ANUARUL INSTITUTULUI GEOLOGIC AL ROMÂNIEI ISSN 0250-2933 vol. 69 Partea a Il-a The 90-th Anniversary Conference of the GEOLOGICAL INSTITUTE OF ROMANIA June 12 - 19,1996 Institutul Geologic al României București - 1996 Institutul Geological României GEOLOGICAL INSTITUTE OF ROMANIA Director General Dr. G. Udubașa Member of the Romanian Academy The Geological Institute of Romania is now publishing the following periodicals: Romanian Journal of Mineralogy Romanian Journal of Petrology Romanian Journal of Mineral Deposits Romanian Journal of Paleontology Romanian Journal of Stratigraphy Romanian Journal of Tectonics and Regional Geology Romanian Journal of Geophysics Anuarul Institutului Geologic al României Memoriile Institutului Geologic al României Romanian Journal of ... supersede ”Dări de Seamă ale Ședințelor” and ”Studii Tehnice și Economice”, whose apparition goes back to 1910. Beside regular volumes, each series may occasionally contain Supplements (for abstracts and excursion guides to congresses and symposia held in Romania) and Special Issues (for larger papers of special interest). "Anuarul Institutului Geologic al României” (year first issued 1908) appears also in a new form, containing both the annual activity report and review papers. Editorial Board: Gheorghe Udubașa (chairman), Tudor Berza, Marcel Mărunțiu, Grigore Pop, Gheorghe Popescu, Vlad Roșea, Anatol Rusu, Mircea Săndulescu Managing Editor: Anatol Rusu Executive Secretary: Felicia Istocescu Editorial Office: Geological Institute of Romania Str. Caransebeș Nr. 1 RO - 79 678 București - 32 Tel. (+40) 1665 66 25, 665 75 30 Fax (+40) 1312 84 44 e-mail UDUBASA@IGR.RO The editor has changed the naine as follows: Institutul Geologic al României (1910-1952), Comitetul Geologic (1953- 1966), Comitetul de Stat al Geologiei (1967-1969), Institutul Geologic (1970-1974), Institutul de Geologie și Geofizică (1975-1993), Institutul Geologic al României (since 1994). ANUARUL INSTITUTULUI GEOLOGIC AL ROMÂNIEI supersedes ANUARUL INSTITUTULUI DE GEOLOGIE ȘI GEOFIZICĂ No. 68. Scientific Editor: G. Udubașa Advisory Board: P. Andăr, E. Avram, T. Berza, I. Hârtopanu, M. Mărunțiu, Gr. Pop, Gh.. Popescu, D. Romanescu, V. Roșea, A. Rusu, M. Săndulescu, A. Seghedi, I. Seghedi, A. Soare, A. Szăkacs, A. Ștefan, Ș. Veliciu. The manuscripts should be sent to the scientific editor and/or executive secretary. Correspondence concerning advertisments, announcements and subscriptions should be sent to the Managing Editor. ©GIR. 1996 ISSN 0250-2933 Classification index for libraries 55(058) Printed by the Geological Institute of Romania Bucharest Institutul Geological României CONTENTS 339 349 360 363 365 367 376 384 393 400 403 405 413 422 432 443 462 PROGRAMME (The 90th Anniversary of the GEOLOGICAL INSTITUTE OF ROMANIA Butharest, June 12-19, 1996) G. UDUBAȘA KEYSTONES IN THE HISTORY OF THE GEOLOGICAL INSTITUTE OF ROMANIA D. RĂDULESCU OPENING SPEECH D.D. PALADE SPEECH M1NISTRY OF RESEARCH AND TECHNOLOGY D. BĂDULESCU SPEECH - NATIONAL AGENCY FOR MINERAL RESOURCES M. PODEMSKI THE POLISH GEOLOGICAL SURV£Y IN THE NINETEEN NINETIES W. JANOSCHEK MODERN TOOLS OF COMPUTER TECHNOLOGY AND PRINTING OF GEOLOGICAL'MAPS I. MÂRZA L'INSTITUT GEOLOGIQUES DE ROUMANIE ET LA CONTRIBUTION DES GEOLOGUES UNIVERSITAIRES DE CLUJ M. STOICESCU, D. RUSSO-SĂNDULESCU N1NETY YEARS SINCE THE FOUNDATION OF THE GEOLOGICAL INSTITUTE OF ROMANIA D. RUSSO-SĂNDULESCU SOME ASPfcCTS OF THE ACTIVITY OF THE "COLLECTIONS RESEARCH AND DRILL COVE SHED - MUSEUM A. RUSU DATA PROCESSING AND INFORMATION ACTIVITY F. RĂDULESCU M. DRĂGHICEANU (1844-1939) - O VIAȚĂ ÎNCHINATĂ ȘTIINȚEI ȘI BINELUI PUBLIC S. SPÂNOCHE. F. RĂDULESCU. P. CRISTEA THIRTY YEARS OF SEISMIC RESEARCH IN THE GEOLOGICAL INSTITUTE OF ROMANIA A. SOARE et al. THE MAIN RESULTS IN GEOMAGNETIC ACTIVITY IN 1993 1994 A. SOARE, V. ȘTEFLEA, G. CUCU, C. DUMITRESCU CONTRIBUTIONS OF THE SURLARI GEOPHYSICAL OBSERVATORY TO THE STUDY OF GEOMAGNETISM T.P. GHIȚULESCU, M.N. POPESCU CERCETĂRI PRIVIND STRUCTURA ȘI FIZICA SCOARȚEI TERESTRE ÎN ROMÂNIA (Perioada 1925-1950) M. VISARION. V. ROȘCA GEOPHYSICAL CONTRIBUTIONS TO THE GEOLOGICAL KNOWLEDGE OF ROMANIA L- Institutul Geologic al României 338 477 A. VÎJDEA APPLYING REMOTE SENSING DIGITAL IMAGE PROCESSING TECHNIQUES EOR IDENTI- FYING ZONES WITH HYDROTHERMAL ALTERATION MINERALS (Firiza Zone) 481 P. ANDĂR GEOCHEMISTRY: FROM CHEMICAL ANALYSES TO GEOCHEMICAL ATLAS 487 N. PANIN SEDIMENTOLOGY- EARTH SCIENCES DOMAIN. DATA ON THE HISTORY OF SEDIMENTOLOGY IN ROMANIA 490 FL. MARINESCU, I. PAPAIANOPOL. R. OLTEANU, M. MĂRUNȚEANU R. MACALEȚ, B. MARINESCU PALEONTOLOGIC AL ATLAS OF THE PANNONIAN IN ROMANIA 496 I. HÂRTOPANU, G. BINDEA, I. DINICĂ, I. GHEUCĂ, E. NEGULESCU. G. SĂBĂU METAMORPHIC PETROLOGY IN THE GEOLOGICAL INSTITUTE OF ROMANIA 503 Șt. MARINCEA, GH. ILINCA. E. NIȚOI, G. STELEA, C. CRISTEA, V. TOMOȘOIU MINERALOGICAL MONOGRAPHS IN AREAS OF SKARN AND HORNFELS ASSOCIATED WITH BANATITES FROM ROMANIA. II ILVAITE AND VESUVIANITE 506 P. HÂRTOPANU EVOLUTION OF THE KNOWLEDGE OF THE METAMORPHOSED MANGANESE ORE DEPOSITS IN ROMANIA 512 P. CRĂCIUN, N. MIHĂILĂ, P. GIURGEA, P. ENCIU, Șt. GRIGORESCU, G. GRIGO- RESCU. E. MOGOȘ, M. MUNTEANU, G. CIOBANU, C. DINULESCU, R. MAFTEI, C. PANAIT HYDROGEOLOGICAL MAPPLNG IN LARGE AQUIFER BASINS 523 I. ENE, C. RUSU. I. NIȚULESCU, D. ION ON THE RETREATMENT POSSIBILITIES BY MECHANICAL PROCESSING OF THE RED MUD FROM THE ROMANIAN PLANTS 527 PREZENȚE ALE CERCETĂTORILOR DIN IGR LA MANIFESTĂRI ȘTIINȚIFICE INTERNE ȘI INTERNAȚIONALE ÎN ANII 1994 ȘI 1995 543 IGR -90 LIST OF PARTIC1PANTS 556 INDEX AUTORI 559 BOOK REVIEW 560 LIST OF GUIDEBOOKS AVA1LABLE FOR SELL1NG 'A Institutul Geological României \IGRZ An. Inst.Geol.Rom., voi. 69/11, p. 339-348, București, 1996 io « The 90lh Anniversary of the GEOLOGICAL INSTITUTE OF ROMANIA Bucharest, June 12 -19, 1996 PROGRAMME ORGANIZERS: Ministry of Research and Technology Geological Institute of Romania Romanian Centre of Marine Geology and Geoecology University of Bucharest Romanian Academy National Agency for Mineral Resources Ministry of Industries Geological Society of Romania Mineralogica! Society of Romania Romanian Geophysical Society Association of Romanian Paleontologists SPONSORS: DYNATEK Rom America DATA EXPERT INTEL 91 SILVER GROUP GEOSYSTEMS SIROM GRAPHICS - COMPUTERS DIGITAL ROMANIA BULL ROMANIA ROMANIAN COMMERCIAL BANK The Gold Mușeum, Brad ORGANIZING COMMITTEE: Honorary President:: Prof Dr. D. Rădulescu Vice-president of the Romanian Academy Former Director of the Geological Institute President.: Dr. G. Udubasa, Director of the IGR Member of the Romanian Academy Vice-president. Prof. Dr. M. Săndulescu Member of the Romanian Academy Secretary general: A.Seghedi Members: J. Andrei, Dr. S. Veliciu, Dr. T. Berza, Dr. A. Rusu, D. Săndulescu Scientific programme: Dr. G. Udubasa, Dr. S. Veliciu, Dr. T. Berza, Dr. E. Avram Field Trip: Dr. I. Seghedi Exhibition: Dr. A. Rusu, G. Mărunțiu, L. Stanciu Social Programme: N. Robu, A. Dobrescu Fund rising: D. Ioane Secretariat: S. Pestrea, E. Nitoi, C. Streche, C. Teleman Technical organizers: S. Tănase, T. Barbu INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMÂNIEI Bucharest, 1996 Institutul Geologic al României SOCIETATEA'ACADEMICAIW alcătuiește o bază de date în vederea editării, până la sfârșitul acestui an, a unui . CATALOG AL EXBERȚILOR din România. ' x '• • x- .. . *1$** "X '&x$ ' y ■•■ ■• tx .. wS O’ ■■" • ?■■ •. : 'A\ ; ' ': < . . .: . in acest catalog vor figura profesioniști: din toate domeniile care: : V ' v> : •. 8 Ș> ' V' ' X ... ■ / :, .r , / .. * .* * bublică în străinătate ■ . A. a particioă la congrese, seminartl 'V Si* dezbateri Internaționale X w ■• ••>*.•• : ' • :. v : : . jf ■. V:.’. •• : ' •< ' • Yc » au făcut sau fac parte din echipe de cercetare internaționale - /” ■ ■ * •' 'H, i-i ‘ sg \;; r sunt membri.ai unor organizații, profesionale internaționale «jA .. X- ? 'X'™ "'-ț 77 " X ’•• 4 \ ■ au experiența:predam in instituții de invațamant superior din 'Qccide&'lrT #■ 1 Y : k'l •i :/ 'ft i X ? ■ s • * țauberieficiat de studii, burse sau orice altă formă de'specializare . ■ ; ••■ . • x. :■ ;. . într-o țară occidentală .: : ■ ’ ? •• ' ■ : : I ■i \x i C-s^ M 7 • ? a ? >4 ■■;■■.■■■,■ > s - . - • • ■; ;., ■■■ ■ , ■ ■ y -s : . ■ : << Y șt’’? ' »s Instituțiile^ interesați sunt invitați sa ne ^contacteze la tel.l fax (01) 216 75 69;sau la sediul Societății Academice din c ■ ■ Romatna^Bucurestf Intrarea Grigore Alexandre seu ur. X ■: tti. ) i i as & NU ratati sansa de a fi prezenti în •; Y Vv ■ îv ■■.- •< /-v.v w; x,: x î j * Yj î ;; ' V : \ . Ș • "circuitul internațional al specialiștilor Institutul Geological României PROGRAMME Tuesday June 18, 1996 9.00-10.30 Opening Ceremony at the Museum. of Romanian Peasant Acad Dan Râdulescu: Opening speech Addresses: MCT, ANRM, Prof. Gâbor Gaâl, Prof. loan Mârza, Prof. Corneliu Dinu Dr. Gheorghe Udubașa, Director of the Institute: OverView of the GIR activity 10.30-11.00 Coffee break 11.00-13.00 Plenary lectures Prof. Dr. Nicoiae Anastasia: L. Mrazec - Head of Mineralogy Department at the Bucharest University Dr. Antony J. Reedman: Geological Surveys; Can be they suștained? Dr. Gâbor Gaâl, Dri Kâroly Brezsnyânszky: Future role of the geological surveys in the development of Central Europe Dr. Maciej Podemski: Polish Geological Survey in the nineties 13.00-14.30 Lunch break 14.30-17.00 Plenary lectures Prof. G. Christian Amstutz: Ore-genesis theories: Facts and fancy Prof. Stanislaw Speczik: Goldpotențial in Poland - recent results Dr. Werner Janoschek: Modern tools of computer technology and printing of geological maps 17.00-17.30 Coffee break 17.30-19.00 Plenary lectures Dr. Lars Persson: Usage of digital bedrock data in rock excavation projects Prof. Zoran Maksimovic: Selenium deficiency in Serbia andpossible effects on heahh Prof. Cestmir Tomek: EUROPROBE - PANCARD1 research programme and its contribution to the Carpathian studies 19.00-20.00 Visit of the Geological Museum 20.00 Wellcome pany at the Geological Museum Institutul Geological României Wednesday June 19, 1996 Open Sessions Conference room Ludovic Mrazec Sections: A - Mineralogy and Mineral deposits; B - Geochemistry; C - Petrology Chairmen: Prof. Gâbor GaâL Prof. Gratian Cioflie: 8.30-8.50 Paulina Hârtopanu, Ion Hârtopanu, Corina Cristea, Gabriela Stelea: Bannisterite from Tolovanu Manganese ore. Bistriței Mountains. First occurrence in Romania 8.50-9.10 Lucretia Ghergari, Ferenc Forray, Agnes Gâl, Teofil Fărcas: Arsenic minerals from Sâcârâmb ore deposits: arsenic, arsenolite. villyaellenile and krautite (Transylvania. Romania). 9.10-9.30 Gratian Cioflica, Marian Lupulescu, Radu Jude, Maasaki Shimizu: A’cnr compositiona! data of telluride species from Romania und their signijicance 9.30-9.50 Klaus Bosecker: Bacterial leaching of Iov-grade ores. Results of lahoratory and field experiments during German-Romanian cooperation 9.50-10.10 fo 10.10-10.30 Ta mas G. Weiszburg, Dana Pop, E. Kuzmann, S. Nagy, Z. Klenesâr: Contribui ion the crystal chemistry ofglauconites loan Pintea: Nev aspects on fluidphase. evolution during theporphyry copper ore f/ deposit genesis from South Apuseni Mountains. as seen in fluid indusions 10.30-11.00 Coffee break 11.00-11.20 Ștefan Marincea, Bernard Guy: Nev data on kotoite from the co-type locality Baita Bihor. Romania 11.20-1 1.40 Cristiana Ciobanii: Fine intergrovlhs ofbismuthinite derivative*. pavonite homoiognes and lUlianite-galena on heyrovskile - a key to metasomatic palh in Ocna de Fier s*jm deposits 1 1.40-12.00 Liviu Nedelcu, Emil Roșu, Serbau Anastase, Constantin Costea, Alia Zâmârcâ: The evolution of the Larga hydrothermal system inferredfrom the ore mineral features 12.00-12.20 12.20-12.40 12.40-13.00 Dan Stumbea: Geochemistry oftourmaline from Romanian pegmatite province Vasile Neaga, Vasile Moroz: Ultrapotassic alkaline rocks from South Basarabia Viorica lancu, Mihai Tatu, Petre Andăr: The late Fariscan Sichevita-Poniasca granitoids: petrochemical polarity and tectonicaHy controlled emplacement ol magmas 13.00-14.30 Luncii break Chairmen: Prof. Dan Rădulescu, Prof. Stevan Karamata 14.30-14.50 14.50-15.10 Haralambie Savu: Genesis andstructure of the Mureș Zone Afina Lupulescu, Bruce E. Watson: Connectivily of granitic and lonalilic mehs in a mafie crustal rock at SOfc and 10 kbar: implicat ions for layered migmatites formation 15.10-15.30 Nicolae Har, loan Bedeiean: ThepresenceofUthosphericxenoliths in Tertiary basic magmatic rocks from the Apuseni Mountains (Detunata. Pal ea Calului. Câpus/ Ă Institutul Geologic al României XIGRZ 15.30-15.50 Francis Zoltân Marias: The isotopic ratios ‘^O/^’O in minerals and in hydrothermal fluids from the epitherma! system Cavnic (Romania) - the effects of boiling on the isotopic composilion, salinity and metal deposition in the ore body. 15.50-16.10 Emilia Mosonyi: Chloritoid-bearing blastomylonites in the Rodna Mountains (East Carpathians) 16.10-16.30 Ion Berbeleac, T. Popa, Cristian Costea, Dan Iliescu, Marian Joan: Structure of the Neogene stratovolcanoes in Apuseni Mountains 16.10-16.30 Marinei Kovâcs, Zoltân Pecskay, M. Gabor: Space and linte distribution of Neogene volcanism in the Oas-Gulâi-Tibles Mountains (East Carpathians) 16.30-16.50 Alexandrina Fiilop, Marinei Kovacs: Pannonian calc-alkaline acid volcanism in Guiâi Mts (East Carpathians). 17.00-17.30 Coffee break Conference room G. Macovei Sections: D - Sedimentology; E - Paleontology - Stratigraphy; F - Natural resources; G - Ecology Chainnen: Prof. Nicolae Anastasiu, Dr. Grigore Pop 8.30-8.5 Dan Jipa: Significance and consequences of clay accumulation in the point bar environment 8.50-9.10 ■ Alexandru Hosu, Zoltân Sylvester: Tectonic iw eustaiic events in the Oligocene 9.10-9.30 deposits of the Transylvanian Basin and their significance Constantin Mihăilescu: Paleoclimatical and heliogeographica! investigations in Basarabia 9.30-9.50 Arpâd Hadnagy: Contribution to the comparative micromineralogy of the Upper Neogene - Quaternary epici asl ic deposits of western Oltenia and easlern Muntenia 9.50-10.10 Glicherie Caraivan: Quaternary environmental changes of the Black Sea. A review. 10.30-11.00 Coffee break Chainnen: Prof. Theodor Neagu, Dr. Werner Janoscheck 1 1.00-1 1.20 Costin Rădulescu, Petre-Mihai Samson: The first Multituberculate scull from 11.20-1 1.4 11.40-12.00 the Late Cretaceous (Maastrichtian) of Europe (Hațeg Basin. Romania! Emil Avram: Suborder Ancyloceratina (Ammonoidea) in Romanic Grigore Pop: CalpioneHidsystematics and biochronology - tradiționalfields oj study in Romania 12.00-12.20 loan Bucur, loan Cociuba: Microbiostratigraphic markers in the Lower Cretaceous 12.20-13.00 deposits from Pădurea Craiului (Northern Apuseni Mountains) Nicolae Ticleanu: Flora and vegetalion ofcoal-generating Pliocene swamps in Oltenia 13.00-14.30 Lunch break Institutul Geological României \ksrz 14.30-14.50 14.50-15.10 15.10-15.30 15.30-15.50 15.50-16.10 16.10-16.30 Sections: G - 8.30-8.50 8.50-9.10 9.10-9.30 9.30-9.50 9.50-10.1Q 10.10-10.30 10.30-11.00 11.00-11.20 11.20-11.40 11.40-12.00 12.00-12.20 12.20-12.40 12.40-13.00 13.00-14.30 Mariana Mârunteanu: Pannonian calcareous nannoplankton Mihaela Melinte: A proposed Oligocene - Lower Miocene calcareous nannoplankton zonation from the Carpathian area (Romania) Nieolae Ticleanu, Mircea Ticleanu. Călin Savu, Dorina Diaconitâ, Carmen Dinulescu, Raluca Maftei, Gheorghita Grigorescu, Simon Pauliuc, Ion Preda. Toma Barus: The xylite ofPliocene coals from Oltenia - genesis. occurrence, features and utilisation means Costel Nedeicu: Natural carbonicproducts from Romania Dumitru-Dobre Tintilă, Ion Prodănescu, Georgcta Moise: Natural resources of raw materials forfurther Chemical industry development Dan Căprița. Victoria Adela Pojar, Dan Caranda: Ecologica!problems of hydrometallurgical procedures ofcopper mining from the poor ore in Roșia Poieni Conference room I. Popescu-Voilesti Tectonics and Structural Geology; H - Geophysics and Geodynamics Chairmen: Prof. Mircea Săndulescu, Dr. Patrick Ledru Patrick Ledru: Pariscan tectonics and Alpine sutures in Europe : an overview Aleksandar Grubic: Proterozoic and Lower Cambrian crystalline groups and structures of Eastern Serbia. Anatol Druinea, Leonid Roinanov: Tectonics of Basarabia Marcel Lupu: Theprogress of knowledge of the Apuseni Mountains Dinu Pană, Philippe Erdmer, David Dalhneyer: Lithotectonic assemblages of the Apuseni Mountains - străin partitioning and timing of tectonism Mihaela Dimitrescu; Considerations on the străin variation in the Arieseni Nappe of the South Bihor Mountains Coffee break Ion Balintoni, loan Seghedi, Alexandru Szakăcs: Geotectonic framework of the Neogene calc-alkaline volcanism in the intracarpathian area with emphasis on the Romanian territory Tu dor Berza, Andrei Drăgănescu: Danubian nappes in Păleau and Parâng Mountains (South Carpathians) Denisa Saru,Gheorghe C.Popescu, Ema Bobocioiu, Marin Seclaman: Some evidence for afftUalion of Leaota Mountains to a maior shear zone Radu-Virgil Hobincu: A comparison between coal joint sets in the east side of the Getic depression and the west side of the Peri-Carpalhiun Depression - Valachian area Wiliiam Jones Cox: Disaster management A role for remote sensing in Romania and Moldova Serbau Veliciu, Sever Spânoche: Heatflow. seismic wave velocity and the lithosphere structure in the north-western black sea area Luncii break Institutul Geological României Chairmen: Prof. Cestmir Tomek, Dr. Serbau Veliciu 14.30-14.50 Lucian Besutiu: Northern Dobrogea shatlow waters geophysical investigations. 10 years offield research 14.50-15.10 Glicherie Caraivan, Mariana Sismanu, Dorina Tambra, Vasile Carp: Offshore biogeophysical prospections versus geological and geophysical data in the western part of the Black Sea shelf 15.10-15.30 Tiberiu Valaczkai: Frequency of the geomagneticfieldreversals in gravitovortex theory\ 15.30-15.50 G. Teulea, C. Costea: Interpretat ion of the geophysical logging data for the identification of new gold mineralised zones - Baia de Ar ies, Apuseni Mountains 15.50-16.10 16.10-16.30 Costin Andrei: Petromagnetic study of the Roșia Poieni ore deposil Radu Crahmaiiuc, Justin Andrei, Anca Crahtnaliuc: The magnetic modelting of the Gutâi Neogene plutonic body 17.00-17.30 Coffee break 17.30-18.15 Plenary lecture Werner Janoschek: Modern tools of computer technology and the printing of geological maps 18.15-19.00 19.00 Poster Session Farewell party POSTER PRESENTAT1ONS 1. Constantin Ariciuc, Fiorian Păun: Signal processing system for eliminating the distortion effects produced by the presence of reverberating signals in water column 2. Călin Baciu: Trace elements in coal: an environmental approach 3. Adrian Bădescu, Oana Bădescu: Detrita! modes and source area of the Barremian - Albian deposits of the Bucegi Mountains 4. Mareei Benea: Carbon and oxygen isotopic ratios in Bucova marble (South Carpathians) 5. Lucian Besutiu: Tentative undergroundgravity within Altin Tepe mine. A feasibilhy study 6. Essaid Biial, V. Marciano, K. Fuzikawa, J. M. Correa Neves: Monazite-tCe) in granitic pegmatites in Santa Maria de Itabira district (Minas Gerais. Brazii) 1. Titus Brustur: llydromedusae impressions (Coelenterata) in gray Formation from l rancea C ounty 8. Dan Căpriță, Victoria Adela Pojar, Dan Caranda: The effect of structural modificat ions .of Roșia Poieni andesite on the waste dump stability Institutul Geological României 9. Dan Căpriță, Victoria Adela Pojar, Dan Caranda: Ecologica! problems of hydrometallurgical procedures of copper miningfrom the poor ore in Roșia Poieni 10. Carmen Chira, Mirela Popa: Biostratigraphical and paleoecotogical significance of the Miocene ovsters from the north-western Transylvanian Basin and eastern Vad-Borod Basin 1 I. Georgeta Ciobanii: The geological-engineering map 1:50.000, in Arges-kdomifa area 12. Petru Enciu: Properties of Pliocene aquifers formations related to their genetic features 13. Sorin Filipescu: Lithostratigraphic units and associated microfintna in the Miocene deposits from the western part of the Transylvanian Basin 14. Constantina Fulga: Terrigenous minerals in the sediments of the Lower Danube River 15. Constantina Fulga: Heavy minerals in the sediments of Sulina andSf Gheorghe Branches 16. Constantina Fulga, Vasile Fulga: Mineralogy of the Black Sea shelf sediments 17. Florin Gîdea, Constantin Suciu: Geochemical researches regarding the industrial poHulion with heavy- metals of soil and flora in Copsa Mica 18. Ion Gheuca: Relationships of the Lotru series metamorphics with eclogites in the Lotru - Lotrioara zone 19. Radu Gîrbacea, Zoltăn Sylvester: Upper Eocene and Lower Oligocene deep-wuter sediments oj the Buzău valley, East Carpathians: an exhibition of turbidite facies and fold-and-thrust beli deformation 20. Paulina Hârtopanu, Ion Hârtopanu: Alkali pyroxenes from Mn-metamorphic ore in Sebeș mountains 21. Dumitru ioane, Diana Drâgoi: Crustalfaults as depictedby Mercury content anomalies 22. Denisa Lupu: KUnghardtites submusculus in the Maastrichtian of the Apuseni Mountains (Romania) 23. Raluca Maftei: The effects ofhuman activity upon the environment 24. Nicolae Mihâilescu, iulian Vanghelie, Lucretia Dinescu, Octavian Duliu: Radiometric investigalion of '? Cs vertical profite in Danube Delta: Malita Lake core 25. Emilia Munteanu, Mihai-Tudor Munteanu: Biostratigraphical considerat ions on the Seogene deposits oj Cernavoda area 26. Mircea Mureșan: Greenschist facies basic magmatic rocks in Romanian Carpathians 27. K. Niczyporuk, G. Sokotowska, S. Speczik, A. Wojciechowski: Gold ores of the Pieniny Mts. Tertiary epithermal Au-Ag localities, Poland -C A Institutul Geological României \JGR/ 28. Gheorghe Oaie, Stelari Szobotka,Gydngyi Ruzsa, Constantin Dovlete, Mihai Coman: Geochronology and distribution ofpollutants in Barrage Lake Porțile de Fier I (Romanian River Danube sector) 29. Ilie Oancea, Mioara Vistig, Florentin Dogaru, Alexandru Petrescu; Aulomating acquisition and "in situ" processing ofmining seismic dala 30. Delia Papp, Ionel Ureche, V. Feurdean: Preliminary invesligation of D/H composition ofwater from some igneous rocks associated to Neogene volcanism in the East Carpathians 31. Delia C. Papp: Deuterium content and salinity of brines uplifted by producing wells in Filiteinic gas-field (Transylvanian basin) 32. Florian Păun: Computer program for graphical and analytical studies in sedimentology 33. Victoria Adela Pojar, Dan Căprița, Dan Caranda: Environmental impact assessmem on limestones and andesites used at Sarmisegetusa Regia fortress 34. Dan P. Popescu, Gheorge Popescu: Paleoecologica! considerations on the Eocene deposits hy means offoramimferal assemblages from Dăbuleni well (south Oltenia) 35. Gheorghe C. Popescu: Metallogeny of Romania: plate tectonics models 36. Dan Cristian Popescu-Argetoaia: The Cândesti Formation from the south-western part of the Oltenia Plain 37. Antoneta Seghedi, Magda Ciulavu, Silviu Rădan, Gheorghe Oaie, Nicolae Ionel. Iulian Vanghelie: Alpine metamorphism in cover nappes from the South Carpathians and Apuseni Mountains 38. Constantin Suciu, Ion Ionel: The geochemical division of the crystalUne-meSozoic zone of the East Carpathians - the perimeter of Bălan - Vatra Dornei 39. Alexandru Szakâcs, loan Seghedi : Large-scaie volcanic debris avatanche deposits in the CălimanidGurghiu-Harghila Neogene volcanic chain (East Carpathians, Romania) 40. Ion Șchiopii, Andrei Viloreanu: Geochemical researches for hydrocarbons in Mavrodin - Alexandria area 41. Viorel Gh. Ungureanu, Adrian Stanică, Constantin Gaiță, Cosinin Danielescu-Chirlomcz: Shoreline and heach morphology seasonal variations in the Sf. Gheorghe area (Danube Delta/ - a pilot study 42. Mihai Vălureanu: SUicolitelegemifere din zona Zam - Gurasada. Mumii Metaliferi 43. Marioara Vaida, Antoneta Seghedi: Palynologicalstudy of the Paleozoic Jormations from Movila Săpată horehole (North Dobrogea, Romania) 44. Serbau Veliciu, Sever Spânoche: Heal Jlow, seismic wave velocily and the liihosphere structure in the north-western Black Sea area Institutul Geologic al României Thursday, June 20. 7.00 Depărtare for post-conference field trips D2 D5, CI, C2 and C3; 19.00 Retum from field tri p C1 Friday, June 21: 20.30 Retum from field trips D2 and C3 Saturday, June 22. 20.30 Retum from field trips D5 and C2 Institutul Geological României An. Inst.Geol.Rom., voi. 69/11, p. 349-359, București, 1996 KEYSTONES IN THE HISTORY OF THE GEOLOGICAL INSTITUTE OF ROMANIA Dr. Gheorghe UDUBAȘA Director General of IGR. Member of the Romanian Academy. The GEOLOGICAL SURVEY of ROMANIA (GSR) (Institutul Geologic al României) was founded in 1906 and had a short-lived precursor with the Geologi- cal Sureau (1882-1889). The primary task of carriyng out the geologica) mapping of the country was preserved and enlarged in Urne. In addition, aii the main fields of the geological Sciences were here developed including agrogeology, geophysics, geochemistry, later on remote sensing, geothermics etc. This enabled the survey to represent during the time the most important geological research unit in Romania. In the last time, the activity was focussed also on topics of utmost irnportance such as the geochemical mapping of the country, environment monitoring, assessment of industrial mineral resources, geothermal mapping etc. The GSR assures also the development of several base scince fields such as mine- ralogy, palaeontology, petrology, stratigraphy, volcanology etc. Such a position represents in fact the continuatidn of a long-time tradition in devel- oping new ideas that was marking the history of the GSR: the early recognition of the nappe structure of the South Carpathians (G. Munteanu-Murgoci, 1910), the basic principles of geoelectric prospecting (Sabba Ștefănescu, 1992), the catalysing craking (L. Edeleanu, 1912), the discovery of a new type of folds, i.e. diapire folds (L. Mrazec; 1907; 1927), the early acceptance of the plate tectonic concept for the Romanian territory (Rădulescu, Săndulescu, 1972), of the polymetamorphic events and intersecting isogrades (Bercia, 1974; Hârtopanu, 1980) etc. The GSR is now editing publicat ions such as Romanian Journal of Mineralogy, Rom. J. of Petrology, Rom. J. of Mineral Deposits, Rom. J. of Paleontology. Rom. J. of Stratigraphy, Rom. J. of Tectonics and Regional Geology, Rom. J. of Geophysics and starting with 1997 Romanian Journal of Enviromnental Geology. New research has been started to perform the național digital geological data base using published reports (about 30,000), drill cores (30,000 samples from over 100 deep wells), museum samples (about 100,000) and other data. The Precursors 1862 Gr. Cobălcescu: Calcarul de la Răpidea (The limestone from Răpidea). Rev. Roum. Șt. Lit. Arte, II. The first paper published in Romanian. 1863 F. v. Hauer & G. Stache: Geologie Siebenburgens, Wien, with a detailed geological map scale 1:600,000. Institutul Geological României 350 1864 Individual coutributions: . G. Capellini &: H. Coquand - PALEOGENE; A. Bieltz - PLIOCENE; K.F. Peters - DOBROGEA; Gr. Ștefănescu - PALEOGENE; Foetterle (1870), Herbich (1878), Tschermak (1880). Biroul Geologic (The Geological Bureau) 1883-1889 Gr. Ștefănescu The main concern: Geological Map of Romania in relation to the first edition of the Geological Map of Europe. Results published in Anuarul Bir. Geol.. voi. I - V, (1883 - 1887). Geological Map of Romania, scale 1:2,000,000 (1890); printed 1897 in Wien. Muzeul de Geologie și Paleontologie (Museum of Geology & Paleontology) Gr. Ștefănescu, Anuarul Muz. Geol. Pal., voi. I - IV, (1895 - 1910). 1886 Dept. of Mineral Waters (Ministry of Agriculture, Industry and Land Use) 1896 Dept. of Mines (Min. Agr., Ind. & L.U.) 1898 Laboratory of Geology (Min. Agr., Ind. & L.U.) 1902 Report made by V. Popovici-Hatzeg showing the necessity of creating a Geological Institute of Romania. 1906 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMÂNIEI (I.G.R.) I. Lahovary - Minister of Agriculture, Industry, Trade and Land Use Ludovic Mra.zec - Director: 190G - 1930 Organization: - Dept. of Geology - Dept. of Agrogeology - Lab. of Chemistry Publications: Dări de Seamă ale Ședințelor (Comptes Rendus des Seances), 1908 - 1992; 77 vols. Anuarul IGR, 1910 - 1992, 68 vols. Memorii, 1926 - 1995, 53 vols. Studii Tehnice & Economice, 1915 - 1992, 17 vols., 8 ser. Excursion Guides 1907 - 1996, about 30 series. Institutul Geological României 351 Geologic Bibliography of Romania, I - 1926: VII — 1985. 1906 - 1940 Developing period & Outstanding Achievements 1907 International Petroleum Congress 1907 L. Mrazec: On the Piercing folds (Despre cutele cu sâmbure de străpungere). Futher development: 1927, 1935. 1910 G. Munteanu - Murgoci: The Nappe Structure of the South Carpathians - First draft 1905. 1912 L. Edeleanu (Chief of Chemistry Lab.): The catalytic petroleum cracking. 1925 Birth of geophysics in Romania: Dept. of geophysical prospecting. 1927 The 2nd Congress of the ”Association for the Promotion of Carpathians Geology”, founded 1922 trough proposal of G. Munteanu - Murgoci (CS, PI, R.o, Yu) - the future Carpato - Balkan Geological Association. 1929 Sabba Ștefanescu: Etudes theorique sur la prospection electrique du sous-sol. = Background of geoelectrical prospecting. Further development: 1932, 1947, 1950. 1930 Foundation of the Geological Society of Romania by inițiative of L. Mrazec. 1931 A. Streckeisen: Tectonic» of the South Carpathians - Supragetic Nappes. Further developement: 1934. 1932 The 25th Anniversary of the GIR (some month later organized; it should have been in 1931) Attendance: His Majesty Caro! the 2nd N. lorga - Prime Minister N. Vasilescu Karpen - Minister of Industry and Trade G. lonescu Sisești - Minister of Agricultura and Land Use V. Stanciu - State Secretary in M.A.L.U. L. Mrazec - the first director of G.I.R. G. Țițeica - Secretary General of the Romanian Acadcmy I. Simionescu - professor Univ. of Bucharest 1932 A. Streckeisen: The Alkaline Massif of Ditrău - the first modern approch. 1938 G. Macovei (director of the GIR): Les gisements de petrol. Ed. Masson, Paris. 1938 Geological Map of Romania, scale 1:500,000. Printed 1958-1964. 1940 Al. Codarcea: The Severin Nappe of the South Carpathians. 1941 - 1949 Stagnation Period World War II Post war conditions Reduced activity. However: 1943 Foundation of the Surlari Geomagnetic Observatory V Institutul Geologic al României 352 1^50 — 1959 Extiction period IGR - partly Geological Comniittee - partly Geological Enteprise for Prospecting 1956: the 50th Anniversary: nothing happened 1960 - 1992 Balancing Period of Seif - Induced and ”Ordered Activity” Geological Map of Romania, scale 1:200,000 (51 sheets) (1964-1968) Inițiator: D. Rădulescu, director of the institute; Geological Map of Romania, scale 1:1,000,000; Tectonic Map of Romania, same scale; Metallogenetic Map of Romania, same scale; Geophysical Maps, at different scales; Map of Mineral resources, scale 1:1.000,000 (two editions); Geothermal Map; Soil Map; Geological Map of Romania, scale 1:50,000 (135 sheets, about 80% of the mountaineous areas of the country) starting 1970: Paleontologica! Atlas (Cretaceous, Tertiary); Mineralogical Atlas (10 volumes). 1981 The 75th Anniversary of GIR A very ”silent’ and short cereinony during the 12th Congress of the Carpato-Balkan Geological Association. Every public ceremony must have been approved by the "Cabinet I" (cominontly not approved if politics not involved). Organizational changes: ”in”: 1970 Section Geology of the Institute of Geoiogy and Geography of the Academy 1974 Institute of Applied Geophysics ”out”: 1977 Seismology (Inst. of Eart’s Physics) 1993 Marine Geology (Rom. Center for Marine Geology and Geoecology 1993 Revival: Real scientific antonomy 1993 - Aegis of the Ministery for Research and Technology Institute of Geology and Geophysics return to the inițial name and aiins Geological Institute of Romania. International Cooperation: - 15 ongoing cooperation agreenients (with Germany, France, Hungary, Slovakia, Austria, Slovenia, Italy, Belgium) + IGCP, IUGS, IUGG, EC projects. 353 Publications: exchanges with 250 institutions worldwide new design (1992). Rom. .1. of Mineralogy Rom. J. of Petrology Rom. J. of Mineral Deposits Rom. J. of Paleontology Rom. J. of Stratigraphy Rom. J. of Tectonics and Regional Geology Rom. J. of Geophysics Anuarul Institutului Geologic al României Memoriile Institutului Geologic al R,omâniei Relatively new concerns: Remote Sensing Landslide Assessement Geochemical Mapping (already done: 1:3,000,000). 1996 The 90th Aniversary of the GIR The llth Anniversary of the Geological Bureau (founded 1882) 90 + 114 = 204 : 2 = 102 ( -2 due to the war loss) = 100 i.e. The averaged lOOth Anniversary Looking to the future: Continuing Geological Mapping Environment Protection Base Science Development Basin Analyses Material Science Developing management Ștaif Reducing & Stabilizing Improving Analytical Facilities Extending International Cooperation Diversification of Financing Sources See you in 2006 at the lOOth Anniversary ! Institutul Geological României \ IGR 7 354 BUCURESCI Din Stabilimentului graficii: SOCECU & TECLU 96, Strada Berzl 96. BUCURESCI 1883. Stabilimentul grafic: I. V. SOCECtl Institutul Geological României 355 Ministerul Agriculture!.Industriei,Comercialul și Domeniilor INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMÂNIEI LEGEA PENTRU AL ROMÂNIEI SI 5 BUCUREȘTI TIPOGRAFIA G. A. LAZAREANU 3, Strada Episcopiei, 3 T9O6. Institutul Geological României 356 !mrni0 I uumtfquL.s IM0U8TRiei@i 0OMENIL0R j 580^a o 20.M19G0 .REGISTRATURA WRAld 357 358 Murgoci-Șynthesisof the Carpathians Institutul Geological României 359 GEOLOGICAL MAPS. SCALE 1:50 000 Institutul Geologic al României An. Inst.Geol.Rom., voi. 69/11, p. 360-362, București, 1996 CUVÂNT DE DESCHIDERE OPENING SPEECH Prof. Dr. Dan RĂDULESCU Vice-president of the Romanian Acadeiny. Former Director of the Geological Institute. Sarcina pe care mi-o asum este ingrată pentru că, în calitate atât de martor cât și de participant activ, vreau să spun câteva cuvinte despre Institutul Geologic al României într-o perioadă în care, în mod paradoxal, el n-a existat; sau nu s-a dorit să existe. O perioadă în care, în mod oficial, el fusese desființat dar în care spiritul lui a continuat să fie la fel de puternic în cadrul întregului corp de geologi ai țării. Transformările traumatizante pe care le-a suferit societatea, românească la sfâșitul anilor ’40 s-au materializat- în Geologie în desființarea Institutu- lui Geologic al României și organizarea a două noi instituții: întreprinderea de Prospecțiuni și Labora- toare și Comitetul Geologic. Cea dintâi, cu denu- miri variate în decursul anilor, avea ca unic scop prospectarea teritoriului țării în vederea descoperirii ele noi zăcăminte de substanțe minerale utile; cea din urmă, denumită ulterior Comitetul de Stat al Geolo- giei, avea rol pur administrativ, asemănător aceluia al unui minister pentru întreaga activitate geologică din țară. Ambele instituții erau organizate pe baza per- sonalului, dotării, fondului documentar și personalului Institutului Geologic al României. După cum se vede, cercetarea geologică ar fi urmat să fie abandonată și întreg efortul să fie îndrept at către activitatea de prospectare. Din fericire, aceasta nu s-a întâplat din două motive majore, care erau evidente pentru orice om de specialitate dar nu și pentru "re- formatorii” din acel moment. Pe de-o-parte, nivelul de cunoaștere a teritoriului țării nu era de natură să permită o activitate de prospecțiune complet lipsită de cercetare științifică, lu- cru de altfel, imposibil, și pentru că, în principiu, nu se poate imagina o prospectare geologică ruptă complet de cercetarea științifică. Pe de altă parte, personalul noilor instituții era con- stituit exclusiv din personalul Institutului Geologic al României ceea ce însemna un spirit de lucru care nu putea fi schimbat de la o zi la alta. Așa se face, că sub acoperirea generației vârstnice care conducea Comitetul Geologic - profesorii Gh. Macovei, Al. Codarcea, Virgil lanovici, Gh. Murgeanu, Dan Giușcă - în întreprinderea de Prospecțiuni și Laboratoare s-a desfășurat o activitate The task I have myself assumed is not a very pleas- ant one due to the fact that both as witness and active participant I have to teii you something about the Geo- logical Institute of Romania (GIR) when it practically did not exist. A time interval during which the GIR has officially been abolished but its spirit still contin- ued to exist among the entire ștaif of geologists in the country. The traumatic transformations the Romanian soci- ety has suffered at the end of the ’40s Ied also to the abolition of the GIR, au institution with a long tradi- tion. Instead of it a Geological Prospecting Enterprise and Geological Committee were founded. The Enter- prise was thought to carry out intensive prospecting work in the whole country in order to find new min- eral deposits. The Geological Committee was a gou- vernmental institution, like a ministry supervising the whole geologica) activity in Romania. The two institu- tions took over the specialists, the equipment and the documentary background of the abolished GIR. It was in fact intended to abandon the geological re- search and all the geologists should have had to carry out prospecting work. Fortunately, such an intention could not actually be accomplished. The reasons were twofold; (1) the geological knowledge of Romania was not good enough to allow a prospecting activity to de- velop without a research precursor or counterpart; (2) the people working with the two newly created institu- tions belonged in faci to the former GIR and the good working atmospherc could not be changed or slopped at once. The leaders of the Geological Committee, i.e. Gh. Macovei, /\I. Codarcea, V. lanovici, G. Murgeanu, D. Giușcă, all of theni haviug had worked with the GIR, contributed much to the maintenance of the GIR spirit in the Geological Enterprise. Each year report was a true scientific work, presented and discussed in public mectings which were a continuation of the scientific sessions of the GIR: and with dillicul- ties, the scientific periodicals could be maintained. Nevertheless, not. evcrything was good and nice in that time. The supercentraiized planification of t he ac- tivity, the imposing of projects without scientific back- ground, the embedding of the scientific activity into the bureaucracy, the "secretization” of the main part. Â Institutul Geologic al României IC R/' 361 care nu era decât continuarea aceleia din Institut ul Ge- ologic. Fiecare raport, asupra cercetării de teren era o lucrare științifică, prezentată și discutată in ședințe publice care nu erau decât continuarea ședințelor de comunicări ale Institutului Geologic al României; și cu oarecare dificultăți, publicațiile institutului s-au putut menține . Este de la sine ințeles însă că nu toate erau bune și frumoase în acei ani. Ba. dimpotrivă. Planificarea ultracentralizată a activității, impuneau unor obiec- tive fără justificare știițifică, pătrunderea birocrației în activitatea științifică, instaurarea caracterului "se- cret” asupra unei mari părți a rezultatelor obținute, asupra hărților și încă numeroase altele - principii și reglementări ale căror urme sunt prezente, din neferi- cire, și astăzi în instituțiile noastre - nu făceau deloc viața ușoară. Cine examina publicațiile geologice ale acelor ani va găsi, de exemplu, hărți geologice constând numai din pete de culoare care, din cauza lipsei ele- mentelor topografice nu pot fi raportate la teren, ana- lize chimice de probe care nu pot fi localizate pe teren etc.: și dimpotrivă, nu va găsi nimic care să aibă o cât de vagă legătură cu elemente de metalogeneză, cu prognoza geologică sau cu orice ar fi putut să sugereze o implicație’economică. Unul dintre factorii cu puternică influență nega- tivă a fost izolarea față de comunitatea științifica internațională. Atunci, în anii ’50, nu fuseseră sta- bilite nici măcar relațiile dintre țările blocului sovi- etic, pentru că și in această privință tebuiau create ”baze noi”. A fost, astfel, redusă drastic competiția pe plan internațional, competiție in cadru! căreia geologia, românească se situase pe o poziție de frunte In perioada interbelică. S-a pierdut posibilitatea corelărilor trans- frontaliere. esențiale m cercetarea geologică, ceea ce a făcut ca, peste câțiva ani când legăturile științifice in domeniul geologiei s-au reluat între țările din această parte a Europei, să constatăm că în multe privințe se lucrase in concepții, cu principii total diferite și. în consecință, corelarea rezultatelor obținute era imposi- bilă. Dacă legătura cu celelalte țări din jur erau 'între- rupte, influența geologiei sovietice era însă deosebit de agresivă. Ajunși pentru prima oară în contact cu regiunea alpină a Europei, geologii sovietici erau in- capabili să sesizeze caracteristicile acesteia și încercau să introducă, în mod rigid, ideile care îi conduseseră în studiul regiunilor vechi, de scut și de platformă, ale Eu- ropei și Asiei: idei imobiliste cărora le-au rămas tribu- tari multă vreme apoi; Geologia românească, geologia vechiului institut Geologic al României, este de ex- emplu, cea care le-a descoperit sovieticilor concepția structurii în pânze de sariaj a lanțurilor muntoase de cutare, structura pe care ei au negat-o la sosirea în Carpați. of the results, especially of the maps (a fact which unfortunatcly exists nowadays, too) made the scien- tific life difficult. A look over the papers publised in that time reveals that many geological maps are sim- ply spots of colours impossible to be related to terrain as the topographic basis is practically lacking; for the same reason the location of the Chemical analyses could not be made etc. The geological papers published in that. time could not contain metallogenetic elements, geologic prognosis or data which could be interpreted in terms of economic geology. The worst fact of that time was the isolation with respect to the internațional scientific community. In the ’50s even the relationships among the countries of the Soviet block were not established as their "new ba- sis" was still lacking. The internațional scientific com- petition in which the Romanian geology was deeply involved was drastically reduced and Romania lost its relatively high position of the inter-war period. The over-frontier correlations became impossible, a fact with long-term negative consequences. Although the relationships with the neighbouring countries were generally suspended, the Soviet geol- ogy infiuence became more and more aggressive. The Soviet geologists having had worked only in old shield terranes, could not easily understand the peculiarities of the Alpine folded areas of Romania. It was the Ro- manian geologists that step by step showed the Soviet geologists what the nappe structure means, a concept they totally rejected at the beginning of their activity in the Carpathians. However, even under such restrictive and rigid con- ditions the scientific spirit of the GIR could partly be maintained and transmitted to the young geologists. The survival potențial of the geological konwledge in Romania was nearly exhausted in the ’50s, even if the other domains of the social and economic life resisted for a long. i.e. till the ’80s. The revival of the scientific research became, however, a necessity because the ge- ological prospecting and the discovery of new raw ma- terials could not further develop without a scientific basis. This fact was repeatedly showed by some CUR geologists keeping leading positions in that time. In such a way the re-building of the GIR became nearly compulsory in the ’60s. The scientific activity in the field of geology started again to normally develop, with new aims and in newly developed directions; of course, with hesitating start and development at the beginning. There are many examples but I want to show here the development of the geological mapping. The geological mapping is a key activity, a final re- snlt of the research and at t he same time a basis for further development. This activity was given a special attention in the re-born GIR. The geological map on A Institutul Geologic al României 16 Ft/ 362 într-un asemenea hățiș de reglementări absurde și extrem de rigide, sub o presiune conceptuală care depășea limitele a ceea ce înseamnă activitate științifică s-a păstrat, totuși, "spiritul” cercetării ge- ologice dezvoltat în Institutl Geologic al României și a putut fi transmis generațiilor mai tinere. Bineînțeles, cu pierderi, cu deteriorări care au coborât "nivelul de reușită” al efortului depus în acei ani. Dacă posibilitățile de supravețuire a sistemului politic, social, economic au rezistat până la sfârșitul anilor ’80, în domeniul mai restrâns al geologiei ele au fost epuizate chiar la sfârșitul anilor ’50. în condițiile pe care le-am schițat, nivelul de cunoaștere a subsolu- lui țarii nu putuse să crească cât să satisfacă cerințele din ce în ce mai mari de materii prime minerale. Prospecțiunea geologică, geofizică, geochimică nu mai aveau baza de cunoaștere pe care să se dezvolte. Pe de altă parte, generațiile de geologi crescute în Institutul Geologic al României erau încă, prezente în conducerea activității geologice, puteau spune un cuvânt pe care conducerea politică a țării a trebuit, acum, să-l asculte. Așa s-a ajuns, la începutul anilor ’60, la reconstituirea Institutului Geologic al României. Activitatea de cercetare geologică a fost reluată în mod organizat pe un front larg; s-au reînnodat fire care fuseseră rupte, s-au dezvoltat în mod rațional direcții și procedee de cercetare nou apărute. Cu ezitări și erori inerente în condițiile date. Pentru că nu vreau să depășesc limitele pe care mi le-am propus pentru scurta mea evocare, n-am să mă refer decât la un singur element al activității în institut în acei ani de renaștere: cartografia geologică. Hărțile geologice de toate categoriile constituie în ac- tivitatea geologică un corolar al rezultatelor cercetării, care trebuie neapărat realizat, dar și o bază pentru dez- voltarea cercetării la un nou nivel. Acestei activități i s-au acordat o atenție deosebită. A fost completată, prin apariția ultimilor foi, harta geologică 1:500.000 începută încă sub directoratul lui Ludovic Mrazec; s-a trecut la scări mai mari și a fost elaborată și tipărită harta geologică 1:200.000; în același timp s-a reluat, într-o formă nouă și Atlasul, de data aceasta la scara 1:1.000.000. Au fost, toate acestea, rezultatele unui efort colectiv care vor rămâne ca punct reper în istoria Institutului Geologic al României. Dorința și urarea mea Ia această sărbătoare a 90 ani de existență a Institutului Geologic al României este aceea ca în cadrul său să renască acel spirit colegial și de responsabilitate comună față de marile probleme ale geologiei românești, spirit care i-a animat., de-a-lungul anilor, pe membrii Institutului. the scale 1:500,000, already started during the time of L. Mrazec, the first director of the GIR (1906-1930), was completed. Further on, the map on the scale l;200,000 was also worked out and printed as well as the geological atlas on the scale 1:1,000,000. Such a collective work represents a milestone in the GIR his- tory. At the 90th Anniversary my deșire and wish are to see the revival and development of the old GIR spirit, i.e. the spirit of a good fellowship and increased re- sponsibility concerning the major problems of the ge- ology in Romania. Institutul Geological României XJGR>/ An. Inst.Geol.Rom., voi. 69/11, p. 363-364, București, 1996 STIMATE DOMNULE PREȘEDINTE, STIMATE DOMNULE DIRECTOR, STIMATE DOAMNE, STIMAȚI DOMNI, ONORAȚI COLEGI, Doru Emil PALADE Ministerul Cercetării și Tehnologiei. îmi face o deosebită onoare și plăcere să transmit Institutului Geologic, al României cu ocazia aniversării a 90 ani de la înființare, felicitările mele cele mai fru- moase și calde pentru îndelungata activitate în dome- niul cunoașterii geologice a teritoriului României și prin aceasta a resurselor minerale atât de necesare economiei noastre naționale. Totodată, ași vrea să urez Institutului Geologic o viață lungă, cu o activitate plină de succese, de afirmare deplină pe tărâm național și internațional, o dezvoltare armonioasă, echilibrată și o orientare conformă cu necesitățile științelor geo- nomice moderne și ale economiei României. Felicitările și urările pe care vi le transmit nu sunt numai ale mele personal, ele reprezintă de asemenea tot supor- tul și gândurile de bine ale Ministerului Cercetării și Tehnologiei. Institutul Geologic al României este unul din cele mai vechi institute de cercetare din țar? noastră. Fon- dat în anul 1906 prin decret regal din necesități obiec- tive de cunoaștere a bogățiilor țării și de valorificare cât mai rațională a acestora, Institutul Geologic și-a păstrat nealterat timp de aproape un secol profilul de instituție națională de prim rang In domeniul științelor pământului. începuturile existenței Institutului Geo- logic au fost marcate de o pleiadă de iluștri savanți, care și-au dedicat întreaga viață științelor geologice și instituției de. specialitate abia formate; ei sunt aceia care au reușit să făurească o faima internațională școlii geologice românești prin descoperiri atât teoretice cât și practice de imensă însemnătate. Cu toții cunoaștem numele de răsunet al acestei generații de savanți ca Lu- dovic Mrazec, Gheorghe Munteanu Murgoci, Gregoriu Ștefănescu și atâția alții. Evoluția și dezvoltarera Institutului Geologic a ur- mat o curbă ascendentă prin continuatorii de aceeași valoare mondială ca Gheorghe Macovei, Alexandru Codarcea, George Munteanu, Virgil lanovici, Iulian Gavăt, Sabba Ștefănescu și alții care au contin- uat opera predecesorilor, s-au dedicat în totalitate științelor pământului României și bogățiilor lui. Institutul Geologic a fost instituția, care chiar de la început a încercat să creeze infrastructura unitară de cunoaștere a teritoriului României prin elaborarea hărților geologice ale țării la diferite scări și grade de detaliere. -U M Institutul Ge XJGRy Ca pentru multe din instituțiile de știință din țara noastră, perioada postbelică a însemnat pentru Insti- tutul Geologic o perioadă de mari încercări. A e- xistat chiar o perioadă când institutul, cu toate că în realitate își continua activitatea, nu s-a mai nu- mit Institut Geologic ci Inteprindere. Totuși viața științifică și economică, necesitățile obiective ale so- cietății românești au impus repede evidența - România avea nevoie de un Institut Geologic. Reapărut ca nume în anul 1960 Institutul Geologic a trecut prin incer- titudinile schimbărilor organizatorice, de subordonare (Comitet Geologic, Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei,'Ministerul Geologiei, Ministerul Industri- ilor), de finanțare și orientare. Dar totdeauna latura de știință fundamentală a fost cea care a reprezen- tat. baza activității institutului. Este adevărat că în domeniul științelor pământului este greu de delimitat cu o totală claritate unde sfârșește știința pur funda- mentală și unde începe cea aplicativă. Poate în ge- ologie mai mult decât în alte științe întrepătrunderea fundamental-aplicativ este mai naturală, mai lipsită de granițe artificiale. Abia în anul 1994 Institutul Geologic a trecut în co- ordonarea Ministerului Cercetării și Tehnologiei și din acest moment, prin eforturi comune ale Ministerului și ale Institutului, acesta a început să-și recapete au- tonomia științifică și organizatorică necesară pentru o activitate științifică de importanță națională. Au fost depuse mari eforturi și pentru asigurarea bazei logistice și financiare necesară pentru desfășurarea în condiții quasi-normale a activității de cercetare în vederea: - descifrării in continuare a alcătuirii și evoluției ge- ologice a teritoriului țării; - elaborarea, editarea și publicarea hărților naționale geologice, hidrogeologice, geochimice și ge- ofizice: - elaborarea de metodologii noi care să vină în sprijinul perfecționării modelelor de formare a acu- mulărilor de substanțe minerale utile solide, fluide, in- clusiv ape geotermale și mintale; - dezvoltarea cercetărilor cu caracter» geonomic cu integrarea cunoștiințelor geologice-geolizice-geodezice și elaborarea unor sisteme geoinformaționale, etc. Pe plan internațional Institutul Geologic cooperează cu multiple instituții de specialitate din alte țări pe ologic al României 364 bază bilaterală, multilaterală, în cadrul Inițiativei Cen- tral Europene, în cadrul unor programe internaționale care sunt orientate mai ales spre eforturi de corelare geologică, precum și spre tematici de perfecționarea metodelor analitice specifice, perfecționarea cadrelor și altele. Institutul Geologic a constituit, în decursul timpu- lui, cadrul optim pentru apariția și dezvoltarea unor domenii științifice conexe sau specifice, care apoi s-au desprins și și-au continuat existența de sine stator. Așa de exemplu, Pedologia ca știință s-a născut, și dezvoltat în cadrul Institutului Geologic, pentru ca prin anii 70 să fie înființat un Institut specializat, de pedologie și cercetări agronomice. Mai recent. în anul 1993 tot In- stitutul Geologic a dat naștere unui Centru dc Geologie și Geoecologie Marină, care în prezent își desfășoară activitatea tot. geologică pe mare și, poate în viitor chiar și pe ocean. Țara noastră aplică în prezent o foarte importantă reformă a sistemului economic general. Aceasta este valabil și pentru știință, unde se fac pași importanți pentru a aduce structura și orientarea instituțiilor de cercetare la un nivel similar cu instituțiile științifice europene. In cadrul acestei reforme este necesar ca și Institutul Geologic să-și reorientez-e activitatea spre domenii considerate prioritare pe plan național și internațional, cum ar fi studiile de impact și exper- tizele, care să fie suportul deciziilor economice, ad- ministrative și politice, studiile de anvergură globală, crearea băncilor de date geologice la nivel național pen- tru a facilita informarea factorilor de decizie, precum și a schimburilor internaționale de informații, abor- darea mai largă a problematicii de geologia ambi- entală și protecția mediului etc. Toate aceste reori- entări vor trebui făcute cu crearea unei structuri su- ple, ușor gestionabilă care să permită progresul perma- nent al științei în concordanță cu necesitățile României și cu orientarea internațională în domeniul științelor pământului. Stimat auditoriu, stimate Domnule Președinte, sti- mate Domnule Director, permite ți-mi să închei cu repetarea bunelor urări de viață lungă Institutului Ge- ologic, de multe succese științifice, de realizări care să fie atât Institutului, cat și țării întegi. Vom încerca împreună să continuăm buna tradiție a științei geolo- gice românești așa cum a fost ea impusă de Profesorul Mrazec și de Profesorul Macovei. Institut Geologic la mulți și buni ani! Institutul Geological României An. Inst,.Geol.Rom., voi. 69/11, p. 365-366, București, 1996 DOAMNELOR ȘI DOMNILOR, LADIES AND GENTLEMEN, Doru BĂDULESCU Președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. President of the National Agency for Mineral Resouces. Invitația primită cu deosebită plăcere îmi permite să adresez, un cordial salut de bun venit participanților români și străini la acest simpozion aniversar "Științele geologice in secolul XXI” și să felicit cu ocazia împlinirii a 90 ani de activitate remarcabilă Institu- tul Geologic al României. Dezvoltarea științei este condiționată în general de doi factori principali: condițiile social-istorice în care își desfășoară activitatea și personalitatea savanților. In condițiile făuriri statului național român, pasi- unea și personalitatea unor savanți de renume în dome- niul știițelor pământului, au condus la fondarea Insti- tutului Geologic Român în anul 1906, continuator al Biroului Geologic înființat în secolul trecut (1882). Personalități ca prof. acad. Grigoriu Ștefănescu, prof. acad. Gh. Munteanu Murgoci, prof. acad. Sabba Ștefănescu, prof. acad. Ludovic Mrazec au creat o școală națională de geologie ce a contribuit la dezvoltarea economică a. României prin asigurarea din țară a principalelor resurse minerale: petrol, gaze na- turale, cărbuni, sare gemă, minereuri de fier, cupru, plumb, aur argint, roci utile, nemetalifere, ape mine- rale și nămoluri terapeutice, etc. Dintre numeroasele succese menționăm pe cele ale cercetării în domeniul hidrocarburilor, care pe parcur- sul unui secol și jumătate au condus la descoperirea și punerea în exploatare a peste 1.1.00 de zăcăminte de petrol și gaze. Această realizare a fost posibilă și da- torită lucrărilor desfășurate in cadrul Institutului Ge- ologic, a hărților geologice scara 1:1.000.000, până la 1:50.000 și în mod deosebit a hărții geologice scara 1:500.000 elaborată în perioada 1934-1964 și acelei la scara 1:200.000 din anul 1968. Atlasul Geologic Național constituit din numeroase hărți la scara 1:1.000.000, printre care hărți geologice, hidrogeologice, harta substanțelor mineralelor utile, etc. constituie o realizare importantă a Institutului prin care s-a asigurat o reprezentare modernă a struc- turii geologice a României, dar și o bază pentru fun- damentarea științifică a numeroase proiecte de lucrări de cercetare geologică. Importanța acordată resurselor minerale in România este reflectată și in prevederile Constituției, care 1 am extremely grateful for your invitation to this meeting and on this occasion I should like to express my cordial greetings to all the foreign and Roma- nian participants in this anniversary symposium on the "Geological Sciences in the 21s< Century" as well as to congratulate the Geological Institute of Romania for the ninety years of remarkable activity. The progress of Science is generally conditioned by two major factors: the social-historic conditions under which the activity developed and the personality of the scientista. Under the conditions of the formations of the Na- tional Romanian State the passion and personality of well-known scientista in the field of the Earth’s Sci- ences made possible the foundation of the Romanian Geological Institute in the year 1906, which continued the activity of the Geological Bureau fouuded in the last century (1882). Personaiities such as Prof. Acad. Grigoriu Ștefănescu, Prof. Acad. Gh. Murgeanu Murgoci, Prof. Acad. Sabba Ștefănescu, Prof. Acad. Ludovic Mrazec founded a național school of geology which contributed to the economic development of Romania by ensuring the main mineral resources in the country: oii, natu- ral gases, coals, halite, iron ores, copper, lead, gold, silver, useful nonmetalliferous rocks, mineral waters, and therapeutical muds, etc. Among the numerous achievements obtained men- tion should be made of those in the field of the hy- drocarbons research which, during a century and a half, led to the discovery and exploitation of more than 1,100 oii and gas fields. This achievement was also pos- sible due to the researches carried out by specialisls of the Geological Institute, to the geological maps scale 1:1,000,000 up to 1:50,000 and particularly to the ge- ological map scale 1:500.000 elaborated in the period 1934-1964 and the geological map scale 1:200,000 in the year 1968. The National Geological Atlas constituted of numer- ous maps (scale 1:1,000,000), including geological, hy- drogeological, useful minerals maps, etc., represents a significant achievement of the Institute. This Atlas is a modern representation of the geological structure Institutul Geological României 366 stipulează că "bogățiile de orice natură ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietății publice”. în prezent în țara noastă are loc adoptarea cadru- lui legal și perfecționarea celui instituțional reflectat prin intrarea in vigoare a Legii Petrolului și definiti- varea proiectului Legii Minelor, prin care se stabilesc relațiile dintre stat ca propietar al resurselor minerale și agenții economici, indiferent de natura capitalului lor, implicați în procesul de exploatare și explorare. Un rol important în definitivarea și aplicarea cadru- lui legal pentru gestionarea resurselor minerale ale României revine Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, instituție profesională, independentă și echidistantă față de investitorii români și străini menită să asigure atât buna administrare a rezervelor cunoscute, cât și cercetarea optimă a subsolului țării, in scopul descoperirii de noi zăcăminte și creșterii volu- mului de rezerve. In strategia de dezvoltare a sectoarelor geologic, petrolier și minier, pe lângă mobilizarea resurselor interne. în eforturile de reabilitare ale acestora, de- osebit de importante pentru economia națională, în acordurile convenite de Guvernul României cu or- ganismele financiare internaționale se promovează o deschidere pentru investitorii străini, prin oferirea pentru concesionare a unor noi blocuri cu perspec- tive favorabile de evidențiere a unor zăcăminte de hidrocarburi în conformitate cu Programul de pro- movare a explorărilor pentru petrol, parte a Acor- dului de împrumut semnat de România cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. In încheiere, ne exprimăm și cu această ocazie res- pectul pentru realizările și eforturile tuturor celor care s-au dedicat dezlegării fascinantelor mistere ale sub- solului țării noastre, cu speranța apropierii de as- pectele economice cerute de beneficiarii și potențialii susținători ai cercetărilor și explorărilor geologice pre- cum și amplificării contribuției la asigurarea resurselor minerale necesare României în mileniul 3. Prezența mea la acest eveniment de referință sem- nifică pe lângă plăcerea de a mă afla între colegi, sprijinul pe care Institutul Geologic al României și in general sectorul geologic îl va găsi în Agenția Națională pentru Resurse Minerale, precum și expresia considerațiunii pe care o am față de cei prezenți. încă odată felicit organizatorii Simpozionului "Științele geologice in secolul XXI” pentru premisele de succes asigurate desfășurării lucrărilor. of Romania as well as a scientific basis for numerous projects for the geological survey. The importance of Romania’s mineral resources is also highlighted by the Constitution in which it is stip- ulated that "all the riches of the subsoil are exclușively public property”. At the present in Romania the legal framework if being adopted and the instituțional one is being im- proved by the coming in force of the Oii Law and the finishing of the project of the Mines Law which cstab- lishes the relationships between the State, as owner of mineral resources, and the economic agents, regardless of the nature of their capital, involved in the process of exploration and exploitation. A significant. part in the finishing and application of the legal framework for the administration of Ro- mania’s resources is played by the National Agency for Mineral Resources, a profesional, independent and equidistant institution versus the Romanian and fore- ingn investitors that has to ensure both the administra- tion of the known resources and the optimum research of the country subsoil with a view to discovering new ore deposits and increasing the reserves volume. In the strategy of development of the geological, oii and mining fields besides the mobilisation of the in- terna) resources in view of their reabilitation, very sig- nificant for the național economy, in the agreements of the Romanian Government with the internațional financial organisms an opening for the foreign investi- tors is promoted by the concessions of new blocks wțth favourable prospective» for the pointing out of hydro- carbon deposits in agreement with the programme of promoting oii explorations as part of the agreement between Romania and the International Bank for Re- construction and Development. Last but not least I should like to express our grati- tude to all those who brought t.heir contribution to the deciphering of the fascinating mysteries of Romania’s subsoil with the hope of meeting the rieeds of the eco- nomic aspects required by the beneficiary and possible supporters of the geological exploration and research and developement of the contribution to ensuring the mineral resources necessary to Romania in the third millenium. My participation in this symposium represents be- sides the pleasure of being among my colleagues the support which the National Agency will give to the Geological Institute of Romania and to the geological sector in general as well as the expression of my con- sideration to all those present, at this scientific event. Once again I congratulate the organizers of the Sym- posium on the "Geological Sciences in the Cen- tury” for the good conditions of development of the symposium works. Institutul Geologic al României An. Inst.Geol.Rom., voL 69/11, p. 367-375, București, 1996 INSTITUTUL GEOLOGIC AL POLONIEI ÎN ANII ’90 THE POLISH GEOLOGICAL SURVEY IN THE NINETEEN NINETIES Dr. Maciej PODEMSKI Director, Geological Survey. Deputy Director General. Panstwowy Institut Geologiczny. 4. Rakowiecka, PL 00-975 Warszawa, Poiand Fax: (48-22) 495342; Komertel Fax: 39 122 060; e-mail:podemski @ pgi.vaw.pl. INTRODUCERE Institutul Geologic al Poloniei a fost fondat în anul 1919, sub denumirea Panstwowy Instytut Geologiczny (Institutul Geologic/de Stat/Polonez), la numai câteva luni de la reapariția Statului Polonez pe harta Europei, după o absență de peste o sută de ani. Institutul a fost finanțat de Ministerul Industriei și Comerțului. în timpul ocupației germane din perioada celui de-al II-lea Război Mondial (1939-1945), Institutul Geologic Polonez a fost desființat, iar clădirile, laboratoarele și colecțiile au fost preluate de departamentele regionale ale Reichamt fuer Bodenforschung (Institutul Geologic German) și, in cele din urmă, la sfârșitul războiului, a fost distrus sau/și dispersat. Imediat după cel de-al II-lea Război Mondial, In- stitutul Geologic Polonez a fost reînființat, cu toate atribuțiile principale tipice unui institut geologic de stat. La sârșitul anului 1951, cercetarea geologică poloneză a suferit o radicală reorganizare ca ur- mare a instaurării sistemului economic solicitat în Polonia. Atribuțiile cercetării geologice naționale au fost preluate de Comitetul Geologic Central, o organizație cu rang de minister, care a subordonat toate întreprinderile de geologie, hidrogeologie, ge- ofizică și foraj, în cadrul căreia Institutul Geologic Polonez a devenit unitatea sa de cercetare și dez- voltare, sub denumirea de Institut Geologic. Această organizație a existat până la sfârșitul anului 1985. Trebuie menționat, totuși, că acea perioadă de peste treizeci de ani a fost una din cele mai bune din geolo- gia poloneză. în acea perioadă cele mai semnificative probleme din domeniul geologiei regionale a Poloniei au fost rezolvate și au fost descoperite multe depozite de minerale importante. în anul 1985, Comitetul Geologic Central. împreună cu alte două Comitete - unul pentru Managementul Apei și altul pentru Protecția Mediului - a fost reorga- INTRODUCTION The Polish Geological Survey has been established in 1919 in the form of the Panstwowy Instytut Geolog- iczny (the Polish /State/ Geological Institute), only few months after the Polish State re-appeared on the map of Europe, being absent there for over one hun- dred years. The Survey (Institute) was budgeted by the Ministry of Industry and Commerce. During German occupation in the World War II, be- tween 1939 and 1945, the Polish Geological Institute was disbanded, and its premises, laboratories and col- lections were taken over by one of the regional branches of the Reichamt fuer Bodenforschung (the German Ge- ological Survey), and finally, at the end of the war, destroyed and/or dispersed. Immediately after the World War II, the Polish Geological Institute was re-established, with all the main tasks typical for the state geological surveys, re- installed. At the end of 1951, the Polish geological survey underwent very radical reorganisation, follow- ing the imposition of the socialist economic system into Poiand. The responsibilities of the state geological sur- vey was taken over by the Central Geological Board, an organisation iu the ministerial rank, which subordi- nated all the possible geological, liydrogeological, geo- physical and drilling enterprises, with the Polish Geo- logical Institute turned into its research and develop- ment unit, under the name of the Geological Institute. This organisation survived until the end of the 1985. It is fair to say, however, that. those over thirty years rep- resented one of the most successful linie for the Polish geology. During that time, most of the crucial prob- lems of the regional geology of Poiand were rcsolved, and a long number of important mineral deposits was discovered. In the 1985, the Central Geological Board, together with two other Boards - one for Water Management, Institutul Geological României 368 nizat sub denumirea Ministerul Protecției mediului și al resurselor naturale, căruia, mai târziu, i s-a adăugat și al Pădurilor. In același an 1985, Institutul geo- logic, alături de alte instituții R&D. au căpătat semi- autonomie financiară. In anul 1987, Institutul Geo- logic și-a recăpătat, numele său istoric Panstowowy In- stytut geologiczny (Institut Geologic/de stat/polonez). Institutului i-a fost acordată deplină autonomie eco- nomică, cu dreptul, și eventual cu obligația, de a căuta contracte, după noile schimbări economice radi- cale care au avut loc anii 1989 și 1990. când economia de piață a fost, introdusă in Polonia,, INSTITUTUL GEOLOGIC AL POLONIEI ÎN TIMPUL TRANZIȚIEI CĂTRE ECONOMIA DE PIAȚĂ Principala caracteristică a schimbării a constituit-o deschiderea tuturor domeniior activității umane către competiție. O altă trăsătură a fost privatizarea ge- nerală, re-privatizarea sau lichidarea celor mai multe organizații de stat anterioare. Aceasta includea și geologia, hidrogeologia și alte domenii înrudite, care făcuseră parte din Comitetul Central. Pe parcursul schimbărilor, multe companii geologice și altele simi- lare au fost privatizate, statul implicând u-se într-o mai mare sau mai mică măsură. Numai Instituitul Geo- logic al Poloniei a rămas o organizație de stat. Din punct de vedere legal, atât activitățile geologice cât și cele miniere s-au dezvoltat mult, orientandu-se către economia de piață. Printre altele, legile privind geologia și mineritul au fost reformulate. Inițial, pe 9 martie 1991. legile privind geologia și minerit ul au fost amendate de Parlajnent. In cele din urmă, pe 4 febru- arie 1994. ambele au fost incluse in "Legea Geologiei și Mineritului”. Administrația geologică de stat Activitatea geologică este guvernată acum de Administrația Geologică de Stat (Fig. 1). care include două nivele: la nivel guvernamental - este Ministe- rul Protecției Mediului, a) Resurselor Naturale și al Pădurilor, care își exercită atribuțiile cu ajutorul Sec- retariatului de Stat, Geologul Șef al Poloniei; la nivel districtual - Guvernatorii Districtuali și Geologul Șef Districtual formează Administrația Geologică de Stat. Principalele responsabilități statutare ale Administrației Geologice de Stat sunt, următoarele: - garantarea și controlul concesionărilor de prospec- tare, explorare și minerit; and second for the Environmental Protection. was re- organised into the Ministry of with Environmental Protection and Natural Resources, wit h later addition of the Forestry. In the same 1985. the Geological In- stitute with other RAD institutions, was granted fi- nancial half-independence. In the 1987, the Geolog- ica! Institute has regained its historical name of the Panstwowy Instytut Geologiczny (the Polish /State/ Geological Institute). Full economic independence with right, and eventually with the obligations to in- quire for coutracts. were granted to the Institute after the new radical economic changes in the break of 1989 and 1990 when an open market economy was intro- duced to Poland. THE POLISH GEOLOGICAL SURVEY DURING THE TRANSITION TOWARDS THE OPEN MARKET ECONOMY The main point of the change was the opening of all the fields of man:s activity for free competi- tion. The other one was the general privatisation, re- privatisation or liquidation of most of the former state- owned organisations. That inciuded also geological, hydrogeological and the like companies, which were under former Central Geological Board. In the course of the changes, severa! geological, and similar compa- nics have been privatise wit h larger or smaller State’s share. Only the Polish Geological Institute remained fully state-owned organisation. From the legal point of view, both geological and mining activities have developed sound, open market oriented, foundatious. Between others, geological and mining laws have been redefined. Initially, ou March 9, 1991, geologica! and mining laws were amended by Parliamentary Acts. Finally, on February 4, 1994 both were grouped together into ”The Geological and Min- ing Law”. The State Geological Administration Geologica] activity is governed now by the State Geological Administration (Fig.l.), divided into two levels: at the govermnental level, it is the Minister of Environmental Protection, Natural Resources and Forestry who exercises his power with tlie assistance of the Secretary of State, the Chief Geologist of Poland: and at the voivodship level - the Governors of Voivod- ships with the assistance of Chief Voivodship Geolo- gists are constituting the State Geological zVdminis- tration. The main statutory responsibilities of the State Ge- ological Administration are as follows: Institutul Geological României 369 - aducerea la zi a balanței naționale a rezervelor de minerale și ape subterane; - colectarea și răspândirea datelor geologice; - cartarea geologică a țării. Există, totuși, unele diferențe în ceea ce privește au- toritatea și responsabilitățile administrației geologice guvernamentale și districtuale. Principalele responsabilități ale Ministerului Pro- tecției Mediului, Resurselor naturale și al Pădurilor, ca Administrator geologic central de stat, sunt următoarele: - acordarea de concesiuni pentru prospectare, ex- plorare și/sau minerit și acceptarea studiilor de pre- fezabilitate a mineralelor de bază, a mineralelor co- mune ”offshore” și a mineralelor din halde și deșeuri; - acordarea de concesiuni pentru depozitare sub- terană; - controlarea activităților concesiunilor; - - menținerea catalogului oficial al zonelor miniere din Polonia; - menținerea statisticilor anuale privind rezervele de minerale și ape subterane din Polonia; - colectarea, protejarea și răspândirea datelor geo- logice; - cartarea geologică a țării. Responsabiltățile Guvernatorilor Districtuali sunt: - acordarea de concesiuni pentru prospectare, explo- rare și/sau minerit pentru minerale comune din inte- riorul țării; - exceptând studiile de pre-fezabilitate privind mi- neralele comune din interiorul țării, rapoartele hidro- geologice și rapoartele geotehnice; - controlul activităților de concesionare. Administrația Geologică de Stat întocmește planuri anuale și pe termen îndelungat, privind cercetarea geo- logică a țării și își duce la îndeplinire sarcinile obli- gatorii cu ajutorul Institutului Geologic al Poloniei și al altor instituții geologice, de obicei pe bază de contracte. Proiectele sale sunt, finanțate de la buge- tul guvernamental și din partea geologică a Fondului național pentru Protecția Mediului și managementul Apei (fonduri echivalente existași la nivel districtual). - granting and controlling of the prospecting, explo- ration and rnining concessions, - up-dating the național balance of mineral and groundwater reserves, - collecting and distributing the geological data, - geological mapping of the country. There are, however, same differences in the authority and responsibilities of the governmental and voivod- ships geological administration. The main responsi- bilities of the Minister of Environmental Protection, Natural Resources and Forestry, as the central state geological Administrator, are: - granting concessions for prospecting, exploration and/or rnining, as well as accepting the pre-feasibility studies of basic minerals, offshore common minerals, and of minerals held in waste dumps and tailings, - granting concessions for underground storage; - controlling the concessions activities; - maintaining the official cat.alogue of rnining areas in Poland; - maintaining the annual mineral and groundwater reserves statistics of Poland; - collection, protection and distribution of the geo- logical data; - geological mapping of the country. The Governors of Voivodships responsibilities are: - granting concessions for prospecting, exploration and/or rnining of onshore common minerals, - excepting the pre-feasibility studies of the on- shore common minerals deposits, the hydrogeological reports, and geotechnical reports; - controlling of the concession activities, The State Geological Administration is construct- ing annual and long-term plâns of geological research of the country and carries out its obligatory duties with the assistance of the Polish Geological Institute and other geological institutions, usually on the con- tracts bases. It is financing its projects from the gov- ernmental budget and from the geological part of the National Fund for Environmental Protection and Wa- ter Management (there are also equivalent Funds at the voivodships’ level). Institutul Geologic al Poloniei Principalul contractant al proiectelor geologice gu- vernamentale este Institutul Geologic al Poloniei, suc- cesorul direct al aceleiași instituții fondate in 1919, care a rezistat tuturor schimbărilor din ultimii cincizeci de ani și care și-a întărit baza de dezvoltare, de spe- cialiști și și-a modernizat baza tehnică. Legal, Institutul Geologic al Poloniei este o instituție R&D independentă, ce activează pe piața liberă. Este coordonat de Ministerul Protecției Mediului, al The Polish Geological Institute The chief contractor of the governmental geological projects is the Polish Geological Institute, the direct successor of the same institution established in 1919, which has survived all the historical changes of the last 50 years, strengthening in the meantime its ex- pert bases, and developing as well as modernising its technical facilities. Legally, the Polish Geological Institute is an inde- pendent R&D institution operating on the free mar- ket.. Institutul Geological României .370 Resurselor Naturale și al Pădurilor care acordă In- stitutlui instrumentul statutar și numirea Directoru- lui general. Organizarea internă a Institutului este prezentată în Figura 2. caracteristicile importante ale Institutului sunt cele 6 departamente regionale, răspândite pretutindeni în țară. Obiectivele lor sunt reprezentate de: asistență acordată administrației ge- ologice districtuale, îndeplinirea proiectelor regionale și locale și menținerea arhivelor regionale și a bazelor de date. In noul context economic, Institutul continuă, in general, activitățile sale tradiționale de cercetare ge- ologică a țării: - cartarea geologică, geofizica și geochimică a țării: - cercetarea geologiei regionale a Poloniei; - estimarea potențialului mineral al Poloniei: - menținerea arhivelor geologice centrale ale țării; - editarea și publicarea hărților și a rapoatelor; - păstrarea contactelor științifice cu alte institute geologice naționale, cu universități din Polonia și din alte țări și cu alte instituții geologice și, în sfârșit, cu organizații geologice internaționale. In același timp, Institutul a obținut, practic, prospectarea și explorarea directă a depozitelor de minerale. Aceste activității au fost înlocuite în cea' mai mare parte de proiecte cco-geologice și de moni- torizare a cantității și calității apei subterane ca și a nivelului de poluare al solului și al sedimentelor din apa de suprafață. Institutul asistă geologul Princi- pal al Poloniei în planificarea anuală, pregătirea de noi concesiuni de explorare, controlând activitățile conce- siunilor, ca și în registrului oficial al ariilor miniere. Cu excepția contractelor guvernamentale și ale Fon- dului Național pentru Protecția Mediului și Manage- mentul Apei, Institutul obține subvenții și donații de la Comitetul guvernamental pentru cercetare Științifică, fiind unul dintre instituțiile științifice geologice prin- cipale ale Poloniei. In sfârșit, Institutul activează ca consultant independent pe piața liberă. In Figura 3 sunt prezentate sursele de finanțare și tipurile de venit ale Institutului în anul 1995. Figura 4 prezintă prin- cipalele cheltuieli ale Institutului in anul 1995 pe categorii și pe personal. Figura 5 prezintă repartizarea resurselor Institutului în 1995 pe principalele activități (proiecte). CONCLUZII GENERALE 1 . Statul Polonez independent. întotdeauna a acor- dat o înaltă apreciere necesității existenței unui in- stitut geologic național. Primul institut (Panstwowy Instytut Geologiczny (Institutul Geologic/ de Stat/al Poloniei) a fost fondat imediat după re-câștigarea independenței. It is monitored by the Minister of Environmental Pro- tection, Natural Resources and Forestry who is grant- ing the Institute its statutory instrument and appoint- ing its Director General. The internai organisation of the Institute is presented on Fig. 2. The Institute’s im- portant features are its 6 regional branches, scattered all over the country. Their objectives are the assistance to voivodship geological administration, carrying out the regionally and locally oriented projects and main- tenance of regional archives and data banks. In the new economic environment, the Institute gen- erally continues its tradițional, state geological survey type activities: - geological, geophysical and geochemical mapping of the country, - research on the regional geology of Poland, - assessment of the mineral potențial of Poland, - maintenance of the state’s central geologica! archives, - editing and publishing maps and reports, - maintaining the scientific contacts with other state geological surveys, Polish and foreign universities, and other geological institutions, and finally with the in- ternațional geological organisations. In the same time, the Institute practically pulled of! the direct prospecting and exploration for mineral de- posits. Those activities have been widely replaced by the eco-geological projects and monitoring the quan- tity and quality of groundwater as well as of the pollu- tion level of soiis and surface water sediments. The In- stitute is also assisting the Chief Geologist of Poland in annual planning, preparation of new exploration con- cessions, controlling the concessions activities and in maintaining the official register of mining areas. Except for the governmental and National Fund for Environmental Protection and Water Management contracts, the Institute is obtaining grants and sub- sidies from the governmental Committee for Scientific Research, being one of the leading Polish geological sci- entific institutions. And finally, the Institute is acting as an independent consultant on the market. The Fig. 3 is demonstrating the Institutes sources of financing and types of income in 1995. Fig. I provides the in- sight into the Institute’s main expenses in 1995 - by categories and by staff. The last, Fig. 5 presents the distribution of the 1995 Institute’s resources between the main activities (projects). FINAL REMARKS 1. The independent Polish State always highly ap- preciated the necessity of the existence of the național geological survey. The first one, Panstwowy Instytut. Geologiczny (the Polish /State/ Geological Institute), was established soon after Poland re-gained her 371 2. Institutul geologic de stat și-a exercitat datoriile ce i-au revenit pe tot parcursul celor peste 70 de ani, în mod continuu, prin diferite organizații geologice, în centrul cărora s-a. aliat mereu Institutul Geologic al Poloniei, m ciuda tuturor schimbărilor istorice politice și economice. 3. Confruntat, cu noile schimbări aduse de economia de piață a anilor ’90 și cu integrarea in Uniunea Euro- peană, Institutul Geologic al Poloniei cu Administrația Geologică și cu Institutul Geologic al Poloniei, ca cen- tru profesional, iși transformă rapid structurile legale, financiare și tehnice pentru a putea face față noilor cerințe ale statului și ale economiei de piață, pentru a deveni un partener adecvat al comunității geologice internaționale. independence. 2. The ty picai state geological survey duties were exercised in Poland throughout the last over 70 years continuously by different geological organisations, the core of which was always the Polish Geological Insti- tute, despite all the historical, political and economica! changes. 3. Facing the new challenges of the open market economy of nineteen nineties, and of the integration with the European Union, the Polish geological survey with its State Geological Administration, and with the Polish Geological Institute as its professional centre, is quickly transforming its legal, financial and technical structures in order to properly respond to the State’s as well as to the market requirements in order to be- come also an adequate partner to the internațional ge- ological community ORGAMZATION OF THE STATE GEOLOGICAL ADMINISTRATION IN POLAND 372 * ’S a .2 i £ © u M© .2 fl ’S c « § fe 8 S «3 fe u d Sfațfe<«ț-SazHw S * & u =3 ai « O £ g o E & 3 5 M H O •a o 8 £ « ■& o d o © o F z £ O IZ) P Z « H to 8 ra © C W X 3 u o a 1 S au o U « 0 ii hă to K Ăi W t-< cz> O « « fe «J a M ‘Eo o •K o 8 « s2 O O M O ai p CN ,bC O 0 to H K © ««