www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ANALELE ACADEMIEI ROMÂNE SERIA II.-TOMUL XXXVI. 1913 —1914. PARTEA ADMINISTRATIVĂ ȘI DESBATERILE BUCUREȘTI LIBRĂRIILE SOCEC & Comp, și C SFETEA LEIPZIG VIENA OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP. 1914- 37 055 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PARTEA I. ȘEDINȚELE ORDINARE DELA 31 MAI 1913 PÂNĂ LA 25 APRILIE 1914. ȘEDINȚA DELA 31 MAIU 1913. Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. Dela Secțiunea literară se primește propunerea de a se tipări în publi- cațiunea Din vieața poporului român culegerea d-lui Dimitrie Furtună: Cu- vinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești. —■ Propunerea Secțiunii se aprobă. ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 7 IUNIE 1913. Președinta d-luî Dr. C. I. Istrati. D-l 1. Bianu prezentă Academiei prețioase daruri făcute pentru colecțiu- nile ei de d-l Barbu Bellu. Aceste daruri sunt: trei diplome de ale împă- raților austriaci, prin cari s’a conferit titlul de Baron familiei Bellu; docu- mente de moșii, pe cari le-a posedat familia în țară; 34 icoane și alte obiecte de muzeu cari au aparținut familiei, 11 manuscripte și 227 volume cărți vechi. Aceste prețioase daruri vor fi incorporate în colecțiunile Academiei. D-l Președinte Dr. C. 1. Istrati exprimă în numele Academiei cele mai călduroase mulțumiri d-lui Barbu Bellu pentru prețioasele daruri cu cari îmbogățește colecțiunile Academiei. D-sa dă un frumos exemplu familiilor www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 4 ȘEDINȚA DELA f IUNIE 191â istorice ale țerii, cari ar face bine să-l imiteze, aducându-și documentele în păstrarea Academiei și servind astfel atât studiile istoriei naționale, cât și memoria propriei lor familii. D-l N. lorga prezentă scrierea sa: Chestiunea Dunărei (Istorie a Europei răsăritene în legătură cu această chestie), lecții ținute la Școala de Răsboiu. D-l Președinte felicită pe d-l lorga pentru noua sa operă, care luminează una din chestiunile însemnate ale existenței neamului nostru. D-l N. lorga expune comunicarea sa:. Armenii și Românii: o paralela istorica. Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. Dela d-l G Bogdan-Duică se primește următoarea scrisoare de mulțumire pentru alegerea sa de membru corespondent: «La alegerea mea ca membru corespondent în Secția istorică a Acade- miei Române—alegere de care mă înștiințați cu No. 968 din 4 Iunie—nu pot răspunde decât cu recunoștință adâncă. Alegerea o voiu consideră ca îndemn să adaog, după putință, lucrările de până acum și să le supun de aici înainte Academiei, nu publicului mare.» Dela d-l S. Capșa se primește placheta și albumul făcute cu ocaziunea sărbătoririi jubileului de 60 ani dela întemeierea cunoscutei Case Capșa din Capitală. Dela d-nii T. Pamfile și M. Lupescu se primește scrisoare prin care arată că dânșii sunt autorii singurei lucrări prezentate în manuscript la premiul Neuschotz din acest an despre Cromatica poporului român, lucrare care nu a întrunit condițiunile științifice spre a fi premiată. Autorii întreabă dacă Academia nu ar tipări în pubhcațiunile sale această lucrare, care este făcută din informațiuni adunate din popor și din literatura populară prin multe și îndelungate cercetări. D-l 1. Bianu zice că a răsfoit lucrarea și a constatat într’însa un foarte prețios material de informațiuni 'culese din popor, crede că ar fi de folos ca ea să fie tipărită în publicațiunea Din vieața poporului român. Autorii nu aveau pregătirea ca să dea elementele științifice cerute de Secțiune; dar, din punctul de vedere folkloristic, lucrarea ar trebui examinată de Sec- țiunea literară. — Se recomandă Secțiunii literare. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 14 IUNIE 1913. 5 D-l Președinte aduce la cunoștință că d-1 Pârvan a fost împiedecat de a face comunicarea anunțată pentru ședința de astăzi și zice că ar fi bine să se fixeze ședință publică pentru lectura d-lui Pârvan Vinerea viitoare. — Se aprobă. — Se decide ca examenele generale la Institutul Otteteleșanu să se țină la 22 și 23 Iunie și să fie delegați ai Academiei, afară de membrii Comi- siunii, d-nii Dr. V Babeș și Dr. G I. Istrati. ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 14 IUNIE 1913. Președinta d-lui D. Onciul, Vicepreședinte. D-l V. Pârvan cetește comunicarea sa: Știri nouă din Dacia malvensis. D-l Vicepreședinte D. Onciul felicită pc d-l Pârvan pentru importantele descoperiri ce a comunicat. Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. D-l N. lorga zice că în anul trecut a încetat din vieață la Petersburg Al. Papadopulos-Kerameus, care și-a câștigat însemnate merite pentru istoria noastră națională prin publicarea unui volum de prețioase documente gre- cești în colecția Hurmuzaki. Este bine să se iea în Analele Academiei notă despre trecerea din vieață a acestui zelos învățat, care a fost un bun prieten al Românilor. Dela d-l Barbu Știrbei se primește frumoasa publicațiune: Despre Barbu Dimitrie Știrbei, recunoașteri și mărturii publicate cu prilejul desvelirii statuei sale la Craiova. D-l .V. lorga prezentă cuvântarea rostită la Universitate către A. S. R. Principele Carol la închiderea cursului de istorie la care a asistat A. S. R. Dela Ministerul Instrucțiunii și al Cultelor se primesc exemplare din scrierea d-lui Dr. Al. Bogdan, profesor la gimnaziul din Brașov, intitulată: Altă ortografie și editată de acel Minister. Dela d-l Barbu Bellu se primește următoarea scrisoare: «Gândindu-mă că yieața e scurtă, și lucrurile vechi adunate în familia mea www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 6 ȘEDINȚA DELA 14 IUNIE 1913. s’ar puteă risipi, am hotărît să le las pentru totdeauna în păstrarea Acade- miei Române, dacă credeți că ar puteă prezentă pentru ea un interes. «Lucrurile acestea sunt următoarele: «I. Documente: 1. Externe: 3 diplome austriace de Baron din anii 1817, 1856 și 1866, 2 brevete de conferire de ordine germane din anii 1856 și 1861, 2 documente turcești; 2. Interne: 21 documente de proprietăți din anii 1670—1825, din cari unul turcesc, puse sub geam, în cadre de lemn aurite, 43 documente românești din 1651—1829, 26 » » » 1830—1863, 43 » grecești, • 5 pașapoarte din anii 1832—1854, 9 numere de ziare din 1817—1857, românești, nemțești, fran- țuzești și grecești, cu știri despre familia Bellu. «II. Manuscripte: 9 volume manuscripte: Condici de documente de proprietăți, 2 volume manuscripte grecești, de teologie și bună purtare. Sec. XIX. «III. Icoane și lucruri de muzeu: 1. Icoană: Hristos pe cruce, în uleiu, în cadră ovală, 2. Evanghelistul loan, în email, mic, 3. » Luca » » 4 Nicolae, Manoil, Alexandru, Sfinți, îmbrăcată în argint, ca- dră de lemn, format mic, 5. Icoana Maicii Domnului, îmbrăcată în argint, suflată cu aur, format mic, 6. Icoana Maicii Domnului, metal smălțuit în colori, 7. » » » în email auriu, în cadră de catifea 8 Icoana Sf. Gheorghe, format mic, 9. » Maicii Domnului, în metal, lipsind figura feței, 10. » » » cu Hristos pe cruce, și Sfinții Ni- colae și Gheorghe, în formă de triptic, 11 Icoana Maicii Domnului, îmbrăcată în argint, format mic, 12 » » » cu coroană îmbrăcată în metal galben, www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 14 IUNIE 1913. 7 13 Icoană sculptată în lemn, îmbrăcată în sârmă, înfățișând faptele lui Isus Hristos, • 14 Icoană, sculptată în lemn, cu luarea de pe cruce a lui Isus Hristos, în dos Sf. Gheorghe, îmbrăcată în sârmă cu pietre, 15. Cruce de mână, sculptată în lemn și îmbrăcată în sârmă, cu pietre, 16. Icoana Maicii Domnului pe lemn, cu coroană de metal, 17. » » » cu Isus pe cruce, pe lemn, 18. Icoană cu faptele lui Isus Hristos, pe lemn, 19 Icoana Maicii Domnului, îmbrăcată în metal, 20. » » » eu Isus pe cruce, pe lemn, 21. » » » pe lemn, stricată, 22. » » » îmbrăcată în metal, cu pietre, într’un toc de piele, 23. Icoana Maicii Domnului îmbrăcată în metal galben, 24. » » » » » alb, 25. » Sf. Dimitrie » » » 26. » Sf. Gheorghe, pe lemn, 27. » Maicii Domnului, pe lemn, format mare, 28 Icoană înfățișând pe Isus în genunchi. Pictură pe fond de metal, în cadră mare, 29. Arhanghelul Mihail Pictură pe cărămidă, 30. Icoana Maicii Domnului, înconjurată de Sfinți, pe lemn, 31. Icoană reprezentând prinderea lui Isus, pe lemn, 32. Icoană reprezentând pe Sf. Nicolae, înălțarea Domnului, Adormirea Maicii Domnului și Sf. Sava, 33. Icoana Maicii Domnului, pe lemn, 34. Tureaua Sultanului pe o cadră de lemn. IV. Hărți originale: 1. Harta moșiei Prundul, 1811, » » Coeni, 1812. «V. Bibliotecă veche: 99 opere în 227 volume, a căror listă este alăturată. «Sper că dania mea va fi imitată și de alții, pentrucă nicăieri nu se vor puteă păstră mai bine arhivele vechilor noastre familii.» D-l Președinte exprimă din nou d-lui Bellu mulțumirile Academiei pentru donațiunea sa, care a fost prezentată în ședința trecută. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 8 ȘEDINȚA DELA 21 IUNIE 1913. Dela Secțiunea istorică se primește propunerea de a se trece în cerce- tarea Secțiunii științifice lucrarea d-lui Dr. Eugen Botezat: Bourul și Zim- brul, această lucrare cuprinzând un studiu zoologic asupra animalului, al cărui cap formează stema Moldovei. — Se aprobă. D-l N. lorga cetește o scrisoare a d-Iui Profesor I. Whitney, Secretarul Congresului de studii istorice din Londra, care se rostește în mod elogios despre Buletinul Secțiunii istorice, despre care zice că e de mare folos nu numai pentru națiunea noastră ci și pentru toți învățații istorici. ȘEDINȚA DELA 21 IUNIE 1913. Președinta d-Iui Dr. C. I. Istrati. Dela d-l Dr. Eugen Botezat se primește următoarea scrisoare de mulțu- mire pentru alegerea sa de membru corespondent: «înalta Academie Română, aflând de bine să mă aleagă, pentru modesta mea activitate științifică de până acuma, membru corespondent al ei, m’a obligat la exprimarea sentimentelor de mulțumită ce le-a trezit în mine prin această distincțiune. «Dar e greu să aflu cuvinte ce ar exprimă întocmai mulțumirea mea, precum o simt. De aceea vă rog să binevoiți a primi drept mulțumire asi- gurarea că această recunoștință îmi va fi imboldul unei activități cu atât mai intensive, cercând să contnbuiu și eu cu slabele mele puteri la progresul neamului nostru.» Se mai primesc următoarele scrisori de mulțumire pentru alegerea de membri onorari: — Dela d-l Gaston Darboux: «Nu vreau să întârziez de a mulțumi Academiei Române pentru marea onoare ce-mi face, și pe care aveți bunăvoință a mi-o anunță, proclamân- du-mă membru onorar în ședința ei plenară dela 9 Iunie trecut. «Dacă această onoare nu e meritată de slabele mele lucrări, ea este de sigur meritată de marea simpatie pe care totdeauna am avut plăcerea s’o arăt națiunii D-voastre și acelora dintre compatrioții D-voastre pe cari i-am avut aici. Ținuta lor excelentă, regularitatea lucrărilor lor și via lor inteli- gență m’au sedus totdeauna, o mărturisesc, ca și colegii și confrații mei.» www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 21 IUNIE 1913. 9 — Dela d-1 Emil Fischer: «Pentru marea distincție ce mi-a făcut Academia Română numindu-mă membru onorar, vă exprim, Domnule Președinte, și tuturor membrilor Aca- demiei mulțumirile mele cele mai obligate. «Amintiți în prețuita D voastre scrisoare dela 19 Iunie curent, că am dat națiunii D-voastre mai multe dovezi de simpatie. La aceasta pot răspunde că admir în sinceritate marile progrese culturale ale țerii D-voastre, și că am avut plăcerea să cunosc și să prețuesc ca elevi iubiți pe rnulți fii ai na- țiunii D-voastre. Asemenea relații personale devin dela sine izvor de sim- patie pentru o țară întreagă. «Din acest motiv am o deosebită bucurie că am intrat acum în relații colegiale cu cea mai distinsă dintre instituțiunile științifice ale țerii D-voastre. Că în această calitate mă salută un coleg de aceeaș specialitate atât de merituos, cum sunteți D-voastră, Domnule Președinte, îmi face o plăcere cu totul deosebită.» — Dela d-1 Ph. A Guye: «Am fost adânc mișcat de noul semn de bunăvoință ce-mi arată Academia Română de Științe, alegându-mă în rândul membrilor săi de onoare. «Legături numeroase mă unesc azi cu țara D-voastre, fie în ce privește raporturile amicale pe cari le am cu un mare număr din oamenii D-voastre de știință, fie în ce privește relațiunile foarte cordiale pe cari le întrețin cu mai mulți din tinerii D-voastre compatrioți, pe cari sunt fericit a-i numără în rândul vechilor mei elevi. Aceasta numai ca să vă spun cât apreciez dis- tincțiunea măgulitoare al cărui obiect am fost. «Vă rog să binevoiți a împărtăși Academiei cele mai vii sentimente ale mele de recunoștință.» — Dela d-1 William Ramsay: «Sunt foarte simțitor de onoarea ce mi-a acordat Academia Română, ale- gându-mă printre membrii ei onorari; și vă rog a primi mulțumirile mele cele mai devotate și a le transmite colegilor D-voastre.» — Dela d-1 Pietro Blaserna: «Am primit amabila D-voastre scrisoare, prin care-mi anunțați că ilustra Academie Română m’a ales membru onorar. Aceasta înseamnă o mare onoare pentru mine și sunt mândru de ea; și vă rog a exprimă viile mele mulțu- miri Academiei care m’a ales.» — Dela d-1 William Crookes : «Am primit azi dimineață cu multă satisfacție înștiințarea oficială că am fost ales membru onorar al Academiei Române. Scurt timp după aceea am www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 10 ȘEDINȚA DELA 21 IUNIE 1913. primit o scrisoare dela d-l Hepites, spunându mi despre onoarea conferită mie, și l-am rugat de a transmite membrilor Academiei mulțumirile mele profunde pentru onoarea conferită. Am petrecut o vieață lungă, jumătatea din urmă a căreia a fost ocupată cu cercetări originale științifice și sunt convins că printre cele mai înalte recompense, pe cari un bărbat de știință le poate primi, este încredințarea că opera sa este încununată de recunoaș- terea societăților învățate de bărbați, cari, în diferite părți ale lumii, sunt ele însele datoare a face investigări în tainele naturii.» — Dela d-l F. Klein: «Am primit diploma dela 19 Iunie, prin care sunt numit membru onorar al Academiei Domniei-Voastre și vă rog a exprimă Academiei, pentru deo- sebita onoare ce mi-a făcut prin alegerea sa, cele mai devotate mulțumiri ale mele. Nici o știință nu este mai potrivită de a creă între națiuni o le- gătură mai împăciuitoare și mai nestrămutatăă decât matematica, care, după firea ei, este neatinsă de orice interese speciale și pretutindenea în aceeaș formă de aceeaș valoare.» — Dela d-l Karl Lamprecht: «Am primit scrisoarea D-voastre din 19 Iunie, prin care mi se comunică alegerea de membru onorar al Academiei Române. Cred că nu e nevoie să dau expresiune bucuriei mele neobișnuite, de care mă umple această alegere, căci știți că mă cunosc bine cu mulți reprezentanți iluștri ai științelor istorice din România și pot să număr nu fără mândrie între elevii mei pe câțivă învățați de primul rang de naționalitate română. Mai important îmi pare însă că prin distincțiunea D-voastre, oricât ea mă mișcă și mă onorează personal, se exprimă în acelaș timp acea mare comunitate de in- terese care ne unește pe toți în modul cel mai strâns și mai sigur: inter- naționalitatea ascendentă și a științelor spirituale și cu deosebire a cercetă- rilor istorice, lărgirea în timp și în spațiu a privirilor cari rezultă dintr’însa și transformarea tuturor ideilor morale despre desvoltarea culturală a ome- nirii și despre soartea mai blândă a fiecăruia, la care chiar astăzi suntem cu toții părtași prin respectarea raporturilor celor mai generale. «Simțindu mă solidar cu D-voastre, chiar abstracție tăcând de această con- cordanță esențială, vă rog să primiți cele mai cordiale mulțumiri pentru dis- tincțiunea ce mi-ați făcut și să le comunicați și membrilor Academiei » • Ministerul Instrucțiunii și al Cultelor înștiințează că a delegat pe d-na Stă- nescu-Negri, inspectoare școlară, să asiste la examenele generale dela Insti- tutul Otteteleșanu, cari se vor ținea în zilele de 22 și 23 Iunie. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 28 IUNIE 1913 11 Se cetește procesul verbal al Secțiunii științifice pentru ședința dela 21 Iunie, prin care se arată că Secțiunea a decis să propună publicarea în Anale a lucrării d-lui Dr. Eugen Botezat: Bourul și Zimbrul. — Propunerea Secțiunii se aprobă. D-l St C. Hepites prezentă scrierea d-lor Dr. C. I. Istrati și Dr. G. G. Lon- ginescu, Cours ilementaire de Chimie ei de Mineralogie, ediția II, Paris 1913, și zice că e o mândrie pentru știința românească că această lucrare este introdusă ca manual didactic în școalele din Franța. ȘEDINȚA DELA 28 IUNIE 1913. Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. Se primesc următoarele scrisori de mulțumire pentru alegerea de mem- bri onorari: — Dela d-l Antonio Baldacci: «Cu mare bucurie, pe cât este de mare dragostea mea pentru românism, am primit astăzi scrisoarea prin care D-voastră binevoiți a-mi face cunoscut alegerea mea de membru onorar al Academiei de Științe din București. «Marea onoare ce-mi face cel mai înalt Institut al României libere pentru datorita, dar slaba mea propagandă spre apărarea sângelui nostru din Mace- donia și din Albania este răsplata pe care o voiu prețui totdeauna în înțe- lesul ei cel mai nobil; este premiul, care mă mișcă adânc în numele unui ideal. «Vă mulțumesc D-Voastre și întregei Academii, asigurându-vă de veșnica mea gratitudine.» — Dela d-l I. B Burry: «Am primit scrisoarea D-voastre care mă anunță că Academia Română m’a ales membru onorar și mă grăbesc a vă scrie pentru a exprimă mulțu- mirile mele cele mai sincere pentru onoarea deosebită ce mi s’a făcut. Vă asigur că sunt foarte mândru de a fi membru al societății ilustre de învă- țați români și de a primi o mărturisire așa de plăcută a aprecierii lor bine- voitoare asupra modestelor mele lucrări și a simpatiilor mele cordiale. «Fiți, Domnule Președinte, interpretul sentimentelor mele celor mai adânci și vii de recunoștință pe lângă Academia D-voastre. «îndrăznesc de asemenea a vă rugă să comunicați Secretarului, d-lui Sturdza, complimentele mele respectuoase » www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 12 ȘEDINȚA DELA 28 IUNIE 1913. — Dela d-l Vito Volterra: «Am primit nota prin cari’ ați binevoit a mă înștiința, că Academia Ro- mână m’a proclamat membrul ei onorar în ședința dela 11 Iunie. «Binevoiți a primi, Domnule Președinte și Domnule Secretar, expresiunea celei mai vii recunoștințe pentru marea onoare pe care Academia mi-a făcut-o. «Sunt fericit a face parte dintr’un Institut, ale cărui lucrări sunt cunos- cute și apreciate și care aparține unei națiuni cu/ care patria mea este le- gată prin adânci și tradiționale simpatii. «M’ați îndatorâ mult, dacă ați binevoi să comunicați membrilor Acade- miei sentimentele mele de recunoștință și de respect.» — Dela d-l Svante Arrhenius: «O scrisoare prea stimată din 19 Iunie 1913, semnată de Excelența Voastră, mi-a adus informațiunea tot așă de neașteptată, ca și plăcută și onorătoare pentru mine, că Academia Română m’a ales membru onorar al acestei ilustre și învățate societăți. «Vă rog, Domnule Președinte, să binevoiți a arătă Academiei cât de mult apreciez această onoare foarte rară și a transmite onoraților mei colegi ex- presiunile sincere ale adâncei mele recunoștințe » Se cetesc procesele verbale ale Secțiunii științifice pentru ședințele dela 21 și 28 Iunie, prin cari se arată că Secțiunea a luat următoarele deciziuni: a) bursa Ștefan Urlățeanu, înscrisă în buget cu 200 lei pe lună, spre a se da unui absolvent de liceu, care să facă, conform testamentului, studii su- perioare în străinătate în ramura științifică sau tehnică, fiind neîndestulă- toare, să se amâne pentru un an; economia astfel făcută să fie împărțită pe numărul anilor de bursă, așâ ca să se sporească în câtvă suma anuală ce se va da bursierului; b) să se tipărească în Publicațiunile Fondului Adamachi lucrarea d-șoarei Elena Nicodim, fostă bursieră a acestui fond: Contribuțiuni la studiul ana- tomiei și istologiei hepato-pancreasului dela moluște, după ce autoarea va revedeă manuscrisul în ceeace privește stilul și limba; c) să se publice în Anale scrierea d-lui Dr. G Z. Petrescu: Observațiuni științifice străine din secolul al XVlIl-lea servind la istoria noastră cul- turală. — Propunerile Secțiunii se aprobă. D-l St. C. Hepites zice: Examenele dela Institutul Otteteleșanu, cari tre- buiau să se țină în zilele de 22 și 23 Iunie, ș’au săvârșit, din cauza împre- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 28 IUNIE 1918. 13 jurărilor cunoscute, într’o singură zi, în prezența delegatului Academiei, colegul Dr. Babeș, și a delegatei Ministerului Instrucțiunii publice, d-na Stănescu-Negri. ' D-1 Kalinderu a pus ca în totdeauna la dispozițiunea Direcțiunii Institu- tului, pentru absolventele acestui an, suma de 300 lei. Iată cuvântarea ce am ținut cu ocaziunea serbării școlare ce a avut loc la Măgurele: «Scumpe copile, «M. S Regele este înaltul vostru Protector. El este Acela care, în mări- nimia Sa, a binevoit să vă desemneze pentru a vă puteă bucură de binefa- cerile acestei instituțiuni a celui mai înalt așezământ de cultură al neamului românesc, care este Academia Română. «Numele Lui se cuvine deci a fi pronunțat în prima linie, în ocaziunea care ne întrunește astăzi aci, prin cuvintele ce le zicem din toată inima: «Să trăească M. S Regele, înaltul Protector al Institutului Otteteleșanu! «Să trăească M. S. Regina, pasărea cântăreață și mama duioasă a poporului român: «Să trăească Familia Regală, speranța țerii! «Să trăească armata română chemată să-și verse sângele pentru patrie! «Ministerul Instrucțiunii publice—prin delegații ce binevoește a ni-i trimite în inspecțiuni în cursul anului, sau să iea parte la examenele anuale—urmă- rește cu un viu interes silințele ce vă dați pentru a lucră cât mai bine în Institutul nostru. «Ne facem o plăcută datorie de a exprimă d-lui Ministru al Instrucțiunii publice recunoștința noastră adâncă pentru bunăvoință ce are pentru acest Institut; iar doamnelor delegate și inspectoare cari au binevoit să iea parte la examene sau a inspectă școala noastră, le exprimăm cele mai călduroase mulțumiri pentru măgulitoarele aprecieri ce au binevoit să aibă pentru dânsa. «Putem încredință Departamentul Instrucțiunii publice, că scopul ce ur- mărește Academia Română este de a aduce cât mai bine la îndeplinire do- rința mărinimosului loan Otteteleșanu, pentru a da României bune mame de familie. «Pentru întâia oară dela înființarea acestui Institut, sunt acum 19 ani, ce- remonia la care asistăm astăzi se face în lipsa aceluia prin dărnicia căruia el s’a înfăptuit Din fericire lipsa dintre noi a celui mai iubit protector al vostru, scumpe copile, este vremelnică. «In d-1 Ion Kalinderu este întrupat întreg Institutul Otteteleșanu, iar www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 14 •ȘEDINȚA DELA 28 IUNIE 1913. pe elevele dintr’însul le consideră d-sa ca pe înseși copilele sale sufle- tești. Se înțelege deci ușor pentru ce mâhnirea noastră a tuturora este nemărginită, când siliți am fost să procedăm, fără d-sa, la examenul anual care în totdeauna se săvârșii sub președința înțeleaptă a părintelui sufle- tesc al copilelor, a căror creștere este dată în grija acestui Institut. «Să sperăm însă că d-l Kalinderu își va reluă locul ce Academia Română i l-a păstrat în fruntea celor cari conduc Școala creată de dânsul, și aceasta pentru binele ei și bucuria voastră, scumpe copile. «Doamnă Delegată, «Lucrările săvârșite în acest Institut le urmăresc cu mare plăcere și in- teres pentrucă, după părerea mea, felul cum este el alcătuit are în vedere îndeplinirea, pe cât posibil este omenește, al frumosului scop arătat prin testamentul în veci pomenitului întru fericire loan Otteteleșanu, «de a da «fetelor românce o creștere și educațiune de bune mame de familie, fără «pretenție sau lux.» «Intr’adevăr, Comisiunea întocmită de Academia Română—și compusă din d-nii Kalinderu, Negruzzi, Sturdza și regretatul V. Urechiă—pentru organi- zarea Institutului Otteteleșanu, a hotărît, în ședința sa dela 12 Aprilie 1894, în mod admirabil, scopul Institutului în următorii termini: «Adevăratul scop al acestui Institut este de a formă femei, cari să devie «soții bune, mame de familie bune, adevărate stăpâne de casă, cari să prac- «tice singure și să propage în societatea română spiritul casnic, vederi să- «toase despre traiul familiei, bune moravuri, simțiminte patriotice. «Pentru a ajunge la acest scop, Institutul Otteteleșanu trebue să aibă mai «ales în vedere educațiunea fizică, educațiunea morală și educațiunea cas- «nică a fetelor. Instrucțiunea se va da aci mai mult după principiul non «multa, sed multum și va trebui să fie organizată pentru a servi scopului «principal.» «Și mai departe hotărîrea Comisiunii arată chiar chipul cum trebue să fie condus Institutul, spre a ajunge la acest rezultat, precum urmează: «Institutul va fi deci astfel condus ca fetele ce vor ieși dintr’însul să fie «fizicește sănătoase, să cunoască și să practice regulele absolut necesare «pentru păstrarea sănătății lor proprii și a familiei ce vor aveâ a crește. Edu- «cațiunea lor morală va tinde acolo ca pornirile cele bune să fie întărite, iar «cele rele înădușite, ca stăpânirea de sine și împlinirea datoriilor să fie fun- «date în mod durabil în inimile lor, ca cultura inimii și practicarea virtu- «ților să purceadă din simțimântul religios bazat pe preceptele evangelice, «ca iubirea de ordine și de curățenie, modestia și sârguința, cumpătarea și www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 28 IUNIE 1913. 15 «sinceritatea, îndelunga răbdare și spiritul îngăduitor să devie obiceiuri con- «stante și nedeslipite ale traiului lor. Educațiunea casnică va fi cu deosebire «practicată, astfel ca fetele să învețe ceeace se ține de conducerea casei și «a unei gospodării și în deosebi curățenia și buna rândueală a locuinței și a «împrejmuirii ei, croirea, lucrarea, spălarea și întreținerea rufelor și hainelor, «prepararea și conservarea a tot ce este de nevoie pentru nutrirea omului.» «Ca unul care prin atribuțiunile mele a trebuit să urmăresc mai deaproape desvoltarea diferitelor însușiri ce Comisiunea precitată, și prin urmare Aca- demia Română, cere fetelor din Institutul Otteteleșanu, viitoare gospodine și mame de familie, îmi fac o deosebită plăcere să constat că, mulțumită sârguinței Direcțiunii Institutului și personalului său didactic de orice grad, fetele cari ne vor părăsi anul acesta îndeplinesc toate exigențele Academiei. «Intr’adevăr: «Ele sunt sănătoase și trupește și sufletește; «Ele știu să îngrijească de sănătatea lor și a familiei lor, când o vor aveă; «Ele sunt pătrunse de virtuțile ce trebuesc să practice în societate în temeiul religiumi ce necontenit au practicat; «Ordinea și curățenia, modestia și sârguința, cumpătarea și sinceritatea, îndelunga răbdare și spiritul îngăduitor suntem încredințați că nu vor lipsi nici acestor fete, după cum nu lipsesc acelora dintre fostele noastre eleve, cari, prin felul purtării lor în societate, ne aduc cele mai mari bucurii; «Educațiunea casnică este completă, căci fetele noastre știu s’apuce, cum se zice, tigaia de coadă, tot după cum știu să îngrijească de vaci și să le mulgă, să crească păsări domestice și viermi de mătase, să cultive o brazdă de legume; ele știu să-și facă rufăria și hainele, ele știu să țese pânză și să lucreze covoare și mai știu alte multe lucruri cari completează cunoș- tințele gospodărești. «Ele mai știu să îngrijească de copii mici și chiar să le dea educațiunea și instrucțiunea elementară. «Nu este școală pe lume din care un școlar să iasă desăvârșit. Școala, cât de superioară ar fi, dă noțiunile cari, desvoltându-le în cursul vieții, per- mit omului să-și completeze știința și mai ales experiența, care nu se do- bândește decât cu timpul. «Să nu credeți deci, scumpe copile, din cele ce spusei, că găsesc cumvă că sunteți astăzi gospodine desăvârșite și că nu mai aveți trebuință să în- vățați și de acum înainte, și mai ales să continuați a pune în practică cele ce ați învățat aci. «Departe d’acolo. «Adevărate gospodine nu veți fi decât la casa voastră, cu bărbatul și copiii voștri. Acolo, luptându-vă cu greutățile vieții, veți recurge la noțiunile ce www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 16 ȘEDINȚA DELA 28 IUNIE 1913. ați căpătat în școala noastră, spre a găsi cel mai nemerit mijloc pentru a resolvi, într’un mod cuviincios, miile de probleme ce se prezentă la fiecare moment în vieața oricărei familii și mai cu deosebire în a familiilor sărace, și noi toți cari suntem aci ne prenumărăm tocmai printre acestea. «Ținta voastră deci, părăsind Institutul nostru, va fi de a vă mărită, spre a fundă familii în cari copiii să fie crescuți, astfel ca să ajungă buni Ro- mâni, folositori țerii și neamului lor, și, prin modul vostru de a fi în so- cietate, să ajungeți pildă acelor multe mame, cari n’au avut norocul să ur- meze o școală ca aceea pe care o veți părăsi. «Am lăsat la o parte alte multe lucruri bune ce mai știți să faceți, afară de acelea pe cari le-am amintit dejâ Unul dintr’însele trebue însă să fie menționat. «Cursurile teoretice ce ați urmat în 5 ani de studii ce ați petrecut aci și practica pedagogică ce ați făcut, fie cu elevii claselor primare din satul nostru, fie cu copii mai mici în școala de copii, vă dau putința de a fi voi înșivă învățătoare de copii Așă este. Eu însă nu vă doresc aceasta «îmi pare bine ca una sau alta din fetele noastre, lipsite de mijloacele de traiu, să-și poată găsi, până ce va puteă să-și creeze o familie, brana vieții făcând pe învățătoarea ; nu-i însă aceasta ceea ce-i doresc. «Diploma ce vă liberează Institutul, cu aprobarea Ministerului Instrucțiunii publice, vă dă dreptul să ocupați un asemenea loc; ceeace însă vă doresc este ca diploma să vă servească numai ca o amintire plăcută din școala noastră și să o arătați cu mândrie copiilor voștri «Vă doresc din suflet să nu aveți trebuință să recurgeți la dânsa pentru a vă susțineă vieața. «Din prima zi, când fata intră în Institutul Otteteleșanu, trebue să-și zică: de aci vreau să ies—prin formarea sufletului și inimii mele—capabilă de a deveni o bună mamă de familie și îmi voiu da toată silința pentru a ajunge la acest scop; să dea Dumnezeu să n’am trebuință, pentru susținerea vieții mele, să fac uz de diploma ce mi se va da. «Ar fi cu totul greșită calea ce ar apucă o fată, care, cu gândul de a se face învățătoare, ar intră în școala de aci Este bine să se știe că scopul ce urmărește Institutul nostru nu este de a produce învățătoare, ci de a da educațiunea și instrucțiunea necesară pentru a deveni «bune mame de fa- milie fără pretenții sau lux.» învățătoare să nu se facă decât acele din fe- tele noastre pe cari nenorocirea le-ar îm'pedică să-și îndeplinească menirea pentru care au fost crescute aci. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA⁷DELA 28 IUNIE 1913. 17 «.Onorată Adunare, «îmi fac o plăcere de a constată că, mulțumită îngrijirii Direcțiunii In- stitutului, s’au adus, în cursul anului, mai multe îmbunătățiri și adaosuri instalațiunilor Institutului nostru. Nu voiu menționă decât unele dintr’însele: mărirea atelierului de țesătorie prin introducerea lucrului de covoare cu o maestră specială, amenajarea unui atelier spațios pentru albituri și croitorie ; amenajarea unei săli de desemn care, deși nu are proporțiuni mari, totuș este îndestulătoare pentru numărul fetelor cari compun o clasă. Voiu mai menționă încă introducerea culturii viermilor de mătase, care a dat frumoase rezultate. «Pentru a se arătă într’un chip mai concret mulțumirea ce păstrează In- stitutul nostru acelora dintre elevele sale cari s’au distins cu deosebire în cursul celor 5 ani de învățătură, prin purtarea lor exemplară, prin bună- voință la tot felul de lucrări și prin asimilarea materiilor ce le-au învățat, Direcțiunea Institutului a înființat o Carte de aur a Institutului, în care se vor trece, în fiecare an, numele celor mai bune eleve dintre cele cari vor aveâ a părăsi școala. «Pentru îndeplinirea acestei hotărîri, cu mare plăcere proclam pe elevele : Popovici Maria, Negrițescu Maria și Chiricuța Paulina, cari vor fi trecute în anul acesta în Cartea de aur a Institutului Citețele-¹ șanu cu indicarea însușirilor lor. Această trecere în Cartea de aur va fi menționată și în diplomă «Nu-mi mai rămâne, pentru a încheiâ ceeace îmi propusesem de a vă co- munică, decât a exprimă doamnei Directoare, domnului Director și între- gului corp didactic al Institutului mulțumirile mele călduroase pentru râvna ce cu toții au depus pentru îndeplinirea îndatoririlor lor, rugându-i să aibă necontenit în vedere faptul că educațiunea fiind bazată pe exemple, traiul lor în Institut trebue să fie în totdeauna acela al unei familii cu desăvârșire unită. Numai prin relațiuni cordiale, sincere și de bună camaraderie, mai multe persoane pot să conlucreze pentru atingerea unui scop determinat și al nostru este bine hotărît: educațiunea copilelor. «Ultimul meu cuvânt va fi pentru voi, dragi copile, spre a vă îndemnă la lucru cu curaj și voie bună, căci nici o altă grijă nu veți aveâ, pe cât timp veți respiră aerul din frumosul parc al Otteteleșanului. «Iar vouă, scumpe copile, cari, după ce v’ați făcut aci completa voastră datorie, ne veți părăsi spre a căută să puneți în practică cunoștințele ce ați dobândit în cursul celor 5 ani petrecuți aci, țin, mai întâiu, să vă mulțumesc Analele A. R. — XXXVI. — Deebatei tle. 2 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 18 ȘEDINȚA DELA 6 SEPTEMVRIE 1913. pentru frumoasele simțiminte ce ați arătat că aveți pentru acest Institut și a vă recomandă să nu uitați niciodată că principalul vostru rol ca bune mame de familie va fi educațiunea familiilor voastre și pe cât posibil a acelora ce vă înconjoară. Și pentru aceasta trebue să vă reamintesc un lucru, care trebue să rămâie adânc sădit în inimile voastre: «Educațiune nu poți face decât atunci când prin sfaturile și exemplele ce tu însăți vei da, vei ajunge să intri în sufletul copilului. «Acest rezultat nu se poate însă atinge decât prin trei calități, cari fac tocmai însușirile de căpetenie ale mamei. Acestea sunt: iubirea, bunătatea și răbdarea. «Răbdarea, iubirea și bunătatea să nu vă lipsească deci niciodată. «Și acum, Dumnezeu să vă păstreze și să vă ajute '» D-1 Dr V. Babeș, care a asistat la examenele Institutului Otteteleșanu ca delegat al Academiei, zice că este în măsură a-și da părerea asupra rezul- tatelor constatate, întru cât mai mulți ani dearândul a luat parte la exa- mene și se bucură că a constatat anul acesta tendința care s’a făcut către un învățământ mai practic. A constatat de asemenea că și diversele exer- ciții : bucătăria, grădinăritul, etc., au făcut progrese în raport cu anii prece- denți. Impresia d-sale generală este că la Institut este un spirit mai practic și mai modern în educațiune. D-1 N. lorga rezumă comunicarea d-sale: Ostași dela Prut—cu un act dela Alexandru-cel-Bun; răzeși romascani. D-1 Președinte Dr C I. Istrati zice că astăzi este ultima ședință înainte de vacanța ipare; următoarea va fi la 6 Septemvrie. Să ne întâlnim sănătoși la acea dată, zice d-1 Președinte, și să avem atunci bucuria a constată re- zultate fericite pentru țară. ȘEDINȚA DELA 6 SEPTEMVRIE 1913 Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. D-1 Dr. C. I. Istrati amintește că, încheind ședințele dinaintea vacanței de vară în atmosfera agitată de atunci, când țara eră che- mată ca să-și afirme prin armata ei puterea peste Dunăre, a făcut urare ca,- în această întâia ședință după vacanță, să ne întâlnim cu toții veseli prin rezultatele câștigate pentru înălțarea țerii. Așâ s’a www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ședința dela 6 Septemvrie lâlS. 19 și întâmplat. Faptele militare și acțiunea diplomatică a țerii au dat patriei noastre o pozițiune atât de înaltă, încât avem dreptul să fim pe deplin mulțumiți și să nădăjduim o și mai mare înălțare în viitor. In acest timp de două luni am avut durerea de a pierde pe unul dintre cei mai vechi și mai iubiți colegi dintre membrii activi, pe Nicolae Quintescu. Treizeci și șase de ani a făcut parte din Instituțiunea nostră și totdeauna a fost iubit și stimat pentru ca- racterul său blând și bun și pentru cultura sa aleasă. El s’a stins în ziua de 12 August și în ceasul despărțirii ne-am aflat în jurul său câțivâ colegi, cari ne găsiam în Capitală, iar d-l I. Bianu a rostit cuvântarea următoare: «După 36 ani de întâlniri zilnice și săptămânale, de conlucrare și de consfătuire în sânul Academiei, a sosit ceasul amar al des- părțirii celei din urmă și veșnice. «Nicolae Quintescu, bărbatul de blând caracter, cum sunt puțini; idealistul cu sufletul luminat totdeauna de cele mai nobile, de cele mai înalte năzuințe spre frumos și spre bine; patriotul și naționa- listul, în care se resfrângeau adânc și cu putere toate faptele cari formau un pas de progres și de înălțare a neamului; acest bărbat, ale cărui aceste mari calități sufletești erad de prea puțini cunos- cute, a plecat dintre noi pentru totdeauna. «Noi, membri ai Academiei Române, suntem cei din urmă cari am format familia lui intelectuală, cari am cunoscut mai de aproape marile calități sufletești ale celui care ne părăsește acuma pentru totdeauna. După retragerea din învățământ, Academia îi rămăsese ca un ultim adăpost intelectual și colegial. «Iacă pentru ce este firesc ca, după durerea pe care o lasă în familia sa, soție, fii și rude, plecarea lui din rândul celor vii să pro- ducă mai adâncă mâhnire între colegii din Academie. «Poetul durerii a zis de mult: ...che sempre stringe AWuomo il cor dogliosamente, ancora Ch’estranio sia, chi si disparte, e dice Addio per sempre. «Cu atât mai mare tărie ne strânge nouă inimile această durere, când cel de care ne despărțim acum pentru totdeauna a fost un coleg, un frate, atât de stimat și atât de iubit. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 20 ȘEDINȚA DELA 6 SEPTEMVRIE 1913. «Ceasul acesta ne silește să ne amintim cine a fost cel care acuma a încetat de a mai fi. «Nicolae Quintescu a fost fiu al Olteniei, și-a trăit copilăria în atmosfera întăritoare de suflete românești în care lucrase loan Maiorescu și care a produs pe exageratul în latinizare Fontaninu; și-a făcut apoi studiile superioare în atmosfera idealistă a Univer- sităților prusiene dela Bonn și Berlin, unde se dăduse cu toată pu- terea la adâncirea cunoașterii clasicismului antic și în special a cul- turii latine. «Astfel pregătit s’a întors în țară, unde întreaga lui vieață a fost consacrată răspândirii și înrădăcinării culturii clasice în neamul nostru. Acestui apostolat i-a închinat toate puterile vieții sale cu- rate și modeste. Căci vieața acestui preot luminat al frumosului, al latinității limbii și al neamului, a fost caracterizată mai presus de toate printr’o curățenie și modestie rare, mai ales în timpurile noastre de sgomot și reclamă. «Slăbirea nervilor, venită din nenorocire prea de timpuriu, a fost dureroasă piedică pentru activitatea ce ar fi dorit și ar fi putut să desvolte acest adânc și credincios slujitor al frumosului. Puținele lui scrieri ne arată însă cum sufletul său năzuia totdeauna spre înălțimile ideale ale frumosului. Așa sunt scrierile «Dela Bonn la Koblenz» și «Omagiu artelor», tradus în versuri din Schiller. «Afirmarea prin toate mijloacele a latinității limbii noastre eră al doilea punct cardinal al preocupărilor academicianului. Această adâncă și statornică preocupare s’a arătat cu toată puterea mai ales în discuțiile din Academie pentru simplificarea ortografiei. «Quintescu a ajuns la vârsta de 72 de ani și a trăit o vieață în- călzită și luminată de cele mai curate năzuințe spre ideal. Carac- terul lui drept și leal i-a câștigat în toate mediile în cari a trăit nu numai simpatie, dar și stima cea mai desăvârșită. Aceste mari calități sufletești le-am simțit mai ales noi din Academie, unde ele au fost mai deaproape cunoscute. De aceea alături de durerea adâncă a familiei sale depunem pioasele lacrămi colegiale și frățești ale co- legilor și fraților lui din această instituțiune. «Fie-i țărâna ușoară și veșnică pomenirea!» La 6/29 Iulie a încetat din vieață, la Haga, membrul nostru co- respondent ales în 1903, Consilierul de Stat al Olandei T. M. C. Asser. Am adresat îndată familiei distinsului jurist și bărbat de Stat următoarea telegramă: www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 6 SEPTEMVRIE 1913. 21 «In numele Academiei Române adaog doliul nostru lângă al Dom- niei-Voastre pentru pierderea prea ilustrului învățat jurisconsult, pe care eram mândri a-1 numără printre membrii noștri corespondenți străini.» — Membrii Academiei salută memoria celor dispăruți prin ridi- carea în picioare. Dela d-l H. A. Lorentz din Haarlem se primește următoarea scrisoare de mulțumire pentru alegerea sa ca membru onorar : «Permiteți-mi a vă mulțumi din tot sufletul pentru distincțiunea pe care ați binevoit a mi-o acordă, alegându-mă membru onorar al Academiei D-voastre. Sunt foarte fericit că mă găsesc astfel în legătură cu învățații țerii D-voastre.» Dela d-l Profesor W. Foerster din Berlin: «Marea onoare pe care Academia Română a binevoit să mi-o arăte, pro- clamându-mă membrul ei onorar, m’a mișcat adânc. «Primind cu sfieală această alegere, întemeiată pe o apreciere așâ de bine- voitoare a activității mele științifice, îmi permit a exprimă mulțumirile mele cele mai sincere și călduroase.» Dela d-l Teodor Zaimis, Rectorul Universității din Atena, se primesc exemplare din broșura sa: Atrocites bulgares en Macedoine, Atena 1913. Dela Societatea amicilor istoriei naturale, a antropologiei și etnografiei din Moscova se primește invitare la serbarea cincuantenarului existenței sale, care se va face în 15/28 Octomvrie viitor — Se decide a se trimite o scrisoare de felicitare. Dela Universitatea Regală din Christiania se primește volumul publicat asupra serbării jubileului de 100 de ani dela înființarea ei In acest volum se află reproduse scrisorile de felicitare trimise de Academia Română și de Universitățile din București și Iași *D-1 N. lorga prezentă volumul XXIII din publicațiunea sa: Studii și do- cumente cu privire la istoria Românilor. D-sa cetește apoi comunicarea intitulată: Ceva despre Episcopul maramureșean losif Stoica. D-l St C. Hepites prezentă din partea d-lui Ernest Lebon a doua ediție a scrierii sale despre Gaston Darboux, precum și din partea Biuroului Central al Asociațiunii internaționale de sismologie, două publicațiuni recente ale sale. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 22 ȘEDINȚA DELA 6 SEPTEMVRIE 1913. D-l V. Pârvan cetește următoarele: «In timpul mobilizării din vara anului acestuia, am cerut să fiu detașat dela Serviciul supravegherii știrilor din Ministerul de Răsboiu la armata de Est și anume la divizia X din Dobnci. Comandantul brigăzii din Balcic m’a trimis apoi la regimentul 71 rezervă, bata- lionul III, cu recomandațrile și ordinele necesare în vederea cerce- tării ruinelor romane dela Sud și Vest de Ecrene. La batalionul III, d-l Maior Ștefănescu mi-a pus la dispoziție, conform ordinelor, oa- menii și instrumentele necesare pentru cercetările și săpăturile pe cari le aveam în vedere. «Primul obiect al studiilor mele a fost însăș cetatea de lângă satul Diși-Pudac, unde cantona batalionul III. înainte de a sosi eu, d-l Locot. Constantinescu făcuse, cu autorizarea d-lui Maior Ștefănescu, câteva sondaje în cetate, găsind o lampă creștină, tipul obișnuit, cu mânușa în formă de cruce, două dolia (vase mari de pământ), înalte de o. 1.25 m. și cu diametrul de c. 1 m. Aceste vase, găsite în- tregi, au fost apoi donate de d-l Maior Ștefănescu Muzeului Național de Antichități, ca amintire din partea batalionului III din regimentul 71 Romanați. De asemenea și lampa creștină a fost dăruită Mu- zeului. In sondajul făcut chiar în castellum civitatis, s’au găsit la o adâncime de c. 3 m. bazele unei colonade în stil târziu roman cu căpițele în formă de potir, ornate cu caneluri în forma frunzelor lanceolate (exemple de acest fel de căpițele avem din Dacia Mal- vensis la Reșca). «Săpăturile ce am făcut apoi eu la cetate au avut de scop fixarea conturului, structurii și, pe baza elementelor de arhitectură și mod de fortificare, a epocei cetății. «Cetatea, de formă poligonală neregulată, are o suprafață de c. 11—12.000 m. p. E deci mai mică decât cetățile Ulmetum și Capidava. Grosimea zidurilor e însă mult mai mare decât la aceste două cetăți, ajungând până la 3.50 m. De asemenea și stilul ai e deosebit, precum voiu arătă îndată. Zidurile sunt păstrate pe alocurea, ca nucleu de beton, până la înălțimea de c. 5 m. deasupra soclului; pe alte părți însă zidul este distrus până aproape de temelie. Chiar fără săpături am putut constată că acest castel roman e de tipul celor dela sfârșitul sec. III, cari au în cele mai multe cazuri și câte un castrum special în unul din colțurile lor (tipul Evreux, Capidava, etc). La colțuri, atât cetatea, cât și castrum interior, au turnuri rotunde. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 6 SEPTEMVRIE 1913. 23 «Pentru a determina însă mai de aproape epoca cetății, trebuia să văd care e forma porților ei. Dărâmăturile acoperind în chip aproape uniform toate laturile, nu eră de fel clar pe deasupra, pe care din laturile poligonului trebuia să fie poarta principală. Pentru a nimeri locul exact unde se află, mi-am calculat pe ce lăture ar fi trebuit să vină drumul roman din spre S-V spre cetate și apoi pe mijlocul acestei laturi am pus soldații să sape. Calculele mi s’au adeverit, găsind chiar din prima zi de săpături laturea de Sud a intrării, pe care apoi în cursul celor trei zile de săpături am desfăcut-o com- plet. Poarta cetății romane dela Diși-Pudac se arată a fi de un tip încă mai vechiu decât ar fi fost de judecat cetatea numai după structura ei descrisă mai sus. Anume, întocmai ca la multe castre romane din sec. III, avem aici intrarea neapărată în exterior de turnuri, ci numai flancată de contraforturi destul de modeste ca di- mensiuni și aproape fără valoare ca apărare. Lățimea intrării e cea obișnuită la cetățile romane din sec. III și IV de 3.70—3.80 m. «Foarte important e insă Castelul dela Diși-Pudac prin înconju- rimile sale. In adevăr, spre S-V de castel se întinde, Sub satul actual bulgăresc, o importantă așezare civilă, ale cărei urme sunt pretutindeni aparente prin curțile locuitorilor. Foarte numeroase sunt în special chiupurile mari de pământ ars, cari serviau la păstrarea ce- realelor și lichidelor și pe cari le găsim la tot pasul ieșind din pământ. «Pe înălțimea care domină spre S-V cetatea și orașul civil, găsim de asemenea urme de fortificații primitive de caracter enhoric și, ceeace e mai important, urmele în lespezi de piatră săpată ale dru- mului roman spre Odessus și Marcianopolis. Spre S-E de cetatea noastră, pe înălțimea Gora Cealac, am constatat în călătoria făcută de mine împreună cu d-1 Locot. Constantinescu pe Biel-Monastâr în spre Sf. Troița (Alagea) și Euxinograd urme de așezări civile an- tice cu ceramica caracteristică vremii greco-romane. «In sfârșit spre N-E de cetatea dela Diși-Pudac se deschide baia Batova, care se prelungește în interior prin câmpia Batovei, lăsând să se vadă întreaga coastă dela Balcic și Cavarna, unde, precum se știe, erau de asemenea așezăminte antice de cultură greacă. «Prin aceste împrejurimi castelul roman dela Diși-Pudac se arată a fi avut un rol de prima însemnătate în paza drumului roman dela Odessus (1) și Marcianopolis spre N-E pe malul mării prin (1) După. însor, din CIL.III 12.507: finea temtoru Odessttani, la Diși-Pudac eră granița teritoriului anticei Odesaua (Varna). Asupra castelului roman descris de mine vezi și cele www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 24 ȘEDINȚA DELA G SEPTEMVRIE 1913. Dionysopolis către Callatis și Tomi. Această pază devenise în spe- cial necesară la începutul sec. III, când năvălirile Goților amenință chiar Marcianopolis. Tehnica îngrijită a cetății (placajul e excelent lucrat și din piatră de prima calitate) ne arată că nu am greși cu mult, dacă am fixă originile întăririi prin anii 250. «Cercetările începute de mine la Diși-Pudac n’au putut fi din ne- norocire continuate, întru cât prin pacea dela București satul a fost lăsat Bulgariei și trupele noastre au primit ordinul să se retragă spre Ecrene, Gheikciler și Teke. «In excursia pe care am făcut-o tot in acest timp la Gheikcder, unde se află cantonat o parte din reg. 70 rezervă, am constatat la Est-Sud-Estul satului, cam la vreo 300 m. distanță resturile unei villa rustica, din care un bogătaș bulgar din sat a luat în păstrare un mare chiup antic, dolium, de formă mai turtită ca cele dela Diși-Pudac, de c. 1.20 m. înălțime pe c. 1.25 m. diametru. «Astfel deci resturile antice din regiunea Diși-Pudac-ului ne arată că aici a fost un ținut foarte intens populat în vremea romană, și personal nu pot decât încă odată să-mi exprim părerea mea de rău, că la delimitarea nouăi noastre granițe, nu s’au avut în vedere și aceste împrejurări de pe teren, cari, chiar dacă nu ar fi fost în con- cordanță și cu interesele pur militare, ceeace însă de fapt a fost cazul acum, încă tot ar fi trebuit să fie ținute în seamă din punctul de vedere istoric-național. Personal, am înaintat imediat un raport Ministerului de Răsboiu, cerând la fixarea graniței pe teren să se aibă în vedere și cetatea romană, care nu se află decât la vreo 800 m. departe de linia dreaptă a graniței în interiorul ținutului bulgar. Pe cât știu încă nu s'a hotărît definitiv granița în acest punct și poate o intervenție imediată a Academiei Române nu ar fi de prisos. «Asupra celorlalte cercetări ale mele în Cadrilater în timpul cam- paniei noastre în Bulgaria nu mă pot opri acum mai mult, întru cât ele au avut mai ales un caracter de informație prealabilă. Asupra cetății dela Diși-Pudac m’am socotit însă dator a vă face raportul de față la prima ședință de toamnă a Corpului nostru.» — D-1 Președinte mulțumește d-lui Pârvan pentru grabnica și interesanta d-sale constatare științifică. publicate de Jirecek la 1886, în Arch-Epig. MM. aus Oesterr.-Ungarn, X, p. 181 (unele afirmări ale lui Jirecek nu sunt exacte); învățatul austriac crede (l. c., p. 182) că cetatea dela Diși-Pudac ar fi antica Gerania, diplomele bizantine dm sec. XIV, pe cari se ba- zează Jirecek, nedănd însă indicații mai precise, el însuș e silit să dea această identifi- care ca o simplă ipoteză In astfel de chestiuni numai inscripțiile pot hotărî definitiv. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 6 SEPTEMVRIE 1913. 25 D-l St. C. Hepites zice: In timpul vacanțelor Românimea a în- cercat o mare durere prin pierderea aviatorului Aurel Vlaicu. Intru cât Academia a apreciat meritele tânărului inginer, acordându-i premiul Lazăr în sesiunea generală din 1912, cred că este bine ca numele lui să fie pomenit aici, spre a rămânea de veci consem- nat în Analele noastre. D-l Președinte Dr. C. I. Istrati zice: Mulțumesc, Domnilor Colegi, în numele Domniilor-Voastre d-lui Hepites, de a ne fi rea- mintit persoana regretatului Vlaicu și faptul că sunt 2 ani, de când, tocmai pentru studiul său asupra aviațiunii, Academia a găsit cu cale a-i arătă simpatia sa, acordându-i unul din premiile de cari dispunea. Și chiar afară de faptul acesta, care leagă în deajuns Academia de numele regretatului dispărut, noi nu putem trece cu vederea moartea aceluia care s’a ridicat așâ de mult prin munca sa, dove- dind nu numai o pricepere superioară, dar și o voință de fier, gra- ție cărora a putut aduce elemente nouă în aviațiune. Meritul cel mai mare ce-1 are Vlaicu este că, fără o pregătire specială, în această direcțiune, dar numai prin inteligența sa su- perioară și prin sentimentul său patriotic, atât de cald și înălțător, care-1 conducea în această direcțiune, el a reușit să facă mai mult decât atâția alții, cari aveau o pregătire specială. Recunosc că pregătirea sistematică, pe terenul științelor, dă o forță puternică celui ce știe să o utilizeze cu pricepere. Nu e mai puțin adevărat că foarte adeseori dogmatismul școlar ucide sau mic- șorează personalitatea și iată de ce eu am un cult pentru autodi- dacți cari, neflind stingheriți de zăgazurile unor anumite discipline și teorii, pot să se înalțe falnic, cu propriile lor aripi, când geniul sau munca intensă pusă în serviciul unei frumoase inteligențe, le dă puterea necesară. Vlaicu a fost dintre aceștia și, prin ceeace a făcut, el a servit românismului și omenirii și iată de- ce Academia este fericită a putea aduce și ea prinosul recunoștinței sale memoriei scumpului dispărut. D-l Președinte Dr. O. I. Istrati zice că la 11 Septemvrie este terminul fixat pentru ținerea concursului între candidații înscriși la bursa Anastasie Stolojian pentru studiul în străinătate al științelor sociale, economice și financiare, și că deci urmează să se numească juriul examinator. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 26 ȘEDINȚA DELA 13 SEPTEMVRIE 1913. — Se decide a face parte din comisiune d-nii Profesori universitari St. Longinescu și M. Seulescu, sub președința d-lui D. Onciul. D-l N. lorga roagă să se fixeze pentru Vinerea viitoare ședință publică, d-sa având să facă o comunicare despre: Istoria Evreilor în România. — Se aprobă. ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 13 SEPTEMVRIE 1913. Președinta d-lui D. Onciul, Vicepreședinte. D-l N. lorga cetește comunicarea sa despre Istoria Evreilor în România. D-l Vicepreședinte D. Onciul mulțumește d-lui lorga pentru interesanta și documentata sa comunicare. Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. Dela Lemberg s’a primit știrea telegrafică despre încetarea din vieață a Canonicului Antonie S. Petruszewicz, membru onorar al Aca- demiei, ales la 1890. Răposatul a fost unul dintre fruntașii vieții culturale a Rutenilor din Galiția și ani îndelungați a fost Prepozit și Vicar episcopesc la Episcopia ruteană unită din Lemberg. In ti- nerețe a scris mai multe opere istorice și etnografice, în cari s’a interesat și de trecutul Românilor. Immormântarea se face chiar astăzi și în numele Academiei s’a dat următoarea telegramă către Casa Națională (Narodnyj Dom), una din fundațiumle culturale ale răposatului: «Academia Română împreună doliul său cu al națiunii rutene din Galiția pentru moartea venerabilului învățat, Canonicul Pe- truszewicz, pe care dânsa se mândriâ a-1 număra între membrii onorari.» Se aduce la cunoștință că la 16, 22 și 23 Septemvrie curent, se vor ținea concursuri pentru acordarea de burse din Fondul Adamachi și deci urmează să se formeze comisiile examinatoare. — Se decide a se formă comisiile după cum urmează: a) d-l A. Saligny, președinte; d-nii C. M. Mironescu și Th Dragu, membri, pentru acordarea a două burse la ingineri, spre a studiă electro-tehnica la Paris; www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 20 SEPTEMVRIE 1913. 27 b) d-l A. Saligny, președinte; d-nii P. Panaitescu și Th Dragu, membri, pentru facerea concursului la Școala superioară de arte și meserii între ab- solvenți ai acestui fel de școale, spre a se perfecționâ. în ateliere de con- strucțiuni de mașini în străinătate; c) d-l P. Foni, președinte; d-nii 0. Corban și E Botez, membri, pentru facerea concursului la Școala superioară de arte și meserii din Iași, pentru acordarea unei a doua burse ca cea precedentă; d) d-l P. Poni, președinte ; d-nii 1. Simionescu și I Rallet, membri, pentru acordarea a două burse la Facultatea de medicină și a uneia la Facultatea de științe din Iași. D-l r. Pârvan roagă să se țină Vinerea viitoare ședință publică, în care d-sa să facă următoarea comunicare: Castrul dela Poiana și drumul roman prin Moldova de jos. ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 20 SEPTEMVRIE 1913. Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l V. Pârvan cetește comunicarea sa: Castrul dela Poiana și drumul roman prin Moldova de jos. In timpul comunicării d-lui Pârvan, d-l Vicepreședinte D. Onciul a ocupat fotoliul prezidențial. Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. D-l N. lorga prezentă volumul XXII din lucrarea d-sale: Studii și docu- mente cu privire la Istoria Românilor. D-l Vicepreședinte D. Onciul exprimă d-lui lorga mulțumirile Academiei pentru această nouă operă, care îmbogățește literatura noastră istorică. D-l D. Onciul, ca președinte al Comisiunii pentru examinarea candida- ților prezentați la concursul bursei «'Anastasie Stolojian», prezentă lucrările Comisiunii, care propune să se acorde bursa d-lui Costin St. Stoicescu. Co- misiunea adaoge că, întru cât d-l Stoicescu are doi ani de studii în specia- litatea științelor sociale, economice și financiare în Germania, este de părere ca dânsul să urmeze studiile numai până va obțineâ doctoratul, ceeace poate să facă până într’un an și jumătate. După trecerea examenului de doctorat, www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 28 ȘEDINȚELE DELA 27 SEPTEMVRIE ȘI 4 OCTOMVRIE 1913. ar fi recomandabil să studieze un an în Anglia, iar restul timpului, pentru care i se va acordă bursa, să-l întrebuințeze pentru studii în Franța, ca să cunoască astfel, pe lângă școala germană, și școalele engleze și franceze. — Propunerile Comisiunii se aprobă. ȘEDINȚA DELA 27 SEPTEMVRIE 1913. Președința d-lui Dr. C. I. Istrati. Se cetește procesul verbal al Comisiunii instituite la Școala de poduri și șosele, pentru acordarea a două burse pentru studiul electro-tehnicei la Paris. Comisiunea propune a se acordă bursele d-lor ingineri Teodor Resmiriță și Alexandru Nicolau. — Propunerea Comisiunii se aprobă. Vinerea viitoare fiind zi de ședință publică, d-l N lorga anunță o comu- nicare despre: Vasile Lupu ca următor al împăraților de Răsărit în tute- larea Patriarhiei de Constantinopole. ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 4 OCTOMVRIE 1913. Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l N. lorga expune comunicarea : Vasile Lupu ca următor al împăraților de Răsărit in tutelarea Patriarhiei de Constan- tinopole. Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. D-l P. Poni prezentă lucrările Comisiunii instituite sub președința d-sale la Școala superioară de arte și meserii din Iași, pentru acor- darea din Fondul Adamachi a unei burse pentru lucrări practice de mecanică în străinătate. Comisiunea propune a se acordă bursa d-lui Gh. Gheorghiade. — Propunerea Comisiunii se aprobă. D-l Președinte Dr. G. I. Istrati zice: Văd în mijlocul nostru pe d-l Mario Roques, directorul seminarului și profesorul la catedra de limba română dela Sorbona. Salut pe d-l Roques și-i mulțumesc în numele Academiei www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚELE DELA 11, 18 ȘI 25 OCTOMVRIE 1913. 29 pentru cinstea ce ne-a făcut asistând la ședința de astăzi. In d-sa mai salut pe iubita noastră soră mai mare, Franța, dela care mulți din noi am primit binefacerile luminii și culturii. ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 11 OCTOMVRIE 1913. Președința d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l N. lorga expune comunicarea despre: Clopotul dăruit de Ca- ragheorghe, întemeietorul Serbiei, bisericii satului Topola (1811). Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. D-l V. Pârvan roagă să se țină Vinerea viitoare ședință publică, în care d-sa să facă următoarea comunicare: Cetatea Ulmetum: Descoperirile cam- paniei a doua și a treia de săpături din anii 1912 și 1913. 1 Elemente arhitectonice. 11 Descoperiri mărunte. ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 18 OCTOMVRIE 1913. Președința d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l V. Pârvan cetește comunicarea d-sale: Cetatea Ulmetum: Descoperirile campaniei a doua și a treia de săpături din anii 1912 și 1913. I. Elemente arhitectonice. II. Descoperiri mărunte. ȘEDINȚA DELA 25 OCTOMVRIE 1913 Președința d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l N, lorga comunică două fragmente de inscripții dela Mănăstirea Bistrița D-l N. lorga face apoi următoarea propunere: «Cunoașteți lucrarea lui Brockhaus (Die Kunst in den Alhos-Klostern, Lepzig 1913) Ea dă descrierea amănunțită a picturilor din puținele mă- năstiri dela Athos, cari și-au păstrat în această privință vechea înfățișare. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 30 ȘEDINȚA DELA 25 OCTOMVRIE 1913. Avem noi Românii, aici și în Bucovina, zeci de biserici cari ar puteâ formă obiectul unui studiu mult mai rodnic în rezultate. Din nenorocire, nu numai că nu-1 întreprindem, dar lăsăm, în chip barbar, ca și picturile să se strice «Cum, în Bucovina, a trebuit să Vină un străin, d-l Kozak, pentru a pu- blică inscripțiile bisericilor noastre celor vechi, astfel, tot acolo, a trebuit să vie alt străin, meritosul învățat polon Wladyslaw Podlacha, pentru a da, pe 208 pagine, o lucrare asemenea cu aceea a lui Brockhaus, care se mân- tuie cu constatarea că frumoasa noastră pictură din veacurile al XV-lea și al XVI-lea nu e un reflex al celei din Athos, ci că ne aparține «Cred că e o datorie pentru Academia Română să intervie pe lângă d-l Podlacha pentru a permite o ediție românească a cărții sale sau, mai curând, una franceză prin care să poată fi cunoscută bogăția artistică a tre- cutului nostru și în străinătate «In acelaș timp, ea trebue să intervie pe lângă Ministrul de Instrucție pu- blică, pentru, ca d-l Podlacha să fie rugat a veni la noi și a face o operă corespunzătoare pentru picturile noastre din veacul al XlV-lea (Biserica Dom- nească dela Argeș), al XV-lea (Popăuți, Hârlău, Dobrovăț), din al XVI-lea, al XVII-lea și al XVIII-lea (sute de clădiri vrednice de cel mai pios interes), în folosul științei. «Când nu suntem în stare a face un lucru, să îngăduim aceasta măcar străi- nilor cari, din motive pur științifice, totuș poartă interes unor comori pe cari nu știm a le prețui. «Adaog că în starea actuală a științei e o absolută nevoie să trimitem un tânăr care să facă la școala de înnoire a ideilor despre arta bizantină și orientală, care e școala lui Strzygowski, studiile de cari avem atât de mare nevoie » D-l I. Bianu zice: Cele spuse de d-l lorga sunt constatări foarte grave și foarte jalnice. O statornică lipsă de interes pentru rămășițele vieții tre- cute a neamului este încă una din urmările stării de prefacere a culturii noastre actuale. Zilnic avem dureroase dovezi despre aceasta. Un fapt nou este arătat în următorul raport făcut de d-l C. Moisil, ajutor-numismat al Academiei, după îndeplinirea unei însărcinări ce i-am dat: «Domnule Bibliotecar, «După cum știți, în luna Maiu a. c., ni s’a oferit spre cumpărare din partea unui negustor din orașul Suceava (Bucovina) un număr de monete vechi, găsite în fosta capitală a Moldovei. După ce în repețite rânduri am mai cumpărat dela acest negustor astfel de monete, a început să ne trimită și obiecte vechi, mai ales arme, unelte și obiecte de podoabă. După spusele www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ședința dela 25 octomvrie 1913. 31 sale, atât monetele, cât și celelalte obiecte proveniau parte din cetatea Su- cevei, parte din descoperirile ce s’au făcut cu ocazia lucrărilor pentru adu- cerea apei în oraș. «Privite însă mai de aproape, aceste vechi urme de cultură românească făceau impresia că nu sunt decât rămășițele, exemplarele comune, ale des- coperirilor tăcute și că piesele bune au fost sau rezervate altor amatori, sau în cel mai bun caz urmau să ne fie oferite mai târziu și pentru sume mai mari. Această bănueală v’a îndemnat ca, după ce încercările ce le-am făcut pentru a obțineâ obiecte mai bune, n’au reușit, să-mi dați însărcinarea de a mă duce la Suceava, pentru a cercetă la fața locului cum stau lu- crurile, și în acelaș timp a intră în legături cu persoane, cari să ne țină în curent cu descoperirile ce se vor mai face și eventual să achiziționeze ■ pentru noi obiectele ce ne-ar interesă. In virtutea acestei însărcinări am fost în Suceava în zilele de 19 și 20 Octomvrie și în urma unor cercetări foarte amănunțite întreprinse atât în oraș, cât și în împrejurimi, am constatat ur- mătoarele: «Cu ocazia săpăturilor ce s’au făcut la cetatea Sucevei s’au descoperit un număr foarte mare de monete și obiecte vechi, dar numai o mică parte din ele s’au depus în muzeul ce s’a înființat în acest oraș, cele mai multe și mai ales cele mai de valoare au fost trimise muzeelor din Viena, Cernăuți, Lemberg și chiar muzeului din Praga. In special obiectele de artă, cum erau cele de sticlă, de porcelan sau obiectele de podoabă mai caracteristice, precum și acele a căror conservare necesită o îngrijire specială, cum erau fragmentele de pictură murală, din capela palatului, au fost trimise aproape excluziv muzeelor pomenite. In muzeul local nu s’au depus decât piese co- mune și în cea mai mare parte rău conservate, iar particularii amatori n’au putut achiziționă nici ei decât tot obiecte de această categorie. «De altă parte lucrările pentru aducerea apei s’au executat în anii 1911 și 1912, terminându-se complet în acest din urmă an, astfel că atunci când am aflat noi despre ele, trecuse aproape un an de când erau desăvârșite. Lucrurile ce s’au găsit cu această ocazie au intrat mai ales în muzeul local; totuș parte din ele au fost achiziționate de amatori dela noi: din Iași, Fălticeni, Bârlad, etc Eră deci natural, ca ducându-mă acolo la o distanță de timp atât de mare, să nu pot găsi decât lucruri foarte puține și din cele mai comune. «In adevăr, Domnule Bibliotecar, am cercetat în mod cât se poate de dis- cret toate persoanele din oraș, despre cari am putut aveă informațiuni că au avut lucruri vechi, între ele și pe negustorul cu care eram în legături mai dinainte, dar n’am găsit la nici una din aceste persoane decât rămășițe lipsite de orice valoare. Am făcut cercetări și în două localități din apro- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 32 ȘEDINȚA DELA 25 OCTOMVRIE .1913. piere, Scheia și Ițcanii noi, dar și aci rezultatul a fost cu totul nesatis- făcător. «Am căutat atunci să mă pun în legături cu oameni, cari ar puteâ să ne informeze de acum înainte despre descoperirile ce se vor face și să se în- sărcineze în acelaș timp cu expedierea lucrurilor ce le vor puteă achizi- ționă pentru noi. Și sper că am reușit să organizez un mic serviciu, în frunte cu o persoană cu o cultură superioară, care ne va aduce pe viitor servicii reale. «Cu prilejul acestei călătorii am mai făcut, Domnule Bibliotecar, două con- statări: în primul rând cât de puțin interes acordăm noi, ceștia din România liberă, vechilor monumente din țerile românești subjugate; al doilea cât de slab suntem informați despre descoperirile întâmplătoare ce se fac în vechile localități românești din aceste țeri. «La Suceava se sapă de atâția ani, descoperindu-se urme extrem de im- portante de cultură românească, și cu toate acestea Statul nostru n’a avut acolo un specialist, care să asiste în permanență la acele săpături, nici nu s’a interesat să achiziționeze, pentru vreo colecțiune de a noastră, obiecte, cari cu oarecare bunăvoință și fără mari cheltueli puteau intră în muzeele noastre, în loc să îmbogățească muzeele Galiției și Boemiei In diferite alte localități din Bucovina, Basarabia și Transilvania se descoperă în fiecare zi vechi și prețioase monumente de cultură românească, cari când nu intră în muzeele străine, sunt colecționate în cea mai mare parte de amatori străini, deși locul lor ar fi în colecțiunile noastre publice. «Dacă însă Statul nu dă atenția cuvenită acestor monumente atât de pre- țioase pentru cunoașterea trecutului nostru, Academia Română, care pe lângă monumentele literare ale trecutului nostru adăpostește și alte monumente, de cultură românească, ar trebui să facă tot posibilul pentru a împedică înstrăinarea urmelor de cultură românească ce se descoperă în afară de regat. «Pentru acest scop ar trebui ca înainte de toate să ne punem în legături cu oameni pricepuți din toate localitățile cu un trecut cultural mai bogat din țerile românești subjugate, însărcinându-i să ne țină în curent cu orice descoperiri s’ar face și la nevoie să achiziționeze pentru noi obiectele ce ne-ar interesă. Prin aceasta s’ar atinge un scop îndoit: de o parte am puteâ îmbogăți colecțiunile Academiei cu monumente nouă și cari ar fi salvate în acest chip de înstrăinare, de altă parte am provocă în țerile românești sub- jugate un curent pentru aprecierea și studierea monumentelor vechi, curent care astăzi aproape nu există.» Vedeți faptul: în vechea capitală a Moldovei, lângă hotarul de acum al Regatului nostru, se fac lucrări de edilitate cu mari mișcări de pământ, www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 25 OCTOMVKTE 1913. 33 se găsesc multe obiecte vechi și monete de ale vechilor Domni moldoveni; ele sunt duse la muzeele din Viena, Cernăuți, Lemberg, Praga, iar noi nu știm nimica, nu ne informează nimenea, deși acolo este un liceu românesc, o mănăstire românească, iar în capitala provinciei locuesc câțivă membri ai Academiei. Această dezinteresare pentru rămășițele trecutului ne-a făcut până acum pierderi colosale și nereparabile Este ceasul din urmă ca să ne deșteptăm și, cu toate sacrificiile posibile și mai ales printr’o bună și nea- dormită organizare, să căutăm să scăpăm de pieire și de risipă ce se mai poate scăpă. Avem Comisiunea Monumentelor Istorice, care de câțivă ani lucrează bine, atât prin restaurările ce le face monumentelor rămase, cât și prin studiile asupra lor, cari se tipăresc în publicațiile ei. Să se cheme d-l Podlacha, ca să facă descrierea vechei noastre picturi bisericești, dar nu este destul. Ar trebui să se organizeze copierea celor mai bune picturi de prin biserici și mai ales a portretelor ctitorești, căci toate acestea se prăpădesc repede și fără urmă în vremea de prefacere în care suntem atât de înaintați. Astăzi se pot încă prinde lucruri de cel mai mare preț, cari mâine nu vor mai fi. In mănăstirea Sucevița a Movileștilor, pe lângă bogăția picturilor murale, se păstrează o neprețuită comoară de mi- niaturi dela începutul secolului XVII. Vecinii de peste Dunăre, Bulgarii, au început să publice elementele artistice din manuscriptele făcute la noi, ca fiind naționale ale lor, pentrucă textul este în limba slavo-bulgară. Alții ne ieau ale noastre și-și fac din ele titluri de glorie națională, iar noi cu nepăsare și neînțelegere le lăsăm să se strice și să se risipească D-l Președinte C I. Istrati zice că membrii Comisiunii monumentelor istorice sau preocupat de păstrarea picturilor din biserică, dintre cari unele sunt de o frumusețe rară, cum sunt cele dela Hârlău. Un străin specialist a fost chemat de d-l Kalinderu ca să scoată la iveală picturile cari în scurgerea vremii au fost întunecate sau acoperite cu alte zugrăveli ori tencueli In altă ordine de idei, d-l Președinte Istrati aduce la cunoștință că alal- tăieri a fost primit în audiență de Maiestatea Sa Regele, căruia a prezentat lista elevelor cari au concurat anul acesta pentru Institutul Otteteleșanu. Maiestatea Sa este mult preocupat de pericolul de incendiu în care se gă- sesc colecțiunile Academiei, pe cari le cunoaște, și aprețiază marea lor va- loare istorică și națională. Cu această ocaziune Maiestatea Sa a exprimat dorința ca Academia să întocmească și să publice câte un dicționar român-bulgar și bulgar-român, cu scurte conversațiuni, spre a fi folosite de populațîunea noului teritoriu anexat. Analele A. R.— XXXV.— Desbaterile. 8 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 34 ședințele dela 1 și 8 noemvrie 1913. Asupra acestei chestiuni se face discuție, la care ieau parte d-niiî Onciul, Istrati, Țițeica și Sutzu Dela Academia de studii comerciale se primește invitațiune la inaugu- rarea ei, care se va face Vineri la 1 Noemvrie. — Se decide ca d-I Președinte Dr. C. I Istrati să reprezinte Academia D-l N. lorga aduce la cunoștință că la 8 Noemvrie se va așeză la Mă- năstirea Dealului sarcofagul lui Mihaiu Viteazul și crede că și Academia va fi invitată la solemnitate. D-l Președinte Istrati primește să reprezinte Academia. Se aduce la cunoștință că la 28 Octomvrie se va face la Școala de po- duri și șosele alegerea a 8 elevi, cărora să se acorde din Fondul Adamachi burse pentru anul școlar 1913—14. — Se decide ca juriul să fie compus din d-nii C. M. Mironescu, direc- torul școalei, Th. Dragu, profesor, sub președința d-lui A. Saligny. ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 1 NOEMVRIE 1913. Președinta d-lui I. G. Negruzzi, Vicepreședinte. D-l I Bogdan prezentă un exemplar de lux din lucrarea sa în 2 volume, apărută acum în publicațiile Comisiei istorice a României: Documentele lui Ștefan cel Mare D-l Dr. V. Babeș cetește partea I a comunicării d-sale: Studii asupra cholerei, făcute cu ocaziunea epidemiei din anul acesta. D-l D. Onciul ocupă fotoliul prezidențial. D-l N. lorga cetește comunicarea d-sale despre: Muntele Atos în legătură cu țerile noastre. ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 8 NOEMVRIE 1913 Președinta d-Iui I. G. Negruzzi, Vicepreședinte. D-l St. C. Hepites prezentă Academiei ca omagiu din partea autorului, d-l A. Lebeuf, Directorul Observatorului din Besan^on, scrierea L’oeuvre d’Henri Poincare. L'Astronome Asupra vieții și operei lui Poincar6 s’au scris și se vor mai scrie vreme îndelungată lucrări, pentrucă acest gigante al științei s’a impus cu toată puterea geniului său. Scrierea d-Iui Lebeuf are pentru www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDI^țA Dt!LA 8 NOtlMVRIE lâlâ. 35 noi însemnătatea, că în ea se vorbește de neuitatul nostru coleg Spiru Haret, în rândurile următoare dela pag. 5: «D6jă cependant, en 1876, un astronome roumain de haute valeur, M. Spiru Haretu, avait ouvert une breche dans le thtSoreme de Laplace; ses rtSsultats ont âtă confirmâs dans Ies Legons de Mecanique celeste de Poin- carâ, qui avait ăcrit . . » D-l Dr. V. Babeș cetește partea II a comunicării d-sale : Studii asupra cholerei, făcute cu ocasiunea epidemiei din anul curent. D-l Dr. G. I. Istrati, ocupând fotoliul prezidențial, zice: Nu pot redes- chide ședința fără să arăt părerea de rău a Academiei pentru pierderea în- tâmplată Vinerea trecută în persoana lui Nerva Hodoș, unul din funcționarii ei cei mai culți, care a adus acestei Instituțiuni servicii reale prin munca și cunoștințele sale. Fie-i pomenirea veșnică! D-l V. Pârvan cetește comunicarea d-sale despre: Cetatea Ul- metum: Descoperirile campaniei a doua și a treia de săpături din anii 1912 și 1913. III. Inscripții și monumente figurate. IV. Considerații istorice. Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. I Dela d-l Dr Louis Duparc, profesor la Universitatea din Geneva și membru onorar al Academiei, se primește următoarea scrisoare: «Vă rog să binevoiți a fi interpretul meu pe lângă Academie, pentru a-i mulțumi că a fost reprezentată la serbările jubileului meu. «Am fost cu deosebire mișcat de acest semn de simpatie, provenind dela o instituție, la care mă simt onorat că aparțin, și dela colegi cu cari am întreținut totdeauna relațiunile cele mai cordiale. «Ascultând încântătoarele cuvinte cari mi-au fost adresate de delegatul D-v, d-l profesor Mrazec, am retrăit câteva clipe un trecut întreg, care este scump pentrii mine, și primii ani ai unei cariere științifice cu care el însuș a fost așă de strâns legat.» Dela Secțiunea istorică se primește propunerea de a se ceti în ședință publică de către autor și a se publică în Anale lucrarea d-lui G. Murnu, membru corespondent, intitulată: Dela Cetatea Tropaeum-Adamclisi: basi-* lica-cisternă. — Se decide a se țineâ Vinerea viitoare ședință publică pentru comuni- carea d-lui Murnu. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 36 ședințele dela 15 și 22 noeMvUie 1913. ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 15 NOEMVRIE 1913. Președinta d-lui I. C. Negruzzi, Vicepreședinte. D-l N. lorga expune comunicarea d-sale despre: Steagul lui Mihnea-Vodă Radul în Muzeul istoric din Belgrad. D-l G. Murnu, membru corespondent, cetește comunicarea: Dela cetatea Tropaeum-Adamclisi: basilica- cisternă. Studiu arheologic. Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. Dela M. Sa Regele Italiei se primește volumul IV din Corpus Nummorum Italicorum, pubhcațiune făcută sub auspiciile Maiestății Sale. D-l N. lorga prezentă următoarele două broșuri, publicate de d-sa cu oca- ziunea ducerii la Belgrad a clopotului lui Caragheorghe, găsit Ia restaurarea bisericii Madona Dudu din Craiova: La cloche de Carageorgos destinde ă la chapelle de Topola și Relations entre Serbes et Roumains. Dela d-l Căpitan R. Rosetti se primește medalia de bronz, bătută cu oca- ziunea inaugurării monumentului lui Suvaroff Ia Râmnic, precum și bro- șura publicată cu acea ocaziune în limbile rusă și franceză. Dela Societatea ortodoxă națională a femeilor române se primește invi- tare la al treilea Congres anual, care se va țineă la Iași în zilele de 23 și 24 Noemvrie. — Se decide a fi rugați să participe toți membrii Academiei din Iași, delegând pe unul să țină o cuvântare în numele acestei Instituțiuni. D-l A. D. Xenopol anunță o comunicare publică asupra Omului mare politic. — Se decide a se pune la ordinea zilei pentru ședința dela 6 Decemvrie ȘEDINȚA DELA 22 NOEMVRIE 1913. Președinta d-lui C. I. Istrati. } i D-l D Onciul prezentă o scrisoare a Maiestății Sale Regelui către fratele său Leopold de Hohenzollern, cu data de 12/24 Ianuarie 1878, în care se vorbește de evenimentele răsboiului nostru de independență Scrisoarea i-a fost oferită spre cumpărare de un anticar din Germania pentru Arhivele www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 22 NOEMVRIE 1913 37 Statului D sa a prezentat-o d-lui Maiorescu, Președintele Consiliului, care după, câtevă zile i-a înapoiat-o cu înștiințarea că a fost cumpărată de Mi- nisterul Afacerilor străine, cu dorința de a fi incorporată în colecțiunea de documente ale Academiei — Se exprimă mulțumiri d-lui Președinte al Consiliului pentru această prețioasă donațiune. D-l N. lorga prezentă publicațiunea d-sale: Les causes dela calastrophe de l’Empire Olloman Conference faite le 11 novembre ă Belgrade. D-l N. lorga face apoi următoarea comunicare despre: Origi- nalul slavon al actului dela Ștefan cel Mare pentru Folticeni: Frecuența ședințelor noastre publice, răsunetul ce-1 au îrj presă, contribue să facă a ni se semnala la scurte intervale izvoabe isto- rice, cari au uneori un preț deosebit. Astfel un fotograf din Bacău, d-l E. Orato, a avut amabilitatea de a-mi transmite fotografia unui vechiu fragment ce i s’a adus de un țăran ungur din Luzii-Călugăra, do lângă acest oraș. E vorba de un document dela Ștefan cel Mare, care iese la iveală după ce colegul nostru d-l I. Bogdan a cuprins în două splendide volume, publicate cu toată îngrijirea filologică dorită și cu note neobișnuit de intense, de bogate și minuțioase (1), nu mai puțin de o sută douăzeci și două de acte dela marele Domn. Data s’ar puteâ desluși — deși una din cifre e acoperită de în- doitura hârtiei tocmai în acest loc: de sigur 6997 din toamnă, 6998 până în primăvară, când apare și Comisul Șandru, care lipsește în actul nostru. Actul e interesant și prin acel căruia îi este dat și prin moșia pe care o primește. Lui Isac Vistierul i se întăresc moșiile cumpărate dela o Neagșa, fata Maricăi și a lui Hanea (ydHHHd, dela Mărușca, fata lo- gofătului Mihail, și dela Dragoș Stănigescul (cTxmiyECKoyAd), pomenin- du-se și popa luga, tatăl lui Mihul. De numele lui Isac sunt pline mărturiile documentelor lui Ștefan. Mai interesante sunt localitățile: Buciumemi și mai ales «satul pe Șumuz anume Fulticianii» (e^ho ceao Hd mSAtoy.S'h Hd havL ^oyATHHdHÎH). Din acest sat eră să se desvolte, prin unirea — obișnuită în creațiu- nile urbane mai nouă—cu alte sate vecine, și mai ales cu Șoldăneștn, (1) Documentele lui Ștefan cel Mare, București, Socec, 1913; ediție a «Comisiei Istorice a României.» www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 38 ȘEDINȚA DELA 22 NOEMVRIE 1913. târgul Folticenilor din timpurile noastre, căruia greșit i se zice Fălticeni, numele fiind din Foltici, fiul lui Foltea, mâncăciosul (foaie, Foltea, după Buftea ș. a.) (1). D-1 Bogdan a arătat cum Foltea i se zicea vechiului proprietar, Oanea Stan (?) Pântece, care e pomenit în acest act. Căci d-sa a cunoscut — analizându-1 ca No. CCXII din colecția sa — acest uric în traducerea românească, făcută de Evloghie și copiată la 1813, când se făcea, pentru hatârul boierului proprietar, noul târg, și cu Evreii din Bucovina (2), traducere pe care meri- tuosul Teodor Codrescu o publică în Uricariul, XVI, pp.’4 —70. Aici se vede data, 15 Martie 6998, Suceava. Dar se suprimă nu- mele boierilor ca și formulele dela început și se strică o seamă de nume, rău cetite sau modernizate. Să mai observăm că originalul are in litera inițială /II și în cadrul ce o încunjură la stânga și jos o frumoasă monogramă, într’o vreme când ele nu se întâlnesc de obiceiu. Căpătarea acestui hrisov e deci de recomandat din toate punc- tele de vedere. Cu atât mai mult, cu cât fotografia pe care o pre- zent nu dă decât două treimi în lățime din întinderea lui. D-1 I. Bogdan, președintele Comisiunii istorice, prezentă ultima publicație a acesteia: Letopisețul Țerii Moldovei dela Istrati Dabija până la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, 1661—1705, editat de C. Giurescu. Cu această ocaziune, d-1 Bogdan amintește că, în urma unor discuțiuni făcute în sesiunea generală trecută, Academia a rugat pe Ministerul Instrucțiunii să restabilescă—sub orice formă—subvențiunea legală pentru Comisiunea istorică. La adresa Academiei nu s’a primit nici un răspuns și d-1 Bogdan roagă Academia să ceară răspunsul, oricare ar fi el. D-1 V.Pârvan prezentă lucrarea d-salc: Ar chdologische Funde imJahrel913, extrasă din Jahrbuch des Kaiserlich Deutschen Archaologischen Instituts Dela d-1 Profesor C Moisil, ajutor-numismat al Academiei, se primește în dar manuscrisul: «Opis de toate delile pricinilor lucrătoare la Eforia Școalelor Naționale», începând cu luna Noemvrie 1831 și ținând până la 12 Ianuarie 1862. Acest opis a făcut parte din biblioteca răposatului Gr Mânu. — D-1 Președinte exprimă mulțumiri d-lor lorga, Pârvan și Moisil (1) Cf. și Bogdan, l c., I, p. 402. (2) Cf, în aceste o Anale», pe 1913, Istona Evreilor în România, și atrag atenția și asupra faptului că biserica mai veche din Folticem are vechi registre parohiale, cari ar trebui cercetate, www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 29 NOEMVRIE 1913. 39 Dela Biblioteca Imperială din St Petesburg se primește invitațiune la serbarea centenarului înființării ei, care se va face la 2 (15) Ianuarie 1914 — Se decide a fi delegat d-l I Bogdan și a se interveni la Ministerul Instrucțiunii cu rugămintea de a da d-lui Bogdan mijloacele necesare de călătorie Dela Secțiunea istorică se primește propunerea de a se publică în Anale scrierea d-lui I. Ursu, membru corespondent: Din influențele po- liticei europene în trecut asupra istoriei noastre (Moise-Vodă, 1529 Martie— 1530 August). •— Propunerea Secțiunii se aprobă. Se cetește procesul 'verbal al Secțiunii științifice pentru ședința dela 22 Noemvrie, prin care arată că Secțiunea a decis să propună a se tipări în Anale scrierea d-lui St. Procopiu: Cercetări experimentale asupra telegrafiei fără sârmă. — Propunerea Secțiunii se aprobă ȘEDINȚA DELA 29 NOEMVRIE 1913. Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. Dela Ministerul Afacerilor străine se primesc exemplare din circulara pentru acordarea premiului Nobel în 1914 pentru pace — Exemplarele se împart între membrii Academiei. Dela Academia Regală de Științe și Arte din Barcelona se primește invi- tare la serbarea împlinirii a 150 de ani dela fundațiunea ei, care se va face la 18 Ianuarie 1914 st. n. — Se decide a se trimite scrisoare de felicitare. Se primește invitare la expoziția internațională «Panama-Pacific», care se va deschide în 1915 la San Francisco. — Se pune în vedere membrilor doritori de a luă parte. D-l Dr. C. I. Istrati zice: Domnilor Colegi, Am o datorie de conștiința pe care țin a o îndeplini cu cea mai mare mulțumire sufletească. Vă aduceți aminte că în decursul lunii Maiu 1912, am avut cinstea să vă întrețin cu o lucrare a mea relativă la Nomencla- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 40 ȘEDINȚA DELA 29 NOEMVRIE 1913. tura în Chimia organică. Bine înțeles că, expusă în o singură ședință, ea v’a fost comunicată numai în liniile ei mari. Ați avut bunătatea a admite publicarea ei. Astăzi am mulțumirea a vă pre- zentă acest volum și țin a aduce cele mai calde și sincere mulțu- miri Academiei pentru sacrificiul ce a făcut de a o da la lumină. Regret că lucrarea aceasta, cu toată sforțarea făcută pentru a o reduce, e cu mult mai mare decât îmi închipuiam, astfel că sacri- ficiul făcut de Academie cu imprimarea ei este destul de serios. Regret că nu sunt în o situație materială mai bună, căci cu sigu- ranță aș luă parte la cheltueala făcută cu imprimarea ei. Totuș mă grăbesc a vă face cunoscut că renunț la dreptul meu de au- tor. Atât pot face și aceasta o îndeplinesc cu mare plăcere. Tot din drepturile mele de autor și din alte mici sume am constituit dejâ un mic fond la Academie, și acestuia doresc să se adaoge suma aceasta ce mi se cuveniă. Destinatiunea ce voesc a da acestui fond este ca el să servească Academiei pentru premierea lucrărilor ce se vor tipări cu intențiu- nea de a da o bună educațiune copiilor noștri. Nu prea știm să ne creștem copiii și iată de ce se arată așâ de puține caractere și pa- trioți în generațiile în mijlocul cărora trăim. In ce privește Nomenclatura chimică ce ați publicat, lăsând orice sentiment de modestie deoparte, țin a vă declară că ea este prima lucrare publicată în acest sens. Muncesc în această direcțiune dela 1889, când cu d-l Poni am luat parte la Congresul de Chimie dela Paris. Atunci am fost numit între membrii Comisiunii internaționale pentru studierea no- menclaturii. La 1891 am trimis prima mea notă în această privință. La 1892, am luat parte la Congresul dela Geneva. In urmă am publicat tratatul meu elementar de Chimie, conform cu noua nomen- clatură, acesta fiind primul apărut în acest mod. In fine am publicat în 1896: Etude sur la nomenclature de la Chimie organique. Addittions, complements et nouvelles proposi- tions. Premiere pârtie: Les Hidrocarbures. Les derives halogenes des hydrocarbures, care a fost notată și de Richter în importanta sa lucrare (1). Ca să vedeți cât e de importantă această chestiune și cât se (1) Chemie derKohlenstoffverbindungen odor organische Chemie. Elfte Auilage. Bonn 1913. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 29 NOEMVRIE 1913. 4ț cere de urgent studierea și stabilirea ei, vă voiu face cunoscut că principalele societăți de chimie s’au unit și, alegând delegați spe- ciali, vor face o lucrare în comun. Congresul lor trebuia să se țină la Londra în 1918, luna Septemvrie. Dar marele chimist și industriaș Solvay dela Bruxelles a oferit, pe lângă palatul său, și un milion și jumătate, în diferite rate. Con- gresul se hotărî să aibă loc în astfel de împrejurări la Bruxelles, unde se și întruni în decursul toamnei acesteia. Dar fiindcă mulți cred că nomenclatura e ceva a parte de chimia propriu zisă, țin să vă cetesc următoarea părere a marelui Lavoi- sier, scrisă cu patru ani înainte de moartea sa: «L’impossibilite d’isoler la nomenclature de la Science physique est necessairement formee de trois choses: la sene des faits qui constituent la Science; Ies idees qui Ies rappellent; Ies mots qui Ies expriment. Le mot doit faire naître l’idee; l’idee doit peindre le fait: ce sont trois empreintes d’un meme cachet: et comme ce sont Ies mots qui conservent Ies idees et qui Ies transmettent, il en resulte qu’on ne peut perfectionner le langage sans perfectionner la Science, ni la Science sans le langage, et que quelque certains que fussent Ies faits, quelque justes que fussent Ies idees qu’ils auraient fait naître, ils ne transmettraient encore que des impressions fausses, si nous n’avions pas des expressions exactes pour Ies rendre». Astfel putându-vă ușor convinge de importanța acestei chestiuni științifice, mulțumesc din nou Academiei pentru partea largă ce a luat la tipărirea lucrării mele, care va apărea în curând sper și în limba franceză, revăzută și cu o introducere a membrului Institu- tului d-l Albin Haller. — Membrii Academiei răspund cu aplauze la cuvântarea d-lui Istrati. D-l N. lorga prezentă scrierea d-sale în limba suedeză: Chestiunea alba- neză, extrasă din Svensk Tidskrift Dela Direcțiunea revistei «Vieața Românească» din Iași se primește o listă de subscripție pentru ridicarea în acel oraș a unui monument lui Sp. Haret. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 42 ȘEDINȚA DELA G DECEMVRIE 1913. ȘEDINȚA DELA 6 DECEMVRIE 1913. Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. Dela d-l Dr Ilarion Pușoariu, Arhimandrit, Vicar arhiepiscopesc de Sibiiu, se primește în dar pentru bibliotecă publicațiunea: Contribuțiuni istorice privitoare la trecutul Românilor de pe pământul crăiesc, făcută sub îngri- jirea d-lui Dr Pușcariu și a altor persoane Asupra acestei publicațiuni d-l I. Bianu zice: Volumul pe care ni-1 tri- mite Părintele Ilarion Pușcariu, Vicarul Mitropoliei Sibiiului, este de o deo- sebită însemnătate și se cuvine ca Academia să-i dea o atențiune deosebită. El este o nouă lucrare de apărare a drepturilor istorice ale Românilor de peste Carpați de a trăi pe pământul străbun, ajuns în timpurile vitrege în stăpânirea «cuceritorilor» sau a «oaspeților» veniți peste dânșii Se apropie împlinirea unui secol și jumătate, de când a fost pusă această chestiune de contestare a «dreptului istoric». La discutarea ei au luat parte mulți istorici și oameni politici ai nea- murilor cari se simțiau stânjenite prin ființa și desvoltarea Românilor. Ro- mânii au apărat și ei drepturile lor prin scrieri cari răspundeau la ale protivnicilor. Astfel s’a produs o întreagă literatură de polemică politică- istorică, în care au răsunat numele: Sulzer, Eder, Rbsler, Hunfalvy, iar din partea a lor noștri: Petru Maior, Șincai Discuția chestiei nu s’a încheiat nici până astăzi Adversarii Românilor continuă atacurile lor Cel mai nou l-a dat arhivarul Universității săsești dela Sibiiu G. Muller, care a publicat în 1912 o scriere intitulată: «Die ursprungliche Rechtslage der Rumânen im Siebenburger Sachsenlande». Atacul acesta este deci îndreptat numai asupra unei părți restrânse din chestiunea întreagă, adică numai asupra stării de drept a Românilor în ți- nuturile săsești, numite în evul mediu «Fundus regius». Noul istoric politic sas nu ține în seamă nu numai studiile și documentele publicate de Români, dar nici pe cele mai nouă ale istoricilor maghiari, ci el stă aproape tot numai pe bazele cele vechi dinainte de 1848. In aceste condițiuni scrierea lui este tot atât de înapoiată, pe cât și de tendențioasă. In jurul Mitropoliei românești din Sibiiu se află acum câțivâ tineri istorici cu solidă pregătire și informațiune științifică. Ei s’au grupat în jurul ve- nerabilului Arhimandrit Pușcariu și au întocmit acest frumos volum de apărare, față de atacul arhivarului săsesc. In fruntea acestui volum--după o călduroasă prefață a Arhimandritului Pușcariu, care arată punctul de plecare și rostul publicațiunii,—se află un lu- minos studiu critic (104 pagine) asupra lucrării arhivarului G. Muller, scris de www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 12 DECEMVRIE 1913. 43 tânărul și mult promițătorul profesor și istoric Sibiian Dr. Silviu Dragomir. Urmează apoi două memorii relative la chestiuni de drept între Români și Sași, unul scris la 1866 de răposatul loan Pușcariu, altul publicat la 1871. Un bogat aparat documentar este alăturat la aceste lucrări de expunere istorică și argumentare juridică. Volumul care ne vine dela Siibiu este așă dar produsul unui nou episod din lupta seculară pentru a apără «vechiul nostru pământ». Dela d-l Teodor V. Păcățeanu se primește: Cartea de aur, volumul VIL Dela d-l Dr. V. Teodoru se primesc în dar pentru colecțiunile Academiei două fotografii mai vechi, reprezentând una pe Principele de Battenberg călare și cealaltă o horă țărănească bulgară. Fotografiile au fost găsite de donator în stațiunea climaterică Kneajevo de lângă Sofia. — Se exprimă mulțumiri donatorilor. ȘEDINȚA EXTRAORDINARĂ DELA 12 DECEMVRIE 1913. Președința d-lui Dr. C. I. Istrati. Dl Președinte Dr. C- I- Istrati zice: Ne-a întrunit aci o tristă datorie. Ați aflat că ieri, la orele 3, a încetat din vieață, aproape pe neașteptate, colegul și foitul nostru Președinte Ion KalindcrU. In aceste momente dureroase, nu ne rămâne decât să ne închinăm înaintea Celui ce a hotărît astfel și să fixăm modul de participare a Academiei la trista ceremonie a îmmormântării. — Se decide: a) membrii Academiei să participe in corpore la îmmormântare; b) d-l Președinte Dr. C. I. Istrati să rostcaseă în numele Aca- demiei cuvântarea funerară; c) să se depună o coroană pe sicriu din partea Academiei și alta din partea Institutului Otteteleșanu, al cărui fond a fost dăruit de marele răposat; d) o delegație de eleve și profesoare dela Institut să iea parte la îmmormântare; ' e) în ziua îmmormântării să se slujească Ia biserica dela Măgu- rele, de către preotul Institutului, un parastas la care să asiste toate elevele, și membrii corpului didactic și administrativ. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 44 ȘEDINȚELE DELA 13 ȘI 20 DECEMVRIE 1913 ȘEDINȚA DELA 13 DECEMVRIE 1913. Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. D-1 Președinte Dr. C. I. Istrati zice: Pentru ședința de astăzi se anunțase o lectură publică a d-lui N. lorga. Academia fund sub impresia dureroasă a pierderii neuitatului coleg Ion Kalinderu, rog să se ridice ședința în semn de doliu. — Ședința se ridică. ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 20 DECEMVRIE 1913. Președința d-lui Dr. C. I. Istrati. D-1 N. lorga cetește comunicarea despre. Vechi fundațiuni reli- gioase românești in Orient. Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. D-1 Președinte Dr. C. I. Istrati prezentă cuvântarea următoare, rostită de d sa la îmmormântarea decedatului Ion Kalinderu: «Ion Kalinderu nu mai trăește. Ion Kalinderu, întruparea cea mai desăvârșită a cinstei, patriotismului curat, iubirii binelui public și a muncii neobosite, s’a supus legii lirei și a intrat în eternitate. «Un gol mare rămâne însă în urma lui. Gol greu, foarte greu, de umplut, deoarece puțini simt aceia cari să aibă o vieață mai curată, mai senină și mai plină de fapte bune, ca aceea a scumpului odihnit în Domnul. «Fost-a el de tânăr bătrân în judecată și dat i-a fost să fie verde la muncă și pricepere, până la o vârstă destul de înaintată. «Munca fără preget constituiâ podoaba vieții lui. Cinstea eră plămădită în firea lui aleasă; dorul de bine și iubirea adevărului constituiau fericirea sufletului lui, iar chibzuință în fapte, preve- derea în lucrare și ținta, totdeauna patriotică, în tot ce urmăriâ, erau însușirile lui firești, dela cari nu putea să se dea în lături. «Natură de elită, suflet ales, el va rămâneâ o podoabă a nea- mului nostru. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 20 DECEMVRIE 1913. 45 «In timpurile în cari cinstea e o calitate, patriotismul un merit, munca o excepție de laudă, și când caracterele se întâlnesc rar; în vremi în cari, adeseori, chiar patriotismul mai luminat e în- tunecat de o umflare peste seamă a personalității, și e pătat, nu arareori, de lupte pătimașe și dăunătoare țerii; în lungi răstimpuri de șovăire și nehotărîre la fapte bune, și doveditoare de oarecare lipsă de destoinicie în chestiunile mari lăuntrice, Kalinderu apare ca un far luminos. «Nimic pătimaș și îngust în pornirile lui, nimic personal și josnic în dorințele lui, nimic făcut de formă numai sau pentru a orbi buna credință a lumii nepregătite. Totul la el plecă dela o con- vingere adâncă: propășirea și fericirea țerii sale. «lubiâ pe cei dela țară cu adevărat și a făcut așa db mult pentru ei în mod priceput și sincer. «lubiâ mișcarea culturală în fruntea căreia stă Academia și el a dat ajutor, totdeauna, pentru mergerea necontenit înainte. «lubiâ trecutul măreț al acestei țeri și iată de ce eră adunător de odoare scumpe nouă și căută să reînalțe localurile de credință. «Vedeâ lipsurile mari ce se găsesc chiar de ochiul cel mai puțin dibaciu, dar dornic de a face binele, el nu se mulțumiă numai cu arătarea lor, dar grijiă ca să aducă, pe cât puteâ, vindecarea răului. «Rar s’a văzut la noi, în ultimii timpi, o fire mai desăvârșit stăpânită de dorul binelui public. «întreaga lui existență poate fi asemuită unui râu lin și liniștit, care a adus numai vieață și mulțumire oriunde s’a atins de maluri prielnice. «De tânăr se deosebește el prin seriozitatea la studii și întors în țară, el, fiul de bogat, continuă a studiă, a munci și a duce vieața exemplară pe care o dusese și la Paris. «In magistratura țerii, pe care el doriă să o vadă așâ de sus, fu un model și iată de ce ajunse curând până la înalta Curte de Casație, fără a se șopti nimic în juru-i, mai ales pe acele vremuri, decât de bine și cu respect. «El, bogătașul, cu o situație socială relativ respectabilă, deși trăia în un mediu în care cei ce doriau a ajunge cu orice preț se ridicau așâ de iute și fără greutate, urcă liniștit treptele înăl- țării numai grație muncii lui cinstite. «In țara frământărilor politice sterpe, pentru interesele generale prielnice politicianilor de profesie, Kalinderu întoarse spatele acestei vieți artificiale și vătămătoare, care a ajuns în fine a jigni conști- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 46 ședința dela 20 decemvrie 1913 ința publică, a ne obosi răbdarea, și ținându-se de o parte ca un stejar puternic, în mijlocul trestiilor bătute de toate vânturile, el se ridică în sferele înalte ale marilor interese naționale și sociale ale terii, și de acolo, privind mai limpede și mai sigur, a căutat tot timpul să întărească munca cinstită, să înalțe sentimentele bune, să făurească caracterele, să răspândească cultura și să îndrepte buna stare materială a celor desmoșteniți. «Ce suflet curat și bun, ce inimă generoasă, ce patriot luminat, ce pildă demnă de admirarea și închinarea noastră! «De câte ori amărît de cele ce vedea în jurul său, decepționat de mulți în cari pusese încrederea, desgustat de venalitatea sau ușurința altora, îmi spunea păsul său, dar sfârșiâ totdeauna cu urarea ca totul să se schimbe și-și arăta încrederea — ce nu trebue să ne părăsească niciodată, — că valul potmolirii se va scurge, iar lespedele albe și vegetațiunea curată și plină de seva rodnică se va înălțâ mai cu putere în urmă. «Iată cine a fost Kalinderu și cuvintele mele au un mare cusur, acela de a fi încă prea palide față cu marea și impunătoarea lui personalitate. «Iată de ce, volens nolens, erâ el respectat de toți. Iată de ce erâ el iubit de cei buni, iată de ce numele lui va fi cinstit de generațiile viitoare. «Biserica, școala, atelierele, creșterea copiilor acasă și în școală, asociațiile sătești, munca casnică, cultura și creșterea rațională a plantelor și animalelor, învățămintele practice de tot felul, monu- mentele istorice, istoria trecutului nostru și în special a străbunilor noștri Romani, care l-a pasionat multă vreme, dicționarul limbii, publicațiile cu caracter patriotic, igienic, moral și practic, mersul Academiei, al azilului Otteteleșeanu creat de el, Crucea roșie, desăvârșirea muzeului în care se află atâtea odoare ale trecu- tului—și dovada atâtor ajutoare date artei contimporane,—și care poate fi o podoabă în orice capitală, toate, pe rând și cu muncă multă și sacrificii personale serioase, au fost frământate cu mâinile lui, toate au fost dospite în creierul și inima lui mai întâiu, toate s’au născut și înflorit la căldura lui sufletească, toate sunt dovada de ce a fost și cum a lucrat el. «Domeniile Coroanei constituesc coroana muncii lui, și Marele nostru Suveran nu a putut aveâ un om mai de seamă decât pe Kalinderu, pentru a-i înțelege, urmâ și execută vederile sănătoase și pornirile dătătoare de atâtea bune pilde țerii întregi. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 20 DECEMVRIE 1913. 47 «Unui astfel de suveran îi era dat a fi servit de un I. Kalinderu. «Țara nu a avut om mai curat si mai zelos de cinstea și averea ei ca pe Kalinderu, când a fost însărcinat cu răscumpărarea Căilor Ferate la 1883 și cu împrumutul dela 1899. «Academia Română a avut în el timp de 20 de ani un stâlp de marmoră albă drept și nepătat. Kalinderu în tot acest timp a lucrat cu dor și neobosit pentru mărirea aureolei și importanței ei. «Ceeace a rămas după el e dovada unei munci uriașe în ogorul neamului. «Fie el binecuvântat! «Iată de ce, fericiți de a putea spune, fără înconjur, numai bine la mormântul lui, avem durerea adâncă însă de a ne da seama de marea noastră pierdere și golul ce rămâne după el. «Academia Română, cu deosebire, și Comisiunea monumentelor istorice, în numele cărora am cinstea a vorbi, vor păstră cu sfințenie memoria aceluia care le-a iubit și ajutat și care a căutat să le înalțe. «Kalinderu eră dintre aceia cari puneau Academia în fruntea tu- turor instituțiunilor cu caracter românesc, pătruns de rolul mare ce are de îndeplinit și de înțelesul rostului ei în evoluția noastră tot înainte. «Cu respect, cu recunoștință, cu adâncă și pioasă închinare, aduc aicia prinosul nostru de iubire memoriei aceluia care a dat dovada muncii, priceperii, cinstei, patriotismului, iubirii semenului, adevărului, binelui și frumosului. «Fie-i, pe dreptul, țărâna ușoară!» Dela d-l arhitect C. Romstorfer se primește un memoriu asupra începu- tului și primejdiei de surpare a dealului pe care se află cetatea Sucevei. — D-l Președinte Dr. O. I. Istrati, ca președinte al Comisiunii monumen- telor istorice, iea memoriul spre a-1 comunică acelei Comisiuni. Dela d-l Dr. Spirt din Târgu-Ocnei se primește exemplarul dat lui C. Negri cu dedicația autografă a lui V. Alecsandri din scrierea acestuia: Boierii si Ciocoii, Bucrești 1874. — Se exprimă mulțumiri. Dela Secțiunea literară se primește propunerea de a se publică în Anale scrierea d-lui D. Pușchilă: Molitvenicul lui Dosoftei. — Propunerea se aprobă. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 48 ȘEDINȚA DELA 10 IANUARIE 1914. D-l St. 0. Hepites cetește următoarea propunere: «Pentru motive lesne de înțeles, și pe cari vă rog să binevoiți a-mi da voie să le desvolt în ședință, cu privire la mult regretatul nostru coleg Ion Kalinderu, am onoare a face Academiei următoarele propuneri, cu rugămintea de a le adoptă și pune în executare: «1. Institutul de fete dela Măgurele — înfăptuit de Ion Kalinderu, cu averea câștigată de dânsul după un proces lung și greu, prin aducerea la îndepli- nire a dorinței exprimate prin testamentul Otteteleșanu — să poarte numele de Institutul Otteteleșanu-Kalinderu: «2. A se ridică, în curtea acelui Institut, statua lui Ion Otteteleșanu, ca să fie deapururea în vederea elevelor cari-și capătă acolo educațiunea și instrucțiunea dorită de dânsul, în scopul de a deveni «bune mume de «familie fără pretenție sau lux»; «3. Un bust sculptat al lui Ion Kalinderu să fie pus în sala de onoare a Institutului dela Măgurele, pentru care dânsul a lucrat cu o nețărmurită dragoste și interes timp de 20 de ani; «4. A se tipări într’o broșură specială, pentru uzul elevelor din Institut, cuvântările ținute de Ion Kalinderu cu ocaziunea examenelor anuale ale acelui Institut, discursurile dela îmmormântarea scumpului dispărut și alte documente privitoare la Institut; «5. A se pune în rândul celorlalți mari donatori ai Academiei bustul sculptat al mult regretatului nostru coleg, ca unul care a donat Academiei întreaga avere ce-i fusese lui lăsată de Ion Otteteleșanu și Elena Ottete- leșanu; și «6. A i se face pentru galeria de tablouri a Academiei portretul în uleiu.» — Se decide a se pune în discuțiune la sesiunea generală viitoare. ȘEDINȚA DELA 10 IANUARIE 1914. Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l Președinte Dr. C. I. Istrati prezentă următoarea listă a publicațiuni- lor intrate la concursul premiilor Năsturel, Asociațiunii Craiovene, Demos- tene Constantinide și Adamachi, ce sunt a se acordă în viitoarea sesiune generală: www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 10 IANUARIE 1914. 49 1. La premiul Năsturel de 4.000 lei. (Prin Comisiune specială.) Bacaloglu (Maior Victor A.), Din virtuțile neamului. București 1913. Brîmău (Dr. Nicolae), Pocăiții. . . Cuvântări bisericești asupra ași numiților pocăiți (adventiști, nazanneni). Petroșani 1913. Gonstantinescu (Stelian I.), Din problemele educației. Studii de psihologie și pedagogie. I. București 1913. Diamandy (G.), Chemarea codrului. Poveste vitejească în 3 acte. București 1913. Dobrovici (Gh. M.), Istoricul datoriei publice a României. București 1913. Dragomirescu (luliu), Ideile și faptele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Partea I. 1836—1863. București 1913. Enăchescu (I.), Comerțul de cereale. Uzanțe, reguli, studii, tabele de calcul. București 1913. Filloreanu (Al.), Pentru patrie. Piesă originală istorică în 4 acte. București 1913. Fotachi (Const.), Existența și manifestarea. O nouă teorie asupra evoluției în univers. București 1913. Lupașcu (Căpitan Alexandru I.), Pentru sufletul și inima soldaților noștri. Lu- crare metodică de educație ostășiască A Il-a edițiune. Bucu- rești 1913. Pavelescu (George), Dimitrie Bolintineanu și opera sa. București 1913. Păcățian (Teodor V.), Cartea de aur sau Luptele politice naționale ale Ro- mânilor de sub Coroana ungară. Volumul VII. Sibiiu 1913. Petrescu (Inginer Stelian), Călăuza Căilor Ferate române. Pubhcațiune oficială, anuală. București 1913. Popa-Lisseanu (G) încercare de monografie asupra cetății Drâstorul-Silistra. București 1913. Badu (Dr. lacob), Istoria vicariatului greco-catolic al Hațegului. Lugoj 1913. Sbiera (Dr. Radu I.), Gramatica latină pentru licee, gimnazii și toate școa- lele secundare și asimilate. Cernăuți 1913. Sțgmescu (P.), Organizarea învățământului rural. R.-Sărat 1913. 2. La premiul Asociațiunii Craiovene pentru desvoltarea învăță- mântului public, de 1.500 lei. (Prin Comisiune specială.) Abramescu (Niculae), Lecțiuni de algebră superioară pentru clasa VIII reală. București 1913. Aguletli (Th. Avr.), Istoria antică pentru clasa I secundară. Ediția IV. Bu- curești 1913. » Istoria Românilor. Ediția VIII. București 1913. Georgescu (Constantin), Geometria practică pentru școalele medii. București 1913. Analele A R.—XXXVI Desbalerile. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 50 ȘEDINȚA DELA 10 IANUARIE 1914. Gheorghiu (Gh. Gr), Aritmetica comercială pentru clasa l-a a școalelor co- merciale elementare. Ediția VI. București 1912. » Aritmetica comercială pentru clasa II a școalelor comerciale elementare și pentru școalele profesionale. Ediția V. Bucu- rești 1911. » Aritmetica comercială pentru clasa III a școalelor comerciale elementare. Ediția V. București 1912. lonascu (Romulus), Lecturi comerciale pentru școalele comerciale superioare. Ediția V. Partea I pentru clasa I. Iași 1911. » Lecturi comerciale pentru școalele comerciale superioare. Edi- ția V. Partea II pentru clasa II. Iași 1911. » Lecturi comerciale pentru școalele comerciale superioare. Edi- ția V. Partea III pentru clasa III. Iași 1911. Onițiu (Virgil), Carte de cetire pentru clasa I a școalelor medii. Ediția a doua. Brasso 1914. Rădulescu (Petre I.) și Polixenia P. Rădulescu, Geografia continentelor și a României. Ediția III. București 1912. Sadoveanu (M.), loan I. Teodoru, C. Stan și L. Mrejeriu, Carte de cetire pentru clasa II urbană. București 1913—1914. » Carte de cetire pentru clasa III urbană. București 1913—1914. » Carte de cetire pentru clasa IV urbană. București 1913—1914. ¹ Selăgian (Angela n. Butean), Dr. Vasilie Bologa și Dr. Emil Precup, Carte de cetire. Manual de învățământ pentru clasa I și II dela școale civile de fete, gimnazii ș. a. Sibiiu 1913. 3. La premiul Demostene Constantinide de 4.000 lei. (Prin Secțiunea literară.) v Al-George (Ion), Aquile. Poezii. Câmpina 1913. Besa (M.), Pe drumuri. Din viața Aromânilor. București 1913. Casimir (Al. V.), Bosforul. Galați 1912. * Chirițescu (M. I.), Răsaduri. Novele. București 1914. Ciura (Alexandru), Amintiri. Schițe și nuvele. Orăștie 1912. Brăgescu (Dr. loachim), Pro patria. Povestire despre începutul și menirea neamului românesc. Craiova 1913. Dulfu (P.), Gruia Iui Novac. Epopee alcătuită din cântecele de vitejie ale poporului român. București 1913. Erbiceanu (Octav), Ciclul troian. Epopeele înainte de Homer. Iași 1912. Lovinescu (E.), C. Negruzzi. Viața și opera lui. București 1913. Lungianu (Mihail), La cruci. Icoane de țară. București 1911. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 10 IANUARIE 1914. 51 Lungianu (Mihail), Postelnicu Cumpănă. Nuvele și povestiri din amarul celor mici. București f. a. » Din umbra satelor. Povestiri și icoane. București 1913. OUeo și Doru, Un proces perdut. Roman social. București f. a. Pandelea (N.), Eneida. Traducere. București 1913. Pătrășcanu (D. D.), Timotheiu Mucenicul. Iași 1913. Roselti (Radu D.}, Prin pravoslavnica Rusie. Note din călătorie. București 1913. Smara, Fata tatu. Roman de moravuri. București 1913. Xenopol (Adela), Pe urma războiului. Roman. București f. a. 4. La premiul Adamachi de 5.000 lei (divizibil) (Prin Secțiunea științifică.) Alexandrescu (Basile), Prevenirea accidentelor de muncă în industria lem- nului. București 1913. Angelescu (Dr. I. N.), Cooperația și socialismul în Europa. București 1912—1913. » Asigurările sociale în Statele moderne. București 1913. Arbore (Dr. Ecaterina), întinderea tuberculozei în București în anii 1902 — 1912. București 1913. Grădinescu (Dr. Aristide V.), Rolul capsulelor suprarenale în circulație și în schimburile nutritive. București 1912. lacob (H.), Geometria în spațiu pentru clasa IV secundară de băieți. Ediția I. București 1913. Mărunțeanu-Sfinx (Gr.), Pomicultura. Tratat practic pentru cultura pomilor roditori la noi în țară. București 1913. Minescu (Constantin M.), Organizarea și funcționarea serviciilor de cecuri și virimente prin administrațiunile de postă. București 1913. Moldovan (Silvestru), Ardealul. I. Ținuturile de pe Olt (Ediția II augmen- tată a unei părți din «Țara noastră»). Brașov 1911. » Ardealul. II. Ținuturile de pe Murăș (Ediția II din «Țara noastră»). Brașov 1913. Negrei (Căpitan Gabriel I., acum Maior), Artilerie românească de câmp. Curs practic aplicat. Tun Krup. M. R. Partea I. București 1911; Partea II. București 1912; Partea III. București 1912; Partea IV. Bu- curești 1913. Trăilescu (Căpitanul loan), Călăuza technico-tactică a ofițerului de orice armă. București 1913. D- 1 Președinte observă că la concursul premiului LaZăr pentru scrieri cu conținut științific nu s’a prezentat nici o lucrare. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 52 ȘEDINȚA. DELA 10 IANUARIE 1914. Pentru lucrări cu subiecte date sunt publicate a se decerne în viitoarea sesiune generală următoarele premii: I. Prin Secțiunea literară: Premiul «Eliade-Rădulescu» de \5.000 lei, pentru subiectul: Arta reli- gioasă și arta casnică la Români (cu excluderea arhitecturii). Până la terminul regulamentar de 31 Decemvrie 1913 nu s’a prezentat nici o lucrare. II. Prin Secțiunea istorică: a) Premiul «Alexandru loan Cuza» de 20.000 lei pentru Istoria Românilor dela Aurelian până la fundarea Principatelor. Nu s’a prezentat nici o lucrare. b) Pj?emiul «Principesa Alina Știrbei» pentru subiectul: Principiile morale și creștinești de cari trebue să se conducă părinții în educațiunea copiilor S’au prezentat 7 manuscrise cu următoarele devize: 1. «Mens sana in corpore sano»; 2. «Copiii bme crescuți sunt cea mai scumpă vistierie a părinților și cel mai bun prinos pe altarul neamului»; 3. «In acest semn vei învinge».—«Nimic fără Dumnezeu» ; 4. «La religion est le tout de l’homme.—Bossuet»; 5. «A propovădui morala este ușor lucru; a o întemeia, iată greul.— Schopenhauer»; 6. «Nihil sine Deo»; 7. «Inimile mari și generoase, pline de un patriotism cald și înălțător se pot asemănă c’un templu, unde pentru eternitate trebue să ardem candela recunoștinței. De entuziasmul acesta depinde de multe ori fericirea și gloria unui neam.—Vasile Conta.» c) Premiul «Adamachi» de 5.000 lei, divizibil, cu subiectul: Sentimentul religios în populația noastră rurală. S’a prezentat un singur manuscris cu deviza: «Manifestațiunile religioase ale unui popor probează starea lui religioasă.» d) La premiul «Alexandru Bodescu» de 1.500 lei cu subiectul' Revoluția din 1821 în țerfa noastre nu s’a prezentat nici o lucrare. III. Prin Secțiunea științifică: La premiul «Năsturel» de 5 000 lei cu subiectul: Studiul țânțarilor din România, ca propagatori ai malariei și cercetarea mijloacelor practice pentru stingerea, acestei boale nu s’a prezentat nici un manuscris. Se primește un exemplar din Moș Crăciun' Cântec pentru copii. Cuvin- tele și muzica de d-na Sevastia C. Davidescu, născută I. Mureșianu www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚELE DELA 17 ȘI 24 IANUARIE 1914 53 ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 17 IANUARIE 1914. Președinta d-lui Dr. G. I. Istrati. D-l N. lorga cetește comunicarea despre: Fundațiuni de ale Domnilor Români in Epir, Mareea, Tracia și Constantinopole. Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. Dela Secțiunea istorică se primește propunerea de a se publică în Anale lucrarea Diaconului Dr. Nicolae M. Popescu: Ntfon II, Patriarhul Constau- tinopolului (f 11 August 1508). — Propunerea Secțiunii se aprobă. Prin mijlocirea Legațiunii țerii la Constantinopole se primește o scrisoare dela d-l St. d’Aristarchi, Mare Logofăt al bisericii patriarhale, anunțând tri- miterea în dar, pentru colecțiunile Academiei, a 163 volume publicațiuni, cari au și fost primite. — Se decide a se exprimă mulțumiri. D-l Dr. G. Marinescu roagă să se țină Vineria viitoare ședință publică, în care d-sa să cetească comunicarea : Nouă cercetări despre natura șt trata- mentul paraliziei generale și a tabcsului — Se aprobă. ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 24 IANUARIE 1914 Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l Dr. G. Marinescu cetește comunicarea d-sale: Nouă cercetări despre natura și tratamentul paraliziei generale și a tabesului. Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. Din partea Maiestății Sale Regelui se primesc pentru colecțiunile Aca- demiei : a) medalia bătută în amintirea avântului țerii din 1913; placheta bătută la Bruxelles în numele coloniei române prin îngrijirea Ministrului plenipotențiar al țerii, d-l Tr. G. Djuvara, cu ocaziunea serbării aniversării a 70-a a Maiestății Sale Reginei. — Academia exprimă cele mai respectuoase mulțumiri Maiestății Sale Re- gelui pentru această nouă manifestare a Augustei Sale bunevoințe. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 54 ȘEDINȚA DELA 31 IANUA11IE 1914. D-l N lorga prezentă următoarele d-sale publicațiuni: Istoria Statelor balcanice hi epoca modernă, Vălenii-de-Munte 1913, Note de drum, 1913; Encore une fois l'eveche de Hajdudorogh et Ies droits des Roumains, București 1914. — Se exprimă mulțumiri d-lui lorga. D-l Președinte prezentă din partea Societății «Școala română» din Suceava: Carte de cetire pentru cursul inferior al școalelor secundare, tom. I—III, Suceava 1913, de St. Stefureac și Euseb Popovici. D-l Președinte Dr. O. I. Istrati cetește următorul proces verbal al Dele- gațiunii cu Nr. 133 dela 23 Ianuarie curent: «Prin scrisoarea înregistrată la No. 61 dela 14 Ianuarie curent, fiii defunc- tului Nicolae Chrissoveloni, d-nii Zanne N. Chrissoveloni, Dumitru N. Chris- soveloni și d-na Elena Maior Dimitrie Sutzu, născută Chrissoveloni, cu autorizarea soțului d-sale, arată că părintele lor, într’un vechiu testament care astăzi nu mai este în vigoare, fiind înlocuit cu altul, exprimase dorința de a lăsă Academiei o sumă de 20.000 lei pentru formarea unui fond din venitul cărqia să se dea premii pentru cele mai bune lucrări scrise asupra comerțului; că în dorința lor de a respectă această intențiune a defunctului, fiii roagă Academia să primească suma de 20.000 lei, pe care o țin la dispoziție «întru îndeplinirea scopului de mai sus». «Delegațiunea decide a se primi suma de 20.000 lei, cu care să se facă un fond cu numele de «Nicolae Chrissoveloni» si din al cărui venit să se dea premii pentru publicațiuni asupra comerțului. Modalitatea acordării premiilor rămâne să se hotărască de Academie în viitoarea sesiune generală.» — Se iea spre cunoștință. ȘEDINȚA DEDA 31 IANUARIE 1914 Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l L Bogdan prezentă scrierea d-sale: Documente false atribuite lui Ștefan cel Mare, extrasă din Buletinul Comisiei istorice a României. — Se exprimă mulțumiri d-lui Bogdan. Dela Secțiunea istorică se primește propunerea de a se publică în Anale lucrarea d-lui N. lorga: Nouă documente basarabene. — Propunerea Secțiunii se aprobă. Vineria viitoare fiind zi de ședință publică, d-l lorga anunță o comuni- care despre: Lucrările cartografice ale lui Rigas. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚELE DELA 7 ȘI 14 FEVRUARIE 1914. 55 ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 7 FEVRUARIE 1914 Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. D-1 Gr. Antipa cetește un memoriu asupra vieții și activității științifice a învățatului german Ernst Haeckel, care la 3/16 Fe- vruarie curent a împlinit 80 de ani, fiind sărbătorit cu această ocazie de toate instituțiunile științifice din lume. D-1 Președinte Dr. C. I. Istrati zice: In numele Academiei mulțumesc d-lui coleg Antipa pentru da- tele biografice relative la marele Haeckel și pe cari a găsit cu cale a le prezentă Academiei astăzi cu ocaziunea împlinirii semicente- narului activității sale științifice. Academia Română este fericită a aduce prinosul ei de admirație și recunoștință marelui și convinsului învățat, care urmând calea largă și luminoasă a nemuritorului Lamarck în Franța, și în urmă a d-lui Russel Wallace și Darwin din Anglia, a foăt cel mai ho- tărît nu numai continuator, dar doveditor al adevărului teoriilor făurite și prezentate de acești mari învățați. In concertul de recunoștință ce se înalță azi din toate inimile oa- menilor de știință și Academiilor recunoscătoare, Academia Română aduce cu fericire și ea recunoștința și respectul ei. D-1 N. lorga cetește comunicarea despre: Lucrările cartografice . ale lui Rigas. Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. D-1 Gr. Antipa roagă să se țină Vinerea viitoare ședință publică, în care d-sa să facă o comunicare despre: Câteva probleme științifice și economice privitoare la Delta Dunărei. — Se aprobă. ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA. 14 FEVRUARIE 1914. Președința d-lui Dr. C. I. Istrati. Dela Casa Maiestății Sale Regelui se primesc pentru bibliotecă urmă- toarele publicațiuni: Karl Anton Fur st von Hohenzollern de K. Th. Zingeler; La vie d'une Princesse: Mărie de Hohenzollern, Cointesse de Elandre, de Maria BiermA www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 56 ȘEDINȚA DELA 14 FEVKUARIE 1914. — D-l Președinte Dr. C. I. Istrati exprimă în numele Academiei cele mai respectuoase mulțumiri Augustului ei Protector pentru noua dovadă de iubire ce-i arată. D-l Dr. Gr. Antipa cetește comunicarea despre: Câteva pro- bleme științifice și economice privitoare la Delta Dunărei. In cursul expunerii sale, d-l Antipa a prezentat următoarele două pubh- cațiuni ale d-lui Inginer I. G. Vidrașcu: Măsurarea bazei geodezice necesară hărții hidrografice a Deltei Du,-' năret, București 1911; Memoriu relativ la meloadele întrebuințate la ridi- cările geodezice, topografice șihidrografice din Delta Dunărei, București 1914- D-l Președinte Dr. C 1. Istrati mulțumește d-lui Antipa pentru studiul său atât de amănunțit și documentat înfățișat Academiei; apoi adaoge. 'Domnilor Colegi, Deși cam în contra obiceiului stabilit la Academia noastră, în ce privește modul cum sunt primite fără răspuns și nici o altă apreciere cuvântările cu un caracter public, țin totuș de data aceasta să spun câteva cuvinte. Cred chiar că sunt interpretul Academiei pentru a aduce mul- țumiri publice colegului nostru d-l Dr. Antipa pentru importanta lucrare ce a pus să se facă în serviciul său și ale cărei rezultate atât de importante ni le-a prezentat astăzi. Chestiunea utilizării Deltei Dunărei pentru agricultură intensivă făcuse să nască multe speranțe în inimile celor ce priviau pe hartă acest întins teritoriu. Din datele expuse astăzi rezultă că suprafața accesibilă culturii (grindurile) este foarte redusă și că ar putea servi numai satelor de pescari ce trebue să înființăm acolo și cari vor constitui leagănul de frunte al marinarilor noștri. Pe mine, ca om de știință, mă bucură cu deosebire învăță- mintele ce decurg din datele culese cu ocaziunea lucrării întreprinse de d-l Dr. Antipa. învățământul teoretic ne făurește foarte dese ori o mentalitate specială, care ne face să comitem multe erori, din cauză că, prea încrezători numai în știința noastră, nu ținem seamă în deajuns de realitatea faptelor, cum ele se petrec în natură, și cari singure ne dau deslegarea chiar a chestiunilor practice atât de importante, cu deosebire în direcțiunea urmărită de noi în această deltă. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 14 FEVRUARIE 1914 57 Din hărțile prezentate de d-l Antipa, din canalele naturale cari s’au păstrat, din potmolirile făcute în mod normal, rezultă p entru noi un serios învățământ asupra modului cum urmează să proce- dăm în viitor, pentru ca potmolirile să se facă în modul voit de noi, astfel ca o mare parte din aluviunile cari acum înaintează în mare și pot periclita chiar intrarea gurii brațului Suhnâ să ser- vească a ridică treptat fundul acestui lac special, care se numște Delta Dunărei. In acelaș timp vom puteâ să mănținem mai bine prin dragaje părțile ce trebuesc lăsate pisciculturii. Lucrarea ce am ascultat astăzi este de așâ natură, încât cu si- guranță va puteâ servi ca punct de plecare la numeroase chestiuni științifice sau practice. Ea face onoare serviciului care a executat-o și avem convingerea că d-l Dr. Antipa a îndeplinit astfel una din cele mai importante deziderate ale noastre, căci acum s’ar puteâ vedeâ mai bine ceeace trebue făcut pentru ca peste 50 de ani, atunci când se va pune foarte serios chestiunea terenului de lucrat și în țară la noi, față cu creșterea mare a populațiunii, să avem la dispozițiunea noastră suprafețe nouă și de o fertilitate mai presus de orice așteptare. Mulțumesc dar din nou în numele Academiei d-lui Dr. Antipa. Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. Se cetește procesul verbal al Secțiunii științifice pentru ședința dela 14 Fevruane, prin care se arată că Secțiunea a decis să propună a se publică în Anale scrierea d-lui Marcel Brândză: Contribuțiuni la studiul zooceci- diilor din România. — Propunerea Secțiunii se aprobă. D-l St. C. Hepites prezentă în dar din partea autorului, d-l Ernest Lebon, scrierea : Savants du jour. Albin Haller. Biographie, bibliographie analylique des ecrits, Paris 1913. D-l Hepites prezentă apoi publicațiunea: Activitatea Direcțiunii măsurilor și greutăților în 1911—1913. Raport adresat d-lui Ministru al Industriei și Comerțului. IV, de d-l I. St. Murat, București 1913. — D-l Președinte exprimă mulțumiri. Dela Comitetul executiv al Societății Regale din Edinburg se primește invitare la celebrarea tricentenarului lui Napier, care se va face în Iulie 1914. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 58 ȘEDINȚA DELA 21 FEVRUARIE 191-1. — Se pune în vedere membrilor doritori a luă parte, și Academia va subscrie suma necesară pentru obținerea volumului ce se va publică cu această ocaziune. ȘEDINȚA DELA 21 FEVRUARIE 1914. Președința d-lui Dr. 0. I. Istrati. D l Președinte Dr. G I. Istrati zice: Sunt fericit a putea să atrag atențiunea Academiei asupra pre- zenței între noi a colegului nostru d-l Nistor, profesor la Univer- sitatea din Cernăuți. Suntem fericiți ori de câteori ocaziunea se prezentă de a vedea luând parte alăturea cu noi la ședințele Academiei iubiții noștri colegi de peste hotare. Prezența d-lui Nistor în mijlocul nostru este primită cu atât mai multă mulțumire sufletească, cu cât pe lângă valoarea sa personală, prezența d-sale aici, sosit din scumpa noastră Bucovină, ne face să ne gândim la frații noștri de acolo și la acel ales colț de pământ, care este cea mai sfântă parte din trecutul nostru, prin toate mor* mintele de glorie străbună ce conține și prin toate amintirile faptelor falnice din trecutul nostru de care e legat. Fiți deci bine venit, iubite coleg, în mijlocul nostru și fie ca la întoarcerea d-voastre în Bucovina să duceți odată cu impresiunea dorului nostru de muncă de aicia și urarea noastră de fericire și progres fraților noștri din acea țară. Circolo matematico di Palermo înștiințează că la 14 Aprilie viitor st. n. va țineă o ședință solemnă, cu care ocaziune se va oferi o medalie de aur d-lui G. B. Guccia, fundatorul acelei societăți, care în luna Martie împli- nește 30 ani de existență. ■— Se decide a se trimite scrisoare de felicitare. Se primește invitare la Congresul internațional al Americaniștilor, care se va ținea Ia Washington la 5—10 Octomvrie 1914. D-l St. C Hepites prezentă Catalogul pe anul 1908 din Publications du Bureau central de l'Association Internationale de sismologie, Strassburg 1913. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚELE DELA 28 FEVRUARIE ȘI 7 MARTIE 1914 59 Dela d-l Inginer N. Mușat, fost bursier al Fondului Adamachi pentru studiul edilității publice în străinătate, se primesc exemplare din teza sa de doctorat: Die oberirdische Regenwasserabfuhrmig bei der Stadteenlwas- ser ung, Munchen 1913. ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 28 FEVRUARIE 1914. Președinta d-lui I. C. Negruzzi, Vicepreședinte. D-l Dr. G. Marinescu cetește comunicarea despre: Câteva turburări de personalitate: Autoscopie, automatism și somnam- bul ism. ȘEDINȚA DELA 7 MARTIE 1914. Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. Dela d-l și d-na D. A. Sturdza se primește darul arătat în următoarea scrisoare cu dala 25 Fevruarie: «împlinind eu subsemnatul optzeci și unu ani de vieață, soția mea și eu rugăm Academia să primească din partea noastră ca dar manual suma de lei 1.000 (una mie). Această sumă dorim să fie adaosă la venitul fondului dăruit în anul trecut, și să fie dată — în modul și la timpul ce se va crede de Academie mai potrivit — bursierului acelui fond, ca îndemn spre a-și pune toată sârguința la învățătură în cursul celor patru ani, ce are a urmă în studiul agriculturii și al științelor agrare în școalele speciale și la Universitățile din Germania, sub privigherea Comisiunii Fon- dului Adamachi.» — D-l Președinte Dr C I Istrati zice că, după primirea acestei scri- sori, d-sa a avut ocaziunea să vadă acasă pe d-l Sturdza, căruia i-a mul- țumit în numele Academiei. Exprimă și acum în ședință mulțumirile cele mai călduroase d-lui și d-nei Sturdza și face urări ca ziua de 25 Fevruarie să fie sărbătorită cu bucurie mulți și mulți ani de acum înainte. D-l Președinte zice: www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 60 ȘEDINȚA DELA 7 MARTIE 1914. Domnilor Colegi, Am bucuria și marea mulțumire sufletească de a aduce la cunoș- tința Academiei alegerea ca membru în Academia de științe mo- rale și politice din Paris a colegului nostru d-l Al. Xenopol. Cinstea acestei alegeri în persoana colegului nostru se restrânge nu numai asupra Academiei Române, dar și asupra țerii noastre, și țin în numele Academiei să aduc felicitările cele mai călduroase alesului coleg, urându-i încă vieață îndelungată și cât mai rodnică în cercetări nouă. Cantemir a fost, după ce a reorganizat Academia din Petersburg și în urma numeroaselor, variatelor și valoroaselor sale lucrări, primul Român ales ca membru al unei Academii străine și anume al celei din Berlin. Aproape 2 secole mai în urmă un alt Român, fire aleasă, inteli- gență superioară, scriitor cu însușiri, cu preciziune, cu finețe și cu eleganță de stil, prințul Gh. Bibescu, fu ales membru corespondent al Institutului Franței. Al treilea care se distinse în această direcțiune este colegul nostru d-l Al. Xenopol. Facem urarea ca în această epocă de afirmare a noastră pe toate terenurile culturii, mulți să se distingă cât mai deosebit, astfel în- cât și alții să ajungă, pentru binele și cinstea țerii și a neamului nostru, acolo unde au ajuns premergătorii Cantemir, Bibescu și Xenopol. In numele Academiei aduc încă odată felicitările noastre alesului nostru coleg. D-l AC lorga roagă să se țină Vineria viitoare ședință publică, în care d-sa să facă o comunicare despre: Veneția in Marea Neagră. I. Dobrotici (după documente inedite). — Se aprobă. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 14 MARTIE 1914 61 ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 14 MARTIE 1914. Președința d-lui D. Onciul, Vicepreședinte. D-1 Vicepreședinte D. Onciul, deschizând ședința, zice: România serbează astăzi a 33-a aniversară a proclamării Rega- tului. Este una din zilele cele mari ale istoriei noastre. «In acea zi»—zicea Regele—«au fost încoronate silințele seculare, dorințele cele mai vii ale Românilor. 0 nouă eră a început pentru România». Coroana de oțel, făurită dintr’un tun luat dela vrăjmașul secular învins la Plevna, din tun stropit cu sângele vitejilor noștri, cari și-au dat vieața pentru neatârnarea și mărirea patriei, coroana de oțel care a încununat capul primului Rege român, a încoronat năzuințele naționale, pentru cari a luptat și trăit generația marilor patrioți cari au creat România contemporană, năzuințe cari se re- zumă în cele trei cuvinte: Unirea, Neatârnarea, Dinastia. Acest ideal național acea mare generație a izbutit să-l înfăptuească îm- potriva tuturor piedecilor ce i se puneau din toate părțile, împo- triva tuturor marilor Puteri ce ne înconjurau. Cu drept cuvânt, privind rezultatul obținut în asemenea împrejurări, ea putea să zică: «Prin noi înșine». Această deviză a Coroanei de oțel să ne conducă și de acum înainte, pentru ca prin noi înșine, prin munca și jertfa noastră să se înfăptuească idealul național al generației de astăzi. Cu această credință să unim cugetele noastre în patriotica urare: Trăească M. S. Regele Carol I și Augusta noastră Dinastie! Trăească România! — Cuvântarea d-lui Onciul se primește cu vie însuflețire și aplauze. D-1 A. lorga prezentă scrierea sa: Les premieres relations entre l’Angle- terre et les Pays Boumains du Danube (1427 ă 1611), extrasă din Melanges d'histoire, oferită d-lui Carol Bâmont de amicii și elevii săi, cu ocaziunea a 25 de ani de profesorat la Școala practică de înalte studii, Paris 1913. D-sa mai prezentă din partea d-lui T. G. Djuvara, Ministru plenipotențiar la Bruxelles, publicațiunea sa⁻ Cent projets de par'tage de la Turquie, Paris 1914. Totdeodată d-1 Djuvara trimite Academiei copii scrise sau fotografice a câtorva documente istorice întrebuințate la această lucrare. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 62 • ȘEDINȚELE DELA 21 ȘI 28 MARTIE 1914. D-l lorga expune apoi comunicarea sa: Veneția în Marea Nea- gră. I. Dobrotici (după documente inedite). Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. Dela Președința Adunării Deputaților se primesc pentru Bibliotecă și pentru a fi împărțite între membri 26 exemplare din Analele parlamentare ale României, tom. XXVII, partea I. ȘEDINȚA DELA 21 MARTIE 1914. Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. » 1 Dela Comitetul de profesori universitari instituit la Iași se primește invi- tațiune la sărbătorirea acolo a d-lui A. D. Xenopol la 20 Aprilie viitor, pentru alegerea d-sale ca membru asociat străin la Academia de științe morale și politice din Paris. — Se decide a fi rugat d-l P. Poni, ca împreună cu ceilalți d-ni membri ai Academiei din Iași să reprezinte Academia la serbare. D-l Președinte amintește că, potrivit Regulamentului Fondului I. Lecomte du Nouy, urmează să se țină în luna Aprilie sau cel mai târziu în prima săptămână a lunii Maiu concurs între elevii Școalei de arte frumoase din București, pentru acordarea premiului din acest fond, și deci urmează să se numească Comisiunea examinatoare. — Se decide să se formeze Comisiunea din d-l SI. C Hepites, ca pre- ședinte, și d-nii profesori D. Serafim și D. Paciurea, ca membri. ȘEDINȚA ORDINARĂ DELA 28 MARTIE 1913 Președința d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l Președinte Dr. C. I. Istrati cetește scrisoarea ce i-a adresat d-l A. D. Xenopol, prin care înștiințează că a primit decretul Pre- ședintelui Republice! Franceze pentru confirmarea alegerii d-sale ca membru titular al AcadeDniei de științe morale și politice din Institutul Franței. D-l Președinte, folosindu-se de împrejurarea că d-l Xenopol este prezent la ședință, repetă pe scurt cuvintele www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 28 MARTIE 1914. 63 spuse în ședința dela 7 Martie și felicită în numele Academiei pe d-l Xenopol pentru onoarea ce i s’a făcut de cea mai înaltă insti- tuțiune de cultură din lume — onoare care se resfrânge și asupra Academiei noastre. D-l A. D. Xenopol mulțumește d-lui Președinte și tuturor co- legilor pentru simțemintele de iubire ce i-au arătat cu această fe- ricită ocaziune. Dacă are o mulțumire mare sufletească este că această cinste ce i s’a făcut se resfrânge și asupra țerii. Munca pe care d-sa a desfășurat-o în aproape o jumătate de secol a fost pentru ridicarea scumpei noastre patrii. Dela d-l Dr. losif Popovici se primesc următoarele cereri: a) să i se cumpere pentru 1.000 lei 200 exemplare din scrierea sa: Dia- lectele române, voi. IX: Dialectele române din Istria. Partea Ia. Refe- rințele sociale și Gramatica; b) să i se acorde un ajutor de 1.000 lei spre a studia dialectele române din Maramureș; — Se recomandă Secțiunii literare. Se cetește procesul-verbal al Secțiunii științifice pentru ședința dela 28 Martie, prin care se arată că Secțiunea a decis să propună a se publică în Anale următoarele scrieri: a) Contribuțiune la Flora României de d-l luliu Prodan; b) Cercetări asupra aerului orașului București de d-nii Ștefan Minovici și Emil Grozea. — Propunerile Secțiunii se aprobă. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 64 ȘEDINȚA DELA 18 APRILIE 1914 ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 18 APRILIE 1914. Președința d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l Președinte Dr. C. 1. Istrati, deschizând ședința, zice: Domnilor Colegi, Dela cea de pe urmă a noastră întrunire, care a avut loc la 27 Martie, ne aflăm astăzi pentru întâiaș dată împreună, din pricina sărbătorilor de Paști. In acest răstimp, la 7 Aprilie, M. S. Regele a împlinit 75 de ani. Este o fericire pentru noi a putea, și cu acest prilej, să aducem urarea noastră de sănătate și voie bună M. S. iubitului nostru Domni- tor, care este în acelaș timp proteguitorul și Președintele de onoare al Academiei. Ca academiciani, facem aceasta cu atât mai mare bucurie, cu cât M. Sa ne-a arătat totdeauna cel mai cald interes, luând parte Ia îna- intarea instituțiunii noastre și cu cuvântul, și cu fapta, și cu îndemnul, precum și cu comunicările, pe cari ne-a făcut cinstea a ni le face personal în mai multe rânduri. Ca Români o facem iarăș această urare cu tot îndemnul inimii noastre, deoarece avem fericirea a trăi zile din cele mai înălță- toare din câte s’au scurs dela nașterea țerilor române. Academia este astăzi întrupătoarea mișcării culturale dintr’un regat respectat și în plină propășire, la a cărui înaintare au contribuit așâ de mult și Augustii noștri Suverani și în special M. S. Regele, căruia Atotputernicul i-a hărăzit cea mai îndelungată domnie cunoscută în neamul nostru, deoarece în curând se va împlini anul de când a depășit lunga și glorioasa domnie a lui Ștefan cel Mare. încrezători în pronia cerească, căreia suntem siguri că în curând îi vom datoră a sărbători 50 de ani de domnie a M. Sale, Academia profită de această primă ocaziune a activității sale publice, pentru a trimite M. S. Regelui urare de ani mulți și fericiți, împreună cu M. S. Regina, iubita noastră Suverană, și cu întreaga familie Regală. Membrii Academiei primesc cu vie însuflețire cuvântarea d-lui Președinte. D-l Președinte zice că s’a primit dela Academia de științe din Viena înștiințarea* încetării din vieață a Președintelui ei Eduard Suess, cunoscutul savant geolog. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 18 APRILIE 1914. 65 D-l L. Mrazec zice: Domnilor Colegi, Sunt cinci zile de când, la 13 Aprilie, în zori de zi, s’a stins la Viena omul care, ridicându-se pe aripele gândirii deasupra nă- valnicilor munți și adâncurilor mari ale bătrânei noastre planete, a putut ceti cel dintâiu, în urmele ce secole geologice au brăzdat pe fața ei, istoria vieții pământului, redând-o în cea mai admira- bilă sinteză, pe care a lărgit-o și la astrele lumii. A murit marele dascăl al geologiei, Eduard Suess, fost profesor la Universitatea din Viena. A murit în vârstă de 83 ani, după ce abia cu trei ani înainte a putut să-și termine în deplinătatea minții opera sa fundamentală: Das Antlita der Erde = Fața pământului. Vestea morții lui Suess s’a întins pe globul terestru, cum l-a împânzit el odinioară cu țesutul de linii conducătoare, cu ideile lui, căci ori și unde se face geologie pe rotundul pământului, cer- cetătorul nu umple decât goluri în cadrul larg al țesutului ideilor lui Suess. Din acest punct de vedere, Suess, cu geniala lui sinteză a evo- luțiunii scoarței solide, va rămânea unic în istoria geologiei, în tot trecutul ei și în tot ce va să mai vie în viitorul ei. Când a apărut primul volum din Antlita der Erde, în 1895, Marcel Bertrand, fiul marelui matematician Bertrand, el însuș unul din cei mai de seamă geologi francezi, exclamă că acest eveniment înseamnă pentru geologie sfârșitul zilei întâi din epoca creațiunii, când lumină ful Caracteristica activității lui Suess stă în admirabila lui putere de sinteză. încă acum 40 de ani, lucrarea sa: Die Entstehung der Alpen conținea primele jaloane ale marei sinteze alpine, operă la care lucrează și astăzi savanții civilizației crescute în jurul acestor munți. In această lucrare se găsesc primele indicațiuni pentru con- ceperea întregei catene, ca un șir unitar în care valurile de rocă se aruncă unele peste altele mânate de o cauză unitară, îmbătrâ- nirea pământului. Eduard Suess și-a început activitatea de profesor în Octomvrie 1857 și a continuat în timp de 88 semestre a ilustra catedra, în jurul căreia au venit să se lumineze și foarte mulți Români. Acest bărbat a fost unul din cei mai mari între cei mari, un om de o vastă și profundă cultură generală; personalitatea lui puter- nică s’a manifestat nu numai în domeniile științei, dar în toate ra- Analele A. R.—XXXVI. Desbaterile. 5 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 66 ȘEDINȚA DELA 18 APRILIE 1914 murile de cunoștințe cu cari veniâ în contact în vieața lui publică, căci Suess a fost mulți ani membru al Consiliului comunal din Viena și membru în Camera deputaților, și unul din conducătorii libera- lilor din Austria. Economist de forță, el vedea limpede problemele mari în viitorul lor. Lui se datorește alimentarea Vienei cu apă din regiunile zăpezilor Alpilor și el a propus măreața și uriașa lucrare a regulării cursului Dunărei dela Viena la Porțile de Fier. In cuvântările sale loviă sigur cu argumentele metodei științifice, înfrângând ori și ce opunere. Căldura expunerii și farmecul graiu- lui său făcea ca orice subiect să devie atrăgător. Iar scrisul său eră de o plasticitate și de un colorit puternic, cum nici un pictor n’ar fi putut să aștearnă pe pânză. Și totuș a fost un mare modest care, după cum se lăudă el singur, toată vieața n’a făcut decâț să adune, să învețe. In momentul când părăsiă catedra sa pentru limita de vârstă, când, după cum spunea dânsul, punea o virgulă în desfășurarea activității sale, deși pe cea mai înaltă treaptă — căci eră președinte al Academiei de științe din Viena, — se socotește totuș ca trecând din nou în rândurile discipulilor. In casa simplă din Afrikanergasse din Viena, loc de pelerinaj al învățaților din întreaga lume și mai ales al geologilor, de o potrivă erau de bine primiți și simplu student și savanți colegi. Văd și acuma odaia, cu fotoliul, astăzi gol, înaintea unei mese modeste de lucru, între pereții înțesați de cărți, lucrări clasate cu ordine după regiuni, împodobiți ca de o pioasă amintire cu cioca- nele marilor geologi din epoca eroică a geologiei. Suess a dis- părut. Dar sâmănând în lumea științifică concepțiile sale, ele au dat și vor da roade ce împletesc cununa de lauri cea mai fru- moasă, pe care o putea nădăjdui savantul, care a respins în vieața lui orice distincție sau onoruri oficiale. D-l D Onciul ocupă fotoliul prezidențial. D-l N. lorga prezentă în dar pentru colecțiunile Academiei două exem- plare dintr’un bilet tipărit, prin care Marele Logofăt al Dreptății (circa 1830—1834) Alexandru Filipescu pune la loterie arenda pe șase ani a moșiei Sălătrucul din județul Argeș, o argintărie de 24 servicii și o tabachere de aur cu briliante Costul unui bilet eră de doi galbeni și aceste bilete în număr de 7.500 circulau oficial. Se vede deci ce sumă frumoasă a incassat Marele Logofăt al Dreptății, zice d-l lorga. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 25 APRILIE 1914 67 D-l N. lorga cetește apoi comunicarea despre: Veneția in Marea Neagră. II. Legături cu Turcii și creștinii din Balcani dela lupta dela Cosovo până la cea dela Nicopole (1389—96). Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. Dela Ministrul Instrucțiunii publice al Rusiei, d-l Leon Casso, se primește publicația: Projet de Code civil pour la Bessarabie, 1824—1825. D-l I. Bogdan prezentă scrierea d-sale: Săniile mănăstirilor de țară din Moldova pe anul 1742, extrasă din Buletinul Comisiei istorice, și Diaconul Coresi, Carte cu învățătură (1581), publicată de d-nii Sextil Pușcariu și Alexie Procopovici în ediția aceleiaș Comisii. — D-l Vicepreședinte D. Onciul exprimă mulțumiri d-lui Bogdan. Dela d-l General Joaquin de la Llave se primește scrierea sa: Memoria sobre el ejercito rumano, Madrid 1913. Dela Președința Congresului național de medicină se primește invitație la ședințele cari se deschid la 20 Aprilie în Capitală. — Se decide a fi delegați ai Academiei d-nii Dr. V. Babeș și Dr. G- Marinescu. ȘEDINȚA DELA 25 APRILIE 1914 Președința d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l Dr. Valerian Gh. Negrescu, Medicul primar al județului Râmnic, solicită concursul Academiei pentru a se înființa un institut național pentru studierea și combaterea pelagrei. — Se recomandă Secțiunii științifice. D-l Președinte Dr. C. I. Istrati amintește că astăzi este ultima ședință ordinară din acest an și că Joia viitoare, la 1 Maiu, se va deschide sesiu- nea generală. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ISTORICĂ. Raportul d-lui D. Onciul despre: „Bourul și Zimbrul'¹ de Dr. Eugen Botezat, — aprobat de Secțiune la 14 Iunie 1913. Lucrarea d-lui Dr. Eugen Botezat: «Bourul și Zimbrul», trimisă spre cercetare Secțiunii istorice, în vederea publicării ei în Anale, privește nu- mai în foarte mică parte Secțiunea noastră. Partea cea mai mare a lucrării, în care pe temeiuri din domeniul zoologiei se arată că marca Moldovei eră bourul (bos urus), nu zimbrul (bos bizon), este de resortul Secțiunii științifice, al cărei membru corespondent e autorul. Ce privește partea istorică, nu am nici o obiecție de făcut. Doar cu pri- vire la citația făcută la pag. 3—6 din Descriptio Moldaviae a lui Cantemir, unde se citează în text un pasaj mai lung în latinește, împreună cu tra- ducerea românească, după ediția Academiei și chiar cu ortografia de atunci, ar fi de observat că nu e necesar a reproduce acest pasaj întreg în am- bele limbi; e destul să se dea numai traducerea sa românească (în ortografia actuală), punându-se în parenteze, la locul respectiv, numai cuvintele la- tinești din textul original, pe cari se pune temeiu în argumentare. De asemenea ar fi de dorit ca limba să fie revăzută și corectată pe alocurea. Raportul d-lui V. Pârvan despre: „Basilica cisternă dela Cetatea Tropaeum-Adamaclisi" de G. Murnu, — aprobat de Secțiune la 8 Noemvrie 1913. Memoriul colegului nostru d-1 G. Murnu, Basilica Cisternă (dela Cetatea Tropaeum-Adamclisi), tratează pe baza cercetărilor făcute de d-sa la Tro- paeum Traiani chestiunea basilicei creștine ridicate pe fundamentele unei cisterne mai vechi în apropierea porții de V a cetății. D-sa dă întâiu un istoric al săpăturilor făcute la Adamclisi înainte de venirea d-sale la direcția Muzeului de antichități. Apoi cercetează cisterna însăș, lămurind caracterul www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ISTORICĂ. 69 ei din punctul de vedere arhitectonic antic, descrie resturile ei și încearcă o reconstituire a planului ei primitiv. Cu acest prilej d-sa urmărește con- ductele de apă cari aprovizionau cetatea și se mai pot încă urmări pe teren pe aproape 1 km și jumătate până subt satul Adamclisi și pe o distanță încă și mai mare în spre Cherimcuiusu. In ce privește basilica suprapusă cisternei, d-l Murnu caută să dovedească, cum că între ea și cisternă nu e o legătură organică, că de o așâ zisă «basilică duplă» nu poate fi vorba aici (cum s’a crezut de unii) și că basilica a fost clădită peste ruinele cisternei, care după părerea d-sale are a fi socotită ca făcând parte din epoca ante-constantiniană a cetății. Sunt de părere ca memoriul d-lui Murnu să fie publicat în Analele Aca- demiei, după ce va fi mai întâiu cetit în ședință publică. Raportul d-lui D. Onciul despre studiul: „Din influențele po- liticei europene în trecut asupra istoriei noastre (Moise Vodă, 1529 Martie — 1530 August)¹¹ de I. Ursu, — aprobat de Secțiune la 22 Noemvrie 1913. Lucrarea d-lui I. Ursu, Din influențele politice europene în trecut asupra istorici noastre (Moise Vodă, 1529 Martie—1530 August), înaintată spre a fi publicată în Anale, cuprinde o expunere a relațiunilor politice ale Țerii- Românești, în domnia lui Moise Vodă, cu Transilvania, în legătură cu po- litica europeană ce a urmat după cele două mari evenimente istorice: bă- tălia dela Pavia (1525) și bătălia dela Mohaci (1526). Expunerea este bine întemeiată pe izvoarele istorice ale epocei, cu contribuiri nouă de amănunte din izvoare publicate și din arhive. Neînsemnata domnie a lui Moise Vodă, înfățișată în lumina desvoltărn istorice generale, câștigă astfel și din punctul de vedere al interesului istoric, și ca apreciere. Sunt de părere că lucrarea merită să fie publicată în Analele noastre. Raportul d-lui I. Bogdan despre: „Nifon II, Patriarhul Con- stantinopolului“ de Diaconul Dr. Nic. M. Popescu, — aprobat de Secțiune la 17 Ianuarie 1914. Manuscrisul Diaconului Nic Popescu, înaintat spre a fi publicat în Analele Academiei Române, este o monografie foarte amănunțită asupra patriarhului din Constantinopole Nifon II, cel care a jucat un rol important pe vremea lui Radu cel Mare în Țara-Românească, contribuind la organizarea bisericii din această țară. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 70 SECȚIUNEA ISTORICĂ. Lucrarea este împărțită în două părți: cea dintâi conține o bibliografie foarte bogată asupra tuturor chestiunilor atinse și în deosebi asupra diferitelor versiuni ale vieții acestui sfânt (grecești, românești, rusești), a doua conține biografia patriarhului, urmărită în cele mai mici detalii; biografia este ur- mată de câtevâ considerațiuni asupra ucenicilor lui Nifon, asupra cinstirii lui de către Neagoe Basaraba și asupra amintirilor ce s’au păstrat în Țara- Românească despre dânsul Este întâia monografie completă și foarte conștiințios lucrată despre acest subiect. Toate izvoarele indigene și străine au fost puse la contribuție, spre a stabili datele cele mai sigure din vieața acestui patriarh. Este de admirat mai ales bogăția de cunoștințe asupra izvoarelor grecești, în mare parte greu accesibile și până acum necunoscute la noi. Autorul lucrării se arată a fi un excelent cunoscător al istoriei bisericii orientale și al izvoarelor ei, ceeace îl indică pentru cercetări originale și în domeniul istoriei bisericii române. Tipănndu-se această lucrare în Analele Academiei Române, sperăm că d-sa se va simți îndemnat să prezinte și alte monografii de asemenea natură și că va contribui astfel la îmbogățirea și clarificarea cunoștințelor noastre, încă destul de precare și obscure, asupra bisericii orientale dela 1453 încoace și asupra bisericii române. Sunt prin urmare de părere ca manuscrisul Diaconului N. Popescu să fie tipărit în Memoriile Secțiunii istorice, ținându-se seamă de cele câtevă modificări ce am introdus cu creionul în textul lui. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. ȘEDINȚA DELA 21 IUNIE 1913. Președința d-lui Dr. G. Marinescu, Vicepreședinte. Secțiunea, în baza raportului prezentat de colegul Antipa, asupra lucrării: „Bourul și Zinibrul“ de d-l Botezat, membru corespondent, hotărește a se publică, în Anale. ȘEDINȚA DELA 21 IUNIE 1913. Președința d-lui P. Poni. In urma discuțiunii urmate asupra bursei Ștefan Urlățeanu, ce este a se da unui absolvent de hce^, «pentru a-și completă în străinătate studiile superioare, însă numai în ramura științifică sau tehnică», avându-se în vedere că această bursă trebue acordată unui student român fără mij- loace, iar venitul fondului fiind neîndestulător pentru a asigură traiul bur- sierului și achitarea transportului lui și a cheltuelilor de școală, Secțiunea a hotărît ca acordarea bursei să se amâne pentru un an. Economia astfel făcută să fie împărțită pe numărul anilor de bursă, așă ca să se sporească întrucâtvă suma anuală ce se va puteă pune la dispoziția bursierului. ȘEDINȚA DELA 28 IUNIE 1913. Președința d-lui Dr. G. Marinescu, Vicepreședinte. Luând cunoștință de raportul colegului Antipa asupra manuscrisului d-rei Elena Nicodim, aprobă concluziunile și roagă Academia să încuviințeze tipărirea sa în Publicațiunile Adamachi, cu observațiunile făcute de raportor, www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 72 SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. Colegul Țițeica, arătând că manuscrisul prezentat de d-l Dr. Petrescu, Ob- servațiuni științifice străine din secolul XVIII servind la istoria noastră culturală poate fi publicat în Anale, Secțiunea roagă Academia să încuviin- țeze publicarea. Raportul d-lui Dr. Gr. Antipa despre: „Cercetări histo-fisiologice asupra Jiepato-pancreasului dela Moluște" de d-ra Elena Ni- codim, — aprobat de Secțiune la 28 Iunie 1913. Prin lucrarea de față d-șoara E. Nicodim voește să publice «in extenso» cercetările sale asupra hepato-pancreasului dela Moluște, despre cari d-sa a mai făcut Academiei o comunicare preliminară, publicată în Buletin. Lucrarea de față este destul de interesantă, căci ea ne arată metodele de cercetare ce le-a întrebuințat și descrie pe larg faptele constatate. Din această expunere se vede că autoarea a studiat bine bibliografia chestiunii, că cunoaște bine metodele tehnicei microscopice moderne, și că în cerce- tările ei a ajuns la o serie de observațiuni originale destul de interesante. Figurile cari însoțesc partea histologică a lucrării sunt bine lucrate—deși cam prea numeroase — și cred că ar trebui redate prin litografie. Ca o anexă a acestei lucrări autoarea pune și o notă, aducând oareși- cari contribuțiuni la cunoașterea faunei malacologice a țerii—câteva specii pe cari d-sa l-ea constatat în apele noastre și cari nu sunt trecute în fauna malacologică a lui Licherdopol.—Și această notiță—avându-se în vedere că e o contribuțiune mai mult la cunoașterea țerii—merită a fi publicată. Ea e de asemenea însoțită de o serie de figuri cari, din punctul de vedere pur științific, nu sunt absolut necesare; avându-se însă în vedere că pentru cei ce se ocupă cu studiul faunei țerii, asemenea figuri sunt o înlesnire la determinat și un bun mijloc de a controla exactitatea determinărilor spe- ciilor făcute de autoare, sunt de părere ca și acestea să se publice. Aceste fi- guri însă—cari au o valoare mai mare, fiindcă sunt fotografii—sunt de părere să se reproducă numai ca figuri în text prin procedeele cele mai ieftine, zincografie, etc. Dacă lucrarea ca conținut științific merită de sigur a fi publicată, ea din punctul de vedere al stilului și limbii românești cred că ar putea fi mai îngrijită. Cetind d. ex. descrierea speciilor în nota faunistică dela urmă, găsim aproape numai cuvinte franțuzești cu o terminație românească. Chiar pentru lucruri cari au nume foarte precise în românește se întrebuințează cuvinte străine românizate, www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. 73 Cred că este de datoria Academiei să lupte cât mai mult în contra acestui nărav, care în mod cu totul inutil ne pocește limba' și de aceea cred că și această lucrare, care este bună, trebue trimisă autoarei s’o mo- difice din punctul de vedere al stilului și limbii. Figurile pot fi însă puse imediat în lucru. Raportul d-lui St. C. Hepites despre: „ Cercetări experimentale asupra telegrafiei fără sârmă“ de St. Procopiu, — aprobat de Secțiune la 22 Noemvrie 1913. In telegrafia fără sârmă detectorii de unde joacă un rol de căpetenie, deși nu se cunosc încă bine fenomenele ce au loc în acești detectori, în timpul când ei sunt în funcțiune. D-l St. Procopiu, asistent la Laboratorul de electricitate al Universității din Iași, îndeletnicindu-se tocmai cu facerea unor experiențe pentru des- lușirea fenomenelor în chestiune la detectorii de cristale, cari sunt azi cei mai întrebuințați în practică, dar a căror teorie e mai puțin precizată, a ajuns la oarecari concluziuni în favoarea teoriei de polarizare electrolitică, ca la lichide. Sunt de părere că memoriul d-lui Procopiu merită să fie tipărit în Anale. ȘEDINȚA DELA 28 MARTIE 1914. Președinta d-lui Dr. G. Marinescu. Secțiunea științifică, având în vedere că d-l luliu Prodan a adus manu- scrisului său: Contribuțiuni la Flora României modificările cerute printr’o încheiere precedentă, aprobă părerea emisă de d-l membru corespondent Em. Teodorescu, de a se tipări în Memoriile Secțiunii științifice mențio- nata lucrare, ca o contribuțiune importantă la Flora României. Secțiunea aprobă de asemenea raportul d-lui P. Poni pentru publicarea manuscrisului prezentat de d-l Dr. Ștefan Minovici asupra Analizei aerului din București. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PARTEA II. SESIUNEA GENERALĂ DIN ANUL 1914. ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914. D-1 Președinte Dr. C. 1. Istrati, deschizând ședința, zice: Domnilor Membri și stimați colegi, Este o adevărată fericire pentru noi ziua în care se deschide sesiunea generală a Academiei Române. După un an — și un an având în vedere vârsta multora dintre noi, trebue socotit cel puțin ca timpul de campanie pentru cei tineri— după un an, zic, avem iarăș’prilejul și mulțumirea sufletească a ne află cu toții la un loc și a ne regăsi în Capitala României, sosiți cam din toate părțile locuite de neamul nostru. In numele acestei Academii și al colegilor aflători regulat aici, sunt fericit a vă salută pe toți cei ce ne-ați sosit, în modul cel mai colegial și sunt cu atât mai fericit a o face acum, cu cât de data aceasta ne întrunim în o epocă cu totul înălțătoare pentru inimile noastre. Ziceam odată, în una din cuvântările mele, că dela Traian și până acum, timpuri mai bune, momente mai înălțătoare și o mai mare siguranță a zilei de mâine nu am avut în aceste părți. Căci oamenii, chiar de vârsta mea au apucat Unirea, cea mai mă- reață înfăptuire din câte s’au făcut vreodată de neamul nostru, au apucat răsboiul plin de vitejia strămoșească dela 1877, au văzut ridicându-se țara la rangul de Regat și, în fine, pot acum așteptă www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 76 ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914. fericiți sfârșitul lor și o zic cu toată inima, deoarece cele ce s’au întâmplat acum un an au întrecut toate așteptările noastre. Când mă gândesc că am copilărit ca vai de noi în o țară încă cu robi, supusă încălcării primelor oștirf venite de peste hotare, cu gospodăria îngustă dând vieață numai la puțini, și ce vieață fără vlagă și înălțare! Cu câte o școală pe județ, cu un tun de paradă la Iași; fără mare export și cu bani calpi și găuriți, și aceștia străini ce ne veniau din toate părțile; în o țară în care dacă soarele răsăriâ și lumină ca și acum, dar întunericul eră beznă, în care limba românească ce se vorbiâ de clasa conducă- toare erâ o adevărată Babilonie!! Unde mulți ieșiau cu pâine și cu sare înaintea celor ce ne călcau sub copita cailor lor, cu capul plecat ca să nu cadă de sabie ! . . . . Și acum vom închide ochii în un Regat plin de lumină, respectat în afară, iubit de toți în lăuntru, cu conștiința îndeplinirii datoriei și a iubirii neamului dela unul până la toți. Avântul, căci cuvântul e consacrat deja în afară chiar de Aca- demie, avântul țerii a fost neînchipuit. Niciodată în trecutul nostru aproape bimilenar, dela Traian și până acum, nu am asistat la o mișcare mai generoasă, mai patriotică, mai puternică și mai che- zășuitoare de fapte bune în viitor. Unei clase diriguitoare din trecut s’a impus un popor conștient și cu inima sus pusă, făcând hotar între ziua de ieri și cea de mâine, între ce a fost și ce va fi. Dacă am trăit până acum prin mintea unui pumn de oameni mai luminați, ce trebue să ne așteptăm dela un tot conștient și vibrând cu putere la idea caldă a intereselor țerii și nea- mului !! Să mulțumim dar Atotputernicului că ne-a hărăzit zile așa de pline de fapte alese, și de bucurie sufletească. Tot acestei stabilități, în mersul lucrurilor dela noi, și bunătății proniei cerești, datorim de asemenea că la 28 Iulie curent M. Sa Regele, iubitul nostru Suveran și Protector al Academiei, va în- trece cu un an, prin lunga și fericita Sa Domnie, cea mai îndelun- gată Domnie cunoscută la Români, aceea a lui Ștefan cel Mare. Să profităm cu mulțumire de această ocaziune, ca în prima zi a plenului Academiei să facem urări de îndelungă vieață iubi- tului nostru Protector, M. Sa Regele care de curând a împlinit 75 ani. Pagina frumoasă ce s’a înscris în decursul anului trecut în istoria www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914. 77 țerii, mărită ca renume, ca teritoriu și ca putere militară, cultu- rală și economică, are un adânc răsunet și în sânul Academiei. Această instituțiune, cu o menire asâ de aleasă, are de acum înainte o sarcină și mai frumoasă, și mai de cinste, dar și de muncă con- stantă și rodnică, aceea de a se mănțineâ la înălțimea cadrului în care vom trăi de acum înainte și a face astfel ca România să ocupe un loc holărît în mișcarea culturală generală, singura de care atârnă fericirea omenirii. Văd cu aleasă mulțumire, iubiți Colegi, că scumpul nostru Se- cretar general, venerabilul d. Sturdza se află iarăș printre noi, gala ca totdeauna la muncă și la jertfe pentru Academie, pentru care țin să-i mulțumesc din nou în numele D-lor Voastre și să-i urez ani mulți de muncă și sănătate. Raportul general al scumpului nostru Secretar general vă va face cunoscută activitatea din anul trecut. Eu îmi permit, încheind, a face cea mai caldă urare pentru rodnica muncă a sesiunii ge- nerale și anuale a Academiei, care va începe în curând. Fac cu această ocaziune apel și la toți oamenii culți, la cei cu râvnă pentru bunul mers al neamului precum și la cei cu avere, să se strângă în jurul Academiei, pentru ca întărind-o și înstărind-o să contribue la înălțarea conștiinței naționale, a unității sufletești a neamului, și la mănținerea ei la locul de onoare între celelalte instituțiuni ale altor popoare. Finesc prin a vă zice: sănătate și spor la muncă, domnilor Colegi. Terminând, d-l Președinte propune și membrii Academiei primesc în unanimitate să se trimită Majestății Sale Regelui următoarea tele- gramă: «Membrii Academiei Române, întruniți astăzi în prima ședință a sesiunii generale anuale, trimit Augustului Protector și Președinte de onoare al acestei instituțiuni omagiul lor de adânc respect și cald devotament, rugând pe Atotputernicul să-i hărăzească mulți ani de vieață senină, spre a cârmui cu aceeaș mare înțelepciune poporul, care i-a încredințat destinele sale. «Astăzi, când Dinastia română plutește pe valurile bătrânului fluviu dela obârșia căruia ea s’a coborît pentru fericirea acestui popor, Academia își întoarce gândul către Voevozii Mircea, Ștefan și Mihaiu, oblăduitori la malurile Danubiului măreț, și ea simte fiorul fericirii că Pronia cerească a întrupat în gloriosul înteme- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 78 ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914 ietor al Regatului român toate virtuțile înaintașilor și înțelepciunea sfântă care veghiază la destinele patriei. «Trăiți Maiestate. Trăească Maiestatea Sa Regina, Augusta noastră academică, Trăească în veci Dinastia română!» D-l Președinte prezentă apoi următoarea programă pentru lucrările sesiunii generale din acest an: 1. Raportul Secretarului general despre activitatea Academiei în 1913—14 2. Raportul Comisiunii financiare asupra exercițiului bugetar 1912—13. 3. Alegerea Comisiunii pentru examinarea lucrărilor făcute în 1913—14. 4. Alegerea membrilor activi: unul în Secțiunea literară, în locul răposatului A. Quintescu (f 12 August 1913), altul în Secțiunea istorică, în locul răposatului I Kalinderu (f 11 Decemvrie 1913). (Art. 22—24 Stat., 62 Reg.). 5. Raportul Comisiunii permanente a Bibliotecii pentru 1913. 6. Raportul Comisiunii Fundațiunii Adamachi pentru 1913—14 și alegerea a doi membri, cari, împreună cu Secretarul general, să formeze Comi- siunea pentru 1914—15. (Art. 16 Reg. Adam ). 7. Raportul Comisiunii Fundațiunii Otteteleșanu pentru 1913—14 și alege- rea Comisiunii pentru 1914 — 15. 8. Raportul Comisiunii pentru împărțirea cărților didactice și religioase din Fondurile loan Fătu și loan Scorțeanu în 1913 și alegerea Comisiunii pentru 1914. 9. Raportul Comisiunii Dicționarului limbii române asupra lucrărilor din 1913—14 și alegerea Comisiunii pentru 1914—15. 10. Raportul Comisiunii Fundațiunii loan Agarici pentru 1913—14 și ale- gerea Comisiunii pentru 1914—15. 11. Raportul Comisiunii Fundațiunii Tache P. Anastassiu pentru 1913—14 și alegerea Comisiunii pentru 1914—15. 12. Regulamentarea Fondului «D. A. Sturdza.» 13. Regulamentarea premiilor At. Toncoviceanu și N. Chrisoveloni. 14. Darea premiului I. Lecomte du Nody elevilor Școalei de Arte frumoase din București. (Art. 8 Reg. special). 15. Discursurile de recepțiune ale d-lor V. Pârvan și G. Țițeica. 16. Raportul Comisiunii însărcinate cu examinarea lucrărilor făcute în 1913—14. 17. Deciziunea Comisiunii speciale pentru acordarea premiilor Năsturel de 4.000 lei și Craiovean de 1.500 lei (Art. 8, 9, 13, 16 Reg. Prem.). 18. Deciziunea Secțiunii literare pentru acordarea premiului Constantinide de 4.000 lei. (Art. 14, 15 Reg. Prem.). www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914. 79 19. Deciziunea Secțiunii științifice pentru acordarea premiului Adamachi de 5.000 Iei (dii-izibil). (Art. 14, 15 Reg. Prem). 20. Deciziunea Secțiunii istorice asupra lucrărilor prezentate la premiul Princesa Alina Știrbei de 8.500 lei despre': Principiile morale și creștinești ... în educațiunea copiilor. (Art 19, 20 Reg. Prem.). 21. Deciziunea Secțiunii istorice asupra lucrării prezentate la premiul Adamachi de 5 000 lei despre: Sentimentul religios în populațiunea noastră rurală. (Art. 19, 20 Reg. Prem.). 22. Ședința publică solemnă pentru proclamarea premiilor acordate. (Art. 17 Reg. Prem.). 23. Subiect ales de Secțiunea literară pentru premiul Adamachi de 5.000 lei din 1919. 24. Subiect ales de Secțiunea istorică pentru premiul Năsturel de 5.000 Iei din 1919. 25. Subiecte alese de Secțiunea științifică pentru premiile din 1919 : — Lazăr de 5.000 lei; — Bodescu de 1 500 lei; — Neuschotz de 2.000 lei. 26. Alegerea Comisiunii financiare pentru cercetarea conturilor din 1913—1914. 27. Alegerea Comisiunii de 12 membri pentru Premiul Năsturel de 4.000 lei din 1915. (Art. 13 Reg. Prem.). 28. Alegerea Comisiunii de 3 membri pentru premiul „ Dacia-România" : Istoria contractului de asigurare. 29. Alegerea Comisiunii de 3 membri din Secțiunea literară pentru cerce- tarea lucrărilor cari se vor prezentă Ia premiul Năsturel de 5.000 lei din 1915, despre : Sufixele de formarea cuvintelor în limba româ- nească. 30. Alegerea Comisiunilor de căte 3 membri din Secțiunea istorică pentru cercetarea lucrărilor cari se vor prezentă Ia premiile din 1915. (Art. 20 Reg. Prem.): — Alexandru loan Cuza de 20.000 Iei despre: Istoria Românilor dela Aurelian până la fundarea Principatelor- — Marele premiu General loan Carp și Maria Carp de 5.000 lei despre : Istoria culturii românești dela 1821 până în zilele noastre. 31. Alegerea Comisiunilor de căte 3 membri din Secțiunea științifică pentru cercetarea lucrărilor cari se vor prezentă la premiile: — Adamachi de 5.000 lei (divizibil): Studiul chimic al lignitelor indigene-, — Lazăr de 5.000 lei despre : Politica agrară a României. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 80 ȘEDINJA DELA 1 MAIU 1914. 32. Alegeri de membri onorari și corespondenți. 33. Formarea bugetului pentru anul 1914—15. 34. Alegerea Secretarului Secțiunii literare pe 7 ani (1914 — 1921). (Art. 16 Stat.). 35. Alegerea Președinților și Vicepreședinților Secțiunilor pentru 1914—15. (Art. 15 Stat.). 36. Alegerea Președintelui și Vicepreședinților Academiei pentru 1914—15. (Art. 15 Stat). 37. Raportul Secretarului general asupra lucrărilor sesiunii generale din 1914 D-1 Secretar general D. Slurdza cetește următorul raport asupra lucră- rilor făcute în cursul anului trecut: a Domnilor Colegi, «Deschizând sesiunea generală a lucrărilor Academiei din acest an, se impune să constatăm marea deosebire dintre starea sufletească a națiunii în anul trecut si cea de acum. Atunci evenimentele grave cari se desvăliau lângă țara noastră, în statele vecine din dreapta Dunărei, pricinuiau o îngrijorare adâncă pentru toate sta- tele Europei culte și în deosebi pentru noi, cari ne aflam în ne- mijlocita lor vecinătate. Evenimentele la cari apoi în lunile de vară patria noastră a luat în mod fericit parte hotărîtoare au înălțat-o la rolul de arbitru european al păcii și al culturii. «Iată de ce avem și acum vii în auzul nostru cuvintele d-lui Pre- ședinte C. I. Istrati, rostite în ședința dela 6 Septemvrie: «Faptele «militare și acțiunea diplomatică a țerii au dat patriei noastre o po- «zițiune atât de înaltă, încât avem dreptul să fim pe deplin mul- «țumiți și să nădăjduim o și mai mare înălțare în viitor.» «Avântul vitejesc al ostașului nostru și conducerea chibzuită și înțeleaptă a M. S. Regelui au hotărît această izbândă, înălțând patria noastră în situația ei printre statele cu mare și veche sta- tornicie în Europa. Putem fi deci mândri de virtuțile arătate în acele zile hotărîtoare de națiunea noastră întreagă și recunoscători înțeleptului nostru Suveran, care ne-a îndreptat și în acele zile mari pașii spre biruință, după ce a condus cu fericire destinele patriei aproape o jumătate de veac. «Intre Tron și Academia Română s’au stabilit încă dintru început legături așâ de strânse și de puternice, încât vieața Instituției noastre, www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA l MAIU Î914 81 începută deodată cu sădirea Dinastiei Regale în pământul patriei, s’a resimțit totdeauna de evenimentele însemnate cari s’au petrecut în Familia Regală. Așa a fost și în anul trecut. «La 16 Decemvrie, când M. S. Regina a împlinit vârsta de 70 de ani, Instituția noastră și-a manifestat simțimintele sale de admirație și de devotament pentru Regina-Poetă, care strălucește printre mem- brii ei de onoare. Președintele Academiei, d-l Dr. C. I. Istrati, a fost primit în acea zi la Palat de M. S. Regina, Căreia l-a pre- zentat o adresă de omagii scrisă pe pergament, semnată de toți membrii aflători în țară, și a rostit în numele nostru o caldă cu- vântare. «De asemenea, cu ocaziunea zilei de 7 Aprilie, când M. S. Regele a împlinit vârsta de 75 de ani, Președintele nostru, d-l Dr. C. I. Istrati, a tinut în sânul Academiei o caldă cuvântare. «I. Membrii. «Instituția noastră a avut și anul acesta durerea, pricinuită de nestatornicia vieții omenești, de a pierde mai mulți colaboratori în persoanele membrilor activi N. Quintescu și I. Kalinderu, a mem- brului corespondent străin T. M. C. Asser și a membrului onorar A. S. Petruszewicz. «JV. Ch. Quintescu s’a stins la 12 August în vârstă de 72 de ani. Membru al Secțiunii literare din 1877, a funcționat ca profesor de limba și literatura latină la universitățile din Iași și București. Teza sa de doctorat în filozofie din 1867: De deminutivis linguae roma- nicae vulgo Walachicae nominatae a fost o prețioasă contribuție filologică, tratând despre formațiunea cuvintelor în limba română. Această lucrare arătă la autorul ei deosebite aptitudini pentru studii de filologie. Cuprins însă de timpuriu de o slăbiciune de nervi, nu a putut desvoltă în întregime activitatea sa pe acest teren pentru care eră bine pregătit. «Pe lângă numeroasele rapoarte și dări de seamă făcute în sânul Instituției noastre, răposatul Quintescu ne-a mai lăsat următoarele scrieri: Noul proiect de lege al învățământului public (sub pseudo- nimul Victor Motreanu), Iași 1875 ; Dela Bonn la Coblens, pe apă și pe jos, București 1881 ; Omagiul artelor, Scenă lirică după Fr. Schiller, în versuri, București 1882; U" amenințat cu decapitarea. Discurs, 1885; Gestiunea lui U mut (latent), impropriu zis scurt, Analele J R —XXXVL— Vesbatei ile 6 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 82 ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914. dinaintea Academiei, Discurs, 1895; O formațiune adverbială introdusă «fuiorul popei» în limba română, București 1895. «La trista ceremonie a îmmormântării au asistat colegii aflători în Capitală, iar d-l I. Bianu a pronunțat cuvântarea funebră. «La 11 Decemvrie a încetat din vieață I. Kalinderu, fostul no- stru Președinte, ales membru al Academiei la 13 Martie 1893. Ră- posatul coleg a desvoltat în sânul Academiei mai mulți ani dea- rândul o muncă zeloasă, fiind stăpânit de dorința de a contribui la desvoltarea activității acestei instituții. Academia s’a bucurat în nenumărate rânduri de atențiunea plină de iubire a regretatului bărbat. Dânsului se datorește marea fundațiune Otteteleșanu, din venitul căreia se întreține Institutul dela Măgurele; tot stăruințelor lui Academia datorește îmbogățirea Academiei cu fondurile: Demostene Constantinide, destinat a servi la premiare de cărți, și Elena Dr. Turnescu, pentru înzestrarea absolventelor dela Institutul Otteteleșanu. «Pe lângă această activitate culturală și patriotică, izvorîtă din dorința adâncă de a face bine, regretatul nostru coleg a avut și o însemnată activitate științifică. Stăpân pe știința dreptului în urma unor studii temeinice făcute la Paris, unde a luat doctoratul, a intrat în magistratură și a străbătut încă de tânăr toată ierar- hia până la gradul de Consilier la înalta Curte de Casație, dem- nitate la care a renunțat în 1882, când a reprezentat interesele României la Berlin, în tratările pentru răscumpărarea Căilor Fe- rate. Curând după aceea i-a fost încredințată Administrația Dome- niului Coroanei atunci înființat, pentru a cărui organizare și con- ducere și-a consacrat cu devotament toate puterile anilor câți a mai trăit. Cu toate numeroasele și feluritele sale ocupațiuni, nu și-a părăsit studiile de predilecție, dreptul și instituțiile romane, asupra cărora ne-a întreținut adeseori în Academie cu atâta competință. «Iată cele mai însemnate scrieri rămase dela dânsul: Essai sur Ies sources du droit romain, Paris 1864; De la non-retroactivite des lois, Paris 1864; De la competence des tribunaux et parti- culierement des tribunaux prussiens dans toate contestation re- latice aux biens mobiliers qu’un etranger peut posseder en Prusse, Berlin 1882; Droit pretorien et reponses des prudents, Paris 1885; Consiliul împăraților la Roma și Constantinopol, București 1887; Etude sur le regime municipal romain, București 1887; Studiu asupra legii celor XII tabule, București 1888; Vieața municipală www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914. 83 la Pompei, București 1890; Doi antagoniști romani, București 1892; Episcopul Melchisedec, Discurs de recepție, București 1894; Un țăran harnic, București 1894 ; Vilegiatura și reședin- țele de vară la Romani, București 1895; Romanii călători, București 1895; Patrie, education et travail, București 1896 (co- lecțiune de discursuri ocazionale) ; August și literații, București 1897; Literații opozanți sub Cezari, București 1898; Portul bar- bei și părului la Romani, București 1900; Portul perucilor și bărbierii la Romani, București 1901; Din vieața romană. Po- doabele, toaleta și petrecerile unei elegante, București 1903; So- cietatea înaltă pe vremea lui Pliniu-cel-Tânăr, București 1904; Cuvânt de slăvire lui Ștefan-cel-Mare, Domnul Moldovei, Bucu- rești 1904; Notă despre un studiu al d-lui Millet, București 1912. «Osebit de acestea mai avem o mulțime de rapoarte, studii, me- morii și dări de seamă în Analele Academiei, altele privitoare' la răscumpărarea Căilor ferate și la procesul loan Otteteleșanu. «In ședința extraordinară dela 12 Decemvrie s’a hotărît partici- parea Academiei in corpore la îmmormântare; s’a depus pe sicriu câte o coroană din partea Academiei și a Institutului Otteteleșanu, care a fost reprezentat printr’o delegație de eleve și profesoare, iar Președintele nostru d-l Dr. Istrati a rostit cuvântarea funebră. In aceeaș zi în biserica dela Măgurele s’a celebrat un parastas, de față fiind întreg personalul și toate elevele Institutului. «La 6 (29) Iunie a decedat la Haga membrul corespondent străin T. M. C. Asser, ales la 1903. Răposatul, jurist de mare autoritate, a fost consilier de Stat, profesor la Universitatea din Amsterdam, Director al Revistei de Drept internațional și de Legislație comparată, membru al Curții permanente de arbitraj internațional dela Ilaga și arbitru al guvernelor mai multor țeri în diferite conflicte interna- ționale. Dintre mult aprețiatele sale lucrări, una scrisă în colaborare cu Alphonse Rivier: Elemente de drept internațional privat sau con- flictul legilor a "fost tradusă și în românește de George E. Schina. «S’a adresat familiei” telegramă de condoleanțe. «Telegraful ne-a adus știrea încetării din vieață la Lemberg, la o vârstă foarte înaintată, a Canonicului A. S. Petruszewicz, membru onorar, ales la 1890. Răposatul a desfășurat o bogată activitate istorică. Din marele număr al cronicelor editate de dânsul și al mo- nografiilor istorice, semnalăm următoarele cari au interes și pentru www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 84 ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914. noi: Torturarea Domnitorului moldovean loan Potcoavă la Lem- berg in 1578, Lemberg 1876; Cine au fost Cnejii valahi? 1877; Scurtă expunere despre timpul introducerii creștinismtdui in păr- țile de lângă Carpați in timpul Sf. Chirii și Metodic de către ucenicii și propoveduitorii lor, Lemberg 1882; Cuvânt despre ex- pediția lui Igor, Lemberg 1887 ; Catalogul manuscriselor slave bisericești și cărților vechi tipărite cu caractere cirilice, aflătoare la expoziția arheologică-bibliografică in Institutul Stavropighia, Lemberg 1888; Regele Poloniei loan III și Moldova, Lemberg 1898. «Academia a trimis telegramă de condoleanțe Casei Naționale din Lemberg (Narodnij Dom), una din fundațiunile răposatului. «Pe lângă zilele de doliu, umbrite prin pierderea colegilor amintiți, Academia a avut și câteva zile de bucurie deosebită. «Una din acestea a fost ziua în care s’a făcut alegerea colegului nostru d-l A. D. Xenopol, ca membru asociat străin Ia Institutul Franței în Academia științelor morale și politice. D-l Președinte C. I. Istrati, în ședința dela 7 Martie, a arătat însemnătatea acestui fapt. «La 25 Octomvrie trecut s’a serbat la Geneva a 25-a aniversară în învățământ a d-lui Louis Duparc, profesor la Universitatea din Geneva și membru onorar al Academiei noastre. Colegul nostru d-l L. Mrazec, elev al distinsului geolog, a reprezentat Academia la acea serbare. «II. Ședințele de peste an. «In anul trecut Academia a ținut 17 ședințe ordinare, 1 extra- ordinară și 18 publice. «In ședințele publice s’au făcut următoarele lecturi și comunicări: «Colegul nostru d-l X. lorga a ocupat cele mai multe ședințe cu expu- nerile și comunicările sale : «In ședința dela 7 Iunie a cetit comunicarea: 'Armenii și Românii — o paralelă istorică; la 28 Iunie a prezentat comunicarea: Ostașii dela Prut — cu un act dela Alexandru cel Bun. Răzeși romașcani-, Ia 6 Septemvrie a expus comunicarea: Ceva despre Episcopul maramureșan losif Stoica; Ia 13 Septemvrie a făcut o comunicare despre: Istoria Evreilor în România; în ședința dela 4 Octomvrie a dat lectură comu- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 1 MATO 1914. 85 nicării despre : Vasile Lupu ca următor al Împăraților de răsărit in tutelarea Patriarhiei de Constantinopole ; la 11 Octomvrie a vorbit despre: Clopotul dăruit de Caragheorghe, întemeietorul Serbiei, bi- sericii satului Topola (1811); la 25 Octomvrie a comunicat două frag- mente de inscripții dela mănăstirea Bistrița ; la 1 Noemvrie a cetit comu- nicarea despre: Muntele Athos in legăturile cu țerile noastre; la 15 Noemvrie a expus comunicarea despre : Steagul lui Mihnea Vodă Radul în Muzeul istoric din Belgrad; la 22 Noemvrie a vorbit despre ; Ori- ginalul slavon al actului dela Ștefan cel Mare pentru Fălticeni; la 20 Decemvrie a f-'cut comunicarea: Vechi fundațiuni religioase româ- nești în Orient; apoi la 17 Ianuarie : Fundațiuni de ale Domnilor ro- mâni în Epir, Morea^ Tracia și Constantinopole-, la 7 Fevruarie a dat cetire comunicării: Lucrările cartografice ale lui Rigas-, la 14 Martie a expus comunicarea despre : Veneția în Marea Neagră. 1. Dobrotici; iar la 18 Aprilie a cetit a doua parte a acestei comunicări: Legături cu Tureii și Creștinii din Baleani dela lupta dela Cosovo până la cea dela Nicopole (1389—96). «D-1 Dr. V. Babeș a ocupat două ședințe, la 1 și 8 Noemvrie, cu comu- nicarea sa: Studii asupra holerei^ făcute cu ocaziunea epidemiei din anul curent. «D-1 Dr. G. Marinescu a cetit, în ședința dela 24 Ianuarie, comunicarea despre: Nouă cercetări despre natura și tratamentul paraliziei gene- rale și a tabesului; iar la 28 Fevruarie despre: Câteva turburări de personalitate: Autoscopie, automatism și somnambulism. «In ședința dela 14 Fevruarie d-1 Dr. Gr. Antipa ne-a vorbit despre : Câteva probleme științifice și economice privitoare la Delta, Dunărei. «D-1 V. Pârvan ne-a expus în câteva ședințe rezultatele ultimelor săpă- turi și cercetări arheologice întreprinse de d-sa; astfel la 14 Iunie a dat lectură comunicării: Știri nouă din Dacia Malvensis; Ia 6 Septemvrie ne-a cetit o relațiune despre cercetările făcute la Sud și Vest de Ecrene; la 20 Septemvrie a vorbit despre Castrul dela Poiana și drumul ro- man prin Moldova de jos ; iar în ședințele dela 18 Octomvrie și 8 Noem- vrie a cetit comunicarea: Cetatea Ulmetum: Descoperirile campaniei a doua și a treia de săpături din anii 1912 și 1913. I. Elemente ar- hitectonice. II. Descoperiri mărunte. III. Inscripții și monumente fi- gurate. IV. Considerații istorice. «La 15 Noemvrie, d-1 G. Murnu a cetit un studiu arheologic : Dela ce- tatea Tropaeum-Adamclisi: basilica-cisternă. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 86 ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914. . «In ședințele publice și ordinare s’au mai făcut și alte comunicări știin- țifice mai scurte; așâ la 1 Noemvrie d-mi Dr. C. I. Istrati, N. lorga și I. Bianu au vorbit despre conservarea și studierea vechilor noastre mo- numente de artă; iar în ședința dela 6 Decemvrie d-I I. Bianu a făcut o dare de seamă despre publicațiunea făcută la Sibiiu sub conducerea P. C. Sale Vicarului arhiepiscopesc Dr Ilarion Pușcariu: Contribuțiuni istorice privitoare la trecutul Românilor de pe pământul cră'esc. «Pierderea prematură a distinsului nostru aviator Aurel Vlaicu a avut un dureros răsunet și în sânul Academiei, care i-a dat în 1912 premiul Lazăr. In ședința dela 6 Septemvrie d-nii Dr. C. I. Istrati și St. C Hepites au pomenit despre moartea regretatului dispărut și astfel Instituția noastră a adus pentru a două oară prinosul ei de admirațiune pentru memoria aceluia, care și-a găsit sfârșitul în încercările îndrăznețe de a cuceri căile aerului. «Academia Română, care năzuește a se asocia, pe cât îi este cu putință, cu un viu interes la festivitățile culturale și științifice din lumea întreagă, a consacrat ședința dela 7 Fevruarie pentru sărbătorirea învățatului german Ernst Haeckel, care la 3 Fevruarie a împlinit vârsta de 80 de ani D-l Dr. Gr. Antipa a cetit un memoriu asupra vieții și activității științifice a marelui bărbat; iar d-l Președinte C I. Istrati a arătat, cu această ocazie, valoarea covârșitoare a operei octogenarului naturalist și filozof dela lena, căruia știința îi datorește așâ de mult. «Instituția noastră a fost invitată în cursul anului la mai multe serbări științifice, precum⁻ la cincantenarul Societății amicilor istoriei naturale, an- tropologiei și etnografiei din Moscva, care s’a ținut la 15/28 Octomvrie ; la centenarul Bibliotecii Imperiale din St. Petersburg, care s’a făcut la 2 Ianuarie; la aniversara a 150-a a Academiei Regale de Științe și Arte din Barcelona dela 18 Ianuarie st. n.; la serbarea Cercului matematic din Pa- lermo, dată la 14 Aprilie în onoarea d-lui G. B. Guccia. La toate aceste serbări neputând să participe prin reprezentanți, Academia a aderat prin scrisori de felicitare. «La tricentenarul marelui matematician Napier, care se va serba sub auspi- ciile Societății Regale din Edimburg în Iulie viitor, Academia s’a înscris pentru volumul comemorativ. «La al III-lea Congres al Societății ortodoxe naționale a femeilor române, care s’a ținut la Iași în 23 și 24 Noemvrie, Academia a fost reprezentată prin toți membrii aflători în a doua capitală a țerii. «La Congresul național de medicină și hirurgie, care s’a ținut la 20 Aprilie trecut, Academia a fost reprezentată prin d-nii colegi Dr. V. Babeș și Dr, G. Marinescu. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914 87 «III. Publicațiunile Academiei. «In cursul anului au apărut, ori se mai află sub tipar, urmă- toarele publicațiuni : «1. Din Analele Academiei: a) Tomul XXXV—Partea administrativă și Desbatenle anului 1912—1913 s’a încheiat, tipănndu-se și partea II, cu lucrările sesiunii ge- nerale trecute. b) Tomul XXXV— Memoriile Secțiunii literare s’a sfârșit de imprimat și conține : Per. Papahagi, Din trecutul cultural al Aromânilor (cu prilejul unui document de limbă) Protopresviterul Dimitrie Dan, Rutenii din Bucovina. Schiță etnografică. loan Boceanu, Glosar de cuvinte din județul Mehedinți. Dr. G. Pascu, Sufixele macedo- și megleno-române de origine neogreacă- Dr. G Pascu, Elementele romanice din dialectele macedo- și megleno- române. c) Tomul XXXV—Memoriile Secțiunii istorice s’a terminat de tipărit și cuprinde următoarele: N. lorga, Plângerea lui loan Sandu Sturdza Voevod împotriva sudiților străini în Moldova. N. lorga, Din ținuturile pierdute. Boieri și răzăși în Bucovina și Basa- rabia în cele dintâi decenii după anexare. N. lorga, Câteva știri nouă privitoare la istoria Românilor. N. lorga, Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani N. lorga, Două plângeri ale episcopului de Râmnic Galaction (1821). N. lorga, Versuri nouă ale lui lenăchiță Văcărescu N. lorga, Barbu Știrbei ca educator D. A. Sturdza, însemnătatea lucrărilor Comisiunii Europene dela Gurile Dunărei, 1856 la 1912. I, 1856—1866 II, 1866—1905. III, 1894-1912 N. lorga, Patrahirul lui Alexandru cel Bun. Cel dintâiu chip de Domn român. N. lorga, Ucraina moldovenească. Mihail C. Sutzu, Monete inedite din orașele noastre pontice (Tomis, Kallatis, Istros). N. lorga, Condițiile de politică generală în cari s’au întemeiat bisericile românești în veacurile XIV—XV. X. lorga, Două tradiții istorice în Balcani. a Italiei și a Românilor www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 88 ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914 I. Ursu, Bătăliile dela Gwozdziec și Obertyn. V. Pârvan, Descoperiri nouă din Scythia minor A. D Xenopol, Ideile de legi și de prevedere. Dr. loan Lupaș, Principele ardelean Acațiu Barcsai și Mitropolitul Sava Brancovici. 1658—1661. d) Tomul XXXV— Memoriile Secțiunii științifice s’a terminat de asemenea de tipărit și cuprinde: Dr. V. Babeș și 8. Bobeș, Cercetări pentru a perfecționa tratamentul antirabic. Dr. N. T. Deleamt, Studii asupra schimbărilor de materii pe timpul respirației frunzelor separate de plantă. Dr. V. Babeș, Congresul pelagrologic din Bergamo și pelagra în România General Gr. Cramieianu, Organizarea rezervelor armatei. Spini Haret, Henri Poincarâ. Prof. Dr. N. Leon, Contribuțiuni la studiul insectei Cochyhs ambiguella Hubn. în România. I. Corbu, Mărimea aștrilor la orizont. L Cosmovici, Notă asupra faunei oligocene din Flișul Moldovei. T. Laleseu, Asupra variației valorilor caracteristice. St. C. Hepites, Asupra întrunirii la Manchester a Asociațiunii interna- ționale de Sismologie. T. Laleseu, însumarea a doi sâmburi neortogonali. I. Gherghinoiu, Drosera rotundifolia L. în Oltenia (România occidentală). G. Țițeica, Rețele derivate. Elena Nicodim, Asupra hepato-pancreasului dela moluște. G. Florea și N D. David, Notă asupra unui craniu de Rhinoceros leptorhinus Cuv. din Terțiarul moldovenesc. loan Ciurea, Larvele de Diphyllobothrium latum (L.) la peștii din băl- țile Dunărei. Dr. V. Babeș, Despre raporturi câri există între anumite anomalii con- genitale ale feței și între transformațiunea simetrică a extremităților (acro- metageneză) Dr. V. Babeș, Serul nostru antidifteric și rezultatele întrebuințării sale I. Dr Hurmuzescu, Magnetostricțiunea—Instabilitatea moleculară. Nicolae Teclu, Contribuțiuni la caracteristica flăcării. Elena Lupu, Cercetări histo-fiziologice asupra intestinului de Cobitis fossilis Dr. G. Marinescu, Mecanismul chimico-coloidal al bătrâneței și problema jnorții naturale www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914. 89 Dr V. Bubeș, Cercetări asupra serului antidifteric. II. e) Din Tomul XXXVI—Partea administrativă și Desbaterile anului 1912-^13 se tipărește partea I, cuprinzând ședințele ordinare și ale Secțiunilor până la sesiunea generală. f) Tomul XXXVI — Memoriile Secțiunii literare se află sub tipar și a apărut până acum: D. Pușchilă, Molitvenicul lui Dosbftei. g) Tomul XXX’VJ.’ — Memoriile Secțiunii istorice se află sub presă și în el s’au tijoărit până acum : N. lorga, Armenii și Românii: O paralelă istorică. Vasile Pârvan, Știri nouă din Dacia Malvensis. N. lorga, Privilegiul lui Mohammed al II-lea pentru Pera (1 Iunie 1453). Vasile Pârvan, Castrul d^Ia Poiana și drumul roman prin Moldova de jos. N. lorga, Ostași dela Pruț cu un nou act dela Alexandru cel Bun. Răzeși romașcani. N. lorga, Cevă despre Episcopul mara.murășan losif Stoica. — Câtevă fragmente de vechi cazanii românești. N. lorga, Istoria Evreilor în țerile noasta ’e. N, lorga, Vasile Lupu ca următor al hnpAraților de răsărit în tutelarea patriarhiei de Constantinopole și a Bisericii ortodoxe. N, lorga, Clopotul dăruit de Caragheorghey întemeietorul Serbiei, bisericii satului Topola (1811). Vasile Pârvan, Cetatea Ulmetum, II, 1, 2l Descoperirile campaniei a doua și a treia de săpături din anii 1912 și 19.13. G. Murnu, Dela Cetatea Tropaeum-AdamcLs\ : Basilica-cisternă Studiu arheologic. \ N. lorga, Două inscripții nouă găsite la Mănăstirea Bistrița (Neamț). N. lorga, Muntele Athos în legătură cu țerile noastre. I. Ursu, Din influențele politicei europene asupr.\ istoriei noastre (Moise Vodă, 1529 Martie'—1530 August) N. lorga, Steagul lui Mihnea Vodă Radul în Muz eul istoric din Belgrad. N Docan, Explorațiuni austriaco pe Dunăre la sfârșitul veacului al XVlII-lea. X. lorga, Contribuțiuni documentare la istoria Olteniei' în veacul al XIX-lea. N. lorga, Fundațiuni religioase ale Domnilor români' îp Orient. Diaconul Dr N. M. Popescu, Nifon II, Patriarharul ConsțanțjnopoJuluh www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 90 ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914. N. lorga, Fundațiuni ale Domnilor români în Epir, Moreea, Tracia și Constantinopole. N. lorga, Nouă documente basarabene I. Familia. Talul. — O moșie a lui Luca Stroici. — Privilegiul general al Vornicului Coste Bucioc. N. lorga, O hartă a Țerii-Românești din 1870 și un geograf dobrogean. h) Tomul XXXVI — Memoriile Secțiunii științifice se află de asemenea sub tipar și conține următoarele: Dr. G. Z. Petrescu, Observațiuni științifice străine din secolul al XVIlI-lea servind la istoria noastră culturală. Dr. G I. Istrati, Primele insemue de distincțiuni și decorațiuni române. Dr. Eugen Botezat, Bourul și Zimbrul. St Procopiu, Cercetări experimentale asupra telegrafiei fără sârmă Dr. Gr. Antipa, Ernst Haeckel» Cuvântare pentru sărbătoarea jubileului său de 80 ani Dr. Marcel Brandza, Contribațiuni la studiul zoocecidiilor din România. Dr. Gr. Antipa, Câteva probleme științifice și economice privitoare la Delta-Dunărei și noua ei hartă hidrografică. «2. Potrivit deciziunii din 1905, s’a tipărit în limba franceză bro- șura : L’Academie Roumaine en 1912—1913, Discours et rapports officiels, cu rapoartele Secretarului general despre activitatea anului trecut și a sesiunii generale, precum și raportul Comisiunii perma- nente a Bibliotecii, personalul' cu oficiile Academiei în 1913—14, regulamentul premiilor și lista publicațiunilor Academiei. «3. In conformitate cu decizi unea Domniilor Voastre din 5 Maiu 1912, continuă să se publice siw redacțiunea d-lui coleg N. lorga, Secreta- rul Secțiunii istorice: B'ulletin de la Section historique, în broșuri trimestriale, cuprinzând traduceri și rezumate în limbile franceză și germană, de pe comunicările făcute Academiei. Dela sesiunea ge- nerală trecută s’a mai tipărit și No. 4, cu care se încheie primul an. Acest I volum cuprinde 16 rezumate de comunicări și cronici în limba franceză. Din/ anul II a apărut No. 1, care conține 12 re- zumate de comunicări. «4. Conform deriziunii din 17 Maiu 1912, continuă să apară, sub îngrijirea d-lui coleg St. C. Hepites, secretarul Secțiunii știin- țifice: Bulletin de la Section scientifique. După sesiunea generală trecută a apărut No. 6, cu care s’a încheiat tomul I. In acest vo- lum se află 45 rezumate de comunicări și 26 dări de seamă în www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914. 91 limbile franceză și germană. Anul II a apărut întreg în 10 numere, cari cuprind 54 comunicări. «5. Discursurile de recepțiune ținute în sesiunea trecută s’au tipărit: Din estetica poeziei populare, rostit la 22 Maiu 1913, de B. Delavrancea, cu răspuns de I. C. Negruzzi. Evoluția culturii științifice în România, rostit la 24 Maiu 1913, de Dr. I. Simionescu, cu răspuns de Dr. L. Mrazec. «6. Din Istoria Romană de Titus Livius, în traducerea premiată a d-lor profesori Nd. Locusteanu și I. S. Petrescu, s’au tipărit căr- țile I—X și XXI—XL, în 4 tomuri. Urmează să se mai publice cărțile XLI—XLV, cu fragmentele, periohele cărților pierdute și indicele pentru toată opera. «7. Din Istoriile lui Erodot, în traducerea premiată a d-lui D. I. Ghica, s’au publicat până acum cărțile I, II și IV. Cartea III se află sub tipar și din ea au apărut 8 coaie, cuprinzând capitolele 1—54. «8. Lucrarea d-lui G. M.-Murgoci: Harta geologică a județului Mehedinți, premiată în sesiunea generală din 1911 cu premiul Anas- tasie Fătu, se află tot la autor, pentru reviziunea amănunțită re- comandată de Secțiunea științifică. «9. Conform deciziunii D-Voastre din 29 Aprilie 1911, s’a tipărit monografia d-lui Carol A. Romstorfer: Cetatea Sucevei, descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcute Intre 1895 și 1904, publi- cată în românește cu o notiță istorică de d-l Alex. Lăpedatu. Ea formează un volum de LVI + 112 pag. in-fol., cu 113 ilustrații în text și 12 planșe anexate. «10. In conformitate cu deciziunea din 2 Maiu 1912, s’a publicat în volum separat lucrarea colegului nostru Dr. C- Istrati, Studiu relativ la o nomenclatură generală in Chimia organică bazat și pe o clasificare rațională a acestei părți din Chimie, 1 volum de VII1.223 pag,’ in-8». «11. Lucrarea d-lui Gh. F. Ciaușanu: Studiu despre superstițiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și nouă, www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 92 ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914. premială în sesiunea generală din anul trecut cu premiul Adamachi de 5.000 lei, s’a tipărit și publicat. «12. Lucrarea d-lui I. C. Fihtti. Domniile române sub Regula- mentul Organic până la 1848, premiată în sesiunea generală din anul trecut cu premiul Năsturel de 5.000 lei, se află sub tipar și s’au tipărit 18 coaie. «13. Conform deciziunii D-Voastre din 21 Decemvrie 1912, a în- ceput să se tipărească lucrarea d-lui Dr. N. Drăganu, Două manu- scripte vechi: Codicele Todorescu și Codicele Marțian, din care s’au tipărit până acum 14 coaie. «14. Starea publicațiilor cari se fac de serviciul Bibliotecii Aca- demiei este următoarea: «Bibliografia, românească veche, 1508—1830, din care mai este de ti- părit partea finală cuprinzând descrierea cărților din anii 1817—1830, se află în oarecare întârziere din pricina coordinării materialului din ce în ce mai bogat din epoca după 1817, și din pricina morții unui colaborator, regretatul Nerva Hodoș, funcționar din serviciul Bibliotecii. «Din Catalogul manuscriptelor românești s’a pregătit materialul care va formă tomul III. «Creșterea colecțiunilor, care se publică conform art. 28 din Regulamentul Bibliotecii, a apărut și anul acesta cu oarecare întârziere; ultima fasciculă însă din 1913, cuprinzând achizițiile pe Octomvrie—Decemvrie, se află sub presă. «Bibliografia publicațiunilor periodice românești continuă. In curând se va da la tipar tomul II, care va cuprinde bibliografia periodicelor ro- mânești dela 1907—4913, precum și indicele cronologic, topografic, pe ma- terii și de nume proprii. «15. Din Publicațiile Fondului Adamachi se află încă la tipar tomul VI, care cuprinde lucrarea d-lor Dr. Aurel Babeș și Dr. V. Bușilă despre Pelagră, premiată în sesiunea anului 1912 cu pre- miul Adamachi. Din ea s’au tipărit până acum numai 7 coaie. în- târzierea se datorește minuțioasei reviziuni pe care autorii o fac textului. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914 93 «Din tomul VII s’au publicat următoarele scrieri : P. Bogdan, Repejunea sunetului la corpurile lichide. Elena Nicodim, Contribuțiuni la studiul anatomiei, istologiei și fiziologiei liepato-pancreasului dela moluște. «16. Dicționarul limbii române continuă a fi redactat și tipărit, sub conducerea și supravegherea Comisiunii alese de Domniile Voastre, de colegul nostru d-l Sextil Pușcariu, ajutat de colabo- ratorii săi, d-nii profesori I. Rădulescu-Pogoneanu și D. Evolceanu, C. Lacea și Th. Capidan. In cursul anului s’au tipărit și publicat coaiele 1 — 5, formând fasc. 1 din tomul I, partea II și cuprinzând cuvintele începătoare cu C până la căni ; iar din tomul II coaiele 21 — 25, formând fasc. 5 și cuprinzând cuvintele grosăvatec—holeră. «1 7. Publicațiunea Din vieața poporului român s’a îmbogățit în cursul anului cu următoarele volume: XIX. Sărbătorile la Români: Sărbătorile de toamnă și Postul Crăciunului, de Tudor Pamfile. XX. Sărbătorile la Români: Crăciunul, de Tudor Pamfile. XXI. Superstițiile poporului român, de G. F. Ciaușanu (Scriere răsplă- tită cu premiul Adamachi din 1913). XXII. Colinde din Ardeal, culese de Alexiu Viciu. XXIII. Cuvinte scumpe, taclale, povestiri și legende românești, cu un glosar la sfârșit, culese de Dumitru Furtună. «18. Din Documente istorice Hurmuâaki'ăQ află în curs de tipărire: Volumul XIV, cuprinzând Documente grecești privitoare la istoria Ro- mânilor, cari se publică de d-l N. lorga în text original, însoțit de tradu- cerea românească. Din el s’au tipărit până acum 44 de coaie. Volumul X VIII, cuprinzând Corespondența diplomatică și rapoarte con- sulare franceze (1846- 1851). Volumul început de răposatul Nerva Hodoș a fost continuat de d-l N. lorga și este în întregime tipărit. A mai rămas de tipărit numai indicele alfabetic asupra materialului istoric cuprins în volumele XVI—XVIII. «19. Instituțiile culturale, române și străine, cari s’au adaos în cursul anului lângă acelea cărora se trimit publicațiunile Acade- miei, sunt următoarele : www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 94 ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914. «In dar : Reuniunea învățătorilor gr.-cat. din protopopiatul Morlaca în Ardeal; Laboratorul de aplicațiile căldurii și electricității din București; Societatea Academică Română «Dacia» din Cernăuți; Școala normală din Constanța; Seminarul Sf. Andreiu din Galați; Biblioteca Protopopiatului din Giurgeu, Comitatul Ciuc în Ardeal; Biblioteca Universității din Grenoble (Franța); Seminarul de arheologie dela Universitatea din Iași; Școala Normală română din Oradea-Mare; Biblioteca de filologie românească dela Sorbonna (Paris); Școala Normală din Piatra-Neamț; Biblioteca Protopopiatului din Reghinul săsesc în Ardeal; Societatea culturală «Miron-Costin» din Roman; Secțiunea pedagogică a Societății «Andreiu Șaguna» din Sibiiu. «In schimb; Comitetul geologic din St. Petersburg; Academia Cehă «Francisc losif» din Praga; Institutul Italian de Numismatică din Roma. «IV. Biblioteca. Desvoltarea Bibliotecii noastre și creșterea constantă a colecțiilor sale științifice a continuat ca si în anii trecuti. «Clădirea noului local al Bibliotecii nu s’a început încă, din cauza unor piedici cari nu s’au putut înlătură până acum. Pe deoparte evenimentele din anul trecut au făcut ca Ministerul Justiției să nu se poată mută până la toamna viitoare din localul ce ocupă în imobilul Academiei și să lase liber terenul pe care se va ridică o parte a clădirii ; pe de altă parte planurile întocmite și prezentate în sesiunea trecută au trebuit să fie supuse la o nouă și fundamen- tală prelucrare spre a puteâ fi executate cu sumele puse de Stat la dispoziția Academiei prin legea dela 5 Martie 1912. «Pe lângă informațiile pe cari vi le va aduce Comisiunea per- manentă a Bibliotecii prin raportul ei anual asupra creșterii și consultării colecțiunilor, găsesc folositor a vă prezentă datele mai însemnate din activitatea și funcționarea Bibliotecii. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 1 MAItT 1914 95 «Sala de lectură a cărților tipărite a fost deschisă 233 de zile câte 10 ore pe zi (8—6), sala de lectură a manuscriselor, în aceleași zile, a funcționat câte 9 ore pe zi (8—12, 1—6); 59 de zile, în lunile Iunie — August, amândouă sălile au fost deschise numai câte 4 ore pe zi (8—12). «Numărul cetitorilor în sala de lucru a cărților tipărite a fost de 8.048, cari au consultat 22.274 volume și broșuri. La 287 per- soane, cari intră în prevederile regulamentului, li s’au împrumutat acasă 746 volume și broșuri. «Sala de lucru a manuscriptelor a fost frecventată anul acesta de 1.967 cetitori, cari au studiat 11.671 manuscrise, de 1.538 cari au consultat 19.517 documente și de 149 cari au cercetat 520 cărți vechi. «Cabinetul Numismatic. — Inventariarea, determinarea și clasarea materialului numismatic a continuat în cursul anului sub suprave- gherea colegului nostru d-l M. C. Sutsu. S’au determinat și clasat anul acesta 3.042 monete (1.005 antice și 2.037 medievale și mo- derne), 41 medalii și plachete și 4 peceți din depozitul Academiei. «Pentru completarea diferitelor serii de monete s’au procurat re- produceri în ipsos după exemplare existente în alte colecții; astfel sperăm să ne completăm în curând colecțiunea de monete și de greutăți pontice. S’a continuat adunarea datelor și informațiilor cu privire la tezaurele monetare din toate teritoriile românești, «Ajutorul-numismat d-l C. Moisil a fost însărcinat și cu păstrarea și catalogarea obiectelor de muzeu. S’au inventariat 117 obiecte de acest fel. «Cabinetul Numismatic s’a îmbogățit anul acesta cu următoarele daruri: «M. S. Regele a dăruit medalia «Avântul țerii din 1913» și placheta bătută la Bruxelles cu ocazia aniversării a 70-a a M. S. Reginei. «D-l Barbu Bellu a dăruit 23 monete, 12 medalii și 34 obiecte de muzeu; d-l General P. Năsturel 2 monete și 2 obiecte de muzeu; d-l Al. Canta" cuzino 22 monete; d-l I. Bianu 1 medalie și 2 peceți (reproduceri); d-l T. Oroveanu 16 monete; d-l Tr. Djuvara 1 plachetă; dl Căpitan R. Rossetti o medalie de bronz dela inaugurarea monumentului lui Suvarov la Râmnic; d-l Gr. Niculescu 8 monete; dl St. Capșa 2 plachete; d-l Locotenent T. Pamfile 1 monetă; Primăria Capitalei 18 monete și 3 medalii; iar eu am adus 7 monete și 7 medalii. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 96 ȘEDINȚA DELA 1 MAlU 1914. «Creșterea totala a colecțiunilor Academiei în anul 1913 se poate vedea în următoarea tabelă: g Numere de revsle o g 5^ Primite : Conform legii dela 23 Martie 1904 . In dar sau în schimb Cumpărate . . . Total . . . 3 032 2 329 1 599 1 341 5.972 280 1.084 3 693 1.125 1.744 2 869 20 80 102 g ce cn 151 53 208 bJO 50 19 69 Qg 717 175 892 63 85 155 14 10 310 10 312 170 174 146 146 g 5 g 2 4 5 ” ° 6 g 856 7 1 9 2 4 2 2 «Darurile mai însemnate cu cari s’au sporit colecțiile Bibliotecii Academiei în anul trecut au fost făcute de următoarele persoane: «M. S. Regele Italiei a binevoit a ne trimite tomul IV din Corpus num- moruni italicorum. «Dela Casa M. S. Regelui s’au primit 2 scrieri istorice privitoare la Casa de Hohenzollern. «Ministerul Afacerilor străine ne-a oferit o scrisoare autografă a M. S. Re- gelui din 12 Ianuarie 1878. «D-l Barbu Bellu a dăruit 11 manuscripte, 3 diplome austriace de baronie, 2 brevete de ordine germane, 141 documente, 227 volume cărți vechi, 9 numere de ziare vechi românești și străine. «Dela d-l St. d’Aristarchi, Mare Logofăt al bisericii patriarhale din Con- stantinopole, s’au primit în dar 163 volume de publicațiuni grecești vechi și nouă. «D-l C. Moisil, ajutor-numismat al Academiei, a dăruit manuscrisul : «Opis de toate delile pricinilor lucrătoare la Eforia școalelor naționale», 1831—1862. «D-l St. Capsa ne-a dăruit albumul jubileului de 60 de ani dela fundarea Casei Capsa. «D-l Dr. V. Teodoru ne-a trimis în dar 2 fotografii găsite de d-sa în Bulgaria. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ședință Dela f maiu 191C 97" «V. Fonduri, donațiuni și legate. «Comisiunea financiară și celelalte Comisiuni speciale ale diferi- telor Fundațiuni vă vor prezentă rapoartele lor asupra lucrărilor din cursul anului și propunerile pentru anul viitor. «Instituția noastră, precum am avut ocazia să constatăm în atâ- tea rânduri, își sporește, împreună cu activitatea sa științifică și culturală, și mijloacele materiale necesare pentru scopul ce ur- mărește, prin numeroasele legate și donațiuni ale persoanelor ge- neroase. Anul acesta avem iarăș de semnalat nouă semne de vădita încredere pe care lumea din afară de Academie ne-o arată. «Unul este legatul Atanasie Toncoviceanu, care la punctul 4 al testamentului său dispune : «Las Academiei Române scrisurile fonciare urbane No. 53.046 «128.616, 130.564, 139.918 a 5.000 lei și 195.040 a 1.000 lei, din «ale căror procente de 1.000 lei anual să se decearnă un premiu «sau două a câte 500 lei pentru subiecte ce le va precizâ Academia». «Delegația, în ședința dela 3 Iulie a decis acceptarea legatului și facerea formalităților legale pentru intrarea în stăpânire. «Moștenitorii răposatului Nicolae Chrissoveloni au pus la dispozi- ția Academiei un fond de 20.000 lei prevăzuți de părintele lor într’un testament vechiu, care în urmă nu mai eră în vigoare. De- legația, în ședința dela 23 Ianuarie, a decis primirea sumei și crearea fondului «Nicolae Chrissoveloni», din al cărui venit să se dea premii pentru scrieri privitoare la comerț. «Răposatul A. F. Robescu în testamentul său dela 28 Iulie 1913 a înscris următoarea dispoziție: «1. Las și leg în plină și absolută proprietate Academiei Ro- «mâne moșia mea Căputeasca din județul Râmnicul-Sărat, din al «cărei venit va subvenționâ și va întrețineâ în străinătate doi tineri «studioși în ramura ce Academia va găsi cu cale și mai mult în «folosul țerii». «Delegația, în ședința dela 21 Fevruarie, a decis primirea lega- tului și îndeplinirea formalităților legale pentru acceptare. «Fondul Grigorie M. Buicliu a mai crescut cu lei 16.881.25, pro- veniți dintr’o creanță privilegiată de 15.000 lei, care s’a incassat îm- preună cu dobânzile ei. Analele A. R.-XXXV Desbateule 7 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 98 ȘeDiNța Dela 1 mAiu 1914. «Datele mai însemnate cu privire la fundațiunile principale ale Academiei sunt următoarele: «1. Fandațiunea Vasile Adamachi a avut înscrisă în buget suma de lei 89.768,49 pentru burse și cheltueli de studii: «Bursele au fost în număr de 35 și anume: a) 25 burse de câte 100 lei pe lună, dintre cari: 8 la Facultatea de științe din Iași. 8 la Facultatea de medicină din Iași. 9 la Școala de poduri și șosele din București. b) 4 burse de câte 300 lei pe lună pentru licențiați, cari fac studii de astronomie, fizică și geologie la Paris, și de geografie la Berlin. c) 3 burse de absolvenți de școale speciale (250 lei pe lună) pentru lu- crări practice de mecanică d) 3 burse la ingineri (unul cu 400 lei și doi cu câte 300 lei pe lună) pentru studiul edilității publice și electrotehnicei. Cu părere de rău s’a luat cunoștință că unul din acești doi din urmă, bursierul Răsmiriță, a în- cetat din vieață la Paris în cursul lunii Martie. «S’au dat și în anul trecut 10 burse de câte 360 lei anual pentru 10 elevi dela școala de agricultură «loan Costache Agarici» dela Moara-Grecilor (Vasluiu). «In anul trecut au terminat studiile ca bursieri ai Fondului Adamachi d-nii Gheorghe Florea și Victor Popescu dela Facultatea de științe din Iași; Grigorie Bozgan și loan Teodorescu dela Facultatea de medicină de acolo; Constantin losipescu, Nicolae Bujoreanu și Constantin Constantinescu; Ingi- nerii Nicolae Mușat și Cincinat Sfințescu cari au studiat edilitatea publică în Europa centrală și occidentală. «2 . Fundațiunea Otteteleșeanu. Institutul de fete dela Măgurele își urmează mersul regulat în al 20-lea an de funcționare, deși administrarea și conducerea lui a întâmpinat oarecari greutăți, cari au necesitat schimbarea personalului conducător. «Acest așezământ a pierdut pentru totdeauna pe cel mai iubitor ocrotitor, pe colegul I. Kalinderu, care dela înființare i a purtat totdea- una o grijă neadormită și în adevăr părintească. «La examenele generale, ținute la Institut în ziua de 22 Iunie, au asislat, pe lângă d-nii Dr. V. Babeș și St. C. Hepites din partea Academiei, și d-na Inspectoare școlară Slănescu-Negri, ca delegată a Ministerului Instrucțiunii. > www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ședința dela 1 mAiu 1914. 99 «D-l Hepites a ținut o cuvântare, în care a arătat îmbunătățirile introduse în cursul anului ; iar în ședința dela 28 Iunie, d-l Dr. Babeș ne-a vorbit despre spiritul practic și modern în care se face educațiunea din acest Institut. » «3 . Școala de agricultură «loan Costache Agarici» dela Moara- Grecilor și-a continuat mersul în mod regulat. «4 . Cele două scoale ale Fundațiunii «Tache Anastassiu» își ur- mează mersul lor regulat. «Școala inferioară de agricultură dela Țigănești are acuma patru ani, adică anul preparator adaos de Academie, și cei trei ani după programa Statului. Va avea deci în acest an întâia serie de absol- venți, cari vor aveâ să facă apoi un an și jumătate de practică, în conformitate cu legea învățământului Statului. «La 25 Septemvrie s’a ținut examenul de admitere, în urma că- ruia s’au primit 20 elevi în anul pregătitor. «Școala primară dela Călmățuiu și-a urmat și în anul trecut mersul ei regulat. «5 . Fundațiunea, «Maria General Carp* a împărțit, conform dis- pozițiunilor testamentare, îmbrăcăminte de câte 2.000 lei elevilor săraci din școalele primare din București și Giurgiu. La București distribuția s’a făcut prin «Societatea pentru ajutorul elevilor săraci»; la Giurgiu prin d-nii C. lonescu, directorul sucursalei Băncii Na- ționale, C. Săvescu, directorul școalei comerciale, și N. Bădulescu, o rudă a testatoarei. «6 . Fundațiunea «Anastasie Stolojianu». Dispozițiile cuprinse în actul de donațiune al acestei fundațiuni s’au pus pentru prima oară în aplicare în toamna anului trecut, când, în urma concursu- lui ținut la Academie, s’a acordat d-lui Costin Stoicescu o bursă de 3.600 lei pe an (plus cheltuelile de călătorie și taxele școlare) pentru studiul științelor sociale, economice și financiare la Univer- sitatea din Bonn. «7. La moșia Radiana (jud. Bacău) a Fondului Donici, din trupul Bastonul, despărțit de moșie, s’au dăruit 27ₐ hectare ca teren de cultură experimentală pentru școala rurală din satul Răcăuți, co- muna Onești. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 100 ședința dela 1 mato 1914. «8. Procesul cu moștenitorii de sânge ai răposatei Elena Dr. Turnescu pentru obținerea legatului, constând din restul cotității disponibile a averii răposatei, se află în aceeaș stare ca și în anul trecut: se așteaptă încă evaluarea averii răposatei în momentul des- chiderii succesiunii, evaluare ce este să se facă de un expert nu- mit de Tribunal. «9. Moșiile. Sistemul inaugurat de Academie pentru exploata- rea moșiilor în regie, prin arendarea pământului la țărani pe plată în bani, s’a dovedit a fi unul din cele mai eficace mijloace pentru îmbunătățirea traiului și a întregii vieți gospodărești a sătenilor ; într’adevăr supravegherea neîncetată a administratorilor noștri a adus o însemnată ameliorare în felul de muncă și în bunăstarea țăranilor de pe moșiile Academiei. «O singură moșie a suferit și anul trecut din cauza prea multor ploi și a grindinei, și anume moșia Roșiorii din județul Suceava (Fondul Adamachi); s’a acordat însă sătenilor o păsuire până la vremuri mai bune și h s’a dat unora și ajutorul necesar spre a-și procură sămânța în primăvară. «Din Fondul Adamachi s’a vândut Statului moșia Călimănești (jud. Tutova) a Fondului Adamachi pentru suma de lei 311.088,50 în rentă perpetuă de 4%. S’au oferit Statului spre cumpărare și trupurile de pădure dela această moșie și acum se procedează la evaluarea lor pentru fixarea prețului. «Rezultatele anului agricol 1913 sunt arătate în următoarea tabelă: www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro Pământ arendat O Valoarea productelor C h e 1 t u e 11 ra (Venitul brut) । NUMELE MOȘIEI Kt din din din Arenda Munci, Venitul net s a arătură fâneață pășune TOTAL totală asigurări TOTAL FAneiță Pășune TOTAL E Lei L* l Lei Lei Lei șl âendn(e Lei H a H a H a K L°1 Roșiori .... 365 71 59 495 236 15 174 5 52C 1.852 22.546 20 500 15.456 35 956 --- 13410 Moara-Grecilor. 1 105 65 220 1390 550 199.197 5 594 11 467 216 258 56 404 101.370 157 774 + 58 484 Țigănești . . . 2 390 --- 198 2.588 734 564 386 --- 6 736 571 122 119 990 242 895 362 885 208 237 Câlmățuiu . . 1 422 68 67 1557 480 469 490 15.3OC 16 080 500 870 75.588 111.382 186.970 313.900 Măgurele . . . 330 --- --- 330 221 142.938 --- --- 142.938 27 050 39 758 66 808 76 130 Fundu-Chiselet. 1.912 --- 217 2129 395 486.598 --- 4 350 490 948 99.132 196.733 295.865 195.083 Olteni .... 860 12 --- 872 250 197 471 1.517 --- 198 988 38 951 72.147 111 098 87 890 Rădiana . . . 207 35 39 281 729 63 355 5 250 1 209 69.814 17 105 22 119 39 224 30 590 Total . . . 8 591 251 800 9 642 2 995 2 138 609 33.181 41 694 2 213 484 454 720 801 860 1 256 580 956 904 1 Rezultatele generale în medii; 1) Venitul brut la hectar : 257,65 lei. » » de om: 739,06 » 2 Cheltuelile la hectar : 146,27 lei 3) Câștigul net la hectar: 111,38 lei. o » de om: 419,56. » » » de om: 319,50 » www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 1 MUU 1911. 102 ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914. «Pădurile. Pădurile de pe moșiile Academiei fiind toate de câmp, la tăierea parchetelor s’a încercat în anii trecuți la Țigănești (Tecuciu) și la Olteni (Teleorman) vânzarea arborilor și a celuilalt material lemnos deadreptul la săteni, ținându-se seamă anume de trebuințele lor și înlăturându-se și dela exploatarea pădurilor orice fel de mijlocitori individuali sau asociați între proprietate și săteni. Rezultatul a fost foarte mulțumitor pentru amândouă părțile, pentrucă venitul incassat de proprietate a fost mai mare decât acela care s’ar fi căpătat dela mijlocitori și mai ales pentrucă sătenii au cum- părat foarte ieftin nu numai lemne de foc, dar și lemnele mari necesare pentru construcțiile lor gospodărești, mult mai bune și mai solide decât acelea ce și-ar fi putut procură din comerț cu prețuri mult mai mari. Urmarea este mulțimea de construcții nouă sau reînnoite în acele sate în anii din urmă. In anul trecut acelaș sistem a fost aplicat cu acelaș rezultat și la pădurile de pe mo- șule Roșiori (Suceava) și Moara-Grecilor (Vasluiu). «In acelaș timp s’a continuat regulat facerea șanțurilor de îm- prejmuire, precum și plantarea poienelor și a golurilor de pe margini. «10. Starea fondului adunat din inițiativa Academiei prin sub- scripție publică, pentru ridicarea monumentului național marelui poet Vasile Alecsandri, este următoarea: Listele împărțite au fost . . . 8.743 s’au înapoiat...................7.217 au rămas neînapoiate .... 1.526 Cu listele înapoiate s’au incassat..........................L. 63.966,28 Incassări extraordinare au fost de...........................» 1.237,60 Din efecte ieșite la sorți................................. » 1.255,80 L. 66.459,68 Din incassarea cupoanelor.................................. » 35.861,52 L 102 321,20 «VI. Concursurile premiilor. «In sesiunea aceasta generală sunt de acordat 5 premii pentru lucrări publicate : Năsturel, al Asociațiunii Craiovene, Demostene Constantinide, Adamachi și premiul Statului Lazăr, iar alte 6 premii pentru lucrări cu subiecte date, și anume: Eliade-Rădulescu, Alexan- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914 103 dru loan Cuza, Princesa Alina Știrbei, Adamachi, Alexandru Bo- descu și Năsturel. «1. La premiul Năsturel de 4.000 lei, care se va da prin comi- siune specială unei cărți scrise în limba română, cu conținut de orice natură, care se va judecă mai meritorie printre cele publicate dela 1 Ianuarie până la 31 Decemvrie 1913, s’au prezentat urmă- toarele scrieri: Bacaloglu (Maior Victor A), Din virtuțile neamului. București 1913. Brîmău (Dr. Nicolae), Pocăiții. .. Cuvântări bisericești asupra așa numi- ților pocăiți (adventiști, nazanneni). Petroșani 1913. Constantinescu (Stelian I), Din problemele educației Studii de psihologie și pedagogie. I. București 1913. Diamandy (G.), Chemarea codrului. Poveste vitejească în 3 acte Buc. 1913. Dobrovici (Gh M), Istoricul datoriei publice a României. București 1913. Dragomirescu (luliu), Ideile și faptele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Partea I 1836 — 1863 București 1913. Enăchescu (I.), Comerțul de cereale. Uzanțe, reguli, studii, tabele de calcul. București 1913. Filloreanu (Al), Pentru patrie. Piesă originală istorică în 4 acte Buc. 1913. Fotachi (Const), Existența și manifestarea. O nouă teorie asupra evoluției în univers. București 1913. Lupașcu (Căpitan Alexandru L), Pentru sufletul și inima soldaților noștri. Lucrare metodică de educație ostășească. A Il-a edițiune. Bucu- rești 1913. Pavelescu (George), Dimitrie Bolintineanu și opera sa. București 1913 Păcățian (Teodor V.), Cartea de aur sau Luptele politice naționale ale Românilor de sub coroana ungară. Volumul VII Sibiiu 1913. Petrescu (Inginer Stelian), Călăuza Căilor ferate române. Publicațiune ofi- cială, anuală. București 1913. Popa-Lisseanu (G.), încercare de monografie asupra cetății Drâstorul- Silistra. București 1913. Radu (Dr. lacob), Istoria vicariatului greco-catolic al Hațegului. Lugoj 1913. Sbiera (Dr. Radu I), Gramatica latină pentru licee, gimnazii și toate școalele secundare și asimilate. Cernăuți 1913. Stănescu (P.), Organizarea învățământului rural. R.-Sărat 1913. «2. La premiul Asociațiunii Craiovene pentru desvoltarea învă- țământului public, de 1.500 lei, ce este a se decerne prin corni- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 104 ȘEDINȚA DELA 1 MAID 1914. siune specială celei mai bune cărți didactice în limba română, dintre cele tipărite dela 1 Ianuarie 1911 până la 31 Decemvrie 1913, au intrat următoarele scrieri: Abramescu (Niculae), Lecțiuni de algebră superioară pentru clasa VIII reală. București 1913 Aguletti (Th. Avr.), Istoria antică pentru clasa I secundară. Ediția IV-a. Bu- curești 1913. » Istoria Românilor. Ediția VIII. București 1913. G'eor^escMțConstantinJjGeometriapracticăpentrușcoalele medn.Bucureștil913. Gheorghiu (Gh Gr.), Aritmetica comercială pentru clasa l-a a școalelor co- merciale elementare. Ediția Vl-a. București 1912. » Aritmetica comercială pentru clasa II-a a școalelor comerciale elementare și pentru școalele profesionale. Ediția V-a. Bucu- rești 1911. » Aritmetica comercială pentru clasa IlI-a a școalelor comerciale elementare. Ediția V-a. București 1912. lonașcu (Romulus), Lecturi comerciale pentru școalele comerciale superi- oare. Ediția V. Partea I pentru clasa I. Iași 1911. » Lecturi comerciale pentru școalele comerciale superioare. Edi- ția V. Partea II pentru clasa II. Iași 1911. » Lecturi comerciale pentru școalele comerciale superioare. Edi- ția V. Partea III pentru clasa III. Iași 1911. Onițiu (Virgil), Carte de cetire pentru clasa I a școalelor medii. Ediția a doua. Brasso 1914. Rădulescu (Petre I.) și Polixenia P. Rădulescu, Geografia continentelor și a României. Ediția IlI-a. București 1912. Sadoveanu (M.), loan I. Teodoru, C. Stan și L. Mrejeru, Carte de cetire pentru clasa II urbană București 1913—1914. » Carte de cetire pentru clasa III urbană. București 1913—1914. » Carte de cetire pentru clasa IV urbană. București 1913—1914. Selăgian (Angela, n. Butean), Dr. Vasile Bologa și Dr. Emil Precup, Carte de cetire. Manual de învățământ pentru clasa I și II-a dela școale civile de fete, gimnazii ș. a. Sibiiu 1913. «3. La premiul Demostene Constantinide, de 4.000 lei, ce este a se da prin Secțiunea literară pentru o scriere de literatură, de fi- lologie sau de artă, care se va judecă mai meritorie printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1911 până la 31 Decemvrie 1913, s’au primit următoarele cărți: www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914. 105 Al-George (Ion), Aquile. Poezii. Câmpina 1913. Beza (M.), Pe drumuri. Din viața Aromânilor. București 1913. Casimir (Al. V.), Bosforul. Galați 1912. Chirițescu (M. L). Răsaduri. Novele. București 1914. Ciura (Alexandru), Amintiri. Schițe și nuvele. Orăștie 1912. Drâgescu (Dr. loachim), Pro patria. Povestire despre începutul și menirea neamului românesc. Craiova 1913. Dulfu, (P.), Gruia lui Novac. Epopee alcătuită din cântecele de vitejie ale poporului român. București 1913. Erbiceanu (Octav), Ciclul troian. Epopeele înainte de Homer. Iași 1912. Lovinescu (E.), C. Negruzzi. Viața și opera lui. București 1913. Lungianu (Mihail), La cruci. Icoane de țară. București 1911. » Postelnicu Cumpănă. Nuvele și povestiri din amarul celor mici. București f. a. » Din umbra satelor. Povestiri și icoane. București 1913. Olleo și Doru, Un proces perdut. Roman social. București f. a. Pandelea (N.), Eneida. Traducere. București 1913. Pătrășcanu (D. D.), Timotheiu Mucenicul. Iași 1913. Rosetti (Radu D.), Prin pravoslavnica Rusie. Note din călătorie. București 1913. Smara, Fata tatii. Roman de moravuri. București 1913. Xenopol (Adela), Pe urma războiului. Roman. București f. a. «4. La premiul Adamachi de 5.000 lei (divizibil), care este a se da prin Secțiunea științifică pentru scrieri cu conținut științific în înțelesul științelor exacte (matematică, fizică, chimie, istorie natu- rală, geografie, medicină, inginerie, industrie și științele aplicate în general), cari se vor judecă mai meritorii printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1911 până la 31 Decemvrie 1913, s’au prezentat urmă- toarele cărți: Alexandrescu (Basile), Prevenirea accidentelor de muncă în industria lem- nului. București 1913 Angelescu(Y}v.\. N.),Cooperația și socialismul în Europa. București 1912—1913. „ Asigurările sociale în Statele moderne. București 1913 Arbore (Dr. Ecaterina), întinderea tuberculozei în București în anii 1902— 1912. București 1913. Grădinescu (Dr. Aristide V), Rolul capsulelor suprarenale în circulație și în schimburile nutritive București 1912. lacob (H), Geometria în spațiu pentru cl IV secundară de băieți. Ediția I. București 1913. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 103 ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914. Mărunțeanu-Șfinx (Gr.), Pomicultura. Tratat practic pentru cultura pomi- lor roditori la noi în țară. București 1913. Minescu (Constantin M.), Organizarea și funcționarea serviciilor de cecuri și virimente prin administrațiunile de postă. București 1913. Moldovan (Silvestru), Ardealul. I. Ținuturile de pe Olt (Ediția II augmen- tată a unei părți din «Țara noastră»). Brașov 1911. „ Ardealul II Ținuturile de pe Murăș (Ediția II din «Țara noa- stră»). Brașov 1913. Negri (Căpitan Gabriel I, acum Maior), Artilerie românească de câmp. Curs practic aplicat. Tun Krup M. R. Partea I. București 1911; Partea II. București 1912; Partea III București 1912; Partea IV Bu- curești 1913. Trăilescu (Căpitanul loan), Călăuza technico-tactică a ofițerului de orice armă București 1913. «5. La premiul Statului Lazăr de 5.000 Iei, care eră a se de- cerne prin Secțiunea științifică unei scrieri cu conținut științific, în înțelesul științelor exacte (matematică, fizică, chimie, istorie na- turală, geografie, medicină, inginerie, industrie și științele aplicate în general), care se va judecă mai meritorie printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1912 până la 31 Decemvrie 1913, sau celei mai importante invențiuni științifice, făcute dela 1 Ianuarie 1912 până la 31 Decemvrie 1913, — nu s’a prezentat nici o scriere. • «6. La premiul Eliade Rădulescu de 5.000 lei, ce eră a se de- cerne prin Secțiunea literară celei mai bune lucrări scrise în limba română cu subiectul : Arta religioasă și arta casnică la Români (cu excluderea arhitecturii), — nu s’a prezentat până la lerminul re- gulamentar nici un manuscris. «7. La premiul Alexandru Ion Cuta, de 20.000 lei, care eră să se dea prin Secțiunea istorică celei mai bune lucrări scrise în limba română despre : Istoria Românilor dela Aurelian până la fun- darea Principatelor, — nu a intrat nici un manuscris. «8. La premiul Princesa Alina Știrbei, care se va da prin Secțiunea istorică celei mai bune lucrări scrise în limba română despre: Principiile morale și creștinești de cari trebue să se con- ducă părinții in educațiunea copiilor lor, s’au prezentat 7 ma- nuscrise cu următoarele devize : www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914. 107 1. Mens sana in corpore sano; 2 Copiii bine crescuți sunt cea mai scumpă vistierie a părinților și cel mai bun prinos pe altarul neamului; 3 In acest semn vei învinge.— Nimic fără Dumnezeu; 4. La religion est le tout de l’homme.— Bossuet; 5. A propovedui morala este ușor lucru; a o întemeiă, iată greul. Schopenhauer; 6. Nihil sine Deo; 7. Inimile mari și generoase, pline de un patriotism cald și înăl- țător se pot asemănă cu un templu unde pentru eternitate trebue să ardem candela recunoștinței. De entuziasmul acesta depinde de multe ori fericirea și gloria. — Vasile Conta. «9 . La premiul Adamachi, de 5.000 lei, divizibil, care se va de- cerne prin Secțiunea istorică celei mai bune lucrări scrise în limba română despre : Sentimentul religios în populația noastră ru- rală, a intrat un singur manuscris cu deviza: Manifestațiunilere- ligioase ale unui popor probează starea lui religioasă. «1 0. La premiul Alexandru Bodescu, de 1.500 lei, care era să se acorde tot prin Secțiunea istorică celei mai bune lucrări scrise în limba română despre : Revoluția din 1821 in țerile noastre,—nu s’a prezentat nici o scriere. «11. La premiul Năsturel, de 5.000 lei, ce erâ să se dea prin Secțiunea științifică celei mai bune lucrări scrise în limba română, cuprinzând : Studiul țânțarilor din România, ca propagatori ai malariei, și cercetarea mijloacelor practice pentru stingerea acestei boale, — n’a intrat nici un manuscris. «Domnilor Colegi, «Terminând la deschiderea sesiunii trecute expunerea activității Aca- demiei în cursul anului precedent, îmi exprimam bucuria pentru starea înfloritoare la care a ajuns această instituțiune față de modestele înce- puturi pe cari le-am apucat. Acum încheind această expunere, care este a 30-a pe care v’o înfățișez, gândul meu se îndreptează spre marile în- datoriri ale Academiei și cari apasă asupra noastră a celor ce o formăm astăzi și mai ales asupra d-voastre celor tineri, cari aveți datoria de a o conduce mai departe. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 108 ȘEDINȚA DELA 1 MAIU 1914 «Patria și națiunea așteaptă cu drept dela Academie, și noi sun- tem datori să-i dăm lumina științei și mai presus de toate sănă- toasă îndrumare culturală ; suntem datori să dăm judecăți totdeauna cumpănite, obiective și drepte, prin cari să se încurajeze munca serioasă și talentul adevărat. Astfel numai prestigiul Acade- miei se va înălță în ochii națiunii și ai lumii culte străine cu fiecare alegere și cu fiecare lucrare premiată sau tipărită în pu- blicațiunile ei». D-l Președinte prezentă raportul Comisunii financiare asupra exercițiului bugetar 1912—13. D-l D. Sturdza cetește comunicarea: Ședința Academiei Ro- mâne dela 1 Maia 1914. După ce d-l Sturdza termină comunicarea d-sale, d-l Președinte zice : Domnilor Colegi, Ați ascultat cu toții, cu o deosebită mulțumire sufle- tească, aleasa comunicare a veneratului nostru Secretar general d-l D. Sturdza, și ați putut să vă dați seamă despre importanța acestei lucrări, care rezumă într’însa cele mai mari evenimente petrecute dela 1856, adică dela începutul constituirii României contimporane. Sunt convins a fi interpretul D-voastre al tuturor, pentru a aduce cele mai călduroase felicitări d-lui D. Sturdza pentru această nouă dovadă de muncă și pentru iubirea ce o poartă Academiei noastre, la a cărei înjghe- bare și desvoltare d-sa, în special, a contribuit atât de mult. Fac dar urarea ca veneratul nostru Secretar general să trăească încă mulți ani în deplină sănătate și să ne dea încă și alte dovezi despre cunoscuta sa activitate, așezată pe o vieață întreagă de observațiune, de studiu și de experiență. Dar cuvântarea ce ați auzit cu toții, d-lor Colegi, nu numai că este foarte luminoasă prin modul cum prin ea ni s’a prezentat chestiunea în întregul ei, dar conține și fapte foarte importante și nu îndeajuns cunoscute, ca acele ce au precedat cu puțin Unirea țerilor din 1859. Din acest punct de vedere sfaturile Regelui Prusiei trimise prin consulul său dela Iași au o importanță cu totul capitală, față cu modul cum s’au des- fășurat mai în urmă evenimentele. Având în vedere că mulți la noi în țară, și chiar dintre oamenii politici, nu prea cunosc trecutul nostru cel mai apropriat; având în vedere impor- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 2 MAIU 1914. 109 tanța acestui trecut și învățămintele ce se pot trage din el; având în ve- dere cu deosebire că avem datoria de a răspândi cât mai mult în marele public cunoașterea cel puțin a principalelor evenimente cari s’au petrecut cu împrejurarea nașterii României moderne, eu sunt de părere, Domnilor Colegi, având în vedere importanța lucrării d-lui Sturdza, ca D-voastre să admiteți ca această lucrare să fie publicată nu numai în Analele Aca- demiei, dar și în broșuri speciale cu un format cuviincios, astfel încât să poată fi ușor luată și cetită. «Propun iarăș ca Academia nu numai să scoată în vânzare aceste bro- șuri, dar să le răspândească cât mai mult și în mod sistematic pe viitor, dându-le ca premiu absolvenților școalelor cari depind de Academie.» — Academia primește în unanimitate propunerea d-lui Preșe- dinte. D-l N. lorga anunță o comunicare pentru ședință publică cu subiectul: Renegați în trecutul poporului românesc. — Se decide a se pune la ordinea zilei pentru ședința de Sâmbătă 3 Maiu. D-l Dr. V. Babeș anunță comunicarea: Cercetări nouă asupra Pelagrei- ȘEDINȚA DELA 2 MAIU 1914. Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. 1 > După ce membrii Academiei au ținut o consfătuire intimă în sălile Sec- țiunilor, ședința se deschide și d-l Președinte Dr. C. 1. Istrati cetește ur- mătoarea propunere a Delegațiunii: «Delegațiunea, având în vedere că d-l Mangra, membru al Academiei, prin prezența sa la ședințe, provoacă turburări în bunul mers colegial al ședințelor, propune excluderea d-sale temporară dela ședințele Aca- demiei » — Propunerea se pune la vot cu apel nominal și se aprobă cu 18 vo- turi pentru, fiind și o abținere (d-l M. C. Sutzu). www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 110 ȘEDINȚA DELA 2 MAID 1914 D-l Al M Marienescu înștiințează prin scrisoare că, din cauză de boală, nu poate veni la lucrările sesiunii generale. D 1 I Bianu zice că a primit dela d-l I M. Moldovanu o scrisoare par- ticulară, prin care înștiințează că a fost mult timp bolnav și acum este foarte slăbit, din care cauză, cu părere de rău, nu poate veni la lucrările sesiunii generale. — Se decide a se trimite d-lor Marienescu și Moldovanu câte o scri- soare, prin care să se arate părerea de rău a Academiei, că nu-i poate aveă la lucrările sesiunii generale. Se procedo la alegerea Comisiunii pentru examinarea lucrărilor făcute în 1913—1914 — Sunt aleși d-nii: B. Delavrancea, V. G Pârvan, G. Țițeica. D-l D. Onciul cetește următorul raport al Comisiunii Fondurilor loan Fătu și loan Scorțeanu despre lucrările făcute în 1913: «.Domnilor Colegi, «Avem onoare a vă arătă în cele ce urmează modul cum s’au întrebuințat veniturile Fondurilor Fătu și Scorțeanu în anul trecut 1913. «In buget s’a înscris pentru procurare de cărți din Fondul loan Fătu suma de lei 12.238,90 și din Fondul loan Scorțeanu suma de lei 799,45. «La 10 Iunie, Comisiunea a decis ca din venitul Fondului Fătu să se trimită, și s’au trimis, câte 1.000 lei d-lor I M Moldovanu și A Bârseanu și 900 lei d-lui T. V Stefanelli pentru a procură și împărți cărți didactice școlarilor săraci din afară de Regat; iar din venitul Fondului Scorțeanu s’au trimis acelorași d-ni colegi câte 100 lei, spre a se procură cărți religioase în acelaș scop. «Cu sumele rămase disponibile dela cele două fonduri s’au procurat ma- nuale didactice cari s’au împărțit, ca și în anii precedenți, prin mijlocirea revizorilor școlari și a învățătorilor la elevii săraci ai școalelor rurale din județele Buzău și Vasluiu. Cărțile au fost cele arătate — Raportul se iea spre cunoștință și se aprobă. Se procede la alegerea Comisiunii Fondurilor loan Fătu și loan Scor- țeanu pentru 1914. — Sunt realeși d-nii: I. Bogdan, 1. C. Negrussi și D. Onciul. D-l D. Onciul cetește următorul raport asupra conturilor anului bugetar 1912—13: «Domnilor Colegi, «Subscrișii membri ai Comisiunii financiare, aleasă de D voastre în se- siunea generală trecută, procedând la verificarea cassei Academiei pe 1912—13 și a Fundațiunilor Adamachi, Otteteleșanu și Tache P. Anastassiu, am primit dela d-l Contabil rapoartele aferente, situațiunile de cassă și de excedente pe numitul an bugetar «Am controlat registrele și actele justificative, precum și recipisele de efectele depuse la Banca Națională, pe cari le-am găsit în perfectă ordine, și consemnăm în cele ce urmează rezultatul cercetărilor noastre: www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 112 ȘEDINȚA DELA 2 MAIU 1914. « Venituri: «Din totalul prevederilor bugetare la venituri de Lei 1.195 057,43 s’au incassat.................................................L. 1.057.043,12 s’au mai incassat peste prevederi din restanțele anului tre- cut, cu efecte ieșite la sorți, spor din cupoane și altele , . » 443 305,11 Totalul incassărilor . . . L. 1.500.348,23 lângă cari se adaoge și numerarul cassei la 31 Maiu 1912 . » 349.049,51 Total general . . . L. 1 849.397,74 « Chellueli: «Din totalul prevederilor bugetare la cheltueli de Lei 1213.178,82 s’au cheltuit..................................................L. 1073 161,11 se adaog cheltuelile făcute peste prevederi: salduri din anul trecut, efecte cumpărate spre înlocuirea altora ieșite la sorți și capitalizări..........................» 439.704,76 Totalul cheltuelilor . . . L. 1.512.865,87 «Dacă scădem din totalul incassărilor de..........................L. 1 849.397,74 Totalul cheltuelilor de . . . » 1512 865,87 «Rezultă sald în numerar la 31 Maiu 1913 ............L. 336.531,87 care se repartizează astfel: Lei 135.553,28 pentru fondurile Academiei, » 74.200,71 » Fundațiunea Adamachi, » 53 364,38 » » Otteteleșanu, » 73 413,50 » » Tache P. Anastassiu. vEfede: «Din cercetarea tuturor operațiunilor Academiei am constatat că efectele ce posedă la încheierea anului trecut 1911—12 Nominal Peste nominal Total erau de.........................L. 7 618.400,— L. 624 496,40 L. 8.242.896,40 se adaog următoarele capitalizări, rentă primită pentru islazul dat din moșia Măgurele, și fonduri nouă venite în cursul anului: 1. La fondurile Academiei suma de . . . . L. 1.128.500,— 2. La Fond, de pens.al personalului 27.000,— 3 La Fondul Adamachi ... » 20 000,— 4. La Fondul Ot- teteleșanu. . . . » 109 500,— » 1285 000,— » 1 285 000,— Totalul efectelor la 31 Maiu 1913 L. 8.903,400,— L. 624.496,40 L. 9.527.896,40 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 2 MAIU 1914. 113 «Prin deciziunea Academiei dela G Martie 1904, s’a dispus ca acțiunile Băncii Naționale să fie socotite după cursul zilei dela 31 Maiu, încheierea anului bugetar. «Cursul celor 546 acțiuni ce posedă Academia la 31 Maiu 1913 a fost de L. 5.780, deci în sumă totală de . . L. 3.155.880,— de unde scădem sumele socotite mai sus de nominal................L. 273.000,— și valoarea peste nominal dată la cumpărare.....................» 624496,40 » 897 496,40 Rămâne spor de L. 2.258 383,60 «Averea totală a Academiei în efecte la 31 Maiu 1913 a fost deL. 11.786.280,— «De unde se vede că averea Academiei în efecte a crescut prin capita- lizări de sporuri, procente, dare de islaz și prin nouăle fonduri venite în cursul anului. «Excedent: «Contul excedent în anul 1912—13 a fost următorul: 1. La fondurile Academiei...........................L. 20492,62 2. » Fundațiunea Adamachi............................. 61.663,19 3 » » Otteteleșanu.......................» 27.350,99 4 » » Tache P. Anastassiu................» 25.058,51 In total . . L. 134.565,31 care s’a trecut pe anul 1913—14. «Din împrumutul făcut dela Fondul Adamachi în anii precedenți Fondu- lui Domci și care se redusese în anul trecut la suma de Lei 38.428,70 s’a mai amortizat în anul curent suma de Lei 3.000,— rămânând un rest de Lei 35 428,70. «In cursul anului 1912—13 s’au mai făcut împrumuturi cu dobânda de 5% pentru Fondul Agarici pentru achitarea costului aducerii apei la școala dela Moara-Grecilor și pentru construcțiunea noului local: «Dela Fondul Adamachi........................Lei 73.847,63 din care s’a amortizat în cursul anului . . . » 7 020,19 și a rămas azi împrumut Lei 66 827,44 lângă care se mai adaoge și împrumutul făcut dela Fondul Macinca, tot pentru acelaș scop............................. » 54 000,— «Totalul împrumutului la 31 Maiu 1913.......................Lei 120 827,44 «Cu această ocaziune vă aducem la cunoștință că fondurile Academiei, în efecte, au crescut simțitor în cursul acestui an prin capitalizări de no- Analele A R Tom. XXXVI.—Dezbaterile. 8 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 114 ȘEDINȚA dela 2 MAIV 1914. minai . ... •.............................................Lei 239.500,— și prin nouăle fonduri ce au venit în cursul anului : a. Fondul St. Urlățeanu cu efecte de nom. Lei 65.500,— b. » Grigore Buiucliu » » » 880.000,— c. » D. A. Sturdza » » » 100.000,— » 1.045.500,— In total . . Lei 1.285.000,— «Acesta fiind rezultatul cercetărilor noastre, avem onoare a-1 aduce la cu- noștința D-voastre, și vă rugăm a da descărcarea cuvenită pentru gestiunea anului bugetar 1912—13. «24 Fevruarie 1914. «Membrii Comisiunii: Dr. C. 1 Istrati, Dr. D Onciul, Dr. Gr Antipa » — Necerând nimeni cuvântul, se pun la vot și se aprobă concluziunile raportului Se procede la alegerea Comisiunii financiare pentru cercetarea conturilor din 1913—14. — Sunt aleși d-nii: Gr Antipa, V. Pârvan, G Țițeica. D-l St G Hepites, ca Președinte al Comisiunii instituite la școala de Arte frumoase din Capitală pentru acordarea premiului I Lecomte du Notly, cetește raportul prin care Comisiunea propune a se împărți premiul după cum urmează : elevului Andreiu Niculescu lei 183 pentru desemnul de pe antic și lei 100 pentru cel de pe natură, și elevilor Alexandru Chirovici și Margareta Bălăceanu câte 100 lei pentru desemnurile lor de pe natură Prin acelaș raport, Comisiunea propune a se modifică art 2 din Regu- lamentul premiului I. Lecomte du Noiiy, în sensul de a se admite la con- curs numai elevii din anii II, III și IV — Propunerea Comisiunii pentru împărțirea premiului I. Lecomte du⁻ Nouy se aprobă Membrii ne mai fiind în număr, propunerea pentru modificarea Regula- mentului rămâne a se pune la ordinea zilei într’o ședință viitoare. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 3 MAtU 1914 115 ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 3 MAIU 1914. Președința d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l N. lorga cetește comunicarea d-sale : Renegați în trecutul țevilor noastre și al neantului românesc. Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. D-l 1. Sbiera înștiințează prin scrisoare că, din cauză de boală, nu poate luă parte la lucrările sesiunii generale. D-l St. C. Hepites amintește că în ședința de ieri nu s’a putut pune la vot propunerea pentru modificarea art. 2 din Regulamentul premiului I. Lecomte du Nouy, din 'cauză că membrii nu mai erau în număr. Această modificare constă în adaogerea cuvintelor «din anii II, III și IV» între cu- vintele «acestor școale» și «și cari nu vor fi având.. » — Propunerea se pune la vot și se admite cu unanimitate. D-l St. C. Hepites cetește următorul Raport al Comisiunii permanente a Bibliotecii pe anul 1913; «In anul trecut, Comisiunea Bibliotecii își începeă raportul cu trista con- statare a pierderii lui C Erbiceanu, unul din membrii ei Anul acesta, din nou, ne găsim în aceeaș dureroasă necesitate de a constată plecarea dintre noi a lui N. Quintescu, care dela 1890—timp de 24 de ani—ca Secretar al Secțiunii literare, a fost membru în Comisiunea permanentă a Bibliotecii. «Vom examină activitatea Bibliotecii noastre în 1913 după cele 2 secțiuni ale sale : A. Secțiunea Cărților tipărite. B. Secțiunea Manuscriselor și Do- cumentelor. «A. Secțiunea Cărților tipărite. «I. Consultarea>. «Conform vechilor dispozițiuni, sala de lucru a cărților tipărite a fost deschisă în 233 zile de lucru (afară de Dumineci și sărbătorile fixate de Delegațiune) câte 10 ore pe zi, dela 8 dimineața până la 6 seara, fără în- trerupere. Numai dela 22 Iunie, data mobilizării, când au plecat mare parte din funcționari, și până la 1 Septemvrie, a fost deschisă câte 4 ore pe zi, dela 8—12 a. m , în 59 zile. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 116 ȘfeDINȚA DELA 3 MATU 1914. «In cursul anului sala de lectură a fost cercetată de 8.048 cetitori cari au cerut cu buletine, pentru consultare, 22.274 volume. In acest număr nu se cuprind cele 1 800 voi. aflate în rafturile sălii de lucru, precum și cele 14 reviste române și 152 N-re de reviste străine, cari stau la dispoziția cetitorilor și le consultă servindu-se singuri. «Au fost împrumutate acasă—potrivit regulamentului — 746 voi. la 287 persoane. «Pentru sala de lectură s’au liberat 197 permise de intrare, dintre cari 50 și pentru manuscrise. «După această frecvență a Bibliotecii noastre se poate judecă rostul bine hotărît ce-1 ocupă ea în mișcarea noastră culturală. Astfel, după statistica din ultimii cinci ani, se poate vedeă că anual Biblioteca e cercetată, în termin mediu, de 10 000 cetitori, cari consultă 26.000 de volume, afară de cele din sala de lectură. Iată și tabela exactă : Tabela I. | ANII Cetitori Volume Imprumu- Volume tăton 1909 10.458 29 215 125 582 1910 12.643 32.044 141 575 1911 9 342 24.218 149 595 1912 9.508 23.289 211 565 1913 8 048 22.274 287 746 «II. Sporul. «Secțiunea cărților tipărite a crescut în acest an cu 5 972 volume și bro- șuri, față de 6 589 din anul trecut Din tabela următoare (II), extrasă din statistica lunară publicată de Serviciul Bibliotecii, se poate vedeă adevă- rata creștere în anul 1913: Tabela II. Volume Numere Atlase Stampe Foto- Albu Foi Note ți broșuri de Reviste Și și por gratii muri volante muzi- rdmâne| străine hărți trete cale Primite conform legu dela 23 Martie 1904 3.032 2 329 --- 2 4 7 1 10310 2 [n dar sau în schimb 1 599 280 1 125 20 151 63 9 2 170 Cumpărate..... 1 341 1 084 1 744 80 53 85 4 --- 2 Total • • 5 972 3.693 2.869 102 208 155 14 10.312 174'; www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 3 MAIU 1914 117 «La biuroul de înregistrare a pubhcațiunilor s’au primit 241 pachete cu imprimate din București și 284 pachete din provincie. «Intre darurile însemnate menționăm biblioteca orientală Gr. M. Buiucliu, compusă din 251 opere în limbi europene și 182 în limbi orientale. Din acestea din urmă cea mai mare parte sunt în limba armeană, câtevă nu- mai în limbile turcă și persană. «S’au înregistrat și ținut în evidență 608 publicațiuni periodice din țară și 49 de peste hotare. «Pentru publicațiunile legale netrimise s’au somat 22 tipografi și editori pentru trimiterea a 117 cărți, iar pentru publicațiunile periodice s’au făcut 1 209 reclamațiuni. Au fost dați în judecată 23 tipografi și 10 editori dm București, din cari numai patru au trimis publicațiunile reclamate Din provincie au fost dați judecății 40 tipografi și 15 editori, din aceștia, 4 tipografi și doi editori au trimis publicațiile, restul sunt înaintea tribuna- lelor. In cursul anului, Tribunalele Botoșani, Buzău, Olt, Putna, Vâlcea au condamnat pe tipografi, iar Tribunalele Brăila, Covurluiu, Iași, Prahova, Teleorman, Tulcea și în parte Putna, i-au achitat. «Sporul secțiunii cărților tipărite, în ultimii zece ani, se poate vedea din următoarea tabelă: Tabela III. Volume și Ziare Ziare Atlase și Foi Note ANII broșuri și reviste și reviste hărți volante muzicale române străine 1904 5.463 454 370 58 82 4 1905 5 150 422 420 369 4.091 66 1906 5 317 518 236 63 2 040 7 1907 4 934 592 246 37 6 088 355 1908 4 835 611 252 35 10.456 49 1909 5 751 599 260 3 10 276 8 1910 7 014 721 285 44 17.183 4 1911 5.680 609 213 35 8 772 5 1912 6 589 660 247 155 13.756 30 1913 5 972 657 309 102 10 312 174 Totalul creștem 56.705 5 843 2 838 901 83.056 702 1904-1913 . . www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 118 ȘEDINȚA DELA 3 MAIU 1914 «III. Catalogarea. «1. Catalogul nou. S’au înscris în Inventar 4 200 opere, în 5.743 voi. (No. 29.801-34 000). «S’au catalogat definitiv și s’au așezat în rafturile bibliotecii 4.050 opere, în 5.853 voi. (No. 29.351—33.400), pentru cari s’au lucrat: 5 045 fișe pentru catalogul alfabetic al autorilor și 4.110 fișe metodice pentru catalogul pe materii Total. . 9.155 fișe «In rezumat, până la 31 Decemvrie 1913, catalogul cel nou cuprinde: a) Trecute în inventar: 34.000 opere în 44.119 voi. b) Catalogate definitiv și așezate în rafturi: 33 400 opere în 43.529 voi. Pentru toate acestea s’au lucrat: 40.469 fișe alfabetice. 33.753 » metodice. Total . . 74.222 fișe. «Din Octomvrie 1913 s’a mai adaos un funcționar la acest serviciu, astfel că la lucrarea Noului Catalog sunt ocupați în permanență cinci func- ționari «Din fosta bibliotecă a Statului s’a terminat cu incorporarea secției XIV (literatura) și s’a început cu Biblioteca Odobescu, din cari au mai rămas trei secțiuni ce sunt în lucru. Afară de aceasta, Noul Catalog e în curent cu toate publicațiunile de curând intrate, fie cumpărate, legale sau dăruite. «2. Secțiunea pei iodicelor. S’au înscris în cursul anului, în Inventarul special și cu numerotație deosebită: 355 publicațiuni (No. 3.202—3 556). «Catalogul pe fișe, destinat să fie pus Ia dispoziția cetitorilor, a atins 5409 fișe, făcându-se 556 în cursul anului Pentru catalogul pe materii s’au lucrat 5.703 fișe, din cari 1 078 în 1913. Din acestea din urmă, s’au așezat 4 005 fișe. «Revizuirea colecțiunilor se ține la zi, făcându-se pentru fiecare publi- cație fișă de control pentru lipsuri și pentru dublete, «Din lucrarea bibliografică Publicațiunile periodice românești a apărut volumul I Se va începe în curând tipărirea volumului al II-lea, care va cuprinde periodicele din anii 1907—1913, precum și indicele pentru toate periodicele în ordine cronologică, topografică (pe localități), în limbi stră- ine și pe materii, un indice de nume proprii de scriitori și de tipografi. «3. Tăieturile din ziare s’au lipit în 261 fascicule de câte cinci coaie, în total 1.305 coaie. «4 S’au legat, în cursul anului, 1.737 voi. din secția cărților tipărite și 1.263 din secția periodicelor. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 3 MAIU 1914. 119 «5 Serviciul Bibliotecii îngrijește de publicațiunea Creșterea Colecțiuni- lor, din care au apărut în cursul anului fasc XXI: Oct. — Dec. 1912 (pag. 165—353), XXII: Ian. — Sept. 1913 (pag. 1—110) și se află sub tipar fasc. XXIII: Oct—Dec. 1913. «IV Colecția de hărți, stampe, portrete. «In secțiunea Stampelor s’a continuat cu catalogarea hărților, făcându-se 51 fișe pentru No. 479—809. «B. Secțiunea manuscriselor și documentelor. «I. Consultarea. Sala de lucru specială a manuscriselor a fost frecven- tată în cursul anului de 1.967 cetitori și anume: 1.538 au studiat 11671 manuscrise, 1.538 cetitori 19 517 documente și 149 cetitori 520 cărți vechi românești. «Consultarea sălii manuscriselor în ultimii 5 ani se vede din tabela următoare: Tabela IV. ANII Cetitori Volume Documente Cârti vechi manuscrise românești 1909 1.428 2 435 25.231 593 1910 2 474 4.119 39.708 1 170 1911 2.169 4.418 38 555 1.153 1912 2.198 4.342 43.665 717 1913 1 967 11.671 19.517 520 «II Sporul. S’au cumpărat în cursul anului: 19 manuscrise, 173 docu- mente, 2 voi cu autografe «Au fost dăruite: 48 manuscrise, 717 documente, 2 cărți cu autografe și 2 fasc. note muzicale «III. Lucrări: a) Documente S’au așezat în pachete 1 740 de documente (din cari și cele publicate în Creșterea pe Ian.—Decernv. 1907). S’au făcut fișe la 1192 de documente și s’au așezat la locul lor în catalogul cronologic pe fișe. S’a făcut rezumatul la 893 de documente, care s’a publicat în Creșterea XXI—XXIII, Oct. 1912—Decemv, 1913. S’au făcut listele la documentele www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 120 ȘEDINȚA DELA 3 MAIU 1914. cumpărate, rezumarea documentelor cumpărate pe chitanțele de plată, și scrierea lor în registrul de achizițiuni. S’a continuat lucrarea cu descrierea manuscriselor românești ce se va publica în voi III al Catalogului manu- scriselor românești, începând cu manuscrisul No 729, făcându-se, în cursul anului 1913, descrierea a 99 volume manuscrise. Acestea, împreună cu cele 203 volume manuscrise descrise, tot în cursul anului 1913, dau un total de 302 volume manuscrise românești, a cărora descriere formează materialul de publicat în viitorul volum al Catalogului în chestiune. b) Manuscrise. S’au trecut în inventarul manuscriselor românești 42 volume manuscrise. S’au legat 17 volume cărți tipărite din biblioteca dela manuscrise. c) Alte lucrări. S’au făcut corecturile părții manuscriselor și documen- telor publicate în fascicolele XXI și XXII din Creșterea apărută în cursul anului 1913. S’au stampilat cu pecetea Academiei toate manuscrisele (cari s’au și paginat cu mașina) și documentele intrate în colecțiunile bibliotecii în cursul anului 1913. S’au paginat cu mașina manuscrisele românești dela No. 1—2 400, cari nu erau paginate cu mașina. S’a făcut revizia pa- chetelor (156) de documente și a catalogului cronologic pe fișe al docu- mentelor din aceste (156) pachete. «Membrii Comisiunn; St. C Hepites, N. lorga.» Raportul se iea spre cunoștință și se aprobă. D-1 Președinte Dr. G I. Istrati zice că dela răposatul membru cores- pondent Nicolae Densușianu a rămas un enorm material adunat în timp de 40 de ani Acest material constă din note, însemnări, începuturi de lu- crări, etc. Peste măsură de valoroase sunt răspunsurile la cunoscutul lui chestionar, cari formează 16—18 dosare. Executorii testamentari, cu con- simțimântul „Astrei", au declarat că cedează Academiei acest bogat ma- terial. Va trebui numai ca un funcționar din serviciul Bibliotecii noastre să-l pună în rândueală și apoi va fi adus și așezat în colecțiunile Academiei www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 5 MAIU 1914 121 ȘEDINȚA DELA 6 MAIU 1914 Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. Dela M. S. Regele se primește următorul răspuns telegrafic la telegrama de omagiu, trimisă de Academie în ziua deschiderii se- siunii generale: «Viu mișcat de urările ce-mi exprimați cu prilejul deschiderii se- siunii generale a Academiei în cuvinte așa de calde, mulțumesc din tot sufletul pentru reînnoirea simțemintelor de credință și dragoste, cari ne sunt osebit de scumpe. Doresc ca lucrările acestei înalte Instituțiuni de cultură să fie cât se poate mai spornice și munca membrilor Academiei deapururea în folosul și pentru binele nea- mului românesc.» D-l A. Bârseanu înștiințează prin scrisoare că, fiind în convalescență după o grea boală, nu poate veni la lucrările sesiunii generale. Dela d-l Maurice A. Gerothwohl, profesor la Universitatea din Bristol și membru al Societății regale de literatură din Londra, se primește scrierea sa: The poetry of Carmen Sylva, cu următoarea scrisoare: «Am onoare a vă adresă pe lângă aceasta, pentru arhivele D-voastre, două exemplare din discursul pe care 1-arn cetit la 25 Martie trecut, cu ocaziunea alegerii în calitate de societară de onoare a Maiestății Sale Reginei Elisabeta a României, membru al Academiei D-voastre. Am proiectat ca anul viitor să comunic colegilor mei din acest corp academic rezultatele unui studiu pe care l-am întreprins asupra câtorva aspecte ale poeziei și dramei ro- mânești și din care vă voiu trimite de asemenea copie.» D-l N. lorga zice: Am onoare a prezentă Academiei p.entru publicare în Anale un memoriu al d-lui loan Radonici despre: Situațiunea internațio- nală a Principatului Țerii-Românești în vremea lui Șerban Cantacuzino (1678—1688). D-l loan Radonici este profesor la Universitatea din Belgrad și un foarte bun cunoscător al istoriei noastre, putând întrebuință și izvoare în limba românească Mă folosesc de acest prilej spre a relevă însemnătatea acestor legături științifice, cari atrag la București lucrări ce privesc nu nu- mai România, ci și lumea din care facem parte și lasă să se vadă încă mai bine rolul cultural firesc, pe care, potrivit cu vechi și lungi tradiții, putem să-l reluăm în Sud-Estul Europei. — Se recomandă Secțiunii istorice. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 122 ȘEDINȚA DELA 6 MAIU 1914 Cu această ocaziune, d-l Președinte Dr. C. I. Istrati face apel la d-l lorga să studieze domnia lui Șerban Cantacuzino, care se pare a fi fost una din cele mai însemnate, întrucât sub el s’ar fi turnat tunuri aici în Bucu- rești, s’ar fi bătut monetă și ar fi fost vorba ca Șerban Cantacuzino să se pună în fruntea unei ultime cruciade a creștinătății contra Turcilor. D-l lorga răspunde că va îndeplini dorința d-lui Președinte. ȘEDINȚA DELA 6 MAIU 1914. Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati- D-l Președinte⁻ Dr. O. 1. Istrati cetește proiectul de Regulament al Fon- dului «D. A. Sturdza», întocmit de membrii Comisiunii Fondului «Adamachi», d-nii P. Foni și 1. Simionescu — După mici discuțiuni la cari leau parte d-nii: Negruzzi, Caragiani, Dr. Istrati și Foni, regulamentul se admite cu unanimitate în următoarea re- dacțiune: Venitul anual al Fondului «D. A. Sturdza» de 100.000 lei se va întrebuința în chipul următor: Art. 1. Se vor reținea 1% pentru fondul pensiilor funcționarilor și 15% pentru cheltuelile generale ale Academiei, conform Statutelor. Art. 2. Restul venitului, în 4 ani consecutivi, va fi folosit de Academie pentru îmbogățirea colecțiunilor de istorie națională: manuscripte, docu- mente, monete, portrete, hărți geografice. Art. 3. In cealaltă perioadă de 4 ani consecutivi se va constitui o bursă pentru studiul agriculturii și al științelor agricole în Germania. Art. 4. Bursa va fi de 250 lei lunar, plus cheltuelile de taxe școlare, și de drum, la ducere și la întoarcere. Art. 5. Bursa se va acordă pe termin de 4 ani, putând fi retrasă însă înainte de expirarea terminului, dacă bursierul nu va dovedi, prin certifi- cate trimise Academiei în fiecare an, că are aplicație la studii. Art. 6. Pentru acordarea bursei, se va ținea concurs alternativ la Univer- sitatea din Iași și cea din București, înaintea unei comisiuni compuse din doi profesori dela Facultatea de științe a Universității respective, sub preJ ședința unui membru al Academiei Române Art. 7. Localitatea din Germania unde va fi trimis bursierul se va sta- bili de către Academie. Art. 8. Candidații vor adresă Academiei Române până în seara de 1 Sep- temvrie următoarele acte. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 6 MAIU 1914 123 a) certificatul de absolvire al liceului, secția modernă sau reală, b) un certificat prin care să se constate că sunt Români născuți din pă- rinți de origine română, c) un certificat de paupertate vizat de Administrația financiară respectivă, d) un certificat de bună purtare dela școala unde a făcut cursul secundar. Art. 9. Concursul se va face asupra materiilor din ultimele clase liceale, și anume din fizică, chimie, zoologie, botanică, geologie și limba germană. Probele vor fi scrise și orale, după cum va hotărî juriul examinator. Art. 10. Bursierul va trebui să justifice urmarea regulată a cursurilor și trecerea examenelor pentru obținerea titlului respectiv. Art. 11. Punerea în aplicare se face cu darea bursei, care va începe în Octomvrie 1914. D-l St. G. Hepites cetește următorul raport al Comisiunii Fondului «Aga- rici» pentru lucrările făcute în 1913—14: «.Domnilor Colegi, «Școala practică de agricultură, care se întreține în satul Moara-Grecilor de lângă Vasluiu din venitul Fondului «loan Costache Agarici», și-a urmat mersul regulat și liniștit sub conducerea inimoasă și pricepută a zelosului ei director, d-l G. Cotea. «Personalul didactic se compune ca și în trecut, în afară de director, din doi ajutori ai săi, absolvenți ai școalei noastre, doi maeștri, unul fierar și altul lemnar, precum și oamenii de serviciu strict necesari. «învățământul în școală s’a predat teoretic și practic; cel teoretic în tim- pul dela 1 Noemvrie 1913 până la 16 Fevruarie 1914, iar cel practic în restul timpului. învățământul teoretic se desvoltă și în timpul lucrărilor de câmp, atunci când vremea este rea afară. «La 22 Septemvrie s’a ținut examenul de absolvire, când au terminat școala o nouă serie de 11 elevi, a căror ocupație în timpul de față este 2 la Școala normală «Vasile Lupu» din Iași ca ajutori de grădinar, 1 la școala noastră ca ajutor al directorului, 1 ca conducător la o moșie din județul Dorohoiu; restul de 7 își fac stagiul de un an în armată. «Pentru priceperea și vioiciunea cu cari sunt deprinși din școală să lu- creze, absolvenții noștri sunt foarte mult solicitați de către proprietari, iar directorul nu poate satisface toate cererile ce i se adresează. «La 29 Septemvrie s’a ținut examenul de primirea unei nouă seni de 10 elevi în clasa I, prezentându-se la concurs 64 concurenți. Numărul acestora a crescut din an în an, pe măsură ce s’au văzut rezultatele bune pe cari le dă școala «Agarici». www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 124 ȘEDINȚA DELA 6 MAIU 1914 «Școala are acum 10 elevi în clasa I-a, 7 în a Il-a și 9 în a IlI-a. «învățământul practic a fost aplicat la agricultură, pomicultură, grădină- rie, viticultură, creșterea vitelor, în atelierele de fierărie și lemnărie, etc. «Terenul afectat școalei este de 85 hectare și 30 are, dintre cari 2 hec- tare fâneață, 10 pășune pentru vite mari și 10 suhat pentru oi și vite mici «In câmpul de culturi s’au semănat tot felul de cereale și zarzavaturi, potrivit cu planul întocmit de Direcție, iar în câmpul de experiențe s’au continuat încercări diferite cu îngrășăminte chimice și de gunoire. «Creșterea vitelor este iarăș o preocupare de aproape a Direcțiunii, iar îngrijirea lor se face cu rândul de către elevi; reproducătorii școalei au servit și anul acesta la îmbunătățirea vitelor sătenilor din împrejurimi, fapt constatat și de Ministerul Agriculturii, care a adus mulțumirile sale Direc- torului școalei. «In grădinile de pomi roditori elevii sunt deprinși cu plantatul și altoitul, iar în cele de zarzavat se îndeletnicesc cu grădinăria, căreia i se dă iarăș o deosebită atențiune. «Pentru scurgerea apei din curtea școalei s’a făcut un canal de 72 metri și prin aceasta curtea va fi mai curată și mai puțin noroioasă în timpul ploilor. «La biserica de lângă școală s’au făcut reparațiuni radicale, pentru cari s’a cheltuit suma de lei 24.862,45. «In cursul anului școala a fost inspectată de d-l Bianu la 9 Octomvrie 1913 și de d-l Hepites la 5 Martie 1914. «Am venit — scrie d-l Bianu în condica de inspecții — ca să constat «lucrările temeinice ale restaurării pe dinafară a bisericii de lângă școală. «Am vizitat cu deamănuntul școala, elevii și câmpul, precum și grădinile. «Am rămas pe deplin mulțumit de toate și din nou am constatat cu bu- «curie deosebită zelul și devotamentul cu cari d-l Director Cotea își înde- «plinește îndatoririle serviciului său. localul peste tot bine îngrijit, elevii «sănătoși și bine hrăniți, grădinile bine ținute, vitele frumoase, bine hră- «nite și bine îngrijite; rândueala și rostul plugăriei cu pricepere coordonate, «semănăturile de toamnă (grâu și secară) frumos răsărite. Am deci deplina «încredere că, astfel condusă, școala noastră va răspândi din ce în ce mai «mulți agricultori buni și pricepuți, cari cu bună înțelegere vor ridică plu- «găria țerii tot mai sus.» «La 5 Martie 1914, d-l St. C. Hepites scrie în aceeaș condică: «Terenul desfundat din cauza ploii nu mi-a îngăduit să cercetez lucră- «rile exterioare, dar am putut constată mai multe îmbunătățiri în grădina «pomilor și altele. Mai multe lucrări proiectate și cari se vor pune în lucru, «îndată ce timpul va permite, vor înfrumuseță curtea și grădinile. Mân- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 7 MAIU 1914 125 «carea de post am găsit-o bună; elevii sănătoși și voioși; vitele foarte bine «îngrijite, grajdurile de asemenea.» «Terminând acest raport, Comisiunea Domnilor-Voastre aduce laudele și mulțumirile ei destoinicului și harnicului director al școalei, d-1 G. Cotea.» D-1 1. C. Negruzzi zice că d-1 Prefect de Vasluiu i-a comunicat că în zi- lele trecute a vizitat școala «Agarici» în toate amănuntele ei și n’a găsit decât cuvinte de laudă pentru modul cum este întreținută și condusă și pentru hărnicia neadormită a directorului școalei. D-1 St. C. Hepites a întâlnit pe d-1 C. Băicoianu, fost Secretar general al Ministerului Agriculturii, care, după ce a vizitat școala, n’a găsit de ase- menea decât cuvinte de laudă pentru școala noastră și a felicitat Academia că a putut găsi un bărbat atât de isteț și priceput ca d-1 Cotea D-1 I. Bianu zice că pentru cei câțivă, cari au vizitat școala «Agarici», este o adevărată bucurie de a vedeâ ordinea, curățenia, munca, seriozi- tatea liniștită și demnă a elevilor, conștiința scopului pentru care ei sunt în școală și a menirii lor viitoare în societate. In toate părțile privind vezi că în acest cuib de flăcăi țărani se desfășură o vieață în așă fel, că trebue să ne dea deplină încredere în puterile sănătoase cari trăesc latente în păturile de jos și cari nu așteaptă să fie conduse spre progres real decât numai bărbați ca d-1 Cotea. Este un păcat că școala noastră nu este mai mult vizitată, deși se găsește la o jumătate ceas de Vasluiu, căci multe în- vățăminte și concluzii se pot trage din cunoașterea ei de aproape. Vă rog pe toți acei cari dispuneți de oricât de puțin timp, vizitați școala «Agarici» și veți aveâ, ca și noi, o adevărată bucurie, căci la Moara-Grecilor nu e un teatru rural, e o adevărată piesă de muzeu agricol. — Raportul se iea spre cunoștință și se aprobă. Se procede la alegerea Comisiunii Fundațiunii Agarici pentru anul 1914—15. — Sunt aleși d-nii: Gr. Antipa, St. C Hepites și P. Poni. ȘEDINȚA DELA 7 MAIU 1914. Președinta d-lui I. C. Negruszi Vicepreședinte. Dela plutonierul-major D. T. Rețeanu, din batalionul 8 vânători, se pri- mește pubhcațiunea sa: Rezerva. Piesă militară în 2 acte și 4 tablouri, cu rugămintea ca Academia să o editeze și să o recomande Casei Școalelor pentru bibliotecile poporale, școalele rurale și cele de adulți. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 126 ȘEDINȚA DELA 7 MAIU 1914. — Se decide a se trimite în copie Casei Școalelor cererea petiționarului dimpreună cu broșura. Dela Secțiunea istorică se primește propunerea de a se publică în Anale scrierea d-lui loan Radonici, profesor la Universitatea din Belgrad, intitu- lată: Situațiunea internațională a Principatului Terii-Românești in vremea lui Șerban Cantacuzino (1678—1688). — Propunerea se aprobă. D-l 1. C. Negruzzi cetește următorul raport al Comisiunii Fondului Otte- teleșanu asupra lucrărilor făcute în 1913—14: «Domnilor Colegi, «Dela înființarea Institutului Otteteleșanu, în fruntea Comisiunii însărci- nate cu purtarea de grijă a acestei școale de fete a fost, până anul trecut, regretatul nostru coleg loan Kalinderu, care aveă o dragoste părintească pentru copilele cari se adăpostesc în Institut. Trecerea lui la cele de veci a îndurerat adânc pe eleve și corpul didactic și în semn de doliu cursurile au fost suspendate în zilele de 12, 13 și 14 Decemvrie. In ziua îmmormân- tării s’a făcut la biserica din Măgurele un parastas, la care au asistat cor- pul didactic și toate elevele. Pentru odihna sufletului răposatului s’au mai făcut alte trei parastase la 21 Decemvrie, 7 și 26 Ianuarie. «Subscrișii membri ai Comisiunii, făcându-vă această dare de seamă anuală, aducem în numele fostelor și actualelor eleve ale Institutului, prinos de re- cunoștință memoriei bărbatului de bine, care a fost loan Kalinderu și zicem creștinește: Dumnezeu să-l odihnească! «Starea sanitară a Institutului a fost în general bună. Infirmeria a fost vizitată de mai multe eleve pentru indispoziții ușoare; trei eleve au fost mai grav bolnave și, din această cauză, au fost nevoite a se duce în fami- liile lor : una în yacanța Crăciunului, a doua la 23 Ianuarie și a treia la 4 Martie. «Examenele generale, cari urmau să se țină în zilele de 22 și 23 Iunie, s’au ținut, din cauza mobilizării, numai în ziua de 22 Iunie și la ele au asistat din partea Academiei d-nii Hepites, membru în Comisiune, și d-l Dr. V. Babeș; din partea Ministerului a asistat d-na Inspectoare școlară Stă- nescu-Negri, care a prezentat Ministerului Instrucțiunii publice un raport foarte măgulitor pentru lucrările cari se fac în școală. Au fost prezente la examen 85 eleve, din cari 6 au rămas corigente : câte două din clasele I, II și IV. Au absolvit la finele anului 14 eleve, cari s’au înapoiat în sânul familiilor lor. Urmând bunului obiceiu al regretatului nostru coleg Kalin- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ședința dela 7 maiu 1914. 127 deru, d-l Hepites a ținut elevelor, în ziua de examene, o cuvântare oca- zională. «In cursul vacanței celei mari fosta Direcțiune compusă din d-l și d-na Al. Dumitrescu-Aldem s’a retras prin demisiune, iar Direcțiunea a fost în- credințată d nei Maria Saegiu, profesoare la Azilul «Elena Doamna», de unde Ministerul Instrucțiunii i-a acordat congediu pentru un an, spre a conduce școala noastră. «In cursul vacanței s’au făcut unele reparațiuni, la clădirile Institu- tului ; nu s’a putut însă pune în lucrare din cauza lipsei de material așe- zarea caloriferului aprobat anul trecut; el se va execută în cursul acestei veri de către casa contractantă. «La concursul de admitere, care s’a ținut în zilele de 14 și 15 Oc- tomvrie în fața d-lor I. Negruzzi și St 0. Hepites, a d-nei Directoare și a unei profesoare dela Institut, s’au prezentat 91 eleve și au fost primite în Institut 16. De peste graniță au cerut înscrierea 23 candidate și au fost admise 4. «Din cauza epidemiei de holeră vacanța s’a prelungit și, pentru ca dezinfectarea să se facă riguros, elevele au intrat pe rând: clasa IV la 26 Septemvrie, clasa III la 12 Octomvrie, a Il-a la 18 Octomvrie și a l-a la 28 Octomvrie. La finele lunii Octomvrie școala numără 91 eleve din cari, ple- când cele trei bolnave, au rămas 88. «Cursurile s’au urmat regulat cu începere dela 1 Noemvrie. Toate elevele au petrecut în școală vacanța Crăciunului, asemenea și a Paștelor, care a fost mai scurtă, lucrându-se în toate atelierele până în seara de 2 Aprilie și cursurile reîncepându-se a patra zi de Paști. «Pentru ca să nu simtă copilele lipsa unei atmosfere de căldură fa- miliară, li s’au împărțit în dimineața zilei de 24 Decemvrie tradiționalele da- ruri și au avut în sărbătorile Crăciunului cinematograful ca distracție. In sărbătorile Paștelor de asemenea s’a căutat să nu lipsească bucuria ce se poate procură copiilor în asemenea ocaziuni. «Știindu-se din experiență că un copil, cu cât este mai pedepsit, cu atât se face mai rău, Direcțiunea a interzis pedepsele de altădată ca: pu- nerea în genunchi, șederea în picioare la masă și alte înjosiri, și s’au căutat mijloace mai blânde pentru îndreptare. In acest scop, și spre a înlesni sar- cina pedagoagelor, profesoara de pedagogie a ținut cu elevele de clasa IV și V, odată pe săptămână, un curs de educație la care au asistat și pe- dagoagele. «S’au ținut în zile mai însemnate din cursul anului de către mem- brii corpului didactic mai multe conferințe cu subiecte morale, educative și practice. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 128 ȘEDINȚA DELA 7 MAIU 1914. «In atelierele de rufărie, de croitorie și de țesătorie s’a lucrat cu multă asiduitate spre a se completă rufăria de corp și de pat, precum și garderoba, cari lăsau mult de dorit. «In general vieața în Institut a fost anul acesta cu mult mai tihnită ca în trecut și d-na directoare Saegiu s’a identificat din ce în ce mai mult cu scopul pe care l-a țintit loan Otteteleșanu, fundatorul acestei școale, și-și pune tot sufletul său curat de mamă, ca să crească și să instruească, spre mulțumirea Academiei, copilele ce-i sunt încredințate. „Membrii Comisiunii - St. C. Hepites, 1 C. Negruzzi". D-l Negruzzi cetește apoi raportul următor, adresat Ministerului de In- strucție de d na Inspectoare Maria Stănescu-Negri, cu privire la examenele de fine de an dela Institut, la care d-sa a fost delegată: „Domnule Ministru, «Conformându-mă ordinului D-voastre No. 47.693 din a. c., am asistat la examenul de fine de an al elevelor din Institutul «loan Otteteleșanu» din Măgurele, care s’a ținut în ziua de 22 a. c., în prezența d-lui Dr. Babeș și d-lui Hepites din partea Onor. Academiei Române și a subsemnatei. Ele- vele din toate cele 5 clase au răspuns mai mult decât mulțumitor chestiu- nilor ce li s’au pus atât la materiile de partea literară, cât și la acelea de partea științifică. Elevele de clasa a V-a au făcut și probe pedagogice cu elevele de curs primar din comună la: istorie, științe, la bucătărie, iar la grădina de copii o lecțiune foarte interesantă și bine susținută despre «bou», la care copilașii au răspuns admirabil. In ramura gospodăriei, a igienei, a artei culinare, elevele s’au prezentat bine pregătite și ca teorie și ca prac- tică Ca practică la bucătărie, elevele absolvente au preparat și servit Co- misiunii un menu bine combinat, și atât pregătirea, cât și serviciul Ia masă făcut de eleve, n’a lăsat nimic de dorit, o dovadă netăgăduită că în acest institut elevele sunt exercitate mereu în toate îndeletnicirile ce se cer unei bune gospodine. «Față de cele constatate, Domnule Ministru, atât în ce privește pregătirea ce se dă elevelor, cât și în ce privește organizarea școalei și conducerea ei, găsesc că e cea dintAj școală din țară, unde colaborează două puteri pen- tru un rezultat și un scop înălțător: Onor. Academie care pune la dispo- ziția personalului educativ și administrativ toate mijloacele cerute pentru o continuă propășire a mersului școalei spre scopul țintit, și personalul care-și înțelege chemarea. Ar fi de dorit ca și copilele, cari au norocul a fi edu- cate și instruite în școala aceasta, să caute să fie la înălțimea sacrificiilor www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 8 MAIU 1914 129 ce s’au pus și se pun, pentru a face din ele femei folositoare cu adevărat societății și familiilor lor. Aici nu se urmărește crearea de funcționare pen- tru reclama școalei, ci cu o vădită stăruință crearea de bune gospodine, cu o cultură aleasă, dar solidă și vederi mai altruiste și mai umanitare. «întreg localul cu splendidu-i parc și toate amenajenle sale gospodărești întreținute într’o perfectă ordine și o curățenie admirabilă, cu toată vasta-i distribuție, îți lasă impresia adâncă de ce poate face o ocârmuire înțeleaptă și pătrunsă de binele obștesc.» — Raportul Comisiunii se iea spre cunoștință și se aprobă. Se procede la alegerea Comisiunii Fondului Otteteleșanu pentru 1914—15. — Sunt aleși d-nii: St. C. Hepites, I. C. Negruzzi, V. Pârvan. ȘEDINȚA DELA 8 MAIU 1914. Președinta d-lui I. C. Negruzzi, Vicepreședinte. D-l A Philippide înștiințează prin scrisoare că, din cauza multiplelor ocupațiuni ce are, nu poate luă parte la lucrările sesiunii generale. D-l Vicepreședinte I. C. Negruzzi observă că în programa lucrărilor este și regulamentarea premiilor At. Toncoviceanu și N. Chrissoveloni. Ar fi bine să se aleagă o comisie, care să facă plenului propunerile sale. — Sunt aleși d-nii I. C. Negruzzi, D. Onciul, P. Poni D-l P Poni cetește următorul raport al Comisiunii Fondului «Tache Anastassiu» pentru lucrările din 1913—14: «Domnilor Colegi, «Sarcina ce ați dat Comisiunii Fondului «Tache Anastassiu» se ușurează din an în an, pentrucă cele două școale, cea de agricultură din Țigănești și cea primară dela Călrnățuiu, întemeiate de binefăcătorul Tache Anastassiu, prin testamentul său, sunt așezate pe baze temeinice și de acum înainte mersul lor normal și progresiv este asigurat. «Școala inferioară de agricultură dela Țigănești este în al IV-lea an de funcționare, adică este completă, având 19 elevi în anul preparator, 18 în clasa I, 19 în clasa II și 16 în clasa III și ultima. La examenele vii- toare vor ieși primii absolvenți, cari vor trebui, potrivit Regulamentului Analele A, R —Tom XXXVI.—Desbatenle. 9 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 130 ȘEDINȚA DELA 8 MAIU 1914. Statului, să facă un an și jumătate practică la o fermă model sau pe mo- șia școalei «Toți elevii sunt interni și primesc dela Academie toată întreținerea, îmbrăcămintea, cărțile și materialul didactic. «Corpul didactic e cel prevăzut la școalele Statului, având mai mult un învățător pentru anul preparator, care îndeplinește și funcțiunea de secre- tar-contabil, și un pedagog de ordine. «Din cauza epidemiei de holeră, cursurile au început la 15 Octomvrie, iar lecțiunile s’au urmat foarte regulat după programele-orare aprobate de Academie și Minister «In zilele de 16, 17 și 18 Iunie s’au ținut examenele de sfârșit de an, la cari au asistat d-nii P. Poni, membru în Comisiune, și I. Bianu, cari au făcut cu acea ocaziune o minuțioasă inspecțiune a școalei. Rezultatele examenelor și ale inspecțiunii s’au consemnat într’un proces verbal în care, între altele, se spune: «Răspunsurile școlarilor au fost mulțumitoare și ele «dovedesc că corpul didactic și-a făcut în mod conștiințios datoria. Am «constatat cu o vie mulțumire nu numai că școlarii sunt deprinși să facă «toate lucrările agricole, dar ei fac aceasta cu o adevărată dragoste pen- «tru meseria lor «Deși fiecare școlar trebue să execute toate lucrările practice, totuș, «Direcțiunea a permis acelora cari au aptitudini deosebite să se speciali- «zeze Așâ, unii școlari lucrează mai mult la grădinărie, alții la lemnărie, «alții la fierărie, alții la lăptăne, etc Școlarii își dau seamă de rațiunea «pentru care execută într’un mod sau în altul fiecare lucrare Ei cunosc «bine organele diverselor mașini agricole, știu să se servească de aceste «mașini și pricep utilitatea lor «Școlarii sunt deprinși să facă nu numai lucrările agricole propriu zise, «dar și orice lucrare de care un bun gospodar rural poate să aibă nevoie «în vieață. Ei întrețin curățenia în școală, îngrijesc de vite, fac pâinea ne- «cesară școalei, etc.» «Precum vedeți, Domnilor Colegi, Școala de agricultură «Tache Anastas- siu» este îndrumată pe căi sănătoase și sufletul generosului testator se poate bucură de opera ce a lăsat aici pe pământ. «Terenul de cultură s’a întins anul acesta la peste 60 hectare dela 48, cât fusese în anul trecut. Pepinierei, și mai ales grădinii de zarzavat, s’a dat o mare extensiune «Școala are aproape complete toate vitele și instrumentele agricole ne- cesare. «Partea sufletească a școlarilor este cultivată cu atențiune. Iată ce scrie Directorul școalei, d-l A. Cardaș, într’un raport adresat Academiei: www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DEIA 8 MAIU 1914. 131 «Nu căutăm a neglija câtuș de puțin partea sufletească a elevilor, ci «din contra ne strădănuim cu cea mai mare bunăvoință de a le innobilă «sufletul cu sentimente frumoase, cu cari să petreacă cinstit în vieață Nu «scăpăm din vedere nici desvoltarea sentimentului național. Și fructul pre- «ocupărilor noastre în această direcție l-am putut vedea, cu nespusă mân- «drie și cu mare mulțumire sufletească, la mobilizarea din vara trecută, «Când mulți dintre elevi și-au manifestat dorința, cu mult entuziasm, de a «se înrola voluntari. Numai unul din ei însă, acela ce a îndeplinit condi- «țiunile cerute, și-a îndeplinit dorința, mergând alături cu mine în tot tim- «pul cât a ținut campania, ca soldat voluntar «Comemorarea sărbătorilor naționale e unul din mijloacele de cari ne «folosim pentru a ținea aprins veșnic acest foc sacru al iubirii de neam «în sufletele elevilor. Și la aceste serbări, la cari se dă o mică producție «școlară, ieau parte și locuitori din satele vecine, învățători, etc. «Corul școalei noastre cântă regulat leturghia la bisericile vecine și îm- «preună cu d-1 învățător Enescu a participat la cercurile culturale, cari «s’au ținut în vecinătate.» «Școala primară dela Călmăfuiu este acum în al 11-lea an de funcțio- nare și a dat la finele anului școlar trecut a opta sene de absolvenți în număr de 16 La începutul anului școlar curent au fost înscriși 80 de elevi, împărțiți pe clase, după cum urmează: în clasa l-a 22 (16 băieți, 6 fete), a Il-a 22 (18 băieți, 4 fete), a III-a 18 (10 băieți, 8 fete) și a IV-a 18 (14 băieți, 4 fete). Din totalul elevilor, 38 băieți și o fată sunt din cătunul învecinat Grivița. Toți elevii ieau masa la cantina școalei, iar cei 38 băieți din Gri- vița sunt interni, mergând acasă în ajunul sărbătorilor și înapoindu-se la internat în seara sărbătorii sau a doua zi dimineața. . «La începutul anului școlar s’au împărțit tuturor elevilor cărțile și ma- terialele școlare pentru întregul an, iar în toamnă s’a distribuit celor mai săraci îmbrăcăminte pentru suma de lei 1 839,45. «S’a dat și anul trecut Ministerului de Instrucție subvențiunea de 10.000 lei pentru școala profesională de fete «Tache și Elena P. Anastassiu» din Tecuciu. «La biserica din curtea școalei dela Călmățuiu se fac regulat serviciile creștinești de preotul și personalul permanent al bisericii. «Pe cavoul de lângă biserică, unde odihnesc de veci rămășițele pămân- tești ale generosului testator, s’a înălțat anul trecut o cruce-monument și s’au făcut și cavoului unele reparațiuni. «Membrii Comisiunn: St. C. Hepites, P. Pom.» www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 132 ȘEDINȚA DELA 8 MAIU 1914 — Raportul se iea spre cunoștință și se aprobă. Se procede la alegerea Comisiunii pentru 1914—15. — Sunt aleși d-nii⁻ St. C. Hepites, P. Pont, I. Simionescu. Se cetește procesul verbal al Secțiunii științifice dela 7 Maiu, în care s’a discutat cererea d-lui Dr. Negrescu, de a aveâ concursul Academiei pentru a se înființâ un institut național pentru studiul pelagrei. Secțiunea recunoaște necesitatea studiilor speciale asupra pelagrei, pe lângă cele cari se fac în institutele și laboratoriile existente la noi, dâr nu se poate pro- nunță asupra modului și asupra mijloacelor de a se face asemenea studii. — Se iea spre cunoștință. D-l St O. Hepites zice: De sigur, dintr’o scăpare de vedere, nu s’au mai făcut de mult parastase pentru odihna sufletului răposatului loan Otte- teleșanu, fundatorul Institutului de fete, care-i poartă numele. Acum câtevă luni s’a hotărît ca în fiecare an, la 8 Maiu, ziua morții lui Otteteleșanu, să se facă parastas la biserica de lângă școală. Astăzi, ca membru al Co- misiunii, am mers la Măgurele și am asistat la parastas, Ia care au luat parte corpul didactic și toate elevele. Slujba religioasă a fost foarte fru- mos făcută de parohul bisericii, care este în acelaș timp și profesor de religie la Institut. După slujbă am mers cu toții în sala școalei, în care sunt așezate busturile lui loan și Elena Otteteleșanu, unde d-na Directoare a ținut o prea frumoasă cuvântare. In urmă ne-am coborît în sala cea mare de jos, unde erau așezate pomenile ce se fac după obiceiul creștinesc. In legătură cu aceasta, d-l Vicepreședinte I. C. Negruzzt zice că de mai mulți ani a fost vorba ca membrii Academiei, adunați în sesiune ge- nerală, să viziteze în corpore Institutul Otteteleșanu. D-sa crede că este bine ca această dorință să se îndeplinească acum, și deci propune ca Mier- curia viitoare, la 14 Maiu, să se facă această vizită înainte de amiazi, luân. du-se prânzul la școală și înapoierea făcându-se la ora 3, când se va țineă ședință la Academie. — Propunerea se aprobă. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚELE DELA 9 Șl 12 MAIU 1914. 133 ȘEDINȚA PUBLICĂ DELA 9 MAIU 1914. Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l N. lorga cetește comunicarea d-sale: Pilda bunilor Domni din trecut față de școala românească. Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. Se cetește procesul verbal al Secțiunii istorice pentru ședința dela 8 Maiu, prin care se arată că Secțiunea a decis să propună plenului alege- rea d-lui 0. Giurescu ca membru activ în locul vacant în Secțiune. — Se decide a se pune la ordinea zilei în ședința de Marți 13 Maiu. Dela „Circolo matematico di Palermo" se primește scrisoare de mulțu- mire pentru felicitările Academiei, trimise cu ocaziunea împlinirii a 30 de ani dela înființarea acelei Societăți. ȘEDINȚA DELA 12 MAIU 1914. Președinta d-lui Dr. G. I- Istrati. D-l T. V. Stefanelli prezentă următoarele cărți, dăruite pentru Biblioteca Academiei de d-l Nicu Flondor: 1. Bisaccioni (Conte Maiolino), Historia delle guerre civili di questi ul- timi tempi. Veneția 1664. La pag. 412—426 se află: «Delle guerre civili della Moldavia» 2. Francisci (Erasmus) Der Zweyte Traur-Saal steigeuder und fallender Herren. Nurnberg 1669. La pag. 866—918: «Die XXX Geschichte von la- cob Basilicus Heraclides, mit dem Zuname Despotes (oder Despota), mie auch Demetrius Wisnowitzki, Tomsa, und andere.» 3. (Carra), Histoire de la Moldavie et de la Valachie. Neuchatel 1781. — Se decide a se exprima mulțumiri d-lui Flondor. Dela Academia de științe din Turin se primește invitare la serbarea cen- tenarului marelui chimist Ascanio Sobrero, care se va face în ziua de 31 Maiu st. n curent. — Se decide a se trimite scrisoare de aderare. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 134 ȘEDINȚA DELA 13 MAIU 1914 ȘEDINȚA DELA 13 MAIU 1914. Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. 1 1 D-l Președinte Dr C. I. Istrati zice că a întrebat, prin mijlocirea d-lui Mareșal al Palatului, pe M. S. Regele, dacă ar binevoi să prezideze ședința solemnă dela 16 Maiu, în care d-l Țtțeica va ceti Discursul d-sale de re- cepțiune. D-l Mareșal a scris d-lui Președinte, că M. S Regele a exprimat părerea de rău că, din cauza multelor ocupațiuni, nu-I este cu putință să lea parte la acea ședință și nici la alta din actuala sesiune generală. La ordinea zilei se pune propunerea Secțiunii istorice de a se alege membru activ d-l Constantin Giurescu, în locul răposatului loan Kalinderu. D-l D Sturdza cetește următoarea expunere despre activitatea pe tere- nul istoric a d-lui Giurescu: «In cât privește alegerea ce avem a face astăzi pentru locul vacant în Secțiunea istorică, am cugetat la mai mulți din tinerii noștri cei mai vred- nici și mai capabili. «Cel dintâiu la care m’am gândit a fost d-l Dr. I. Nistor, care ne-a bu- curat pe toți chiar în anul 1911 cu scrierea sa: Die auswartigen Handels- beziehungen der Moldau im XIV., XV und XVI. Jahrhundert, și care, ca Privat-Docent al Universității din Viena, a publicat iar o carte impor- tantă în 1912: Handel und Wandel in der Moldau bis zum Ende des 16. Jahrhunderts. «Dar am crezut că nu are încă îndestule scrieri importante și că mai poate așteptă, pentru ca să fie bine pregătit pentru a ocupă pozițiunea de membru activ al Academiei. «Alt candidat am putea cu drept cuvânt avea în d-l L Ursit, profesor universitar, care a scris mai multe cărți istorice importante 1 . Delațiunile Moldovei cu Polonia până la moartea lui Ștefan-cel-Mare, Piatra 1900 ; 2 La politique orientale de Francois I-er, Paris 1908; 3 Die auswartige Politik des Peter Bareș, Wien 1909; 4 . Donado da Lezze, Ilislona Turchesca, București 1909; 5 Uno sconosciuto storico Veneziano, 1909; 6 . Un manifest românesc tipărit cu litere latine al împăratului Leopold I, (Analele Academiei), 1911, 7 . Bătăliile dela Givozdziec și Obertyn. (Analele Academiei), 1913, 8 Bătălia de pe Câmpul Pânei, 1914, www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 13 MAIU 1914. 135 9. Din influențele politicei Europene asupra istoriei noastre—Moise Vodă. (Analele Academiei), 1914, și acum în urmă.. 10. Ștefan cel Mare și Turcii, București 1914, o carte documentată bine, de 215 pagine, și însoțită de o însemnare privitoare la bibliografie și de un indice. «Vor mai fi și alți bărbați cari ar mentă să fie aleși membri ai Acade- miei. Dar eu aș dori ca dintre toți cari se prezentă, să alegem pe cel mai vrednic în starea de astăzi a studiilor noastre istorice și a pregătirii sale științifice, dovedită prin lucrări publicate. «Acesta este d-l Constantin Giurescu. «După solide studii pregătitoare făcute la Universitatea din Viena și după rodnice cercetări în arhivele acelei capitale, întorcându-se în țară, a ocupat modesta funcțiune de profesor la gimnaziul Cantemir și apoi de arhivar al Ministerului Afacerilor străine, dar alături de ocupațiunile aces- tor funcțiuni, d-l Giurescu a desvoltat o foarte bogată activitate științifică pe terenul istoriei naționale D-sa a publicat următoarele volume de docu- mente adunate din arhivele Vienei: 1. Documente și Regește privitoare la Constantin Brâncoveanu (în co- laborare cu N. Dobrescu). Tom. I, 1907, 434 pag, 2. Oltenia sub Austriaci. Tom I, 1909, 320 pag., 3. Material pentru Istoria Olteniei sub Austriaci. Tom. I, 1716—1725 1913, 428 documente, 690 pag. «D-l Giurescu a arătat un spirit critic pătrunzător în studii istorice, cum sunt următoarele: 4. Câteva cuvinte asupra Cronologiei românești, 1900, 5 Capitulațiile Moldovei cu Poarta Otomană, 1908, 6. Tractatul lui Constantin Cantemir cu Austriacii (1690), 1910, 7. 0 carte despre politica externă a lui Petru Rareș, 1910 «Cercetările d-lui C Giurescu s’au îndreptat cu deosebită stăruință asu- pra cronicelor vechi românești Din aceste cercetări făcute cu pătrunderea sa critică, luminată de metode științifice sigure, asupra numeroaselor ma- nuscripte adunate în Biblioteca Academiei, d-l Giurescu a scos cunoștințe luminoase asupra modului întocmirii și transformărilor cronicelor noastre ; și ca urmare — putința de a face ediții critice sigure ale textelor publicate, cum s’a putut, de Kogălniceanu și Bălcescu înainte cu mai bine de o ju- mătate de secol «Lucrările d-lui Giurescu pe acest teren sunt un mare pas înainte față de cele anterioare; ele au început să apară dela 1906 și unele din ele au www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 136 ȘEDINȚA DELA 13 MAIU 1914. fost publicate de Academie în Analele ei, iar altele de Comisiunea istorică a României. Amintesc următoarele : 8. Contribuțiuni la studiul cronicelor Muntene, 1906, 160 pag., 9. Contribuțiuni la studiul cronicelor Moldovene (Nicolae Costin, Tu- dosie Dubău, Vasile Dămian), 1907, 37 pag (în Analele Academiei), 10 .Noul contribuțiuni la studiul cronicelor Moldovene: Letopisețul lui Eustratie Logofătul și Letopisețul latinesc Cronicele lui Grigone Ureche, Simion Dascălu și Misail Călugăru, 1908, 93 pag ; 11. Isvoadele lui Teodosie Dubău, Miron Logofătul și Vasile Damian, 1914, 48 pag. (în Buletinul Comisiei istorice). «Pe temeiul acestor studii bazate pe cercetarea amănunțită a manu- scriptelor, d-l Giurescu a pregătit edițiile critice ale textelor Cronicelor. Dintre acestea au apărut până acuma: 12 Letopisețul Terii Moldovei dela Istrati Dabija până la a doua domnie a lui Antioh Cantemir, 1661—1705, volum de 112 pag, publicat de Comisiunea istorică în 1913, 13. Letopisețul Terii Moldovei până la Aron Vodă, întocmit după Gri- gorie Ureche, Istrate Logofătul și alții, de Simion Dascălu, este tipărit în ediție critică după toate manuscriptele. Va fi publicat în curând, după în- tregirea unor puncte de detalii din introducere «Nu vorbesc aici de alte ediții de cronice și de alte studii istorice de cea mai mare însemnătate, pregătite sau în pregătire. «O atât de bogată activitate, având calități științifice atât de superioare, pune pe d-l Giurescu în locul întâiu între istoricii noștri, cari nu fac încă parte din Academie ca membri activi Meritele sale și folosul Academiei cer ca d-sa să fie ales în locul acuma vacant, pentru care Secțiunea isto- rică îl recomandă cu aproape unanimitatea membrilor ei » Se procede la vot, al cărui rezultat este: votanți 24; voturi pentru 22, contra 2. D-l Președinte anunță că propunerea a întrunit două treimi și proclamă membru activ în Secțiunea istorică pe d-l Constantin Giurescu. D-l Președinte cetește procesul verbal al Delegațiunii pentru ședința dela 12 Maiu, prin care se arată că Delegațiunea, în urma propunerii d-lui L Bianu, Directorul Administrației, a decis să prezinte plenului următoarele modificări și adaosuri la Regulamentul pentru serviciile Academiei : 1. La art 18 să se modifice cifra de «20%» în «30%» (d-l Director pro- pusese «40%») ca adaos la salariul tip al funcționarilor, cari au serviciul numai la Academie ; 2. Să se adaoge la art. 5 următorul alineat: www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 14 MAHT 1914. 137 «Zilele de absențe nemotivate sau orele întârziate, Iară motive valabil recunoscute, vor fi consemnate de șeful Cancelariei la sfârșitul fiecărei luni și vor fi scăzute proporțional din remunerarea funcționarilor respectivi. D-l V. Pârvan zice că d-sa e în măsură să cunoască cum muncesc și cât muncesc funcționarii Academiei, pentrucă a fost printre ei mai mulți ani, pe când își făcea studiile. Activitatea lor cinstită se desfășoară sub con- ducerea energică și conștiințioasă a d-lui Bianu, care a avut dreptate să propună mărirea cifrei dela 20% la 40%. Vă rog deci să admiteți această majorare, dacă nu se poate pune chiar 50% D-l Duiliu Zamfirescu nu are nimic de zis în contra propunerii, pe care o va votă, dar i se pare că chestiunea are importanță mai ales din punctul de vedere bugetar. De aceea este de părere să se amâne hotărîrea pentru a'se vedea mai întâiu cum stă propunerea, atât a d-lui Bianu, cât și a de- legației, față de buget. Ar fi bine ca toate chestiunile, cari sunt anexe ale bugetului, să vină în discuție după studierea lui. D-l General Gr. Crainicianu zice că, din moment ce Regulamentul per- mite ca unii funcționari ai Academiei să poată aveâ și altă funcție, tot- deauna se vor găsi câțiva cari să uzeze de acest drept, ori cât s’ar mări procentul la leafa tip a funcționarilor cari au ocupația numai la Academie D-l Președinte Dr. C. I. Istrati zice că propunerea d-lui Director s’a fă- cut cu o săptămână mai înainte și că Delegațiunea abia ieri a luat deci- ziunea ei; deci chestia a mai avut amânare. Cu funcționarii pe cari îi are Academia ne putem lăudă; și eu am fost funcționar și știu greutățile cu cari se luptă funcționarii. In sânul Delegației am propus să se pună 30% și nu 40%, cu gândul ca la anul viitor să adaogem și restul de 10%. D-l Președinte pune la vot propunerea de amânare și se admite. ȘEDINȚA DELA 14 MAIU 1914 Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l Președinte Dr. C. I. Istrati zice : Domnilor Colegi, suntem fericiți a avea astăzi printre noi pe d-l Giurescu, ales de curând ca membru al Academiei, și mă grăbesc a-1 salută în numele D-voastre, făcând urarea ca d-l Giurescu să trăească mulți și îndelungați ani în sânul Academiei, continuând a da dovada muncii și priceperii, însușiri grație cărora avem plăcerea de a-1 avea printre noi. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 138 ȘEDINȚA DELA 14 MAIU 1914. Un istoric de punerea d-lui Giurescu va căuta cu deosebire . ca prin lucrările sale să întărească cât mai mult vaza acestei Acade- mii, și prin rezultatele nouă ce va dobândi în cercetarea adevărului și istoriei neamului nostru, să contribue tot mai mult pentru a face ca Academia noastră, care este cea mai înaltă instituțiune culturală a neamului, să poată lumină cât mai mult și cât mai departe pentru prestigiul țerii noastre față cu străinătatea, și pen- tru întărirea conștiinței și mândriei naționale între Români. In numele Academiei Române, domnule Giurescu, mă grăbesc a vă zice: Fiți bine venit între noi ! D-1 C. Giurescu zice : Domnule Președinte, Onorați Colegi, Mi-ați făcut deosebita onoare ca să mă alegeți ca membru activ în Secțiunea istorică. Vă exprim tuturor adânca mea recunoștință. Sunt cu atât mai mișcat și mulțumirea mea cu atât mai deplină, cu cât am fericirea ca să găsesc între D-voastre pe foștii mei pro- fesori, cari mi-au insuflat dragostea de știință și de la cari am în- vățat metoda de lucru. Năzuința mea cea mai vie este să cores- pund așteptărilor D-voastre, urmând pildele atât de strălucite de muncă fără preget în câmpul științei, de activitate necurmată închi- nată înălțării și înfloririi Academiei, pecari le găsesc printre D-voastre. Viu alături de D-voastre cu dor de muncă si însuflețit de cel mai neclintit devotament pentru idealurile și interesele acestei Alma ma- ter a culturii noastre naționale. Se cetește procesul verbal al Secțiunii literare pentru ședința dela 13 Maiu, prin care se arată că Secțiunea a luat următoarele deciziuni: a) A ales secretar al Secțiunii pe 7 ani pe d-1 1. Bianu în locul rămas vacant prin încetarea din vieață a regretatului N. Quintescu ; b) A hotărît, cu 6 voturi pentru și 1 contra, a se propune plenului ale- gerea de membru activ a d-lui Sextil Pușcariu. întâia deciziune se iea spre cunoștință; pentru a doua se decide a se pune la ordinea zilei în ședința de Luni 19 Maiu. Secțiunea literară mai comunică următoarele propuneri : A se tipări în pubhcațiunea: Din vieața poporului român: a) scrierea d-lor T. Pamfile și M. Lupescu : Cromatica poporului român; b) o culegere a Părintelui loan Bârlea de producțiuni literare poporale din ținutul româ- nesc al Maramureșului, dimpreună cu două culegeri de melodii făcute de d-nii Tibenu Brediceanu și Bela Bartok ; c) culegerea d-lui Artur Gorovei: www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 14 MAIU 1914. 139 Credințe și superstiții; d) lucrarea d-lui T. Pamfile, Diavolul ca învrăj- bitor al lumii, după credințele poporului român. — Propunerile Secțiunii se aprobă. Se cetește procesul verbal al Secțiunii istorice pentru ședința dela 13 Maiu, prin care se arată că Secțiunea a decis să facă plenului următoa- rele propuneri: 1. Din suma disponibilă dela Fondul Princesa Aliila Știrbei, d-l N. lorga să publice urmarea colecțiunii d-sale de acte privitoare la relațiile Occi- dentului cu Orientul în secolele XV—XVI: Notes et extraits pour dervir â l’histoire des croisades; 2. Din suma de lei 10.828,20, ce a rămas la dispozițiunea Secției după îndestularea trebuințelor pentru anul viitor, să se ajute cu 5.000 lei săpă- turile ce sunt a se Întreprinde sub direcțiunea d-lui V. Pârvan la cetatea Histria; 3. Cu restul de Iei 5 828,20 să se ajute tipărirea, sub îngrijirea d-lui I. Bogdan, a cronicei lui Neculce, pe baza manuscriptului păstrat în colec- țiile Academiei, de către Comisiunea istorică a României. — Intâiele două propuneri, în urma explicațiunilor date de d-l I. Btanu, se pun la vot și se aprobă Cu privire la a treia propunere, d-l I. Bianu zice: Deși sunt membru în Comisiunea istorică a României, totuș cred că această propunere a Secțiunii istorice Academia nu o poate aprobă. Și aceasta ca o chestie de principiu. In adevăr, Academia pentru multiplele ei trebuințe recurge la ajutorul Ministerului de Instrucție și ar fi un non sens ca ea să înapoieze sub formă de subvenție acest ajutor numitei Comisiuni, care este a ace- luiaș Minister. Firește că este de mare interes să se publice într’o bună ediție cronica lui Neculce și încă sub competenta îngrijire a colegului no- stru Bogdan; dar această edițiune să apară în publicațiunile Academiei. Numai așa este cu putință ca ea să fie făcută cu cheltueala Academiei. De aceea sunt de părere ca Secțiunea să revină asupra deciziunii ei și să facă în acest sens o nouă propunere. D-l D. Onciul zice că propunerea Secției să fie pusă la vot și plenul să hotărască cum va găsi mai bine. — A treia propunere a Secțiunii se pune la vot și nu se aprobă. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 140 ȘEDINȚA DELA 16 MAIU 1914 ȘEDINȚA SOLEMNĂ DELA 16 MAIU 1914 Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l G. Țițeica cetește Discursul d-sale de recepțiune: Din vi- eața și activitatea lui Sp. Haret. D-l St. C. Hepites cetește Răspunsul la discursul d-lui G. Țițeica. Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. Dela Părintele I. M. Moldovanu se primește următoarea scrisoare: «Spre multă mângâiere mi-a servit scrisoarea D-voastre din 5 ale cu- rentei, pentru care vă rog a primi atât D-voastre cât și prea stimațn co- legi ai noștri cea mai afectuoasă mulțămită. «Cu multă părere de rău mă văd însă silit a vă aduce la cunoștință, că puterile mele merg scăzând și abiâ-mi permit unele mișcări în chilioara mea și în apropierea ei,— și acestea încă numai când și când» Dela Secțiunea istorică se primește propunerea de a se publică în Anale scrierea d-lui I. C. Filittr. Corespondența Domnilor și boierilor români cu Metternich și cu Gents între anii 1812—1828. — Propunerea Secțiunii se aprobă. Se cetește procesul verbal al Secțiunii istorice pentru ședința dela 14 Maiu, prin care se arată că Secțiunea, având nevoie în sânul ei și de re- prezentanți din domeniul științelor sociale, a decis să propună plenului a pune în discuție chestiunea dacă nu ar fi timpul să se crească numărul membrilor corespondenți dela 15 la 20. D-l N. lorga zice că a lipsit dela ședința Secțiunii, în care s’a luat această hotărîre D-sa este contra propunerii și de aceea roagă ca discuțiunea în plen să se facă, când va li și d-sa de față. — Se decide a se pune la ordinea zilei într’o ședință viitoare. D-l Gr. Antipa zice că în ședința trecută s’a decis a se pune la dispo- ziția d-lui Pârvan suma de 5.000 lei, pentru a face săpături arheologice la cetatea Histria. Eu cunosc greutățile ce sunt de întâmpinat, mai ales peste Dunăre, în asemenea întreprinderi. Suma de 5.000 lei este neîndestulătoare și de aceea propun să se dea și restul de 5.000 lei, care a rămas la dis- poziția Secțiunii istorice. D-l Pârvan, ca să poată porni aceste lucrări, a fost nevoit a se adresă și Ministerului Domeniilor, cerând să-i facă toate înles- nirile posibile, procurând mijloace de transport, construind adăposturi pen- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 16 MAIU 1914. 141 tru lucrători și altele Firește că suma de 10.000 lei este și ea neîndestu- lătoare; dar este bine ca Academia să dea imboldul; începutul să se facă și apoi va trebui să dea Statul sumele necesare D-l I. Bianu este surprins de cererea d-lui Antipa, întru cât se știe că săpăturile sunt în sarcina Statului. Oare acum Statul nu mai dă nimic ? Statul are Muzeul de antichități și mai are Comisiunea monumentelor istorice, în a căror cădere sunt săpăturile, cercetările, conservarea monumentelor; la Muzeu e director d-l Pârvan, la Comisiunea monumentelor Președinte este Președintele nostru d-l Dr. Istrati. Rog să ni se spună ce măsuri a luat și iea Statul cu privire la lucrările acestor două Instituțiuni. Acade- mia și-a întins din ce în ce câmpul de activitate; dar mai departe acum nu poate merge, căci îi lipsesc mijloacele. Dacă s’a dat suma de 5.000 lei, aceasta a fost mai mult ca o indicație și o apreciere a importanței lucră- rilor. D-l V. Pârvan zice : In teorie sunt cu totul de părerea d-lui Bianu. Statul trebue să facă toate. Muzeul e al Statului și deci acesta trebue să dea mij- loacele. Statul de altfel și dă câte 5.000 lei anual, cam atât cât să nu se poată face nimic mai serios. Dacă am săpat complet Ulmetum cu această sumă, e că am avut jertfa de timp și remunerație a unor prieteni și șco- lari entuziaști, ca și mine pentru aceste lucrări. Cu economii aproape ne- permise, până la sgârcenie, am reușit să facem cevâ Meritul însă nu e al Statului, ci al prietenilor și școlarilor mei, fără de cari cu banii ce mi-i dedeâ Statul, doară excursii de cercetări prealabile arheologice de-aș fî putut face, iar nu săpături sistematice. Sunt recunoscător colegului și prietenului Antipa pentru propunerea ce-o face în favoarea planurilor mele științifice Sunt recunoscător și Academiei pentru cei 5 000 lei, ce mi-a acordat până acum. Dar, după cum colegul Antipa, ca un perfect cunos- cător al împrejurărilor locale, cu toată dreptatea a spus, «până ce să dea Statul ce trebue, localnicii distrug și înstrăinează tot ce-i mai prețios». Când dară Academia poate da, nu e bine să facă teorie, cine are datoria să dea ori nu, ci e bine să facă ea, direct, opera națională pe care Statul din diferite motive nu o face. Eu personal nu cer nimic peste ce mi-ați dat. In orice caz, nu mie, ci culturii naționale dați Veți hotărî, cum veți crede mai bine. Țineam însă să stabilesc că teoria și practica, ca de atâtea ori, nici acum nu se potrivesc. Mai ales acum, nu, când propriu zis nici n’aveți de a face cu Muzeul ori cu Statul, ci cu un coleg al D-voastre, că' ruia, potrivit Statutelor Academiei, îi dați o misiune academică, strict ști- ințifică, și dacă ați vrea, chiar deadreptul independentă de Stat. D-l I. Simionescu este în contra părerii d-lui Bianu, căci nu numai Statul are datoria să dea ajutor pentru facerea săpăturilor, dar în primul rând www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 142 ședința dela IC maiu 1914. datoria este a Academiei de a da impuls cercetărilor științifice, pentrucă ea este mai cunoscătoare în aceste chestiuni. Și precum s’a pus la dispo- ziția Secțiunii istorice o • sumă în acest scop, tot astfel să se dea și Sec. țiunii științifice. D-1 St. O. Hepites răspunde d-lui Simionescu, că Secțiunea științifică, într’o ședință anterioară, și-a repartizat sumele ce i s’au pus la dispoziție, așâ ca să fie toate trebuințele îndestulate, pe cât va fi cu putință. Dela acea ședință a Secției e probabil că d-1 Simionescu a lipsit. ¹ D-1 G. Țițeica merge și mai departe în ce privește chestiunea în prin- cipiu. D-sa crede că asemenea Întreprinderi să nu se mai facă sub auspi- ciile Statului, ci numai sub acelea ale Universităților și ale Academiei, că- rora Statul să le pună la dispoziție sumele necesare. D-1 Președinte Dr. C- I Istrati ar dori ca Academia să înainteze Mi- nisterului de Instrucție un memoriu cât mai amănunțit, în care să se arate cum stau de rău astăzi lucrurile, în ce privește săpăturile, și să se indice felul de lucru în viitor. Mai nainte d-1 Dr. Istrati eră în contra săpăturilor, căci se făceau în așâ fel, că era mai bine să rămână monumentele sub pă- mânt, unde să aștepte pe învățatul care să le dea la lumină și să le stu- dieze. Acum a sosit acel timp: d-1 Pârvan cu solidele sale cunoștințe și cu avântul tinereței este gata să meargă să desgroape istoria din trecut a pământului pe care îl locuim noi Românii. E păcat de neiertat ca obiecte găsite în pământul nostru, să le găsim, cum s’a întâmplat până acum, în muzee străine. încheind, d-1 Președinte roagă Secțiunea istorică să țină seamă de dorința exprimată în plen de a se mări subvenția pentru săpă- turile d-lui Pârvan. — Se aprobă propunerea d-lui Dr. Istrati de a se trimite un memoriu Ministerului de Instrucție și d-1 Pârvan se însărcinează cu întocmirea acestui memoriu. Părintele Dimitrie Dan, membru corespondent, trimite ca dar din partea parohului Vasile Isopescul din Volcineți (Bucovina) două manuscripte, unul slavon și altul român. Cel slavon este un Apostol scris în Moldova, în secolul XVII; iar cel român este o carte de cântări bisericești cu note orien- tale (psaltichie). Părintele Dan exprimă dorința ca Academia să trimită pen- tru cabinetul de lectură «Dumbrava» din Volcineți publicațiunile ei poporale. D-1 I. Bianu zice: Cazul e caracteristic și el face parte dintr’o serie enormă de acest fel. In timpul din urmă s’au îmmulțit foarte mult biblio- tecile populare și din toate părțile ne vin cereri ca cea de astăzi. Nouă aici în țară ne lipsește o bibliotecă populară. Academia ce poate da aces- tor biblioteci ? Ea are sau material științific, sau lucrări de știință, cari www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚELE DELA 17 ȘI 19 MAIU 1914. 143 nu pot folosi în asemenea biblioteci. Pe toți îi îndemnăm să facă cereri la societatea «Steaua» și la Casa Școalelor ; dar mulți ne înștiințează că s’au adresat acolo, dar n’au primit nici un răspuns. Academia a trimis și tri- mite toate publicațiile ei liceelor, iar Analele tuturor gimnaziilor, seminarelor școalelor normale, etc. Este însă un alt mare păcat, că aceste publicații nu se țin în regulă, se pierd și de multe ori ele sunt cerute mai în urmă de noii directori ai școalelor, cari ca și cei precedenți își exprimă dorința să înjghebeze o bibliotecă. D-l I. Simionescu crede că acest gol al lipsei bibliotecii populare tot Academia trebue să-l umple. Știe că rolul Academiilor nu este acesta, dar în România acest rol cade Academiei noastie. Biblioteca «Steaua» se împarte rău, cum se face acum; Casa Școalelor d-l Simionescu nu știe încă ce tipărește. Toate privirile deci sunt îndreptate către Academie, care ar trebui să umple și acest gol. ȘEDINȚA DELA 17 MAIU 1914. Președinta d-lui I. C. Negruszi, Vicepreședinte. Se cetește procesul verbal al Secțiunii științifice pentru ședința dela 13 Maiu, prin care se arată modul cum s’a distribuit pentru trebuințele Sec- țiunii în 1914—15 suma de lei 35.000, pusă la dispozițiunea ei. — Se aprobă. ȘEDINȚA DELA 19 MAIU 1914 Președința d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l Dr. V. Babeș exprimă dorința ca Vineria viitoare, la 23 Maiu, să se țină ședință publică, în care d-sa să facă comunicarea anunțată : Cercetări nouă asupra Pelagrei. D-l T. V. Stefanelli roagă ca în aceeaș ședință să facă și d-sa comuni- carea despre: Stâlpul lui Mihail Racoviță din Bucovina. — Propunerile se aprobă și se decide ca ședința publică de Vineri să înceapă la ora 3. La ordinea zilei se pune propunerea Secțiunii literare pentru alegerea de membru activ a d-lui Sextil Pușcariu. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 144 ȘEDINȚA DELA 19 MAIU 1914 D-l I- Bianu cetește următoarea expunere asupra activității științifice a d-lui Pușcariu : «Secțiunea literară, cu șase voturi din șapte membri prezenți, vă propune să alegeți membru activ pe d-l Sextil Pușcariu, în locul regretatului N. Quintescu. «D-l Sextil Pușcariu este membru corespondent al Secțiunii noastre dela 1905. «Arătând atunci activitatea și titlurile, pe temeiul cărora a fost ales membru corespondent, în ședința dela 11 Aprilie 1905, ziceam : «D-l Sextil Pușcariu a făcut în anii 1895- 1899 studii universitare de «filologie romanică, germanică și slavică la Universitatea din Lipsea; a luat «parte apoi doi ani la lucrările dela școala de studii înalte din Paris și s’a «dedat cu tot dinadinsul la filologia românească. Dela 1898 încoace, a pu- «blicat în țară și în străinătate o serie de lucrări de filologie românească, «cari i-au câștigat un loc de frunte între romaniști și între-filologii români. «Principalele lucrări publicate ale d-lui Sextil Pușcariu sunt: 1) Dialectul «văii Oltului de sus, publicată în 1898 în al 5-lea Anuar al Institutului «pentru limba română dela Lipsea; 2) Sufixele diminutive românești, pu- «blicată la 1899 ca teză de doctorat; 3) Studii și notițe filologice și etimo- «logice, publicate dela 1901 încoace, în Convoi biri Literare și în Archiv fur «romanische Philologie; 4) Latinul ti și ki în limbile română, italiană și «sardă. «Filologi romaniști străini și români de cea mai înaltă autoritate, ca W. «Meyer-Lubke dela Universitatea din Viena, G. Weigand, G. Paris, M. Fried- «wagner dela Cernăuți, Guarnerio dela Milan, Hey dela Munchen, Ov. Den- «sușianu și alții, toți au făcut în reviste speciale dări de seamă și aprecieri «foarte elogioase despre lucrările tânărului filolog Pușcariu. Prin aceste scrieri «d-l Pușcariu nu numai a lărgit și adâncit mai mult cunoștințele despre des- «voltarea unor elemente însemnate ale limbii noastre, dar a atins și unele «din cele mai mari probleme ale originilor și formării hmbilor romanice. «Scrierea despre Sufixele diminutive românești este numită în Romania «(XXX, 472): «Lucrare însemnată și bine întocmită, cu atât mai prețioasă, că «sufixele diminutive au o parte mare în derivarea românească și Meyer- «Ltibke de abiâ le-a putut atinge în gramatica sa.» «G. Paris, făcând o foarte elogioasă dare de seamă [Romania, XXXII, «476) despre întâia serie din Studiile și notițele filologice, extrase din Con- «vorbiri, zice că d-l Pușcariu este unul din cei mai distinși membri din «grupul de tineri învățați români, cari de câțivâ ani încoace au făcut să «intre filologia românească pe căi nouă și rodnice. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 19 MAlO 1914 145 «In studiul despre latinul ti și ki în limbile română, italiană și sardă, «d-l Pușcariu atinge una din problemele cele mai înalte ale originii și for- «mării limbilor romanice și arată, prin exemple analizate cu multă pătrun- «dere, cum studiul adânc al limbii române poate aruncă multă lumină «asupra acelui proces intim de desvoltare a limbii poporului roman, care a «dat naștere limbilor romanice. «Cu această lucrare d-l Pușcariu a intrat în rândul întâiu al filologilor «romaniști și ea i-a deschis porțile Universității dela Viena, unde a fost ha- «bilitat docent și în toamna anului trecut și-a început cursul. «Filologia românească a câștigat în d-l Pușcariu o nouă și însemnată pu- «tere de muncă, dela care avem dreptul să așteptăm multă lumină asupra «desvoltării istorice și a vieții organice a limbii noastre. Calitățile științifice «ale scrierilor sale îl fac vrednic ca, fără întârziere, să fie chemat a luă de «aproape parte la lucrările Academiei noastre, a cărei principală însărcinare «este studierea și cultivarea limbii». «Noua și însemnata putere de muncă», pe care filologia românească o câștigase în d-l Pușcariu nu a încetat de a munci cu mult spor și a în- deplini cu prisosință așteptările noastre, aducând «multă lumină asupra des- voltării istorice și a vieții organice a limbii noastre». «Intr’adevăr, pe când noi îl alegeam aici membru corespondent, d-l Puș- cariu tipăriâ al său Etgmologisches Worterbuch der rumanischen Sprache. 1. Lateinisches Element, publicat la Heidelberg în 1905, acea frumoasă lu- crare pe care Secțiunea literară a onorat-o la 1907 cu premiul Eliade-Ră- dulescu de 5.000 lei, pe temeiul unui raport al meu. «Prin activitatea sa filologică aprețiată de fruntașii științei, d-l Pușcariu s’a ridicat repede între fruntașii filologiei romanice și dela situația de do- cent la Universitatea din Viena s’a ridicat la cea de profesor la Universitatea din Cernăuți. D-l Pușcariu a dus la catedră nu numai un bun filolog ro- manist, dar și un literat român de minte, de gust și de inimă. D-l Puș- cariu, prin munca și talentul său, a cucerit astfel o pozițiune de mare în- semnătate pentru cultura noastră națională. «Sunt acum nouă ani, de când Academia a cucerit dela d-l Pușcariu și d-sa i-a dat cu toată inima nu numai știința sa filologică, dar și cea mai bună parte a puterilor sale de muncă pentru îndeplinirea uneia din lucră- rile de căpetenie și din cele mai grele cari au fost puse ca țeluri ale acestei Instituțiuni chiar dela întemeierea ei — Dicționarul limbii române. «După încercarea Laurianu-Massimu rătăcită pe drumuri greșite și termi- nată la 1876, Academia nu a mai făcut o nouă încercare, până când M. S. Regele — la 1884 — a dat puternicul său îndemn la facerea lucrării atât de necesare pentru limba noastră. Analele A, R —Tom, XXXVI,— Desbaterile, 10 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 146 ȘEDINȚA DELA MAIU 1914. «Două nouă încercări au fost făcute, fără să ajungă scopul, deși făcute de bărbații cei mai învățați și mai ageri filologi ce-i aveam pe atunci In 1905 s’a dat această mare însărcinare d-lui Sextil Pușcariu, pe atunci numai tânăr docent la Universitatea din Viena In Analele Academiei, începând dela ședința din 23 Martie 1906, se poate vedeă an cu an înaintarea lu- crării, din care s’au publicat până acum 1.196 pagine, în cari se cuprind toate cuvintele începătoare cu literele A, B, F, G, H. «Dela 1905 d-l Pușcariu și-a dat și își dă cea mai bună parte a timpului și a puterilor sale de muncă acestei lucrări, a cărei valoare este recunos- cută nu numai de Academia noastră, ci și de cele mai înalte autorități de specialitate din străinătate «D-l Pușcariu, cu conlucrarea câtorvă harnici și pricepuți colaboratori, ri- dică, în cele mai bune condițiuni științifice, limbii noastre monumentul Dicționarului ei, a cărui întocmire a fost unul din scopurile pentru care Academia a fost întemeiată. De fapt deci, d-l Pușcariu ocupă un loc de frunte în activitatea Academiei și Secțiunea literară crede că este sosit momentul ca să ocupe acest loc și de drept și în formă. «Mai adaog un cuvânt: «D-l Pușcariu nu este numai un filolog cu mintea rece, d-sa este și un literat cu inima caldă; în tinerețe a publicat versuri; la vârsta bărbăției scrie critice literare luminoase și face conferințe literare din cari radiază căldura iubirii de frumos și de neam. «Academia, alegându-1 membru activ, se va întări pentru munca viitoare pe terenul limbii și al literaturii naționale». Se procede la vot, al cărui rezultat este : votanți 22 ; voturi pentru 22. — D-l Președinte anunță că propunerea a întrunit unanimitatea voturilor și proclamă pe d-l Sextil Pușcariu membru al Academiei în Secțiunea li- terară. D-l Președinte Dr. C. I. Istrati prezentă proiectul de buget al Acade- miei pentru anul 1914=—15, care se va pune la ordinea zilei într’o viitoare ședință. D-l Președinte amintește apoi că în ședința dela 13 Maiu s’a cetit de- ciziunea Delegațiunii de a se modifică art. 18 din Regulamentul pentru serviciile Academiei, în sensul de a se mări cu lO’/o salariile funcționa- rilor, cari fac serviciu și înainte și după amiazi, și a se adaoge un alineat nou la art 5 cu privire la absențe nemotivate. Acest alineat nu este atât o măsură de constrângere, căci funcționarii noștri sunt foarte conștiințioși, cât mai mult o completare a Regulamentului. D-l Președinte roagă plenul Academiei să aprobe deciziunea Delegațiunii, așâ cum a formulat-o www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘhDÎNj DEL 19 MAÎU 1014. 147 D-l I. Bianu se crede dator a spune câtevâ cuvinte în această chestiune, pentru care a făcut propunerea aprobată de Delegațiune și adusă la hotă- rîrea plenului. Nimenea nu poate cunoaște mai de aproape și mai bine ca d-sa funcționarea serviciilor Academiei și trebuința justificată de a se aprobă ameliorarea propusă unei categorii din funcționarii acestei Instituțiuni. Ser- viciile Academiei s’au desvoltat pe încet, nu atât în proporție cu trebuin- țele, cât în proporție cu mijloacele bănești de cari se puteâ dispune. Ser- viciile Academiei nu se pot mulțumi numai cu funcționari conștiințioși, ci lor le trebuesc funcționari alipiți cu devotament de această Instituție. La în- ceput am fost siliți să ne mulțumim numai cu funcționari, cari puteau da o jumătate de zi. Aceasta însă eră evident numai o stare trecătoare și con- tinuu s’a urmărit idea de a se aveâ din ce în ce mai mulți funcționari, cari să fie numai ai Academiei. Până acum am ajuns ca 11 din 29 să fie în această categorie; ceilalți dau Academiei orele de dimineață sau de după prânz și, în cealaltă jumătate a zilei, aproape toți au alte funcțiuni sau ocupa- țiuni. S’au adus tuturor în anii din urmă diferite îmbunătățiri de onorar. Cred însă că pentru funcționarii, cari sunt ocupați ziua întreagă la Acade- mie, e necesar să se mai facă un pas înainte din cauza scumpetei generale a traiului în Capitală. Din acest motiv am făcut propunerea și sunt recu- noscător Delegațiunii care a aprobat-o, chiar și numai cu aplicarea gradată. Ca conducător al serviciilor îi cunosc bine pe toți, cum îmi și este datoria, și fără să intru în amănunte, vă încredințez că funcționarii Academiei sunt devotați Instituției pe care o slujesc cu credință. Aprobând propunerea De- legațiunii, veți da nu numai o răsplată meritată, dar veți contribui la con- solidarea și mai mare a serviciilor Academiei. D-l V. Pârvan dorește să fie lămurit dacă și oamenii de serviciu, cari și ei sunt ocupați toată ziua la Academie, se vor bucură de adaosul făcut funcționarilor. D-l L Bianu răspunde că, prin proiectul de buget, s’au făcut și oame- nilor de serviciu unele îmbunătățiri. — Ne mai luând nimeni cuvântul, d-l Președinte pune la vot deciziunea Delegațiunii și se aprobă cu unanimitate. Se cetește procesul verbal al Secțiunii istorice pentru ședința dela 17 Maiu, prin care se arată că Secțiunea a luat următoarele deciziuni: a) A fixat ca subiect al premiului Năsturel din 1919 : Bibliografia isto- riei Românilor; b) A ales Comisiunea, compusă din d-nii D. A. Sturdza, A. D. Xenopol și I. Bogdan, pentru examinarea lucrărilor ce se vor prezentă în 1915 la www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 148 ședința dela 19 maiu 1914. concursul premiului «Alexandru loan Cuza», de 20 000 lei, cu subiectul: Istoria Românilor dela Aurelian până la fundarea Principatelor. c) A ales pe d-nii: A. D. Xenopol, N. lorga și C. Giurescu în Comi- siunea, care să examineze lucrările ce se vor prezentă în 1915 la Marele premiu Carp, de 7.000 lei, cu subiectul: Istoria culturii românești dela 1821 până în zilele noastre, d) A aprobat raportul de nepremiare a singurului manuscris prezentat la premiul Adamachi, de 5.000 lei, cu subiectul: Sentimentul religios în populația noastră rurală. Cu privire la a doua deciziune a Secțiunii istorice, d-1 I. O. Negruzzi, zice că premiul Cuza, de 20.000 lei, se publică de un mare șir de ani și că niciodată nu s’a prezentat vreo lucrare. Este aproape evident că nici în viitor n’au să se prezente lucrări asupra acelei părți întunecoase din istoria noastră. De aceea d-sa se întreabă, ' dacă n’ar fi bine ca Secțiunea istorică să revină asupra deciziunii ei și să ne facă o altă propunere, fie divizându-se premiul în mai multe premii, fie dându-se sumei de 20.000 lei o altă întrebuințare. D-1 Președinte Dr. C. I. Istrati crede că ar fi, poate, nimerit să se in- tervină la Vatican și Constantinopole, ca să se cerceteze cu deamănuntul arhivele de acolo, în cari s’ar găsi material referitor la subiectul premiu- lui Cuza. D-1 N. lorga observă că la Vatican nu mai e nici un document referi- tor la istoria noastră, care să nu fi fost studiat, iar la Constantinopole nu se găsesc documente dinainte de secolul XIV. D-1 D. Sturdza zice că, întru cât s’a publicat premiul atâția ani, mai poate fi publicat și pentru anul viitor. D-1 I. O. Negruzzi ar dori ca la anul viitor, dacă nu se vor prezentă lucrări, cum e aproape sigur, Secțiunea istorică să ne aducă propunerile ei în sesiunea generală. D-1 I. Bianu zice că dorința Academiei, ca acest premiu să-și găsească lucrarea, căreia să merite a fi dat, a fost atât de mare, încât l-a înscris în Regulamentul general, art. 94, prin care s’a regulamentat fondul Cuza. Va trebui deci ca acest articol să fie modificat, pentru a se scoate dela concurs subiectul, care se publică fără rezultatul dorit dela 1872. — Deciziunile Secțiunii se ieau spre cunoștință și se decide ca valoarea premiului Adamachi de 5.000 lei, neacordat, să se capitalizeze. D-1 1. Bianu cetește următorul raport asupra lucrărilor Comisiunii Dic- ționarului în 1913—14 : www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 19 MAIU 1914. 149 «In cursul anului trecut, Comisiunea Dicționarului a fost greu lovită prin pierderea a doi din membrii ei, regretații colegi I. Kalinderu și N. Quintescu Ani îndelungați amândoi colegii pierduți acuma au urmărit cu un interes statornic lucrarea Dicționarului și au ajutat-o cu luminile cu- noștințelor lor. Membrii rămași au crezut că este necesar ca chiar în cur- sul anului să completeze în mod provizoriu Comisiunea și au rugat pe d-nii colegi Duiliu Zamfirescu și I. Bogdan să-i aducă luminile și ajutorul lor competent. Rămâne ca acuma Comisiunea să fie completată definitiv prin hotărîrea Domniilor-Voastre. «Lucrarea Dicționarului a înaintat după normele cunoscute din anii tre- cuți. Evenimentele din vara trecută, cari au suspendat pentru câtevâ luni toată activitatea normală a țerii, precum și oarecari dificultăți tipografice ivite în ultimele două luni, au împiedecat tipărirea ultimelor coaie redac- tate și gata de tipar. «Din fascicula l-a a părții a Il-a din tomul I, fasciculă care cuprinde în- ceputul cuvintelor cu C până la verbul Căni, s’au tipărit coaiele 2 — 5 și astfel s’a încheiat și publicat această fasciculă. «Din tomul II s’au tipărit coaiele 21 — 25, cari formează fascicula V și cuprinde cuvintele Grozăvatec-Holeră. «Fiind d-l coleg Sextil Pușcariu ales acuma membru activ al Academiei și având astfel o și mai mare parte de răspundere ca până acuma pentru cât mai repedea înfăptuire a acestei mari opere naționale, atât de viu do- rită de Augustul ei inițiator și protector al Academiei, avem deplină în- credere că atât d-sa, cât și vrednicii și pricepuții d-sale colaboratori, d-nii I. Rădulescu-Pogoneanu, D. Evolceanu, C. Lacea și Th. Capidan, vor da toate puterile lor acestei opere de așa de mare însemnătate națională». — Raportul se iea spre cunoștință și se aprobă Se procede la alegerea Comisiunii Dicționarului pentru 1914—15. — Sunt aleși d-nii: 1. Bogdan, St C. Hepites, T. Maiorescu, I. C. Ne- gruzzi, D. A. Sturdza, Duiliu Zamfirescu. D-l Președinte Dr. C. I. Istrati amintește că într’o ședință precedentă Academia a rugat pe d-l colg Pârvan să întocmească un memoriu privi- tor la starea ruinelor antice din România și la explorarea lor. D 1 Pârvan a întocmit acel memoriu, care urmează să fie cetit astăzi. D-l Dr. Istrati, ca președinte al Comisiunii monumentelor istorice, a cercetat putința ace- lei Comisiuni de a veni în ajutorul săpăturilor d-lui Pârvan ; dar a con- statat cu părere de rău că acele mijloace sunt așa de mărginite, încât nu pot face față nici celor mai însemnate trebuințe ale monumentelor date în www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 150 ȘEDINȚA DELA 19 MAIU 1914. îngrijirea ei. Va căută totuș ca să găsească oarecari mijloace, spre a ajută această însemnată lucrare. D-l Pârvan este rugat a ceti memoriul. D-l V. Pârvan cetește următorul memoriu: «In urma însărcinării ce ați binevoit a-mi da în ședința dela 16 Maiu c, cu prilejul discuțiunii asupra săpăturilor ce vreau să încep la Histria, anume de a vă expune pe scurt situațiunea ruinelor antice dela noi și a cercetărilor științifice asupra lor, am onoarea a vă comunică cele următoare: «In anul 1903 s’a alcătuit de către Ministerul de Culte un inventar al tuturor monumentelor istorice din țară, iar în anul 1893 s’a votat legea și regulamentul pentru descoperirea monumentelor și obiectelor antice. Pe baza acestor acte legislative, Ministerele de Culte, Interne și Domenii în special, iar toate celelalte în chip anex, și-au luat obligațiunea de a pri- veghiă asupra prețioaselor rămășițe istorice, ferindu-le de distrugere ori înstrăinare. O lege specială pentru conservarea monumentelor istorice dis- punea, tot în anul 1893, ca o comisiune deosebită a monumentelor istorice pe lângă Ministerul de Culte să poarte grija conservării și restaurării mo- numentelor naționale. Grija cercetărilor arheologice, precum și suprave- gherea tuturor săpăturilor publice și particulare din țară fu dată atunci, prin prima din cele două legi citate mai sus, Direcțiunii Muzeului Național de Antichități. «Rezultatele practice ale acestor legi au fost următoarele. Direcțiunea Mu- zeului, reprezentată prin Grigore Tocilescu, a făcut cercetări și săpături în câteva—puține—localități istorice din țară. Pentru rest prefecții, subpre- fecții, primarii, revizorii școlari au contribuit, după legăturile personale pe cari le-au avut cu Directorul Muzeului, când mai mult, când mai puțin, când de loc, la aplicarea legilor respective. Dinspre partea ei, Comisia mo- numentelor istorice s’a mărginit la restaurarea ori conservarea vechilor noastre biserici și mănăstiri, lăsând monumentele greco-romane cu totul în seama Muzeului Național de Antichități. «Muzeul însă nu avea nici mijloacele materiale pentru conservarea și cer- cetarea tuturor ruinelor antice din țară—din fericire, dar și din nenoro- cire, extraordinar de numeroase—și cu atât mai puțin aveă personalul știin- țific, tehnic și de gardă pentru studiarea și ocrotirea acestor ruine «Deși se știa și se recunoștea că măcar unele din cetățile greco-romane din țara noastră, prin importanta lor excepțională istorică și arheologică, ar fi meritat ca să li se dea câte un gardian, spre a se împiedică distru- gerea lor mai departe de către localnici, nimeni n’a avut îndrăzneala să facă cheltueala bugetară trebuitoare (ar fi trebuit vreo 30 de gardieni a 60 lei lunar, deci vreo 22.000 lei anual pentru pază—(adică pentru toate ce- tățile importante din țară cât numai pentru colecția Hurmuzachi),—cu încă www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 19 MAIU 1914. 151 vreo 60.000 lei cheltueală inițială, pentru facerea câte unei căsuțe țărănești pentru locuința gardianului fiecărei cetăți odată pentru totdeauna). Deși de altă parte se știa că un serviciu de cercetări arheologice trebue să-și aibă organizație științifică și tehnică permanentă într’un institut arheologic sta- tornic organizat și cu putința unei inițiative științifice și administrative cât mai largi, nimeni, nici chiar Tocilescu, nu a încercat măcar, de o parte să formeze personalul priceput necesar, iar de alta, ca buget, să dea mijloa- cele trebuitoare Întreprinderii. «Rezultatul a fost că localnicii din Sucidava, Romula, Drobeta, și toate celelalte nenumărate localități antice de prima însemnătate, au continuat a-și face case și coșare cu piatra și cărămida dela cetăți, diferiții particu- lari amatori au continuat a-și face colecție de antichități pe cari, în parte, le-au vândut peste graniță, Ministerul de Domenii și de Lucrări publice au continuat a arendă particularilor terenuri istorice (de pildă, foarte multe dintre cetățile antice din Dobrogea), pe cari particularii, firește, le-au ex- ploatat cum au știut mai bine : citez numai Topalu și Calachioi —' castele romane—devenite cariere de piatră ale particularilor,—sau a exploată dirpct pentru canalizări, căi ferate ori șosele (citez Axiopolis, în mare parte distrus pentru conducta de apă Cernavoda — Constanța), eventual Ministerul de Răsboiu a ajutat și el această operă puțin patriotică, utilizând pentru forti- ficații materialul clădirilor antice din apropiere (Axiopolis). Tot astfel pri- măriile, ca la Constanța ori Turnu-Severin, cu toate legile pe cari ar fi trebuit să le aibă în vedere, au continuat a lăsă mână liberă particularilor să facă ce vor ști ei mai bine cu antichitățile de pe terenul lor. «Din cauza prea mulților stăpâni și a prea multelor răspunderi, atât pri- vegherea obișnuită, cât și urmărirea stricăciunilor a fost din punct de ve- dere practic imposibilă. Fiecare autoritate s’a lăsat pe grija celeilalte, even- tual a făcut-o răspunzătoare pe aceea de pagubele întâmplate. Mai ales însă Ministerul de Interne, care prin prefecți, primari, inspectori administrativi și jandarmi, ar fi putut să fie un adevărat părinte pentru rămășițele antice din țara noastră, n’a făcut decât prea puțin, fără îndoeală nu din vina lui, ci din a stării generale de incultură și materialism feroce al întregului nostru funcționarism. «Acum un an, din motive personale, grija privegherii și cercetării ruine- lor și săpăturilor din țară a fost trecută dela Muzeul Național la Comisiunea monumentelor istorice. Astfel tradiția care se formase timp de 20 de ani, că tot ce privește resturile antice își are un singur șef răspunzător, recunoscut până în cele mai depărtate sate ale țerii, de unde naivii căutători de co- mori adresau cererile lor direct Muzeului de Antichități, fu stricată fără a i se pune nimic în loc. Noua lege a Comisiunii monumentelor nu prevede www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 152 ȘEDINȚA DELA 19 MAIU 1914. nimic, nici asupra controlului, nici asupra clasării, nici asupra studierii mo- numentelor istorice. Tot ce-am pomenit mai sus asupra absolutei necesi- tăți a unui serviciu de inspecție și pază, de cercetare tehnică și de cen- tralizare științifică și administrativă, într’un anume organ bine definit, cu o autoritate bine grănițuită față de celelalte autorități connexe și cu o com- petență recunoscută în chip excluziv, nu numai ca un simplu biurou in- formativ pentru autorități superioare, evident în totdeauna necompentente în chestiune, ci ca un organ hotărîtor în ultima instanță, în toate chestiu- nile ce-1 privesc și mărginit de autoritatea superioară numai în ceeace pri- vește partea financiară, condiționată în totdeauna de nevoile generale ale țerii, ne lipsește încă mereu. Rezultatul noăi legi a monumentelor a fost că Ministerul, din motive tehnice, a trebuit să lucreze și mai departe tot cu Direcția Muzeului, care are serviciu permanent zilnic, iar diferitele au- torități cari potrivit nouăi legi, trimit știrile lor la Comisiunea monumen- telor, s’au folosit de nouăle dispoziții, doar numai pentru a încurcă lucru- rile și a comite abuzuri, făcând pierdute pe drumul între cele trei organe, cari au grija antichităților (Ministerul, Comisiunea și Muzeul), diferitele ră- mășițe antice, cari în chip firesc ar fi trebuit să meargă direct la muzeu. Citez numai cazurile cu monetele antice dela Enușești (Romanați), Slatina (Olt) și Văleni (Roman), pentru cari subsemnatul are acte autentice, cu cari să dovedească lipsa de corectitudine a anume autorități. «Având în vedere toate cele de mai sus, cred că este absolut necesar să se legifereze clar și precis centralizarea gnjei de antichitățile greco-romane, dându-se o'înaltă autoritate și o largă competență cu mijloacele necesare bănești pentru organizarea autonomă a unui serviciu de priveghere și cer- cetare a resturilor antice. «Până atunci, Domnilor Colegi, cred că măcar un lucru sar puteâ face fără nici o întârziere: cercetarea științifică imediată a acelor centre antice, ca de pildă străvechea colonie greacă dela Marea Neagră Histria, cari să fie studiate cu cât mai largi mijloace materiale, acum cât opera de van- dalism a localnicilor încă nu a distrus și înstrăinat toate comorile istorice ascunse acolo. Ajutorul de 5 000 de lei, pe care ați binevoit a mi-1 acordă, spre a începe lucrările, este, precum s’a observat de unii domni colegi, absolut insuficient pentru o explorare sistematică a acestor ruine, mai ales când la fața locului lipsesc chiar cele mai elementare mijloace de adăpost al personalului științific și lucrătorilor. «Rugămintea mea e ca să binevoiți a decide ca Academia să intervină pe lângă autoritățile competente (în special Ministerele de Culte, Domenii, Interne și Lucrări publice) spre a se da întreprinderii pe care o încep cu ajutorul D-voastre — pentru care vă sunt adânc recunoscător—tot sprijinul www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 19 MAIU 1914. 153 material și moral, pe care aceste înalte autorități, dacă au bunăvoința ne- cesară, îl pot da din belșug. «De altă parte, dacă ideile pe cari le-am expus astăzi asupra organizării serviciului de pază și cercetare a antichităților noastre, sunt împărtășite și de Domniile-voastre, atunci poate nu ar fi de prisos ca Ministerul no- stru de Culte să iea cunoștință oficial de cele discutate de noi aici. Aceasta ar fi și un sprijin pentru Comisia monumentelor istorice, care a hotărît într’o ședință recentă, ca subsemnatul să se ocupe mai de aproape de mo- dificările ce ar trebui aduse nouăi legi a monumentelor, spre a fi făcută mai folositoare decât acum, în ce privește antichitățile greco-romane ale țerii noastre. «In orice caz, pentru cercetarea Histriei, pentru care Comisiunea monu- mentelor probabil nu va aveâ decât foarte puțin sau poate chiar nimic de dat acum, Ministerul va putea, de sigur, găsi fondul de care avem nevoie. «Căci cei 5.000 de lei pe cari Ministerul îi dă în fiecare an Muzeului pentru cercetări arheologice și cu cari subsemnatul numai cu mare greu- tate a putut duce la capăt în patru ani desgroparea castelului de graniță Ulmetum, nu pot fi socotiți în chip serios ca o subvențiune suficientă nu pentru săpături de ruine antice mai importante, dar chiar pentru stațiuni militare ori civile foarte modeste. «In adevăr, nu trebue uitat acest lucru. Când propriu zis arheologii no- ștri nu prea abundă, iar domeniul de studiat e imens, e o adevărată risipă de forțe și chiar o cruzime ca să eternizezi pe cineva în săpături mărunte, cari altfel, cu mijloace mai mari, ar putea fi isprăvite într’un timp incom- parabil mai scurt și astfel mereu, mereu ar putea fi atacate și descoperite alte localități antice dintre nenumăratele cari așteaptă de atâtea zecimi de ani (Celei, Reșca, Severin, etc) o cercetare sistematică a lor.» D-l Președinte felicită pe d-l Pârvan pentru documentatul d-sale memoriu și propune ca, pe baza lui, să se facă adresă de intervenire la Guvern, pentru a da d-lui Pârvan mijloacele necesare. — Propunerea se aprobă cu unanimitate. Se procede la alegerea Comisiunii speciale, care să examineze lucrările ce se vor prezentă la concursul premiului «Dacia—România» din 1915 cu subiectul : Istoria contractului de asigurare si în special a introducerii lui în România. — Sunt aleși d nii: C. Giurescu, St. C. Hepites, I. C. Negruzzi. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 154 ȘEDINȚA DELA 20 MAIU 1914. ȘEDINȚA DELA 20 MAIU 1914. Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. Dela Societatea literară sârbească din Belgrad se primește invitare la serbarea centenarului dela moartea lui Dositeiu Obradovici, serbare care se va face la 27 Maiu curent. D-1 Președinte Dr. 0. I. Istrati amintește că Dositeiu Obradovici a fost un Sârb cu o cultură occidentală cu totul deosebită. El a fost învățător în Moldova pe la 1780 în case boierești și domnești (Balș și Calimachi), în cari a dat și lecții de limba franceză. A fost un mare scriitor sârb și a avut o puternică influență nu numai în Serbia, dar prin Românii din Banat, și asupra culturii românești învățătorul și fabulistul Cichindeal a fost uce- nic, traducător și imitator al lui Obradovici. Pentru toate aceste motive, cred că este bine ca Academia să se asocieze la serbătorirea centenarului său, cu atât mai vârtos cu cât Sârbii de câțiva ani încoace se arată dori- tori de a întreținea legături culturale cu Românii. — Se decide a se trimite scrisoare de felicitare. D-1 St. C. Hepites prezentă următoarea propunere : «Avem onoare a propune la alegerea D-voastre ca membri onorari ai Academiei pe următorii învățați: Lord Ragleigh, fizician, membru al Societății regale din Londra, la Londra. Paul Appell, matematician, Președintele Academiei de științe din Paris, Dr. Raphael Blanchard, Profesor la Facultatea de medicină din Paris și membru al Academiei de medicină. Julius von Hann, meteorologist, membru al Academiei imperiale din Viena. «Gr. Antipa, Dr. V. Babeș, St. C. Hepites, G. Marine seu, L Mrazec, P. Poni, N. Teclu, G. Țițeica». — Se decide a se pune la ordinea zilei într’o ședință viitoare, dimpreună cu alte propuneri. D-1 St. C. Hepites zice: Mâine este onomastica Președintelui nostru, d-1 Dr. C. I. Istrati. D-sa ne făcuse onoarea de a ne invita acasă, spre a vedeă cu această ocaziune colecțiunea d-sale de obiecte vechi. Am aflat însă cu părere de rău, că d-na Istrati este bolnavă și deci, ne mai putând avea bucuria de a face această vizită, cred că sunt interpretul simțimintelor D-voastre, făcând urări de grabnică însănătoșire d-nei Istrati și prezen- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 22 MAIU 1914. 155 tând felicitările noastre d-lui Dr. Istrati cu ocaziunea onomasticei d-sale. — Cuvintele d-lui Hepites sunt primite cu aplauze. D-l Dr C. 1. Istrati zice: Vă mulțumesc din toată inima în numele soției mele și al meu pentru atențiunea mai mult decât delicată pe care ne-o arătați. Regret foarte mult că boala soției mele m’a lipsit de bucuria de a vă primi acasă, unde doriam să vă arăt colecția ce am putut strânge în 40 de ani. Fiindcă anul acesta nu s’a putut, să sperăm ca la anul viitor să fim mai norocoși. Vă urez la rândul meu sănătate și fericire Domniilor- Voastre și familiilor Domn iii or-Voastre. ȘEDINȚA DELA 22 MAIU 1914. Președinta d-lui I. C. Negruzzi, Vicepreședinte. D-l Vicepreședinte I. C. Negruzzi, deschizând ședința, zice : Văd cu părere de bine că noul nostru coleg, d-l Sextil Pușcariu, ne-a făcut plăcerea și a avut putința să vină la ședințele noastre în chiar sesiunea aceasta. Felicit pe d-l Pușcariu pentru alegerea d-sale ca membru activ și-i urez urmarea izbânzilor sale științifice, cari, dacă se poate, vor fi și mai mari in viitor; îi urez, mai ales, să ducă la bun sfârșit marea operă a Dicționarului limbii române. D-l Sextil Pușcariu zice: Domnule Președinte, Domnilor Colegi, vă mulțumesc pentru marea cinste—cea mai mare la care poate aspiră un cercetător pe ogorul științei — de a mă fi ales membru activ al Academiei Române. Sentimentele mele de vie recunoștință mă voiu strădui să vi le arăt printr’o muncă fără preget, căutând mai ales să duc la bun sfârșit Dicționarul limbii române, la care lucrez din încrederea D-voastre și în care e depusă partea cea mai bună a ființei mele. Dela Secțiunea literară se primește propunerea de a se acordă d-lui losif Popovici 400 lei pentru exemplare din scrierea sa: Dialecte române, tom. IX, partea I. D-l D. Onciul amintește că într’o ședință precedentă s’a ales o comi- siune, compusă din d-nii Poni, Negntzzi și d-sa, care să prezinte proiecte de regulamente pentru Fondurile Chrissoveloni și Toncoviceanu. Comisiunea a întocmit proiectele și le pune azi la ordinea zilei. Fondul Chrissoveloni are la bază următoarea scrisoare : www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 156 ȘEDINȚA DELA 22 MAIU 1914 Domnule Președinte, «Defunctul nostru părinte Nicolae Chrissoveloni, într’un vechiu testament, care astăzi nu este în vigoare, fiind înlocuit cu altul, exprimase dorința de a legă Academiei Române o sumă de lei 20.000 (douăzeci de mii) pentru formarea unui fond, din venitul căruia să se distribue premii celei mai bune lucrări scrise asupra comerțului. «Subscrișii, în dorința noastră de a respectă intențiunea defunctului no- stru părinte, avem onoare a vă rugă să binevoiți a acceptă suma de : Lei 20.000 (douăzeci mii) ce țineam la dispoziția d-voastră la Banca noastră, întru îndeplinirea scopului de mai sus. «Zâne N. Chrissoveloni, Dimitrie N. Chrissoveloni, Elena Maior Soutzo, Maior D. Soutzo.“ Cu suma de lei 20.000 s’au cumpărat efecte în valoare nominală de lei 23.500, cu un venit anual de lei 940. Din această sumă scăzânduse prele- vările de 1% pentru fondul de pensiuni, conform Regulamentului respectiv, și 15% conform Statutelor, rămâne anual disponibilă suma de lei 791, care urmează să fie întrebuințată după cum prescrie actul de danie. Pro- iectul întocmit este următorul : Regulament pentru Fondul Chrissoveloni. Venitul anual al Fondului Chrissoveloni se va întrebuința în modul ur- mător : Art. 1. Din venitul anual se vor scădeă 1% pentru cassa de pensiuni a Academiei, conform Regulamentului fondului de pensiuni, și 15% pentru fondul Academiei, conform Statutelor. Art. 2. Din venitul net se va formă un premiu de 2 000 lei, care se va decerne din trei în trei ani celor mai bune lucrări asupra comerțului, pu- blicate în limba română în intervalul celor trei ani respectivi (dela 1 Ia- nuarie până la 31 Decemvrie). Premiul va fi divizibil, însă nici o parte nu va puteă fi mai mică de 500 lei. Art. 3. Pentru cercetarea lucrărilor ce se vor prezentă, se va alege o comisiune specială de 7 membri ai Academiei. Comisiunea va hotărî și asupra decerneni premiului, cu majoritate de cel puțin 5 voturi. Art. 4. Restul venitului anual se va capitaliza, până când suma disponi- bilă pentru premiul trienal va crește la 3.000 lei. Pe urmă, premiul va fi de 3 000 lei și se va decerne tot în condițiunile de mai sus Art. 5. Sumele rămase neîntrebuințate se vor capitalizâ până la dispozi- țiuni ulterioare. Membru Comisiunii; I. C. Negruzin, D. Onciul. P. Pont. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 22 MAIU 1914 157 — In urma discuțiunii la care ieau parte d-nii: Duiliu Zamfirescu, I.C. Negruzzi, D. Onciul, St. C. Hepites, 0. Giurescu, General Crțiinidanu, I. Bianu și I. Simionescu, proiectul de regulament se pune la vot și se aprobă cu 19 voturi pentru, contra 2. — Se decide apoi ca proiectul de regulament pentru Fondul ToncoviceanU să se pună la ordinea zilei într’o viitoare ședință. La biurou se primesc următoarele propuneri pentru alegere de membri onorari : vintre erudiții cari actualmente se ocupă mai cu seamă de știința numis- matică, personalitățile cele mai eminente sunt : «In Anglia d-l Barclay Head, Directorul în retragere al Cabinetului nu- mismatic dela Britsb Museum și autorul tratatului celui mai important de numismatică greacă (Historia Nummorum); «In Franța d-l Babelon, membru al Institutului din Franța și conservatorul Cabinetului de medalii din Paris, care a scris numeroase și savante cărți despre numismatica antică ; «In fine în Germania omul cel mai erudit în știința monetelor antice este d 1 Behrend Pick, conservatorul Cabinetului numismatic ducal dela Gotba. «Avem onoarea să propunem Academiei alegerea d-lor Barclay Head, E Babelon și B Pick ca membri onorari ai Academiei, ca să fie și nu- mismatica reprezentată între noi prin savanții străini cei mai în vază din Europa. «I. Bogdan, C. Giwrescu, D. Onciul, V. Păr van, T. V. Stefanelli, M. Sutzu, A. D. Xenopol». «Subsemnații membri ai Secțiunii Științifice, luând în considerațiune me- ritele științifice și lucrările remarcabile ale profesorului Laveran, membru al Institutului și al Academiei de medicină din Paris, profesor la Institutul Pasteur, îl propunem ca membru de onoare al Academiei Române». «Gr. Antipa, Dr. V. Babeș, St. O. Hepites, Dr C I. Istrati, Dr. G. Mar ine seim. — Se decide a se pune la ordinea zilei într’o ședință viitoare. La ordinea zilei se pune propunerea prezentată la 20 Maiu, pentru ale- gere de membri onorari. D-l St. C. Hepites cetește următoarea expunere asupra activității științi- fice a Lordului Rayleigh : «Lordul Rayleigb (John William Strutt) este unul dintre celebrii fiziciani englezi; împreună cu Ramsay el este descoperitorul unuia din gazele rari ale atmosferei noastre, al argonului «Născut în 1842, el a fost până în 1887 profesor de Fizica matematică la www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 158 ȘeMKțA dela 22 MAitr 1914. Royal Institution din Londra Retras dela catedra sa, el ocupă acum însem- natul post de Cancelar al Universității din Cambridge. „Membru și fost Președinte al Societății Regale din Londra, Lordul Ray- leigh aparține Academiei de Științe din Paris și mai multor altor Academii și Societăți științifice. «El este autorul a o mulțime de lucrări referitoare mai ales la optică, acustică și electricitate, unde numele său va rămânea pentru totdeauna. Prin- cipalele sale publicațiuni sunt: The theory of sound, 2 voi. și Scientific papers, 5 volume.» Se procede la vot, al cărui rezultat este: votanți 20, voturi pentru 19, contra 1. — D-l Președinte anunță că propunerea a întrunit două treimi și pro- clamă pe Lordul Rayleigh membru onorar al Academiei. D-l St. C. Hepites cetește următoarea expunere asupra activității științi- fice a d-lui Paul Appell: «D-l Paul Appell, prezidentul Academiei de Științe din Paris, este negreșit unul din cei mai preferați profesori de matematici, atât prin pro- funda sa știință, cât și prin felul său de expunere. El este un iubitor al nea- mului nostru și al școlarilor români «Născut în 1855, la Strassburg, d-l Appell și-a trecut repede gradele uni- versitare și a ajuns de timpuriu profesor la Universitatea din Paris, unde acum profesează cursurile de Mecanică Raționată și de Mecanică Cerească. El este Decanul Facultății de Științe dela Sorbonne. «Afară de medalia de aur ce a obținut la concursul internațional de ma- tematici, instituit de M. S Regele Suediei și Norvegiei Oscar II, d-l Paul Appell a fost în trei rânduri premiat de Academia de Științe din Paris pentru cercetările sale matematice «Lucrările sale pe acest teren, și cari sunt foarte numeroase — 306 în Noemvrie 1910 — îmbrățișează mai cu seamă analiza matematică, me- canica raționată și fizica matematică. Cursurile și tratatele sale de mecanică ra ționată sunt în mâna tuturor acelora cari doresc a face un studiu complet asupra acestei discipline». Se procede la vot, al cărui rezultat este: votanți 19; voturi pentru 17, contra 2. — D-l Președinte anunță că propunerea întrunind două treimi, d-l Paul Appell a fost ales membru onorar al Academiei. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 22 MAI© 1914. 159 D-l Dr V. Babeș cetește următoarea expunere despre d-l Dr. Raphael Blanchard : aRaphael A. E. Blanchard, născut la Saint-Christophe în Franța în anul 1857, profesor de științele naturale medicale la Facultatea de medicină dela Paris și membru al Academiei de medicină, a făcut lucrări de mare impor- tanță asupra fiziologiei comparate, asupra zoologiei medicale, mai cu seamă asupra Protozoarelor. «Tratatul său de zoologie medicală este cel mai recomandabil din această specialitate. «Mare amic al Românilor, a făcut de mai multe ori călătorii de studii în România, cunoaște și limba română, și studenții de medicină români au în dânsul un sincer prieten și apărător al intereselor lor. «Studiile d-sale asupra Babesiozelor au lărgit cunoștințele noastre despre acești paraziți importanți pentru țara noastră.» . Se procede la vot, al cărui rezultat este: votanți 21 ; voturi pentru 21. — Propunerea întrunind unanimitatea voturilor, d-l Președinte proclamă membru onorar al Academiei pe d-l Dr. Raphael Blanchard. D-l St. C. Hepites cetește următoarele despre d-l Julius von Hann: «D-l Julius von Hann, născut la 1839 lângă Linz (Austria), este mem- bru al Academiei imperiale de științe din Viena și al mai multor alte Academii de științe: Berlin, Christiania, Munchen, St. Petersburg, Stockholm și altele. El este membru de onoare al Societății Regale de meteorologie a Marei Britanii, profesor emerit de fizica cosmică dela Universitatea din Viena și Director onorar al Institutului central de Meteorologie și de Geodinamică al Austriei, unde a înlocuit pe Cari Jelinek. «In organizarea, acum 30 de ani, a Institutului nostru de Meteorologie, d-l Hann mi-a fost de un mare folos prin sfaturile ce mi-a dat, și în tot- deauna a urmărit cu bunăvoință și ințeres lucrările meteorologice dela noi. «Autoritatea lui Julius von Hann în Meteorologie și în Fizica Globului este recunoscută în toată lumea prin numeroasele lui cercetări și operele sale asupra acestei științe fac autoritate în lumea științifică specială. Printre numeroasele sale opere vom cita: Die Vertheilung des Luftdruckes uber Mittel- und Sud-Europa (1887); Atlas der Meteorologie, publicat în 1887; Handbuch der Klimatologie, a cărei a treia edițiune în 3 volume a apă- rut în 1911, este un monument al acestei discipline; Leht buch der Meteorologie este un tratat clasic, a căruia a treia edițiune este sub presă www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 160 ȘEDINȚA DELA 23 MAIU 1914 «Dela 1866 Julius von Hann este redactorul celei mai renumite reviste de Meteorologie, care apare acum sub titlul: Meteorologische Zeitschrift și care se găsește în al 49-lea an ca organ al Societății Austriace de Meteorologie. «Este neconstatabil că prin cercetările sale Julius von Hann este în frun- tea meteorologistilor din lume. «In prefața volumului (1), care s’a tipărit în 1906, în onoarea lui von Hann, cu ocaziunea împlinirii a 40 de ani de când era redactorul revistei Meteo- rologische Zeitschrift, este scris: «Se poate zice că niciodată redactorul unei reviste științifice n’a contri- buit» însuș cu atâtea lucrări în propria-i revistă, după cum a făcut-o Hann.» «Și acum, că revista este în pragul celui de al 50-lea an de existență, tot Julius von Hann, liber de orice sarcini oficiale, lucrează mereu în bogata bibliotecă a Institutului Meteorologic austriac dela Hohe Warte, publicând necontenite studii meteorologice în această bine cunoscută revistă» ')• — Pusă la vot, propunerea întrunește unanimitatea de 21 voturi și d-l Președinte proclamă pe d-l Julius von Hann membru onorar al Academiei. ȘEDINȚA PUBLICA DELA 23 MAIU 1914. Președinta d-lui I. C. Negrussi, Vicepreședinte. D-l Dr. V. Babeș expune comunicarea sa: Cercetări nouă asupra Pelagrei. Ședința se suspendă și la redeschidere d-l T. V. Stefanelli cetește comunicarea: Stâlpul lui Mihail Racoviță din Bucovina. Terminând d-l Stefanelli prezentă în dar manuscriptul «Moartea lui Avei», scris la începutul secolului XIX, pe o foaie marginală a căruia se află copiată, la 1802, inscripția de pe stâlpul lui Mihail Racoviță. — D-l Președinte mulțumește călduros în numele Academiei d-lui T. V. Stefanelli pentru interesanta comunicare și prețiosul dar, cu care îmbogățește colecțiunile Academiei. (1) Hann-Band zum vierzigjahrigen Redaktionsjnbileum J Ilann’s von Freunden nnd Kollegen gemdmet, redigiert von Dr. J. M Pernter u. Dr. G. Hellmann, Braunschweig 1906 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DEtA 24 MAIU 1914. 16l ȘEDINȚA DELA 24 MAIU 1914. Președinta d-lui I. C. Negrussi, Vicepreședinte. D-1 Vicepreședinte I. C. Negruzzi, deschizând ședința, zice: Am mâhnirea a vă anunță încetarea din vieață a membrului corespon- dent Pompiliu Eliade, care acum doi ani a fost chemat în mijlocul ndbtru pentru meritele sale literare. Intre lucrările mai de seamă ale regretatului coleg citez: Maurice Maeterlinck, Teatrul Național, Ce este literatura, Causeries litteraires, 3 volume, L’influence frangaise en Boumanie, Histoire de Tesprit public en Roumanie au XlX-eme siecle, premiată de Academie în 1907, și alte scrieri de valoare în limba română și în limba franceză. Așteptam dela dânsul și alte lucrări, căci eră în vârsta bărbăției; soartea însă a voit altfel. Nu ne rămâne decât să ne plecăm fruntea înaintea acestei voințe și să salutăm pe colegul dispărut, ridicându-ne în picioare. D-1I. Bianu aduce la cunoștință că decedatul Dimitrie lofcescu, prin tes- tamentul cu data de 21 Octomvrie 1913, a lăsat Academiei un legat parti- cular cu următoarea dispozițiune : «Las un fond pentru vecii vecilor de douăzeci și cinci mit lei (25 000) bonuri rurale ce se vor depune la Cassa de depuneri și consemnațiuni, ca din venitul acestui fond Academia Română să acorde anual un premiu pentru cea mai bună scriere ce i se va prezentă, cu preferință cele cu’ subiect religios» Printr’un codicil cu data de 8 Noemvrie 1913 se dispune: «Venitul fondului lăsat Academiei Române se va da ca premiu numai la scrierile cu subiect religios. «Las Academiei Române lei trei mii, cari se vor depune la Cassa de de- puneri și consemnațiuni și această sumă va servi la tipărirea primei lu- crări ce se va premiâ cu venitul fondului ce-i las și se va împărți — lu- crarea premiată — pentru mănținerea credinței strămoșești.» După art. 85 din Regulamentul general, asupra acceptării legatelor decide plenul Academiei, când ea este întrunită ca acum în sesiune generală. D-1 General Crainicianu ar dori să știe ce poziție socială a avut dece- datul și ce avere a rămas de pe urma lui, pentru ca Academia să iea ho- tărîrea ei în deplină cunoștință de cauză, căci pot fi cazuri când un testator va fi avut un trecut nevrednic și nu ar fi de demnitatea Academiei să accepte un legat pătat prin originea sa. D-1 Vicepreședinte I. O. Negruzzi răspunde că asemenea cazuri, de când Analele A. R —Tom XXXNI— llesbatenle. 11 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro Ș^DINțA DELĂ 24 MAIU 1914. există Academia, nu s’au întâmplat și e de prevăzut că n’au să se întâmple nici în viitor, întrucât se știe că generoșii se găsesc printre oamenii de bine și printre doritorii progresului neamului într’o direcție sau alta. — Ne mai luând nimenea cuvântul, se pune la vot acceptarea legatului Dimitrie lofcescu și se aprobă, fiind un singur vot contra (d-l General Crainicianu). La biurou se primește propunerea de a se alege membru onorar d4 Conrad Cichorius, profesor la Universitatea din Breslau. — Se decide a se pune la ordinea zilei într’o ședință viitoare. D-l V. Pârvan cetește următorul raport al Comisiunii însărcinate cu exa- minarea lucrărilor făcute în 1913—14: «Domnilor Colegi, «Comisiunea aleasă de Domniile-Voastre pentru examinarea lucrărilor Academiei făcute în 1913-1914 se unește cu veneratul nostru Secretar ge- neral în accentuarea schimbărilor așă de strălucitoare pe terenul politic in- ternațional, prin cari a trecut țara noastră anul trecut. Fără îndoeală înăl- țarea numelui bun al țerii în fața puterilor mari ale Europei trebue să ne fie un mare sprijin moral în fața dușmăniilor și invidiilor mărunte, pe cari acțiunea noastră diplomatică și militară, încununată de izbândă, le-a deșteptat, precum eră și firesc, în răsăritul apropiat. Academia privind cu încredere la Augustul conducător al destinelor patriei și sărbătorindu-1 cu adânc res- pect și iubire la împlinirea a 75 de ani de vieață, precum cu aceeaș vene- rație a sărbătorit cevă mai înainte tot în acest an și pe M. S. Regina pen- tru împlinirea a 70 de ani, face calde urări de încă mulți ani de vieață senină și rodnică iubiților noștri Suverani. «începând lucrările sesiunii generale din acest an, Academia a avut păre- rea de rău să constate lipsa încă a doi dintre membrii ei activi, ple- cați într’o lume mai bună ca a noastră. Foștii noștri colegi Quintescu și Kalinderu ne-au părăsit după îndelungați ani de neobosită participare la lucrările curente ale Academiei, fără îndoeală nu în totdeauna așă de răsună- toare ca publicațiile originale de nouă cercetări și descoperiri, dar pentru mersul Instituției noastre, cu toată modestia lor, tot așa de folositoare, ca și acestea din urmă. «Tot astfel am avut durerea de a pierde dintre membrii noștri corespon- denți străini pe învățatul jurist olandez Asser; iar dintre membrii onorari străini pe venerabilul Canonic din Lemberg Petruszewicz, ale cărui studii au fost atât de folositoare și pentru istoria noastră națională. «Tuturor acestor colegi plecați Ia veșnică odihnă, Academia noastră le va păstră o amintire recunoscătoare. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘfeDlNȚA DELA ăi MATO 1914. 16â «Comisiunea, luând act de alegerea colegului nostru d-l A. D. Xenopol, ca membru asociat străin la Institutul Franței în Academia științelor morale și politice, nu poate decât să se asocieze din toată inima la felicitările aduse colegului nostru și să felicite și Academia pentru această recu- noaștere a științei noastre românești în sânul înaltei instituțiuni de cul- tură a Franței. «Numeroasele comunicări făcute în Academie, în special de colegul nostru d-l N. lorga, iar de altă parte publicațiile tot așâ de numeroase și întinse făcute sub auspiciile Academiei, printre cari, în primul loc, e de citat lucrarea președintelui nostru asupra nomenclaturii generale în chimia or- ganică, sunt o îmbucurătoare dovadă de activitatea din ce în ce mai largă și mai rodnică a instituțiunii noastre. «Comisiunea iea act cu mulțumire de spornica osteneală a colegului no- stru d-l Pușcariu și a colaboratorilor săi, pentru înaintarea cât mai sigură a Dicționarului limbii române. «Constatând cu bucurie creșterea continuă a bibliotecii și colecțiunilor Academiei, fie prin cumpărături, fie prin daruri pentru cari Academia e adânc recunoscătoare, Comisiunea D-voastre își exprimă speranța că dificul- tățile întâmpinate cu construirea noului local al Bibliotecii vor fi în chip fericit înlăturate. Privitor în special la planuri, subsemnatul raportor își iea libertatea de a face atentă Comisiunea specială pentru noul local, dacă nu ar fi cazul să se consulte, fără nici o obligație pentru Academie, marele arhitect german Peter Behrens, ale cărui opere, tocmai în direcția ce ne interesează pe noi, alcătuesc azi o podoabă a diferitelor orașe din patria sa. «Avem o datorie de împlinit față de Comisiunile diferitelor fonduri, donațiuni și legate, mulțumindu-le pentru grija și osteneala ce și-o dau cu buna administrare a averii Academiei. Nouăle legate făcute Academiei în anul trecut sunt o dovadă de încrederea pe care lumea noastră cu dare de mână o are atât în buna gospodărie, cât și în înțeleaptă întrebuințare a fon- durilor Academiei. «Foarte numeroase au fost și în acest an lucrările tipărite, prezentate la concursurile celor cinci premii cari sunt de acordat în acest an. Totuș marea majoritate a acestor lucrări stau, ca valoare relativă față de atâtea lucrări, cari nu au fost prezentate la premiu, așâ de jos, încât ne între- băm dacă nu ar fi cazul ca să luăm în mai de aproape discuțiune acor- darea de premii proprio motu, în cazul când candidații cari ne cer premii nu sunt vrednici de ele. Dintre cele 6 premii pentru lucrări cu subiecte date, cu părere de rău constatăm că la 4 dintre ele nu s’a prezentat nici un manuscris Regretăm de asemenea că chiar la premiul științific Lazăr de 5.000 lei, pentru lucrări publicate de asemenea nu s’a prezentat nici o www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 164 ședința dELa 27 Maiu 1914. carte. Acest din urmă, fapt ni se pare a fi foarte elocvent pentru sfieala pe care o sumă de cercetători și literați serioși o au de a mai solicită ei pre- miile Academiei. Credem că acest fenomen nu trebue să rămână fără o reacțiune din partea noastră. «încheind acest raport al nostru, cu dorința ca Academia noastră să devină din ce în ce mai mult însăș mintea și inima întregei noastre națiuni, cre- dem că această înaltă țintă va fi cu atât mai grabnic ajunsă, cu cât fiecare dintre noi va semăna mai mult în muncă neobosită, abnegație și devota- ment cu iubitul și veneratul nostru Secretar general, care acum și în tot- deauna ne va fi cea mai vie pildă de adevărată iubire pentru Acade- mia Română. «Comisiunea D-voastre iea act cu mulțumire de Raportul asupra lucrărilor făcute în 1913—1914». «Raportor V. Pâruan. Membru Comisiunii: G. Țiței ca.» D-l St. C. Hepites zice că partea din Raportul Comisiunii cu privire la neprezentarea la premii a lucrărilor cu subiect dat și mai ales a scrierilor tipărite de valoare ar merita o discuțiune de aproape, deoarece chestiunea relevată de Comisiune are destulă importanță. D-l Vicepreședinte I. C. Negruzzi aprobă părerea d-lui Hepites, dar se- siunea generală fiind spre sfârșitul ei, rămâne ca această chestiune să se discute în viitoarea sesiune generală — Ne mai luând nimenea cuvântul, raportul se iea spre cunoștință și se aprobă. D-l Vicepreședinte 1. C. Negruzi amintește că, potrivit art. 7 din Statute, durata sesiunii generale este de 25 zile, începând dela 1 Maiu. Mâine deci ar trebui să se închidă sesiunea din acest an. Cum însă sunt încă multo lucrări de făcut, propun conform art. 24 din Regulament, să prelungim se- siunea — prelungire care nu poate fi decât cel mult de 5 zile. — Se decide cu unanimitate prelungirea sesiunii generale până la 30 Maiu. ȘEDINȚA DELA 27 MAIU 1914. Președința d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l Președinte aduce la cunoștință că mâine se va țineă ședință publică solemnă, în care d-l V. Pârvan va ceti Discursul său de recepțiune și d-l lorga va ceti Răspunsul. D-l N. lorga zice că i s’a încredințat de către un învățător două manuscrise www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 27 MAIU 1914. 165 dintre cari unul din 1834 cuprinde o colecție de cântece de stea, co- linde și alte bucăți de literatură poporală. D-l lorga crede că ar fi bine ca Secțiunea literară să examineze această colecție și să vadă dacă nu ar fi folositor să se tipărească de Academie. — Se recomandă Secțiunii literare. D-l 1. Bianu zice că că în urma însărcinării ce a dat d-lui C. Moisil, Ajutor-numismat al Acedemiei, acesta i-a făcut următorul raport: «D-l G. Sion posedă două tezaure monetare foarte interesante; unul a fost găsit anul trecut la Suceava în Bucovina și cuprinde monete fabricate în bănăria lui Dabija Vodă; celălalt a fost descoperit înainte cu mulți ani la Turnu-Severin și conține monete romane imperiale. «Tezaurul din Suceava a fost conservat într’un vas de lut de forma unei pușculițe, înalt de 10 cm., cu diametrul bazei de 4,80 cm. și al pântecelui de 12 cm., sus la o parte vasul are o deschizătură longitudinală, care în momentul descoperirii era acoperită cu lut. In acest vas s’au găsit în total 1.880 de monete de aramă, cari toate se află în posesiunea d-lui Sion, ași că avem a face cu un caz puțin obișnuit, ca întreg depozitul unui tezaur monetar să se fi păstrat neatins. De altfel după socoteala făcută, în vas nu puteau încăpeă decât cel mult 2 000 de monete de acest fel și deci pu- tem afirmă cu cea mai mare probabilitate, că numărul de 1 880 bucăți gă- site într’însul este chiar întreagă cantitatea depusă dela început. «Procedând la analiza monetelor din acest tezaur, am constatat că sunt toate piese mici de aramă—solide—de cari s’au mai găsit în cantitate des- tul de mare între ruinele cetății Sucevei și cari sunt considerate ca mo- nete fabricate în timpul lui Dabija Vodă. «Ele sunt de următoarele categorii: «1. Imitațiuni de șilingi poloni, cu numele regilor Sigismund III și loan Cazimir, și având unii marca regatului polon, alții marca Lituaniei, alții armele orașului Riga. Și unii și ceilalți prezentă un mare număr de va- riante. «2. Imitațiuni de șilingi suedezi cu numele regilor Gustav Adolf și Chris- tina, prezentând de asemenea numeroase variante. «3. Imitațiuni de șilingi prusieni, cu numele marelui elector Frederic WiL helm și cu marcă Prusiei. Aceștia într’un număr mai restrâns. «4. Imitațiuni de bani de aramă de ai Domnului muntean Mihnea Vodă Radul, în două variante. «Existența celor dintâi trei categorii de monete în acest tezaur nu pre- zentă un interes deosebit, deoarece este cunoscut că în bănăria de acolo www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 166 ȘEDINȚA DELA 27 MAIU 1914. s’au bătut monete de acest fel ; ceeace însă este extrem de interesant și dă tezaurului nostru o valoare numismatică deosebită, este faptul necu- noscut până acum, că la Suceava s’au imitat șl bani de ai lui Mihnea Vodă. Se știe că acest voevod a ocupat scaunul Țerii-Româneșli numai cu câțiva ani înainte de urcarea pe tron a lui Dabija; se știe de altă parte că el pierduse și tronul și vieața înainte de domnia lui Dabija. Ce interes puteă aveă prin urmare bănăria din Suceava ca să pună în circulație monetele unui Domn care nu mai există? «De altfel întreagă activitatea monetară din titnpul lui Dabija este până acum neexplicată, cu toate că s’a găsit, cum am spus mai sus, un nu- măr foarte mare de piese și, adaug, de table de aramă cu impresiuni mo- netare Intr’un studiu pe care-1 pregătesc și în care voiu ținea seamă și de tezaurul d-lui Sion, sper să pot da o explicare tuturor chestiunilor în le- gătură cu această activitate monetară «Al doilea tezaur, cel găsit la Severin, prezentă și el o importanță destul de mare D-l Sion posedă acest tezaur, care cuprinde peste 1.000 de bucăți, de vreo 30 de ani și nu l-a supus decât acum în urmă unei cercetări mai amănunțite Monetele au fost găsite îngropate în pământ, fără să fi fost a- dăpostite într’un vas, de aceea s’a format pe ele o patină groasă, care le-a lipit unele de altele și în acelaș timp le-a distrus în mare parte. Pe lângă monete propriu zise, tezaurul mai conțineâ și un număr de pastile mone- tare, pe cari nu fusese încă bătute tiparele Aceasta ar lăsă de bănuit că în locul unde s’a găsit tezaurul, a existat odinioară un atelier monetar. «In orice caz monetele sunt în cea mai marș parte dela urmașii lui Con- stantin cel Mare; nu pot afirmă precis dela cari împărați dintre aceștia, căci ele nefiind curățate, n’am putut să le studiez decâ superficial Cu toate acestea cred că ar mentă să fie supuse unui studiu mai amănunțit; dar acesta ar reclamă un timp mai îndelungat.» D-l 1. Bianu adaoge că a adus la cunoștința Academiei acest raport pen- tru importanța faptelor cuprinse într’însul. Comisiunea premiilor Năsturel de 4.000 lei și al Asociațiunii Craiovene de 1.500 lei aduce la cunoștință că a luat, în ședința dela 24 Maiu, urmă- toarele deciziuni: a) nu a acordat nici uneia din lucrările prezentate premiul Năsturel, rămânând ca voloarea lui de 4.000 lei să se capitalizeze; b) a acordat premiul Craiovean d-nei Angela Selăgian și d-lor Dr. V. Bo- loga și Dr. E. Precup pentru: Carte de cetire pentru clasele I și 11 dela școalele civile de fete (românești din Ungaria) — Deciziunile Secțiunii se ieau spre cunoștință. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 27 MAIU 1914. 167 La ordinea zilei se pune procesul verbal al Secțiunii istorice, prezentat în ședința dela 16 Maiu, cu privire la chestiunea dacă nu ar fi timpul să se crească numărul membrilor corespondenți — In urma discuțiunii urmate și la care ieau parte d-nii: Dr C. Istrati, D. Zamfirescu, 1. Bianu, I. Bogdan și V. Pârvan, se decide ca chestiunea să fie discutată în sesiunea generală a anului viitor D-1 .Dr. G Marinescu prezentă Deutsche Revue și Revue Scientifique, N-rele din Maiu 1914, cari cuprind următoarele d-sale lucrări: Ueber Mitempfin- dungen, insbesondere uber farbiges Horen și Mecanisme chimico-coUoidal de la senilite et le probleme de la mort naturelle. D-1 Președinte Dr. C. I. Istrati mulțumește d-lui Dr. G. Marinescu și-l felicită în numele Acedemiei pentru munca spornică ce depune pe o- gorul științei. Se cetește peocesul verbal al Secțiunii literare pentru ședința de la 22 Maiu, prin care se arată că Secțiunea a luat următoarele deciziuni: a) Să se propună plenului tipărirea în Anale a scrierii d-lui G Pascu: Câteva sufixe românești de origine slavă — Propunerea se aprobă. b) A ales pentru premiul Adamachi din 1919 subiectul: Adverbul în limba română—studiu sintactic. Subiectul va fi tratat după un program întoc- mit de d-1 Pușcariu — Se iea spre cunoștință c) Secțiunea având să iea hotărîre asupra premiului Constantinide și constatând că nu mai este în număr, a ridicat ședința, după ce membrii prezenți au decis să supună plenului divizibilitatea premiului Asupra acestei chestiuni d-1. I. Bianu zice că împărțirea premiului ar fi folositoare și de aceea este de părere ca plenul să hotărască în acest sens. In Secțiune d-sa a propus ca, prin anologie cu Premiul Adamachi, premiul Constantinide de 4.000 lei să se devidă în patru părți (Adamachi 5.000 lei, cinci părți) și nici una din părți să nu fie mai mică de 500 Este de competința plenului să decidă asupra divizibilității, pentrucă anul trecut, când s’a acordat întâia oară acest premiu, Secțiunea științifică l-a considerat, după interpretarea dată testamentului, indivizibil. Secțiunea literară este de altă părere și deci plenul urmează să-și spună cuvântul hotărîtor. D- 1 I. C Negruzzi roagă să se aprobe propunerea, pentrucă din cuprinsul testamentului nu reiese că Academia nu poate împărți premiul în două sau mai multe părți și aceasta reiese și din încrederea pe care testatorul a arătat-o Academiei, lăsându-i legatul. Secția din care fac parte este literară și filologică și pot veni să concureze două lucrări de aceeaș valoare din www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro -168 ȘEDINȚA DELA 27 MAIU 1914. amândouă aceste ramure. Secția, neputând împărți premiul și ezitând să fa- vorizeze pe una în detrimentul celeilalte, pentrucă premiul ar fi indivi- zibil, ar urmă să nu-1 dea nici uneia. Nu cred că aceasta a fost intenția testatorului, când a dispus ca dm venitul pe fiecare an să se premieze o lucrare după aprecierea și voința Academiei. Cu totul altcevă este când însuș testatorul a afirmat voința lui, ca premiul să se dea întreg. Așa a făcut Năsturel Herescu, care dispune «.....și acelaș premiu nu va puteă fi niciodată împărțit între mai mulți concurenți, ci se va da întreg uneia și aceleiaș persoane, care îl va merită». Rezultatul acestei legări a mânilor Academiei s a văzut de multe ori și Domniile-Voastre l-ați văzut chiar azi : premiul Năsturel de 4.000 lei a trecut la capitalizare. Dar este voința tes- tatorului și noi trebue să o respectăm. Este în interesul Academiei și în interesul culturii ca să admiteți divizibilitatea premiului Constantinide. — In urma discuției care a urmat și la care au luat parte d-nii Zam- firescu, Țițeica, Antipa și Sutzu, se aprobă divizibilitatea premiului Con- stantinide cu 23 voturi pentru, contra 3, și apoi se pune la vot modul de împărțire și se primește a se împărți după normele admise la premiul Adamachi, adică în cel mult 4 părți, dintre cari nici una mai mică de 500 lei. Se cetesc procesele verbale ale Secțiunii științifice pentru două ședințe dela 27 Maiu, prin cari se arată că Secțiunea a luat următoarele deciziuni: a) a împărțit premiul Adamachi după cum urmează: Lei 1.500 d-lui Dr. A. Grădinescu pentru scrierea: Rolul capsulelor su- prarenale în circulație și în schimburile nutritive; „ 1 500 d-lui Căpitan (acum Maior) Gabriel I. Negrei pentru lucrarea: Artilerie românească de câmp. Curs practic aplicat. Tun Krupp (M R.), Părțile I—IV; „ 1.000 d-lui Silvestru Moldovan pentru scrierile sale: Ardealul Păr- țile I—II, „ 1.000 d lui Dr I N. Angelescu pentru scrierile: Cooperația și socia- lismul în Europa și Asigurările sociale în statele moderne; b) a fixat următoarele subiecte pentru 1919: la premiul Lazăr de 5 000 lei: Studiul unuia din cele 3 râuri: Șiretul, Argeșul, Ialomița, la premiul Bodescu de 1 500 lei: Studiul geografic al unei regiuni din Basarabia-, c) a ales următoarele comisiuni pentru premii ce sunt a se acorda în anul viitor: — pentru premiul Adamachi cu subiectul: Studiul chimic al lignitelor indigene, d-nii: Dr. C I. Istrati, P. Poni, N Teclu. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 27 MAIU 1914. 169 — pentru premiul Lazăr cu subiectul : Despre politica agrară a Ro- mâniei, d-nii: Gr. Antipa, Dr. C. I. Istrati, P. Foni. d) Secțiunea și-a constituit biuroul pentru anul viitor 1914 —15, reale- gând Președinte pe d-l P. Foni și Vicepreședinte pe d-l Dr. G. Marinescu. — Deciziunile Secțiunii se ieau spre cunoștință.. D-l St. C. Hepites zice că într’o ședință ordinară din cursul anului a prezentat niște propuneri cu privire la Institutul Otteteleșanu. Intre aceste propuneri eră și aceea de «a se tipări într’o broșură specială pentru uzul elevelor din Institut cuvântările ținute de loan Kalinderu cu ocaziunea examenelor anuale ale acelui Institut, discursurile dela îmmormântarea scumpului dispărut și alte documente privitoare la Institut». Pentrucă se- siunea generală este spre sfârșit, propun ca anul acesta să se facă cel puțin această broșură, rămânând ca la anul viitor să se discute și celelalte pro- puneri ale mele. D-l A. D Xenopol zice că va trebui să se adaogă la broșură și portre- tele celor doi răposați. — Propunerea se aprobă, dimpreună cu aceea a d-lui Xenopol. In legătură cu acestea d-l Președinte Dr. G.l. Istrati zice: Domnilor Colegi, pentru a vă dovedi întru cât împărtășesc importanța propunerii d-lui He- pites și cât de mult țin a dovedi recunoștința noastră celor cari au con- tribuit cât de puțin la ridicarea noastră culturală și în special la desvolta- rea Academiei, voiu face la rândul meu următoarea propunere: Față cu faptul că in genere la noi sunt puțini aceia cari își dau seamă nu numai de rostul și importanța Academiei noastre, dar cu deosebire și despre greutățile ce noi întâmpinăm și împiedicarea în care ne aflăm adese- ori, de a puteâ provocă cercetări nouă, studii sau tipăriri indicate ; având în vedere ușurătatea cu care mulți se pronunță și chiar — ceeace e mai trist, aceasta se face nu rareori de către persoane cari ar trebui să cu- noască adevărul — în ce privește milioanele de cari ar dispune Academia ; având în vedere rezultatele fericite la cari ajungem totuș prin o administra- țiune mai mult decât pricepută și corectă a mijloacelor restrânse de cari dispunem; crezând absolut necesar ca să se răspândească cât mai mult date sigure relative la mersul Academiei și la natura și valoarea exactă a mij- loacelor de cari dispunem, dorim ca testamentele fericiților donatori să fie cunoscute, precum și rezultatele fondurilor ce ne-au lăsat, precum și rezul- tatele obținute cu fiecare fond în parte, propun Academiei publicarea unei Cărți de aur, care să conțină în lăuntrul ei toate aceste date, cu istoricul și condițiunile speciale în cari s’a petrecut tot ce privește dela primul și până la ultimul legat lăsat Instituțiunii noastre. Bine înțeles că afară de www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 170 ȘEDINȚA DELA 28 MAIU 1914. chipul fiecărui donator, se va afla în capul capitolului respectiv și o notiță biografică relativă la fiecare dintre ei. Această Carte de aur va fi un monument de pietate ridicat în memoria acelora cari prin donațiunile lor au întărit Academia Română, această înaltă și primă instituțiune cu caracter general românesc și care are menirea să fie farul culturii noastre naționale. Publicațiunea noastră va fi dar un vădit act de recunoștință publică și un mijloc practic de a dovedi tuturor bunul mers al lucrurilor din sânul acestei Academii. Tot o Carte de aur, și condus de aceleași sentimente, am pus să se facă și de Ministerul Instrucțiunii publice acum 14 ani și am convingerea că această publicațiune a atras după ea încă numeroase donațiuni, cari au venit în urmă la Cassa Școalelor. Țin să adaog încă, că această Carte de aur ar trebui să apară regulat într’o altă ediție, la fiecare 10 ani, pentru ca astfel după fiecare decadă să se vadă activitatea fondurilor nouă, alături cu cele vechi, dintre cari unele au căpătat o importanță atât de mare. D-l I. C. Negruzzi este de părerea d-lui Dr. C. 1. Istrati, dar crede că lu- crarea trebue făcută pentru anul 1916, când se împlinesc 50 ani dela în- ființarea Academiei. — In principiu se aprobă întocmirea acestei lucrări. D-l 1. Simionescu zice că în sesiunea generală trecută a fost vorba de noul local al Bibliotecii Academiei și roagă biuroul să arate cum stă acum această chestiune. D-l Președinte Dr, C I. Istrati dă explicațiuni asupra stării în care se găsesc lucrările și zice că în ședința de poimâne vor fi prezentate nouăle planuri pentru localul de bibliotecă. ȘEDINȚA SOLEMNĂ DELA 28 MAIU 1914. Președința d-lui Dr. C. 1. Istrati. D-l V. Pârvan cetește Discursul d-sale de recepțiune: In me- moriam Constantini Erbiceanu. D-l N. lorga cetește Răspunsul la discursul d-lui Pârvan. Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință intimă. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 28 MAIV 1914. 171 D-l D Onciul cetește procesul verbal al Secțiunii istorice pentru ședința dela 27 Maiu, prin care se arată că Secțiunea a luat următoarele deciziuni: a) A acordat premiul Princesa Alina Știrbei d-lui Victor Lazăr pentru lucrarea în manuscript: Principiile morale și creștinești de cari trebue să se conducă părinții în educațiunea copiilor lor; b) A se tipări de către d-l T. V. Stefanelli peste 300 documente româ- nești privitoare la istoria Câmpulungului moldovenesc; c) Să supună plenului propunerea d-lui C. Giurescu ca lucrările cu su- biecte date, ce se vor prezenta la premii, să fie scrise cu mașina; d) Să propună la alegerea de membru corespondent român în lo- cul vacant din acea Secțiune pe Părintele Protopop loan Lupaș. — Deciziunea întâia se iea spre cunoștință; a doua se aprobă; propune- rea d-lui Giurescu se respinge; propunerea pentru alegerea Părintelui Lu- paș se va pune la ordinea zilei într’o ședință viitoare Se cetește procesul verbal al Secțiunii istorice pentru ședința dela 28 Maiu, prin care se arată că Secțiunea a decis să propună a fi aleși mem- bri corespondenți străini în acea Secțiune d-nii: lovan Radonic, Dr. losef Strzygowski și Karl Rom stor fer — Se decide a se pune la ordinea zilei într’o ședință viitoare. Se depun la biurou propunerile de a se alege membri onorari d-nii Ul- rich von Wilamowitz-Moellendorff și Const Jirecek. — Se decide a se pune la ordinea zilei într’o ședință viitoare. D-l 1. Bianu cetește procesul verbal al Secțiunii literare pentru ședința dela 27 Maiu, prin care se arată că Secțiunea a luat următoarele deciziuni: a) A împărțit premiul Constantinide, după cum urmează: Lei 2.000 d-lui D. D. Pătrășcanu pentru scrierea sa: Timotheiu Muce- nicul, » 1.000 d-lui E. Lovinescu pentru lucrarea sa: C. Negruzzi, Vieața și opera lui, » 500 d-lui I Al. George pentru: Aquile— Poezii. » 500 d-lui M. I. Chirițescu pentru: Răsaduri — Novele b) Să propună a se publică în Anale scrierea d-lui losif Popovici despre: Fiziologia vocalelor ă și î; c) A se da d-lui losif Popovici un ajutor de 1.000 lei spre a studiă dia- lectele române din Maramureș ; d) A se tipări în publicațiunea: Din vieața poporului român, scrierea d-lui T. Pamfile: Cerul și podoabele lui; e) Să se facă o ediție completă a scrierilor lui Alecsandri și să se www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 172 ȘEDINȚA DELA 28 MAIU 1914. înceapă facerea unei publicațiuni de reproduceri din decorațiunea vechilor manuscripte scrise în mănăstirile țerii și a destinat în bugetul viitor pen- tru cea dintâi lei 3.600 și pentru a doua lei 5.000. D-l 1. Bianu a fost însărcinat cu organizarea și supravegherea facerii acestor două publicațiuni. g) A ales pe d-nii B Delavrancea, I C. Negruzzi și D. Zamfirescu în Comisiunea premiului Neuschotz din 1915, despre: Industrii casnice țărănești. — Deciziunile Secțiunii se ieau spre cunoștință și se aprobă. D-l B. Onciul zice că, într’o ședință precedentă, s’a cetit proiectul de regulament pentru Fondul Toncoviceanu, întocmit de Comisiunea specială aleasă de Academie. Atunci însă s’a ivit o dificultate cu privire laJ tipări- rea lucrărilor ce eventual vor fi premiate. Comisiunea a refăcut proiectul de regulament, care acum se prezentă în următoarea redacție: Regulamentul Fondului Toncoviceanu. Venitul anual al Fondului Toncoviceanu se va întrebuință în modul ur- mător : Art 1. Din venitul anual se vor scădeă 1% pentru cassa de pensiuni a Academiei, conform Regulamentului fondului de pensiuni, și 15% pentru fondul Academiei, conform Statutelor. Art 2. Venitul net se va capitaliza, până când va crește la 1 000 lei a- nual, din care se va formă un premiu de 1.000 lei Art. 3. Premiul se va decerne, alternativ de Secțiunile literară, istorică și științifică—celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra unui subiect dat de secțiunea respectivă. Dacă din lucrările prezentate se vor găsi două ce ar merită să fie premiate, premiul va putea fi împărțit în două părți câte 500 lei. Art. 4 Lucrările premiate se vor tipări din venitul fondului, rămânând ca premiul următor să se dea după acoperirea speselor de tipar. Sumele incassate din vânzarea lor vor intră la venit. Sumele rămase neîntrebuințate din venit se vor capitalizâ. Art 5. In orice altă privință, se va urmă conform Regulamentului pre- miilor. — Necerând nimenea cuvântul, proiectul se pune la vot și se aprobă cu unanimitate. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ședința dela 29 maiu 1914. 173 ȘEDINȚA DELA 29 MAIU 1914 (dimineața). Președința d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l 1 Bianu cetește procesul verbal al Secțiunii literare pentru ședința dela 28 Maiu, prin care se arată că Secțiunea a luat următoarele deciziuni: a) Să propună plenului a fi aleși membri corespondenți străini d-nii : Eugen Herzog, Ad Zauner, Mario Roques și Matteo Bartoli; — Se decide a se pune la ordinea zilei în ședința de astăzi b) A ales pe d-nii B. Delavrancea, I O Negruzzi, S. Pușcariu și D Zamfirescu să facă parte dm Comisiunea premiului Năsturel din 1915 ; c) A ales pe d-nii: I. Bianu, Al. Philippide și S. Pușcariu în Comisi- unea care să examineze lucrările ce se vor prezentă la premiul Năsturel dm 1915 cu subiectul: Sufixele, de formare a cuvintelor în limba română; d) Secțiunea și-a constituit biuroul pentru 1914—15, realegând pe d-l N. Gane Președinte și pe d-l I G Negruzzi Vicepreședinte. — Se ieau spre cunoștință. e) Secțiunea a decis să propună plenului alegerea d-lui Octavian Goga membru corespondent român într’unul din cele două locuri vacante din Secțiune și a amânat pentru sesiunea viitoare propunerea pentru al doilea loc vacant. '— Se decide a se pune la ordinea zilei în ședința de astăzi. La ordinea zilei se pun alegerile de membri corespondenți români, ono- rari și corespondenți străini. — Se decidtf a se ceti toate expunerile pentru propuneri de membri și a se face în urmă votarea pentru fiecare pe rând. D-l M. C. Sutzu cetește din nou propunerea prezentată la 22 Maiu, pen- tru alegerea de membri onorari a d-lor: Barclay, Babelon și Behrend Pick. D-l Dr. V. Babeș cetește următoarea expunere asupra activității știin- țifice și a personalității d-lui Oh. L. A Laveran, care a fost propus spre a fi ales membru onorar: ¹ «Oh. L. A Laveran, născut la Paris în anul 1845, profesor la Val de Grace, în Algeria pentru studiul malariei a descoperit plasmodiul malariei 1884. f - « «Ca profesor la școala superioară medico-mifitară, a publicat Nouveaux elements de pathologie medicale. «Lucrările lui Laveran să ocupă mai cu seamă cu malaria și alte boale de^gat în anul www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 174 ȘEDINȚA DEDA 29 MAIU 1914. produse prin protozoare. Prin metoade ingenioase a descoperit structura fină a acestor paraziți. «D-sa este membra al Academiei de științe și de medicină dela Paris și Capul serviciului boalelor tropice la Institutul Pasteur; a fost distins prin acordarea premiului Nobel. «Pe lângă că d-sa este prietenul Românilor, pe cari-i primește cu multă bunăvoință în serviciile d-sale, are și meritul mare de a fi descoperit micro- bul malariei care bântue în țara noastră». D-1 N. lorga cetește următoarea expunere: «Propunem ca membru corespondent străin al Academiei Române pe d-1 lovan Radonic, profesor la Universitatea din Belgrad. «Originar din Ungaria, unde a trăit și în mijlocul Românilor, a căror limbă o cunoaște îndestul pentru a puteă întrebuință izvoare și cărți istorice ro- mânești, d-sa a făcut, subt conducerea marelui învățat Jireăek, studii adân- cite de istorie la Universitatea din Viena. Lucrările sale în limba germană încep încă de atunci și ele se deosebesc prin sobrietate și preciziune. După așezarea sa la Belgrad, a dovedit prin numeroasele sale recensiuni un larg interes pentru tot ceeace privește de aproape sau de departe istoria sâr- bească Astfel d-1 Radonic a ajuns a fi nu numai un distins istoric al po- porului său, dar și unul din puținii cunoscători adevărați ai întregii lumi dunărene și balcanice. «De atâtea ori d-sa a tratat puncte din istoria Românilor, ca în lucrările despre aventurierul Gheorghe Brancovici, «Despotul sârbesc», contemporan și ocrotit al lui Șerban Cantacuzino și al Brâncoveanului. Studiul despre politica externă a lui Șerban Vodă, pe care ni l-a trimis de curând pentru ^nale, în traducerea făcută de un licențiat al Universității noastre, venit pentru studii în Serbia, d-1 P. Cancel, e o nouă devadă despre interesul ce poartă trecutului nostru. «Alșgându-1 ca membru corespondent străin vom răsplăti merite reale pentru istoria Românilor și simpatii statornice pentru națiunea noastră, stabilind încă o legătură între cultura românească și aceea a Sârbilor, cari au atâtea puncte comune și pot să-și folosească reciproc așă de mult. îl. Bogdan, C. Giurescu, N. lorga, V. Pdrvan, A. D. Xenopoh. D-1 D. Onciul cetește următoarele despre d-1 Karl A. Romstorfer: «Avem onoarea de a propune ca membru corespondent străin în Sepțiunqa istorică pe d-1 Karl A. Romstorfer, Inspector general pentru școaleje pro- fesionale la Ministerul Lucrărilor publice în Viena, Consilier de guvern (Regierungsrat), comandor al ordinelor Coroana României și Steaua Ro- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘE&INțA PeLA 29 MAlV 1914. 175 mâniei, medalia Bene merenti cl. I. Prin publicațiunile sale asupra stilului moldovenesc-bizantin al bisericilor vechi din Bucovina si România, asupra cetăților Neamțu și Suceava, cum și prin săpăturile ce a condus la cetatea Sucevei, pe care a desgropat-o și a scos-o la iveală, d-sa și-a câștigat cele mai însemnate merite pentru cercetarea din acest punct de vedere a tre- cutului nostru, așă încât alegerea sa ca membru corespondent al Academiei noastre se impune. al. Bogdan, N lorga, D. Onciul, T. V. Sfanelli, M. C. Sutzu». D-l D. Onciul cetește următoarea expunere: «Avem onoarea de a propune ca membru corespondent străin în Secțiu- nea istorică pe d-l Dr. losef Strzygowski, profesor de istoria artelor la Universitatea din Viena, Consilier aulic (Hofrat). Prin publicațiunile sale asupra istoriei artelor plastice și în special asupra artei bizantine, cum și prin o publicațiune recentă asupra picturii bisericești a vechilor mănăstiri moldovenești din Bucovina, în care arată cum arta bizantină a luat în Mol- dova o desvoltare proprie ca artă națională, d-sa și-a câștigat merite deo- sebite în domeniul acestor studii, aducând însemnate servicii și studiului artei noastre bisericești. «Pentru aceste motive, credem că alegerea d-lui Strzygowski ca membru corespondent al Academiei noastre este indicată. al. Bogdan, N. lorga, D. Onciul, T V.’ Stefanelli, M. C. Suteu». D-l r. Pârvan cetește următoarele: «Avem onoarea a vă propune alegerea d-lui Ulrich von Wilamowitz- Moellendorff, profesor la Universitatea din Berlin, membru al celor ma: de seamă Academii și Societăți științifice din întreaga lume cultă, ca mem- bru onorar al Academiei noastre. Filolog, arheolog, istoric și epigrafist, cum dela Mommsen încoace n’a mai fost un al doilea așa de strălucit, de o potrivă în toate aceste domenii ale antichităților clasice, Wilamowitz con- duce azi marea lucrare a corpului inscripțiilor grecești, făcând jertfa de a renunță la toate celelalte lucrări personale de filologie și istorie ce le aveâ în curs și închinându-se cu totul acestei mari opere. «Academia Română, alegând pe d-l Wilamowitz membru onorar, întărește încă mai mult legăturile rodnice cari există între știința germană și cea ro- mână de atâta timp al. Bogdan, C. Giurescu, N. lorga, D. Onciul, M 0. Suteu, A. D. Xenopol». www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 176 ȘEDINȚA DELA 29 MAlV 1914. D-l 1. Bogdan cetește următoarea expunere despre d-l C. Jiredek : «Const. Jiredek, profesor universitar și membru al Academiei de științe din Viena, este un mare învățat în specialitatea istoriei și etnografiei po- poarelor din Europa sudestică. Dela apariția «Istoriei Bulgarilor» în 1879 și până la fascicolul al doilea din «Statul și societatea în Serbia medievală», care a ieșit în anul trecut, Const. JireSek a publicat o sumă de cărți, mo- nografii, studii și critici de cea mai mare însemnătate asupra istoriei Pe- ninsulei Balcanice, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. Lu- crările acestea se disting printr’o aprofundare neobișnuită și o tratare per- fectă a subiectelor, printr’o critică ageră și expunere foarte clară. Fiecare lucrare a lui Jiredek este un model, fiecare a rămas neîntrecută, în felul ei, clasică. «Pentru noi Românii lucrările lui JireSek au o valoare specială, căci unele din ele privesc direct istoria noastră în Peninsula Balcanică, cum este stu- diul despre «Vlahi și Maurovlahi în monumentele raguzane» și cel despre «Romani în Dalmația», iar altele se rapoartă la instituții slave și la fapte po- litice ale Bulgarilor și Sârbilor, cari sunt în legătură cu istoria noastră. Cine vrea să se ocupe cu istoria veche română, trebue să cunoască și să studieze aceste scrieri. «D-1C. JireCek a fost profesorul mai multor tineri de ai noștri, cari au făcut studii de istorie și filologie la Universitatea din Viena; acestora le-a arătat în totdeauna o deosebită bunăvoință și-i datoresc mult în ce privește metoda și îndemnul la lucru. «D-l C. Jiredek urmărește cu mare interes și cu cea mai deplină obiecti- vitate tot ce se produce la noi în domeniul istoriei și istoriografiei na- ționale. Utilizând aceste producțiuni ale științei românești în lucrări cari se cetesc de mulți învățați europeni, d-sa contribue în mod conștient la răs- pândirea unei bune reputații a științei istorice românești. «Academia Română i-ar arătă o recunoștință meritată, alegându-1 membru onorar al ei. «/. Bogdan, N. lorga, B. Onciul,V. Pârvan, M. C. Sutzu». D-l 1. Bianu cetește următoarea expunere a d-lui Sextil Pușcariu despre Eugen Herzog: «Am onoarea a vă propune alegerea de membru corespondent extern a d-lui Eugen Herzog. Ieșit din școala lui Mussafîa și Meyer-Lubke, d-l Herzog s’a distins încă de pe vremea când eră docent privat la Universitatea din Viena prin lucrări temeinice și de mare valoare, pe baza cărora apoi a fost numit profesor de limbile romanice la Universitatea din Cernăuți. Activitatea www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 29 MAIU 1914. 177 sa științifică e foarte mare și, în afară de multele și luminoasele sale re- censii, are câteva lucrări extinse, foarte apreciate, precum, în cursul celor zece ani din urmă, Streitfragen der romanischen Philologie-, Das to-Par- tizip im Altromcnuschen;Historische Grammatik des Neufranzosischen. Cali- tățile prin cari se disting scrierile sale sunt adâncirea problemelor până în cele mai subtile amănunte și în acelaș timp o necontenită preocupare pentru partea principială a chestiunilor cercetate. In timpul din urmă d-l Herzog se ocupă intensiv și cu deosebită dragoste de studiul limbii ro- mâne». D-l 1. Bianu cetește următoarea expunere a d-lui Sextil Pușcariu asu- pra d-lui Ad. Zauner: «Dl Ad. Zauner, profesor de limbile romanice la Universitatea din Graz, unde ocupă catedra membrului onorar Hugo Schuchardt, e unul dintre cei mai de valoare romaniști ai generației mai tinere. Scrierile sale, dintre cari amintesc cu deosebire teza sa de habilitare: Die romanischen Namen der Korperfeile și H istorisihe Grammatik der romanischen Sprachen, sunt dovezile unor vaste cunoștințe și cuprind întregul domeniu al limbilor ro- manice cu dialectele lor. D-l Zauner, un bun cunoscător al limbii noastre, ține în curent de un șir de ani străinătatea cu toate progresele filologiei române, discutând în recensii amănunțite scrierile filologilor români Am onoarea a vă propune alegerea d-lui Zauner ca membru corespondent ex- tern al Academiei Române». D-l T. Bianu cetește următoarea expunere despre d-l Mario Roques: «D-l Mario Roques, profesor de fîlblogia romanică și românească la Fa- cultatea de litere din Paris, la Școala practică de înalte studii și la Școala de limbi orientale moderne, este unul din prietenii cei mai călduroși ai Românilor și unul din învățații străini cari studiează cu mai multă iubire și pricepere limba și literatura noastră veche și modernă. «Scrierile sale tratează despre chestiuni din istoria limbii române și des- pre monumente literare vechi ale ei. «La 1907 a publicat un studiu despre conjuncțiunile condiționale să, de, dacă în vechea limbă' românească ; a scris despre Evanghelia românească a lui Coresi; la 1913 despre Palia dela Orăștie din 1582, pe care o reti- părește într’o nouă ediție, făcând astfel un mare pas înainte în cunoașterea limbii noastre din secolul XVI. «D-l Mario Roques are deci toate calitățile și toate meritele, spre a fi ales membru corespondent străin la Secția literară a Academiei». Analele A. R —XXXVI. — Vesbatenle. 13 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 178 ȘEDINȚA DELA 29 MAIU 1914 . D-l 7. Bianu cetește următoarele despre d-l Mateiu Bartoli: «D-l Mateiu Bartoli, profesor de filologia romanică la Universitatea din Turin, este unul dintre principalii romaniști ai timpului nostru. Cercetările sale se îndreptează cu deosebire asupra domeniului iliric, strâns legat cu origi- nile și istoria limbii noastre. In publicațiile Comisiei Balcanice a Acade- miei din Viena. d-l Bartoli a publicat lucrarea sa fundamentală; Das Dal- matische, iar rămășițele încă vii din dialectul istro-roinân au format obiec- tul cercetărilor sale. «Propun ca d-l Bartoli să fie ales membru corespondent străin la Secția literară a Academiei». D-l V. Pârvan cetește următoarele despre d-l Conrad Cichorius: «Printre învățații de frunte străini, a căror activitate a fost în mare parte închinată până acum istoriei și antichităților patriei noastre, stă fără în- doeală, în rândul întâiu, profesorul Conrad Cichorius dela Universitatea din Breslau Publicațiile sale asupra Columnei Traiane, asupra monumentelor din Dobrogea, în special Trofeul dela Adamclisi, sunt astăzi sau absolut necesare sau deadreptul unice pentru aceste chestiuni. Cichorius a făcut numeroase călătorii în țerile noastre de dincoace și dincolo de Carpați căutând a interpretă cât mai complet Columna lui Traian. Celelalte nu- meroase scrieri ale sale de istorie antică, arheologie și filologie clasică, iără legătură directă cu noi și deci deocamdată neavând a fi pomenite de noi, l-au așezat pe Cichorius printre învățații de frunte germani în dome- niul antichităților clasice. In sfârșit,însemnăm că Cichorius e unul dintre cei mai călduroși prieteni ai noștri în Germania și un bun cunoscător al cul- turii noastre. «Pentru toate aceste motive, avem onoarea a propune alegerea d-lui Con- rad Cichorius ca membru onorar al Academiei noastre. „1. Bogdan, N. lorga, D. Onciul, V. Pârvan, M. C Sutsu". Se procede la vot pentru fiecare din persoanele propuse. Rezultatul votului pentru fiecare este : votanți 22; voturi pentru 22, adică unanimitate. — D-l Președinte proclamă membri onorari ai Academiei pe d-nii: Dr. Barclay Ilead, Ernest Babelon, Behrend Pick, C. L. A. Laveran, Ulrich von Wilamowitz-Moellendorff, Const. Jireâek, C. Cichorius și membri corespon- denți străini pe d-nii: Io van Radonic, losef Strzygowski și Karl A. Romstorfer în Secțiunea istorică și pe d-nii⁻ Eugen Herzog, Ad. Zauner, Mario Roques și Mateiu Bartoli în Secțiunea literară. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEfintȚA DELA 29 MAIU 1914. 170 D-l I. Bogdan cetește următoarea expunere pe care s’a bazat Secțiunea istorică spre a propune alegerea d-lui loan Lupaș ca membru corespondent în această secțiune : «loan Lupaș s’a născut la 9 August 1880 în Săliște, comitatul Sibiiului din Transilvania, din părinți țărani, Și-a făcut studiile secundare în liceul unguresc din Sibiiu și în cel românesc din Brașov, unde a trecut examenul de maturitate la 1900. A studiat patru ani la Facultatea de filozofie din Budapesta, mai ales istorie și filologie latină. La 1904 și-a trecut la aceeaș facultate doctoratul în științele istorice «magna cum laude». A ascultat apoi cursuri de istorie bisericească la Universitatea din Berlin și a făcut lucrări practice în seminarul celebrului profesor Adolph Harnack. La 1905 a fost numit profesor de istorie la seminarul Andreian din Sibiiu, unde a funcționat trei ani. In acest interval și-a făcut și examenele în științele teologice. La 1909 fu numit, la cererea Românilor din «Mărginime», adrninistrator pro- topopesc în Săliște, unde acum este protopop. In acelaș an a fost ales de congresul național bisericesc asesor în consistoriul mitropolitan. Pentru un articol de cuprins istorico-social din revista «Țara Noastră» a fost con- damnat și a suferit pedeapsa închisorii de stat din Seghedin timp de trei luni (1908). «Activitatea literară și-a început-o loan Lupaș la 1900 în coloanele «Tri- bunei» din Sibiiu și în suplementul literar al acesteia («Tribuna Literară»), După dispariția acestora, a colaborat la «Telegraful Român» din Sibiiu, Ia «Tribuna» din Arad și la «Neamul Românesc» din București. La 1902 a fost unul din întemeietorii revistei literare «Luceafărul», la care colabo- rează și astăzi. «Dări de seamă, studii și documente istorice a publicat în revistele «Tran- silvania», «Luceafărul» și «Convorbiri Literare»,articole de interes școlar și pedagogic în «Vieața Școlară» din Sibiiu și în «Revista generală a învăță- mântului» din București. «Lucrările sale istorice, tipărite în broșuri, ediții separate sau volume, sunt următoarele: a) In limba română: 1. Câteva pagine dm trecuhd comunei Săliște. Schiță istorică. Sibiiu 1903 2. Șovinismul confesional în istoriografia românească-ardeleană. Studiu istoric. Sibiiu 1903. 3. Un capitol din istoria ziaristicei românești ardelene (Gh Barițiu). Si- biiu 1900. 4. Despre începutul neamului românesc, o broșură din biblioteca popu- lară a «Asociațiunn Transilvane». Sibiiu 1900. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 180 ȘEDINȚA DELA 29 MAIU 1914. 5 Contribuțiuni la istoria politică și culturală a epocei lui Șaguna. Extras din Anuarul Seminarului Andreian din 1908 și 1909. 6. Un răspuns detractorilor lui Șaguna. Sibiiu 1909. 7. Mitropolitul Andreiu Baron de Șaguna Monografie istorică. Sibiiu 1909 (ed. Il-a 1911). 8. Populus Verboczianus. Articole istorico-politice Arad 1910 9. Contele Ștefan Szechenyi și politica de maghiarizare Studiu istorico- politic. Sibiiu 1910. 10. Vieața unei mame credincioase. Povestire istorică. București 1910 (Extras din «Biserica ortodoxă română}. Un elogiu al mamei mitropolitului Șaguna. 11. Misiunea episcopilor Gherasim Adamovici și loan Bob la Curtea din Viena în anul 1792. Sibiiu 1912. Chestiunea prezentării celor trei «Supplices libelh» ale Românilor, prin episcopii lor (cel unit și cel neunit), înaintea împăratului. 12 Principele ardelean Acațiu Barcsai și Mitropolitul Sava Brancovici, 1658—1661. Extras din An. Acad. Rom, XXXV (1913),—cu unele materiale inedite 13. In sfârșit în anul trecut părintele Lupaș a mai publicat două broșuri⁻ una în formă populară, intitulată: Spice din istoria noastră bisericească, iar alta tratând despre: O încercare de reunire a bisericilor românești din Ardeal la 1798. b) In limba maghiară • 1 . Az erdelyi gorog-keleti egyhdz ds a vdllăs unid a XVIII szcizad fo- lyamân (Biserica greco-orientală din Ardeal și unirea bisericească în cursul sec. XVIII) Budapesta 1904. Teză de doctorat. 2 Torteneti părhuzamok (Paralele istorice). Polemică cu istoricul și publi- cistul maghiar Jancso Benedek. Budapesta 1907. «Mai toate lucrările părintelui Lupaș au fost apreciate favorabil în revis- tele de specialitate, atât în cele românești, cât și în cele străine. «Astfel despre teza sa de doctorat «Biserica greco-orientală din Ardeal și unirea bisericească din sec. XVIII» a apărut o recensie favorabilă în revista istorică maghiară «Erdelyi Muzeum» din Cluj, în anul 1904; ea este scrisă de profesorul Gorog Ferencz. Lucrarea «Paralele istorice» a fost apreciată elogios în revista slovacă «Slovensky Obzor»,an. 1907, No. 5 (vezi tradu- cerea românească a acestei recensiuni în ziarul «Tribuna» din 1910, No. 100) și în mai multe ziare și reviste românești. Scrierea populară «Despre începutul neamului românesc» a fost, cu drept cuvânt, lăudată în «Vieața Literară», an. I, No 52, în «Sămănătorul» an V, No. 52, în «Neamul Ro- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 29 MATO 1914 181 mânesc», an. I, No. 67, și în «Convorbiri Literare», an. 1908, No. 2 (1). Mai elogios decât toate a fost apreciată monografia asupra «Mitropolitului Andreiu Șaguna». Cu deosebită căldură a fost salutată apariția ei în «Convorbiri Literare» din an. 1909, No. 8, unde se spune că «dela apariția scrierilor politice ale lui Eminescu și până azi, n’a ieșit nici o lucrare în limba noastră românească, din care tineretul și toți cei cu griji față de prezent și de viitor să poată împrumută mai multă și mai curată lumină». Iar în «Viața Românească» din Iași, an. 1909, No. 12, se zice că această monografie istorică e «de un pasionant interes», că «dcou- mentația ei e bogată și expunerea amănunțită», că «autorul caracterizează în chip fericit puternica individualitate a lui Șaguna, scoțând în relief cu multă pătrundere multiplele sale fețe». Colegul nostru, d-l N. lorga, în «Neamul Românesc» din an. 1909, No. 8, spune că această carte intere- sează «în cel mai înalt grad, fiind bine lucrată și scrisă foarte limpede». «Revista generală a învățământului», an. 1910, p 542 sq, spune că «de mult n’a apărut la noi o carte care să fie menită a folosi în toate privințele, cum ne va fi de folos tuturor, și va fi în deosebi spre folosul învățătorului și al preotului român». Revista «Junimea Literară» din Bucovina (an. 1909, No. 11—12) spune că în această carte, «scrisă cu o deosebită pătrundere și înțelegere a evenimentelor politice și culturale, autorul a reușit să ne dea o icoană clară a timpului în care a trăit marele arhiereu». In revista «Lu- ceafărul», an. 1909, p. 463 sq., se relevează «calitățile superioare ale acestei pubhcațiuni, care deschide autorului său un loc de cinste între istoriografii români și va face ca amintirea lui Șaguna să fie adânc întipărită în mintea generației de astăzi și a celei viitoare». In sfârșit «Gazeta Transilvaniei» din 1909,No. 210, scrie: «Cartea d-lui Lupaș are o deosebită valoare prin faptul că e alcătuită după cercetări îndelungate și pe bază de izvoare nouă, ne- întrebuințate încă. Astfel ea nu este ca multe alte studii și «disertații» o repețire a făptuirilor acestui mare arhiereu, ci ne deschide orizonturi nouă din vieața lui Șaguna și din luptele și străduințele contimporane.» «Meritul cel mare al părintelui Lupaș, ca autor al biografiei lui Șaguna, consistă în aceea că d-sa este cel dintâiu scriitor român de dincolo de Carpați, care a avut îndrăzneala și răbdarea să întreprindă o lucrare atât de grea, cum este descrierea vieții acestui însemnat bărbat al bisericii noastre. Pe urma acestei cărți, d-l Lupaș e privit astăzi de Românii din Ungaria ca unul din cei mai buni istorici ai lor, ca «istoriograful» lor per (1) De acelaș cuprins e broșura «De de mult» din Biblioteca populară a Asociațiumi Transilvane. Sibnu 1911, www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 182 ȘEDINȚA DELA 29 MAIU 1914. excellentiam, cum se exprimă «Tribuna» dela Arad într’un lung și foarte bun articol despre activitatea d-sale (anul XIV, No. 94, ¹/ₗᵢ Maiu 1910). «Nu mai vorbesc de valoarea lucrărilor mai nouă ale părintelui Lupaș; cea .publicată în Analele Academiei noastre a fost foarte bine apreciată în Secțiunea istorică, înainte de a se tipări în Memoriile ei. «Având dar în vedere pe de o parte meritele literare ale părintelui loan Lupaș, pe de alta situațiunea sa socială între Românii din Ungaria și vaza de care se bucură la dânșii, Secțiunea istorică a Academiei Române ar face bine să-l propună plenului pentru locul vacant de membru corespondent în această secțiune.» Se procede la vot, al cărui rezultat este: votanți 21 ; voturi pentru 21. — D-l Președinte anunță că propunerea a întrunit unanimitatea voturilor și proclamă pe d-I loan Lupaș membru corespondent al Academiei în Sec- țiunea istorică. In lipsa d-lui B. Delavrancea, d-l I. C. Negrnzsi cetește următoarea ex- punere asupra activității literare a d-lui Octavian Goga: «Secțiunea literară a ales, cu unanimitate de voturi, pe d-l Octavian Goga ca membru corespondent al Academiei Române. «Octavian Goga s’a impus atențiunii generale a neamului întreg prin vers și prin proză. Versurile sale sunt ale unui adevărat poet, căci — izvorînd din adâncul unui suflet nobil—înduioșează și revoltă, luminează și uimesc, farmecă și înalță, fie coborîndu-se la vieața celor mai umiliți creștini, fie ndicându-se la măsura aspirațiunilor noastre de popor care sufere, luptă și caută să învingă. In el, trecutul, prezentul și viitorul nostru sunt de o sin- gură ființă cu dureri mari și nepotolite încă. El se adresează și copiilor și tinerilor și bătrânilor,—și toți îl înțeleg ca pe un poet al tuturora, «verbul» lui fiind «verbul» Românilor de pretutindenea In proză e totdeauna învățat și scânteietor. Și de aceea Academia Română îi face onoarea, și se ono- rează, alegându-1 ca membru corespondent al ei, până ce, peste puțin, va trebui să-l prenumărăm ca membru activ în rândurile noastre Firește, d-lor, că toți dorim să deschidem cât mai larg ușile acestei înalte instituțiuni culturale generațiunilor tinere, înzestrate și cu entuziasm curat la munca națională.» Se procede Ia vot al cărui rezultat este : votanți 21, voturi pentru 21. — D-l Președinte anunță că d-l Goga a întrunit unanimitatea voturilor și-1 proclamă membru corespondent al Academiei în Secțiunea literară. Se cetește procesul verbal al Secțiunii științifice pentru ședința dela 29 Maiu, prin care se arată că Secțiunea a luat următoarele deciziuni: www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 29 MAIU 1914. 183 a) a desemnat pe d-nii: Si. O Hepites, A. Saligny, I. Simionescu și N. Teclu în Comisiunea premiului Năsturel din 1915: ■ b) a fixat pentru premiul Neuschotz de 2.000 lei din 1910 subiectul : Flora unuia din cele două județe din noua Dobroge, după alegerea botanistului. — Deciziunile Secțiunii se ieau spre cunoștință. Se cetește procesul verbal al Secțiunii istorice pentru ședința dela 28 Maiu, prin care se arată că Secțiunea și-a constituit biuroul pentru 1914—15, alegând Președinte pe d-l A. D Xenopol și Vicepreședinte pe d-l D. Onciul. — Se iea spre cunoștință. D-l D. Onciul zice că Secțiunea istorică alegând Președinte pe d-l A. D Xenopol, a decis să dea deseară la ora 8 un prânz colegial în onoarea d-lui Xenopol, care a fost ales membru al Institutului Franței. D-l Onciul invită la această masă pe membrii din celelalte două secțiuni. D-l A. D. Xenopol mulțumește inițiatorilor și tuturor colegilor pentru atențiunea măgulitoare ce i se arată și este fericit că onoarea ce s’a făcut în persoana d-sale de către Academia de științe politice și sociale se răs" frânge asupra neamului românesc. D-l I. Bianu cetește proiectul de buget al Academiei pe 1914—15, care se prezentă la venituri și cheltueli cu suma de lei 1.434 184,98, fiind și un excedent de lei 1.024,67. — Necerând nimenea cuvântul, proiectul de buget se pune la vot și se aprobă cu unanimitate. ȘEDINȚA DE LA 29 MAIU 1914 (după amiazi). Președinta d-lui Dr. C. I. Istrati. D-l P. Poni cetește raportul Comisiunii Adamachi (1) despre mersul fun- dațiunii în cei din urmă 20 ani (1894—1914), de când s’au pus în aplicare dispozițiunile din testamentul lui Vasile Adamachi. D-l Președinte Dr. O. 1 Istrati zice că Academia trebue să se simtă fericită de rezultatele atât de îmbucurătoare pe cari le-a dat Fundațiune Adamachi, mai ales prin bursele ei, cari au făcut să avem astăzi o falangă de tineri bine pregătiți pe terenul științelor, mulți dintre ei profesori uni- versitari și unul chiar în mijlocul nostru. Nu numai partea culturală ne bucură, dar și cea materială, căci Fondul Adamachi în timp de 20 ani, dând rezultate morale atât de frumoase, ca parte materială el a trecut cu mult peste îndoit. Aceasta învederează buna administrație a Academiei, și când (1) Textul mai jos în anexe. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 184 ȘEDINȚA DELA 29 MAIU 1914. vorbiam eri de o Carte de aur a Instituția nii noastre, mă gândiam tocmai să facem așa ca publicul mare să cunoască felul chibzuit cum organizăm și administrăm noi averile ce ni se dau și să se pătrundă de rezultatele bune pe cari le obținem Acestea văzute și știute vor mări și mai mult încrederea celor dornici de a face bine și vor atrage către noi donațiuni și legate mult mai multe ca până acum. In numele Academiei mulțumesc Comisiunii și în special d-lui Poni care, dela înființarea fondului, a fost ca un părinte sufletesc al bursierilor și care și-a pus toată munca, bunăvoința și priceperea în conducerea și supravegherea fundațiunii. Memoria lui Adamachi, al cărui bust îl avem aci, să fie sfântă pentru noi și pentru cul- tura neamului. Ca Decan al Facultății de științe din București, mulțumesc personal pentru cele două burse pe cari le propune Comisiunea pentru Facultățile de științe. Ele vor fi o adevărată binefacere, căci cunosc mi- zeria în care se sbat mulți din tinerii noștri studioși. — Raportul Comisiunii se iea spre cunoștință și se aprobă cu unanimi- tate propunerile făcute printr’însul. Se procede la alegerea a doi membri, cari împreună cu d-l Secretar ge- neral, conform Regulamentului, să formeze Comisiunea Adamachi pentru 1914—15 — Sunt realeși d-nii P. Poni și I. Simionescu. La ordinea zilei chestiunea planurilor noului local pentru Biblioteca Aca- demiei. D-l 1. Bianu amintește că arhitectul L. Mac Lean dela Berlin fusese însărcinat cu facerea planurilor pentru noul local al Bibliotecii și că la 1912, în ședința dela 24 Maiu, Academia a aprobat această însărcinare. Numitul arhitect a întocmit anteproiectul, care a fost aprobat, la 30 Octomvrie 1912, de Delegațiune dimpreună cu membrii prezenți ai Comisiunii alese la 1910 pentru localul Bibliotecii. Pe temeiul acestui anteproiect, s’a pus în lucrare proiectul, ale cărui părți—câte erau gata și primite până la 30 Maiu 1913—• au fost prezentate Academiei și aprobate de ea în ședința plenară din acea zi. S’a cerut arhitectului, care erâ de față la acea ședință, să termine grabnic lucrarea și să facă unele modificări și cu deosebire să prelucreze din nou fațada, care nu a fost aprobată. Câtevâ din foile de desemnuri, cari hpsiau, au fost trimise pe rând In sarcina arhitectului erâ expres dată și facerea devizului, pentru a cărui întocmire chiar în scrisoarea de însărci- nare i s’a arătat că suma de care Academia dispune pentru construirea localului este de lei 3.000 000 în total, împărțită așă: Lei 2.000.000 pentru clă- direa propriu zisă, lei 500.000 pentru instalarea internă și lei 500.000 pen- tru neprevăzute; iar în toamna anului 1912 d-l L. Mac Lean a fost chemat în București, unde a stat vreo 12 zile spre a studiâ obiceiurile și mate- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 29 MAIU 1914 185 rialele de construit precum și prețurile materialelor și ale lucrătorilor. Cu toate acestea în August trecut a trimis devizul numai cu măsurătorile și fără prețuri, zicând că notele luate de dânsul aici la fața locului nu erau îndestulă- toare pentru facerea devizului, dar în Maiu 1913, când iar a fost în per- soană în Capitală, nici nu a mai luat alte note, nici nu a cerut dela Aca- demie Mai adăogeă că i s’a spus aici că prețurile sunt atât de schim- bătoare la noi, încât este cu neputință a se face un deviz cât de puțin aproximativ. In fața acestei îngrijitoare stări de lucruri, Delegațiunea a hotărît a însărcina pe d-l inginer G Balș cu conducerea executării lucră- rilor, cerându-i să examineze mai întâiu tot ce s’a primit dela d-l Mac Lean față de îndatoririle acestuia. Punându-se prețurile cuvenite la de' vizul de măsurători al d-lui Mac Lean, d-l G. Balș a constatat că dânsul nu a ținut de loc seamă de suma ce i s’a arătat a fi disponibilă pentru lucrare și că costul lucrării arătate în planurile sale ar trece peste 4 450 000 lei, în loc de 2 000.000, adică peste îndoit decât suma arătată ca disponibilă. Delegațiunea împreună cu membrii prezenți ai Comisiunii, con- statând acest fapt grav în socoteala d-lui Mac Lean precum și faptul că pla- nurile sale mai aveau și alte multe lipsuri spre a puteâ fi puse în execu- tare, iar fațada trimisă în noua prelucrare eră cu totul nemulțumitoare, au luat hotărîrea de a da d-lui G. Balș însărcinarea să prelucreze planu- rile pe baza anteproiectului aprobat, reducându-le astfel ca să poată fi exe- cutate cu suma disponibilă, fără să se împuțineze spațiile necesare colec- țiilor ce sunt destinate a cuprinde și studierii lor. D-l G Balș a primit în- sărcinarea, cerând — ceeace i s’a aprobat — să fie autorizat a-și asocia pen- tru lucrările de pură arhitectură pe d-l arhitect N. Ghica-Budești. S’a pus la cale îndată desfacerea juridică a legăturilor cu d-l Mac Lean, ceeace s’a obținut prin ajutorul stăruitor al Ministrului țerii la Berlin d-l A. Bel- diman. D-nii G. Balș și N Ghica-Budești au supus la o nouă prelucrare tot planul și au suprimat un întreg etaj de mijloc (entre-sol), lără să su- prime sau să micșoreze spațiul necesar colecțiilor și serviciilor, suprimând numai locuința Bibliotecarului, pe care unii membri ai Academiei o do- riau afară din local. Astfel redus planul—după devizul amănunțit întocmit de d-l G. Balș—localul Bibliotecii poate fi construit în marginile sumei puse la dispozițiunea Academiei prin lege pentru acest scop. O fațadă cu totul nouă a fost lucrată, așâ cum se vede; ea poate primi orice modificări ar dori Academia Planurile astfel prelucrate satisfac întru toate trebuințele Bibliotecii Acade- miei și s’au prevăzut mari desvoltări pentru un viitor foarte depărtat. Sala mare de lucru va avea 150 locuri largi, o deosebită sală de 36—40 locuri va fi rezervată pentru lucrări speciale ale membrilor Academiei și ale altor fruntași ai științei, cărora h se vor puteâ face înlesniri excepționale; într’o www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 186 ȘEDINȚA DELA 29 MAIU 1914. sală deosebită se vor putea vedea revistele și alte publicații periodice în curs de aparițiune — volumele încheiate sunt comunicate în sala mare; săli speciale de lucru cu localuri de păstrarea colecțiilor vor avea manuscrip- tele și documentele, hărțile geografice cu stampele și portretele, colecția numismatică; un spațios atelier de legătorie va pune capăt greutăților de tot felul și întârzierilor inevitabile dării la legat în oraș. Depozitele de cărți tipărite, când vor ajunge la toată desvoltarea lor, vor puteă cuprinde până la 3 000 000 (trei milioane) volume, cifră pe care o întrece astăzi o singură bibliotecă pe pământ (Biblioteca Națională din Paris cu ale ei 3.500 000 volume). In acest mod în noul local Biblioteca Academiei, care este chiar astăzi biblioteca națională a neamului nostru întreg, își va avea asigurată desvoltarea pentru cel puțin doi secoli. Cred că planurile pre- lucrate, cari vi se prezentă, este bine să fie aprobate. In urma cuvântării d-lui Bianu, membrii Academiei, între cari d-nii: Sutzu, Istrati, Xenopol, Antipa fac unele mici observațiuni, mai ales cu privire la fațada localului și la situațiunea lui pe teren, și apoi se trece la ordinea zilei. — Comisiunea pentru localul Bibliotecii fiind necompletă prin încetarea din vieață a regretatului I Kalinderu, este ales în locul său d-l Gr. Antipa. La ordinea zilei se pune alegerea Delegațiunii pentru 1914—15. D-l Vicepreședinte I. C. Negruzzi ocupă fotoliul prezidențial. Se procede la alegerea Președintelui. —- Rezultatul votului este: 19 voturi pentru d-l Dr. C. I. Istrati, din 23 votanți, fiind și o abținere (d-l Dr. Istrati). D-l Dr. C. I. Istrati, reocupând fotoliul prezidențial, mulțumește călduros pentru realegerea sa și zice că din toată inima își va da toată munca pentru această Instituțiune, care-i este atât de dragă și care este, și trebue să fie, steaua către care se ațintesc privirile neamului Se procede la alegerea Vicepreședinților. — Sunt realeși d-nn I. C. Negruzzi (22 voturi—unanimitate), D.Onciul (22 voturi—unanimitate) și L. Mrazec (20 voturi) Dela Secțiunea istorică se primește propunerea de a se publică în Anale lucrarea Părintelui Dr. Alexandru Cziple: Documente privitoare la epis- copia din Maramurăș, cu modificările cerute prin raportul său de către d-l N. lorga, modificări pe cari le va îngriji d-sa, dacă autorul va consimți. — Propunerea se aprobă Se cetește procesul verbal al Secțiunii istorice pentru ședința dela 29 Maiu, prin care se arată că Secțiunea a desemnat pe d-nii. I. Bogdan, C. Giurescu, D. Onciul și A. D Xenopol în Comisiunea premiului Năsturel din 1915. — Se iea spre cunoștință. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 30 MAIU 1914. 187 ȘEDINȚA SOLEMNĂ DELA 30 MAIU 1914. Președința d-lui Dr. C. I. Istrati. La ordinea zdei este cetirea rapoarteler asupra scrierilor premiate de Academie în sefeiunea acestui an. D-l I. Bianu cetește raportul d-sale asupra manualului didactic: Carie de cetire pentru clasa I și II dela scoale civile de fete, gimnazii ș a. de An- gela Selăgian, Dr. Vasile Bologa și Dr. Emil Precup, pentru care s’a acordat premiul Asociațiunii Craiovene de 1.500 lei. In lipsa d lui Duiliu Zamfirescu, d-l I. Bianu cetește raportul asupra scrierii: Aquile —Poezii de Ion Al George, căruia s’au acordat 500 lei din premiul Demostene Constantinide. D-l I. C. Negruzzi cetește raportul asupra novelelor d-lui M. I. Chiri- țescu: Băsaduri, pentru cari s’a acordat suma de 500 lei din acelaș premiu. D-l I. Bianu cetește raportul d-sale asupra scrierii: C. Negruzzi.— Vieața și opera lui de E. Lovinescu, căruia s’au acordat lei 1.000 din acelaș premiu. D-l B. Delavrancea cetește raportul d-sale asupra scrierii: Timotheiu Mu- cenicul de D. D. Pătrășcanu, căruia s’a acordat suma de lei 2.000 din acelaș premiu. D-l T. V. Stefanelli cetește raportul Comisiunii speciale asupra lucrării în manuscris a d-lui Victor Lazăr : Principiile morale și creștinești de cari trebue să se conducă părinții în educahunea copiilor lor și pentru care s’a decernat premiul Princesa Alina Știrbei. D-l St. C. Hepites, în lipsa raportorului, d-l Dr. I Cantacuzino, membru corespondent, cetește raportul despre scrierile . Cooperația și socialismul în Europa și Asigurările sociale In Statele moderne de Dr. I. N. Angelescu, care a obținut lei 1.000 din premiul Adamachi. D-l Dr. G. Marinescu cetește raportul d-sale despre scrierea: Rolul cap- sulelor suprarenale în circulație, si în schimburile nutritive de Dr. Aristide V. Grădinescu, căruia s’au acordat lei 1.500 din acelaș premiu. D-l St. C. Hepites dă cetire raportului d-sale asupra lucrării: Artilerie românească de câmp. Părțile I—IV, de Căpitanul (acum Maiorul) Gabriel I. Negrei, căruia s’a acordat suma de lei 1.500 din acelaș premiu. D-l 1. Simionescu cetește raportul d-sale asupra celor două tomuri din scrierea: Ardealul de Silvestru Moldovan, care a obținut 1 000 lei din acelaș premiu. D-l Președinte Dr. C. I. Istrati zice că anul acesta au fost premiați 12 autori, pe cari îi felicită în numele Academiei. Dintre lucrările premiate sunt două făcute de Români de peste graniță, pe cari îi felicită în special- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 188 ȘEDINȚA DELA 30 MAIU 1914 Cu bucurie trebue să constatăm că de câțiva ani unitatea de gândire a Românilor de pretutindeni se încheagă din ce în ce mai mult și dovadă sunt premiile ce acordăm autorilor din afară de Regat. Dorim ca ei, precum și acei din țară, să fie cât mai mulți și cu toții să supună munca lor spre apreciere Academiei Române, care, cu mintea senină, judecă și dă îndem- nurile și încurajarea ei, nu atât prin valoarea premiilor, cât mai ales prin consacrarea talentelor și a muncii autorilor. Dispozițiunea de a se ceti în ședințe publice raporturile speciale asupra scrierilor premiate este foarte bună, pentrucă publicul are putința să cunoască că noi aici examinăm cu atențiune lucrările ce ni se prezentă spre cercetare și premiare. In numele Academiei mulțumesc Secțiunilor și raportorilor speciali pentru munca ce au depus în cetirea și examinarea de aproape a lucrărilor înscrise la premii. D-l B. Delavrancea cetește două elegii de d-l A. Naum(l). Ședința publică se ridică și Academia își continuă lucrările în ședință utimă, D-l A. D. Xenopol zice: Mulțumesc întregei Academii pentru instea ce mi s’a făcut prin prânzul ce mi s’a oferit aseară, prin are a sărbătorit alegerea mea de membru titular al Academiei științelor morale și politice din Institutul Franței. Mare mulțumire am simțit, când am văzut în jurul bogatei mese adunați aproape toți colegii mei, întrecându-se a pune în lumină meritele mele. Dar, ■ubiților Colegi, ceeace a rămas în sufletul meu din frumoasele nanifestări este celebrarea poporului român, căci mai la urmă eu iu sunt decât un val ridicat de vântul Vieții pe întinsa massă a eamului românesc și «ce e val ca valul trece,» iar ceeace ră- mâne este poporul și în folosul lui muncim cu toții pentru a-i .nbogăți ființa și a-i asigură viitorul. — Membrii Academiei primesc cu simțiminte colegiale cuvintele d-lui Xenopol. In lipsa d-lui Secretar general D. Sturdza, care s’a scuzat printr’o scri- ,are că, fiind obosit, nu poate luâ parte la ședința de azi, d 1 Președinte r. 0. I. Istrati cetește următorul raport asupra lucrărilor făcute în actuala 'siune generală: «Domnilor Colegi, «încheind lucrările sesiunii acesteia generale, ne oprim, ca în tot- 'auna, gândul asupra Aceluia, care a fost aproape o jumătate de îcol îndreptătorul și călăuza vieții noastre publice și culturale, (1) A se vedea mai jos in Anexe www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 30 MAIIt 1914. 189 asupra M. S. Regelui, care cu întreaga Familie Regală a urmărit de aproape mersul Academiei, ca și al tuturor celorlalte așezăminte ce au ca țintă formarea minții și a sufletului românesc. De aceea Instituția noastră a găsit de datoria ei, ca la începerea lucrărilor din sesiunea pe care o încheiem azi, să-și exprime omagiul ei de adânc respect și cald devotament față de MM. LL. RR. și de Au- gusta Dinastie. La telegrama Academiei, M. S. Regele a binevoit a răspunde în cei mai măgulitori termini. «Ca și în ceilalți ani s’a organizat pentru membrii Academiei o interesantă excursiune cu intinerariul Oltenița-Turtucaia-Silistra-Cer- navoda. Colegii noștri, cari au avut plăcerea de a luă parte la această excursiune, au văzut cu ochii lor proprii unul din semnele mari ale creșterii țerii noastre sub conducerea binecuvântată a Alesului dela 1866. «In cursul sesiunii acesteia, la 24 Maiu, am avut durerea să în- registrăm pierderea unui tânăr, dar distins colaborator, a lui Pom- piliu Eliade, membru corespondent în Secțiunea literară, ales la 21 Maiu 1912. Răposatul a fost profesor de limba și literatura fran- ceză la Universitatea din București și Director general al Teatrelor. «Dela el ne-au rămas următoarele scrieri : Silogismul și adversarul său Herbert Spencer Teză de licență. București 1891; De l’influence franșaise sur l’espril public en Roumanie. Les origi- nes. Etude sur l’elat de la societe roumaine â l'epoque des regnes phana- riotes Paris 1898; Filozofia lui La Fontaine. București 1901; Ce este lite- ratura? Condițiunile și limitele acestei arte. București 1903; Causeries lit- Uraires. I—III. București 1903 ; Histoire de l’esprit public en Roumanie au dix-neuvieme siecle I (1821 —1828). Paris 1905, premiată de Academie la 1907; Pentru profesori. Discurs la Congresul Corpului didactic București 1906; Teatrul Național din București, 1908—9. Raport. București 1909; Cu privire la Maurice Maeterlinck. București 1912; Les suites de la guerre des Balkans. Le point de vue roumain. Paris 1913. «In cursul sesiuniii s’au ținut 4 ședințe publice și 2 solemne, afară de cea pentru proclamarea premiilor. «Ședința solemnă dela 16 Maiu a fost consacrată recepțiunii colegului nostru G. Țițeica, care a cetit discursul său: Din vieața și activitatea lui Sp. Haret, la care a răspuns d-1 St. C, Hepites; iar ședința solemnă dela 28 Maiu a fost ocupată de d-1 V. Pârvan, care a cetit discursul său de recep- țiune: In memoriam Constantini Erbiceanu, la carea răspuns d-1 N. lorga. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 190 ȘEDINȚA DELA 30 MAItJ 1914. Ședințele dela 3 și 9 Maiu au fost ocupate de comunicările d-lui N. lorga despre: Renegați în trecutul țerilor noastre și al neamului românesc și despre. Pilda Domnilor buni din trecut față de școala românească. «In ședința publică dela 23 Maiu, d-l Dr. V. Babeș a expus comunicarea sa: Cercetări nouă asupra pelagrei, iar d-l T. V. Slefanelli a cetit co- municarea: Stâlpul lui Mihail Racoviță din Bucovina. «In ziua de 1 Maiu, am avut și eu onoarea a ceti o comunicare despre unele fapte mari naționale în legătură cu Domnia M. S. Regelui. După pro- punerea d-Iui Președinte Dr. C. I. Istrati, s’a hotărît ca acea comunicare să se publice într’un mai mare număr de exemplare. «S’a primit invitare dela Academia de științe din Turin la ser- barea centenarului marelui chimist Ascanio Sobrero, care s’a făcut în ziua de 31 Maiu st. n. Academia a adresat o scrisoare de aderare. «Societatea literară sârbească din Belgrad ne-a invitat de aseme- nea la serbarea centenarului dela moartea lui Dositeiu Obradovici, care s’a ținut Ia 27 Maiu, și la care ați hotărît să se trimită o scrisoare de participare a Academiei noastre la sărbătorirea me- moriei marelui scriitor sârb din secolul XVIII, a cărui activitate a avut însemnată influență și asupra culturii românești. «După propunerea Secțiunii literare, ați decis să se tipărească, în publi- cațiunea Din vieața poporului român, scrierile Cromatica poporului român de Tudor Pamfil și M. Lupescu; Culegerea de producțiuni literare poporale din ținutul românesc al Maramureșului, de loan Bârlea, împreună cu două culegeri de arii, făcute de Tiberiu Brediceanu și Bela Bartok; Credințe și superstiții, de Artur Gorovei; Diavolul ca învrăjbitor al lumii după credințele poporului, de Tudor Pamfile și Cerul și podoabele lui, de acelaș. «In ziua de 14 Maiu ați aprobat propunerea Secțiunii istorice, ca din suma disponibilă dela Fondul Princesa Alina Știrbei, d-l coleg N. lorga să publice urmarea la colecțiunea d-sale de acte privi- toare la relațiile Occidentului cu Orientul în secohi XV—XVI, și apărută sub titlul de : Notes et Mtraits pour servir ă Vhistoire des Croisades; ați aprobat tot atunci, ca din suma de lei 10.828,20, pusă Ia dispoziția Secțiunii istorice, după acoperirea necesităților anului viitor, să se dea un ajutor de lei 5.000 pentru săpăturile ce se fac Ia cetatea Histria sub direcțiunea d-lui V. Pârvan; iar Ia 19 Maiu, în urma unui raport documentat al d-lui V. Pârvan, www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 30 MAIU 1914. 191 despre starea în care se află ruinele vechi din România și asupra explorării lor, ați luat hotărîrea ca să se adreseze Ministerului Instrucțiunii un memoriu, prin care să se ceară sporirea subven- țiunii destinate pentru aceste săpături. «Ați hotărît de asemenea, în ziua de 27 Maiu, a se tipări în bro- șură separată cuvântările rostite de răposatul I. Kalinderu, cu ocazia examenelor anuale dela Institutul Otteteleșanu, cuvântările ținute la îmmormântarea colegului nostru și alte documente pri- vitoare la Institut. «Tot atunci ați decis a se destină din suma pusă la dispoziția Secțiunii literare lei 3.600 pentru editarea scrierilor complete ale marelui poet național V. Alecsandri și lei 5.000 pentru publicarea unui album cu ornamentațiuni din vechile manuscrise din țară. Cu alcătuirea acestor două lucrări ați însărcinat pe colegul nostru d-l I. Bianu. «La 28 Maiu, ați aprobat propunerea Secțiunii literare de a se da d-lui Dr. losif Popovici un ajutor de 1.000 lei, pentru a studia dialectele române din Maramureș. «In ședința dela 19 Maiu, ați modifiat art. 8 și ați adaos un alineat la art. 5 dm Regulamentul pentru serviciile Academiei. «In ședința dela 6 Maiu ați votat regulamentul Fondului «D. A. Sturdza», al cărui venit este destinat, în perioade alternative de câte patru ani consecutivi, pentru îmbogățirea colecțiilor de istorie națională și pentru acordarea unei burse de agricultură și științe agricole în Germania. «In ședința dela 3 Maiu, ați modificat art. 2 din Regulamentul premiului I. Lecomte du Nouy, în sensul de a se admite la con- curs numai elevii din anii II—IV. «Ați aprobat, în ședința dela 22 Maiu, regulamentul Fondului Chrissoveloni, al cărui venit este destinat pentru premiarea scrie- rilor privitoare la comerț. «In ședința dela 24 Maiu, ați luat cunoștință de legatul răposa- tului Dimitrie lofcescu, care, prin testamentul din 21 Octomvrie 1913, a lăsat Academiei suma de lei 25.000, pentru premiare de scrieri cu subiect religios, precum și 3.000 lei pentru tipărirea primei scrieri premiate. Ați decis acceptarea legatului și îndeplini- rea formalităților legale pentru punerea în posesiune. «In aceeaș ședință ați ascultat raportul Comisiunii însărcinate cu examinarea lucrărilor săvârșite în 1913—14. «Ați hotărît, în ședința dela 27 Maiu, divizibilitatea premiului De- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 192 ȘEDINȚA DEtA 30 MAIII 1914. mostene Constantinide între concurenți, după normele premiului Adamachi. «In aceeaș ședință, ați aprobat regulamentul Fondului Atanasie Toncoviceanu pentru acordarea unui premiu de 1 000 lei lucră- rilor cu subiect dat, alternativ de fiecare Secțiune «D-l Președinte Dr. C. I. Istrati ne-a adus la cunoștință, în ședința dela 3 Maiu, că executorii testamentari ai legatului lui Nicolae Den- susianu, cu consimtimântul «Asociatiunii» dela Sibiiu, cedează A ca- demiei tot materialul istoric adunat de regretatul răposat. «Alte daruri primite în cursul acestei sesiuni au fost cele făcute de părintele paroh Vasile Isopescul din Volcineți (Bucovina), care a oferit un Apostol manuscris în limba slavonă din sec. XVII și un manuscris român de cântări bisericești. «Secțiunile Academiei, precum și Comisiunea premiului Năsturel și a premiului Asociațiunii Craiovene, au cercetat atât scrierile pu- blicate, cât și manuscrisele prezentate la concursurile diferitelor premii. «După propunerea Comisiunii speciale, s’a acordat premiul Aso- ciațiuni Craiovene de 1 500 lei scrierii: Carte de cetire. Manual de învățământ pentru clasa I și 11-a dela scoale civile de fete, gimnasii ș. a. de Angela Selăgian n. Butean, Dr. Vasihe Bologa și Dr. Emil Precup. «După propunerea Secțiunii științifice, premiul Adamachi de 5.000 lei s’a împărțit după cum urmează: Lei 1.500 d-lui Dr. A. Grădinescu pentru: Rolul capsulelor su- prarenale în circulație și în schimburile nutritive; Lei 1.500 d-lui Căpitan (acum Maior) Gabriel I. Negrei pentru: Artilerie românească de câmp. Curs practic aplicat. Tun Krup M. R. Părțile I—IV; Lei 1.000 d-lui Silvestru Moldovan pentru Ardealul. Părțile I și II. Lei 1.000 d-lui Dr. I. N. Angelescu pentru scrierile: Cooperația și Socialismul în Europa și Asigurările sociale în Statele mo- derne. «Secțiunea istorică a acordat premiul Princesa Alina Știrbei de 8.500 lei d-lui Victor Lazăr pentru manuscrisul cu subiectul: Prin- cipiile morale și creștinești de cari trebue să se conducă părinții în educațiunea copiilor lor. «Secțiunea literară a împărțit premiul Demostene Constantinide de 4.000 lei între următorii candidati: Lei 2.000 d-lui D. D. Pătrășcanu pentru: Timotheiu Mucenicul’ www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ședința dela 30 maiu 1914. 193 Lei 1.000 d-lui E. Lovinescu pentru: C. Negruaai. Viața și o- pera lui; Lei 500 d-lui Al. George (Ion) pentru: Aguile — Poezii; Lei 500 d-lui M. I. Chirițescu pentru : Răsaduri—Novele. «Premiul I. Lecomte du Noiiy s’a împărțit între elevii școalei de Arte frumoase din Capitală astfel : D-lui Andreiu Niculescu lei 183 pentru desemnul de pe antic și lei 100 pentru cel de pe natură ; D-lui Alexandru Chirovici și d-rei Margareta Bălăceanu câte 100 lei pentru desemnurile de pe natură. «Ați luat cunoștință de subiectele puse de Secțiuni la premiile următoare din 1919: «De Secțiunea literară: «Pentru premiul Adamachi de 5.000 lei subiectul: Adverbul in limba româna, studiu sintactic. «De Secțiunea istorică: «Pentru premiul Năsturel de 5.000 lei subiectul: Bibliografia istoriei Românilor. «De Secțiunea științifică: «Pentru premiul Lazăr de 5.000 lei subiectul: Studiul unuia din cele 3 râuri: Șiretul, Argeșul, Ialomița. «Pentru premiul Bodescu de 1.500 lei subiectul: Studiul geo- grafic al unei regiuni din Basarabia. «Pentru premiul Neuschota de 2.000 lei subiectul: Flora unuia din cele două județe din noua Dobroge (după alegerea botanis- tului). «Comisiunile speciale, alese în sesiunea generală trecută și în cursul acesteia, v’au prezentat rapoartele lor: «In ședința dela 2 Maiu vi s’a cetit și ați aprobat raportul Co- misiunii Fondurilor loan Fătu și loan Scorțeanu despre lucrările făcute în 1913, și ați reales în Comisiune pentru anul viitor pe- d-nii: I. Bogdan, I. C. Negruazi și D. Onciul. «In aceeaș ședință, ați ascultat și aprobat raportul Comisiunii fi- nanciare asupra administrării fondurilor Academiei pe anul bugetar 1912—13; iar pentru examinarea gestiunii financiare pe 1913—14, ați ales în Comisiune pe d-nii; Gr. Antipa, V. Pârvan și G. Țițeica. «In ziua de 3 Maiu ați luat cunoștință și ați aprobat raportul Comisiunii permanente a Bibliotecii pentru lucrările săvârșite în anul trecut. A. R.—Tom. XXXVI.—Desbatertle. 18 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 194 ȘEDINȚA DELA 30 MAIU 1914. «La 6 Maiu ați ascultat și ați dat aprobarea D-Voastre rapor- tului prezentat de Comisiunea Fondului Agarici despre mersul școalei de agricultură dela Moara-Grecilor în 1913—14; iar în Comisiune pentru anul viitor s’au ales d-nii: Gr. Antipa, St. C. Hepites și P. Poni. «In ședința dela 7 Maiu vi s’a cetit și ați aprobat raportul Co- misiunii Fondului Otteteleșanu despre mersul Institutului dela Mă- gurele în anul trecut. In Comisiunea pentru anul 1914 — 15 ați ales pe d-nii: St. G. Hepites, I. C. Negru^i și V. Pârvan. «La 8 Maiu ați ascultat și încuviințat raportul Comisiunii Fondului Tache Anastassiu pentru lucrările din 1913—14. In Comisiunea pentru 1914 — 15 au fost aleși d-nii: St. 0. Hepites, P. Poni și I. Simionescu. «In ziua de 19 Maiu ați ascultat și aprobat raportul Comisiunii Dicționarului limbii române; iar pentru supravegherea lucrării în anul viitor, ați ales pe d-nii: I. Bogdan, St. C. Hepites, T. Maior eseu, I. G. Negruzzi, D. A. Sturdsa și D. Zamfirescu. «In ziua de 29 Maiu ați luat cunoștință de raportul Comisiunii Adamachi despre mersul Fundațiunii în cei din urmă 20 ani și ați aprobat propunerile făcute de Comisiune. Ați reales apoi Co- misiunea în persoana d-lor P. Poni și I. Simionescu. «Pentru completarea vacanțelor de membri activi, ați ales în Sec- țiunea literară pe d-l Sextil Pușcariu, iar în Secțiunea istorică pe d-l G. Giurescu. «Ați ales membri corespondenți pe d-nii Octavian Goga în Sec- țiunea literară și pe părintele Protopop loan Lupaș în Secțiunea istorică. «Secțiunea literară a ales Secretar al ei pe 7 ani (1914—1921) pe d-l 1. Bianu. «Ați ales ca membri onorari pe Lord Rayleigh, fizician, din Londra; pe d-l Paul Appell, matematician, președintele Academiei de științe din Paris; pe d-l Dr. Raphael Blanchard, profesor la Facultatea de medi- cină din Paris și membru al Academiei de medicină; pe d-l Julius von Hann, meteorologist, membru al Academiei Imperiale de științe din Viena; pe d-l Barclay Head, Directorul în retragere al Cabinetului nu- mismatic dela British Museum și autorul tratatului celui mai im- portant de numismatică greacă; pe d-l Ernest Babelon, membru al Institutului Franței; www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ȘEDINȚA DELA 30 MAIU 1914 195 pe d-l B. Pick, Conservatorul Cabinetului numismatic ducal dela Gotha; pe d-l C. L. A. Laveran, membru al Institutului Franței; pe d-l Ulrich de Wilamovitz-Moellendorff, profesor la Universi- tatea din Berlin; pe d-l Const. Jirecek, profesor și membru al Academiei din Viena; pe d-l Conrad Cichorius, profesor la Universitatea din Breslau. «In Secțiunea literară ați ales membri corespondenți străini pe d-nii Eugen Herzog, Ad. Zauner, Mario Roques și Mateiu Bartoli; iar în Secțiunea istorică pe d-nii loan Radonid, losef Strzygowski si Karl A. Romstorfer. 1 «In ședința dela 29 Maiu ați votat bugetul Academiei pe 1914— 1915 și în aceeaș ședință ați reales Delegațiunea pentru 1914 — 15 în persoana d-lor C. I. Istrati Președinte, I. C. Negruzzi, D. On- ciul și L. Mrazec Vicepreședinți. «.Domnilor Colegi, «Recapitulând printr’o repede privire retrospectivă lucrările cari v’au ocupat în ședințele dm întreagă această lună, avem mulțu- mirea conștiinței că ne-am îndeplinit datoria. Minutul penibil, care a umbrit începutul acestei sesiuni, a trecut repede și fără urmă. Seninătatea cea mai curată a stăpânit toate lucrările D-Voastre și toate hotărînle luate. Cu voturi de unanimități ați dat premiile lu- crărilor celor mai meritorii; cu unanimități ați ales membri ono- rari și corespondenți pe acei învățați străini, cari strălucesc în fruntea științei lumii și cari au avut, în deosebite feluri și ocazii, priviri prietenești față de țara și de neamul nostru; cu unanimi- tăți ați completat locurile vacante cu doi membri activi și doi co- respondenți români, chemând în sânul Academiei pe acei fu ai neamului cari s’au distins mai mult prin munca lor științifică și prin talentele lor luminoase. Chemarea la lucrarea acestei Insti- tuțiuni a puterilor științifice și a talentelor tinere arată voința D-Voastre conștientă și hotărîtă de a asigură viitorul cât mai bine. Generația, care se duce unul după altul, a găsit o Academie mo- destă de tot în mijloace; ea a înălțat-o la marea instituție națio- nală care este astăzi; i-a dat rolul de far luminos al căilor drepte ale culturii naționale; i-a dat prestigiu în opinia publică din care www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 196 ȘEDINȚA DELA 30 MAIU 1914. îi vin tot mai des daruri de mijloace menite a-i înlesni activitatea științifică și culturală. «Cu deplină încredere putem dar privi spre viitor. Prin puterile nouă cari o întineresc, Academia noastră va crește și se va înălță în toate privințele și va aduce tot mai mari servicii culturii neamului, împlinindu-și menirea înaltă pentru care a fost înființată.» D-1 Președinte Dr. 0. I. Istrati zice terminând : Ca totdeauna, la deschiderea sesiunii generale, ne revedem cu bucurie, și la în- chiderea ei, al cărei moment a sosit acum, ne despărțim cu întris- tare. Dorința cea mai vie pe care o am este ca la anul să ne ve- dem cu toții strânși aci la olaltă, sănătoși și cu voie bună. Tuturor vă urez să mergeți cu bine în sânul familiilor, iar în special co- legilor de peste graniță le adresez rugămintea să ducă în mijlocul românimii salutul nostru frățesc și încredințarea iubirii care se re- varsă din patria mamă. Unirea sufletească care s’a stabilit între Ro- mâni de câtvâ timp este evidentă și putem spune aceasta sus și tare. Dorința noastră este ca ea să se întărească și să se gene- ralizeze cât mai mult. Pentru munca ce ați depus în această sesiune generală, pe care o declar închisă, vă mulțumesc din toată inima. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro Anexă la pag. 183. Raportul Comisiunii Fondului „Vasile Adamachi" despre mersul fundațiunii dela 1894—1914. Domnilor Colegi, In toamna viitoare se împlinesc 20 de ani, de când Academia a pus în aplicare dispozițiunile testamentare ale marelui filantrop Vasile Adamachi, care a lăsat averea sa Instituțiunii noastre, «cu însărcinarea ca veniturile averii legate să fie întrebuințate: «1. In dare de premii periodice acelora dintre scriitorii români, cari s’ar distinge în scrieri morale, și «2. In trimiterea și întreținerea la studii a tinerilor, cari s’ar hotărî pentru științele exacte, precum și acelora cari s’ar hotărî pentru studiul științelor pozitive pentru a servi la înființarea și perfecționarea fabricelor și a in- dustriei naționale». Având de îndeplinit aceste dorințe ale generosului bărbat, Academia, după ce a fost trimisă definitiv în stăpânirea averii, a regulamentat între- buințarea veniturilor fondului și a început să pună în aplicare dispozițiunile lui, în conformitate cu acelea ale testamentului. Prin regulament s’a insti- tuit o comisie compusă din Secretarul General și doi membri ai Acade- miei, care să supravegheze aplicarea regulamentului. Această comisie, care până în 1912 a fost în permanență compusă din d-nii Sturdza, Poni și mult regretatul coleg Haret, înlocuit anul trecut prin votul Domniilor Voastre cu d-l I. Simionescu, vine azi să aducă în plenul Academiei cel mai pios omagiu de recunoștință memoriei marelui binefă- cător Vasile Adamachi și să vă arate în cele ce urmează modul cum s’a îndeplinit voința acestuia, precum și mersul fundațiunii și rezultatele do- bândite în cei din urmă 20 de ani, 1894—1914. I. Burse. Precum vă arătam acum 10 ani, în sesiunea generală din 1904, la înce- putul anului școlar 1894—95 s’au acordat primele burse din Fondul Ada- machi și anume: câte două de câte 100 lei pe lună la studenți ai Facul- tăților de științe și de medicină din Iași. La începutul anului 1895—96 s’a mărit numărul burselor, acordându-se câte patru la Facultățile de științe și medicină din Iași, trei la elevi ai Școalei de poduri și șosele tot de câte 100 lei pe lună și întâiele trei burse pentru studii speciale în străinătate d-lor: I. Simionescu, colegul nostru de astăzi și membru în Comisiunea Fon- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 198 FONDUL ADAMACHI IN 1894—1914. dului Adamachi, Inginer Victor Guțu și G. Pantazi. La începutul anului următor 1896—97, numărul burselor s’a ridicat la câte șase la cele două Facultăți, patru la Școala de poduri și șosele și șase în străinătate. Cu în- ceperea anului 1897—98, bursele s’au ridicat la numărul care s’a mănținut până acum, "variind cu câte una mai mult, fie la Școala de poduri și șosele, fie în străinătate, adică câte opt la cele două Facultăți din Iași, opt la Școala de poduri și șosele și nouă în străinătate, în total 33 până la 35 burse permanente. In tablourile de mai jos arătăm numele acelora cari s’au ajutat. în stu- diile lor cu burse din Fondul Adamachi, anii școlari în cari au avut bursele, studiile ce au făcut, titlurile obținute, sumele ce s’au dat fiecăruia și, la câți s’a putut află, rostul ce și-au făcut după terminarea studiilor. La Facultatea de științe din Iași. — Anexa I. La Facultatea de medicină din Iași. — Anexa II. La Școala de poduri și șosele din București. — Anexa III. In străinătate. — Anexa IV. In afară de aceste burse, s’au acordat, conform art. 12 introdus în Regu- lament la 28 Martie 1903, câte 10 burse de câte 360 lei pe an la Școala practică de agricultură «loan Costache Agarici» din Moara-Grecilor, județul Vasluiu, dându-se până astăzi suma de lei 39.600. S’a dat în cei din urmă 20 ani, până la 1 Maiu curent, suma totală de lei 1.203.579,88 pentru burse și cheltueli de școală; II. Premii. Prin Regulamentul Fondului Adamachi s’au instituit două premii anuale de câte 5.000 lei divizibile, cari să se acorde unul pentru scrieri tipărite și al doilea pentru lucrări cu subiecte hotărîte de Academie. a) Premii pentru scrieri tipărite. întâiul premiu a fost acordat în întregime, in sesiunea generală din 1896, pentru scrierea Gestiunea română în Transilvania și Ungaria, de Eugen Brote................................................Lei 5.000 In anii urmărori, premiul pentru lucrări tipărite s’a acordat după cum urmează: 1897. —I.Manliu, Povățuitorul limbii române în clasele primare . » 2 000 1898. — Haralamb Lecca, SecwncZa.........................» 2.500 — I. Turcu, Excurs, pe munții Bârsei și ai Făgărașului. » 2.500 1899. — Dr. D. Grecescu, Conspectul Florei României ... » 5.000 1900. — Z. Boiu, Semințe din agrul lui Chrisios.......... » 1.500 — I. Găvănescul, Curs de pedagogie...............................» 1.000 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro FONDUL ADAMACHI IN 1894—1914. 199 D. G. Maxim, Critica sistemului probelor. Comisiuni ro- gatorii interne și internaționale .......... Lei 1.000 1901. — Petre Stavrescu, Hipologie întocmită pentru ofițeri, crescători și amatori de cai..................................... » 1 500 Haralamb Lecca, Suprema forță............................ » 2.500 Richard Kobici, Păcura ca combustibil...................... » 1.000 1902. — luliu A. Zanne, Proverbele Românilor, voi VI... . » 2.200 A. Vlăhuță, România pitorească............................» 1.000 Aurel Onciul, Dreptul administrativ român ..... » 500 I. Găvănescul, Elemente de psichologie, pentru cursul se- cundar ..................................................... » 500 Ernest C. Gheorghiu și Dr S. C. Gheorghiu, Vânătoarea în România............................................. » 400 1903. — Dr. M. Manicatide, Microbul și seroterapia tusei con- vulsive .................................................... » 2.000 J St. O. losif, Poezii....................................... » 600 / Jean Bart, Jurnal de bord................................. » 600 P. Dulfu, Euripide, Ifigenia, traducere în versuri . . » 600 V Ilie Bărbulescu, Studii privitoare la limba și istoria Ro- mânilor ...............................................» 400 i/ Ștefan Meitani, Evoluția dreptului de proprietate la Romani » 400 / T. G. Djuvara, Th. Șerbănescu, Poezii..................... » 400 1904. — A. Bârseanu, Istoria școalelor centrale române gr. or. din Brașov.................................................. » 2.000 V. Moga, Alcătuirea unei gospodării rurale, ed III . » 500 D. Nenițescu, Studiu asupra fluviilor convenționale. Du- nărea in dreptul internațional public........................» 1.000 A Belcik, Studiu de legislațiune comparată Copilul na- tural, ed. 11............................................... » 500 1905 — A. Ștefulescu, Gorjul istoric și pitoresc. Târgul Jiului 1904 ........................ » 800 — Mănăstirea Tismana. Ed. II. București 1903 .... T. V. Păcățian, Cartea de aur.Ed II. Sibiiu 1904. 2 voi — Istoriografi vechi, Istoriografi noi, studiu critic, în . » 1.300 chestia vechei mitropolii ortodoxe române. Sibiiu 1904 . I Căpitan M. D. lonescu, Dobrogea în pragul veacului al XX-lea. București 1904 ...................................• » 1.000 luliu Scriban, Patruzeci de predici populare. Ploești 1904. » 400 M. Sadoveanu, Șoimii. Roman. București 1904. ... 1 — Dureri înăbușite. București 1904 ..................j 1-000 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 200 FONDUL ADAMACHI IN 1894—1914. I. Russu-Șirianu, Românii din Statul ungar. București 1904 Lei 500 1900. — I. Antonovici, Istoria comunei Bogdana din plasa Si- mila, județul Tutova. Bârlad 1905 ...........................- » 1250 M. Dragomirescu, Dramaturgie română. București 1905 » 500 St. O. losif, Credințe. Poezii. București 1906 ................ » 500 Sp. Popescu, Contribuțiuni la munca pentru ridicarea poporului. Scrisori către învățători Bucăți de cetit la șe- zători și cercurile culturale. Uscături. Galați 1904 . . » 1.000 R. Rosetti, Cu paloșul, poveste vitejească din vremea des- călicatului Moldovei. București 1905 ................... » 500 M. Sadoveanu, Floare ofilită. Roman. București 1905.1 » ₉^q —Povestiri, ediția II București 1906 ........................J 1907. — D. F. Caian, Istoricul orașului Focșani. Focșani 1906 » 500 \/ Dr. M. Câmpeanu, încercare de psicologie militară indi- viduală și colectivă Focșani 1906 ............................. » 1.000 Pompiliu Ehade, Histoire de Tespritpublic de Roumanie au dix-neuvieme si'ecle. Tome premier......... „ „„„ T, i- i ii • . • • j. - ” 2.000 — Loccupation turque et Ies premiers prmces tndigenes (1821—1828). Paris 1905............................... j Vespasian Erbiceanu, Tendințele nouă în drept. Studiu de drept civil și penal. Iași 1906 ........................ » V Stoica Nicolaescu, Documente slavo-române cu privire la relațiile Țerii-Românești și Moldovei cu Ardealul în se- colul XV și XVI. București 1905 ........................ » 1908. — G. Botez, Tratamentul cancerului mamar. București 1907 » Dr. I. N. Dona, Tekir-Ghiolul. Studiu descriptiv și clinic. Tratamentul marin. Balneațiunea cu nomol. București 1907. » D. R. Rusescu, Gestiunea împăduririlor artificiale în Ro- mânia. București 1907 .................................... — Gestiunea împăduririlor artificiale în România. Nesigu- » ranța recoltelor agricole. Dipsa de păduri. Necesitatea creării lor. Ediția a doua. București 1907 ............... \/1909. — I. Adam, Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Că- lăuză descriptivă cu ilustrații. București 1908.................... » \j I. Ciocârlan, Inimă de mamă. Schițe și nuvele. Bucu- rești 1908 ................................................ » Elena Farago, Șoapte din umbră Craiova 1908 . . . ] — Traduceri libere (Versuri). Craiova 1908 .............J 1000 500 1.500 1.500 1.500 500 500 500 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro FONDUL ADAMACHI IN 1894 — 1914 201 ¹ St. O. losif și D. Anghel, Legenda funigeilor. Poem dra- matic in trei acte. Iași 1907 ............................. — Cometa. Comedie în trei acte, în versuri. București 1908 — Caleidoscopul lui A. Mirea. București 1908 .... O. Sandu-Aldea, Pe drumul Bărăganului. București 1908. 910. — L. Colescu, Progresele economice ale României îndepli- nite sub Domnia Maiestății Sale Regelui Carol I. Bu- curești 1907 .................................................. Dr. 1. Lupaș, Mitropolitul Andreiu Baron de Șaguna. Monografie istorică. Sibiiu 1909 .......................... ' V. Pârvan, M. Aurelius Verus Caesar și L. Aurelius Commodus. Studiu istoric. București 1909 .................. / Gap. O. Păun, Misiunea marinei noastre. București 1909 /Dr. N. O. Popovici Lupa, Agricultura. Cunoștințe prac- tice de cultura pământului și a plantelor agricole. Ediția II. București 1908 ........................................ 1911. — A. Babeș și P. Oceanu, Capra ( Vaca săracului). Bucu- rești 1910....................................................... Căp. St. N. Burileanu, Teoria generală a calculului pro- babilităților și aplicațiunile ei la studiul și practica trage- rilor de infanterie și de artilerie. București 1910 . . . Dr. N. Leon, Studii asupra Culicidelor din România. București 1910............................................. N. Mazere, Harta etnografică a Transilvaniei, lași 19O9.\ — Supliment la Harta etnografică a Transilv. Iași 1909] Dr. G. Z. Petrescu, Studiu asupra cauzelor lățirii și stării actuale a sifilisului în România. Sifilisul la țară. Bu- curești 1910...................................................... 1912. — P. Cerna, Poezii. București 1910.......................... Eugeniu Dinescu, Tragediile lui Sofocle traduse în ver- suri. Volumul III.......................................... Lei 2 000 » 1.500 » 500 » 1.000 » 1.800 » 700 » 1.000 » 1.000 » 1.000 „ 1.000 » 1.000 » 1000 » 3.000 — Ajace. Traliinienele. Câmpulung 1910.......................... » — Note explicative pe lângă tragediile lui Sofocle. Volumul III Câmpulung 1910............................................... P. Mihăilescu, Fragmentele latine ale lui Philumenus și Philagrius. București 1910........................................ » Pompihu Păltănea și Titu Dinu, Satirele lui Horațiu traduse din latinește în metrul original și însoțite de note explicative. București 1911................................ » 1913. — Eftimie Antonescu, Codul comercial adnotat. Volumul 500 1.000 500 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 202 FONDUL ADAMACHI IN 1894 — 1914. II. (Art. 77—269). București 1912..........................» 1 000 Pr. I. Antonovici, Documente Bârlădene. Volumul 1. Bârlad 1911. Volumul II. Bârlad 1912 Lei 500 N. C. Bunleanu, Romeni di Albania. Bologna 1912 . . » 2.000 VGh. Ghibănescu, Cuzeștii. Precedat de un studiu istoric asupra văii Elanului, lași 1912 ........... » 500 \J Maximihan Popovici și George Cipăianu, Manual de agricultură pentru uzul școalelor superioare și inferioare de agricultură, etc. București 1912.................» 1 000 b) Premii pentru lucrări cu subiecte date. 1900. — Dr. I. Neagoe, Studii asupra Pelagrei.............» 2.500 1906. — Dr Gr. Antipa, Fauna ichtiologică a României ...» 5.000 1912. — Dr. A. Babeș și Dr. V. Bușilă, Cercetări originale a- supra Pelagrei ................... » 5.000 J 1913. — Gh. F. Ciaușanu, Superstițiile poporului român în ase- mănare cu ale altor popoare vechi și nouă..................» 5 000 In total deci s’au acordat premii pentru suma de ... . LeilOl.100 III. Publicațiuni. Din Publicațiile Fondului Adamachi au apărut până acum 5 mari volume, aflându-se în curs de tipărire al 6-lea volum. In ele s’au tipărit lucrările premiate' Studii asupra Pelagrei, de Dr. I. Neagoe; Fauna ichtiologică a României, de colegul nostru d-l Gr. Antipa și se află în curs de tipărire Cercetări originale asupra Pelagrei, de D-rii A. Babeș și V. Bușilă. Restul publicațiunilor cuprinde lucrări de ale foștilor bursieri, enumerate după autori în lunga listă ce urmează mai la vale. Superstițiile poporului român, de Gh. F. Ciaușanu, s’a publicat în seria- Din vieața poporului român. In afară de această publicațiune, Fondul Adamachi a ajutat, cu începere dela 1909, cu câte 1.000 lei pe an «Revista științifică V. Adamachi», în- ființată de Asociațiunea foștilor bursieri, și aceasta înființată din inițiativa unui comitet de foști bursieri în frunte cu d-l 1. Simionescu. In Anexa V se dă lista lucrărilor publicate de foștii bursieri ai Fondului Adamachi, fie în publicațiile fondului, fie în «Revista Adamachi», fie aiurea Pentru cele tipărite cu cheltueala fondului s’a plătit până acum suma de lei 62.685,60. Această listă, prin marea ei întindere și prin valoarea lucrărilor ce cu- prinde, ne umple inimile de bucurie și din ea se ridică prinosul de smirnă și tămâie către sufletul generosului bărbat, al cărui avut material s’a trans- format și se transformă în gândire curată și înălțătoare. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro FONDUL ADAMACHI IN 1894—1914. 203 IV. Masa de lucru din Stațiunea Zoologică dela Neapole. In sesiunea generală din Martie 1906, s’a adaos un ultim alineat la art. 7 din Regulamentul Fondului Adamachi în cuprinderea următoare: «Pentru specialiștii naturaliști români și cu preferință pentru foștii ei bursieri, Academia va luă un abonament pentru o masă de lucru în Sta- țiunea zoologică Anton Dohrn din Neapole». Chiar dela începutul anului bugetar din acel an, 1 Iunie 1906, s’a făcut abonamentul prevăzut de Regulament, cu 2 500 franci în aur pe an. S’a înscris anual în bugete această sumă dimpreună cu alta de 600 lei pentru cheltuelile de călătorie ale acelora cari aveau să lucreze la masa abonată. Au lucrat până acum la această masă d-nii : I Borcea în șase rânduri, N. L. Cosmovici în două rânduri, Const. N lonescu, Paul Bujor, Otto Pro- tescu, Gh. Zotta și Dr. G. Brândza, câte odată In cei din urmă opt ani s’a plătit ca abonament și cheltueli de călătorie suma Totală de lei 27.065,50. V. Situațiunea financiară a Fondului Adamachi. Averea găsită în ființă și trecută în inventar la încetarea din vieață a lui Vasile Adamachi și lăsată Academiei prin testament, ca legatară uni- versală, se compunea din: a) Avere imobilă. 1. Moșia Roșiori din județul Suceava, 2. Moșia Călimănești din județul Tuto va, 3. O casă în Iași, 4. O vie la Copou (în nudă proprietate) b) Avere mobilă. 1. In numerar.........................................Lei 13.599,80 2. Efecte în valoare nominală și peste nominal (lei 42 000) » 1,738 700 — In total............Lei 1.752 299,80 In curând vânzându-se casa din Iași pentru suma de lei 135 000, s’au cumpărat efecte în valoare nominală de . . » 136 024,25 și s’a sporit averea mobilă prin o conversiune de obli- gațiuni cu................................................» 900,— Deci averea mobilă rămasă dela Adamachi s’a ridicat,....... prin modificările de mai sus, la suma de................Lei 1.889.224,05 Din această sumă s’au făcut de Academie următoarele plăți impuse prin testament sau necesitate de luarea în deplină stăpânire a averii: 1. Cheltueli de îmmormântare și altele . Lei 27.701,13 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 204 FONDUL ADAMACHI IN 1894 — 1914. Transport Lei 27.701,13 2. Cheltueli de punere în posesie și ad- vocați în procesul cu moștenitorii de sânge » 40.000,00 3. Legate particulare lăsate prin testament » 125 066,60 4. Transacții cu moștenitorii de sânge pentru stingerea procesului................. » 242 845,00 Total..............Lei 435 612,73 Averea mobilă deci, care de fapt a intrat în stăpânirea Academiei și din venitul căreia dimpreună cu al averii imobile, aveau să se îndeplinească dispozițiunile testamen- ___________________ tare a fost de.................................................................Lei 1.453 611,32 sau în cifră rotundă 1.500.000, pentrucă o parte din cheltueli s’a aco- perit din venitul averii. Venitul fondului în bugetul pe 1894 — 95 a fost de lei 88 592,85. Din venitul acestei averi mobile și imobile s’au făcut de Academie, până la 1 Maiu curent, următoarele cheltueli: l. Burse, cheltueli de școală și jurii...................Lei 1.215 819,88 2. Premii................................................» 101100,00 3. Publicațiuni..........................................» 62.685,60 4. Masa dela Neapole.....................................» 27 065,50 5 Grijile sufletului și ajutoare elevilor dela școala «Ada- machi» din Iași................................................» 74.582,15 6 întreținerea imobilelor, foncieră, cheltueli de procese, neprevăzute, etc...............................................» 79.517,66 7. Prelevările Academiei ...................................» 220.727,76 Total ... Lei 1.781.498,55 Restul veniturilor s’a capitalizat an după an pentru mărirea fondului. c) Sthtațiunea de astăzi a Fondului Adamachi este îirmătoarea: Avere imobilă. 1. Moșia Roșiori arendată la țărani pentru anul agricol curent cu suma de lei 17.888,94, 2. Via dela Copou în nudă proprietate. Avere mobilă. 1. Efecte în valoare nominală de......................Lei 2 090 600,00 peste nominal (acțiuni Banca Națională)................ „ 1.032 460,00 2. împrumuturi: — Fondului «Agarici».........................Lei 85 870,48 — Fondului «Donici»........................ „ 32 428,70 Total .... Lei 118.299,18 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro FONDUL ADAMACHI IN 1894 — 1914. 205 Transport Lei 3.241.359,18 3. Numerar (astăzi 29 Maiu 1914).......................... „ 93 754,84 Lei 3.335 114,02 4 In anul trecut s’a vândut Statului moșia Călimănești, pen- tru care s’a obținut un titlu de rentă perpetuă în valoare de » 311.088,50 Total ... Lei 3.646.202,52 Dacă lăsăm la o parte valoarea acestei moșii, se vede că averea mobilă a Fondului Adamachi, care la primirea ei eră de lei 1.500 000, astăzi, după 20 de ani, și după ce s’au îndeplinit cu prisosință dispozițiunile din testa- ment, această avere s’a îndoit, și peste îndoit a trecut cu peste 300.000 lei Ziceam acum 10 ani și repețim și astăzi cu aceeaș încredere: «Să fie liniștit sufletul lui Adamachi, căci Instituțiunea noastră va ști și în viitor să îngrijească cu sfințenie de avutul ce el i-a lăsat și va face ca această frumoasă fundațiune să dea roade din ce în ce mai bogate». Vom arătă acum, ca în toți anii precedenți, cum a funcționat în anul trecut Fundațiunea Adamachi și vom aveă onoare a vă face propuneri pentru anul viitor. I Burse. Pentru burse, cheltueli de studii și pentru masa de lucru din Stațiunea Zoologică dela Neapole, ați votat în bugetul pe 1913—14 suma de lei 97.168,49 și s’au acordat următoarele burse: a) 16 burse de câte 100 lei pe lună la studenți ai Universității din Iași și anume : 8 la Facultatea de științe studenților: Octav Halunga și Florica lonescu din anul I; Vasile Gheorghiu din anul II, Ion Hangan și Ștefania Zamfi- rescu din anul III, Constantin Oescu, Vasile Zaharescu și Amalia Misihă- nescu din anul IV; 8 la Facultatea de medicină studenților: Ion Axintescu din anul I; Di- mitrie Popescu și Grigore Popa din anul III, Dimitrie Holban, Gheorghe Năstase și Alexandrina Palade din anul V; Gheorghe Popovici din anul VI, Ion Dinescu din anul VII; b) 9 burse de câte 1.200 lei pe an Ia Școala de poduri și șosele elevilor: Ion Chițulescu și Ion Hagi-Ivanof din anul preparator; Ion Tomescu, Aris- tide Barbaiani, Vasile Mereuță și Constantin Davidescu din anul II; Ion Vasilescu și Ion Protopopescu din anul III; Ion Apostolescu din familia Adamachi în anul IV; c) 10 burse în străinătate pentru studii speciale și anume : 4 la licențiați în științe, de câte 300 lei pe lună, d-lor: C. Bedreag pen- tru studiul Fizicei la Paris, anul IV; Nicolae Arabu pentru studiul Geolo- giei la Paris, anul III; Nicolae lonescu pentru studiul Geografiei la Berlin, anul II; Gheorghe Bratu pentru studiul Astronomiei, anul IV; www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 206 FONDUL ADAMACHI IN 1894 — 1914. 3 la absolvenți ai Școalelor superioare de arte și meserii de câte 250 lei pe lună, d-lor: Ion Iliescu, anul III; Ion Georgescu, anul II; Gh. Gheor- ghiade, anul I pentru lucrări practice de mecanică; 3 burse la ingineri d-lor: Nicolae Profiri, cu 400 lei pe lună, pentru studiul Edilității publice, anul III; Alexandru Nicolau, cu 300 lei pe lună, pentru studiul Electrotehnicei la Paris, anul I; Teodor Resmeriță pentru acelaș studiu. Acest tânăr a încetat din vieață la Paris în luna Martie. Aca- demia a dat ajutor de îmmormântare pentru acest bursier, care fusese în- tre cei mai buni elevi ai Școalei noastre de poduri și șosele. Potrivit art 12 din Regulamentul Adamachi, s’au acordat și anul acesta 10 burse de câte 360 lei pe an la Școala practică de agricultură «loan Costache Agarici» din Moara-Grecilor. II. La finele anului trecut, au terminat studiile ca bursieri ai Fondului Adamachi d-nii Gheorghe Florea și Victor Popescu, cari au luat licența dela Facultatea de științe din Iași; Gngore Bazgan și Ion Teodorescu, cari au obținut doctoratul în medicină la Iași; Constantin losipescu, Nicolae Bujoreanu și C. Constantinescu, cari au luat diploma de Ingineri dela Școala de poduri și șosele; Inginerii Cincinat Sfințescu și Nicolae Mușat, cari au făcut frumoase studii de Edilitate publică în străinătate. Acest din urmă., după terminarea studiului, a avut năzuința și a reușit să iea și ti- tlul de doctor dela Politehnicul din Munchen. III. La masa abonată în Stațiunea zoologică dela Neapole, au lucrat anul trecut d-l N. L. Cosmovici, student la Paris, și d-l Dr G. Brândza. In tim- pul de față lucrează d-l N. L. Cosmovici a doua oară. IV. In Publicațiunile. Fondului Adamachi au apărut în cursul anului ur- mătoarele lucrări făcute de foștii bursieri: P. Bogdan, Repejunea sunetului la corpurile lichide; Elena Nicodim, Contribuțiuni la studiul anatomiei, istologiei și fiziolo- giei hepato-pancreasului dela moluște. In curs de tipărire se găsește lucrarea premiată despre Pelagră de d-nii D-ri A. Babeș și V. Bușilă Pentru tipărirea «Revistei științifice V. Adamachi», s’a dat și anul acesta ca ajutor suma de lei 1.000. S’au împărțit în toamna trecută îmbrăcăminte și cărți la elevii școalei «Adamachi» din Iași pentru suma de lei 1854,65, și s’au dat mile la să- raci suma de lei 1.500, pentru pomenirea marelui binefăcător. Propuneri pentru anul viitor 1. In afară de bursele cari vor rămâneâ vacante la Facultățile de științe și de medicină din Iași și pentru acordarea cărora se va țineâ la timp www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro FONDUL ADAMACHI IN 1894—1914 207 concurs conform Regulamentului, mai rămân, dela 1 Octomvrie viitor, va- cante trei burse în străinătate: două pentru ingineri și una pentru absol- venți de liceu sau de școale speciale. Cele dintâi două burse propunem să se acorde una pentru studiul Edili- tății publice și alta pentru studiul Electrotehnicei, după normele stabilite în trecut. Cea de a treia să se dea pentru lucrări practice de mecanică. 2. Stațiunea zoologică dela Roscoff în Franța, sub direcțiunea d-lui Pro- fesor Yves Delage, dela Facultatea de științe din Paris, este una din insti- tuțiunile științifice, unde foarte mulți natural iști și medici români au putut să-și completeze studiile și să facă cercetări în domeniul zoologiei. Nu e an în care laboratoriile Stațiunii să nu fie frecventate de compatrioții noștri, între alții de acei cari prepară la Sorbona licența și doctoratul în științele naturale. Prin noua organizare, ce s’a dat acestei Stațiuni, mijloa- cele de studiu au fost mărite în mod considerabil. Pentru a face față însă cheltuelilor, Direcțiunea Stațiunii a luat dispoziția ca să nu primească pe străini decât din țerile cari-i dau o subvenție anuală de 1.500 franci. Comisiunea Domniilor Voastre vă propune ca Academia să se înscrie din Fondul Adamachi cu această subvenție, mănținându-se și masa dela Neapole. Aprobându-se, se va adaoge la art. 7 din Regulament cuvintele: «și se va plăti o subvenție la Stațiunea Roscoff». 3. Cunoașteți că la cele două Facultăți de științe din Iași și București se acordă, dela un timp, diploma de doctorat. Laboratoriile și mijloacele de studii sunt bine organizate și mulți tineri fac frumoase și temeinice studii. Mulți din acești studenți sunt cu totul lipsiți de mijloace și ar fi pentru ei o mare binefacere, dacă ar aveâ un ajutor în timpul preparării doctoratului. Starea înfloritoare a Fondului Adamachi, precum ați văzut mai sus, în- gădue Comisiunii Domniilor Voastre, să vă roage a aprobă ca, începând din toamna viitoare, să se înființeze două burse permanente de câte 150 lei pe lună, cari să se acorde una la București și alta la Iași. Vă mai rugăm să binevoiți a lăsă Comisiunii Domniilor Voastre sarcina de a găsi modul cel mai potrivit în care să se acorde aceste burse, având să vină la anul cu o propunere de regulament. încheind această dare de seamă, aducem ca totdeauna prinosul nostru de adâncă recunoștință aceluia care a fost Vasile Adamachi, a cărui me- morie să dăinuească cât neamul românesc, adică în veci de veci. Membrii Comisiunii P. Poni, L Simionescu, D. Sturdza. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 208 FONDUL ADAMACHI 1894—1914. FONDUL adAmachi 1894—1914. 209 I. Foștii bursieri ai Academiei din Fondul c Suma 4) primită O NUMELE Anii școlari LEI Titlurile obținute c O 1 Elena Cancicov 1894/5-1896/7 2 800 Licența în șt. naturale 2 Constantin Climescu 1894/5 1 100 --- 3 Dimitrie Cădere 1895/6- 1898/9 4 200 Licența în șt. fiz.-chimice 4 Eduard Cristovici 1895/6-1897/8 3.300 --- 5 loan Petrovici 1896/7-1897/8 1 600 Licența în șt. fiz.-chimice 6 I. Popovici Cerchez 1895/6 1.100 ■--- 7 Ion Arhiri 1896/7-1898/9 3 300 Licența în șt. naturale 8 Ion Popescu 1896/7 700 ------ 9 Mana Lupu 1896/7-1897/8 1 900 --- 10 Constantin Popovici 1897/8-1899/900 2 900 Licența în matematici 11 Nataha Popescu 1897/8-1898/9 2 400 ■--- 12 Atanasie Ciocan 1898/9- 1900/901 3 300 Licența în matematici 13 Haralamb Vasiliu 1898/9---1900/901 3 600 Licența în șt. chimice 14 Melania Vereanu 1897/8-1898/9 1.700 Licența în șt naturale 15 Elena Stavrat 1897/8-1899/900 2.900 îl « » 16 Elena loanovici 1899/900-1901/2 3 600 Licența în matematici 17 Cont. Petrovan 1899/900---1901/2 3 600 Licența în șt. naturale 18 Alex. Macarovici 1899/900 1.100 --- 19 Elena Petropol 1899/900---1901/2 3 500 Licența în șt. naturale 20 Nicolae Borș 1900/901 1.200 Licența în șt. fiz.-chimice 21 Valentina Corvin 1900/901 1.200 Licența în matematici 22 Valeria Villara 1900/901-1902/3 3 000 Licența in șt. fiz -chimice 23 0. Bedreag 1901/2---1904/5 4.200 Licența în șt. fizice 24 D. Pitaru 1901/2---1902/3 2.400 --- 25 C. Motomancea 1901/2---1903/4 3 600 Licența în șt. fiz.-chimice 26 Elena Nicodim 1901/2- 1903/4 3.100 Licența în șt. naturale 27 Ion Popovici 1902/3---1903/4 1.900 --- 28 Ion Manoilescu 1902/3---1903/4 2 300 ---- 29 Gh. Anastase 1902/3---1903/4 2 300 Licența în matematici 30 Agricola Cardaș 1903/4---1906/7 4 200 Licența în șt. naturale 31 Zamfir Ștefan 1903/4---1906/7 4 000 --- 32 Nicolae Ghiulea 1904/5-1907/8 4 200 --- 33 Gh. Giuncu 1904/5---1907/8 4 400 --- 34 Dimitne lancu 1904/5-1907/8 4.400 Licența în șt. fiz.-chimice 35 Ana Forăscu 1904/5-1907/8 4.400 Lic. în st. naturale si doc for. în medicină 36 Ilie Pisoschi 1904/5 1.200 Licența și Doct. în chimie 37 Nicolae Malaxa 1905/6---1906/7 2 400 --- 38 Ștefan Buzdugan 1905/6 1 200 Licența în șt. naturale 39 Liviu Patriciu 1906/7 1.200 --- 40 T. Rezmeriță 1907/8 1.200 --- 41 Alexe Ene 1907/8---1908/9 2 400 --- 42 Alina Cantacuzino 1907/8-1909/10 3.500 Licența în șt. naturale 43 Ruxandra Leu 1907/8---1909/10 4 200 Licența în șt. fiz -chim 44 Elena Malaxa 1908/9 -1910/11 3-600 Licen. în matern, și șt. fiz. 45 Petre Popescu 1908/9-1911/12 4 200 Licen în șt. fizico-chimice 46 Margareta Coșula 1908/9-1910/11 3 500 Licența în șt. naturale 47 Ilie Lepădatu 1908/9 1910/11 3 500 --- 48 Const. Marino 1909/10 1 200 --- 49 Gh. Florea 1909/10-1912/13 4 200 Licența în șt. naturale 50 Victor Popescu 1910/11---1912/13 3 600 51 Amalia Misihănescu 1910/11---Mart 1914 4 200 Licența în șt. naturale 52 Vasile Zaharescu 1911/12---Mart. 1914 3.000 --- 53 Const. Oescu 1911/12---Mart. 1914 3 000 --- 54 Ion Hangan 1911/12 3.000 --- 55 Ștefania Zamfirescu 1911/12 3 000 --- 56 Vasile Gheorghiu 1912/13 1 800 --- 57 Flonca lonescu 1913/14 600 --- 58 Octav Halunga 1913/14 600 --- 159.700 Adamachi la Facultatea de științe din Iași. Ocupațiunile actuale și trecute OBSERVAȚIUNI Prof.de curs secund.; foastăinsp. școlară A renunțat la bursă Prot. sec; fost msp. gen. $col; prepar, la Labor. de mineral, laș1 Director al Institutului de chimie din Iași Mai târziu bursier în str. p. stud. chim, analitice Funcționar vamal întrerupt bursa. Profesor la Universitatea din Iași. Mai târziu bursier la Paris p. stud. astronomiei Funcționar la Minist. de Indust. și Corn Mai târziu bursier în Germania p. stud. agr Profesor la Universitatea din Iași Profesoară secundară. Prof. de curs sec., fost director de gimn. A renunțat la bursă. Chimist Ia Institutul de chimie din Iași Profesoară secundară. ■ 1 Profesor secundar. Actual bursier la Paris p studiul Fizicei, Profesor secundar, fost director de liceu întrerupt bursa. --- Decedat Directoraisc.de agr. „T Anastasiu" dela Tig.; Confer. Omv. la$i Decedat. Inginer electric. --- Medic de spital. Inspector la Ministerul Industriei. Profesor secundar. --- Asistentă la Labor. de chimie, fizic, din Iași fFost în urmă bursier la Școala de poduri si apoi ca inginer bursier Profesoară secundară. țp. studiul electricității la Paris, unde a decedat în Martie 19Î4. Asistent la Labor. de chimie analitică. Căsătorită cu arhitectul Geles. Profesoară secundară --- Mai târziu bursier la Poduri. Profesor de școală medie. --- Preparatoare la Labor. de geologie din Iași --- Actual bursier. n » n m 1» n ss . n Analele A R Tom XXX VT ---Desbatenle. 14 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro âio FondUl adamachi 1894—1914. FONDUL ADAMACHI 1894—1914. 211 II. Foștii bursieri ai Academiei din Fondul Adamachi la Facultatea de medicină din Iași. No. cor 1 Suma NUMELE Anii școlari primită TITLURILE L e i 1 Nicolae Lupu 1894/5---1899/900 6 600 Doctor în medicină 2 Marta Trancu 1894/5-1898/99 5 400 J, p 1 3 Mana Anastasescu 1895/6-1898/99 4 200 n M 4 Aspasia Macarovici 1895/6 1898/99 4 800 ff *> 5 Lucia Moțoc 1896/7---1897/8 1.500 Decedată 6 loan Tăut 1896/7-1897/8 2 300 Decedat. 7 Const Sava 1897/8-1900/901 4100 Doctor in medicină 8 Const Bobulescu 1897/8---1900/901 4 100 jj fi fi 9 Ecaterina Ladico 1897 8-1901/2 5 000 ’» u 10 Olimpia Ciudin 1898/9-1902/3 5 400 n r n 11 Ernest Radu 1899/900-1900/901 2 400 Decedat. 12 Elena Vereanu 1899/900-1903/4 5.400 Doctor în medicină 13 Petre Nicolaescu 1899/900---1904/5 6 600 11 r 14 D G. Pășcanu 1900/901-1903'4 4 100 >f 1f fi 15 Elena Monaru 1900/901---1903/4 4.300 » 1 J 16 Emilian Buzenchi 1901/2-1904/5 4 200 >1 11 n 17 Dimitrie Gavrilaș 1901 2---1906,7 6 600 ii îl ii 18 Radu Andrei 1901/2-1905/6 3.500 ” ii n 19 Alex Taicu 1903 4-1907/8 5.400 11 fi 20 Ion Brăila 1904/5---1907/8 4100 Decedat 21 Petre Dănilă 1904 5 1905/6 2 400 Doctor în medicina. 22 Mihail Buzenchi 1905/6 1910/11 6 600 ’1 11 fi 23 Elena Ga\ nlescu 1905/6---1909/10 5 400 fi ff fi 24 Gh Lucescu 1905/6-1909/10 5 400 11 'f 1» 25 N Rășcanu 1906/7 1910/11 5 400 11 ’f li 26 Ion Moțoc 1906/7---1910/11 5 000 11 ff 11 27 Vasile Rășcanu 1907/8-1910/11 4 900 1f 1} ti 28 Gr Bazgan 1908/9-1912/13 5 400 >1 11 1’ 29 I. Teodorescu 1908/9-1912/13 5 400 ’ f» 11 30 Dumitru Holban 1910/11-1913/14 4 200 31 Gh Năstase 1910/11-1913/14 4 200 32 Gr Popa 1911/12-1913 14 3 000 33 Gh. Popovici 1911/12---1913/14 3 000 34 Ion Dinescu 1911/12-Apnlie 1914 3.000 35 Alexandrina Palade 1911/12-1913/14 2 900 36 Ion Axintescu 1913/14 600 37 Dimitne Popescu 1913/14 600 157.800 Ocupațiunile actuale și trecute OBSERVAȚIUNI Fost medic primar, fost deputat. Căsătorită cu Dr. Rainer. Profesează medicina în București. Căsătorită cu Dr. Piaseschi. Profesează medicina în Galați Decedată Asistentă la Clinica infantilă din lași. Căsătorită cu Col Dr. Bălteanu, Galați. Medic de plasă, lași. Medic primar, Suceava. Fostă medic secundar la Botoșani. Asistentă terapeutică, Iași. Fostă medic secundar la Botoșani. Medic primar (spital) Târgu-Frumos. Medicul orașului Turnu-Măgurele. Medic la San. de tuberculoși Bârnova. Medic de plasă și spital, Oancea. Medicul spitalului Viziru (Brăila) Medic primar al orașului Balcic. Medic secundar și asistent la Iași. Asistent igienă, București. Medic la Palanca Medic de plasă laVasluiu Medic stagiar în armată la Botoșani Medic de plasă la Covurluiu. Medic secundar la Iași Asistent medicină operatoare, Iași. Asistent histologie, Iași Medic stagiar militar, București Actual bursier. O 1» 11 11 Expirată bursa la 30 Aprilie a c. Actuală bursieră. Actual bursier. »1 »• www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 212 FONDUL ADAMACHI 1894—1914. FONDUL ADAMACHI 1894—1914 213 III. Foștii bursieri ai Academiei din Fondul Adamachi la Școala de poduri și șosele. No cor. Suma primită NUM ELE ANII Lei | B 1 Ion Moțoi 1895/906- 1898/9 4 500 2 David Rosei 1895/6 1 100 3 Vasile Roșu 1895/6 600 4 Ion Popovici 1896/7 1.100 5 Ion Teodoru 1896/7 1.100 6 Traian Ripeanu 1896/7 1.100 7 Badea Paraschivescu 1897/8---1899/900 3.500 8 Marin Mateescu 1897/8---19OO/9O1 4 800 9 A. D Popovici 1897/8-1898/9 2.400 10 Ihe Angelescu 1897/8 -1899/900 3 600 11 G. N Moldoveanu 1897/8 1.100 12 Vasile Cambureanu 1898/9-1899/900 2.300 13 Gh Nazare 1899/900 1.100 14 Ion Tofiu 1899/900-1900/901, 1902/3-1903/4 4 500 15 Ștefan Buescu 1899/900 1.100 16 I. Nicolaescu-Balș 1900/901, 1902/3---1903/4 3 200 17 I. Roșanu 1900/901-1902/3 3 600 18 G. Panaitopol 19OO/9O1---19O1/2 2.400 19 V. Hâlmu 1900/901, 1902/3-1903/4 3 200 20 I. M. lonescu 1900/901 1 200 21 Scarlat Greceanu 1900/901 1.200 22 Ștefan Mirea 1901/2 1.200 23 C. Malcoci 1901/2, 1904/5 2 400 24 C. Mihalopol 1901/2-1904/5 4 800 25 St. Bedreag 1901/2-1903/4 3 600 26 N Georgescu 1901/2 1 200 27 N Alexandrescu 1901/2---1903/4 3.600 28 A. P. Alexandrescu 1902/3 1.200 29 I Hălăceanu 1902/3 1.200 30 St Atanasescu 1903/4 1.200 31 C Lăzărescu 1903/4 1 200 32 D. Năsturaș 1904/5 1 200 33 Gr. Constantinescu 1904/5 1 200 34 I. Balmschi 1904/5 1 200 35 M. Cioc 1904/5 1.200 36 G. Orăscu 1904/5---1905/6 2.400 37 Tibenu Sfințescu 1904/5 1 200 38 Cincinat Sfințescu 1905/6 1200 39 N. Dumitrescu 1905/6 1 200 40 St. Palade 1905/6, 19O7/8---19O8/9 3 600 41 Ion Dumitrescu 1905/6 1.200 Ocupațiunile trecute și actuale OBSERVAȚIUNI Inginer antreprenor de lucrări. In serv. Ministerului de Lucrări publice Mai târziu bur. înstrăinat, p. stud. ingatlunilor, (Din fam. Adamachi.) In serviciul C F. R. Mai târziu bursier tu străinătate pentru studiul edilității publice In serviciul conductelor de petrol. Mai târziu bur- tn străinătate pentru studiul tesătoriei $i torcâtoriei In serviciul C. F. R. In Direcția Serviciului podurilor din Ministerul Lucr. publice Mai târziu bursier In străinătate pentru studiul fabric, bârtiei Subdirectorul fabricei de tutun. In serviciul hidraulic Șantierul naval T.-Sevenn. Serviciul hidraulic Giurgiu. In serviciul C. F. R. In Direcția Serviciului de poduri din Ministerul lucr. publice- In serviciul C F. R. In Direcția Serviciului de poduri din Ministerul Lucr. publice. In Direcția Serviciului de poduri din Ministerul lucr. publice In serviciul C F R. n ti t» f» In serviciul Portului Constanța In serviciul C. F. R. Inspector de mișcare la C. F R In serviciul conductelor de petrol. Mai târziu bursier tn străinătate pentru studiul edilității publice. In Direcția Serviciului de poduri din Ministerul lucr. publice In serviciul C. F. R. In Direcția Serviciului de poduri din Ministerul Lucr. publice www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro FONDUL ADAMACHI 1894 — 1914. 215 214 FONDUL ADAMACHI 1894 — 1914. No cor 1 NUMELE ANII Suma primită Lei | B. 42 Teodor Jalbă 1905/6 1 200 43 Victor Stoica 1905/6 1 200 44 Hagic Capriel 1905/6 1.200 45 N Profiri 1906/7 1 200 46 I. Ulescu 1906/7 1.200 47 Al Măxinoiu 1906/7 1.200 48 Mircea Protopopescu 1906/7, 1909/10 2.400 49 Const. Ștefănescu-Nica 1906/7 1.200 50 D. St. Mihalache 1906/7 1 200 51 N. Mușat 1906/7, 1909/10 2.400 52 V. Constantinescu 1906/7 1.200 53 N. Iliescu 1907/8 1.200 54 D. V. Stoica 1907/8, 1909/10---1911/12 4 800 55 Ștefan Gali 1907/8, 1909/10 2.400 56 Ion Cotârță 1907/8-1910/11 4.800 57 Enache Haret 1907/8---1911/12 6.000 58 Const. D. Proca 1907/8 1.200 59 Ilie Gh Popa 1907/8, 1911/12 2 400 60 Teodor Resmeriță 1908/9 1 200 61 A Nicolau 1908/9 1 200 62 C. Constantinescu 1908/9---1909/10, 1912/13 3 600 63 C. losipescu 1908/9,1911/12-1913/14 3.600 64 St Mihăescu 1908/9 1 200 65 I. Apostolescu 1909/10, 1912/13---1913/14 3 000 66 Vasile Ciobanu 1909/10 1.200 67 Mihaiu Manoilescu 1910/11 1.200 68 Ion Protopopescu 1910/11, 1912/13-1913/14 3.000 69 Dumitru Constantinescu 1910/11-1911/12 2 400 70 Ion Vasilescu 1910/11, 1913/14 1.800 71 Nicolae Bujoreanu 1910/11---1912/13 3.600 72 Teodor Mareș 1911/12 1.200 73 Valenu Mereuță 1912/13-1913/14 3 000 74 Constantin Marino 1911/12 1.200 75 Romulus lanculcscu 1912/13 1.200 76 Claudiu Mititelu 1912/13 1 200 77 Ion Hagi Ivanof 1913/14 600 78 Ion Chițulescu 1913/14 600 79 Ion 7’omescu 1913/14 eoo 80 Aristide Barbaiani 1913/14 600 81 Constantin Davidescu 1913/1'4 600 162.100 --- Ocupațiumle trecute și actuale OBSERVAȚI UNI In serviciul de poduri C. F. R. In serv, hidraulic al Mm de Lucr. publice Inginer. Decedat. In serviciul poduriloi C. F. R. Actual burs. in str p stud. edilității publ. In Direcția pescăriilor Statului. In serviciul portului Constanța In Direct. Serv.de pod. Mimst. Lucr. publ In Direc Serv, de pod. Mimst de Lucr. publ. Mai târziu burs. în străin, p. stud Edil, publ In serviciul Băncii Naționale. In Direcț. serv de pod. Min. de Lucr. pub. In serviciul C. F. R, J» »> ” O M In serviciul C. F. R, Decedat. Inginer. Deced Paris an. acesta, ca burs. p. stud. elec In seruciul C. F. R. Actual bur. la Paris pen. stud. electricității n H V >» „ >> >’ >’ •' Actual bursier. In sei viciul C. F. R, Actual bursier. Actual bursier. In serviciul C. F. R. Actual bursier. Actual bursier. •» >J www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 216 FONDUL ADAMACHI 1894—1914. FONDUL ADAMACHI 1894 — 1914 217 IV. Foștii bursieri ai Academiei din Fondul Adamachi pentru studii speciale în străinătate (1894-1914). No. CUrcnti NUMELE Anii școlari Titlul din țară Studiile în străinătate 1 I Simionescu 1 895/6-1899/90 Lice nțiat Geologia 2 G. Pantazi 1895/6-1899/900 Bacalaureat Ingineria de mine 3 Victor Guțu 1895/6-1897/8 Inginer Industria petrolului 4 G Mmculescu 1896/7-1897/8 » Electricitatea 5 T. Nicolau 1896/7---1898/9 Licențiat Mineralogia și petrografia 6 I. Sclia 1897/8---1898/9 Inginer Idrografia și idrologia 7 I Rădulescu 1896/7-1900/1 Bacalaureat Arhitectura la Roma 8 C. Jormescu 1897/8-1900/1 » Agricultura 9 D. Călugăreanu 1897/8 --- 1900/1 Licențiat Fiziologia 10 I. Ștefănescu 1898/9-1900/1 Inginer Electricitatea 11 I Popovici 1898/9-1900/1 » Edilitatea publică 12 G. Beiu-Paladi 1899/900 1902 3 Licențiat Matematicile 13 Petru Bogdan 1899/900-1901/2 Fizico Chimia 14 N. G. Costinescu 1899/900-1901/2 Inginer Idrografia și ideologia 15 V. Roșu 1901/2-1903/4 X) Irigațiile 16 I. Moțoi 1901/2-1903/4 D Morăria 17 I. Borcea 1901/2-1904/5 Licențiat Zoologia descriptivă 18 G. Amilcar-Sava 1901/2---1905/6 Absolv, de liceu Chimia industrială 19 Maximilian Rotaru 1901/2-1903/4 Dipl. șc sup agr. Agricultura 20 Haralamb Vasiliu 1902/3-1905/6 Licențiat 21 I Raianu 1902/3-1905/6 & Astronomia 22 M. I. Stroescu 1902/3-1904/5 Inginer Edilitatea publică 23 D. Pompeiu 1904/5 Licențiat Matematicile 24 C. Popovici 1904/5-1907/8 x> 25 V. a Tomulesei 1904/5-1906/7 Absolv, de liceu Tăbăcăria 26 M. V. Bodnărescu 1904/5-1906/7 Inginer Industria petrolului 27 Traian Lalescu 1904/5-1907/8 Licențiat Matematicile 28 G. Nazarie 1905/6-1907/8 Inginer Țesătoria și torcătona 29 G. Panaitopol 1906/7---1907/8 » Fabricarea hârtiei 30 N. Costăchescu 1906/7-1907/8 Doctor în științe Chimia minerală 31 0. Nicolescu Otin 1906/7-1910/11 Licențiat Chimia industrială 32 I Popovici 1906/7 Absolv, de liceu Mecanica 33 Vasile Mera 1907/8-1908/9 Dipl.Șc.sup mes. Lucr. pract. de mecanică 34 Al. I. Popescu 1907/8-1909/10 Inginer Edilitatea publică 35 M Canelia 1908/9-1909/10 Dipl Șc sup.mes. Lucr. pract. de mecanică 36 0 Budeanu 1908'9-1909/10 Inginer Electricitatea 37 I. Scriban 1908/9 Licențiat Lucr. practice de zoologie 38 I. S Gheorghiu 1909/1-1910/11 Inginer Electricitatea 39 Sp. Popovici 1909 1---1910/11 Dipl. Șc sup.mes. Lucr. pi actice de mecan. 40 G. Macovei 1909/10 Licențiat Geologia 41 I. Petrovici 1909/10---1910/11 » Chimia analitică 42 I. Bonifaciu 1910 11---1911/12 Dipl Șc sup mes. Lucr. pract. de mecanică 43 Cincinat Sfințcscu 1910/11-1912/13 Inginer Edilitatea publică 44 N. Mușat 1910/11-1912/13 » » » 45 Iordan Teodosiu 1912/13 Dipl Șc. sup.mes. Lucr. pract. de mecanică 46 G Bratu 1909/10,1911/12:1912/13 Licențiat Astronomia la Paris 47 C B^dreag 1910/11 1913/14 » Fizica la Paris 48 N. Profiri 1911/12---1913/14 Inginer Edilitatea publică 49 N. Arabu 1911/12---1913/14 Licențiat Geologia la Paris 50 I Ihescu 1911/12-1913/14 Dipl Șc sup mes. Lucr. pract. dt mecanic $i mgin. metan. 51 N. lonescu 1912/13 Licențiat Geografia la Berlin 52 Ion Georgescu 1912/13 Dipl.Șc.sup. mes. Lucr. pract. de mecanică 53 T. Rczmență 1913/14 Inginer Electrotehnica la Paris 54 A Nicolau 1913/14 D » » 00 G Gheorghiade 1913 14 Dipl Șc sup mes. Lucr. pract. de mecanică Total Lei . . Suma primită Titlul obținut Ocupațiunile actuale și trecute L e i B 16.673 rProf la Umver din Iași, Membru al Acad Rom 19.304 Doctor în Geologie. țSecietar general al Ministerului Instrucțiunii 31.561 Inginer de mine. Exportator, fost în Serv de mine al Statului 9.867 A îndeplinit programul bursei. In serv C F.R. și prof. la Șc. de pod și sos 13.879 A term. stud. încep, fără bursă Decedat ca profesor și director de liceu. 11 150 40 Doctor în mineral și petrografie Decedat în țară ca profesionist. 20 407 67 A îndeplinit programul bursei. iDirector la Consiliul super, de agr și profesor Ia 17.661 45 Inginer arhitect \Șc superioară de agncultuiă. 18.670 60 Doctor în științele agronomice. Conferențiar Ia Universitatea din București 15.605 25 Doctor în fiziologie. Fost în serviciul Primăriei Capitalei. | 17.109 90 A îndeplinit piogramul bursei. Profesor secundar. 15.684 10 » » » Conf. și prof suplinitor la Univers din Iași 13.784 80 Licențiat în matematici la Paris Fost în serviciul Primăriei Capitalei. 17 507 60 Doctor în fizico-chimie In serviciul Navigațiunn fluviale. 19 657 30 A îndeplinit programul bursei. Mare antreprenor de lucrări publice. 16 026 90 » 0 » Profesor la Universitatea din Iași. 20 861 90 » » » La rafinăria de petrol din Câmpina. 15.722 85 Doctor în zoologie. In serviciul Ministerului de Agricultură. 8 032 03 Doctor în chimia industrială. Profesor-agregat la Universitatea din Iași. 14.005 05 Diplomat al Șc. din Hohenheim Profesor secundar. 15 441 7-0 Doctor în chimie și agronomie Fost în serv. Primăriei Cap.; antrepr de lucr 12.166 45 Licențiat în matematici la Paris Prof. la Univ. din Buc ; fost insp. gen. școlai 2 831 «6 A îndeplinit programul bursei. Profesor la Universitatea din Iași. 16 033 93 Doctor în matematici. «•Fost puțin timp in industria din țară, dar nevoit 12.843 1-& Doctor în matematici. < să caute ocupație în străinătate, acum Director 18 205 65- /Dipl. de ing , chimist și laureatei! l tehnic la Fabuca LCon Leverd din Lille 15 596 1i \medalia Șc de tăbăcâne din Lyon in industria petrolului din țară. 16.934 48' A îndeplinit programul bursei. Profesor la Universitatea din București 12 044 W Doctor in matematici. Inspector în serviciul Ministerului de. Finanțe 8.889 U A îndeplinit programul bursei Fost în serviciul fabricei de hârtie „Letea" 24 991 48 » » » Profesor la Universitatea dm Iași 3.102 05 Doctor în chimie. Profesor suplinitor la Universitatea din Iași 5.563 W Doctor în chimie Decedat în timpul studiilor 11 286 00 A îndeplinit programul bursei. In serviciul tramvaielor electr, din Capitală 5.101 W A îndeplinit programul bursei îmbolnăvit grav in timpul studiilor 10 169 83 » » s Profesează meseria in care s’a specializat. 5.336 50 Doctor în istologie. Conferențiar și șef de lucr. la Univ din Iași 10 346 95 A îndeplinit programul bursei. Fost în serviciul portului Constanța. 5411 44 » » » Profesează meseria în care s’a specializat. 5 405 60 Doctor în geologie. Geolog la Institutul geologic dm Capitală. 9 671 20 Licențiat in chimie. Director al Institutului chimic din Iași. 6 112 20 A îndeplinit programul bursei In serviciul unei fabrici industr din Capitală 15 647 •W » » » In serviciul conductelor de petrol. 17 501 55 Dr. Inginer dela Munchen 1 950 10- Renunțat labursă, cauză de boală 14 700 te Actual bursier 15.762 15 n » 11 520 25 I » 11.055 13 » » 9.118 85 D 7.155 20 a > 4 950 33 » D 3.561 30 Decedat în timpul studiilor. 3 857 45 Actual bursier. 941 80 1) 0 684379 88 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 218 FONDUL ADAMACHI 1894—1914. V. Lucrările publicate de foștii bursieri ai Fondului Adamachi: E. Nicodim: 1909. Une nouvelle variete de l’espece Anodonta complanata (Ziegler). Annales scientifiques de l’Universitâ de lassy. 1911. La topographie des faisceaux musculaires du pled de l’ Anodonte. Annales scientifiques de l’Universitâ de lassy. 1913. De l’hepato-pancreas chez Ies mollusques. Bulletin de la Section scientifique de l’Academie Roumaine. » Contribuțiuni Ja studiul anatomiei, istologiei si fiziologiei hepato- pancreasului dela moluște Public. Fond. Adamachi, No. XLI. /. Simionescu: 1897. Crida superioară și calcarul cu Lithothanium pe malul Prutului. Arhiva. Iași. » Ein Profil aus dem nordostl. Theile der Moldau. Verhandlungen der k k. geol. Reichsanstalt Wien. » Die Barremefauna im Quellgebiete der Dâmbovicioara. Ibidem. » Uber eine Untercenomanfauna aus den Karpathen Rumaniens. Ibid. 1898. Studii geologice asupra basenului Dâmbovicioarei. Public. Fond. V. Adam., II, și Jahrbuch der k. k. geol. Reichsanstalt. » Fauna neocomiană din basenul Dâmbovicioarei. Public. Fond. V. Adam., II. » Uber einige Ammomten mit erhaltenen Mundsaum aus d. Neocom. des Weissenbachgrabens bei Golling. Beitrâge z. Pal. und Geol. Oester.-Ung., XI » Asupra prezenței Callovianului în Carpații românești. Bul. Soc. șt. București. 1899. Fauna calloviană din ValearLupului (Rucăr) Publ. Fond. V. Adam., No. III, și Verhandl. » Fauna cretacică superioară dela Urmos (Transilvania). Ibidem » Note sur qqs Ammonites du neocomien franțais. Annales de l’Uni- versit6 de Grenoble » Câteva date asupra geologiei jud. Neamț. Bul. Soc. șt. București. » Uber d. Auftreten des Toltry-Kălkes in Romanten. Verhandl. 1900. Synopsis des ammonites neocomiennes. Ann. de l’Umversite de Grenoble. 1901. Erreicht die russiscție Tafel Rumanien^ Centralblatt f. Min. u. Geol. Stuttgart. » Hipparion gracile in Rumanien, Verhandlungen. Wien. » Descrierea câtorva fosile terțiare din Moldova. Publ. Fond. Ada- machi și Annales scient. de l’Universite de lassy. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro FONDUL ADAMACHI 1894—1914. 219 1902. Constituția geologică a țărmului Prutului din Moldova. Publ. Fond. V. Adam, No. VI. 1903. Sur la presence du Verrucano dans Ies Carpathes moldaves. Ann. sc. Univ. lassy. » Contribution ă la geologie de la Moldavie. Ibid. și Publ. Fond. Ada- machi, No. VIL » Uber die Verbreitung und Beschafferiheit der sarmat. Schichten der Moldau. Verhandlungen. 1904. Sur quelques poissons fossiles du tertiaire de Moldavie. Ann. Univ. lassy și Publ. Fond V. Adamachi, No. XII. » Uber einige terțiare Saugetiere aus der Moldau. Verhahdlungen și Ann. sc Univ. lassy. 1905. Das Alter der Klausschichten in den Sudkarpathen. Verhandl. » Les ammonites jurasnques de Bucegi. Ann. sc. Univ. lassy și Publ. Fond V. Adamachi No. XIII. 1906. Un nou pește fosil oligocen din Muntele Cozla (Piatra-N). Publ. Fond. V. Adamachi, No. XIV. » Note sur Vage des Calcaires de Cernavoda. Ann. sc. Univ. lassy. » Geologia României. Publ. Fond. V. Adamachi, No. XVIII. 1907. Note sur Vage et le facies des calcaires de Hârșova-Topal. Ann. sc. Univ lassy. » Fauna cefalopodelor dela Hârșova Publ. Fond V. Adamachi, No. XXL 1908. — și D. Cădere, Notă asupra straturilor fosilifere devonice din Dobrogea. An. Instit geologic al României. » Sur la presence du paleozoique en Dobrogea. Ann. sc. Univ. lassy. » Uber das Vorkommen der Werfener Schichten in Dobrogea. Ver- handlungen. 1909. Asupra Calcarelor sarmatice din Nordul Moldovei. An Inst geologic. » Straturile jurasice dintre Hârșova și Boasgic. Ibid. și Ann. sc. Univ. lassy. » Anuarul științific al României. Iași 1910. Fauna triasică dm Ins. Popma. Publ. Fond. Adamachi, No. XXVII. » Asupra Cretaceului superior dela Baschioi. Anuar Inst. geol. » Faima triasică dela DeșlV-Caira Publ. Fond V. Adamachi, No XXVI. » Lamelibranchiatele, Gasteropodele din păt. jurasice dela Hârșova. Publ. Fond. V. Adamachi, XXV. » Sur qqs points fossiliferes du trias de Dobrogea. Ann. sc Univ. lassy. » —și V. Teodorescu, Sur une faune pontique de Moldavie. Ibid. 1911. Jurasicul dela Cârjelar Anuar. Inst. geologic. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 220 FONDUL ADAMACHI 1894—1914 1911. Fauna triasică inferioară din Dobrogea. Publ. Fond V. Adam., XXIX. » Sur l’origine des conglomerats verts du tertiaire Carpatique. Ann. sc. Univ. lassy. 1913. Fauna Amoniților triasici dela Hagighiol. Publ Fond. V. Ada- machi, No XXXIV. » Le neocretacee de Bdbadag Bull. Sect. scient. Acad. Roum. » Ichtyosaurierreste aus der Trias von Dobrogea. Ibid. » Megalosaurus aus der Unterkreide der Dobrogea. Centralblatt f. Min Geol Stuttgart. Publicațiuni cu conținut didactic și general: Revista științifică V. Adamachi (condusă din 1912). Noțiuni de Zoologie. Ed. V București 1914. „ de Botanică. Ed. III. „ „ de Geologie. Ed. V. „ Elemente de Geologie. Ed. LI. „ 1914 Didactica șt. naturale. Iași 1909. Universitățile române. Din voi. Jubileului P. Foni. 1906. Iași. Din vieața universităților franceze. București 1911. Ce se poate invăță dela un drum lung. Biblioteca «Steaua». 1907. Evoluția culturii științifice în România Discurs de recepție la Acade- mie. 1913 O excursie în Nordul Moldovei București 1914. Numeroase articole științifice, didactice și de popularizare în Convoi biri Literare, Viața Românească, Cultura Română, Noua Revistă Română, Albina, Natura și Revista științifică V. Adamachi. Th. Necolau: 1899. Elaohthsyenitgeschiebe in der nordivestlichen Moldau în Tscher- mak’s Min u. petr. Mittheilungen, Wien. XVIII. Bd » Chlont-Sericitschiefer und Fliyllit von Dealul Cetății Neamț. Ibidem. » Diabasporphyrith und Variolă von Ortakioi. Ibidem 1900. Untersuchungen a. d. eisenfuhrenden Gesteinen der Insei Disko Meddelelser om Gronland, XXIV, Kopenhagen. 1903. Note sur une excursion, 1902 Annales scientifiques de l’Universite de lassy, T. II. 1904. La titanite dans Ies roches dumassif d’Urotva Ibid, T III » L’etude cristalographique de Voligiste trouve par M F.Poni preș de Cruce Ibid., T. III 1905 Gneissul dela Rarău. Arhiva, T. XV » Le Kupferpechers d’Amzalar. Ann. sc Univ. lassy www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro FONDUL ADAMACHI 1894—1914 221 1906. Der Aragonit von Șarul Dornei Festschrift z 70-en Geburtst von H Rosenbusch Stuttgart. 1908 Contribuțiuni la studiul cristalografie al mineralelor din România Arhiva, XIX 1909 Carbonatai și siliccdul de Mangan dela Șarul Dornei. Ibid, XX » Uber die Manganerze von Șarul Dornei (Nordmoldau). Anuarul Inst geol al României, Voi III » Sur Ies couches argileuses traversees par le tunel de Berești. Ann sc. Univ lassy, T V P. Bogdan: Lucrarea de doctorat: Uber die Wanderungsgeschwindigkeit der Jonen. Berlin 1900 Influenta neelectr ol ițelor asupra solubilității phenylthioureei și acidului boric Annales scient de l’Univ de lassy, Tom II, pag 95 Influența substanțelor străine asupra solubilității phenyltioureei in apă. Publicațiunile Fondului V Adamachi, 1902. Influența neelectrolitelor asupra tensiunii de vapori a acidului acetic aflător in sohdiune, Publicațiunile Fondului V Adamachi, 1903; Ann. sc de l’Univ de lassy, Tome III, pag 35 Starea de disociare a acidului azotic. Volumul-omagiu pentru d-l P. Poni; Zeitschrift fur Elektrochemeie, 46 (1905); Z f Elektrochemie, 29 (1906); Ann sc de l’Univ de lassy, IV, pag. 108 Starea de disociare a acizilor clorhidric și azotic in apă Zeitschrift fur Elektrochemie, 35 (1907) Electrolitele și legea lui Ostwald. Anuarul Universității din Iași, 1912. Polimerizarea substanțelor lichide Ann sc de l’Univ. de lassy, III, pag. 223; Zeitschrift fur physikalische Chemie, 57 (1906) Fondul molecular la lichide Publicațiile Fondului V. Adamachi; Ann sc. de l’Universitd de lassy, VII, 141. Bemerkung uber die Berechnungsweise der Kapillaritdtskonstante; Die Regel von Eotvos-Ramsay, Der Kompressibilitatskoefficient der Flus- sigkeiten. Zeitschrift fdr physik. Chemie, 28. La vitesse du son dans Ies liquides. Bulletin de la Section Scientifique de l’Acadâmie Roumaine, No 1, 1913. Publicații de popularizare: Teoria electronică a materiei, Viața românească, III, 232. Explozii in mine, » » I, 489. Fotografia colorilor, » » VIII, 432. Căldura pământului și Radium » » IX, 99 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 222 FONDUL ADAMACHI 1894—1914 Rolul fizicei în desvoltarea chimiei, Revista științifică V. Adamachi, voi III, 156 (1912) Razele catodice și razele canal. Ibid , voi. IV (1913), 140 Cataliza, Ibid, voi IV, 209 (1913) /. Borcea: Sur la glande nidamentaire de l’oviducte des Elasmobranches. Comptes rendus Ac. sc. Paris, T. CXXXVIII, p 99-101. Des differences de structure histologique et de secretion entre le rein anterieur et le rem posterieur chez les Elasmobranches mâies. Comptes rendus Ac sc Paris, T CXXXVIII, p 1 342-44 Sur le developpement du rein et de la glande de Leydig chez les Elas- mobranches. Comptes rendus Ac sc. Paris, T. CXXXIX, p. 747-9 Sur un cos de conformation anormale de l’oviducte droit chez une petite Roussete: Scyllium canicula. Bull. Soc zool France, T. XXIX, p 138-140 Quelques observations sur une Epinoches Gasterosteus aculeatus, ele. Bull Soc zool France, v. XXIX, p 140-142 Quelques considerations sur l’appareil urinaire des Elasmobranches. Bull Soc zool. France, v XXIX, p. 143-148, cu 2 fig Sur les entonnoires segmentaires du Centrina Salviani. Bull Soc. sc et măd Rennes, voi XVII, p 108-110 Note complementaire sur la morphologie du rein des Elasmobranches. Bull Soc zool France, T XXIX, p 209-210 Sur quelques fads relatifs au developement du rein des Elasmobranches. Comptes rendus Acad sc Paris, T CXXXX, p. 672-74, cu 4 fig Recherches sur le systeme uro-genital des Elasmobranches. Archives de Zool exp et gen. 4-eme S6rie, T. IV, p 199-484, cu planșele XV și XVI și 103 fig în text; — teză de doctorat. Observații asupra diferențierii și desvoltării musculaturii branchioste- gale la Teleosteeni. Academia Română, Publicațiile Fondului V. Adamachi, No. XIX; idem în Ann sc Univ. lassy, T IV, p. 203-225, cu 17 fig. Observații asupra câtorva specii de Rajtde din golful de Neapoli. Aca- demia Română, Publicațiile Fondului V Adamachi, No XX; idem, Ann. sc. Univ. lassy, T IV, p. 180-187 Une observation sur la măturile et la parturition chez Pristiurus me- lanostomus. Ann sc Univ lassy, T V, p 84-85 Contribuțiuni la catalogul Aphidelor clin România. Academia Română, Publicațiunile Fondului V. Adamachi, No XXIII, idem, Ann sc. Univ. lassy, T. V, p. 166-210 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro FONDUL ADAMACHI 1894—1914 223 Note sur Ies Crustaces phyllopodes des environs de lassy. Ann. sc Univ. lassy, T VI, p 30-44, cu 7 fig. Sur Ies masses mesodermigues intermediaires et leurs derivis chez Ies Tâleosteens. Comptes rendus Acad sc Paris, T. CXIL, p 637-40. Sur Vorigine du coeur, des cellules vasculaires migratrices et des cellu- les pigmentaires diez Ies Teleosteens. Comptes rendus Ac sc Paris, T CXL, p 688-89. Queguels observations sur la circulation embryonnaire diez Ies Teleos- teens. Bull Soc. zool France, v XXXIV, p. 189-191 Observations sur la circulation embryonnaire chez Ies Teleosteens Ann sc Univ. lassy, T. Vi, p 84-100, cu 9 fig Sur Ies entonnoirs segmentaires du Notidanus (Heptanchus) cinereus. Ann. sc. Univ. lassy, T. VI, p. 101-103, cu 1 fig Tricocephalus trichiurus in România Corn. Bul. Soc. Med. și Nat. Iași, T. XXV, p. 9. Zoocecidii dm România. Academia, Română, Publicațiile Fondului V. Adamachi, T. V, p. 122-233, cu tabelele I-XIX. Crustaces phyllopodes deRoumanie Ann sc. Univ. lassy, T. VII, cu 21 fig. Deformations sur Rhododendron. Idem, cu 2 fig. Articole de revistă: Locul Elasmobranchilor în clasa Peștilor, In volumul jubilar P. Poni, 1906. Rolul insectelor prădătoare și parazite în agricultură. Revista știin- țifică V. Adamachi, voi. I, No 1 Despre naturalistul filozof Lamark. Idem, voi. I, No. 2. O scurtă privire asupra progresului realizat în științele biologice și în zoologie, în particular, în raport cu metodele de investigație între- buințate în decursul timpurilor. Idem, v. I, No. 4. Ideile noi cu privire la fixitatea și variabilitatea speciilor, teoria mu- tațiilor. Idem, v. II, No. 2. Prima Societate științifică din România: Societatea medico-istoric-naiu- rală din Iași și Muzeul de' Istorie naturală din Iași. Id. v. II, No. 3. Supraviețuirea și transplantarea organelor și țeseturilor animale. Idem, v. IV, No. 2. Glandele cu secreție internă. Idem, v. 5, No. 1. /i. VasiUu: Neue Untersuchungen uber die Muttersubstanzen der im Tierkdrper erzeugten Hippursaure, în Mitteilungen der landw. Institute der U- niversitat Breslau, voi. III, 1906. liber das Schicksal des in den Eiweisstoffen enthaltenen nichthydro- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 224 FONDUL ADAMACHI 1894—1914. xylierten Benzolrings în Tierkorper, în Mitteilungen der landw. Institute der Universitat Breslau, voi IV, 1908. Weiteres uber die Hippursauremuttersubstanzen. Ibid , voi. IV, 1908. Die Phenazetursdure als wichtiger Harnbestandteil, în aceeaș revistă, voi. IV, 1909. Analiza Pământului. Revista științifică V. Adamachi, voi. II, fasc. 3. Problema îngrășemintelor chimice in țara noastră. Revista științifică, voi. II, fasc. 4. D. Pompeiu: Sur Ies singularites des fonctions analytiques uniformes. Ann. sc. de l’Univ. d. lassy, 1909 Sur Ies series de fonctions holomorphes Bul. soc. mat 1905. Rectification ă le note precedente Ibid. 1905 Sur la continuite des fonctions de variables complexes Annales de la fac. Toulouse, 1906. Sur une extension possible de la vraie valeur. Enseignement Mat hem 1906. Sur Ies fonctions derivees. Mat. Annalen, 63, 1907. Sur la representation des fonctions analytiques par des integrales defi- nies. C. R. Ac., 1909. Idem, Rendiconti. Palermo. Sur Ies integrales curvihgenes. Nouvells Annales de Mathămatiques, 1910. Sur la regie des parallelogrames des forces. Ann. sc. Univ. lassy, 1910. Sur Ies fonctions representees par des integrales defimes. Annales sc. de Ac. Pol. do Porto Portugal, 1911. Sur une apphcation du calcul fonctionnel ă la theorie des fonctions. R. Ac. 1912. Sur une classc de fonctions d’une variable complexe Rend. Circ. mat. Palermo, 1913. C. Popovici: Mai multe lucrări publicate în Gazeta Matematică dela apariția ei, acum 19 ani și până azi, precum și în Nouvelles Annales, Mathesis, etc. 1903. Sur la conception des Umites Enseignement Mathămatique. 1904. Sur Ies points de divergence d’une serie. Ibid. 1906. Sur certaincs equcdions du second ordre. Bulletin de la Sociâtă mathâm. de France. 1906. Les derivees d’ordre variable et sur une geometrie variant d’une maniere continue. Voi. jubilat P Poni. 1907. Sur les equations aux integrales reciproques. C. rendus Acad. sc. Paris. » Sur les surfaces integrales communes des eq.differentielles. Teză de doctorat. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro FONDUL ADAMACHI 1894—1914 225 — Sur Ies fonctions adjointes. C. rendus Acad, sc Paris. 1908. Sur Ies congruences de courbes planes, Ibid. Două note. 1908. Sur Ies points d’equilibre d’un fluide en mouvement. Ibid 1909. Sur l’equation de Laplace. Bul Soc științ. București. 1910 Observation de la comete Cerully-Faye, faite ă l’equatorial de la tour de l’Est.~C. rendus Ac. sc. Paris. 1911. Sur la correction des orbites planetaires.Douâ note.—Bulletin astro- nomique. Paris. 1912. Secția de deschidere a cursului de Astronomie. Revista Adamachi. 1911. Sur IST^iouvements permanente stables. C. R. Ac. sc. Paris. 1913. Spiru Haret și invariabilitatea axelor mari planetare. Analele Acad. Române. « Forma și dimensiunile pământului. Revista Adamachi 1914. Sur l’equation de Laplace. Bul. de l’Acad. Roumaine. « Sur un probleme relatif ă la theorie des equations aux dârivees partielles du second ordre. Annales scientifiques Univ. lassy și BulI de l’Acad. Roum. T. La/escu: Asupra integialei duble sse—f (xy) dx dy Gazeta Matern., 1905. Asupra substituțiilor circulare. Ibid., 1906 Sur la derivee des potentiels de simple et de double couche. Bul. Soc. math., 1906. Sur Ies Solutions periodiques des equations dif. lineaires. O. R. Ac., 1906. Sur le groupe des equations trinomes. B. Soc. Math, 1906. Sur la composition des formes quadratiques. Nouv Annales de Math., 1907. Sur l’ordre de la fonction entiere D (T). C. R Ac., 1907. Sur une propriete caracteristique des surfaces de revolution. Nouv. Ann. Math., 1908. Sur la representation des nombres par Ies clases de formes appartenant ă un determinant donne. Bul. Soc. Math., 1908. Un exemplu de aproximații succesive. Gaz. Mat. 1908. Sur l’equation de Volterra. Journal de Lionville, 1908. La theorie generale de Galois. Toulouse 1908. Quelques remarques sur l’equation de Volterra. B. Soc. șt., 1908. Sur une classe d’equations differentieUes lineaires cfordre infini. C. R. Ac., 1909. d’z dz ₙ Sur Ies Solutions analytiques de l’equation j 2 — Zy ⁼ J' Congre- sul dela Roma 1909. Analele A. R — XXXVI. Deabatertle 15 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 226 FONDUL ADAMACHI 1894—1914. Asupra problemei 1009. Gazeta Mat., 1909. Quelques remarques sur Itequation de Fredhalm. Bul. Soc. Șt. Buc. 1909 Sur l’equation de Lame. Ibid Introducerea la teoria ecuațiunilor integrale. Ibid., 1910. Sur Ies noyaux resolvants. 0. R. Acad., 1910. Sur Ies poles des noyaux resolvants. C. R. Ac. Sur Ies noyaux symetriques gauches Ibid. Sur une equation integrale du type Volterra. Ibid Theor&me sur Ies valeurs caracteristiques. Ibid. L’etude des noyaux resolvants. Bul. Soc. Matth. Sur une equation integrale du type Volterra. Ibid., 1912. /Y. Costăchescu: Action de l’acide azotique de differentes concentrations, sous pression sur l’isopentane. An. sc. Univ. lassy, T. 2, p. 119. In colaborare cu d-l P. Poni. Sur Ies isohexanes contenus dans Ies petroles roumains. Ann. sc. Univ lassy, T. 3, p. 95. In colaborare cu d-I Prof. P. Poni. Uber die Hydrate des Chromfluorids und einen Fall von Koordinations- polymerie bei Hydraten. Berichte d. deutsch. chem. Ges, 41, 4 242 In colaborare cu Prof. A Werner. Les gaz contenus dans le sel genune et dans Ies volcans de boue de la Roumanie. Ann. sc. Univ. lassy, T. IV, 1906. Sur un heptane secondaire contenu dans le petrole roumain. Ann. sc. Univ. lassy, T. 6, p. 294. Fluoselsde Vanadium An. sc. Univ. lassy, T. 6, pag. 117. Fluorures de Cobalt et de Nichel, Ibid., T. 7, pag. 5. Fluorures complexes de Chrome. Ibid., T. 7, p. 87. Sels complexes de Fer. An. sc Univ. lassy, T. 7, p. 134, în colaborare cu d-l G. Spocu. Complexes de Chrome. Ibid. T. 8, p. 16. Teoria coordinației. Rev. șt. Adamachi, V. 1, p. 9. Substanțele coloidale. Ibid., V., 2, p. 23. întrebuințarea azotului din aer. Ibid., V., 2, p. 343. C. Hicolescu-Oîin: Beitrdge zum elektrochemlschen Verhalten des Mangans. Zeitschrift f. Elektrochemie din 15 Iunie 1909. Zur elektrolytischen Bestimmung des Mangans. Zeitschrift f. Elektrochemie din 15 Iunie 1909. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro FONDUL ADAMACHI 1894—1914. 227 Zur Reduktion des Nitrobenzols zu Anilin. Zeitschrift f. Elektrochemie, 15 August 1911. Notiz uber die Darstellung von Lithiumpersulfat. Zeitsch. f. Elektroche- mie, 1911, No. 20. Ueber Schmelzen von Kupferoxydul mit Kieselsaure. Metallurgie, IX Jg. Heft 3. Despre silicații sintetici de Bismut. Academia Română, Publicațiile Fon- dului V. Adamachi, No. XXXVI, 1913. Metalurgia antica a cuprului în țerile locuite azi de Români. Academia Română, Publ. Fond V. Adamachi, No XXXVIII, 1913 Beitrage zur Kenntnis der auf elektrochemischem Wege gewonnenen Cxy- dationsprodukte des Wismuts Berlin 1911. loan ZI. Seri ban: Lucrări executate în laboratorul de morfologie : Etude de la cellule adipeuse des Hirudinees. Annales de Biologie, Tom. I, fasc. 2. Paris 1911 și pe românește în Publicațiile Fondului V. Adamachi, Acad. Rom Notes histologiques sur les Hirudinees Archives de Zoologie experimen- tale, 4 Sârie. Tom VII₍, 1907. Sur la presence des parasomes dans les cellules adipeuses de la Pontob- della muricata. Comptes rendus de la Sociăte de Biologie,Tom. LXX, 1907. Contributions ă l’anatomie et ă l’liistologie des Hirudinees 139 pagine, 31 figuri în text și 70 figuri colorate în 4 planșe duble, publicată în Annales scientifiques de TUniversită de lassy, Tom VI, 1910, și românește în Publicațiile Fondului Adamachi, Acad Rom. Contribution ă la Faune des Hirudinees de Roumanie. Aceeaș revistă, Tom III, 1904. Faune Roumaine. Arachnides. In colaborare cu Eugene Simon din Paris Aceeaș revistă, Tom. IV, 1906. Contribution â l’etude de la Flore des lacs d’eau douce de la Dobrogea. Aceeaș revistă, Tom III, 1906. Note sur les ecrevisses de Roumanie. Aceeaș revistă, Tom. V, 1908 Q Macoveî: Contribution ă l’etude de la flore des lacs d’eau douce de la Dobrogea. Ann sc de l’Univ lassy, volumul III, f 4, 1906, în colaborare cu I. Scriban.- Note sur un Pachydiscus du cretace superieur de Babadag (Dobrogea). Ibid., voi IV, fasc 1, 1906. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 228 fondul aî>aMaChi 1694—1914. Sur quelques Brachiopodes jurassiques de la region Hârșova-Topal (Do- brogea). Ibid, voi IV, fasc. 4, 1907 B asinul terțiar dela Bahna. An. Inst. geol., voi. III, 1909. Sur l’âge et la variaton des facies des terrains sedimentaires de la Do- brogea meridionale. C. R Inst. g6ol., voi II, 1911. Quelques observations sur le plibalkanique occidental. Ibid, voi 11,1911. Quelques observations sur l’hydrologie souterraine de la Dobrogea meri- dionale. Ibid, voi. III, 1911. Sur l’âge des couches de Comarnic. Ibid, voi. III, 1911. In colaborare cu L. Mrasec și 1. Popescu- Voitești. Sur l’extension du Nummulitique en Dobrogea. Ibid, voi. III, 1912 Sur la presence du premier etage mediterraneen en Dobrogea. Ibid., voi. III, 1912. Observations sur la ligne de chevauchement Pecineaga-Camena. Ibid, voi. III, 1912. Asupra cutremurului de pământ dela Focșani din Maiu 1912. Comu- nicare la Congr. Asoc p. în. șt. România-Galați, 1912. In colaborare cu I. Popescu-Voitești. Sur le tremblement de terre de la mer de Marmara le 9 aout 1912. Bull sc de l’Acad. Roum, voi. I, 1912 și în Publicațiile Fondului V. Adamachi, 1913. Sur l’âge de la formation salifere de la Roumanie. C. R. Inst, geol. voi IV, 1913. D. Cătugăreanu: Sur le pouvoir anticoagulant du fluorure de sodium. Laboratoire de physiologie de l’Ecole v6t6rinaire de Bucarest. Archives internation. de physiologie, Voi. îl, p. 12 și Arhiva Veterinară, No. 4, Sept. 1904. Die Darmatmung von Cobitis fossilis. I. Mitteilung. liber den Bau des Mitteldarms. Pfluger’s Arch. Bd. 118, p. 42, cu o planșă colorată. In- stitutul de fiziologie al Universității din București. Die Darmatmung von Cobitis fossilis. II. Mitteilung. tlber den Gaswechsel. Pfhiger’s Arch., Bd. 120, p. 425, cu 2 figuri în text. Sur l’epithelium respiratoire de quelque gasteropodes pulmones. C. R. Soc. biolog., 1908, p. 521, cu 3 figuri. In colaborare cu I. Drăgoiu. Conductivite âlectrique du plasma sanguin, du plasma musculaire et du lait pendant la coagulation. C. R. Soc. biolog, 1908, voi. 1, p. 698. Chlorschwankungen im Organismus des Wetterfisches (Cobitis fossilis) je nach dem Chlorgehalt des Mediums. Institutul de fiziol. București. Pfliiger’s Archiv, Bd 133, p. 260, 1910. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro FONDUL ADAMACHI 1894—1914. 229 Wirkungdes (Jhloroforms auf Lipoidsuspensionen. Institutul de fiziologie București. Biochemische Zeitschrift, Bd. 29, p. 96, 1910. Action des acides sur Ies substances proteigues. Publicațiunile fondului V. Adamachi, No. XXXII, 1912. Bulletin de la Section scientifique de l’Acad. Roumaine, Annăe I, No. 1. O. R. Soc. biol. 1912, p. 835. Studiu chimic și fizico-chimic asupra sângelui de Anodontă. A. Cârdaș: Note sur guelgues Echinodermes de la region jurassigue de Hârșova- Țopăi. Ann. sc. de l’Univ. lassy, 1907. Note sur Ies bivălves trouvees dans l’oxfordien de Hârșova-Topal. Ann, sc. del’Univ. lassy, 1907. Originea taurinelor de munte românești. Jurn. Soc. centr. agr., 1909. Rumaniens Rindviehzucht (teză). Bonn 1910. Scurta privire asupra animalelor domestice din România. Iași 1911. încercări asupra învățământului agricol. București 1912. Și alte multe articole în felurite reviste de specialitate. Inginer Niculae Mușat: Die dberirdische Regenwasserabfuhrung bei der Stadteentwasserung. Teză de doctorat susținută la școala tehnică superioară din Munchen, 1913. D. Cădere: Sur Ies filons eruptifs de Borca. Ann. sc. de l’Univers. de lassy. 1910. Le guartzite de Piatra Fetei. Ibid., 1909. Notă asupra granitului dela Mecin, în Anuar, inst. geol. al Rom. 1910. — șil. Simionescu: Note sur la presence de Palaeozmgue en Dobrogea. Ann. scient. de l’Univ. de lassy, 1908. Notă asupra straturilor fosilifere devonice din Dobrogea. Anuar, inst. geol., 1908. Publicațiuni didactice: Noțiuni elementare de Fizică. A 4-a ediție. Noțiuni elementare de Chimie și Mineralogie. A 5-a ed. Ambele în cola- borare cu V. Popescu. Noțiuni elementare de Fizică industrială p. sc. inf. de meserii, cl. II. Noțuni elementare de Fizică industrială p. sc. inf. de meserii, cl. III. Observațiuni asupra școalelor din Saxonia, Bavaria și Elveția. Iași. Rolul social al preotului la sate. Iași. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 230 FONDUL ADAMACHI 1894—1914 Apoi articole ștințifice și didactice în Viața Românească. Convorbiri Literare, Cultura Română, Rev. stiinț. Adamachi. C. G. Bedreag: Electrisation par Ies rayons X. L’Industrie 6lectrique, 10 Sept. 1913. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro Anexă la pag. 188. DOUĂ ELEGII DE A. NAUM Cetite in ședința solemnă dela 30 Iunie 1914 I Nessun maggior doi ora che ricordarsi del tempo felice nella misena. D. Nu-i durere mai amară, nici mai jalnică mâhnire, Decât să-ți aduci aminte de pierduta fericire! Visuri dalbe, mort născute, vai f... Zăritu-le-ai vr’odată In vieața ta aceasta?... Zi și noapte torturată! Aste jerbii luminoase,—sbucnitoarele scântei,— Au trecut peste-a ta frunte, au lucit in ochii tăi ? Sbor de pasări sperioase, nori împrăștiați de vânt, Stele care cad in spațiu, fulgi de neauă pe pământ ? Clipe care țin cât spuma valurilor risipite Sau cât ține jurământul unor buze ipocrite... Ai râvnit vre o mărire, ai iubit vre o femeie... Si norocul nebunatic ria voit ca să te iee Și la dreapta să te-arate pe quadriga-i glorioasă In aplauzele sterpe a mulțimii sgomotoase. Altul doarme—acum cu strajă—sub cupola ’ncoronată— Iar tu gemi în lacrămi noaptea pe o laiță uscată. Dar te mângâie, sărmane, și sperează în uitare, Și, prin moartea-apropiată, în eterna liberare... Căci la căpătâiul jalnic unde e menit să vie — Știi—fecioara ce ne-adoarme—veșnic pentru veșnicie— Acei cari-ți închid ochii și rămân pe urma ta, Dup’o lacrimă,—acum ștearsă, în curând te vor uită, Zi cu zi, oră cu oră și minut după minut, Pâri ce,, pentru totdeauna în Neant ai dispărut. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 232 A. NAUM, DOUĂ ELEGII. Iar d’ahmgul existenței secolilor necurmate Suferințele vieții sunt etern nestrămutate. Valea Plângerii răsună ne’ncetat, tânguitor, De a zeilor cruzime, de neîndurarea lor... Și Erato—duce’n doliu—lira sa lăcrămătoare, Omenirii osândite singura mângâetoare... II. Pulvis et umbra sumus I Când privesc cuprins de jale in țărână prăbușite Ale templurilor ziduri galbene și înnegrite, Iar podoabele din ele—cap de opere mărețe — Gloria nemuritoare geniilor îndrăznețe — Sacrosancții idoli căror se ’nchinau popoare’ntregi — Frumuseți sculptate ’n marmor, semizei, eroi și regi, Peste care cresc acuma în mlădițe elegante Iedera agățătoare și spinoasele acante, Și pe fruntea lor pătată, și în recea lor orbită, Cum painjinii își țese pânza lor cea colbăită... O uimire ne’ndurată, vai !... atuncea mă cuprinde, Mi-’mpietrește-a mea uimire, iar în sufletu-mi s’aprinde Mila lumilor trecute, aruncate ’n Infinit, Care n’au să mai revie pe acest pământ mâhnit... Totul piere’n astă lume și nimic nu ne rămâne. Astăzi totul e nimica și nimica este mâne... Pulbere și umbră numai împrejurul nostru sunt. Neființa și ființa de-opotrivă-s pe pământ! Atunci ochiul meu întreabă nepătrunsa depărtare, Cerul înspuzit de stele, brazii falnici de pe stânci, Nimic însă nu răspunde la nătânga-mi întrebare .. Numa’n inimă răsună plânsul mărilor adânci.. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA LITERARĂ. ȘEDINȚA DELA 24 IANUARIE 1914. Președinta d-lui I. C. Negruzzi, Vicepreședinte. Membrii prezenți ieau cunoștință de lista cărților prezentate la concursul premiului Constantinide, ce este a se acordă în viitoarea sesiune generală prin Secțiunea literară. Se procede apoi la împărțirea între membri a acestor cărți pentru face- rea rapoartelor speciale după cum urmează : Al.George (Ion), Aquile. Poezii. Câmpina 1913 . . . d -lui Duiliu Zamfirescu. Beza (M), Pe drumuri. Din viața Aromânilor. Bu- curești 1913........................................ Casimir (Al. V.), Bosforul. Galați 1912............. Chirițescu (M. I.), Răsaduri. Novele. București 1914. Ciura (Alexandru), Amintiri. Schițe și nuvele. Orăș- tie 1912............................................ Drăgescu (Dr loachim), Pro patria Povestire despre » B. Delavrancea. » 1. O. Negruzzi. începutul și menirea neamului românesc. Craiova 1913........................... Dulfu (P.), Gruia lui Novac Epopee alcătuită din cântecele de vitejie ale poporului român București 1913......................... Erbiceanu (Octav), Ciclul troian Epopeele înainte de » Duiliu Zamfirescu. Homer. Iași 1912................... » G. Nurnu. Lovinescu (E.), C. Negruzzi Viața și opera lui. Bu- curești 1913........................................ Lungianu (Mihail), La cruci. Icoane de țară. Bucu-' rești 1911.......................................... » Postelnicu Cumpănă. Nuvele și povestiri din amarul celor mici. București f a. . » 7. Bianu. » B. Delavrancea » Din umbra satelor. Povestiri și icoane București 1913......................... www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 234 SECȚIUNEA LITERARĂ. Olteo și Doru, Un proces perdut. Roman social. Bu- curești f. a.....................................d-lui Duiliu Zamfirescu Pandelea (N.), Eneida. Traducere. București 1913. » I G. Negruzzi. Pătrășcanu (D. D), Timotheiu Mucenicul. Iași 1913. » B. Delavrancea. Rosetti (Radu D.), Prin pravoslavnica Rusie. Note din călătorie. București 1913...................... » A. Philippide. Smara, Fata tatii. Roman de moravuri. Buc. 1915) » B Ddₐᵥᵣₐₙ₍^ Xenopol (Adela), Pe urma războiului. Roman. Bu-J curești f a ȘEDINȚA DEDA 13 MAIU 1914. Președinta d-lui N. Gane. Secțiunea alege Secretar pe 7 ani pe d-l I. Bianu, în locul rămas va- cant prin încetarea din vieață a regretatului N. Quintescu. La ordinea zilei alegerea de membru activ în locul vacant. In urma propunerilor făcute și a discuțiilor urmate, Secțiunea decide cu șase voturi pentru și unu contra a se propune plenului la alegere d-l Sextil Pușcariu. D-l I. Bianu este însărcinat să redacteze motivarea acestei propuneri. ȘEDINȚA DELA 22 MAIU 1914. Președinta d-lui I. C. Negruzzi, Vicepreședinte. Se cetește raportul următor al d-lui A. Philippide despre lucrarea d-lui G. Pascu, Câteva sufixe românești de, origine slavă, cu propunerea ca această lucrare să se publice în Anale. «Am onoarea de a vă trimete lucrarea d-lui G. Pascu, «Câteva sufixe ro- mânești de origine slavă», pe care am cetit-o. Este o lucrare originală și im- portantă pentru istoria limbii române. Ar fi bine, deci, să se publice în Analele Academiei». — Propunerea se aprobă. D-l Sextil Pușcariu propune și Secțiunea aprobă pentru premiul Adamachi din 1919 următorul subiect: Adverbul in limba română, studiu sintactic. Lucrarea va studiâ, din punct de vedere sintactic, adverbul român în desvoltarea sa istorică, luându-se în considerare toate dialectele limbii ro- mâne. De asemenea va trată despre adverbele întrebuințate în mod con- juncțional și despre substantivele întrebuințate adverbial. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA LITERARĂ. 235 La ordinea zilei urinând a se luă hotărîre asupra premiului Constanti- nide, d-l Duiliu Zamfirescu zice că, mai înainte de a se ceti rapoartele, d-sa, în înțelegere cu alți membri, propune ca acest premiu să fie divizibil. D-l I. C. Negruzzi se unește cu propunerea d-lui Zamfirescu și adaoge ca părțile în cari să se dividă premiul să fie cel puțin 500 lei. D-l I. Bianu crede și d-sa că împărțirea premiului ar fi folositoare, dar, prin analogie cu modul cum se divide premiul Adamachi, premiul Con- stantinide să poată fi împărțit cel mult în patru părți, dintre cari nici una să nu fie mai mică de 500 lei Această chestiune însă trebue adusă în discuțiunea plenului, care singur este competent să decidă dacă testamen- tul Constantinide permite împărțirea premiului și aceasta cu atât mai vâr- tos, cu cât în anul trecut, când s’a dat acest premiu întâia oară, prin Sec- țiunea științifică, acea Secțiune a declarat că premiul, în baza testamentului, este indivizibil (Anale, XXXV, p. 280). — Se constată că membrii nu sunt în număr pentru a luă deciziuni vala- bile, iar membrii prezenți decid ca chestiunea împărțirii premiului Con- stantinide să fie adusă la discuția și decizia plenului. ȘEDINȚA DELA 27 MAIU 1914. Președinta d-lui I. C. Negruzzi, Vicepreședinte. La ordinea zilei premiul «Demostene Constantinide». Se cetesc rapoartele speciale asupra scrierilor prezentate la concurs și se votează asupra fiecărei concluziuni în parte. In urma discuțiunilor urmate se decide cu unanimitate, ca premiul Con- stantinide să fie împărțit între următorii autori: Lei 2 000 d-lui D. D. Pătrășcanu pentru scrierea sa: Timotheiu Mucenicul; Lei 1.000 d-lui E. Lovinescu pentru scrierea sa despre: C. Negruzzi—Viața și opera lui; Lei 500 d-lui I. AI. George pentru Aquile, Poezii ; Lei 500 d-lui M. I. Chirițescu pentru Răsaduri. D-l Sextil Pușcariu cetește raportul său asupra studiului d-lui losif Po- povici despre Fiziologia vocalelor ă și î, studiu trimis spre a fi publicat în Anale. Raportul conchide propunând să se publice numai partea a doua. — Propunerea d-lui Pușcariu se primește. Se cetește cererea d-lui losif Popovici de a i se da un ajutor de 1.000 lei spre a studiâ dialectele române din Maramureș. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 236 SECȚIUNEA LITERARĂ. — După explicările date de d-1 Pușcariu, Secțiunea decide a se da aju- torul cerut de d-1 los. Popovici. D 1 Duiliu Zamfirescu propune ca scrierea d-lui T. Pamfile: Cerul și po- doabele lui, ce-i fusese dată spre cercetare, să fie tipărită în publicația Academiei: Din vieața poporului român. — Propunerea se primește. Asupra cererii d-lui An. M. Nour din Comuna Bălăci (Teleorman), care a trimis pentru publicare o culegere de ghicitori, d-1 I. Bianu arată că culegerea este formată din 584 ghicitori, dar că culegătorul nu a cercetat culegerile până acuma publicate și din această cauză culegerea sa nu poate fi tipărită, căci s’ar repetă ghicitori cunoscute din alte culegeri. — Se decide a se înapoiâ culegerea cu explicarea dată. — Se decide a se da spre cercetare, precum urmează, culegerile de litera- tură poporală trimise spre a fi tipărite în publicația: Din vieața poporului român: 1. D-lui Andreiu Bârseanu culegerea d-lui Alexiu Viciu intitulată: Flori de câmp—doine și strigături, bocete, balade, cimilituri, etc.; 2. D-lui Duiliu Zamfirescu culegerea de Povești, adunate de Al. Vasiliu din Tătărușii Sucevei; 3. D-lui B. Delavrancea culegerea de Poezii populare române, adunate de d-1 losif Popovici din Banat și țara Hațegului; 4. D-lui Sextil Pușcariu două culegeri din Maramureș trimise de d-1 Au- rel Filimon, fost învățător, una de : Obiceiuri, Credință deșeartă, Descântece și Farmece, cealaltă de Balade, Povești în versuri și Povești în proză. D-1 I- Bianu, Secretarul Secțiunii, prezentă proiectul de buget al Sec- țiunii pentru anul viitor, din care se vede că, după satisfacerea trebuințelor prevăzute ale Secțiunii, a rămas disponibilă suma de 11 000 lei, asupra în- trebuințării căreia Secțiunea are să decidă. Amintește că din această sumă Secțiunea a dat 400 lei pentru exemplare din cartea d-lui losif Popovici despre dialectul istrian și 1.000 lei ajutor tot pentru d-1 los. Popovici, ca să studieze dialectele din Maramureș. Mai rămâne deci disponibilă suma de 9.600 lei. D-1 Bianu aduce aminte că acum doi ani a făcut propunerea de a se face o ediție completă a scrierilor lui Alecsandri; propunerea a fost atunci discutată în Secțiune și în plen, dar punerea ei în aplicare a fost amânată. Acuma ar fi timpul să se reieă idea și să se prevadă în buget o sumă pentru punerea ei în lucrare. —După discuțiunea urmată, Secțiunea aprobă propunerea, rămânând să se decidă suma necesară. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA LITERARĂ. 237 D-I I. Bianu propune apoi ca Academia să înceapă facerea unei publicațiuni de reproduceri din ornamentica vechilor manuscripte scrise în mănăstirile țerii. Este în ele o parte foarte interesantă din vieața artistică a neamului nostru în secolii trecuțî. Noi nu i-am dat cinstea meritată, dar alții adună documentele ei și Ie dau ca ale lor spre paguba noastră. Acuma avem mijloace și am putea începe această lucrare, care ar țineă mai mulți ani și va puteă înaintă, pe cât vor permite mijloacele de tot felul cari sunt necesare pentru înfăptuirea unei asemenea lucrări. — După discuțiunea urmată, Secțiunea decide ca din suma disponibilă să se mai adaoge 1.000 lei Ia suma prevăzută pentru publicația Din vieața poporului român, să se prevadă lei 3.600 pentru Scrierile lui Alecsandri și 5.000 lei pentru publicația despre ornamentica vechilor manuscripte scrise în țară. D-I I. Bianu este însărcinat a organiză și a supraveghiă facerea acestoᵣ două publicațiuni. Se aleg d-nii B. Delavrancea, I. C. Negruzzi și D. Zamfirescu în Co- misiunea care să examineze lucrările ce se vor prezenta la premiul Neu- schotz din 1915 cu subiectul: Cari industrii casnice țărănești ale Româ- nilor s’ar puteă încurajă și perfecționă și prin ce mijloace ? ȘEDINȚA DELA 28 MAIU 1914 Președinta d-lui I. C. Negruzzi, Vicepreședinte. D-l Sextil Pușcariu propune să fie aleși membri corespondenți străini d-nii Eugen Herzog și Ad. Zauner, profesori de limbile romanice la Uni- versitățile din Cernăuți și Graz. — Propunerea este primită de Secțiune cu unanimitate. D-l I Bianu propune a se alege^ membri corespondenți străini d-nii Mario Roques, profesor de filologia romanică și românească la Facultatea de litere și la alte școale superioare din Paris, și Mateiu Bartoli, profesor de filologia romanică la Universitatea din Turin. — Secțiunea primește cu unanimitate propunerea. Secțiunea alege, spre a face parte din Comisiunea de 12 membri pen- tru premiul Năsturel din 1915, pe d-nii: B. Delavrancea, I. C. Negruzzi, S. Pușcariu și D. Zamfirescu. Pentru cercetarea lucrărilor ce se vor prezentă la premiul Năsturel de www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 238 SECȚIUNEA LITERARĂ. 5.000 lei din 1915 despre: Sufixele de formarea cuvintelor în limbaromână se aleg d-nii: 7. Bianu, A. Pliilippide și S. Pușcariu. Secțiunea își realege biuroul pentru 1914-15, și anume d-l N Gane Pre- ședinte și d-l 1. C. Negruzzi Vicepreședinte. La ordinea zilei se pune chestiunea alegerii a doi membri corespondenți români în locurile rămase vacante prin alegerea d-lui S. Pușcariu membru activ și prin moartea lui Pompiliu Eliade D-l B. Delavrancea propune să se aleagă într’unul din locurile vacante un filozof. — In urma discuțiunii, la care ieau parte toți membrii prezenți ai Sec- țiunii, se decide că asupra acestei propuneri se poate pronunță numai plenul Academiei, fiindcă ea necesitează modificarea sau cel puțin inter- pretarea dispozițiunilor art. 2 din Statute. — Secțiunea decide cu unanimitate a propune plenului alegerea d-lui Oc- tavian Goga, membru corespondent român. D-l B. Delavrancea este însărcinat a redactă motivarea acestei hotărîri. — Secțiunea decide apoi să se amâne pentru sesiunea anului viitor alegerea de membru corespondent în al doilea loc vacant. Premiul „Demostene Constanținide." Ion Âl. George, Aquile. Poezii. Câmpina 1913. P. Dulfu, Gruia lui Novac. Epopee alcătuită din cântecele de vitejie ale poporului român București 1913. Olteo și Dorn, Un proces perdut. Roman social. București f. a Raport de Duiliu Zamfirescu. Din cele patru lucrări ce mi-ați trimis spre cercetare, prin a- dresa No. 142 din 29 Ianuarie, am avut onoare a vă restitui volumul d-lui Octav Erbiceanu, Ciclul troian. Epopeele înainte de Homer, ca nefiind de competența mea. Din celelalte trei ce rămân, Un proces perdut, Gruia lui No- vac și Aquile, cele două dintâi sunt încercări nesigure, ce nu pot sta alături cu lucrările de real talent ce au fost prezentate la premiul Constantinide ; cea de a treia, Aquile, este interesantă și merită o cercetare mai amănunțită. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA LITERARÂ. 239 Și mai întâiu, o colecție de poezii, cât de mică, în care amorul să nu-și comită isprăvile, poznele și scandalul, este un lucru rar; iar o colecție de poezii, în care să lipsească nu numai amorul, ci și simbolismul, — este un lucru unic. Firește că lumea, încăpătoare de tot felul de simțiri și icoane, este un izvor nesecat de inspirație, pentru un om de talent; to- tuș, în amor stă marele farmec al poeziei, prin aceea că dela el purcede lirismul, nota cea mai atingătoare a sufletelor. Cine nu are cât de puțin această notă, riscă să rămână străin publicului cetitor. D-l Ion Al-George înlocuește lirismul cupidonian prin lirismul marțian. D-sa este un eroic și ar vrea să fie și un clasic. Zic a ar vrea», fiindcă uneori nu e clasic de loc, deși grămădește în ace- eaș poezie pe Memfis, Cartagena, Enea, Cicero, Scipione, August', Neron, Archimede, etc., etc. Clasicismul nu se atinge cu alegerea subiectelor din lumea clasică, ci cu perfecția absolută a formei, cu frumusețea gândirii și cu sobrietatea simțirilor. Dar așâ cum este, poetul nostru iese din duzina făuritorilor de versuri simboliste și leșinate. Primele două poezii din broșura sa sunt străbătute de un adevărat suflu eroic și cred că sunt și cele mai bune : Senatus Populusque Romanus și Aquile: Porniți, porniți la drum, copiii mei, Cohorte strânse ’n linii de bătae ¹ Voi ați crescut în candida văpae A soarelui ce luminează Acest pământ arat de semizei. și, la sfârșit : Când eu, ce v’am trimis, n’oi fi în stare Să plâng în fața cerului albastru, — Să cânte tibicinii și să-mi puneți Cenușa într’un castru. Poezia a doua, Aquile, e povestea unor vulturi extraordinari, cari, după ce s’au născut altfel decât după regulele ornitologiei, din ouă clocite, ei s’au zămislit din Venere și Marte, în muntele Soracte, — când au fost să sboare, s’au împrăștiat pe toată lu- mea cunoscută, după ce s’au înălțat din Lațiu, — și au poposit: unele în Gallia, altele pe Rhin, iar una a rătăcit pe Dunăre: www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 240 SECȚIUNEA LITERARĂ. O, zilele acelea strălucite, Când una rătăcise In sborul ei spre dacicul pământ; Avea pe aripi pulbere de aur Mai roșie ca’n ziua când, sub flăcări, Cartâgena rămase un mormânt. Și ’n zilele acelea, când o parte Treceâ măreț spre Gallia departe, Când altele cădeau domnind pe Rhin — Doar una fâlfâind peste Danubiu, In sunete de tibii și de goarne, Domniâ din Tisa ’n Pontul Euxin !.... Dacă aș vrea să fac șicană autorului, aș putea să-i spun că muntele Soracte nu e în Lațiu, de unde au pornit sburătoarele sale, ci în Etruria (astăzi se numește Sânt’ Oreste), și nu eră închinat lui Marte și Venerei (pentru operația ouălor), ci lui Apollon. Dar licențele poetice se pot tolera, chiar în materie de geografie și de istorie naturală. A treia poezie, Dacia felix, dedicată Prințului Mircea, cuprinde o strofă, care ar merita ea singură un premiu. Viteaz să fii! Suprema biruință Deapururea să-ți fie călăuza 1 Să-ți ardă ’n piept divina bărbăție A celui mort la Sarmisegetuza. Mai departe, în Carmina, găsim poezia In parc, plină de gra- ție, — două statui și o privighetoare, Cupido și o nimfă, — Cu- pido care vrea să tragă cu săgeata în nimfă, și se oprește, pentru- că privighetoarea s’a așezat pe sânul statuei. Toate, firește, im- posibilități, fiindcă privighetoarea nu cântă decât în stufișul ra- murilor, — iar Cupido, din firea sa un zeu antimuzical și plin de nelegiuiri, care nu s’ar opri de o așa nimica toată, când ar fi să-și rănească nimfa. Dar spuse frumos.... IN PARC Pe-un soclu svelt o nimphă albă, Alături Cupido cu arcul ; Argintul lunii se revarsă Și ’n ploaea lui, tresare parcul. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA LITERARĂ. 241 Tăcere pân’acum, tăcere.... Pe sânul ei, desmerdătoare, S’a așezat apoi și plouă Cu triluri, o priveghitoare. Și cum pe soclul de alături, Copilu-și desfăcu tunica Și sta să tragă — se oprise, Să nu ucidă păsărică. Nedumerire e un lucru nou și curios în colecția asta de eroi. Trebue citată întreagă, pentru meșteșugul stăpânit cu care e scrisă. Heine n’ar fi încheiat mai bine : NEDUMERIRE Tu mi ai dat asear’ o floare, Taina cerului de-albastră ; Eri râdeâ pe câmp, în soare, Azi se scutură ’ntr’o glastră.... S’a sfârșit 1 Spre dimineață, Deși toată ’nrourată, Am găsit-o fără viață Fost-a floare adevărată ?.... Căci peirea-i nu mă miră, A trăit o clipă, două, Ce pe mine mă uimiră, Au fost picurii de rouă. Și acuma când, în fine, Singurei ne suntem iară, Te întreb (deși știu bine ') Nu cumva ai plâns aseară ?... Volumașul sfârșește cu cinci cântece de beție, destul de neîn- semnate, cari însă surprind printr’o notă îndrăzneață de aiurare alcoolică. Poeții noștri veseli ar trebui să iea, din atributele lui Analele A R — XXXVI - Dezbaterile 1B www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 242 SECȚIUNEA LITERARĂ. Bacchus, pe cele gentile și poetice, iar nu pe cele vulgare. Car- ducci numește pe Bacchus Lico, adică dătătorul de veselie. Noi am putea să-l numim Orthos (care umblă drept) sau Ditiramb o- genul (cel ce aprinde sufletul de entuziasm liric). E mare artă a ști să rămâi cumpătat, — vesel, dar înțelept. Toamna românească are o sinceră poezie, fără nici un raport cu baccanalele latine, cari au lăsat urme atât de adânci în popo- rul din Roma, încât și astăzi Ottobratele lor, sau la festa del di- vino amore, sau la San Giovanni (când poporul are dreptul să gâdile cu usturoiu verde nasul delicat al cucoanelor), sau la Bef- fana, devin orgii publice. Cu aceste mici observații, cred că volumașul d-lui Ion Al. George merită să fie luat în considerare de Comisiunea premiului Constantinide. Ar fi foarte înțelept dacă s’ar puteâ împărți acest premiu. Am examinat toate lucrările ce s’au prezentat, și, în credință, dacă aș fi chemat să mă rostesc asupra lor, aș hotărî că nici una nu merită premiul întreg, dar multe ar mentă părți din el. Așâ, bunăoară, traducerea Eneidei, Viața și opera lui C. Negruzzi de d-l Lovinescu, Novelele d-lui Pătrășcanu (din cari una exce- lentă), Novelele d-lui Chirițescu, Aquilele și altele, ar puteâ să beneficieze pe sfântă dreptate din dărnicia răposatului Constan- tinide. M. Beza, Pe drumuri. Din viața Aromânilor. București 1913. Al. V. Casimir, Bosforul. Galați 1912. Mihail Lungianu, La cruci. Icoane de țară. București 1911 ; ,, ,, Postelnicu Cumpănă. Nuvele și povestiri din amarul celor mici. București f. a.; ,, „ Din umbra satelor. Povestiri și icoane. București 1913. P. B. Pătrășcanu, Thimotheiu Mucenicul. Iași 1913. Smara, Fata tatii. Roman de moravuri. București 1913. Adela Xenopol, Pe urma războiului. Roman. București f. a. Raport de B. Delavrancea. In vederea premiului «Demostene Constantinide» am fost însăr- cinat să fac rapoartele asupra următoarelor lucrări: «Pe drumuri» de M. Beza, — «Bosforul» de Al. V. Casimir, — «La cruci», «Postelnicul Cumpănă», «Din umbra satelor» de M. Lungianu, «Fata tatii» de Smara, — și «Timotheiu Mucenicul» de D. D. Pătrășcanu. » www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA LITERARĂ. 243 Aceste opere sunt serioase încercări, cu calități și cusururi, sunt contribuțiuni la desvoltarea literară, la frământarea limbii, la închegarea ei și afirmarea noastră în concertul națiunilor eu ideal. Dar, dintre toate, «Timotheiu Mucenicul» mi-apare ca cea mai potrivită de luare aminte, atât din punctul de privire al vieții ce se desfășoară în cele 242 de pagine, cât și din punctul de pri- vire al stilului susținut dela început și până la sfârșit. De aceea să-mi îngăduiți ca în raportul de față să mă ocup numai de volu- mul d-lui Pătrășcanu, socotind că Academia Română are căderea să spue mai mult pentru ce premiază, decât pentru ce n’ar pre- mia o operă. D-l Pătrășcanu este un scriitor fruntaș în «Timotheiu Muceni- cul», ca și în celelalte încercări de până acum. Scenele sunt fi- rești. Alege din vieața largă a lumii numai ceeace a văzut și a simțit, și le redă cu o sinceritate și cu o preciziune minunată. Stilul său, ușor și simplu, are un farmec care te îndeamnă să nu lași volumul din mână, până ce nu l-ai isprăvit. Este un realist și un humorist. Un realist, dar nu un fotograf. Analizează, dar rezulta- tele analizei le prezentă într’un chip sintetic. Un humorist, dar dis- cret. Nu-și bate joc de personaje. Nu râde, ci surâde. Un «pince sans-rire». Vieața, oricât de gravă ar fi, își are partea ei de ri- dicul. In orice dramă omenească este și o părticică de ușurință. D-l Pătrășcanu nu are aerul că ar crăpă de spirit, ci observă, no- tează, urmărind vieața în conflictele ei, cari aci te îndurerează, aci te umflă de râs. Și spiritul d-lui Pătrășcanu este spiritul care re- zultă din natura și raporturile omenești, fără ifos și fără pic de răutate. Novelele sale sunt luate din vieața de toate zilele. Ba unele le cunoaștem cu toții, cum ar fi «Tribulațiile unui aviator», în care se descriu suferințele acelui erou național, acelui copil de mare pricepere din pământul sfânt al Transilvaniei, a căruia moarte prematură și tragică o deplângem cu toții. «Timotheiu Muce- nicul», — novela care dă titlul volumului, — «Rețetă pentru un discurs parlamentar», «Condica d-nei Pompiliu», «Inzăpeziții», «Te- legrama», «Intre copii», «Moștenirea lui Docan», «In fața autorită- ților», «Arhanghelul Mihail» sunt documente vii din epoca noa- stră, cari vor sluji în parte istoricilor viitori, când vor încercă să facă tabloul societății de astăzi. In «Timotheiu Mucenicul» autorul descrie pățaniile «cucernicu- lui iconom Grigorie Timotheiu, fost în două rânduri protoiereu al www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 244 SECȚIUNEA LITERARĂ. Iașilor, iar în vremea de pe urmă revizor eclesiastic în sfânta eparhie a Moldovei, din care dregătorie s’a retras cu cinste atunci când bătrânețea neînduplecată l-a silit să se gândească la odihnă». D-l Pătrășcanu e, trebue să fie, prietenul cucernicului ; l-a cunos- cut și-l cunoaștem toți câți vom fi cetit această novelă. E un bun povestitor sfinția sa, care nu are decât două slăbiciuni : «cărțile bisericești și via dela Socola, ale cărei cărări le bate fără prihană». «Cărțile sunt mângâere la necazuri», «via lui via Domnului este» producând «vin minunat, mai ales de cel roșu». Autorul stă la un pahar cu părintele Timotheiu. — «Bea fără grije, domnule Mita- che, că-i lucru bun și fără dres. — Se cunoaște, părinte Grigorie, că nu-i băutura Jidovilor : și la măsură lipsă și acridă la gust». Din vorbă în vorbă, Timotheiu ajunse la un Mitropolit al Moldovei «cu anevoe de mulțumit», și de aci încep suferințele și ridiculul unei călătorii pe jos din Pășcani și până la Mănăstirea Neamțului, adică două poște și jumătate. Mitropolitul este o fire cruntă și cu toane. într’o zi, din senin, spuse fețelor bisericești: — «Sunteți niște bicișnici... Ce veți face oare când vă voiu duce pe jos la Mănăsti- rea Neamțului ? — Ce să facem, înalt Prea Sfinte ? Vom merge, răspunse unul din cei de față». Zis și făcut. — In noaptea Paște- lui dă poruncă: Arhiereului Chesane Bacaoanul, — părintelui Se- rafim, rectorul seminarului, •— iconomului Stavrofor Miron, —■ ico- nomului Lungu, protoereul ținutului, — arhidiaconului Popescu, eclesiarhul dintâiu, — diaconului Ciugulea, — protosinghelului Gli- cherie, — firește, cucernicului Timotheiu, — să pornească de îndată la Pășcani. Ajunși în Pășcani, nu trecu mult și pică și Mitropolitul «cu soitariul său Chiriac Răspopitul, caiafă și cap tuturor răută- ților, cu slujitorul său Gheorghe, de care nu se dăspărțiă nici- odată la drum». întuneric. — «Trăsurile!» strigă Timotheiu. — «Nu e nevoe», răspunse aspru Mitropolitul. Apoi: «Gheorghe, aprinde felinarul». Și au pornit pe jos. — Este una din cele mai dureroase și mai ridicule călătorii ce am cetit vrodată. In frunte Gheorghe cu felinarul, apoi Mitropolitul, pe urmă alaiul de fețe bisericești, oameni bătrâni, greoi și asmatici. întuneric besnă. «Cerul era plin de nouri care, ca niște balauri, alergau spre Moldova». Prin glod, prin sloată, prin băltoace, sue mereu această ceată de momâi cu cârjele lor înalte. Respirația li se taie, picioarele le tremură, gâfue și oftează, și-și blestemă zilele, și șoptesc vorbe cam... Mitropoli- tului. Părintele Miron, bătrân și gras, nu mai poate, alunecă și bâldâbâc în șanț. Se scoală repede «posac și înăcrit». — «Miroane, www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA LITERARĂ. 245 ori te-ai îmbătat? — «Da nu, înalt prea Sfinte, am călcat greșit!» Iar cu glas încet: «lovi-te-ar damblaua!»—Protopopul Spătărescu ridicând ochii în slavă șoptește: «Doamne, tu care ai luminat pe Abimeleh și ai liniștit pe Saul, adu-1 pe calea cea bună pentru mântuirea robilor tăi». După dealul Cristeștilor, la o fântână, «cumpăna scârție ca o harabâ neunsă, stârnind toți cânii din sat, care le făcură o primire chiar ca la niște fețe bisericești. Și s’au apărat cu toegele, ridicându-și în sus antereele și svârlind vajnic din picioare». Și s’au trudit toată noaptea. Când se crăpă de ziuă, intrară în târgul Neamțului. Le ies înainte o pereche de dășuchiați și afumati, cletănându-se, abiâ ținându-se pe picioare, și îi iea în râs: — «Măăi, ce de boaite !... De un’vemți, stimabililor? De la...» Mitropolitul s’a făcut că n’aude, și s’au tot dus, și în urma lor un lung, un prelung: ho-huideo! ho! Sar gardurile; le ies copiii înainte și privesc ca la urs. Rupți și topiți de osteneală sosesc la Mănăstirea Neamțului. Protopopul Spătărescu a căzut la pat prins de friguri. Ceilalți și-au «pus picioarele în apă rece», căci pe tăl- pile lor erau «beșica cât aluna și bătătura cât dopul». In urmă a aflat că Mitropolitul se legase cu vorba în fața «Domnitorului», că-i va duce pe jos pân’ la Mănăstirea Neamțului. Cruzime și fanfaronadă prinse ca după realitate cu o vlagă excepțională de a înviâ ceeace a auzit povestindu-i-se. «Telegrama» este schița poate cea mai bună din volumul au- torului. D-l Melidon este un bărbat blând. D-na Melidon este o femeie cu istericale. D-l Melidon, după mai multe beri, «într’o dis- poziție de spirit fericită», s’abate pe la Ermacov și cumpără nițele icre pentru dumnealui, și câteva felii de șuncă, știind că d-na Melidon se prăpădește după șunca de Praga. Grăbit se duce «spre domiciliul conjugal, având impresia că viața la urma urmei este o aventură plăcuta.» Intră în casă și vede pe D-na Melidon plân- gând. — «Ce e? — S’a împușcat Fănică! (Fănică e nepotul dum- neaei). — Când? — Nu știu. — De unde ai aflat? — Am pri- mit telegramă. — De la cine? — De la tanti Luța. — Pentru ce? — Nu știu nimic! Și când îl îngroapă?» — Atât i-a trebuit. D’aci încolo tragi-comedia începe. — «Se vede că vrei numai de- cât să fi murit!» Și plânge și se vaetă. D-l Melidon exasperat cere telegrama. 0 cetește: «Fănică a scăpat de pericol. Luța.» — «Vra să zică n’a murit? — Știu eu... — Uite telegrama... — Poate îmi ascunde...» Și din nou șiroae de lacrămi Dar de unde știe că s'a împușcat, Fa spus chiar Fănică acum vr’o șapte luni, în Buzău, www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 246 SECȚIUNEA LITERARĂ. că dacă Petrovici îl lasă repetent, el se împușcă. — «De sigur a rămas repetent!» Și ea cunoaște bine delicatețele tantii Luții. — «Cine știe dacă nu-mi ascunde...» — «Cum, cine știe? — De sigur îmi ascunde...» Și hohote sguduitoare, sughițuri și suspine. — „Dacă voia să-ți ascundă, nu-ți telegrafia... — «S’a temut de jurnale... să nu cetesc.» — D-l Melidon iea «Universul» și se uită cu băgare de seamă dela început până la isprăvit. Nimic. Dar pe pagina a treia se vede un titlu, cu litere groase : Accidentul de tren pe linia Busău-Focșani. D-na Melidon răcnește cu spaimă : — «Să știi c’a fost în tren!» Iar d-l Melidon: — «Dobitoc! do- bitoc! cine mă puse să caut în jurnal!» — Vra să zică acum nu s’a mai împușcat? D-na Melidon ridică ochii în tavan și zise: — «Dumnezeule, cum pot trăi cu dânsul¹» D-l Melidon cu năcaz: — «S’admitem c’a fost în tren... ori s’a împușcat... ori și-a frânt gâtul... dar a scăpat de pericol... așâ spune telegrama. — Ah! cât de mojic ești!» •—D-lui Melidon cu ochii la icre și la șuncă, îi trece prin minte acest gând; — «Am să turbez! Cine m’a pus să mă însor!» In sfârșit puse mâna pe condeiu și-i ticluește tantii Luții, din Buzău, următoarea telegramă : «Răspunde imediat, ce-i cu Fănică ? A murit? S’a împușcat? A fost în tren? Răspunde pe larg, nu face 'economie. Plătesc eu. Altmintrelea turbez». 0 trimite. Răspunsul: «Numai la moarte te gândești? Drag ți-e bă- iatul. Telegrama mea numai un om ca d-ta a putut să n’o pri- ceapă. Fănică a trecut clasa. Petrovici nu l-a lăsat repetent, etc.» Bietul Melidon la grea moară a dejugat! Și d-l Pătrășcanu iz- butește să rezume admirabil vieața omului bun, care-si blestemă ceasul în care a întrat în rândul oamenilor. E atâta humor în această schiță, că doar în unele „Momente“ ale ilustrului Cara- giale s’ar puteâ găsi. Cred dar, că d-lui Pătrășcanu i s’ar cuveni premiul «De- mostene Constantinide», nu ca o încurajare, ci ca o dreaptă răsplată pentru talentul său deosebit, pentru preciziunea sa, pentru humorul său sănătos, cari îl pun în rândul celor mai înzestrați din generațiunea nouă de scriitori tineri cu cari, cu drept cuvânt, ne fălim. M. I. Chirițescu, Răsaduri. Novele București 1914. — Raport de I. C. Negruzzi. Printre tinerii noștri autori, d-l M. Chirițescu este unul din cei www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA LITERARĂ. 247 mai cunoscuți. El a compus câteva poezii, dar s’a distins mai ales prin scrierile sale în proză, în special novele. Cele mai multe din acestea au fost publicate prin reviste, cu osebire în Convorbiri Literare; iar în urmă novelele au fost adu- nate și scoase la lumină în tomuri separate. Cunoșteam un volum de novele, intitulat «Grănicerul» și tipărit în anul 1913, iar în anul curent d-1 Chirițescu a mai scos un al doilea volum cu titlul «Răsaduri», pe care îl prezentă la premiul Constantinide. D-1 Chirițescu este incontestabil un autor de talent. El are ima- ginație și vervă, posedă un stil frumos, o limbă bogată (câteodată, aș putea zice prea bogată) și are arta de a descrie oamenii și si- tuațiile în mod viu și plastic. Novela «De Anul Nou» este un tablou, parte umoristic, parte serios a petrecerilor uzitate în provincie în ajunul sfântului Vasile, în care caracterizarea personajelor este minunată. «Focul» cuprinde descrierea unui incendiu tot dintr’un orășel de provincie, cu toate nenorocirile ce atrage după sine. Starea su- fletească a personajelor este emoționantă și durerea lor admirabilă. «Arhivarul» este deasemenea o novelă foarte impresionantă. Un vechiu, foarte bun și conștiințios funcționar e dat afară din funcția ce ocupă de 34 de ani, după cererea unor politiciani, cari au nevoie de acest loc pentru un protejat al lor în interesul elec- toral al partidului. Descrierea stării sufletești a bietului arhivar și a însuș Ministrului, care are slăbiciunea să cedeze stăruințelor par- tizanilor săi politici, este admirabilă. Foarte bună este și novela «Pedagogul» cu descrierea unui pen- sionat privat, a bâlciului Moșilor, a tânărului și naivului erou al novelei și a elevilor din școală în toate relele deprinderi răspân- dite printre ei. Negreșit nu toate novelele sunt de o potrivă bune. Câteva sunt simple narațiuni foarte scurte, și fără pretenție, și cari prezentă mai puțin interes. Eu nu sunt partizanul nici acelor bucăți ale d-lui Chirițescu, în cari nu figurează oameni, ci animale, precum Vrăbionțul, Stop, Gândacii, Puțul și Șarpele, etc. Știm bine că în timpul din urmă acest soiu de scrieri sunt oarecum la modă, dar cât despre mine, am rămas tot cu ideile vechi De animale să urmeze a se ocupă istoria naturală, iar în scrierile de pură imaginație, care are a se Ocupă de caractere și situații interesante, animalele să aibă www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 248 SECȚIUNEA LITERARĂ. un rol secundar ca amici sau inimici ai omului sau să reprezente pe om în diferitele sale naturi și caractere, cum fac fabuhștii cei vestiți și scriitorii mari ai tuturor timpurilor; căci omul singur ne interesează și sufletul său este obiectul principal al cercetărilor și cugetărilor noastre. Am spus mai sus că limba în care scrie d-l M. I. Chirițescu e adesea prea bogată. In adevăr, tânărul nostru autor are obiceiul original de a introduce în proza sa tot felul de cuvinte, uzitate probabil în dialecte locale sau numai în câteva pături sociale, în tot cazul nerăspândite în publicul cetitor, cuvinte de o formă ciu- dată, cu înțeles adesea necontrolabil și absolut necunoscute în limba noastră literară, ceeace îngreue înțelesul și oprește gândirea ce- titorului în loc, depărtând-o dela subiectul povestirii. .Autorul de altminteri a simțit neajunsul acestei inovații, căci s’a crezut silit să adaoge la sfârșitul volumelor sale un mic dicționar, cu arătarea înțelesului multor ziceri și cuvinte întrebuințate în text. 0 novelă cu vocabular explicativ este desigur ceva neobișnuit. Orican ar fi aceste mici defecte, talentul d-lui Chirițescu este incontestabil și propun cu toată convingerea să se acorde acestui interesant autor premiul Constantinide sau măcar o parte din el. Alexandru Ciura, Amintiri. Schițe și nuvele Orăștie 1912. — Raport de 1. C. Negruzzi. Sub titlul «Amintiri» d-l Alex. Ciura prezentă la premiul Constantinide un mic volum de 263 pag., cuprinzând 22 de «Schițe și novele». Aceste mici compozițiuni s’ar fi putut numi mai nimerit: Po- vestiri sau Narațiuni, nu numai din cauza scurtimii, dar și din cauza cuprinsului lor. Cele mai multe din ele reprezentă scene scurte din vieața săte- nilor români de peste Carpați, fotografii de personaje mai mult sau mai puțin interesante, notițe fugitive despre oameni, lucruri sau localități, fără ca autorul să cerce vreodată să pătrundă în vieata sufletească a oamenilor, ceeace un adevărat novelist ar fi făcut sau măcar s’ar fi încercat să facă totdeauna. Schițele și novelele d-lui Alex. Ciura se cetesc în treacăt și re- pede cum se frunzăresc foiletoanele de ziare printre veștile politice sau altele ce-ți aduc acestea, fără a lăsă urme, www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA LITERARĂ 249 Negreșit, cu tot dialectul local pe care autorul îl întrebuințează adesea în -mod voit, scurtele articole ale d-lui Ciura se cetesc cu mulțumire; totuș publicația întreagă nu poate fî pusă alături de alte opere ce s’au prezentat la premiul Constantimde și deci nu-mi este cu putință să o recomand la premiare. Dr. loacliim Drăgescu, Pro patria. Povestire despre începutul și menirea neamului românesc. Craiova 1913. — Raport de 1. C. Negruzzi. Intr’un volum 8° mare de 320 pagine, d-l Dr. Drăgescu își pro- pune să ne arate începutul istoriei poporului nostru, pe care-1 fixează în timpul răsboaelor Dacilor cu Romanii, întâiu cu Domițian, apoi cu împăratul Traian, când Dacia, învinsă, a fost transformată în provincie romană, iar populația acestui regat, amestecându-se cu colonii aduși din întreaga împărăție, a format poporul român. Această scriere nu este istorică, fiind o lucrare mai mult de imaginație, închipuindu-se persoane și fapte ce n’au existat nicio- dată Nu este însă nici un roman propriu zis, lipsindu-i cu totul unitatea și adesea chiar continuitatea acțiunii. Autorul însuș intitu- lează opera sa o povestire, care ar aveâ scopul «de a îndreptă spiritele către un nobil și sfânt ideal, de a întoarce privirile con- temporanilor spre trecut, de a învioră sufletele la vechia cultură latină și de a încălzi dragostea de țară și de neam, reamintind istoria plină de măreție a celor două rasse vrăjmașe, Dacii și Romanii». Rezumată în două cuvinte, povestirea d-lui Drăgescu, pe lângă faptele istorice potrivite după plac, se reduce la dragostea fiicei lui Decebal, Micapora cu Generalul roman lulianus, cu care se mărită după multe peripeții, mutându-se la Roma, dar păstrând în sufletul ei tot patriotismul dac. In general autorul pare a fi păr- tinitor pentru Daci în contra Romanilor. Negreșit că recunoaște și acestora merite însemnate, dar le dă pe față și foarte multe de- fecte, pe când Dacii în ochii săi par a fî un popor superior, care ar aveâ numai merite și de loc defecte. Un mare neajuns al acestei scrieri este, cum am spus, lipsa de unitate, căci șirul întâmplărilor se întrerupe într’una prin narațiuni și descrieri cu totul străine subiectului. Așă de exemplu, într’un capitol se tratează despre istoria și laptele lui Tiberiu și Caiu Grachus (se petrecuse cu 27₈ secole înainte), pe care d-l Dră- gescu le povestește cu toate amănuntele, deși nu au nici o legă- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 250 SECȚIUNEA LITERARĂ. tură cât de depărtată cu cele arătate în opera: „Pro patria". Tot așa expunerea teoriilor filozofului Epictet; descrierea Iodurilor de plimbare din Roma ; citarea tăblițelor foarte lungi și puțin intere- sante ale lui Iulian; intercalări dese și cam nepotrivite de poezii când rimate, când nerimate, și altele multe. Alt defect al acestei scrieri este că adesea imitează (poate, cum se întâmplă adesea, fără voia autorului) epizoade și persoane din vestitul roman «Quo vadis» al lui Sienkiewicz. Precum în «Quo vadis» găsim pe Grecul Chilon, care este marele intrigant, așa avem și aici pe Grecul Chramidas cu acelaș caracter. Ca în Quo vadis avem luptele sclavilor în arenă, numai că Germanul Ursus se prefăcu în Dacul Bato. Precum avem predica lui Sf. Petru la Roma, așâ avem și aici predica unui preot, creștin, bătrân, cu di- ferința că în romanul lui Sienkiewicz predica se face într’un vast cimitir afară de Roma, unde încap multe mii de credincioși, pe când aici preotul vorbește mulțimii în catacombe, unde nu se în- țelege cum un mare număr de oameni ar fi fost în stare să vadă și să asculte pe orator, catacombe compunându-se numai din uli- cioare strâmte și întunecoase. Partea din mijloc a scrierii este aproape întreagă străină poves- tirii, partea din urmă este inutilă și scade interesul. Neliind nici roman, nici istorie, de ce natură este această operă? Fără a se așeză într’o rubrică cunoscută, scrierea pornește din- tr’un sentiment foarte adânc și puternic pentru neamul nostru și pentru țara noastră. Limba în care e scris «Pro Patria» fiind foarte corectă; fiind motivele cari au dictat această scriere foarte lăudabile, cu toate neajunsurile ei, povestirea d-lui Drăgescu, fiind foarte recomanda- bilă mai ales pentru tinerime, ca una ce este pătrunsă de cel mai aprins patriotism, aș crede că autorul ar puteâ fi distins cu o parte a premiului Constantinide, dacă acesta se consideră ca fiind divizibil și dacă n’ar fi alte scrieri mai recomandabile pen- tru acest premiu. Octav Erbiceann, Ciclul troian. Epopeele înainte de Homer. Iași 1912.— Raport de G. Murnu. Intre publicațiile obișnuite din țară, lucrarea d-lui Erbiceanu e o apariție excepțională nu numai ca volum, ci și ca cuprins, căci pe de o parte ea numără nu mai puțin de 566 pagine, deșî nu e www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA LITERARĂ. 25 1 decât partea întâi dintr’o lucrare mare ce ne-o făgăduește autorul, iar pe de alta tratează chestiuni dintr’un domeniu care, din cauza aridității sale, găsește tot mai puțini cultivatori entuziaști ; acest domeniu este exegeza sau interpretarea anticvarică a monumen- telor, care face parte din câmpul cel mai întins al arheologiei. Mo- numentele de artă antică și în deosebi picturile de pe miile de vase grecești ce s’au descoperit în decursul vremii păstrează o sumă de reprezentări figurale, în cari se constată scene cu întâm- plări și epizoade cunoscute după legendele divine și eroice trans- mise prin poezia epică a Grecilor. Paralelismul acesta dintre reprezentările figurale și datele lite- rare s’a remarcat mai de mult și a format obiectul unor cuprin- zătoare și interesante lucrări de ale învățaților apuseni^dintre cari unele sunt citate și în cartea d-lui Erbiceanu. D-sa, pasionat de felul acesta de cercetări, își propune a urmări epopeele din ci- clul troian, cu scopul de-a le da o interpretare arheologică. De o cam dată însă își mărginește activitatea la un număr de epizoade, pe cari le pune în legătură cu dispăruta poemă antehomerică a lui Stasinos, anume «Kypria», cunoscută numai din scurtul rezumat ce se află în excerptele lui Produs. In acest scop strânge la un loc aproape tot materialul respectiv, răspândit într’o mulțime de publicații, și-l publică din nou, însoțindu-1 cu o introducere și cu un epilog, din care vedem principiile de cari a fost călăuzit și re- zultatele la cari ajunge. Dela început trebue să spun că scopul, care pare a fi cel prin- cipal, cum arată și titlul cărții, «de a stabili un acord între sur- sele literare dispărute și forma sub care se prezentă fabulele pe monumente», n’a fost atins ; o mărturisește însuș autorul când, încheindu-și studiul, ne spune (p. 547) că «completarea surselor literare dispărute, prin manifestările de pe monumente, va rămâ- neâ o chestiune greu de satisfăcut». Căci, după chiar motivarea d-sale, «artiștii foarte adeseori au figurat scene după imaginația lor proprie, și în nici un caz n’au copiat scenele lor după anu- mite surse literare, iar operele lor artistice n’au servit drept ilustrațiuni la anumite opere poetice». Sau mai bine zis, pentru motivul cunoscut astăzi și recunoscut de toți, că «tradiția figurală» nu e subordonată tradiției literare, ci e o putere egal îndreptățită, care merge paralel cu aceasta și uneori trece peste ea (Fr. Koepp, Archăologie, II, p. 69). De aceea autorul «s’a mulțumit cu mai puțin», și anume «ca din materialul cules de d-sa să reiasă câteva www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 252 SECȚIUNEA LITERARĂ. observații utile atât pentru înțelegerea epopeei Kyprian, cât și pentru studiile mitologiei figurate ? însemnătatea punctului întâiu însă scade cu totul atunci, când știm că această epopee e dispărută și că completarea surselor ei pe baza monumentelor figurate e «o chestiune greu de satisfăcut». Rămâne dar de discutat punctul al doilea: utditatea celor câteva observații pentru studiul mitologiei figurate. Din cele spuse la p. 549—99 se pare că autorul a contribuit cu mai multe puncte la interpretarea scenelor pictate sau sculptate pe monumente grecești; controlul însă e .greu de făcut, întrucât cartea e lipsită cu totul de material intuitiv, de ilustrațiuni, iar monumentele, despre cari ni se vorbește, sunt publicate in lucrări aproape cu totul inaccesibile în țară. Ar fi putut să se ajute întru câtvâ, îndrumând pe cetitori la Repertoire des vases peints al lui S. Reinach, publicație ieftină, unde se găsesc reproduse în desen o parte din monumentele respective, și în care Reinach ne dă adeseori interpretările sale proprii și dela cari ar fi putut profită și d-1 Erbiceanu; dar d-sa nici nu citează această publicație. Așâ fiind, rămâne foarte discutabilă utilitatea acestui tratat. El poate rămâneâ infructuos și din alte motive, căci după ce subiectul e puțin interesant și ingrat, el mai e îngreunat prin grămădirea de material uneori inutil (spre pildă p. 29), No. 1, unde e vorba despre figuri cunoscute dinainte ca neavând nici un raport cu legenda respectivă (cf. Reinach, op. cit., p. 146), prin pro- porțiile ce s’au dat astfel lucrării (care s’ar fi putut reduce la ma- ximum vreo sută de pagine de text"), prin lipsa de metodă în ex- punere (cum se vede mai ales în Introducere), prin stilul uneori naiv și stângaciu, alteori confuz și greoiu, probabil influențat de textele germane, ca și prin alte neajunsuri formale (nu mai vor- besc de păreri personale greșite, ca : arta are propria ei limbă, aceasta se învață Ia o școală, care trebue să aibă o strânsă legă- tură cu filologia, p. 17). Și lucrul e cu atât mai de regretat, cu cât spre a da la lumină o asemenea carte, autorul — trebue s’o re- cunoaștem — a depus destulă muncă și a făcut sacrificii materiale, cari ar fi meritat să fie încurajate. E. Lovinescu, C. Negruzzi. Viața și opera hti. București 1913. — Ra- port ele 1. Bianu. Dela 1822 încoace vieața literară românească a fost an cu an mai intensivă. Scurte perioade de 8 —10 ani formează epoci mari www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA LITERARĂ 253 și bine caracterizate, în cari literatura s’a avântat repede și cu îndreptări din ce în ce mai fericite. Multe personalități au avut partea lor la această mișcare grabnic ascendentă. Un mare număr i-au dat însă numai câțiva ani ai tinerețelor; mulți au murit, în- dată ce și-au arătat talentul: Cârlova, Chrisoverghi, Bălcescu și alții mulți formează șirul prea lung al acestora. Alții au fost atrași de politică și de alte ocupații, sau li s’a stins focul sacru de vreme. Câțiva numai au putut da literaturii vieți întregi în toată întinderea și desvoltarea normală: lancu Vâcărescu, Eliade, Asachi, Negruzzi, Alecsandri. Toate aceste valuri de avântare ale literaturii noastre în se- colul XIX au avut dela 1828 încoace și organele ei periodice de publicitate — ziare și reviste, în cari zi după zi se publicau nouăle producții—originale, traduceri, imitații,—precum și aprețieri critice, discuții frumoase, certe urîte și chiar mai rău. Periodicele acestea cu vieața lor, în general puțin statornică, formează adevărata arhivă a mișcării literare dela 1829 încoace. D-l lorga a supus mai întâiu acest material bogat de informații la o largă cercetare, din care a scos cele trei volume de Istoria literaturii românești dela 1821—1866, publicată în 1907. D-l E. Lovinescu supune acelaș material literar la o nouă cer- cetare mai minuțioasă și mai liniștită. D-sa a început prin expu- nerea amănunțită a activității câtorva dm cele mai de frunte per- sonalități, cari au contribuit mult și au avut puternice înrâuriri asupra evoluțiunii noastre literare. întâiul volum publicat de d-l Lovinescu din această serie tratează despre Grigore Alexandrescu, al doilea este acesta despre C. Ne- grussi, al treilea, care așteaptă putința de^a fi publicat și din care o bună parte a apărut în Convorbiri Literare, va fi despre G. Asachi. Volumul despre C. Negruzzi cuprinde o biografie cât mai com- pletă a scriitorului, o înșirare cronologică a tuturor scrierilor lui dela întâiele încercări copilărești de pe la 1823 până la ultimele scrieri. Urmează apoi o expunere întemeiată pe o bogată infor- mațiune despre ideile și vieața scriitorului, în politică, în vieața so- cială și culturală, precum și în materie de limbă. In sfârșit apre- cierea asupra scriitorului ca prozator, ca poet, ca autor dramatic. Cercetarea întreagă este făcută atât de conștiințios, iar rezulta- tele ei sunt expuse atât de metodic, încât după ce ai ajuns la sfârșitul cărții cu cetirea, ți se arată lămurit și luminos toată ac- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 254 SECȚIUNEA LITERARĂ. tivitatea marelui scriitor, cu toată lunga și puternica lui contribuire neîncetată nu numai la îmbogățirea literaturii naționale, dar, ceea- ce este și mai însemnat, la punerea și ținerea ei în direcția de desvollare sănătoasă. Dintre toate cărțile prezentate la premiul Constantinide am deplină convingere, că aceasta a d-lui Lovinescu îl merită mai mult ca ori- care alta. N. Pandelea, Eneida. Traducere. București 1913.—Raport de I. C. Ne- gruzzi. Cu un volum in-8° de 360 pag., editura Minerva 1913, d-l N. Pandelea prezentă la premiul Constantinide traducerea în limba ro- mână a Eneidei Iul Virgiliu. Traducerea în proză direct după textul original e precedată de trei disertații introductive. Mai întâiu avem o prefață sau «Cuvânt înainte», în care autorul explică motivele ce l-au îndemnat să facă această lucrare. într’un al 2-lea studiu, «Opera luiVirgiliu», d-l Pandelea tratează despre genul Epopeei în general și reproduce după autorul francez Rene Pichon analiza Eneidei, pe care acest învățat o face în scrierea sa cunoscută: «Istoria literaturii latine». In sfârșit într’o a 3-a parte introductivă, autorul găsește nime- rit să dea cetitorului pentru o mai bună înțelegere a Eneidei di- ferite noțiuni relative la religiunea și alte legende mitologice ale popoarelor antice, precum : Cultul morților, Cultul întemeietorului, Focul sfânt, Cultul puterilor naturii, Legenda lui Enea și Răs- boiul Troiei. In urma acestor disertații, d-l Pandelea trece direct la traduce- rea epopeei lui Virgiliu, pe care am cetit-o cu interes în întregul ei, comparând-o adeseori cu textul latin. Traducerea am găsit-o corectă, limba în general e bună și mai ales mi s’a părut reușită reproducerea în limba română a ace- lor părți din poemă, cari au rămas vestite și au păstrat vie așâ lung șir de secole gloria marelui poet latin. Aceste părți sunt povestirea căderii Troiei; tânguirile și blestemele Didonei, precum și sinuciderea ei; coborîrea lui Enea în Infern; descrierea scutului acestuia făurit de Vulcan și lupta finală a eroului cu Turnus. Negreșit traducerea nu e în versuri ca aceea a lui Coșbuc, operă încoronată de Academia Română cu premiul cel mai mare www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA LITERARĂ. 255 de care dispune, totuș ea este bună, interesantă, dă dovadă de o muncă statornică și însemnată și va contribui, așa cel puțin se poate speră, la lățirea interesului pentru literatura clasică a popoa- relor antice. Dacă premiul Constantinide va fi declarat divizibil, aș propune o parte din el să fie acordată d-lui N. Pandelea. Radu D. Eosetti, Prin pravoslavnica Rusie. Note din călătorie. Bucu- rești 1913.—Raport de A. Philippide. Sunt note de călătorie culese în timpul unei vacanțe de Paști, când a vizitat d-l R. Kievul, Moscva și Varșovia. In aceste note nu se cuprind niscai tablouri puternice, în cari să se vadă amă- nunțit natura -fizică a Rusiei, ori vieața societății rusești, nici niscai considerații adânci, istorice ori științifice, asupra oamenilor și a lucrurilor — tablouri și considerații izvorîte dintr’o imaginație bo- gată, dintr’o cultură mare, dintr’un simț de observație fin; ci se găsesc numai niște superficiale observații, de felul acelora cari se întipăresc în mintea oricărui călător, chiar a unui călător care n’are nici-o pretenție de a produce opere literare. De pildă, la o gară te interesezi de ceasul când vei ajunge în cutare oraș; la sosire te sui într’o trăsură cu un cal, ori cu doi cai, ori cu trei, după cum se întâmplă, și te duci la un otel; la otel cei un ceaiu ori o cafea și apă caldă pentru bărbierit; după aceea vizitezi mo- numentele publice și, dacă se întâmplă să fie în săptămâna pati- milor, când sunt deschise numai bisericile, apoi te duci la o bi- serică, pe urmă la alta, până ce înșiri toate bisericile; în fiecare biserică vezi o mulțime de oameni, cari se închină pe la icoane, și un lux mare de pietre scumpe la aceste din urmă. Pe unele locuri auzi coruri frumoase și vezi câte un popă care seamănă la păr, la barbă și la față aidoma cu mântuitorul. Câte odată ase- mănarea e atât de mare, încât rămâi «trăsnit» (aceasta e vorba d-lui R). In afară de aceste puternice lovituri nervoase, ai din când în când numai niște simple «surprize» (tot vorba d-lui R.), de pildă pe la dosul unei biserici dai peste un soldat care sărută o fată, ori te întâlnești cu niște compatrioți. Pe ici pe colea «îți năzare în minte câte o observație originală» (vorbele d-lui R.), de pildă observi că sunt foarte mulți oameni cu ochelari, ori că sunt foarte mulți cârni, și-ți aduci aminte că și împăratul Neculai II (d-l R. zice greșit Neculai I) are nasul puțin cam cârligat la vârf. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 256 SECȚIUNEA LITERARĂ. Acestea sunt lucruri dela suprafață, cari nu satisfac nici dorința de a se distra, nici pe aceea de a învăță a lectorului. De altfel tendința d-lui R. a fost îndreptată spre amândouă aceste scopuri. D-sa a voit să se și distreze prin descrierea călătoriei sale, dar să și cugete asupra diferitelor împrejurări din această călătorie. Iată câteva exemple de cugetări: Pag. 27 «Din nenorocire cam așa ju- decă o mare parte din Românii basarabeni, și nu e vina lor, săr- manii, ci a celor cari i-au lăsat până mai anii trecuți în părăsire. Ce să mai zicem de mareșalul Krupensky, Român basarabean chi- purile, care ia cuvântul în duma rusească să susțină că basarabe- nilor nu le trebue nici biserici, nici școli românești! !! [exclama- țiile sunt ale d-lui R]. Și în timpul acesta bieții săteni, fără să cu- noască boabă limba țării, se închină seara «tatăl nostru» în ru- sește! E de ajuns să cităm un singur nume, Hajdeu, ca să vedem ce crimă am face, dacă n’am întreține pe viitor forțele vitale ale neamului trăitoare și dincolo de Prut». D’apoi parcă i-am lăsat pe Basarabeni în părăsire de voie ? Și parcă n’am vrea să întreținem pe viitor forțele vitale ale neamului de dincolo de Prut? Dar cine te lasă? S’ar păreâ însă din vorbele «până mai anii trecuți» că acum s’au schimbat lucrurile, că ne-a venit în sfârșit mintea la cap istor din regat și că am început să ocrotim pe frații basara- beni. Oare așâ să fie?—Pag. 28 «Privesc înainte lanurile mă- noase ale Basarabiei, pământul cel mai roditor al Rusiei. Au știut ei, diplomații țarului, ce-au făcut, când au ținut morțiș să fie des- membrată partea aceasta frumoasă a Moldovei». Pot să asigur pe d-l R. că nu s’au gândit diplomații ruși la fertilitatea Basarabiei de fel, când au ținut morțiș s’o iee; ar fi putut fî Basarabia cât de sterilă țară, și tot ar fî luat-o Rușii. — Pag 29 «Slavii depe continent atins' frumosul număr de 158 milioane de inși... S’a fă- cut socoteala că în 1925 imperiul țarului va poseda 220 milioane de locuitori, dintre cari 140 milioane slavi sadea». E o greșeală de tipar? înțelege prin continent d-l R. Europa? — Pag. 39 «O coincidență stranie face nu numai ca Rușii de dincoace de Dnie- pru să nu poată suferi pe frații lor dela nord, cum într’o vreme se dușmăniau frații din România, despărțiți de Milcov, dar să se și trateze la fel. Intr’adevăr Rușii din pai tea sudică a țării nu- mesc pe cei dela nord cap de țap, după cum Muntenii porechau odinioară pe Moldoveni cap de bow». Cu totul alt raport de na- ționalitate și de limbă este între Maloruși și Moscoviți de o parte, între Moldoveni și Munteni de altă parte! — Pag. 48 «Nu știu www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA LITERARĂ. 257 dacă sunt atei în pravoslavnica împărăție a Țarilor». O, sunt ! Nu-i vorbă că trebue să ne înțelegem întâiu asupra înțelesului cu- vântului, căci dintr’un anumit punct de vedere luat cuvântul ateu este sinonim cu idiot. — Pag. 50: «Când Stolipin [sic, aiurea pag. 71 îl scrie Stolypin] cade rănit, la o reprezentație teatrală, ca să moară câteva oare mai târziu, răpus de glonțul unui polițist, chiar în Kievul în care mă aflu, primul lui gest e să îngenuche și să se închine înspre loja țarului». Pentru d-l R. aceasta înseamnă respect mare religios față de țar, șeful bisericii rusești, din par- tea unui om care se simțiâ că moare. O nu! Stolypin tocmai cre- dea că are să trăească ! — Pag. 50 D-l R. înșiră milioanele de ca- tolici, de protestanți, de Evrei și de mahometani din împărăția rusească și apoi adauge: «Pe adoratorii lui Brahma din Asia nu-i mai punem la socoteală». Despre cari Brahmani va fi vorbind oare d-l R.? Sigur despre cei din India. In mintea d-sale contururile Ru- siei asiatice sunt extrem de vage. — Pag- 114 «Afară de Francezi nu există nație să iubească pe genialul împărat (Napoleon) mai mult decât Rușii». D-l R. confundă tripla înțelegere cu sim- patiile popoarelor ! — Pag. 140 «In legănarea ritmică a trenului mă gândesc la toată organizația curioasă a monarhiei acesteia, în fruntea căreia se află cu puteri absolute țarul autocrat, și fiindcă nu v’am vorbit nimic până acum de această organizație, găsesc ca e momentul oportun să o fac». După această anunțare s’ar aș- teptă lectorul să facă d-l R. o expunere a organizației împărăției rusești măcar pe câtevâ pagini. D-l R. însă se achită de însărci- nare în 15, cincisprezece, rânduri în chipul următor: «Deși în Rusia treburile statului sunt conduse de zece miniștri, ei sunt cu totul la discreția consiliului imperiului, compus din cincizeci de demnitari, cari reprezintă tradiția dinastică, și a senatului, compus tot din nobili, instituțiuni față de care reprezentanții națiunii din Dumă au numai un vot consultativ. E prea complicat mecanismul administrativ, în cele șaizeci de gubernii, unele posedând consilii generale și altele zemvosturi [sic], pentru a vi-1 descri și pe dân- sul». Atâta și cu nimic e tot aceea. — Pag. 152 «De frica revol- tei Polonezilor și a Ovreilor, pe semne, plus că Varșovia e și o poziție strategică, țin Rușii în foasta reședință a lui Suvarov atâta armată pe picior de războiu». De frica Ovreilor? — Pag. 153, după ce a vorbit despre vitejia și patriotismul Cazacilor: «Cu ase- menea soldați e greu să fii învins într’un războiu. E lucru con- statat azi, de altfel, că dacă Rușii au fost zdrobiți de Japonezi, Analele A. R — XXXVI. — Desbatei ile. 17 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 258 SecțiVnea Literară. faptul se datorește numai incuriei din cercurile conducătoare. Nu existau trenuri și vapoare decât pe hârtie, căzărmile și spitalele pe cari și le închipuia țarul că le are la Vladivostok intraseră.., în buzunarele funcționarilor și ale antreprenorilor, deși — culmea pungășiei! — la ministere se aflau și se găsesc și azi rapoarte în regulă de recepția lor». Intr’adevăr aceste lucruri se știu și se răsștiu, dar nu sunt de ajuns pentru a explică înfrângerea Ru- șilor. Pentru asemenea explicare trebue și altceva. Și toate aceste lucruri le îmbracă d-1 R. într’un chip de a vorbi și a scrie ca acel care se observă la oamenii cu cultură rudimen- tară: stilul d-sale e stilul unui conțipist. Chiar citatele până acum făcute sunt suficiente pentru a probă acest lucru (compară de pildă pe plus că din citatul dela pag. 152: «De frica revoltei Polonezi- lor și a Ovreilor, plus că Varșovia e și o poziție strategică, etc.»). Mai adaug pe următoarele din nenumărate altele (toată cartea d-lui R. e plină de asemenea lucruri) : Pag. 47 «Arta bizantină nu cere decât să se păstreze tradițiea, imitarea chipurilor din catacombele primitive, lucrate mult timp la muntele Athos, și dacă vechile for- mule sânt îndeplinite, icoana e bună». Va să zică chipurile din catacombele primitive au fost lucrate mult timp la muntele Athos? Ori poate catacombele au fost lucrate mult timp la muntele Athos? Ori atunci ce? Pag. 59, „Aceste biserici... de regulă au fost clă- dite de un sfânt omorît de Tătari, cari, dând foc odoarelor, au găsit în cenușa lor moaștele martirului, păstrate acum în altar». Va să zică sfântul a clădit mănăstirea după ce a fost omorît? Va să zică Tătarii au căutat și au găsit moaștele sfântului? Și căror odoare au dat foc Tătarii? Odoarelor acelor biserici, pecari le-au clădit sfinții după moarte? Pag. 68 «Paraliticii sărută picioarele domnului, convinși c’or să umble, orbii c’or să vadă». Va să zică paraliticii sărută picioarele domnului cu convingerea c’au să vadă orbii ? Ori sărută picioarele domnului și orbii ? Acest din urmă lucru a voit să spună d-1 R. printr-o ox^ixa ânb xoivoD extraordinară. Pag. 152 «Persecuțiea merge atât de departe, încât nu poți să nu te revolți dacă ai cât de puțin simțul demnității». La acestea se mai adauge și acordul subiectului plural cu ver- bul la singular: Pag. 18 «a perit în zare pomii copoului» [de altfel la copou nu sunt pomi]. Pag. 52 «mă urmărește pănă’n oraș suspinele țăranilor». Pag. 112 «nu-i lipsește nici leii». Pe da capo îl scrie d’acapo, pag. 143. In ce privește meșteșugul cu care întrebuințează coloarea locală în tablourile sale, compară următorul loc, unde autorul povestește www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA LITERARĂ. 259 cum s’a întâlnit cu niște Români băsărăbeni la Kiev, pag. 55: «Altă surprinză [sic] : la poarta bisericii un grup de țărani vorbesc ro- mânește. Intru în vorbă cu ei. «Ce, sunteți Români?» — «Da mata ce ești?» — «Tot Român, din București». — «Cum e aial Nici Rus, nici Moldovan !». Cel puțin nu se poate zice că i-ar fi lipsind d-lui R. modestia, căci iată ce spune pe la începutul cărticelei sale, pag. 18: «însemn bizara arătare în carnetul meu de drum, cum făcea Heine în fai- moasele-i Reisebilder,—și la gară spre Rusia». Asemenea lucrări nu poate să premieze Academia Română. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ISTORICA. Raportul d-lui N. lorga despre: Situațiunea internațională a Principatului Țerii-Românești in vremea lui Șerban Cantacu- zino (1678—1688) de lovan Radonii,—aprobat de Secțiune la 7 Maiu 1914. Memoriul d-lui lovan Radonid, profesor la Universitatea din Bel- grad și un foarte bun cunoscător al istoriei noastre, putând între- buința și izvoare în limba românească, îmbrățișează toate legăturile cu apusul ale lui Șerban Vodă Cantacuzino. Informația e foarte bogată și întinsă și între concluziile la cari ajunge d-sa sunt și unele cu totul nouă, cari vor contribui Ia mai buna înțelegere a acestei epoci. E de însemnat și întrebuințarea unor acte inedite din Ar- hivele Vienei. Publicarea lui se recomandă din toate punctele de vedere. Mă folosesc și de acest prilej pentru a exprimă păreri, cari au fost rostite și în ședință publică, despre însemnătatea acestor le- gături științifice cari atrag la București lucrări ce privesc nu nu- mai România, ci și lumea din care facem parte și lasă să se vadă încă mai bine rolul cultural firesc pe care, potrivit cu vechi și lungi tradiții, putem să-l reluăm in Sud-Estul Europei. ȘEDINȚA DELA 8 MAIU 1914. Președința d-lui D. Onciul. D-l D. Sturza propune alegerea în locul vacant de membru activ a d-lui 0 Giurescu, membru corespondent D-l A. D. Xenopol propune alegerea în acelaș loc a d-lui I. Tanoviceanu, membru corespondent. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ISTORICĂ. 2G1 D-l N. lorga propune alegerea în acelaș loc a d-lui I. Nistor, mem- bru corespondent.. Puindu-se la vot întâia propunere, ea întrunește șase voturi pentru și unul contra. Se recomandă deci plneului Academiei d-l C. Giurescu ca membru activ în Secțiunea istorică. ȘEDINȚA DELA 13 MAIU 1914. După propunerea d-lui N. lorga, se hotărește a se publică urmarea co- lecției sale de acte privitoare la relațiile Occidentului cu Orientul în se- colele XV—XVI, «Notes et extraits pour servir â l’histoire des Croisades», din suma disponibilă a Fondului Alina Știrbei. După propunerea d-lui V. Pârvan se hotărește a se ajută săpăturile ce sunt a se întreprinde subt direcția d-sale la cetatea Histria, din suma dis- ponibilă de 10 828 lei, 20 bani, cu 5.000 de lei. După propunerea d-lui I. Bogdan, se hotărește a se ajută tipărirea cro- nicii lui Neculce, pe baza manuscriptului păstrat în Biblioteca noastră, de către Comisiunea istorică a României cu suma de 5.800 lei, din aceeaș sumă disponibilă pentru Secțiunea istorică. Propunerea d-lui N. lorga privitoare la : Notes et extraits pour servir ă l’histoire des Croisades, — aprobată de Secțiune la 13 Maiu 1914. Deoarece, din deosebite părți, mi se cere comunicarea actelor inedite cari trebuiau să formeze continuarea, mult timp amânată, a pubhcațiunii mele : Notes et extraits pour servir ă l’histoire des Croisades, care coprinde de fapt cea mai mare parte a documentelor din arhivele italiene și ger- mane, privitoare la legăturile Apusului cu întregul Răsărit, aș rugă Acade- mia Română să iea asupră-și cheltueala tipăririi, în 2—3 volume de 3-400 de pagine in-8⁰, a colecției mele. Am cercetat depozitele din Veneția, Genova, Roma, Neapole, Bologna, Piacenza, precum și cele din Innsbruck, Munchen, Nurnberg, etc. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 262 SECȚIUNEA ISTORICĂ. Propunerea d-lui V. Pârvan privitoare la săpăturile dela cetatea Histria,—aprobată de Secțiune la 13 Maiu 1914. încheind în anul acesta săpăturile la Ulmetum, subsemnatul roagă Aca- demia ca să binevoească a luă în discuțiune, dacă nu e cazul a se pune în aplicare alin, b din art. 3 al Statutelor Academiei, care spune că Secțiunea istorică «iea inițiativa pentru exploatarea arheologică a țerilor române.» Una dintre cele mai însemnate cetăți antice, care așteaptă să fie cercetată e Histria. In anul acesta Secțiunea istorică are un plus disponibil în buget de 10.000 lei și din care poate s’ar puteă întrebuință o parte și pentru a- ceste cercetări, pe cari n’ar fi poate de prisos să le iea Academia sub aus- piciile sale. Propunerea d-lui I. Bogdan privitoare la editarea cronicii lui Neculcea, — aprobată de Secțiune la 13 Maiu 1914. Vă rog să binevoiți a supune Secțiunii istorice a Academiei Române rugămintea mea, de a destină suma rămasă disponibilă de lei 5.828, bani 20, pentru Comisia istorică a României, căreia nu i s’a dat în anul expirat întreaga subvenție legală. Această sumă am întrebuință-o pentru tipărirea cronicii lui Neculce, care se face acum după manuscrisul autograf din Bi- blioteca Academiei noastre. ȘEDINȚA DELA 14 MAIU 1914. Președinta d-lui D. Onciul. Secțiunea istorică, luând în discuțiune prealabilă chestiunea alegerii unui membru corespondent în locul devenit vacant prin alegerea d-lui C. Giu- rescu ca membru activ, a găsit că pentru acest loc sunt mulți candidați de valoare, iar de altă parte Secțiunea având nevoie și de reprezentanți din domeniul științelor sociale cari țin tot de Secțiunea noastră, ar fi locul de a se alege și membri din aceste discipline, și ca urmare cu toții am fost de acord că ar trebui pusă în discuțiune chestiunea dacă nu ar fi în sfârșit timpul ca să se crească numărul membrilor corespondenți dela 15 la 20, și propune această încheiere spre hotărîrea plenului. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ISTORICĂ 263 Raportul d-lui D. Onciul despre: «Corespondența domnilor și boierilor români cu Metternich și cu Genți între anii 1812 — 1828» de I. 0. Filitti, — aprobat de Secțiune la 14 Maiu 1914. Lucrarea d-lui I. C. Filitti: «Corespondența domnilor și boieri- lor români cu Metternich și cu Gentz între anii 1812 — 1828», ms., 44 pag. folio text și 45 pag. (125 — 169) în 4° anexe, înaintată spre a se publică în Anale, cuprinde o expunere, după acte parte publicate, parte inedite, a cuprinsului corespondenței în chestiune și a împrejurărilor politice în cari ea a urmat. Scri- erea prezentă un netăgăduit interes, atât prin noutatea unei părți a cuprinsului, cât și prin tratarea reușită a subiectului în legătură cu politica austriacă în Orient, din care reiese importanța țerilor noastre în raporturile internaționale ale epocii respective. Ca atare, ea este o contribuție prețioasă la istoria noastră din primele două decenii ale secolului al XlX-lea și merită să fie publicată în Anale. Rămâne numai o mică observare. Autorul întrebuințează uneori denumirea «provincii» pentru principatele românești, când nu ci- tează sau nu se sprijinește pe texte străine, unde se află această denumire. Principatele noastre nu au fost nici odată «provincii» ale Imperiului otoman, cum ele se află numite în acte emanate dela Poartă sau dela alte State în raporturile cu Poarta. Deci denumi- rea provincii ar trebui înlocuită (afară de cazurile când se ci- tează textual) cu țeri sau principate. Mai observ că Tilsit nu se scrie nici nemțește, nici românește «Tilsitt», cum scrie autorul. ȘEDINȚA DELA 17 MAIU 1914. Președința d-lui D. Onciul. Se admite a se fixa ca subiect al lucrărilor ce se vor prezenta pentru premiul «Năsturel» din 1909; Bibliografia istorici Românilor. Se alege Comisiunea, compusă din d-nii D. A. Sturza, A. I). Xenopol și I Bogdan pentru premiul «Alexandru loan Cuza», ce se va decerne în 1915. Se aleg ca membri ai Comisiunii pentru premiul General loan Carp ș> Mana Carp de 7.000 lei, ce se va decerne în 1915, d-nii A. D. Xenopol, N. lorga și C. Giurescu. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 264 SECȚIUNEA ISTORICĂ Se admite raportul de respingere privitor la manuscriptul prezentat pentru premiul Adamachi de 5 000 de lei sub titlul: Sentimentul religios în populațiunea noastră rurală, rămânând ca această sumă să fie capi- talizată. Raportul Comisiunii premiului Adamachi asupra manuscri- sului despre. Sentimentul religios in populația noastră ru- rală,—aprobat de Secțiune la 17 Maiu 1914. Autorul unei lucrări despre «Sentimentul religios în populația noastră rurală» e un preot foarte bine intenționat și care cunoaște pustiul de vieață sufletească al satelor noastre în epoca luminilor. Dar el s’a înșelat asupra scopului nostru: noi am voit altceva de- cât ușoare observații, puse pe hârtie cam în dezordine, subt o formă de contribuție la ziare: ne trebuia un studiu adâncit de psi- cologie socială, cu toată rândueala cuvenită și într’un stil potrivit cu cercetările științifice. Semnalând această neînțelegere, am expri- mat și părerea ce se poate avea despre o asemenea încercare cu- prinsă în 36 de pagine rar scrise și cuprinzând crâmpeie aduse de întâmplare sub ochii scriitorului. Membru Comisiunii • N. lorga, T. V. Stefanelh, A. D. Xenopol. ȘEDINȚA DELA 27 MAIU 1914. Președința d-lui D. Onciul. D-1 T. P. Stefanelli cetește rapoartele Comisiunii speciale asupra manu- scriptelor prezentate la concursul premiului Alina Știrbei, cu subiectul : Principiile morale și creștinești de cari trebue să se conducă părinții în educația copiilor lor. Rapoartele pentru manuscriptele cu motto : «Inimile mari și generoase pline de un patriotism cald. .», «In acest semn vei învinge» si «Mens sana in corpore sano» conchid că ele n’au întinderea pentru a formă minimum 30 coaie de tipar, cum prescrie actul de donațiune, și prin urmare nu pot fi considerate la acordarea premiului. — Concluziunile rapoartelor, puse la vot, se admit cu unanimitate. Raportul pentru manuscrisul cu motto: «Nihil sine deo» arată că el for- mează numai începutul unei scrieri asupra subiectului, cuprinzând numai 36 pagine și întrerupându se brusc chiar în mijlocul unei fraze. Ca atare nu poate fi luat în considerație. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ISTORICĂ. 265 — Concluzia raportului se aprobă cu unanimitate. Asupra manuscriptului cu motto: «Copiii bine crescuți sunt cea mai scumpă visterie a părinților...», prezentat altădată și la premiul Adamachi, raportul Comisiunii arată că scrierea e foarte morală și creștinească, dar nu îndeplinește condițiunile stabilite de donatoare și specificate de Aca- demie în cele 10 puncte publicate în lista premiilor și de aceea Comisiu- nea nu o poate recomandă pentru premiare. — Propunerea Comisiunii se aprobă cu unanimitate. Manuscriptul cu motto: «A propovădui morala e ușor lucru; a o înte- meia, iată greul», cu toate calitățile sale, se respinge dela premiare, după propunerea Comisiunii, pentru caracterul său excluziv teoretic. Asupra manuscri tului cu motto: «La religion est le tout de l’homme», raportul Comisiunii conchide la acordarea premiului, autorul având să eli- mineze unele pasaje, fraze și cuvinte, pe cari le indică Comisiunea — Concluziunile raportului se pun la vot și se admit cu unanimitate. D-l Președinte D. Onciul declară premiat manuscriptul cu motto «La re- ligion est le tout de l’homme». D-l Președinte deschide apoi plicul, care conține numele autorului, și se constată că el este d-l Victor Lazăr, funcționar al Academiei. D-l C. Giurescu propune ca lucrările cu subiecte date, ce se vor pre- zentă de acum înainte la premii, să fie scrise cu mașina. — Se decide a se comunică plenului această propunere. D-l T. V Stefanelli zice că are peste 300 documente românești privi- toare la istoria Câmpulungului moldovenesc din anii 1585 până la înce- putul secolului XIX, importante atât pentru istoria acestui vechiu ocol ro- mânesc, cât și pentru istoria dreptului privat român. D-sa roagă Secțiunea să aprobe publicarea acestor documente, acoperindu-se cheltueala tiparului din suma rămasă disponibilă la dispoziția Secțiunii. — Propunerea se aprobă cu șase voturi pentru, fiind și o abținere (d-l Pârvan). D-l 1. Bogdan propune a fi ales membru corespondent român în locul vacant părintele protopop loan Lupaș din Săliște. — Propunerea se admite cu unanimitate, având să fie supusă la votul plenului. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 266 SECȚIUNEA ISTORICĂ ȘEDINȚA DELA 28 MAIU 1914. Președinta d-lui A. D. Xenopol. Secțiunea ascultând raportul d-lui N. lorga asupra d-lui Radonic și rapoartele d-lui D. Onciul asupra d-lor losef Strygowski și Romstorfer, alege cu unanimitate pe acești învățați străini membri corespondenți în Secțiunea istorică. Se aleg ca Președinte d-l A. D. Xenopol, iar ca Vicepreședinte d-l I. Bogdan, pentru anul 1914—15. D-l 1. Bogdan neputând primi, propune alegerea d-lui D. Onciul. Se alege ca Vicepreședinte, pentru anul 1914—15, d-l D. Onciul. Raportul d-lui N. lorga despre istoria Bisericii române din Maramureș de părintele Alexandru Țiple, — aprobat de Sec- țiune la 29 Maiu 1914. E cunoscută între cei ce se ocupă de istoria Bisericii românești, ori de istoria vieții Românilor de peste Carpați, folositoarea teză maghiară, sprijinită în parte pe documente inedite, aflătoare în arhivele comitatului Sighet, a părintelui Alexandru Țiple sau, cum se iscălește, atât în acea lucrare, cât și în comunicația ce-mi a- dresează astăzi, Cziple. Autorul s’a gândit a da o nouă formă românească acestor cercetări privitoare la desvol tarea vieții reli- gioase a Românilor maramurășeni, întovărășind-o de o alegere de documente cari-i servesc ca bază. Astfel de cercetări se primesc totdeauna cu bucurie, atât pen- trucă folosesc științei — întrebuințarea cărții maghiare fiind im- posibilă pentru cei mai mulți istorici, — cât și pentrucă întăresc legăturile dintre reprezentanții în deosebite provincii românești ai studiilor istorice. Semnalez, între lucrurile nouă, explicarea rostu- rilor în Maramurăș ale Mitropolitului din Belgrad prin feuda lui Gheorghe Brancovici la Muncaci. îndreptări sunt de făcut și le-am și introdus în manuscript (ast- fel în ce privește, la pp. III — IV, caracterul vechilor Vlădici de schit, cari nu sunt episcopi «in partibus», ci charepiscopi, ori nu- mele episcopului loanichie la p. V). Nu m’a convins argumenta- rea dela pp. X — XI, că pe la 1490 puteâ fi un «arhiepiscop» www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ISTORICĂ. 267 român în Ardeal, căruia să i se zică «archiepiscopus de Transsil- vania» ; nu e exclusă o greșeală de copie măcar. D-l Țiple însuș recunoaște că altă dovadă pentru existența acestui scaun n’avem. Toată desvoltarea vieții religioase românești în Ungaria pare a se opune acestei ipoteze. Tot așâ în ce privește o episcopie mara- murășeană românească înainte de losif Stoica: episcopia se pre- făcuse iarăș într’o simplă Vlădicie de schit, putând să păstreze o tradiție, care e pomenită mai târziu. Căci altfel, dacă episcopi ade- vărați ar fi, i-am vedeă. Că unii episcopi de Vad au fost siliți a se retrage în Maramurăș, și anume în noua mănăstire dela Moi- seni, aceea e altă chestie. Vlădicii — «popi», «presbiteri», găsiți de autor, sunt o dovadă contra tezei sale de orândueală ierarhică permanentă în această provincie. Pentru losif Stoica trebue să i se comunice părintelui Țiple recenta mea publicație în Analele noastre. In ce privește documentele, aș crede că acelea cari sunt culese din alte publicații trebue lăsate la o parte. Sfârșesc cu dorința, pe care am mai arătat-o odată, ca memo- riile, cel puțin acelea cari ne vin din afară, să treacă toate subt revizia secretarului Secțiunii, biroul având numai a se îngriji, în corectura întâi și a doua, de reproducerea exactă a manu- scriptului. In definitiv, recomand tipărirea memoriului, cu modificările ară- tate mai sus, pe cari, dacă se învoește și autorul, sunt gata a le face. ȘEDINȚA DELA 29 MAIU 1914. Președinta d-lui D. Onciul, Se aleg în comisiunea pentru premiul Năsturel d-nu I. Bogdan, C. Giurescu, D. Onciul și A. D. Xenopol. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 268 SECȚIUNEA ISTORICĂ. Premiul „Princesa Alina Știrbei/⁴ Rapoartele Comisiunii asupra manuscriselor intrate la concurs despre Principiile morale și creștinești de cari trebue să se con- ducă părinții in educațiunea copiilor lor. Manuscriptul cu deviza: La religton est le tout de l’lwmme. L'enfant est la force des faibles, la richesse des pauvres. Manuscriptul cu această deviză a fost prezentat la premiul Alina Știrbei de 8.500 lei, care are a se acorda în sesiunea aceasta pen- tru o scriere cu subiectul: Principiile morale și creștinești de cari trebue să se conducă părinții in educațiunea copiilor lor. Autorul scrierii acesteia desvoltă pe 802 pagine in-folio aceste principii și ne arată că chestiunea educațiunii e chestiunea exis- tenței unei națiuni. Dovedind necesitatea ei, autorul ne lămurește pe scurt cum a fost educațiunea la Chinezi, Inzi, Persieni, Egipteni, Greci, Romani și Israehți, și trecând la Români, ne arată cum a fost ea la noi în trecut, și apoi în cuprinsul întregii scrieri desvoltă metoda cum ar trebui să urmeze în prezent educațiunea copiilor. Sistemul întrebuințat de autor în orînduirea materiei este foarte practic și permite să avem evidență clară asupra întregii materii tratate în manuscript. Autorul împărțește și tratează materia în IX capitole și anume: I. Familia. Tata. Mama; II. Copilul. Graviditatea. Nașterea. începutul educațiunii; III. Doica. Nutrirea artificială. Bona ; IV. Creșterea fizică ; V. Creșterea religioasă-morală ; VI. Cultura intelectuală; VII. Creșterea națională. VIII. Creșterea după sexe ; IX. Educațiunea publică. Toate aceste capitole sunt subîmpărțite, ca astfel evidența să fie mai lesnicioasă și orientarea cetitorului deplină. Cetind manu- scriptul, ai impresia că nu lipsește nimica în această scriere, ce ar interesă pe părinți și educatori, și ce este mai cu seamă de re- marcat, lucrarea este alcătuită într'o limbă frumoasă, lipsită de fraze, și ferită cât se poate de neologisme. Materia astfel tratată, poate fî înțeleasă și de cel mai simplu cărturar dela țară și poate www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ISTORICĂ. 269 formă un manual practic și o călăuză bună pentru cei ce sunt chemați să conducă educațiunea copiilor. Având în vedere intențiunea donatoarei xMina Știrbei exprimată în actul de donațiune, precum și programa Academiei stabilită în zece puncte cu privire la cuprinsul lucrării și la tratarea materiei, suntem de părere că acest manuscript corespunde condițiunilor puse de donatoare și de Academie, și că scrierea tratează în mod me- todic principiile morale și creștinești, de cari trebue să se conducă părinții în educațiunea copiilor lor. O recomandăm deci pentru a i se acordă premiul Alina Știrbei, dar cu condițiunea ca să elimineze din manuscript câteva pasaje, cari sunt de prisos și dau o prea mare întindere lucrării. Aseme- nea sunt de eliminat câtevâ fraze și cuvinte cari sunt nepotrivite. Spre acest scop indicăm în cele ce urmează pasajele, frazele și cuvintele ce sunt de eliminat sau de schimbat, și cari le-am în- semnat cu roșu în manuscript: la pag. 54 se va elimină pasajul privitor la Irinel al lui Dela- vrancea ; la pag. 122 în loc de conștiențios, conștiințios ; la pag. 160, în loc de obrazele, obrajii; la pag. 211 este a se conge fraza neînțeleasă : distinge sunetul, curând aceea tonuri; la pag. 213, în loc de prea matură, prematură ; la pag. 221, în loc de curarea, lecuirea ; la pag. 269, 270 ar fi de adaos și cevâ despre politeța ce tre- bue s’o urmeze și cei din poporul de rând dela sate ; la pag. 278, 289, 327,524, 650, în loc de: față de deaproapele, față de aproapele ; la pag. 31 este a se elimină pasajul privitor la cariera lui Boerescu ; la pag. 466, în loc de: omnipotența lui Dumnezeu, atotputer- nicia lui Dumnezeu; la pag. 476—490 se vor elimină toate istorioarele scoase din testamentul vechiu și nou, căci sunt prea cunoscute și prea lărgesc cuprinsul cărții. Mama și tata vor află ei singuri istorisirile potrivite și modul cum să le comunice copiilor lor, potrivit cu vârsta în care se află ; dela pag. 506 până la 512 este a se elimină descrierea amă- nunțită a bisericii, a icoanelor, vaselor și a hainelor preoțești, căci aceasta trece peste programa scrierii; www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 270 SECȚIUNEA ISTORICĂ. dela pag. 513 până la 521 este a se elimina descrierea amă- nunțită a sf. leturghii, căci și aceasta trece peste programa scrierii. Este treaba părinților a explică copiilor acele acte religioase din sf. leturghie, ce vor crede că, potrivit etății lor, este nevoie să știe; la pag 560 este a se elimină pasajul cu explicarea prin cu- vinte franceze; dela pag. 588 până la 597 este a se elimină povestea cu calul; e prea lungă și obositoare și mărește numai cuprinsul cărții. Este de ajuns conversațiunea despre pasări, măr și despre zi și noapte; la pag. 621 să se schimbe cuvântul încopciă cu altul mai pe înțeles; la pag. 624—629 se va elimină cu totul povestea caprei cu trei iezi, căci e prea cunoscută, încât să mai fie reprodusă și aici; dela pag. 668 până la 676 se va elimină izvodul cărților, căci acestea nu sunt controlate ca celelalte și cea mai mare parte din ele nu mai sunt pentru copii; la pag. 685—690 se va elimină cea mai mare parte a cuvân- tării Francezului Paul Doumer, care cuprinde prea mult loc în ma- nuscript și nu se potrivește în toate cu referințele noastre ; la pag. 700 este a se elimină pasajul cu aluziuni politice; la pag. 727 este a se elimină pasajul cu laude la adresa per- soanelor în vieață. Nu se potrivește aceasta cu scopul scrierii; la pag. 685 cuvântul puzilanimitatea este de înlocuit cu alt cuvânt pe înțelesul tuturor; la pag. 802—804 întreg capitolul X, cu articolele din codul ci- vil, se va elimină. La concursul pentru premiul Princesa Alina Știrbei cu su- biectul «Principiile morale și creștinești de cari trebue să se con- ducă părinții în educațiunea copiilor lor», ce este a se acordă prin Secțiunea istorică în actuala sesiune generală, a fost prezentat până la terminul regulamentar și manuscriptul cu deviza; Mens sana in corpore sano și a ratione ad rationatum valet consequentia. Acest manuscript cuprinde 108 pagine scrise, deci nu cores- punde dispozițiunilor testamentare ale defunctei Alina Știrbei, cari prescriu apriat ca scrierea prezentată la concursul pentru acest premiu să aibă minimum 30 coaie de tipar garmond. Această condițiune a fost adusă la cunoștința concurenților, spre a fi ur- mată întocmai. Manuscriptul de care e vorba, neîmplinind această condițiune, nu a putut fi considerat la acordarea premiului de 8.500 lei. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro Secțiunea istorică 271 Manuscriptul cu deviza: Copiii bine crescuți sunt cea mai scumpă vistierie a părinților și cel mai bun prinos pe altarul neamului. A.cest manuscript, care acum a fost prezentat la premiul Prin- cesa Alina Știrbei de 8.500 lei, a mai format odată obiectul de discuție în Academia Română, și anume în anul 1902. Atunci acest manuscript a fost prezentat la premiul Adamachi de 5.000 lei, dar nu a obținut premiul. Dacă raportul de atunci a aflat cu- vinte de laudă și de încurajare pentru autor din punctul de ve- dere al dispozițiunilor testamentare ale defunctului Adamachi, cari prescriu numai ca premiul să fie acordat acelor scriitori români cari se disting în scrieri morale, fără a mai îngrădi acordarea lui cu alte condițiuni, astăzi acest manuscript trebue judecat din alt punct de vedere, adică conform cu dispozițiunile testamentare ale Princesei Alina Știrbei și cu privire la condițiunile cerute de Aca- demie pentru scrierea cu subiectul: Principiile morale și creștinești de cari trebue să se conducă părinții în educațiunea copiilor lor. Judecată din acest punct de vedere, scrierea prezentă nu cores- punde intențiunilor donatoarei și condițiunilor publicate de Aca- demie, căci autorul, arătându-ne cum a crescut el pe copilul său Ionel până l-a însurat, și vorbind numai în persoana întâia, se pune din capul locului în situațiunea grea de a fi silit să arate nu nu- mai metodul de creștere singur ce l-a urmat el, față de Ionel, amă- surat firii, minții și deprinderilor acestui copil, fără a mai aveâ posibilitatea să ne vorbească și să recomande și alte metoade bune de urmat și aplicabile în educațiunea altor copii cu deosebite tem- peramente, apucături, deprinderi și capabilitate, căci doar nu toți copiii pot fi crescuți după calupul lui Ionel. Autorul tot spunân- du-ne ce a făcutei și ce a zis și ce a îndrumat, se pierde în povestiri fără însemnătate și cari nu au de fel a face cu educațiunea copilului. Dacă autorul s’ar fi ținut strict de subiectul dat, atunci ar fi trebuit să înceapă cu desfășurarea principiilor sale de educațiune abiâ cu nașterea lui Ionel, și am fi fost scutiți să cetim cum au- torul a fost însurat de tatăl său, ce s’a mâncat și ce s’a băut la nuntă, cum trăiâ tatăl său cu maică-sa, și el cu soția sa, și cum pe vremea când soția sa erâ însărcinată, el îi zice: în ființa ta întrunești o amantă, căci ești amanta mea, cu o mamă, căci ești mama copilului, te-ai făcut o eroină, griji că te apropii de o madonă! tu vei naște fluf (pag. 55, 56). Nici capitolul despre naștere și chinurile facerii (pag. 87—92), nici cuvântarea preotului la botez despre prețul copiilor (pag. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 272 SECȚIUNEA ISTORICĂ 97—100); nici pomenirea mâncărilor ce le-a trimis femeii lui Petre Rotilă, a cărei copilă a fost botezată împreună cu Ionel (pag. 101) nu au vreo legătură cu subiectul dat de Academie. Povețele date soției sale pentru alăptare sunt bune, dar pildele ce le aduce cu soția lui Cato, Titus, Caligula, Tiberiu, încurcă mai mult decât pot ajutâ (pag. 107 —112). Citațiile multe din psalmi, dm Legouve, din Comenius (pag. 216, 219, 220), ar puteâ lipsi cu totul, de asemenea și narațiunea cu naș- terea și moartea copilei sale Anicuța (pag. 257—269) și conșco- larn lui Ionel (pag. 310—312). Istorioarele dela pag. 313—336 s’ar potrivi în cărțile de cetire pentru copii, nu însă în o scriere metodică, menită a arătâ părinților cum să-și crească copiii. Poves- tirea cum a petrecut autorul Paștele Ia biserică, ce au copt, ce au mâncat după înviere, precum și cuvântarea preotului (pag. 370—376) sunt cu totul de prisos. Asemenea și descrierea casei sale cu planul ei și înșirarea după nume a pomilor, a tuturor flo- rilor și legumelor din grădină (pag. 20—35), trece peste cadrul su- biectului. înșirarea cauzelor destituirii 'autorului, stăruința soției sale pe lângă Regina ca să-l readucă în slujbă, ancheta, achitarea și în fine decorarea lui cu bene merenti (pag. 37 — 40) nu ne intere- sează de fel și sporește numai volumul scrierii, fără a țineâ cont de subiectul dat. Am puteâ cită încă foarte multe exemple din acest manuscript, cari sunt cu totul străine de subiect, dar ne oprim aici. Dacă am elimină din manuscript tot ce este de prisos, ar rămâ- neâ numai foarte puțin material ce s’ar potrivi cu subiectul pe care Academia dorește să-l vadă tratat în mod metodic, spre a servi părinților ca călăuză în educațiunea copiilor lor. Autorul cărții ne spune că este învățător într’un sat din Româ- nia și ne arată cum a crescut el pe Ionel al său, până l-a însurat și l-a făcut gospodar. Vorbind el mult despre sine, este explicabil de ce s’au strecurat în scriere atât de multe vederi subiective și înșirăn de întâmplări în familia sa, cari măresc numai volumul, fără a atinge scopul urmărit de Academie. Ce-i drept, scrierea e foarte morală și creștinească, dar nu în- deplinește condițiunile stabilite de donatoare și specificate de Aca- demie în cele 10 puncte publicate în Anale, și de aceea nu o putem recomandă pentru premiul «Princesa Alina Știrbei». Premiul Princesa Alina Știrbei de 8.500 lei cu subiectul: Prin- cipiile morale și creștinești de cari trebue să se conducă părinții în educațiunea copiilor lor, având a se acordă în actuala sesiune www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ISTORICĂ. 273 generală, Academia a publicat cum trebue să fie întocmită lucra- rea și a pus în vedere concurenților, că ea trebue să aibă mini- mum 30 coaie de tipar garmond. Manuscriptul prezentat la acest premiu cu deviza: In acest semn vei învinge. Nimic fără Dumnezeu este scris pe 219 file in-quarto mic și nu ar da niciodată minimum de 30 coaie de tipar garmond, cum prescrie actul de donațiune a defunctei Alina Știrbei. Condi- țiunea aceasta stabilită de însăș donatoarea este obligatorie, iar manuscriptul cu deviza aratată, neîndeplinind această condițiune, nu a putut fi considerat la acordarea acestui premiu. Manuscript cu deviza: «Apropăvădul morala e ușor lucru, a o întemeia iată greul». «Fără propoveduitori demni și apți, nici o morală nu poate iz- buti. Ne trebue morală, dar avem nevoie și de adevărați educatori.» Acest manuscript ne înfățișează un studiu foarte amănunțit asu- pra educațiunii copiilor, bazată pe știință, și oricare erudit va simți o deosebită plăcere cetind expunerile autorului și teoriile ce le desvoltă, căci este multă știință depusă în acest studiu, pentru care autorul a consultat 229 de autori, împărțind materia în mod foarte sistematic în trei părți. In partea I vorbește despre educație în- deobște și despre educația fizică și morală ; în partea II despre principiile morale și creștinești ; iar în partea III despre aplicarea principiilor morale și creștinești în educarea eopiilor. Toate aceste trei părți sunt subîmpărțite în paragrafe cu titluri deosebite, astfel că foarte ușor poți găsi obiectul ce te interesează și te poți orienta asupra întregului cuprins al scrierii. Autorul însuș numește această scriere : Studiu asupra educației copiilor, răsămată pe știință, și este cu totul îndreptățit acest titlu, căci scrierea aceasta ne arată foarte amănunțit la ce rezultat a ajuns știința în chestiu- nea educației, precum și teoriile privitoare la diferitele metode de educațiune. Teoria ocupă cel mai însemnat loc în această scriere, precum sunt de pildă expunerile privitoare la întrebarea ce este educația, unde autorul, spre a arătă aceasta, precum și pen- tru a dovedi necesitatea ei, citează dela pag. 13—26 vederile a 18 bărbați savanți, francezi, englezi și germani. întreaga scriere ne dă teorie și știință pură, și precum am spus, eruditul va ceti-o cu plăcere, dar întrebarea e, ori de corespunde această scriere intențiunilor donatoarei și modul cum Academia a înțeles că este a se desvoltă subiectul dat. Analele A R.^XXXVI - Desbaterile 18 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 274 SECȚIUNEA ISTORICĂ. Din întreg actul de donațiune a defunctei Alina Știrbei rezultă fără cea mai mică îndoeală, că intenția donatoarei a fost de a da în mâna părinților și a altor educatori fără deosebire, ori de sunt ei erudiți sau niște simpli cărturari, o carte care în mod siste- matic să-i conducă în educațiunea morală și creștinească a co- piilor, să le arate modul practic cum trebue să urmeze, și să le înlesnească astfel responsabila sarcină de educator. In deplină con- formitate cu această intențiune a donatoarei și spre a înlătură ori- ce abatere dela subiectul dat de însăș donatoarea, Academia s’a simțit îndatorită a preciza în 10 puncte, cum trebue să fie alcă- tuită lucrarea prezentată la premiu. Ei bine, din acest punct de vedere scrierea de față, cu toate că este foarte meritoasă și ar face cinste literaturii române, dacă au- torul ar publică-o, nu corespunde intențiunii donatoarei și prin ur- mare regretăm că nu o putem recomandă pentru premiul «Prin- cesa Alina Știrbei» de 8.500 lei. La concursul pentru premiul «Alina Știrbei» de 8.500 lei, cu subiectul «Principiile morale și creștinești de cari trebue să se conducă părinții în educațiunea copiilor lor» a fost prezentat și manuscriptul cu deviza: Nihil sine Deo. Manuscriptul acesta, scris pe 36 de pagine, a fost înaintat Aca- demiei incomplet. El formează numai începutul unei scrieri asu- pra subiectului dat și este brusc întrerupt chiar în mijlocul unei fraze. In starea aceasta el nu poate formă obiectul unei dări de seamă și nu a putut fî considerat la acordarea premiului. Manuscriptul cu motto: Inimile mari și generoase, pline de un patriotism cald și înălțător, se pot asemănă cu un templu, unde pentru eternitate trebue să ardem candela recunoștinței. De en- tuziasmul acesta depinde de multe ori fericirea și gloria unui neam, — prezentat la premiul Alina Știrbei de 8.500 lei. Acest manuscript cuprinde numai 42 pagine scrise, deci nu co- respunde dispozițiunilor testamentare ale defunctei Alina Știrbei, cari prescriu ca scrierea prezentată la concursul pentru acest pre- miu să aibă cel puțin 30 coaie de tipar garmond, pentru a i se puteă acordă premiul. Neîndeplinind această condițiune, manuscrisul nu poate fi con- siderat la acordarea premiului Alina Știrbei. Membrii Comisiunii : T. V. Stefanelli, M. C. Suteu, A. D. Xenopol. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. ȘEDINȚA DELA 7 MAIU 1914. Președinta d-lui P. Poni. Secțiunea științifică, în privința adresei d-lui Dr. Negrescu, prin care cere concursul Academiei spre a se înființa un institut național pentru studiul pelagrei, recunoaște necesitatea studiilor speciale asupra pelagrei, pe lângă cele cari se fac în institutele și laboratoriile existente la noi, dar nu se poate pronunță asupra modului și asupra mijloacelor de a se face aseme- nea'studii. In urma schimbului de vederi asupra subiectelor de pus la concurs pentru anul 1919 la premiul Lazăr, Bodescu și Neuschotz, rămâne ca Sec- țiunea să se pronunțe la o proximă întrunire. ȘEDINȚA DELA 13 MAIU 1914. Președința d-lui P. Poni. Secțiunea științifică luând cunoștință că suma ce i se pune la dispozi- țiune pentru lucrările sale în cursul anului 1914—1915 este de 35.000 lei, hotărește a fi întrebuințată în chipul următor: 6 365,61 Pentru achitarea datoriei din imprimarea volumului Nomen- clatura în Chimie de Dr. C. I. Istrati; 28.634,39 Pentru Memoriile și Buletinul Secțiunii, pentru remunerarea 35.000,00 Total. autorilor și alte publicațiuni sau cercetări științifice propuse de Secțiune. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 276 SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. ȘEDINȚA DELA 27 MAIU 1914. Președinta d-lui P. Poni. Reluându-se chestiunea, începută în altă ședință a Secțiunii științi- fice, asupra determinării subiectului de pus la concurs pentru premiile din 1919, după lungi discuțiuni se aprobă deocamdată următoarele două subiecte: Pentru premiul Lazăr de 5.000 lei: Studiul unuia din cele trei râuri, Șiretul, Argeșul, Ialomița. D-nii Mrazec și Simionescu, însărcinați cu redactarea programei acestui studiu, prezentă următoarele: Lucrarea trebue să cuprindă capitolele : I. a) Profilul longitudinal al râului b) Câtevă profile transversale, în legătură cu constituția geologică a clinelor văii, cât și a fundamentului. c) Terasele ce întovărășesc cursul. II. Regimul râului. III. însemnătatea economică și industrială a râului în legătură cu regiu- nile învecinate. Pentru premiul Bodescu de 1.500 lei: Studiul geografic al unei regiuni din Basarabia. D-nii Poni și Simionescu sunt însărcinați a redactâ programa acestui studiu. Lucrarea va cuprinde studiul geofizic, etnic și economic al oricărei re- giuni naturale, de orice întindere, din Basarabia. Condițiunea principală e ca acea regiune să fie ocupată în majoritate de Români. Pentru cercetarea lucrărilor cari se vor prezentă la premiul Adamachi de 5 000 lei despre ; Studiul chimic al lignitelor indigene, Secțiunea desem- nează pe colegii Istrati, Poni, Teclu; iar pentru premiul Lazăr de 5.000 lei: Despre politica agrară a României pe colegii Antipa, Istrati, Poni. Secțiunea realege pentru formarea biuroului pe anul viitor 1914—15 pe d-l P. Poni ca Președinte și pe d-l Dr. Marinescu ca Vicepreședinte. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. 277 ȘEDINȚA DELA 29 MAIU 1914. Președinta d-lui P. Poni. Pentru Comisiunea premiului Năsturel pe anul 1914—15, Secțiunea științifică desemnează pe d-nii Hepites, Saligny, Simionescu și Teclu. Pentru premiul Neuschotz de 2.000 lei, ce este a se decerne în anul 1919, Secțiunea hotărește următorul subiect: Flora unuia din cele două județe din noua Dobroge, după alegerea botanistului. Premiul Adamachi. ȘEDINȚA DELA 5 MAIU 1914. Președinta d-lui P. Pont. Colegul Crainicianu roagă Secțiunea a-1 desărcină de rapoartele ce avea de făcut asupra a două volume prezentate la premiul Adamachi. Secțiunea decide a se rugă d-1 membru corespondent Teodorescu să facă raportul asupra cărții d-lui Mărunțeanu-Sfinx, Pomicultura; iar d-1 Hepites asupra cărții d-lui Căpitan Trailescu, Călăuza tehnico-tactică a ofi- țerului de orice armă. ȘEDINȚA DELA 22 MAIU 1914. Președinta d-lui P. Poni. Se cetește raportul d-lui Saligny asupra cărții prezentate de d-1 Inginer Basile Alexandrescu la premiul Adamachi, sub titlul Prevenirea acciden- telor de muncă în industria lemnului. — Concluzia de nepremiare este primită cu unanimitatea celor 7 votanți. Raportul de nepremiare al broșurii de 106 pagine: Organizarea și func- ționarea serviciilor de cecuri și virimente prin administrațiunile de postă de d-1 Const. N Minescu, al d-lui Dr. C. Istrati, este cetit și concluziunea de nepremiare primită tot cu unanimitatea voturilor. Luându-se în cercetare rapoartele ce se prezentă cu concluziunea de premiate, Secțiunea hotărește a se da pe rând cetire tuturor acestor ra- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 278 SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICA. poarte, și după discuțiune a se vota pur și simplu asupra premiabilității lucrării, iar nici decum că lucrarea va fi neapărat premiată. O discuțiune ulterioară și un vot ad-hoc va hotărî în mod definitiv asupra cărților cari vor fi premiate. Se mai hotărește că o carte va fi declarată premiabilă, dacă întrunește majoritatea absolută a voturilor din numărul votanților. In urma acestora, d-l Hepites cetește raportul prezentat de d-l coleg co- respondent Em. C. Teodorescu asupra volumului d-lui Gr. Mărunțeanu-Sfinx sub titlul: Pomicultura. Tratat practic pentru cultura pomilor roditori la noi în țară. După discuțiunea urmată, punându-se la vot premiabili- tatea volumului, rezultatul votului este: 5 voturi pentru și 2 contra premia- bilității. Ea intră deci printre volumele preiniabile. Colegul Simionescu cetește în urmă raportul său asupra volumelor pre- zentate de d-l Silvestru Moldovan, sub .titlul: Ardealul. I Ținuturile de pe Olt. — II. Ținuturile de pe Murăș, Târnave și Țara Hațegului. — Concluziunea sa de premiare este primită de Secțiune, declarând-se lucrarea premiabilă, cu 6 voturi pentru și I contra. ȘEDINȚA DELA 27 MAIU 1914. Președința d-lui P. Poni. In continuare la cercetarea lucrărilor prezentate pentru premiul Adama- chi, d-l coleg Țițeica cetește raportul său asupra cărții d-lui H. lacob, Geo- metria în spațiu pentru clasa a patra secundară de băeți; punându-se la vot premiabilitatea, ea este respinsă cu 5 voturi, contra 2. • D-l Hepites cetește raportul asupra volumului Căpitanului Gabriel Negrei, Artileria românească de câmp, tun Kruppf M. R, a cărui premiabilitate se primește cu unanimitatea celor 8 votanți. D 1 Hepites cetește apoi raportul său asupra volumului d-lui Căpitan Trăi- lescu, Călăuza tehnico-tactică a ofițerului de orice armă, premiabilitatea volu- mului este respinsă cu 5 voturi, contra 3. Tot d-l Hepites dă cetire raportului prezentat de d-l Dr. I. Cantacuzino, membru corespondent, asupra volumelor d-lui Dr. I. N. Angelescu, Coope- rația și socialismul în Europa și Asigurările sociale în statele moderne. Votându-se asupra premiabilității, ea este primită cu 6 voturi contra 2. D. Hepites cetește raportul prezentat de d-l coleg Dr. Băbeș asupra căr- ții d-rei Dr. EcaterinaArbure, întinderea tuberculozei în România în anii 1902-12 Premiabilitatea este respinsă cu 6 voturi contra 2. D-l Țițeica cetește raportul prezentat de colegul Dr, Marinescu asupra lu- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. 279 crării d-lui Dr. A. N. Grădinescu, Rolul capsulelor suprarenale în circulațiune și în schimburile nutritive; premiabilitatea fiind pusă la vot, este primită cu 8 voturi contra 1. D-l Președinte Foni constată că, după rezultatul voturilor, lucrările prezentate de o autori sunt premiabile și anume ale d-lor Mărunțeanu-Sfînx, Silvestru Moldovan, Căpitan Negrei, Dr. Angelescu și Dr. Grădinescu. Punându-se acum la vot succesiv premiarea cărților cu sumele afectate fiecăreia dintr'însele, rezultatul voturilor este următorul : Lucrarea d-lui A. N. Grădinescu se declară premiată cu suma de 1.500 lei cu unanimitatea de 9 voturi; Volumul d-lui Maior Gabriel I. Negrei premiat cu suma de 1.500 lei cu unanimitatea de 9 voturi; Cărțile d-lui Silvestru Moldovan premiate cu suma de 1.000 lei cu unanimitatea de 9 voturi; Cartea d-lui Mărunțeanu-Sfinx, propusă a fi premiată cu suma de 500 lei, întrunind 5 voturi pentru și 4 contra, nu se premiază, neîntrunind mini- mum de 6 voturi favorabile; In fine cu 8 voturi pentru și 1 contra cărțile d-lui Dr. I. N. Angelescu sunt premiate cu suma de 1.000 lei. Acest rezultat va fi comunicat plenului Academiei. Basile Alexandrescu, Prevenirea accidentelor de muncă în industria lemnului. București 1913.-»- Raport de A. Saligny. Cartea d-lui inginer Basile Alexandrescu, prezentată la pre- miul Adamachi și intitulată : „Prevenirea accidentelor de muncă în industria lemnului", este o broșură de 82 pagine în octav, cu peste 150 figuri în text, în care se descriu dispozițiunile și apa- ratele întrebuințate la diferite mașini și unelte pentru lucrarea lem- nului, spre a feri pe lucrători de accidente. Această carte este bine întocmită. In cea mai mare parte însă sunt reproduceri și compilațiuni și nu o pot recomanda spre premiare. Dr. I. N. Angelescu, Cooperația și socialismul în Europa. București 1912—13;—Asigurările sociale în Statele moderne. București 1913.—Raport de Dr. I. Cantacuzino. D-l Dr. I. N. Angelescu prezentă două scrieri de economie politică, amândouă importante ca conținut și ca volum ; www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 280 SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. 1) Cooperația și socialismul in Europa (1 voi. in-8° de 728 pagine, la A. Baer, București 1912—1913); 2) Asigurările sociale în Statele moderne (1 voi. in-8° de 320 pagine, la G. lonescu, București 1913). In prima scriere: «Cooperația și socialismul în Europa», autorul expune întreaga chestiune a organizărilor cooperative din dublul punct de vedere al evoluțiunii lor istorice și al organizării lor actuale. Cartea este subdivizată în trei părți principale: în partea I se studiază istoricul problemei, partea II este consacrată ches- tiunii relațiunilor dintre mișcarea social-democrată și mișcarea coo- perativă; partea III cuprinde studiul sistematic al diferitelor orga- nizări cooperative astăzi existente în Europa: rând pe rând sunt studiate aci cooperativele de credit, de consum, de producție, etc. Fiecărui capitol este anexat un index bibliografic bogat. Iar la sfârșitul volumului este tipărită lista publicațiilor periodice cooperative din Europa. Partea istorică ocupă, în aceste volume, un loc de seamă; ori- ginile ideii cooperatiste, fazele succesive prin cari a trecut, formele adoptative pe cari le-a prezentat în diferitele țeri, evoluția metoa- delor sunt analizate sub o formă cât se poate de îngrijit documen- tată. Rolul ideilor antemergătoare realizațiunilor practice este peste tot precis și clar definit. D-l Dr. Angelescu nu este un socialist, cel puțin în sensul Marxist al concepției socialiste. El repudiază sistemul lui Marx ca nepotrivit cu realitatea faptelor, fără însă a negă marea lui impor- tanță istorică; arată că socialismul actual tinde să substituească concepției de luptă de clasă noțiunile mult mai obiective de fe- deralism economic, de mutualism și de cooperațiuni. Partea a IlI-a, în care autorul studiază mecanismul diferitelor ti- puri de cooperative actuale, prezentă pentru noi Românii un deo- sebit interes. Chestiunea cooperativelor agricole este expusă pe larg și ilustrată cu multiple exemple ; arată ce puternic factor nu nu- mai de îmbogățire, dar și de mântuire economică, ar fi, pentru ță- ranul nostru, înființarea de cooperative de producție cât de nume- roase. Din acest punct de vedere § 4 (Cooperative de producție) mentă din partea noastră un deosibit interes. A doua scriere prezentată de d-l Dr. Angelescu: Asigurările sociale in Statele moderne constitue o completare a scrierii celei dintâi. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. 281 «In Cooperația și socialismul in Europa, zice autorul, am arătat cum pot să se folosească de tehnica producției moderne atât cei lipsiți cu desăvârșire de posesia instrumentelor de producție, cât și acei cari formează clasele de mijloc, în diversele întreprinderi profe- sionale. In asigurările sociale in Statele moderne arăt—în ce privește partea economică a acestui studiu—cum se poate suplini lipsa unui venit suficient al claselor de mijloc și de jos, cari nu au de loc sau nu au atât de mult în posesia lor din instrumentele de producție, încât să poată trăi din venitul acelor instrumente, când produsul muncii proprii momentane nu le ajunge, sau când acest produs nu există de loc.» In acest spirit, și insistând cu predilecție asupra istoricului pro- blemelor, autorul studiază o serie întreagă de forme de asistență și de asigurări sociale, precum : îngrijirea săracilor, asigurările în contra boalelor, bătrâneței, accidentelor muncii. Tehnica, precum și aplicarea practică a diverselor sisteme de asigurări, sunt minu- țios studiate în ultima parte a acestui volum, dându-i astfel un ca- racter foarte apreciabil de utilitate obștească. In rezumat lucrările prezentate de d-l Dr. N. Angelescu oglin- desc în mod foarte complet și foarte obiectiv acest puternic cu- rent de organizare economică, care constitue poate trăsătura cea mai caracteristică și cea mai frumoasă a epocii noastre. Ele re- prezenta, din partea autorului, o muncă considerabilă; documentația este bogată și amănunțită; ideile sunt expuse cu multă sinceritate; preocuparea de a realiză, pe lângă marea operă de erudiție, și o operă de utilitate națională, reiese în mod evident. Aceste merite sunt destul de mari, pentru ca să ne facă să tre- cem peste imperfecțiunile stilului pe cari, dese ori, l-am fi dorit mai clar și mai puțin greoiu. Ar fi fost de dorit, pe de altă parte, ca literatura specială anexată la sfârșitul fiecărui capitol important, să fie dispusă sub o formă mai puțin confuză și mai lesne de consultat. Un studiu atât de complet, atât de bogat ca izvor de fapte is- torice și statistice, atât de util de consultat, atât de fertil în sug- gestiuni practice, merită să fie recompensat, acordându-i-se cel puțin o bună parte a premiului Adamachi. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 282 SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. D-ra Ecaterina Arbure, Întinderea Tuberculozei în București în anii 1902—12. București 1913 — Raport de Dr. V. Babeș. D-ra Arbure, pe baza cifrelor statistice din buletinele oficiale ale stării civile și din registrele serviciilor statistice ale Primăriei, în fine și din anchete făcute la dispensariile Societății pentru profilaxia tuberculozei, arată că tuberculoza se întinde în mod îngrijitor în Capitală. In anul 1902 eră o mortalitate de 65% printre cei 1.035 tuberculoși, pe când în 1912 printre 7.561 morți au fost 1.576 tu- berculoși. Pe când dela 1892 — 1902 au murit de tuberculoză 38 persoane din 1.000, în ultimul deceniu mortalitatea de tuber- culoză a ajuns la 403 la 1.000. Dar și în acest deceniu la înce- put au murit mai puțini de tuberculoză decât în anul 1912. Printre 100 orașe mari din Europa, Bucureștii au cea mai mare mortalitate de tuberculoză (peste 40 la mie), pe când orașele cele- lalte au o mortalitate de 23,5 la mie. Autoarea intră apoi în enumărarea locuințelor și străzilor în cari au fost cazuri și decese de tuberculoză în anii 1902—1911. Rezultă din aceste cercetări, că sunt mai multe focare de tu- berculoză, anume străzi (13 Septemvrie cu 169 decese, raionul Văcărești cu peste 150 morți, etc., și anume Fundătura Lăutarilor) cu un număr extraordinar de mare de decese de tuberculoză. Străzile cu cea mai multă tuberculoză sunt la periferia orașului, cu case mici, neigienice, centrul fiind puțin infectat. In capitolul al 2-lea arată că locuințele de lucrători sunt foca- rele cele mai mari de tuberculoză. Locuințele sunt prea mici, cu locuitori îndesiți, fără lumina soarelui, cu curți mici murdare, așâ de ex. stradele mici în dosul Gării de Nord, locuite de lucrători, formează un focar important de tuberculoză. Printre 1.000 morți de tuberculoză avem 166 copii, apoi 214 femei menajere,—2.562 femei menajere la 12.111 morți în 10 ani. Aceasta probează că contaminarea se face mai mult acasă. Cei mai bântuiți sunt: tipografii, tâmplarii, mecanicii, lăcătușii, apoi micii funcționari. La noi la București mor anual 13 la mie tipografi, 12 la mie mecanici, cîsmari 10 la mie, zidari 9 la mie, cio- plitori de piatră 10 la mie, tăbăcari 9.5 la mie. Apoi autoarea arată măsurile radicale luate în străinătate, și a- nume mișcarea pentru clădirea caselor igienice și ieftine. Descrie orașele-grădini, cari s’au clădit anume în apropierea Londrei și altor orașe mari din Englitcra (Hamstead, Letchewort, Withe-Hart). www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. 283 Betra-Green este un cartier vechiu al Londrei, care a fost cu totul transformat în cartier sanitar-model pentru lucrători, etc. In anul 1890 s’a creat legea «Housing of the working classes act». Asemenea în Germania, grație acestor măsuri, rezultatul eră re- ducerea mortalității de tuberculoză dela 35 la 10.000 locuitori la 15,29 la 10.000 Un capitol tratează despre formele de tuberculoză la București, cari corespund cu acele găsite și în alte țeri. Aci insistă asupra importanței școalei pentru propagarea boalei și recomandă colo- niile de vacanță. Lucrarea e îngrijită, autoarea a studiat chestiunea tratată și in țerile străine și dă tabele comparative și un plan al Capitalei cu distribuțiunea boalei. Dacă îmi permit să termin cu câteva observațiuni, aceasta nu micșorează valoarea lucrării. Mi se pare că gruparea cazurilor după străzi nu ne dă o idee suficientă despre focarele boalei, căci neapărat că străzile cele mai lungi vor da un număr relativ mai mare de bolnavi decât străzile scurte. Dacă autoarea a îngrijit mult datele statistice, trebuiâ în totdeauna să insiste asupra insuficienței statisticei și a cauzelor acestei experiențe, mai cu seamă în ce pri- vește tuberculoza, și să se distingă în totdeauna tuberculoza deschisă de cea închisă. In ce privește combaterea boalei, deși până la un punct oare- care rezultatele ei se pot arătă din statistică, în ce privește distri- buirea focarelor și îmmulțirea cazurilor, totuș aș fi dorit mai multe amănunte decât generalități ; căci și în combaterea boalelor me- toda experimentală se poate aplică cu folos și aici se găsesc îri tot- deauna fapte cu caracterul unor experiențe de laborator, cari au putere doveditoare, cel puțin așă de mare ca statistica sanitară, care de multe ori nu poate să fie decât aproximativă. Aș mai fi dorit recomandarea, din partea autoarei, a azilelor ieftine de izolare, cu mijloacele cele mai raționale pentru stârpirea focarelor de tuberculoză. Propun ca lucrarea d-rei Dr. Arbure să fie premiată cu o parte din premiul Adamachi pentru anul 1914. Dr. Âristide V. Grădinescu, Rolul capsulelor suprarenale în circulație și în schimburile nutritive. București 1912.—Raport de Dr. G. Marinescu. Lucrarea cuprinde 71 pagine, în cari autorul expune starea actuală a chestiunii și rezultatul experiențelor sale după extirparea www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 284 SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. capsulelor suprarenale la mamifere și broască'simultaneu sau la intervale de timp variabile, precum și acțiunea adrenalinei și a extractului de capsule suprarenale asupra endoteliului vascular. Ilustrează cu mai multe tabele modificările numărului globulelor roșii și ale constantelor fizico-chimice ale sângelui la animalele cari au suferit extirparea acestor organe. Iată cari sunt conclu- ziunile autorului: Extirparea totală a capsulelor suprarenale e urmată de modi- ficări însemnate în permeabilitatea capilarelor sanguine, ceeace face ca o mare cantitate de plasmă să treacă în țesuturi și⁻ în ca- vitățile seroase, provocând o creștere a numărului globulelor roșii, pe unitate de volum, numărul lor ajungând aproape îndoit; această creștere se face în mod progresiv. Plasma trece ca atare, încărcată cu toate substanțele caracte- ristice ei, și nu numai apa, căci constantele fizico-chimice nu sunt modificate; iar pe de altă parte, cantitatea apei din mușchi nu prezentă variațiuni; despre o neoformațiune de globule roșii nu poate fi vorba, din cauza timpului scurt în care se petrece feno- menul. Adrenalina și extractul de capsule suprarenale lucrează asupra endoteliului vascular. Probe: a) Circulațiunea artificială cu lichidul lui Locke în mușchii dela broască produce infiltrațiuni puternice în țesutul conjunctiv interstițial; adrenalina și extractul de capsule suprarenale împiedică producerea acestei infiltrații; trebue să admitem că ea lucrează nu numai asupra musculaturii vaselor, dar și asupra endoteliului vascular, modificându-i permeabilitatea și mănținându-i tonicitatea; b) Extractul de capsule suprarenale și adrenalina în circulațiuni artificiale sau aplicate direct pe limbă sau mezenterul dela broască sau pe mezenterul dela cobaiu, deter- mină contracțiunea celulelor endoteliale din pereții capilarelor, de unde urmează restrângerea luminii acestora, micșorând sau chiar oprind cursul sângelui. Se poate deduce, în urma acestor constatări, rolul important al capsulelor suprarenale ca regulator al nutrițiunii profunde a țe- suturilor, întrucât aceste glande contribue, prin secrețiunea lor continuă, ca să modifice, după împrejurări, diametrul capilarelor și să pună celulele lor endoteliale în măsură de a execută schimburile cari trebue să se facă în mod continuu între sânge și țesuturi. In urma extirpării suprarenale, schimburile respiratorii scad www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. 285 treptat, păstrându-se totuș raportul dintre oxigenul consumat și CO₂ produs (c°²) aproape acelaș ca în stare normală; coeficientul azotului are tendința să scadă, ceeace denotă o micșorare în între- buințarea materiilor azotate. După extirparea capsulelor suprarenale, animalele mor în ma- joritatea cazurilor în hipotermie; aceasta se datorește pe de o parte încetinirii schimburilor nutritive, din cari rezultă căldura corpului, deci micșorare în producțiunea ei; iar pe de altă parte, funcțio- nării insuficiente a mecanismului vaso-constrictor, deci înlesnirea pierderii căldurii. Schimburile nutritive fiind profund turburate, și formarea limfei e micșorată; circulația limfatică este și ea încetinită din cauza lipsei de adrenalină, care contribue cu siguranță la mănținerea tonusului musculaturii și endoteliului din vasele limfatice, căci in- jecțiunile de adrenalină produc o scurgere mai abundentă de limfă prin canalul toracic. Contrar afirmărilor lui Gautrelet și Louis Thomas, injecțiunile de ser dela un câine fără capsule suprarenale nu scoboară pre- siunea arterială nici la câini normali, nici la cei lipsiți de capsule suprarenale. Adrenalina, în injecțiuni repetate, provoacă la câini normali o ri- dicare a temperaturii și animalele mor după câteva zile în hiper- termie; injectată la câini lipsiți de capsule suprarenale provoacă o supraviețuire mai mare, animalele murind cele mai multe tot în hipertermie. După cum reiese din această analiză, d-l V. Grădinescu aduce o contribuțiune interesantă la studiul funcțiunilor glandelor suprare- nale, el pune în evidență, împreună cu Prof. I. Athanasiu, acțiunea acestor organe asupra endoteliului vascular, care-și pierde tonici- tatea după extirparea glandelor suprarenale, și din această cauză suferă schimburile nutritive, respiratorii și termogeneza. Dată fiind im- portanța cercetărilor d-lui Grădinescu, metoadele riguroase de in- vestigație întrebuințate și rezultatele nouă la cari ajunge, sunt de părere a i se decerne o parte din premiul Adamachi. H. lacob, Geometria în spațiu pentru clasa IV secundară de băeți. Ediția I. București 1913. — Raport de G. Tițeica. Acest manual a fost aprobat anul trecut de Ministerul Instruc- țiunii, pe baza unor rapoarte favorabile, în cari se arătau însuși- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 286 SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. rile didactice deosebite, precum și îngrijirea cu cari a fost alcă- tuit. Pe lângă partea teoretică, în care se cuprinde materia din programa clasei a patra de liceu, autorul dă o mulțime de aplica- țiuni ale acestor teoreme la vieața reală, ceeace ajută mult la înțe- legerea figurilor din spațiu și dă interes pentru studiul geometriei. In afară de aceasta, exerciții numeroase, de natură geometrică sau numerică, deslușiri grafice, sunt date împreună cu numeroase ob- servări, în cari se atrage atenția asupra confuziunilor ce se pot face, asupra unor amănunte interesante, etc. Dar mai ales sfârși- tul cărții e bine alcătuit. Noțiunile de arpentaj se văd că sunt scoase nu numai dintr’o cunoaștere teoretică, dar și dintr’o expe- riență aprofundată. Pentru aceste motive, manualul merită să fie încurajat cu cel puțin o parte a premiului. Gr. Mărunțeanu-Sfinx, Pomicultura. Tratat practic pentru cultura po- milor roditori la noi în țară. București 1913.—Raport de Em. 0. Teodorcscu. Scrierea d-lui Mărunțeanu este menită să dea un impuls cultu- rii pomilor roditori Ia noi; asemenea lucrări trebuesc primite cu atât mai mare simpatie, cu cât scrieri de felul acesta lipsesc aproape cu totul în limba românească. Autorul împarte tratatul său în 6 părți. In partea întâia dă no- țiunile de chimie, fiziologie și morfologie vegetală, indispensabile pentru priceperea culturii științifice a arborilor fructiferi. In par- tea a doua arată deosebitele feluri de îmmulțire ale pomilor rodi- tori, insistând cu deosebire asupra altoitului. In partea a treia sunt descriși fiecare dintre arborii fructiferi, ce se pot cultivă cu suc- ces în climatul nostru: părul, mărul, gutuiul, moșmonul, piersicul, caisul, cireșul, prunul, smeurul, coacăzul, agrișul, alunul și nucul; la fiecare specie dă indicațiuni practice asupra procedeurilor de îmmulțire, asupra solului ce-i convine mai bine, asupra îngrășămin- telor; descrie varietățile ce i s’au părut autorului mai recoman- dabile din punctul de vedere practic; arată boalele cășunate de animale și vegetale, precum și mijloacele de combatere. Nu uită să dea indicațiuni practice privitoare la culegerea fructelor. In par- tea a patra arată diferitele moduri de tăiere a crăcilor și ramuri- lor, cum se fac desmuguririle și ciupirea lăstarilor, descrie modul de a da, prin retezarea ramificațiunilor, forma cea mai prielnică, pentru ca pomul să se desvolte cât se poate mai viguros și să www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ 287 dea fructele cele mai frumoase. In partea a cincea autorul dă in- dicațiuni teoretice și mai ales practice asupra modului cum trebue să se facă plantațiunile în livadă și îngrijirile de dat ei. Arată cum trebue să îngrijim fructele în camerele de păstrare, și care e sistemul de împachetare, ce convine mai bine diverselor fructe, când voim să le expediem la distanțe mai mari sau mai mici. In sfârșit în partea a șasea autorul descrie cele mai însemnate va- rietăți de pomi fructiferi, arătând mărimea fructelor, fertilitatea varietății, epoca maturității și îngrijirile ce trebuesc date pomu- lui, pentru ca cultura să reușească. Acesta este conținutul lucrării d-lui Mărunțeanu; afară de mici excepțiuni, stilul este curgător și limba corectă ; judecând după partea generală (partea l-a), se vede că autorul nu prea este obiș- nuit cu problemele fundamentale ale vieții plantelor, de aceea s’au strecurat unele inexactități sau expresiuni greșite, explicabile și inevitabile ori de câte ori cinevâ își însușește cunoștințe știin- țifice numai prin simplă cetire. Dar față de interesul și scopul practic al scrierii, nu cred că ar fi bine să socotim cele spuse despre partea generală ca o mare scădere. Partea cea mai impor- tantă din lucrarea d-lui Mărunțeanu este cea practică și dintr’însa se vede că în practică autorul este la largul său, din ea simțim că e scrisă de cineva care are multă experiență și o îndeletnicire îndelungată cu pomicultura. Autorul a ales și a condensat în acest volum toate cunoștințele neapărat trebuincioase, de cari trebue să ție seamă și pe cari trebue să le stăpânească oricine se în- deletnicește cu această ramură a biologiei. Găsesc că lucrarea e o călăuză bine venită și sunt sigur că va contribui să îndemne și să îndrumeze pe mulți dintre compatrioții noștri, mai ales pe cei înzestrați cu simțul practic și cu oarecare dare de mână, spre cultura arborilor fructiferi. Scrierea d-lui Mărunțeanu umple un gol în literatura științifică românească și dacă și D-voastre împărtășiți părerea mea, v’aș rugă să-i acordați o parte din pre- miul divizibil Adamachi; printr’aceasta veți răsplăti o muncă con- ștunțioasă și veți încuraja pe autor să se ocupe mai departe în direcțiunea practică a culturii pomilor roditori. Constantin N. Minescu, Organizarea și funcționarea serviciilor de ce- curi și virimente prin administrațiunile de postă. București 1913.—Raport de Dr. C. I. Istrati. D-l Constantin Minescu, Inspector în administrația Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor, dă dovadă în această broșură de www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 288 SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. cunoștințe serioase în direcțiunea ce urmărește, de multă clari- tate în expunere și de o putere de convingere, pentru tema ce și-a propus, care îi face cinste. In introducere arată care a fost evoluțiunea dela început și până astăzi a serviciului postai, care prin însăș organizația sa și prin garanția prezentată de Stat, eră indicat să primească toate desvoltările ce a căpătat ulterior, și cu siguranță că va mai primi încă și alte însărcinări tot așa de importante și tot cu caracter de utilitate publică. In prezenta lucrare d-sa se ocupă în special cu introducerea serviciului de cecuri în țerile din apus și până în Japonia, țară așâ de gata totdeauna a primi orice reforme utile. D-sa se ocupă pe larg cu modul de organizare și funcționare a unui astfel de serviciu, intrând în cele mai amănunțite date. într’un ultim capitol arată importanța care ar aveâ-o și pentru țara noastră, precum și modul cum ar trebui organizat și la noi serviciul de cecuri și virimente. Această lucrare este menită să fie luată în deaproape conside- rare de Direcțiunea Generală a Poștelor și Telegrafelor. Ea face cinste d-lui C. Minescu, care are dreptul la o răs- plată in natură sau onorifică din partea serviciului în care se află. In ceeace privește Academia, lucrarea sus menționată nu are caracterul necesar pentru a o puteâ pune pe lista operelor pre- miate de ea. Silvestru Moldovan, Ardealul. I. Ținuturile de pe Olt (Ediția II aug- mentată a unei părți din <Țara noastră»). Brașov 1913;—Ardealul II. Ținuturile de pe Murăș (Ediția II din «Țara noastră»). Brașov 1913.— Raport de I. Simionescu. Conținutul celor două fascicule prezentate spre premiare nu e nou. Cei ce urmăresc mișcarea culturală din Transilvania îl cunosc și au pus de sigur, în biblioteca lor, la loc de cinste lucrarea d-lui Silvestru Moldovan, intitulată «Țara noastră». Lucrarea de astăzi e editarea celei vechi, însă cu multe și în- semnate adaogeri și ilustrațiuni. Tocmai acest fapt e îmbucurător și merită cu tot dinadinsul încurajat, căci înseamnă că lucrarea fu căutată și cetită. Nici nu se puteâ altfel. D-l Silvestru Moldovan și-a propus să facă cunoscută țara sa celor ce se interesează. E singura încercare de a da o descriere completă a Transilvaniei. E www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. 289 singura descriere completă chiar a unei părți din întregul ținut românesc. Noi, cei din România, nu avem o carte identică. Căci d-1 Silvestru Moldovan nu se mulțumește numai să-și însemne im- presiile unor călătorii în lung și larg, nici nu se ocupă numai de orașe și sate, ci îmbină tot ce prezentă interes, farmec ori deș- teaptă admirație și mândrie, într’un tot complet, redat într’un stil plăcut, limpede, deși presărat cam des cu cuvinte, ca: aug- mentează, pulsează, extinde, repentin. Autorul, în cele două fascicole, descrie cele două regiuni naturale importante ale Transilvaniei de Sud, brăzdate de cele două mari și frumoase văi: a Oltului singuratic și a Mureșului cu Târnavele. Valea Oltului începe să ne-o arate din mărețul defileu dela Turnul Roșu, dela poarta pe unde dese ori și de demult, a fost legătura între țara de dincolo și cea de dincoace de Carpați. Valea Mureșului o începe din potrivă dela obârșie și ne-o arată până ce iese în câmpia ungară. Metoda e aceeaș. Autorul ne e un indicator prețios, cunoscător al locurilor, al istoriei, al datinelor și legendelor locale. El e un moș sfătos cu care îți trece de urît. Dacă în cale se înalță păretele drept al Alpilor transilvaniei, ori țancurile prăpăstioase ale Pietrei Craiului, el se oprește în loc spre a ne arătă frumusețile naturii, ba nu rare ori ne conduce pe po- tecile greu de urcat până pe vârful Negoiului ori Bucegilor și ne arată piscurile mai răsărite din valurile mării împietrite. Ca să nu ne plictisească, numindu-ne numai munții, moșul sfătos începe po- vestea «Celor doi ciobani tineri și voinici, drepți ca brazii și viteji fără seamăn», cari se îndrăgostiră de «Frumoasa» munților. Cre- zând că cel mai voinic o va aveâ, se luară la luptă, dar amândoi își găsiră moartea. Și azi «Frumoasa», trunchiul munților Țibin, jelește pe îndrăgostiți! ei, iar lacrămile se adună în cele două Iezere, pline cu apă curată și limpede. Dacă în calea urmată întâlnește un oraș, conducătorul ni-1 descrie cu destule amănunte, arătând mai ales partea de muncă și admi- nistrație cuvenită Românilor, deși nu tace nici asupra celorlalte națiuni. Crâmpeie din istoria noastră națională, cari deșteaptă în fiecine nu numai simțimântul demnității, dar mai ales speranțe în viitor prin mândria asupra trecutului, sunt alipite la descrierea localităților respective. Ici urmele de sânge ale eroilor dela 1848, dincolo «Câmpia libertății», aiurea activitatea plină de energie și înțelepciune a marilor păstori ai neamului. Și nu ne conduce numai pe drumurile mari, bătute, ci ne abate și spre locurile mai lătu- Analele A. R—XXXVT—Desbatei /le. 19 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 290 SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. ralnice, mai dosnice, dacă pe acolo se ascund mărgăritare de fru- musețe, ori pilde de patriotism, cum e drumul ce duce la Avrig. Trecând prin sate, ne laudă hărnicia Românului, dar și greaua luptă pe care o duce; deschide ușa casei, făcându-ne să admirăm gospodăria temeinică, hărnicia și curățenia gospodinelor, dar nu trece cu vederea să ne atragă atențiunea și asupra puterii con- servative a țăranului român, în ce privește datinele, limba și portul strămoșesc. Autorul nu uită nimic în drumul său. El nu este numai un simplu rătăcitor care descrie ce vede, ci e și un mare educator. închizând cărțile, după ce cu plăcere le-ai citit, vedenia tabloului rămas te pune pe gânduri. Noi cari cunoaștem Anglia, Norvegia și chiar Africa, nu ne deprindem să cunoaștem comoara pitorească și etnică, ce se ascunde în cetatea înconjurată de Carpați și munții apuseni. Noi, cari știm cu deamănuntul isprăvile eroice ale unui Andreas Hofer, cunoaștem abiâ, ca ecoul slab al unei vijelii, jertfa vieții eroilor noștri. Și de aceea trebue să rămânem recunoscători autorului, că ne îndeamnă să ne cunoaștem unii pe alții, oameni și țară, să căpătăm încredere în noi, îndreptându-ne mai des pri- virile unii spre alții. El și-a făcut datoria de bun Român, trebue să ne facem și noi datoria față de el, răsplătindu-i cât de puțin munca, prin premiare, și dându-i astfel înlesnire să scoată și celelalte părți din «Țara noastră». Căpitan Gabriel I. Negrei (acum Maior), Artilerie românească de câmp. Curs practic aplicat. Tun Krup. M. R. Partea I. București 1911 ; Partea II. București 1912; Partea III. București 1912 ; Partea I\. București 1913. — Raport de St. C. Hepites. Noul armament cu tragere repede al artileriei a revoluționat tehnica și tactica acestei arme. Diferitele modele, construite de marile uzine de armament, având calități deosebite, erâ ne- cesar să se facă, pentru fiecare dintr’însele, un studiu amănun- țit, căci numai astfel se poate ajunge ca toți cei chemați a le întrebuința să le cunoască proprietățile spre a le puteâ utilizâ în cele mai bune condițiuni. In volumul asupra căruia avem însărcinarea de a referi, auto- rul, Căpitan Gabriel 1. Negrei, azi Maior, a studiat în toate amă- nuntele tunul Krupp model român, ieșit din conlucrarea, la reali- zarea lui, a unei comisiuni de ofițeri români. Autorul volumului Artileria Românească de câmp aveâ calitatea de a încerca o ase- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. 291 menea lucrare, ca unul ce făcea parte dintre ofițerii acestei comi- siuni și pot adauge că această lucrare este bună din diferite puncte de vedere. In tratatele relative la gurile de foc se găsesc generalități asu- pra numeroaselor sisteme sau modele ale acestei arme; cartea au- torului nostru este lipsită de aceste generalități, dar cuprinde un studiu complet și foarte amănunțit al armamentului Artileriei noastre de câmp. Dovada cea mai deplină că dânsul cunoaște în perfecțiune însușirile tunurilor noastre, o avem în faptul că, în calitate de comandant de baterie, a știut să facă ca, prin regulele, fie teoretice, fie empirice, întrebuințate de dânsul, bateria lui să obțină, la concursurile de tragere ale artileriei, în doi ani dearân- dul, toate premiile pe regiment, pe corp de armată și pe armata întreagă. Materia tratată de autor este împărțită în patru părți de întin- deri neegale : Partea întâia, sub titlul: Cunoștința materialului, cuprinde, în 160 pagine cu 42 figuri, multe amănunte ale materialului cari nu se găsesc nici în regulamentul armei și nici în descrierile ce s’au făcut până acum, ale acestui armament. Găsim într’această parte câteva propuneri ale autorului pentru îmbunătățirea unora din piesele materialului sau a mijloacelor pentru o mai bună întrebu- ințare a sa și din cari unele sunt brevetate sau adoptate prin regulamentul armei. Putem astfel cită îmbunătățirea adusă trepie- dului lunetei de baterie (pag. 28); ochirea reciprocă cu cetirea la indicele 32 (pag. 30); liniuța de ochire pentru cetirea loviri- lor exacte (pag. 35); scara de observație și recunoașteri (pag. 51); aparatul pentru controlat ochirea (pag. 59), căruia autorul îi atri- bue o parte din succesele obținute în concursurile de tragere ale bateriei sale; și altele. Intr’un capitol deosebit, autorul arată deosebirile între materia- lul tunului Krupp model 1904 cu care o parte din artileria noa- stră de câmp este înarmată actualmente și tunul model românesc comandat în 1911. Mai multe figuri schematice originale ce dă autorul în această primă parte a volumului au avantajul de a înlesni înțelegerea. A doua parte a volumului sub titlul: Cunoștința traiectoriilor cuprinde, în 177 pagine și 60 figuri, pentru tunul model româ- nesc de câmp, un adevărat curs de balistică exterioară. Prin in- troducerea miimii se ajunge la niște formule simple, cari dau www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 292 SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. proprietățile traiectoriilor prin relațiuni aritmetice, înlesnind ast- fel tuturor studiul traiectoriilor care nu se putea face decât de persoanele cu cunoștințe matematice mai înalte. Toate proprietă- țile traiectoriilor sunt exprimate în funcțiune de un singur coefi- cient, distanța de tragere apreciată și prin câteva regule simple mnemotehnice, ele pot fi deduse chiar în toiul luptei. Transformând astfel, pentru tunul nostru, formulele transcen- dente balistice în altele algebrice cu coeficienți întregi, și totuș în limitele toleranțelor de împrăștiere datorite tunului, autorul a adus negreșit servicii științei artileristice prin înlesnirea ce se face astfel tunarilor fără înalte cunoștințe matematice. După studiul materialului de artilerie, cu care se ocupă prima parte a volumului, și după determinarea proprietăților traiectorii- lor descrise de proiectile, cu care se ocupă partea II, este natural să se studieze terenul pe care va trage tunul în raport cu pro- prietățile traiectoriilor. Autorul se ocupă de aceasta în a treia parte a volumului care, sub titlul: Cunoștința terenului utilizat sau bătut de artilerie cuprinde 178 pagine și 74 figuri. Determinarea distanțelor de tra- gere și a derivelor de comandat, elemente de prima necesitate în reușita unei trageri, deși se face cu ajutorul aparatelor bateriei, autorul a studiat-o în această parte a volumului, pentrucă dânsa conține și considerațiuni tactice. Și în această parte a volumului găsim unele expuneri originale și metode personale ale autorului, printre cari vom cită: Influ- ența înclinării roatelor asupra ochirii tunului (pag. 292); măsura- rea unei distanțe cu liniuța de ochire (pag. 327); meloadele per- sonale ale autorului pentru determinarea distanțelor (pag. 366 și urm.), etc. Partea care termină volumul este intitulată: Studiul ochirii și al tragerii cu tunul; ea cuprinde 279 pagine și 40 figuri. La începutul acestei părți, autorul scrie următoarele : «Această parte coordonează cunoștințele tratate până aci despre materiale, traiec- torie și teren în scopul pentru care au fost expuse și care scop este ochirea urmată de tragere; cetitorul care a parcurs părțile I, II și III nu va găsi dar lucruri prea nouă în partea IV, care face legătura, dar va găsi în ea un fel propriu de a face această legătură, fel care poate fi criticat.» Autorul este modest, căci dacă lucrarea sa în primele trei părți tratează mai cu seamă de -chestiuni tehnice ale artileriei noastre www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. 293 de câmp, găsim, mai ales în partea IV, unele chestiuni de tactică nu adunate orișicum la un loc, ci tratate acolo unde trebue fie- care, cu privire la condițiunile de teren, la material și în legătură cu infanteria. Să sperăm că autorul își va încheia lucrarea prin darea la lu- mină, așa după cum o promite, a unui volum care să trateze de- spre întrebuințarea artileriei. Pentru a încheia, voiu zice că Maiorul Negrei, pe care nu l-am putut cunoaște, fiind trimis în misie la una din fabricile străine, a publicat în volumul său Artileria românească de câmp o carte folositoare. Intr’adevăr, în deosebire de alte multe publicațiuni, această voluminoasă carte nu trebue considerată ca o simplă compilațiune; căci, deși, ca în orice carte didactică, sunt expuse într’însa ches- tiuni cunoscute, am arătat totuș că mai multe lucruri ce dânsa conține sunt patrimoniul autorului, care ajunge astfel să facă în întregul său volum o expunere quasi personală. Pentru aceste cuvinte sunt de părere că Artileria Românească de câmp a Căpitanului Negrei merită să fie răsplătită cu o bună parte din premiul divizibil Adamachi de 5.000 lei la care este prezentată. Căpitanul loan Trăilescu, Călăuza technico-tactică a ofițerului de orice armă. București 1913. — Raport de St. C. Hipites. Volumul cu acest titlu este un vade-mecum al ofițerului de orice armă, destinat, după cum însuș autorul o spune, pentru examenul de maior, pentru călătorii tactice, pentru inspecțiuni generale, pentru școalele de tragere, etc. Chiar în primele pagine, din cele peste 500 cât cuprinde volu- mul, autorul, un tânăr ofițer de artilerie, care a urmat bune școale speciale, ne arată și motivele cari l-au îndrumat să publice acest volum și modul cum a crezut să-și poată îndeplini sarcina, în ur- mătoarele cuvinte: «Numeroase sunt scrierile atât asupra tehnicei diferitelor arme de foc (arme, pistoale, mitraliere, tunuri, etc.), cât și asupra tac- ticei, fie elementară (adică a fiecărei arme: infanterie, cavalerie, artilerie), fie generală (adică întrebuințarea simultană a celor trei arme). «Dar tocmai din cauza acestui haos de uvraje, de multe ori nu www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 294 SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. știm pe care să punem mai întâiu mâna, pentru a ne lămuri asupra unei chestiuni oarecare. Numai una nu ne dă tot ce dorim, pe toate sau nu avem timp să le cetim, mai ales după ocupațiile o- bositoare cu serviciul din timpul zilei, sau ne încurcă ideile cu formule prea grele și cu modul special de a vedea al fiecăruia. «Acest fenomen se repetă și bagă în mari griji mai ales pe candidații la diferite școale, examene și inspecții. «Trecând și autorul printre aceste crize, a hotărît, cu modestele sale puteri și cunoștințe, fără de a aveâ nici cea mai mică preten- țiune de a fi inventat cevâ, să adune din cele mai recente scrieri la un singur loc în o singură carte în mod cât se poate de sumar, clar și explicit: acest vast bagaj de cunoștințe de cari orice ofițer, din orice armă și chiar din orice element al armatei, nu trebue să se lipsească, mai ales astăzi când răsboiul a trecut, din dome- niul artei și al inspirațiunii divine, în acela al științelor pozitive, adică al putinței de a-1 învăță și pregăti pe îndelete chiar în timp de pace....» Avem așâ dar dinaintea noastră o lucrare de compilațiune con- densată. Materia tratată de autor este împărțită în următoarele 6 părți de inegală întindere: Prima parte, sub titlul general de Chestiuni tehnice, cuprinde tehnica diferitelor arme, prezentându-se caracteristicele lor și efec- tele lor balistice. Comparațiunile între armele noastre și cele în- trebuințate de către alte State, precum și comparațiunea între di- feritele modele ale tunului nostru, precum și alte chestiuni privi- toare Ia obuziere, la mitraliere, la pulberile fără fum și altele își găsesc locul lor în această parte a volumului. Partea a doua, sub titlul : Chestiuni tehnico-tactice, în vreo 60 de pagine, tratează de efectele focurilor de infanterie și de artilerie, precum și de metoadele de tragere ale artileriei asupra țintelor, a- supra artileriei sau asupra infanteriei. In partea a treia se tratează, în vreo 30 de pagine, despre ser- viciul special al artileriei de câmp cu tragere repede, atât din punctul de vedere al tunurilor, cât și din acela al focurilor. Ultimele trei părți, în aproape 200 pagine, cuprind un rezumat al principiilor de tactică. Mai întâiu se vorbește de tacticele ele- mentare, adică de tactica întrebuințată de fiecare din cele trei arme, infanterie, cavalerie și artilerie, și apoi de principiile tacticei ge- nerale, adică a celor trei arme reunite, aplicându-le la mai multe teme pe hartă. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. 295 Dacă, după chipul cum este alcătuit acest vade-mecum, nu tre- bue să ne așteptăm a găsi într’însul lucruri originale, nu este mai puțin adevărat că autorul a știut să înlănțuească diferitele chestiuni și le-a tratat în așa chip, încât să formeze un tot omogen, lesne de înțeles, lesne de studiat și folositor ofițerilor. De aceea cred că volumul ce analizarăm merită să fie distins printr’o parte a premiului Adamachi. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL DIN 1914 ȘI AL ASOCIAȚIUNII CRA1OVENE ȘEDINȚA DELA 10 IANUARIE 1914. Comisiunea își constitue biuroul, alegând Președinte pe d-l P. Poni și Secretar pe d-l Gr. Antipa. Comisiunea iea cunoștință de lista cărților prezentate la concursul acestor premii și procede apoi la împărțirea lor între membri, pentru facerea ra- poartelor speciale> după cum urmează: 1. La premiul Năsturel de 4.000 lei : Bacaloglu (Maior Victor A.), Din virtuțile neamului. București 1913.........................d-lui Gr. Crainicianu. Brînzău (Dr Nicolae), Pocăiții... Cuvântări bisericești asupra așâ numiților pocăiți (adventiști, na- • zarineni). Petroșani 1913............................ Constantinescu (Stelian L), Din problemele educației. Studii de psihologie și pedagogie. I. Bu- ■ curești 1913........................................... Diamandy (G)., Chemarea codrului. Poveste vitejească în 3 acte. București 1913............................ Dobrovici (Gh. M.), Istoricul datoriei publice a Româ- niei. București 1913 . -............................. Dragomirescu (luliu), Ideile și faptele lui Bogdan Pe- triceicu Hasdeu. Partea I. 1836—1863. București 1913........................ Enăchescu (I.), Comerțul de cereale. Uzanțe, reguli, studii, tabele de calcul. București 1913 . . Filloreanu (AL), Pentru patrie. Piesă originală istorică în 4 acte. București 1913............................ » A. Bârseanu. » Dr. C. I. Istrati. » 1. Bianu. » JIZ. Sutzu. » I. Bianu. » P. Poni. » I. Bianu,, www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL. 297 Fotachi (Const.), Existența și manifestarea. O nouă teorie asupra evoluției în univers. Bucu- rești 1913............................................. ■d-luiDr.G. Marinescu Lupașcu (Căpitan Alexandru I.), Pentru sufletul și inima soldaților noștri. Lucrare metodică de educație ostășească. A Il-a edițiune. Bu- curești 1913.......................................... Pavelescu (George), Dimitrie Bolintineanu și opera sa. București 1913............................. Păcățian (Teodor V), Cartea de aur sau Luptele po- litice naționale ale Românilor de sub co- ■ roana ungară. Volumul VII. Sibiiu 1913. . Petrescu (Inginer Stelian), Călăuza Căilor ferate ro- mâne. Pubhcațiune oficială anuală. Bucu- rești 1913............................................ Popa-Lisseanu (G.), încercare de monografie asupra cetății Drăstorul-Silistra. București 1913. . Radu (Dr. lacob), Istoria vicariatului greco-catolic al Hațegului. Lugoj 1913................................. Sbiera (Dr. Radu I.), Gramatica latină pentru licee, gimnazii și toate școalele secundare și asimi- late. Cernăuți 1913................................... Stănescu (P.), Organizarea învățământului rural. R.-Sărat 1913................................................. » T V. Stefanelli » D. Zamfirescu. ” N. lorga » Dr. C I Istrati. » V. Pârvan. ” N. lorga. ” -1. Pliilippide. ” Dr. O. I. Istrati. 2. La premiul Asociațiunii Craiovene pentru desvoltarea învăță- mântului public, de 1.500 lei: Abramescu (Niculae), Lecțiuni de algebră superioară pentru clasa VIII reală. București 1913. . d-lui G. Țițeica. Aguletli (Th. Avr.), Istoria antică pentru clasa I se- cundară. Ediția IV-a. București 1913.................. » V, Pârvan. n Istoria Românilor. Ediția VIII. București 1913.................................... » H lorga. Georgescu (Constantin), Geometria practică pentru școa- lele medii. București 1913........................... » G. Titeica. Gheorghiu (Gh. Gr), Aritmetica comercială pentru clasa I-a a școalelor comerciale elementare. Ediția VI. București 1912......................... ” U T^eica v Aritmetica comercială pentru clasa Il-a a www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 298 comisiunea Premiului năsturel. școalelor comerciale elementare și pentru școalele profesionale. Ediția V. București 1911. '...............~..................... Gheorghiu (Gh Gh) Aritmetica comercială pentru clasa IlI-a a școalelor comerciale elementare. Ediția V-a. București 1912. ...... lonașcu (Romulus), Lecturi comerciale pentru școa- lele comerciale superioare Ediția V. Partea I pentru clasa I. Iași 1911............................ » Lecturi comerciale pentru școalele comerciale superioare. Ediția V. Partea II pentru clasa • II. Iași 1911............................... » Lecturi comerciale pentru școalele comerciale superioare. Ediția V. Partea III pentru clasa III. Iași 1911................................ Onițiu (Virgil], Carte de cetire pentru clasa I a școa- lelor medii. Ediția a doua. Brasso 1914 . . Rădulescu (Petre I.) și Polixenia P. Rădulescu, Geo- grafia continentelor și a României. Ediția III. București 1912...................................., Sadoveanu (M.), loanl. Teodora, C. Stan și L. Mrejeriu, Carte de cetire pentru clasa II urbană. Bu- curești 1913—1914............................ » Carte de cetire pentru clasa III urbană. Bu- curești 1913—1914........................ » Carte de cetire pentru clasa IV urbană. Bu- • curești 1913—1914........................ Selăgian (Angelan. Butean), Dr. Vasilie Bologa și Dr. Emil Precup, Carte de cetire. Manual de învățământ pentru clasa I și II dela școale civile de fete, gimnazii ș. a. Sibiiu 1913. d-lui G. Țițeica. » A. D. Xenopol. » I. Bogdan. » S. Mehedinți. » A. Bârseanu. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL. 299 ȘEDINȚA DELA 20 MAIU 1914. Se decide a se procede la cetirea rapoartelor cari nu propun premiarea cu premiul Năsturel. D-1 V. Pârvan cetește raportul său despre scrierea d-lui Bacaloglu (Ma- ior Victor A.), Din virtuțile neamului. In fața concluziunii că această lucrare merită o recunoaștere oficială din partea Academiei, d-1 Președinte P. Poni o pune la vot cu propunere de premiare. Rezultatul votului este: 4 voturi pentru, 4 contra. — Propunerea de premiare s’a respins. Se cetește raportul d-lui Dr. C. I. Istrati asupra cărții d-lui Stelian I. Con- stantinescu, Din problemele educației, a cărui concluzie este că lucrarea merită a fi distinsă, acordându-i-se o bună parte din premiul Năsturel. Se pune la vot. Rezultatul este : 2 voturi pentru, 5 contra. — Propunerea de premiare s’a respins. D-1 I. Bianu cetește raportul său despre cartea d-lui luliu Dragomirescu, Ideile și faptele lui Bogdan Petriceicu Ilasdeu. — Propunerea de nepremiare se admite cu unanimitate. D-1 P. Poni cetește raportul său despre scrierea d-lui I. Enăchescu, Co- merțul de cereale. Uzanțe, reguli, studii, tabele de calcul. — Propunerea de nepremiare se admite cu unanimitate. D-1 I. Bianu cetește raportul său despre scrierea d-lui Al. FilloreanU, Pentru patrie. Piesă originală istorică în 4 acte. — Propunerea de nepremiare se admite cu unanimitate, D-1 T. V. Stefanelli cetește raportul său despre scrierea d-lui Căpitan Alexandru I. Lupașcu, Pentru sufletul și inima soldaților noștri. — Propunerea de nepremiare se admite cu unanimitate. Se cetește raportul d-lui Duiliu Zamfirescu despre scrierea d-lui George Pavelescu, Dimitrie Bolintineanu și opera sa. — Propunerea de nepremiare se admite cu unanimitate Se cetește raportul d-lui N. lorga despre scrierea d-lui Teodor V Păcă- țian, Cartea de aur sau Luptele politice naționale ale Românilor de sub coroana ungară. Volumul Vil. Concluzia este că autorul merită o încurajare. — Se pune la vot, al cărui rezultat este : 5 voturi pentru, 5 contra Se cetește raportul d-lui Dr. C. I. Istrati asupra lucrării d-lui Inginer Stelian Petrescu, Călăuza Căilor ferate române. — Propunerea de nepremiare se aprobă cu unahimitate. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 300 COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL. Se cetește raportul d-lui jV. lorga despre scrierea părintelui _ Dr. lacob Radu, Istoria vicariatului greco-catolic ăl Hațegului. — Propunerea de nepremiare se admite cu unanimitate. Se cetește raportul d-lui Al. Philippide asupra cărții d-lui Dr. Radu Sbiera, Gramatica latină pentru licee, gimnazii și toate școalele secundare și asimilate. Raportul conchide la nepremiare. După cererea d-lui T. V. Stefanelli se pune la vot premiarea. — Rezultatul este: 2 voturi pentru, 5 contra. Se cetește raportul d-lui Dr. O. I. Istrati despre scrierea d-lui P. Stă- nescu, Organizarea învățământului rural. — Propunerea de nepremiare se admite cu unanimitate. Se procede la cetirea rapoartelor cu concluziuni de nepremiare cu pre- miul Asociațiunii Craiovene. Se cetește raportul d-lui G. Țițeica asupra lucrării d-lui Niculae Abra- mescu, Lecțiuni de algebră superioară pentru clasa VIII reală. — Propunerea de nepremiare se admite cu unanimitate. D-l V. Pârvan cetește raportul său asupra scrierii d-lui Th. Avr. Agu- letti, Istoria antică pentru clasa I secundară. — Propunerea de nepremiare se admite cu unanimitate. Se cetește raportul d-lui G Țițeica despre lucrarea d-lui Gh. Gr. Gheor- ghiu, Aritmetica comercială pentru clasele I, II și III a școalelor comer- ciale elementare. — Propunerea de nepremiare se admite cu unanimitate. Se cetește raportul d-lui N. lorga asupra scrierii d-lui Th. Avr. Agu- letti, Istoria Românilor. — Propunerea de nepremiare se admite cu unanimitate. Se cetește raportul d-lui S. Mehedinți, membru corespondent,asupra cărții d-lui Petre I. Rădulescu și Polixenia P. Rădulescu, Geografia continentelor și a României. — Propunerea de nepremiare se admite cu unanimitate. ȘEDINȚA DELA 24 MAIU 1914 Se alege Președinte d-l A. Naum în absența d-lui Președinte P. Poni. D-l V. Pârvan cetește raportul său despre cartea d-lui G. Popa-Lisea- nu, Încercare de monografie asupra cetății Drâstorul-Silistra. Raportorul zice că această carte «ar merită o încurajare din partea noa- stră, cu atât mai mult, cu cât autorul ei e unul dintre puținii profesori se- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL. 301 cundari, cari pot privi în urma lor asupra unei rodnice activități literare de caracter științific-popularizator și didactic.» Propunerea de premiate se pune la vot, al cărui rezultat este : 3 pentru, 4 contra și deci s’a respins. Se cetește raportul d-lui M. Sutzu despre cartea d-lui G. Dobrovici, Is- toricul datoriei publice a României. Propunerea de premiate a raportorului se pune la vot și se respinge cu unanimitate. D-l I. Bianu cetește raportul său despre Chemarea codrului de G. Dia- mandy, propunând acordarea premiului. După discuțiunea, la care ieau parte d-nii V. Pârvan și N. lorga, propu- nerea de premiate se pune la vot, al cărui rezultat este : 1 penfru, 6 contra. — Propunerea s’a respins. Se cetește raportul d-lui A. D. Xenopol asupra scrierii d-lui C. Fotache, Existența și manifestarea. — Concluzia raportului dea se da premiul se pune la vot și se respinge cu unanimitate. Se cetește raportul d-lui A. Bârseanu asupra scrierii Pocăiții de Dr. Nicolae Brînzău. — Concluziunea raportului de a nu se acordă premiul se admite cu una- nimitate. In urma deciziunilor luate, nici una din cărțile prezentate neîntrunind majoritatea cerută pentru a fi premiată, urmează ca valoarea premiului să se capitalizeze. Pentru premiul Asociațiunii Craiovene se cetesc următoarele rapoarte : 1) cu concluziune de nepremiare: D-l A. Bârseanu: Romulus lonașcu, Lecturi comerciale pentru școalele comerciale superioare, părțile I, II, III — Concluziunea de nepremiare se aprobă cu unanimitate. 2) cu concluziuni de premiate : D-l A. Bârseanu: M. Sadoveanu, loan I. Teodoru și alții, Ca/rte de cetire pentru clasele II, III și IV urbane; D-l G. Țițeica: 0. Georgescu, Geometria practică pentru școalele medii; D-l I. Bogdan: Virgil Onițiu, Carte de cetire pentru clasa I a școalelor medii (românești din Ungaria); D-l I. Bianu: Angela Selăgian, Dr. V. Bologa și Dr. E. Precup: Carte de cetire pentru clasele I și IIdela școalele civile de fete (românești din Ungaria). — Se pune la vot propunerea de premiate a acestei din urmă cărți, căreia se acordă premiul cu unanimitate. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 302 COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL. Premiul Năsturel. Maior Victor A. Bacaloglu, Din virtuțile neamului. București 1913.—Ra- port de V. Pârvan. Acest volum, aprobat cu laudă de Marele Stat Major al Armatei, cuprinde optsprezece articole și povestiri, cele mai multe în formă de mici nuvele, tratând teme ostășești, cu tendința de a deșteptă și întări avântul spre jertfa propriei vieți pentru apărarea patriei și dinastiei și pentru libertatea națională a tuturor Românilor. In- tr’un stil entuziast, vibrând de energie bărbătească și totuș duios adesea până la lacrămi, într’un vălmășag de vorbe tari, colorate, blânde ori brutale, alese ori banale, găsite din instinct și neprelucrate de artă, câte odată sfărmând prin nepotrivirea lor rustică înalte va- lori poetice, se încheagă gânduri nobile de luptă pentru țară, de jertfă pentru mărirea neamului, de nimicnicie a tuturor celor ome- nești în fața datoriei celei mari a răsboiului, de îmbărbătare pen- tru cei nehotărîți, de aspră dojană și de pilduire crudă pentru cei netrebnici. Iată câtevâ din aceste gânduri presărate printre înseși rosturile povestirilor: P. 20: «Sunt sentimente înalte cari fac pe soldat mare—acea răbdare caracteristică omului conștient de datoria lui». P. 29:—«Aveâ de citit, taică,., știi... el e mai în- vățat ca noi și n’are totdeauna timpul liber, încercă să-1 scuze frate-său.—învățat!... Nu e asta învățătură... Cine n’are în suflet dragostea de țară, patriotism și credință, nu valorează nici o lăs- cae...» P. 66: «... și sergentul lui Alecsandri pnmiâ onorul destinat celor mari, căci nu e om mai mare decât acela care făcându-și datoria se sacrifică pentru Patrie și Rege!» P. 85: «Un om care dezertează dela menirea lui .și mai ales când e soldat, săvârșește cea mai grozavă crimă și faptul în sine nu găsește scuză nici în dragostea mamei, nici a femeei iubite.» P. 95: «pe jertfele celor căzuți în răsboiu generațiile viitoare își clădesc mărirea Patriei și a Neamului», etc. Dimpotrivă fraze ca aceasta (p. 21): «de morții din răsboiu nimeni nu se mai îngrijește, căci doar ai pământului sunt și aci ca și acolo—o groapă mare, toți la un loc, var pe deasupra și tăcerea veșniciei» nu pot decât strică scopurile cărții, deșteptând gânduri pe cât de dureroase pe atâta de zadarnice. De asemenea la p. 33: «balcoanele garnisite de femei», apoi în ge- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL. 303 neral stilizarea puțin cam brutală și comună a bucății dela p. 47 și urm.: «Drama din Balcani», etc. ar trebui fundamental revizuite. Pentru avântul ei nobil, pentru talentul evident cu care e scrisă, pentru folosul ce aduce tinerimii din școale și din oaste, cartea d-lui Maior Bacaloglu, cu toate lipsurile ei, ar merită o recunoaștere oficială din partea Academiei Române. Dr. Nicolae Brînzău, Pocăiții.. Cuvântări bisericești asupra așa numi- ților pocăiți (adventiști, nazarineni). Petroșani 1913. — Raport de A. Bârseanu. Cartea aceasta cuprinde 14 predici îndreptate în potriva Pocăi- ților sau Adventiștilor, o sectă religioasă, care a început a pă trunde tot mai mult la Românii din Ardeal, Banat și Țara Ungu- rească. După o introducere, în care se vorbește despre ereziile din bi- serica creștină în genere, se tratează despre Descoperirea dum- nezeească prin Sfânta Scriptură și prin Tradițiune sau Predanie, apoi despre Biserică, ca societate a creștinilor, instituită de însuș Mântuitorul Hristos, despre episcopi și preoți, ca urmași ai Apos- tolilor, despre cele 7 Taine ale Bisericii noastre creștine; despre Slujbele din Biserica noastră (rugăciuni, cântări și cetiri), despre cinstirea Prea-curatei Fecioare Maria, a îngerilor și a Sfinților, despre lucrurile sfinte, folosite în biserică, despre lăcașurile dumnezeești, sărbători și posturi, despre vieața creștinului adevărat și despre pocăință. In sfârșit se face un istoric al sectei Pocăi- ților, începându-se expunerea cu reforma lui Martin Luther, care, cum se exprimă autorul, «a început a învăță altcum pe oameni, adunând toate greșelile ereticilor de până aci». Ca adaus la cele 14 cuvântări, autorul dă o mărturisire a cre- dinței Baptiștilor, prezentată în a. 1905 Ministrului ungar de Culte, cu reflexiuni la abaterile dela învățătura Bisericii noastre; iar la sfârșit de tot un indice al pasajelor din Biblie, cari se pot referi la învățătura Pocăiților. Prin citate din Sf. Scriptură și din Sf. Părinți, prin rezonamente și prin exemple luate din vieața practică, autorul caută să arăte «rătăcirile» Baptiștilor pe cari-i numește «apostoli mincinoși», și să dovedească adevărul învățăturilor Bisericii noastre, despre care vorbește astfel (pag. 37): «Să ne cunoaștem, să considerăm de cea mai mare norocire a www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 304 COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL. noastră că nea dat Dumnezeu să ne ținem de biserica sa cea adevă- rată și să vrem mai bine moartea, decât a ne lepădă de ea! In ea au crescut moși-strămoșii noștri, în ea au trăit neamurile trecute, ea le-a fost maică, ocrotitoare, ajutătoare în necazuri, mângăetoare în suferințe. Ea ne-a ascultat plângerile, ea ne-a șters lacrămile. Tot ce e în lume bun, frumos', cunoștință și învățătură, bună stare și lumină, dela sf. biserică este. Și noi, Românii, ce am fi, dacă nu am fi avut biserica noastră? De câte ori nu ne-ar fi contopit potopul străinilor, vitregia vremurilor, dacă nu am fi avut acel loc de scăpare' Pentru aceea să iubim biserica din tot cugetul nostru și din toată inima noastră și din toată vârtutea noastră!» Bun cunoscător al Sf. Scripturi și al celorlalte scrieri bisericești, autorul argumentează destul de logic și apără cu căldură și cu destulă putere punctul său de vedere, de care pare convins. Mai puțin succese mi s’au părut punctele: Obiecțiuni în contra tradi- țiunu (pag. 21-29), Episcopii și preoții (pag. 38 —48) și Cinstea (cin- stirea) Preacuratei Fecioare Maria, a îngerilor și a Sfinților (pag. 104—117). —O interpretare cu totul silită se dă la pag. 49 fru- moasei pilde a Mântuitorului Hristos: «Samarineanul milostiv», în care acest clasic exemplu al iubirii deaproapelui este tălmăcit astfel: «Pilda aceasta spusă de D-l Hristos (Luca 10, 25—37) în- chipuește, iubiți creștini, trecutul neamului omenesc. Ierusalemul, orașul păcii, însamnă starea fericită a strămoșilor noștri din raiul pământesc, cu care neîndestulindu-să oamenii, au căzut între tâl- hari, adecă în păcat»... Și așâ mai departe. Tonul polemiei sale este destul de calm, deși se pare că ora- torul a avut scop mai mult să ferească turma sa cuvântătoare de adimenirile Pocăiților decât să-i facă pe aceștia a se întoarce în sânul Bisericii dreptcredincioase. Numai arareori se lasă răpit de focul devotamentului său pentru cauza pe care o apără, nu- mind abaterile dela adevărata credință creștină: «erezii sau gre- șeli de afurisită pomenire» (pag. 6) și apostrofându-i pe aderenții sectei celei nouă, ce începe a străbate între Români, cu epitetele: «rătăciți», «vântură-țară», «Apostolirătăciți și mincinoși», «șerpi veni- noși», «nemernicii de Pocăiți», «fățarnicii de Pocăiți», sau afir- mând despre dânșii: «Mai mari păcătoși, ca pocăiții, nu sunt pe lume» (pag. 144), și «Tot ce e la Pocăiți... e bun luat dela noi; tot ce e născocit de ei, e neadevărat» (pag. 146), sau: «ce e bun, e luat dela noi; ce e al lor, e tot rău» (pag. 204).—In câteva locuri se folosește și ironia («dacă Pocăiții vreau să facă întocmai (ca Hristos) www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro CâMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL. 30o n’au decât să meargă la Iordan toți—pot și rămâneă acolo—și să nu se boteze în altă apă»; sau: «astfel s’au sculat, iubiți creștini, pe urma reformației lui Luter, o mulțime de proroci, ale căror vred- nice porodițe sunt pocăiții de azi!», ba nu se disprețuește nici chiar anecdota (ca d. e. la pag. 143 și 144 povestea cu Țiganul, «carele fusese pocăit și apoi s’a lăsat de ei», citată din lucrarea «Nazarenismul»). Limbajul celor 14 cuvântări bisericești, menite să influențeze asupra tuturor straturilor poporului, este — cum erâ și natural — poporal și, în genere, ușor de înțeles. Voind însă să se apropie cât se poate de mult de înțelegerea păturilor de jos și, de altă parte, nefiind familiarizat în deajuns cu limba literară românească, ora- torul folosește adeseori cuvinte și expresiuni dialectale, precum și construcții, cari în Ardeal se aud din când în când, în urma con- tactului cu străinii, dar cari nu-și au locul într’o scriere literară. Astfel dintre provincialisme însemnez: «cea dintâie vestire a lui» (pag. 3), voauă (pag. 4, etc.), mărturisască (pag. 11), «ce este Scriptura, cari is părțile aceleia» (ei; pag. 13), «să le fie dat porunca să scrie (pag. 15), «le-o predicat» (p. 17), procatării (ad- vocații; p. 21), tocacii (țesătorii; p. 21), peceturi (peceți; p. 21), însamnă (p. 26), aieverea (aievea; p. 28), căsile (casele; p. 31, etc.), păsască (p. 34), deloc (îndată; p. 35, etc.). «Și cu aceasta biserica lui Hristos, la fel și formă, a fost întemeiată» (în toată forma; p. 35), «prin punerea mânurilor» (mânilor; p. 35), preo- țască (p. 39), amăjască (amăgească; p. 47, etc.), toți să fie mers» (p. 59), farbele (colorile; p. 121), șorof (șirof; p. 123), glăji (sticle; 123), «pentru acea-s vrednice de cinste» (p. 125). „Oare cumva vreme sfântă e la noi și vremea sf. post» (p. 131), «se apucă ori se lasă omul de ceva lucru» (oarecare, vreun lucru; p. 138), «să nu rămână (muierea) cu ceva sminteală» (p. 139), nu se imbeată; p. 142), «or rătăci și or fi rătăcit atâta vreme» (p. 151), atâta oameni (p. 151), tistorii (autorități mai mari; p. 154), „a devinit greoane“ (a rămas grea; p. 155), «le-a cerut să-și dee în scris toate ponturile (punctele), cum-că ce cred ei" (p. 159). Expresiuni și fraze necorecte: «împărăția ceriului, pe care a a- dus-o oamenilor pocăiți, curățiți de păcatele sale» (pag. 3) ; «în cele următoare o mie de ani» (pag. 6); in culoarea și sub scu- tul Sf. Scripturi» (pag. 9 și 20); «Dacă vorbim cu pocăiți, adesea ne pun în uimire cu cunoștințele lor din Sf. Scriptură; unele cărți ale ei le știu aproape de rost, aceea o cetesc cu evlavie acasă și Analele A. R. — XXXVI. — Desbaterde. 20 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 506 COMISIUNEA PREMIULUI NÂSTUREt,. la adunările lor» (pag. 9); « a trebuit să ne facă in ceva chip cunoscut ființa sa» (pag. 10); «Acestea toate ni le-a făcut nouă D-zeu cunoscute in mod peste fire» (p. 10); «după umblarea lui H. pe pământ» (pag. 12); «Evangheliile le cinstim și noi prin aceea, că cartea acelora o sărutăm» (pag. 13); «câte o știre primită ori de răspuns au dat anză la cărțile Sf. Apostoli» (pag. 17); «nu putem destul miră indârgirea și orbia acelor rătăciți» (în loc de: «nu ne putem mirâ îndestul de îndârjirea,» etc. (pag. 17); «toată silința numai intr acolo și-a dat-o»; (pag. 21); «toți o prepun (pro- babil: propun), o sfârtică (seraca Sf. Scriptură!), o invață altora, înainte de a o învăță ei» (pag. 21); «la Sf. Scriptură toți iși fac drept (în loc de: se simt îndreptățiți) să o tâlcuească, să o înțe- leagă care cum vrea și așâ să aducă (în loc de: să scoată) din ea lucruri...» etc. (pag. 22); «femeia păcătoasă vreau să o omoară» (în loc de: pe femeia; (pag. 24); «biserica înseamnă pe toți oamenii aceia, cari țin o credință» (pag. 31; aici nu are loc pe); cu toate că D-l Hristos toate a invățat Apostolilor» (pag. 34); «Să ne cu- noaștem de cea mai mare norocire a noastră» (pag. 37); «totuș la câți crai și împărați li s’a întâmplat în viața lor, de căzând din cinstea sa, au ajuns în stare mai rea decât a robilor» (pag. 39); «Vedem, că D-l Hristos nu toți credincioșii săi i-a făcut la feliu» (pag. 43); «se adună poporul și pe care-l află de bine, îi încre- dință să slujească cele sfinte» (p. 43, în loc de: căruia află de bine); «Cumcă pentru ce slujbă s’au făcut diaconii, se vede din Sf. Scrip- tură» (p. 46) ; «Acestea (tainele) sunt niște lucruri din afară și cu- vinte, cărora e împreunată vărsarea darului dumnezeesc» (p. 52); «ceriul și pământul il grijește (D-zeu), precum il stăpânește» (p. 60); «nu ne întărim însă numai prin taina a doua,» (p. 61; în loc de: decât numai); «trebue, ca ei (preoții) mai întâi» se cu- noască acelea (păcatele), căci numai așâ le pot iertă» (p. 65 ; în loc de: să le cunoască); «Vedem, că D-l H. s’a pus cu învățăceii săi la cina cea de pe urmă, ca să o petreacă incă acea cu ei» (p. 74); «oare când vezi că cineva dă foc la casa vecinului său» (p. 79; corect: ori când vezi); «faci bine la altul (altuia) prin a- acea» (p. 79); «căci poate fi jertfă și fără a se îndreptă intru (spre) bine altuia» (p. 79); «ca prin acea că ne lipsim de anumite lu- cruri și le nimicim, să lăudăm pe D-zeu» (p. 80; în loc de: lipsin- du-ne); «ci se vede, că de o taină a D-lui H. e vorba, a căror putere eră la preoți» (p. 94); «s’au vindecat oamenii de neputin- țele sale» (p. 94); «Mai departe se binecuvântă, cu rugăciune, ca- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro Comisiunea premiului năsturel. 307 sele și oamenii și locurile, cari se supără de duhuri rele» (p. 97); «stâlparii sau ramurii verzi» (p. 97) ; «cea din taie rugăciune ne-a invătaf,-0 însuș D-l Hristos» (p. 100); «această nebunie vreu să o vă arăt» (p. 104); «.cum ar fi nașterea crezut lui Hristos dela Spiritul sfânt?» (pag. 109); în loc de: cum ar fi crezut nașterea lui H. ? ■— de cumva nu e vreo greșeală de tipar; «Dacă cetim în o carte despre lupta dela Plevna, ori despre luptele de acum cu Turcii, pricepem noi cum a fost acea» (p. 121); «biruință mare peste vrăjmași» (p. 130); «ca un pom mare cu atâta ra- muri» (p. 133); «să o învrednicim (vieața veșnică) prin viață creș- tinească» (p. 135); «Pe urma acestor porunci să fie viața ta, iu- bite creștine, plăcută lui D-zeu» (p. 137); «părinții să-și afle o bucurie întru a-i învăță (pe prunci) rugăciunile» (p. 139); «lipsește să vă spun acum, iubiților» (p. 141; în loc de : mai rămâne); Aceasta (beția și curvia) sunt cele 2 lucruri, cari mai mulți oa- meni bagă în iad» (p. 140); «Bine, cunoaștem aceasta; dar să ne facem pocăiți, adecă să ne lăpădăm de legea noastră, atunci nu vom mai păcătui?» (p. 142 ; în loc de: dacă ne-am face pocăiți... dacă ne-am lepăda de legea noastră) ; «Numai după 15 (sute de) ani dela începutul creștinătății s’au născut acele rătăciri mari» (p. 149; aici însă, evident, este o greșeală de tipar). Propozițiuni neclare și rău stilizate : «Dacă, precum chiar în zi- lele noastre pocăiții ori să zicem socialiștii nu cu cărți și gazete caută să câștige oameni pentru învățăturile lor, ci cu graiul viu; merg între ei și atâta le vorbesc, până îi ademenesc: cu cât mai vârtos în acel timp vechiu, când puțini știau carte, nici tipar nu erâ, nici cărți ca ale noastre și gazete» (p. 15). «Pe lângă cele ce s’au spus din Sf. Scriptură în contra Tradițiunn, fost-au alții, cari după gândirea omului cu mintea sănătoasă au aflat, că nu poate să fie și alt izvor de credință, decât Tradițiunea» (p. 28). «Indoeli și rătăciri nu sunt pentru Tradițiune, ci sunt la aceia, cari nu cu- nosc Tradițiunea, cari numai în Scriptură cred, aceia se împart în atâtea păreri câte capete, și se fac sute de legi» (p. 29). «Ce ne mai rămâne de înțeles mai vârtos, decât aceea, că acest așezământ al lui D-zeu (biserica) trebue să-l cinstim, mai presus de toate» (p. 37). «Poți crede aceasta despre bunul nostru Mântuitor ? ne voit să ne ducă în rătăcire să închinăm la idoli, cum ar fi, dacă nu e adevărată, închinarea noastră cătră s. împărtășanie ? (p. 74). Dar aceste neclarități pot proveni și din numeroasele greșeli de tipar ce s’au strecurat în cartea, despre care e vorba. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 308 COMISIUNEA PREMIULUI NĂSlUREL. O propoziție de rău gust este cea dela pag 73: «Nu credeți, că veți mânca trupul meu așa, cum se mănâncă carnea după om mort.» Cu un cuvânt: cuvântările bisericești ale părintelui Dr. Nicolae Brînzău merită toată lauda pentru căldura, cu care se apără în- tr’însele credința Bisericii strămoșești,— nu însă și premiul Năs- turel de 4.000 lei, la care au fost prezentate. Stelian I. Constantinescu, Din problemele, educației. Studii de psiholo- gie și pedagogie. București 1913.—Raport de Dr. C. I. Istrati. Lucrarea d-lui Constantinescu atinge una din chestiunile cele mai importante și anume, modul cum trebue organizată cu deo- sebire școala primară, care este prima instituțiune culturală cu care se întâlnește orice copil, la începutul carierei sale scolastice, și cu care ar trebui să facă cunoștință toți copiii, pentru a nu ră- mânea cetățeni fără cele mai elementare cunoștințe didactice nece- sare în vieață. Toată lucrarea aceasta, pe care am cetit-o cu anumită atențiune și care poate să aibă unele părți prea desvoltate față cu altele, este totus o lucrare de mare merit, născută din o adâncă con- vingere și scrisă cu căldură și în așâ mod, încât convinge cu ușu- rință, lămurind multe chestiuni importante, dar asupra cărora se trece cu ușurință de regulă de către părinți, profesori și legiuitori. Toată lucrarea se resimte de această părere pe care o găsim la pag. 8: «0 ură ascunsă trăește între amândoi. Copilul disprețuește pe acel care îi cere peste ce poate el da; profesorul vede un le- neș, o stârpitură în nenorocitul care cade învins în această luptă pentru știință.» Și cu deosebire de următoarea părere, de la pag. 21, care este atât de adevărată, dar de care din nenorocire se ține așâ de pu- țin seamă și în familie și în diferitele ramuri ale învățământului: «Să fim conducători copiilor, dar să nu căutăm nicidecum a le turnă mintea în anumite calapoade născocite de noi. Să nu le omorîm de mici inițiativa, căci de ea vor avea mai multă nevoie pe lume decât de orice.» Iată de ce aș dori ca această lucrare să nu lipsească cu deose- bire de pe masa oricărui membru al învățământului, convins fi- ind că prin numeroasele exemple aduse în ea, prin modul cum www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL. 309 faptele și ideile sunt prezentate și prin adevărurile ce conține și concluziunile sănătoase la care ajunge, va servi mai mult pentru a schimbă atmosfera din școalele noastre actuale, a îndulci rapor- turile dintre învățător și elev și a face ca școalele noastre să dea rezultate mai bune, iar societatea să aibă oameni mai destoinici, căci cu adevărat ceeace se spune la pag 53 ne lipsește: ...... «educația și exercițiul voinței și prin urmare al carac- terului, deși e recunoscut de toată lumea că omul fără voință și fără energie nu poate fi întru nimic folositor, nici sieși, nici societății.» Se ocupă pe larg de toate problemele educațiunii copilului mic și arată regulat modul ce trebue să-l urmăm, în familie sau în școală, pentru a insuflă încredere în propriile forțe ale copilului și a-1 face astfel să năzuească tot mai mult în deplina îndeplinire a datoriilor sale. Cât de mult ar trebui răspândită următoarea părere dela pag. , 90, așâ de puțin cunoscută de mulți părinți și din care cauză sunt așâ de mulți mici martiri, în familiile fără bună pregătire a părinților, făuritoare de copii cari adesea toată vieața poartă în ei răul unei educațiuni greșite: «Nici odată părinții să nu arate violență și furie și nici pe- depsele să nu fie prea dese, deoarece copilul se deprinde cu ele ca și cu o doctorie amară.» Intr’un capitol special dovedește de altfel cu ușurință, față cu cele ce se petrec, că- «Instrucția de azi e o curată inchiziție a copilăriei», încât cu drept cuvânt spune la pag. 118: «Pot să afirm cu cea mai deplină siguranță, că dela copi- lul nici unei nații nu se cere atât ca dela micul român si româncă.» Intr’un alt capitol arată cum va fi școala viitorului, capitol care ar trebui să fie cetit și bine asimilat de către învățătorii și insti- tutorii noștri și termină cu un studiu important : Psihologia ex- perimentală aplicată la pedagogie; pedagogia modernă și noile reforme școlare. Găsește ocaziunea a arătă pe larg lucrările lui Vaschide, ală- turea cu ale altora, în această direcțiune. Și termină cu această constatare: «Un adevăr din ce în ce mai mult se impune pe tărâmul cunoștințelor noastre, fie ele estetice, filozofice ori economice, si www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 310 COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL. anume: că numai condițiile biologice dictează, determină totul, încetul cu încetul, cu tot disprețul psihologiei clasice și igno- ranța clasică a pedagogilor, psihologia experimentală și-a croit un drum temeinic în familia mare a științelor biologice, și aceasta grație numai cercetărilor duse cu atâta trudă și râvnă în liniștea laborator iilor.» Lucrarea d-lui Stelian Constantinescu este o lucrare de valoare prin modul cum este scrisă și de o utilitate excepțional de mare pentru momentul în care ea a luat lumină. Literatura noastră avea lipsă de o astfel de lucrare sieste o fericire că golul a fost îndeplinit de un convins pedagog ales și om în curent cu filozofia și cu partea ei cea mai precisă, acea bazată pe studiul psihologiei. Ministerul Instrucțiunii publice ar avea căderea, prin Casa Școa- lelor, de a face ca această importantă lucrare să nu lipsească din nici o bibliotecă a școalelor sale și să caute să o răspândească cât mai mult printre diferitele ramuri ale membrilor învățământului, dându-se și ca premiu absolvenților școalelor normale. Academia față cu valoarea literară și științifică a lucrării, față cu serviciul mare ce este menită a-1 aduce societății noastre, prin o educațiune rațională și înălțătoare, cred că va binevoi a o dis- tinge, acordându-i o bună parte din premiul Năsturel. G. Diamandy, Chemarea codrului. Poveste vitejească în 3 acte. București 1913.— Raport de I. Bianu. Teatrul atrage cu putere magnetică de câțivâ ani pe acel tempe- rament adânc artistic și nedisciplinabil, care este d-l Diamandy. După predilecțiile din tinerețe pentru etnografie, d-l Diamandy s’a dat cu totul politicei, fără să găsească înlr’însa nici mulțumirile căutate, nici terenul de activitate în care să se cheltuească toate energiile sale cam sburdalmce. Arta cu libertățile ei nedisciplinate l-a ispitit. A reprezentat și a publicat două scrieri dramatice: «Tot înainte» și «Bestia», amândouă drame în patru acte. Focul rampei a cam ars aceste întâi lucrări, dar aceasta nu a intimidat pe au- torul lor, care a scris înainte și, pe dosul copertei dela «Chemarea Codrului», vestește că are gata în manuscris încă o dramă, două comedii în câte trei acte și niște farse—în total 13 acte. Aceasta este o producție dramatică bogată. Iar acuma în urmă, la sfârșitul lui Martie, scriitorului i-a fost încredințată direcția generală a teatrelor. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL. 311 «Povestea Codrului» nu este nici dramă, nici comedie; autorul insuș o numește «poveste vitejească» și arată că trebue «să fie jucată ca o comedie eroică». Este un fel de feerie fără versuri și fără muzică, care pune înaintea privitorului vieața Moldovei — cum și-o închipuește autorul — din vremile simple și tari din întâia ju- mătate a secolului XVI, pe când văzduhul eră încă plin de măreția lui Ștefan Vodă, pe când Petru Vodă Rareș erâ dus în Ardeal. Ne trec pe dinainte boieri mari cu vorbă simplă și aspră, dar cu mâna grea și grabnic aplecată spre mânerul paloșului ; un furtunos tânăr fiu de domn, «os domnesc», cum își zice prea des el însuș; Doamna Mana din Rădeana și câtevâ jupânese (soții de boieri) înjurul ei; o tânără grofină unguroaică trimeasă din Ardeal de Petru Vodă, ca să o mărite pentru combinații politice cu măria sa loniță, «os domnesc». Toată această lume duce vieață de curte domnească pe valea Trotușului în curtea domnească dela Rădeana, cu joc de zaruri și de halca, cu vânători la urși și cerbi. In mijlocul lor apar îmbrăcați în sdrențe de lotri de codru trei frați tineri — o fată și doi băieți,— prinși la vânat în codrii domnești de pe Trotuș. Lotrii sunt ciudați, căci se pretind boieri mari și se descoperă că sunt fui lui Pan Dumitrașcu Frânge-gât, mare și vestit boier dela Soveja. Tatăl lor fusese ucis de niște hoțomani de Unguri, iar copiii au rămas în grija pădurarului Năsăilă, veche slugă credincioasă a casei. Vieața orfanilor, băieți și fată, se petreceâ în codrii cu vână- tori de fiare. Când s’a lămurit cine sunt și ai cui sunt, s’a văzut că sunt înrudiți deaproape cu Vornicul lordache Vreme-rea dela Căiuți și veri cu loniță «os domnesc». Ancuța, orfana lui Frânge-gât, erâ sălbatecă rău și îndrăsneață peste toate măsurile. loniță «os domnesc», verișorul ei, este amețit de ea, lasă pentru dânsa pe o tânără jupâniță dela curte, nici nu vrea să mai audă de grofina trimeasă de Petru Vodă de peste munte. Dragostea leagă puternic pe strălucitul puiu domnesc de sălbateca Anca. O năvală de Tătari vine să prade curtea dela Rădeana, unde fiul Hanului fusese cu puțini ani înainte ucis de Moldoveni, țintuindu-i cu cuie turbanul pe cap. Boierii erau duși la jocul vitejesc de halca mai sus pe valea Trotușului ; Tătarii găsesc curtea aproape nepăzită ; loniță, Anca și câțivâ slujitori sunt repede biruiți; loniță rănit rău și prins ; Ancuța este asemenea prinsă cu topo- rul. Mârzacul voește să taie capul lui loniță; Ancuța sare să-l scape și dă Tătarului tot, ca să scape vieața iubitului. Boierii află www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 312 COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL de năvala Tătarilor, aleargă la curte, ucid și alungă pe Tătari. Anca a rămas mai rău decât moartă. Doamnă, călugărul curții și toti ceilalți o cred nevrednică de a mai fi mireasa lui lonilă. In el însă biruește dragostea—trece peste datine și legi și merge cu Ana la codru, care-i cheamă la vieața vitejească, de unde ieșise Anca și fusese adusă la «curțile cu minciunile». La cetire și pe scenă această scriere a avut și are succes nu atât pentru calitățile ei dramatice, cât pentru tăria spiritului în care este închegată, pentru vorba verde și curată în care se rostesc persoanele, pentru evocarea vie și colorată a vremilor de mare energie din trecutul Moldovei, de când nu începuse încă «scăderea», despre care cu jale vorbește cronicarul pe la mijlocul secolului XVII. Vitejia codrului, luptele cu urșii și cu Tătarii far- mecă pe toți, tineri și bătrâni. Cum le este purtarea, așâ le este și vorba—aspră, simplă și tare. Pentru aceea publicul aplaudă, și asta este semn bun în vremurile de astăzi. Pentru aceste calități și pentru aceste efecte propun ca scrierea aceasta să fie cinstită cu premiul Năsturel, la care concurează. Gh. M. Dobrovici, Istoricul datoriei pubUce a României. București 1913.— Raport de M. C. Sutzu. Obiectul principal al lucrării d-lui Dobrovici este studiul origi- nilor datoriei noastre publice și urmărirea creșterii ei uimitoare. Autorul nu se mulțumește numai cu aceasta, el cercetează cau- zele cari au necesitat atâtea împrumuturi succesive, ridicând la peste un miliard și jumătate datoria noastră de Stat. Un mic studiu istoric despre starea datoriilor principatelor Valahiei și Moldovei înainte de Unire servește ca introducțiune. Deschiderea erei moderne a României prin contopirea ambelor principate este însă adevăratul punct de plecare al lucrării. Creditul Statului se stabilește atunci și încrederea crește pro- porțional cu întărirea noastră. Accesul piețelor străine se deschide pentru noi și ne permite să indroducem în țară capitalurile necesare pentru organizarea noastră și punerea în valoare a bogățiilor naturale. D-l Dobrovici studiază aparte fiecare împrumut, el reproduce textul convențiunilor de realizare și ne dă seamă de motivele cari au îndemnat guvernul să recurgă la acest împrumut. Uneori merge chiar mai departe și rezumă în trăsurile lor prin- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL 313 cipale desbaterile Camerelor Legiuitoare cari au votat împrumutul. Autorul este în mod vădit îngrijat de a dovedi că sumele enorme cheltuite au fost întrebuințate în mod util și că, ca contraparte a împrumuturilor, avem astăzi rețelele noastre de căi ferate, fortifi- cațiile și celelalte armamente, etc. In mod global lucrul este evident, ni se pare însă probabil că o analiză mai amănunțită a materiei ar dovedi că unele lucrări pripite sau executate fără un studiu prealabil suficient ne-au cos- tat foarte scump. Opera d-lui Dobrovici ar fi fost mai completă, dacă ar fi aruncat măcar o privire asupra izvoarelor cari alimentează astăzi bugetul nostru de venituri, fiindcă numai prin desvoltarea acestor izvoare, paralel cu creșterea cheltuelilor, tezaurul nostru a putut suportă povara unei datorii publice atât de ridicate. Comerțul, industria națională, exploatările petrolifere și altele prin avântul lor, aii contribuit de sigur la înflorirea avuției noastre. Agricultura însă a rămas, ca și în trecut, izvorul cel mai mare și nesecat al bogăției României. In decurs de cincizeci de ani toate paraginele și cea mai mare parte a pășunilor s’au transformat în ogoare roditoare. Trebuia deci să recunoaștem că numai o perfectă inconștiență istorică a făcut pe unii publiciști să vază vreo asemănare între regimul care a permis atâtea progrese și acela al latifundiilor romane din epoca decadenței imperiale, care din contră a transformat în paragine câm- piile fertile ale Italiei. Aceste mici critici nu micșorează de fel valoarea cărții d-lui Dobrovici. Vă recomand deci pentru premiare această operă de sta- tistică financiară conștiințioasă și utilă. lulîu Dragomirescu, Ideile si faptele lui Bogdan Petriecicu Hasdeu. Partea I. 1836—1863. București 1913.—Raport de I. Bianu. Broșura cuprinde sub titlul: «Precursorii» (pag. 6—15) o schiță despre geneologia familiei Hasdeu; urmează (pag. 16—25) «copi- lăria»; se încheie (pag. 26—40) cu vieața lui Hasdeu «în Moldova». Broșura are câteva ilustrații și portrete; d-l luliu Dragomirescu își pune și propriul său portret între ale răposatului învățat. Hasdeu a deschis drumuri nouă în studiile istonografice și filo- logice la noi. D-lui Dragomirescu îi lipsește pregătirea necesară spre a putea expune în mod luminos activitatea lui Hasdeu pe www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 314 COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL. aceste terenuri. Scrierea d-sale nu are nici o calitate, care să o recomande spre a fi premiată de Academie. I. Enăchescu, Comerțul de cereale Uzanțe, reguli, studii, tabele de calcul. București 1913—Raport de P. Poni. D-1 Enăchescu expune în lucrarea sa tot ce interesează comer- țul de cereale. In prima parte descrie diferitele forme ale împrumuturilor, stu- diind succesiv cambiile, cecul, împrumuturile pe gaj, contul cu- rent, împrumuturile pentru sămânță, împrumuturile prin subroga- ție și acele asupra cerealelor depozitate. Aceste diferite forme de împrumuturi sunt însoțite de formularele uzitate, precum și de taxele de timbru și înregistrare; capitolul se termină cu scurte noțiuni asupra dobânzii, scontului, dobânzii compuse și amortis- mentului. In partea a doua, autorul se ocupă cu comerțul interior al ce- realelor. El publică în întregime regulamentele uzurilor dm portu- rile Brăila, Constanța și Anvers, precum și legea Camerelor ar- bitrare și de conciliațiune; arată apoi manipulațiunile și opera- țiunile ce se efectuează în docuri și dă taxele de îmmagazinare și manipulare. In privința transportului găsim tarifele căilor ferate și acele ale asigurărilor fluviale. In partea ultimă, autorul se ocupă cu comerțul exterior. Aici găsim un regulament suplementar asupra condițiilor de vânzare și detalii asupra contractului de navlu, asupra armamentelor mari- time, precum și asupra diverselor forme de vânzare. In sfârșit, pentru fiecare țară, d-1 Enăchescu ne dă tabele de transformare a monelelor și măsurilor în monete și măsuri românești. Cartea d-lui Enăchescu este scrisă în mod concis, insă clar. Ea este foarte utilă pentru agricultorii și comercianții noștri de ce- reale. Dacă ar fi fost prezentată la un premiu divizibil, aș fi reco- mandat-o spre premiare. Nu pot însă să o consider ca cea mai bună carte scrisă în românește, pentru a i se da premiul Năsturel. Al. Filloreanu, Pentru patrie. Piesă originală istorică în 4 acte. Bucu- rești 1913. — Raport de I. Bianu. Titlu lung, peste toate obiceiurile, iar volumul, deși numai de 81 pagine, cuprinde — pe lângă cele arătate în titlu — și alte scrieri www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL. 315 în proză și în versuri — toate pătrunse de acelaș simțimânt patriotic. Patriotismul tânărului autor este însă atât de vulcanic, atât de nestăpânit, încât nu a putut fi disciplinat și închegat în scriere cu rost; dela început până la sfârșit scrierea în care îl exprimă este numai un șir de exclamații, de imprecațiuni, de bles- teme și de tot felul de banalități și de vulgarități. 0 asemenea scriere este lipsită de orice valoare, căci exclama- țiile patriotice și eroice și ura contra Bulgarilor, singure și fără rost, nu pot da valoare unei scrieri. Deaceea scrierea d-lui Filloreanu nu mentă să fie luată în considerare. Const. Fotaclii, Existența și manifestarea. 0 nouă teorie asupra evolu- ției în univers București 1913.—Raport de A. 1). Xenopol. Cartea d-lui Fotachi este o încercare de metafizică. Ea caută un principiu, o explicare a tuturor fenomenelor universului. Acest principiu autorul îl găsește în manifestarea existenței, urmărindu-1 cu stăruință și dibăcie în toate formele realității. Manifestarea la corpurile brute se face prin forțele materiale; autorul pune mai mare valoare pe cele chimice decât pe cele fizice și mecanice; în cor- purile organice se face prin instinct întâiu, apoi prin simțimânt și în sfârșit la om mai ales prin gândire și rațiune. Intensitatea exis- tenței este măsurată prin aceea a manifestării. Acest principiu unitar de explicare a fenomenelor atrage numai decât după sine o unitate și o legătură neîntreruptă între deose- bitele forme ale existenței. D-l Fotachi se încearcă să explice naș- terea vieții din corpurile anorganice, prin aceea că protoplasma este rezultatul unor combinații chimice tot mai nestabile — teorie ce n’a fost încă dovedită experimental, dar către care știința tinde cât mai cu putere, că nu se pot admite în univers soluții de continuitate; — trecerea dela protoplasmă la om este dată de evoluția ființelor vii, fiecare din speciile mai superioare sporind puterea lor de manifestare. Așâ urmează mai departe autorul pentru a scoate din gândirea omenească, tot pe baza putorii de manifestare, deosebitele forme, ca religie, morală, drept, idee de Stat, etc. Sistemul d-lui Fotachi este în deobște bine întemeiat, raționamentul strâns și logic. Simți ade- seori o plăcere intelectuală, urmărind deducțiile lui și văzând cum idea lui fundamentală se trage ca un fir roșu prin toată expune- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 3(6 COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL. rea. Apoi această expunere e limpede și ușor de urmărit, limba e bună, curată românească și contribue mult la ușurarea înțelesului. Se înțelege că se întâlnesc pe alocuri abateri dela adevăr, ca d. e. acolo unde d-l Fotachi susține că omul a stat totdeauna pe loc, și că universul s’a schimbat, când adevărul este tocmai dm potrivă, cel puțin dela arătarea speciei umane, și anume a rassei albe, dela care evoluția anorganică și cea animală s’au oprit și evoluția a trecut la gândirea omenească, dar în expunere, d-l Fotachi pără- sește această gândire greșită și revine la adevăr. In deobște este îmbucurător de a vedeâ la noi preocupări me- tafizice, cari nu prea chinuesc gândirea nimănui, cu atât mai mult că expunerea d-lui Fotachi este întemeiată pe gândire științifică și că este cu totul în curent cu cugetarea contemporană. Lucrarea d-lui Fotachi este un sistem de gândire foarte puternic înlănțuit și bine cugetat. Oricine va ceti unul din capitolele sale, care are și meritul de a fi scurt și de a nu înecă gândirea în potop de vorbe, se va convinge de cele ce spunem. Din toate aceste puncte de vedere, am fi de părere a i se în- cuviință premiul pentru care a concurat. Căpitan Alexandru 1. Lupașcu, Pentru sufletul șt inima soldaților noștri. Lucrare metodică de educație ostășească. A Il-a edițiune. București 1913.— Raport de T. V. Stefanelli. Scrierea aceasta a d-lui A. I. Lupașcu a mai fost odată prezen- tată Academiei și anume în anul 1912. Autorul a solicitat și atuncea premiul Năsturel de 4.000 lei *). Scrierea apăruse atunci în ediția întâia și meritul ei a fost recunoscut de Academie, dar cu toate acestea nu a putut fi premiată, pentrucă nu puteâ concură cu lu- crările mult mai însemnate cari solicitau acelaș premiu. In anul acesta d-l Lupașcu ne prezentă pentru premiare a doua ediție a acestei scrieri, ediție revăzută și adaosă. Ca adao- gere a ediției întâi se prezentă în a doua ediție o nouă cuvântare, care cuprinde instrucțiuni și sfaturi date instructorilor și grada- ților și care este pusă înaintea celorlalte șapte cuvântări, ce erau cuprinse în întâia ediție. Ediția a doua cuprinde și alte mici adaose și schimbări în text, și anume pe paginele 29, 32, 34, 36, 39, 48, 50, 52, 59, 61, 62, i) Vezi Analele Academiei, 1911—1912, pag. 284 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro Comisiunea premiului năsturel. 317 67, 68, 80, 81, 83, 87, 90, 93, 110, 115, 120, 121, 138, 139, 146, 147, 172, 178, 179, 180, 181, 185, 189, 190. De altfel textul acestei edițiuni a rămas identic cu cel din întâia ediție și chiar expresiile cari în anul 1912 au fost reprobate de Academie (forță, sacru, ți vili tate, sacrificiu, perfect, imediat, necesar, inamic, robust, adversar) au rămas neatinse și în ediția a doua. S’a spus în raportul din 1912 și admitem și acuma, că scrierea d-lui Lupașcu este un manual de netăgăduită valoare pentru in- strucția soldaților și ar trebui răspândită cât de mult între ei, dar din aceleași cauze, ca și în anul 1912, nu este nici acuma cu pu- tință a-i acorda premiul Năsturel de 4.000 lei. George Pavelescu, DimitrieⱼBolintineanu și opera sa. București 1913.— Raport de Puilin Zamfirescu. Prin adresa No. 48 din 13 Ianuarie 1914, ați binevoit a mă în- sărcina cu examinarea. lucrării d-lui G. Pavelescu asupra lui Di- mitrie Bolintineanu, lucrare prezentată la premiul Năsturel de 4.000 lei. Am onoare a vă informă că partea întâi a lucrării d-lui Pave- lescu, care c*uprinde vieața, călătoriile și politica lui Bolintineanu, este interesantă. Aflăm dintr’însa o mulțime de lămuriri cu privire la alcătuirea Statului nostru, ce vor servi istoricului acelor timpuri. Partea a doua, intitulată Opera sa, e tratată în mod fragmentar. Dar atât prima, cât și a doua parte, cuprind mai cu seamă citații din povestirile lui Bolintineanu sau din povestirile altora despre Bolintineanu,—așâ încât meritul d-lui Pavelescu se reduce mai mult la coordonarea unui material scris de alții, decât la gândirile sale proprii. E totuș interesant ca profesorii noștri, în loc de a face poli- tică, să se ocupe cu studii și monografii de felul lucrării de as- tăzi, căreia, dacă premiul Năsturel este divizibil, i s’ar putea acordă o parte, ca răsplată și încurajare. Teodor V. Păcățîan, Cartea de aur sau Luptele politice naționale ale Românilor de sub coroana ungară. Volumul VII. Sibiiu 1913.—Raport de N. lorga. Volumul VII din lucrarea d-lui Păcătian e tot asâ de folositor ca și celelalte. N’aș fî fost în stare să fac timp de un an cursul www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 318 COjHSIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL. despre Istoria Românilor din Ardeal, pe care-1 voiu preface într’o lucrare pentru tipar, dacă harnicul colecționator ardelean nu mi ar fi pus la dispoziție un material așâ de bogat. Defectele volumului de față, care urmărește silințele fraților noștri către biruința unei politice naționale dela 1881 înainte, sunt ace- leași ca și ale volumelor precedente: în locul unei reproduceri integrale de discursuri parlamentare, consacrate adesea unor ches- tiuni cari nu privesc pe Români în special, erâ mai bine să se dea extrase din ziarele, ajunse atât de rare, ale Românilor din Ardeal și Ungaria, precum și scrisori particulare din colecții acce- sibile. Așâ cum este, opera meritorie a d-lui Păcățian merită, de sigur, o încurajare. Inginer Stelian Petrescu, Călăuza Căilor ferate române. Publicațiune oficială anuală. București 1913.—Raport de Dr. C. I. Istrati. Această publicațiune este făcută din inițiativa și nevoile Direc- țiunii Generale a Căilor Ferate Române, care a și făcut față tu- tulor cheltuelilor. Ea este executată în mod cât se poate de ales și conține harta Căilor ferate, numeroase fotografii și mai ales autotipii, foarte bine reușite, făcute după clișee proprii luate de d-l Stelian Petrescu. Această călăuză, pusă la îndemâna călătorilor, poate prin toate aceste fotografii să le înlesnească să-și facă o idee, nu se poate mai bună, despre țara noastră, despre lucrările de artă, monu- mentele mai de seamă și chiar despre pictorii noștri cei mai de seamă. Direcțiunea Căilor Ferate Române merită toată lauda pentru această lucrare, iar d-l Stelian Petrescu a reușit, și cu această ocaziune, să-și servească țara grație talentului mare ce are de a face fotografii, nu se poate mai bine reușite. Din punctul de vedere românesc și al propagandei, ar fi de dorit ca această lucrare să fie făcută și cu textul francez, pentru ca străinii, în special, să poată cu mai mare ușurință luâ cunoș- tință de cele cuprinse într’însa și aveâ explicațiunea lămurită a numeroaselor vederi sau fotografii ce cuprinde. Din punctul de vedere însă al Academiei, această lucrare nu intră în categoria acelora cari pot să fie premiate. Nota originală, contribuțiunea nouă, în o direcție oarecare, lip- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL. 319 sește acestei publicațiuni, care are marele merit de a fi o admira- bilă călăuză a Căilor Ferate Române, dar numai atât. G. Popa-Lisseanu, încercare de monografie asupra cetății Drâstorul— Silistra. București 1913.—Raport de V. Pârvan. Cu prilejul evenimentelor din anii 1912-1913 autorul s’a simțit îndemnat a cercetă, mai de aproape istoria orașului Silistra, care pentru întreg trecutul nostru i se arătă a fi de o deosebită în- semnătate. începând cu vremea preromană și sfârșind cu intrarea Silistrei din nou în stăpânire românească în anul trecut, d-sa caută să lămurească istoria orașului și ținutului, fie prin mărturii directe privitoare la obiectul său, fie prin considerații și expuneri gene- rale asupra întregii regiuni dela Dunărea de jos, luate din trata- tele și monografiile istorice mai nouă. Deși nesprijinit direct pe texte și monumente, autorul cearcă totuș mereu să controleze prin izvoare informația ce și-o iea din expunerile istorice mai nouă. Avem astfel continuu mulțumirea de a-1 vedeâ însuflețit de dorința să fie in concluziile sale cât mai aproape de adevăr. Firește acest lucru îi rămâne adesea numai ca un ideal neatins, dar intenția sa nu e pentru aceasta mai puțin vrednică de laudă. Ca impresie generală, cartea ar mentă o încurajare din partea noastră, cu atât mai mult, cu cât autorul ei e unul dintre puținii profesori secundari, cari pot privi în urma lor asupra unei rodnice activități literare de caracter științific-popularizator și didactic. In amănunte cartea d-lui G. Popa-Lisseanu prezentă destul de multe lipsuri, asupra cărora nu cred de prisos a-1 face atent. Unele sunt simple scăpări din vedere, provenite dintr’o prea mare grabă la re- dactarea cărții, altele însă sunt greșeli propriu zise, fie de fapte, fie de interpretare. P. 12, «Buzău», «amintit cu o mie de ani înainte de era creștină»(?). P. 13 și urm., originea cuvântului Durostorum : d-1 Popa- Lisseanu o crede celtică; lucru neadmisibil, căci ambele părți ale numelui Duro-storum sunt perfect documentate ca trace, în alte nume de localități ca: Aoopb-tsXtc, Kaacoo-aropoț, Kairc-araupca, Bvjka- Grâpac, etc. (Tomaschek, Die alten Thraker, II, 2 ș. u.); p. 15 și 69, Jornandes; p. 18 și urm. Krdbyții-, la p. 29 se afirmă că Traian a mutat la Durostorum leg. XI din Germania; la p. 38 se spune că subt Traian legiunea XI Claudia eră în Germania, că nu se știe precis când a fost adusă în Moesia, că, în orice caz, «e probabil că, la început, legiunea XI Claudia a staționat la Novae, iar I Ita- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 320 COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL. lica la Durostorum, iar în secolul III și următorul și-au schim- bat lagărele», după care urmează imediat: «părerea noastră este că legiunea Xl-a Claudia a fost adusă la Silistra în timpul împă- ratului Hadrian... etc.». (cf. p. 37). Urmează inscripția din CIL, III, 7.474, închinată pentru sănătatea lui Antoninus Pius și a Caesarului Verus; d-l Popa-Lisseanu spune întâiu (p. 39), că această inscripție da- tează «din timpul împăratului Marcus Aurelius și Lucius Verus», dând în notă tot d-sa anul 155 (!), iar la pag. 40 spune că aceeaș inscripție e din «timpul lui Antoninus Pius și Lucius Verus». Toată argumentarea și documentarea e în această chestiune încur- cată și greșită. La pag. 34 se afirmă: «canabele desvoltându-se se prefăceau în vicus, iar acestea (r. acesta!) în colonia sau mu- nicipium» (!); acelaș lucru la p. 36. La p. 42 se spune: «zeul Mithras însă este un zeu al populațiunilor traco-getice»; «idea noastră a fost că Mithras este un zeu național al Dacilor și pă- rerea ne-o vedem confirmată astăzi prin studiul lui N. Densușianu asupra cultului zeului Mithras» ('). Urmează argumentarea și, la p. 43, afirmarea: «Mithras... aveâ să se identifice... cu Christ al no- stru». Tot pe p. 43 se afirmă că o inscripție, care pomenește pe Marcus Aurelius (i se dă textul în întregime), nu-1 pomenește pe acesta, ci numai pe L. Verus. La p. 45 se întrebuințează expresia: «Inscripțiunea pare a fi fost pe epistylulunui sarcofag». La aceeaș pagină găsim: «cornicularius» — «primul grad peste simplu sol- dat». La p. 52 «Carnicum-Ceatalorman». La p. 84 uită să dea originea informației d-sale. La p. 57 și 60 afirmări nesprijinite prin nimic cu privire la Bastarni și Carpi. La p. 72 se atribuelui Jus- tinian o reformă militară și administrativă întâmplată cu veacuri înainte. La p. 74 se admite ca dată a trecerii Slavilor peste Dunăre în imperiu a. 577, deși Procopius, pe care d-l Popa-Lisseanu îl citează în josul paginei, spune că Slavii erau stăpâni în Dobrogea noastră încă cu mult înainte. In general d-l Popa-Lisseanu zice Sclavi în loc de Slavi. La p. 87 autorul spune că subsemnatul «susține chiar că Dasius a fost episcop în Durostorum». Nu susțin nimic, căci ches- tia nu mă interesează, ci citez lista de episcopi alcătuită de Har- nack pentru vremea până la Constantin cel Mare, — dela care înainte, abia, încep eu personal a cercetă împrejurările istorice respective. La pag. 103 și 197 se spun lucruri opuse asupra ace- leiaș chestiuni: titlul de Caesar la Bulgari. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ^OMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL 321 Dr. lacob Radu, Istoria vicariatului greco-catolic al Hațegului. Lugoj 1913.— Raport de N. lorga. Lucrarea părintelui lacob Radu cuprinde două părți : o expunere istorică, mai scurtă, și expunerea, pe larg făcută, a situației ac- tuale a parohiilor din Vicariatul Hațegului. Cea dintâi a fost cri- ticată și de cercetători de peste munți ai istoriei noastre, relevând lipsuri numeroase și întâmplătoare greșeli, pe cari nimeni nu se poate gândi a le tăgădui. Cealaltă e o lucrare foarte folositoare și meritorie, mult superioară shematismelor obișnuite. De această parte țin seamă mai ales, cerând, dacă se poate, o încurajare pentru autor. Dr. Radu I. Sbiera, Gramatica latină pentru licee, gimnazii și toate școalele secundare și asimilate. Cernăuți 1913.— Raport de K. Philippide. Cartea cuprinde morfologia și sintaxa limbii latine, cu o intro- ducere, în care se vorbește pe scurt despre sunetele acestei limbi, și un apendice, în care se dau noțiuni de prozodie și metrică, de calendarul roman, de abreviațiunile uzitate la Ro- mani, de monetele și măsurile romane. La sfârșit este un indice pentru sintaxă. Morfologia cuprinde înșirarea formelor de declinare și conjugare, a adverbelor, prepozițiilor și con- juncțiilor, lăsând cu totul la o parte sufixele derivative. Sin- taxa cuprinde cunoscuta materie a sintaxei latinești. Punctul de vedere al autorului este cel empiric, nu cel istoric și compa- rativ, pentru aceea dă numai prea scurte notițe asupra radicalelor și asupra transformării formelor. Partea originală a gramaticii d-lui Sbiera, față cu gramaticile latinești scrise în românește de până astăzi, este că în ea se arată în mod regulat cantitatea vocalelor din silabele închise. In arătarea acestei cantități însă d-l Sbiera greșește în trei feluri: 1) Dă câteodată cantități false, ca de pildă pentru verbul esse = edere, la care e din formele essem esses Qsset essemus essetis essent este esto estote esse este dat ca scurt, măcar că cele mai precise și sigure mărturii îl arată ca lung (Ar- chiv fur lateinische Lexikographie und Grammatik, XIV, 412, 466). 2) Dă ca sigure cantități îndoioase, ca atunci când înseamnă pe li din /lia?to ca lung, măcar că acest U este bazat numai pe combi- nații etimologice (i\Lxta= superlativul lui jMgis), în vreme ce măr- turia unui gramatic latin îl arată ca scurt, Archiv fur lat. Lex., XIV, 474 (tot scurt îl arată și limbile romanice). 3) Confundă vocala Analele A. R Tom XXXVI —Babalei ile. 21 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 322 COMISIUNEA PREMltJLUI NĂSTUREL lungă din silaba închisă cu silaba lungă prin poziție, d-l Sbiera a- dică își închipuește că silaba lungă prin poziție este lungă din cauză că vocala scurtă din acea silabă se lungește prin poziție ! (pag. 289: „Lungi se consideră silabele care au o vocală scurtă care devine lungă prin pozițiune : mulți, sellae, montes“). Insuș faptul că în cursul lucrării sale înseamnă vocalele lungi și scurte din silabele închise trebuia să-1 ferească pe d-l Sbiera de a afirmă această neexactitate, pentrucă atunci toate vocalele din silabele închise ar trebui să fie lungi! Dar tocmai, după cum însușd-1 Sbiera știe, unele vocale din silabele închise sunt lungi, iar altele scurte, și cu toate acestea toate silabele închise sunt lungi, și acele cari au vocală scurtă, și acele cari au vocală lungă! Lucrul nu este ușor de explicat din punct de vedere fiziologic, căci nu se poate pricepe cum silaba stă e scurtă, iar silaba ăst lungă, și încă așă de remarcabil lungă, încât urechea poetului popular indian și grec puteâ percepe în mod lămurit deosebirea de lungime dintre niște silabe ca stă și ăst. încercări de a explică lucrul s’au făcut, și acei cari le-au făcut au căutat să explice și altă enigmă a prozodiei antice, pentru ce adică gru- pul explozivă l, r câteodată formează poziție și câteodată nu (Meillet, Introduction ă l’etude comparative des langues indoeuro- peennes, III ed., 108). In general, în ce privește sunetele limbii latine, d-l Sbiera spune în gramatica d-sale lucruri cu totul greșite. Iată cum se pronunță sunetele latinești după d-sa: oe— „germ, o, franc, eu. “ ch (de pildă în pulcher) „este un h gutural și se pronunță ca h din paroh, arhimandrit¹, „s intervocalic se cetește z: roșa, cetește roza.“ „qu se pronunță cv, de ex. quattuor, cetește cvatuor“. „ngu se cetește ngv, de ex. lingua, cetește lingva“. „su urmat de o vocală se pronunță sv numai în cuvintele suadeo, cetește svadeo, suavis, ce- tește svavis, suesco, cetește svesco, Suebi, cetește Svebi, Suetonius, cetește Svetonius.“ Va să zică Romanii pronunțau cum pronunță Nemții ! Și cum că într’adevăr d-l Sbiera își închipuește că Cicero pronunță: Dionuzius, amonus, pulher, roza, cvatuor, lingva, sva- deo, svesco, svavis, se probează prin împrejurarea că acolo unde știe și d-sa că altfel pronunțau Romanii limba lor, decât o pronunțăm noi modernii, o spune. Astfel, de pildă, despre c urmat de i zice că „se pronunță acuma de fiecare popor după particularitatea limbii sale, și anume ce, ci de Români și Italieni, se, si de Fran- cezi, țe, ți de Germani; Romanii epocii clasice rostiau pe c tot- deauna k, chiar și înaintea lui e, i.“ Și tot așă ne spune că „Ro- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro COMISIUNEA PREMIULUI NÂSTUftEL 323 manii epocii clasice rostiau pe g totdeauna g, chiar și înaintea lui e, i; pe ti totdeauna ti“, măcar că noi iști de astăzi pronunțăm altfel. D-l Sbiera ne mai spune apoi că rh ,,se pronunță rh, adică r urmat de un h foarte ușor, aspirațiune, de ex. Bhenus, cetește Bhenus.“ Bhenus, și tot așa Bhaeti, rheda, sunt pronunțări gre- cizante și rh din aceste cuvinte se pronunță ca p-inițial grecesc, iar p-inițial grecesc se pronunță cu aspirația înainte de r, nu după r, precum probează un cuvânt ca T80pmîo/> uerpiTCTCOV, ori ca ^pouâo<£> irpooăo<;, apoi faptul că p-inițial grec a provenit adesea din indogermanele sr-șiur-. Tot așă de pline de greșeli sunt notițele date de d-l Sbiera asupra metricii. Pentru d-l Sbiera, de pildă, âpaiț, pe care d-sa o numește arsa!, ar fi „silaba lungă care poartă accentul ritmic, tactul, ictus", iar Seaiț ar fî „silabele lungi sau scurte, care n’au accentul ritmic". Maiînaintede toate greșit îșiînchipuește d-l Sbiera că partea accen- tuată cu ictus în picior ar fî numai decât compusă dintr’o silabă lungă. D-sale i se primblă prin minte vechile și de mult părăsitele schemate ale dactilului, anapestului, trocheului și iambului (—^ ^ , «->—), cari nu sunt de fel identice cu ritmele dactihc, anapestic, Lrochaicși iambic : să știe d-l Sbiera că schema—poate fî și dactil și anapest, că schema — poate fî și anapest și dactil, că schema —poate li și trocheu și iamb, că schema — poate fi și iamb și trocheu! Dar apoi se împlinesc tocmai 24 de ani de când cuvintele apatc și âsaiț s’au restabilit în înțelesul lor cel adevărat, în care tocmai thesis este partea piciorului accen- tuată, iar arsis este partea piciorului neaccentuată (Gleditsch, Metrtk der Griechen und Bomer, § 4, în Iwan Muller’s Handbuch, II, Munchen 1890). Mai departe ne vorbește d-l Sbiera despre piciorul pyrrhichius, , compus din două timpuri primare; dar picior de două timpuri primare nu există ca element ritmic, pyrrichius este o invenție a lui Hephaestion! Și ne mai spune că „hexame- trul dactilic e un vers compus din 6 dactile, dintre cari ultimul este catalectic". Hexametrul dactilic e însă un metru acatalectic ! (vezi Rossbach, Griechische Metrik, § 3). Cunoștințele metrice ale d-lui Sbiera sunt cele de pe vremea lui Gottfried Hermann. Tot așă de defectuoasă se prezentă lucrarea d-lui Sbiera în ce pri- vește „abreviațiunile uzitate la Romani". La lista prenumelor vâră un nume, Annaeus, omite un prenume uzitat, Vibius, și pune două extrem de rare Kaeso și Mamercus. La „funcționari și cor- porațiuni" înseamnă siglele defectuoase Cs și Css (consul, consules), www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro COMlSÎtJNEA PREMIULUI NĂSTUREL traduce sigla Quir, care are de obiceiu alte înțelesuri, cu înțelesul extrem de rar quirites, nu înseamnă nici o funcțiune de corpo- rație, și dă numai câteva funcțiuni din cariera senatorială (nici una din celelalte cariere nu este luată în seamă). La „alte abreviațiuni în acte publice" înseamnă un rang din cariera ecvestră în mod greșit cu Equ Rom în loc de Eq Rom (eques romanus. De altfel titlul acesta este cel mai rar, obișnuitul titlu este equo publico), dă o siglă imposibilă Ictus (chipurile =juris consultus. Unde a găsi, d-l Sbiera această siglă ?E atât de contrarie firii siglelor romane, încât prezența ei singură într’o inscripție ar fi de ajuns ca să se conteste autenticitatea acesteia. Nici în notele tironiane ictus=j\iris- consultus nu se găsește). De altfel toată această pagină seamănă întocmai cu pagina corespunzătoare din „Verzeichniss der bei den Alten vorkommenden Abkiirzungen" din Ausfuhrliche Grammatik der lat. Sprache a lui Kiihner (tot așâ, ca la d-l Sbiera, Cs, Css = consul, consules, Annaeus pus la praenomina, Jcf«s=jurisconsultus, etc., etc). Asemenea cărți nu poate să premieze Academia Română. P. Stănescu, Organizarea învățământului rural. R.-Sărat 1913.—Raport de Dr. C. I. istrati. Această lucrare conține ideile autorului asupra organizării în- vățământului rural, în care, după cum spune autorul el însuș: ....„nu se va găsi nimic copiat, după cum nu se va găsi nimic ori- ginar, totul fiind frământat, asimilat, împroprietării."}... Autorul este un cald apărător al acelor cam părăsiți și actual- mente, prin faptul că nu au școale suficiente la dispozițiunea lor, după cum se poate vedea la pag. 6 și 9. D-sa pledează pentru omul deștept, cum se poate vedea la pag. 15 și 16 și în tot capitolul relativ la alegerea cunoștințelor. Discută mai multe chestiuni de detaliu pentru învățământul pri- mar, arată cât de rău sunt alese câteodată tablourile murale, se ocupă de ordinea cunoștințelor și de natură, în ordinea materiei, și cu drept cuvânt ne spune la pag. 35, susținând modificarea ac- tualului orar de vară: „ Va să sică, unele dintre studii vor avea întâietate iama, iar altele vara.¹¹ „A munci vara in câmp și iarna in casă este o igienă na- turală, o igienă impusă de forțe necunoscute". Lucrarea are numeroase observațiuni foarte practice și de cari ar trebui să ție seamă revizorii și inspectorii școlari în rapoartele lor. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL 325 Cerând ca învățământul să fie practic indică una din nevoile urgente ale reformei școalelor sătești, totuș adeseori fraza este cam obscură și chiar câteodată alcătuită din termini nu destul de clari. Astfel găsim la pag. 62:. . . . „corpul ofelindu-se în munca și jocul din aer liber și sănătos, capătă energia trebuincioasă învingerii microbilor și rezistență în contra temperiilor din natură". In ultimul capitol, relativ la mijloacele materiale, arată că e multă nevoie încă de inițiativă particulară; asta o credem cu ușu- rință și avem convingerea că numai prin inițiativa particulară se vor putea îndreptă multe din relele actuale. Cred însă că autorul merge prea departe, admițând că școala primară în pregătirea pentru vieață ar avea de făcut cele ce ur- mează în fraza aceasta: „Omul pregătit pentru vieață nu este nici cel muncitor, nici cel învățat, ci cel cu mintea ageră". Lucrarea în sine este o încercare meritorie, dar nu are nimic din calitățile necesare pentru a fi premiată de Academie. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro Premiul Asociațiuuii Craioveue. Nicolae Abramescu, Lecțiuni de algebră superioară pentru clasa VIII reală. București 1913.— Raport de Gr. Țițeica. Acest manual a fost aprobat în două rânduri de Ministerul Instruc- țiunii, în 1907 și în 1913, în urma rapoartelor favorabile ale unei comisiuni speciale, din care făcea parte și subsemnatul. Cartea se recomandă prin expunerea destul de clară și destul de îngrijită a materiei din programă, dar mai ales prin strângerea și alegerea unui foarte mare număr de probleme interesante, cari servesc ca aplicațiuni ale teoriei, ca deprindere pentru elev, și ca lărgirea cunoștințelor lor. Astfel de probleme se găsesc greu și meritul autorului este că a adunat de prin cărți, de prin reviste și pubh- cațiuni, dela noi sau de aiurea, sau a format singur cantitatea mare de probleme, dintre cari multe sunt tratate de autor ca model, iar altele însoțite de scurte indicațiuni despre calea pe care trebue s’o urmeze elevul, ca să le poată deslegâ. Din acest punct de vedere manualul merită o încurajare. Th. Avr. Aguletti, Istoria antică pentru clasa I secundară. Ediția IV-a. București 1913. — Raport de V. Pârvan. Manualul de istorie antică al d-lui Aguletti pune toată greu- tatea pe faptele istorice în ele însele, iar nu pe înțelegerea isto- rică a trecutului. De aceea avem foarte multe amănunte și foarte puține explicări. înfățișarea generală a cărții e aceea a unui rezu- mat cât mai complet al unui manual mare, de caracter pur prag- matic. Stilul e prea abstract pentru copiii din clasa I secundară. Atunci când d-sa încearcă să dea într’o formă mai ușoară fapte ori idei prea grele pentru școlari, le simplifică în chip necomplet și neexact. Astfel p. 4: «Istoria antică se întinde dela începutul Egiptenilor și până la sfârșitul Romanilor, adică de pe la anul www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PREMIUL AS0CIAȚ1UNII CRAIOVENE. 327 5000 înainte de Christos și până la anul 476 după Christos», iar mai departe: «Dintre toate popoarele vechi, Romanii au fost cei mai însemnați. Ei au cucerit pe toate celelalte și le-au romanizat, răspândind peste toată lumea veche civihzațiunea romană. S’ar putea zice dar, că istoria antică este istoria Romanilor și a vechi- lor popoare cucerite de Romani». Lipsurile manualului sunt de trei feluri: unele cari nu privesc pe autor, decurgând din neajunsurile programei oficiale în vigoare; altele cari pleacă dela o informație necompletă ori eronată; al treilea fel privește redactarea. Asupra celor dintâi nu ne vom opri decât pentru a apără pe autor de o judecată prea severă a ma- nualului. In adevăr, când ți se cer prin programă, în chip amănunțit, atâtea desvoltări de fapte brute, cu greu mai poți găsi loc și pen- tru explicări de caracter general. Tot astfel și în ce privește pre- lucrarea fiecărei lecțiuni în parte, ești înlănțuit de condiții oficiale: atâtea pagine vor cuprinde, poți ori nu poți în chip folositor s’o faci, atâta materie. Ce să mai vorbim în general de concepția ciu- dată a programelor de învățământ, de a pune pe copilul mic să învețe din istorie întâiu acele evenimente cari sunt tocmai cele mai grele de înțeles și valorat, chiar de omul în vârstă și cu o cul- tură largă? In ce privește greșelile de fapte ce au scăpat d-lui Aguletti, no- tez: p. 20 urm. numele orașului Sidon — Sidonus (!); p. 22: «Fenicienii au făcut și ocolul Africei»; p. 26: «Ebren ajunseră în cele din urmă sub Romani, cari îi împrăștiară apoi în toată lumea (sec. I d. Chr.)»; p. 27: «Medo-Perșii se trăgeau din Ari, din care se mai cobor (•) și alte popoare, ca Grecii, Romanii, etc. Leagănul acestor Ari pare să fi fost Iranul»; p. 35: «pasul Thermopyles» (notez aici că autorul vrea să dea numele proprii în ortografia antică, zicând până și lui Traian, Trajanus (firește i impropriu cu j); p. 53: «Themistocles» «eră ambițios, viclean și lacom de mărire»; ceva mai jos: Aristides «eră cumpătat, înțelept..», totuș între el și Themistocles «se născu o luptă înverșunată pentru în- tâietate»; p. 54: Xerxes ridică împotriva Grecilor «o armată de aproape 2 milioane oameni»; p. 65 sq.: Eschil e uitat dintre scriitorii greci; p. 82: Fihp purtă lupte cu Gețn, «un popor din nordul Macedoniei»; p. 102: «Tarquinius Priscus, grec de obârșie din Etruria»; pagina 122: Cauza răsboaielor punice «a fost do- rința nepotolită a Romanilor de a-și întinde cuceririle și în afară de Italia și mai ales de a pune mâna pe roditoarea insulă Sici- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 328 PREMIUL ASOCIAȚIUNII CRAIOVENE. lia»; p. 160: Augustus «ținea să fie : imperator, comandant su- prem al oștirilor»; tot aici granițele imperiului roman subt Au- gustus nu sunt exacte; la p. 167 se întrebuințează în chip ciudat pe românește forma imperator, în loc de împărat, și se spune că toți cei patru împărați după Augustus «au fost cruzi și nebuni»; p. 172: la dărâmarea Ierusalimului de Titus «peste un milion de Ebrei au pierit»; p. 177: Nerva și Traian ca «împărați antonini» e ceva silit; p. 182 și urm.: «Mai însemnat» dintre împărații de după Commodus, până la Dioclețian «fu Aurelianus», iar Septi- mius Severus numai unul care a izbutit «să se mențină și să facă ceva», sunt afirmări nejustifîcate; p. 184; Septimius Severus aduse în Dacia «încă o legiune»; p. 189: Creștinii făceau predicile și ce- remoniile până la Constantin «mai ales în catacombe»; «numai sub Constantin ei putură să-și zidească temple zise biserici» și p. 188: creștinii «formau o comunitate zisă biserică, după vorba greacă, care însemnează «adunare» (!), — etc. Ca greșeli de stilizare citez numai în treacăt două, trei, notând pentru altele mai multe numai paginele. Astfel p. 12: «piramidele, construcțiuni uriașe în formă triunghiulară», p. 16, 24, 27, 41, 53, 88, 89, 95 și 97 (probabil din grabă puse Herculan[e]um și Pompeii la «coloniile grecești»), 98, 109, 112, 113, 117, 122 și 123 (primul răsboiu punic), 133, 134 (termini nepotriviți ori triviali), 135, 171 (obscur pentru copii), 172, 174, 177 (Traian «avea sta- tură înaltă și impunătoare, dar totdeodată și o inimă bună»), 184 («dintre luptele lui [Aurehan] pentru reîntronarea imperiului...», și mai departe), 192. Ilustrarea cărții e făcută cu destulă grijă. Tiparul, afară de pu- ține greșeli, e îngrijit și curat. Având în vedere toate cele de mai sus, nu pot propune la pre- miu această scriere. Th. Avr. Âguletti, Istoria Românilor. Ediția VlII-a. București 1913.— Raport de N. lorga. D-l Th. Avr. Âguletti, prezentând la premiu cartea sa de «Istoria Românilor, întocmită după ultimele cercetări și metode istorice», crede firește că ea ar puteâ fi socotită drept «cea mai bună carte didactică în limba română dintre cele tipărite delal Ianuarie 1911 până la 31 Decemvrie 1913.» Nu pot fi de această părere. Acest manual, așâ de popular în www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PREMIUL AS0CIAȚ1UNII CRAIOVENE. 329 școalele noastre, nu ni se semnalează prin vreuna din cele trei însu- șiri ce i s’ar puteâ cere: a înfățișă în adevăr starea de astăzi a științei, «după ultimele cercetări»; a o înfățișă într’o formă orga- nizată și a da o cetire plăcută, cu calități literare distinse. I. Cu șapte ediții în urmă, acum douăzeci de ani, «Istoria Ro- mânilor» a d-lui Aguletti, ieșit abiâ de pe băncile unei școale în care se reînnoiau, printr’o muncă la care n’a luat parte prin cer- cetări istorice proprii, cunoștințele noastre despre trecutul româ- nesc, se puteâ înfățișă ca preferabilă cu mult manualelor în cari profesori universitari cu o mare reputație nu se îngrijiseră a țineâ seamă de ceeace se lucrase după dânșii. D-1 Th. Avr. Aguletti a cules de pretutindeni, uneori în forma chiar a operelor ce aveâ subt ochi (descrierea luptei de la Podul înalt e copiată din scrierea mea Chilia și Cetatea Albă). Dar s’a lucrat și de atunci încoace, și autorul n’a făcut altcevâ decât să-și adauge unele amănunte și mai ales — fără nici o permisiune sau înștiințare — multe ilustrații din manualul cu care însumi m’am crezut dator față de școala noastră secundară. E ușor să se arate aceasta: în România nu sunt numai «vreo 6 milioane» de Români (p. 3). Nimeni nu mai crede azi că «în fața primejdiei năvălirilor barbare din toți timpii (sic), culmile muntoase și nepătrunsele păduri au fost locul de scăpare al Ro- mânilor» (p. 4), cari astfel nici măcar păstori n’ar fi fost, cum vrea să-i facă azi pe toți învierea în România, prin profesori ai Univer- sității din București, a unor tendențioase păreri străine. Nu e admisibil azi că «Dunărea a împiedecat desele legături între Românii din Nordul și din Sudul Dunărei» (p. 5), când ve- dem din colecția de poezii ale Românilor din Serbia strânsele lor relații — și de înrudire — cu cei dm Oltenia, când un capitol din istoria culturii noastre e consacrat vieții între frații lor din Ungaria și Austria a Aromânilor negustori. «Pe lângă Dunărea de miljloc» n’au locuit Ilirii (p. 7) și nu știu de unde s’ar puteâ ceti că ei erau «negricioși, slabi și mici de statură», față de Traci, «blonzi sau roșii, corpolenți (sic) și înalți». Istoria răsboaielor da- cice e confuză și adesea neexactă: nicăeri nu se vede o cât de superficială întrebuințare a cercetărilor, subt atâtea raporturi în- noitoare, ale d-lui V. Pârvan. Cine ar puteâ admite că desnațio- nalizarea Dacilor s’a făcut, cum d-1 Aguletti arată la p. 15, puind între cauze, ca și cum s’ar vorbi de Maghiari față de Români, de Ruși față de națiile supuse, de Prusia față de Poloni, «oarecare www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 330 PREMIUL ASOCIAȚIUNII CRAIOVENE. impunere oficială...» (p. 15)? Ce filolog ar mai admite că în adevăr Cerna e de origine dacică, împreună cu Abrudul (erâ unul și în Moldova ; v. Documentele lui Ștefan cel Mare, publicate de d-I I. Bogdan: Abrudeni) și cu Ijiriș, ba chiar cu Turnu-Severin, ori că în Troian e amintirea cuceritorului Daciei (p. 21)? Antropologul ar putea el recunoaște undeva «tipul roman» pur (ibid.), când se știe cu cine s’a făcut colonizarea? Ce poate fi creștinismul «la- tino-bizantin» dela noi (p. 25)? Se mai crede oare in Slavii, «po- por așezat și blând» (ibid.) ? Mai departe, după comunicația ce am avut onoarea să fac aici în 1912, arătând că Imperiul bulgăresc nu e decât un Sfânt Im- periu roman de nație bulgărească, asemenea cu acela de nație germanică din Apus, putem admite să se propage iluzia — care ne-ar scădeâ față de acești vecini, — că Simion a creat un Impe- riu, «periculos rival al celui bizantin» (p. 28)? Deși se păstrează încă o teorie mai veche, cred că am adus destule dovezi contra ideii că «Bulgarii nu și-au întins stăpânirea lor numai în spre Bi- zantini, ci și în Nordul Dunărei», la noi (p. 28). Aceeaș comunica- ție a mea relevă rostul Vlahilor și Albanezilor în Imperiul lui Sa- muil, din Ohrida, care e pentru d-l Aguletti continuarea neîntre- ruptă, în Vest, a Țaratului celui vechiu (p. 29). Mai departe ni se va servi (p. 34) concepția de pe vremuri a «Imperiului româno- bulgar», cu «loanițiu» (?) «zis și Kaloioan», adică «loan cel Viteaz» (când titlul de wzkoc-bun, il au toți împărații din Orient). A ve- dea in aceste legături politice originea «nomenclaturii topografice slave a teritoriului român» (p. 29) e o curioasă iluzie. Voevodatele cu cari ar fi avut să lupte Ungurii — cari nu sunt «un popor turanic», ci fino-ugric și n’au venit din Atelkuzul bi- zantin (p. 30: «numit așâ de Bizantini»), ci din ținutul pe care ei îl numiau așâ, în limba lor, — la intrarea lor în Ar- deal au fost deseori și cu temem atacate și o carte de școală nu poate afirmă ceeace este încă în discuție. Echivalența dintre «Țara Vlahilor» (sic) a diplomei din veacul al XllI-lea și «Țara Făgăra- rașului și Amlașului» — districte deosebite, cari nu formează o singură noțiune geografică — e o închipuire. Sașii n’au avut «o misiune militară» (p. 33), la așezarea lor menită a consolida țara cutreierată de bande turanice. Din aceste bande e de neadmis ca a Cumanilor să fi lăsat urme, casatele: Co- mani, Comana, Comănești, cari vin dela numele personale: Co- man, Comana, ori a Tătarilor să se fi păstrat în Tătărani, numit www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PREMIUL ASOCIAȚIUNH CRAIOVENE. 331 și el după întemeietorul Tătarul (ori poate Săracin, Saracin, Sărăcinești presupun așezarea unui adevărat Saracin musulman în părțile noastre?). «Banatul Basarabilor» înainte de întemeierea principatu- lui muntean e în discuție, și nu mai e în discuție că între cava- lerii Teutoni și cetatea Neamțului nu e nici o legătură (v. p. 37). Dacă d-l Aguletti cunoaște numele de Litovoiu al Voevodului oltean, de ce mai alătură pe acela de «Lythuon», pe care, de altminterea, e liber a-1 admite,—căci ori una, ori alta din cele două cetiri (căci de atâta e vorba) e adevărată; și tot așă erâ de ales între Tugo- mir, fără sens, și Tihomir, nume des la Sârbi în acest timp (Ța- rul bulgăresc Constantin Tih erâ de origine sârbească). Nici într’un chip «Lythuon» nu poate fî Basarab, și a propune echivalența Băr- bat—Basarab e a face un lucru zadarnic. Nici «Ivanco» nu se poate explică prin loan, tradiționalul nume de Cesar, adaus în titlul Țarilor Bulgari și al Domnilor noștri (p. 41). După studiul meu despre «Lupta pentru stăpânirea Vidinului», această chestiune nu poate fi tratată ca în cartea de față, pe p. 41 și urm. S’a dovedit înaintea d-voastre ce eră Dobrotici, un mercenar bizantin, fiu al unui Dobrotă, de coloare națională du- bioasă (urmaș al lui Balica din Cavarna) și un despot peste terito- rii imperiale la Marea Neagră, avându-și reședința la Kalliakra: pentru d-l Aguletti, în anul anexiunii Dobrogei sudice, ele «unprincipe bulgar ce stăpânise laVarna»(p. 47). Pe aceeaș pagină scădem față de Unguri, explicându-se terminul bisericesc bizantin (corespunzător cu Taurosciția) de Ungro-Vlahia, nu prin «Valahia de către Unguri», ci prin «Vlahia dependentă de Ungaria» (p. 47). Tratatul lui Mir- cea cu Turcii, «vestitul tratat de vasalitate», nu mai poate fi ad- mis astăzi, după observațiile mele, la cari s’a raliat apoi d-l Giu- rescu, — ca un punct de dogmă (p. 51). La Moldova nu se poate de loc vădi că țara «s’a întemeiat ca și Țara-Românească, prin unirea subt un singur stăpânilor a cne- zatelor și Voevodatelor din acea parte și în neatârnare de Ungaria» (p. 57). Nu există un «Petru Mușat» (p. 59), ci—sunt măcar zece ani de când s’a spus — un «Petru al Mușatei», despre care Mu- șata, în acest timp, sJa discutat de atâtea ori. Autoritatea Ohridei asupra episcopatului lui Iurii Coriatovici (p. 59) se tăgăduește azi cu dreptate : ea n’are nici o explicație și nici un sens. Nu știu cine a putut afirmă că ținutul Putnei a trecut subt Petru Aron dela Moldova Ia Țara-Românească, prin Hunyady (p. 65), dar probe documentare nu sunt. La explicarea boierilor (p. 67) nu www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 332 PREMIUL AS0CIAȚ1UNII CRAIOVENE. pricep cum Spătarul, Portarul de Suceava, Paharnicul, Stolnicul, Comisul pot fi «de origine ungurească sau polonă». La Ștefan cel Mare, încă din cartea comemorativă din 1904, am corectat în Lipnic Lipinții luptei cu Tătarii ; d-l Aguletti păstrează greșeala îndă- tinată (p. 78) ; în general, mcăiri nu se folosește d-sa de expunerea co- modă a luptelor, pe care o dau în «Istoria Armatei». Husiții n’au nimic aface cu Hușii, târgul Hușului, al lui Huș (p. 91) : acum în urmă a spus-o și d-l I. Bogdan. Nu există nici o «peninsulă Man- gop de lângă Crimea» (p. 95), ci numai castelul Sfinților Teodori din Crimea, zis tătărește Mangup. In urmare, când se spune că Gavril Protul eră «primul egu- men dela Athos» (p. 101), se poate crede că până la el egume- nie nu erâ. Și rolul lui Tăutu în închinarea Moldovei aparține azi legendei, iar așâ-zisul tratat l-a dovedit d-l Giurescu a fi o falsi- ficare (p. 103). Lui Bogdan Orbul cred că în zadar i se pun în seamă «petreceri» (p. 103), pentru care acest biet pețitor nenoro- cit și bun soț, la urmă, n’aveâ nici mutra. M’am mirat când la lupta de la Feldioara (p. 104) am văzut întrebuințate cercetările d-lui Ursu, deși poate nu direct. După lucrarea d-lui Bănescu despre poemul grecesc al lui Gheorghe Etolianul și articolul meu din «Neamul Românesc literar», Petru, fiul Chiajnei, nu mai poate fi confundat cu Petru Șchiopul din Moldova, ca la p. 112. Nu văd în ce chip s’a putut admite încă azi, că la baza prigonirilor lui loan Vodă cel Cumplit contra înaltului cler, de a cărui avere simțiâ nevoie, în lupta lui grea cu Turcii, erâ legea armenească, ce i se atribue și pe care nici- odată nu s’ar fi gândit a o profesa, stând pe scaunul Moldovei (p. 114 : «prigoniri armenești'»). N’ar fi avut nici un sens dacă loan Vodă, înainte de a fi rupt de cămile, ar fi fost decapitat (p. 115), și, oricum, nu fiind legat de «cozile» acelor cămile, i s’ar fi «des- picat» trupul. In capitolul de istorie culturală ce se deschide, autorul arată să nu fi înțeles mecanismul maziliilor, când crede că, la început, Domnul erâ întâiu mazil și apoi poftit la Poartă, pe când chemarea la Poartă pentru cercetarea plângerilor contra lui a fost originea mazi- liilor (pag. 115). Turcii nu s’au gândit niciodată a «impune» reședința Domnilor laBucurești și Iași (p. 115—16); atâta e adevărat că Domnii munteni se simțiau mai siguri în noua Capitală, aproape de Giur- giul turcesc. La înșirarea cetăților ocupate de Turci se crede greșit că ele au fost cedate de Domni: se uită la Țara-Românească www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro tfeEMltlL ASOCIAȚltJNII CftAIOVENE. 333 Severinul și se afirmă că Tighinea și Orheiul ar fî în «partea su- dică a Basarabiei» (Orheiu e pus greșit pentru Reni). In sarcina Turcilor se pun fără dreptate stoarceri cu proviziile, pe când am tipărit în «Economia Națională» acte din cari se vede că aceste provizii erau plătite. Cifra tributului: «10—15.000 de galbeni» e pentru ambele teri?! La Mihaiu Viteazul se păstrează greșeala că Banul lani ar fi fost un Cantacuzin (p. 117), de unde apoi iese și urmărirea (p. 130) părții din sufletul lui Mihaiu, care i-ar veni dela «Cantacuzini, scoborî- torii vechilor împărați bizantini». Ștefan Răzvan nu poate fî socotit ca un «coborîtor probabil din Lăpușneanu». Dacă Mihaiu se mai luptă la Nicopole, evident că biruința dela Giurgiu nu e «ultima biruință românească asupra Turcilor până la răsboiul pentru neatârnare» (p. 122). Medalia de aur a lui Mihaiu, nepomenind Moldova, nu e după luarea acestei teri (p. 125). Caracterizarea lui Mihaiu (p. 130-4) e curioasă: mănăstirea Tutana nu l-a avut ctitor, ci numai ispravnic de clădire ; întâiul ziditor al mănăstirii «Mihaiu Vodă» e Alexandru Mircea. E sigur că marele Domn n’a avut proiecte de împărat oriental, ci că prin forța lucruri- lor s’a ridicat la o situație, care puteă îndreptăți și acest vis. Cum s’ar simți la Mihaiu «urmele legăturii lui de sânge» cu Petru Cercel nu pot vedeâ, și încă mai puțin «urmele influenței soției lui, Stanca», femee fără însemnătate și pe care el a desprețuit-o și a părăsit-o. Ar păreâ ca o crudă ironie judecata, dela pag. 134, că Mihaiu, prin vestita și deplânsă lui «legătură», a căutat «a da.o orânduire legală țărănimii, ca să se pună capăt anarhiei și ca să se poată face cu folos administrația», că astfel «sătenii au fost puși la rân- dueală și rostul lăuntric n’a fost turburat» și că numai «neputința de a face din țărănime un corp politic, pe care să se razime îi fu fatală...». Dar pe pagina următoare chiar, alături cu aserțiunea, neîn- temeiată, că «șerbia eră existentă de fapt de mult» se arată toată du- rerea pentru acest «nedemn act». Nu vedem legătura între aceste două opiniuni ce-și stau față în față. Teișanii nu sunt «aproape de izvorul Teleajenului» (p. 136), care e sus în munte, ci «în gura Teleajenului», acolo unde râul ajunge într’un ținut mai blând. Sucevița nu e numai mănăstirea lui Ieremia Movilă (p. 138), ci a tuturor fraților. „Mai toți ultimii (sic) vlăstari» ai Movileștilor (ibid.) se reduc la doi: Alexandru și Bogdan. Subt Radu cel Mare și Neagoe, «călugării greci» nu «se încuibară prin bisericile și mănăstirile bogate» (p. 139), ci aceasta www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 334 PREMIUt ASOCIAȚICNII CRAIOVENE. se întâmplă abia peste un veac. «înstrăinarea autorității și admi- nistrației bisericești» prin închinare (ibid.) nu e adevărată decât în parte și pe alocurea. Departe de a «împiedecă elementul grecesc,» Mihaiu Viteazul, fiu de greacă, îndatorit al lui Andronic Cantacuzino, tovarăș de arme al Banului Mibalcea din Chios, al Banului Manta, l-a susținut. Venelli a avut o situație prea modestă pentru a trece drept «protector grec» al Domnilor (ibțd.) Despre un om cum a fost marele Chirii Lukaris (nu Lucari) nu se poate zice că a fost unul din «clericii greci oploșiți pe aici» (ibid.). Vornicul Vasile Lupu nu e exact; trebuiâ numai Vornicul Lupu (pag. 140). La pag. 143 trebue nu «Celebi Curt», ci Curt Celebi (cihbiul). Autorul se ține de aproape, de foarte aproape, de lucrările originale mai nouă, dar, dela 1906, măcar încoace, le cunoaște numai prin utilizarea altui manual, manualul meu. Nu știu unde va fi cetit d-1 Aguletti că «trupul lui Vasile Lupu a fost adus și îmmormântat la Iași» (pag. 146); ce interesant ar fi, dar nu e adevărat! Puțini l-ar numi azi, scurt, «Albanez» (p. 147). Odată ce se admite vechea literatură românească din veacul al XV-lea, determinată de husitism—d-sa zice: «huzism» (p. 148), nu înțelegem cum Coresi mai poate «pune cărți pe românește» (p. 149). Cărturari greci prigonind la noi pe cei slavoni (p. 150) n’au fost niciodată Nu există un «Râkoczy II», ci un Gheorghe Râkoczy II. La explicația tiparului, nu e de loc admisibil că tipă- riturile românești s’au impus subt Mateiu Basarab și Vasile Lupu (p. 151), prin faptul că nu se căutau cele slavone, ori că erau con- curate de publicații de peste hotare. Tiparul nostru n’a fost (ibid.) dăruit de Petru Movilă. Aducerea porumbului de Șerban Cantacuzino nu se mai poate susținea (p. 154). Că a tras cu «ghiulele de paie» în Creștini la asediul Vienei, cine ar crede-o (p. 154) ? Nici lucrul Suedezilor la Turnul Colței nu se mai crede astăzi (p. 161). Nici într’un caz Turcii n’ar fi tăiat, cum zice d-1 Aguletti, «partea femeească» la execuția Brâncovenilor (p. 161) : nu eră nevoie de «răscumpărare» a persoanei, femei nu se tăiau pentru trădare. La epoca Fananoților nu e bine, nu e înălțător a se spune elevilor că «Domniile principatelor ajung a fi de o potrivă cu stă- pânirile beilor turcești de prin diferitele insule ale Imperiului» (p. 163). E o mândrie a noastră că n’a fost așâ. Ce popor am fi noi, dacă am fi îngăduit aceasta? Niciodată un mazil domnesc nu eră «judecat pe la Divanuri», ca un supus de rând al Sultanului» (p. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PRfcMItL ASOClAȚItJNII CRAIOVENE. 335 164). Niciodată subt Fanarioți Sultanul n’a trecut pe la noi : ce- remoniile notate la pag. 164—cu exagerare—sunt din veacul al XVII-lea (trecerea Sultanilor Osman și Mahomed al IV-lea prin Moldova). «Dreptul de a bate monedă» nu l-au luat Turcii: dela revoltați! din 1574 și 1595 n’a mai bătut nimeni decât «bani falși» (Istrati Dabija), ori mărunți (și aceasta pentrucă asemenea bani, cari serviau pentru plata oștilor, nu-și mai aveau rostul, după ce organizarea militară se desface. Nu dela 1716 înainte sunt siliți Domnii a luptă alături cu Turcii, ci tocmai in veacurile anterioare. Domnul nu corespundea grecește (p. 165): din Studii și documente, VI, se vede, din potrivă, că el porunciă dregătorilor să-i scrie ro- mânește. Luxul unui Vasile Lupu și Brâncoveanu nu l-a ajuns nici un Fanariot, învinuiți aici de destrăbălare în haine și cere- monii. Nu de silă, ci de modă, au cultivat boierii limba grecească (p. 165). Rolul tiparului grecesc dela noi e în parte rău înțeles, când se spune că el serviâ și la «scoaterea cărților trebuincioase studiilor școlare (sic) grecești» ('ibid.). Antim Ivireanul nu e «grec de origină» (sic), ci «Ivirean», Iber din Caucaz. Vechile letopisețe slavone, neindicate măcar după nume, nu «pier» în secolul al XVII-lea (p. 1681; ele s’au regăsit și publicat în zilele nostre. Nu e drept că în Muntenia, unde a scris Stolnicul Constantin Cantacuzino, cronica e mai puțin eru- dită, nici că în Moldova, patria luiNeculce, limba e plină de «in- fluențe leșești» (p. 170). Că Turcii n’au fost, n’au avut voie chiar să fie tălmaci (p. 171 și 172), o contrazic numele celor ce au funcționat sub Soliman cel Măreț. Se zice Mare Dragoman al Porții, nu al Divanului (p. 172). «Șfertu- rile» sunt mai vechi decât Constantin Mavrocordat (p. 178). La pag. 184 se mănține acuzația că pacea de la 1812 a rezultat din conruperea Moruzeștilor, cărora le-am datori deci pierderea Basa- rabiei: aici chiar am dovedit contrarul. E falș că subt Fanarioți «boierimea a fost grecizată în mare parte» (p. 184); nici în parte mică! Și nici țăranul n’a fest «istovit de orice energie». Rolul ar- hiereilor greci (p. 185) e exagerat. Lui Tudor nu i s’a zis (p. 201): Tudor Vodă, ci «Domnul Tudor». Nu bimbașa Sava (scris „Bimbașa-Sava", p. 202; înseamnă: Co- lonelul Sava) l-a vândut, ci lordachi. Turcii n’au ars Bucureștii și Iașii (ibid.). Bejenia cea mare se făcuse însă din Martie—Aprilie 1821. Reformiștii din Moldova n’aveau în fruntea lor pe Mitropo- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 336 PfeEMltJL ASOCIAȚIUNII CRAIOVfcNfi. litul Veniamin—rusofilul și conservatorul—, ci pe câțiva «ciocoi» (lordachi Drăghici, Bucșănescu și alții). Teatrul din București n’a fost clădit subt Chiselev (p. 204), ci subt Vodă Știrbei. Citarea unul după altul a numelui lui Conachi și al lui Gheorghe Sion (p. 211) e de sigur curioasă. Laurian pare a fi predecesorul lui Florian Aaron și lui loan Maiorescu, iar Eudoxiu de Hurmuzaki al lui Aron Pumnul (p. 212). Barbu Știrbei, care adoptă pe Știrbei Vodă, nu-i erâ unchiu (p. 222). Originea răsboiului Crimeii cu «cheile Sfântului Mormânt din Ierusalim» și «cearta pentru niște posesiuni» e cu totul fals prezentată (p. 223): Sardinia n’a început răsboiul odată cu Anglia și Franța (ibid.). Nicolae Vogoridi nu erâ Grec din Constantinopol și Pașa turcesc» (p. 228). Nu se spune un cuvânt de întrevederea de la Osborne și înrâurirea ei asupra pro- blemei Unirii (ibid.). Regele Carol nu se «coboară în linie femeească din Napoleon cel Mare» (p. 237), ci e înrudit prin femei cu împăratul. Rostul «provinciei privilegiate» în concepție otomană nu se înțelege fără o indicație asupra schimbării de regim dela sfârșitul anului 1876. Am însemnat toate aceste greșeli, pentrucă e vorba de o carte didactică: autorul le va îndreptă însuș sau profesorii vor fi în- științați pentru a le evită. Nu se poate procedă cu destulă îngri- jire, când e vorba de cartea din care, în fiecare an, mu de copii vor învăță istoria țerii și a neamului lor. Aș trebui să întrebuințez mult mai mult spațiu, însă dacă ar fi să arăt locurile despre cari autorul puteâ vorbi, despre cari, pentru a lămuri mințile și înălță sufletele școlarilor, trebuiâ să vorbească, dar pe cari le-a lăsat la o parte. Sunt toate faptele cari s’au găsit, toate chestiunile cari s’au agitat în ultimii zece ani. II. Un manual didactic trebue să aibă neapărat: o concepție unitară a subiectului, o țintă clară și o potrivită organizare a materiei, nu după ușurința grupării, ci după putința de a exprimă tot ceace, din esența lucrurilor, trebue să se exprime. In istoria Românilor concepția unitară trebue să fie a vieții neamului întreg, în desvoltarea, în luptele și cuceririle sale, ținta, orientarea deplină a copiilor și îmbogățirea lor sufletească prin tot ce poate da pentru aceasta știința trecutului nostru, și orga- nizarea va aveâ să lege cunoștințele în așâ fel, încât cetitorul să asiste la însăș alcătuirea marei drame, la care și el e chemat să iea parte pentru a duce la izbândă dreptatea. Niciuna din aceste condiții nu se îndeplinește în această compi- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ASOCIAȚIUNII CEAIOVENE. 33? lație inteligentă, practică, dar superficială, a unui om care, nefiind însuș istoric, nu s’a putut pătrunde în deajuns de severa morală, de sensul profund al istoriei. In adevăr, după studiul epocei ante-romane și romane, după câteva pagine despre barbari — Bulgarii și Ungurii având capi- tole speciale, — se ajunge la întemeierea principatelor, fără ca șco- larul să poată câtuș de puțin să-și dea seamă de tot ce s’a pe- trecut subt această suprafață politică și militară a dominațiilor slave și turanice. Mai bine, ori mai rău, el va cunoaște pe Goți și pe Huni, pe Slavi și pe Unguri, pe Bulgarii de la Volga, pe Pecenegi, Cumani și Tătari, dar un lucru-i va rămânea cu totul necunoscut, și tocmai acest lucru trebue să-l cunoască bine, adânc, fundamental: cum ne-am alcătuit, ne-am desvoltat, ne-am pregătit de o vieață proprie, subt aceste firme străine, noi înșine. E tot obișnuita istorie a teritoriilor, a dominațiilor, a luptelor, dar nu istoria, necesară, a vieții noastre reale, adânci, care trebue ghicită, când izvoarele n’o vădesc, care trebue întregită, când hazar- dul lor o întrerupe. Ajungem prin «Imperiul româno-bulgar (!) al Asăneștilor» la cnezate și voevodate, elemente politice fundamentale, cari trebuiau să fie însuș centrul narațiunii. Îndată, pe nepregătite, putem zice, se deschide «Istoria mijlocie până la Unirea Principatelor». 0 «is- torie mijlocie (?)», când una veche de fapt na existat... Și cine ar puteâ admite acest «ev mediu» până la... anul 1859?! Dela d-l Onciul d-l Aguletti a împrumutat împărțirea în «epoca dinastiilor» și aceea de după încetarea lor, foarte grea de fixat. Dar d-sa uită că, dacă în cursul colegului nostru e vorba de istoria politică, nu această istorie se cere întâiu, de program ca și de necesitatea lucrurilor, în școala secundară. Cu aceeaș metodă greșită, în loc de a face ca în «Geschichte des rumanischen Volkcs», în care se dăduse odată planul, înfăți- șând peste hotarele principatelor și dincolo de hotarele amându- rora, în Ardeal și aiurea, o singură desvoltare organică a unui singur popor, și anume pe bazele culturale — am avut și o sin- gură organizație bisericească cu Ardelenii,—d-l Aguletti înșiră pe Dom- nii munteni până la Țepeș, ca să se întoarcă apoi cu o sută de ani în urmă, pentru a urmări șirul Domnilor Moldovei până la Petru Aron. Acum se intercalează un capitol cultural, scurt, insuficient și în mare parte greșit, arătând osebirile dintre Moldoveni și Munteni, Analele A R. —XXXVI —Dezbaterile. 22 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 338 PREMIUL ASOCIAȚltfNII CRAIOVENE. dar fără explicația lor și mai ales fără semnalarea -—care, aceasta, erâ lucrul de căpetenie — a elementelor de absolută unitate, de- rivate din acelaș fond patriarhal. «Românii de peste munți» vin la rând cu abia patru pagine pentru toată epoca până la jumătatea veacului al XVI-lea: e vorba numai de mișcările lor revoluțio- nare; nici un rând despre acea vieață religioasă, cu mănăstiri și episcopate, legate de ale noastre, care singură le dă o istorie, inseparabilă de a noastră. Și ce slab e capitolul despre cultura epocei lui Ștefan cel Mare, după care urmează o «epocă a pretendenților,» al cărei titlu e cu totul nejustifîcabil, căci un Rareș, un Lăpușneanu și alții n’au fost «pretendenți», ci Domni, și, înainte de ei, un Alexandru cel Bun, un Ștefan începuseră prin a fî și ei «pretendenți» înainte de a ajunge Domni! «Epoca Domnilor pământeni» ar începe după Mihaiu Viteazul: dar oare cei dinainte nu erau pământeni? Și oare ca «pămân- tean» poate fî privit un Leon Tomșa, un Radu Leon, un Dumi- trascu Cantacuzino ? «Epoca Fanarioților», firește, ne duce, prin pagine în cari uriașa muncă de cultură săvârșită în secolul al XVIII-lea e grămădită în cinci pagine, la «epoca restaurațiunii», termin francez cu alt sens, neadmisibil în acest loc, căci «restaurațiunea» privește doar o dinastie ori un regim; o națiune n u poate fi restaurată în drepturile ei. Și, dacă e vorba de o renaștere prin puteri proprii, cum a și fost, ea cuprinde neapărat și «epoca Unirii». Iar a intitula domnia Regelui Carol, sprijinită pe aceeaș bază culturală ca a lui Cuza Vodă, ur- mărind acelaș ideal cu acelaș avânt al unei națiuni, «epoca Ho- henzollernilor», înseamnă nu numai o greșeală de plan, dar, mai ales, o gravă greșeală de tact. Ca ales al națiunii, ca simbol al con- științei și aspirațiilor ei, domnește Maiestatea Sa în România și nu prin drepturi ce i-ar da calitatea sa, oricât de glorioasă, de Hohenzol- lern. Pentru a înțelege această cultură, acest ideal, trebue urmărită, pas cu pas, istoria Românilor de peste Carpați, unde din cea mai grea suferință, din umilirea cea mai adâncă a răsărit cel mai mân- dru și îndrăzneț ideal. In «Istoria literaturii bisericești până la 1688», ca și în «Istoria literaturii române» în veacurile al XVIII-lea și al XlX-lea, am arătat ce nedespărțită e vieața noastră sufletească în orice timp. Eră necesar, mai ales astăzi, să se arăte aceasta. Ei bine, dela ultima răscoală din veacul al XVI-lea Românii din www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PfeEMIUL AS0CTAȚ1UNII CRAIOVENE. 339 Ardeal mai intervin în această carte, prin obișnuitele capitole se- parate, doar la Unirea cu Biserica Romei, la răscoala lui Horia, la anul 1848 și la Șaguna. Principiul d-sale e, de alminterea, clar expus la pag. 6: «La Românii supuși (sic)—■ de peste Carpați, Prut și Dunăre — istoria se va gândi numai atunci când împreju- rările îi vor îngădui sau îi vor sili să facă a se vorbi și de dânșii». Ce nemetodic și — ce crud ! III. Academia nu poate premiâ decât cărți scrise într’o limbă lite- rară desăvârșită, făcând excepție doar pentru acele lucrări venite de peste hotare, față de cari trebue să se ție seamă totdeauna și de alte considerații. Când e vorba de opere istorice, cu carac- ter popular mai ales, frumusețea formei e o condiție neapărată, pentru ca să ne putem pronunță favorabil. D-l Aguletti scrie curgător, dar, cu toate cele opt ediții ale ma- nualului său, au rămas în el atâtea greșeli de limbă, încât nici din acest punct de vedere «Istoria Românilor» nu poate fi recomandată. Voiu aduce câtevâ exemple. La pag. 5, «sorțit» pentru «sortit». Tot acolo: «împrumuturile culturale străinei), în loc de «împrumuturile culturale dela străini». Cevâ mai departe: «poporul român frânturat în bucăți mai mari sau mai mici» (și la pag. 26). Lap. 7: Dacii locuesc «pe sub poalele de Sud-Vest ale Carpaților», în loc de «la poalele». E trivial. La p. 20: «elementul român din Sudul Dunărei se resimți după urma părăsirii Daciei,» în loc de: «se resimți de părăsirea Daciei». La pag. 23 «Hunii erau de neam turan», în loc de: «turanic», cum e la p. 29: «Maghiarii sunt tot un popor turanic». La pag. 31: «gâturile muntoase ale Maramureșului» e după franc, gorges, pe când româ- nește se zice: gura Vitioarei, gura Urlaților, gura Teleajenului, etc. . Un ultim cuvânt despre ilustrații. Astăzi ele trebue să repro- ducă, toate, monumente autentice. Dar acesta nu e cazul nici în a opta ediție. Lăsând la o parte marele număr de figuri și vederi, luate din sau după manualul meu — de multe ori după fotografii din colecția mea personală (ca Snagovul, la pag. 56, Potlogii, pag. 161, etc.), ilustrația Doamnei lui Ștefan cel Mare e după un pictor contemporan și reproducerea e așâ de neclară, încât abia se poate deosebi cevâ (v. de ex. la pag. 79 și la pag. 87); chipul lui loan Vodă cel Cumplit, dat de Hasdeu (pag. 113), e mai mult decât suspect. Lupta Buzeștilor cu Turcii e o lucrare de imaginație (pag. 119), Doamna Stanca e un chip oarecare, fără nici o autenticitate (pag 131), și Domnița Florica (pag. 133). într’o carte, unde e Ioc www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 340 PftfcMIUL ASOCTAȚIUNII CRAlOVENE pentru Bolintineanu, ca și Costachi Stamali, Alecsandri lipsește: nu mai vorbim de I^minescu. Constatăm cu uimire lipsa chipurilor lui M. Kogălniceanu și lui I. C. Brătianu (C. Rosetti este), a căror va- loare credeam că nu mai poate fi în discuție. Constantin Georgescu, Geometria practică pentru școalele medii. Bucu- rești 1913.—B,aport de G. Țițeica. Manualul acesta a fost făcut în condițiuni speciale. Școalele medii, create de curând, n’aveau încă o programă botărîtă. Au- torul avea astfel libertatea de alegere și a planului și a materia- lului, dar avea și neajunsul unei lipse de conducere din afară. Cu toate acestea, d-1 Georgescu a reușit să facă un manual, care mi se pare că răspunde deplin unei scoale medii, mai mult pre- gătitoare pentru meserii. întemeiată mai mult pe construcții și mă- surători de figuri, judecata matematică nu e cu totul lăsată la o parte; ea e strâns legată de acele operațiuni. Manualul a fost făcut cu o îngrijire pe care nu o au de obiceiu autorii de cărți di- dactice. Nici o problemă și nici o construcție n’au fost date la în- tâmplare și fără chibzueală. Se vede ușor că toate au fost cerce- tate, făcute și construite de autor înainte de a fi trecute în ma- nual. Pentru aceste motive sunt de părere că acest manual merită să fie premiat. Gh. Gr. Gheorghiu, Aritmetica comercială pentru clasa l-a a școalelor comerciale elementare. Ediția Vl-a. București 1912; — Aritmetica comercială pentru clasa Il-a a școalelor comerciale elementare și pentru școalele pro- fesionale. Ediția V-a. București 1911; — Aritmetica comercială pentru clasa IlI-a a școalelor comerciale elementare. Ediția V-a. București 1912—Ra- port de G. Țițeica. Aceste trei volume sunt întrebuințate de mai multă vreme în învățământul comercial elementar. Ele sunt bine alcătuite și au însușiri didactice alese. Cu deosebire autorul a insistat, precum trebuia, asupra calculului mintal, asupra metoadelor expeditive de calcul scris, potrivite pentru viitorii comercianți. Exemple nume- roase de astfel de calcule numerice, precum și un număr conside- rabil de probleme bine alese, potrivite și cu mintea elevilor și cu scopul școalei, însoțesc fiecare capitol. De altfel materia din pro- grama fiecărei clase e tratată complet și bine. Un singur neajuns www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PREMIUL ASOCIAȚIUNII CRAIOVENE. 341 vreau să semnalez, ou toate că nu pun multă greutate asupra lui. Autorul păstrează în manualele sale multe cuvinte locale, fără de- slușire pentru elevii de prin alte părți. Așă se găsesc cuvintele: cont de hârtie, lăcăți, fâșicuri (rulouri) de bani, esă, cotiugar, Im- gerie, jambon, garafă, bagdadie, stoler, doc, val de hârtie, calup de sopon, făclier, crâșmar, etc. In afară de această scădere a manualelor, ele merită să fie luate în considerare. Romulus lonașcu, Lecturi comerciale pentru școalele comerciale supe- rioare. Ediția V. Partea I pentru clasa I Iași 1911;—Partea Il-a pentru clasa II Iași 1911;—Partea III pentru clasa III. Iași 1911.— Raport de A. Bârseanu. Cărțile acestea de lectură, menite să completeze cunoștințele elevilor și să-i facă a aprofunda materiile din diferitele studii tra- tate în școalele comerciale superioare, deprinzându-i în acelaș timp cu o limbă frumoasă și corectă românească, cuprind diferite piese, cu deosebire din Principiile comerciale, Economia națională, Teh- nologie, Geografia comercială și Statistică. Mai puțin reprezentată e Istoria comercială, lipsind cu totul biografiile comercianților și fabricanților mari, ale descoperitorilor geografici și ale inventato- rilor, cari ar puteâ influența în modul cel mai viu asupra carac- terului elevilor. In partea primă și a doua prevalează lectura geografică; în a treia, care se termină cu bucăți din literatura noastră națională, cea din Economia politică. Diferitele piese sunt parte reproduse din scriitori români, parte traduse, mai cu seamă de d-l lonașcu, din autori străini. Având în vedere puțina desvoltare a studiilor comerciale la noi, trebue recunoscut că autorul «Lecturilor comerciale» a avut a întâmpină mari greutăți la adunarea materialului din cele trei cărți ale sale. Dânsul a cules și a reprodus din cărți și din reviste, din enciclopedie, buletine ministeriale, rapoarte consulare și dm ziare, cu mai mult sau mai puțin noroc, cum s’a nimerit. Pe lângă scrii- tori cunoscuți și apreciați, ca Ion Ghica, P. S. Aurelian, D. C. Ollă- nescu, A. D. Xenopol, Anghel Sahgny, întâlnim scriitori mai pu- țin cunoscuți sau cu totul necunoscuți, cari s’au întâmplat să scrie vreun articol de revistă sau vreun raport sau proibct de cuprins comercial-economic, cu mai multă sau mai puțină competență. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 342 PREM UL ASOCIAȚIUNII CRAtOVENE. Fiind materialul adunat astfel, se înțelege că între diferitele piese nu poate fi nici o proporție, nici în privința valorii, nici în pri- vința extensiunii. Așa d. e., pe când în partea I-a bucățile «Bur- sele din Europa» (pag 16—18) și «Agricultura, pădurile și viile României» (pag. 137—140) sunt numai fragmente, pe atunci în partea IlI-a se reproduce pe 55 pagine (73—128) din «Raportul general asupra participării României la expoziția universală din Paris (1900)» de răposatul D. C. Ollănescu toată partea relativă la industria în România, cu toate ramurile industriale și cu amin- tirea celor mai multe ateliere de pe atunci, între cari nu lipsesc nici «fabrica Max I. Schapira, pentru dimie, flanele, ciorapi și fla- nele tricotate», nici «fabrica Strul Burăh Fleandră, pentru sumane, din Târgu-Neamțu, înființată în 1888, cu un capital de 10.000 de franci», nici atelierul de argintărie Lazăr Moise și fiu din Ploești, «cu un lucrător», nici, în sfârșit atelierul de cufere și gea- mantane R. Zigmann, tot din Ploești, înființat în 1872, cu un ca- pital de 4.000 de lei. Un defect al multor piese din «Lecturile comerciale» este, că fiind reproduse din ziare și din reviste, nu cuprind lucruri pe de- plin stabilite, ci au caracter mai mult ocazional, pe când școala trebue să dea^cunoșțințe pozitive, ferindu-se de tot ce este necris- tahzat și în stadiu de discuțiune?'Așăr-d7~e. bucata «Scăderea pre- țului cerealelor⁻și speculațiunea internațională» de răposatul P. S. Aurelian, reprodusă din revista «Economia națională» din anul 1896 (Partea I-a a «Lecturilor comerciale», pag. 30—35), este un articol oca- zional, scris pentru împrejurările din acest an. La începutul acestei bucăți aflăm pasajele: «Scăderea prețurilor cerealelor îngrijește guvernele și pe toată lumea europeană și transoceanică. Se cerce- tează în toate părțile, cari să fie cauzele acestei scăderi. Ne-am făcut o datorie de a țineă pe cetitori in curent cu această miș- care. Am arătat că intre cauzele, cărora se atribue scăderea pre- țului, este și supraproducerea grâului in America nordică și cea meridională, în Indii și aiurea, și importarea de cătățimi de grâu din ce în ce mai mari în Europa. — Am spus că și aceasta poate contribui în unii ani la scăderea prețurilor, dar In anul acesta și in cel trecut nu este tocmai cazul, ca să atribuim numai importa- țiumi transoceanice scăderea prețurilor» ...Iar la încheere: «Ar fi de dorit, ca ministrul nostru dela Berlin să urmărească chestiu- nea și să o refere guvernului român. Țară agricolă, România este interesată» etc.— Lucruri cari nu se potrivesc într'o carte de școală. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PREMIUL ASOCIAȚIUNII CRAIOVENE 343 In locul piesei «Magaziile cu silozuri» (I, pag. 40—50), un proiect al d-lui A. Sahgny pentru construirea de astfel de magazii in cen- trele principale dm țară, autorul «Lecturilor» ar fî putut da ele- vilor o descriere a acestor magazii, ceeace de altfel se face, în parte, mai târziu în partea II-a a «Lecturilor», la descrierea docu- rilor portului Galați (pag. 150—153), după «Cartea județului Co- vurluiu» de M. N. Pacu. Ocazional a fost și studiul «Industria morăriei în România» de răposatul B. G. Assan (1896), din care autorul «Lecturilor» ex- trage bucățile: «România și țările exportatoare de cereale» ; «In- dustria morăriei în România» ; «Industria morăriei în Ungaria» ; și «încurajările, ce se dau morăriei în străinătate» (I, pag. 50 — 69).— In bucata «Industria morăriei în România» se zice : «Caîncheiere amintim aci, că d-l B. G. Assan, mare industriaș și distinsul președinte al Camerei de comerciu din București, a propus...» etc., deși, cât știu eu, regretatul B. G. Assan de câțivâ ani nu mai este între cei vii. — In bucata «Industria morăriei în Unga- ria», în loc să se vorbească de sistemul de morărie ungar, se tratează mai mult de măsurile luate de guvernul ungar pentru înlesnirea exportului de făină. In această bucată aflăm anahronis- mul: «Porțile de fier, acel scut protector al României, vor fi com- plect anihilate in anul acesta și transporturile făinei ungurești vor găsi o nouă ușurință pentru scurgerea lor în Orient». — In piesa următoare («încurajările, ce se dau morăriei în străinătate») se spune (I, pag. 68): «După cum până astăzi Rusia a încurajat exportul făinei pe Marea Baltică spre Belgia, Englitera, Germania și Danemarca, privirile bărbaților de Stat din Rusia s’au îndreptat acum spre debușeurile din Marea Neagră. Astfel dar din ordinul guvernului un domn Bodisko călătorește necontenit in toate pie- țele din Orient, unde făina românească este cunoscută»... etc. — Oare și astăzi tot mai călătorește numitul domn ? De altfel lucruri de acestea anticate aflăm și în alte piese. Ast- fel, ca să rămânem numai la partea I, la pag. 29 se zice: «Rusia n’a exportat (în loc de : «nu exportă») la inceputul acestui secol decât 3 milioane de hectolitri; de la 1880 până la 1884 ea a ex- portat anual dela 50-83 de milioanede hectolitri de grâu și făinuri».— Pag. 98: «Dar Americanul practic, precum s’a dovedit de repețite ori, că este prezidentul Roosevelt», în loc de «fostul prezident».— Pag. 135 (notă): «Vaporul «România» face acum curse între Con- stanța, Constantinopol, Pireu, Mitilene și Smirna. De curând s’a www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 344 PREMIUL ASOCIAȚIUNII CRAIOVENE comandat In Franța un alt vapor mare „Traian", cu care se vor face curse regulate intre Constanța și Alexandria (Egipt)», — pe când se știe că vaporul «Traian» e pus de multă vreme în circulațiune. Ce privește piesele traduse, ele sunt scoase cu deosebire din cărți de cetire germane, dar d-l lonașcu nu este totdeauna destul de norocos în traducerea lor. Astfel, ca să rămânem tot numai la partea I, în bucata «O vizită la bursa din Hamburg» (pag. 20) se zice : «Acolo merge agentul L. — Chemați-1 să vie încoace», în loc de: «Uite colo», sau «iată agentul L » — In piesa «Vița de vie și vinul» (I, pag. 72—75), care se ocupă mai mult cu viile din Austro-Ungana, se vorbește de „Valea Eciului“,în loc de Adigei și după ce se amintește de vestitul vin de Tocai (Tokaj), se spune mai departe: «Alăturea cu dânsul stau Ofnerul, Adelsbergul, Er- lauerul, Meneșerul, Vilanierul și Sexardul->, în loc de : «Vinul de Buda-Adelsberg, de Agria, de Miniș, de Villâny și de Szeg- szârd» Iar la pag. 76, unde se vorbește de soiurile cele mai bune de vin din Austria, se amintesc vinurile „de Klosterneu- burg, Nussdorf, Gumpoldskirchner, Vdslauer, Retzer, etc.¹¹. La sfârșitul piesei întâlnim fraza: «Tot aceasta se poate zice și de- spre vinurile din Tirol, Istria și Dalmația, ale căror vițe sunt atât de favorizate de pământ și climă, încât ar puteâ produce vinuri de calitatea cea dintâi, dacă s’ar putea reuși a organiză pro- ducțiunea și comerciul lor tot așâ ca și în Franța și Germania». — In piesa «Manchesterul și torcătoria de bumbac» (I, pag. 94—97) aflăm propoziția : «Cu toată creșterea cea mare a torcătoriilor de bumbac din toate celelalte țări numărul mosoarelor (nu cumvâ al fuselor?) a fost tot așă de mare in Anglia ca și în restul întregii lumi». Iar cevâ mai în jos : «Prin spiritul mare al in- vențiunilor engleze, care premerge astăzi în producerea și prelu- crarea bumbacului, s’au atras țări nouă în interesul european, cari mai înainte nu se puteau câștigă cu nici o marfă». Tot așâ de neclară e și propoziția dela pag. 96: «Sunt unele feluri de prelucrări ale bumbacului, în care puterea creatoare a omului a ajuns prin ajutorul mașinelor până la două sute de specii». — Rău exprimată e și propoziția: «Cafeaua, de asemenea, se falșilică adeseori sau când este prăjită ori măcinată», din piesa «Cercetă- rile microscopice pentru examinarea mărfurilor» (I, pag. 103). — In piesa: «Elba ca drum de comunicațiune» (I, pag. 107) se zice: «Elba, care deoparte face posibilă comunicația până la Budweis www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PREM UL ASOCIAȚiUNII CRAIOVENE. 345 prin Moldavă și Havel, iar de altă parte până dincolo de Berlin... etc., în loc de : «... face posibilă comunicația până la Budweis prin Moldova, iar de altă parte până dincolo de Berlin prin Havel». Tot în această piesă (pag. 108) se vorbește de «?o- curile de schimb ale Elbei auslriace», în loc de «locuri de trans- bordare». — In piesa «Industria franceză» (I, pag. 110—113) tra- ducătorul zice : «Din acel timp s’a desvoltat foarte mult talentul industriei franceze, nu numai calitativ, ci și cantitativ»; iar la pag. 112 ne spune că în stabilimentul dela Creuzot (scris din greșeală Cretzot) se fabrică, între altele, „plăci pentru platoșe¹¹, voind să vorbească, de bună seamă, de platoșele sau cuirasele pentru vapoare. Tot pe aceeaș pagină urmează imediat pasajul : «Cu deosebire trebue să se amintească excelentele chemicale și fabricile, anume fabricile de văpseli, iod», etc., în loc de «fabricile de chemicale». — Tot așâ de slabe sunt și traducerile : «Arlicohi de Paris» (pasajul : «Intre miile de lucruri, pe cari ar trebui să le enumărăm, sunt bijuteriile de aur, de argint, de aluminium, de oțel, de aliaje diferite, podoabele acelorași metale, numeroasele mobile mici de întrebuințare comună»... etc. I, pag. 113); «Mă- rirea industrială a Angliei» (pag. 114 : «Tot odată crește în mă- sură egală prisosința și prosperitatea agricultorilor, cari cultivă pământul. In timpul domniei reginei Ehsabeta s’a deșteptat fanta- ziasi ambițiunea: acum era la ordinea zilei înainte de toate o năzuință regulată în spre câștigul exterior»); «Reichenberg din Bohemia» (pag. 120: «De fapt orașul se extinde în mod foarte natural după trebuință pe drumul neplan al văii între leschken și șirurile de dealuri ale munților Iser.» Iar cevâ mai jos :... «când orășelul deveni în mâna lui Wallenstein». Apoi anahronismul: «Starea orașului se îmbu- nătăți abia secolul trecut, cu deosebire de când contele Chnstian Clam luă domnia Reichenbergului. Reichenbergul modern este o creațiune a secolului nostru». Aici, evident, e vorba de secolul XVIII și XIX); «OrașulSteyer din Austria de sus» (I, pag. 121, tocmai la început: «Orașul Steyr a fost din secolul al 13-lea până la jumătatea secolului al 19-lea centrul unei industrii de fer foarte desvoltate pentru acele timpuri, care își aveâ locul în valea afluen- telui Enns și în văile laterali ale aceleia.»); «Un ținut industrial dm Germania» (I, pag. 127: «Pentru a oferi modei în conținu schimbătoare noutăti», în loc de: «Pentru a oferi noutăți modei în continuu schimbătoare»); «Un atelier de croitorie din Londra» (pag. 129: «Pentru artilerie d. e. sunt 38 de croeli, din contra www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 346 PREMIUL ASOCIAȚiUNII CRAIOVENE. pentru trupele de linie numai 20 de mostre, probabil pentrucă la cea dintâi specie de trupe nu se dă atâta însemnătate con- stituțiunii simetrice¹¹. Pag. 129 și 130: «Totuși avu un profit mai mult de 400.000 lire st. cari au fost plătite îndărăpt de cătră administrațiile acelea, cari primesc haine din acest atelier»). Cu totul greșită este piesa 28 din partea I, intitulată „Țările austriaco de sud ca ținuturi industriale" (pag. 117—119), în care d-l lonașcu traduce sistematic numirea „Die osterreichischen Su- detenlander“, adică „Țările munților Sudeți" (Boemia, Moravia și Silezia), cu: „Țările austriace de sud“, „Țările sudice,“ făcând ast- fel o regretabilă zăpăceală în capetele elevilor. — Și nu trebue uitat că această carte a apărut până acum în cinci edițium ! Ar mai trebui să amintesc, ca particularitate a autorului, folo- sirea provincialismelor: doauă, ințălesul, înțălegerea, înființară, sămințe, său, ra (în loc de: rea), noaue (și noauă), cetățan, a- șărat, țăsăturile, săcară, răsipire, favorizară, rădică, nemțască, etc. Dacă considerăm și numeroasele greșeli de tipar, dintre cari unele, fiind de cifre, pot da naștere la confuziuni regretabile, nu cred că mi se vâ luâ în nume de rău, dacă nu voiu recomandă «Lecturile comerciale» la premiul «Asociațiunii Craiovene pentru desvoltarea învățământului public», la care au fost prezentate. Virgil Onițiu, Carte de cetire pentru clasa I-a a școalelor medii. Ediția a doua. Brașov 1914—Raport de I. Bogdan. «Cartea de cetire pentru clasa I a școalelor medii» (ed. Il-a), prezentată de d-l Virgil Onițiu, directorul gimnaziului român din Brașov, pentru premiul Craiovean de 1 500 lei, este lucrată con- form programei școalelor secundare din Ungaria, programă apro- bată și de consistoriul mitropolitan din Sibiiu pentru școalele ro- mânești atârnătoare de dânsul. Ea cuprinde: basme, legende, snoave, credințe «poporale» române, mituri antice, povestiri din istoria Românilor și a Ungurilor, diferite bucăți sub titlul «Țara și Natura», între cari și descrieri geografice privitoare la Ungaria și Transilvania. In sfârșit sub titlul «Diverse» se dau parabole, proverbe, zicători, cimilituri și sfaturi: «Cum să ne păzim sănătatea». Comparând această a doua ediție a cărții de cetire a d-lui Onițiu cu cea dintâi, care eră destinată pentru cl. I și a Il-a, constatăm o evidentă îmbunătățire: astfel toate bucățile din cap. IV: «Țara și Natura-, afară de două, sunt nouă și bune. Foarte bune sunt și www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PREMIUL ASOCIAȚIUNU CRAIOVENE 347 sfaturile igienice dela sfârșit, cari vor aduce copiilor de țărani, și chiar celor de orășeni, mari servicii, dacă și le vor întipări adânc în minte. Se înțelege că dacă am luă să examinăm fiecare bucată în parte, am găsi multe lucruri pe cari nu le-am aproba de fel, sau le-am dori mai bune. Așâ cum este cartea, mi se pare totuș că Ro- mânii din Ungaria nu posedă, în literatura lor didactică, una mai bună decât aceasta. In ce privește stilul părților originale, trebue să notez că d-1 Virgil Onitiu nu este unul din scriitorii cei mai răi din Transilvania si că d-sa se silește să evite în scrierile sale germanismele, unguris- mele și provincialismele, ce fac impresie rea asupra cetitorilor din Regat. Cu toate acestea, i-au scăpat fără voia d-sale unele expre- siuni, ce ar fi trebuit evitate, cum e: „să gimnestăm, băi reci in liber, lumină dubie, la mandat medical, recomand in atenția d-lor profesori, mi-a succes (= să facem gimnastică, băi reci în aer liber, lumină slabă, la porunca doctorului, recomand atențiunii domnilor profesori, am izbutit). Din motivele arătate, cred că cartea de cetire a d-lui Virgil Omțiu merită să fie premiată cu premiul Asociațiunu Craiovene, dacă odată cu dânsa nu s’au prezentat la acest premiu altele de mai mare valoare. Petre I. Rădulescu și Polixenia P. Radule seu, Geografia, continentelor și a României. Ediția IlI-a. București 1912.—Raport de S. Mehedinți. Prin adresa No. 48 din 13 Ianuarie 1914, ați binevoit a-mi înainta spre cercetare «Geografia continentelor și a României» de d-na Polixenia Rădulescu și P. I. Rădulescu, prezentată la premiul « Asociațiunii Craiovene» de 1.500 lei, pentru cea mai bună carte didactică. Am cetit lucrarea trimisă si am onoare a vă înainta următoarea părere. Paginele consacrate diferitelor țeri sunt lipsite de orice caracte- rizare geografică. Expunerea e aproape stereotipă. Nici judecata, nici imaginația copilului nu este solicitată aproape nicăieri. Lu- crarea e făcută după tipicul mnemotehnic de odinioară: locorum nuda no mina. Ceeace e și mai grav, chiar noțiunile elementare sunt fals de- finite. O pildă: «Sunt unele câmpii foarte întinse, acoperite cu ni- www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 348 PREMIUL ASOCIAȚIUNII CRAIOVENE. șipuri și lipsite aproape cu totul de vegetație și de apă. Asemenea câmpii se numesc pustiuri». De aci, copilul ar puteâ rămânea cu idea că pustiul e un șes. In realitate, foarte multe pustii sunt formate din podișuri și chiar din ținuturi deluroase și muntoase. Noțiunile despre deal, golf, adâncimea oceanului, etc. sunt sau false sau fals exprimate. Nu știu ce alte lucrări didactice se vor fi prezentat Academiei spre premiare, dar socotesc că lucrarea de față nu poate aveâ în nici un caz un premiu academic. M. Sadoveanu, loan I. Teodoru, C. Stan și L. Mrejeriu, Carte de cetire pentru clasa II ztrbană,—pentru clasa III urbană,—pentru, clasa IV urbană. București 1913-1914.—Raport de A. Bârseanu. Cartea de cetire e sufletul învățământului în școalele primare. In ea se concentrează toate obiectele de învățământ, stabilindu-se între ele o legătură armonică și dându-se din fiecare din ele toi ce este mai însemnat, într’o formă frumoasă. Ea este menită nu numai a îmmulți cunoștințele elevilor, ci totodată a influență și asupra inimii lor, trezind într’însa iubirea de Dumnezeu și de natură, sentimente umanitare și patriotice, cultivând tot ce este nobil și frumos, și combătând pornirile urîte și dejositoare. Ea are a fi un izvor nesecat de cunoștințe folositoare și de îndemnuri nobile, un model de cugetare logică și de exprimare corectă, un prietin al elevului pe băncile școalei și un povățuitor pentru vieața lui de mai târziu. Cărțile d-lor M. Sadoveanu și soții corespund celor mai multe din aceste cerințe. într’o formă ușoară de înțeles și, de cele mai multe ori, atră- gătoare, ele dau copiilor și copilelor cunoștințele de lipsă din re- ligiune, morală, geografie, istoria patriei și constituția ei, științele naturale, agronomie, economia casnică și igienă. Materiile sunt grupate după anotimpuri și, lucru firesc, în cartea pentru cl. II sunt tratate într’un mod mai simplu, mai elementar, iar în cele- lalte două cărți, mai amănunțit, mai complet. Bucățile instructive alternează cu piese în versuri și în proză, menite a înrâuri asupra inimii. Mici istorioare și povestiri ceva mai mari, unele mișcătoare, altele—câteva—hazlii, caută parte să ilustreze cele cuprinse în bucățile cu învățătură, parte să trezească în elevi și în eleve sentimente alese și porniri nobile. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro Premiul asociaTiunii craiOVenE 349 Cu deosebire sentimentul patriotic este cu putere accentuat în aceste cărți. Piese, ca: «Dragostea de țară», «Din răsboiu», «Traiul Domnitorului în răsboiu», «Câți suntem?», «Țara noastră», «In munții Sucevei», «La Grivița», și «De ziua împăratului» din cartea pentru cl. III, precum și «Neamul nostru», «Portul, graiul și da- tinile din bătrâni», «Moartea lui Ștefan Vodă» și «Mihaiu învins» din cea pentru clasa a patra, de bună seamă, nu vor rămânea fără urmă în sufletele elevilor și elevelor, ci vor înrădăcina adânc în inimile lor iubirea de neam și de țară. Pe lângă sentimentul patriotic, își află expresia cuvenită: iubirea de adevăr și dreptate, iubirea deaproapelui, mila față de cei slabi și nenorociți, mila față cu animalele, dragostea de natură și de vieața dela țară, iubirea de muncă și de ordine, deprinderea la cruțare și cu o vieață simplă, cumpătarea în mâncare și în băutură, etc., cu un cuvânt toate sentimentele și însușirile, cari-1 pot înălță pe om, ridicându-1 deasupra celorlalte viețuitoare. Stilizarea bucățitor de cetire este în genere clară și destul de corectă. Ba unele dintr’însele au chiar valoare literară. Astfel amin- tesc, afară de cele citate mai sus, piesele: «La săniuș» (din cartea pentru cl. III), și «Dușmanul >, «Poveste cu înțeles», «Sfaturi bă- trânești», «Logofătul Buhuș», «Seceratul», «Bunicii», «De frica lui Știrbey», «Privighetoarea» (de I. Brătescu-Voinești) și «Libertatea», clin cartea pentru cl. IV. In unele din povestirile istorice întâlnim tonul bătrânesc și atrăgător din «Alexandrie». Așâ este, bunăoară, narațiunea «0 faptă a lui Mihaiu» din cartea pentru cl. III (p. 198). S’au strecurat însă și pasaje neclare și nu destul de corect sti- lizate, chiar și unele neexactități de fond (de cuprins), precum și câ- teva neologisme și destul de numeroase provincialisme, în deosebi moldovenisme, având limba întregii lucrări un ușor timbru mol- dovenesc. Astfel, ca să mă mărginesc numai la partea pentru clasa a II, aflăm următoarele pasaje nu destul de limpezi-, «Peste cinci luni de zile, apa începu să scadă puțin, câte puțin, și abia peste un an începe a se usca» (cine?—pag. 31); «Gura ursului e mare și are dinți puternici. Are miros bun» (cine?—pag. 119); «Cine n’a băgat de Seamă cu câtă îngrijire își apără cloșca puișorii ? Cât timp clocește, ea nu mănâncă mai nimic, ci stă mereu pe cuibar, să nu se răcească ouăle. Câtă bucurie pe ea apoi, când le aude glăsciorul?» (al cui glăscior?—pag. 146); «Altele (e vorba tot de paseri) nu vreau să fugă după cuib, chiar dacă sunt prinse» (în www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 350 ^REMltTL ASOCIAȚIUNII CRAIOVENE loc de: «chiar dacă sunt în primejdie să fie prinse»,—aceeaș pag.). «In alte țări, oamenii îngrijesc anume de cuiburi. Ei le scobesc în lemn și le așează la îndemâna păsărilor. Le îngrijesc și le aruncă demâncare» (cui?—pag. 156); «Omul muncind își pierde o parte din puterile sale și nu le poate câștigă decât prin odihnă și prin hrană. Dar și somnul prea mult și odihna prea multă, încă va- tămă sănătatea...» (de bună seamă: hrana prea multă,—pag 176); «Carnea de crap e bună la mâncare, dar e cam grea» (trebuia adaus, neapărat: la mistuit,—pag. 189). Fraze și expresiuni necorecte: «Altoiul face pomul-pom, după cum cartea face omul-om» (corect: pe omul-om; pag. 18); «condeie de cele ce-i ascuțeau satele» (pag. 29); «îndată ce Noe făcu ceea ce-i porunci Dumnezeu, începu să plouă» (corect: poruncise, pag. 30); «La fel cu fasolea e: mazărea, lintea și bobul» (pag. 36); «Numai păstori, cari erau pe câmp, cu turmele, mai eră deștepți» (p. 45); «Degetele (cânelui) sunt sfârșite cu unghii ascuțite» (p. 52 ; dto p. 56); «Za ce folos viața lui?—zicea stăpânul» (în loc de: Ce-mi folosește...? p. 52); «Magii au pornit să caute acel îm- părat» (p. 54); „într’o zi, un leneș de frunte întâlnește un doc- tor.... și-i zise» (legătura timpurilor; p. 75); «începură a i se în- tinde albeață pe amândoi ochii», p. 80); «Și când eră gata (mă- năstirea), așâ de frumoasă erâ» (în loc de: a fost gata; p. 115); «mierea stupurilor» (p. 120); «Dumnezeu însă știe, că florile plac co- piilor» (în loc de: le plac; p. 123); «fugind cât îl țineă picioarele» (p. 128); «Acesta este un brăduleț, pe care se pun lucruri fru- moase, potrivite cu copiii cărora trebue să li se dea aceste lu- cruri» (corect: au să li ședea; p. 129); «Ea (rața sălbatică) are capul și gâtul acoperite cu pene de coloare verde închis strălu- citor» (p. 138); «altele (e vorba de paseri; «și-or fi arătând prin graiu») blestemul către un copil, care le-ar fi stricat cuibul» ; co- rect: le va fi stricat; pag. 155); «abia le puteau ține grinzile» (p. 156); «Vom rămâne tot copii» (p. 158); «Se hotărî deci (Tudor) să-i alunge din țară, acești mosafiri nepoftiți» (în loc de: pe acești mosafiri; p. 213); «Cârtița este un animal uricios la yedere» (p. 230); «Ea (coropișnița) sapă pe dedesubt șănțurele în care trăiesc și se înmulțesc¹¹ (p. 240); «Șoarecii sunt stârpiți prin capcane» (în loc de: se stârpesc; p. 240). Neexactități, în ceea ce privește cuprinsul: «El (Negru Vodă) nu s’a născut aici la noi, ci într’o țară de peste munți ce se chiamă Făgăraș» (p. 12); «Dragoș tocmai atunci ajunge la mal, www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro j?REMltJL ASOCIAȚIUNU CRAIOVENE 351 scoate ghioaga, ochește bine și lovește zimbrul» (p. 20). Cât știu eu, ghioaga este o măciucă țintuită, care nu se ține ascunsă și cu care nu se ochește); «Subiectul se află cu întrebarea cine?» (lipsește: sau ce? pag. 42); «In sate... drumurile sunt strâmte și cotite» (drumurile nu; poate ulițele, — p. 44); «Drumurile de prin orașe sunt mai largi, pietruite și se chiamă străzi» (dto; și în sate sunt străzi sau uliți și ulicioare); «Tulpina ei (verzei) e formată din mai multe frunze, ce se acoper unele pe altele și care la un loc alcătuesc căpățâna» (p. 47. Varza are un’ cotor, pe care sunt așezate foile); «La față deosebim: urechile, nasul, gura cu buzele și barba» (p. 76. Nu se amintesc ochii); «tufe de mure, smeură și fragi» (p. 90. Fragul nu e tufă, ci plantă ierboasă) ; la pag. 102 iedera e numită «buruiană», în loc de tufiță ; «Corpul său (al lu- pului) este acoperit cu păr cafeniu-închis» (în loc de: sur, p. 103); «Corpul său (al ursului) este acoperit cu păr stufos de co- loare vânătă-negrie» (în loc de: cafenie sau negrie (p. 119); «El (ursul) se poate îmblânzi» (nu tocmai!—p. 120); «acesta (Dumnezeu) dădu Ebreilor mana, un fel de grăunțe mici și albe și bune la gust, cam cum ar fi năutul» (p. 175—Cât am aflat eu, mana este un suc întărit al unor arbori sau arbuști, iar nu grăunțe); «.Șar- pele are corpul rotund ca un baston» (lipsește: și lungăref, ca un baston; p. 178); «Corvinii au ajutat mult pe frații lor din Tran- silvania, de aceea și Românii deacolo, astfel își amintesc de ei: De când Corvinii au murit, Și dreptatea a pierit—• p. 191.—De fapt Corvinii s’au înstrăinat cu totul de neamul lor și Românii din Ardeal nu le-au prea simțit bunătatea; iar pro- verbul citat, care se referă la Mateiu Corvinul, este un proverb unguresc; «Lăcusta e nefolositoare" (p. 206; nu «nefolositoare», ci «stricăcioasă»). Neologisme: «Frunza (nucului) iese în urma florilor și este verde, mare, nedistanțată (necrestată, p. 26); ierbivore (formă ibridă, p. 68); glastre (p. 86); sortit (p. 93); «Umple astăzi de teroare Sbirii bietului popor» (p. 214). Provincialisme-, «copil hărțăgaș“ (p. 37); „meremetisit" (pag. 135); «car învârvorat“ (p. 163); Pasările, care au picioare lungi, se numesc picioroange" (p. 186); „jiribii" (jurebii; p. 187 și 188); «împovorată» (p. 192); „șuhoiu" (= șuvoiu, p. 199). www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 352 PREMIUL ASOCIAȚIUNII CRAIOVENE. Ceeace reduce mult valoarea celor trei cărți de cetire, sunt nu- meroasele greșeli de tipar, cari diformează în multe locuri orto- grafia, interpuncțiunea, cuvinte, ba chiar pasaje întregi. Astfel aproape întreg pasajul al doilea în bucata : «Foloasele paserilor pentru agricultură» (I, 155) e diformat prin amestecul șirurilor, ceeace strică înțelesul întregei piese. In cartea pentru clasa a patra, în pasajul al treilea, pag. 346, lipsesc mai multe cuvinte («Unii» —e vorba de țărani în trecut—«fugiau, nu-i vorbă, înfun- dând pădurile; dar cei prinși erau închiși și înnecați cu fum de ardeiu, ori bătuți cu bice muiate în slatină, ori alții erau purtați desculți prin zăpadă, ori spinării, până marian¹¹)- Tot asemenea, în aceeaș carte, la sfârșitul alineatului al nouălea „Facerea pălă- riilor de“—paie de—secară. Ca să facem pălării, alegem paie albe neplouate (le curățim frumos de frunze și le fac...“-em mă- nunchiu). Astfel de lucruri ar trebui să lipsească, neapărat, dintr’o carte școlară, care are să servească ca model de corectitate și de exac- titate,—mai cu seamă când e vorba de învățământul primar. Cărțile, despre cari am tratat, cuprind și ilustrațiuni, cele mai multe destul de potrivite. Am de observat însă, că în cartea III, pag. 387, în loc de chipul lui Simion Bărnut, se dă din greșeală chipul lui G. Bariț. Cu toate aceste scăderi, pe cari m’am simțit dator a le arătă și cari aș dori ca în viitoarele ediții să fie îndreptate, cărțile de cetire ale d-lor M. Sadoveanu și soții însemnează un pas înainte în literatura noastră didactică, și astfel le socotesc vrednice de premiul «Asociațiunii Craiovene pentru desvoltarea învățământului public». Angela Selăgîan (n. Butcan), Dr. Vasile Bologa și Dr. Emil, Precup, Carte de cetire. Manual de învățământ pentru clasa I și 11-a dela școale civile de fete, gimnazii, ș. a. Sibiiu 1913.—Raport de I. Bianu. Românii din Ungaria au trei școale secundare de fete: la Sibiiu, la Arad și la Blaj, un gimnaziu inferior de băieți la Brad și câte unul la fiecare din cele 4 licee sau—-cum le numesc ei—gimnazii superioare, dela Brașov, Blaj? Năsăud și Beiuș. Pentru elevii și ele- vele. din toate acestea este întocmită această Carte de cetire, curat și frumos tipărită. Ea cuprinde 134 bucăți în proză și 46 poezii. Bucățile în proză www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PREMIUL ASOCIAȚIUNII CRAIOVENE. 353 sunt 6 cetiri religioase, 32 fabule, povestiri, legende populare, 18 descrieri geografice și de popoare, 15 din natură, 17 povestiri din istoria vechilor Greci și Romani, 8 portrete din istoria Ungariei, 6 icoane din istoria poporului român, 11 obiceiuri din vieața popo- rului român, 14 povestiri și narațiuni și 8 de cuprins deosebit. întreg acest material este adunat cu multă pricepere din cei mai de frunte scriitori ai noștri, aproape toți contemporani, cu deosebită băgare de seamă la cuprinsul sănătos și la limba cu- rată. Așâ sunt lungi bucăți de basme din Ispirescu și Creangă, Odobescu, Alecsandri, I. Basarabescu, Caraivan, Coșbuc, Marian, Vlahuță, A. D. Xenopol; multe descrieri dm natură de I. Simio- nescu, Agârbiceanu, Popovici-Bănățeanu, Brătescu-Voinești, C. Ne- gruzzi, Slavici, Sadoveanu, Delavrancea. Pe lângă aceștia și alți scriitori români, sunt bucăți traduse sau prelucrate după câțivâ autori străini. Astfel întocmită, Cartea de cetire dela Sibiiu este o mică enci- clopedie de limbă și literatură românească, precum și de cunoș- tințe din istorie, din natură și din vieața poporului, prezentate în forme literare alese. Atât pentru modul priceput, cum este întocmită, cât și pentru menirea ei, acesteia, și numai acestei cărți, se cuvine să i se dea în acest an premiul Asociațiunii Craiovene de 1.500 lei. Analele A. A - XXXVI. — Desbaterile. 23 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro Bugetul Academiei pe anul 1914-1915 Proiectul de buget pentru anul 1914—15 se prezentă cu însemnate deo' sebiri față de al anului precedent: Veniturile sunt cu Lei 156.756,77 mai mari. Acest spor de venituri provine mai ales dela următoarele capitole: 1) Excedent, ce nu a fost în anul trecut..................L. 20.492,62 2) Fondul Donici, prin cultura viei dela Radiana...........» 13.808,45 3) - ' » Dimitrie A. Sturdza, sald dm 1913—14 . . . . » 2.750,30 4) » Ștefan Urlățeanu, idem................................» 2.050,45 5) » Toncoviceanu, fond nou din 1913.......................» 839,40 6) » Neuschotz din capital pentru tipărit..................» 2 099,90 7) Prelevați 15%...........................................» 13.626,59 8) Fondul de pensiuni......................................» 3.272,55 9) » Tache P. Anastassiu...................................» 57.740,30 10) » Princesa Alina Știrbei, sald disponibil din 1913—14 » 36.615,95 11) » Dacia-România din capital pentru premiu ...» 1.300,95 12) Dela alte fonduri........................................» 19.119,45 Total . . . L. 173.716,91 Pe de altă parte sunt de scăzut din acest spor unele sume cari se prezentă în minus față de bugetul 1913—14 de ... » 16.960,14 Astfel rămâne creșterea reală de ............................L. 156.756,77 Cheltuelile s’au urcat în proporție cu veniturile. In tabela care precede enumerarea amănunțită a cheltuelilor se arată deosebirile sumelor înscrise în plus sau în minus la diferitele articole ale bugetului. Cele mai însemnate creșteri reale (căci sunt și creșteri numai aparente provenite din înscrierea în buget a unor sume rezervate sau adunate din anii trecuți) sunt următoarele : 1) Diurnele ședințelor ordinare...............................» 3.000,— 2) Remunerarea funcționarilor.................................» 11.324,50 3) Spese de cancelarie........................................» 2.500,— 4) » neprevăzute..............................................» 4.000,—; Transport . . . L. 20 824,5U www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 356 BUGETUL ACADEMIEI. Report. . . L. 20.82f,50 5) Cărți și legatul lor........................................» 6.000,— 6) Dicționarul limbii române..................................» 5.151,75 7) Cheltuelile Secțiunii literare........ , ' . . . » 11.079,46 8) » » istorice........ . . . . . » 56.413,01 9) » » științifice..... . . 11.079,46 10) » Fondului Agarici...... . , . . . . » 1.229,22 11) » » Donici......... . . . . » 12.139,71 12) » Carp......... . . . . » 2.357,70 13) » » D. A. Sturdza..... 4.433,30 14) » » Urlățeanu....... . . . . » 2.255,20 15) Creșterile la celelalte articole........ .....» 133.276,06 Totalul creșterilor . . L. 266.239,37 Pe de altă parte sunt de scăzut din aceste creșteri diferințele în minus la unele articole față de bugetul trecut pe 1913—14 » 109.482,60 Rămân creșteri reale de . . L. 156.756,77 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro Totalul veniturilor Academiei Române în bugetul pe 1914—15 este în sumă de......................................L. 1.434.184,98 Din această sumă sunt a se face următoarele cheltueli: I. Cheltueli obligatorii ale fondurilor: a. Capitalizările fondurilor.................L. 38.795,81 b. Subvențiunea Statului pentru bibliotecă (personal și cărți)...........................» 25.000,— c. Sald disponibil din 1913—14 pentru lefuri. » 5.544,— d. Fondul Daniel, monete, hrisoave, etc. . » 544,85 e. Dicționarul limbii române ...... » 35.239,50 f. Hurmuzaki, Documente istorice .... » 20.037,50 g. Cheltueli din Fondul Princesa Alina Știrbei » 45.314,75 h, Premii ................................» 53.217,35 i. Cheltueli din Fondul Neuschotz pentru tipărit» 2.000,— 3- J) )) J) loan Fătu ...... 16.107,34 k. )) )) )) I. Scorțeanu..... » 799,45 1. )) )) J) Agarici....... )) 64.734,73 m. » )) » Donici....... » 22.597,84 n. )) » )) Carp........ )) 25.501,55 o. )) » )) Stol oj ian...... )) 4.314,45 p. )) )) )) Dimitrie A. Sturdza . )) 4.433,30 <1- » J) )) Urlățeanu...... » 4.255,20 r. )) » )) Gr. Buiucliu .... )) 18.000,--- s. )) )) )) de pensiuni..... )) 8.994,44 t. )) » )) Adamachi...... » 167.083,69 u, )) )) » Otteteleșanu. ^ . . . 221.082,18 V. » )) )) Tache P. Anastassiu . )) 235.123,43 ou. )) )) )) Apostol Papadopol . . » 7.514,60 y- » » )) Obedenaru...... )) 12.948,25 z. )) )) Ion Ghica...... » 2 375 --- Suma . . L 1.041.559,21 II. Cheltueli generale ale Academiei (conform anexei) . » 286.601,10 III. Cheltuelile Secțiunilor, de fiecare Secțiune câte Lei 35.000, în total....................................., » 105.000,— IV. Restul înscris la votarea bugetului ca excedent . » 1.024,67 Totalul cheltuelilor . . L. 1.434.184,98 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 358 BUGETUL ACADEMIEI. BUGETUL ACADEMIEI. 359 Situațiunea veniturilor dela fondurile cu destinație generală, și a cheltue- lilor generale ale Academiei: VENITURILE PENTRU ANUL 1914-1915. VENITURI L e i B CHE L T U E LI L e i B Excedent ........ 20.492 62 Diurnele membrilor Aca- Sub venți unea de Stat . . . demiei........ 41 700 Fondul Zappa..... 20 000 Remunerarea funcționarilor » Economiilor. . . 44.431 20 după scăderea : saldului » loan Fătu (iond ge- 6.674 35 din 1913---14 L. 5 544 și % neral) ......... 3 855 10 din subvențiunea de L. Fondul Maci nea..... 2 673 --- 25 000,--- de L. 12.500 . . 153.684 50 » Turnescu..... 940 --- Serviciul Băncii Naționale . 600 --- » Donici, după scăde- Cancelarie, luminat, încălzit. 15.500 rea cheltuelilor..... 23 714 34 Ajutor Epitropiei Sf. Vineri, 400 --- Fondul Gr Buiucliu, după întreținerea și fonciera lo- scăderea rentelor .... 20 416 60 calelor Academiei .... 9 000 --- Prelevări 15%...... 145.345 05 Spese de procese..... 1 000 1 1 1 Fondul Tache P. Anastassiu, Mobilier........ 1.000 suma disponibilă după scă- Spese neprevăzute . . . 7 000 derea cheltuelilor .... 57 939 83 » de expediție..... 3.500 Fondul Năsturel, după scă- Cabinetul numismatic . . . 2 800 --- derea premiilor..... 16 527 50 Cărți și legatul lor ... . 9.000 Fondul G. Lazăr..... 4 490 25 Material pentru cataloagele » Eliade-Rădulescu . ■ 3.529 65 bibliotecii........ 2.000 » Carp........ 21.596 28 Anale-Desbaten (și datoria) 8.000 «Creșterea colecțiunilor» . 6.000 Buiucliu, --- Bibliotecă, cărți 12.000 și legatul lor...... 2.000 Buiucliu,---Catalogul manu- 1.000 scriselor, documentelor și 5 416 cărților......... 5.000 Buiucliu, --- Catalogul publi- 286.601 cațiunilor dăruite .... 106 024 Mormântul Gr Buiucliu . . Dicționarul limbii româno . Total Lei . . . 60 Rămâne disponibilă suma 10 de L.......... 67 Total Lei . . 392 625 77 Total Lei . . . 392 625 77 Restul de Lei 106 024,67 se repartizează astfel : Lei 105.000, — pentru Secțiuni câte lei 35 000,— de fiecare și » 1.024,67 Excedent cu votarea bugetului pe 1914—15. 1 1913---14 1914-15 Difennța plus I minus Excedent ........................ 20.492|62 20.492'62 I. Marele Premiu Carp din 1915, de L. 7 000, sald, a 3-a parte din 1912---13...................... 2.333.30 4 666 60 2 333 30 II Marele Premiu Năsturel din 1917, sald din 1912---13 .... 1 3.000 --- 3 000 - 1 III Remunerarea funcționarilor, sald........... 2.772 5.544 --- 2.772 --- IV. Fonduri cu destinațiune generală : 1 Subvențiunea dela Stat (Legea dela 27 Martie 1879)...... 20 000 --- 20.000 --- 2 Fondul Zappa........................ 41 995 80 44 431 20 2 435 40 3 » Economiilor ... ........,..... 6.421 90 6 674 35 252 45 4 » loan Fătu (fond general)............. 3 599 70 3 855 10 255 40 O Fondul rentei viagere a d-nei Ecaterma Fătu........ 3 000 - 3 000 --- 6 Fond,ul Macmca............. ....... 2 673 - 2.673 - 7 » Elena Dr N. Turnescu, din cupoane ...... 940 - 940 --- 8 » Donici.................... 32.503 73 46.312 18 13 808 45 9 37.257 40 38.416 60 1.159 20 Imobilul din Calea Victonei.....•........ 5.940 - 5.940 - 10 Prelevați 15% din venitul fondurilor speciale....... 131.718 46 145 345 05 13 626 59 11 Fondul Tache P. Anastassiu, suma disponibilă pentru Academie 37 280,13 57.939 83 20.659 70 V Fonduri cu destinațiune specială și cu cheitueli anuale: 12 Subvențiune dela Stat pentru bibliotecă (Legea dela 11 Aprilie 1901) 25.000 --- 25.000 --- 13 Subvenfium pentru Dicționarul limbii române • 35 087 75 35 239 50 15f75 14 Dotațiunea Statului Premiile Lazăr și Eliade-Rădulescu în 1915 10.000 - 10 000 --- 15 Subvențiune dela Stat pentru Documente Hurmusaki..... 20.018 75 20 037 50 18 75 16 Fondul Năsturel ..................... 28.287 65 28.527 50 239 85 17 » Daniel..... .............. 544 85 544 85 18 « loan Fătu (fond special)............. 12.238 90 13.107 34 868 44 29 » 1 Lecomte du Noug............... 483 - 483 - 20 o I. Scorteanu.................... 799 45 799 45 21 o Aganci.................... 64 810 29 64.734 73 75 56 22 d Prmcesa Alina Știrbei..... ....... 8 698 80 45.314 75 36 615 95 23 » Maria General I Carp............ 46 700 83 42 431 23 4.269 60 24 » Demostene Constantinide............ 4 125 05 4 141 90 16 85 25 >i Dimitrie A. Sturdza........ 1 683- 4 433 30 2.750 30 26 « Ștefan Urlățeanu .............. 2 204 75 4.255 20 2 050 45 27 » Apostol Papadopol . ... .......... 7.068 60 7 514 60 446 - 28 » de rezistență al moșiilor........... 4.560 95 5 974 65 1 413 70 39 » de pensiuni al funcționarilor.......... 30 594 98 34 003 60 3 408 62 30 » Adamachi................... 165 567 10 167.083 69 1.516 59 (Otteteleșann................1 31 » 1 Elena Dr. N Turnescu . . .......? 225 730 31 221 082 18 4.648 13 Ipeniru înzesharea absolventelor dm Institut ... J 32 » Tacite P. Anastassiu.............. 198 042 83 235.123 43 37 080 60 33 » Anastasie Stolojian . . .......... 4 481 80 4 314 45 167 35 34 » Premiul Anastasie Stolojian........... 75 75 79 95 4 20 35 » Obedenaru................... 12 348.25 12 948 25 600 - 36 » Ion Ghica . . . ............. 2 375 - 2.375 - 37 » Anastasie Toncoviceanu . . . .......... 839 40 839 40 De transportat . ■ 1.239.964 06 ’ 1 393 679|98jl68 816)56^15 100|64 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 360 BUGETUL ACADEMIEI. VENITURILE PENTRU ANUL 1914—1915. --- --------------------------------------- 1913---14 1914-15 Difennța plus minus Transport . . . 1.239.964 06 1.393 679 98 168 816 56 15.100 64 VI. Fonduri speciale cu cheltueli periodice: 38 Fondul Cuza...................... 20 000 _ 20 000 --- 39 D Anastasie Fătu................ 942 25 975 95 33 70 40 R San-Marm .................... 746 _ 762 85 16 85 41 5 Neuschotz..............■ ... 1.900 10 4 000 --- 2.099 90 42 h Bodescu...................... 1.500 --- 519 85 980 15 43 Craiovean................... 1.500 --- 620 65 879 35 44 D Chitu.................. 322 90 352 35 29 45 45 D G Lazăr.................... 4 256 70 4 490 25 233 55 46 Eliade-Răduleicu................ 3 254 10 3.529 65 275 55 47 D Hogi- Vasile............... ... 1.310 90. 1.310 90 48 » Ionel C. Istrati................ 104 70 112 60' 7 90 49 B Anstia Anghdescu .................. 464 55 481 35 16 80 50 Sofia A Caneciu............... 728 55 762 20 33 6o 51 D Bacia-Bomânia................ 433 40 1.734 35 1 300 95 52 D Nicolae Chrissoueloni................ 852 05 852 05 Total . . . 1.277.4281211 1.434 184198 173.716 91 16.960 14 + 156.756,77 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI. 361 1 2 3 4 5 6 DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1914-15. Excedent din 1912—13................................................ I. Marele premiu Carp din 1915 de L. 7.OOO. —. sald a 3-a paite din 1912-13 și 1913-14 a L. 2.333,30.............................. II. Marele premiu Năsturei dm 1917 de L. 12 000.—, sald din 1912—13 III. Remunerarea funcționarilor, */s dm sporunle de 10% pe 1915—16, sald din 1912—13 și 1913-14 a L. 2.772,-............................ IV. Fonduri cu destinațiune generală : Subversiunea dela Stat (Legea dela 27 Martie 1879)................. Fondul Zappa: Cuponul rentei amortizabile 4%.......................L 12 900,— » dividend lal64 acțiuni de Banca Națională aL. 195 Total. . . minus 1% prelevați pentru pensiuni Fondul Economiilor: Cuponul rentei amortizabile și obligațiuni comunale 4% » funciar urban 5%.......................... » dividend la 1 acțiune de Banca Națională . . Din vânzarea pubhcațiumior.......................... Total. . . minus 5% impozitul Statului la L. 1165,—.......... Rămân . . . minus 1% prelevați pentru pensiuni Fondul loan Fătu (fond general) Din venitul anual de .................. după scăderea a 5% impozitul Statului Rămân după scăderea a 1% prelevați pentru pensiuni . Rămân după scăderea rentei viagere de b 31 980,--- L 44 880,--- 9 448,80 L 4.440,--- 9 1 165,--- 9 195,- 9 1000,--- L. 6.800,--- 9 58,25 L. 6.741,75 9 67,40 111000 23.300 500 . L. 22.800,— . » 299,50 . L. 22 500,50 . » 225,— . L 22 275,50 . » 3 000,— Rămân . . . L. 19 275,50 după scăderea a 15 °/₀ prelevați la 4 părți (L. 15.420,40) » 2 313 06 scăzând 4 părți la fondul special Rămân . . . L. 16 962,44 ..............» 13 107,34 Fondul rentei viagere a d-nei Ecaterma Fătu Fondul Măciucă: Dobânda 5% la suma de Lei 54 000 împrumutată Fon- dului Agarici.........................................L. 2 700,— minus 1% prelevați pentru pensiuni.....................» 27,— De transportat . . . | Val nominală 322.500 82.000 Venituri T< 20.000 --- 44 431.20 6.674 35 3.855 10 3.000 --- 2 673 - 20.492'62 5 544 4 666 60 3.000 — 539.300)—। 80 633)65 33.703)221 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 362 BUGETUL ACADEMIEI. 9 DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1914-1915 Fondul Elena Dr. N. Tnriieseu: Val nomin.|| Venituri Transport. . . 539.300 — 80 633 65 Cuponul funciar rural 5%................................L 750,— » obligațiuni comunale Iași 4% % .... 7 » 225,- » » » București 4°/o • ■ • • ’ 12,— Total . . . L 987,— minus 5% impozitul Statului la Lei 750..............» 37,50 Rămân . . . L. 949,50 minus 1% prelevați pentru pensiuni ....................»9,50 Fondul Donici: Cuponul rentei perpetue 5%...................L. 1 937,50 Moșia Radtana (anexa 3)............L. 17.602,75 minus 10% incassan dubioase.......» 1 760,27 » 15.842,48 Via dela Radiana ............... » 24.000,— Pădurea Corbu, parchetul No 5.................» 5 000,— Total . . L. 46 779,98 minus 1% prelevați pentru pensiuni...........» 467,80 Fondul Grigore Buiucliu s Cupoane sensuri funciare rurale și urbane 5% . • L. 23.950,— « bonuu ruiale 5%............................’ 16 750,— o obligațiuni locuințe ieftine 5% .... » 3 750,— » acțiuni Banca de Credit roman . . . . • » 2 400,— Total . . . T. 46.850, - minus 5% impozitul Statului la Lei 23.950 . . . . » 1 197,50 Rămân .... ~ 45 652,50 minus 1% pentru pensiuni..............................»_________456 50 Rămân . . . . L. 45 196,— minus 15% prelevați..................................»6.779,40 Preleva i 15°/,. iart. 35 din Statute).............. dela Fondul Adamachi....... din Lei 176 214,38 L 26 432,14 D Otteteleșanu....... y y 221 666,74 y 33 250,01 )) Tache Anastassiu .... » y 296 850,53 y 44 527,57 U Gnyore Buiucliu .... y y 45.196,--- y 6.779,40 D Năsturel......... » y 33 561,75 D 5.034,25 U Daniel........ y y 641,--- » 96,15 D loan Fătu..... » 15 420,40 » 2 313,06 » 1 Lecomte du Nouy . . . » » 568,25 » 85,25 I. Scorteanu....... D )> 940,50 b 141,05 » Aganci......... » 62 293,18 » 9 343,97 Pimcesa Alina Ștubei . . » » 10 253,70 9 1.538,05 y Mana General Cai p . . . » » 49.919.08 D 7 487,85 De transportat L_ 913.525,51 L. 137.028,75 15.000 5.000 300 38 750 479 000 335 000 75.000 20.000 1.507.350|— 940 46 312 18 38.416 60 145 345 05 311 64748 Totaluri 33 703 22 33.703|22| www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGET!L ACADEMIEI. 363 DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1914—15 Val nominala Venituri Totaluri 11 12 13 14 15 16 Transport L. 913,525 51 L. 137.028,75 1 507.350 Fondul Demostene Constantinide din Lei 4 872,80 fi 730,90 » Dimitrie A Sturdza . . fi fi 4 039,20 fi 605,90 fi Ștefan Urlățeanu . . . fi fi 2 653,20 398,--- » Apostol Papadopol . . » 1) 8 840,70 fi 1.326,10 ' & de rezistență al moșiilor 0 fi 7 029,--- fi 1.054,35 fi Anastasie Stolojian . . fi fi 3 737,25 fi 560,60 fi Premiul Anastasie Stolojian fi fi 94,05 fi 14,10 D Anastasie Toncoviceanu . 1) fi 987,55 fi 148,15 n Cuza....... fi fi 3.963,45 fi 594,50 D Anastasie Fătu..... fi » 1 148,15 fi 172,20 fi San-Marm....... )> fi 897,45 fi 134,60 D Neuschotz......... fi 2 473,--- fi 370,95 n Bodescu......... » » 611,60 B 91,75 » Craiovean...... » fi 730,15 fi 109,50 D Chițu .......... fi fi 414,55 fi 62,20 fi Lazăr.......... fi » 5 282,65 fi 792,40 D Bhade-Rădulescu..... fi fi 4 152,55 fi 622,90 D Hagi- Vasile....... fi fi 1 542,20 fi 231,30 fi Anstia Anghelescu .... fi D 566.30 fi 84,95 fi Sofia Caneciu..... fi fi 896,70 fi 134,50 fi Dacia-România . . fi fi 509,85 fi 76,45 Total din Lei 968 967,86 L 145 345,05 Fondul Tache P. Anastassiu, sumă disponibilă pentru Academie . . V. Fonduri cu destinațiune specială și cu cheltueli anuale: Subvențiunea dela Stat pentru bibliotecă (Legea dela 11 Aprilie 1901) pentru personal ................. L. 12.500,— pentru cărți și legatul lor.» 12.500,— Subvențiuni pentru Dicționarul limbii române Dotațiunea M. S. Regelui............................. L. 18 000,— Dela Administrația Domeniului Coroanei.................» 4 000,— Din vânzarea pubhcațiumi ............................... 500,— Dela Ministerul Instrucției............................» 12.250,— Sald disponibil dm 1912—13.............................» 489,50 Dotațiunea Statului: Premiile Lazăr și Eha.de din 1915......... Subvențlunea dela Stat pent) u Documente Hurmuzaki. L. 20.000,— Sald disponibil dm 1912—13............................» 37,50 Fondul Năsturel: Venitul moșiei năsturel, pe 1 an......................L. 18 500,— » » Lămotești, idem » 6 000,— Jumătate din venitul rentei (L 122 000) pentru islaz . . » 3 050,— Cuponul rentei amortibile și comunale București 4°/₀ . » 1 920,— Cuponul funciar urban 5 ₀ ............... . . . . » 1 585, » dividend la 15 acțiuni de Banca Națională a lei 195,-....................................» 2 925,— Total. . L 33 980,— 311.647 48 57 939 83 25.000 --- 35 239 50 10.000 --- 20 037 50 33 703 22 369.587 31 48.000 31.700 7.500 De transportat . . L. 33 980, — I 1 594.550 90217 —1 40329053 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 364 BUGETUL ACADEMIEI. 17 '18 19 20 minus minus minus DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1914—15. Transport. . . L. 33.980,— 5% impozitul Statului la L 1.585,— Scrisuri func. » 79,25 Rămân . . . L. 33.900,75 1% prelevați pentru pensiuni......................» 339,— 15% prelevați Rămân . . . L. 33.561,75 ................. 5 034,25 L. Fondul Daniel: Cuponul rentei amortizabile 4% » funciar urban 5% . . Total . . = L minus 5% impozitul Statului la L. 50,--- ..... Rămân . . . L minus 1% prelevați pentru pensiuni . . ..... Rămân . . L. minus 15% prelevați........ Fondul loan Fătu: Cupoane comunale București 4%....................... funciare urbane București și Iași 5% . . . . dividende la 86 acțiuni de Banca Națională a L. 195 .................................. » » minus 600,— 50.— OSO^ 2,50 647,50 6,50 96,15 L. 40,— » 5.990,— » 16.770,— Total . . . L. 22.800,— 5% impozitul Statului la Lei 5.990,— . L. 299,50 1% pentru pensiuni renta viageră....................... a 5-a parte......................... 15% prelevați la L, 15.420,40 . . Fondul I. Lecomte du Noiiy: Cupoane comunale București 4% » funciare urbane 5%. . minus minus 5% impozitul Statului la L. 600 1% prelevați pentru pensiuni minus 15 % prelevați Fondul loau Scorțeanu: Cuponul funciar rural 5% . - 5% impozitul Statului • minus minus 1% prelevați pentru pensiuni minus 15% prelevați » 225,— . 3 000,— » 3 855,10 » 2 313,06 L 9 692.66 ......... L. .........» Total. . . L. 4- 600,— 604,— 30,— Rămân . . L. 574,— » 5,75 Rămân . ..L. 568,25 ............> 85,25 L.1.000,- s 50.— Rămân . ..L 950,— » 9,50 Rămân . ..L. 940,50 ..........»141,05 [De transportat . . . Val. nominală Venituri Totaluri [ 1.594 550 - 11 15.000 --- 90 277 --- 403 290 531 1.000 --- 28.527 50 1 1.000- 544 85 119.800 - 13.107 34 43.000 --- 483 -( 100 --- 799 45 12 000 --- 20.000 1.806.4501 - 14|| 403.290)53! www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI 365 DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1914—15. --------------------- --- ---- Val nominala Venituri Totaluri Transport . . . 1.806 450 --- 133.739 14 403 290 53 21 Fondul Agarici: Moșia Moara-Grec Hor (anexa 1) ... . L. 55634,--- minus lO’/o incassări dubioase.....» 5 568,40 L. 50115,60 Pădurea Meriem, parchet No. 6.........» 6 500,--- Lemne vândute pentru școala Agarici 2*/s ha pădure . » 1 875,--- Producte dela școala Agarici............» 12.700,- Total . . . L. 71.190,60 minus 1% prelevați pentru pensiuni........» 711,90 Rămân . . L 70 478,70 minus 15% prelevați la L. 62.293,18 ........» 9 343,97 Rămân . . L. 61.134,73 Burse dela Fondul Adamachi pentru 10 elevi la Școala 3.600,- Agarici, a L. 360,---, anual.............» 64 734 73 22 • Fondul Priucesa Alina Știrbei: Cuponul rentei amortizabile și comun București 4% . . L. 9 184,--- 229.600 --- » funciar urban 5%.............» 1 235 --- 24 700 Total. . . L. 10 419,--- minus 5% impozitul Statului la L. 1 235,---......» 61,75 Rămân . . L. 10 357.25 minus 1% prelevați pentru pensiuni......• . . » 103,55 Rămân . . L. 10 253,70 minus 15% prelevați...............» 1 538,05 Rămân . . L. 8 715,65 Sald disponibil din anii trecuți pentru tipărit . . . . » 36 599,10 45 314 75 23 Fondul Marla General I. Carp: Venitul moșiei Olteni (anexa 2).....L. 38 876,73 minus 10% incassări dubioase . ... » 3 887,67 L Pădurea Ținea, parchetul No. 5 ..........» 34 989,06 Cuponul obligațiuni comunale București 4% . . . . » 2.750,--- 17.600 » funciar rural și urban 5%.........« 704,--- 80 900 --- » rentă perpetuă și netransmisibilă 5n/o • • . » 4 045,--- 132.750 Dobânda 5% la împrumutul rămas de lei 19 789,75 pen- 6.637,50 tru construirea școalei dela Olteni.......» 989,50 Amortisment din acest împrumut pe a c......» 510,50 Total L 50 625,56 minus 5% impozitul Statului la L. 4 045,--- ....... 202,25 Rămân . . . L. 50.423,31 minus 1% prelevați pentru pensiuni........> 504,23 Rămân . . . L. 49.919,08 minus 15% prelevați................. 7 487,85 42 431 23 24 Fondul Demostene Constantinide: Cuponul rentei amortiz. și comunale. București 4% . . L. 400,--- 10 000 i funciar urban și rural 5%.......... 4 760,- 95.200 Total. . . L. 5.160,--- De transportat . . . L. 5.160,- 2.397.200 286.219 85 403.290 b3 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 366 BUGETUL ACADEMIEI. DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1914-15. --- Val nominala Venituri Total un Transport . . . Lei 5.160,--- 2 397 200 --- 286 219 85 403.290 53| minus 5% impozitul Statului la L. 4 760,--- .... » 238,- Rămân . . L 4 922,--- minus 1% prelevați pentru pensiuni...... J) 49,20 Rămân L. 4 872,80 minus 15% prelevați............... R 730,90 Fondul Dimitrie A. Sturdza: L 4.080,--- 25 Cuponul rentei amortiz. 4 %..... » 40,80 102.000 --- minus 1 % prelevări pentru pensiuni...... L. 4 039,20 Rămân . . » 605,90 minus 15 % prelevați............... L. 3.433,30 Rămân . . » 1 000,--- Saldul din 1913---14, sumă donată de d-1 D. A. Sturdza 4.141 90 pentru bursă . ... ■.............. 4.433 30 26 Fondul Ștefan Urlățeanu: 67.000 Cuponul rentei amortiz. și comunale București 4% . . 2 680,--- minus 1% prelevați pentru pensiuni....... L 26,80 --- Rămân L. 2.653,20 minus 15% prelevați............... 0 398,--- Rămân . . L. 2.255,20 Sald din 1913 --- 14, bursa neacordată ........ » 2 000,--- 4 255 20 27 Fondul Apostol Papadopol: Cuponul obligațiunii comunale București 4% • • • L 280.--- 7 000 --- Chiria caselor din Galați pe 1 an......... 8 650,- Total . L. 8 930,--- minus 1% prelevați pentru pensiuni ...... D 89,30 Rămân L. 8.840,70 minus 15% prelevați............... 1 326,10 7 514 60 28 Fondul de rezistență al moșiilor : Cuponul rentei amortiz și comunale București 4% L. 5 120,--- 128 000 » Creditul viticol și jud. și comunale 4% % . 1 980,- 44.000 --- Total . . L 7.100,--- minus l°/0 prelevați pentru pensiuni........ V 71,--- Rămân . . L 7.029,--- minus 15°/0 prelevați............... 0 1 054,35 5.974 65 29 Fondul de pensiuni: Cuponul rentei amortizabile și comunale București 4°/ oL 8 800.--- 220 000 --- » funciar rural 4%............ 1 600,--- 40 000 • i urban 5%............ 4 030,--- 80 600 Total . . L 14.430,--- minus 5% impozitul Statului la L. 5 630,--- .... 9 281,50 Rămân . . L 14 148,50 5% din salariul funcționarilor plătiți de Academie 1) funcționarii și servitorii Acad laL 123 024,--- L 6 151,2C 2) profesorii dela Institutul Otte- teleșanu .........» 12 000,--- » 600,--- De transportat. . . L. 6 751,20 L 14 148,50 3.085 800 ■ 312 539J50 403 290 53j www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro EUGETOL ACADEMIEI. 367 DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1914—15. 1 Transport ... L. 6 751,20 L. 14 148,50 Val notnin ală Vemtur: 50 Totalnr 53 3 ) idem dela Școala Agarici . . » 3 600,--- » 180,--- 3.085.800 312.539 60 403 290 1 4) » » j dela Țigănești. » 10 140,--- » 507,--- 34 003 5 ) la salariul brigadierului silvic » 1 800,--- » 90,--- 6 ) la pensiunile acordate . . . . » 8 994,44 » 449,72L 7 977,92 Suma . . . L. 22 12b,42 Prelevări i’/o (Deriziunea dela 35 Maitie 1904).....» 11 877,18 din venitul brut dela. Fondul Adamachi.........din Lei 195.470,53 Lei 1 954,70 » Otteteleșanu........» » 256.901,19 » 2.569,--- » Tache P. Anastassiu..... » » 341 000,81 » 3 410,--- » Zappa........... » » 44.880,--- » 448,80 » Economiilor.......» » 6 741,75 » 67,40 » Macinca.......... » ” 2 700,--- » 27,--- . Elena Dr. N Tumescu ... » » 949,50 » 9,50 » Dontci.........» » 46 779,98 » 467,80 & Gngore Buiucliu...... » » 45 652,50 i> 456,50 » Năsturel.......... » » 33 900,75 » 339,--- » Daniel .......... » » 647,50 » 6,50 » loan Fătu....... » » 22 500,--- » 225,--- » I Lecomte du Nouy . . . » » 574,--- » 5,75 » loan Scorțeanu....... » » 950,--- » 9,50 » Agarici........» » 71 190,60 » 711,90 » Prmcesa Alina Știrbei ... » » 10 357,25 » 103,55 » Mana General Carp . . . . » » 50.423,31 » 504,23 » Demostene Constantinide . » » 4 922,--- » 49,20 » Dimitne A. Sturdza .... » » 4 080,--- » 40,80 » Ștefan Urlățeanu.....» » 2.680,--- » 26,80 » Apostol Papadopol..... » ” 8.930,--- » 89,30 » de rezistență al moșiilor. . « » 7 100,--- » 71,--- » Anastasie Stolojian .... » » 3 775,--- » 37,75 » Premiul Anastasie Stolojian . » » 95,--- » ---,95 » Toncoviceanu......» » 997,50 » 9,95 » Cuza............ » 11 4.003,50 » 40,05 » Anastasie Fătu......» » 1 159,75 » 11,60 » San-Mann . . . - . ... » » 906,50 » 9,05 » Neuschotz......... » » 2498,--- » 25,--- » Bodescu......... » » 617,75 » 6,15 » Craiovean........» » 737,50 » 7,35 » Chițu............ » » 418,75 » 4,20 » Lazăr.........» » 5 336,--- » 53,35 » Ehade-Bădulescu...... p » 4 194,50 » 41,95 » Hagi-Vasile......... » » 1.557,75 » 15,55 » Ionel C. Istrati....... » » 113,75 » 1,15 » Aristia Anghelescu...... » » 572,--- » 5,70 » Sofia Caneciu.......» » 905,75 » 9,05 » Dacia-Bo mânia....... » »_____515,--- » 5,15 Total general . . . din Lei 1187 735,67 L. 11 877,18 De transportat . . . 3.085 800 34b 543 10 403.290 53 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 368 BUGETUL ACADEMIEI DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1914—15 31 Fondul Adamachi: Val. nominala Venituri Totaluri a) Excedent din 1912---13 a fost de ... L 61 663,19 3 085.800 346.543 10 403 290 53 s’a votat în bugetul pe 1913---14 . . . » 31 758,68 L. 29.904,51 1.037.700 167.083 69 b) Cupoane: rentă amortibilă, comunale București și 10.000 scrisuri funciare rurale 4%......b. 41 511,55 938.400 Idem comunale Iași 4 */r%.....1 450,--- 104.500 Idem scrisuri funciare urbane, rurale, 1.251.000 rentă perpetuă și netransmisibilă 5% 1 46 920,--- 205 000 209 dividende de Banca Naț. a L. 195» 40 755,--- 644.700 Suma . . L. 129 636,55 7 500 minus 5 % impozitul Statului la scris. func. rural. 4%. (b. 400), 5%(L 38.635), urbane 5% (b. 3.770). Total, Lei 42 805. » 2 140,25 » 127.496,30 c) Proprietăți Moșia Roșiori (anexa 4 . . L 19.876,60 minus 10%incassări dubioase L 1 987,66 » 17 888,94 Pădurea dela Roșiori, parchet No. 5 . . » 4.500,--- » 22.388,94 d) Dobânzi. Dobânda 5 % la împrumutul Domci de L. 29 428,70 .......... L. 1.471,45 Idem dela Fondul Agarici la împrumutul de L. 85.870,48 ...........» 4 293,50 » 5 764,95 e) Amortisment: _____________________________II II__________________________II 1 । 1 1 dm împrumutul Agarici de L. 85.870,48 L. 6 915,83 dm împrumutul Domci de L. 32 428,70 » 3 000,--- » 9 915,83 Total . . . L. 195 470,53 minus 1% prelevați pentru pensiuni.......» 1.954,70 Rămân . . . L. 193 515,83 minus 15% prelevați la L. 176.214.38 .......» 26 432,14 Fondul Otteteleșanu: a) Cupoane rentă amortibilă și comu- nale București 4%.........L. 50 040,--- Idem comunale Iași și corn, județene 4 */2% 9 9 225,--- Idem rentă perpetuă netransmisibilă,scris. func. urbane și rurale 5%.....» 32 235, --- Idem 15 dividende de Banca Naț. a L. 195 » 2 925,--- Suma . . . L. 94.425,--- minus 5%impozitul Statului la L. 23.710,--- » 1.185,50 L. 93.239,50 b) Proprietăți: Moșia F.-Chiselet (anexa 6) . . L. 98.954,50 minus 10% mcassăn dubioase » 9 895,45 L. 89 059,05 Vadul morii dela moșia F.-Chiselet . . » 1.050,--- Pescuitul pe moșia Fundu-Chiselet ...» 7.022,--- Moșia Măgurele (anexa 5) . . L. 28.286,81 minus lO’/o mcassăn duiboase » 2 828 67 » 25 468,14 De transportat L. 122.589,19 L 93.239,50 7.284 bOO --- j 513.626 79 403.290J53 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI. 369 DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1914—15 Val nominala Venituri Totalun i Transport .L 122 589,19 L 93 239,50 7.284 600 --- 513.626 79 403 290 53 Moșia Oteteliș, arenda pe 1 an . . . . L 14 000,--- » Bătășani, idem..........» 6 000,--- » Bălcești, idem ... . . . » 2.050,--- Moara dela Măgurele, arenda pe 1 an . » 6 210,--- » 150 849,19 c) Bondul Hiena Dr. A1. Turnescu : --- Cupoane funciare rurale și urbane 5% » 1 550.--- minus 5% impozitul Statului.....»______77,50 » 1.472,50 31.000 d) Fond pentru înzestrarea absolventelor Institutului 33 500 Cupoane rentă amortibilă și comunale Bucu- rești 4%.................» 1 340,--- e) Venituri dela Institutul Otteteleșanu dela Măgurele » 10 000,--- Total ...» 256 901,19 minus 1% prelevați pentru pensiuni 1%.....» 2 569,--- Rămân . . L 254 332,19 minus 15% prelevați la L. 221.666,74 .......» 33 250,01 221.082 18 32 Fondul Tache P. Anastassiu: Venituri extrabugetare, sald din 1912-13.......L 7 212,07 Excedent din 1912---13............ » 25.058,51 a) Cupoane rentă amortibilă, comunale București și scri- suri funciare rurale 4%......L. 16 540,--- --- Idem comunale șijudețene 4%%. ...» 21159, --- 413.500 Idem scris, funciare rurale, urbane Bucu- 470 200 rești, Iași și rentă perpetuă 5% ...» 26 145,--- 522 900 6 dividende de Banca Naț. a L. 195. . , » 1.170,--- 3 000 15 » dela acțnle «Naționala» a L 45 » 675,--- 3 000 Suma . . L. 65 689,--- minus 5% impozitul Statului la func. ru- raie4%(L. 1.600), 5% (L. 1.645), urbane București 5% (L. 11 425) și Iași 5% (L. 730). Total L. 15.400 .......» 770,--- L. 64 919,- b) Proprietăți Moșia Țigănești[anexa 1) . . L. 120 323,58 minus 10% incaș, dubioase » 12 032,35 Rămân . . L. 108.291,23 Venituriextraordinare din vân- zare de lemne, fân și aren- darea poenilor din trupurile de pădure de pe moșie. . » 7 500,-- L. 115 791,23 Moșia Călmățui (anexa 8) . . L. 75 800,02 minus 10% incaș, dubioase » 7 580,--- » 68 220,02 Via dela Țigănești (aproximativ) din căutarea în regie ...» » 28 000,--- Via dela Călmăfui arenda pe 1 an ...» 1.400,--- Pădurea Balta, parchetul No 8) . • . . » 18 000,--- Moara dela Țigănești, arenda pe 1 an • . » 400,--- c) Venituri dela școala de agricultură dela 1 Țigănești...............» 10.000,--- De transportat. L. 241 811,25 L. 97.189,58 8 761.700 --- 734.708 97 1 403.290)53 Al talele A R XXXV.---Desba/erile 24 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 370 BUGETUL ACADEMIEI. DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1914—15. Transport L 241 811,25 L 97.189,58 Val. nominala Venituri Totalun Venit uri dela școala prim ară din Călmățui. » 2 000,--- » 243.811,25 8 761.700 403 290 53 Total . . L. 341 000,83 75 500 990.389 45 minus 1 °/0 prelevați pentru pensiuni ....... » 3 410,--- 1.900 Rămân ... L. 337 590,83 55.500 minus 15°/0 prelevați la L. 296 850,53 ...... » 44 527,57 62 800 RSmân . . . L. 293 063,26 20 000 minus suma disponibilă pentru Academie.....» 57 939,83 50.000 Fondul Anastasie Stolojian: 21.000 Cupoane bonuri Cassa rurală 5%.........L 3 775,--- 59.000 minus 1% prelevați pentru pensiuni.......» 37,75 34.600 Rămân . L. 3.737,25 minus 15% prelevați.............. » 560,60 Rămân . L 3 176,65 Sald disponibil din 1913---14 pentru bursă.....L. 1 137,80 Fondul Premiul Anastasie Stolojian: Cupoane bonuri Cassa rurală....... L. 95,--- minus 1% prelevați pentru pensiuni ... » ---,95 Rămân . . . L. 94,05 minus 15% prelevați............... > 14.10 33 Fondul Obedenaru tnuda proprietate) 34 Cupoane funciare rurale și urbane 5% ... . L. 2 775,--- 35 » rentă amortiz. și comunale București 4% » 2 512,--- --- 36 » dividende la 40 acț de Banca Naț. a 195 . » 7.800,--- 37 Suma . . . L. 13 087,--- 38 minus 5% impozitul Statului la L. 2 775 . . . . » 138,75 Fondul Ion Ghica: cupoane funciare urbane 5%........L. 2 500,--- minus 5% impozitul Statului ........» 125,--- Fondul Anastasie Toncoviceanu: 734 708 Cupoane funciare urbane 5%.........L 1050,--- 235 123 97 minus 5% impozitul Statului.........» 52,50 4.314 43 Rămân L. 997,50 79 45 minus 1% prelevați pentru pensiuni.......» ______9,95 12.948 95 Rămân L 987,55 2.375 25 minus 15% prelevați..............» 148,15 839 40 VI. Fonduri speciale șl cu cheltueli periodice : Fondul Cuza• Cuponul rentei amortibile și comunale București 4% • L. 2 360,--- o funciar urban și rural 5%.........» 1.730,--- Total L. 4 090,--- minus 5% impozitul Statului la L. 1 730 ......» 86,50 Rămân . . L. 4 003,50 minus 1% prelevați pentru pensiuni...... . » 40,05 Rămân . . L. 3 963,45 De transportat. . L. 3.963,45 9.142.000 1 393.679 98 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI. 371 DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1914—15. ---------------------------------1--- Val nomiuala Venituri Totaluri Tiansport L 3 963,45 9 142 000 minus 15°/0 prelevați............. » 594,50 17 000 Rămân . . . L 3 368,95 10 100 Pentru împlinirea sumei de L. 20 000,---.premiul din 11 500 1915 (din venitul capitalizat,--- deciz. din 5 Aprilie 1900 și 9 400 23 Martie 1904)....................L. 16 631,05 40 800 Fondul Anastasie Fătu : 14 000 * Cuponul rentei amortibile 4%..... . . . L. 680,--- 2.500 » funciar urban 6%........ . . » 505,--- 10 900 Total L 1 185,--- minus 5% impozitul Statului la L. 505,---.....» 25,25 Rămân L 1159,75 minus l’/o prelevați pentru pensiuni ......» 11,60 Rămân . L 1 148,15 minus 15% prelevați .............» 172,20 Fondul San-Mariu: Cuponul rentei amortibile 4%...........L. 460,--- » funciar urban 5°/0........... » 470,--- Total . . L. 930,--- minus 5% impozitul Statului la L 470 ........» 23,50 Rămân . . L- 906,50 39 minus 1% prelevați pentru pensiuni.........» 9,05 40 Rămân . . L. 897,45 1____________ 1 1_________________________________________________________ I ।_________________________________________________1 1 II 1 41 minus 15% prelevați.................» 134,60 42 Fondul Neuscliotz: Cupon funciar urban 5%.............L. 2.040,--- a comunal București 4%.........• . » 560,--- Total . . . L 2 600,--- minus 5% impozitul Statului la L. 2 040 .......» 102,--- Rămân . . L- 2.498,--- minus 1% prelevați pentru pensiuni ........» 25,--- Rămân . . L. 2 473,--- minus 15% prelevați................» 370,95 Rămân . . L 2.102,05 Pentru împlinirea costului tipăririi manuscrisului pre- zentat la premiere, în caz dacă se acordă premiul, aproximativ L 2.000 . •...........» 1.897,95 Fondul Bodescu: Cuponul comunal București 4%...........L. 100,--- » funciar urban 5%...........» 545,--- Total , . . L 645,--- minus 5% impozitul Statului la L. 545 .......» 27,25 20 000 Rămân . . L. 617,75 975 minus 1% prelevați pentru pensiuni........» 6,15 762 95 Rămân . . L. 611,60 4 000 85 minus 15% prelevați................„ 91,75 519 85 1.393.679 98 De transportat . . 9 258 200 --- 26 258 65 1.393 679 98. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 372 BUGETUL ACADEMIEI. DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1914—15. 1 Transport . . . Val. nominala Venituri ___Totaluri [ 43 Fondul Craiovean: 9.258 200 1.393.679 98' 44 Cuponul rentei amortib și comunale București 4% . . L. 300,--- 7 500 1 45 » funciar urban 5°/0........... » 50,--- 1 000 46 » divid la 2 acțiuni de Banca Națională a L. 195,--- » 390,--- 1.000 Total . . . L. 740.--- 1.500 minus 5% impozitul Statului la L 50....... » 2,50 1.000 Rămân . . L. 737,50 2 500 minus 1% prelevați pentru pensiuni.........»_____7,35 500 Rămân . . . L- 730,15 35 000 minus 15% prelevați............. . » 109,50 72.600 Fondul Chițu: 1 250 Cupoane comunale București 4°/0.........L 60,--- 34 000 » comunale Iași 4’/s%..........’ 45,--- 41 200 » funciare urbane 5%.........» 125,--- 2 250 » dividend la 1 acțiune de Banca Națională . . » 195,--- Suma . . . L. 425,--- minus 5% impozitul Statului la L. 125,---.....»______6,25 Rămân . . . L 418,75 minus l°/0 prelevați pentru pensiuni.......» 4,20 Rămân . . L 414,55 minus 15% prelevați .............» 62,20 ____L l । l i 1 ____________________1 1 I i__iii 1 l Fondul Lazăr: Cuponul rentei amortibile și comunale București 4% . L. 1.400,--- » funciar rural și urban 5%..........» 3 630,--- » dividend la 2% acț. Banca Națională a L. 195,--- » 487,50 Total . . . L. 5 517,50 minus 5% impozitul Statului la L. 3 630,---.......» 181,50 Rămân . . . L. 5 336,--- minus 1% prelevați pentru pensiuni.........» 53,35 Rămân . . . L. 5 282,65 minus 15% prelevați................» 792,40 Fondul Eliade-Rădulescu: Cuponul rentei amortibile și comunale București 4% . L 1.360,--- » funciar rural și urban 5%..........» 2 060,--- » dividend la 4% acțiuni Banca Naț aL. 195 . . » 877,50 Total . . . L 4 297,50 minus 5% impozitul Statului la L. 2 060,---.......» 103,--- 26.258 65 Rămân . . . L. 4 194,50 620 65 minus 1% prelevați pentru pensiuni.........» 41,95 352 35 Rămân . . . L. 4.152,55 4 490 25 minus 15% prelevați................» 622,90 3 529 65 De transportat . . . 9.459.500 35 251|55 1.393 679|98 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI. 373 DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1914-15 --- Val nominala Venituri Totalun Transport . . 98 Fondul Hagi-Vasile: Cuponul obligațiuni comunale București 4%.....L 280,--- » funciat urban 5% ............» 1 345,--- Total. . L 1 625,- minus impozitul Statului la L 1 345,---.....» 67,25 Rămân . . . L. 1.557,75 minus lc/0 prelevați pentru pensiuni.........» 15,55 Rămân . . L. 1.542,20 minus lă°/0 prelevați................. 231,30 Fondul Ionel C. Istrati: Cuponul obligațiuni comunale București 4%.....L. 40,--- » funciar urban 5%.............» 25,--- » dividend la 5 acțiuni Banca Comerțului din Bacău.........•.........» 50,--- Total. . L. 115,--- minus 5% impozitul Statului la L. 25.........»_____1,25 Rămân . . . L. 113,75 9 459 500 minus l°/0 prelevați pentru pensiuni.........»_____1,15 7 000 Fondul Aristia Anglielescu: 26 900 Cupoane comunale București și renta amortibilă 4% • L 572.--- 1000 minus 1% prelevați pentru pensiuni ...... »______5,70 500 Rămân . . L 566,30 500 minus 15% prelevați ..............» 84,95 14 300 1 1 _______________U_____________________LJ______________!_________________1 1 ।____________________II M Fondul Sofia A. Caneciu: 4.000 Cuponul obligațiuni comunale București 4% .... L 160,--- 15 700 » funciar urban Iași 5%.......... » 785,--- 1 000 Total. . L. 945,--- 10 000 minus 5% impozitul Statului la Lei 785........ 39,25 23 500 Rămân . . . L 90a,75 minus 1 % prelevați pentru pensiuni . . » 9,05 Rămân . . L. 896,70 minus 15 % prelevați ...» 134,50 Fondul Dacia-România: Cuponul obligațiuni comunale București 4%.....L. 40,--- » funciar urban ây,............» 500,--- Total . L. 540,--- minus 5% impozitul Statului la L. 500 .......» 25,--- Rămân . L 515,--- minus l"/0 prelevați pentru pensiuni . .....»______5,15 Rămân . L 509 85 35 251 55 47 minus 15% prelevați...............» 76,45 1.310 90 48 Rămân L. 433,40 112 60 49 Sald disponibile din ann trecuți pentru premiul din 1915 » 1 300,95 481 35 50 Fondul Niculae Chrissoveloni: 762 20 51 Cuponul rentă amortizabilă 4% ...... , . . . L. 940,--- 1 734 35 1 393 679 52 minussumadatăinpluslacumpăr.deefectețadr.No.916/914 » 87.95 852 05 40.505 1 Totalul veniturilor . . . 9.563 900 3 | 1.434 184198 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 374 BUGETUL ACADEMIEI. Anexa 1. FONDUL AGARICI. Moșia Moara Grecilor pe 1914 — 15. (Deleg tio 747 dela 14 Aprilie 1014). I. Venituri: Pe 1913 14 Pe 1914 15 1) 95 ha teren arabil calitatea I a 44 lei hectarul . . Lei 4.180,--- 2) 952 » » d d II» 40»».., » 38.080,--- 3) 275 » pășune a 32 lei hectarul........... » 8 800,--- 4) 64 » fâneață a 66 » » ............ » 4 224,--- 5) 4 » grădini de zarzavat a 100 lei hectarul...... » 400.--- 1390 ha ................... Total . Lei 55 756,--- Lei 55.684,--- din cari scăzând 10% incassăn dubioase .... » 5 575,60 » o 568,40 rămân........................................Lei 50.180,40 Lei 50115,60 6) la cari adăogându-se venitul dela exploatarea în regie a pădurii, parchetul No. 6...............» 6 000,— » 6.500,— 7) și venitul dela 2< hectare pădure vândută școalei Agarici...................................................... » 1.875,— Totalul veniturilor brute . . . Lei 56.180,40 Lei 58.490,60 II. Cheltueli: Aprobat Propus pe 1913---14 pe 1914- 15 1) Leafa administratorului a 200 lei lunar, pe an . . . .Lei 1.920,--- Lei 2.400,--- 2) Remiza administratorului de 10% din inoassările brute ce trec peste 37.000 lei........... . . . » 1.875,60 » 1.868,40 3) Un logofăt a 80 lei lunar, pe an....... . . . » 900,--- » 960,--- 4) Patru pândan a 40 lei lunar, pe 9 luni . . . . . » 1.440,--- » 1.440,--- 5) Un pândar a 40 lei lunar, pe an...... . . . » 480,--- » 480,--- 6) Un vizitiu a 40 lei lunar, pe an...... . . » 480,--- » 480,--- 7) Registre, imprimate, hârtie, etc....... . » 150,--- » 150,--- 8) Potcovitul cailor, reparatul trăsurii, etc..... . . . » 150,--- » 150,--- 9) Reparația ecaretelor............ . » 500,--- » 100,--- 10) Impozitele moșiei.............. . . » 4 985,52 » 4.985,52 11) » pădurii și altele......... » 700, - 12) Asigurarea ecaretelor........... . . » 38,20 » 38,20 13) Leafa a 4 pădurari dintre cari 3 a 20 lei lunar și unul a 30 lei lunar, pe an............ ...» 1 080,--- » 1080,--- 14) Semințe forestiere și altele pentru pepinieră . . ...» 100,-t- » 100,--- 15) Călătorii și alte cheltueli neprevăzute..... . » 500,--- » 500,- Totalul cheltuelilor . . . Lei 14.599,32 Lei 15 432,12 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI 375 Anexa 2. FONDUL CARP. Moșia Olteni pe 1914—15. (Deleg. No. 747 dela 14 Aprilie 1914). I. Venituri: Pe 1913 14 Pe 1914---15. 1) 776 ha. 6.940 m p. teren arabil calitatea I a 44 lei hect. Lei 34 174,53 2) 63 » 1.800 » » » » 11 » 40 > » & 2.527,20 3) 12 » 5.000 » » fâneață » 50 » » 625,--- 4) 12 » grădini de zarzavat » 100 » » D 1.200,--- 51 venit extraordinar (tnorat, saramurat grâul, etc.) .............. )> 350,- 864 ha. 3.740 m p. Total . . Lei 38.951,16 Lei 38.876,73 din cari scăzând 10% incassări dubioase » 3.895,11 3.887,67 rămân...............Lei 35 056,05 Lei 34 989,06 la cari adăogându-se venitul din exploa- tarea în regie a pădurii, parchetul No. 5, și din curățitul parchetelor 12 și 13 . . » 5 500,--- B 2 750 --- Totalul veniturilor brute . . . Lei 40.556,05 Lei 37.739,06 II. Cheltueli: Aprobat pe Propus pe 1913---14. 1914---15 1) Leafa administratorului de 200 lei lunar, pe an . . . . Lei 2.400,- Lei 2.400,--- 2) Remiza administratorului de 10% din incassările brute peste 21.000 lei..................>> 1.695,10 0 1 673,90 3) Leafa logofătului a 70'lei lunar, pe an . . . ...» 810,--- 0 840,--- 4) » vizitiului a 35 lei lunar, pe an.........» 420,--- B 420,--- 5) » unui pândar a 50 lei lunar, pe an......» 600,--- B 600,- 6) » a doi pândan pe 9 luni, a 40 lei lunar.....» 720,--- B 720,--- 7) Registre, imprimate, hârtie, etc . . ,.......» 150,--- B 150,--- 8) Cumpărarea unei trăsuri...............» 700,- 9j Potcovitul cailor, reparatul trăsurii, etc........» 150,--- B 150,--- 10) Reparația ecaretelor.................» 150,--- B 150,--- 11) Impozitele moșiei.................. 3 197,65 D 3 197,65 12) Asigurarea ecaretelor moșiei și a cantonului dela pădure » 200,15 D 200,15 13) Semințe, pentru pepinieră, și întreținerea ei......» 150,--- D 100,--- 14) Impozitele și alte cheltueli la exploatarea în regie a par- chetului No. 5..................» 500,- B 300,--- 15) Leafa unui pădurar a 25 lei lunar, pe an.......» 300,--- B 300,--- 16) Călătorii și cheltueli neprevăzute...........» 600,--- B 500,--- Totalul cheltuelilor . . Lei 12.772,90 Lei 11 701,70 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 376 BUGETUL ACADEMIEI. Aⁿexa³« FONDUL DONICI. Moșia Radi an a pe 1914—15. (Deleg. No 747 dela 14 Aprilie 1914). I Venituri: ; Pe 1913---14 Pe 1314---15 1) 12 ha 5 000 m. p. teren arabil calitatea I a 78,40 lei heet. L. 980,--- 2) 96 » 8.600 » » D II » 60 » D » 5.811,60 3) 9 » » » » III » 55 o » » 495,--- 4) 5 » » » » IV » 50 »» » 250,--- 5) 21 » 8 000 » » » o V » 45 do » 981.--- 6) 40 » 6.800 » D D » VI D 40 b » » 1.627,20 7) 5 » 4 800 » grădini de zarzavat » 180 » » ■> 986,40 8) 6 » 6.700 D » B » 168 » » » 1 120.56 9) 2 » 6.000 » » » » 151 » » » 392,60 10) » 5.000 » D » 1 12 B B » 56,--- 11) 10 » 5 000 » fâneață calitatea I » 90 » » » 945,--- 12) 33 » 5 300 » d » II » 75 » » » 2 514,75 13) 3 » 7.000 D » D III D 60 » » » 222,- 14) 5 » 2.800 » » » IV » 40 » » » 211.20 15) 1 » 3.340 » islaz » 40 » » » 53,36 16) 19 » 7 360 » D » 30 B » » 592,08 17) 5 » 8 400 D D » 25 » » » 146,--- 18) 11 » prundiș a 8 lei hectarul » 88,- 19) 8 » terenul numit Bastonul ........ » 130,- Total 300 P scăzând 10% incassăn dubioase . . ha. 0100 in. din cari 20) rămân...................................... la cari adăogându-se venitul din căutaiea în regie 21) a viei . . . . și venitul dela ex] chetul No V iploatarea în regie a pădurii, par Totalul veniturilor brute . . II Cheltueli: 1) Leafa administratorului a 120 lei 2) Remiza administratorului de 10°/, trec peste 11.500 lei............... lunar, pe an............ la incassările brute ce . L 17.105,05 Lei 17 602,75 » 1.710,50 D 1.760,27 1, .15 394,55 Lei 15 842,48 » 12 000,--- D 24.000,--- , D 3 500,--- D 5.000,- L. 30.894,55 Lei 44 842,48 Apiobat pe Propus pe 1913---14 1914-15 Lei 1.200,- Lei 1.440,--- » 710,50 D 610,27 D 480,- D 480,--- D 360,--- D 360,--- B 80,--- » 80,--- D 80,- D 80,- 0 150,--- )) 150,--- 9 2 036,42 B 2 036,42 B 39,70 * 39,70 B 12 000,--- » 300,- > 300,- D 450,--- B 450,- 3) Un pândar-vizitiu a 40 lei lunar, pe an 4) Un pândar pe 9 luni, a 40 lei lunar ... 5) Registre, imprimate, hârtie, etc. ... 6) Potcovitul calului și reparația'trăsurii .... 7) Reparația ecaretelor........................ 8) Impozitele moșiei............ 9) Asigurarea ecaretelor....................... 10) Căutarea în regie a viei .................... 11) Leafa unui pădurar a 25 lei lunar, pe un an . 12 Calatorii și cheltueli neprevăzute ............ .................................. Totalul cheltuelilor . . Lei 5.889,62 Lei 18 026,39 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI. 377 A >ipyu 4. FONDUL ADAMACHI. Moșia Roșiori pe 1914---15. (Deleg. No. 747 dela 14 Aprilie 1914). I. Venituri: Pe 1913---14 Pe 1914 15. 1) 227 ha 0.148 m. p. teren arabil calitatea I a 45 lei hect. Lei 10 215,66 2) 88 » 1.405 b b b b II b 35 » D b 3.084,91 3) 16 » 2.600 B B B B HI B 30 B fi b 487,80 4) 55 » 0.454 fâneață b b I b 55 b fi b 3 027,50 6) 10 « 5.610 B B B II B 30 B fi b 316,83 6) 8 b grădini de zarzavat b 90 b » b 720,--- 7) 25 b 7 000 islaz b 25 » D b 642,50 8) 30 » » (prundul Moldovei) b 22 • fi b 660,--- 9) 22 b b coaste, » 20 » fi b 440,--- 10) din arendarea poienilor și alte venituri b 281,40 482 ha. 7.217 m. p Total . . . . Lei 20.279,89 Lei 19 876,60 din cari scăzând 10% incassări dubioase . » 2.027,98 b 1 987,66 rămân.............. . . Lei 18.251,91 Lei 17 888,94 11) lângă care adăogându-se venitul dela exploatarea in regie a pădurii, parchetul No V........ . . » 5.000,--- b 4.500,- Totalul veniturilor brute . . . Lei 23.251,91 Lei 22 388,94 II. Cheltueli: Aprobat Propus pe 1913---14. pe 1914---15. 1) Leafa administratorului de 160 lei lunar, pe an . . . .Lei 1.920,- Lei 1.920,--- 2) Remiza administratorului de 10% din incassănle brute ce trec peste 7 000 lei............ . . b 1 327,98 b 1.287,66 3) Un logofăt a 45 lei lunar, pe an......... . . b 540,--- b 540,--- 4) Doi pândari a 30 lei lunar, pe 8 luni ...... . . b 480,- b 480,--- 5) Un vizitiu a 35 lei lunar, pe an........ . b 420,--- » 420,--- 6) Registre, imprimate, hârtie, etc........ . . B 100,- B 100,- 7) Potcovitul cailor, reparatul trăsurii, etc...... b 150,--- 8) Repararea ecaretelor............. . . b 500,- B 150,--- 9) Impozitele moșiei ............. . . b 1 583,42 b 1.583,42 10) Asigurarea ecaretelor moșiei........... . . b 146,40 b 146,40 11) Leafa a trei pădurari din cari unul a 25 lei lunar și doi a 20 lei lunar, pe an............. . . b 780,--- » 780,--- 12) Semințe pentru pepinieră........... » 60,--- 13) Construirea unui canton forestier........ . . b 1.500,--- 14) Călătorii și cheltueli neprevăzute........ . . b 500,- b 600.--- Totalul cheltuelilor . , . Lei 10.007,80 Lei 8 117,48 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 378 BUGETUL ACADEMIEI. Anexa 5. FONDUL OTTETELEȘANU. Moșia Măgurele-Ottefeleșanu pe 1914—15. (Deleg. No. 747 dela 14 Aprilie 1914). I. Venituri: Pe 1913---14 Pe 1914-15 1) 75 ha. 6.667 m. p teren arabil calitatea I a 90 lei hect. Lei 6 810,--- 2) 190 » 3.750 » » » » II » 70» » » 13 326,25 3) 8 i » » grădini de zarzavat » 140 » » » 1.120,- 4) 58 » 5.880 » » » » » » 120 » » » 7.030,56 332 ha. 6.297_m. p Total . . . Lei 27.745,49 Lei 28 286,81 din cari scăzând 10% incassări dubioase . . » 2.774,54 » 2 828,68 rămân..................................... . Lei 24.970,95 Lei 25 458,13 5) la cari adăogându-se arenda morii..........................» 6 210,— » 6 210, — 6) și venitul din vânzarea a 70 stânjeni 1< mne Institutului Otteteleșanu................................................. » 2100,—_______________ Totalul veniturilor brute . . Lei 33.280,95 Lei 31.668,13 II Cheltueli: Aprobat Propus pe 1913---14 pe 1914---15. 1) Onorar pentru administrarea specială a moșiei . ... Lei 1.200,--- Lei 1.200,--- 2) Un supraveghetor a 80 lei lunar, pe an . . . . . . » 840,--- » 960,--- 3) Doi pândari a 35 lei lunar, pe 8% luni ... ...» 595,--- » 595,--- 4) Registre, imprimate, hârtie, etc......... • . » 45,--- » 45,--- 5) Ovăz pentru hrana calului, potcovitul, reparația bris- cei, etc................. ...» 250,--- » 250,--- 6) Semințe forestiere, instrumente pentru pepinieră și între- ținerea ei............... . . . » 100,- » 50,--- 7) Reparația morii............... . . » 500,--- » 200,--- 8) » cantonului pădurii ........ . . . » 500,--- » 100,- 9) » bisericii ..... ...... . . . » 1400,- 10) Impozitele moșiei și morii.......... ...» 3 554,08 » 3 554,08 11) Asigurarea morii, hanului și cantonului..... ...» 488,75 » 488,75 12) Leafa unui pădurar a 45 lei lunar, pe an . . . . . » 540,- '-» 540,--- 13) Leafa unui pădurar a 35 lei lunar, făcând și funcțiunea de pândar pe moșie.......... . . » 420,--- » 420,--- 14) Cheltueli neprevăzute............ . . » 300,- » 300,--- Totalul cheltuehlor ... Lei 10.732,83 Lei 8.702,83 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI. 379 Anexa 6. FONDUL OTTETELEȘANU. Moșia Fundu-Chiselet pe 1914—15. (Deleg. No. 747 dela 14 Aprilie 1914) I. Venituri : Pe 1913---14. Po 1914---15 1) 165 ha 7.500 m. p. teren arabil calitatea I a 66 lei hect Lei 10.939,50 2) 1 652 » » » » II » 48 » B B 79.296,--- 3) 51 » 5.000 » » «III » 33 » B B 1 699,50 4) 5 « 4.500 m. p. grădini de zarzavat. . » 120 « » B 654,- 5) 38 > 3 750 » « » » 100 » P B 3.837,50 6) 169 » islaz in baltă acoperit cu cătină » 12 » B B 2.028,--- 7) Venituri extraordinare chiria a 2 case, tnorat, saramurat, etc........ 1) 500,- 2 082 ha. 0 750 m. p. Total . . . Lei 99 132,50 Lei 98 954,50 dm cari scăzând 100/0 incassăn dubioase . • » 9 913,25 » 9 895.45 rămân . . ...... . Lei 89 219,25 Lei 89 059,05 la cari adăogându-se • 8) Arenda vadului morii......... « D 1.050,--- » 1.050,--- 9) Arenda pescuitului........... , P 7 022,--- B 7.022,--- Totalul veniturilor brute . . . Lei 97.291,25 Lei 97 131,05 Aprobat Propus II Cheltueli: pe 1913---14 pe 1914---15 1) Leafa administratorului a 200 lei lunar, pe an ... Lei 2 400,--- Lei 2.400,--- 2) Remiza administratorului de 10% din incassările brute ce trec peste 75 000 lei............. p 2 413,25 B 2.395,45 3) Un logofăt a 100 lei lunar, pe an......... B 1 200,- B 1 200,- 4) Un pândar a 50 lei lunar, pe an......... P 600,--- B 600,--- 5) Șase pândan a 50 lei lunar, pe 9 luni........ B 2 700,--- B 2 700,--- 6) Un vizitiu a 45 lei lunar, pe an........... h 480,--- P 540,- 7) Un păzitor de noapte a 40 lei lunar, pe an...... B 420,- P 480,--- 8) Registre, imprimate, hârtie, etc........... B 150,--- P 150,--- 9) Potcovitul cailor, reparatul hamurilor, trăsurii, etc. . . B 250,--- B 200,- 10) Una șea cu frâu și valtrap........... B 150,- 11) Reparația ecaretelor................. B 1.000,- B 400,- 12) Asigurarea ecaretelor moșiei și a morii..... P 144,50 » 144,50 13) Impozitele moșiei și morii ............. B 9 458,72 P 9 458,72 14) Călătorii și cheltueli neprevăzute.......... B 700.--- B 600,--- Totalul cheltuelilor . . Lei 22 060,47 Lei 21 268,67 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 380 BUGETUL ACADEMIEI. Anexa 7. FONDUL TACHE P. ANASTASSIU. Moșia Țigănești pe 1914—15. (Deleg. No. 747 dela 14 Aprilie 1914). I. Venituri: Pe 1913---14 Pi 3 1914---15 1) 2.198 ha. 7.500 m.p. pământ arabil calitatea I a 48 lei hect. Lei 105.540,--- 2) 186 » 2 091 m p. « » » II » 40 » » fi 7 448,36 3) 203 » 3 891 » » islaz........» 34 » » D 6 915,22 4) 4 » lucerna........ 30 » » fi 120,--- 5) Venituri extraordinare (triorat, saramurat grâu, etc)............. fi 300,--- 2.592 ha. 3 482 m. p Total ... Lei 120 487,09 Lei 120.323,58 din cari scăzând 10% incassări dubioase » 12.048,70 fi 12 032,35 rămân................Lei 108.438,39 Lei 108.291,23 lângă cari adăogându-se : 6) Venitul din căutarea în regie a viei........» 3 500,--- fi 28.000,--- 7) Arenda morii...................» 400,--- fi 400,--- 8) Venitul dela exploatarea în regie a parchetului Nr. 8 din pădurea Balta................» 4 000,--- fi 18 000,- 9) Venitul din vânzarea de lemne de foc, fân și din aren- darea de poieni din trupurile de pădure de pe moșie . » 7 500,--- fi 7 500.- Totalul veniturilor brute . . . Lei 123 838,39 Lei 162.191,23 Propus II. Cheltueli: A-u. pe 1914-15 1) Leafa administratorului a 150 lei lunar, pe an ... Lei 2) Remiza administratorului de 10% din incassănle brute peste 105 000 lei ........................................ 3) Un ajutor de administrator plătit cu 100 lei lunar, pe an 4) Un logofăt plătit cu 80 lei lunar, pe an.............. 5) Doi pândari a 50 lei lunar, pe an .................... 6) Patru pândari pe 9 luni a 50 lei lunar................ 7) Un vizitiu a 45 lei lunar, pe an...................... 8) Registre, imprimate, hârtie, etc...................... 9) Potcovitul cailor, reparatul trăsurii, etc.............. 10) Șase stânjeni de lemne aduse dela pădurea «Balta», va- loarea și transportul lor................................. 11) Valoarea și transportul a 10.000 kgr fân din pădure la administrația moșiei..................................• . . 12) Reparația ecaretelor moșiei și anume: repararea jghia- burilor și burlanelor, văpsitul tablei și repararea Îm- prejmuirii la casele de pe deal, etc...................... 13) Un lanț de 20 metri.................................. 14) Impozitele moșiei, morii și viei..................... 15) Asigurarea ecaretelor de pe moșie.................... fi & » fi d fi 2 400,--- Lei 1.800,- 2.548,70 fi 1.532 35 1 200,--- fi 1 200,- 960,--- fi 960,--- 600,--- fi 1.200.- 2.250,--- fi 1.800,--- 540,--- fi 540,- 150,--- fi 150,--- 150,--- fi 200,- 380,- fi 360,- 330,- fi 330,- 200,--- fi 700,- 45,--- 12.871,22 fi 12 871,22 373,35 D 373,35 De transportat . . . Lei 24.998,27 Lei 24 016,92 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI. 381 Aprobat Propus pe 1913—14 pe 1914 15 Report . . . Lei 24.998,27 Lei 24 016,92 a) Căutarea in regie a viei . . . . Lei 16.800,--- 1 16 b) Reparatul ecaretelor viei . . . . » 2.000,- 1 fi 24.000,- c) Replantatul a 2 hectare vie » 4.000,- | d) Leafa viticultorului, pe an . » 1 200,--- J 17) Leafa brigadierului silvic a 150 lei lunar, pe an . . . 9 1 800,--- fi 1.800,- 18) » a cinci pădurari a 30 lei lunar, pe an ... . D 1.800,- D 1.800,--- 19) Impozite și cheltueli pentru exploatarea în regie a parchetului No. 8........ ....... D 800,- 9 3 000,- 20) Semințe pentru pepinieră, instrumente și întreținere . 9 500,--- fi 500,- 21) Reparația cantoanelor din pădure fi 2.200,--- fi 300,- 22) Fasonarea a65 stânjeni de lemne pentru școale și admini - strațnle de pe moșia Țigănești și Călmățuiu a 5 lei fi 325,- 23) Călătorii și cheltuieli neprăvăzute .......... fi 800,--- fi 1 000,- Totalul cheltuelilor . . . Lei 32.898,27 Lei 56.741,92 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 382 BUGETUL ACADEMIEI Anexa 8: FONDUL TACHE P. ANASTASSIU. Moșia Călmățuiu pe 1914 — 15. (Deleg. No. 747 âela 14 Aprilie 1914). 1 Venituri Pe 1913---14. pe 1914---15 1) 1 356 ha pământ arabil calitatea I a 48 Lei hect. 65 088,--- 2) 40 » » » > 11 > 40 > » Lei 1 600,--- 3) 29 » 7.920 mp » pentru pepeni . » 60 » » B 1 787,52 4) 70 » fâneață . ...» 66 » » 0 4.620,--- 5) 67 » islaz.....» 36 » » s 2.412,--- 6) venit extraord., triorat, saram grâu, etc » 292,50 1 562 ha 7 920 m. p. Total. . . Lei 75 600,02 Lei 75 800,02 din cari scăzând 10% incassări dubioase 9 7.560,--- 1) 7 580,- rămân............... Lei 68 040,02 Lei 68.220,02 7) la cari adăogându se arenda viei ......... D 1.400,--- I) ' 1 400,--- Totalul veniturilor brute Lei 69 440,02 Lei 69 620,02 II Cheltueli: Aprobat Propus pe 1913-14 . pe 1914---15 1) Leafa administratorului a 200 lei lunar, pe an..... Lei 1.920,--- Lei 2 400,--- 2) Remiza administratorului de 10% din incassările brute ce trec peste 58 000 lei .............. 1 760,--- I) 1.780,- 3) Un logofăt a 60 lei lunar, pe an........... 720,- n 720,- 4) Un pândar a 40 lei lunar, pe an............ * 480,--- » 480,--- 5) Un păzitor de noapte a 40 lei lunar, pe an 480,- > 480,--- 6) Trei pândari a 40 lei lunar, pe 9 luni....... » 1.080,--- b 1.080,--- 7) Un vizitiu a 40 lei lunar, pe an........ » 480,--- 480,--- 8) Registre, imprimate, hârtie, etc.......... » 150,--- 8 150,--- 9) Potcovitul cailor, reparatul trăsurii, etc & 300,--- D 150,--- 10) Reparatul grajdului și al ecaretelor moșiei și viei . A 6u0,--- n 350,--- 11) Doi stânjeni lemne aduse dela pădurea Balta (Țigănești) » 160,- 160,--- 12) Asigurarea ecaretelor moșiei și viei.......... » 194,40 n 194,40 13) Impozitele moșiei și viei............. n 6141,71 D 6.141,71 14) Călătorii și cheltueli neprevăzute......... n 600,--- » 600,--- Totalul cheltuehlor Lei 15 066,11 Lei 15.166,11 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI. 383 CHELTUELILE ACADEMIEI ROMÂNE PE 1914—15. 1913-14 1914-15 Diferința plus || minus Capitalizările, conform regulamentelor....... 44 266 23 38.795 81 5 469 42 1 Diurnele sesiunii generale . .......• 20 000 - 20 000 - 2 » Ședințelor ordinare........... 12 000 - 15 000 - 3.000 3 » a 4 membri delegați . ....... 1 000 - 1 000 --- 4 1 d Secretarului general......... 2 400 - 2 400 --- 5 » a 3 Secretari de Secțiuni......... 3 300 --- 3 300 --- 6 Remunerarea funcționarilor ............ 160.404 --- 171.728 50 11.324 50 7 Serviciul Băncii Naționale.......... 600- 600 --- 8 Spese de cancelarie, încălzit, luminat, etc..... 13 000 15 500- 2.500 •--- 9 Ajutorul epitropiei Sf. Vineri ........ 400 - 400- 10 Întreținerea, repararea, fonciera ți asigurarea localu- rilor Academiei................ 9 000 - 9 000 --- 11 Spese de procese..... ...... 1.000 - 1000- 12 Mobilier. ... ................ 1000- 1.000- 13 Spese neprevăzute............... 3 000- 7000 - 4 000 --- 14 » de expediție............... 3.000 - 3 500 - 500 --- 15 Cabinetul numismatic........... 3.000 - 3 000- 16 Hrisoave, etc. (Fondul Daniel)........... 344 85 344 85 17 Cărți și legatul lor......... 3.000 - 9 000 - 6 000 --- 18 » » » din subvențiunea de L. 25.000. . . 12 500 --- 12.500 - 19 Material pentru cataloagele Bibliotecii........ 1 000 - 2 000- 1.000 --- 20 Anale-Desbateri..... ........... 26 142 73 8.000 --- 18.142 73 21 Creșterea colecțiunilor Bibliotecii......... 6 000 - 6 000 --- l 22 Dicționarul limbii române............. 35.087 75 40 239 50 5 151 75 23 Tipărirea manuscrisului, premiul Neuschotz 1915 . . 2 000 --- 2 000 --- 1 24 Erodot...................... 2.390 70 1000 --- 1.390 70 1 25 Titu Diviu.................... 500- 500 ■--- 26 Publicațiuni bibliografice............... 2.000- 4000 - 2.000 --- 27 Din vieața poporului român . . ....... 8 000 --- 9.000 - 1.000 --- 28 Arii populare (Kiriac și Brediceanu)..... 1.557 80 1 500 - 57 80 29 Drăgan, Două manuscrise vechi românești..... 2.000- 1.000 - 1.000 --- 30 Memoriile Secțiunii literare și remunerarea autorilor 7 972 04 8.000 - 27 96 31 Exemplare Popovici, Dialect istrian......... 400- 400 '--- 32 losif Popovici, Dialecte Maramureș........ 1.000 --- 1 000 ■--- 33 Scrierile Alecsandri................ 3.600 --- 3.600 -- 34 Arta în manuscriptele vechi........... 5 000 --- 5.000 - 35 Hurmuzaki, Documente.............. 20 018 75 20 037 50 18 75 36 Publicațiile Fondului Știrbei............ 45.314 75 45.314 75 37 Romstorfer, Cetatea Suceava . ....... 2.000 - 2.171 80 171 80 38 Documente Veress................ 2 000 --- 2.000 - 39 Domniile Regulamentare (Premiul Năsturel)..... 2.000 - 1.000- 1.000 - 40 Săpături arheologice ........... 5 000 - 5 000 --- 41 Buletinul Secțiunii istorice............. 4.000 - 4.000 - Bunea, Istoria Românilor până la anul 1382 .... 278 - 278 - 42 Memoriile Secțiunii istorice și remunerarea autorilor 13 642 54 15.000 - 1357 46 43 Documente publicate de d-l Slefanelh........ 5 828 20 5 828 20l Buletinul Secțiuni-^ științifice............. 6 000 --- 6.000 --- 44 Dr. 0. Istrati, Nomenclatura în chimie........ 2.000 --- 6 365 61 4 365 61 Memoriile Secțiunii științifice și remunerarea autorilor 15 920 54 15.920 54 45 Disponibil pentru memorii, remunerări și Buletin . . . 28 634 39 28.634 39 1 De transportat Lei . . . 453 224 93 543 660 91|139 695 17 49.259 19 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 384 BUGETUL ACADEMIEI. Report Lei .... Diferința Premiul Lazăr................ » Eliade-Rădulescu . . . •......... 1913-14 1914---15 » Năsturel (pubhcațiuni)......... » Năsturel (subiect dat)........... Marele Premiu Năsturel............ plus minus Piemiul Craiovean . ..... 453.224 93 543 660 91 139 695 17 49 259 | 05 III C© i Ol 1 OO w© O 1O I » Prințesa Alina Știrbei .... . 5 000 90 5.000 35 3 000 35 1.500 | ____________________> 1 1___________________________________________________C5 ( QQ 1 oo____________________eo__________________co______________co____________________ » Bodescu.........• . . . 5 000 45 6 000 34 2 000 44 8 500 » Cuta.................. 4 000 96 4.000 45 1734 80 1.500 Premiul Neuschotz.............• • • 5.000 60 5 000 40 868 42 344 » Demostene Constantimde......... 3 000 32 6.000 50 132 71 874 46 » Dacia România .......... 1 500 41 20 000 83 1 096 30 85 47 » I. Lecomte du Nouy......... 8 500 45 2 000 45 139 40 150 48 Cheltueli din Fondul loan Fătu: 1.600 56 4 000 12 12000 30 323 49 Cărți de școală....... ....... 20000 65 1.734 27 24 2o| 1.271 50 Renta viageră a d-nei Ecatenna Fătu..... 4 000 25 483 65 2 333 24 51 Cheltueli din Fondul 1. Scorțeanu*. 483 20 13.107 90 4 433 167 52 Cărți religioase........ ....... 12.238 80 3.000 50 2 255 63 Cheltueli din Fondul Agarici : 3.000 60 799 50 54 Anuitatea moșiei Moara-Grecilor........ 799 80 2.200 45 55 Foncieră, asigurări, etc . ......... 2.200 1 000 30 56 Administrația moșiei Moara-Grecilor .... 1.000 5 500 20 57 Școala Agarici............... 5 844 9 708 58 Dobânzi 5%..... ........... 9 575 32 417 59 Amortisment din împrumut.......... 33.291 6.993 60 Cheltueli din Fondul Donici: 7 079 6 915 61 Amortisment din împrumutul Adamachi...... 5819 3 000 62 Dobânzi 5°/o....... ......... 3 000 1.471 63 Foncieră, asigurări, călătorii, etc. . ..... 1 621 2.176 64 Administrația moșiei Radiana....... 2 500 3 950 65 Cultura viei de pe moșia Radiana ......... 3 810 12.000 66 Cheltueli din Fondul Carp: 3 197 3.197 67 Foncieră moșiei Olteni ............ 300 300 68 Pădurari.................... 9 275 8 003 69 Administrația moșiei Olteni.............. 500 600 70 Cheltueli neprevăzute, asigurări, etc....... 2 000 2.000 71 Ajutoare școlarilor săraci din Giurgiu........ 2 000 2 000 72 » » » » București...... 500 600 73 Școala dm comuna Olteni............ 486 510 74 Amortisment din împrumut...... ... 1013 989 76 Dobânzi 5°/o................ 500 500 76 Întreținerea bisericii dm Olteni........... 4 666 7.000 77 Marele Premiu dm 1915............. 4 481 4.314 78 Cheltueli din Fondul Stolojian. 2.000 4.433 79 Bursă....................... 4 255 80 Cheltueli din Fondul D. A. Sturdza: 81 Bursă și cheltueli de școală............. 82 Cheltueli din Fondul Urlățeanu : 633.909,88 739 622 12 169 713 09|| 64 000 85 83 Bursă și cheltueli de școală . , .........• 84 De transportat ... Lei www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI 385 1913---14 1914---15 Difennta plus minus Report Lei . 633 909 88 739 622^12 169.713 09' 64 000 85 Cheltueli din Fondul Gr. Buiucliu: Bibliotecă, cărți și legatul lor . . . . .... Catalogul manuscriptelor, documentelor și cărților . Cuvântările M. S. Regelui ........... Busuiocescu, Moșule Academiei....... Rafturi pentru bibliotecă............. Buiucliu, Catalogul bibliotecii dăruite........ Mormântul Gr. Buichu .............. 9 000 85 Rente viagere.................... 2.000 12.000 86 Cheltueli din Fondul de pensiuni: 978 2 000 87 Pensiuni.................. 3 600 1 000 88 Cheltueli din Fondul Adamachi: 2 177 5416 89 Capitalizări.................... 1 500 18.000 90 Foncieră ......... ........ 12 000 8 994 91 Asigurări.................... 1.200 23 432 92 Reparațiuni și întreținerea ecaretelor . . 22 933 1.583 93 Cheltueli cu îngrijirea imobilelor și podurilor .... 3.583 193 94 Administrația moșiei Roșiori............ 250 1.000 95 Burse și cheltueli de școală............ 1 000 1 200 96 Burse pentru 10 elevi dela Școala Aganci..... 1 200 5.807 978 97 Masa dela Stațiunea Zoologică din Neapole .... 7 498 90 85 962 60 3.600 98 Laboratorul de Zoologie din Ruscoff ...... 89 768 85 3 600 44 2 177 90 99 Școala Adamachi din Iași și grijile sufletului . . . 3.600 65 3 800 48 500 85 100 Cheltueli de procese.............. 3.800 91 1 500 42 2 000 65 101 » neprevăzute.............. 5 000 42 5 000 45 56 55 102 Două premii................. 500 49 500 66 1 690 34 103 Publicațiunile fondului .... ......... 1 500 28 1.000 27 3 806 22 104 Parte pentru diurna Directorului Admimsti ației . . . 10 000 25 10 000 40 500 88 105 Indemmzarea Comisiunilor pentru burse ..... 9.Q33 50 8 650 01 382 80 106 Reparația cavoului răposatului Dr. G. Asachiși cavoul 400 62 400 45 4 400 50 107 Vasile Adamachi ................ 1 500 1 500 797 108 Cheltueli din Fondul Otteteleșanu : 4 000 11 954 271 109 Fond pentru înzestrare............. 28 200 28 200 110 Impozite ..................... 16.000 16 000 111 Asigurări .................... 1 600 1 600 112 Pădurari .................... 1 800 1 800 113 Reparațiuni..................... 5.400 1.000 3 000 114 Cheltueli de procese................. 1 000 1 000 5.416 115 » neprevăzute............... 1 000 1 000 6 000 116 Administrația moșiei Măgurele .......... 3.330 3 400 7 794 117 Administrația moșiei Fundu-Chiselet....... 12.463 11.665 498 118 Parte pentru diurna Directorului Administrației . . . 400 400 1 500 119 Personalul didactic și servitorii.......... 41.860 51480 7.954 120 Hrana ...................... 28.515 30 651 70 121 Luminat și încălzit................. 11.000 11 000 9 620 122 Vite, trăsuri, etc.................. 5 561 5 290 2.136 123 Atelier...................... 1 130 1.470 340 60 124 întreținere, instalațiuni, și mobilier......... 3 987 6.450 2 462 44 125 Îmbrăcăminte.................... 4 813 7.595 2 782 57 126 Material de studii și cancelarie............ 2 500 3.000 500 01 127 Diverse....................... 1 364 2 030 666 38 De transportat Lei . 1.003.858 75 1.139.148 30 220 453 09 85.103 54 Analele A, H.— XXXV,— Desbalertle. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 386 BUGETUL ACADEMIEI. 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 Report Lei . . Medicamente........................................ Câmpul și parcul .................................. Excursiuni................ ........................ Sumă disponibilă pentru reparațiuni, calorifer șicon- strucțiuni ........................................ Cheltueli din Fondul Tache P. Anastassiu; Foncieră.................................................. Asigurări................................................. Renta d-nei Elena Anastassiu.............................. Renta d-lui laucu Anastassiu.............................. Școala profesională de fete dm Tecuciu . . » . . . Salariul personalului silvic dela Țigănești . ... Școala primară dela Călmățuiu .... Școala de agricultură dela Țigănești...................... Administrația moșiei Țigănești............................ » » Călmățuiu....................... Biserica dela Călmățuiu............................... Cheltueli neprevăzute, procese, etc................ Parte pentru diurna Directorului Administrației . Cultura viei dela Țigănești și replantare................. Cheltueli din Fondul Ap. Papadopol: Burse la școalele de comerț dm Galați și altele . . Cheltueli din Fondul Obedenaru . D-nei Maria Obedenaru, cupoane............................ Cheltueli din Fondul Ion Ghica : Pnncesei Alexandrina Ion Ghica, cupoane................... Excedent.................................................. Total Lei . . . 1913-14 1914-15 Diferinta plus minus 1.003 858 75 1 139 148 30 220 453 09 85.163 54 650 --- 800 - 150 --- 3.000 3 100 - 100 --- 500 --- 500 --- 49 655 94 31 650 73 18 005 21 19 012 93 22.012 93 3.000 _ 1.400 --- 1 400 - 24.000 --- 24 000- 12.000 --- 12.000 - 10.000 --- 10 000 - 3 800 4 000 --- 200 --- 29.317 50 25 917 - 3.400 50 67 771 70 84.466 15 16 694 45 16 053 70 12 897 35 3 156 35 8 730 --- 8.830 - 100 --- 3 557 --- 3 200 --- 357 --- 2 000 - 2 000 --- 400 400 - 24 000 - 24.000 --- 6 000 --- 7 514 60 1.514 60 12 348 25 12.948 25 COO J 2 375 --- 2.375 --- 997 44 1 024 67 27 23 1.277428|21 1.434 184|98 266 239 37 110 082|60 + 156.756,77 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI 387 DESVOLTAREA CHELTUELILOR PE 1914—1915. I. Capitalizări în 1914—1915 : Procentele Fondului Demostene Constantinide......... B B de iczistență al moșiilor....... B D Premiului Anastasie Stolojian...... 1) » Anastasie Toncoviceanu ... n B Anastasie Fătu............. b D San-Mann.......... » » Bodescu............... » B Craioveanu....... ..... » B Clnțu ...... ....... » B Hagi- Vasile ........... » B Ionel C. Istrati .......... B D Anstia Angli elescu * B Sofia A. Caneciu........... » B Nicolae Chrissoveloni ....... l‘i ocentele Fondului de pensiuni al personalului, plus prelevările de 1% dela fonduri și reținerile de 5% din salariul funcționarilor plătiți de Academie . ... ininus pensiunile acordate pe 1 an II. Cheltueli generale: 141 90 5.974 65 79 95 839 40 975 95 762 85 519 85 620 65 352 35 1 310 90 112 60 481 35 762 20 852 05 34.003 60 8 994 44 13 786 65 25 009 16 38 795 81 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Diurnele sesiunii generale..................................... » ședințelor ordinare .... ...................... » a 4 membri delegați . . . . ........... » Secretarului general pe 12 luni a L 200 ................ » a 3 Secretari de Secțiuni pe 11 luni a L. 300 . ’ . Remunerarea funcționarilor (statul, anexa 9). a) Din bugetul Academiei......................................... b) Din subvențiunea de L. 25 000 ................................ Suma adunată, din 1912—13 și 1913—14 pentru sporul de lO°/odin 1915—16 (regulament) de lei . . ........................ Rest pentru completarea sumei de Lei 6 544 ................. Suma Lei . . Ajutor de chirie pentru funcționari și oamenii de serviciu (Proces verbal No. 763/912)..................■.......................... Serviciul Băncii Naționale...................................... Spese de cancelarie ............................................ Imprimate........................................................ Combustibil................................................... Rum mat, diverse...................... .......................... Ajutorul Epitropiei Sf Vineri ............................... (întreținerea și repararea localurilor Academiei............. \Foncieră, asigurări, apă, etc............................... Spese de procese............................................... Mobilier.............. •................................... Spese neprevăzute (Datorie Proces-verbal 2514 L. 2 133,70 și No. 2228 L. 2.600, total L 4.733,70)................................. Spese de expediție............................................. Cabinetul numismatic, din Fondul Daniel........................ din bugetul Academiei pentru monete, medalii și cărți . . . De transportat Lei . . . 20 000 - 15.000 - 1.000 - 2 400 - 3.300 - 41 700 123 604 12 500 5 544 1 000 3 000 3.500 6.000 3 000 4 500 4 500 200 2.800 136 104 — 6 544 142 648 29 080 600 50 171 728 15 500 400 9.000 1000 1 000 7 000 3.500 3 000 50 41 000 — 213 428 50 38.7 95 81 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 388 BUGETUL ACADEMIEI DESVOLTAREA CHELTUELILOR PE 1914—1915 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 41000 344 9 000 12.500 2 000 8 000 35 239 6 000 85 213.428 50 5.000 50 40 239 50 119 084 35 1 000 1_________________________________1 1 i 1 1 1 1 1 ) 1 >1 --- 500 4 000 9 000 1 500 1 000 8 000 400 1 000 3 600 2 000 5 000 35 000 37 000 20 037 50 45 314 75 65 352 25 2.17180 2.000 - 1 000- 5.000 --- 4.000 - 15.000 - 5 828 20 35 000 100 352 25 6.491 11 28 508 89 35 000 5 000 5 000 - 10 000 --- 38 795 81 I 332.512 85 172 352 25 543.b60 91 Raport Lei . . Hrisoave, etc (Fondul Daniel)............................... Cărți și legatul lor........................................• p » » » din subvențiunea de L 25 000,— , , Material pentru cataloagele Bibliotecii (datorie L 907,15’ . . . Anale-Desbateri (datorie L. 2 320,85) ... ....... Creșterea colecțiunilor Bibliotecii..................... Dicționarul limbii române țsubvențium).................. Din bugetul Academiei III. Cheltuelile Secțiunilor: a) Literară disponibil L 37.000 : Tipărirea manuscrisului (premiul Neuschotz din 1915) . . . Erodot (disponibil L. 500) Titu Liviu . Publicațium bibliografice (datorie L 2 675,05) Dm vieața poporului român (datorie L. 1 505,40 . . . Arii populare (Kiriac și Brediceanu, disp L 500) . Drăgan, Două manuscrise (disponibil L 2 000)............ Memoriile Secțiunii și remunerarea autorilor............ Exemplare Popovici, Dialect istrian..................... losif Popovici, Dialecte Maramureș...................... Scrierile Alecsandn .................................... Arta in manuscriptele vechi............................. b) Istorică : disponibil L. 100.352,25 Hurmueaki, Documente istorice................................. Publicațlunile Fondului Alina Știrbei Romstorfer, Cetatea Suceava (datorie) Documente Veress (disponibil L 2.000) . ............. Fihtti, Domniile regulamentare (Premiul Năsturel, disp L. 2 000 Săpături arheologice la cetatea Histria (Dl V. Pârvan) . Buletinul Secțiunii..................................... Memoriile Secțiunii și remunerarea autorilor datoria L. 7 486,01) Documente publicate de d-l Stefanelli..................... c) Științifică: disponibil L. 35 000: Nomenclatura in chimie de Dr. C Istrati, datorie............ Pentru memoriile și Buletinul Secțiunii, pentru remunerarea autorilor și alte publicațiuni............................... IV. Premiile: Premiul Lasăr (subiect științific dat)...................... » Ehade-Rădulescu (publicații literare).................... De transportat . . www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI 389 DESVOLTAREA CHELTUELILOR PE 1914—1915. 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 Report L. . . . Premiul Năsturel (publicații)................................. » Năsturel (subiect literar dat) . .............• . . Marele Premiu Năsturel dm 1917, de L. 12.000 a 4-a parte din 1913—14, Sald ............................... a 4% parte pe 1914—15........................................ Premiul Cuza (pentru «Istoria Românilor»).................... « Neuschotz (subiect literar dat)........................... « Demostene Constantinide................................... « Dacia-România (subiect dat) ............................ « I Lecomte du Nouy......................................... V Cheltueli din Fondul loan Fătu : Cărți de școală . . . • . . •........................ Renta viageră a d-nei Ecaterma Fătu........................... VI . Cheltueli din Fondul I. Scorțeanu : Cărți religioase.............................................. VII Cheltueli din Fondul Agarici: Anuitatea moșiei Moara-Grecilor............................ Renta viageră Mihoc........................................ Foncieră (L. 4.985,52), asigurări, etc. (L. 514,48)........ Administrația moșiei Moara Grecilor (anexa 1).............. Școala „Agarici“ (anexa 10)................................ Dobânzi 5°/₀ la împrumutul de L. 54.000 dela Fondul Macinca Idem la împrumutul de L. 85 870,48 dela Fondul Adamachi . . . Amortisment din împrumutul Adamachi de L. 85 870,48 .... VIII . Cheltueli din Fondul Donici: Amortisment din împrumutul de L 32.428,70 dela Fondul Adamachi Dobânda 5% la împrumutul rămas de L. 29 428,70 Foncieiă, asigurări . . . Administrația moșiei Radiana (anexa 3)..... Cultura viei de pe moșia Radiana...........,............... IX Cheltueli din Fondul Maria General Carp: Foncieiă moșiei Olteni....................... Pădurari..................................... Administrația moșiei Olteni (anexa 2)........ ............. Cheltueli neprevăzute, asigurări, etc. ... ............. Ajutoare școlarilor săraci din Giurgiu........................ „ „ .. „ București . ............ Școala dela Olteni pentru cărți și altele.................. „ „ Amortisment din împrumut de L. 19.789,75 pentrulocal Dobânda 5% la acest împrumut pe 1 an....................... întreținerea bisericii dm Olteni ................ Marele Premiu de L 7 000, — (pentru subiect istoric dat) a 3-a parte pe 1912—13 și 1913—14 a L. 2.333,30 ................... și restul din a. c. pentru completare........................ De transportat Lei . . . 10.000 --- 543.66091 4 000 ___ 5.000 --- 3.000 _ 3.000 --- 6 000 --- 20 000 ------ 2 000 --- 4 000 --- 1.734 35 483 --- 53.217 35 13 107 34 3 000 --- 16.107 34 799 45 2.200 _ 1.000 --- 5 500 --- 9.708 401 32 417 --- 2 700 --- 4.293 50 6 993 50 6 915 83 64.734 73 3 000 1.471 45 2 176 12 3 950 27 12 000 --- 22 597 84 3.197 65 300 --- 8 003 90 500 _ 2.000 --- 500 --- 2.000 --- 510 50 1 010 50 989 50 500 4 666 60 2 333 40 7 000 --- 52 501 55 1 726 169 17 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 390 BUGETUL ACADEMIEI DESVOLTAREA CHELTUELILOR PE 1914- 1915. 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 119 Report Lei . . X. Cheltueli din Fondul Stolojian; Bursă ........................... XI. Chetueli din Fondul Dimitrie A Sturdza . Bursă.......................................................... XII. Cheltueli din Fondul Urlățeanu: Bursă . ....................................................... XIII. Cheltueli din Fondul Grigore Buiucliu : Bibliotecă, cărți fi legatul lor........... ................... Catalogul manuscriptelor, documentelor și cărților . - Huiucliu, Catalogul publicațiunilor dăruite (disponibil L. 1.500) . Mormântul Gr. Buiucliu . . ............................ Rente viagere (datorie L 6 000)......................... .... XIV Cheltueli din Fondul de pensiuni: Pensia I. Slavici pe 1 an » Ana I Chendi, idem » Alexandrina N. Hodoș idem. ... » Cr. G Cuțiana (1 Ian.—31 Maiu 1915)5 luni a. L 518,08. XV. Cheltueli din Fondul Adamachi : Capitalizări conform regulamentului (art 5) . •......... Capitalizare din împrumutul Domci...................... « din împrumutul Agarici ...................• • . . Foncieră........... ...................................... Asigui ăn.......................................... ... Reparațium și întreținerea ecaretelor........... ... Cheltueli cu îngrijirea imobilelor și pădurilor. Administrația moșiei Roșiori (anexa 4)...... Burse și cheltueli de școală (art 6 Reg).... Burse pentru 10 elevi dela Școala Agarici a L. 360 (art. 12 reg.) Masa dela Stațiunea Zoologică dm Neapole (art. 7 reg.) .... Laboratorul de zoologie dela Roscoff........ Școala Adamachi dm lași șt grijile sufletului (art. 3 reg) . . . Cheltueli de procese ....................... Cheltueli neprevăzute (art 4 reg)........... .......... Două premii din 1915 a L. 5 000 (art 2 reg)............. Publicațiile Fondului Vasile Adamachi (art 5 reg.)..... Parte pentru diurna Directorului Administrației........ Indemmzai ea Comisiunilor pentru burse................. f Reparația cavoului „Vasile Adamachi dela Iași........ ( » » Di. G. Asachi dm București................ XVI. Cheltueli dm Fondul Otteteleșanu. a) Inzesharea a 12 absolvente a 200 44¹, a L. 11,75 . L 2.350,— • din veniturile totale . . ... . . procentele fondului pentru înzestrări de L. 1 340 minus 1 % preleva(i pentru pensiuni ... ................... b) Cheltuehle fondului Impozite ....................... Asigurări ........................ Pădurari .......... ...................... De transportat Lei . 726.619 17 4.314 45 4.433 30 4.255 20' 12 000 2 000 1.000 5 416 60 20.416 40 18 000 --- 38 416 60 1.200 1.704 60 3.499 44 2 590 40 8 994 44 3.000 13.516 65 6.915 83 9 915 83 23 432 48 1.583 42 193 45 1 000 66 1.200 27 5 807 40 85 962 01 3.600 3.800 1 500 5.000 500 1 000 10 000 8 650 400 11.454 1 500 500 01 11 954 143 651 21 167.083 69 26 873 40 1 326 60 28.200 --- 16 000 1 600 --- 1.800 19.400 --- 28.200 --- 954.116 85| www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI. 391 DESVOLTAREA CHELTUELILOR. PE 1914—1915. L13 Report Lei . . . 1 19 400 954 116 1 114 Reparațiuni la ecaretele dela moșit ... . ....... 1.000 85 115 Cheltueli de procese ... . . ........ 1.000 18^ 116 „ neprevăzute.................... 1.000 43 117 Administrația Moșiei Măgurele (anexa 5) . . . .... 3 400 60 118 „ „ Fundu-Chiselet (anexa 6)...... 11 665 25 119 Parte pentru diurna Directorului Administrației . 400 | 1 §11 1 1 1 1 45 120 c) Cheltuelde Institutului Ottetdeșanu (anexa 11)- 51.480 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 121 t Personalul didactic................ 30.651 122 ț » de serviciu. . ............ 11000 123 Hrana .......................... 5.290 124 Luminat și încălzit . ... ... ... 1.470 125 Vite și trăsuri, etc. . . . . . ........ 6 450 126 Atelier....................... 7 595 127 Întreținere, instalațiuni și mobilier ... ....... 3.000 128 îmbrăcăminte..................... 2.030 129 Material de studii ... .............. 800 130 Diverse................ .... 3100 131 Medicamente..................... 31080 500 28.200 132 Cămpul și parcul ................. 20 400 37.865 133 Excursiuni....................... ■ 123 366 :134 Sumă disponibilă pentru reparațiuni, calorifer, construcțium și 31.650 73 135 altele...................... 93 1136 XVII Cheltueli din Fondul Tache P Anastassiu: 22 012 15 137 Foncieră ... ........ ........ 1.400 35 138 Asigură) i....... ............. 24.000 139 Renta d-nei Elena P Anastassiu . ... ....... 12.000 140 Renta d-lui lancu P, Anastassiu......... 10.000 141 Școala profesională de fete dm Tecuciu ......... 4.000 142 Salariul personalului silvic dela Țigănești .... .... 25 917 143 Școala primară dela Călmățuiu (anexa 13)...... 84 466 144 Școala de agricultură dela Țigănești (anexa 12)...... 12.897 145 Administrația moșiei Țigănești (anexa 7)..... ... 8 830 146 „ „ Călmățuiu (anexa 8)........ 3 200 147 Biserica dela Călmățuiu (anexa 14)............ 2000 148 Cheltueli neprevăzute, procese, etc........... 400 221.082 Parte pentru diurna Du ectorului Administrației....... 3 500 24 000 235.123 Cultura viei dela Țigănești și plantarea a 2 ha....... 2 500 XVIII. Cheltueli din Fondul Apostol Papadopol: 6 000 HO burse Școala superioară de comerț din Galați a L. 350 anual 1 514 60 7 514 ț]0 » » inierioară » » » 250 » Foncieră, asigurai ea caselor dm Galați și altele...... 12 948 XIX. Cheltueli din Fondul Obedenaru (nudă proprietate! 2 375 D-nci Maria Obedenaru cupoanele............ 1.433 160 31' XX. Cheltueli din Fondul Ion Ghica (nudă proprietate) 1 024 67 Princesei Alexandrina Ion Ghica cupoanele.......... Totalul cheltuelilor . . . 1 434.184 68 Excedent ....................... www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 392 BUGETUL ACADEMIEI Anexa 9. PERSONALUL ACADEMIEI ROMÂNE IN 1914—15 1. Serviciul Cancelariei • 1 Șef de servciu.................a 1 Avocat pe Iunie—31 Dec 1914 . » 1 Ajutor de serviciu .... » 1 Corector al publicațiumlor . . » 1 » » » . . » 1 Arhivar-registrator............» 1 Contabil.......................» 1 Ajutor-contabil................» 1 Cassier........................» 1 Scriitor ......................» 1 » .............................» Lei 630,--- . . Lei 7 560,--- D 570,--- . . . . . » 3 990,- D 325,- . D 3 900,- D 455,--- . . . » 5 460,--- D 497,--- . . • » 5.964,--- » 275,--- . . ---- » 3 300,- D 490,--- . » 5 880,--- D 286,--- . . . D 3 432,--- » 325,--- • . D 3 900,--- » 234,- . . . D 2 808,--- » 150,--- . . • D 1.800,--- Oameni de serviciu; 1 Supraveghetor . . . 1..........a Lei 2 Odăiași........................» » 1 » ................... . » » 3 » il Telefonist . . » » 2 Randași........................» » 120,— ... . Lei 1.440,— 120,— Lei 1.440, - » 2 880,— 110,—............ » 1 320,— 90,— » 270,- » 3.240,— 80,— » 160,— » 1 920,— Lei 58 794,- 2 Serviciul bunurilor: 1 Șef de serviciu ..................a Lei 630,— . » 7.560,— 3 . Serviciul Bibliotecii. 1 Bibliotecar..................a Lei 645,— .... Lei 7.740,— 1 Ajutor.............. . » » 400,—................... » 4 800,— 1 » ... . . . . » » 380,—............. » 4 560,— 1 » . ................» » 325,— . • . . » 3 900,— 1 » » » 300,—.......... » 3 600,— 1 » » » 390,—.......... » 4 680,— 1 » » » 268,— .... » 3.216,— 2 Custozi .... » » 272, - Lei 544,— » 6 528,— 1 Ajutor numismat..............» » 242,— . . • . » 2.904,— 1 Scriitor ... . » » 306,—...............» 3.672,— 1 » ..................» » 220,—...............» 2 640,— 3 » .....................» » 180,— » 540,— » 6.480,— 2 Scriitori (lume-Septemvrie a Lei 150 și Octom- vrie—Maiu a Lei 180 ..................................» 4.080,— 1 Scriitor (Iunie—Decemvrie a Lei 150 și Ianuarie— Maiu a Lei 180).......................................» 1 950,— De transportat . . Lei b0 750, — Lei 66 354,— www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI 393 Oamenii de serviciu. 1 Supraveghetor........a Lei 1 Odăiaș .... ... » » 1 » ...... » » 3 > ............... Report L. 60.750,— Lei 66.354,— 120, -.......... Lei 1 440,— 120,- . . » 1.440,— 110,—.............9 1 320 — 100,— Lei 303,— » 3 600,— Lei 68 550,— Suma . . Lei 134.904,— Diurna Directorului Administrației pe 6 luni a Lei 200,—............... 9 1 200,— Total .... Lei 136.104,— www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 394 BUGETUL ACADEMIEI Anexa 10. FUNDAȚIUNEA «IOAN C. AGARICI». Cheltuelile Școalei de agricultură din Moara Grecilor în 1914—15. No. curent NATURA CHELTUELILOR I. Personal: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Director .... Ajutorul I-iu . » al II-lea . . Maestru fierar . . Maestru lemnar. . Gardian de noapte Vizitiu........... Bucătar . . Spălătoreasă . . . Boar și văcar . . Vier.............. Cioban............ In 1913---14 Total 3.600 960 --- 720 --- 720 --- 720 _ 420 _ 480 _ 420 _ 300 _ 360 --- 300 _ 250 --- 9 250 In 1914—15 lunar 300 100 70 70 70 35 40 35 25 30 25 anual Total 1 2 3 4 5 1 2 1 2 II. Hrana: întreținerea a 27 elevi, a 50 b. pe zi, L. 13,50 Directorul cu familia a L. 2,50 pe zi . Două ajutoare și doi maeștri, socotit fiecare a 75 b pe zi .............................. Person de serviciu, 6 oameni a 50 b. pe zi Lucrător pe un an.......................... III. Luminat si încălzit: > Petrol, lămpi, sticle...................... Lemne de foc, 2 din produsele animale .... Venit dela ateliere și altele....... Totalul veniturilor L . . 1 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI. 397 Anexa 11. INSTITUTUL OTTETELEȘANU. Cheltuelile Institutului Otteteleșanu pe 1914—15. 1 No curent | In In 1914-15 NATURA CHELTUELILOR 1913-14 lunar anual Total Total 1 Corpul didactic : Directoare.............. l 1 1 i 1 1 i i n I i i i 1 1 1 , 1 Subdirectoare............. 450 5.400 2 Medic și profesoară, de igienă . ... 200 2.400 3 Profesor de religie și duhovnic..... 180 2.160 4 Profesoară » științe............ 130 1 560 5 » » litere......... 180 2 160 6 » » geografie, pedagogie și eco- 180 2 160 7 nomie casnică........... 180 2.160 8 Maestru de muzică........... 120 1.440 9 Maestră de desemn, bibliotecară și secretară. 150 1 800 10 » » rufărie........... 26 260 --- 150 1 800 II 1 1 1 1 1 1 i 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 » » croitorie......... 110 1.320 12 » » bucătărie........... 80 960 13 » » spălătorie....... 60 720 14 » » țesut și pedagogă . ... 80 960 15 » » grădină de copii și pedagogă . 70 840 16 » » gimnastică și pedagogă .... 70 840 17 Pedagogă .............. 70 840 18 D . . . 40 480 19 Conducătoare de gospodărie..... 80 960 20 învățătorul pentru practica pedagogică . . 120 31.080 II. Personalul de serviciu: 1 Mecanic salariu.........L. 200 » accesorii.......« 125 325 --- 3.900 --- 2 Ucenic-mecanic............. 30 --- 360 3 Grădinar, salariu.........L. 100 150 1.800 » accesorii.......» 50 --- 4 Portar ................. 40 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 480 5 Tâmplar............. 80 960 6 Vizitiu................. 50 600 7 Rând aș la cai............. 30 360 8 Argat la boi............... 35 420 9 » » vaci............. 30 360 10 Servitoare la castel.......... 30 360 11 » » clasa IV.......... 30 360 12 Spălătoreasă I-a . . . ......• 40 480 13 » a Il-a • . ....... 40 480 14 d » IlI-a........ 40 480 De transportat Lei . . . 26 260 --- 11.400 --- 31.08C r www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 398 bugetul academiei. No curent In In 1914---15 NATURA CHELTUELILOR 1913-14 lunar anual Total Total Report Lei . . . 30 --- 11.400 Rândaș în curte...... 40 360 Ajutor de grădinar .......... 40 480 Al Il-lea ajutor de grădinar...... 30 480 Rândaș la bucătărie cl. IV . . . ... 30 360 » » » » V...... 30 360 15 » » » dela castel . 50 360 16 Coșar și zidar............ 80 600 17 Gospodar al curții (supraveghetor) . . . 60 960 18 Infirmieră................ 60 720 19 Garderobieră............ 60 720 20 Țesătoreasă .......... 40 720 21 Păzitor de noapte........ 200 480 22 Econom ....... ..... 2 400 23 III Hrana: 2 190 24 Direcția, 6 persoane a 1 leu pe zi, Lei 6, 17 325 25 pe 365 zile ... .... 3.780 26 Eleve, 75 persoane a 70 b. pe zi, Lei 52,50, 2 100 27 pe 330 zile......... 5.256 1 Eleve, 20 persoane a 70 b. pe zi, Lei 14,--- 2 500 2 pe 270 zile......... 26 260 8 500 31080 3 Personal didactic, 15 persoane a 70 b. pe zi, 15 600 1 000 20 400 4 Lei 10,50 pe 200 zile........ 28.515 L 200 30 651 5 Personal de serviciu, 24 persoane a 60 b |11 000 50 2.000 _______I1 II ' 1 1 H 1 11 I 1 1 1 1 III H 1 1 1 1 II 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 l 1 11 000 --- 1 pe zi, L. 14,40 pe 365 zile....... • 5.561 50 500 5 290 2 IV. Luminat și încălzit: 1.130 400 1.470 1 întreținerea motorului și a instalațiunilor 88.066 300 99.891 2 electrice.............. 50 3 Combustibil vegetal și mineral..... 40 4 V. Vite și trăsuri, etc.: 800 5 Una pereche cai............ 500 6 Potcovitul............... 60 7 Procurare de ovăz .... 180 8 întreținerea și reparația trăsurilor și carelor. 60 9 Furaj până la noua producție...... 70 1 Una pereche hamuri pentru trăsură . . . 600 2 » » » » transport . . . 3 5 căpestre de piele pentru cai și 4 pentru boi. 4 0 trăsură închisă pentru iarnă..... 5 VI. Ateliere: 6 Ață, ace, degetare, etc.......... Reparația mașinelor de cusut..... 0 mașină de cusut pentru atelierul de rufăne. 6 gherghefe mici rotunde și 3 lungi a 1,50 m 2 manechine de copil și 2 mari...... Material pentru lucru în ateliere..... De transportat Lei www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 399 BUGETUL ACADEMIEI. No curent 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 In n 1914-15 NATURA CHELTUELILOR 1913-14 anual Total Total lunar Report Lei . . 88 066 50 2 000 1 1 1 1 l 1 1 1 । 1 1 1 1 1 1 1 1 1 VII. întreținere, instalațiuni 3 987 62 500 și mobilier: 4.813 500 Pentru curățirea localurilor, diferite repa- 770 rațiuni, peni, mături, fărașe, servicii pentru 200 sobe, vase pentru spălat, cârpe de praf, etc 350 Vase de bucătărie și sofragene . . 200 Săpun, scrobeală, borax. cărbuni de călcat,etc 120 Saltele, 70 bucăți a 11 lei....... 100 Transparente.............. 220 Preșuri și ștergătoarc....... 120 3 icoane a 25 lei........... 120 Un cazan de aramă........ 540 Trestie pentru învelit ghețăria .... 120 Albii, scaune, frânghii, mașini de călcat și 180 de frecat, cârlige, hArdaie, etc . ... 160 Scări la garderobă și cămara mare, rafturi, 250 o masă pentru atelier, reparația meselor 1 160 1 _________ 1 III 1 1 1 1 1 l| --- și a dulapurilor din ateliere . 340 Un biurou cu scaun și etajeră p cancelarie. 50 Material pentru confecționare de paturi . . 90 4 lavoare cu serviciile lor....... 475 3 ceasoarnice de perete, a 60 lei . 1.475 Perdele pentru sala mare și cancelarie . 500 Mobilier pentru cancelarie....... 800 VIII. îmbrăcăminte: 520 Pânză pentru rufăne de corp: un rând că- 2.185 măși de zi și de noapte pentru 96 eleve , fuste și brasiere câte două rânduri pentru 95 eleve............. Pânză pentru un rând de cearșeafun și fețe de pernă............. Șifon pentru batiste......... 99.891 Pichet pentru halatun și șifon pentru rufăria 6.450 infirmeriei............ 7.595 Ciorapi câte 4 perechi pentru 95 eleve . 96.867 12 113.936 --- Material pentru rochi de iarnă la 50 eleve . Material pentru rochi de vară la 50 eleve . » » pelerine la 40 eleve . . . Material pentru șorțuri de clasă și de menaj pentru 95 eleve.......... Încălțăminte nouă și reparațiuni pentru 95 eleve a 23 lei............ De transportat Lei . . . www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 400 BUGETUL ACADEMIEI. No. curent 1 2 3 4 1 1 2 3 In In 1914---15 NATURA CHELTUELILOR 1913---14 lunar anual Total Total Report Lei . . 12 380 IX Material de studii: 1.000 Cărți, tipărituri, material de studii, de scris, 150 desemnat, aparate didactice, abonamente 500 la reviste, cheltueli de cancelarie, legat de cărți, etc.............. X. Diverse: 96 867 113 936 Câte 4 lei de elevă pentru stricăciuni, 95 | 2.500 1.000 3 000 eleve............... 1364 800 2 030 Cheltueli de inspecțium și examen . . 650 1.300 800 Parastasul dela 8 Maiu pentru răposatul | 3.000 3.100 donator I. Otteteleșeanu........ 500 500 Cheltueli neprevăzute..... 104.881 12 123.366 XI Medicamente: 49.655 l“ 31.650 Medicamente și vizite dentistice..... XII. Câmpul șl Parcul: 73 Întreținerea parcului.......... 154 537 06 155.016 73 Cultura plantelor furajere....... » zarzavatului ........... XIII Exoursiuni........ Total . . . XIV Sumă disponibilă pentru repa- rațluni, calorifer și oonstruoțluni Totalul general al cheltuelilor . . . www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMiEI. 401 Anexa 12. FUNDAȚIUNEA TACHE P. ANASTASSIU. Cheltuelile Școalei inferioare de agricultură «TacheP. Anastassiu'» dela Țigănești pe 1914—15. Școala cu începere dela 1 Septemvrie 1914 va avei 90 elevi. | No curent 1 In In 1914-15 । NATURA CHELTUELILOR 1913-14 lunar anual Total Total 1 Corpul didactic: 4.200 - - 4.200 Director-institutor a L. 3OO-|-5O diurnă . 3.060 --- - 3.060 Institutor-agronom a Lei 225 -f- 30 diurnă 1.530 - 350 --- 2.040 1 învățător secretar-contabil a Lei 120-{-50 2 040 --- 255 - 2.010 --- 2 diurnă.............. 1.800 - 170 --- 1 800 3 Șef de cultură .... .... 480 - 170 - 360 4 Grădinar-pomolog ... . ... 900 --- 150 - 900 5 Preot-institutor (1 Sept. 1914---1 Iunie 1915) 540 - 40 720 15 120 1 6 Medic................. 14 550 --- 75 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 7 Pedagog ............... 60 8 II Personalul de serviciu: 1 Econom-magaziner . ...... 2 Maestru-lemnar . . . .... 3 Maestru-fierar .... .... li i l i l 1 i I i l 1 75 - 900 1 4 Grădinar pentru zarzavaturi ...... 900 70 840 5 Bucătar............... 840 70 - 840 6 Vizitiu . . . . ........ 840 60 780 7 Odăiaș .............. 720 50 - 600 8 2 Spăiătorese (una a L 40 și una a L. 35). 600 45 - 540 9 5 argați a L 30............. 480 35 420 10 Pândar de zi.............. 420 75 - 900 11 Pândar de noapte....... 840 150 - 1.800 1 III. Hrana: 1 800 40 --- 480 2 Director a 2,50 pe zi, 365 zile..... 480 45 --- 540 3 Institutor-agronom, șef de cultură și grădi- 7 920 --- 8.640 4 nar-pomolog a L 1,75 pe zi, L. 5,25, 365 zile 900 --- 912 50 învățător a L. 1,75 pe zi, 365 zile..... 1.620 1 916 25 Econom, maestru lemnar și maestru fierar 405 638 75 a L 1,25 pe zi, L. 3,75, 365 zile .... 1.080 1.368 75|| De transportat Lei . . . 4.005 4 836 25^23.760 --- 26 Desbatei iIp. Analele A R. XXXV. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 402 BUGETUL ACADEMIEI. c o o o d Z 5 6 1 2 3 1 2 3 4 1 2 3 4 1 In In 1914 --- 5 NATURA CHELTUELILOR 1913--- 14 Total lunar anual Total Report Lei . . . 4 005 --- 4.836 25 23.760 1 --- 72 elevi, 1 pedagog și 13 servitori a 0,50 lei pe zi, L.43,---dela 1 Iunie---1 Septemvrie 1914, pe 92 zile . . --- 90 elevi, 1 pedagog, 13 servitori a 0,50 lei pe zi, L. 52,---, dela 1 Septemvrie 1914 -1 lume 3 150 3.956 1915, pe 273 zile............ 12.150 14 196 22 988 25 19 305 --- IV. Luminatul șl încălzitul: X Petrol, sticle pentru lămpi, etc .... 500 --- 600 --- 320 steri lemne pentru foc...... 2 100 2.100 1 tonă coks..... ...... 70 2 700 --- 2 670 --- V. Curte, grajd, vehicule, reparațiuni: întreținerea curții și curățirea clădirilor, sobelor, grajdurilor, animalelor, repararea ghiociurilor, trăsurilor....... --- Reparațiuni interioare și exterioare, văruit, văpsit, etc. și la locuința personalului șt 500 învelitoare .... ....... 1 100 întreținerea podului dela moară..... 400 100 Hrana vitelor . ........... 1500 4 000 --- 5.700 1 900 --- VI. Ateliere, lucru manual, stupăria și spălătoria: Atelier; Scule și material pentru diferite 300 --- obiecte .și exercițiile elevilor . . . 360 Potcovitul cailor ..... ..... 200 400 Facerea a 10 bănci și o catedră..... 50 360 Cuiere la clase și dormitoare..... 130 75 2 bănci și masă pentru sufragerie - . 50 50 Lucru manual; Material necesar: papură, 100 100 carton, etc............ 634 634 1 619 Stupăna; 6 stupi și instrumente..... Spălătoria; 2 bălii de brad L. 40,---, 30 m frânghie pentru rufe L. 14,--- ;4 căldări de 1.824 --- zinc L. 10,---, 1 cazan pentru rufe L. 30,---, 750 kg. săpun pentru rufe ....... VII. Instalațiuni, instrumente agricole și mobilier: Instalațiuni; Fiare la ferestre ............ • 50 Pod și îmbunătățiri la grajdul de porci . . 300 Sârmă dințată 2.000 metri....... | 2.385 275 625 De transportat Lei . . 2 385| --- 625 II56 767 25 www.dacoromamca.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI. 403 No. curent l| In In 1914-15 NATURA CHELTUELILOR 1913---14 lunar anual Total Total 2 2 385 625 25 3 842 792 20 4 3.420 1.100 70 1 1242 20 1 070 20 2 Report Lei . . . 7.889 20 3 Mașini și instrumente agricole..... Vite și pasări.............. Mobilier, rufărie și obiecte de sufragerie . VIII îmbrăcăminte pentru 90 elevi IX. Material de studii și cancelarie 500 56.767 X Diverse și medicamente: 300 3.587 Cheltueli neprevăzute........... 6 056 1 S 1 1 III 200 --- 8.790 Medicamente . . ‘............ 1807 1.191 Parastasul de Sf. Dumitru L 150---,și po- • 900 1000 meni L. 50............. 2.300 1.500 XI. Cbeltueli ou culturi și întreținerea 150 130 parcului. . • ......... 500 500 XII. Telefon............. 15 XIII. Inspeoțiuni.........• . 67.771 70 73.466 Totalul cheltuelilor . . 11 000 Reparațiuni, construcțiuni, etc. . . . 84 466 15 Total general www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 404 BUGETUL ACADEMIEI. Anexa 13. FUNDAȚIUNEA TACHE P. ANASTASSIU. Cheltuelile Școalei primare dela Călmățuiu pe 1914—15. a a) S o o z 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 1 2 Totalul I n 1914-15 NATURA CHELTUELILOR dm lunar anual Total 1913-15 I. Corpul didactic: I III' ___________ ! 1 1 1 1 1 ________________ । 1 1______________g 1 __________ 1 I 193 50 2 322 1 । 1 ' । I 1 Institutor definitiv .......... 193 50 2 322 Institutor definitiv. . . ...... 50 ■ 600 Medic al școalei.............. 50 - 600 Maestru de lucru manual la băieți . . . 50 600 Maestră de lucru do mână la fete . . 50 600 1 । 1 1 1 1 1 II. Personalul de serviciu: 60 480 Dinginle-Administrator.......... 40 480 Grădinar, pe 8 luni......... 40 240 Bucătar ..... ...... 40 480 Gardian de noapte pe 6 luni ... 60 540 Vizitiu.............. Doi rândași a câte 40 lei . 2 322 Un rândaș a 40 lei.......... 2 322 6 444 Două odăiașe, pe 9 luni, a câte 30 lei . 600 2 820 --- III Hrana: 600 7 659 Hrana pentru 40 elevi interni, pe 150 zile, 600 a 50 bani de elev pe zi, L. 20,--- . . . 600 Hrana pentru 40 elevi semi-inlerni, pe 150 480 3 000 zile, a 30 bani de elev pe zi, L. 12,--- 480 1.800 Hrana pentru un pedagog și 2 servitori, pe 2+0 547 365 zile, a câte 50 bani pe zi, L 1,50 480 91 Hrana pentru 1 gardian de noapt°, pe 182 960 273 zile, a câte 50 bani pe zi....... 3.000 122 50 Hrana pentru 2 odăiașe, pe 273 zile, a câte 1 800 1 825 50 50 bani pe zi . ........ 1.095 Hrana pentru un grădinar, pe 245 zile, a 122 câte 50 bani pe zi.......... 1 825 Hrana pentru 2 Institutori cu familie, pe 270 270 365 zile, a câte 2 50 lei de familie pe zi.Lei 5. 2 080 2 080 - IV. Luminatul și încălzitul: 19.876 50 2 350 --- 16 923|--- Petrol, lămpi, sticle, chibrituri, ele. . . . Lemne de foc: 26 stânjeni (a 80 lei stj.) . De transportat Lei . . . www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI 405 curent | Totalul In 1914 15 NATURA CHELTUELILOR din O 1913---14 lunar anual | Total Z Transport Lei . . . 19 876 50 2 350 - 16 923 - 3 Tăiatul lemnelor, a câte 4 lei stânjenul . 104 --- 4 2 tone cărbuni, a 95 lei tona . . ... 190 --- 1 190 ---, 0 Topoare, ferăstrae, pile, călcătoare, etc. . . 30 - ____30 -| 2.674 - V. Grajd (vite, vehicule, nutreț) : 1 Cultura completă a 3 Ha ovăz, a 80 lei Ha 240 - 9 Asigurarea ovăzului contra gnndinei . . 21 3 Recoltatul a 2 Ha fân, a 40 lei Ha . . . 80- 4 Potcovitul a 2 cai . . . . ... 80- 5 Unsoare de trăsură și de hamuri . . . 40 - 10 --- 6 Diferite reparații la trăsură și hamuri . . . 50- 50 --- 7 Costul transporturilor la Ivești cu cai străini 250 - 310 --- VI. Lucrul manual și stupăria: 1 1 1 Material pentru lucrul manual la fete. 40 - 1 40 --- 2 Idem pentru băieți.......... 80- | 80 --- 3 Instrumente pentru lucrul manual . . 30 --- 4 Faguri artificiali pentru stupi...... 30- 30 --- 5 Rame și secții americane ... 30 --- 30 --- 6 Facerea din nou a doi stupi sistematici . . 50- 1 180 --- VIL Mobilier și material didactic : 1 1 Cinci bănci pentru repetitorul elevilor 60 i 2 Două cuverturi de pat pentru sala de oaspeți 50 3 Material pentru învățarea istoriei naturale . 100- 100 - 1 VIII. îmbrăcămintea: 1 Haine și încălțăminte pentru 80 elevi, a 25 lei de elev............. 2 000 2 000 --- IX Material de studii si cancelarie: 1 1 Cărți și rechizite p 20e'evidecl IV a 7,50lei 150 150 _ 9 » # » » III »6,--- » 120 - . 120 3 j> » » » Ii b 4,50 » 90- 90 --- 4 » » » » I »3,--- » 60 - 60 _ 5 Registre, plicuri, hârtie ........ 80 - 80 - 500 --- De transportat Lei . • 23.577 [50 22 687 - 1 d www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 406 BUGETUL ACADEMIEI. | No. curent | Totaluri In 1914- NATURA CHELTUELILOR din lunar anual 1913-14 Transport Lei . . . 23.577 50 Total un 22 687 X. Medicamente si dezinfectante: > 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Medicamente și dezinfectante pentru elevi. XI. întreținerea grădinii și gospodăriei: Aratul a 3.600 Ha loc de grădină, munci cu ziua și hrana muncitorilor................. Reparatul, curățitul sobelor și coșurilor, mă turi, cârpe, rogojini, perii, var, bidinele, etc Unelte agricole și semințe pentru grădină . Obiecte și vase de bucătărie............... Sleitul a două fântâni, una cu pompă . . . Abonamentul și întreținerea telefonului . Sobă de zid la locuința Dirigintelui . . Văpsitul a 18 uși și 16 ferestre........... Văpsitul de două ori a tablei de pe acope- rișul atenanselor școalei, în suprafață totală de 1.400 m⁸, a câte 40 bani m² . . Făcutul unei guri de canal în dreptul pri- vățn școlarilor.................... XII. Diverse: Inspecțiuni la școală și cheltueli nepre- văzute ................................. Total 200 --- 1 000 --- 350 _ 200 --- 100 --- 100 --- 90 --- 100 600 26.317 50 1.000 300 200 100 150 90 170 560 60 200 2 630 400 25 917 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro BUGETUL ACADEMIEI 407 Anexa 14. FUNDAȚIUNEA TACHE P. ANASTASSIU. Cheltuelile bisericii „Sf. Gheorghe“ din Călmățuiu pe 1914 — 15. 1 No. curent 1 In In 1914---15 NATURA CHELTUELILOR 1913 14 lunar anual Total Total I. Personal: 1 Preotul .... .......... 1 200--- 100 --- 1 200 2 Primul cântăreț......... 600--- 50 600 --- 3 Cântărețul al doilea ....... 480--- 40 480 4 Paracliserul............... 360- 30 360 2.640 II întreținerea bisericii: 1 20 kg. lumânări de ceara a 6 lei kg ... 120 120 2 10 kg. untdelemn pentru candele a 1,80 kg 18--- 18 3 20 litri vin a 0,80 litrul......... 16--- 16 4 90 prescuri pentru anaforă, a 20 b bucata 18--- 18 H 1 1 1 1 I 1 5 Smirnă, iască, tămâie, chibrituri..... 5--- 5 6 Mături, peni, cârpe, rogojini, var, etc . . . 10- 40 7 Un stânjen lemne de foc ....... 80- 80 297 III Odăjdii :........... 540- IV. Cheltueli de cancelarie: Hârtie, plicuri, cerneală, condeie, penițe, etc. 10- 10 --- V Parastasul; l Cheltueli pentru facerea parastasului dela 26 Octomvrie 1914......... 100- 100 --- VI Cheltueli neprevăzute..... 153 --- Totalul cheltuelilor 3 200 --- 1 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro ACADEMIA ROMÂNĂ CONCURSURI PENTRU PREMII. 19 14. A. Premii pentru cărți publicate. I. Premii generale. 1. Premiul Năsturel, de 4 000 Lei, se va da, în sesiunea gene- rală din anul 1915, unei cărți scrise în limba română, cu conținut de orice natură, care se va judecă mai meritorie printre cele pu- blicate dela 1 Ianuarie până la 31 Decemvrie 1914. Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a cărților propuse la concursul acestui premiu este până Ia 31 Decemvrie 1914. Notă. — In privința Premiilor Năsturel se pun în cunoștința publicului următoarele dispozițiuni din codicilul răposatului C. Năsturel-Herescu: «In tot anul Societatea Academică Română va avea a premia din veni- turile Fondului Năsturel o carte tipărită originală, în limba română, care se va socoti de către Societate ca cea mai bună publicatiune apărută în cursul anului; însă aceste premii vor fi de două specii : «1. In trei ani consecutivi, dearândul, se va decerne câte un premiu de patru mii Lei noi, No 4 000 L. n., minimum, la cea mai bună carte apărută în cursul anului expirat. «2 Iară în al patrulea an se va decerne un premiu fix de douăsprezece mii Lei noi, No. 12.000 L. n., carele se va numi „Marele Premiu Năsturel", operei care va fî judecată ca publicațiunea de căpetenie ce va fi apărut în cursul celor patru ani precedenți. Acest premiu nu se va puteă decerne unei lucrări, care va fi obținut deja unul din premiile anuale, decât defal- când dintr’însul valoarea premiului precedent. «Operele, ce se vor recompensă cu această a doua scrie de premii, vor trată cu preferință despre materiile următoare: www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PREMII PENTRU CĂRȚI PUBLICATE, 409 „a) Scrieri serioase de istorie și de științele accesorii ale istoriei, prefe- rindu-se cele atingătoare de istoria țerilor române; „6) Scrieri de religiune ortodoxă, de morală practică și de filozofie; „c) Scrieri de științe politice și de economie socială; „d) Tratate originale despre științele exacte; „e) Scrieri enciclopedice, precum dicționare do istorie și de geografie, în cari să intre și istoria și geografia României, dicționare generale sau par- țiale de științe exacte, de arte și meserii, de administrațiune și jurispru- dență, și alte asemenea lucrări utile și bine întocmite; „f) Cărți didactice de o valoare însemnată ca metod și ca cuprins; „g) Dicționare limbistice în limba românească, mai ales pentru limbile antice și orientale, adică limba latină, elenă, sanscrită, ebraică, arabă, turcă, slavonă veche și altele; „h) Publicațiuhi și lucrări artistice de o valoare serioasă, adică relative la artele plastice, arhitectura, sculptura, pictura, gravura, și chiar opere mu- zicale serioase, pe cari aceste toate Societatea Academică Română le va puteâ aprețiă, atunci când își va întinde activitatea ei și asupra tuturor materiilor de bele-arte; „i) Scrieri de pură literatură română, în proză și în versuri, precum poeme, drame și comedii serioase — mai ales subiecte naționale—și orice alte opere de înaltă literatură. Acestora mai cu seamă aș dori să se acorde „Marele Premm Năsturel", când vor fi judecate ca având un merit cu totul superior, spre a se da astfel o încurajare mai puternică desvoltării Litera- turii naționale.» 2. Premiul Asociațiunii Crai o vene pentru des vot tarea învăță- mântului public, de 1.500 Lei, se va da, în sesiunea generală din 1917, pentru cea mai bună carte didactică în limba română dintre cele tipărite dela 1 Ianuarie 1914 până la 31 Decemvrie 1916. Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a cărților propuse pentru concurs este până la 31 Decemvrie 1916. 3. Marele Premiu Năsturel, de 12.000 Lei, se va da, în sesiunea generală din 1917, unei cărți scrise în limba română, cu conținut de orice natură, care se va judecă mai meritorie printre cele pu- blicate dela 1 Ianuarie 1913 până la 31 Decemvrie 1916. Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a cărților propuse pentru acest premiu, este până la 31 Decemvrie 1916. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 410 PREMII LITERARE ȘI ISTORICE II. Premiile Secțiunii literare. 4. Premiul Eliade-Rădulescu, de 5.000 Lei, se va da, în sesiu- nea generală din 1915, pentru o scriere de literatură sau de fi- lologie, care se va judecă mai meritorie printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1911 până la 81 Decemvrie 1914. Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a cărților propuse pentru concurs este până la 31 Decemvrie 1914. 5. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei (divizibil), se va da, în siunea generală din 1915, pentru scrieri de literatură sau de fi- lologie, cu cuprins moral (în înțelesul că sunt excluse numai scrie- rile contrare moralei), cari se vor judecă mai meritorii printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1912 până la 81 Decemvrie 1914. Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a cărților propuse pentru concurs este până la 31 Decemvrie 1914. III Premiile Secțiunii istorice. 6. Premiul Demostene Constantinide, de 4.000 Lei, se va da, în sesiunea generală din 1915, pentru o scriere socială sau istorică, care se va judecă mai meritorie printre cele publicate dela 1 Ia- nuarie 1912 până la 31 Decemvrie 1914. Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a cărților propuse pentru concurs este până la 31 Decemvrie 1914. 7. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei (divizibil), se va da, în sesiunea generală din 1916, pentru scrieri istorice, economice, ju- ridice, filozofice, de cuprins moral (în înțelesul că sunt excluse numai scrierile contrare moralei), cari se vor judecă mai meritorii printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1913 până la 31 Dedein- vrie 1915. Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a cărților propuse pentru concurs este până la 31 Decemvrie 1915. 8. Premiul Hagi-Vasile, de 5.000 Lei, se va da, în sesiunea ge- nerală dm 1917, pentru scrieri privitoare la comerțul român in www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PREMII PENTRU CĂRȚI PUBLICATE. 411 trecut și in prezent și publicate în timpul dela 1 Ianuarie 1912 până la 31 Decemvrie 1916. Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a cărților propuse pentru concurs este până la 31 Decemvrie 1916. 9. Premiul Eliade-Bădulescu, de 5.000 Lei, se va da, în se- siunea generală din 1917, pentru scrieri istorice, economice, juri- dice, filozofice, cari se vor judecă mai meritorii printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1913 până la 31 Decemvrie 1916. Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a cărților propuse pentru concurs este până la 31 Decemvrie 1916. IV. Premiile Secțiunii științifice. 10. Premiul Statului Lazăr, de 5.000 Lei, se va da, în sesiunea generală din 1916, pentru o scriere cu conținut științific, în înțe- lesul științelor exacte (matematică, fizică, chimie, istorie naturală, geografie, medicină, inginerie, industrie și științele aplicate în ge- neral), care se va judeca mai meritorie printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1914 până la 31 Decemvrie 1915, sau pentru cea mai importantă invențiune științifică făcută dela 1 Ianuarie 1914 până la 31 Decemvrie 1915. Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a cărților propuse pentru concurs este până la 31 Decemvrie 1915. 11. Premiul Demostene Constantinide, de 4.000 Lei, se va da, în sesiunea generală din 1916, pentru o scriere cu conținut știin- țific, care se va judeca mai meritorie printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1913 până la 31 Decemvrie 1915. Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a cărților propuse pentru concurs este până la 31 Decemvrie 1915. 12. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei (divizibil), se va da, în se- siunea generală din 1917, pentru scrieri cu conținut ștințific în înțelesul științelor exacte (matematică, fizică, chimie, istorie natu- rală, geografie, medicină, inginerie, industrie și științele aplicate în general), cari se vor judecă mai meritorii printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1914 până la 31 Decemvrie 1916. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 412 PREMII ȘTIINȚIFICE Terminul depunerii la cancelaria Academiei, în 15 exemplare, a cărților propuse pentru concurs este până la 31 Decemvrie 1916. * * * * Notă. — Se pun în vederea concurenților următoarele articole din Regu- lamentul pentru premiile literare, istorice și științifice, votat de Academie la 8 Martie 1906: Art. 4 Operele publicate vor fi prezentate la concurs de autorii lor în câte 15 exemplare pe lângă o cerere scrisă, în care se va arătă totdeauna anume premiul la care concurează. Un autor nu poate prezenta în acelaș an aceeaș scriere la mai multe premii, nici mai multe scrieri la diferite premii. O scriere prezentată la un premiu nu mai poate fi mutată la altul după trecerea terminului de prezentare (31 Decemvrie), fixat în art. 3. Art. 5 O scriere prezentată într’un an la un premiu și nepremiată poate fi prezentată în anii următori la concursul aceluiaș sau al altui premiu, numai dacă este preînnoită în părți esențiale în nouă edițiune, publicată de autor în vieață. Ari.Operele publicate de Academie, făcute din inițiativa sau cu aju- torul ei, nu pot fi admise la concursul premiilor. De asemenea nu pot fi admise la concurs opere postume. Art 7. La concursul premiilor poate fi admisă nu numai o operă întreagă, ci și parte dintr’o operă, cu condițiune ca această parte să fie completă. Art. 8 La premiile Năsturel pot fi prezentate scrieri de orice natură, la premiul Eliade-Rădulescu scrieri de literatură, de filologie, de istorie, scrieri economice, juridice, filozofice; la premiul Lazăr scrieri cu conținut științific în înțelesul științelor exacte (matematică, fizică, chimie, istorie naturală, geografie, medicină, inginerie, industrie și științele aplicate în general); la premiul Adamachi scrieri cu cuprins moral de orice natură (în înțelesul că sunt excluse numai scrierile contrare moralei); la premiul Hagi-Vasile scrieri privitoare la comerțul român în trecut și în prezent. Art. 9 La premiile Năsturel — conform testamentului — pot fi admise numai scrieri în limba română; la premiile Eliade-Rădulescu, Lazăr, Ada- machi sunt admise și opere scrise de autori români sau străini înlr'una din limbile latină, italiană, franceză, germană sau engleză, dacă întreg cu- prinsul operei va trată despre pământul sau neamul românesc, despre is- oria, limba sau literatura românească. Art. 10. Traducerile din limbi străine în limba română pot fi premiate, numai dacă sunt făcute de pe opere clasice și, prin dificultățile învinse ale unei perfecte traduceri în versuri românești, vor constitui adevărate opere literare ale limbii române, ori — prin anexarea de explicări și note științi- fice cu totul proprii traducătorului — își vor fi însușit meritele unei lucrări originale în limba română. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PRFMÎI LITERARE ȘI ISTORICE. 413 Art. 11. Toate lucrările, fie tipărite, fie manuscripte, prezentate la vreunul din premiile Academiei, trebue să fie scrise cu ortografia Academiei. Art 12. Operele publicate anonime sau pseudonime vor putea fi admise la concurs, iar autorii, spre a primi premiile acordate, vor trebui să pro- beze proprietatea lor. B. Premii pentru lucrări pYise la concurs cu subiecte date. I. Premiile Secțiunii literare. 1. Premiul Năsturel, de 5.000 Lei, se va da, în sesiunea ge- nerală din 1915, celei mai bune lucrări scrise in limba română despre: Sufixele de formarea cuvintelor în limba românească, studiate din punctul de vedere al formei, al sensului și al originii lor.— (Deciz. 19 Maiu 1910). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1914. 2. Premiul Neuschots, de 2.000 Lei, se va da, în sesiunea gene- rală din 1915, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre: Cari industrii casnice țărănești ale Românilor sar puteă în- curaja și perfecționa, și prin ce mijloace? — (Deciz. 19 Maiu 1910). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1914. 3. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei {divizibil), se va da, în se- siunea generală dm 1916, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre: Studiu asupra formațiunii numelor de familie la Români.— (Deciz. 13 Maiu 1911). Terminul prezentăm manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1915. 4. Premiul Eliade-Rădulescu, de 5.000 Lei, se va da, în sesiunea ge- nerală din 1918, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre: Frumosul în poezia populară românească.—(Deciz. 21 Maiu 1913). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1917. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 414 ARTICOLE DIN REGULAMENTUL PREMIILOR. 5. Premiul Năsturel, de 5.000 Lei, se va da, în sesiunea generală din 1918, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre : Studiu asupra limbii și stilului cronicarilor români. — (Deciz. 21 Maiu 1913}. Terminul prezentării manuscriptelor este până Ia 31 Decemvrie 1917. 6. Premiul Princesa Alina Știrbei, se va da, în sesiunea generală din 1918, pentru cea mai bună scriere în limba română despre : Povestiri morale pentru copii între 10—14 ani. Povestirile vor fi de preferință din istoria națională sau din vieața socială trecută și actuală. Pot fi traduceri sau localizări până la a 4-a parte. — (Deciz. 27 Maiu 1913). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1917. » 7. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei (divizibil), se va da, în se- siunea generală din 1919, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre: Adverbul în limba română. Studiu sintactic. Lucrarea va studia, din punct de vedere sintactic, adverbul ro- mân în desvoltarea sa istorică, luându-se în considerare toate dia- lectele limbii române. De asemenea va trată despre adverbele în- trebuințate în mod conjuncțional și despre substantivele întrebuin- țate adverbial.—(Deciz. 27 Maiu 1914). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1918. II. Premiile Secțiunii istorice. 8. Premiul Alexandru loan Cuza, de 20.000 Lei, se va da, în sesiunea generală din 1915, sau în oricare sesiune următoare, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre: Istoria Românilor dela Aurelian până la fundarea Princi- patelor. Punctele de căpetenie ale programului sunt cele următoare : 1. Teritoriul colonizațiunii romane în țerile din dreapta și din stânga Du- nărei de jos. 2. Teoriile vechi și nouă despre originea și locuințele Românilor în cursul evului mediu. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PREMII PENTRU SCRIERI DESPRE SURIECTE DATE 415 3. Migrațiunea popoarelor în țerile dunărene și înrâuririle reciproce dintre barbari și elementul roman, dela părăsirea Daciei Traiane până la înfiin- țarea Imperiului bulgar. 4. Românii și Bulgarii în timpul Imperiului bulgar și al celui româno- bulgar și relațiunile lor cu popoarele din stânga Dunărei. 5. Originile Principatelor Române. Lucrarea va fi întemeiată pe un studiu cât mai amănunțit și conștiințios al izvoarelor antice și medievale: autori, inscripțiuni, documente și orice resturi ale vechimii, utilizându-se și toponimia, limba și în genere orice fân- tână ce ar puteă contribui la lămurirea chestiunii (Deciz. 5 Aprilie 1900 și 25 Martie 1904). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1914. 9. Marele Premiu General loan Carp și Maria Carp, de 7.000 Lei, se va da, în sesiunea generală din 1915, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre : Istoria culturii românești dela 1821 până în silele noastre. Se va arătă desvoltarea culturii intelectuale în toate manifestă- rile ei mai însemnate — (Deciz. 26 Maiu 1910). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1914. 10. Premiul Alexandru loan Cusa, de 6.000 Lei, se va da, în sesiunea generală din 1916, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre : Istoria breslelor în Principatele Române.—(Deciz 18 Maiu 1911). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1915. 11. Premiul Eliade-Rădulescu, de 5.000 Lei, se va da, în se- siunea generală din 1916, celei mai bune lucrări scrise în limba ro- mână despre: Relațiile noastre cu Turcia dela pacea dela Chiuciuc-Cainargi până la proclamarea independenței. — (Deciz. 18 Maiu 1911). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1915. 12. Premiul Năsturel, de 5.000 Lei, se va da, în sesiunea generală din 1916, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre : Administrația austriacă în Oltenia, Banat și Transilvania până la pacea de Belgrad. — (Deciz. 18 Maiu 1911). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1915. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 416 premii istorice. 13. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei (divizibil), se va da, în se- siunea generală din 1917, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre: Valurile (troianele), drumurile și cetățile romane din toate țe- rile locuite de Români. Autorul va alcătui un repertoriu sumar, dar complet și metodic, al tuturor valurilor, drumurilor și cetăților romane, ale căror urme, singurele ce ne-au mai rămas dela Romani, se mai cunosc până astăzi la noi. In acest scop, pe lângă lucrările speciale de arheologie și epigrafie, se va țineă seamă de relațiunile cronicarilor români și străini și de notele călătorilor străini, cari le-au descris sau semnalat, precum și de vechile noastre hotărnicii de moșii, în cari de multe ori valurile, drumurile și cetățile se întâmpină ca semne de hotar. Pentru fiecare, se va culege cu multă atențiune orice tradiție sau poveste ce se leagă de ele ; iar la sfârșitul lucrării se va întocmi o hartă istorică cu toată preciziunea cuvenită, spre a fi la îndemână oricui, mai ales în vederea con- servării și ocrotirii lor de către autoritățile publice. — (Deciz. 23 Maiu 1912). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1916. 14. Premiul Neuschots, de 2.000 Lei, se va da, în sesiunea gene- rală din 1917, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre : Istoria costumului la Români până la 1821. Cercetarea se va mărgini la istoria îmbrăcămintei și obiectelor de gă- teală, cari au putut fi aduse de obiceiu și din alte țeri ; iar din industria casnică națională se vor arătă numai produsele ei în legătură cu portul nostru în trecut. Aceste produse ar fi: țesăturile, alesăturile și cusăturile pe diferite pânze : de mătase, in, bumbac, etc., apoi împletiturile și găteala părului. Autorul se va ocupă și de costumele Voevozilor, Domnițelor, boierilor și jupânițelor noastre, cercetând foile de zestre, parte publicate, parte inedite, din colecția de documente a Academiei, sau din alte părți. Va studiă de asemenea picturile murale de pe la biserici și va căută să lămurească în- țelesul cuvintelor vechi, ca : socman, cumănac, răteze, brâu mocadin și al- tele, ce se găsesc, fie în cărți, fie în vechile noastre documente. Lucrarea va aveâ și gravuri alese. — (Deciz. 26 Maiu 1912). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1916. 15. Premiul Năsturel, de 5.000 Lei, se va da, în sesiunea generală din 1919, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre: Bibliografia istoriei Românilor. — (Deciz. 19 Maiu 1914). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1918. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PREMII ȘTIINȚIFICE. 41^ III. Premiile Secțiunii științifice. 16. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei (divizibil), se va da, în se- siunea generală din anul 1915, celei mai bune lucrări scrise în limba română cuprinzând: Sludiul chimic al lignifelor indigene și apl icațiunile lor in in- dustrie. Autorii se vor conduce după următorul program: Se va face studiul fizic și chimic al lignitului din cel puțin 10 localități principale din țară. Va trebui neapărat, ca unul dm aceste lignite să fie din jud. Dâmbovița, altul din Prahova și al treilea din jud. Bacău. Din punctul de vedere tehnic, se vor studiă produsele obținute prin cal- cinarea în vase închise pentru distilațiunea uscată a cel puțin 5 varietăți din Jignitele analizate. Se va studiă reziduul din retortă și aphcațiunile sale, precum și produ- sele distilațiunii, fie ele gazoase, lichide sau solide, precum și importanța lor industrială. Pentru părțile fenolice se va cercetă utila lor întrebuințare pentru con- servarea lemnelor prin injectare. Cu aceleași 5 varietăți de lignit se va căută a se face brichete, putând pentru aceasta a le amestecă între ele, sau cu anumite porțiuni de antracită, de păcuri groase, de cărbuni rezultând dela distilațiunea uscată a lignitelor, cu smoalele rezultând dela aceeaș distilațiune, sau cu alte substanțe ce se vor găsi necesare. Se va căută, de asemenea, a se incorporă în aceste brichete, și mai ales în acele destinate încălzirii casnice, răzătură de lemne, sau măcinătură de știuleți, sau de coceni de porumb, ori paie de cereale. Brichetele obținute vor fi analizate și se va arătă câtă apă conțin, câtă cenușă, cât sulf și care va fi puterea lor calorifică. Pe cât posibil, concurentul va indică și sobele cele mai practice pentru arderea lor, evitându-se — pe cât se poate — tuciul, sau, dacă nu vor fi po- sibile sobele de teracotă sau cărămidă, se vor indică sobele de tuciu, căptu- șite cu cărămizi. Concurentul va indică, cu oarecare preciziune, și prețul tonei brichetelor obținute.—(Deciz. 20 Maiu 1910). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1914. 17. Premiul Lazăr, de 5 000 Lei, se va da, în sesiunea generală din 1915, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre: Politica agrară a României și înrâurirea ce ea a avut asu- pra stării economice si sociale a poporațiunii rurale. Analele AR. — XXXVI.-Deebaterile. 21 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 418 PREMII PENTRU SCRIERI DESPRE SUBIECTE DATE. Lucrarea va cuprinde: Expunerea pe scurt a stării țăranilor înainte de 1742. Legiuirile făcute în chestiunea țărănească dela Constantin Mavrocordat și până la Regulamentul Organic. Regulamentul Organic în Moldova și în Țara-Românească. Legiuirile regulamentare făcute în Moldova și în Țara-Românească dela 1834 până la 1847. Măsurile luate de Guvernul provizoriu și de Locotenența Domnească în 1848. Legiuirile lui Grigorie Ghica și ale lui Barbu Știrbei. Chestiunea țărănească dela 1856 până la 1864. Legea rurală din 1864 și împroprietăriri ulterioare făcute în virtutea a- celeiaș legi. Aplicarea și efectele legii rurale. Studiu comparativ între legea rurală din 1864 din România și legile de împroprietărire din Ungaria, Bucovina și Rusia. Legi de tocmeli agricole Legi de vânzare în loturi a bunurilor Statului. Instituții de credit țărănești; credit agricol, bănci populare. Legea obștiilor sătești. Răscoala țăranilor din 1907. Ancheta agrară. Legile cu caracter agrar din 1907 și 1908. Aplicarea și efectele acestor legi. — (Deciz 20 Maiu 1910). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1914. 18. Premiul Lazăr, de 5.000 Lei, se va da, în sesiunea generală din 1917, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre: Crustaceele din apele interioare ale României din punctul de vedere sistematic, faunistic și biologic; descrierea și figurarea tuturor speciilor și varietăților, vieața lor și raporturile lor față de mediul în care trăesc ; distribufiunea lor geografică. — (Deciz. 28 Maiu 1912). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1916. 19. Premiul Năsturel, de 5.000 Lei, se va da, în sesiunea generală din 1917, celei mai bune lucrări scrise în limba română, cuprinzând: Climatografia României bazată pe observațiunile până la fi- nele anului 1910. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro Premii științifică. 419 In trăsuri generale această lucrare va cuprinde: 1. Istoricul publicațiunilor meteorologice și de Fizica Globului făcute în România ; principalele fapte relative la clima noastră consemnate în docu- mente și publicațiuni. 2. Descrierea climei României cu studiul mersului diurn și anual al di- feritelor elemente ce constituesc clima, cu tabele ale valorilor acestor ele- mente ; reprezentarea grafică a distnbuțiumi elementelor climatologice la suprafața României. 3. Date climaterice din punctul de vedere agricol și forestier, cuprinzând și epocile când se produc diferitele fenomene de vegetațiune. 4. Date privitoare la Fizica Globului, ca temperatura solului la suprafață și la diferite adâncimi; epocile înghețului și desghețului Dunărei, variațiu- nile în nivelul apelor acestui fluviu ; distribuțiunea elementelor magnetismului pământesc la suprafața teritoriului nostru și în fine sismicitatea Regatului 5. -Bibliografia climatologică și de Fizica Globului cu privire la România.— (Deciz. 28 Maiu 1912). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1916. 20. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei {divizibil}, se va da, în se- siunea generală din 1918, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre : Contribi^iuni la studiul caracterelor antropologice și biolo- gice ale țăranului român. Lucrarea va fi întocmită după următorul program: 1. Să se arate, cu cercetări personale, antropometria țăranului român, mai ales craniul, toracele, statura, din o regiune restrânsă la cel puțin două ju- dețe de munte (de preferință dintre județele : Gorj, Mehedinți, Vâlcea, Muscel, Dâmbovița, Putna, Neamț, Suceava) în legătură cu variațiunile morfologice ale terenului (munte, depresiune subcarpatică, deal), sau la două județe de șes în cari drumurile păstoritului sunt mai dese (Ialomița, Brăila, Olt, Co- vurluiu), sau la județele de dealuri (Tutova, Vasluiu, Fălciu), arătându-se amănunțit categoria indivizilor măsurați, dacă sunt răzeși, clăcași sau fac parte din așâ numitele slobozii. 2) Se vor aveâ în vedere sexele și etatea, precum și osemintele omenești din aceeaș regiune din vremuri cât mai vechi, pentru a se puteâ trage cât de sigure concluziuni asupra variațiunii în timp. 3) Să se studieze vigoarea și rezistența țăranului, mai ales raportul dintre modul său de a se hrăni și energia ce o desfășoară în diferitele ramuri ale www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 420 PREMII PENTRU SCRIERI DESPRE SUBIECTE DATE. activității sale, mai cu seamă acele legate de sol și să se aprețieze și aptitu- dinile pe cari le are. —(Deciz. 30 Maiu 1913). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1917. 21. Premiul Lazăr, de 5.000 Lei, se va da, în sesiunea generală din 1919, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre : Studiul unuia din cele trei râuri: Șiretul, Argeșul, Ialomița. Lucrarea trebue să cuprindă următoarele capitole : I. a) Profilul longitudinal al râului. b) Câtevâ profile transversale, în legătură cu constituția geologică a cli- nelor văii, cât și a fundamentului. c) Terasele ce întovărășesc cursul. II. Regimul râului. III. însemnătatea economică și industrială a râului în legătură cu regiu- nile învecinate.—(Deciz. 27 Maiu 1914) Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1918. 22. Premiul Bodescu, de 1.500 Lei, se va da, în sesiunea generală din 1919, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre : Studiul geografic al unei regiuni din Basarabia. Lucrarea va cuprinde studiul geofîzic, etnic și economic al oricărei re- giuni naturale, de orice întindere din Basarabia. Condițiunea principală e ca acea regiune să fie ocupată în majoritate de Români.— (Deciz. 27 Maiu 1914). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1918. 23. Premiul N euschotz, de 2 000 Lei, se va da, în sesiunea generală din 1919, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre: Flora unuia din cele două județe din noua Dobroge, după ■ alegerea botanistului. — (Deciz. 29 Maiu 1914). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1918. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PREMII SPECIALE 421 IV. Premii speciale. 24. Premiul Dacia-România se va da, în sesiunea generală din 1915, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre : Istoria contractului de asigurare și în special a introducerii lui în România. Deosebirea între asigurările cu primă și asigu- rările mutuale. Avantajele asigurărilor contra daunelor elementare în țerile unde agricultura este principalul izvor de bogăție. — (De- ciz.’ 22 Maiu 1912). Valoarea premiului va fi reprezentată prin venitul pe trei ani al fon- dului de 10.000 lei în efecte oferite de Societatea de asigurare «Dacia-Ro- mânia» din București și al capitalizărilor ce se vor putea face eventual, micșorat acest venit cu prelevările prevăzute de art. 35 din Statutele Aca- demiei și cu costul tiparului pentru maximum 5 coate de tipar. (Art. 2 din Regulamentul special). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1914. * * Notă.—Concurenților la această a doua serie de premii se pun în vedere următoarele articole din Regulamentul votat de Academie la 8 Martie 1906: Art. 19. Manuscriptele se vor prezentă la concurs în terminul fixat în art. 3 (până la 31 Decemvrie), fără nume de autor, purtând o deviză sau motto; ele vor fî însoțite de un plic sigilat pe care va fi reprodusă deviza sau motto din fruntea manuscriptului și în care se va află închis numele autorului. Acest plic se va deschide numai dacă lucrarea va fi premiată. Manuscriptele cari nu vor fi scrise curat și lizibil nu vor fi luate în cercetare. Art. 21. Valoarea premiului acordat unei lucrări în manuscript se va numără autorului, numai după ce lucrarea premiată va fi tipărită. Art. 22. Manuscriptele nepremiate vor fi restituite autorilor, cari le vor cere și își vor dovedi proprietatea la cancelaria Academiei prin deschiderea plicului cu numele lor; manuscriptele nereclamate în timp de un an dela pronunțarea rezultatului vor rămânea proprietatea Academiei și vor fi in- corporate în Bibliotecă, în colecțiunea manuscriptelor. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro PERSONALUL ACADEMIEI ROMÂNE LA 30 MAIU 1914. MEMBRII ACADEMIEI. I. SECȚIUNEA LITERARĂ Bârseanu Andreiu (Brașov).—Ales la 1 Aprilie 1908. Bianu loan (București). — Ales la 3 Aprilie 1902. Caragiani loan (Iași).—Numit la 22 Aprilie 1866. Delavrancea Barbu Șl. (București).—Ales la 19 Maiu 1912. 5. Gane Nicolae (Iași). — Ales la 1 Aprilie 1908. Maiorescu Titu (București). — Numit la 20 Iulie 1867. Naum Anton (Iași). — Ales la 11 Martie 1893 Negruzzi lacob G. (București). — Ales la 26 Martie 1881. Philippide Alexandrii (Iași) —Ales la 1 Aprilie 1900. 10. Pușcariu Sextil (Cernăuți). — Ales la 19 Maiu 1914. Sbiera loan (Cernăuți).—Numit la 11 Iunie 1866. Zamfirescu Duiliu (București). — Ales la 1 Aprilie 1908. II. SECȚIUNEA ISTORICĂ. Bogdan loan (București). — Ales la 29 Martie 1903. Giurescu Constantin (București). — Ales la 14 Maiu 1914. lorga Nicolae (Vălenii-de-Munte).— Ales la 26 Maiu 1910. Maugra Vasile (Oradea-Mare). — Ales la 27 Maiu 1909. 5. Marienescu At. M (Sibiiu). — Ales la 26 Martie 1881. Moldovanu loan M. (Blaj). — Ales la 11 Aprilie 1894. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro MEMBRII ACADEMIEI. 423 Onciul Dr Dimitrie (București). — Ales la 11 Aprilie 1905. Pârvan Vasile (București) —Ales la 15 Maiu 1913. Stefanelli T. V. (Cernăuți). — Ales la 26 Maiu 1910. 10. Sturdza Diniitrie A. (București).—Ales la 15 Septemvrie 1871. Sutzu Mihail C. (București).—Ales la 27 Maiu 1909. Xenopol Alexandru D. (Iași).—Ales la 11 Martie 1893. III. SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. Antipa Dr. Gr. (București). — Ales la 14 Maiu 1910. Babeș Dr. Victor (București). — Ales la 11 Martie 1893. Crainicîanu General Gr. (București)—Ales Ia 18 Maiu 1911. Hepites St. G. (București). — Ales la 3 Aprilie 1902. 5. Istrati Dr. G. 1. (București).—Ales la 7 Aprilie 1899. Marinescu Dr. G. (București). — Ales la 9 Aprilie 1905. Mrazec L. (București). —Ales la 11 Aprilie 1905. Poni Petre (Iași). — Ales la 30 Iunie 1879 Saligny Angliei (București). — Ales la 7 Aprilie 1897. 10. Simionescu Dr. I. (Iași). — Ales la 18 Maiu 1911. Teclu Nicolae (Viena). — Ales la 2 Iulie 1879. Țițeica Gheorghe (București). — Ales la 15 Maiu 1913. MEMBRII ACADEMIEI DECEDAȚI. Alecsandri (Vasile) —Numit la 2 Iunie 1867.—Decedat la 22 August 1890. Aurelian (Petre S.)—Ales la 9 Sept 1871.—Decedat la 24 Ianuarie 1909. Babeș (Vincențiu).—Numit la 22 Aprilie 1866.-Decedat la 21 lanuar. 1907. Bacaloglo (Emanoil).—Ales la 29 Iunie 1879 —Decedat la 30 August 1891. 5. Barițiu (Gheorghe).—Numit la 22 Aprilie 1866.—Decedatla 21 Mart. 1893. Brândză (Dr. Dimitue). — Ales la 30 Iunie 1879 —Decedat la 3 August 1895. Bunea (Augustin).—Ales la 28 Maiu 1909.—Decedatla 18 Noemvrie 1909. Chițu (Gheorghe).—Ales la 27 Iunie 1879 —Decedatla 28 Octomvrie 1897. Cipariu (Timoteu) —Numit la 22 Aprilie 1866.—Decedat la 22 August 1887. 10. Cobălcescu (Gngorie).—Ales la 29 Martie 1886.—Decedat la 21 Maiu 1892. Cozacovici(Dimitrie) —Numit la 22 Aprilie 1866 —Decedat la 21 Aug. 1868. Dimitrovici(Ambrozie).—Numitla 22 April. 1866—Decedatla3 Iulie 1866. Eliade-Rădulescii (loan).—Numit la2 Iunie 1867.—Decedat la 27 April. 1872. Erbiceanu [Constantin).—Ales la 8 Aprilie 1899.—Decedat la 7 Martie 1913. 15. Fălcoianu (Ștefan).—Ales la 13 Septemvrie 1876.—Decedat la 22 Ian. 1905. Fătu (Dr. Anastasie).—Ales la 11 Sept. 1871—Decedat la 3 Martie 1886. Felix (Dr. lacob).—Ales la 30 Iunie 1879.—Decedat la 20 Ianuarie 1905. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 424 MEMBRII ACADEMIEI. Fontauinu (Gheorghe M.).—Ales la 10 Sept. 1870.—Dec la 24 April. 1886. Ghica (Ion). — Ales la 13 August 1874. — Decedat la 22 Aprilie 1897. 20. Haret {Spiru C). — Ales la 31 Martie 1892.—Decedatla 17 Decemvrie 1912. GrecescuțDr D ).—Ales la 17 Aprilie 1907 —Decedat la 2 Octomvrie 1910. Hasdeu (Alexandru).—Numit la 22 Aprilie 1866. — Ales membru onorar la 12 Septemvrie 1870. — Decedat la 9 Noemvrie 1872 Hasdeu (Bogdan P.). — Ales la 13 Sept. 1877. — Decedat la 25 August 1907. Hodosiu (losif).—Numit la 22 Aprilie 1866 —Decedat la 28 Noemvrie 1880- 25. Hurmuzaki (Alexandru). — Numit la 22 Aprilie 1866 —Dec. la 8 Mart. 1871. Hurmuzaki (Eudoxiu). — Ales la 2 August 1872—Deced la 29 lanuar. 1874. lonescu (Nicolae). — Numit la 2 Iunie 1867. — Decedat la 24 Ianuarie 1905. Kalinderu (loan).—Ales la 13 Martie 1893—Decedat la 11 Decemvrie 1913 Kogălniceanu (Mihail).— Ales la 16 Sept 1868 —Decedatla 20Iunie 1891. 30. Kretzulescu (Nicolae). — Ales la 9 Sept. 1871 —Decedat la 26 Iunie 1900. Laurian (August Treb.) —Numit la 2 Iunie 1867.—Decedat la 25 Fevr. 1881. Maniu (Vasile). — Ales la 12 Septemvrie 1876. — Decedat la 10 Martie 1901. Marian (Simeon FI) —Ales la 26 Martie 1881 — Decedat la 11 Aprilie 1907. Massiinu (loan C.). — Numit la 2 Iunie 1867 — Decedat la 2 Iunie 1877. 35. Melchisedec (Episcop). — Ales la 10 Sept 1870 —Decedat la 16 Maiu 1892 Mocioni (Andreiu). — Numit la 22 Aprilie 1866 —Ales membru onorar la 12 Septemvrie 1870. — Decedat la 23 Aprilie (5 Maiu) 1880. Munteanu (Gavril).—Numit la 22 Aprilie 1866. — Decedat la 17 Dec. 1869. Negruzzi (Constantin).—Numit la2 Iunie 1867.—Decedatla 25 August 1868. Odobescu (Alexandru).—Ales la 10 Sept 1870—Decedat la 11 Noemv. 1895 40. Ollănescu (Dimitrie C.).—Ales la 11 Martie 1893—Decedat la 20 Ian. 1908. Papadopol-Calimach(Alex.).—Ales la 12 Sept. 1876.—Dec. la 18 Iunie 1898. Papiu-IIarianu (Alex.). — Ales la 16 Sept. 1868. — Decedat la 11 Oct 1878 Poenaru (Petre). — Ales la 10 Sept 1870. — Decedat la 2 Octomvrie 1875. Popea (Nicolae Episcop).—Ales la 8 Aprilie 1899 —Decedat la 26 Iulie 1908. 45. Porcius (Florian) — Ales la 10 Martie 1882. —Decedat la 17 Maiu 1906. Pușcariu loan. — Ales la 4 Aprilie 1900. — Decedat la 24 Dec. 1911. Quintescu (Nicolae Ch.) —Ales la 14 Septemvrie 1877. — Decedat la 12 August 1913 Roman (Alexandru).—Numit la 22 Aprilie 1866 Decedat la 15 Sept 1897. Rosetti (Constantin A).—Numit la 2 Iunie 1867.—Decedat la 8 Aprilie 1885. 50. Sion (Gheorghe) — Ales la 16 Sept. 1868 — Decedat la 1 Octomvrie 1892. Stamati (Constantin) —Numit la 22 Aprilie 1866.—Decedat la 26 Maiu 1876. Ștefănescu (Gngorie).—Ales la 12 Sept. 1876.—Decedat la 20 Fevr. 1911. Străjescu (loan). — Numit la 22 Apnhel866. — Ales membru onorar la 12 Septemvrie 1870. — Decedat la 4 Octomvrie 1873, www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro MEMBRII ACADEMIEI. 425 Tocilescu (Gr. G.).—Ales la 22 Martie 1890.—Decedat la 28 Septemvrie 1909. 55. Urechiă (VasileA).—Numit la 22 Aprilie 1866.—Decedat la 23 Noem 1901. Vasiciu (Dr. Paul) —Ales la 2 Iulie 1879.— Decedat la 20 Iunie 1881. Vulcan (losif).—Ales Ia 30 Martie 1891.—Decedat la 26 August 1907. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro MEMBRII ONORARI. M. S. CA ROL I, Regele României, Protector al Academiei Române, Președinte onorar. (15 Septemvrie 1878 ) M. S. ELISABETA, Regina României (Carmen Sylva) (30 Martie 1891) M. S. VICTOR EMANUEL III, Regele Italiei. (6 Martie 1890J A. S. R. FERDINAND, Principe ăl României. (15 Martie 1890.) 5. Appell Paul (Paris). — Ales la 22 Maiu 1914 Arion C. C. (București).—Ales la 21 Maiu 1912. Arrhenins Svante A. (Stockholm).— Ales Ia 27 Maiu 1913. Babelon Ernest (Paris). — Ales la 22 Maiu 1914. Baccelli Guido (Roma).— Ales la 22 Martie 1906. 10. Baldacci Antonio (Bologna).— Ales la 29 Maiu 1913. Barozzi General O. (București). — Ales la 9 Aprilie 1905. Bernăt-Lendway Dr. (București). — Ales la 4 Aprilie 1908. Blancliard Dr. Raphael (Paris). — Ales la 22 Maiu 1914. Blaserna Pielro (Roma).— Ales la 27 Maiu 1913. 15. Bormann Eugen (Viena). — Ales la 9 Aprilie 1897. Bonchard Oh. (Paris). — Ales la 18 Maiu 1911. Bury I. B. (Cambridge).— Ales la 25 Maiu 1913. Capellini Cav. loan (Bologna).— Ales la 7 Septemvrie 1871. Cichorius Conrad (Breslau) — Ales la 29 Maiu 1914. 20. Crookes William (Londra).— Ales la 27 Maiu 1913. Darboux Jean Gustave (Paris).— Ales la 27 Maiu 1913. Domaszewski Alfred de (Heidelberg). — Ales la 9 Aprilie 1897. Duparc Louis (Geneva).— Ales la 29 Maiu 1913. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro MEMBRII ONORARI. 427 Ehrlich Dr. Paul (Frankfurt a. M.).—Alețs la 18 Maiu 1911. 25. Fischer Emil (Berlin).— Ales la 27 Maiu 1913. Foerster Wilhelm (Berlin).— Ales la 27 Maiu 1913. Frohner Wilhelm (Paris). — Ales la 9 Septemvrie 1871. Grădișteanu Petre (București). — Ales la 2 Apnhe 188§. Guillaume Baron (Bruxelles).—Ales la 16 Aprilie 1907. 30. Guye Filip (Geneva).— Ales la 29 Maiu 1913.- Haller Albin (Paris). — Ales la 28 Maiu 1909. Hann Julius de (Viena). — Ales la 22 Maiu 1914. Head Barclay (Londra). — Ales la 22 Maiu 1914. Hirschfeld Otto (Berlin). — Ales la 13 Aprilie 1894. 35. Jagic Vatroslav (Viena). — Ales la 23 Martie 1904. Jiredek Constantin (Viena). — Ales la 29 Maiu 1914. Klein Felix (GOttingen).— Ales la 29 Maiu 1913. Lamprecht Karl (Lipsea).— Ales la 25 Maiu 1913. Laveran Ch. L. A. (Paris). — Ales la 29 Maiu 1914. 40. L^ger Louis (Paris). — Ales la 12 Aprilie 1894. Lipmann Gabriel (Paris).— Ales la 28 Maiu 1909. Eorenz Anton Hendrik (Leyda).— Ales la 29 Maiu 1913. Ludwig Dr. Ernst (Viena). — Ales la 4 Aprilie 1908. Mărie Pierre (Paris).—Ales la 28 Maiu 1912. 45. Metclinicoff I. (Paris). — Ales la 24 Maiu 1911. Meyer-Liibke W. (Viena).—Ales la 28 Martie 1906 Mihâlyi Dr. Victor, Arhiepiscop (Blaj). — Ales la 12 Aprilie 1894. Mironescu Atanasie, fost Mitropolit Primat (Buc.).—Ales la 25 Maiu 1909. Picard Emil (Paris). — Ales la 19 Maiu 1911. 50. Pick Behrend (Gotha). — Ales la 22 Maiu 1914. Picot Emil (Paris). — Ales la 31 Maiu 1879. Popovici Eusebie (Cernăuți).—Ales la 4 Aprilie 1908. Ramsay Sir William (Londra).— Ales la 29 Maiu 1913. Rayleigh Lord John William Strutt (Londra). — Ales la 22 Maiu 1914. 55. Kosetti Teodor (București).—Ales la 26 Martie 1891. Boux Dr. E. (Paris).—Ales la 24 Maiu 1911. Schlumberger G. L. (Paris). — Ales la 28 Martie 1906. Schuchardt Hugo (Graz). — Ales la 13 Septemvrie 1877. Stroescu Vasile (Basarabia). — Ales la 24 Maiu 1910. 60. Sturdza-Scheianu Dimitrie C. (București).—Ales la 16 Aprilie 1907. Volterra Vitlo (Roma).— Ales la 29 Maiu 1913. Waldeyer W. (Berlin).—Ales la 28 Maiu 1912. yVilamowltz-Moellendorff Ulrich de (Berlin). — Ales la 29 Maiu 1914. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 428 MEMBRII ONORARI. MEMBRII ONORARI DECEDAȚI. Adrian (General Gheorghe).—Ales la 13 Sept 1875.—Decedat la 15 Oct 1889. AscoJi (Graz. Isaia). — Ales la 13 Sept. 1877.—Decedat la Ianuarie 1907. d’Avril (Baron Adolphe).—Ales la 7 Septemvrie 1871. — Decedat la 14 Octomvrie 1904. Bailion (H.). — Ales la 28 Martie 1887. — Decedat la 7 Iulie 1895. 5. Bataillard (Paul) — Ales la 30 August 1872.—Decedat la 1 Martie 1894. Bechamp (A) —Ales la 28 Martie 1906. Beernaert (August M. F).— Ales la 25 Martie 1906 —Deced. Ia6 Oct. 1912 Benndorf (Otto).—Ales la 12 Aprilie 1894.—Decedat la 20 Ianuarie 1908. Berthelot (Marcellin P. E). — Ales la 28 Martie 1906. — Decedat la 5 Martie 1907 10. Biondelli (Bernardino).—Ales la 7 Sept. 1871.—Decedat la 29 Iunie 1886. Boek (Dr. Francisc) —Ales la 9 Sept. 1871.— Decedat la 19 Aprilie 1899. Bosianu (Constantin).—Ales la 30 Iunie 1879.—Decedat la 21 Martie 1882. Brătianu (loan C).—Ales la 19 Martie 1885.— Decedat la 4 Maiu 1891- Câmpeanu (Petre).—Ales la 10 Sept. 1871.—Decedat la 15 Aprilie 1893. 15. Cecchetti (Bartolomeo). — Ales la 22 Martie 1890.— Decedat la 4 Mar- tie 1890. Chasles (Philarete).—Ales la 9 Sept. 1871.—Decedat la 18 Iulie 1873 Cibac (Alex.).—Ales la 30 August 1872 —Decedat la 29 Iulie 1887. Cihac (Dr. lacob).—Ales la 30 August 1872.—Decedat la 17 Noem. 1888. Crețianu (Gheorghe).—Ales la 22 Martie 1882.—Decedat la 6 August 1887. 20 Cuciureanu (Dr. Gheorghe).—Ales la 10 Sept. 1871.—Decedat la 10 Ia- nuarie 1886. Dahn (Fehx). — Ales la 12 Aprilie 1894.—Decedat la 3 Ianuarie 1912. De Gubernatis (Angelo).—Ales la 22 Martie 1895 —Dec.la 14 Fevr. 1913. Desjardins (Ernest).—Ales la 9 Sept 1871.—Decedat la 9 Oct. 1886. Diefenbach (Lorenz)—Ales la 15 Apr. 1880.—Decedat la 16 Martie 1883 25. Diez (Frederic).—Ales la 30 August 1872.—Decedat la 17 Maiu 1876. Egger (Emil)—Ales la 7 Sept. 1871.—Decedat la 18 August 1885. • Gaudry (Albert).—Ales la 23 Martie 1904— Dec. la 14(27)Noemvr. 1908. Gheorghian (losif), Mitropolit Primat al României. — Ales la 21 Maiu 1901. — Decedat la 24 Iunie 1909. Gonata (Ștefan).—Ales la 12 Septemv. 1870.—Decedat la 18 Septemv. 1896. 30. Grădișteanu (Grigorie).—Ales la 30 Iunie 1879. — Decedat la 28 Fevru- arie 1892 Grant Duff (Sir Mountstuart). — Ales la 12 Septemvrie 1875. — Decedat la 12 Ianuarie 1906. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro MEMBRII ONORARI. 429 Greciann (Ștefan D.).—Ales la 9 Aprilie 1905.—Decedat la 1 August 1908. Grigorescn (Nicolae).—Ales la 8 Aprilie 1899.—Decedat la 21 Iulie 1907. Haynald (Cardinal Ludovic).—Ales la 2 Aprilie 1883.—Decedat la 4 Iu- lie 1891. 35. Henry (Louis).— Ales la 28 Maiu 1909.— Decedat la 23 Fevruarie 1913. Hurmuzaki (Nicolae).—Ales la 2 Aprilie 1883.—Decedat la 19 Sept. 1909, loanid (Gheorghe)—Ales Ia 10 Sept. 1871.—Decedat la 27 Decemv. 1888. lonescn (loan)—Ales la 1 Aprilie 1884.—Decedat la 17 Decemvrie 1891. Kotzebue (Wilhelm de) —Ales la 1 Aprilie 1884.—Decedat la 24 Octom- vrie 1887. 40. Kretzulescu (Constantin) —Ales la 10 Sept 1871.—Decedat la 20 Martie 1884. Krumbacher (Karl). — Ales Ia 28 Martie 1906.—Decedat la 29 Noemvrie (12 Decemvrie) 1909. Lahovari (Gheorghe) —Ales la 25 Martie 1901.—Decedat la 13 Iunie 1909. Lasteyrie (Comite Ferdinand de).—Ales la 9 Sept. 1871.—Decedat la 14 Maiu 1879. Lepsius (Richard).—Ales la 30 August 1875.—Decedat la 10 Iulie 1884. 45. Linas (Charles de).—Ales la 9 Sept. 1871.—Decedat la 14 Aprilie 1887. Longperrier (Adrien de)—Ales la 7 Sept. 1871—Decedat la 14 Ian. 1882. Mangiuca (Simeon).—Ales la 22 Martie 1890.—Decedat la 22 Noemvrie 1890. Marsy (Comite de).—Ales la 12 Aprilie 1894.—Decedat la 16 Maiu 1900. Miklosich (Dr. Franz de).—Ales la 15 Aprilie 1880.—Decedat la 7 Mar- tie 1891. 50. Mominsen (Teodor). — Ales la 3 Iulie 1879. — Decedat la 19 Octom- vrie 1903. Monlau (Filip).—Ales la 12 Sept. 1870.—Decedat la 16 Fevruarie 1871. Miiiler (Max).—Ales la 12 Sept. 1875.—Decedat la 15 Oct. 1900. Mvreșianu (lacob).—Ales la 17 Sept. 1877.— Decedat la 17 Sept. 1887. Naniescu (losif), Mitropolit Moldovei.—Ales la 16 Aprilie 1888.—Decedat la 26 Ianuarie 1902. 55. Petruszewicz (Canonicul A. S.). — Ales la 22 Martie 1890. — Decedat la 11 Septemvrie 1913. Poincar6 (Jules-Henri).—Ales Ia 28 Maiu 1909.—Deced. la 4 Iulie 1912. Polizu (Dr. Gheorghe A.).—Ales la 10 Sept. 1871.—Decedat la 18 Oct. 1886. Quinet (Edgar).—Ales la 15 Sept. 1869.—Decedat la 27 Martie 1875. Rambaud (Alfred).—Ales la 22 Martie 1895.—Decedat la 10 Noem. 1905. 60. Sella (Quintino).—Ales la 2 Aprilie 1883. — Decedat la 15 Martie 1884. Șiaguna (Mitropolitul Andreiu).—Ales la 7 Sept. 1871. — Decedat la 16 Iunie 1873. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 430 MEMBRII ONORARI. Silași (Dr. Gr.).—Ales la 13 Sept. 1877.—Decedat la 5 Ianuarie 1897. Stanley of Alderley (Lord Henry). — Ales la 7 Sept. 1871 —Decedat la 10 Dec. 1903 Steenstrup (Johannes Japetus Smith).—Ales la 12 Sept. 1870—Decedat la 8 Iunie 1897. 65. Suruceanu (loan Cassian). — Ales la 11 Aprilie 1888. — Decedat la 18 Noem. 1897. Szabo (Dr. losif).—Ales la 30 August 1872.—Decedat la 15 Dec. 1874. Tobler (Adolf). — Ales la 30 August 1875—Decedat la 5 Martie 1910. Torma (Carol).—Ales la 22 Martie 1882.—Decedat la 17 Fevruarie 1897. Ubiciui (A.)—Ales la 9 Sept. 1871.—Decedat la 15 Octomvrie 1884. 70. Uvaroff (Alexis S).—Ales la 9 Sept. 1871.—Decedat la Fevruarie 1885. Vegezzi-Ruscala(G.).—Ales la 15 Sept 1869.—Decedat la 17 (29) Dec. 1885. Virchow (Rudolf).—Ales la 6 Aprilie 1902.—Decedat la 23 August 1902. White (Sir William A.).—Ales la 17 Martie 1885 —Decedat la 16 De- cemvrie 1892. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro MEMBRII CORESPONDENȚI. I. La Secțiunea Literară. Români Bărbulescu Ilie (Iași).—Ales la 4 Aprilie 1908. Basarabescu I. A. (Ploești). — Ales la 25 Maiu 1909. Bengescu Gheorghe (București). — Ales la 2 Aprilie 1883. Brătescu-Voinești I. Al. (Târgoviște).—Ales la 25 Maiu 1909. 5. Burada Teodor T. (Iași). — Ales la 25 Martie 1887. Coșbuc Gheorghe (București). — Ales la 1 Aprilie 1900. Dan Dimitrie (Straja, Bucovina). — Ales la 23 Martie 1904. Densușianu Ovid (București). — Ales la 30 Martie 1903. Goga Octavian (Sibiiu). — Ales Ia 29 Maiu 1914. 10. Hodoș Enea (Sibiiu).— Ales la 23 Martie 1904. Mehedinți & (București).—Ales la 5 Aprilie 1908. Murnu Gheorghe (București).—Ales la 25 Maiu 1909. Oniț Virgil (Brașov). — Ales la 3 Aprilie 1902. Speranția Teodor D. (București). — Ales Ia 31 Martie 1891. Străini: Bartoli Mat. (Tunn). — Ales la 29 Maiu 1914. Friedwagner Mat. (Frankfurt pe Main).—Ales'la 18 Maiu 1911. Herzog Ezigen (Viena). — Ales la 29 Maiu 1914. Jarnik Dr. loan Urban (Praga). — Ales la 28 Maiu 1879. 5. Lecomte du Noiiy A. (București). — Ales Ia 25 Martie 1887. Roques Mario (Paris). — Ales la 29 Maiu 1914. Bosny Leon de (Paris). — Ales la 13 Septemvrie 1877. Sandfeld-Jensen Kr. (Copenhaga).— Ales la 18 Maiu 1911. Schrader Otto (Jena). — Ales la 30 Martie 1891. 10. Weigand Dr. Gustav (Lipsea). — Ales la 31 Martie 1892. Zauner Ad. (Graz). — Ales la 29 Maiu 1914. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 432 Membrii • corespondenți. 11. La Secțiunea Istorică. Români- Bogdau-Dnică Gheorghe (București).— Ales la 25 Maiu 1913. Broșteanu Petre (Reșița). — Ales la 1 Aprilie 1889. Cuza A. C. (Iași). — Ales la 1 Aprilie 1903 Dobrescu N. (București). — Ales la 18 Maiu 1911. 5. Ghibănescn Gh. (Iași). — Ales la 11 Aprilie 1905. Hârjeu General G. N. (București). — Ales la 27 Maiu 1909. Lăpedatu Alexandru (București)—Ales la 26 Maiu 1910. Longinescu Ștefan (București). — Ales la 24 Maiu 1910. Lupaș loan (Săliște). — Ales Ia 29 Maiu 1914. 10. Mihâlyi loan (Sighetul Maramureșului). — Ales la 25 Martie 1901. Nistor I (Cernăuți). — Ales Ia 18 Maiu 1911. Popovici Gheorghe (Lugoș).—Ales Ia 29 Maiu 1909. Slavici loan (București) — Ales la 22 Martie 1882 Tanoviceanu loan (București). — Ales Ia 9 Aprilie 1897. 15. Ursii loan (Iași) — Ales la 25 Maiu 1910. Străini Ghedeon Emanuel (Constantinopole). — Ales la 2 Aprilie 1891. Guillouard Louis Vincent (Caen). — Ales la 1 Aprilie 1903 Kaluzniacki Dr. Emil (Cernăuți).— Ales la 20 Martie 1890. Nys Ernest (Bruxelles). — Ales la 1 Aprilie 1903 5. Radonid lovan (Belgrad). — Ales la 29 Maiu 1914. Romstorfer Karl A (Viena). — Ales la 29 Maiu 1914. Strzygowski losif (Viena). — Ales la 29 Maiu 1914. Tamrn Trangoll. Ales la 2 Aprilie 1891. 111. La Șecțiunea Științifică Români: Atanasiu 1. (București). — Ales la 24 Maiu 1911. Botezat Engeniîi (Cernăuți).— Ales Ia 25 Maiu 1913. Cantacuzino Dr I. (București). — Ales la 24 Maiu 1911. CHmescu O. (Iași). — Ales la 31 Martie 1892. 5. Cosmovici Leon (Iași).—Ales la 11 Martie 1893. Oulianu N. (Iași) — Ales la 1 Aprilie 1889. LeVaditi Dr. G. (Paris).—Ales Ia 24 Maiu 1910. Racoviță Emil (Paris). — Ales la 11 Aprilie 1905. Râmniceanu Dr. Gr. (București). — Ales la 20 Martie 1890. 10. Râmniceanu M. (București). — Ales la 23 Martie 1904. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro MEMBRII CORESPONDENȚI. 433 Riegler Dr. Em. (Iași). — Ales la 23 Martie 1904. Robescn C. F. (București). — Ales la 10 Septemvrie 1871. Suțu Dr. Alexandru (București). — Ales la 11 Aprilie 1888. Ștefănescu Sabba (București). — Ales la 11 Martie 1893. 15. Teodorescu Em. C. (București).—Ales la 25 Maiu 1909. Străini: Martonne E. de (Paris).—Ales la 26 Maiu 1912. Moutandon A. L. (București). — Ales la 11 Aprilie 1905. Montessus de Ballore Fernand de (Chili).— Ales la 28 Maiu 1913. MEMBRII CORESPONDENȚI DECEDAȚI. ĂSSaky (Dr. G).—Ales la 20 Martie 1890.—Decedat la 22 Aprilie 1899. Asser T. M. C.—Ales la 1 Aprilie 1903. — Decedat Ia 6 Iunie 1914. Bamberg (Dr. Felix).—Ales la 2 Aprilie 1891 —Decedat la 31 Ian. 1893. Barcianu (Sava Popovici) —Ales la 15 Sept. 1869. —Decedat la 17 Mart. 1879. 5. Boiu (Zaharia) —Ales la 13 Sept. 1877.—Decedat la 24 Octomvrie 1903. Brătianu (General C. L).—Ales la 10 Aprilie 1899.—Decedat la 6 Ian. 1910. Codrescu (Teodor).—Ales la 2 Aprilie 1886 —Decedat la 22 Martie 1894. Demetriescu (Anghel).—Ales la 6 Aprilie 1902 —Decedat la 22 Iulie 1903. Densușianu (Aron).—Ales la 13 Sept. 1877.—Decedat la 4 Sept. 1900. 10. Densușianu (Nicolae).—Ales la 6 Aprilie 1880.—Decedat la 25 Martie 1911. Eliad (Pompiliu). —-Ales la 21 Maiu 1912. — Decedat la 24 Maiu 1914. Esarcn (Constantin).—Ales la 1 Aprilie 1884.—Decedat la 8 Iunie 1898. Gogn (Constantin).—Ales la 3 Aprilie 1889.—Decedat la 30 Ianuarie 1897. Goldiș (Episcop losif).—Ales la 22 Mart. 1882.—Decedat la 23 Mart. 1902. 15. lonnescu-Gion (G. L).—Ales la 1 Aprilie 1889.—Decedat la 29 Iunie 1904. Janka (Victor).—Ales la 22 Martie 1882.—Decedat la 9 August 1890. Jung (Dr. Julius)—Ales la 13 Septemvrie 1877.—Decedat la 1910. Kalinderu (Dr. N.).—Ales la 29 Martie 1890.—Decedat la 16 Aprilie 1902. Kanitz (August).—Ales la 22 Martie 1882.—Decedat la 30 Iunie 1896. 20. Lambrior (Alexandru).—Ales la 2 Martie 1882.—Decedat la 20 Sept. 1883. Laurian (D. Aug.).—Ales la 13 Sept. 1877.—Decedat la 25 Oct. 1906. Legrand (Emil).—Ales la 13 Sept. 1877.—Decedat la 15 Noemvrie 1903. Mărgărit (Apostol).—Ales la 3 Aprilie 1889.—Decedat la 22 Iulie 1903. Meșiota (loan).—Ales la 13 Sept. 1877.—Decedat la 19 Ianuarie 1878. A. R.—Tom. XXXVI.—Desbatenle. 28 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 434 MEMBRII CObESPONDENȚj 25. Negreanu (Dimitrie) —Ales la 11 Mart. 1893.—Decedat la 30 Aprilie 1908. Nenițescu (loan).—Ales la 18 Martie 1896.—Decedat la 23 Fevruarie 1901. Obedenaru (Dr. Mihail G.).—Ales la 10 Sept 1871.—Decedat la 9 Iulie 1885. Odhner (C. T.). — Ales la 20 Martie 1890. — Decedat la 1904. Petrescu (Dr. Z).—Ales la 18 Martie 1885.—Decedat la 16 Dec. 1901. 30. Petrino (Dimitrie).—Ales la 17 Sept 1877.—Decedat la 29 Aprilie 1878 Pop (Gavrii).—Ales la 7 Sept. 1871—Decedat la 27 Maiu 1883. Popescu (loan).—Ales la 13 Sept. 1877.—Decedat la 3 Martie 1892. Popovici (Gh.). — Ales la 11 Aprilie 1905.—Decedat la 12 Iulie 1905. Roman (Visarion).—Ales la 13 Sept. 1877.—Decedat la 29 Aprilie 1885. 35. Saligny (Alfons)—Ales la 3 Aprilie 1902—Decedat la 4 Maiu 1903. Schuyler (Eugen).—Ales la 12 Martie 1885.—Decedat la 16 Iulie 1890. Șerbăuescu (Colonel T.).—Ales la 12 April. 1894.—Decedat la 2 Iulie 1901. Vârgolici (Ștefan). — Ales la 25 Martie 1887. — Decedat la 29 Iulie 1897. Vitzu (Dr. Alexandru N.). — Ales la 7 April. 1897. — Decedat la 25 Dec. 1902. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro OFICIILE ACADEMIEI ROMÂNE IN ANUL 1914—1915. A. PERSONALUL DELEGAȚIUNII. Președintele Academiei Române........................ Istrati Dr. C. I. Asesori (Vicepreședinți) din Secțiunea Literară . Negruzzi I. C. din Secțiunea Istorică . Onciul D. din Secțiunea Științifică Mrazec L. Secretar general (pe 7 ani, 1912—1919) .... Sturdza D. A. B. PERSONALUL SECȚIUNILOR. I. SECȚIUNEA LITERARĂ. Președinte................................... Gane Nicolae (Iași). Vicepreședinte............................... Negruzzi L C. (București). Secretar (pe 7 ani, 1914—1921) .... Bianu I. (București). Membri: Bârseanu Andreiu (Sibiiu), Caragiani loan (Iași), Delavrancea Barbu (București), Maiorescu T. (București), Naum Anton (Iași), Philippîde Al. (Iași), Pușcariu Sextil (Cernăuți), Sbiera loan (Cernăuți), Zamfirescu Duiliu (Galați). II. SECȚIUNEA ISTORICĂ. Președinte.................................. Xenopoi A. D. (Iași). Vicepreședinte ............................. Onciul D. (București). Secretar (pe 7 ani, 1913—1920) .... lorga N. (Vălenii-de-Munte). Membri: Bogdan loan (București), Giurescu C. (București), Mangra V (Oradea-Mare), Marienescu At. NI. (Sibiiu), Moldovanu I. Uf. (Blaj), Pârvan V. (București), Stefanelli T. V. (Cernăuți), Sturdza D. A. (București), Sutzu M. C. (București). III. SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. Președinte............................... Vicepreședinte........................... Secretar (pe 7 ani, 1911—1918)........... Poni Petre (Iași). Marinescu Dr. G. (București). Hepites St. O. (București). Membri: Antipa Gr. (București), Babeș Dr. V. (București), Crainicianu Ge- neral Gr. (București), Istrati Dr. O. I. (București), Mrazec Ludovic (Bu- curești), Saligny Anghel (București), Simionescu 1. (Iași), Teclu N. (Viena), Țițeica G. (București). www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 436 OFICIILE ACADEMIEI O. PERSONALUL COMISIUNILOR. I. Comisiunea permanentă a Bibliotecii: D-nii: Bianu I, lorga N, Hepites St. C, Secretarii Sec- țiunilor. II. Membru conservator al Colecțiunii numismatice: Sturdza D. A. III. Comisiunea pentru Premiul Năsturel de 4 000 lei din 1915 : Din Secțiunea Literară: D-nii: Delavrancea B., Negruzzi I. C., Pușcariu 5., Zamfirescu D. Din Secțiunea Istorică: D-nii: Bodgan L, Giurescu C., Onciul D., Xenopol A. D. Din Secțiunea Științifică: D-nii: Hepites St. C., Saligny A., Simionescu I., Teclu N. IV. Comisiunile pentru lucrările intrate la următoarele premii din 1915 : a) Alexandru loan Gușa, de 20.000 lei, despre: Istoria Românilor dela Aurelian până la fundarea Principatelor : D-nii: Bogdan/., Sturdza D. A., Xenopol A. D. b) Premiul Lazăr, de 5.000 lei, despre: Politica agrară a Ro- mâniei : D-nii: Antipa Gr., Istrati Dr. C. I., Poni P. c) Premiul Năsturel, de 5.000 lei, despre : Sufixele de formarea cuvintelor în limba românească: D-nii: Bianu L, Philippide Al., Pușcariu S. d) Premiul Adamachi, de 5.000 lei, divizibil, despre: Studiul chi- mic al lignitelor indigene și aplicațiunile lor în industrie: D-nii: Istrati Dr. C. I, Poni P., Teclu IV. e) Marele Premiu General loan Carp și Maria Carp, de 7 000 lei, despre: Istoria culturii românești dela 1821 până în zi- lele noastre: D-nii: Giurescu C., lorga N., Xenopol A. D. f) Premiul Neuschotz, de 2.000 lei, despre : Cari industrii casnice țărănești ale Românilor s'ar putea încuraja și perfecționa, și prin ce mijloace?: D-nii: Delavrancea B., Negruzzi I. C., Zamfirescu Duiliu. g) Premiul Dacia-România despre: Istoria contractului de asigu- rare și în special a introducerii lui în România; D-nii: Giurescu C., Hepites St C., Negruzzi I. C. V. Comisiunea financiară: D-nii: Antipa Gr., Pârvau V., Țițeica G. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro OFICIILE ACADEMIEI 437 VI Comisiunea Fundațiunii Adamachi: D-nii: Poni P., Simionescu 1., Sturdza D. A. VII. Comisiunea Fundațiunii Otteteleșanu: D-nii: Hepites St. C, Negruzzi I. C., Pârvan V. VIII Comisiunea Fondurilor loan Fătu și Scorțeanu • D-nii: Bogdan I, Negruzzi I. O., Onciul D. IX. Comisiunea Fundațiunii Agarici; D-nii : Antipa Gr., Hepites St. C., Poni P. X Comisiunea Fundațiunii Tache Anastassiu D-nii: Hepites St C., Poni P., Simionescu I. XI. Comisiunea Dicționarului: D nii: Bogdan I, Hepites St. C, Maiorescu T., Negruzzi 1. C., Sturdza D. A., Zamfirescu Duiliu. XII. Comisiunea pentru localul Bibliotecii: D-nii: Antipa Gr.ₜ Bianu L, Istrati Dr. C. I., Maiorescu T. Poni P., Saligny A., Sturdza D. A. XIII. Comisiunea pentru monumentul lui V. Alecsandri: D nii: Bianu I., Istrati Dr. C. I, Negruzzi I. C., Sturdza D. A. www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro CUPRINSUL PARTEA I. ȘEDINȚELE ORDINARE DIN ANUL igi3—igi4. Pagina 1. Ședința dela 31 Maiu 1914. Deciziune de a se tipări în Dm vieața poporului român ; Cuvinte scumpe, taclale, povestiri și legende românești de Dimitrie Furtună............. 3 2 Ședința publică dela 7 Iunie 1913. D-l Barbu Bellu dăruește documente, manuscrise, cărți și obiecte de muzeu. » D-l Dr. C. 1. Istrati'mulțumește d-lui B. Bellu pentru darurile făcute ... » D-l W. lorga prezentă scrierea sa: Chestiunea Dunărei..................... 4 D-l N lorga despre : Armenii și Românii : o paralelă istorică............. » D-l G-. Bogdan-Duică mulțumește pentru alegerea de membru corespondent. » D-l Șt. Capșa dăruește o plachetă și un album............................. » D-l I. Bianu despre manuscriptul: Cromatica poporului român de T. Pam- file și M. Lupescu.......................................................... » Fixarea examenelor generale dela Institutul Otteteleșanu. D-nii Dr C. I. Is- trati și Dr. V. Babeș delegați a asistă la examene...................... 5 3. Ședința publică dela 14 Iunie 1913. D-l V. Pârvan despre: Știri nouă dm Dacia malvensis .......... » D-l N. lorga despre încetarea din vieață a lui Al. Papadopulos-Kerameus . » D-l Barbu Știrbei trimite scrierea: Despre Barbu Dimitrie Știrbei..... » D-l N. lorga prezentă cuvântarea dela închiderea cursurilor sale.......... » Ministerul Instrucțiunii trimite exemplare din. Altă ortografie de Dr Al. Bogdan ..................................................................... » Scrisoarea d-lui B. Bellu, cu lista darurilor făcute...................... » D-l Președinte Dr. C. Istrati mulțumește d-lui Bellu pentru darurile făcute . 7 Deciziune de a se trimite în cercetarea Secțiunii științifice lucrarea d-lui Dr. Eugen Botezat: Bourul și Zimbrul ..................... 8 Scrisoarea d-lui I. Whitney despre Buletinul Secțiunii istorice........... » 4. Ședința dela 21 Iunie 1913. D-l Dr Eugen Botezat mulțumește pentru alegerea de membru corespondent. » D-l Gaston Darboux mulțumește pentru alegerea de membru onorar . . » D-nii Emil Fischer, Ph. A. Guye, Wilham Ramsay, Pietro Blaserna și Wil- ham Crookes mulțumesc pentru alegerea de membri onorari ........ 9 D-nn F. Klein și Karl Lamprecht mulțumesc pentru alegerea de membri onorari . 1Q www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 440 CUPRINSUL. Pagina Ministerul Instrucțiunii deleagă pe d-na inspectoare Stănescu Negri la exa- menele dela Institutul Otteteleșanu...................................... 10 Deciziune de a se tipări în Anale: Bourul și Zimbrul de Dr Eugen Botezat. 11 D-l St. C. Hepites prezentă scrierea d-lor Dr. C. 1 Istrati și Dr. G. G. Longi- nescu, Cours ilimentaire de Chimie et de Mineralogie...................... » 5. Ședința dela 28 Iunie 1914. D-nn Antonio Baldacci și I B Burry mulțumesc pentru alegerea de mem- bri onorari............................................................... » D-nii Vito Volterra și Svante Arrhemus mulțumesc pentru alegerea de membri onorari........................................................... 12 Deciziune de a se amână bursa Ștefan Urlățeanu.......................... » Deciziune de a se tipări în Publicațiunile Fondului Adamachi: Contribu- țiuni la studiul anatomiei și istologiei hepato-pancreasului dela moluște de Elena Nicodun............................................................. » Deciziune de a se tipări în Anale: Observațiuni științifice străine din se- colul al XVIH-lea servind la istoria noastră culturală de Dr. G. Z. Petrescu. » D-l St. C. Hepites despre examenele dela Institutul Otteteleșanu. Cuvântarea rostită de d-sa cu această ocazie........................................ 13 D-l Dr. V. Babeș despre examenele dela Institutul Otteteleșanu............ 18 D-l N. lorga despre: Ostași dela Prut — cu un act dela Alexandru cel Bun : răzeși romașcani.................................................... » D-l Președinte Br. C. I Istrati încheie ședințele dinaintea vacanței .... » 6. Ședința dela 6 Septemvrie 1913. D-l Br. C. 1. Istrati deschide ședințele de toamnă......................... » D-l Br C. Istrati despre încetarea din vieață a lui Nicolae Quintescu și a membrului corespondent T M. C. Asser..................................... 19 D-nii H. A. Lorentz și W. Foerster mulțumesc pentru alegerea de membri onorari.................................................................. 21 D-l Teodor Zaimis trimite exemplare din scrierea sa: Atrocitds bulgares en Macidoine................................................................. » Invitare la cincuantenarul Societății amicilor istoriei naturale, antropologiei și etnografiei dela Moscova............................................... » Universitatea Regală dm Christiama trimite volumul jubileului de 100 de ani . » D-l N. lorga prezentă volumul XXIII din pubhcațiunea sa- Studii și docu- mente .................................................................... » D-l N. lorga: Cevă despre Episcopul maramureșean losif Stoica . . . » D-l Ernest Lebon dăruește o scriere........................................ » Biuroul Central al Asociațiunii internaționale de sismologie dăruește pubhcațiuni. » Raportul d-lui V. Pârvan despre săpăturile din Dobrogea nouă........... 22 D-l Președinte Br. C. I. Istrati mulțumește d-lui Pârvan pentru comunicarea sa. 24 D-nn St. C. Hepites și Br. C. 1. Istrati despre moartea aviatorului Aurel Vlaicu................................................................... 25 Comisiunea pentru bursa Anastasie Stolojian................................ ” 7 Ședința publică dela 13 Septemvrie 1913. D-l N. lorga despre: Istoria Evreilor in România.......................... 26 P-l Vicepreședinte B. Onciul mulțumește d lui lorga pentru comupicape, , । www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro CUPRINSUL. 441 Pagina încetarea din vieață a Canonicului A. S. Petruszewicz........... 26 Comisiunea pentru bursele din Fondul Adamachi.................... » 8. Ședința publică dela 20 Septemvrie 1913. D-l y. Pârvan despre. Castrul dela Poiana și drumul roman prin Moldova de jos ................................... 27 D-l N. lorga prezentă volumul XXII din publicația sa Studii și documente . » D-l Vicepreședinte D. Onciul mulțumește d-lui N. lorga pentru scrierea dăruită . . •.................................................... » Raportul Comisiunii pentru bursa Anastasie Stolojian............. » 9. Ședința dela 27 Septemvrie 1913. Raportul Comisiunii pentru bursele dela Școala de poduri și pentru studiul electrotehnicei la Paris din Fondul Adamachi.................... 28 10. Ședința publică dela 4 Octomvrie 1913. D-l N. lorga despre Vasile Lupu ca următor al împăraților de Răsărit in tutelarea Patriarhiei de Constantinopole ................. » Comisiunea pentru bursa de lucrări practice in străinătate din Fondul Ada- machi ........................................................... i D-l Președinte Dr. C. I. Istrati salută pe d-lMario Roques, prezent la ședință. » 11. Ședința publică dela 11 Octomvrie 1913. D-l N. Lorga despre. Clopotul dăruit de Caragheorghe, întemeietorul Ser- biei, bisericii satului Topola (1811)........................... 29 12. Ședința publică dela 18 Octomvrie 1913. D-l y. Pârvan despre: Cetatea Vlmetum: Descoperirile campaniei a doua și a treia de săpături din anii 1912 și 1913. I. Elemente arhitectonice. II. Desco- periri mărunte................................................... » 13 Ședința dela 25 Octomvrie 1913. D-l N. lorga comunică fragmente de inscripții dela mănăstirea Bistrița... « D-nn N lorga, I. Bianu și Dr. C. Istrati despre studiarea și asigurarea mo- numentelor istorice.............................................. » D-nn Dr. C I. Istrati, I. Bianu, D. Onciul, G. Țițeica și M. Sutzu despre în- tocmirea unui dicționar româno-bulgar și bulgaro-român.......... 33 Invitare la inagurarea Academiei de studii comerciale........... 34 D-l Dr. C. I. Istrati se deleagă la așezarea sarcofagului lui Mihaiu Viteazul dela mănăstirea Dealului......................................... “ Alegerea elevilor dela Școala de poduri pentru bursele Adamachi.. » 14. Ședința publică dela 1 Noemvrie 1913. D-l I. Bogdan prezentă scrierea sa : Documentele lui Ștefan cel Mare ... » D-l Dr. y. Babeș despre: Studii asupra holerei, făcute cu ocaziunea epide- miei din anul acesta. Pai tea I. ...................... » D-l N. lorga despre: Muntele Athos în legătură cu țerile noastre. » 15 Ședința publică dela 8 Noemvrie 1913. D-l A. Lebeuf dăruește o scriere a sa............................ “ D-l St. C. Hepites despre scrierea d-lui A. Lebeuf............... “ D-l Dr. y. Babeș despre . Studii asupra holerei, făcute cu ocaziunea epi- demiei din anul curent. Partea II ..................... 35 D-l Dr. C. 1. Istrati despre încetarea din vieață a lui Nerva Hodoș .... v D-l V. Pârvan despre ; Cetatea Vlmetum , Descoperirile campaniei a doua www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 442 CUPRINSUL. Pagina și a treia de săpături din anii 1912—1913. 111. Inscripții și monumente figu- rate. IV. Considerații istorice ....................... 35 D-1 Dr Louis Duparc mulțumește pentru participarea la jubileul său ... > Deciziune de a se ceti in ședință și a se tipări In Anale: Dela cetatea Tro- paeum-Adamclissi: basilica-cisternă de G. Murnu................ • 16. Ședința publică dela 15 Noemvrie 1913. D-1 N. lorga despre : Steagul lui Mihnea Vodă Radul in muzeul istoric dela Belgrad .................................. 36 D-1 G. Murnu: Dela cetatea Tropaeum-Adamclissi • basilica-cisternă. Studiu arheologic ................................ » M. S. Regele Italiei dăruește • Corpus nummorum italicorum, IV...... » D-1 N. lorga prezentă două scrieri ale sale......................... » D-1 Căpitan R. Rosetti dăruește o medalie de bronz.................. » Invitare la Congresul anual al societății ortodoxe naționale........ » D-1 A. D. Xenopoi anunță comunicarea: Omul mare politic ........ » 17. Ședința dela 22 Noemvrie 1913. D-1 D. Onciul despre scrisoarea M. S Regelui din 12 Ianuarie 1878, dăruită de Ministerul Afacerilor străine . . . . ...................... » D-1 N. lorga prezentă o scriere a sa............................... 37 D-1 N. lorga despre Originalul slavon al actului dela Ștefan cel Mare pentru Folticeni .............................. » Comisiunea istorică dăruește: LetopisețulȚerii Moldovei, editat deC. Giurescu 38 D-1 V. Pârvan dăruește o scriere a sa............................... » D-1 C. Moisil dăruește un manuscris................................. » Invitare la centenarul Bibliotecii imperiale din St. Petersburg.... 39 Deciziune de a se tipări în Anale: I. Ursu, Din influențele politicei europene în trecut psupra istoriei noastre (Moise Vodă, 1529 Martie—1530 August). . . » Deciziune de a se tipări în Anale • St. Procopiu, Cercetări experimentale asupra telegrafiei fără sârmă.................................. » 18. Ședința dela 29 Noemvrie 1913. Ministerul Afacerilor străine trimite exemplare din circulara pentru concur- sul la premiul Nobel dm 1914................................... » Invitare la serbarea de 150 de ani a Academiei de științe și arte din Barcelona. » Invitare la expoziția internațională Panama-Pacifîc din San Francisco ... » D-1 Dr. C. 1 Istrati renunță la remunerare pentru drepturile de autor la scrie- rea Nomenclatura în Chimia organică .................. 39 D-1 N. lorga prezentă o scriere a d-sale........................... 41 Revista «Viața Românească» trimite o listă de subscripție pentru ridicarea unui monument lui Sp Haret..................................... » 19. Ședința dela 6 Decemvrie 1913. D-1 Dr. Ilarion Pușcariu dăruește scrierea: Contribuțiuni istorice. 42 D-1 1. Bianu despre scrierea dăruită de d-1 Dr. Ilarion Pușcariu.... » D-1 Teodor V. Păcățian dăruește: Cartea de aur, VII................ 43 D-1 Dr. V- Teodoru dăruește fotografii vechi........................ » 20. Ședința extraordinară dela 12 Decemvrie 1913. D-1 Dr. C. 1. Istrati despre încetarea din vieață a lui Ion Kalinderu .... » www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro CUPRINS DL. 443 Pagina 21. Ședința dela 13 Decemvrie 1913. Ridicarea ședinței in semn de doliu pentru moartea lui Ion Kalinderu ... 44 22. Ședința publică dela 20 Decemvrie 1913. D-l N. lorga, despre: Vechi fundațiuni religioase românești in Orient... » Cuvântarea d-lui Dr. C. I. Istrati la immormântarea lui I. Kalinderu ... 44 Memoriul d-lui arhitect C. Romstorfer asupra primejdiei de surpare a Cetății Sucevei...................................................................... 47 D-l Dr. Spirt dăruește o scriere a lui V. Âlecsandri cn dedicație autografă.. » Deciziune de a se tipări in Anale scrierea d-lui D. Pușchilă: Molitvenicul lui Dosofteiu..................................................................... ¹ Propunerea d-lui St. C. Hepites cu privire la răposatul loan Kalinderu ... 48 23. Ședința dela 10 Ianuarie 1914. Cărțile prezentate la premiile din 1914..................................... » ^^Manuscrisele prezentate la premiile cu subiecte date din 1914............ 52 24. Ședința publică dela 17 Ianuarie 1914. D-l N. lorga despre: Fundațiuni de ale Domnilor români in Epir, Mareea, Tracia și Constantinopole...............................•................ 53 Deciziune de a se tipări în Anale. Diacon Dr. Nicolae M. Popescu, Nifonll, Patriarhul Constant inopolului (f 11 August 1508) ............. » D-l St. d'Anstarchi dăruește 163 volume tipărite............................ » .25. Ședința pnblică dela 24 Ianuarie 1914. D-l Dr. Gh. Marinescu despre: Nouă cercetări despre natura și tratamentul paraliziei generale și a tabesului........................................ » M. S. Regele dăruește o medalie și o plachetă ............................. » D-l N. lorga dăruește scrieri de ale sale.................................. 54 Societatea «Școala română» din Suceava dăruește Carte de cetire, 1-111... » Procesul verbal al Delegațiunn pentru Fundațiunea Nicolae Chrissoveloni . . » 26 Ședința dela 31 Ianuarie 1914. D-l I. Bogdan dăruește o scriere a sa.........................•............. » Deciziune de a se tipări în Anale N lorga, Nouă documente basarabene . . » 27. Ședința publică dela 7 Fevruarie 1914. D-l Gr. Antipa despre vieața și activitatea științifică a lui Ernst Haeckel. . 55 D-l Președinte Dr. C 1. Istrati mulțumește pentru memoriul cetit......... » D-l N. lorga despre Lucrările cartografice ale lui Rigas.................... » 28. Ședința pnblică dela 14 Fevruarie 1914. Casa M. S. Regelui dăruește pubhcațiuni..................................... » D-l Dr. Gr. Antipa despre: Câteva probleme științifice și economice privitoare la Delta Dunărei ..................................................... . 56 D-l Dr. Antipa dăruește publicațiuni....................................... r. D-l Președinte Dr. C. I. Istrati despre comunicarea d-lui Dr. Antipa .... » Deciziune de a se tipări in Anale: Marcel Brândză, Contnbufiuni la studiul Zoocecidiilor din România ......................... 57 D-l Ernest Lebon dăruește o scriere a sa..............................• . » D-l I. St. Murat dăruește o scriere a sa.................................... > Invitare la celebrarea bicentenarului lui Napier............................ » Subscriere la volumul comemorativ al lui Napier........................... 58 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 444 CUPRINSUL. 29. Ședința dela 21 Fevruarie 1914. _Pagina D-l Președinte Dr. C 1 Istrati salută pe d-l I Nistor....................... 58 Circolo matematico din Palermo invită la serbarea lui G B Guccia .... » Invitare la Congresul internațional al Americaniștilor dela Washington ... » D-l St. C. Hepites dăruește o publicațiune................................... » D-l Inginer N. Mușat dăruește exemplare din teza sa de doctorat.......... 59 30 Ședința publică dela 28 Fevruarie 1914. D-l Dr. G. Marinescu despre .• Câteva turburări de personalitate. Autoscopie, automatism și somnambulism......................................................... » 31. Ședința dela 7 Martie 1914. D-l D. A. Sturdza dăruește 1 000 lei pentru fondul său....................... » EbTPreședinte Dr! C. I. Istrati mulțumește d-lui D Sturdza pentru darul făcut. » D-l Dr. C. I. Istrati despre alegerea d-lui A. D. Xenopol în Institutul Franței. 60 32 Ședința publică dela 14 Martie 1914. D-l D. Onciul despre a 33-a aniversară a proclamăm Regatului................ 61 D-l N lorga prezentă o scriere a sa.......................................... » D-l T. G. Djuvara dăruește o scriere a sa și copii de documente.............. » D-l N. lorga despre: Veneția în Marea Neagră. I. Dobrotid ....... 62 Președința Adunăm Deputaților dăruește exemplare din Analele parlamentare ale României, XXVII, 1 ............................................... » 33 Ședința dela 21 Martie 1914. Invitare la sărbătorirea d-lui A. D. Xenopol la Iași......................... » D-l P. Pom delegat la sărbătorirea d-lui A. D. Xenopol....................... » Comisiunea premiului I. Lecomte du Nouy...................................... » 34. Ședința dela 28 Martie 1914. D-l Președinte Dr. C. I. Istrati despre alegerea d-lui A. D. Xenopol în Insti- tutul Franței.................................................................. » D-l A. D. Xenopol mulțumește d-lui Dr. C. I. Istrati pentru sentimentele ex- primate ........................................................................ 63 D-l Dr. losif Popovici cere un ajutor și să i se cumpere exemplare din scrierea sa Dialectele române ........................... » Deciziune de a se tipări în Anale: luliu Prodan, Contnbuțiune la Flora Ro- mâniei și Ștefan Minovici și Emil Grozea, Cercetări asupra aerului orașului București.......................................................................... » 35. Ședința publică dela 18 Aprilie 1914. D-l Președinte Dr. C. I. Istrati despre aniversarea de 75 de ani a M. S. Re- gelui ............................-........................................... 64 D-l Dr. C. I. Istrati despre încetarea dm vieață a lui Eduard Suess .... » D-l L. Mrazec despre Eduard Suess........................................... 65 D-l N. lorga dăruește o foaie volantă....................................... 66 D-l N lorga despre : Veneția in Marea Neagră. II. Legături cu Turcii și creș- tinii dm Balcani dela lupta dela Cosovo până la cea dela Nicopole (1389-96) . 67 D-l Leon Casso dăruește o publicațiune.......................................... » D-nu I. Bogdan, Sextil Pușcariu și Alexie Procopovici dăruesc scrieri de ale d-lor. » D-l General Joaquin de la Llave dăruește o scriere a sa.......................... » Invitare la Congresul național de medicină din Capitală......................... » D-nii Dr. V. Babeș și Dr G Marinescu delegați la Congresul național de me- dicină din Capitală............................................................... » www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro Cuprinsul. 445 Pagina 36. Ședința dela 25 Aprilie 1914. D-l Dr. Valenan Gh Negrescu solicită concursul pentru înființarea unui institut de combaterea pelagrei.................•...................................... 67 Secțiunea istorică. Raportul d-lui D Onciul despre: Bourul și Zimbrul de Dr. Eugen Botezat . 68 Raportul d-lui V. Pârvan despre : Bastlica cisternă dela Cetatea Tropaeum Adamclissi de G. Murnu......................................................... » Raportul d-lui D. Onciul despre studiul: Din influențele politicei europene in trecut asupra istoriei noastre fMoise Vodă, 1529 Martie—1530 August) de I. Ursu. 69 Raportul d-lui 1. Bogdan despre ; Nifon II, Patriarhul Constantinopolului de Diaconul Dr. Nic. M Popescu................................................. » Secțiunea științifică. 1. Ședința dela 21 Iunie 1913 Deciziune de a se tipări în Anale: Dr E Botezat, Bourul și Zimbrul ... 71 2. Ședința dela 21 Iunie 1913. Amânarea bursei Ștefan Urlățeanu........................................... » 3. Ședința dela 28 Iunie 1913. Deciziune de a se tipări în Publicațiunile Adamachi. Elena Nicodim, Contri- buțiuni la studiul anatomiei și istologiei hepato-pancreasului dela moluște . . » Deciziune de a se tipări în Anale ■ Dr. G Z. Petrescu, Observațiuni științifice străine din secolul XVIII, servind la istoria noastră culturală............... 72 Raportul d-lui Dr. Gr. Antipa despre : Cercetări histo-fiziologice asuprahepato- nancreasului dela moluște de Elena Nicodim..................................... » Raportul d-lui St. C Hepites despre; Cercetări experimentale asupra telegrafiei fără sârmă de St. Procopiu.................................................... 73 4 Ședința dela 28 Martie 1914. Deciziune de a se tipări în Anale. luliu Prodan, Contribuțiuni la Flora Ro- mâniei .................................. » Deciziune de a se tipări în Anale ■ Ștefan Minovici și Emil Grozea, Cercetări asupra aerului orașului București.............................................. » PARTEA II. SESIUNEA GENERALĂ DIN ANUL I9I4. 1. Ședința dela 1 Maiu 1914. Cuvântarea d-lui Președinte Dr. C I Istrati la deschiderea sesiunii generale. 75 Telegrama adresată M. S. Regelui......................................... 77 Programa pentru lucrările sesiunii generale.............................. 78 Raportul d-lui Secretar general D. Sturdza asupra lucrărilor făcute în anul trecut ...................................................... ....... 80 Raportul Comisiunii financiare asupra exercițiului bugetar 1912—13 .... 108 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 446 CUPRINSUL. Pagina D-l D. Sturdza despre- Ședința Academiei Române dela 1 Maiu 1914 . . . 108 D-l Președinte Dr. C. 1. Istrati despre comunicarea d-lui D. Sturdza .... » Deciziune de a se publică comunicarea d-lui D. Sturdza................. 109 2. Ședința dela 2 Maiu 1914, Deciziune pentru excluderea temporară dela ședințe a Părintelui V. Mangra. » D-nu At. M. Marienescu și 1. M. Moldovanu înștiințează că nu pot veni la lucrările sesiunii generale............................................. 110 Comisiunea pentru examinarea lucrărilor făcute în 1913—14............ » Raportul Comisiunii Fondurilor loan Fătu și loan Scorțeanu pe 1913 ... » Comisiunea Fondurilor loan Fătu și loan Scorțeanu pentru 1914........ 111 Raportul Comisiunii financiare asupra conturilor din 1912—13......... » Comisiunea financiară pentru cercetarea conturilor din 1913—14....... 114 Premiul I. Lecomte du Nouy se acordă d-lor Andreiu Niculescu, Alexandru Chirovici și d-rei Margareta Bălăceanu.............................. » 3. Ședința publică dela 3 Maiu 1914. D-l N. lorga despre: Renegați în trecutul țenlor noastre și al neamului ro- mânesc ................................. 115 D-l l. Sbiera înștiințează că nu poate luâ parte la lucrările sesiunii generale. » Modificarea art. 2 din Regulamentul premiului I. Lecomte du Nouy . . ' . » Raportul Comisiunii permanente a Bibliotecii pe anul 1913......... » Societatea «Astra* dăruește materiale istorice de ale răposatului Nic. Densușianu. 120 4. Ședința dela 5 Maiu 1914. Răspunsul M S. Regelui la telegrama de omagiu a Academiei............ 121 D-l A. Bârseanu înștiințează că nu poate luâ parte la lucrările sesiunii generale. » D-l Maurice A. Gerothwohl dăruește o scriere a sa ...................... » D-l N. lorga prezentă pentru publicare în Anale memoriul d-lui loan Radonid: Situațiunea internațională a Principatului Țerii-Românești în vremea lui Șerban Cantacuzino (1678—1688)..................... » D-l Președinte Dr. C. I. Istrati roagă pe d-l N. lorga să studieze domnia lui Șerban Cantacuzino ................................................. 122 5. Ședința dela 6 Maiu 1914. Regulamentul Fondului «D. A. Sturdza»................................ Raportul Comisiunii Fondului «Agarici» pe 1913—14.................... 123' D-nu I. C. Negruzzi, St. C. Hepites și L Bianu despre școala «Agarici» ... 125 Comisiunea Fondului Agarici pentru 1914—15........................... » G. Ședința dela 7 Maiu 1914. D-l D. T. Rețeanu dăruește o scriere a sa............................ » Deciziune de a se tipări in Anale. loan Radonic, Situațiunea internațională a Principatului Țerii-Românești în vremea lui Șerban Cantacuzino (1678-1688). 12G Raportul Comisiunii Fondului Otteteleșanu pe 1913—14................. » Raportul d-nei Inspectoare Mana Stănescu-Negn asupra examenelor dela In- stitutul Otteteleșanu............................................... 128 Comisiunea Fondului Otteteleșanu pentru 1914—15...................... 129 7. Ședința dela 8 Maiu 1914. D-l A. Philippide înștiințează că nu poate luă parte la lucrările sesiunii ge- nerale ................................................................... » Comisiuneapentru regulamentarea premiilor A. Toncoviceanu și N. Chrisso veloni. » www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro cuprinsul. 447 Pagina Raportul Comisiunii Fondului Tache Anastassiu pe 1913—14................... 129 Comisiunea Fondului Tache Anastassiu pentru 1914—15........................ 132 Hotărîrea Secțiunii științifice cu privire la cererea d-lui Dr Negrescu asupra înființăm unui institut pentru studiul pelagrei............................ » D-l St. C. Hepites despre parastasul dela Măgurele........................... » Deciziune de a se vizită Institutul Otteteleșanu.............'............... » 8 Ședința publică dela 9 Maiu 1914. D-l A. lorga despre Pilda bunilor Domni dm trecut față de școala româ- nească .................................................................. 133 Propunerea Secțiunii istorice pentru alegerea d-lui C. Giurescu ca membru activ...................................................................... » Cîrcolo matematice din Palermo mulțumește pentru felicitările trimise ... » 9 Ședința dela 12 Maiu 1914. D-l Nicu Flondor dăruește cărți vechi........................................ » Invitare la serbarea centenarului lui Ascanio Sobrero la Tunn................ • 10 Ședința dela 13 Maiu 1914. M S. Regele nu poate prezida ședința solemnă dela 16 Maiu.................. 134 Expunerea d-lui D. Sturdsa asupra activității istorice a d-lui C. Giurescu . . » D-l C. Giurescu este ales membru activ în Secțiunea istorică............... 136 Propunerea de modificare a Regulamentului pentru serviciile Academiei . . » 11 Ședința dela 14 Maiu 1914. D-l Președinte Dr. C. L Istrati salută pe d-l C. Giurescu.................. 137 D-l C. Giurescu mulțumește pentru alegerea sa ca membru activ............. 138 D-l I. Bianu ales Secretar al Secțiunii literare............................. » Propunerea Secțiunii literare pentru alegerea d-lui Sextil Pușcariu ca membru activ..................................................................... » Deciziune de a se tipări în publicațiunea Din vieața poporului român: T. Pamhle și M. Lupescu, Cromatica poporului român; Părintele loan Bârlea, Culegere de producțiuni literare poporale din Maramureș, Artur Gorovei, Cre- dințe și superstiții; T. Pamfile, Diavolul ca invrăjbitor al lumii, după credințele poporului român ............................. » Deciziune de a se continuă colecțiunea: Notes et extraits pour servir â l’lus- toire des croisades de N. lorga și a se ajută săpăturile d-lui V. Pârvan dela cetatea Histria.......................................................... 139 12. Ședința solemnă dela 16 Maiu 1914. D-l G. Țițeica cetește discursul său de recepție Dm vieața și activitatea lui Sp. Haret................................................................ 140 Răspunsul d-lui St. C. Hepites la discursul d-lui G. Țițeica................. » Părintele L M. Moldovanu mulțumește pentru urările primite................... » Deciziune de a se tipări în Anale: I. C. Fihtti, Corespondența Domnilor și boierilor români cu Metternich și cu Gentz intre anii 1812—1828............ » Propunerea Secțiunii istorice pentru sporirea numărului membrilor cores- pondenți .................................................................. » D-nii Gr. Antipa, I. Bianu, V. Pârvan, I. Simionescu, St. C. Hepites și Dr. C 1. Istrati despre săpăturile d-lui Pârvan................................ » D-l V. Pârvan însărcinat cu alcătuirea unui memoriu asupra săpăturilor d-sale. 142 Părintele Vasile Isopescul din Volcineți (Bucovina) dăruește manuscripte . . » www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 448 CUPRINSUL. Pagina. Părintele D. Dan cere publicațiuni pentru cabinetul de lectură «Dumbrava» din Volcineți.......................•.................................. 143 13. Ședința dela 17 Maiu 1914. Hotărirea Secțiunii științifice pentru distribuirea sumei disponibile pe 1914-15. 143 14. Ședința dela 19 Maiu 1914. Expunerea d-lui I. Bianu, asupra activității științifice a d-lui Sextil Pușcariu. 144 D-1 Sextil Pușcariu ales membru activ în Secțiunea literară............. 146 Proiectul de buget pe 1914—15............................................. » Modificarea art. 18 din Regulamentul pentru serviciile Academiei.......... » La concursul premiului Năsturel din 1919 se pune subiectul; Bibliografia Is- toriei Românilor.............................. 147 Comisiunea premiului Alexandru loan Cuza din 1915......................... » Comisiunea Marelui premiu Carp din 1915................................. 148 Premiul Adamachi de 5 000 lei nu se acordă manuscrisului despre : Sentimentul religios in populațiunea noastră rurală ................... » Raportul Comisiunii Dicționarului pentru lucrările dm 1913—14............. » Comisiunea Dicționarului pentru 1914—15................................. 149 Memoriul d-lui V⁻. Pârvan privitor la starea ruinelor antice din Romănia și la explorarea lor .......................................•............. 150 D-1 Președinte Dr C. I. Istrati .ehcită pe d-1 V. Pârvan pentru memoriul cetit.................................................................. 153 Comisiunea premiului Dacia-România din 1915........................... » 15. Ședința dela 20 Maiu 1914, Invitare la serbarea centenarului lui Dositeiu Obradovici dela Belgrad . . . 154 D-1 Președinte Dr. C. 1. Istrati despre Dositeiu Obradovici............... » Lord Rayleigh, d-nii PaulAppell, Dr. Raphael Blanchard, Julius von Hann pro- puși ca membri onorari................................................. » D-1 St. C. Hepites felicită pe d-1 Dr. C. Istrati de ziua sa.............. » D-1 Președinte Dr. C. 1. Istrati mulțumește pentru felicitările Academiei . 155 16. Ședința dela 22 Maiu 1914. D-1 Vicepreședinte I. C. Negruzzi salută pe d-1 Sextil Pușcariu........... » D-1 Sextil Pușcariu mulțumește pentru alegerea sa......................... » Se acordă 400 lei d-lui losif Popovici pentru; Dialecte Române, IX .... » Regulamentul Fondului Chnssoveloni.......................................... » Propuneri pentru alegerea d-lor Barclay Head, E. Babelon, B. Pick și Oh. La- veran ca membri onorari................................................ 157 Alegerea Lordului Rayleigh și a d-lor Paul Appell, Raphael Blanchard și Julius von Hann ca membri onorari............................................. 159 17. Ședința publică dela 23 Maiu 1914. D-1 Dr. V. Babeș despre- Cercetări nouă asupra pelagrei................. 165 D-1 T. V. StefanelU despre : Stâlpul lui Mihail Racoviță din Bucovina ... » D-1 T. V. Stefanelli dăruește un manuscript............................... » 18. Ședința dela 24 Maiu 1914. D-1 Vicepreședinte l. C. Negruzzi despre încetarea din vieață a lui Pompihu Eliade.......................•......................................... 161 Testamentul și codicilul răposatului Dimitrie lofcescu.................... » Deciziune de a se acceptă legatul răposatului lofcescu.................. 162 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro CUtRUNSVL. 449 Pagina Propunere de a se alege membru onorar d-l Conrad Cichorius............ 162 Raportul Comisiunii pentru examinarea lucrărilor din 1913—14......... » Deciziune de a se prelungi sesiunea generală până la 30 Maiu.......... 134 19. Ședința dela 27 Maiu 1914 D-l N. lorga despre o colecție de cântece de stea din 1834 ............. » Raportul d-lui C. Moisil despre tezaurul de monete al d-lui G. Sion .... 165 Premiul Năsturel de 4.000 lei nu se acordă nici uneia din lucrările prezentate la concurs.......................................................... 166 - Premiul Asociațiunii Craiovene de 1.500 lei se acordă d-nei Angela Selăgian și d-lor Dr. V. Bologa și Dr. E Precup................................ » Discuțiune asupra sporirii numărului membrilor corespondenți.......... 167 D-l Dr. G. Marinescu. prezentă scrieri de ale sale...................... » Deciziune de a se tipări în Anale: G. Pascu, Câteva sufixe, românești de origine slavă......................................................... » La concursul premiului Adamachi din 1919 se pune subiectul: Adverbul în limba română—studiu sintactic......................................... » Deciziune pentru împărțirea premiului Constantinide..................... 168 Premiul Adamachi de 5.000 lei se împarte între d-nii Dr A. Grădinescu, Că- pitan A. Negrei, Silvestru Moldovan și Dr. I N. Anghelescu............ » La concursul premiului Lazăr din 1919 să pune subiectul: Studiul unuia din cele 3 râuri : Șiretul, Argeșul, Ialomița............................. » La concursul premiului Bodescu din 1919 se pune subiectul: Studiul geo- grafic al unei regiuni din Basarabia.................................. » Comisiunea premiilor Adamachi și Lazăr din 1915 cu subiecte date..... » Deciziune de a se publică cuvântările lui loan Kalinderu într’o broșură a In- stitutului Otteteleșanu............................................. 169 Deciziune de a se publică o Carte de aur a donatorilor Academiei . ... » D-mi I. Simionescu și Dr. G. 1. Istrati despre noul local al Bibliotecii. . . 170 20. Ședința solemnă dela 28 Maiu 1914. D-l V. Pârvan cetește discursul de recepțiune. In memonani Constantini Erbiceanu ................................. o D-l N. lorga răspunde la discursul de recepțiune al d-lui V. Pârvan .... » Premiul Princesa Alina Știrbei se acordă d-lui Victor Lazăr .......... 171 Deciziune de a se publică 300 documente românești privitoare la istoria Câmpulungului moldovenesc de d-l T. V. Stefanelli..................... » Propunerea Secțiunii istorice pentru alegerea d-lor lovan Radonic, Dr. losif Strzygowski și Karl Romstorfer ca membri corespondenți străini........ » Propunerile pentru alegerea d-lor Ulnch von Wilamowitz-Moellendorff și Const. Jirecek ca membri onorari...................................... » Premiul Constantinide se împarte între d-nn . D. D ’ Pătrășcanu, E. Lovi- nescu, L Al-Genrge și-M-. I Chirițescu................................ " Deciziune de a se tipări în Anale • losif Popovici, Fieiologia vocalelor ă și î. « Se acordă un ajutor de 1.000 lei d-lui losif Popovici pentru studiul dialec- telor române din Maramureș............................................ » Deciziune de a se tipări în publicațiunea: Dm vieața poporului român : T. Pamfile, Cerul și podoabele lui....................... » 29 Analele A, R,—XXXVI, Desbaterde www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 450 CUPRINSUL. Pagina Deciziune pentru facerea unei ediții complete e scrierilor lui Alecsandn și a unei publicațium cu reproduceri din decorațiunile manuscriptelor vechi. . . 171 Comisiunea premiului Neuschotz din 1915 cu subiect dat...................... 172 Regulamentul Fondului Toncoviceanu........................................ » 21. Ședința dela 29 Maia 1914 (dimineața). Propunerile Secțiunii literare pentru alegerea d-lor Eugen Herzog, Ad. Zauner, Mario Roques și Matteo Bartoli ca membri corespondenți străini............... 173 Comisiunea premiului Năsturel din 1915.................................... » Comisiunea premiului Năsturel din 1915 cu subiect dat..................... » Biuroul Secțiunii literare pe 1914—15 .................................... » Propunerea Secțiunii literare pentru alegerea d-lui Octavian Goga ca membru corespondent............................................................ » D-nn Barclay Head, E. Babelon, Behrend Pick și Ch. Laveran aleși membri onorari................................................................. » D-mi lovan Radonic, Karl A Romstorfer și Dr. losif Strzjgowski aleși membri corespondenți străini în Secțiunea istorică...................... 174 D-nn Ulrich von Wilamowitz-Moellendorff și Const. Ji^ecek aleși membri onorari................................................................. 175 D-nii Eugen Herzog, Ad. Zauner, Mano Roques și Matteo Bartoli se aleg membri cerespondenți străini în Secțiunea literară...................... 176 D-l Conrad Cichonus ales membru onorar.................................... 178 D-l loan Lupaș ales membru corespondent în Secțiunea istorică............. 182 D-l Octavian Goga ales membru corespondent în Secțiunea literară ... » Comisiunea premiului Năsturel din 1915.................................... 183 La concursul premiului Neuschotz din 1919 se pune subiectul . Flora unuia dm cele două, județe dm noua Dobroge........................................... » Biuroul Secțiunii istorice pentru 1914—15................................. » Prânzul în onoarea d-lui A. D. Xenopol.................................... » Bugetul Academiei pe 1914—15 ...................................... » 22 Ședința dela 29 Maiu 1914 (dopă ainiazi). Raportul Comisiunii Fondului Adamachi pe 1894 --1914 ..................... » Comisiunea Fondului Adamachi pe 1914—15................................... 184 Planurile noului local al Bibliotecii..................................... » Alegerea d-lui Gr. Antipa in Comisiunea localului Bibliotecii ....... 186 Alegerea Delegațiunii pentru 1914—15...................................... » D-l Dr. C. 1 Istrati mulțumește pentru realegerea sa...................... » Deciziune de a se tipări în Anale. Dr Alexandru Cziple, Documente privi- toare la Episcopia dm Maramurăș ..................... » Comisiunea premiului Năsturel dm 1915..................................... > 23. Ședința solemnă dela 39 Maiu 1914. Cetirea rapoartelor asupra scrierilor premiate ........................... 187 D 1 B Delavrancea cetește două elegii de d-l A Naum....................... 188 D-l A. D. Xenopol mulțumește pentru prânzul oferit..................- . . . » Raportul d-lui Secretar general D Sturclsa asupra lucrărilor sesiunii generale » Cuvântarea d-lui Președinte Dr. G. 1 Istrati-la închiderea sesiunii generale 196 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro CUPRINSUL. 451 Pagina Anexe. Raportul Comisiunii Fondului Vasile Adamachi despre mersul fundațiunii dela 1894-1914................................................................... 197 Două elegii de A. Naum......................................................... 231 Secțiunea literară. 1. Ședința dela 24 Ianuarie 1914. împărțirea între membri a cărților prezentate la premiul Constantinide . . 233 2 Ședința dela 13 Maiu 1914. Alegerea d-lui L Bianu secretar pe 7 ani....................................... 234 D-l Sextil Pușcariu ales membru activ............................................ » 3. Ședința dela 22 Maiu 1914. Deciziune de a se tipări în Anale G Pascu, Câteva sufixe românești de ori- gine slavă...................................................................... » La premiul Adamachi din 1919 se pune subiectul : Adverbul în limba ro- mână,—studiu sintactic ......................................................... » Programa premiului Adamachi din 1919................................. » Discuțiune asupra divizibihtățn premiului Constantinide........................... 235 4. Ședința dela 27 Maiu 1914. Premiul Constantinide se împarte între d-nn D. D. Pătrășcanu, E. Lovinescu, I. Al-George și M I. ChințesCu.................................................. » Deciziune de a se tipări în Anale. losif Popovici, Fiziologia vocalelor ă și î » Deciziune de a se acordă un ajutor de 1.000 lei d-lui losif Popovici pentru studiul dialectelor române din Maramureș........................................ » Deciziune de a se tipări în pubhcațiunea: Dm vieața poporului român: T. Pamfile, Cerul și podoabele lui................................................. 236 Se înapoează culegerea de ghicitori a d-lui An. M. Nour.......................... » Culegeri de literatură poporală date spre cercetare membrilor.................... » Deciziune de a se face ediția completă a scrierilor lui V. Alecsandn .... » Deciziune de a se face o publicație de reproduceri din ornamentica vechilor manuscripte ................................................................ 237 Comisiunea premiului Neuschotz din 1915 ...................................... » 5. Ședința dela 28 Maiu 1914. D-nn Eugen Herzog, Ad. Zauner, Mano Roques și Matteo Bartoli aleși membri corespondenți străini........................................................... » Comisiunea premiului Năsturel din 1915............................................. » Comisiunea premiului Năsturel din 1915 cu subiect dat............................ » Biuroul Secțiunii pentru 1914—15.................................................. 238 D-l Octavian Goga ales membru corespondent....................................... » Premiul Demosteue Constantinide. Ion Al-George, Aquile. Poezii. — P. Du!fu, Gruia lui Novac. Epopee alcă- tuită din cântecele de vitejie ale poporului român. — Olteo și Doru, Un proces perduț Roman social — Raport de Duiliu Zamfirescu . . . ₜ » www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 452 CUPRINSUL. pagina M. Beza, Pe drumuri. Din viața Aromânilor.— Al. V. Casimir, Bosforul.— Mi- hail Lungianu, La cruci. Icoane de țară; — Postelmcu Cumpănă. Nuvele și po- vestiri din amarul celor mici;--Din umbra satelor. Povestiri și icoane.— D. D. Pătrășcanu, Timotheiu Mucenicul.—Smara, Fata tatii. Roman de moravuri — Adela Xenopol, Pe urma războiului Roman.— Raport de B. Delavrancea . . 242 M. 1 Chir ițe acu, Răsaduri. Nuvele. Raport de 1 C. Negruzzi........... 246 Alexandru Ciura, Amintiri. Schițe și nuvele.— Raport de I C. Negruzzi . . 248 Dr. loachim Drăgescu, Pro patria. Povestire despre Începutul și menirea nea- mului românesc.— Raport de 1. C. Negruzzi................................... 249 Octav Erbiceanu, Ciclul troian. Epopeele înainte de Homer.—Raport de G. Murnu ...................................................................... 250 E Lovinescu, C. Negruzzi. Viața și opera lui — Raport de 1. Bianu .... 252 N. Pandelea, Eneida. Traducere.— Raport de L C. Negruzzi................... 254 Radu D. Rosetti, Prin pravoslavnica Rusie Note din călătorie.— Raport de A. Philippide............................................................... 255 SECȚIUNEA ISTORICĂ. Raportul d-lui N. lorga despre : Situațiunea internațională a Principatului Țerii-Românești în vremea lui Șerban Cantacuzino (1678—1688) de lovan Radonic........................................................• • . . . 260 1. Ședința dela 8 Maiu 1914. Propuneri de membri activi................................................... » D-l C. Giurescu ales membru activ . . •..............•..................... 261 2 Ședința dela 13 Maiu 1914. Decizmni de a se continuă publicația d-lui lorga Notes et extraits ; a se ajută săpăturile d-lui V. Pârvan dela cetatea Histria și tipărirea cronicii lui Neculce . » Propunerea d-lui N. lorga privitoare la: Notes et extraits pour servir â l'his- toire des Croisades................................................................ » Propunerea d-lui V. Pârvan privitoare la săpăturile dela cetatea Histria . . 262 Propunerea d-lui L Bogdan privitoare la editarea Cronicii lui Neculce ... » 3. Ședința dela 14 Maiu 1914. Deciziune de a mări numărul membrilor corespondenți.....................• . » Raportul d-lui D. Onciul despre : Corespondența domnilor și boierilor ro- mâni cu Metternich și cu Gentz între anii 1812 —1828 de I. C. Fihtti .... 263 4. Ședința dela 17 Maiu 1914. La premiul Năsturel din 1919 se pune subiectul : Bibliografia istoriei Românilor. » Comisiunea premiului Alexandru loan Cuza dm 1915............................. » Comisiunea marelui premiu General loan Carp și Mana Carp din 1915 ... » Premiul Adamachi de 5.000 lei nu se acordă manuscriptului prezentat la concurs. 264 Raportul Comisiunii premiului Adamachi asupra manuscrisului despre : Sen- timentul religios în populația noastră rurală..................................... » 5 Ședința dela 27 Maiu 1914. Rapoartele Comisiunii premiului Alina Știrbei................................ » Premiul Alina Știrbei se acordă d-lui Victor Lazăr............... . . . . 265 Deciziune de a se publică 300 documente românești privitoare la istoria Câm- pulungului moldovenesc adunate de d-l T. V Stefanelli . » www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro CUPRINSUL. 453 Pagina D-1 loan Lupaș ales membru corespondent.......................................... 265 6. Ședința dela 28 Maiu 1914. D-nii I. Radonic, losif Strzygowski și K. Romstorfer aleși membri corespon- denți străini.................................................................. 266 Biuroul Secțiunii pe 1914—15..........................................■ . . . . » Raportul d-lui N. lorga, despre istoria Bisericii române din Maramureș de părintele Alexandru Țiple....................................................... • 7. Ședința dela 29 Maiu 1914. Comisiunea premiului Năsturel din 1915........................................... 267 Premiul Princesa Alina Știrbei. Rapoartele Comisiunii asupra manuscriselor intrate la concurs despre : Prin- cipiile morale și creștinești de cari trebue să se conducă părinții în educațiunea copiilor lor................................................................... 268 SECȚIUNEA ȘTIINȚIFICĂ. 1. Ședința dela 7 Maiu 1914. Deciziune asupra cerem d-lui Dr. Negrescu despre înființarea unui institut pentru studiul pelagrei........................................................ 275 Discuțiune asupra subiectelor de pus la concursurile premiilor Lazăr, Bodescu și Neuschotz din 1919............................................................ “ 2. Ședința dela 13 Maiu 1914. Distribuirea sumei disponibile din buget pentru 1914 —15........................... » 3. Ședința dela 27 Maiu 1914. La premiul Lazăr pe 1919 se pune subiectul : Studiul unuia din cele trei râuri, Șiretul, Argeșul, Ialomița.............................................. 276 Programa premiului Lazăr din 1919.................................................. » La premiul Bodescu din 1919 se pune subiectul: Studiul geografic al unei regiuni din Basarabia ........................................................... » Comisiunile premiilor Adamachi și Lazăr din 1915 cu subiecte date .... » Biuroul Secțiunii pentru 1914—15................................................... » 4. Ședința dela 29 Maiu 1914. Comisiunea premiului Năsturel din 1915........................................... 277 La premiul Neuschotz din 1919 se pune subiectul: Flora unuia din cele două județe din noua Dobroge.......................................................... » Premiul Adamachi. 1. Ședința dela 5 Maiu 1914. D-nii Em. Teodorescu și St C. Hepites însărcinați a raportă asupra scrierilor d-lor Mărunțeanu-Sfinx și Căpitan Trăilescu...................................... » 2. Ședința dela 22 Maiu 1914. r Deciziuni privitoare la premii................................................. 277 3. Ședința dela 27 Maiu 1914. Deciziuni privitoare la premii .................................................. 278 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 544 CUPRINSUL. Pagina Premiul Adamachi se împarte între d-nii A N. Grădinescu, Maior Gabriel I. Negrei, Silvestru Moldovan și Dr. I. N. Angelescu............................ 279 Basile Alexandrescu, Prevenirea accidentelor de muncă în industria lemnului,— Raport de A Saligny.......................................................... » Dr, 1. N. Angelescu, Cooperația și socialismul în Europa ; —Asigurările sociale în Statele moderne.— Raport de Dr. I. Cantacuzino............................... o D-ra Ecaterina Arbure, întinderea tuberculozei în București în ann 1902—12 — Raport de Dr V. Babeș........................................................ 282 Dr. ArisMe V. Grădinescu, Rolul capsulelor suprarenale în circulație și în schimburile nutritive.— Raport de Dr. G. Marinescu........................... 283 H. lacob, Geometria în spațiu pentru clasa IV secundară de băieți. Ediția I. — Raport de G. Țițeica......... .......................................... 285 Gr. Mărunțeanu-Sfinx, Pomicultura Tratat practic pentru cultura pomilor roditori la noi în țară.— Raport de Em C. Teodorescu......................... 286 Constantin A. Minescu, Organizarea și funcționarea serviciilor de cecuri și virimente prin admimstrațiunile de postă.—Raport de Dr. C. I. Istrati, . . . 287 Silvestru Moldovan, Ardealul. I. Ținuturile de pe Olt (Ediția II augmentată a unei părți din «Țara noastră»),— Ardealul. II. Ținuturile de pe Murăș (Ediția II din «Țara noastră»). — Raport de I. Simionescu............................... 288 Căpitan (acum Maior} Gabriel I. Negrei, Artilerie românească de câmp. Curs practic aplicat. Tun Krup. M. R. Partea I—IV.—Raport de St C. Hepites . . 290 Căpitanul loanTrăilescu, Călăuza tehnico-tactică a ofițerului de orice armă.— Raport de St. C. Hepites..................................................... 293 COMISIUNEA PREMIULUI NĂSTUREL ȘI AL ASOCIAȚIUNII CRAIOVENE. 1. Ședința dela 10 Ianuarie 1914. împărțirea cărților între membri, pentru facerea rapoartelor speciale .... 296 2. Ședința dela 20 Maiu 1914. Deciziuni privitoare la premn................................................. 299 3. Ședința dela 24 Maiu 1914. Deciziuni privitoare la premn................................................. 300 Deciziune de a se capitaliza premiul Năsturel-................................ 301 Premiul Asociațiunn Craiovene se acordă d-nei Angela Selăgian și d-lor Dr. V. Bologa și Dr. E. Precup pentru: Carte de cetire........................... ” Premiul Năsturel. Maior Victor A. Bacaloglu, Din virtuțile neamului.— Raport de V. Bârvan . 302 Dr. Nicolae Brinzău, Pocăiții... Cuvântări bisericești asupra așâ numiților po- , căiți (adventiști, nazarineni).— Raport de A. Bârseanu ............ Ș0\ Stelian 1. Constantinescu, Din problemele educației. Studii de psihologie și ' pedagogie. I. — Raport de Dr. C. I Istrati................................... 308 G. Diamandy, Chemarea codrului. Poveste vitejească în 3 acte — Raport de I. Bianu..................................................................... 310 Gh. M. Dobrovici, Istoricul datoriei publice a României,— Raport de M C S^^< 313 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro CUPftlNSVL. 455 Pagina lulm Dragoinirescu, Ideile și faptele lui Bogdan Petnceicu Ilasdeu. Partea I. 1836— 1863.— Raport de I. Bianu........................................ 313 I. Enăchescu, Comerțul de cereale Uzanțe, reguli, studii, tabele de calcul.— Raport de P. Poni...................................................... 314 Al Filoreanu, Pentru patrie. Piesă originală istorică în 4 acte. — Raport de 1 Bianu...................................•.............................. o Const. Fotachi, Existența și manifestarea. O nouă teorie asupra evoluției în univers.— Raport de A D. Xenopol..................................... 315 Căpitan Alexandru I Lupașcu, Pentru sufletul și inima soldaților noștri. Lu- crare metodică de educație ostășească A Iba edițiune.—Raport de T V. Stefanelli 316 George Pavelescu, Dimitrie Bolintineanu și opera sa.— Raport de Duihu Zam- firescu ............................................................... 317 Teodor V. Păcățian, Cartea de aur sau luptele politice naționale ale Româ- nilor de sub coroana ungară. Volumul VII. — Raport de N. Idrga........... » Inginer Sielian Petrescu, Călăuza Căilor ferate române. Publicațiane oficială anuală. — Raport de Dr. C. I. Istrati...................................318 G. Popa-Lisseanu, încercare de monografie asupra cetății Drâstorul-Silistra — Raport de V. Pârvan.....................................................319 Dr. lacob Radu, Istoria vicariatului greco-catolic al Hațegului.—Raport de N lorga.................................................................321 Dr Radu 1. Sbiera, Gramatica latină pentru licee, gimnazii și toate școalele secundare și asimilate. — Raport de A. Philippide........................ > P Stănescu, Organizarea învățământului rural.—Raport de Dr C. 1. Istrati. 324 Premiul Asociațiunii Craiovene. Nicolae Abramescu, Lecțiuni de algebră superioară pentru clasa VIII reală — Raport de G. Țițeica..................... 326 T Avr. Aguletti, Istoria antică pentru cl. I secundară. Ediția IV-a.—Raport de V. Pârvan........................................................ . » T. Avr. Aguletti, Istoria Românilor Ediția VIII.—Raport de N. lorga . . . 328 Constantin Georgescu, Geometria practică pentru școalele medii.—Raport de G. Țițeica..............................................................340 Gh. Gr. Gheorghiu, Aritmetica comercială pentru clasa I-a a școalelor co- merciale elementare. Ediția VI-a, — pentru clasa Il-a a școalelor comerciale elementare și pentru școalele profesionale. Ediția V-a; — pentru clasa IlI-a a școalelor comerciale elementare. Ediția V-a.—Raport de G Țițeica .... » Romulus lonașcu, Lecturi comerciale pentru școalele comerciale superioare. Ediția V. Partea I pentru clasa I, — Partea II, pentru clasa II, Partea III, pentru clasa III — Raport de A. Bârseanu...............................1341 Virgil Ontțiu, Carte de cetire pentru clasa I-a a școalelor medii. Ediția a doua. — Raport de I. Bogdan.............................................346 Petre 1. Rădulescu și Polixenia P. Rădulescu, Geografia continentelor și a României. Ediția IlI-a. — Raport de <9 Mehedinți........................347 M. Sadoveanu, loan I. Teodoru, C. Stan și L Mrejenu, Carte de cetire pentru clasa II urbană; — pentru clasa III urbană; — pentru clasa IV ur- bană. — Raport de A. Bârseanu..........................................4348 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro 456 CUPRINSUL. Pagina Angela Selăgian (n. Butean), Dr. Vasile Bologa și Dr Emil Precup, Carte de cetire. Manual de învățământ pentru clasa I și II dela școale civile de fete, gimnazii, ș. a. — Raport de 1. Bianu. .......................................352 Anexe. Bugetul Academiei pe anul 1914—15..........................................355 Concursuri pentru premii...................................................408 Personalul Academiei la 30 Maiu 1914.......................................Î22 Oficiile Academiei în anul 1914—15.........................................435 www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro www.dacoromanica.ro www.digibuc.ro