Anul XV No. 11 11 Decemvrie 1911 46054 Redacţia şi Administraţia, strada Mântuleasa No. 9. — Bucureşti www.dacQFomanica.ro Anul XV No. 11 11 Decemvrie 1911 ALBINA REVISTA ENCICLOPEDICĂ POPULARA COMITETUL DE REDACŢIE: ION KALINDERU, P. Gârboviceanu, G. Coşbuc, Gen. P. V. Năsturel, Gh. Adamescu. I. Otescu, P. Dulfu. V. S. Moga, N. Nicolaescu, Gr. Teodossiu, C. C. Pop.-Taşcâ Abonamentul în ţară pe an . . lei 5. Abanamentul în ţară pe ă corespundă următorului titru: 1. Germinaţiunea minimum 88 la °/0. 2. Corpuri streine maximum 3 la °/0. 3. Sămânţa să fie lipsită complect de cuscută Observaţii. In caz când furnizorul are cunoştinţă că smânţa , de lucernă conţien cuscută şi doreşte să o deeuscuteze pentru a oferi Ministerului în stare curată, Ministerul primeşte oferta cu condiţiunile următoare: a) Pune gratuit la dispoziţia furnizorului decuscutoarele mecanice dela ferma Studina. b) Furnisorul trebuie să transporte lucernă la magazia fermei ca să suporte cheltuielile de decuscutare făcute sub proprie privi- liere, care aproximativ se urcă la 5 lei suta de kgr. c) După decuscutarea şi analiza Staţiunei Agronomice, care va stabili lipsa complectă de cuscută, Ministerul poate acceptă oferta calitativă, bine înţeles dacă sămânţa va îndeplini condiţiunile de germinare şi corpuri streine stabilite mai sus. 4. Oferta trebuie făcută pe suta de kgr. predată la cea mai apropiată staţiune de cale ferată. 5. Odată cu oferta furnizorul trebuie să trimită o probă generală de un kgr. sămânţă pentru analiză pregătitoare. Tot în ofertă se va indică cantitatea totală a seminţei. Preţul pe suta de kgr. gara cea mai apropiată de predare şi în cas de accept al preţului şi al calităţei examinată în mod provizoriu pe eşantilon, acceptă pentru vânzarea definitivă analiza Staţiunei Agronomice pe baza eşantiloanelor luate direct de către Staţiune la faţa locului în conformitate cu regulamentul pentru combaterea cuscutei. Cel mai bătrân arbore din lume. Cel mai bătrân arbore din lume este Bo Galia «arbor sacru» care se înalţă în vechia capitală a regilor din Ceilan. Este un smochin care a fost plantat în anul 287 înainte de Isus Ilristos, cu vre-o 30 de fini după expediţia lui Alexandru cel mare în India. Are prin urmare o vechime de 2200 de ani. www.dacocomamca.ro PREOŢILOR ŞI ÎNVĂŢĂTORILOR Chestiuni pentru conferinţele lunare (intime) aie corpului didactic primar Ce poate face şcoala pentru combaterea relelor apucături ale copiilor de a se bate. Adeseori învăţătorul e nevoit sa judece plângerile pentru bătăile petrecute între elevi, in lipsa sa din clasă, in recreaţii, pe drum ori acasă şi de cele mai multe ori e pus io încurcătură. neştiind ce hotărîre trebuie să dea, liindcă nu se poate lămuri, dacă se găseşte in faţa unei bătăi vrăjmăşeşti şi intenţionate, sau in "faţa unei loviri date fără gând rău, în fierbinţeala jocului. Copiii se încaieră uneori la bătaie pentru pricini de nimica. Firile arţăgoase, pornite spre răsbunare,^ stau veşnic cu înjurătura in gură şi gata pe ceartă şi părueală, mai ales când, bizuindu-se pe puterile trupeşti, le surâde o biruinţă uşoară. De obiceiu, copiii se încaieră la bătaie în timpul jocului, când unul vrea să-şi însuşească lucrul altuia, sau să www.dacoromanica.ro 472 Al.BINA se răsbune pentru o lovire sau nedreptate suferită. In cazul acesta, bătăuşul se crede îndreptăţit să-şi facă singur dreptate, aplicând vinovatului o bătaie ca pedeapsă şi, sub impulsiunea instinctelor neînfrânate, sare la bătaie, fără să se mai gândească la urmări. Insă trebuie să mărturisim că bătăile pornite din vrăjmăşie şi cu gândul rău de a face pe altul să sufere durerile loviturilor, nu se petrec aşâ de des între şcolari, pentru ca să ne alarmăm şi să fim siliţi a chibzui ce măsuri s’ar putea luă mai grabnic, pentru ca să le curmăm. De cele mai multe ori, sub înfăţişarea bătăilor şi a încăierărilor dintre copii se prezintă jocurile dintre aceştia. Copiii sar, aleargă în strigăte de veselie şi in învălmăşeala jocului, se lovesc, se îmbrâncesc, se înghiontesc, se împiedică, cad şi plâng ori râd. Cu toată violenţa ei, încăierarea ei n’are caracterul duşmănos al bătăii pornite pentru răsbunarea unui rău suferit. Copiii se lovesc şi se îmbrâncesc numai pentru plăcerea ce le-o produce acest fel de joc, în care spiritul lor de libertate nu cunoaşte nici o margine; pentru plăcerea de a da frâu liber închipuirii, de a alergă, strigă, dea birui sau a fi biruit şi, în vălmăşagul încăierării, de a fi lovit, înghiontit, trântit, rănit. Deaceea rareori iau seama şi se supără de durerile ce le produc loviturile, căderile, rănirile. In aceste încăierări, ei imitează de obiceiu, luptele şi acţiunile cari ţin încordată atenţiunea celor dimprejurul lor. Şi nu se mărginesc numai să imiteze persoanele, pe cari le înfăţişează în vorbă sau în port, ci şi în mişcare, adică desfăşură o activitate reală, întocmai ca şi ele. In toamna aceasta, jocul de predilecţie al copiilor cari rămâneau de prânz la o şcoală, eră prinderea banditului Pantelimon. Ziarele populare, în goana lor după gologanul cetitorului, au dus faima vestitului bandit până în mahalalele cele mai depărtate şi au aprins închipuirea copiilor, cari săptămâni dearândul n’au vrut să ştie de alt joc decât de goana pentru prinderea banditului. In fuga lor nebunească strigă, se lovesc, se smuncesc, se trântesc, îşi rup hainele şi numai durerea prea mare sau teama de pedeapsă de acasă, pentru haina sfâşiată, îi face să alerge cu plângerea la «domnul». Alteori se jo ică de a soldaţii, de a răsboiul. Răsunetul răsboiului din Tripolis n’a răsbit încă până la ei; altminteri i-am vedea împărţiţi în tabere şi luptând cu înverşunare. Acest fel de joc răspunde unei trebuinţe fireşti; deaceea copiii se avântă mai voios în încăierările fără rândueală, în cari fiecare îşi păstrează neatârnarea şi libertatea de a luptă în voie şi după cum îl taie capul, decât în jocurile cari se desfăşoară după anumite reguli, cari ţărmuresc terenulşi îngrădesc libertatea de acţiune a fiecăruia. Cum se tălmăceşte înclinarea copiilor spre acest fel de joc? www.dacQFomanica.ro ALBINA 473 Unii psihologi consideră aceste lupte-bătăi ca o trebuinţă firească, spre a descărca pe copil de prisosul de energie, care se reface neîntrerupt, se grămădeşte şi cere să (ie cheltuită. Alţii văd în ele rămăşiţe ale instinctelor rele, cu cari flecare din noi vine în lume, ca moştenire rămasă din vremile de barbarie a omenirii. In starea de civilizaţie, la care s’a ridicat astăzi omenirea, aceste instincte rar mai pot fi satisfăcute în vieaţă. Cu toate acestea simţim din când în când nevoia de a ne descărca şi curăţi de ele. Astfel adultul îşi varsă adesea necazul spărgând o farfurie, trântind un scaun, rupând condeiul cu care scrie, şi-şi potoleşte astfel setea de răs-bunare. Gând copilul sare, aleargă, îmbrânceşte, înghionteşte ori trânteşte pe altul, pornirea lui spre brutalitate e canalizată şi îndreptată într’o anumită direcţie, care mulţumeşte pe toţi copiii cari iau parte la joc. Fiecare îşi găseşte o satisfacere reciprocă a instinctelor rele, fără ca prin ea, unul să supere pe celălalt pentru loviturile ce-şi dau. In chipul acesta, copilul are prilejul să se descarce de instinctele de brutalitate şi să se cureţe de ele. Insă, după Groos, care a dat explicaţia cea mai adevărată, întemeiată pu biologie, a jocurilor la oameni şi la animale, luptele, ca toate jocurile, sunt o pregătire pentru vieaţa serioasă. Astfel pisicuţele şi căţeluşii, în jocurile lor, nu se mulţumesc să imiteze numai lupta pe care trebuie s’o poarte adulţii cu prada, pentru ca să-şi asigure conservarea, dar ei aleargă unul după altul, se prind, se trântesc, se muşcă ca şi cum s’ar da o luptă serioasă între ei. Iezii se joacă împungându-se şi lovindu-se în cap. Tot astfel copiii se joacă luptându-se şi bătându-se între ei. Instinctul de conservare îi îmboldeşte la asemenea jocuri, fiindcă numai prin ele îşi desvoltă şi întăresc puterile de luptă, pentru cazurile de legitimă apărare; se deprind să-şi întrebuinţeze sigur şi exact puterile şi să capete astfel dibăcia necesară în lupta pentru traiu. Ca orice joc, lucrează ca stimulent pentru creşterea organelor şi mai ales a sistemului nervos. Mişcarea mâinilor, a picioarelor şi a trupului întreg prieşte pentru desvoltarea muşchilor, fiindcă lucrarea însăş a acestora e un factor al desvoltării lor, după cum constatăm aceasta la atleţi. Prin aceste lupteale copiilor se pune în mişcare imaginaţia şi judecata. Ele produc o întrecere binefăcătoare printre copii. Aceştia învaţă să se simtă ca făcând parte dintr’un întreg, care lucrează laolaltă în vederea unui anumit scop; se deprind să se supună regulelor comune, să asculte, să poruncească, să-şi pună puterea şi îndemânarea la încercare alături de alţi copii. Influenţa lor se resimte mai ales la copiii molatici. Mai mult decât în oricare alte jocuri, în aceste lupte, copiii sunt siliţi să aleagă în pripă mijloacele cele mai nimerite cari duc la scop şi prin aceasta se deprind să ia hotărîri repezi şi să-şi păstreze stăpânirea de sine. Prin ele avem prilejul www.dacoromanica.ro -474 ALlilNA de a pătrunde mai adânc individualitatea elevilor, fiindcă ne desvăluie sufletul lor din toate punctele de vedere: imaginaţie, judecată, atenţie, sentimente, voinţă, putere trupească. Ele sunt cea mai bună şcoală pentru educaţia voinţei şi formarea caracterului, fiindcă le dau ocazie să-şi câştige însuşiri preţioase, cari asigură reuşita în vieaţă: întărirea in suferinţe, iniţiativa, curajul, încrederea in sine, simţul de răspundere şi mai presus de orice, neatârnarea şi puterea de a şti să voească în toate împrejurările. Părinţii se tem totdeauna de urmările neplăcute ce le au aceste jocuri, fiindcă se sfârşesc adesea cu rănirea vreunui copil, cu plânsete, cu o haină ruptă, cu ceartă şi chiar cu bătaie înverşunată, de unde a ieşit şi vorba: jocul sparge cojocul. Deaceea sunt puţini părinţi cu dare de mână şi cu pretenţia de a se îngriji de bună creşterea copiilor, care să nu se amestece în jocurile copiilor, oprindu-i dela alergări, lupte, strigăte. Dar prin aceasta iau jocului orice farmec şi prin urmare orice folos. Din partea acestor părinţi, cari nu suferă să se atingă nimeni, nici la şcoală, de copiii lor, învăţătorul are uneori neplăceri. Dar copiii muncitorilor se bucură şi acasă de libertatea pe care o au toţi copiii englezilor şi americanilor, de a se jucâ în voie, după cum îi taie capul. Părinţii lor, ocupaţi cu munca la câmp, în fabrici şi absorbiţi de grijile vieţii, împiedicaţi prin urmare de a sta necurmat cu ochii pe ei, n’au alţi stăpâni şi conducători in jocurile lor decât închipuirea şi priceperea lor. Deaceea aceşti copii sunt mai deprinşi să îndure asprimile vieţii, sunt mai întreprinzători şi la toate trebile practice dovedesc mai multă îndemânare decât copiii de părinţi cu dare de mână. Care trebuie să fie purtarea învăţătorului faţă de această pornire spontanee a copiilor la Juptă, care pune în mişcare toate puterile trupeşti şi sufleteşti? învăţătorul trebuie să lase toată libertatea copiilor dea se jucâ afară de orele de clasă, cum cred ci mai bine. Câtă vreme nu e necesar, amestecul său ar strică cheful copiilor, ar înnăbuşi avântul şi toate foloasele ce rezultă din joc ar fi pierdute. El trebuie să supravegheze fără să se bage de seamă, pentru ca lupta să nu se prefacă în bătaie şi cei mici să nu cadă victimile brutalităţii celor mari. Astfel va observă că printre jucători sunt unii copii cari se supără, strică jocul şi încep să plângă din nimica toată şi aleargă apoi la dansul cu plângeri; alţii sunt arţăgoşi, se iau la ceartă şi sar la bătaie dela cea dintâiu lovire ori cădere; iar unii răutăcioşi, folosindu-se de învălmăşeala. încăierării, simt o-mulţumire sufletească, când pot să lovească pe furiş, să pună piedică şi să îmbrâncească, mjmai ca să vadă pe altul că plânge ori se răneşte. Pe cei dintâi trebuie să-i convingă că loviturile nu pornesc din răutate, ci sunt legate de joc şi www.dacaFomanica.ro ALBINA 475 trebuie să le primească şi ei, cum le primesc şi alţii, fără supărare, dacă le place să intre in încăierare, sau să se retragă la o parte şi să se mulţumească numai cu privirea, dacă nu vor să capete lovituri in fierbinţeala jocului. Pentru ceilalţi, cea mai simţită pedeapsă e aceea de a-i opri dela joc. până când îi deprinde să-şi stăpânească pornirile rele. Cu copiii cari se iau la bătaie, ca să răsbunc sau să pedepsească o nedreptate făcută de alţii, învăţătorul trebuie să procedeze cu multă chibzuire. E cu putinţă ca prin nepăsarea lui să fie chiar el vinovat, pentru apucăturile unor şcolari de a se răsbunâ prin bătăi. Se poate ca cel ce aleargă la mijlocul de a pedepsi el însuş pe altul prin bătaie, să fi încercat cândva să-şi găsească dreptatea la învăţător; dar aresta nu i-a ascultat plângerea, ori n’a cercetat-o cu băgare de seamă. Pe şcolarul pornit la răsbunare prin bătaie, învăţătorul e dator să-l încredinţeze că nimeni nu trebuie să-şi facă singur dreptate, pentru răul ce-1 sufere dela altul, fiindcă se poate ca el însuş să se înşele în judecarea pricinii sale, şi atunci va da pe nedrept pedeapsa; ci fiecare e dator să lase pe altul să-i judece pricina, fiindcă numai astfel judecata poate fi nepărtinitoare. In cazul acesta. învăţătorul trebuie să cerceteze plângerea cu luare aminte şi să facă o judecată dreaptă, fiindcă numai in chipul acesta va face ca şcolarul, care se va crede nedreptăţit de altul, să alerge cu încredere la dânsul şi va contribui la înnăbuşirea pornirilor rele spre ceartă şi bătaie. N. Bibliografie. Dr. Ed. Claparedc, l’sychologiede l’Enfant; Felix Thomas, Education dans la familie; F. Queyrat, Les Jeux des em-fants: A7. Nicolaescu, Educaţia voinţei (jocul). La administraţia noastră din strada Mântuleasa No. 9, se găsesc de vânzare noile programe intrate în vigoare dela 20 Septemvrie 1910, cu următoarele preţuri: 1 Progr. analitică aşc. norm. de învăţ, şi învăţătoare, lei 2,20 2 Programa analitică a şcoalelor urbane.................» 1,20 3. » » » rurale.................» 1,20 Luate din administraţie se scade 20 bani porto. www.dacoramamca.ro INFORMAŢIUJSI PREŢIOASE D-l G. T. Todica publică in «Revista Economică» din Sibiu două articole foarte importante privitoare la modul cum se lucrează în Ungarîa’pentru propăşirea agriculturii şi a agricultorilor. Reproducem aci câteva din cele mai însemnate pasagii din lucrarea d-sale, pe care o intitulează, «Cum lucrează alţii si cum lucrăm noi.» Constatările acestea privesc in cea mai mare parte situaţia Românilor din Ardeal, dar socotim că ele sunt interesante şi pentru noi. De câţiva ani relevez în „Rev. Ec.“ activitatea Reuniunii Agricultorilor Ungari (Magyar Mezogazdâk Szovetkezete) din Pesta, pe baza rapoartelor ei anuale. De rândul acesta foiletez raportul despre gestiunea anului 1910/91. Reuniunea a împlinit 20 ani de existenţă. In acest timp’ campionii intereselor agricole ungare şi-au dat toată silinţa să întă" rească sentimentul de solidaritate şi să răspândească spiritul de asociere între agricultori. Rezultatele „îmbucurătoare “ s’au văzut în congresele dela Kecskemet, Lugoş şi Sătmar. Curentele din ce în ce mai înteţite sunt de efect însemnat asupra mentalităţii ungureşti şi asupra legislaţiei din zilele de acuma, precum s’a arătat, de re-peţite ori şi în coloanele revistei noastre. Reputaţia, de care se bucură reuniunea în cercul marilor agricultori, se învederează şi din hotărârea congresului IX agricol, în sensul căreia i s’a încredinţat organizarea modernă a creditului agricol, valorarea cerealelor şi a vitelor. Neputând trece cu tăcerea peste greutatea acestor probleme vaste, încrederea exprimată faţă de reuniune e de mare preţ, căci fără ea nici nupoţi procedă la rezol-virea chestiilor încurcate. Numărul membrilor s’a urcat, în cursul anului, dela 1680 la 1751. Reuniunea îşi măreşte magazinul de mărfuri şi îşi zideşte un nou local pentru institut. Editează de două ori pe lună, revista „MezOgazdăku atrăgând tenţia membrilor săi asupra multor chestii practice. www.dacaromamca.ro ALBINA 477 In oraş de scumpete mare, cum e Budapesta, se năzuieşte să uşureze condiţiile de traiu, pentru mulţi, eumpârându-le pe preţuri ieftine productele agricole. Tocmai din acest motiv a dat mare extensiune şi desvoltare secţiei cerealelor, câştigând şi drept de furnitură la armată. Activitatea satisfăcătoare a desvoltat secţia nutreţurilor. Secţia vilelor de prăsilă s’a trezit în faţa unor probleme excepţionale. Din încredinţarea ministerului de agricultură, a importat astă primăvară, din Galiţia mai multe mii de porci, pentru a se împărţi între micii proprietari din Ungaria de sus. Importul acesta a reclamat muncă încordată de săptămâni şi a angajat activitatea tuturor forţelor de specialitate. Prin Mai, în urma lipsei simţitoare de lapte şi a insistenţei proprietarilor, s a încercat importul de vite cu lapte din Olanda, deşi vitele de şes nu se potrivesc condiţiilor climaterice din Ungaria. Iucercarea nu a avut rezultat, dată fiind carantina din Germania şi Franţa. Privirea secţiei s’a îndreptat atunci asupra regiunii dela Rin a Germaniei. Dar şi aceasta închisă din cauza febrei aftoase. După aceste sforţări zadarnice, s’a făcut importul de vite de prăsilă din Anglia şi aucţiunea în Tattersal, care a deşteptat interesul tuturor agricultorilor din monarhie. Despărţămintele pentru îngrăşarea porcilor au avut sezon foarte viu de vară şi rezultate bune. Pe lângă consumul din ce în ce mai mare din capitală, s’au putut vinde relativ mai bine şi porci tăiaţi de nevoie. Foarte puţini au ajuns în fabrica de săpun Experienţele făcute cu serul lui Hutyra contra ciumei porcilor, în cele mai multe cazuri, au dat rezultate mulţămitoare. Secţia pentru procurarea de marfă a avut circulaţie mai mare, în prima linie cu îngrăşăminte artificiale. Pentru ca să ofere membrilor mai multă siguranţă la cumpărarea tuturor articolelor chimice, reuniunea a angajat anume un chimist dela Politechnică. Secţia seminţelor a întâmpinat greutăţi pe urma răspândirii prea mari a seminţei de cuscută. Secţia viticolă a lucrat cu toată stăruinţa la expediarea mijloacelor de combatere a boalelor viţei de vie. S’a expei'imenat cu mare zor şi interes noul mijloc Pulvazur. Ca reprezentantă a firmei pentru construcţia de buţi de ciment Borsari şi Comp. din Ziirich, reuniunea a aranjat pivniţele câtorva proprietari mari şi s’a angajat la construcţia pivniţei complete ce ministerul de agricultură a proiectat-o pentru Miskolc. S’a îndoit circulaţia secţiei de vânzare a vinurilor. \ inurile cele mai multe s’au exportat în Austria. Secţa de maşini favorizează, în prima linie, industria maghiară. Secţia asigurărilor încă a reprezentat cu succes interesele agricultorilor. Bilanţul apoi contul profit şi pierdere se prezintă astfel (la 30 Iunie 1911): www.dacoromanica.ro 478 ALBINA Activ. Numerar în cassă..........................Cor. 55.046,43 Rainbursamente ..............................„ 31.542,54 Efecte...............................• . „ 24.390,40 Portfoliul de cambii .......................„ 1.037.514,55 Mărfuri în magazine . •....................... 717.761,32 Debitori...................................... 5.592.821,94 Mobilier . . •..............................„ 200,— Depozite.....................................„ 267.339,60 Imobili......................................„ 202.369,20 Total Cor. 7.928.985,98 Pasiv. Capital de cuote...........................Cor. 887.200,— Fond de rezervă ..............................„ 280.000,— „ n pensiune ...................„ 478.140,58 „ „ refacţii la cumpărători . „ 419.040,28 Creditori ..................................... 2.034.772,78 Depuneri in cont-curent.......................„ 1.792.665,54 Cambiile debitorilor..........................„ 1.565.888,96 împrumut hipotecar............................„ 96.090,30 Depozitari....................................„ 267.339,60 Cupoane neachitate............................„ 33.524,15 Profit disponibil.............................. 74.323,79 Total Cor. 7.928.985,98 Contul Pierdere şi Profit. Debit. Salariile personalului....................Cor. 205.316,24 Dări................................. . . * „ 32 141,68 Spese generale de regie ........ „ 97.821,60 Amortizaţii ...................................... 14.439,65 Darea imobiliului ................................. 3.925,04 Interese la împrumutul hip................. 4.118,99 Profit disponibil . . . ..................... 74.323,79 Total Cor. 432.086,99 Credit Profit repurtat din 1909/910 .............Cor. 3.564,16 „ dela mărfuri............................„ 397.154,21 Interese .....................• . . . . „ 18.967,74 Chirii ....................................... 12.400,88 Total Cor. 70.739,63 www.dacQFomanica.ro ALBINA 479 Profitul net s’a împărţit: Suma realizată în 1910/91.................Cor. 3.564,16 • din care 5% pentru cuote......................... 42.964,50 Rest Cor. 27.795,13 Fondului de rezervă 10%...................... ......2.779,51 Cor. 25.915,62 25°,'o pentru scop. O. M. G. E.............. .......6.948,78 Cor. 18.066,84 la care adăugând prof. repurtat..............„ _____3.564,16 Din suma de Cor. 21.631,— se va dotă fondul de rezervă până la 10.000 cor. „ 7.220,49 fondul de pensiune.....................„ 10.000,— iar restul de Cor. 4.410,51 se va repurtâ la anul viitor 1911/912. Cu ce instituţie românească s’ar putea asemăna Magyar Mezogazdâk Szovetkezete? Deocamdată cu nici una, dacă luăm în considerare toate terenurile de activitate şi toate rezultatele dobândite de reuniunea pestană. Dar parţial suntem îndreptăţiţi depe acuma să facem ceva comparaţii. In linia prima cuget la Federala din Bucureşti a cooperativelor de producţie şi consum din România, care se poate asemănă însă, în multe privinţe, şi cu centrala, Hangya“ din Budapesta. Cu mai mult drept putem face comparaţie între Magyar Mezogazdâk Szovetkezete din Pesta şi „Plugarul'1 din Blaj. Motivele cari au îndemnat la înfiinţarea Plugarului, ca însoţire economică-comercială, sunt cunoscute de toţi, cari se interesează de vieaţa noastră economică. Se specifică şi în apelul pentru înscrierea de membri. Ţăranul român, înconjurat de elemente străine, lipsit de organizaţie economică, lăsat pe mâna sorţii şi condus numai de instinctul conservării proprii şi de datinile străbune — a trebuit să se lipsească şi de rezultatele bune, de progresul material şi cultural, ce isvoresc din organizaţia economică naţionaiă. din aplicarea descoperirilor şi invenţiilor moderne. Săteanul nostru, pe pământul şi de altfel prea puţin, ce-1 are în stăpânire, produce puţin, are vite insuficiente, vinde eftin, cumpără scump şi tot ce-i rămâne [dă comerciantului, şi industriaşului străin... Lupta popoarelor se dă azi pe terenul economic, Dela starea economică atârnă în mare parte viitorul poporului român... Aceste consideraţii au dat naştere Plugarului din Blaj, care, în sensul §-ului 2 din statute, va îmbrăţişa mai ale* operaţiile: 1. Producerea şi valorizarea altoilor de vie, de pomi şi de seminţe agricole: 3. Mijlocirea a tot felul de vânzări şi cumpărări; procurarea şi intermediarea tuturor creditelor economice de termen scurt: www.dacQFomanica.ro 480 ALBINA 3. Exploatarea de păduri, valorizarea de realităţi şi altele; 4. înfiinţarea de magazine, depozite de bucate, de lemne, de maşini agricole şi de tot felul de seminţe; 5. încurajarea industriei de casă; 6. înfiinţarea de tovarăşii săteşti; 7. înfiinţarea de lăptării; 8. Arendarea subarendarea de moşii; 9. înfiinţarea de fabrici şi stabilimente pentru producerea şi valorizarea articolelor industriale şi economici; 10. Aranjarea şi susţinerea grădinelor de legume şi a stupinelor de model; 11. Organizareaşi aranjarea deexpoziţiuni eeonomice-comereiale şi industriale; 12. Introducerea economilor în cunoaşterea şi folosirea maşinilor şi rechizitelor agricole; 13. Inaugurarea de cursuri şi prelegeri din domeniul economiei, industriei şi comerciului; 14. înfiinţarea şcolilor pentru instruirea poporului; în cultivarea raţională a pământului, a viilor şi a pomilor; 15. Editarea şi răspândirea de publicaţiuni, cărţi şi broşuri din domeniul agriculturii, industrei şi a comerţului. Program vast ca al reuniunii din Pesta. Realizându-1 măcar pe jumătate, ar însemnă adevărată binefacere pentru noi. Dar în practică nu va merge lucru aşa de uşor ea în ... program. In cele mai multe locuri, ţărănimea nu e de loc împăcată cu ideea asocierii economice. Nu o poţi deprinde cu ea. Ori ai putea-o numai cu îndemnuri necurmate de ani şi zeci de ani. Vorbesc din experienţă. Ii trebuie fiecăruia partea deosebită. Dacă are o vacă, o va griji el toată vara. Ori va trimite un copil eu ea, să o scape depe locul altora, plătind tot amenzi şi zile de lucru. Or; o va ţinea în poiată şi-i va aduce iarbă cu spatele. Prin parcelarea unei moşii, chiar acum ne trudim în Geoagiu să lăsăm un deal de 200 jugăre de păşune. Dar necum satul întreg, ci nici 10 inşi nu se învoesc „pentru cât bunu-i în lume“, să-l cumpere în tovărăşie şi să înceapă economie de oi, mai de dai Doamne. In zădar le aminteşti de „împreunarea oilor11 — cum se practică în alte părţi — de primirea laptelui pe rând, din care te alegi cu caş brânză, urdă, jintiţă, zăr dulce, chiar dacă ai avea numai două oi’ Ferit-a sfântul să prindă îndemnul! Fiecare îşi vrea cele 5 jugăre de coastă croite cruciş şi curmeziş, ca nu cumva să-i vină mai mult pământ rău decât altuia. Dacă are câteva oi, le va griji mai departe singur ori copilul. Ya avea câştig din miei şi din lână. Laptele îl va consumă pe nesimţite. De urdă, brânză, jintuială, balmoş, zăr dulce, jintiţă — nici poveste! La iarnă va cumpără brânză ca şi mine, că nu ţin oi... Nu zic că pretutindeni vor fi stând astfel lucrurile. Dar în satele cele mai ticăloşite, cele mai înapoiate, stările sunt cam aşâ. Insă tocmai acestea au lipsă de lumină şi progres. Ne trebuese exemple bine alese, cu rezultate convingătoare; stăruinţe necurmate www.dacoromamca.ro albina 481 de ani, socoteli drepte, administraţie absolut cinstită, ca sătenii — încet-încet — să se. convertească, îm prietenindu-se pe deplin •u ideea asocierii. Pricepem deci, numai din aceste fapte concrete, cât de anevoioasă e realizarea practică a câte unui punct din programul „Plugarului"., Şi dorinţa ne-ar fi ca aceasta să ajungă pe „Magyar Mezogazdâk Szovetkezete" din Pesta. Rezultate ca ale acesteia ne-ar prinde bine şi nouă. (După „Revista Economică"). Istoricul şcoalei primare rurale mixte „loan Prodescu“ DIN Comuna Tg.-Horez, Vâlcea, lăsat de d. Georgescu. Dela 1832, de când cu înfiinţarea regulamentului organic în România de o comisiune rusească, toate oraşele şi orăşelele au tins cât au putut, au depus fiecare concursul şi “sacrificiile lor, numai şi numai ca să poată avea o şcoală în vatră-le, ca să poată avea o lumină în centrul comunei, ca să poată^aveâ o sorginte de desvoltare şi cunoştinţă, ca să poată zic, odraslele lor a primi în mijlocu-le cunoştinţele principale şi imperios necesare fiecărui om în această lume. Aicia însă, în Târgul-Horez, dela 1832—1869 nu s’au putut învrednici locuitorii ca să fi putut face şi avea şi după urmă-le o mică şcoală, unde să dea copiii spre a se lumină, ci se mulţu-miau mai bine unii dintr’ânşii a-i trimite pela alte şcoale din comunele megiaşe, cari erau la distanţe destul de mari pentru copii. — cari întâmpinau o greutate cu mergerea acolo, mai eu seamă iarna şi în timpurile contrarii. In intervalul dela 1850 —1858, din mizericordia a tot putintelui Creator, au avut norocul a se bucură de un învăţător venit în Târgul Ilorez, anume d. Petre Ionescu, însă şi acesta nu plătit de dânşii, ci atât dânsul cât şi casa unde se formase ca o mică şcoală, plătite din graţia părintelui Ionicbie, superiorul mănăstirii Horezu. La 1862, Septemvrie, s’a înfiinţat şcoala primară de băieţi la mănăstirea Horezu de prinţul Gr. Brâncoveanu şi care chiar de atunci a şi trecut sub guvern, dimpreună cu toate averile sau 'proprietăţile brâncoveneşti, şi în consideraţiune de şcoală urbană, la care a fost numit ca profesor d. Petre Georgescu din Craiova. La această şcoală dela mănăstirea Horezu au urmat nu numai toţi băieţii din Târgu Horez, dar şi fetiţele, pe cari d. Georgescu le-a primit din graţia sa, fără să fie obligat,—şi cu cari băieţi şi fete, d. Georgescu, cu destul zel pentru instrucţiune, a făcut cu dânşii câte-şi 4 clasele primare,— iarăş peste obligaţie şi www.dacaramanica.ro 482 ALBINA. din graţia sa. încă, ce e mai mult, d-sa le-a predat şi oarecari lecţiuni de c ântări eclesiastice şi de imnuri şcolare, esecutând totodată şi un marş şcolar, precum şi oarecari exerciţii gimnastice, şi acestea’ toate s’au urmat într’un curs de 7 ani, adică dela 1802 Septemvrie şi până la 1869 Septemvrie, când s’a mutat şcoala în Târgu-Horez. Pe. de altă parte însă, pentrucă comuna Horezu n’a avut un loc al-său propriu, pe care să se fi clădit şcoala, după mai multe consultaţiuni s’a găsit de cuviinţă a se clădi, pe chiar proprietatea Statului, care face parte din vatra Sf. mănăstiri Horezu şi care trece chiar pe aici prin târg; iar pe de altă parte să se ceară cu petiţiune dela onor. guvern o întindere de două pogoane pământ din menţionata proprietate, pentru necesitatea şcoalei. Aşa dar, d. profesor Georgescu a şi făcut mai multe rapoarte şi petiţiuni către onor. guvern in această privinţă. După acele lucrări s’a şi primit drept răspuns din partea onor. Minister de Instrucţiune, care zicefcă: pământ nu se poate da, înainte de a se vota o lege. Legea însă nu s’a putut vota. Atunci d-1 I. Prodescu, agricultor din Tg. Horez a dăruit pentru şcoală un teren, pe care a clădit şi un local de şcoală, care nu s’a putut sfârşi până la moartea sa. D. Prodescu, la apropierea încetării din vieaţă, se gândi că această faptă a sa, de va rămâne aşa, încă nu este completă spre .satisfacerea binelui public. Temându-se atât de vicisitudinile timpului, cât şi de puţina animare şi puţinul ajutor al locuitorilor de aci, şi voind să fie sigur despre existenţa continuă a localului de şcoală i-a şi lăsat o parte din averea sa şi anume: O curea de moşie, pe care se află pădure, o moară, ogrăzi cu pruni, mai multe locuri lucrative şi livezi de fân, precum şi alte locuri înfundate, după cum anume şi mai curat se prevăd în testament, la care avere a şi numit mai mulţi epitropi. In fine, onorabilul fondator şi donator a şi încetat din vieaţă la anul 1868, Septemvrie, şi şcoala a avut nenorocirea ca să rămână neterminată şi necomplectată cu necesarele ei, după cum am zis mai sus. Testamentul său de donaţiune s’a legalizat de tribunalul de Vâlcea, epitropii s’au recunoscut cu deplină putere. A urmat însă un proces de moştenire. Revenind iarăş la şcoală, se arată, că totodată s’a făcut cerere de târgaşi prin prefectura de Vâlcea către onor. Minister de Instrucţiune, ca să binevoească a permută şcoala dela mănăstirea Horezu, la Târgu-Horez, în localul cel nou, care este gata, precum tot odată pe lângă d. Georgescu a se mai numi încă un institutor pentru complectarea şcoalei. D. Ministru dar, atât după cererea lor, cât şi după stăruinţa d-1 ui prefect de Vâlcea, cât şi după cererea d-lui Georgescu, care a solicitat aceasta chiar în persoană la d-1 Ministru, a şi aprobat permutarea şcoalei dela mănăstire în târg, numind pe d. Georgescu ca institutor superior şi în locu-i pe d. P. Ionescu, care mai fusese înainte institutor în acest târg. www.dacaroinaiiica.io ALBINA 383 Şcoala dar s’a şi deschis la 1869, Septemvrie şi şi-a luat cursul său, cu toate că materialmente nu era gata, cum nu e nici astăzi. Glorie dar şi eternă memorie celui ce i-a scăpat de această greutate. Dumitru Haralatnbie Tdrgu-Horez, Vâlcea. O 3FÎ. O IM I G A. CERCURI CULTURALE Şedinţa cercului cultural No. 8 Gohor, ţinută la şcoala din corn. Brăhăşeşti, jud. Tecticiu, în ziua de 13 Noenvrie .1911. Şedinţa intimă s’a ţinut între orele 10 — 12 a. m.. tratându-s? de către d-1 I. Hâncu, înv., în Gohor „Importanţa jocurilor in educaţia copiilor“, d-sa arată destul de bine marele rol ee-1 au jocurile pentru desvoltarea tuturor facultăţilor intelectuale şi mai ales pentru educaţia fizică. Şedinţa publică se deschide la oi’ele 2 p. m. sub preşedenţia d-1 ui Petru Ghinea. Domnia sa tratează apoi subiectul: „De ce e nevoie ca fetele să înveţe carte11. Prin pilde vii arată greutăţile gospodinelor cari nu ştiu carte, cum la orice treabă orbâcăesc prin întuneric; compară diferitele lucrări ale femeilor cu ştiinţă de carte eu ale acelor fără ştiinţă, precum: gătitul bucatelor, creşterea copiilor, târgueli pentru casa şi altele. Sfătueşte cu multă stăruinţă ca părinţii să-şi dea cu drag’ fetele la învăţătură. Urmează d-ra Lucreţia Gavrilov, înv. Gohor. Vorbind despre „Folosul ce-l avem dela Biserică“, d-sa arată cât de mult erau credincioşi strămoşii noştri şi cât de bine le mergea lor în toate afacerile, căci unde e credinţă sunt şi fapte bune. Dela slăbirea credinţei au urmat multe fapte rele, precum neducerea la biserică şi îndreptarea privirii în alte părţi, dăunătoare nouă ca cetăţeni şi ca oameni. Arată destul de bine foloasele ce căpătăm în biserică, întă-rindu-ne credinţa şi dându-ne sfaturi pentru vieaţa practică. D-1 C. I. Conslantinescu, înv. Ireasea-Gohor, face lectură din „Neamul Românesc pentru popor“ despre „Nevoia de pământ şi „Economiau. Un elev recitează: „Marin şi Rădoiu. Corul şcoalei din Brăhăşeşti sub conducerea d-1 ui C. lftime învăţ, intonează mai multe cântece. D-1 Toma Alexandrescu, învăţ. Călimăneasa face lectură „Mos Călinu. . D-na M. Vartic, preşedinta cassei de sfat şi cetire din Brăhă- www.dacaFomanica.io 484 ALBINA şeşti, arata însemnătatea acestor case de sfat şi cetire, îndemnând pe săteni a Inâ parte la şedinţa de duminică a casei. D-l C. Constantin eseu, cântă din voce şi vioară „ Mugur, Mugurel* şi „Dulce-i ca şi-un strop de miere*. Sătenii au plecat mulţumiţi în suflet, că au avut câteva momente plăcute, luând şi multe sfaturi pentru vieaţa de toate zilele Un asistent. MULŢUMIRI In zilele de 18, 19, 20 şi 21 Octomvrie a. c., D-l Ioan Kalinderu, administratorul Domeniului Coroanei, a vizitat Domeniul Bicaz, intere-sându-se. ca în totdeauna, de bunul mers al tuturor instituţiunilor creiate tot prin imboldul d-sale, cum şi de nevoile lucrătorilor. După cum din dorinţa mare ce o are pentru ridicarea poporului depe Domeniul Coroanei, ce atât de înţelepţeşte şi părinteşte îl administrează, sub toate raporturile, către o stare înfloritoare, au răsărit atâtea binefaceri, acum, din întreaga operă se revarsă în sufletul său mulţumirea, fericirea sufletească, atât de scumpă! Venind la şcoală, a distribuit tuturor copiilor cărţi cu cuprins religios, moral şi economic, convorbind cu ei asupra traiului lor şi interogându-i din cele învăţate, arătându-le acea dragoste adevărat părintească, prin sfaturile ce le-a dat. In numele şcoalei şi-al elevilor acestei şcoli, aduc viile mele mulţumiri d-lui administrator, pentrucă a înzestrat biblioteca acestei scoli încă cu 20 volume; iar copiilor dându-le cele mai frumoase^recompense pentru ei: cărţi folositoare, săpându-le în suflet amintiri neşterse despre d-sa. Asemenea aduc viile mele mulţumiri, tot în numele elevilor acestei şcoli, d-lui C. Armăşescu, şeful Domeniului Coroanei Bicaz, pentrucă din iniţiativa d-sale s’a dat elevilor săraci dela această şcoală, cărţi şi toate celelalte rechizite şcolare necesare, pentru cari elevii îi vor fi adânc recunoscători. P. Hurjui învăţător, Bicaz. D-l D. M. Bragadiru, proprietarul moşiei Bragadiru, din judeţul Ilfov, a binevoit a face anul acesta reparaţiuni radicale localului de şcoală din comuna Bragadiru, jud. Ilfov, precum şi mobilier nou, cheltuind în totâl 8.500 (opt mii cinci sute) lei. D-sa, pe lângă că a zidit acest local încă din anul 1888, dar neîncetat se interesează de el, precum şi de bunul mers al învăţământului, dăruind în fiecare an cărţi, tablouri, reviste, etc., precum şi îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru elevii săraci. Pentru aceste fapte caritabile în numele sătenilor şi al elevilor îi aduc vii'mulţumiri. Constantin P. Gheorghe Diri". Ş-. din com. Bragadiru, Ilfov. Subsemnatul aduc viile mele mulţumiri d-nei Elena Perticari, pentrucă a binevoit să dăruească bibliotecei şcoalei din această comună, un număr de 12 volume. Gh. M. Franţescu învăţător. www.dacQFomanica.ro ALBINA 485 — Subsemnatul diriginte al şcoalei din comuna Galicea Mare Doljiu, aduc viile mele mulţumiri d-lui T .Gărdescu, administratorul moşiei Galicea Mare, pentrucâ a binevoit de a dona suma de lei 40 cu care sumă se va lega şi cartona mai multe volume din biblioteca acestor şcoale. P. Dumitrescu Dirig. se. Galicea Mare, Doljiu Subsemnatul diriginte al şcoalei primare mixte „Nicu şi Cleopatra Bagdat“ din comuna Toliani, judeţul Buzău, aduc cele mai respectoase mulţumiri d-lui Administrator al Cassei Şcoalelor, pentrucă a binevoit de a abona biblioteca şcoalei la însemnata revistă „Albina11. Ion Dumitrescu Butoiu Dirig. şc. pr mixte „Nicu şi Cleopatra Bagdat", Buzău. — D-l Marin I. Perieanu, învăţător Com. Pazarlia, jud. Constanţa, aduce călduroase mulţumiri d-lui Anastase V. Rigane, proprietar în cătunul Ester, că a bine voit să aboneze şcoala din Pazarlia la revista Albina, plătind abonamentul de 5 lei pe anul curent al XV-lea cu chit. No. 35.787. LICIT ATIUNI — In ziua de 12 Ianuarie 1912, ora 10 a. m. se va ţine licitaţiune publică, în localul Ministerului de Domenii, Bulevardul Corol No. 10,pentru vînzarea unui teren al Statului situat în Bucureşti, str. Doamnei No. 2. Imobilul în chestiune este un loc viran, propriu pentru a se face o construcţiune pe el, are o formă aproape dreptunghiulară, şi este mărginit în spre latura de Nord, pe o lungime de 17.14 in., de Str. Doamnei; în spre latura de Sud, pe o lungime de 17.10 m., de proprietate D-lni Bolintineanu; în spre latura de Est, pe o lungime de 46.65 m. de proprietatea Marmorosch Blanck; iar în_spre iatara de Yest, pe o lungime de 46.75 m. de o altă proprietate a statului. Suma dala care începe concurenţa este de lei 226,200. Condiţiunile în care se face această vînzare sunt publicate în Monitorul oficial No. 188 din 25 Noemvrie a. c. — La 1 Aprilie 1912, orele 2 p. m. se va ţine concurs la Eforie, pentru un post de medic secundar în specialitate de chirurgie (Serv. oftalmologie), dela spitalul Colţea, pe un stagiu de 4 ani, post care se află ocupat provizoriu până la concurs. Condiţiile de admisibilitate şi programul concursului sunt prevăzute în regulamentul pentru posturile medicale ale Eforiei publicat în Monitorul Oficial No. 96 dela 31 Iulie 1911. Registrul pentru înscrierea candidaţilor se află deschis la cancelaria Eforiei în orice zi şi oră de lucru şi se va închide la 21 Martie 1911 ora 1 p. m. www.dacoramaiiica.io STUPĂRIA MODEL A PREOTULUI V. HANGANU & FIU Obţinut Medalia de aur la Expoziţia din laşi în 1911 Confecţionează stupi pentru model, din sistemei?: Dadant-Blat simplu eu 1 magazin, eu ramele lor ... . lei 20,— „ „ dublat pentru ernat afară cu 1 magazin. . . „ 25,— Langstroth simplu............................................. 11,— „ pentru magazinele I şi II, câte................... 5,50 Foi de ceară predată (faguri artificiali), extrafine: Dela 1 —10 kg. eu lei 7,75 kg. „ 11-20 „ „ „ 7,50 „ „ 21 în sus ,. „ 7,25 „ Plus porto si ambalaj. Confecţionează asemenea: grătare Ilancmman din lemn, curse pentru bondari (trântori) nutritori, afumători, voaluri [ entru acoperit faţa şi mânuşi contra înţepăturilor. Onor. stupari cari doresc a se ocupa serios cu stupăritul, sunt preveniţi a face comandele de ceară pre-atâ chiar de pe acum, căci în timpul sezonului stupâritului, de multe ori foile noastre sunt isprăvite—şi lipsă de ceară curată garantată pe piaţă. Comandele neînsoţite de un neompt nu se expediază. 2-5 înainte şi dipi INTHEBUINŢAAEA CREMEI şi PUDREI „FLORA* lin obraz curat ;I frumos se obţine prin întrebuinţarea createi şi pudrei „FLORA* preparate de Al. Iteina, farmacist, furnizor al Curţii Regale. Pudra .Flora* tiri biamnt, măreşte efectele uimitoare ale cremei „Flora* Crema lei 1,30—Pudra .Flora* lei 2.—Săpun „Flora* lei 1,25.—Pomadă de păr .Flora* neîntrecută pentru îngrijirea rafională şi higienică a părului, lei 2,50, borcan mai mic lei 1,75 Capilogen „Flora* (apă de păr) sticla mare lei 3,25, mică 2,50.—Pastă de dinţi „Bucol* lei 1.—Apa is aură „Bncol* lei 1,50.—Lapte de crin „Flora* pentru Înfrumuseţarea tenului lei 2.—Săpnn da lapte ds oria „Flora* lei 1,25. La nemulţumire se restitue imediat costul. DE VÂNZARE LA DROOUERII Şl FARMACII Se caută depozitari In comunele rurale; a se adresă la depozitarul general L. Lindenberg, Bucureşti, Str. Lipscani No. 51. 29—52 Atelierele SOCEC & O. Bucureşti www.dacoramanica.ro