Anul XV No. 2 9 Octomvrie 1911 43922 Redacţia şi Administraţia, strada Mântuleasa No. 9. — Bucureşti www.dacQFomanica.ro Ş$S$â £$&$£ W$$â $$$$â ^ Anul XV No. 2 9 Octomvrie 1911 ALBINA REVISTĂ ENCICLOPEDICĂ POPULARĂ □ COMITETUL DE REDACŢIE: ION KALINDERU, P. Gârboviceanu, G. Coşbuc, Gen. P. V. Năsturel, Gh. Adamescu. I. Otescu, P. Dulfu. V. S. Moga, N. Nlcolaescu, Gr. Teodossiu, C. C. Pop.-Taşcă □ : Abonamentul in ţară pe an . . lei 5 Abonam, in străinătate pe an 8 lei » „ „ „ 6 luni „ 3 jj Un număr.................15 bani Pentru anunciuri 1 leu linia» Mica publicitate, 5 bani cuvântul. Manuscriptele nepublicate se ard SUMARUL: Serbările dela laşi: Sosirea familiei regale.—Prânzul de gală.— Cuvântarea M. S. Regelui. — Vizitarea bisericilor. — Prânzul tn onoarea trimişilor împărăteşti. — Aniversarea Universităţii. — Desvălirea statuei lui Kogălniceanu.—Deschiderea cursurilor universitare. — Darul M. S. Regelui.— Alte serbări. — Plecarea Suveranilor. — (Cu LI ilustraţiuni: Mitropolia din /aşi. — Biserica Sf. Nicolae.— Teatrul Naţional din /aşi.— Academia Mihăileană.— Vechea Universitate.—Şcoala Nornudă din Iaşi.— Statua lui M. Kogălniceanu. — Portretul lui M. Kogălniceanu. — Un manuscript al lui M. Kogălniceanu. — Universitatea din Iaşi. — Piaţa Unirii din Iaşi). I. Dragoslav, Povestea Zambilei. (Sfârşit). Starea agricolă a României la finele lui Septemvrie. Informaţinni. PAGINA COPIILOR : N., Dascăl de câini. (Cu 6 ilustraţiuni). ACTIVITATEA SOCIALĂ A PREOŢILOR ŞI ÎNVĂŢĂTORILOR: Pr. I. C. Beldie, I)in monografia comunei Joreşti. (Urmare). Z. Georgescu, Raport asupra expoziţiei de ţesuturi dela Cassa Şcoalelor. (Sfârşit). Idraj, Serbarea sfârşitului de an din comuna Dragna-de-Sus. Reparaţia bisericii din Telega (Proces-verbal). Cronica: Cercuri culturale. — Mulţumiri. Redacţiunea îşi rezervă dreptul ca, din articolele ce nu se vor putea publică în întregime, să dea numai extrase sau rezumate. i www.dacoromanica.ro In zilele de 25—30 Siptemvrie, oraşul Iaşi a fost In sărbătoare. Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de când s’a înfiinţat universitatea locală, sau făcut serbări mari, la a căror strălucire a contribuit participarea familiei Regale. Publicăm în acest No. o dare de stamă amănunţită, după „Monitorul Oficial'1, după diferite ziare şi după informaţiile noastre particulare. Dăm asemenea un însemnat număr de ilustraţiuni. In ziua de 25 Septemvrie la orele 4,30, trenul Regal sosi la Iaşi. împrejurimile gării şi toate clădirile erau acoperite de populaţiunca mărginaşă îmbrăcată în haine de sărbătoare. La intrarea trenului in gară izbucniră nesfârşite şi entuziaste urale şi se cântă imnul naţional. Pe peronul gării, ticsit de lume, aşteptă: O companie de onoare din regimentul 13 Ştefan-cel-Mare, cu muzică şi drapel; d. primar al oraşului cu întreg consiliul comunal, care oferi tradiţionala pâine şi sare M. S. Regelui, urându-I bună sosire; cl-nii membri ai misiunilor străine trimise de M. S. Ţarul tuturor Rusiilor şi M. S. împăratul . Austro-Ungariei spre a salută din partea-Le pe M. S. Regele. Erau asemenea de faţă: D. preşedinte al consiliului cu toţi miniştrii; d-nii senatori şi deputaţi; d. general comandant al corpului IV de armată cu ofiţerii prezenţi in garnizonă; d-nii consuli străini; delegaţii străini ai universităţilor veniţi să asiste la jubileul universităţii din Iaşi; profesorii universitari, membrii Curţii de apel şi tribunal, şefii confesiunilor străine, toţi foştii miniştri, senatori, deputaţi, primari; consiliul judeţean reprezentanţii învăţământului secundar şi primar, delegaţiunile studenţilor universitari şi străini, toată elita societăţii ieşene, împreună cu numeroase doamne. Multe şi frumoase buchete de flori au fost prezintate M. S. Reginei şi AA. LL RR. Principeselor Maria şi Elisa-beta de către doamne. După ce MM. LL. Regele şi Regina au vorbit cu deosebită bunăvoinţă cu cea mai mare parte din persoanele prezente, S’au urcat dimpreună cu Alteţele Lor Regale în trăsuri, înhămate cu patru cai şi escortate de un escadron din regimentul de escortă regală. www.dacQFomanica.ro 46 AI.BINA La Mitropolie, Suveranul M. S. Regina şi membrii Familiei Regale au fost întâmpinaţi cu Crucea şi Evanghelia de către I. P. S. Sa Mitropolitul Moldovei şi Sucevei încon- Mitropolia din Iaşi jurat de arhierei, vicarii Sf. Mitropolii ai Ungro-Valaliiei şi Moldovei şi P. S Sa Episcopul de-Buzău. Corul mitropolitan a salutat intrarea perechei Regale cu un frumos imn religios. Slujba s’a oficiat de către i. P. S. Sa Mitropolitul, care după terminarea ei a condus pe Majestăţile Lor până la ieşirea din biserică. La orele 8 seara s’a servit la Palat prânzul, la care au avut onoare a fi invitate multe persoane. Primarul ceru voie M. S. Regelui a-I aduce omagiile de adâncă recunoştinţă a cetăţenilor ieşeni. După care M. S. Regele adresându-Se primarului oraşului, a rostit următoarea cuvântare: „Cuvântarea d-voastră aşa de bine simţită şi măgulitoare „pentru Mine, găseşte un răsunet recunoscător în inima Mea. www.dacaromamca.ro ALBINA 47 „Suntem fericiţi că am putut veni din nou în scumpa „Noastră a doua capitală care Ne-a primit şi astădată cu bravele deschise. „Adânc mişcat de calda şi strălucita întâmpinare, mulţu-„\mim din fundul inimei pentru dragostea ce Ieşenii Ne arată „în toate împrejurările. r Doresc ca laşii să /ie nu numai un focar al ştiinţei, dar „să se poată folosi şi de avântul neaşteptat pe care ţara l-a „luat în cursul unei jumătăţi de veac. r Această desvoltare însemnată, se datoreşte în mare parte „Unirii Principatelor clin care a răsărit Regatul. „ Vechiul Scaun Domnesc al Moldovei a făcut în privinţa „aceasta jertfe simţitoare şi merită prinurmare cea mai vie re-„cunoştinţă pentru abnegaţia sa, arătată în momente aşa de „hotăritoare pentru viitorul României; nu se va uită cât de „mult laşii au contribuit la mărirea Patriei. „însufleţit de aceste simţiminte şi cu urările cele mai calde „pentru acest frumos oraş, ridic paharul Meu în sănătatea „iubiţilor mei Ieşeni Seara a avut loc o frumoasă retragere cu torte. Vizitarea Bisericilor. — Prânzul în onoarea trimişilor împărăteşti Luni, 26 Septemvrie, la orele 11 dimineaţa, MM. LL. Regele şi Regina, urmaţi de Suite şi precedaţi de d-nii pri- •tf&miă. nu. Biserica Sf. Nicolae mar al oraşului şi prefect al poliţiei, au vizitat Locaşurile Sfinte din Iaşi. www.dacaroimaiiica.ro 48 ALBINA La biserica Trei Erarhi, Maiestăţile Lor au fost întâml pinate de d. ministru C. C. Arion, I. P. S. S. Mitropolitu-Moldovei şi Sucevei. I. P. S. S. Episcopul de Buzău, P. S. S. L. Arhierei Vicari ai Sfintelor Mitropolii a Ungro-Vlahiei şi Moldovei. Maiestăţile Lor vizitară în' urmă biserica Sf. Nicolae, ce se păstrează tot ca monument istoric şi merse apoi urmaţi de toate persoanele ce îi însoţeau, la Mitropolie. La ora t după amia/.i Maiestăţile Lor S’au reîntors la reşedinţa Regală, unde avu loc un dejun in onoarea delegaţilor Universităţilor străine, veniţi să asiste la jubileul de 50 ani al Universităţii de Iaşi. La orele 4 şi 30 minute, după amiază, Maiestăţile Lorr însoţiţi de AA. LL. RR. Principii Moştenitori ai României, Principele Carol, Principesa Elisabeta şi urmaţi de suitele Lor, au vizitat expoziţia societăţii Viticole. La 5 şi juni., în aula universităţii, s’au adunat întreg corpul profesorilor locali, căt şi toţi delegaţii, faţă fiind şi d. ministru al cultelor Arion. D. Rector a comunicat programul serbărilor, după care a urmat o foarte interesantă conferinţă a d-lui N. lorga. D. Iorga a desvoltat o conferinţă în limba franceză şi germană, fiecare pasaj exprimat in franţuzeşte, repetat apoi în nemţeşte, spre a fi înţeles de toţi profesorii străini delegaţi. La orele 8 seara, s'a dat la cartierul Maiestăţilor Lor, un prânz de gală, în onoarea trimişilor M. S. împăratului Austriei, Rege al Ungariei şi M. S. împăratului Rusiei. In timpul prânzului, M. S. Regele, ridicând paharul Său, a pronunţat următorul toast: „Îndeplinesc o datorie scumpă ini mei Mele, ridicând pn-„harul Meu in sănătatea Maiestăţilor Lor împăratului Francisc „losef si a împăratului Nicolae, cari au binevoit a Mă salută cu „prilejul şederii Mele in Iaşi prin Trimişi speciali. /■ ./prim „Maiestăţilor Lor adânca Mea recunoştinţă pentru această, (/radioasă atenţiune, care Mă mişcă viu şi jac urările cele mai „călduroase pentru fericirea Lor şi prosperitatea Imperiilor Lorr „cu cari suntem lef/aţi printr’o strânsă prietenie. „In sănătatea Maiestăţii Sale împăratului Austriei, Itcge „al Unc/ariei şi in sănătatea Maiestăţii Sale împăratului tuturor Rusiiloru. Aceste cuvinte ale M. S. Regelui au fost urmate de-urale prelungite. Aniversarea Universităţii Marţi, 27 Septemvrie, orele 10'/2 dimineaţa, a avut loc sub preşedinţia M. S. Regelui, în sala Teatrului Naţional, solemnitatea pentru aniversarea de 50 ani dela înfiinţarea Universităţi. www.dacaroimaiiica.ro Teatrul Naţional din Iaşi. % 50 9 ALBINA La sosire, Maeiestăţilor Lor au fost primite de d. preşedinte al consiliului, d-nii miniştri, d. primar al laşului şi rectorul universităţii. M. 8. Regele, AA. LL. RR. Principii Ferdinand şi Carol fură conduşi în sala de spectacol şi luară loc pe şcenă• iar M. S. Regina, AA. LL. RR. Principesele Maria si Eli-sabeta, însoţite de d-nele de onoare, au luat loc in loja Regală. Intrarea Suveranilor în sală fu salutată, în sunetul imnului naţional, prin călduroase urale şi frenetice aplause — îndelung — repetate. Pe scenă se allau şi delegaţii universităţilor străine. In lojă asistau şi misiunile trimise de MM. LL. Împăratul Francisc Iosef şi M. S. Ţarul Nicolae II. Serbarea a început prin executarea, de către orhestra ministerului instrucţiei publice, a uneicompoziţiuni naţionale-a lui G. Enescu, şi după ce corul mitropolitan a cântat, M. S. Regele a rostit următoarea cuvântare: „Cu cea mai vie bucurie urez bună venire învăţaţilor „noştri oaspeţi, cari ne-au făcut marea cinste (le a veni spre a „sărbători cu noi întâiul jubileu al tinerei noastre Universităţi „din Iaşi. Mulţumirea îmi este cu atât mai mare că Mă găsesc Academia Mibăileană „în mijlocul iubiţilor Mei Ieşeni şi că pot presidă la o serbare „de aşa ?nare însemnătate pentru desooltarea culturală a Iio-„mâniei. „întemeiată acum 50 de ani de către Principele Alexandru „loan Caza, după iniţiativa marelui său ministru Mihail Ko-„gălniceanu — a cărui neştearsă amintire se va slăvi mâine — „această Universitate a fost primul rod binecuvântat al Unirii www.dacoramaiiica.ro ALBINA 51 „Principatelor dunărene, cea dintâi manifestare a redeşteptării „intelectuale şi naţionale, mult timp dorită şi împiedicată. Ea „s'a ridicat pe ruinele Academiei Mihăilene, unde cuvântul în-„flăcărat al lui Kogălniceanu răsunase deja, aruncând semânţa „■cea mântuitoare şi vestind timpurile mai bune ce erau să sorească. In cursul său de istoria naţională, însufleţit de un adânc „patriotism, Kogălniceanu vorbeşte nu ca un Moldovan, ci ca un „Român care pătrunde viitorul şi-l pregăteşte. Dar această în-„drăsneală prematură provoacă o nemiloasă reacţiune: voinicul „luptător o plăteşte cu surghiunul, iar Academia Mihăileană „este închisă. „Nu treci/ mult timp insă şi Kogălniceanu, ajuns sfetnicul „■ascultat al unui Domnitor patriot, avu fericirea de a putea atinge „ţelul urmărit fără preget in tot timpul tinereţei sale, adică de „a deschide larg uşile acestei Universităţi şi de a da sufletului „românesc hrana intelectuală care trebuia să-l învioreze şi să-l „regenereze Vechea Universitate „ Din acest moment înălţător şi sub impulsiunea unor profesori cu iubire de ţară, conştiinţa naţională începu a reluă „cunoştinţă de ea însăşi, iar calea propăşirii se deschise largă „în toate direcţiunile şi pentru toate treptele sociale. „Luând contact cu ştiinţa şi civilizaţia, am putut să ne www.dacQFomamca.ro 52 Al.UI NA „asimilam, pe încetul, progresele dobândite de celelalte popoare, „să ne apropiem de ele şi să ieşim din izolarea şi întune-„cimea in care trăisem. Atesta este nemăsuratul folos ce l-am „căpătat prin întemeierea ambelor noastre Universităţi, ele ne-au „învăţat a cunoaşte condiţiunile neapărate ale adevăratei culturi „şi ale adevăratei măriri a unei ţări, adică munca stăruitoare „care îmbogăţeşte, instrucţiunea sănătoasă, care lărgeşte judecata „şi educaţiunea morală, care alcătueşte caractere tari şi asigură „buna ordine sotială. „Universitatea este deci cheia de boltă a clădirii Statului, „menită a întinde câmpul cunoştinţelor /o/ositoare, al adevărului si al frumosului, şi — ca un focar puternic—a lumină „minţile şi a încălzi inimele spre a le îndrumă pe căile rodnice „şi morulizătoare ale muncei aprigi, inchinându-le binelui „obştesc. „lată, d-lor profesori, programul şi domeniul vostru de „acţiune; el coprinde nu mai puţin ca întregul viitor al Pa-„triei, şi acest fapt cată să-vă dea, împreună < u mândria falnicei „voastre chemări şi simţul marei răspunderi ce apasă asupra „conştiinţei domniilor-voastre. „Daţi-Mi voie să vă reamintesc una din frumoasele învăţături ce le (ledeă bătrânul Voevâd Neagoe Basarab f iului său; „ea vă va arătă această răspundere sub o formă şi mai mişcătoare: „Mintea stă în trupul omului drept ca steagul în mijlocul răsboiului şi toată oastea caută la steag. Şi până „stă steagul în răsboiu, nu se cheamă acel răsboiu biruit; „măcar de are şi năvală grea spre sine, ei tot caută steagului şi se adună împrejurul lui. Iar dacă steagul cade, „atunci toate oştile se risipesc şi nu se ştie unul cu altul „cum fac şi încotro merg". „Acest steag, de care atârnă viitorul nostru, îl ţineţi în „mâinile voastre; sub cutele lui aleargă o tinerime doritoare de „izbânzi. Dea Domnul ca să stea tot sus, pe calea mântuirii şi „preamăririi neamului şi să se vază de departe pentru cinstea şi înălţarea scumpei noastre Românii. „Aceasta este cea mai adâncă, cea mai mare dorinţă, a „ini?nei Meleu. Cuvântarea M. S. Regelui fu des întreruptă prin sgo-motoase aplauze, iar ultimele cuvinte fură acoperite de nesfârşite urale ale publicului, care, ridicat în picioare, aclamă pe Suveran. www.dacQFQmanica.ro A I .HI N A 53 D-l Const. Arion, ministrul instrucţiunei publice, rosteşte următorul discurs: Universitatea întemeiată sub cel clin urină Domn al ţării, Domnul Unirii, sărbătoreşte azi cincizeci de ani de existenţă sub ■cel dintâiu Rege, Regele independenţei şi al Mărirei noastre Naţionale. Serbarea de astăzi trebue să-şi găsească un răsunet în inima oricărui Român, căci pe pământul românesc ea este cea mai mare solemnitate ce a avut-o până acum ideea, cugetarea, sentimentul naţional, care-şi găsesc expresinnea lor cea mai înaltă în studiile Universitare. * Universitatea reprezintă unul din acele interese permanente ale ţării, la care toate guvernele şi toate partidele aduc prinosul muncii lor, fericite când acea muncă dă roade prielnice. Creaţiunea Universităţii a doua zi de Unire eră şi dânsa un semn al timpurilor, al năzuiuţilor cari încălzeau atuncea toate ini-mele. Fără o cultură superioară, scopul chiar al Unirii ar fi fost zădărnicit. Cum s’ar fi putut naşte altfel o Românie care nu numai să se impună atenţiunei europene civilizate, dar care să dobândească un rol în civilizaţiunea europeană? De aci se vede menirea cea mare a primei Universităţi române; Universitate a Unirei, ea trebuia să consacre prin cultura ştiinţei aspiraţiunile la o viaţă modernă a unei întregi naţiuni. Negreşit începuturile au fost modeste; de-abia licărea o lumină universitară cu un număr insuficient de profesori şi cu un număr şi mai insuficient de elevi. Dar cu cât trebuinţele chiar de Stat modern urmau să fie satisfăcute de oameni mai bine pregătiţi, studiile superioare devin din ce în ce mai indispensabile şi setea de ştiinţă creşte. Repede s’au realizat progrese mar şi facultăţile noastre au răspândit peste ţara întreagă oameni, cari îi aduceau servicii destoinice; jurisconsulţi, medici, ingineri, profesori, cari înălţând funcţiunea lor, înălţau şi nivelul general al culturii din ţară. Dar, nu atât în răspândirea de diplome şi de grade stă rolul unei Universităţi. Universitatea reprezintă creerul unei naţiuni. Munca ei cerebrală trebue să îmbrăţişeze tot domeniul cugetării şi al ideii şi cât în acest domeniu se va ridică mai sus, cu atât lumina pe care o va răspândi va merge mai departe. Pe culmea munţilor privirea se pierde în orizontul nemărginit, pe culmea gândirei mintea se pierde în infinitul ştiinţei. In această direcţiune trebue să lucreze Universităţile noastre. Lor le este dat să facă legătura puternică într’o civilizaţiune născândă ca a noastră, cu civilizaţiunile vechi şi puternice ale occidentului. Ştiinţa este astăzi una din bazele solidarităţii omeneşti. Ce vom zice dacă din acest punct de vedere vom privi cei 50 de ani de existenţă ai Universităţii din Iaşi? www.dacoramanica.ro 54 ALBINA Sunt două măsuri: una a aspiraţiunelor noastre; celaltă a posibilităţilor. Cu cea d’intâiu noi nu putem, nu trebue să măsurăm realităţile vieţei. Fatal ea le întrece, căci aspiraţiunile tind către un ideal, care rareori se poate întrupa pe pământ. Dacă însă activitatea Universităţi din Iaşi o vom măsură cu măsura posibilităţii, noi trebuie să fim mulţumiţi, noi trebue să. fim mândri. Cu mândrie ne reamintim că în domeniul ştiinţei profesorul Cobălcescu, descoperi savanţilor colţul de pământ, care-i eră scump, ţara lui, şi alcătui cu atâta pricepere descrierea geologică a Carpaţilor care a rămas clasică. El a creat ştiinţa pământului ţării noastre în geologie şi geografie şi toţi acei cari i-au urmat se pot şi astăzi cu folos inspiră dela dânsul. In domeniul literelor cine nu-şi aduce aminte cu veneraţiune de numele lui Conta? In studiile sale de filosofie el a provocat admiraţiunea tuturor cugetătorilor. Filosoful Francez Bornier îl numeşte unul din cugetătorii cei mai profunzi ai omenirei. Filosoful German Biichner, autorul „Forţei şi Materiei14 are pentru dânsul cuvinte de mare laudă. Ei nu mai sunt, dar câtă amintire pioasă li se cuvine! Ei au desprins primele raze de glorie pentru a le revărsa asupra' Universităţii. Ceeace face intensitatea vieţei ştiinţifice, este lupta de idei. Graţie acestei lupte se creează în Universităţi doctrine, cari ajung să se impună ca adevăr. Până ese la lumină adevărul trebue cernut prin minţile celor cari ştiu, a acelor cari vor să ştie. Aceasta nu se face fără greutăţi, fără obstacole de tot felul. Aci la Iaşi a fost o luptă de idei interesantă, mai mult decât oricare alta, aceea a readucerii limbei noastre la expresiunile, la formele cari se adaptau mai bine minţei şi sufletului neamului nostru. Limba este un instrument pentru gândire. Pe un instrument falşificat nu poţi exprimă bine nici ideea, nici emoţiunea. O limbă stricată poate strică cugetarea; exagerată şi pretenţioasă ea poate exageră fără rost ideea. Rupându-se firul adevărat al tradiţiunii, cum era pericol să se rupă, se strică admirabila armonie, care există între toţi cari vorbesc limba românească. De aci dela Iaşi, dela cugetarea limpede, dela iubirea ce eră cu adevărat românească, consacrat de viaţa seculară a neamului nostru, a pornit adevărul, a pornit îndreptarea cea ?ănătoasă. Din tufişurile întunecoase în cari rătăcia limba noastră ea a fost readusă în calea largă a vieţei naţionale! Şi nu este o mică glorie pentru Universitatea din Iaşi că a scânteiat la o catedra a ei mintea senină şi luminoasă a profesorului Titu Maiorescu. In altă direcţiune cum s ar puteă trece cu vederea studiele conştiincioase şi savante asupra petrolului ale profesorului Poni? www.dacoromanica.ro ALBINA 55 El a zis ultimul cuvânt al ştiinţei în această privinţă şi a făcut cunoscut străinătăţii petrolul român, cu marile lui calităţi. Nu puţin a putut contribui la desvoltarea tot crescândă a marei noastre industrii. îndoit serviciu adus ţării pe teren cultural, pe teren industrial. Timpul pe care nici ştiinţa, nici geniul nu-1 pot ţine în loc, timpul pe care munca pare că-1 precipită şi mai repede, a făcut să înceteze activitatea Universitară şi a profesorului Maiorescu şi a profesorului Poni, nimic însă nu-i poate desprinde de mintea Universităţii din laşi, nimic nu-i poate depărta din sufletul ei! In domeniul istoriei, pe care savanţii noştri încă tineri, o limpezesc, o precizează, o transformă, în ce priveşte ţara noastră, profesorul Xenopol, s’a înălţat către principiile generale ale filozofiei istorice şi a scris cartea sa Thâorie de l’Histoire, care i-a deschis drumul Institutului Franţei şi al cursurilor la Collăge de France şi Sorbona, unde pentru întâia oară a răsunat în atenţiunea savanţilor Francezi vorba unui Român. Aci în Iaşi s’a început şi s’a continuat cu succes opefa importantă a explicării codului civil Român, atât de asemănat, dar şi atât de deosebit de Codul Napoleon. Nu pot să hn zic un cuvânt şi despre profesori mai tineri. Cu câtă satisfacţiune constat că revistele de ştiinţe, cele mai cu renume din străinătate, le sunt deschise. Numele lor stau acolo alături cu a celor mai de seamă celebrităţi Europene şi articolele lor sunt preţuite. In chimie, în zoologie, în medicină, în matematici, în filologie, în ştiinţa care mai mult pătrunde, se adaptează vieţei moderne, în electricitate, profesorii noştri produc o mişcare, care începe să fie bine cunoscută în străinătate. Aceste lucrări săvârşite până astăzi sunt o garanţie pentru viitor. Noi vom merge tot mai înainte şi tot mai sus. „Crescit eundo , cu cât va păşi mai mult în viaţă cu atât se va mări, cu atât să crească gloria Universităţii din Iaşi. Fie savanţii ei cât de cunoscuţi, cât de glorioşi! Gloria savanţilor se varsă în patrimoniu naţional! Nu poate fi altfel când ocrotirea şi sprijinul, când pilda muncii ne vin de sus, când Maiestatea Voastră a dat pentru instrucţie fără să numere şi asigurând României prin sabie neatârnarea, i-a asigurat progresul cultural, răsplătind pe toate căile munca şi meritul! Când alături de Majestatea Voastră stă M. S. Regina—a noastră — dar şi Regina gândirii. „Biruit-a gândul" a zis vechiul cronicar Moldovean. Să biruiască gândul spre eterna mărire a patriei! D-l Incob JVeţjruzzi, vorbeşte în numele Academiei române» Foarte mişcat şi vădit impresionat, d. Negruzzi, fost profesor al uni-versităţei din Iaşi, timp de 21 ani, începe prin a face un istorie www.dacQFQmanica.ro 56 ALHINA asupra, acestei instituţiuni, enumerând pe foştii profesori între care Conta, Micle, Bărnuţ, Strat şi Grh. Mârzescn şi arătând greutăţile ce au fost întâmpinate dela înfiinţare. D. -profesor A. D. Xenopol vorbeşte în limba franceză adre-sându-se delegaţiunilor universităţilor străine, cărora le mulţumeşte pentrucă au participat la serbările jubilare, relevând toate actele mari ale M. S. Regelui, cari au contribuit la ridicarea culturii româneşti până la nivelul în care se află astăzi. D-l Pangrati, rectorul universităţii din Bucureşti, arată însemnătatea serbării de azi şi relevă faptul că România a câştigat un loc de frunte în ceeaee priveşte activitatea culturală. Continuând, d-sa zice că universitatea din Iaşi a răspuns cu prisosinţă chemărei ei, şi termină exprimând în numele universităţii surori din capitală felicitări universităţii din Iaşi şi sentimentele de recunoştinţă, devotament şi statornicie Auguştilor Suverani şi întregei dinastii. In ţinuta ceremonialâ profesorul Waldeyer delegatul universităţii din Berlin adresându-se Suveranului, reginei, familiei princiare şi colegilor universitari, aduce salutul de omagiu universităţii ieşene după care face descrierea etnografică a României, amintind apoi episoade istorice şi lupta pentru independenţă. Spune că progresul României se datoreşte instituţiilor noastre de cultură în care primează universitatea ieşană. Adresându-se Suveranilor şi înalţilor oaspeţi, delegatul universităţii din Viena, profesorul Swoboda, în roba ceremonialâ închină •salutul de omagii pmtru serbarea universitară de astăzi. Deşi tânără, universitate ieşeană se află la nivelul marilor instituţii similare din Europa, având aceeaşi năzuinţă pentru ştiinţă şi cultură. Acum, cu prilejul acestei serbări se poate vedea realitatea progresului ce l-a făcut ţara românească, progres la care a ■colaborat în primul rând universitatea ieşană. Adresându-se Suveranului în limba românească, d. Sagkin, rectorul universităţii Francisc-Iosephiane clin Cernăuţi, citeşte per-.gamientul oficial al acestei universităţi, fiind asistat de doi studenţi , Bucovineni. Prin această felicitare Academia din Cernăuţi arată rolul principal ce l-a avut până astăzi universitatea noastră şi puternica înrâurire patriotică şi naţională asupra generaţiilor din urmă cari au trăit sub domnia M. S. Regelui Carol. Universitatea din Iaşi este o comemorare a marilor bărbaţi de stat ai României. Delegatul universităţii parisiene d. de Mirtonne, adresându-se Suveranului şi întregei familii regale, exprimă salutul cordial dim partea colegilor săi din Paris şi aminteşte faptul că între Franţa şi România există o veche şi strânsă amiciţie. D-l Iarnic, cunoscutul filo-român din Praga, e primit cu ora- www.dacQromanica.ro ALBINA 57 ţiuni entuziaste. D-sa ia cuvântul în româneşte, enumărâml greutăţile îndurate de Români pentru cultivarea şi păstrarea limbei. Face istoricul universităţei din Praga înfiinţată în anul 1348, arată că această instituţie e cea mai veche din centrul Europei relevă meritul universităţei din Iaşi şi termină urând ca universitatea noastră să nu aducă folos numai ţârei româneşti, ci lumei întregi. D-l Agura vorbeşte în numele universităţii din Sofia. Ca fost elev al universităţii din Iaşi, distinsul profesor relevă progresele realizate eu evidenţă, foloasele pe cari Bulgaria le are dela noi trimiţând tinerii în universităţile noastre din Iaşi şi Bucureşti şi termină urând ca aceste instituţiuni să fie şi pe viitor focarul de lumină al tineretului din statele din Balcani. D. Friedwagner, delegatul universităţii din Frankfurt a. AL, adresându-se Regelui şi întregei asistenţe spune că nu aduce daruri din partea universităţii cărei aparţine, dar că venind să exprime felicitări, poate comunica plăcuta veste că la acea universitate s’a înfiinţat o catedră pentru studiarea limbei române. Vorbind de vechea capitală a Moldovei şi de instituţia care-îşi serbează astăzi jubileul de 50 de ani de existenţă, spune că Moldova a dat pildă Europei întregi de cultură şi de patriotism.. Aminteşte de poeţii mari ai ţării, ca Alecsandri, Eminescur şi de marele bărbat de stat Mihail Cogălniceanu de care este legată cultura şi strălucirea laşului. D. Sextil Puşcariu ia cuvântul în numele societăţii culturale din Bucovina şi în numele profesorilor români din Cernăuţi. D-sa relevă legăturile ce trebuesc să existe între Românii din Bucovina şi cei din regat, arată rolul universităţii din Iaşi în desvoltarea culturală dela noi şi termină exprimând felicitări cu ocazia jubileului de 50 ani. In numele facultăţii de litere şi filozofie din Bucureşti, d. Iorga arată marea misiune culturală şi naţională a universităţii din laşi şi foloasele cunoaşterei trecutului şi sufletului poporului român. Adresându-se Suveranilor, familiei princiare şi corpului universitar, d. Benedetto de Luca transmite felicitarea oficială a universităţii din Bologna, pe care o citeşte în limba italiană. D-l Şte/anelli vorbeşte în numele societăţii culturale din Cernăuţi, delegat s’o reprezinte la solemnitatea de astăzi, împreună cu d. dr. Sextil Puşcariu. Cunoscutul jurist român d. St- Longinescu, ia cuvântul în numele facultăţii de drept dela universitatea din Bucureşti. D. Dragomir Hurmuzescu schiţează câteva momente din trecutul universităţii din Iaşi, arătând rostul pe care l-a avut şi-l are această universitate în mişcarea noastră culturală şi naţională. D. lfrim vorbeşte în numele studenţilor universitari, mărtu- www.dacocomamca.ro 58 Al.BINA risind sentimentele de dragoste şi devotament pe care le păstrează studenţimea faţă de tron şi dinastie. La orele 4 şi jurr., M. S. Regele, însoţit de A. S. R. Principele Fcrdinand, a vizitat şcoala normală de învăţători „Vasile Lupu\ ŞcoalA normală de învăţători din laşi. M. S. Regele şi A. S. R. Principele au vizitat expoziţia de fructe a şcnalci, atelierele de lucru manual, admirând in special — sculpturile, muzeul de ştiinţe naturale, expoziţia de desemn, dormitoarele, sălile de studii, sala de mâncare şi bucătăriile. Mergând în sala de serbări, elevii au cântat imnul şi câteva cântece patriotice. In sala de gimnastică o eebipă de elevi au executat mişcări şi lupte. In curte toţi elevii au executat diferite dansuri naţionale, spre deplină satisfacţiune a Maiestăţei Sale care a adresat elogii meritate d-lor profesori şi elevilor. In fine a vizitat parcul şi capela şcoalei. Seara la orele 9, Familia Regală, împreună cu Suitele, au mers la teatru, pentru a asistă la o reprezentaţie de gală. Desvălirea statuei lui Kogălniceanu In ziua de 28 Octomvrie s’a făcut desvălirea statuei lui Mihail Kogălniceanu. www.dacoromanica.ro Statua lui Kogr&lniceanu din Iaşi. 13922.—«Albina», 9 Oct. 1911. www.dacQFomanica.ro 60 ALMNA M. S. Regele, reţinut de o uşoară indispoziţie — fapt ce l-a oprit şi dela serata de aseară deia teatrul naţional—nu poate luă parte. Deasemenea şi M. S. Regina. Sosesc insă Principele moştenitor Ferdinand cu fiul Său Carol.' Se începe serviciul divin de către I. P. S. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei Pimen, înconjurat de un numeros cler. Corul mitropolitan dă răspunsurile cuvenite. La desvălirea statuei au rostit discursuri următorii domni: Rectorul dr. Gh. Bogdan; D. Grecianu, primarul Iaşi.or; C. C. Arion, ministrul instrucţiunii; A. D. Xenopol; Neculae Iorga; I. C. ărătianu, şeful partidului liberal, Căpitan Antoniu, veteran, Bârlad; I. C. Ifrem, delegatul studenţi mei, Iaşi; Gribonschi, student Cernăuţi; Duma, in numele studenţilor macedoneni Toate aceste cuvântări au arătat meritele marelui bărbat a cărui memorie se serbătoreşte. Spaţiul nu ne permite a le reproduce. Ne credem însă datori a «la aci o scurtă biografie a lui Kogălniceanu şi un bun portret al lui de pe la 1877. Născut în 1817, Kogălniceanu învăţă mai întâiu în casa părintească şi într’un pensionat francez din Iaşi. In 1884 plecă, cu fiii Domnitorului Mihail Sturdza, la Luneville (Franţa) şi apoi la Berlin, unde făcu studii serioase. Fiind încă la studii, scrise un articol despre Limba şi literatura română într’o revistă germană şi două lucrări istorice în limba franceză: despre Ţigani şi Istoria Valahiei, Moldaviei şi a Valahilor de peste Dunăre. In 1838 se întoarse în ţară, iar în 1840 întemeiă revista Dada literară şi Arhiva Românească. In 1843 fu numit profesor de istorie la Academia Mihăileană şi deschise cursul său prin acea cuvântare care a rămas clasică. In acelaş an scoase împreună cu Ioan Ghica, V. Alecsandri şi Costache Negruzzi revista Propăşirea, care, ştergându-i-se de censură titlul, a rămas numai cu numele de foaie ştiinţifică şt literară. www.dacaromanica.ro ALBINA 61 Luă parte la mişcarea din 1848, năbuşită de Mihail Sturdza. După aceea se ocupă de literatură; în 1852 apar cronicele Moldovei; în 1854 Album istorico-literar; în 1855, colaborează la România literară; dar îndată intră cu putere în mişcarea politică, redactând Steaua Dunării (1855—1859). In propaganda pentru unirea ţărilor, el joacă rol de căpetenie, ca jurnalist şi ca deputat în divanul ad-hoc. Prin stăruinţele lui, partida naţională căpătă casarea primelor alegeri şi adunarea unui nou divan trimis de o alegere nouă şi partizan al unirii. Lucră apoi pentru unirea definitivă a ţărilor sub Cuza. # V , S/ / i,,* r/,) • / i f 'A- 1 i> t/ /• * } . * t f s» r {( t t .* wV-y St ' y/? • SS. '* r/ tS^> t j: }sf- -7 /r . ■ / r s f *+ f < ^ 4 tj, / / '4 s. rS , ' ~ ' Aa . .. 1 _ ' " . 4,1,1, t • a £■■* fL- ’ ' ■ ' -* 4 '< / i fu t .i/ /s i ?’v At z/i,A y j-s >./ ~ sA', ' -//**/’ ,ţi ** t ’ y ’/îu /y' y’ /i / ’ >, y.^ ^ 6*t ,/* ir ,-r.r/ t fi Un manuscript al lui Kiogitlniccanu In timpul acestui Domnitor, el ca prim ministru, îşi legă numele de două mari acte: secularizarea averilor mănăstireşti şi împroprietărirea - .Sub domnia principelui Carol, luă parte la toate actele principale ale vieţii noastre politice; iar momentul cel mai însemnat din această www.dacQromanica.ro 62 AL UI NA parte a activităţii sale este în vremea răsboiului din 1377—78 şi în vremea congresului din Berlin, când fu numit ministru de externe şi delegat al României împreună cu Ioan C. Brâtianu. Amândoi se prezentară şi susţinură drepturile statului nostru în faţa congresului. Membru al Academiei din 1868, Kogâlniceanu se ocupă cu studiul istoriei de câteori trebile ţării îi dădeau răgaz şi cu câteva luni înainte de a muri citi cu ocazia jubileului Academiei, o interesantă lucrare despre liberarea Ţiganilor, împroprietărirea ţăranilor, şi alte chestii la a căror rezolvare contribuise ca om politic. Muri în 1891. Deschiderea cursurilor Uuiversitare. — Darul M. S. Regelui In ziua de 29 Septemvrie11911, s’a făcut cu mare solemnitate deschiderea cursurilor universitare ale anului 1911—1912. Aula Universităţei cuprinde tot ce laşul intelectual are mai de vază, precum şi pe d-nii miniştri Arion, Delavrancea, Universitatea din Iaşi Marghiloman şi Neniţescu, precum şi generalul von Gemingen. întreaga asistenţă c in veştmânt de ceremonie, căci astăzi, în al cincizecilea an al existenţei sale, Universitatea ieşană îşi serbează solemnitatea deschiderei cursurilor. înainte de începerea cuvântărilor I. F. S. S. Mitropolitul Pimen a oficiat un serviciu divin; iar corul a intonat imnuri ocazionale. D. dr. Bogdan începe prin a spune că corpul profesoral al Universităţei din Iaşi se simte mândru de prezenţa familiei regale la deschiderea cursurilor Universităţei. www.dacaromamca.ro ALBINA 63 Asigura eă aici toţi profesorii şi studenţii poartă cel inai necondiţionat devotament familiei regale şl exprimă mulţumiri pentru solicitudinea ce Majestatea Sa o poartă instituţiilor noastre de cultură şi în special Universităţei din Iaşi. D. dr. Bogdan aminteşte de împrejurarea de acum câtva timp, când situaţia Universităţei din Iaşi eră ameninţată şi spune că corpul profesoral ca şi cel studenţesc erau convinşi că nimic rău nu se va întâmpla când M. S. Regele veghiază. Vorbeşte apoi de inimoasa atenţie a M. S. Regelui pentru studenţii români. In tăcerea solemnă a sălei, Suveranul a vorbit cuvântarea următoare: „Sunt viu mişcat, de sentimentele de dragoste şi credinţă ce mi le reînoiţi din partea universităţii laşilor şi care găsesc un adânc răsunet de recunoştinţă în inima mea. „După vrednica sărbătorire a jubileului universităţii, în care s’a amintit trecutul, am dorit să viu din nou în mijlocul vostru la descinderea cursurilor spre a ne îndreptă gândul împreună spre viitor şi a vă arătă desăvârşita mea încredere că roadele acestui înalt aşezământ de cultură, care a primit acum o nouă sfinţire, vor răspunde aşteptărilor ţârei. „Aceste aşteptări le cunoaşteţi: o muncă sârguitoare închinată binelui şi adevărului; păstrarea neştirbită a credinţei strămoşeşti şi ridicarea patriei prin forţele morale şi intelectuale ce le veţi dobândi aici. „Jertfele însemnate ce le face Statul pentru voi, iubiţi studenţi, solicitudinea şi necurmatul meu interes pentru studiile voastre vă vor îndemnă cu siguranţă a vă arătă vrednici de dragostea ce vă înconjoară. Ca semn al acestui interes şi un nou imbold la muncă, am hotărît, în amintirea acestei sărbători, a dărui 300 mii lei, . a căror dobândă se va întrebuinţa de senatul universitar pentru tipăriri, de teze şi mai ales sprijinul studenţilor lipsiţi de mijloace. „Urez ca anul universitar care începe să ne-aducă dovada că nădejdea ce punem in voi e pe deplin întemeiată şi că din cuvântările profesorilor ca din o sămânţă bună aruncată intr’un ogor mănos va răsări un rod îmbelşugat spre folosul vostru şi al scumpei noastre ţâriu. Cuvântarea M. S. Regelui a fost primită cu aplause şi ovaţii cari au durat peste 20 minute. D. dr. Riegler, vorbind în limba germană, aduce salutul entuziast din partea corpului profesoral pentru familia regală şi prin-' ciară şi pentru oaspeţii Universităţilor străine. D. profesor dr. Socor, înainte de a intră în miezul lecţiunii de deschidere a cursurilor, exprimă entuziaste omagii Suveranului şi familiei regale, în numele corpului profesoral şi al studenţilor Universităţei. www.dacoromaiiica.ro Piaţa Unirei din Iaşi ALBINA 65 Salută apoi pe oaspeţii Universităţilor străine şi după aceea tratează o chestie ştiinţifică, anume: înrâurirea ochilor asupra intelectului. Terminându-se solemnitatea deschiderei cursurilor universitare, M. S. Regele şi întreaga familie princiară vizitează biblioteca, precum şi toate laboratoriile Universităţei, rămânând încântaţi de bogăţiile ştiinţifice aflate acolo. La ora 1 s’a servit un banchet oferit de rectorul Universităţei d. dr. Bogdan, în onoarea delegaţilor universităţilor străine Alte serbări. — Plecarea Suveranilor In ziua de 30 Septemvrie, la orele 11, s’a sărbătorit, eu multă solemnitate, punerea pietrei fundamentale la clădirea a numeroase chilii la mănăstirea Cetăţuia. La această solemnitate- au participat Suveranii, întreaga familie princiară, reprezentanţii Ţarului şi împăratului Frantz Iosef, d-nii miniştri Marghiloman, Arion şi Delavrancea, reprezentanţii mai multor Universităţi străine, înalţii demnitari şi un numeros cler. MM. LL. Regele şi Regina au fost primiţi de I. F. S. S. Mitropolitul Moldovei. Numeroşi episcopi, arhierei şi săteni din împrejurimi au întâmpinat cu mult entuziasm pe Suverani. După oficierea serviciului divin, Majestatea Sa a pus piatra fundamentală subscriind apoi, ca şi toţi cei prezenţi, actul comemorativ. După amiază, eră hotărâtă plecarea Suveranilor şi a familiei regale. încă dela ora 3 stradele pe unde urmează să treacă cortegiul regal sunt într’o vie mişcare. Mii de persoane, bătrâni, tineri şi copii, din toate păturile sociale, se îndrep-tează spre piaţa Unirei, stradela Gărei, Lăpuşneanu şi Carol. La ora 4 d. a., piaţa Unirei e o masă compactă de oameni. Terasa şi scările otelului Traian sunt literalmente ocupate, iar ferestrele şi balcoanele caselor sunt tixite. Iată trăsurile regale. Lumea salută şi aclamă pe iubiţii noştri Suverani. La gară Suveranii şi familia Regală îşi iau rămas bun dela toţi cei ce se aflau de faţă şi se urcă în vagoane. O întâmplare dureroasă s’a petrecut în ziua din urmă a acestor serbări. Profesorul Agura ce reprezenta universitatea din Sofia, la serbările universităţei din Iaşi — el însuşi fost student al acestei universităţi, azi la ora 3 şi jum. a murit subit. Dânsul eră găsduit la directoarea şcoalei se cundare de fete „Oitea Doamna14. www.dacQFomaiiica.ro POVESTEA ZAMBILEI — Măi băeţi, umblând voi p‘e pământ n’aţi auzit în cutare loc de fata Zambila? — Cum nu, răspunseră ei, am auzit acum un an. — Să vă duceţi s’o luaţi unu de nevastă, că scrie rău de dânsa în cartea vieţei. Pe semne fata să şi rugă lui Dumnezeu s’o ferească de amaruri pe lume că s’a indurat să n’o ia omul cel beţiv. Şi Prier şi cu Florar şi porniră schimbaţi în doi flăcăi de ţară buni de însurat şi tineri. Fata, tocmai ghileâ pânza la pârâu şi eră aşâ pe când zăpada lăsă în urmă-i iarba verde şi pământ jilav. Şi Prier, nebunul, vorbea celuia: „Prieşte şi jupeşte", grăi: Măi, ştii ce, noi să aburim pe fată cu duhul nostru, şi cu cât se apropia, Prier svârleâ o adiere de vânt rece şi una caldă de stârnea colbul de pe drum, da Florar svârleâ cu miros de flori de corn, de mălin, cireş, tei şi salcâm, de zicea fata: „De n’ar bate vântul ista afurisit, ce minune de vreme n’ar fi“. Iar când flăcăii văzură pe fată, le sfârâiră inima. „Bună ziua fetică, grăiră eiu. — Da fata se uită şi la unul şi la altul şi Florar îi plăcu şi nu grăi decât atâta: „Mulţumim unuia din d-voastră". www.dacQFomanica.ro ALBINA 67 Cei cloi trecură mai încolo şi se apucară la harţă. „Măi, grăi Prier, ce vorbă o fi şi asta: „Mulţumim unuia din voi". „Ia mi-a mulţumit mie, răspunse Florar. — Ba, să-ţi pui pofta în cui, răspunse Prier, că mie, da n’a vrut să spue, că erai tu. — Ba mai bine ţi-ai pune-o tu în cui, să resti la el Prier, că mie, căci chiar la mine s’a uitat-şi a mulţămit. — Bine, zise Florar, hai 1a fată s’o întrebăm: — Hai! „Mă rog, întrebă Prier, mai îndrăzneţ şi mai neobrăzat, prietenul meu Florar zice că lui i-ai mulţămit la „buna ziua" ce v’am dat şi mie mi s’a părut că mie mi-ai zis. Da fata ca să le cerce şi mintea grăi: Acela care mi-o ghici o cimilitură, aceluia i-am mulţămit. „Scurtă groasă, und’te duci?" — Neagră arsă ce mă’ntrebi? Prierul zise, că-i: o ţigancă cu fie-sa. Dar Florar, răspunse: Nu i-e Cofa şi cu Ceaunul? Aşa e, răspunse fata, ţie ţi-am mulţămit şi după tine merg. Atunci Florar, nu mai svârli sumanul peste dânsa şi când îl ridică, fata nu eră decât o floare cum ţi-am spus, căruia ii zice „Zambila". Şi cum el colindă în fiecare primăvară pământul, i-a împrăştiat sămânţa în lume odată cu povestea şi ajungând şi până la noi, oamenii au ţinut-o minte, şi bunică-ta mama-mea, mi-a spus-o mie, şi eu ţie’ iar tu s’o spui la alţii, că toate tainele pe lume se ţin, da poveştile se spun şi se învaţă, că ele îs singurele care se îndreaptă minţii şi lui Dumnezeu. Eu, care ţin minte tot ee-am auzit şi tras în copilăria mea, n’am uitat nici povestea asta. şi iată că v’o spui s’o ştiţi şi care floare e Zambila şi de unde pre-purie omul fără carte că i să trage numele. (Sfârşit). Ion Dragoslav. www.dacoromanica.ro 6S Al.BINA Starea agricolă a României la finele lunei Septemvrie 1911 st. n. Luna Septemvrie a fost caracterizată în prima sa jumătate prin tr’un timp frumos, uscat şi destul de cald; au urmat apoi două perioade de ploi în întreaga ţară, dar mai mult în partea de jos şi e.i deosebire în cea dela vest. unde au fost foarte abundente şi au produs în multe părţi inundaţiunişi stricăciuni. In urma acestor ploi timpul s’a răcorit mult pretutindeni; la munte, în părţile.deluroase şi în nordul ţărei către sfârşitul lunei s’au semnalat primele zile cu brumă. Timpul cald, uscat şi frumos din prima jumătate a lunei Septemvrie 1911, a fost cât se poate de prielnic pentru coacerea desăvârşită a porumbului timpuriu şi a strugurilor, deşi lucrările pentru semănăturile de toamnă se făceau cu greu sau chiar se suspendaseră în multe părţi. Ploile ce au căzut în a doua jumătate a lunei pe cât de folositoare lucrărilor agricole şi semănăturile de toamnă, pe atât au fost vătămătoare porumbului în general căci l-a umezit, dar mai ales porumbului târziu din regiunea dealurilor, din partea de sus a ţărei şi chiar din unole părţi din câmpie, unde, fiind încă verde şi timpul ne mai putând a se încălzi prea mult, este temere că nu se va mai putea coace desăvârşit şi va rămânea crud. Porumbul semănat timpuriu şi acel precoce s’a copt şi a început a se culege în câmpia ţârei şi chiar în cea de sus din a doua ■decadă, continuând şi acum; el este bun pretutindeni. Prin unele părţi s’a terminat de cules şi s’au tăiat cocenii începându-se în locul lor arăturile de toamnă. Producţiunea porumbului este pretutindeni satisfăcătoare, chiar şi a celor târzii; calitatea lor va varia însă după epoca maturităţii şi după timpul ce el va mai avea până la cules. Bruma căzută în ultimile zile în nordul ţărei şi în regiunea dealurilor a făcut rău la porumb, mai ales acelui verde. Sfeclele de zahar şi cartofii au început a se desgropâ către sfârşitul lunei şi chiar predă fabricilor; producţiunea lor este cât se poate de mulţumitoare. Viile se culeg pretutindeni începându-se în ultima decadă; în podgoriile din câmpie şi din vestul ţărei, unde a plouat prea mult, s’a produs stricăciuni strugurilor căci au crăpat; din această cauză a fost nevoe de a se culege înainte de timp. Producţiunea strugurilor este în general mică; sunt regiuni unde nu s’au făcut chiar de loc, viile fiind atacate de mană şi de alte boale crip-togamice. Tutunul s’a terminat de recoltat pretutindeni, uscatul foilor se face însă cam greu din cauza timpului cam umed şi rece. Fâ-neţele artificiale semănate în urma rapiţei sau grâului, au creseut mult sub influenţa ploilor din August şi Septemvrie; ele s’au cosit şi strâns în această lună dând o bună producţiune de nutreţ. Lucerna s’a cosit pe unele locuri a patra oară. Fâneţele naturale an www.dacaromanica.ro AI.HI NA G9 » 2,80 4) 27 » )) » bluze bleu ...» » )) )) )) 3,50 5) 29 » » » » roz ...» )' )) )) )) 3,80 6) 13 )) )) » şorţuri galbene » )) » » » 2,- 7) 54 )) )) » rodiii nearucualb » )) » )) » 1,40 8) 24 )) » » cuverturi roşii » » )) )) )) 1,60 9) 72 » )) » feţe de masă . » )) )) )) )) 1.40 101 40 )) )) » şervete . . . . » )) » )) )) 1,60 11) 32 )) )) simplă de cămăşi » » )) )) )) 0,80 12) 2 cămăşi de lână, bucata . . . 16,- Valoarea obiectelor expuse a fost in sumă de lei 858,80 S’au vândut................................» » 597,90 V. — Atelierul din Buftea (Ilfov) înfiinţat la 4 Fevrua-rie 1911, este proprietatea doamnei Simionescu din localitate şi condus de d-sa. Funcţionează cu 8 răsboaie din lipsa de local. Dela acest atelier s’a expus: 1) 23 m. pânză p. rochii din inişor cu borangic in 4 iţe, m. a lei...................................... 6,50 2) 66 m. pânză p. rochi din inişor cu borangic in 2 iţe, m. a lei...................................... 3,50 3) 63 m. pânză p. cămăşi din inişor cu borangic in 2 iţe m. a lei....................................... 3,20 4) 57.» m. pânză p. bluze din aţă simplă in 2 iţe, m. a lei................................................ 2,50 5; 19 m.. pânză p. rochii borangic m. a lei . . . 3,80 6) 6V2 » » » bluze a lei............... 3,50 7) 17 » » » » » .......... 2,50 8) 13 » )> » şervete de bucătărie, m. a lei 0,80 Valoarea obiectelor dela acest atelier au fost în sumă de lei................................ ............ 858,80 S’au vândut în sumă de lei ... •................... 678,— VI. — Atelierul de covoare din Rucăr (Muscel) al Ministerului Instrucţiunei, funcţionează în mod regulat dela 10 Fe-vruarie 1911. Are maestră specială de covoare. Acest atelier este bine organizat în toate privinţele. Urmează elevele cursului primar asistate de învăţătoarele lor. Dela acest atelier s’au expus: 2 covoare în valoare de lei 8> cari s’au vândut. Pe lângă aceste ateliere au mai expus: I. — Şcoala primară din comuna Catăloi (Tulcca) lucrări www.dacQroimamca.ro 80 ALBINA executate de d-na Cornăteanu iuvătătoare cu elevele şi •adultele. D-sa posedă un răsboiu procurat prin Cassa Şcoalelor. S’a expus: 1) 3 pungi de mână a lei.........................10,50 2) 3 pcrnuţe mici a lei...........................11,— 3) 2 m. pânză de bluză a lei...................... 8,— 4) 1 faţă de masă cu 0 şerveţele a lei........... 6,40 5) 5 bucăţi croşetaturi a lei..................12,— 6) 3 şorţuri de pânză a lei......................13,50 7) 3 rochiţe de copii a lei......................17,45 8) 8 cămăşi de noapte a lei......................58,95 9) 4 bucăţi perdele a lei........................24,80 10) 2 bucăţi transparente a lei..................15,— Toate aceste obiecte au fost din pânză simplă lucrate cu cusături naţionale. Valoarea lor a fost de lei......................197,60 S’au vândut în sumă de lei......................172,80 II. — Şcoala primară din Stolnici (Argeş) a expus lucrări executate de eleve şi maestră. Şcoala este înzestrată cu un răsboiu de către Prefectură prin intervenirea Cassei Şcoalelor. S’au expus: 1) 7'/2 m. pânză cu ajur din borangic, m. a lei . 5,— 2) 5 şorţuri cu cusături naţionale a lei........25,— 3) 1 pungă de mână a lei........................10,— 4) 4 rochiţe cu cusături naţionale a lei . . ... . 40,— Valoarea acestor obiecte a fost de lei..........162,50 S’au vândut în sumă de lei......................70,— III. — Monahia Hagi Velicu, care a fost ajutată de Cassa Şcoalelor cu răsboiu şi maşină de filat, a expus: 1) 5 m. pânză din aţă şi păr de cămilă, m. a lei 5,50 2) 4 m. borangic în 4 iţe, m. a lei.................5,50 3) 2 m.......................................• . 4,80 4) 5 m..............................................4,50 Au fost obiecte în valoare de lei...............83,70 S’au vândut in sumă de lei......................49,50 IV. — Preoteasa Dumitra Dobrescu din Leordeni (Muscel) care se ocupă cu ţesături la răsboae româneşti a expus: 1) 2 perne alese cu fir in răsboiu..............22,— 2) 6,75 m. pânză p. haine din borangic, m. a lei . 8,50 Aceste obiecte cari s’au şi vândut au făcut lei . . 79,40 V. — S. Mireea, B-dul Viitorul 16, Buzău, au expus pânzeturi in valoare de lei......................191,— A expus şi 4 bluze brodate, al căror preţ nefiind convenabil, n-au figurat. S’au vândut lucruri de lei........................ 59,95 Valoarea totală a obiectelor ce au figurat la această expoziţie au fost de lei..................... 5.006,35 Vânzările au fost.......................... 3.453,55 Puţinul din obiecte ce au rămas nevândute se datoreşte www.dacOTomamca.ro ai uin.\ 81 faptului că au fost lucrate de femei din propria lor iniţiativă. Au aglomerat pe un singur obiect multe lucrări, astfel că şi preţul eră mai mare şi necesitatea lui nu se simţea aşă ca să se 11 putut vinde cu uşurinţă. In schimb însă s’au primit numeroase comenzi, cari s’au distribuit pe la ateliere şi cari întrec cu mult prisosul de obiecte nevândute. Ţin să mai arăt că obiectele expuse, nu au fost toate ce atelierele au produs dela înfiinţarea lor (ţinându-se seama că atelierele primesc comenzi particulare) ci s’au expus numai acele lucruri, ce au crezut că vor fi bine primite de publicul bucureştean. Obiectele expuse au fost admirate şi bine primite de distinşi vizitatori şi cunseători în ale artei naţionale. Ga vizitatori au fost pe lângă d-nii Miniştri de Instrucţiune şi Industrie, de toate şcoalele profesionale de fete împreună cu profesoarele, de studente şi studenţi, de d-nele şi d-nii Bianu, Fâleoeanu, Râmniceanu, Olănescu, Filiti, Istrati, Sa-cbelarie, Adelsberg, Anast. Sima, Scarlat Arion, P. Arion, d-ra M. Arion, Eremia, Racoviceanu, Basarabescu, Manolescu, Râmniceanu, Cristescu, Popovici Lupa, Iiariu, Aguleti, Can-tuniari, Deşliu, Pastia, Boearollu, Vernescu, Mihăescu, Elef-terescu, d. Djuvara fost Ministru şi încă un însemnat număr de persoane, cari au admirat şi au făcut multe cumpărături. z. Oeorgescu. Serbarea sfârşitului de an şcolar din corn. Drajna de Sus Serbarea sfârşitului de an şcolar a avut loc în ziua de sf. apostoli Petru şi Pavel, după cum, «s’a pomenit» de toţi locuitorii satului, cari odinioară priviau cu multă mulţumire coroanele de Hori puse pe capul premianţilor şi obiectele şcolăreşti ce se împărţeau fiecărui elev. Disdedimineaţa, în sat domneşte un sgomot uşor produs de glasurile şcolarilor, cari deşteptându-se odată cu revărsatul zorilor se îndeamnă prin strigăte ascuţite către locaşul de şcoală din mijlocul satului. Din loc, în loc, pe soseaua ce se pierde in zările depărtării şi pe la încrucişările uliţelor se zăresc cete de băeţi şi fete îmbrăcaţi cu îngrijire şi înaintând repede prin praf cu bucheţele de fiori în mană. In curte, mulţimea de elevi adunaţi formează un frumos tablou colorat de minunate şi plăcute porturi naţionale. Colo mai multe fetiţe cu părul bălaiu şi atârnat peste umeri sunt îmbrăcate — aşa după cum le-a spus d-şoara învăţătoare — cu cămăşi cusute cu «roşu» şi cu fote negre ţesute iu răsboiul mamei lor; dincolo un grup numeros de elevi poartă pălării www.dacQromanica.ro n n n * d. Costache Ii. Goşu . . „ 30,56 5. » V „ d. Nae Bucătarii . . . . „ 30,56 6. n n n n » <>• Gheorghe Grig. David „ 30,56 7. Y) r> n „ d. Const.. Bizineche . . „ 60,— Total . . „ 412,28 Care adăogându- ■se la suma de mai sus de cheltueli de lei 2.886,70, face în total lei 3.298,98%. Constatăm deci că a costat refacerea întregului acoperiş al Bisericii Sf. Voivozi, suma de lei trei mii două sute nouăzeci şi opt bani 98%. Iar noi, de azi, considerăm comitetul descompus întrucât ne-am împlinit sarcina ce ni s’a dat de fraţii noştri săteni, enoriaşi ai bisericii Sf. Voivozi, din Telega şi conduşi de păstorul nostru sufletesc părintele I. Zinculescu. Pentru care subscrim mai jos în deplină mulţumire sufletească, aducând laude Bunului Dumnezeu că ne-a învrednicit a săvârşi o astfel de frumoasă faptă şi-L rugăm să ne ajute, şi pe viitor să ne facă parte de izbânde la fel cu aceia de care azi ni se umple sufletul de bucurie. Sachelarie I. Zinculescu, parohul bisericii; Ioan N. Chiţu, Cos-tache Gk. Copila, loniţă I. R. Mărăcine, Petre lor ga, Pavel Apostol, Ion A. Bilaşcu, Gh C. llie, Scarlat Cojocaru, Costantin Bucă-taru, Bunicu I. Turcii, I. Tălăngescu, primar; Tănase Mocanu, epitrop; C'Ostache R. Goşu, Nae Bucătarii, Nae L. Moldoveana, Gheorghe G. David, Alecu Ioncscu, Gheorghe 1. Cercel, Grigore Nedelcu. www.dacocomanica.ro Sfi ALBINA 1 CRONICA Cercuri culturale Duminică 25 Septemvrie 1911 a avut loc la şcoala clin comuna Pielea-Tcleormau, întrunirea cercului cultural „Pielea". De dimineaţă elevii au fost conduşi la biserică de învăţătorii cercului, apoi a început şedinţa intimă în care: 1. D-l Grigore Anghelescu, a predat cu divizia I, lecţia practică Orientarea, lecţie pe care membrii cercului au recunoscut-o de „metodică şi foarte naturală®. 2. D-l Constantin G. Ioan, a desvoltat subiectul „Memoria. Principalele caractere şi aplicaţiunile pedagogice cari decurg®. Subiectul a fost cât se poate de complet. Şedinţa publică a început la ora 2 p. m. în faţa unui public care numără peste 200 bărbaţi, plus femei, fete şi băeţi. D-l Constantin G. Ioan, învăţătorul şeoalei a vorbit desrre subiectul: „Părinţii, copiii şi învăţătorul; Necesitatea unei acţiuni comune între şcoala şi familie". D-l Grigore Anghelescu, înv. Storobăneasa a vorbit despre „Pază în timpul epidemiilor". Printre conferinţe s’au recitat de elevii şeoalei dialogurile: Regele şi Ţara; şi De ce facem armată. Apoi poeziile: Cusururile, Doica şi Mama Radului, educativa baladă populară, de P. Dulfu. S’au cântat: Românaşul, Azi e Serbare, Stejarul şi Bravi Copii ai României. Şedinţa s’a terminat la ora 5, când d-l învăţător local aduce sătenilor mulţumiri pentru plăcerea ce au avut de a veni la şcoală. — Yenim bucuroşi d-le învăţător pentrucă numai dela d-voastră auzim şi noi câteceva bun, a zis un sătean. Lumea a plecat mulţumită. Şi aici ca şi aiurea, să notăm că femeile nu-s obişnuite cu aceste adunări. Constantin G. Ioan Preşedintele Cercului Pielea www.dacoromanica.ro ALBINA ST MULŢUMIRI Mai jos iscălitul, aduc respectoase şi vii mulţumiri d-lor: I. G. Ba-beş, Azuga (Prahova), care ne-a înapoiat lista de subscripţie No. 6 pentru mărirea fondului Cassei de sfat şi cetire din Călimăneasa (jud. Tecuci) cu suma de 48 lei; idem Toma E. Alexandrescu, listele de subscripţie No. 1, 3 şi 5 cu suma de 30 lei. Mulţumesc din suflet şi călduros P. S. S. Arhiereul Sofronie Cra-ioveanu, care a dăruit bibliotecei „Cassei de sfat şi cetire" 12 cărţi şi 2 hărţi; P. C. S. Arhimandrit Iuliu Scrib.tn, directorul Seminarului Central din Bucureşti, 4 exemplare; P. C. S. Părintelui Const. Morariu (Pă-trăuţ-Bucovina), I ex.; I. N. Papadopol, inginer inspector general, 40 ex.; Locot.-colonel S. Leonte şi d-na Angelina S. Leonte, 4 ex.; N. Sto-leriu, învăţ. Baia (Suceava), 19 ex.; Simion T. Kirileanu, învăţ, şi fol-Iclorist, 8 ex ; M. Lupescu, direct, orf. Agricol „Principele Ferdinand", 4 ex.; Irimia T. Mihai (Tecuci), 6 ex.; Iulian Cucu, direct, rev. „Adm. publică", 5 ex; Traian G. Stoenescu,-advocat Bucureşti, 3 ex.; Rond, P. Creţulescu, Ploeşti, 3 ex.; Costică Pretorian, Galbeni (Tecuci), 3 ex.; Preot. V. Botez. Galbeni (Tecuci), 2 ex.; Gh. Pecină, 2 ex.; D. C. Patron (Tecuci), 2 ex.; C. D. Andreescu, 2 ex ; Ion N. Ţimiraş, advocat, Bucureşti, I ex. şi 10 numere din revista „Reforma alimentară" pe 1910—11; N’arly (Tecuci). 1 ex.; C. Filipescu, controlor agronom, Bucureşti, 2 ex. şi I). I. Fărcăşanu, agronom, Zorleni, 1 ex. Mulţumesc de aseminea Onor. Tipografii şi direcţiei revistei „Neamul Românesc", Onor, redacţii a revistei „Vremea-Nouă"; Onor. redacţii a ziarului „Dobrogea-Nouă", Constanţa; Onor. direcţii a revistei „Domnia Legilor", R.-Vâlcea, cum şi Onor. direcţiuni a foilor „Graiul Neantului", Bălţeşti-Prahova şi „Prietenului poporului", Priboeni(Muscel). Persoanele cari doresc să mai dăruiască cărţi bune şi folositoare, scrise potrivit înţelegerii şi învăţăturii sătenilor, le pot trimite pe adresa de mai la vale. Incheiu, socotind vrednic de laudă, aducând la cunoştinţa onor. publicului cititor pe'cinstiţii dăruitori şi buni români, cari ajutară după putere, la luminarea minţii ţăranului nostru. Toma E Alexandrescu învăţ, şi secr. Cassei de sfat şi cetire CSIimăneasa, eoni. V. Rea, Tecuci. Cassa de cetire „Gheorghe Lazăr" din T. Măgurele, se simte foarte onorată şi mulţumeşte d-lor Nicolae Iorga şi Petru Gârboviceanu, pentru că i-au făcut daruri de cărţi folositoare. www.dacaramamca.ro Un obraz curat ;i frumos se obţine prin întrebuinţarea cremei şi pudrei „FLORA" preparate de Al. Iteanu, farmacist, furnizor al Curţii Regale. Pudra „Flora4 firi bismut, măreşte efectele uimitoare ale cremei „Flora* Crema lei 1,50—Pudra „Flora* lei 2,—Săpun „Flora* lei 1,25.—Pomadâ de păr „Flora* neîntrecută pentru îngrijirea raţională şi higienică a părului, lei 2,50, borcan mai mic lei 1,75 Capilogen „Flora* (apă de păr) sticla mare lei 3,25, mică 2,50.—Pastă de dinţi „Bucol" lei 1.—Apă ds gură „Bucol" lei 1,50.—Lapte de crin „Flora" pentru înfrumuseţarea tenului lei 2.—Săpun de lapte de ori* „Flora" lei 1,25. La nemulţumire se restitue imediat costul. DE VÂNZARE LA DROGUERII ŞI FARMACII Se caută depozitari în comunele rurale; a se adresă la depoaitarul I general L. Lindenberg, Bucureşti, Str. Lipscani No. 51. înainte şi după întrebuinţarea CREMEI şi PUDREI „FLORA" 22—52 Frumuseţea este Podoaba Omenlrei DORIŢI s& aveţi un TEN ALB şi FRUMOS? întrebuinţaţi numai: CREMA, SĂPUNUL şi PUDRA ORIENTALA de ORŞOVA Recunoscute ca cele mai higienice preparate fără substanţe vătămătoare cari fac sa dispară ?*t*. Filtru*, Cofulrţe şl Crăpături d* Vânt ciniirilnd ikriiul pini li itilu m na iMlntitl Este o ad vârâtă COMOARĂ pentru SEXUL FRUMOS, se vinde cu: [ Lei 1,20 Borc. de Creină Orient. ; Lei 1,50 Săpunul Oriental şi Lei 2 Cutia Pudră Orient Se află de vânzare in Bucureşti la toate Drogherii'e, Farmaciile şi Princip, magazine I Brăila: D-ra Albertina Pol* lak, Clubul Comercial. [Bârlad: Leon M. Finchel-Imann j Baofiu: S. Kellmann. Corabia: C»r. Petrino, Marin R. Ilicscu, D-tru C. Pe-trovici, Nicolae Mari-nescu. ionutanţa: L.et I. Lascaridis. SCalafat: losef Rendck. j Caraeal: Stănescu et Arghi-rescu, G. Popescu. î Călirăyl: Fraţii Iarchy, V. K. Ha. areicu, G.G. Mun-teanu. Carnavodi; Mag. ,La Ţăranca* Cralova: S. Lazăr Benve-nisti, C. R. Ilicscu, dro-guerie, A. M. Berger, Emanuel David, S. Ben-venisti, Ioan N. Boeru, Ed. Kouteschweller, Fraţii Paraschivcscu. Dorohol: M. L. Schulimsohn Focşani: S. Cohn, Fraţii Rosner. Qâldan: Gb. Nastaseecu. Qalaţl: Toma Aburel, C. Teodorovici. Giurgiu: S. A. Finţi. Huşi M. Brochmann. laşi: Fraţii Braun, Str. Ştefan cel mare 53. Pite tl: Nae Popescu. Ploieşti: I. Năsţăsecu, librar. Farmacia V. Li-vovschi. I P.-Neamţ: S. Stambler. Roşiori: G. T. Mavrodi- I neanu. R.-Vâloea: Gr. Petrino. Slatina: Badea Florescu. Slobozia: Nicolae I. De- I leanu. TArgov. Barbu Călineecu. I T. Mâgurele: Fraţii G. Luca* | tos, A. Gologan. Tf.-Jlu: Ilie Şerbu, Ben- | jamin Penchas. T|.-0cna: Elias Micheleon La T.-8«v»rln numai la magazinele loMf Frisch 20-2U Atelierele SOCEC & O» Bucureşti www.dacaromanica.ro