Anul XV 18 Decemvrie 1911 No. 12 Anul XV No. 12 18 Decemvrie 1911 ALBINA REVISTĂ ENCICLOPEDICĂ POPULARĂ COMITETUL DE REDACŢIE: ION KALINDERU, P. Gârboviceanu, G. Coşbuc, Gen. P. V. Năsturel, Gli. Adamescu, I Otescu, P. Dulfu. V. S. Moga, N. Nlcolaescu, Gr. Teodossiu, C. C. Pop.-Taşcă Abanamentul în ţară pe 6 luni, lei 3. Abonam. în străinătate pe an 8 lei. Un număr...............15 bani. Abonamentul în ţară pe an . . lei 5. Pentru elevii din toate şeoalele ca şi pentru absolvenţii şcolilor rurale, locuind în sate, pe an . . . lei 4. Pentru anunciuri 1 len linia. Mica publicitate, 5 bani cuvântul. Manuscriptele nepublicate se ard Redacţiunea îşi rezervă dreptul ca, clin articolele ce nu se vor putea publică în întregime, să dea numai extrase sau rezumate. SUMARUL: Sărbătorirea d-lui Spiru Haret. (Cu portretul 'l-lui Harct). Artur Gorovei, Regule comune donaţiuniior şi testamentelor. V. Popescu-Boroaia, Scrisoare către Redacţie. Dr. D. Paşcanu, Alăptarea copiilor: Alăptarea amestecată. Alăptarea artificială. Congresul societăţii ortodoxe a femeilor române. ILUSTRAŢIUNE: Pc Buccgi, depe un tablou de N. Grigorascu. PENTRU COPII: Schingiuirea câinilor. (Cu ilustraţiune). DIN ZIARE ŞI REVISTE: Tunel sub apa Elbei. Cnm să bem laptele. CRONICA: Cronica parlamentară. — Cronica săptămânii. PAGINA GLUMEAŢĂ: Get., Prezicerea ţigăncilor. (Cu 3 ilustraţiuni). ACTIVITATEA SOCIALĂ A PREOŢILOR ŞI ÎNVĂŢĂTORILOR Chestiuni pentru conferinţele lunare ale corpului didactic: I., Ştiinţele naturale în şcoala primară. — Stroescu, Ce ajutor ne dă studiul ştiinţelor naturale pentru viaţă. Teatru şcolar: Smara, Naşterea lui Isus. Cursurile de vară: Raportul directoarei Şcoalei normale de fete din Bucureşti. www.dacoromanica.ro Membrii corpului didactic de toate gradele au sărbătorit Luni 12 Decemvrie pe d. Spiru C. Haret, fost ministru al instrucţiunii, printr’un banchet în sala Liedertafel. Peste 400 învăţători, institutori şi profesori şi-au arătat şi cu acest prilej simţimintele lor de iubire caldă, de recunoştinţă vie şi de admiraţie sinceră faţă de bărbatul care şi-a închinat întreaga sa muncă pentru binele şcoalei, pentru progresul ţării, pentru înălţarea neamului. Alături de membrii învăţământului au ţinut să ia parte la această sărbătoare şi mulţi prieteni şi colaboratori ai d-lui Spiru Haret. La intrarea d-lui Haret în sală, întreaga adunare a isbucni în aplauze şi urale nesfârşite. D-sa a fost îmbrăţişat de d-nii I. C. Brătianu, fost prim-m inistru, 1 . Morţun, fost ministru şi de alţi prieteni, apoi a luat loc la masă, având în dreapta pe d. I. C-Brătianu şi în stânga pe d. Y. G. Morţun, iar în faţă pe d-nii I. Bianu, P. Gârboviceanu şi I. G. Duca. www.dacocomanica.ro 488 ALBINA D-l Spiru Haret spune că sărbătorile de acest fel sunt cele mai frumoase din vieaţă. Ele înalţă sufletele şi încurajează la munca pentru binele general. La noi de aproape Va secol am avut deseori prilejul să ne bucurăm de-asemenea sărbători. Sărbătoarea de azi, motivată de un interes general, interesează întreaga ţară, dela păturile de jos până la cele mai înalte. Oridecâteori gândul Românilor e strâns la un loc, pentru binele general, trebue să se îndrepteze către Acela care prezidează la destinele ţării. Bucuria noastră e în asemenea împrejurări şi bucuria Lui. Primele noastre cuvinte se cuvin dar să fie în cinstea şi în sănătatea Aceluia care cu atâta înţelepciune şi dragoste conduce destinele ţării. Adunarea, în picioare, aplaudă puternic şi strigă ura, iar orhestra intonează imnul regal. D-l P. Gârhoviceanu, în numele comitetului de organizare a sărbătoririi, ridică paharul în sănătatea şi fericirea d-l 11 i Haret, cel mai mare ministru al instrucţiunii, numit cu drept cuvânt omul şcoalei şi al bisericii. După cum patronul său, Sf. Spiridon de azi, a făcut minuni, tot astfel şi d-l Haret a făcut minuni, în multe ramuri de activitate, care au uimit prin rezultatele lor. D-l Haret a organizat învăţământul naţional de jos până sus: învăţământul secundar, care luase o desvoltare prea mare şi nepotrivită faţă cu cerinţele timpului, a găsit în d-sa un organizator de frunte. D-l Haret a creat şi îndrumat învăţ, profesional. Pe când în 1900 aveam 3 şcoale de meserii, după 10 ani numărul lor este de 66. D-sa a mai întemeiat 22 şcoale de agricultură şi 6 şcoale de gospodărie. D-l Haret a mai înfiinţat şcoale elementare şi superioare de comerţ, a organizat cursuri de seară pentru comerţ, cursuri complimentare pentru băeţi şi fete. A umărul absolvenţilor de meserii şi de comerţ se măreşte şi ei se îndreptează mai ales în direcţia în care au fost pregătiţi. O grijă deosebită a avut d-l Haret şi pentru învăţ., rural, în care d-sa a descoperit multe şi mari neajunsuri: învăţători puţini, localuri rele, material didactic neîndestulător. In timpul d-sale ca ministru s’au înfiinţat 1065 şcoale rurale şi s’a sporit numărul învăţătorilor cu 2.675. O atenţie deosebită a dat d-l Haret şi localurilor de şcoală. In asemenea condiţii frecu-entarea a putut creşte dela 129.223 elevi regulaţi cum eră în 1897/8, la 338.112 elevi în 1909. Cunoscător adânc al stării rele a sătenilor d-l Haret şi-a frământat mintea cum să o înlăture şi atunci s’a oprit la învăţători. Aceştia nu erau mai înainte priviţi ca luminători şi educatori ai poporului, ci erau desconsideraţi şi lăsaţi în bătaia tuturor vânturilor. D-l Haret i-a încălzit, i-a luminat, i-a sfătuit, i-a înfrânat, i-a ajutat şi i-a apărat. Ca prin vis ne pomenim cu acea strălucită şi minunată activitate extra-şcolară. Şi-au luat sbor băncile populare, 2000 la număr cu un ca- www.dacoroauuiica.io ALBINA 489 pital de 100 milioane, 400 obştii cu 10 milioane, şi atâtea cooperative de tot felul. D-l Ilaret fără lege şi regulamente şi fără nici o cheltueală, a făcut să se nască această operă uriaşă pentru cultura şi economia naţională. Această activitate extraşcolară a fost bine făcătoare, pentru bunul mers al şcoalei, căci învăţătorii cari au condus bănci, obştii şi cooperative au dat de 2 ori mai mulţi absolvenţi decât cei nepăsători. Pe lângă învăţători, şi preoţiiau răspuns ca nişte adevăraţi apostoli la apelul <1-1 ui Ilaret. Spre a face ca şi în biserică să fie aceeaşi înţelegere ca şi în şcoală, spre a deschide noi orizonturi de muncă culturală şi clerului, d-l Haret a făcut marea reformă din legea clerului din 1909. Tot ce a făptuit d-l Ilaret formează conştiinţa şi mândria naţională, luminarea şi întărirea sufletească a poporului. Urează d-l ni Haret să trăească ani mulţi pentru binale şcoalei şi al neamului românesc. D-l Gârboviceanu prezintă apoi d-lui Haret o lucrare de omagiu în 1.228 pagini ia care au lucrat lbl foşti colaboratori şi admiratori ai d-sale şi în care e arătată opera ilustrului bărbat. II asigură că idealul urmărit de d-sa pentru binele public a prins rădăcină în sufletul dăscălimei şi că vor căută să-l realizeze din toată energia de care sunt capabili oamenii convinşi şi devotaţi. Mai prezintă d-lui Haret o plachetă de aur eu chipul său, ca un simbol şi ca o asigurare, că avându-1 mereu în faţă dăscăli mea se va călăuzi de măreaţa şi patriotica sa pildă. D-l Ion Bogdan, decanul facultăţii de litere din Bucureşti, a ţinut următoarea cuvântare: Domnule Haret, „Am onoare să fiu unul din cei mai modeşti colaboratori ai d-tale. „Prin legea dela 1898, d-ta ai dat universităţilor noastre un început de autonomie, pe care profesorii universitari n’au fost destul de tari ca s’o justifice şi pe care partidele politice n’au fost destul de prudente ca să nu încerce a o întrebuinţa pentru alte scopuri, decât pentru înălţarea învăţământului superior. Este un mare merit al d-tale, că te-ai ferit de această greşeală. „A face legi bune de organizare, nu e lucru greu; e chiar uşor, când ai sprijinul hotărât al unui puternic partid politie. E cu mult mai greu să aplici legile în mod cinstit, cu sinceritate şi cu dreptate. „D-ta, domnule Haret, ai aplicat legea învăţământului superior cu deplină sinceritate şi fără nici un gând ascuns. Universităţile vor recunoaşte tot mai mult acest adevăr şi-ţi vor fi recunoscătoare şi pentru interesul ce le-ai arătat, şi pentru demnitatea ce ai vrut să le dai. www.dacQFomanica.ro 490 ALBINA „Ai fi putut face mai mult, au zis-o unii şi o vor zice încăj eu zic: să trăeşti încă mulţi ani, ca să îndeplineşti de aici înainte ceeace n’ai putut îndeplini până acum". D-l C. Şonlu vorbeşte în numele profesorilor secundari, şi ai celor de faţă şi ai celor care cu inima sunt aci. Aseamănă învăţământul secundar cu un organ isrp al cărui cap şi inimă a fost d-l Haret, şi numeşte pe profesorii de azi, copiii operei acestui om mare al şcoalei. Munca onestă, mare şi neîntrecută a d-sale pentru reforma învăţământului secundar o cunoaşte prin sine însuşi ca fost profesor care şi-a trăit viaţa întreagă în şcoală şi s’a adăpat din această operă. D-l Şonţu face un istoric al şcoalei secundare dezorientate de pe timpul răsboiului pentru neatârnare. După răsboiu, miniştrii renunţaseră la reforma fgei învăţământului din 1864, căci concepţiile lor despre această şcoală erau imposibile. De pe atunci începe activitatea d-lui Haret. Ca secretar general al ministerului instrucţiunii a căutat să cunoască situaţia, executând apoi planul de organizare cu o putere de muncă şi cu o perseveranţă neîntrecută ca şi inginerul care având de sfredelit un tunel, iese la lumea mare după multe şi mari pie-deci. D-sa a întâlnit obiceiuri înrădăcinate, împotrivirea publicului, împotrivirea personalului didactic, lipsa de bani, dar s’a luptat cu toate şi a mers înainte, pentrucă urmăriâ un ideal mare: binele şcoalei. Alt merit şi mai mare al d-lui Haret este că a dat direcţie economică poporului, lucru care în Franţa se încearcă acum prin dăscălime. Lumina pe care a răspândit-o s'a reflectat până în apusul îndepărtat al Europei. Preotul Constantinescu-Lucaci vorbeşte in numele preoţilor. Sf. Sa a arătat că poporul român în toate manifestările sale şi-a îndreptat gândul spre Dumnezeu, dela care vine mila şi ajutorul. Aşa se cuvine şi acum, când suntem cuprinşi de o neţărmurită bucurie, că avem in mijlocul nostru pe organizatorul şcoalei române, pe distinsul fiu al neamului, să rugăm într’un glas pe Dumnezeu să-i dăruească zile multe pentru binele neamului. Aduce mulţumiri d-lui Haret, pentrucă în Senat a făgăduit că va restatornici legea sinodală din 1909. Ridică paharul în sănătatea d-lui Haret. D-l Ţiţei ca, profesor universitar, aduce omagii d-lui Haret, în numele facultăţei de ştiinţe din Bucureşti. Arată că a şi face cineva datoria, este lucru necesar. Sunt însă oameni cari îşi bat joc de acei ce-şi fac datoria. D-l Haret, prin pilda de împlinire a datoriei ce-a dat şi prin energia sa mare, a răspândit energie în, tot învăţământul. Să trăească d. Haret! D-l C. Văleami, institutor, vorbeşte în numele institutorilor spunând că dacă şcoala primară e aşezată azi pe baze trainic aceasta se datoreşte cunoştinţei adânci de lucruri a d-lui Haret D-sa a întocmit cu multă chibzuinţă legi, regulamente şi programe www.dacaromanica.ro ALBINA 491 şi a creat numeroase instituţii de binefacere pentru copiii desinoş-teniţi. A înfiinţat şc. primare îndestulătoare, şcoale de adulţi, cantine şcolare, soc. de economie şi ajutor reciproc, pe lângă şcoalele primare, soc., de patronaj. D-l Ilaret a fost primul ministru care a ridicat şi prestigiul institutorilor, încredinţându-le funcţiuni în administraţia superioară a învăţământului şi făcând o alegere fericită în această privinţă. D-sale i se datoreşte înfiinţarea Cassei de credit a corpului •didactic, instituţie de mare folos pentru dăscălime. Dacă pentru ştiinţa înaltă d-l ilaret este o stea. pentru învăţământ e un soare, care a dat tărie şi vieaţă. Urează d-lui Ilaret zile multe şi sănătate deplină. D-l Mrejeriu, învăţător din jud. Tutova, vorbeşte în numele învăţătorilor. Arată că pentru reprezentanţii culturii din ţară, ca şi pentru învăţătorime, ziua de azi, e o zi sfântă. E ziua când se sărbătoreşte opera d-l ui Ilaret, pentru cultura poporului român. E ziua recunoaşterii celei mai înţelepte munci din timpul din urmă. Arareori sufletul neamului a avut prilej să fie mai copleşit de cele mai vii sinţiminte pentru un fiu mare al ţării. Cu o înţelegere minunată a rostului vremii, cu răbdare de apostol, a purtat steagul ridicării unui neam prin cultură şi o învăţătorime bravă l-a urmat cu un entuziasm făi-ă margini. Sunt mişcătoare aducerile aminte de această jerfâ. O şcoală bine organizată, a făcut 10 ani cât alta în 35. Numărul ştiutorilor de carte în 10 ani, s’a îndoit, datorită unei munci bine conduse. Invăţătorimea a devenit o forţă care nu se poate nesocoti. D-l Haret a dirijat această forţă numai spre binele obştesc, visând o Românie mare, bogată, fericită, conştientă de chemarea ei. O vie activitate culturală s’a desfăşurat la sate prin şcoale, şcoale de adulţi, şezători, etc., iar paralel o vie activitate economică, ce a dat ţării un capital de 100 milioane, care e cea mai puternică organizare din ţară. încrederea ţărănimii în puterile ei a crescut. Noi orizonturi s’au deschis, de camătă a scăpat. Şcoalele de comerţ, de agricultură şi de gospodărie răspândesc cunoştinţa în popor. Munca devotată pentru învăţătorime a d-lui Haret şi-a dat roadele. Zilnic se petrec lucruri îmbucurătoare, datorite acestei munci. Fapta bună îşi face loc şi nu pierde din vedere ţinţa. Noi din locurile depărtate ne dăm bine seama de acest lucru. Este pe deasupra noastră veşnic duhul călăuzitor al d-lui Haret. Invăţătorimea a găsit în d-l Haret sfat şi îndemn pretutindeni, pentru munca cea bună şi înălţătoare. Examenele de înaintare pe loc, împroprietărea şcoalelor, premierea învăţătorilor distinşi, toate acestea au fost încă un mijloc de îmbunătăţirea soartei noastre şi de îndemn la muncă. Când vremuri grele apăsau sufletele noastre de o nedreaptă învinuire, cine ne-a zâmbit cu drag, cine ne-a întins mâna şi a www.dacaromanica.ro 492 ALBINA turnat balsam alinător, înlăturând învinuirea cu dovezi cari nu se pot sfărâmă? A fost d-1 Ilaret. Acestea toate nu se uită căci sunt săpate adânc în inimile noastre. In aceleaşi simţiri şi gândiri cu învăţătorii şi cu ţăran'mea, d. Mrejerin urează din adâncul ini mei: Să trăiţi, ilustre sărbătorit! D-1 N. X. Săveanu, fost prefect, „în numele celor mai modeşti colaboratori ai d-1 ui Haret, în numele foştilor prefecţi1*, aduce tributul lor de admiraţiune şi recunoştinţă pentru acela ce a muncit la ridicarea învăţământului. Mulţumită <1-1 ui Haret, am trăit cele mai frumoase zile ale vieţii, lucrând la o operă mare prin clădirea de localuri şcolare. D. Haret este unul din marii bărbaţi cari vorbesc puţin, dar fac mult. Cum n’ain admiră oare pe d. Ilaret, când a luminat poporul, ne-a înălţat sufletele şi a lucrat la formarea caracterelor într’o ţară unde caracterele sunt aşâ de rare. D. Haret a avut un ideal pe care a căutat să-l idealizeze în orice moment al vieţei sale. A trăit zi cu zi şi ceas cu ceas opera pe care a înfăptuit-o. Cu ochii aţintiţi spre ideal a ştiut să-şi conducă pasul, fie la guvern, fie în opoziţie. D-1 Haret n’a fost scutit nici de învinuiri. I s’a adus şi o calomnie, care este cea mai mare laudă: că dânsul a fost în stare să răscoale o ţară întreagă. Adevărul eră că d. Haret nu răsculase satele, dar răscolise sufletele şi înălţase minţile. Nu s’a emoţionat nici de laude şi nu s’a turburat de bârfiri, ca şi soarele—care nu răsare mai curând pentru unii şi nici mai târziu pentru alţii; ci a rămas întreg la datorie pentru ţară. Cu Spini Haret a apărut şi a trăit o lume, care nu va dispare niciodată. Un om al cărui nume va rămâne pe veci legat de opera de cultură a neamului nostru, este Spiru Haret. D-1 Spiru Haret, luând <1 in nou cuvântul, zice: Nu mă îndoesc că fiecare din d-voastră trebue să-şi dea seama de sentimentele ce mă agită acum. Dacă vieaţa e plină de mulţumiri şi nemulţumiri, sunt momente când clipele de mulţumire pot să răsplătească toate nemulţumirile unei vieţi întregi. Ce răsplătire mai mare poate avea un om la sfârşitul vieţii decât aceea când vede că munca lui a produs roade şi e asigurată contra periciunii! S’a vorbit despre perseveranţa mea pe tărâmul învăţământului. Printre multele laude, aceasta mi-a făcut mai multă bucurie. Este drept că odată planul tras, nu m am abătut de la el nici o clipă. Familia mea a fost şcoala, aşa că bucuriile şi întristările şcoa-lei au fost şi ale mele. Trebue să fie un învăţământ pentru toţi că succesul atârnă de aceea ca omul să ştie ce vrea şi să se ţină de calea sa. Cauza nesucceselor trebue căutată în lipsa de continuitate. Am văzut idei bune cari nau dat rezultate folositoare, pentru că n aveau continuitate. Mai este încă o cauză a succesului sau a insuccesului în vieaţă, www.dacoiomaiiica.io ALBINA 493 care va sa pomenit act. Sânt două feluri de a lucră în viaţă: prin dragoste şi prin ură. Niciodată acela al cărui mobil este ura, nu va aven puterea de acţiune a aceluia al cărui mobil este dragostea. Cea mai bună dovadă a acestui adevăr aţi dat-o d-voastră singuri. Fără îndoială că un conducător are partea lui de merit; D-voastră îmi spuneţi că eu am făcut toate aceste lucruri bune şi mari. Dacă însă un om ar fi lăsat la propria sa iniţiativă, s’ar vedea la ce se reduce meritul său precum sar vedea şi meritul acelora cu cari lucrează la un loc. Omul poate da idei. dirige mişcările trupei sale; dar valoarea generalului depinde de valoarea soldatului. Sp. Ha ret. Recunosc că lucruri mari s’au făcut la sale. Se va face şi mai mult şi dela sine, şi chiar dc se va pune cineva în cale,, fluviul va trece peste zăgaz. Când mă gândesc ce ar fi ieşit din toate îndemnările şi sfaturile mele, dacă în loc să găsesc mii şi mii de colaboratori, aş fi lucrai cu elemente care nu mar fi înţeles. Atunci totul ar fi fost zadarnic. Am avut curajul să fac apel la acest corp, din care a e.şit acea eflorescentă pe care o lăudaţi astăzi, şi am fost norocos. In sărbătorile Crăciunului din 1897—98. mi-a venit în gând cu câte greutăţi au dc luptat copiii. Atunci am făcut circulara privitoare la cantine. www.dacaramanica.ro 494 ALBINA Am avut la început mare îndoială, dar după un an am văzut în toate unghiurile ţârei înfiinţăndu-se cantine. Aceasta ma încurajat să fac în 1901 apelul pentru activitatea exlraşcolară. Vorbiţi de mine în loc dc a vorbi de aceia cari au depus o muncă pc care nimeni na depus-o. Vă rog să credeţi că în multe lucruri, stăm ca aiurea şi în unele lucruri chiar mai bine decât în alte ţări. Să facem dar parte dreaptă fiecăruia. Am avut noroc mare a veni la cârma învăţământului când era mult de făcut şi am fost înconjurat de oameni cari s au entuziasmat de ele şi cari mau înţeles. Am datoria de conştiinţă să recunosc partea d-voastră covârşitoare în rezultatele dobândite. Aţi mai dat un alt exemplu mare. Vieaţa modernă arc bunurile şi relele ei. Unul din relele cele mai primejdioase este spiritul de ură. Treburile publice cer însă sânge rece şi cumpăneală la vorbe şi fapte. Opera d-voastră fiind întemeiată pc dragostea aproapelui, are un marc merit. E o dovadă cum se poate ajunge la rezultate mari pc calea dragostei. O dorinţă pe care o exprim din toată inima este să propagaţi frăţia şi dragostea printre oameni. Legăturile dc dragoste, care se stabilesc prin operele d-voastrăir fie o bancă populară sau cooperativă, sunt cele mai temeinice. Opera aceasta, la care s’a înhămat corpul didactic, are şi martirii săi. Nimeni nu poate să facă binele fără să audă rău. Chiar Hristos a pătimit pentru binele omenirii. Unii au plătit cu sângele lor cauza pc care au apărat-o. O cauză câştigată astfel e sfântă. Dacă creştinismul n'ar avea martiri, nar fi dovada pipăită a sfinţeniei şi însemnătăţii sale. Deaceea sunt foarte liniştii în privinţa succesului viitor. Dorinţa pe care o exprim este ca corpul didactic să-şi continue opera. Sunt lucruri pe care nimeni nu poate să le facă aşa de bune ca d-voastră. Dacă in viitor corpul didactic sar descurajă, ar face o adevărată dezerţiune dela datorie. Vă urez ca succesele şi energia d-voastră de până azi să le îndoiţi şi înzeciţi în viitor. Urez ca cei care vor veni la ministerul de instrucţie să fie secundaţi ca şi mine de o pleiadă de colaboratori inimoşi. Mulţumesc acelora care m au ajutat în minister şi d-voastră tuturor care aţi urmat pilda dela centru. Ridică paharul său în sănătatea adunării. (Cuvintele d-lui Haret au fost salutate cu aplauze şi urale care au durat mai mult timp). D-l Ştefan Ion arată că la sărbătorirea celui mai mare apostol al culturii româneşti din zilele noastre, a celui mai neobosit luptător pentru răspândirea luminii în păturile cele mai de jos, asistă şi d-l I. 0. Brâtianu, fostul elev al d-lui Haiet. D-sa, salutând cu bucurie prezenţa d-lui Brătianu în mijlocul adunării, ridică paharul în sănătatea d-sale. D-l Ion 1. C. Brătianu mulţumeşte pentru simpatia ce i se arată şi spune că na fost numai elevul d-lui Haret dela care a www.dacoFQmanica.io ALBINA 495 avut să înveţe multe, dar şi prietenul său credincios şi mai târziu tovarăş nedespărţit în minister. Nu cunoaşte în ţară 2 oameni care să fie atât de strâns legaţi. „Ne-au fost legate zilele, fiindcă ne erau legate scopurile11, spune d-1 Brătianu. Constată însă, fără invidie, ca munca d-lui Haret a avut un succes deosebit, fiindcă pe deasupra graniţelor partidelor ea este un capital social, care s’a manifestat prin devotamentul dascălilor rtunâni. D-sa arată ce roade bogate au adus cu timpul stăruinţele dascălilor prusieni, cari munceau la lumânare, în timp ce Napoleon îşi plimbă stindardele prin Europa. Opera culturală este ca şi o sămânţă de ştejar care încolţeşte încet şi care aduce roadele cele mai bogate şi cele mai durabile. A sosit momentul, spune d. Brătianu, când trebue să ridicăm fruntea ţărănimii prin cultură. Idealul nostru trebue şă fie desăvârşirea culturii naţionale, care va aduce mărirea României de mâine. Se cere lumină şi ştiinţă, dar ele nu pot pătrunde fără căldura apostolantului. D-1 Haret e un suflet cald şi o fire de apostol, de aceea a ţinut să strângă in juru-i colaboratori fecunzi. Urează ca conştiinţa de apostoli a învăţătorimei să so menţină trează şi să se desvolte ca să asigure progresul la care dă drept însuşirile fireşti ale poporului nostru. I)- V. Gh. Morţun, fost ministru, povestind amintiri personale despre d. Haret, îl laudă pentru spiritul său deschis la toate ideile mari şi bine făcătoare pentru popor. D-1 Pâtrăscanu, profesor secundar, laudă patriotismul şi puterea de muncă a d-lui Haret. D-1 I. G. Duca. salută în d. Haret pe părintele cooperaţiunii româneşti. D-1 Spiru Haret a ştiut să inspire setea de ideal: a idealului democraţiei române. Dovada e armata de cooperatori dela sate! Ridică paharul în sănătatea d-lui Haret, întemeietorul cooperaţiunii române. D. Rădulescu, docent, aduce urările de bine a Universităţei Populare. Oamenii ca d-1 Haret, n’au nevoie de bronz, trăesc în inima poporului pentru care au lucrat. D. C. Bana spune că d. Haret este un mare înfrânt: el şi-a înfrânt egoismul, lucru pe care puţini îl pot face. El este şi un mare distrugător: distrugător al urii. închină în sănătatea d-lui Sp. Haret, a cărui operă va lumină generaţiunilor viitoare ca un simbol, cum luminează torţele viu aprinse în întunerecul nopţei. Banchetul s’a sfârşit cu acest toast şi comesenii s’au despărţit cu inima plină de mulţumire. Arăturile adânci sunt aproape mijlocul cel mai bun de a luptă împotriva secetei. Ele se fac de regulă toamna, pentru ca îngheţul şi desgheţul să mărunţească bălgării şi să frăgezească pământul. (Calendarul Leonte). www.dacQFQmanica.ro PE B U C E QI (Dcpe un tablou al pictorului N. Grigorescu). LEGILE ŢĂRII Regule comune donaţiunilor şi testamentelor. Pentru ca cineva sâ poată face orice act juridic, trebue să fie om cui mintea întreagă; se înţelege că donaţiunile şi testamentele cer îndeplinirea aceleiaşi condiţii. Dacă un om nebun ar fi făcut o donaţiune sau un testament, după moartea sa, moştenitorii săi ar putea să ceară anularea actului, numai în două cazuri: 1) dacă în timpul vieţii donatorul sau testatorul a fost pus sub interdicţie, din cauza nebuniei, sau măcar s’a cerut punerea lui sub interdicţie; şi 2) dacă dovada smintirii minţii rezultă chiar din cuprinderea actului ce se atacă. Cel care cere anularea actului, trebue să facă dovada smintirii minţii. Cum se face această dovadă? La această întrebare nu se poate da un răspuns pe scurt; împrejurările fiecărui caz sunt hotărâtoare. Un singur lucru însă trebue ştiut: reclamantul să facă dovada că autorul actului eră smintit chiar în minutul când l-a făcut. Regalele privitoare la viciile oonsimţimântului se aplică şi la donaţinni şi testamente. O persoană interesată, ca un om ou avere să-i lase moştenirea trecând cu vederea pe moştenitorii săi adevăraţi, poate întrebuinţa mai multe mijloace pentru a ajunge la. acest scop: ori îl face pe acel cu averea să-şi urască moştenitorii, vârând fel de fel de intrigi; ori îi ademeneşte cu vorbe bune şi şiretenii, ca să-şi atragă dragostea lui. Dacă izbuteşte, şi prin asemenea mijloace capătă o donaţkme ori un legat, actul acesta, în asemenea, condiţii se zice că este smuls prin captaţiune sau supestiune, şi un asemenea act poate să fie uneori anulat prin judecată. Chestiunile acestea sunt foarte gingaşe, şi vorbim despre ele numai aşa hi treacăt. Pentrnca cineva să poată dispune de averea sa, prin donaţiune sau prin testament, trebue să fii1 persoană capabilă. www.dacQFomanica.ro 498 ALBINA Incapacităţile sunt absolute şi relative. Coi oară sunt absolut incapabili de a dispune, nu pot să dec nimănui nimic, nici să primească dela nimeni nimic; incapacitatea lor există faţă eu toată lumea. Minorii sunt incapabili; ei nu pot face liberalităţi. Cu toate acestea minorul care a împlinit 16 ani poate dispune prin testament de jumătate din bunurile de care după lege poate să dispue un major; şi când un minor se însoară, poate să facă soţiei sale, prin contractul de căsătorie, aceleaşi donaţiuni pe care le-ar putea face dacă ar fi major. lnterzişii sunt incapabili; cu toate acestea un om smintit poate să-şi facă un testament valabil în ceasurile când este cu mintea întreagă. Femeea măritată nu poate dispune prin donaţiune între vii de averea sa, fără autorizaţia bărbatului, sau fără autorizaţia justiţiei, când bărbatul i-ar refuză această autorizaţie; iar testament poate să facă femeia fără învoirea soţului ei. După cum sunt persoane care nu pot dispune de averea lor, de asemenea sunt şi de acelea care nu pot să primească donaţiuni sau legaturi, sau dacă pot, li se cere anumite condiţii, pe care trebuie să le îndeplinească. Aşa, societăţile recunoscute ca persoane morale pot primi donaţiuni sau legaturi numai cu anumită autorizaţie din partea guvernului; persoanele oare au un consiliu judiciar, interzişi], femeile măritate, minorii neemancipaţi, pot primi numai dacă suiit autorizaţi sau asistaţi de persoanele în drept a face asemenea acte. Afară de incapacităţile acestea absolute de a dispune şi a primi, unele persoane sunt atinse numai de incapacităţi relative. Astfel, tu torul nu poate să primească nici o liber aii taie de la minorul pus sub ocrotirea sa, şi nu poate primi nici chiar prin testament. îndată ce o asemenea persoană nu ar mai fi tutor, aceasta incapacitate dispare. Minorul ajuns la majoritate nu poate să facă o donaţiune sau să lase un legat fostului său tutor, dacă acesta nu şi-a dat socotelile definitive ale tătarului. Dacă un ascendent al minorului îi este tutor, aceste regiile nu mai au aplicare. Doctorii în medicină, farmaciştii şi ofiţerii de sănătate, cari au îngrijit pe o persoană în o boală de care moare, nu pot primi donaţiuni sau legaturi dela acea persoană. — Se înţelege însă, că nu pot fi socotite donaţiuni sau legaturi plăţile care s’ar face unor asemenea persoane pentru serviciile aduse persoanei în chestiune. Aceleaşi regiile se aplică şi în privinţa preoţilor. Oricine primeşte o donaţiune sa.u un legat, trebue să plătească o dare către stat, care se numeşte taxă de înregistrare. In legea timbrului se arată aceste taxe, care simt deopo- www.dacoromaiiica.ro ALBINA 499 trivă pentru moştenirile, ab-intestat, moştenirile testamentare, legate şi donaţiuni. Taxele se socotesc pe suta ele lei, şi se scuteşte de taxă averea imobiliară rurală, adică pământurile ţărăneşti, până la 5 hectare, şi în genere averea mobiliară până la valoarea de două mii lei, când fiecare în parte ori împreună ar compune întreaga moştenire. Taxele sunt acestea: 2 lei la suta de lei, succesiunile, donaţiunile, etc., lăsate descendenţilor în linie dreaptă; 2 lei făcute stabilimentelor publice de binefacere şi instrucţiune din ţară; 3 lei vor plăti soţii şi ascendenţii în linie dreaptă; 4 lei fraţii, surorile şi copiii acestora; 5 lei rudele colaterale până la al patrulea grad inclusiv; 9 lei toate celelalte rude colaterale în grad succesibil; 12 lei persoanele străine de orice grad de rudenie ou defunctul sau donatorul, precum şi persoanele morale, afară de stabilimentele publice de binefacere, şi instrucţiune din ţară. Taxele prevăzute mai sus, se vor spori încă eu 4 lei la sutei de lei pentru averea mobiliară care produce venit, precum ar fi bonurile sau obligaţiunile diferitelor societăţi, ori banii daţi cu dobândă. Sunt scutite de taxe donaţiunile, legatele şi orice alte li-beralităţi făcute Statului şi administraţi unii or care atârnă de Stat, precum: Casei Şcoalelor, Casei Bisericei, Casei Pensiunilor, Casei Dotaţiunei Oastei şi alte asemenea, precum şi acelea făcute comunelor şi judeţelor, şi instituţii unilor de binefacere ale căror bugete se votează de adunarea deputaţilor, precum şi casele care atârnă de aceste instituţii. Dacă un părinte înzestrează pe o fiică a isa, sau pe un descendent, nu plăteşte nici o taxă de înregistrare; înzestratul însă va plăti taxa de înregistrare la moartea înzestrătorului, fie că primeşte moşteni,rea, fie că renunţă la ea. Celelalte înzestrări şi donaţiuni cu titlu de dotă vor plăti jumătate din taxele arătate mai sus. Artur Oorovei. SCRISOARE CĂTRE REDACŢIE Salut cu bucurie intrarea în al cincisprezecelea an dela apariţie, a mult apreciatei reviste „Albina14, singurul organ menit să ridice populaţia rurala din neştiinţă. Deasemenea aduc respectoase mulţumiri d-lui Administrator al Cassei Şcoalelor, pentrucă a avut bunăvoinţă de a abona la această revistă biblioteca şcoalei din Lunca-Vânătorii, jud. Neamţ. V. Popescu-Boroaea Şcoala din Lunca-V. jud. Neamţ. www.dacoromanica.ro ALAPTAREA COPIILOR (Urmare ') III. Alăptarea mixtă sau amestecată. Dacă mama are lapte btin, dar e puţin şi nu ajunge ca să se sature copilul, atunci ea îi va da copilului pe lângă ţâţă şi lapte de vacă ori capră, va face deci o alăptare amestecată, ceace e mai bine decât dacă l-ar lipsi pe copil şi de leaca de ţâţă ce o are, şi i-ar da numai lapte de vacă. Laptele de vacă nu se dă simplu, ci amestecat cu apă, potrivit cu vârsta copilului şi bine /iert, întocmai cum vom vedea Ia alăptarea artificială. Bine ar fi, dacă măcar prima lună s’ar putea hrăni copilul numai cu ţâţă, căci atunci el este foarte plăpând, şi stomahul lui nu poate mistui bine decât laptele dela sân. Sunt femei însă, cari nu au lapte îndeajuns la început, dar mai apoi prin sugere regulată le vine laptele. Se înţelege că in acest caz, după fiecare sugere, încredinţându-ne că copilul nu a luat destul, vom împlini cu lapte de vacă amestecat cu apă, chit ca, după ce femeia va dobândi lapte destul, să încetăm cu acest adaos. Sunt alte femei, cărora nu le mai vine laptele, ha încă sc împuţinează pe zi ce trece; la acestea vom mări şi noi din ce în ce mai mult cantitatea de lapte de vacă, astfel ca, ceeace a supt şi cu ceea ce-i dăm noi, să facă tocmai atât cât îi treime copilului, potrivit cu vârsta — şi asta o judecăm după cum ii merge copilului. Laptele mamei — mult puţin, cât va fi — ajută la mistuirea laptelui de vacă. Ţâţele nesupte în-ţarcă. *) *) Vezi ..Albina" No. 10. www.dacQromaiiica.ro ALBINA 501 IV. Alăptarea artificială. Când copilul mănâncă alt lapte decât cel de femeie, se zice că este alăptat artificial. Laptele, în cazul acesta se dă: cu linguriţa, cu ceşcuţa, dar mai ales cu biberonul, căci din biberon i se pare copilului că suge ca din ţâţă — şi apoi suge numai cât îi trebue. Atât linguriţa cât şi ceşcuţa şi mai ales biberonul, trebuesc foarte bine curăţite la fiecare alăptare, cu apă fiartă şi curată, iar odată pe zi se vor fierbe chiar ele, pentru a omori microbii — sămânţa de boală — cari întâmplător se vor fi lipit de ele şi cari lăsaţi in voie, se prăsesc, şi fiind înghiţiţi odată cu laptele, îmbolnăvesc copilul. La noi în ţară mor în primul an al vieţii cam vre-o 50 de mii de copii pe an, deci cam a 4-a—5-a parte din câţi se nasc1), şi cei mai mulţi mor din copiii cari sunt alăptaţi artificial, pentrucă această alăptare este foarte greu de îndeplinit aşâ cum trebue, chiar dacă ar fi vorba numai de curăţenie; căci pe când laptele marnei trece deadreptul din ţâţă în gura copilului, câte necurăţenii şi chiar seminţe de boale se pot strecură în laptele de vacă, de când se mulge şi până când ajunge în gura copilului?!... Dar mai este şi alt ceva: Nu e tot una laptele de femeie cu cel de vacă ori de capră, — singurele cari se întrebuinţează la noi — şi apoi, in timpul verii, laptele se poate foarte uşor înăcri şi strică. Cel mai apropiat de laptele femeii este laptele de măgăriţă, dar e rar şi nu se obicinueşte, deşi dă rezultate foarte bune, mai ales in primele 3 luni după naştere. Rămânem deci la laptele de vară, şi iată cum vom urmă: Mai întâiu ne îngrijim ca vaca, dela care luăm laptele, să fie voinică şi sănătoasă, căci vacile ofticoase, bunăoară, pot îmbolnăvi prin laptele lor şi pe copii de oftică. Femeia care mulge vaca îşi va spălă mai întâiu bine mâinile cu apă şi cu săpun, iar oala sau vasul în care mulge, va fi spălat mai dinainte şi opărit, chiar ţâţele şi ugerul vacii încă trebuesc spălate înainte de mulgerc; apoi laptele se va aduce acoperit, se va strecură printr’o strecurătoare deasă sau o bucată de tifon curată sau chiar prin vată şi se va fierbe proaspăt într’un vas curat, în care se va şi păstră apoi -acoperit bine, iar de se va deşertă în alt vas pentru păstrare, de ex., într’o sticlă mare şau — şi mai bine — în sticle mai mici — cât porţia ce se dă copilului — şi acestea trebuesc toate curăţite bine şi ferte. Când se umflă laptele, nu înseamnă că e bine fiert, ci i se va sparge peliţa, se va păzi ca să nu dea în foc şi se va mai fierbe încă 5 — 10 minute. Dacă vasul e de aramă, va fi bine spoit. !) Vezi “ Viaţa românească“ an VI. Xo. 3; „ Tirana Copiilor* de cl-1 Prof. Dr. Manicatidi. www.dacaromamca.ro 502 ALBINA Laptele se va „păstră la rece — chiar la ghiaţă, dacă se poate — ca să nu se strice, iar când îi dăm copilului, punem sticla cu porţia lui pentru odată în apă caldă şi astfel laptele se dă călduţ. Alăptarea aceasta se face tot la ore regulate, cum am văzut la alăptarea la sânul mamei şi se dau copilului anume cantităţi potrivite cu vrâsta sa. însă nu lapte simplu, ci amestecat cu apă hartă, căci laptele de vacă este mai brânzos şi mai sărat decât laptele de femeie, şi trebue mai muiat, căci altfel se îmbolnăveşte copilul. Deosebit de asta se va şi îndulci cu puţin zahar pulberizat — cam o jumătate linguriţă de zahăr la suta de grame de amestec de lapte cu apă, în primele 3 luni, iar după asta o linguriţă întreagă la sută de grame de lapte cu apă şi după 6 luni,— de lapte simplu — căci laptele femeii e mai dulce ca laptele de vacă, şi noi căutăm să ne apropiem cât mai mult de laptele mamei. Şi prea mult zahar strică, dar mai vătămătoare este grăsimea prea multă. Apa, care se adaugă la lapte, trebue să fie o apă bună de băut şi să he curata şi hartă chiar atunci într’un vas curat; ea se adaugă caldă şi atât cât trebue pentru odată, iar pentru alte dăţi se herbe din nou. Putem s’o adăugăm chiar fierbinte^ pentru ca să încălzească ea singură porţia de lapte destinată a se da copilului. Iată câtă apă se pune faţă cu vrâsta: Dela naştere şi până la jumătate de lună, sau chiar o lună, se pune jumătate apă hartă şi jumătate lapte hert; de aci în colo până la 4 luni împlinite se pune 2 părţi lapte şi numai o parte apă; iar cu începere din luna a 5-a şi mai ales din a 6-a se dă copilului lapte simplu hert, insă îndată ce i se strică stomahul îi înlăturăm laptele şi-i dăm 24 de ore numai apă hartă, iar după asta revenim la lapte, dar îi adugăm la fiecare dată câte o linguriţă de apă de Vichy sau de apă de var. In loc să amestecăm laptele cu apă la hecare mâncare a copilului, putem să socotim dela început cât lapte ii trebue pentru toată ziua, şi să-l amestecăm de dimineaţă, înainte de a-1 herbe, cu apa necesară, după vrâstă şi zahărul trebuitor — cam 30 grame de zahar la un kg. de amestec —, apoi îl herbem şi-i dam copilului, cât i se cuvine după ce-1 încălzim. Şi mai bine ar h, ca să avem nişte sticluţe curate şi herte: de 50 gr., de 100 gr., şi de 200 gr., după porţia copilului faţă cu vrâsta şi să turnăm laptele pe o zi, amestecat cu apa necesară în aceste sticluţe — porţii, ast-fel ca, laptele să se harbă in ele în modul următor: Astupăm sticlele la gură cu dopuri de vată sau chiar de plută ori de sticlă, dar bine legate, ca să nu sară, apoi legăm sticluţele cu aţe de gât şi le înşirăm pe un băţ, muiem www.dacQFQmanica.ro ALBINA 503 sticluţele în apa rece dintr’o tingire, astfel ca să se scufunde numai până la gât şi să stea atârnate de băţ, care şi el se sprijină pe marginile tingirii. Ferbând apa din tingire în clocot cam vre-o 3 sferturi de oră, cu sticlele în ea, este destul ca să ferim laptele de orice sămânţă de boală. Sticluţele acestea înfundate le păstrăm la răcoare, şi la flecare dată, când vrem să hrănim copilul, desfundăm una din sticluţe, o punem în apă caldă şi-i dăm copilului apoi lapte cald, flc cu linguriţa, fie turnându-i-1 în biberon. Dacă mai rămâne lapte în sticluţa desfundată sau în biberon, acesta nu-1 mai dăm copilului, ei la altă hrănire, desfundăm altă sticluţă, căci laptele rămas se strică. Pentru cei cu dare de mână sunt anume aparate pentru sterilizarea laptelui, cari au sticluţele astfel făcute că pot servi deadreptul ca biberon, se destupă numai şi se pune la gura ei o ţâţă de cauciuc, prin care copilul suge laptele; ţaţa aceea de cauciuc trebue să fle şi ea curăţita şi fiartă înainte de întrebuinţare. Cât lapte amestecat cu apă îi dăm copilului pe zi si cât îi dăm odată atârnă de vrâstă şi iată cam care sunt porţiile: 1. In ziua l-ia nu i se dă decât cam / lingură de masă — 20 grame — dată în 2 rânduri, cu linguriţa ori cu biberonul. 2. A doua zi cam vre-o 3 linguri — 60 grame — în 6 rânduri, deci câte-o jumătate lingură de flecare dată. 3. A treia zi cam vre-o 7 linguri in 7 rânduri la 2 ore es viermi în fructe, de cărăbuşi (găinuşe), cari când trăesc în ţerână supt formă de viermi rod rădăcinile plantelor şi dec*i vor fi cei mai aprigi apostoli ad curăţărei pometelor de omizi şi de fluturi; vor organiza vânători împotriva cărăbuşilor şi aşa mai departe. Tot la ştiinţi naturale intră şi cercetarea chipului cum se hrănesc şi cum lucrează organele trupului, ou alte cuvinte cu-noştinţi de fiziologia omului şi animalelor. Ţeramii aiu şi în aeastă privinţă idei, în mare parte greşite, dar şi foarte multe bune şi folositoare. Ştiu ei bine că animalul bine şi la. vreme hrănit şi adăpat, bine căutat, neasuprit cu muncă peste puteri, nebătut, ci luat cu binişornl, aduce folos mai mare decât cel chinuit şi nedreptăţii în tot chipul. Au însă credinţi greşite despre rostul rachiului şi altor băuturi ameţitoare în hrana şi datul p literei la om. Toate acestea se pot înlătură prin pilde, cari să învedereze urmările hranei neîndestulătoare sau rele, cât şi a celei prea din belşug şi prea bună; în deosebi, din nefericire nu voi- lipsi pildele în saite de urmările nenorocite ale pa-timei beţiei. Pentru învedera rea şi mai simţitoare a acestor rele, dascălul ar putea face la şcoală cercare cu păseri eau alte animale, deprinse ,cu băuturi spirtoase. Înţelegând că trupul fiind la fel la om şi la animale, tot aşa trebue să fie şi la oameni. Va să zică din ştiinţele naturale, făcute observând şi experimentând, iar nu mimai cu gura şi de pe carte, foloasele ce se trag sunt însemnate., nu numai pentru desvoltarea puterei de observaţie şi judecată; dar şi pentru a. face gospodărie mai bănoasă, pentru a-şi îmbunătăţi traiul. Chiar din punctul de vedere moral se pot trage foloase din cunoaşterea vieţei albinelor. furnicilor, păserilor. Nu urmează că trebuie să lipsească bucăţi despre ştiinţele naturale în Cartea de cetire. Dimpotrivă socotim c’ar trebui adunate şi sistematizate toate cunoştinţele ţăranilor despre plante şi animale şi puse la îndemâna, şcoalelor într’o ediţie eftină. Credem de foarte mare folos o carte românească de felul celei ce-a făcut Broehm despre animale şi alţii despre plante. Din şcoală, prin practică, ar cunoaşte copiii animalele şi plantele din ţara noastră; dintr’o carte de felul celei lucrate / www.dacQrouumica.ro 518 ALBINA de Broelim, ar afla obiceiurile animalelor şi plantelor din ţările străine. Odată îndemnaţi bine prin cercetarea şi cunoaşterea dea-dreptul a celor în ţeara noastră, ar putea să tragă folos din descrierea celor străine . Nu încape vorbă, însă, că ’n şcoala primară nu va trebui stăruit prea mult asupra anatomiei şi fiziologiei plantelor şi animalelor; din cinătuirea păserilor, peştilor, vacilor, scoicilor şi a porcilor pot căpătă cunoştinţă anatomice îndestulătoare. Pe urmă ar privi cu folos şi figurile de carton sau scheletele din colecţia şooalei şi mai apoi chiar cele din cărţi. Fireşte, însă, precum am aretat, ou prilejul cărţei lui 1. Pestalozzi, „Leonard şi Gertruda", pregătirea pentru meseria de gospodar ţeran, trebue să slujească pentru educaţia generală a copiilor. Ce ajutor pentru viaţa de toate zilele ne dă studiul Ştiinţelor Naturale şi cum ar trebui făcut pentru ca elevii să tragă foloase imediate. Studiul ştiinţelor naturale joacă un rol important printre celelalte obiecte de învăţământ din punct de vedere al foloaselor practice, ce rezultă din predarea lui. Timpul de studiu e scurt şi încă mai scurtat prin multele ocupaţiuni ale traiului, încât trebuie să ne folosim cât mai mult de toate izvoarele fericirii, pe care naitura ni le procură. Un om, care nu cunoaşte lucrurile din jurul lui, mişcările fiinţelor cari-1 înconjoară, nu poate să se apere de pericol şi se va pierde. Cunoştinţele cele mai trebuincioase sunt dar acelea cari garantează păstrarea individului şi pregătirea lui pentru vieaţa de toate zilele şi care le găseşte în observarea lucrurilor şi a fenomenelor din natură. Programa cursului primar le prevede acestea în clasa l-a şi Il-a sub numele de exerciţii de intuire iar în clasele TII şi IY de ştiinţe naturale. Exerciţiile de intuire sunt relative la şcoală, casă, animale domestice şi sălbatice, paseri, pomi, arbori, pădure, etc. al căror folos practic e cunoaşterea mai de aproape a acelora ce-I înconjoară. La clasa IlI-a copilul, odată cu vârsta, lui mai înaintată, începe a-şi da seamă de însemnătatea foloaselor practice ce rezultă din acest studiu. Aşa în clasa IlI-a vede următoarele foloase practice: vopsirea obiectelor pentru a le feri de rugină, cositorirea vaselor de aramă ca să ne păzească de otrăvirea prin cocleală, mijloacele prin cari putem scăpa pe cei intoxicaţi, îngrăşarea pământurilor arabile, întrebuinţările felurilor de vair după www.dacQFomanica.io ALBINA 519 construcţii, scoaterea petelor prin benzină, ungerea bu-lumacilor cu rezid de păcură, ca să nu putrezească, punerea capacului pe oală, ca să fiarbă mai repede, destuparea sticlelor cu dopul de sticlă prin ajutorul căldurii, punerea, a 2 rânduri de geamuri în timpul iernii, hainele după anotimp, ferirea legumelor şi florilor de îngheţ, păstrarea fructelor, îmnnlţirea plantelor prin semănare, sădire, butaşi, împodobirea grădinilor, altoirea, cultura florilor. In clasa IV-a: Folosul distilării, cultura, viţei, facerea oţetului, murăturilor, bulionului, magiunului, sforilor, fabricarea bronzaturilor şi untului, a lumânărilor de casă şi a săpunului, păstrarea ouălor şi comerţul eu ele, foloasele fân oţel or artificiale, stârpirea omizilor, albinele şi vdennii de măitasă. — Partea cea mai însemnată e studiul funcţiunilor organelor corpului, pericolul alcoolismului şi tutunului, boa.lele molipsitoare şi leacurile obişnuite, etc. Din cele de mai sus se pot vedea ajutoarele nenumărate şi nepreţuite ce ne dă acest studiu. Elevul nostru va căpătă cunoştinţe complete despre toate aceste lucruri şi fenomene din natură, cât şi despre el însuş şi astfel armat va putea lupta în vieaţa cea de toate zilele. Prin înmulţirea cunoştinţelor se atinge scopul material al acestui obiect. Obiectele şi fenomenele din natură sunt supuse observa-ţiunii elevilor. Aceştia, conduşi de învăţător, vor fi deprinşi a căpătă nu numai sensaţiuni vizuale, auditive, gustative, ci mai ales tactile, care au un rol însemnat la formarea imaginilor kinestetice şi astfel se va căpătă o cunoştinţă, ce va fi păstrată mai mult timp în memorie. Blaclce zice: „Toate şt. naturale sunt excelente pentru a ne învăţa ochii noştri. Ochiul ca şi celelalte organe au nevoie ele exerciţii. Aservindu-l cărţilor pierde puterea şi activitatea sa şi termină prin a nu corespunde menirii lui. Să consideraţi deci ca adevărate studii primare pe acelea cari învaţă pe copil a cunoaşte ceeace vede şi a vedea ceeace altfel i-ar fi scăpat nebăgat în seamă“. Cu cât ajunge să cunoască mai multe lucruri pe cari le-a pipăit, le-a mişcat, ou atât stabileşte legături mai multe şi mai strânse cu voinţa. Când a executat o lucrare, capătă o impresie nouă în spirit, cared întăreşte spre activitate. Lucrând cu învăţătorul în grădina şcolară se va obichiui cu munca, ceeace este atât de necesar. Prin activitatea practică se cultivă o voinţă energică, care e formarea caracterului şi determinarea viitorului cetăţean, faţă ou ideile ce le posedă, să realizeze fapte. Din exercitarea cu ordine şi gust a lucrărilor practice se va desvoltâ sentimentul estetic, căutând ea şi grădina şi curtea lui să fie un colţişor estetic. www.dacoromaiiica.ro ALBINA 320 Se va desvolta iubirea pentru cultivarea florilor, legumelor, pomilor, ba chiar şi de negustorie. Natura întreagă este un laborator mare. Ea pune sub privirile .noastre fenomene neîncetate. E de ajuns să se deschidă ochii şi să .se scoată cele mai preţioase învăţăminte, deci studiul ştiinţeilor naturale să se facă în natura plină de frumuseţi. , Cel dintâiu filozof şi pedagog, care ne-a trimis în natură, a fost Babelais în „Oargantua şi Pantagruel“. El a pus, primul, acest studiu ca obiect, trimiţând pe elevul său în câmpie, (;a să înveţe plantele, în grădină floride, legumele, în crâng păserile şi în fabrici şi ateliere industriile. M. Montaigne zicea: .,Intâiu obiectele şi apoi numele“. Bacon de Verulam în cartea sa „Novum Organum“ între altele spune: „Omul să cunoască lucrurile naturii în realitatea lor concretă prin observaţiune şi cercetare de sine stătătoarei Trebuie a se deschide ochii înaintea spectacolului universului şi prin intuiţiune, prin observaţiune, prin experienţă, prin inducţie să pătrundem secretele determinând legile. Să ne ridicăm pas cu pas dela cunoaşterea lucrurilor celor mai simple la descoperirea adevărurilor celor mai generale şi a cere în f ine naturii tnsăş de a descoperi tot ce spiritul omenesc în medita-, ţiunile singuratice este în neputinţă să le descopere. Comenius recomandă: „hi locul cărţilor moarte să deschidem cartea vie a naturii. Nimic nu e în inteligenţă, ce n’a trecut prin simţuri“. Ro-usseu.il în „Emil“: „Omul se naşte, trăieşte şi moare în sclăvie. La naştere copilul e înfăşat, la moarte e închis în cosciug şi bătut cu cuie, în viaţă este în lanţuri de institutori. A exercită simţurile este a învăţă să simţim, căci noi nu ştim a pipăi, vedea, auzi, de cât când am învăţat.“ Tu mod practic au fost propuse de către: Pedagogul Franke eu pietistii la Ilalle în „Paedagogium“ 1715 şi „M a ison des Orphehns11 1724 în cari erau 2000 elevi. Ştiinţele naturale se făceau în grădina botanică, cabinetul de istorie naturală. Basedoiv la Dessau în „ Phila ntropium‘‘ zicea: Lucruri, lucruri. Metoadde noastre fac studiile de 3 ' ori mai scurte şi de 3 ori mai plăcuteSalzman la Schuepfenthal, Rockow la Rehau şi Pcstalozzi la Neuhoff. Vara elevii trebuiau să cultive câmpul. Obiectele să fie puse sub senzurile copilului şi apoi dela reprezentaţiuni să ajungi la noţiuni clare şi exacte. Astăzi avem şcoala lui CecilReddie în Abbotsliolme (Anglia), a d-r.ului Lietz în Germania la llsenburg, Haubinda şi Biberstein, în Statele Unite, unde ştiinţele naturale se predau în grădini, laboratoare, cabinete de fizică. Statele Unite au luat înainte în privinţa grădinilor şcolare. In Washington 45.000 şcolari fac lucrări de grădinărie. www.dacoromanica.ro ALBINA 521 Iu fiecare an se organizează expoziţie de flori, plante, lucrări scrise cu subiecte din grădină. Elevii notează data semănatului, încolţitului, in fio,ritului şi a coacerii fructelor. In grădină se deosebesc şi brazde cu plante ale diferitelor regiuni americane. In Anglia, elevii fac din plastilină: insecte, paseri, reptile, etc., fructe, frunze, scule, maşini, pe cari le colorează pentru a le face să semene cât mai mult cu cele diin natură, apoi obiecte din lemn, stofă, carton, mobile în miniatură, seri a întreagă a materiei prime până ajung să facă chiar săpun, lumânări, zahăr. Fiecare obiect are etichetă şi explicaţiuni. Din cele de până aci şi din studiile şi încercările făcute în şooalele apusului, deducem că principiul didactic de observat este cel intuitiv. Să arătăm fiinţa, planta, mineralul în natură, să facem experienţa. Numai când nu le putem avea să ue servim de colecţii, apoi tablouri şi în ultimul caz analogia. Iu lipsa acestora va fi expunerea searbădă, ce a fost şi până acum în şooalele noastre. In orice caz experienţele trebuesc făcute nu numai de institutor, ci şi de elevi. In jurai şeoalei să avem o grădină cât de mică. In ea să avem o parte rezervată florilor, alta pomilor, legumelor, apoi un stup de albine şi un dud. Institutorul .să lucreze cu elevii în aeelaş timp. Dacă n’avem grădini, să ne folosim de lădiţe oii ghivece de pământ. Serbarea „Sădirea pomilor14 ar fi bine să se introducă şi la oraşe. După cum în Ţările de Jos, fiecare casă e împodobită, ou flori şi pomi, încât fac frumuseţea acestor vile şi atrag admira-ţiunea străinilor tot aşă şi la noi să cultivăm locurile goale din jurul caselor, pe cari stan giraoae şi se adună câinii, ca să ne arate că suntem tot în Orient. Pe lângă grădina şcolară să avem şi un muzeu ou obiectele conform programei. In ierbar se vor aşeză franzele pomilor, arborilor şi plantelor, fructele moi se vor păstra în spirt, cele uscate în cutii. Asemeni plante întregi, mineralele în cutii de carton, şerpi, broaşte, raci, lipitori în spirt; paseri împăiate, fluturi cu ace pe carton; cereale în eprubete, asemeni lichide. La fabricarea postavului, hârtiei se va arăta diferitele faze prin care trece materia primă. Pe cartoane se pot aşeză diferite, fabricate din un metal, argilă, etc. Coleeţiunea Deyrolle face un mare serviciu acestui studiu. Animalele şi paserile, ce nu le putem avea împăiate, să le avem în tablouri. Elevii şi institutorii să lucreze împreună pentru procurarea celor necesare alcătuirii muzeului. Cu toţii vor fi mulţumiţi pentru partea de muncă. Chelituelele pentru dulap, colecţii se pot procură prin liste www.dacaromanica.io 522 ALBINA de subscripţie, serbări sau prin rabatul din cooperative şcolare, bine înţeles făcute cu aprobarea autorităţilor şcolare. In cărţile de citire ceştiunile de ştiinţe naturale să fie scrise lămurit şi cât se poate de scurt, fiind un mijloc de întărirea cunoştinţelor căpătate prin intuiţiune. In rezumat pentru ca elevii să tragă foloase imediate din studiul ştiinţelor naturale deducem că trebue făcut de institutor în grădină, muzeu, escursiuui la fabrici, ateliere,, câmpii păduri. In acest mod am infiltra în copii iubirea de grădinărie şi astfel milioanele, ce le iau vecinii noştrii bulgari, în fiecare an, ar rămânea în ţara noastră, făcându-ne astfel şi o datorie naţională. Stroescu. Bibliografie.— LTducation fondăe sur la Science par O. A. Lai-sant. Etudes surl’enseigneinent etsnr l’ăducation parGabrielCompaţ/re. Educaţia voinţii de N.Nicolaescu. Revista generală a învăţământului, An VI. Convorbiri Didactice, An. XI. Biblioteca Pedagogică, An. II. Pedagogia Experimentală, An. I. MUZEE Şl EXPOZIŢII IN BUCUREŞTI Muzeul Simu — Deschis publicului Duminicile şi Joile dela 11 ore a. in până la 3 p. m. Ateneul român (vizitarea localurilor şi colecţiilor sale). — Deschis în fiecare zi, 0—12 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. Muzeul etnografic şi de artă naţională (Monetăria Statului, şoseaua Kiseleff).— Deschis Joia şi în zilele de sărbătoare dela orele 10 dim. până la 5 d. a. Muzeul de antichităţi (Universitate). — Deschis Marţi, Joi, Sâmbătă şi Duminică dela 10—1. Muzeul zoologic (şoseaua Kiseleff). — Deschis Duminica şi sărbătorile dela 10 dim.—4 d. a., şi Joia dela 1 a. m.—3 d. a. Muzeul de icoane (Casa Bisoricei). — Deschis Joia, dela 3—5. „Arta“ (Strada Lascar Catargiu, 17). — Expoziţie permanentă de pictură, sculptură şi atelier artistic de fotografiat. Biblioteca Academiei Române. — Pentru cărţi tipărite, este deschisă dela £ dimineaţa până la 6 seara; pentru manuscripte şi documente, dela 8—12 şi dela 1 —6 Muzeul Aman (Strada Rosetti).—Deschis Joia dela 2—4 p. :n. Biblioteca pedagogigă (Cassa Şcoalelor), este deschisă în tot cursul anului afară de sărbătorile şi vacanţele şcolare, în zilele do: Marţi, Mercuri şi Vineri dela orele 8 —12 a. m.; Joi şi Sâmbătă dela orele 3—6 p. m. Muzeul pedagogic este deschis în fiecare zi dela 10—12 a. m. Secţia diapozitivelor pentru proiecţiunt sunt la dispoziţia corpului didactic pentru conferinţe 6.000 vederi întocmite pe serii. Biblioteca elevilor de curs secundar e deschis în fiecare zi de lucru dela 2—6 p. m. www.dacaramamca.ro NAŞTEREA LUI ISUS TABLOU ISTORIC RELIGIOS PERSOANELE: Irod, regele Iudeii. Un centurion. Baltazar. Melchior. □ Gaspar. David, un fiu fie păstor. Ruth, mamă îndurerată. Îngeri, păstori, magi. Scena reprezintă în fund un staul de vite. Acesta este ascuns printr’o cortină care lasă puţin loc în faţa scenei. In acest loc apar persoanele din scena I—II. SCENA I Irod, centurioni, popor. Centurionul (către Irod). Stăpâne, proorocii — Se ştie din strămoşi — C’au fost în totdeauna Şireţi şi mincinoşi. (Irod cade pe gânduri). Centurionul (urmând). Zadarnic stai pe gânduri Ş’atât te întristezi, Căci tot tu, va Tudeia Ca stea să luminezi. (Mişcare de nerăbdare din partea lui Irod). Centurionul (urmând). Cristos?.. Au cine ştie Acela cine este! De-a lui Irod mărire O lume-a prins de veste, Şi lui acum se’nchină Popor după popor... Irod (nerăbdător şi făcând semn să înceteze). Cu lauda sfârşeşte; Poruncă de omor Am dat chiar adineauri... Zadarnic nu-i... www.dacQrQmanica.ro 524 ALBINA Să ştii, Puterea vreau a tine, Măcar sute de mii De prunci de s’ar ucide! O, crude Betleem, Ales de cel de sus, Te blestem, căci în tine Va naşte azi Isus, EI, regele Iudeii S’a scris că o să fie... Şi steaua blestemată, Mi-adevereşte mie!.. (Steaua s’arată pe cer; Irod se sperie şi pune mâinile la ochi). Centurionul (liniştindu-1). O stea ca orişicare. Stăpâne... Ce-o să zică Poporul despre tine?.. Irod avut-a frică D’un fir de iarbă ’n lume, D’o frunză, d’un grăunte, D’un vierme peste care Se calcă... Irod (întrerupând furios). El e munte Ce’n faţa mea s’aşează, Te uită!., vine, vine!.. (S’arată steaua). Şi întreaga-i strălucire Mă ’ntunecă pe mine! (Centurionul îl ţine, iar Irod face mişcări dezordonate). Irod (urmând). A!.. mergeţi şi toţi pruncii, De doi ani şi mai jos Ucideţi... Vreau să moară .Şi acel ce-i zic Cristos!.. Frumoasa mea Iudee, Eu, eu s’o stăpânesc; Iar nu Nazarineanul... Turbez, înnebunesc!.. (îşi trece mâinile pe frunte şi umblă furios de colo până colo; centurionul îl ţine). Irod (urmând). Şi magii... să-i închidă Pe dată ce-or sosi; Sau voi, într’altă parte Veţi merge a-i rătăci! SCENA II Ruth (intră desperată c’un copil in braţe; îngenuche înaintea lui Irod). Ruth (plângând). Stăpâne, fie-ţi milă D’un prunc nevinovat, D’un suflet care geme De chin împovărat; D’o mamă, care n’are Vreo altă mângâiere, Şi’n dar a lui vieaţâ Vezi, în genunchi îţi cere! Cristos, d’o fi să nască, De moarte o să scape; Cu cel Atotputernic Ce luptă mai încape? De ai ucide astăzi La sute şi la mii, Isus care-o să fie Tu n’o să poţi să ştii; D’aceea, a mea rugă Spre tine îmi îndrept Şi cu nădejde multă Iertarea ta aştept. Irod (alungând-o furios). Să piară tot ce’n cale Acum mi se va pune! Şi surzi să fiţi ca mine La orice rugăciune!.. (Steaua care dispăruse s’arată iar; sbirii înhaţă pe femeie, ucid pruncul. Irod înspăimântat pune mâinile la ochi şi fuge. Cortina din fund acum se ridică). www.dacQFomanica.io AI.BINA 525 SCENA III .! ‘tiv V ■ i i%i i a i \ (In fund sc vede staulul de vite, Sf. Fecioară, Iosif şi pruncul). Steaua iar s’arată mare. Magii se văd trecând încet prin fundul scenei şi indreptându-se către staulul de vite. Corul ciobanilor cântă: Trei crai dela răsărit, Patru păstori şi alte bucăţi din cele ce se obişnuesc la stea. SCENA IV Da vid (intră sfios, îmbrăcat cu hăinuţe de păstor. Ingenuche ca pentru rugă). Ne fereşte. împărate, De tot ce e crud şi rău; Ţi-adu aminte că oricare Este tot supusul tău; Nu uită pe copilaşii Ce-ţi îndreaptă rugi fierbinţi, Cărora, le eşti speranţă Şi-s sărmani făr’ de părinţi! Nu uită pe cei ce sufăr Pe bolnav şi pe bătrân; Tuturora, Tu fii, Doamne, Şi părinte şi stăpân. Rugăciunea mea ascultă! Tu acuma pe pământ Ai venit spre mântuire Şi'n cor îngerii te cânt!.. SCENA V Corui, îngerii.or (cântând). Mărire, mărire Intru cei de sus! Mărire, mărire S’a născut Isus. Mărire, mărire Şi pace ’ntre voi! Mărire, mărire Isus e cu noi! ii ii i ?.n SCENA VI (S’arată steaua. Urmează coruri cunoscute: Astăzi prea curata, etc.) Melchior,. Gaspar şi Balta zar (Merg către staul cu alaiu). Melchior (dând darul). Eu sunt Melchior, şi steaua L-a adus din răsărit Să se’nchine celui care Azi pe lume a sosit. Eu miresmele alese Îi le-aduc ca unui sfânt ăci ştiu, Doamne, că prin Tine Mântuiţi, greşiţii sunt. Fie ca balsamul vieţii Să-l reverşi în valuri mari; împotriva încercării Ne fă răbdători şi tari. Daruri ţie ţi se cade Dela rege şi păstor; Căci tu eşti stăpânul lumii Şi liman mântuitor. www.dacoromanica.ro 526 ALBINA Baltazar (dând darul). Eu sunt Baltazar ce aur Iţi aduc ca la ’mpăraţi... Şi ’naintea ta, mărite, Cu genuchii vin plecaţi. Căci deşi eu sunt bogatul Cel mai mare ’n răsărit, Insă, necrezând, mi-e traiul Greu, amar şi chinuit!.. Cu puterea ţa, trecutul Fă din mintea mea să-l şterg; Şi pe căile dreptăţii Indreptează-mă să merg! Lăcomia să mi-o vindeci, Doctor sufletesc, eu cer, Bogăţia mea să fie La Părintele din cer!.. Gaspar (dând daruri). Pe noi, Irod împăratul Ne-a ’ndreptat pe drum greşit; Dar tot după stea pornit-am Şi la tine am sosit; Căci aşâ ne proorociră învăţaţii cei mai mari, Că tu soarele dreptăţii Intre noi ai să răsări. Pentru omenirea noastră Ai să mori şi să’nviezi; Dar pe calea biruinţii Tu pe ea s’o îndreptezi. Deaceea, eu tămâie Ţi-am adus; căci muritor Ştiu că ai să fii, o Doamne, Şi limanul tuturor. Fă să ne gândim la moarte In orişicare minut, Să’mplinim a ta voinţă, Căci chiar d’asta te-ai născut! Tu eşti pâinea, tu eşti sarea, Şi nădejdea omenirii, Du-ne, O Luceafăr mândru, Spre tărâmul mântuirii! Corul îngerilor Mărire, mărire, Intru cei de sus! Mărire, mărire, S’a născut Isus. Mărire, mărire, Şi pace ’ntre voi! Mărire, mărire, Isus e cu noi! A CADE). Smara. MULŢUMIRE Subsemnatul aduc vii mulţumiri d-nei Elena Perticari şi d-lui General Perticari, pentrucă în ziua de 14 Noemvrie a. c. au dăruit elevilor săraci dela această şcoală, 30 perechi [opinci şi ciorapi, precum şi alte lucruri de îmbrăcăminte. D-lor îmbracă un număr de copii săraci în fiecare an şi sprijinesc şcoala din toate punctele de vedere. Dea Dumnezeu ca exemplul acesta să aibă cât mai mulţi imitatori! Gh. M. Franţescu învăţător. www.dacoromanica.ro Raportul No. 76/911 a d-nei directoare a Azilului Elena Doamna înreg. la No. 36.977 din;2 Decemvrie 1911, adresat Administraţiei Cassei Scoalelor. i Domnule Administrator, Am onoare^ a vă prezintă darea de seamă a cursului de vară din acest an. Cursul s’a început conform ordinului d-voastră în ziua de 26 Iunie şi s’a închis în ziua de 30 Iulie printr’o expoziţie la care a asistat d. secretar general. Pentru ca să vă puteţi da seama de mersul cursurilor, voi arătă aci pe scurt ceeace s’a predat de fiecare maestru, precum şi rezultatele fiecărui curs. Elevele au fost înscrise în număr de 83, dar s’au prezentat numai 61, (aşă dar mai multe decât în 1910, când numărul a variat între 54—60). Dintre ele, 22 au fost învăţătoare titulare, din care 5 eleve a Şcoalei Normale. 19 ajutoare de învăţătoare; 3 conducătoare de grădini de copii; 1 absolventă a şcoalei de menaj; 1 „ „ „ profesioale. 4 maestre de lucru; 3 suplinitoare de învăţătoare; 7 eleve dela Sf.-Iosif; 1 particulară. Cursurile predate au fost următoarele: 1. Higena. Patru conferinţe cu proecţiuni d.dr. Poenaru Căplescu. 2. Lucru manual. (Maestră d-na Bottea, ajut. d-na Aslan Petrescu. 3. Bucătăria. (Maestră d-na A. Săndulescu, ajut. d-ra Ioneseu). 4. Sericicultura. (Maestră d-ra Frunzeanu). 5. Canto. (D-na Petrescu). 6. Ţesut. (Maestre, d-rele Georgeseu şi Scorţeanu). 7. Covor. (Maestră d-na Panaitescu). La higienă s’a tratat următoarele cestiuni: 1. Importanţa higienei. Aplicaţiile ei. www.dacarQmamca.ro 528 ALBINA 2. Despre microbi. Cauzele boalelor. Proiecţiuni. 3. Despre infecţiuni alimentare. Paraziţii intestinali. Râea. Modul de a îngriji rănile. (Proiecţiuni). 4. Tuberculoza. Profilaxia. (Proiecţiuni). La lucrul manual s’a făcut 300 modele de broderie naţională pe pânză, cusute cu mătase, fir şi fluturi, care au rămas proprietatea elevelor. Fiecare a avut aproximativ şase modele. La sericicultură. S’a crescut 5 grame sămânţă de mătase a căror creştere a reuşit foarte bine. S’a filat 50 sculuri borangic. S’a lucrat cu 5 maşini, cu echipe de 6 eleve, s’a experimentat 10 reţete de culori vegetale. Borangicul obţinut s’a dat la răsucit pentru a se lucră apoi în şcoala normală. La bucătărie. S’a lucrat cu echipe de câte 6 eleve, şi s’a preparat câte 5 feluri de mâncări pe zi. Mâncările au fost din cele mai simple, potrivite cu programa Şcoalei Normale, care coprinde mâncări exclusiv româneşti, apoi dulceaţă, cozonaci, etc. La ţesut. S’a împărţit elevele la cele două maestre, d-rele Georgescu şi Seorţeanu. D-ra Georgescu a avut 10 războae complecte, şi v’a dat d-voastră raportul detaliat a obiectelor produse şi vândute. D-ra Seorţeanu a avut 10 „Stătu Palmă**; materialul de lucru a fost în valoare de lei 243,40. S’a ţesut 65 m. din care o parte a servit de dat ea modele în caietul elevelor; a rămas pentru vânzare 51 m. care s’a vândut pentru suma de lei 81,40, preţul variind între lei 1,20 şi 2,60 metrul. D-ra Panaitescu a avut 60 eleve, cari au lucrat pe patru răs-boaie Stătu Palmă şi pe 20 gherghefe. Materialul a fost în valoare de lei 63,85. Obiectele terminate au fost în număr de 8, din care o parte a fost materialul stricat pentru învăţătură. Două (2) obiecte s’au oferit d-lui secretar general, care a binevoit să asiste la serbarea de închidere a cursului, un patiat a rămas nevândut. Au rămas pentru vânzare 4 obiecte pe preţul de lei 23 depuşi la Cassa de depuneri. Aşa dar în rezumat s’a cheltuit material în valoare de lei 243,40+63,85=307,25. S’a vândut în valoare de lei 104,40, depuşi la Cassa de depuneri împreună cu o sumă de 9 lei, luată din vânzarea unor obiecte, rămase până acum nevândute din anul trecut. In rezumat doresc să vă fac cunoscut că în tot timpul cursului raaestrele şi elevele au arătat multă bunăvoinţă şi sârguinţă. Suma de cunoştinţe căpătată în 28 zile de lucru, e destul de mare şi de sigur le va folosi. Cu această ocazie vă rog să-mi permiteţi încă odată să vă prezint mulţumirile noastre pentru frumoasa operă pe care aţi încurajat-o cu atâta bunăvoinţă. Directoare, MUier Verghi. www.dacoromanica.ro THE BANK OF ROUMANIĂ, LIMITED /Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti. Comitetul central: Lachlan M-.chintosh Rata G. I. Goschen .... Vicontele Duncannon . E. W. H. Barry . . . Robert Hamllton Lang Demetre de Frank . . P. Naville............ Ad. Verne»............ Directori: Censori: loan KaMnderu Ohika fl Artbur Green. la Londra Viena Paris n A. Stolz E. Goodwin. Oometrn loan Sediul social: Landra 6 Creta Winchesteratreef. Sucursala: Bucureşti, Plaja Sf. Gheorghe. „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, Capital în acţiuni întreg vărsat Iu aur.................Lei 2.000.000 Fonduri de rezervă compuse din prime şi daune............... 3.955.688.76 Idem format din capital şi alte rezerve » 1.075.842.60 Total în aur „ 7.052.531.3& Daune plătite ...» 33.000.CKX) Vice-preşedinte, A. B&lcoianu. Dir. general, E. Grunwald. „NAŢIONALA" asigură contra in-cediului, a „grindinei", contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinaţiunile obişnuite ca: „cas da moarte,supravieţuire, zestre şi rentă“. Sediul social în palatul Soc. din str. Doamnei No. 12, Bucureşti. Repras. generală în Buc. str. Smârdan No. 4. Agenţii în toate oraşele din ţară. De vânzare colecţii din Albina din anii trecuţi cu urmat, preţuri: 0 colecţie complectă pe un an In fascicule.............lei 4,— » ’ broşată pe un an . . . . •......................» 4.50 D » » 6 luni..........................» 2. - » » » 3 »............................." 1,25 » legată «6 »............................... . . . » 2.50 Odată cu cererea trebuesc trimişi cu mandat poştal şi banii. Pentru comande dela zece colecţii în sus se face rabat de 5 la sută.____________________________Administraţia. Către abonaţii noştri Suntem deja în anul al XV-lea. Rugăm pe prietenii noştri să ne trimită prin mandat poştal costul abonamentului, Ii mai rugăm să stărue a face noi abonaţi, încunoştiinţând pe cei ce ar dori să se aboneze că vor primi revista, numai dacă vor trimete odată cu cererea de abonament şi costul abonamentului de lei 5 pe an. Reamintim prietenilor şi abonaţilor noştri, că cine ne face cel puţin cinci abonaţi din nou, pentru anul curent, şi trimete banii odată cu numele lor, are dreptul la un abonament gratuit, fie pentru biblioteca şcolii, fie pentru parohie, cerc literar, etc. Pentru elevii şi absolvenţii de şcoli primare din comunele rurale, reducem abonamentul la patru (4) lei pe an, fie că se abonează unul singur, fie o grupă de mai mulţi inşi la un abonament. Cererea de abonament în acest caz trebue făcută prin dirigintele şcolii, prin preot sau prin notar. Noii abonaţi cari ar dori să aibă colecţiile pe anii trecuţi, să ne trimită costul pe câţi ani vor şi le vor primi. In tot cazul, cererea de abonament trebue neapărat însoţită de plată, altfel nu se va satisface. Abonamentele se fac şi se plătesc numai pe un an întreg. Regularitatea cu cari de 15 ani aparem, bogatul material ce am publicat în acest timp şi numărul cel mare de ilustraţiuni ce dăm în fiecare număr, sunt o garanţie că revista este aşezată pe baze solide şi că se bucură de sprijinul şi de încrederea tuturor. ADMINISTRAŢIA. www.dacaromamca.ro VESTE CÂTRE SĂTENI! IUBITOR! DE ÎNVĂŢĂTURĂ A eşit dela tipar Calendarul Sătenilor pe anul 1912 (anul al IX-lea), cu următorul cuprins: Urare de anul nou; Cuvânt către săteni: Stăpânitorul anului; întunecimi; Întâmplările cele mai însemnate ale lumii: Bâleiurile; Sărbătorile celor 12 luni; Cum va fi vremea; Trebile gospodăreşti pe luni; Pilde ale înţeleptului Solomon; Şcoalele de agricultură şi meserii pentru săteni; Lămurirea rugăciunii „Tatăl Nostru11: Sărbătorile păgâneşti şi credinţele deşarte; Apoi Tatăl Măriei Sale Regelui (portret); Statuia lui Cuza (cu 3 chipuri); 100 de ani dela luarea Basarabiei; Liga culturală (2 vederi şi 1 portret); N. Iorga (portret); Crucea lui Tudor (cu 2 chipuri); Serbările dela Blaj (cu 2 vederi); Mihail Eminescu (cu 2 chipuri); Cântece de străinătate; Războiul se apropie de hotarele noastre; Badea Cârţan (portret); Mihail Kogâlniceanu (statuia): Binefăcători; I. Procopie Casotti; I’. P. Carp (portret); I. Kalinderu; Despre sănătate; Molipsire şi apa la sate; Despre traiul bun şi înţelept; Casele de sfat şi citire; Durerea unui părinte; Ce trebue să facă tineretul; Cântece de jale; Dela o adunare ţărănească; Deputaţii; Din sporul casei rurale; Cântecul ţăranului; Păstrarea şi pregătirea gunoiului; Mânia de astă primăvară schimbată toamna în bucurie; Nutreţ verde în primăvară; Cum stârpim tortelul; Legiuri în folosul sătenilor; Sfaturi gospodăreşti; Sburătorul nostru Vlaicu; Ce simţesc sburătorii (2 portrete şi o vedere); Cuza-Vodă în munţii Sueevii; Minunea dela Baia de Criş; Odată zic (istorie); Cântece; Păţanie păţită (vorbe sucite); Federala cooperativelor săteşti. Calendarul are 25 chipuri şi vederi; iar de-asupra o copertă frumoasă in culori. Nu trebue să lipsească din casa nici unui sătean deştept. Preţul 50 de bani. Cine trimite banii pe 15 calendare (C lei), va primi încă 3 în dar şi 1 portret frumos al lui Cnza-Vodâ. Cine trimite pe 30, va primi 7 în dar, 2 portrete a lui Cuza-Vodă şi 1 portret cu Principele Carol şi Mitropolitul Şaguna. Apoi: Cărticele de închinăciuni, cărticele de pluguşoare şi cântece de stea, câte 15 bani fi care. Cine trimite banii pe 15 bucăţi (2,75 lei), are 4 în dar. Cine trimite pe 30 (5,50), are 9 in dar. Cel mai frumos chip a lui Cuza-Vodă depe portretul mare aflat la d. profesor A. C. Cuza din Iaşi, mărimea 30 pe 20 cm. pe hârtie cu lustru (cromo). Preţul 20 bani. Cine trimite bani pe 15 (3 lei), are 4 în dar; cine trimite pe 30, are 9 în dar. Cererile si banii pe adresa: Cercul Deşteptarea Sătenilor", Fălticeni. Notă. - Casele de citire săteşti din ţară şi dela fraţii de peste hotare să trimeată sta tutele ori altă formă ca să arate fiinţa lor şi li se vor trimite în dar toate publicaţiile cercului (art. 5 din statute). 1—9 STUPĂRIA MODEL A PREOTULUI V. HANGANU & FIU IAŞI, ŞOSEAUA RACOVIŢĂ N°. 5, IAŞI Obţinut Medalia de aur la Expoziţia din laşi în 1911 Confecţionează stupi pentru model, din sistemele: Dadant-Blat simplu cu 1 magazin, cu ramele lor ... . lei 20,— „ „ dublat pentru ernat afară cu 1 magazin. . . „ 25,— Langstroth simplu............................................ 11,— „ pentru magazinele I şi II, câte...............„ 5,50 Foi de ceară presată (faguri artificiali), extrafine: Dela 1—10 kg. cu lei 7,75 kg. „ 11-20 „ „ „ 7,50 „ „ 21 în sus „ „ 7,25 „ Plus porto şi ambalaj. Confecţionează asemenea: grătare Hânemmat) din lemn, curse pentru bondari (trântori) nutritori, afumători, voaluri pentru acoperit faţa şi mănuşi contra înţepăturilor. Onor. stupari cari doresc a se ocupi serios cu stupăritul, sunt preveniţi a face comandele de ceară presată chiar de pe acum, căci în timpul sezonului stupăritului, de multe ori foile noastre sunt isprăvite — şi lipsă de ceară ©urată garantată pe piaţă. Comandele neînsoţite de un acompt nu se expediază. www.dacaramanica.ro i-