă şi Tiringheru, neguţători din Prahova, dela cari elă are de împlinită datorii....................... 30. — Anaforaua Metropolitulul şi a Divanului în pricina dintre copiii Şătrarulul Mareşă şi mama loră vitregă, pentru zestrea ce vrea să dea fiicei sale Catinca........................................ 1. — Întărirea Domnitorului Al. Moruzi asupra cum-părătorel de către N. Brâncovenu Vel Vist. a unei grădini, prin care trece ună drumă publică, şi pentru închiderea acestui drumă............. » — Pitacă la Metropolită şi la veliţii boerl pentru a-I însărcină să iea socotelele Epitropiel pe 1793. 3. — Anafora pentru plata dascălului Pantazi pe 2 luni........................................... » — Anaforaua Vel Vistierului pentru 3 omeni ce aă fostă vînătorl din stegulă Polcovnicului din brâsla agescă, să rămâe totă la slujbă .... 5. — Vel Vistierulă şi Vel Vorniculă arată Domnitorului că Al. Dălgenu sin Nicolae Vorniculă este într’adevără din n6mu mazilu................. Pagina 643 627 362 293 296 490 443 606 639 262 329 618 www.digibuc.ro DOMNIA LDI MORDZI—1793—1796 873 1794 Iunie » » » » )) )) )) )) )) )) )) )) )) )) )) )) » )) )) )) » )) )) )) )) )) Pagina 6. — Chrisovulă mănăstire! Mărgineni de milele ce are............................................... 74 » ■— Cartea mănăstire! Cotmena din sud Argeşu pentru 4 posluşnic!...............................213 » — Anaforaua pentru cercetarea pricineî dintre sătenii Tărăcen! cu Logofătul ă So. Ghica, care le cere clacă în natură, pe când el voră s’o plă-tescă în ban!.........................................365 » — Anaforaua Epitropie! pentru împărţirea rămasului răposatului Clucerii Gheorgache Sculida, ce aveâ doi fii în BucurescI şi unulă la Ţari-gradă, iar alţii doi s’ar fi înnecată în mare . . 472 » — Pi tacă la ispravnicii de Ilfovă pentru măldă- rarii grajdului Comişeiel.......................... 634 7. — Anafora pentru ca Gheorghe sin Negulă, fostă aprodă ceuşescu, să rămâe în slujbă şi să nu fie dată la biră....................................418 13. — Pitacă la Metropolitu şi la boerl pentru cercetarea datoriiloră şi pereusiel Metropolitulul Filaretă. 10 » — Anafora asupra jalbei unoră locuitori din sud Gorju că, fiindă el feciori şi nemă de mazilă i boerinaşl, aă fostă puşi la dajdie......................618 14. — Carte deschisă mazililoră breslaşl din Câmpu- lungă să asculte de epistatulă oraşului .... 297 15. — Anaforaua Metropolitulul, pentru a se da mă- năstirile Căldăruşan! şi Snagovulă în adminis-traţiunea Metropolie!......................... 49 » — Pedepsirea unoră salahor!, car! aă fostă trimişi la Ismailă la lucru împărătescă şi s’aă împotrivită la slujba loră.................................... 807 18. — Anaforaua lui Petre Căpitanulă de scutirea bu-cateloră şi de ertare de dajde, fiindă bătrână şi săracă......................................... 619 24. — Pitacă la Metropolită, spre a se apucă egumenii să dea banii şcoleloră.................... 261 » — Al. Moruzi acordă mal multe privilegii femeeî şi copiiloră răposatului Ieronimă, ce aă adusă în ţeră peste 1.000 âmenl străini, de i-aă aşezată aici................................................. 368 www.digibuc.ro 874 V. A. URECHL 1794 Iunie )) )) )) )) )) )) )) )) )) )) » Iulie » » » » » » » » » » » i) » » 24. — Pitacă la ispravnicii din Argeşă pentru jalba a doi omeni de acolo, că Voivoda dela Şiştovă le-a luată lucruri şi bani.......................... 25. — Cartea mănăstirel Arinosa de milă de vinăriciă. 27. — Cartea moşneniloră Slătinenl ot sud RomanaţI, spre a nu fi supăraţi de vamă dela Slatina la Craiova..................• . . •............... 29. — Cartea Sf. Sale Părintelui Chiră Gheorghe Sta- vropoleos de liude de scutelnicl............... » — Cartea pentru scutirea caseloră mănăstirel Sfin- ţiloră Apostoli................................ » — Chrisovulă locuitoriloră din delulă Pitesci-loră ot sud Muscelă, pentru a nu-I încărcă vi-năricerulă la măsurătore........................... . 30. — Anaforaua lui Ioană Staroste pentru cumpă- părarea la mezată de către egumen ulă dela * Radu-Vodă a casei unuia Niţu Postovarulă pentru o datorie către Andreiă Şalvaragiulă. . . 3. — Chrisovulă mănăstire! ot Hasnaua apeloră dela capulă Podului Mogoşoeî........................ 7. — Pitacă către nazîril Epitropieî, ca să dea episcopului de Buzău bani pentru şcolele din epar- chia sa........................................ 13. — Pitacă către ispravnicii din Buzăă în procesulă pentru hotarulă ţărel despre Ardelă: muntele Bălescu din judeţulă Buzăului.................. 17. — Ioană şi Negulă, fiii lui Pronie Chiţescu din Dîmboviţa, scutiţi de dări pentru că sunt de nemă boerl........................................... 22. — Chrisovulă Căminarului Ioană Bărcănescu de sehimbulă ce a făcută ou mănăstirea Panteli-monă, de a luată nisce case şi a dată o moşie. . 23. — Ordină să se pedepsăscă cu 200 toiege Pârvu şi fiulă seă Mateiă din Gorjă, ce aă pîrîtă pe nedreptă pe ispravniculă Geanoglu că iea bani dela slujitori.................•............... » — Carte de scutire a unei pivniţe în favârea unul funcţionară............................... 24. — Pitacă la Hatmanulă N. Hangerlîă, Caimaca- Pagina 835 158 620 52 53 370 494 75 263 831 621 102 328 621 www.digibuc.ro DOMNIA LUI MORDZI—1793—1796 875 Pagina mulu Craiovel, imputându-I că locuitorii nu află ascultare la elă, precum 2 sate din Gorjă au mersă de s’aă plânsă omului domnescă pentru nedreptăţile ce li se facă cu claca.................... 369 1794 Iulie 25. — Anaforaua Vel Spătarului pentru ună slujitoră pusă pe nedreptă la dajdie..................... 329 » » 27. — Anafora pentru Ananie, dascălulă ală doilea, ce s’a lipsită şi s’a aşezată în locu-I Constantină Dascălulă........................................ 262 » » 29. — Pitacă la Vel Agă şi Vel SSrdară Prejbenu pentru vama zaherelel necesare aprovisionărel Bucuresciloră.................................... 644 » » 31. — Anaforaua Metropolitulul Dositeiă despre pri- cina de despărţenie a lui Constantină Poenaru de nepota popel Cosma ot Dărmănescî sud Prahova ............................................ 420 - Anafora pe jalba unoră scutelnicî de postavă contra lui Ispiră, isprăvnicelulă moşiei Poenaril din Dîmboviţa, că-I prigonesce şi-I bate . . . 692 - Anafora pentru a se prinde şi a se pedepsi isprăvnicelulă Ispiră dela moşia Poenaril (Dîmboviţa), care a ameninţată cu mortea şi a bătută pe mal mulţi locuitori dela acea moşie .... 547 - Anaforaua Vel Vornicului pentru alegerea de Vătafă de plaiă....................................298 - Domna Zoe Moruzi face ună noă spitală pentru femei la mănăstirea Colţea.................... 713 — Chrisovulă domnescă pentru noulă spitală de femei clădită de Domna Zoe Moruzi la mănăstirea Colţea.......................................714 — Anaforaua Epitropiel, că Michăiţă Lipovenulă biv 3-lea Vist. din judeţulă Dîmboviţa nu lasă pe podinarl să taie podine din pădurea de pe moşia sa.......................................... 789 — Anafora pentru a se da ună dascălă eftină copilului Alexandru sin Muşată Săpunaru, aflată sub îngrijirea Epitropiel..........................266 — Anafora pentru şoola dela TărtăşescI a Cluce- » » » » » » » Augustă 7. » » 8. )) )) )) » » 10. » » 12. » » 13. www.digibuc.ro 876 V. A. URECHIĂ Pagina reseî Smaranda Bujorenca, pentru a i se acordă 6 omeni scutiţi................................. 264 1794 Augustă 13. — Pitacii pentru ca epistatulă Ocnelorii să dea 25.000 taleri pentru zahereua Bucuresciloră . 77 4 » » 15. — Pitacii la Vel Agă pentru brutarii cari închidii fumurile şi fugii din Bucuresci.................. 764 » » 17. — Pitacii către Agă, ca să oblige pe simigii a deschide câte 2 fumuri de pane................ 765 » » 19. — 17 tîmplarl şi strungari i olari ai Curţeî scutiţi de fumăritii, pentru că slujescii domniei. . 622 » » » — Pedepsa unui ţărână, care a cacerdisită za- herea.............................................. 774 » » 20. — Pitacii la ispravnicii mărgineni pentru scutirea de vamă a zaherelei, ce se va importă din causă de lipsă............................................765 » » 21. — Pitacii la Vel Agă pentru scutirea de vamă şi alte supărări a zaherelei, ce se va importă din causă de lipsă....................................... » » » 27. — Pedepsirea lui Sterie, judeţulă din Câmpu- lungă, contra căruia s’au plânsu orăşenii . . . 298 » » 30. — Chrisovulu bisericei şi şeoleloră din Agesci pentru vinăriciulă ce au la sud Oltă.......... 116 » Septembre 4. — Calfele din prăvălia unui Turcii, scutite de dări. 622 » » 8. — Anaforaua Epitropiei pentru brudina la po- dulă dela Călugăreni............................... 634 » » 9. — Vel Vornicii către Vodă pentru aşezarea la dajdie a străiniloră ce facă negoţă în ţâră . . 628 » » 10. — Cartea Sf. Sale Părintele'Chiră Grigorie Sta- vropoleos pentru 10 liude scutelnici................ 52 » » r> — Anafora pentru a se da taleri 100 dela Visterie, ca să se învelescă biserica ot Flămânda . . . 108 » » » — Pitacă la Spătară, Agă şi Vel Cămăraşă pentru ca neferii şi cei-lalţi omeni ai Curţeî să nu mai porte arme....................................... 299 » » 15. — Chrisovulă mănăstirel din ostrovulă Halchi pentru 300 tal. dela ocnă şi 100 dela vamă. . 242 » » 16. — Banulă Dumitraşco Racoviţă şi Constantină Filipescu Vist. jăluescă lui Vodă, că li se cere să plătescă, împotriva obiceiului, căminărită. . 635 www.digibuc.ro DOMNIA LUI MOBUZI—1793—1796 877 Pagina 1794 Septembre 16. — Pitacă la Metropolită şi la boerl, pentru ca să chibzuiască asupra cerere! brutariloru că nu potă vinde pânea cu nartulă fixată............. » » » — Anaforaua Metropolitulul Dositeiă după jalba Joiţel Pârşcovenca pentru soţulă el Gheorghe Jianu, biv Vel Medelniceru, cer6ndu despărţire de elu, fiind-că e nebună şi se teme să n’o omore. » » 18. — Anafora asupra pricinel dintre Petre Cazaculă şi Pitarulu Dumitrache Schiliţă, pe moşia căruia şi ar fî ridicată Petre mal multe nămestil. » » 21. — Pitacă pentru împlinirea dela Constantină lliată a sferturiloră ce datoresce din vama dela Dragoslavele................................... » » 22. — Anaforaua Vel Spătarului pentru ună Dămiană Şeicaru şi alţii fugiţi de pe cemurl la Olteniţa. » » 25. — Pitacă autorisândă pe biv Logofătă Radu Go- lescu, arendaşul ă dijmăritulul, să strîngă răvaşele slujbaşiloră, spre a vede dacă nu l’aă înşelată ........................................ » » 26. — Pitacă la Vel Spătară pentru necinstiri aduse sudiţiloră de omeni al Spătăriei............... » » » — Pitacă la epistatulă Agiel pentru ună Ioniţă Braşovenulă, sudită nemţescă, de ce i s’a închisă casa de Agie................................... » » 30. — Pitacă către Metropolită şi Episcopii de Ar- geşă şi de Rîmnicu, spre a se face rugăciuni pentru ploie................................... » » » — Chrisovulă mănăstirel Căluiulă din sud Roma- naţî pentru 10 liude scutelnicl................ » » » — Carte la zapciulă spătărescă pentru ducerea lui Şerbană Zădăcianulă la Snagovă, unde e surghiunită pe 3 luni.......................... » Octobre 2. — Anaforaua Vel Spătarului pentru pedepsirea cu 50 toiege la fie-ce căpitănie şi ducerea la ocnă a doi slujitori prinşi cu contrabandă . . » » » — Pitacă către ispravnicii de Ilfovă pentru Ar- chiereulă Thebaidos, care vine să facă rugăciuni pentru ploie................................... » » 5. — Pitacă la boeril nazîrl al zahereleloră, pentru 765 804 526 644 324 635 822 823 30 224 417 330 30 www.digibuc.ro 878 V. A. URECHIĂ Pagina 1794 Octobre » » » » » » » » » « » » » » » » » » » » » cererea brutarilord ca să capete porunci domnesc! şi bani împrumută pentru a cumpără grâu de pe afară................................ 765 6. — Pitacd la Vel Vist. i Vel Logofeţii de Ţâra-de-sus, pentru a se cercetă de s’a obicinuită a se face milă de oieritu mănâstirei Sinai . . . 259 » — Anaforaua Metropolitului în pricina luî Barbulu fustaşu de haremd cu Ioană proin Stegarulă, pe care l’a prinşii cu muerea sa Gherghina. . . . 424 » — Pitacd către Raduld Băbenulă, ispravnicii de Vîlcea, pentru a-i impută că de 5 luni de » » » » » » » » » » » » » » » » » facil ciobanilor ii sudiţl, cari îşi hrănescă oile în păduri.......................................... 26. — Anaforaua Epitropieî, pentru a se da fiicelorii răposatului Niculae Brutaruld tal. 38 din capitalului ce aii la Epitropie, pentru hrană .... » — Pitacii la epistatulii Agiel, ca să dea brutarilord 600 chile grad pe bani din zahereua domniei. 27. — Chrisovu pentru mal multe moşii cumpărate de Dimitrie .... dela Vistieruld Ioniţă Damarl. 28. — Poruncă Spătarulul;|ca să ordone Căpitanilord de margine a păzi bine, să nu mal trecă Silistralil în ţeră şi să are pămîntulu..................... ------Anafora asupra stricăciunitoru ce mal mulţi ciobani ardeleni ad făcută prin păduri, în cari au intrată în timpu de iarnă fără de voia pro- prietarilord.................................... 2. — Pitacu pentru bâlciurile dela StănescI în Gorju. 4. — Anaforaua Vel Spătarului pentru reclamaţiunea satului Stelnica contra Căpitanului Porumbaru . » — Anaforaua Epitropieî pentru a se luă de Cutia de milostenie pereusia răposatului Tănase Milioru din sud Argeşd, care a murită fără de clironoml. 7. — Pitacu la ispravnicii judeţelord pe unde ur-meză drumuld până la CânenI, ca să îngrijescă de starea podurilord şi podişceloru................ 9. — PublicaţiunI la tote judeţele şi la Caimacamuld Craiovel, ca să nu se taie pădurile de locuitori » — Publicaţiune pentru scoterea vitelor din păduri, afară de nu s’ard învoi locuitorii pentru plată cu stăpânulu pădurel.............................• . » — Casa menzilulul se plânge că locuitorii îm-prejurimel s’ad pusd de ad îngrădită locurile unde pască caii menzilhanelel....................... 10. — Circulărî la ispravnici, pentru a luâ măsuri ca să preîntîmpine formarea cetelord de hoţi . . 11. — Chrisovuld bisericel sf. Dumitru din Craiova. 13. — Anafora pentru iertarea de bird a lui Stamate, ce a fostă neferd............................... 14. — Pitacu către Divand, ca să cerceteze jalbele 818 480 672 496 663 376 683 333 469 792 ( 302 375 704 553 153 623 www.digibuc.ro DOMNIA LUI HORUZI—1793-1796 887 1795 Martie » » » » » » » » » » » » » » > » » » » » » » » » Pagini stăpânilor & de păduri pentru stricăciunile ce le- au făcută ţăranii.....................................379 14. — Anaforaua Epitropiel, pentru ca datornicii răposatului Apostolă Cătunenulă să fie îndreptaţi la Epitropie, iar nu la Tudoră, ce a fostă fără de voia lui însărcinată cu tutela copilului lui Apostolă.............................• . . . . 481 15. — Chrisovulă bisericel Chiciuk Chioiu pentru 100 tal. milă....................................... 257 17. — Anafora pentru scoterea în vîmjare prin me- zată a casei Pitarului Grigorie Brezoianu . . . 503 18. — Anaforaua Epitropiel pentru repararea podului de pe uliţa Târgulul-de-afară................... 790 20. — Cărţi la ispravnici şi la Caimacamă pentru paza viteloră locuitoriloră de a nu strică semănăturile 303 » — Cartea lui Michailă Suţu Voevodă, pentru ca să se cerceteze şi să se alegă nisce părţi de moşie, cumpărate de Clucerulă Manole Furculiţă pe Valea Negră, de părţile celor-lalţl răzeşi . . . 838 22. — Pitacă către Caimacamulă Craiovel şi boeril lo- cali, vest:ndu-I despre visita pastorală a Episcopului Nectarie de Rîmnică...................... 22 » — Pitacă la Ceuşulă de Aprobi, ca să adune Diva-nulă pentru a cercetă pricina dintre vameşii din BucurescI şi cel de afară,.................647 23. — Metropolitulă Dositeiă cere Domnului Al. Mo- ruzi pedepsirea lui Vasile Nuşu, care a slujită sf. leturghie fără să fi fostă chirotonită .... 20 » — Anaforaua MetropoHtuluI Dositeiă pentru Vasile Nuşu, care înainte de a fi chirotonită, a slujită în biserică ca diaconă şi preotă, că este prinsă şi arestată la Metropolie..................805 24. — Pitacă la Dumitrache Vel Cluceră, epitropulă mănăstirel Pantelimonu, pentru ca să hrănescă bine pe molipsiţii de ciumă din spitalele mănăstirel ...........................................718 25. — Ajutorele acordate săraciloră trimişi la mă- năstiri din causa ciumei......................... 759 » — Pitacă către epistatulă Armăşiel, pentru a scote www.digibuc.ro 888 V. A. URECHII 1795 Martie » » » Aprilie » » » » » » » » » » » » » » » » din BucurescI pe Ţiganii domnescl, din causa ciumei.......................................... 26. — Pitacu la Vel Spătarii, ca pe timpulu ciumei să nu se mal permită adunarea omeniloru în câr- ciume..............................'............ » — Pitacii la egumenii de mănăstiri, trimiţendu-le pe cerşetori cu listă anumită................... 1. — Pitacii la Spătarii pentru pedepsirea ciocliloră dela spitalulu de ciumaţi, cari vinii în oraşă pe ascunsă ........................................ 2. — Pitacii la Vornicii Brâncovenu şi Costache Ghica pentru spitalulu şi lazaretulu ce s’a ho- tarîtu a se face................................ » — Pitacu la Banulu Ghica şi la Vel Vist. Văcă-rescu pentru a se regulă înapoiarea cu dobândă a baniloru daţi de neguţători şi alţii pentru aprovisionarea Bucuresciloru pe timpulu lipsei . 3. — Pitacu la tote tribunalele, ca să nu se cheme să- tenii Ia judecăţi dela 15 Aprilie până la 15 Maiu 5. — Pitacu pentru trimiterea unoru săraci la mănăstirile de peste Oltă............................. 8. — Pitacă pentru aducerea lui Constantină Isvo- ranu, ce a spartă grosulă isprăvniciel de Oltă şi a scosă de acolo nisce Ţigani închişi pentru hoţie........................................... » — Cârciumile din Ploescl se oprescă de a vinde rachiă şi vină fără voia proprietarului Moruzi Vel Vistieră.................................... » — Michailă Suţu Voevodă dă 15 sălaşe de Ţigani biv Vel Vornicului N. Rosetă........................ 9. — Al. Moruzi ordonă strîngerea la ună locă a locuinţeloru săteniloră de pe hotarulă moşiei Ciocani, risipiţi de frica oştiloră pe timpulă lui Mavrogheni...................................... 10. — Ună neferă slujindă la boerulă Nicolae Fili-pescu e osîndită la ocnă şi apoi trimisă peste Dunăre, pentru că a ridicată arma asupra boerulul. » — Ordină la judeţele de peste Oltă, ca să nu se ţină la poliţie mal multă decât 3, 4 » » » )> » » » > » M )) » » » » » » » Iunie » » » » Pagina 20. — Poruncă către egumenulă dela Sărindară, ca să pună la disposiţiunea Vibteriel camerele necesare. 304 » — Patru cărţi către 4 sate molipsite de ciumă din judeţulă Vlaşca, cum să se păzescă . . . 742 21. — Pitacă către isprăvniciile de Teleormană şi Vlaşca pentru aducerea capului sf. Visarionă în ţeră............................................... 31 22. — Carte la ispravnici, clerici, boerinaşl, breslaşl, părcălabl şi locuitori, vestindu-le nizamulu pentru pază de boia ciumei................................... 743 2F). — Volnicie dată Logofătului Iacovachi, casă ridice pe unu călugării dela mănăstirea sf. Ioană din Focşani, venită dela DubasarI cu moşte sfinte . 31 » — Pitacă la Spătară şi la epistatulă Agiel pentru desinfectarea celoră ce mergă la bâlciulă Drăgaicel din Buzăă.............................684 » — Pitacă la Vel Vist., ca să cără socotelele Medel- niceruluî Arbută dela magasil................... 773 27. — Pitacă prin care se poruncesce ca apropii, copiii de casă şi păhărniceil, trimişi cu slujbă în judeţe, să nu mal iea cal de beilică dela sate şi drumeţi............................................. 379 30. — Cartea bisericel ot sătulă JupânescI din sud Muscelă pentru 6 bani de fie-care prăvălie la sborulă din acelă sată....................... 227 31. — Circulară pentru contenirea judecăţiloră dela 15 Iunie până la sfîrşitulu lui Iulie............... 412 » — Pitacă la ispravnici, pentru ca nimeni din Gă-genl să nu mergă la bâlciulă Drăgaica din Buzău, fiindă temă de molipsire de ciumă................... 684 » — Ordină la ispravnicii şi Căpitanii dela Dunăre, ca nimeni din Giurgiu saăRusciucă să nu mergă la bâlciulă Drăgaicel din Buzăă, din causa ciumei. » 2. — Resoluţiunea Domnului Al. Moruzi pentru strîn- gerea vinărioiulul mănăstiriloră..................... 35 » — Anaforaua satului Ciocănesc! (Vlaşca) pentru tăiarea copaciloră roditori de către sătenii Slo- bocjenl............................................. 380 4. — Pitacă orânduindă mumbaşirl să aducă dela www.digibuc.ro V. A. URECHIĂ 89a 1795 Iunie )) )) » » » » » » » )) » )) » )) » » Iulie » » » m » w Pagina Episcopulă de Rîmnicu ajutorulă de 5l01el pentru spitalulă de ciumaţi dela Pantelimonu .... 721 4. — Şese cărţi către toţi locuitorii din BucurescI, ca să nu ascundă boia ciumei la celă ce se va întîmplâ, ci să arate la zapciulu bolel acesteia . 743 6. — Pitacă către Vel Spătară, ca străjile din BucurescI să nu lase pe neguţătorii din Braşovu să intre în oraşă până a nu face lazaretă........... 721 » — Pitacu Ia biv Vel Clucerii AL Calfoglu, Caima-camulu Craiovel, să dea slujitori epistatulul pentru ciumă ca să secere şi Bă strîngă bucatele celoră molipsiţi................................... 745 10. — Pitacu la epitropulă mânăstirel Colţea pentru conăcirea călătoriloră..............................313 15. — Pitacu la Vel Spătarii, ca să împedece de a intră în spitalulă -de ciumaţi pe rudele celoră molipsiţi ..................................................722 19. — Chrisovulii mănăstirel Răsvanulii pentru stăpânirea a 3 prăvălii................................ 96 17. — Epitropia jăluesce că nu pote incassâ taxa caf- taneloră............................................656 21. — Pitacu la Spătarii şi la Agă pentru măsurile de desinfectare a celorii molipsiţi................ 745 22. — Pitacă la Vel Spătarii, ca zapciil spătărescl, ce aii case de locuită la sate; să facă unu lazaretă de 24 ore, când vină în BucurescI.................. 746 26. — Nartulă camei de vacă şi de 6ie.....................672 27. — Pitacă-nizamă către Caimacamulă Craiovel pentru sudiţil veniţi din judeţele de peste Oltă. 665 — — Anaforaua Hatmanului Const. Caragea pentru neînţelegerea dintre biv Vel Slugerulă Iordache Ni-culescu şi Manolache Hrisoscoleă, tovarăşi la ţinerea menzilulul.....................................705 2. — Nizamulă lemnariloră şi zidariloră şi iratulă Cutiei ce s’a făcută dela acestă breslă .... 695 3. — Pitacă pentru a se scote la Colentina mal mulţi molipsiţi de ciumă..............................746 » — Pitacă la Vorniculă politiei pentru a da 30—40 de care pentru scâterea afară a celoră molipsiţi. » www.digibuc.ro DOMNIA LUI MOROZI—1793—1796 893 1795 Iulie » » » » » » » » » » » » )) » » )) » » )) » 0 » )) » )) )) )) » » » Pagina 3. — Pitacu la epistatulă Agieî, ca să oprescă pe telall de a mal vinde în târgă................. 746 » — Pitacu la epistatulu Armăşiel pentru a desin-fectâ puşcăria, unde s’a iviţii ciuma............. » 7. — Pitacii către ispravnicii de Vîlcea, că s’a scu- lată Caimacamulă Luca să prindă 4 hoţi din acelă judeţă.......................................... 560 » — Pitacu pentru a opri pe Turcii giurgiuvenl şi rusciuclil să umble prin sate cu căruţe cu marfă................................................ 832 8. — Proin Malmară-başa trecută peste Dunăre . . 560 » — Christea Dulgherulă trimisă la ocnă, pentru că a bătută pe zapciil domnescl................ » » — Pitacă Ia biv Vel Vist. Enache Moruzi şi biv Vel Vornică Costache Ghica, pentru a face de- visulă clădirel spitalului...................... 722 » — Se facă epistaţl de plăşl pentru supraveghia-rea bolel de ciumă...............................749 9. — Manole Lemnarulă trimisă la Telega pentru că s’a opusă zapciulul spătărescă............... 560 » — Pitacă lui Avgi-başa, ca să se stabilescă la Ber- cenl pe timpulă ciumei.......................... 809 10. — Pitacă la epistatulă Armăşiel, ca să pună la disposiţiunea epistaţiloră lazareturiloră vre-o c4tă două de Ţigani şi hoţi dela puşcărie . . 722 13. — Pitacă ca să se cerceteze, dacă locuitorii de pe moşia schitului CislanI aă făcută povarnă şi vîndă rachiă fără de voie....................... 686 14. — Pitacă pentru căutarea lui Niţă Logofeţelulă şi ducerea lui la lazaretă...................... 762 16. — Pitacă cu ună zapciă hătmănescă pentru prin* derea a doi inşi în portă de deşlil, ce aă luată cu sila o căruţă cu 4 cal, fără menzilă domnescă. 705 » — Circulară pentru a se r6ndui epistaţl de mahalale în BucurescI din pricina întinderel ciumei, cari să cerceteze starea sanitară................. 746 21. — Cartea bisericel din mahalaua Isvorulul Tămă- duirel pentru tal. 100............................ 105 www.digibuc.ro 894 V. A. URRCHlĂ 1795 Iulie » » » » » » » » » » » » » » » Augustă » » » » » » » » » » » » Pagina 22. — Ună arnăută agiescă e pedepsită cu 100 to- iege şi trimisă la ocnă pentru încercare de omoră. 335 23. — Pitacă la epistatulă Agi el, pentru a-I da po- văţuirl cum să combată ciuma ....... 750 25. — Unele schimbări de epistaţl de mahalale pentru boia ciumei...................................... » 27. — Pitacă la Caimacamulă Craioveî pentru hoţi. 304 » — Pedepsirea unul Armenă şi a slugel lui, pentru că, îmbrăcaţi în haine turcescl, aă vrută să iea cal de poştă............................... 706 » — Pitacă la Spătară pentru a vesti că totă epistatulă ce nu va comunică la vreme boia ivită în mahalaua lui, se va pedepsi cu 200 toiege la tălpi şi cu surghiună la Snagovă . . . . i . 749 » — Pitacă Ia Metropolitu, pentru că preoţii nu-şl facă datoria şi pricinuescă lăţirea bolel ciumei. 750 » — Anafora şi hotărîre domnescă pentru ună cioclu ţigană, care nu îngropă bine pe morţii de ciumă şi a vrută să siluiască o femeie ciumată................................................ 762 1. — Ordină către Spătară pentru ca, ciuma mergendă spre scădere, să desinfecteze casele din Bucurescl. 750 2. — Pitacă la Epitropie pentru Sărdarulă Prej- benu însărcinată cu reparaţiunea podului dela Colentina................................... 795 4. — Al. Moru zi trimete Metropolituluî banii şi ca- tagrafia averel răposatului Archiereă Sidiră Gri-gorie....................................... 656 5. — Hotărîre domnăscă pentru ca Metropolia să iea 1 baniţă de grâă şi x/t baniţă de orză dela magasil pentru trebuinţele sale............. 773 6. — Chrisovulă sfîntulul Visarionă de 250 tal. milă dela ocnă........................................ 238 20. — Se daă la biră 4 slujitori cari aă scăpată ună ucigaşă.......................................... 336 » — Al. Moruzi trimete la mănăstirea Vieroşu pe doi copil, cari aă omorîtă pe ună altă copilă, Stană Pusteă ot PitescI........................ 560 www.digibuc.ro DOMNIA LtJI MORCZI—1793—1796 895 Pagina 1795 Augustă » » » » » Septembre » o n » » » » » » » » » » » » » » Octobre » » 20. — Ioană sin Ioană Pricea Ţiganulă, care a ucişii pe tată-săă din nebunie, e duşii la CăldăruşanI. 560 23. — Anaforaua Vel Vistierului, pentru ca ispravnicii să. împlinâscă banii dela vechilii vămel Dra-goslavele, ce n’a putută fi dată în arendă . . 648 30. — Chrisovulă schitului Ostrovulu din sud Argeşă pentru mila de vinăriciă ce are................ 153 5. — Pitacă de apărare a dumbravel din Poiana (Ia- lomiţa), de a nu se tăiă copaci dintr’însa . . . 380 6, — Chrisovulă mănăstirel Gruiu pentru moşia Gruiu ce a avută pricină cu sf. Metropolie, cu mănăstirea CăldăruşanI şi cu mănăstirea Snagovă . . 129 8. — Pitacă la Vel Spâtară pentru seimenii ce se împotrivescă zapciiloră Vorniciel, când facă cercetări în mahalale pentru dajnicl, să-I pedep- sescă........................................... 637 11. — Pitacă pentru tergulă dela Ogrăijenil mănăstire! Michaiă-Vodă............................... 685 13. — Anafora pentru veniturile Logofătului la trebile puşcăriei..................'.................. 413 16. — Al. Moruzi acordă Metropoliel venitulă unul scaună în dălulă Ziluesciloră sud Saacă ... 50 19. — Cărţi deschise la judeţe pentru nizamulă pă- duriloră 380 27. — Pitacă la ispravnici, comunicându-le circulara Ministrului din năuntru pentru măsurile în vederea oiumel, să o împartă în ţeră...........751 » — Carte deschisă pentru a recomendâ şi mal departe supunerea la măsurile luate pentru combaterea ciumei...................................... 751 28. — Pitacă la Vel Spătară pentru cumpărare de zaherea dela bresla spătărescă................... 774 -----Anaforaua Metropolituluî pentru rămăşiţele de bani al şcoleloră, ce aă să dea mănăstirile sf. Gheorghe-Noă, VăcărescI, Radu-Vodă şi Stavro- poleos........................................ 263 — — Nazîril Epitropiel arată lui Vodă că aă deflcită în budgetulă loră şi cum s’ar pută acoperi . . 656 www.digibuc.ro V. A. tîRECHli 806 Pagina 1795 ^Octobre 1. — Chrisovulii sfintei mănăstiri ce se numesce Căldăruşanî de milele ce are.................... 106 » » » — Chrisovulii mănăstire! Snagovulii pentru milă de vinăriciii................................... 162 » » 4. — Anaforaua Vel Vornicului pentru străinii fără căpătâiă şi sătenii veniţi în Bucuresci, să se tri- meţă la urmele lorii............................... 368 » » 11. — Pitacu la epistatulii Agiei, ca să oprescă pe pre- cupeţi de a eşi înaintea ţăranilorii să le cumpere provisiunile ce aducă în târgă......................663 » » » — Hotărîrea Domnitorului pentru a se acordă unele înlesniri epistaţiloră menzilului, cari ceru să fie desărcinaţi de slujbă...................... 706 » » 20. — Cartea mănăstire! Căldăruşanî pentru 500 oi scutite de oierită................................. 107 » » 21. — Chrisovulii biserice! Negustorilor ii din Bucuresci de mila ce are ,................................................. 57 » » 22. — Pitacuri către mănăstirile Câmpulungă, Co- zia şi Tismana, pentru a se sci starea esactă a fie-căreia...........,.......................... 39 » » 30. — Anaforaua Vel Vistierului pentru rânduiala fa- cere! podului Orăţiei dela vama Branului de către Vameşulă dela Dragoslavele.........................792 » Novembre 3. — Pitacu la ispravnicii de Ilfovă, pentru ca locuitorii să vie tot-deauna la târgu cu zaherea de lemne...............................................672 » » » — Pitacă către Vel Vist. pentru drzele şi fînurile ce trebuescă făcute teslimă la menzilhanele . 709 » » 14. — Pitacă la ispravniculă judeţului Secueni pen- tru pedepsirea unora ce ieaii bani dela locuitori pentru jălbi mincinose........................... 381 » » 15. — Pitacu la ispravnicii de Argeşu pentru ridica- rea şi judecarea lui Menderlău, zapciu la plasa Topologulă, acusată de jafuri.................... 305 » » 22 — Raportă pentru plângerea locuitoriloră din pla- iulă Ialomiţa contra Vătafului Panaită Polcovni- culă............................................. 306 » » 25. — Pitacă la Vel Vist. şi la Vel Vornică pentru www.digibuc.ro bOMtolA LUI MORUZI—1793—1796 897 P Inft cercetarea jafuriloru lui Panaitu Polcovniculă ot plaiulă Ialomiţa................................. 306 1795 Novembre 29. — Pitacii la Metropolită pentru aducerea Protopopului Ioanii din Ilfovii înaintea judecătorilor^ de cremenalionu................................... 22 » » 30. — Anaforaua veliţiloră boerl pentru cercetarea plânsorel locuitorilorii din plaiulă Ialomiţa contra Vătafului Panaitii Polcovniculă.................. 306 » Decembre 2. .— Pitacă către Vel Hatmanii Const. Caragea, pen- tru ca toţi cel ce ieaă menzilurl să-şi arate cartea domnescă de menzilii şi după acea carte să se urmeze........................................ 709 ” » 3. — Al. Moruzi înlătură pe Panaitu Polcovniculu din vătăşia plaiului Ialomiţa şi ordonă cercetare la faţa locului pentru plânsorea locuitorilorii contra Polcovnicului pentru jafuri..................... 307 ” » » — Anaforaua Epitropiel pentru a se obliga negus- torulii Christea Gheorghiu să înapoieze banii unoră copil nevîrstnicî, luaţi de elă cu dobândă dela Epitropie, fiind-că s’a informată acesta că trebile lui Christea mergu reu şi elă pote să iasă mofluză.................................... 482 » 4. — Pitacă pentru împlinirea unoră bani dela boeriî cu cişmele...................................... 800 » 5. — Carte către Metropolitulă Dositeiă pentru îndatoririle protopopiloră.................................... 23 » 9. — Cărţi către ispravnici pentru nizamulă protopopiloră.................................................... 25 » 12. — Chrisovulă Cutiei mileloră pentru veniturile ce are a luă dela isnafulă zidariloră, lemnari-loră; cărămidariloră i nisiparilnră............. 657 » 13. — Pitacu Ia Spătară pentru pedepsirea cu 80 toiege şi surghiunirea la Snagovă a Vătafului de Visterie Păună, fostă Căpitană la Ialomiţa . . 308 » 15 — Anaforaua Metropolitulul Dositeiă pentru în- depărtarea egumenului Nectarie dela mănăstirea Bistriţa şi înlocuirea lui cu Chiră Constantină. 259 >> 17. — Pitacă pentru 30 de podine pentru podulă dela Colentina........................................... 795 Atiaklt A. Jt. — Tom. AT. — Memoriile S*q. letorice. 87 www.digibuc.ro V. A. DUECHli 898 Pngiua 1795 Decembre 20. — Pitacă către starostea de negustori pentru lu- crurile ce se vîndii la mezalu................... 411 » » 22. — Pitacă către Vel Armaşă pentru orânduiala punerel şi liberărel vinovaţilorii din puşcărie . 415 1796 Ianuarie — — Chrisovă pentru moşia Ciorogârla de pe Sa- bară, unde este fabrica de hârtie................ 688 » » 1. — PitacQ la CaimacamulQ Craioveî şi la drege- toril celorQ 5 judeţe de peste Oltă pentru fu- măritQ............................................ 7211 » » 2. — PitacQ pentru jderii ce poteraşiî aQ să dea ispravnicilorQ..................................... 303 » » 5. — Poruncă la epistatulQ Agiel pentru lumînă- rarl, cari refusă să vîndă cu aiarulu stabilită de DivanQ............................................. 673 » » 6. —- Cărţi legate la ispravnici, ca să însărcineze pe preoţii şi părcălabulQ satului cu supraveghiarea stărel sănătăţel................................... 751 » » 9. — PitacQ pentru ca să se cerceteze de se află în ţeră raele dela Filipopole şi să se trimită la urma lorQ.......................................... 835 » » 12. — Chrisovă în favorea mănăstirel sf. Ioană din Focşani, care se află în prostă stare din întîm- plările răsvrătireî vremuriloră.................... 212 » » 13. — întreprinderea cherhaneleî se lasă toiQ aceloru neguţători ce au luat’o cu paguba vechiloră lu mînărarl........................................... 673 » » 16. — PitacQ la ispravnici, regulândă orele necesare pentru mergerea lefegiiloră spătărescl din Bucu- rcscl în capitalele de judeţe...................... 309 » » 20. — Patru privi legi uri date la mâni le a 4 vâtaşî de lemnari, de zidari, cărămidari şi nisiparî. . 700 » » 21. — PitacQ la nazîril Epitropieî, să facă podulu Şerbanu-Vodă şi să repare pe celu ală TerguluT- de-afară......................................... 793 » » 22. — Anafora pentru ce au a plăti cel ce se iartă de osînda ocnei...................................417 » » » —A naforaua Metro poli tulul Dositeiu pentru adao- sulu apel dela mora fabricel de hârtie dela Sa-baru............................................. 687 www.digibuc.ro DOMNIA LOl MORDZI-1793—1796 899 Pagina 1796 Ianuarie » Februarie » » » » » » » » » » » » » » » » » » )) » » » » Martie 29. — Anaforaua Epitropiel pontru strigarea slujbe-leru vorniciilorii din 12 judeţe, i butăritulti şi ve-nitulu podului toptanu, ce ad remasu asupra Vel Vornicului Radu Golescu........................ — — Măsurile de apă date în BucurescI la particulari şi la diverse cişmele...................... 2. — Poruncă la epistatulă AgieT, ca să cerceteze de ce nu taie măcelarii destulă carne............. 4. — Pitacu la ispravnicii de afară, dojenindu-î pentru că pânea şi carnea sunt mal scumpe în judeţe decât în BucurescI............................. 9. — Arătare în scurtă de cele scrise de Capuclie-haia Vidinulul pentru paza nizamulul ţerel . » — Anaforaua epistaţiloră spitaluriloră nouă, ca să se iea peceţile mănăstiriloră, ale cărora venituri s’aă dată spitaleloră......................... 18. — Pitacă la boeril Divanului, ca să chibzuiască nartulă lumînăriloră de câră roşie şi albă . . » — Pitacă la Metropolită, ca să ordone protopopi-loră şi preoţiloră din BucurescI să îndemne pe lume a-şl desinfectâ lucrurile pentru încetarea ciumei......................................... 20. — Pitacă la boeril Divanului pentru nartulă lumînăriloră de ceră albă şi roşie.................... 23 — Pitacă la Vel Ilatmană, pentru ca să arate epistaţiloră starea rea a menziluriloră, spre a fi îndreptată..................................... 26. — Pitacă la Vel Spătară, ca să închidă şi să pe-depsescă pe celă ce nu se va spovedi duhovni-ciloră, să arate ce lucruri are cu bănuială de a bolel smreduire................................ » - - încuviinţare de a se aduce 20 omeni străini, ca să-î facă podari............................... 29. — Anaforaua agiescă pentru rânduialamăcelariloră. » — Anaforaua epistaţiloră spitalului noă, recomen-dândă Domnitorului 3 epistaţl la cele 3 mănăstiri ale spitalului................................. 1. — Anaforaua Epitropieî obştirei, dândă sema de venituri şi cheltuelî pe 1795 ..................... 637 800 644 674 664 723 674 752 674 710 752 793 675 723 658 www.digibuc.ro 900 V. A. URECHI A 1796 Martie » » » » » » » » )) )) )) )) )) » » » )) )) » » )) )) » )) » )) » » )) » » )) Pagina — Pitacă către Postelnicii pentru ertarea lui Stoica biv alu 2-lea Vistierii şi reaşezarea lui în rânduiţi boierilorii................................... 623 4. — Anaforaua Divanului, propunendă mal multe venituri nouă pentru Cutia milelerii................ 659 6. — Vel Vistierulu cere ertarea din slujbă şi înlocuirea Postelnicelulul Rătescu, vameşii la Oltii, fiindu bătrânii şi bolnavii......................... 648 10. — Carte pentru numirea biv vel Post. Alexandru Gherache de Caimacamii alii Craiovel .... 311 13. — Carte la Caimacamii şi Proin Caimacamii alii Craiovel pentru rânduiala trimiterel mumbaşiri- lorii din Craiova....................................808 14. — Cărţi la ispravnicii judeţelorii şi la zabiţl pentru neguţătorii de vite de prin sate.........383 16. — Publicaţiune la tote judeţele şi la Caimacamului Craiovel pentru paza povăţuirilorii în privinţa curăţeniei judeţului............................... 753 19. — Anaforaua departamentului de 7, care n’apututii ţine tribunalul din causa ciumei..............• . 418 21, — Pitacii la Metropolitii, ca să nu cruţe pe popii şi pe protopopii, cari tăinuescii boia ciumei . . 753 26. — Carte deschisă către locuitori pentru folosulă arăturiloră de primăvară.......................... 383 » — Publicaţiune la judeţe şi Caimacamii pentru arăturile de primăvară................................. 384 » — Anaforaua judecătorilor!! departamentului de 7 pentru chiria unei case particulare, în care au ţinută tribunalului pe vremea ciumei ..... 418 27. — Pitacu la Spătarii şi vel Agă pentru străinii fără căpetâiă din BucurescI, să se isgonescăT. . 311 29. — Carte pentru numirea Vel Vist. Enache Moruzi de halea Vel Bană.............................. » » — PublicaţiunI către locuitori pentru a-I opri de a da pârjole..................................... 384 » — Epitropia obştirel propune suprimarea dela pensiuni a mal multoră feţe, cari aă primită din nou slujbe..................................... . 659 30. — PublicaţiunI la judeţe, pentru ca vătaşil de pla- www.digibuc.ro DOMNIA LUI MOBUZl-1793—1796 901 1796 Martie )) )) » Aprilie » )) » » » )) » » )> » » » w » » » » » » » Pagina iurl să, nu mal metaherisiscă pe unii potecaşl la afaceri particulare ale lorii...................... 312 31. — Pitacă la Vel Spătarii, ca să se pună zapcil la cele 4 mărgini ale podurilorii mari din Bucu-rescl, spre a afumă bine pe toţi cel ce vinii de afară, ca să nu aducă in oraşii ciuma .... 753 » — Pitace pentru renduire de epistaţl la mahalale pentru boia ciumei............................. 754 4. — Cărţi la zabiţil judeţelorii Mehedinţi, Doljii, RomanaţI, Teleormanii, Oltii, Vlaşca, Ialomiţa, Buzeă, Slam-Rîmnicii, Ilfovă, ca să oprescă pe Turci saii raele din hazurile turcesel a ară saii semăna în ţeră................................. 664 » — Pitacii pentru trimeterea unorii cerşetori din Bucureseî la mănăstiri......................... 760 6. — Privilegiu de unu scaunii de carne scutită, acordată lui A. Lămotescu, Logofătă de Visterie. 624 10. — Pitacă la Vel Cămăraşă, să facă cercetare ia- maciloră dela ageculă tufecciiloră şi ală deliiloră. 335 » — Pitacă la Serdară şi la epistatulă Agieî pentru cercetarea în 24 de cesurî a celoră arestaţi . . 416 16. — Cărţi deschise la judeţele Oltă, Teleormană şi Vlaşca pentru cel cari ceră dela locuitori conace fără plată........................................ 384 18. — Carte către Caimacamă pentru paza închisorel, să nu mal scape osîndiţiî......................... 417 25. — Carte către Stolniculă Iordache Colfescu, să cerceteze pentru împresurarea ce facă serhatliil dela Giurgiu moşiiloră ţereî..................832 26. — Pitacu pentru biv Vel Logofetă Radu Slăti- nenu, pentru a i se da ajutorulă necesară la punerea în faptă a fabricel de postavă......... 692 29. — Carte pentru a se stîrpi abusurile ce facă ispravnicii cu înscrierile la dajdie şi cu scutel- nici! saă cu posluşnicil...........................628 » — Pitacă la nazîril Epitropiel, să stabilescă nartă pentru băcănii................................... 677 » — Pitacă la Spătară şi la epistatulă Agieî pentru pentru a se opri vîn^area fără autorisaţiune a www.digibuc.ro 902 V. A. OBECflli 1976 Maia )) 11 )) )) )) )) )). )> )) )) )) )) )) )) )) » prafului de puşcă, a glonţelora şi a fişicurilorfl. 3. — Pitaca către epistatuia Agieî pentru jalba Iu-mînărarilor& de cără, că sunt păgubiţi cu nar- tulu lumînărilorti............................... » — Starostea de binale să pună la lucruia boe-ruluî Brâncovănu pe lemnarii şi zidarii ce i a hărăzită Domnulu la trebuinţa casei şi cari re-fusă a se supune, ci lucreză la străini .... 5. — Pitaca la ispravnicul^ de Olta pentru pricina ceftiliculul lui Hagi Mimişu-Aga, ce şi-a făcuta case pe pămîntuia ţăreî............................... 10. — Zapisuia Ionicăl, fata Niţel văduve Căpită-nesa, care s’a învoita pe 50 tal. cu Vladula Lo-gofeţeluia, pe care-ia pîrîse că i a răpită fecioria 11. — Nicolae, sluga Domniţei Ecaterina, răpindu fecioria fetei Gherghinei, este pedepsita la bătaie, tundere şi surghiunire, pentru că, nevrănda s’o iea de soţie, n’are o litră de aura spre a plăti fecioria fetei............................. 17. — Pitaca la Vel Vornicuia politiei, ca să dea care pentru cărata cărămidă pe plată la spitalurile nouă............................................. » — Pitaca la Metropolita, ca să oprescă pe timpuia ciumei adunările de înmormîntărl şi de pomeniri. 18. — Pitaca oprinda vîntjarea la Târguia Cucului şi pe uliţele mahalalelora de către telall, îninteresuia stîrpirel ciumei................................. » — Cărţi la ispravnici să fie cu sîrguinţă a prive-ghiâ să nu se întindă ciuma.......................... 22. — Pitaca la ispravnicii de Jiuia-de-sus pentru plân-sorea locuitorilora contra lui Iancu Ghiolbeata Polcovnica, ce a fosta taxildara cu slujba vină- riciulul şi i-a încărcata........................ » — Dimitrie Hangerlîa, epistatuia Agieî, arată Domnitorului că cârciumaril vînda cu măsuri falşe. 25. — Pitaca la Metropolita, pentru ca, mergenda la Tergovişte, să iea cu sine şi capuia sf. Visariona spre a face litanii contra ciumei................ 26. — Pitaca la Spătar a şi epistatuia Agieî pentru Pagina 312 677 694 834 803 )) 723 754 » » 638 686 755 www.digibuc.ro domnia LtJi Monezi—1793—1796 903 1796 Maiă » » » » » Iunie » » » ') )) )) » )> )) )) » )) )) )) )) » » )) » )) » » Pagina vîmjarea săricică! şi altoră substanţe primejdiose. 312 27. — Judecata luî Radu Holteiulă dela Gheboia cu egumenulă dela sf. Sava, pe care l’a bătută, fiind-că l’a prinsă Ia amanta sa...............805 28. — Pitacă la ispravnici, pentru ca isprăvniceil mo- şi iloră să nu mal potă arendă singuri venituri de ale acestora................................ 413 29. — Pitacă către Metropolită pentru pricina lui Dumitrache Turnavitulă cu Dobre Arvenitoho-ritis, pentru că i-a încredinţată o ladă cu amane- turl şi i-a sfeterisit’o.......................576 5 — Pitacă relativă la poliţia bâlciului Drăgaiceî . 756 9. — Pitacă la Divană pentru a luâ socotelile Epi- tropiel pe 1795............................... 660 10. — Pitacă ca să se oprescă vîncjlarea prin telalî în Târgulă Cucului şi Tergulă-de-afarăîn interesulă stîrpirel ciumei.............................. 756 » — Pitacă la epistatulă Armăşieî, să se scotă afară din BucurescI toţi Ţiganii.....................761 12. — Pitacă la Spătară că podarii dela CopăcenI facă supărare drumeţiloră neguţători, să-I pedep- sescă..........................................639 » — Pitacă la Spătară pentru desinfectarea din causa ciumei a neguţătoriloră din BucurescI cari mergă la tărgulă Drăgaica.......................685 » — Pitacă pe numele Paharnicului Gr. Chrisoscoleă, însărcinându-lă să fie epistată latârgulă Drăgaica. 756 » — Pitacă la ispravnicii de Buzeă, că din pricina loră a intrată ciuma în ţigănia episcopiei . . . 756 15. - - Pitacă pentru astuparea beciuriloră Curţel vechi, unde se adăpostescă făcători de rele. . . 313 » — Pitacă la epistatulă Agiel pentru scăderea nar-tuluî pâneî...................................... 678 16. — Pitacă la Paharniculă Stavru, ispravnică de Slam-Rîmnică, vestindu-I vîmjarea oierituluî, şi să pună păzitori ca să nu trecă ol peste hotară . 648 » — PublicaţiunI către judeţe şi locuitori pentru boia ciumei........................................... 757 www.digibuc.ro §04 V. A. UftECHtl 1796 Iunie » )> )) » )) )) )) )) )) » )) * )) )) )) )) )) )) )> Iulie » 7 )) )) » )) )) )) )) >) )) )) Pagina 16. — Pitacu la Metropolitu, ca sg, facă rugăciuni pentru încetarea ciumei........................... 757 17. — Pitarii la nazîril Epitropiet pentru podurile ce Metropolitulă şi vecinii voru să facă dela Metro-polie până în podul ă celă măre . . . . • . . 793 19. — Pitacu pentru t6rgulă de vite dela Strehaia în sud Mehedinţi..................................... 682 20. — Adeverinţa egumenului dela Radu-Vodă, că a primită în deposită 300 tal. dela Nedea sin Costea 685 23. — Pitacu la Spătarii, oprindă sborulă dela Co- lentina din causa ciumei........................... 757 2-1. — Pitacu la Spătarii, ca să desinfecteze jpe neguţătorii ce vină dela Drăgaica şi să-I ţină la lazaretă............................................... » 25. — Anaforaua dulgheriloră, zidariloră etc., că nu voru să dea havaetulă Cutiei mileloru .... 660 27. — Anaforaua Vel Spătarului pentru doctorală Iosifă Betca, ce n’a vrută să facă lazaretă, să fie surghiunită................................ 724 28. — Analogia între mahalagii Archimandritulul pentru pavagiulă unei uliţe.................... 794 29. — Anaforaua nazîriloră Epitropieî pentru defici- tulă Cutiei mileloră.............................. 660 1. — Chrisovulă spitaluriloră noue, cari s’aă zidită pe moşia Dudescil................................. 725 3. — Pitacă pentru împlinirea unoră .bani datoriţi de boeril cu cişmele...............................800 6. — Cartea mănăstirel sfinţiloră Apostoli din Bu- curescî pentru 80 bolovani sare, mila ce are a mal luă dela ocnă............................ 101 7. — Anaforaua Divanului pentru obrazele ce ieaă lefă dela Cutia milosteniei, cum să se înscrie în catastifă şi să li se dea teşcherele...............661 13. r—. Pitacă către ispravnicii de peste Oltă pentru cel închişi preventivă............................417 15. — Pitacă la Vel Vornică de Ţera-de-sus, să mergă şi să măsore zidurile spitaluriloră şi la* zareturiloră noue ............................724 16. — Nartulă miere!.................................. 678 www.digibuc.ro DOMNIA LtJI tiOBUZl—1793—1796 905 1796 tulie 18. —- Cărţi la judeţe şi la Caimacamă. &a să oprescî lucrarea poverneloră.................... 687 » » 19. — Hotărnicia locuriloră spitalului şi lazareturilor no*ă de pe malurile Dîmboviţei..................724 >/ » 20. — Pitacâ pentru a opri pe particulari să umble în porţii de deliii şi tufecciii......................336 » » 22. — Domnitorulă cere Divanului părerea sa ca să facă nizamulă erbăritulul, spre a încetă abusurile într’acestă privinţă ..............................649 » » 26. — Pitacâ la ispravnici, ca să nu îngădue vame- şiloru a supără pe locuitori peste cele înscrise în catalogulă vâmiloru............................ 648 » »> 27. — Procesulu fetei Stanca din SecuenI cu Toma, pentru că i-ar fi răpită fecioria................. 804 » » 29. — Zapisulă Radului Logofeţelulă za Visterie, ta- tălu lui Bălaţu hoţulă, ce a dată la condica Divanului. . *.................................... 561 » Aăgustu 1. — Chibzuirea Divanului pentru nartulă lucru- riloru de mâncare................................. 678 » » 16. — Anafora pentru a se acordă carte de scutelă la doi lucrători dela spitală..................... 724 » » 17. — Porunca Domnitorului pentru partea de 2 din 10, ce aâ să dea mănăstirile din mila vinăriciulul la Cutia milosteniei.............................. 661 » §0{>tembre 30. — Reîntărirea chrisovulul moşiei Ciorogârla. . 692 Documente fără dată. — Cartea mănăstirel Cotrocenî de liude 8 scutelnicl . . 104 — Chrisovulu mănăstirel Câmpulungu din sud Muscelă de milele ce are................................... 185 — Carte la Vel Spătaru pentru aflarea celui ce a omorîtă pe doi omeni cari veniaă cu căruţe de pesce dcla Brăila şi s’au găsită ucişi pe drumă în Slam-Rîmnică. . . 537 — Petiţiunea lui Preda dela Fântânele din SecuenI, că aă venită la elă la vie egumenulă mănăstirel Văleni, cu ună Ţigană şi ună slujitoră, şi l’aă bătută........559 * www.digibuc.ro 906 ■V. A. tJRECHli Pagina — CSLrţl legate la 17 judeţe pentru prinderea unul tâlharu Ioniţă sin Căklăraru.................................559 — Pitacă la Vel Vistierii, pentru că locuitorii din Gherghiţa sud Ilfovă aii apucată de biră pe doi Ardeleni supuşi austriacl........................................•. . 628 — Poruncă la ispravnicii Oltului, ca să ioa măsuri contra abusuriloru ce se făcu cu brudina Ia ’podulă dela Ipătoscf pe apa Oltului.............................. 661 — Aiarulă şi nartulă lumînâriloră de ceră............... 674 — Anaforaua Epitropiel pentru nartulă cărnel de vacă, de oie şi de rîmătoră.........................., . . . 675 — Poruncă pentru ca menzilgiil să nu pască cu caii liveqlile stăpâniloră de moşii, ci numai locurile slobode . . 704 — Adaosă la embaticurile metocelord mănăstire! Panteli- monă din causa scumpete! lucruriloră.................... 717 — Pitacă la ispravnicii din Rîmnică, Buzeu şi Ialomiţa, ca să întocmescă câte ună lazaretu pentru cel ce vinii din Brăila.............................................. 722 — Ioanu Scufa şi Spiridonă Casoti, epistaţî al mănăstiri lorii închinate la spitalu.................................... 725 — Pitacu la Metropolitu şi Ia boeril rânduiţi ca să clădescă noulu spitalu şi lazaretulu, numindu-î epitropl peste ele. » — Pensiune de 20 lei lunară văduvei Clucerului Dumitrache, fostă epitropă la mănăstirea Pantelimonă.................810 — Procesulă lui Turnavitu cu Dobrea neguţătorulă pentru nisce lucruri rce i-a irosită [când seaflâ în ţeră cu Mavrogheni............................................... » — Pitacă la mâna biv Vel Medelniceruţul Ştefană Fălcoianu, care merge la Iaşi într’o judecată.......................866 www.digibuc.ro DOMNIA LUI MOKUZl—1793—1796 GREŞELI. In titlulă paginelorQ 3, 5, 7, 9, 11, 13, 17,19, 21, 23, 26, 27, 29, 31, 33, 35, 37, 39, 41, 43,. 46, 47, 49, 51, 53, 65, 57, 59, 61, 63, 65, 67, 69, 71, 73, 75, 77, 79, să se îndrepteze 1793—1796 în loc de 1790—1793, cum din greşală s’a tipărită. La pag. 845 în cnlona întâia să se îndrepteze 1793 în loc de 1593. www.digibuc.ro www.digibuc.ro