Anul XIV No. 35 29 Maiu 1911 40551 Redacţia şi Administraţia, strada Mârtuleasa No. 9. — Bucureşti wWw.dacoromanica.ro * Anul XIV No. 35 29 Maiu 1911 ALBINA REVISTĂ ENCICLOPEDICĂ POPULARĂ □ COMITETUL I>E REDACŢIE: ION KAL1NDERU, P. Gârbovicîanu, G. Coj,..jc, Gen. P. V. Năsturel, Gh.. Adameseu, I. Otesciţ,' P. -Dulfu, V. S. Moga, N. Nicolaescu, Gr. îefdossiu, C. C. Pop.-Taşcă i>=4=i= - - __ Abonamentul în ţară pe an . . lei 5 „ „ „ „ 6 luni „ 3 Abonam. în străinătate pe an lei 8 Un număr......................Iu bani Pentru anunuiuri 1 leu linia,r Mica pnblicitate, 5 bani cnvântnl. Manuscripte! nepublicate se ard Iiedacţiunea îşi rezena dreptul ca, din articolele ce nu se vor putea publică în întregime, să dea numai extrase sau rezumate. SUMARUL: . Neniţescu, Doamna Stanca, poezie'. Călătoria familiei regale. T. D. Sperantia, Vrajba în familie. Red., Opera lui Grigorescu. [Ca 2 ilustraţiuni). Mihail Lungianu, Post elr icul Cumpănă. (Urmare). Mihail Pantelimon, Grajdurile pentru vite. (Cu 9 ilustraţiuni). V. S. Moga, Cronica agricolă, economică şi comercială. CRONICA: Moartea lui C. I. Stoiccscu. (Cu portret). — Moartea Generalului G. Mânu, (Cu portret).— De pe Domeniile Coroanei. — Cărţi primite la Redacţie. DIN ZIARE ŞI REVISTE: înţărcarea purceilor. PAGINA GLUMEAŢĂ: Neculcea, Cal bătrân la umblat? (Cu 4 ilustraţiuni). ILUSTRAŢIUNI: Vederi din Bucureşti: Strada Teilor.—Strada I. C. Brătianu. ACTIVITATEA SOCIALĂ A PREOŢILOR ŞI ÎNVĂŢĂTORILOR A. Bejan, Foloasele şcoalei. S. Popescu-Colibaşi, însemnătatea lucrului mauual ca mijloc de educaţiune şi instrucţiune. învăţământul profesional ■ în America. Cronica: Societate culturală.— O serbare măreaţă. — Apel.—Bibliografie m www.dacoromamca.ro La Făgăraş, colo în vale, Pe prispa inchisoarei sale, Şedea soţia lui Mihai Frumoasă ca o zi de Mai. Ea pe Florica mi-o jucă Drag pe genunchi şi cuvântă: „Copil iubit „Mult eşti mâhnit, „Ci fii în pace, căci Mihai, „Ce bate oşti de nouă ani, „lubitu-ţi tată, soţul meu, „Păzit ne e de Dumnezeu. „El a învins şi pe Sinan „Şi pe ’mpăratul musulman; „Bătut-a crunt şi pe Tătari „Şi-a frânt pe mulţi dintre cei [mari. „El şi pe Basta va înfrânge, „Şi ’n juru-i într’o zi va strânge, „Şi ţara cea moldovenească, „Ardeal şi ţara muntenească/“ Spre cer apoi cu foc cată, Drag faţa ’i se’nvioră, Şi din adâncuri cuvântă: „O, zi măreaţă de-ai veni!... „Vis drag de te-aiîndeplini!..." Dar iată ... iată colo ’n zare, Se vede un ostaş călare, Ce vine ’n goană, vine ’n sbor, Dus de avânt cu mare zor. „Solia dela soţul meu“ îşi zise Stanca ’n gândul său. Şi iată cel ostaş sosi Şi cu durere vvi-i grăi: „Barbată fii, stăpâna mea.... „ Ţi-aduc... vai mie, veste rea!,..* Greu Stanca se in fioră, Pe Floarea ’n braţe o luă Strângând-o drag şi cald de [mână,— Şi aşa pe chinu-i mai stăpână Vorbit-a: „bpune tot ce ştii... „Şi cată scurt la graiu să fii!1" El şterse ochii de plânsori, îşi şterse fruntea de sudori Şi zise'. „Grea folie pori... „Stăpâna mea, Mihaiu e mort!...* Ear Stanca Doamnă, Stanca [mamă Şopti: „Dă-mi de solie seamă... „Ucis de Basta? spune tot!...* — ..Da Doamnă... da, dar vai! Inu pot... „Nw pot vorbi, căci de durere, Mi-e stinsă-a graiului putere, Voea să vie să te scoată www.dacaramanica.ro 99(1 ALBINA \ „Din Făgăraş, şi oastea-i toată, „ Ncânte trimisese el... „Atunceo, Basta cel mişel „îndeamnă pe un Valon sul aş, „Beauri, josnic ucigaş, , Om fără ţară. lepădat „Şi pe vecie blestemat, „Cu-alţi lepădaţi de soiul lui, „Să intre ’n cortul Domnului „Şi să-i ia zilele hoţeşte. „Mîhaiu se luptă vitejeşte... „Ucide-unul dintre ei... „Răneşte aprig alţi doi, trei... „Dar pe la spate e străpuns „Şi drept in mimă pătrimi.■■ „O! Doamnă... şi-a căzut în cort. „Pedată Domnul nostru mort!... Tăcu. Iar Stanca vreme multă Solia tristă tot ascultă... Când iată că din ochii ei Porneşte prooroceşti scântei: „In veci cei codri, cele stânci „Şi munţi înalţi, şi văi adânci „Din Bosfor pân’ la Tisa lată, „Ardealul şi Moldova toată, „Si-or aminti pe-acel bărbat „Ce mi-a trăit nestrămutat „In dragostea de neam şi ţară. „ El vrut-a să 'ncălzească iară „La peptu-i harnic, bărbătesc, ..Pe tot... tot neamul românesc, „Şi l-a 'ncălzit! Da, vrerea lui „De-acum e ţinta neamului! — „Bogată ’n flori e luna Maiu, „In fapte mari bogat Mihaiu, „Ce ’n veci de veci n’au să se [şteargă. r Urmaşii lui mâni au să meargă .,. Voinici, pe calea ce le-a pus, „Cu voea Celuia de sus. „Mort, zis-ai? mort... e soţul meu? „Arhanghelul lui Dumnezeu „E mort0!... Nu....nu. Mihaiu nu [moare „Cât va luci măreţul soare , Şi peste româneşti popoare /“ vederi din Bucureşti STRADA TEILOR fnţânCareă purceilor Să nu se facă înainte de 2 luni. Purceilor înţărcaţi să li se . (lela povestirea vieţii ma- relui pictor îs. Grifjorescu, odată tabloul în culori ce am dat ca al treilea premiu în acest an. Ae propunem acum a completă cunoştinţele despre acest , dând din când în când câte 3—3 reproduceri de pe pânzele sale cele mai cunos- 4 www.dacoromanicajo 1000 ALBINA cute şi pe cari Administraţia Cassei Şcoaleldr ni le-a pus la dispoziţiune. DELA AUNTE (De pe lin tablou al Iul N. Grigorescu). Pentru azi cititorii vor vedea înfăţişarea unui Bâiciu şi un . bou „ 1,30—1,40 m. „ o vacă „ 1,25-1,40 m. „ un taur „ 1,85—2 m. r. n Viţel „ 1-2 m. www.dacoromanicajo 'ALBINA 1007 Usa da*grajd Prin aceste ventilatori aerul stricat din grajd ese afară şi e înlocuit cu altul curat. Uşile irebue să fie destul de mari pentru ca să se poată umblă uşor cu animalele. Cele mai bune, mai potrivite dimensiuni pentru uşi sunt: să aibă lărgimea de 1,30 — 1,50 m. şi înălţimea de 2—2,50 m. De-asupra uşilor e bine să se facă câte-o’fereastră. Uşile cele mai bune sunt acelea cari sunt făcute din două canaturi, adică cari se deschid în două părţi. Ferestrele nu trebuesc puse în faţa animalelor, pentru ca lumina să nu bată direct în ochii lor şi apoi sunt şi vătămătoare din cauza curenţilor ce se formează şi cari’ pot da naştere la diferite boale de ochi. Daca sun tem nevoiţi a pune ferestrele în faţa animalelor, atunci ele trebuesc puse sus cam la 2,50 — 3 metri, căci aşă vitele vor fi scutite contra razelor de lumină ce le-ar fi căzut în faţă. Ferestrele trebuesc făcute ca să aibă o formă mai mult lată decât înaltă. Dimensiunile ce se dau unei ferestre sunt cam 1 până la —1,20 m. lungă şi 0,60 — 0,80 m. înaltă. Ele trebuesc făcute mai bine, ca să se deschidă de sus în jos. Pardoseala (podeala) ori din ce ar fi făcută, trebue să aibă o înclinaţie, dinainte înapoi, pentru ca urina să se scurgă cu uşurinţă. Trebue observat însă că această înclinare să nu fie prea mare, căci cauzează vitelor dureri la picioarele dinnapoi, obosindu-le prea mult, căci dacă locul e prea înclinat, greutatea corpului Fereastră de grajd, văzută din l&untru www.dacoromanicajo 1008 ALBINA se reazimă mai mult pe aceste picioare. Afară de asta, vitelor însărcinate le produce avorturi (lepădări). înclinaţia cea mai potrivită ce se poate da pardoselei este de 0,02 — 0,025 m. pe metru pentru cai, boi, tauri şi cel mult 0,01 m. pe metru pentru ■vitele însărcinate. Pardoseala nu trebue făcută din materiale prea alunecoase, căci se poate întâmplă ca animalele să alunece şi să se întâmple accidente. Cele mai bune pardoseli’ sunt acelea cari sunt făcute din scânduri de stejar, de pământ galben, bine bătut sau de cărămidă pusă pe muche si prinsă cu ciment. In partea cea mai joasă a pardoselei trebue făcute nişte canale în care să se scurgă urina şi -aceste canale să iasă afară într'un bazin sau într’o hasna făcută în pământ. De aici urina se scoate şi .se pune peste gunoiu. Ieslea. Pentru punerea alimentelor la vite, se lac iesle. Ieslea trebue bine fixată, căci animalele se leagă de regulă de ea. înălţimea la careseaşea’zăi eslea variază după felul animalelor, aşa de ex: pentru vaci, boi, etc., cel mai bine este Cai legaţi bine; funia alunică prinlr’un inel. Sâ Se plină la 0,60 Ol. înălţime; pentru cai 1 — 1,10 m., lăţimea ieslelor se face cam de0,30—0,35 m„ la fund; 0,40 — 0,50 la suprafaţă şi adâncă cam de 0,25 — 0,30 m. La cai este bine să se pună şi un grătar pentru fân. Legarea vitelor în grajd. Vacile, boii, taurii, t.rebuesc legaţi de gât, fie cu sgărzi sau cu lanţuri. Nu e bine a se lega de coarne nici odată, căci le produce răni la baza coarnelor, sau smucind să scape, îşi rup coarnele. www.dacoroniamcajx) ALBINA 1009 Caii se leagă cu căpestre şi cu lanţuri, capul Alt mod bun de legătură Cai rău despăţiţi şi rău legaţi de iesle apoi i se atârnă o greutate, cu chipul acesta, calul nu se încurcă nici odată. Greutatea este mai mare ca veriga, astfel că nu poate trece prin ea. Când calul e aproape de iesle, greutatea cu lanţul se lasă în jos, lanţul se scurtează când calul se depărtează de esle, lanţul se lungeşte, până când ajunge greutatea ia verigă. Caii nu se leagă de gât. Grajdurile trebuesc ţinute în cea mai perfectă curăţenie, gunoiul trebue scos în fie care zi şi dus. la platforma de gunoiu. Trebue observat ca să nu se facă găuri în pardoseală, îndată ce S’a făcut asemenea găuri trebuesc astupate pentru că în ele: www.dacoromanica.ro 1010 ALBINA se adună urină cu gunoiu şi fermentează, intră în putrifacţie; dă naştere la gaze vătămătoare sănătăţii animalelor. In grajduri e nevoie să se spoească cel puţin de 2 ori pe an cu lapte de var. Mihajl Pantelimon. Cronica agricolă, economică şi comercială O mare piatră s’a ridicat de pe sufletul agricultorilor noştri cu căderea ploilor din zilele trecute, cari au fost generale în toată ţ?ra, scăpând de secetă în mare parte semănăturile de toamnă şi în general cele de primăvară, şi mai cu seamă porumbul, care din cauza căldurilor celor mari din Aprilie şi de pe la începutul lunei lui Maiu, se sbăteă alăturea cu moartea, pe unde a. fost răsărit. In unele localităţi ale ţărei, sătenii au început a săpâ porumburile răsărite, deşi pipernicite din cauza lipsei de apă în pământ, ca cu modul acesta să le poată ajuta în câtvâ la creşterea lor şi la rezistenţa lor, contra secetei. Se ştie că prin mărunţirea pământului mai la suprafaţă, fie cu sapa, fie cu grapa, se strică vasele capilare şi împiedecă întru câtva evaporarea apei înmagazinate în pământ din lunile ploiase din trecut. Astfel sătenii noştri fără ştiinţă de carte, cari şi-a săpat sau şi-a grăpat semănăturele de porumb, dejă răsărite, au putut vedeâ că semănăturile lor de porumb sunt mai frumoase, eu toată seceta, decât a acelor săteni cari au neglijat această săpare, aşteptând să facă această lucrare după ce va plouă. In urma ploilor, orice semănături şi orice vegetaţie, fie la pomi roditori, fie viile, livezile naturale caşi cele artificiale, au putut profită în dea-juns în creşterea lor. înainte de căderea ploilor din zilele trecute, timpul a. devenit cam rece epoca în care ne găsim pentru. Chiar în Bucureşti in vr’o câteva zile am avut o eăldură, peste zi şi chiar dimineaţa o căldură de-abiă de 10 grade. Această scădere de temperatură se datoreşte zăpezei ce a căzut în localităţile muntoase; iar în aceste localităţi, producţiunea pomilor a suferit foarte mult. www.dacaromamca.ro ALBINA 1011 După încetarea ploilor, pământul svântându-se deŢpri-sosul de apă, se va putea începe cu mai multă bucurie din partea sătenilor noştri agricultori, săpatul porumbului, a cartofilor, a sfeclelor de zahăr, etc., caşi facerea ogoarelor pentru semănatul rapiţei şi a grâului de toamnă. Cu cât ne voin îngriji ca aceste arături să le facem mai adânci şi când pământul are încă destulă umezeală, aşa ca brazda să se poată mărunţi mai bine* cu atât dospirea acestor pământuri se va face mai bine. Dacă arăturile se vor face când pământul este puţin uscat, nu numai că arătură adâncă nu se va puteâ face, dar nici dospirea pământului. In cazul de faţă avem două pierderi, pe de oparte arătura nefiind destul dc adâncă, în timp de ploae se va înmagazinâ în astfel de arătură mai puţină apă şi la cel mai mic vânt, uscarea pământului se va face mai repede, prin urmare nu se va putea face njci dospirea lui, aşâ după cum ar trebui să se facă. In cazul acesta nu tvebue să ne prindă mirarea toamna când semănăm grâul în astfel de arături, că răsărirea şi creşterea tinerelor plante se face cu multă greutate. Se poate vedeâ acest lucru mai cu seamă la grânele semănate în mirişti şi po-rumbişti. Timpul rece şi mai cu seamă ploile, au mai prăpădit şi din milioanele de omizi, atât de favorizate în creşterea lor de timpul călduros din luna Aprilie şi de pe la începutul lunei lui Maiu şi în special fluturii. După cum la noi, în urma ploilor, toate semănăturile s’au îndreptat spre bine, tocmai aşâ şi în alte ţâri, produc-ţiunea de grâu, în urma ploilor căzute în aceste ţări, s a îndreptat. In urma ploilor trecute, pentru toate semănăturile de toamnă dela noi recolta este pe deplin asigurată şi în multe localităţi ale ţârei, va fi destul de bună ca cantitate şi calitate. Căci din momentul ce grânele au legat, nu mai au trebuinţă de ploaie, de oarece creşterea bobului este mai bine asigurată atunci când se găseşte mai puţine apă în pământ, decât prea multă, după cum cere porumbul. In rezumat putem zice, că starea timpului în această lună a fost destul de bună recoltelor de toamnă caşi celor de primăvară. www.dacoromanicajo •1012 ALBINA Târgurile noastre. Un moment, mulţi agricultori regretau că în magaziile lor nu mai au grâu, crezând că seceta ce a bântuit ţara •dela un capăt până la celălalt, până la data de 10 ale acestei luni, \a compromită recolta grâului de toamnă în mare parte. Dar în urma ploilor părerea de rău, s a îndreptat ■spre bine. • Cu toate acestea preţui ile la grânele noastre sunt destul de mulţămitoare în raport cu ofertă şi calitatea lor. Iată în rezumat 'preţul mijlociu cu cari s’au vândut cerealele noastre în târgul din , caşx în alte , până la această dată: Grâul, suta de kgr s’a vândut cu 16— 18 lei 30 cent. Secara idem idem cu 11— 12 „ 80 » Orzul idem idem cu 11— -22 „ 60 55 Ovăzul idem idem cu 11- 12 20 5’ Porumbul idem idem cu 11- -12 „ 80 55 Meiul idem idem cu 00- -11 „ — 5? Pa sol ea idem idem cu 22- -22 , — 5*1 Târgurile străine Afacerile cu cereale caşi preţurile, au mai puţină însemnătate decât în târgurile noastre, căci pe când la unii preţurile tind spre urcare, în cele mai multe târguri străine preţurile sunt aceleaşi ca la începutul acestei luni, afară de târgurile americane. Astfel la târgul din Paris, grânele indigene s’au vândut cu 26—28 lei; iar grânele străine cu 20—21 lei; secara cu 18—19 lei; la aceste cereale preţul s’a urcat cu 1 leu şi 50 cent. la suta de kgr.; orzurile s’a vândut cu 18—23 lei; ovâzurile indig’ene cu 22—23 lei şi 50 cent.; cele străine cu 20—22 lei şi 50 cent.; porumbul cu 20 — 21 lei; făina de grâu cu 38—40 lei şi 44 cent.; fasolea cu 32—36 lei; mazărea cu 32—38 lei şi lintea cu 35—54 lei. In alte târguri franceze grâul s’a vândut cu 26 lei şi 75 cent.; secara cu 17 lei şi 42 cent.; orzul cu 18 lei şi 67 cent.; şi ovăzul eu 19 lei şi 85 cent. In târgul din Germania, la Hamburg, grâul s’a vândut cu 20 lei şi 12 cent; secara eu 15 lei; orzul şi ovăzul cu 14 lei şi 60 cent. www.dacoromamcajo * ALBINA 1013 La Berlin, grâul s!a vândut cu 25 lei şi 96 cent.; secara cu 21 Iei şi 43 cent.; orzul cu 14 lei şi 53 cent. şi ovăzul cu 20 lei şi 90 cent. La Strasburg, grâul s’a vândut cu 25 lei şi 45 cent.; secara cu 21 lei şi 56 cent.; orzul cu 18 lei şi 45 cent. şi ovăzul cu 23 lei. In principalele târguri din Belgia, grânele s’au vândut cu 19 lei şi 50 cent.; secara cu 15 lei şi 75 cent.; orzul cu 16- lei şi ovăzul eu 18 lei şi 50 cent. La târgul din Viena, grâul s’a vândut cu 25 lei; secara cu 21 lei şi 50 cent.; orzul şi ovăzul cu 16' lei. La Budapesta, grâul s’a vândut cu 24 lei şi 84 cent.; secara cu 19 lei şi 50 cent.; orzul eu 16 lei şi ovăzul cu 15 lei şi 78 cent. La Londra grâul s’a vândut cu 20 lei şi 60 cent.; secara cu 21 lei; orzul cu 15 lei şi 15 cent. şi ovăzul cu 14 lei. La Groning (Olanda), grâul s’a vândut cu 19-—20 lei; secara şi orzul cu 9 Iei şi 50 cent. şi ovăzul cu 17 lei şi 75 centime. La Milan (Italia), grâul s’a vândut cu 27 lei şi 30 cent.; secara cu 19 lei şi 10 cent..; orzul cu 21 şi ovăzul cu 18 lei. La Albacete (Spania), grâul s’a vândut cu 26 lei şi 15 cent.; secara cu 19 lei şi 15 cert.; orzul şi ovăzul cu 15 lei si 60 cent. ■» La Geneva (Elveţia), grâul sa vândutt cu 22 lei şi 50 cent.; secara cu 18 lei şi 75 cent.; orzul cu 17 lei şi 50 cent. şi ovăzul cu 18 lei şi 25 cent. La târgul din New-York, grâul s’a vândut cu 18 lei şi 50 cent;; secara cu 18 lei şi 75 cent.; orzul cu 18 lei şi 75 cent. şi ovăzurile cu 11 lei şi 80 cent. La Chicago, grâul s’a vândut cu 18 lei şi 24 cent.; se- cara cu 17 lei şi 50 cent.; orzul cu 18 lei şi 38 cent.; şi ovăzul cu 9 lei şi 72 lei. La târgurile din Algeria şi Tunis (Africa), grânelele se vând cu 26 lei şi 50 cent.; orzul cu 15 lei şi 25 cent. şi ovăzul cu 14—15 lei. In toate târgurile străine preţurile sunt socotite pe suta de kgr., ca cea mai bună măsură. V. S. Moga. www.dacoramanica.ro ÎOll ALHINA PAGINA GLUMEAŢĂ CAL BĂTRÂN LA UMBLET? — DUPĂ ALŢII — Prietenul Ghiţă e -mare iubitor de vânătoare ori mai curând de vânat. Nu-1 întâlneşti odată să nu-şi plângă soarta nenorocită, care l-a făcut funcţionar, în loc de moşier. — Un petec de moşie, cât de mic, să-mi fi lăsat şi mie străbunii! N;aşi aveâ nevoe să mă prostesc scriind... Aerul de ţară' şi vânatul! Vânatul e patima mea! Dar o să dau eu într’o zi robia asta dracului! Muncit de-asemenea gânduri, îşi adună pe’ncetul d’ale vânătoriei, ca o fată săracă, zestrea. Intr’o lună, când a luat leafa, în loc să vie aGasă, ca de obiceiu, s’o dea nevestei, s’adus de-a dreptul deşi-a luat o puşcă faină de tot. „0. puşcă ’n casă nu strică niciodată. De câteva ori pe an să vânezi, iţi scoţi banii“. Altă dată şi-a cumpărat o taşcă nostimă şi pipărată de tot. Pe urmă cizme şi haine! In câţiva ani eră vânător în toată regula, când se’m-brăcâ şi înarma. Dar îi mai lipsea un câine bun. Insă, vorba Românului, cine caută găseşte,... chiar şi pe dracul! Intr’o zi întâlni un om cu un prepelicar, nu se putea mai frumos. Unul mai dă, altul mai lasă şi ia Ghiţă prepe- lirarul pe cincizeci de lei, — chilipir, credea el. Prietenul Ghiţă eră în culmeq, fericirei. Aşteptă cel întâiu prilej să-şi cerce norocul la vânat. — O să vezi, nevastă, de-acu nu mai cheltuim bani pe carne. De Sâmbătă o şterg la vânat şi până Luni nu mă vezi. Vânătoarea e cel mai bun exerciţ pentru sănătate şi noi, bieţi slujbaşi, cari stăm mereu pe-un afurisit de scaun în aer stricat, ni se cade barem două zile pe săptămână niţică mişcare. — De unde ştii vână? De când te-am pomenit, n’ai împuşcat o vrabie. — Nu are aface. Am puşcă de vânătoare. Şi prepelicar de soiu, cum e Hector, n’am grije că mi-o lipsi vânatul. Câinele are simţ, nu glumă; adurmecă şi ia urma epurilor cale de chilometri, îţi dă vânatul în palmă. Tragi şi gata! Ce mai daruri o să fac şefului. Dacă ne-o prisosi, putem şi vinde. Dar lucrurile au multe feţe. Întâiu, proprietăreasa cum , a văzut câinele, i-a spus lui Ghiţă să-şi caute casă, că ea nu ţine chiriaşi cu turbe d’astea. www.dacoramamca.ro ALBINA 1015 A trebuit să se mute di’ntr'o casă bună unde se deprinsese, unde avea toată îndemânarea, într’una mai proastă şi mai scumpă. Dar, vorba lui: Vânător fără câine nu se poate. Plăcerea şi sănătatea fac mai mult decât nişte neajunsuri mici. In sfârşit, a ajuns vremea, când vânatul eră slobod. D. Ghiţă, în haine de ser-bătoare, cu puşca la umăr, mergea ţanţoş ca un cavaler din vrâsta de mijloc îmbrăcat în zale lucii. Hector, vesel, alergă înainte lătrând în dreapta şi’n stânga, par’că zicând: „Loc, loc! Plecăm la vânătoare]•“. In stradă, vre-o doi prieteni îi strigară: „Noroc bun!"' Ghiţă nu se putu răbdâ să nu le respunză: „Cu asemenea câine, norocul trebue să fie“. Când au eşit la câmp, Hector mergea ca un viteaz la războiu. Ghiţă nu se mai sătura privindu-1. Gândea: „Ce vrea să zică soiul şi moştenirea! De unde ştie el să caute cum caută?" Trec prin dreptul unui ogor, Hector ţuşti de lângă stăpân, ca fulgerul, dând de-adreptul prin grâu cu nările în vînt. Abia a făcut vreo sută de paşi şi unde începe a lătra, nu ameninţător, ci mai mult de frică, chemând în ajutor pe stăpân u-so. D. Ghiţă zoreşte. Când colo; ce să-i vază ochii! Hector alergă speriat cu coada între vine; iar pe de-asupra zbură o păreche de prepeliţe, stârnite din cuib, şi cari băgâseră pe Hector în grozile morţei. Toată ziua câinele ca mai ba să se desparţă de stăpân. Seară, zdrobit de oboseală, d. Ghiţă s’a întors acasă, spunând nevestei că, pentru ziua întâia, e destul de bine: «Am dat o lecţie lui Hector. De! Nimeni nu se naşte învăţat». In altă zi a plecat mai demi-neaţă. Hector, cum se văzu la câmp, alergă în toate părţile. D. Ghiţă se De odată îl vede că se opreşte, biciuieşte urechile şi stă ca turnat. «Straşnic câine!» îngână d. Ghiţă. Şi merge răpede să’mpuşte vânatul. Când colo. în iarbă stă o vacă tolănită şi-l privea pe Hector cu dispreţ. uită la toate mişcările lui. ţepeneşte bine picioarele, www.dacoromanicajx) 1016 ALU1NA D. Ghiţă, cam descurajat, îşi chemă câinele, mai cu-treeră câmpii şi poiene fără nici o ispravă. Par’că intraseră în pământ toate vietăţile. Puşcă bună, câine deştept, ce folos, dacă nu-i vânaţi Prin margenea oraşului, o cloşcă îşi ducea încet puişorii spre casă. Hector, nici una nici două, tăbăreşte pe ei şi foarfecă vre-o câţi-va. Cloşca se zburleşte şi cârâc, stăpâna dela poartă aleargă c’un ciomag şi jap şi iar jap câinelui peste bot, peste spate, nu alege. Hector vine scheunând la stăpânu-so. PăguPaşa le aţine ta amândoi calea-, să-i plătească puii. ^ A doua lecţie l’a cam pus pe gânduri pe d. Gaiţă. Când îl rodea mai tare neizbânda, îi scoate Dumnezeu un prieten în cale: — Ascultă Ghiţă, cine te-a împodobit cu asemenea şarlă? E corcitură proastă. Se mai uită la puşcă şi face cu hohot de rîs: — Dar ce mă, te-ai dus la vânătoare de urşi de ţi-î puşca încărcata cu gloanţe? Minune că n’ai făcut moarte de om, sărmane! — ?!... Neculcea. www.dacoromamcajx) lin obraz curat şi frumos se obţine prin întfebuinţarea cremei şi pudrei „FLORA" preparate de Al. Iteanu, farmacist, furnizor al Curţii Regale. Pudra „Flora* fără bismut, măreşte efectele uimitoare ale cremei „Flora” Crema lei 1,50—Pudra „Flora” lei 2.—Săpun „Flora” lei 1,25.—Porqadă de păr „Flora” neîntrecută pentru îngrijirea raţională şi higienică a părului, lei 2,50, borcan mai mic lei 1,75 Capilogen „Flora” (apă de păr) sticla mare lei 3,25, mică 2,50.—Pastă de dinţi' „Bucol" lei 1.—Apa de gură „Bucol" lei 1,50.—Lapte .de crin „Flora" pentru înfrumuseţarea tenului lei 2.—Săpun de lapte-de crin „Flora" lei 1,25. La nemulţumire se restitue imediat costul. DE VÂNZARE LA DROGUERII ŞI FARMACII Se caută depozitari în comunele rurale; a se adresă la depozitarul înainte şi dnpă ÎNTREBUINŢAREA CREMEI şi PUDREI „FLORA" general L. Lindenberg, Bucureşti, Str. Lipscani No. 51 THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED Capital Lire sterline 30O.000 deplin •vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti. Comitetul central: la Londra Lachlan Michiniosh Rate . G. 1 Goschen .... Vicontele Duncannon . E. W. H. Darry . . . Robert Hamilton Lang Oemetre de Frank . . Viena P. Naville Paris Ad. Vernes „ Directori: | C. A. E. E. Stolz Goodwin. Censori: loan Kâlinderu, Demetru loan Ohika $1 Arthur Ureen. Sediul social: Londra 6 Creta Winchesterstreef. Sucursala: Bucureşti, Piaţa Sf. Gheorghe. „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, Bucureşti Capital în acţiuni întreg vărsat îa aur..................Lei 2.000.000 Fonduri de rezervă compuse din prime şi daune..............„ 3.955.688.76 Idem format din capital şi alte rezerve „ 1.075.842.60 Total în aur „ 7.U52.53I.36 Daune plătite . . . „ 33.000.000 Vice-preşedinte, A. Bâlcoian.u. Dir. generai. E. Grtmwald. „NAŢIONALA" asigură contra.in-cediuiui. a „grinilinei”, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinnţiunile obişnuite ca: „cas de rii.oa rte,supravieţuire, zestre şi rentă”. Sediul social în palatul Sod. din str. Doamnei No. 12, Bucureşti. Repres. generală în Buc str. Smârdan No. 4, Agenţii în toate oraşele din ţară. www.dacoromamca.ro Frumuseţea este Podoaba Omenlrei DORIŢI să aveţi un TEN ALB şi FRUMOS? întrebuinţaţi numai: CREMA, SĂPUNUL şi PUDRA ORIENTALA de ORŞOVA Recunoscute ca cele mai higienice preparate fără substanţe vătămătoare cari fac să dispară Pete, Pletrue, Coşuleţe şl Crăpături de Vânt conservând obrazul pânâ la etatea cea mal Iwlntatl Este o ad vărată COMOARĂ pentru SEXUL FRUMOS, se vinde cu: | Lei 1,20 Borc. de Cremă Orient.; Lei 1,50 Săpunul Oriental şi Lei 2 Cutia Pudră Orient.! Se află de vânzare In Bucureşti la toate Drogheriile, Farmaciile şi Princip, magazine I 1 Brăila: D-ra Albertina Pol-lalt, Clubul Comercial. ! Bârlad: Leon M. Finchel-Imann : Bacău: .S. Kellmann. , Corab a : Gr. Petrino, Marin R. Ilicscu, D-tru C. Pe-trovici, Nicolae Mari-nescu. Constanţa: L.et I. Lascaridis. Calafat : Iosef Rcndek. Caraoal: Stănescu et Arghi-J rescu, G. Popescu. Călăraşi: Fraţii Iarchy, V. L R.Bacarescu, G.G. Mun-teanu. ; Cernavodă; Mag. ,La Ţă ranca* Cralova: S. Lazăr Bcnve-nisţi, C. R.'Ilicscu, dro-guerie, ’A. M. Berber, Emanuel David, S. Bcn-venisti, loan -N. Bocru, Fd. Ivouteschwellcr, Fraţii ’Paraschivescu. Dorohol: M'. L. Schulimsohn Focşani : -.S. Cohn, Fraţii ’Rosner. Găldan: Gh. Nastasescu. Galaţi :* .Toma Aburel, C. Teodoţovici. Giurgiu:, Sf A. Finţi. Huşi M. Brochmann. laşi: Fraţii Braun, Str. Ştefan cel mare 53. Pite tl: Nae Popcscu, Ploieşti: I. Năsţăsecu, librar. Farmacia V. Li- \ vovschi. P.’Neamţ: S. Starrjbler. Roşiori G. T. Mavrodi-’ncanu. R.*vâlcea: Gr. Petrino. SlatLia: Badea Florescu. Slobozia: Nicolae I. De- leanu. Târgov. Barbu Cnlinescu. T.-Măgurele: Kjaţii G. Luca-tos, A. Gologan. 1‘g.Jlu: Ilie Şcrbu, Ben* 1 jarnin Penchas. fg. Ocna: Glias Michelson. La T.-Severin numai la magazinele iosef Frisch „VICTORI A“ Societate anonimă de asigurări generale şi reasigurări IN BUCUREŞTI Direcţiunea Generală: Bulevardul Academiei No. 10 CAPITAL STATUTAR LEI 5.000.000 ÎNTÂIA EMISIUNE LEI 1.000.000 Societatea asigură: a) contra pagubelor cauzate de Incendiu şi* Explozie, precum şi în contra Tempestei şi Ciclonului: bj asigurări asupra Vieţei şi Rentei viagere; c) contra pagubelor de Transport maritim fluvial şi terestru; d) contra pagubelor-cauzate de Grindină la cereale şi vii; e) contra accidentelor corporale şi a consecinţelor răspunderei civile; ţ) contra pagubelor provenite din Mortalitatea vitelor; g) contra spargerii oglinzilor, geamurilor şi firmelor de cristal etc Societatea „Victoria4* asigură în mod gratuit clădirile în construc-ţiune până la punerea acoperişului, iar informaţiuni mai detaliate a se cere Direcţiunii societăţii. Reprezentanţa generală—Bucureşti str. Karagheorghevici 3 www.dacoromamcajo Foloasele şcoalei Cuvânt ţinut la 22 Maiu a. c. la inaugurarea şcoalei din câtunu Puţu-cliioaia, com. Bujor, Covurlui. Suntem adunaţi cu toţii, a sărbători astăzi o zi dintre cele mai însemnate în viaţa satului nostru. Conducătorii noştri şi acei oameni binevoitori şi doritori de luminarea noastră, nu au lăsat satul nostru mai pre jos de alte sate, ci au căutat să fie la aceeaş înălţime, construindu-nt localul de faţă, liiserica noastră de cultură — şcoala — trebuincioasă pentru cunoaşterea bunului traiu al nostru, al tuturor. Săturaţi, să zic aşa, de desele mutări dintr’iin local într’altul şi plătind mereu la chirii, cu începere' de astăzi însă, nu se va mai întâmpla aşa ceva. De astăzi, suntem buni stăpâni în casa noastră — acest local. Astăzi, o nouă şcoală se deschide, pentrucă cu haina nouă se îmbracă şi cu haina ei proprie; şi dragă fiindu-ne aşa, cu dragoste ne-am-adunat a o privi şi sărbători. Şcoală este tot o biserică, în care toată gândirea noastră trebue să fie purtată de o conştiinţă curată şi sinceră, în earf cei www.dacoromamca.ro 1018 ALBINA ce o conduc şi cei ce ascultă, trebue să fie egal însufleţiţi de o singura ideie şi de o singură simţire. Şcoala ţrebue să fie iubită de toţi, pentru că ea este oglinda adevărului, pentrucă toate ştiinţele ce se predau sunt bazate pe adevăr şi pe cercetarea lui. De lumina adevărului ne încălzim noi toţi şi prin urmare şi şcoala. Omul cel pătruns de adevăr ştie ce vrea şi unde merge; el e împăcat cu mintea sa şi nu şovăeşte niciodată. Nici unii nu trebue să descărcăm pe alţii vina minciunei, care este izvorul tuturor răutăţilor. Fiecare să urmărim adevărul şi să gândim la el ziua şi noaptea. Conducându-ne dar după adevăr, ajungem şi la practicarea dreptăţii: căci simţământul dreptăţii este care aliniază obiceiurile şi opreşte pornirile oamenilor. Omul pătruns de adevăr, trebue să fie pătruns şi de dreptate, căci însuş Mântuitorul a fost adevărul şi judecătorul, cel drept al tuturor. Dar adevărul nu prinde rădăcini acolo unde nu e stabilită ordinea. Pentru şcoală, ordinea e tot atât de folositoare ca şi aerul pentru om, „O şcoală fără ordine, este ca o moară fără apă“, a zis un mare învăţat. Precum adevărul trebue să fie în toate, asemenea şi ordinea. Cea mai mică desordine în şcoală, ca şi în viaţa omenească, este colţul cel mic de unde se agaţă răul ca să se introducă şi să sfarme bunele începuturi ale noastre. Pentru ordine, fiecare dela inie şi până la mare, dela copil până la bătrân, trebue să se supună, pentrucă respectul legii şi supunerea la lege, pentrn oameni ca şi pentru popoare, e singurul mijloc de îmbogăţire şi înaintare în ştiinţă. Practicarea deci a adevărului, a dreptăţii şi a ordinei este condiţiunea principală ce urmăreşte şcoala. Căci, ce altul e scopul şcoalei dacă riu a formă oameni muncitori şi cinstiţi, părinţi de familie cari să ştie să-şi ducă rândueala casei, să-şi crească copiii vrednici cetăţeni, cari să-şi iubească ţara lor, legile sub care traesc şi Suveranul ce-i cârmueşte? Eu sunt convins, iubiţi săteni, de dragostea cea mare ce aveţi către şcoală, dându-vă cu plăcere copiii la şcoală; şi sper că cu începerea anului viitor să nu rămână un copil ce a ajuns la vârsta cerută de lege pentru şcoală, care să nu fie adus aici să guste cu dragoste din fructele bune ce caută să le producă şcoala. Din parte-mi, aveţi toată convingerea că am cea mai mare dragoste pentru şcoală şi îmi voiu da toată silinţa ca şcoala noastră să fie la înălţimea şcoalelor bune şi roadele ei să umple pământul. A. Bejan Dirigintele şcoalei www.dacoromanicajo ÎNSEMNĂTATEA lucrului manual CA MIJLOC DE EDUCATIUNE $! INSTRUCŢIUNE (Conferenţă. ţinută în şedinţa intimă a Cercului Cultural ,.Dudeati“. Ilfov). Cea mai recentă reformă, ce ş’a făcut pe terenul învăţământului, este aplicarea lucrului manual în serviciul edu-caţiunei şi al instrucţiunei. Prin introducerea acestui obiect în şcoală, se face un pas mai mult, către realizarea scopului la care tinde şcoala poporului. Se ştie de toţi că scopul acestei şcoale este să prepare pe copil, pentru viaţă, în toate privinţele, adică să-i cultive mintea, să-i desvolte puterile fizice, să-i formeze dexterităţile de care va avea nevoie in decursul vieţii, etc. Ei bine, spiritul se cultivă şi se înavuţeşte cu cunoştinţe prin învăţătura de carte; puterile fizice se desvoltă prin alergările şi mişcările făcute în afară de şcoală; dar îndrumările, dexterităţile pentru viata practică, prin ce mijloace se pot formă'? Numai prin întrebuinţarea lucrului manual. Să vedem atunci în ce constă însemnătatea şi valoarea cea mare oe lumea o dă cu atâta simpatie acestei specialităţi. Dacă băgăm bine de seamă la copil, observăm că încă de mic el are aplicaţie spre lucru manual. Aşâ el ciopleşte un beţişor şi-l regulează aşâ după cum doreşte, construeşte o casă din pământ sau tot din beţişoare, îngrădeşte din nue-luşe o grădinuşe sau un ocol, face un om din tină, etc. Deci dar, cel ce a dat omului viaţă (Dumnezeu), i-a dat şi facultatea de a şi-o conservă prin mijlocirea mâinilor; dar acestea nu şi-ar putea îndeplini înalta şi greaua lor misiune, de a coopera la perfecţionarea omului şi a-i menţine viaţa, dacă ele ar rămâne în starea primitivă, în ce priveşte forţa, măestria, dibăcia—cu un cuvânt—aplicabilitatea lor la toate speciile de lucrări, pe cari le cer trebuinţele vieţei. Iată de ce Dumnezeu a îngrijit ca omul de mic încă în mod inconştient, să www.dacaromamca.ro 1020 ALBINA şi le exercite şi, tot pentru acel scop, a mai sădit în inima lui o dragoste foarte mare de a lucră m totdeauna. Deci dar, a lăsă mâinile să lâncezească, ar fi poate cea mai mare crimă, efectuată de_ om însuşi în contra flrei sale proprii. Iată cum se exprimă renumitul pedagog german Salzmann, despre însemnătatea mâinilor omului: «Mâinile omului, nu sunt oare cele mai nobile instrumente ale sale? Iţi poţi oare închipui, că spiritul lui ar fl în stare a-şi arăta feluritele sale puteri, dacă ar fi slăbănogite şi nu şi-ar putea întrebuinţa mâinile? Unde e nobilul, care ar li în stare, să garanteze că niciodată nu va puteâ veni în împrejurări, unde să fie silit a-şi folosi mâinile sale? Şi cât de penibilă trebue să fie apoi poziţia sa, când îi trehuesc mâinile şi nu le are, sau clacă le are şi nu le poate folosi?» E de temenea netăgăduit adevărul exprimat şi de Fr. Herbart, care zice: «Fiecare om trebue să se deprindă a-şi şti întrebuinţa mâinile. Mâna îşi are locul său de onoare pe lângă limbă, spre a ridică pe om peste animale.» Dar mâna îşi are mare însemnătate pentru spirit, căci orice va lucră mâna, ochiul trebue să vadă şi mintea să judece. Nici urechia şi adesea nici mirosul nu pot rămânea pasive în tot timpul activităţii mâinii. Tot prin ajutorul mâinilor (adică al lucr. man.) se poate face intuiţia cea mai perfectă a multor lucruri, prin compunerea şi descompunerea lui, în timpul lucratului. Deci dar, impresiile tuturor simţurilor sunt conduse la spirit şi aceasta ajunge să cunoască totul la perfecţiune, capătă o dispoziţie de a merge mereu înainte, capătă curaj şi încredere în puterile sale, într’un cuvânt dispune într’o măsură nelimitată de forţele organelor şi simţurilor sale. însăşi psihologia şi experienţa fiecărui om inteligent dovedeşte că, cu cât percepţiunile despre lumea din afară trec la intelectul nostru prin mai multe simţuri, cu atât ideile, formate în spirit, sunt mai clare. Aceasta e calea naturală de a deşteptă în şcolar interesul pedagogic, atenţiunea, voinţa fermă, perseverenţa, etc. Aceasta se explică pe calea elementară că munca fiind împărţită in mod echitabil între toate simţurile, revine numai o mică parte asupra uneia din ele; în consecinţă şi oboseala, re-sultată din asemenea încordări, este distribuită între toate, şi apasă mai puţin asupra fiecăruia simţ în parte. Să ocupăm deci pe copil mai întâiu cu lucrări reale — el însuşij fiind o fiinţă reală — şi după ce am aj uns să-l fortificăm în măsură suficientă şi să-i deşteptăm iubirea pentru aceste ocupaţi uni, este iarăşi natural şi uşor totodată să-l obişnuim la ocupaţiuni abstracte, acestea având atunci puncte de reazem în inteligenţă. Abstracţiunile emanează tot dela concret, dela real. Cam tot aşa eră axioma.şcoalelor de lucru manual din * www.dacoromamcaxo ALBINA 1021 Leipzig: «Culţivă-ţi ochiul şi-ţi exercită mâna, căci prin aceasta vei dobândi minte ageră şi voinţă fermă»; iar pedagogul Salzman, zice: «Omul care în tinereţele sale nu şi-a însuşit oarecari dexterităţi, e numai jumătate de om, pen-trucă e înnecurmată dependinţă de alţi.» Problemele lucrului manual., în serviciul educaţiunei şi instrucţiunei sunt de o valoare atât de mare şi permanentă încât acest obiect nu trebue să lipsească niciodată din practica ştiinţei pedagogice, dacă se urmăreşte o educaţiune adevărată şi corespunzătoare naturii omului. Cultura generală a omului trebue deci să-şi urmeze cursul săufcomform dezvoltării naturale fizice şi psihice, căci numai astfel se pot dobândi cu bun succes rezultatele ce le are în vedere şcoala. Pe baza acestui principiu e prea evident că, în problema educaţiunei şi a instrucţiunei tinerimei, cultura formală adică desvoltarea şi cultivarea simţurilor, trebue să premeargă culturei materiale, adică câştigarea cunoştinţelor positive, In acest caz, numai lucru manual exercită toate simţurile şi deci: atenţiune, interes, sârguinţă, voinţă, caracter, cu un cuvânt toate fenomenele psihice se desvoltă, se cultivă, şi aceasta e o parte foarte însemnată şi indispensabilă din programul şcoalelor. Şi apoi noi ştim că atât copilul cât şi omul mare ocupat cu ceva, nu mai are pas a se ocupă cu alte fapte neomeneşti. Aşâ, prin sate, dacă oamenii ar fl învăţat a lucră ceva şi în timpul iernei, când nu mai are ce lucră pe câmp— ocupaţia lui de căpetenie — ar aveâ şi câştig şi nu ai vedeâ pe unii dedaţi la viţii, căci după câte am observat, mai mult iarna se făptuesc beţii, scandaluri, etc. Lucrul manual, aşâ dar, are şi influenţa moralizătoare asupra indivizilor. Lipsa de ocupaţiune e izvorul tutulor răutăţilor, iar ocupaţi unea e mijlocul cel mai bun şi mai puternic deula moralizâ pe om. Fumătorul uită tutunl ocupat, etc. Tot .prin ocupaţia mâinilor avem mijlocul de a ne îmbunătăţi starea materială (lucru ştiut de toată lumea), deci şi traiul devine mai uşor şi mai tihnit. Cum că prin lucru manual ne fortificăm’ fiziceşte, cred că de asemenea e cunoscut de toţi şi nu ar puteâ contestă nimeni şi maxima zis de Romani, deci din timpuri foarte vechi, ca: «Intr’un corp sănătos e şi o minte sănătoasă» ne întăreşte şi mai mult aceste afirmaţii. Lucrul manual, ca obiect de învăţământ, are cea mai puternică influenţă asupra elevilor, pentru deprindere lor la ordine, exactitate şi curăţenie. De^ asemenea tot lucrul manual contribue în mod binefăcător a desvoltă : gustul estetic, gustul de forme şi de armonizarea culorilor, desvoltă facultatea de a cunoaşte www.dacaromamc&jo 1022 ALBINA distanţele şi mărimele proporţionate ale obiectelor şi ale părţilor lor. De asemenea lucrul manual leagă intr’o mare măsura casa părintească a elevilor cu şcoală, văzând părinţii foloasele ce fiii lor capătă pentru viaţa practică. Şcoala primară trebue să aibă de scop pregătirea tinerimii, in prima linie pentru trebuinţele vieţii practice, conform condiţiunilor de traiu ale poporului şi numai în a doua linie pentru o continuitate de cultură intelectuală mai înaltă: secundară sau superioară. Poporul trăeşte după urma lucrărilor mâinilor şi tocmai aceştia nu i se prea dă importanţă în şcoalele primare; apoi ţăranul nostru, nu are, oarecum dreptul de a cârti asupra şcoalei şi a o urgisi, cu toată ignoranţa ce i se atribue, căci nu vede folos, decât a şti citi şi socoti. Dându-li-se elevilor în şcoală numai carte (cultură intelect.), natural că se vor obişnui cu aceasta chiar deşi nu vor aveâ dragoste toţi de ea (obişnuinţa fiind o a doua natură), şi mulţi la absolvirea cursului primar vor tinde tot spre ea şi nu mai voesc a se întoarce la lucrul mâinilor, desvăţându-se în timpul şcoalei şi iată-i pe mulţi umblând după funcţio-narizm, neavând mijloace de întreţinere prin şcoii secundare; iar meseriile noastre rămânând pe seama străinilor, şi ca mâine, poate şi agricultura. Predându-se în şcoală lucrul manual, invăţătorul ar putea observa la elevi, înclinarea ce o are fiecare şi la absolvire ar putea sfătui pe părinţii lor, în spre ce ramură să-şi îndrepte copilul. Dar lucrul manual e folositor şi pentru noi dăscălimea, căci ne uşurează la munca prea grea, ce trebue s’o desfăşurăm în predarea atâtor şi atâtor lucrări; iar elevii apoi să priceapă, mai lesne unele materii de studiu ca fizică, geometrie, desemn, ba chiar şi geografie, etc. Deci, lucrul manual are chemarea de a întregi învăţământul, adică de a contribui împreună cu celelalte obiecte de învăţământ, ca şcoala să cultive pe om întreg, ‘ sâ-i des-volte şi să-i perfecţioneze puterile fizice în egală măsură cu cele intelectuale şi numai atunci, spirit şi corp, strâns legate între ele, constitue aceea ce se înţelege sub noţiunea de om, care e fiinţa cea mai aleasă şi mai perfecta de pe pământ, stăpân pământului. Deci, din cele ce avui onoarea a vă spune, rezultă următoarele puncte principale:. 1. Lucrul manual, predat din ambele puncte de vedere: economic şi pedagogie, este un factor puternic de educaţiune generală, contribuind a da şcoalei o învăţătură mai armonică, mai completă, pregătind şcolarul pentru viaţa practică, făcân-du-1 să « cugete lucrând», amuzându-1 şi interesându-1 tot deodată. www.dacoramamcajo ALBINA 1023 2. Prin el se dezvoltă: inteligenţa, agerimea ochiului, îndemânarea mâinei, gustul estetic, dragostea de lucru şi fizicul in general. 3. Prin el se deşteaptă mai bine curiozitatea şi se întreţine atenţiunea. 4. Inculcă obiceiurile morale, deprinde pe indivizi cir ordinea, exactitatea şi curăţenia. 5. Contrabalansează defectele provenite in afară de şcoală. 6. Deşi şcoala primară, având |copii până la vârsta de 12 —13 ani, nu poate scoate meseriaşi; dar poate pune baze meseriei, prin lucrul manual predat in timpul frecuen-tărei ei. 7. Aşa dar, va da ţării 'buni meseriaşi, care-şi vor exercită cu drag profesiunile (ramurile) pe cari şi le-au ales, conform vocaţiunilor şi a căror temelie au pus-o din şcoala primară. 8. Ar face ca Românul să nu măi simtă dispreţul de a fi meseriaş, cum se află infiltrat aciualmente. 9. Tot lucrul manual ne va asigură o frecuentare mai regulată a elevilor şi va face ca şcoala să fie mult mai populată, căci părinţii îşi vor trimete mai cu drag copiii, văzând foloasele practice ale şcoalei pentru viaţa lor. 10. LucfuI manual influenţează mult la formarea caracterelor. 11. Dulgheria, cartonajul, împletitura cu nuiele, cu papură, cu paie şi sculptura, acer te specialităţi, cel puţin ale lucrului manual, trebuesc introduse în şcoalele primare rurale, cât şi urbane şi trebuesc predate numai şi numai de învăţător, pe care dela câte nu i-ar sustrage. Am zis, şi susţin, că numai învăţătorul trebue să-l predeâ căci numai el cunoaşte caracterele şcolarilor săi şi tot el este acela care trebue să-l studieze psihologiceşte ca să le cunoască înclinările, ca la absolvire să poată sfătui pe părinţii lor înspre ce cale să-şi îndrepte fiii. S. Popescu-Collbaşi Învăţător, Pulberăria Dudeşti. BIBLIOGRAFIE Zilele acestea „Biblioteca pentru toţi'1, în editura căreia au apărut şi celelalte opere ale neuitatului poet şi prozator Traian Demetrescu; „Aquarele“. „Iubita*, „Cum iubim*, ,„Sensitive“, a scos o nouă ediţie a ciclului de poeme în proză şi nuvele pe Cari Traian Demetrescu l-a intitulat aşa de nimerit: „Intim*. Preţul 30 bani. www.dacaromamca.ro 1024 ALBINA Învăţământul profesional în America Instrucţia agenţilor, funcţionarilor de căi ferate şi industriei în Statelo-Unite, se găseşte în punctul unei evoluţiuni radicale, pentrucă până acum 20 ani, afară de câteva ex-cepţiuni, agentul se formă singur în timpul serviciului prin lectura particulară şi prin instrucţiile serviciului. Cei mai autorizaţi directori de fabrici din industrie şi preşedinţi ai căilor ferate americane, precum şi întreg progresul industriei de astăzi, se. datoresc sforţărilor lor. Ei au înaintat printr’o selecţiune naturală şi dreaptă numai pe baza meritelor reale, selecţiune de altmintrelea absolut necesară, pentrucă mai toate companiile căutau ca la înaintări să-şi aleagă oamenii cei mai capabili, pentrucă fabricile lor să-şi poata ţine cu succes lupta concurentă cu vecinii. Fără a jigni într’un nimic acest bun obiceiu d’a se instrui singur, fiecare după nevoile pe care le simte, în exercitarea profesiunei sale, Americanul, consideră şi azi că idealul instrucţiune] este ca flecare cetăţean să se instruească singur. Statul caută cu osebire, a oferi mijlocul d’a se putea instrui singuri. De aci a urmat fondarea unui colosal număr de biblioteci puse la dispoziţia publicului, mult mai mare ca numărul şcolilor. Natural, că cu acest învăţământ numai prin’propriile sale puteri, individul studios îşi petrece toată viaţa numai învăţând., şi mulţi dintre aceicari ambiţionau poziţii mai înalte, ştiu câtă străduinţă şi voinţă au trebuit să cheltuească pentru a ajunge acolo unde sunt. Şcolile tehnice ce s’au înfiinţat în aceşti din urmă 20 ani, predau studii tehnice cu scop de a prepară asemenea oameni, ca să fie în măsură d’a se putea instrui, mult mai uşor ca mai înainte, introducându-se în toate şcolile tehnice din Statele-Unite cursuri de drumuri de fer foarte detailate. D. Leigthon enumerâ în 1900, 28 şcoli tehnice în Statele-Unite unde se predau cursuri de căi ferate cu plată şi numai 8 din aceastea predau cursuri cu totul gratuite. Prima şcoală tehnică a calei ferate Baltimora & Ohio Railroid, a fost înfiinţată dela 1 Fevruarie 1885 la Mont-Claire. într’o clădire anume, începând cu 40 elevi. Programul studiilor conţinea la început, aproape aceleaşi materii ca şcoala noastră de arte şi meserii din Bucureşti, înfiinţată la 1871, adică: algebra, geometria, desenul de mână colorat şi desenul liniar. Cea mai mare parte a timpului elevii o petreceau în ateliere lucrând sub conducerea maeştrilor. Cursurile erau de 3 ani şi ast-fel preparaţi, elevii se împărţeau prin atelierele şi depozitele de maşini, după aptitu- www.dacoromamcajo ALBINA 025 dinile lor. Intrarea în şcoală eră întrevârsta de 12 şi 14 ani şi eşeau aproximativ la vârsta de 17 ani, începând în atelierele căilor ferate ca simpli lucrători sau copişti, înaintând insă ceva mai repede ca ceilalţi, graţie studiilor tăcute în şcoală. Ca exemplu tipic al funcţionarului fără şcoală, avem pe răposatul Frank Tomson, fostul president al companiei de căi ferate «Pennsilvania Railroad». La vârsta de 17 ani el intră în atelierele de maşini. în Altoona ca lucrător, şi parcurse toate gradele erarhice, până când în 1804 devine inginer-şef al tracţiunei la compania Pennsilvania în 1874 vice-preşedinte, în 1888 preşedinte al companiei, până la 5 Iunie 1899, când se stinse. în urma unei boale de inimă în castelul său din Merion, aproape de Filadelfla. Am dat acest exemplu tipic pentru a se vedea modul cum se fac înaintările de către Americani; ei nu se preocupă de nimic la o înaintare, decât ca interesele companiei să fie conduse de oamenii cei mai apţi şi cei mai încercaţi, şi de aceea, în general, personalul superior este recrutat din personalul imerior; Conform cu sănătosul lor proverb: «Ca să devii bun cafegiu trebue să înveţi a spălă ». Actualii directori şi preşedinţi de companii de căi ferate, sunt în majoritate ieşiţi din rândurile agenţilor inferiori, cari au avut o cultură iniţială, şi, perseveranţa de a se instrui necontenit, ţinându-se în curent, şi necontenit, cu progresele ştiinţei şi în acelaş timp a se întrece prin. inteligenţă si pricepere, în a crea resurse noui de producţiune, pentru sporirea materialului companiei şi îmbunătăţirea soartei funcţionarilor. Erau împinşi la aceasta, de simpatiile create printre foştii lor colegi de slujbă. Să revenim acum la şcolile pentru prepararea funcţionarilor. învăţământul mijlociu Instrucţia prin corespondenţă Cele mai respândite şi originale, sunt aşa numitele şcoli unde se capătă instrucţia prin corespondenţă. Aceste şcoli sunt astfel organizate în cât elevul să-şi poată câştiga existenţa în exercitarea unui serviciu. De acest fel de instrucţiune poate beneficia orice impiegat al căiei ferate şi este facultativă; învaţă cine vrea, şi cât vrea, nu sileşte pe nimeni. La acest fel de instrucţie se adapă toţi: conducător de tren, mecanic, fochist, şefii de staţii şi orice alt funcţionar şi lucrător. începătorilor adică: şefilor de tren,, conducătorilor, fo-chiştilor, maşiniştilor, ajutorilor mecanici, etc. Ii se pun la dispoziţie sub forme de broşuri şi instrucţiuni, primele aju- www.dacoromamcajo 1020 Al.Bl NA toare. asupra răniţilor, aritmetica, desenul liniar, forţele motrice, electrice, mecanica, caligrafia şi ortografia. Învăţământul superior cuprinde: 1. Instrucţia prin corespondenţă a mecanicilor compusă din 50 broşuri cu 425 lecţiuni şi cari costă 125 franci, plă-tibil. 5 rate lunare sau 150 franci, plătibil în 12 rate lunare. Acest învăţământ dă o instrucţie complectă de’ cele mai bune metode de construcţie şi întreţinerea locomotivelor. 2. Cw sul de construcţia şi întreţinerea locomotivelor conţine: Tipurile cele mai m dernede locomotive cu descripţiunea lor generală şi detaliata cu planşe şi diferite gravui. Locomotivele compună şi Locomotivele cu petrol cu toate detaliile de construcţie şi rapoartele referitoare. Rapoartele de inspecţiune şi întreţinerea locomotivelor, frânele pneumatice, utilagele şi practica lucrărilor îm atelierele .de construcţie, etc 3. Cursul de mecanică, cuprinde 25 lecţiuni cu numeroase gravuri: Căldura, Maşini cu aburi, Dinamica, Maşinării (mecanica, cinematica), Hidrostatica, Hidraulica, Frecări, Unsori, etc. 4. Lucrările congreselor maeştrilor şi mecanici, cari cuprind 50 capitole cu numeroase figuri. In acest curs se rezumă hotăririle congr eselor asocia-ţiunii maeştrilor şi inginerilor mecanici, referitoare la căldările locomotivelor, tablei din care trebuesc construite, ameliorările ce trebuesc aduse în construcţia locomotivelor, etc. • 5. Conducerea economică a marinelor cuprinde 50 lecţiuni asupra lucrului încălzirii, principiilor de fizică, alimentării căldărilor, întrebuinţarea aburului, datoriile personalului de maşini, întreţinerea şi defectările locomotivelor. 6. Studii facultative cu numeroase gravuri: Puteri motrice, electrice (50 lecţiuni). Desemn liniar şi de mână liberă (50 lecţiuni). Aritmetică, cu probleme referitoare la căile ferate (50 lecţiuni). Gramatica, stil şi compoziţiunr (50 lecţiuni). Caligrafie şi ortografie (50. lecţiuni). La congresul de căi ferate din 1900, s’a expus aceste exemplare cu tabele de materii detaliate. Pe lângă acestea, mai este încă şcoala superioară prin corespondenţă internaţională de la Scrauton, fondată de T. S. Fosţer. şi care trece ca instituţia tehnică cea mai însemnată din Statele-Unite şi aduce servicii însemnate acelui care www.dacoroniamcajo ALBINA 1027 are răbdarea şi puterea de voinţă de a o urmă conştiincios; în aceste şcoli se formează aşii numiţii self-made-man, adică oameni cari se instruesc singuri. învăţământul superior Universităţi Cursurile tehnice superioare anexate pe lângă universităţi, sunt în general de 4 ani; flecare universitate îşi are atelierele şi laboratoarele sale, unde elevii sunt obligaţi să-i lucreze manual. Aci elevii, găsesc ocazia de a-şi întrebuinţa mâinele pentru a-şi căpătă instrucţia cu adevărat practică, şi după cum zice d. Leighton, cunoştinţele cari ne vin prin lucrul proprielornoastre mâini, sunt mai folos tore şi mai con- crete ca oricare cunoştinţe căpătate prin celelalte canale ale inteligenţii x) Astfel: La Universitatea din Illinois, elevii cursurilor de ingineri : mecanici, electrici, de drum de fer, trebue să petreacă cel puţin: 60 ore în atelierul de modelagiu. 90 » » » » fonderie. 90 » » » » forgi groase. 270 » » » » maşini şi utile, în primul an. 270 » » anul al 2-lea. In total 780, ore de lucru - cel puţin. Atelierele universităţii nu primesc orice lucrare particulară şi au dreptul să-şi aleagă pe acela care le cred mai de folos pentru instrucţia practică a elevilor. Avantagiile lucrului manual în universităţi sunt următoarele : a) Obişnueşte elevul a lucră cu propriile lui mâini. b) Ii provoacă obişnuinţa la întrebuinţarea deodată la diferite combinaţii mintale ale activităţii creerului eu activitatea mâinilor. c) Se obişnueşte cu caracterul proprietăţii şi textura materialelor care intră în construcţiunile mecanice. ci) li învaţă posibilitatea sau imposibilitatea de a şti ce lucrări poate execută cu utilagiul de care dispune. e) II învaţă citirea desemnelor. f) Ii uşurează viitoarele studii şi proecte ale maşinelor, evitându-i numeroase desiluziuni în stabilirea planurilor proectelor. I) Marele inginer Robert Stephenson, fiul inventarului locomotivei, într’o întrunire a mecanicilor din Newcastle în 1858, s’a exprimat astfel : „Nu pot tăgădui cât a fost de bine influenţată cariera mea de inginer-civil, de practica lucrului manual, cu care mă obicinuise tatăl meu; şi acum văd, că această convincţiune se măreşte cu atât mai mult, şi vă mărturisesc că mimai tn ateliere formaţi inginerii me- canici. www.dacoromamcajo 1028 ALBINA g) Ii dă mai multă simpatie pentru lucrători în general. h) Serveşte mai bine înţelesul lecţiilor din clasă şi conferinţe. i) Aceste lucrări mai sunt şi un excelent exerciţiu fizic. In fine, în America, se întrebuinţează cu succes fructele cele mai bune ieşite din ambele feluri de şcoli. D-riul Leighton rezumă: Şcolile technice produc acum ingineri diplomaţi cari sunt mai bine văzuţi de companiile de căi ferate precum erau înainte, supunându-se la greutăţile începutului. Insă, progresul actual al drumurilor de fer americane nu trebue să se atribue şcolilor tehnice actuale ci numai valoarei personale a oamenilor eşiţi din rândurile cele mai umile, cari au avut energia şi sârguinţa de a se instrui singuri. In adevăr, această metodă d’a se instrui singur, produce oameni mai energici, cu o putere de muncă şi stăruinţă C."W mare. (De pe ^Rgyjgta Industrială*, 1910). CROIN CA Societate culturală Societatea culturală Lumina a elevilor de curs secundar din Corabia, a înfiinţat în acel oraş o bibliotecă populară.. Ne trimite darea de seamă a societăţii pe anul trecut. Cassa (Numerar în cassă)......... Mobilier......... Cărţi şi reviste. . Banca Oltului (Depuneri spre fructificare .... Capital (Beneficiul 122 15 1909)............. 127 80 Profit şi Pierdere 471 55 (Beneficiul 1910). — 317 15 — |— 1-038 05 652 386 1038 65 1.038,65 1.038 65 Contul profit si pierdere Cheltueli generale . 77 ‘85 Taxa de înscriere . 6 Chirii plătite. . . . 130 — 207 85 Cotizaţii — — 52 75 Beneficiul net . . . 386 05 Amenzi. . . — 25 N. îerbări — — 490 Taxe de cetit . . . — — 28 Dobânzi şi comis. . — — 16 90 — - 593| 90| 1 — 593 90 Preşedinte, George C. Constantinescu, Casier, Const. N. Dăbulearm. Contabil, Emili an B. Şiefănescu, www.dacoromanica.ro ALBINA 1029 Bănci populare Duminică, 25 Iulie 1910, a avut loc în satul Amârăşti, din judeţul Vâlcea, solemnitatea inaugurărei băncei populare „ Progresulu. La orele 9 a. m., toţi locuitorii satului erau adunaţi în localul şcoalei primare de băeţi unde este şi sediul băncii. După săvârşirea Tedeumului de preotul I. M ar gar iţesc u, d. Nicolae Costeanu, preşedintele băncei a ţinut o cuvântare aleasă prin care a arătat scopul băncilor popula.e şi îndeamnă pe săteni la o muncă cinstită şi stăruitoare. „Munciţi fără preget, zice d-sa şi în mod cinstit, căci numai printr'o muncă cinstită puteţi scăpă de nevoi rămânând şi cu sufletul curat. Depuneţi la bancă prisosul ce vă rămâne din cleltueli şi pe nesimţite vă veţi pomeni în câţiva ani. cu o sumă frumoasă 4. Vorbeşte apoi preotul I. Mărgăritescu, care urează băncei spor şi sănătate membrilor ei. D. Const. D. Costeanu, învăţătorul diriginte al şcoalei primare din Amiărăşti, arată foloasele pe cari sătenii din Amărăşti le pot avea pe urma băncei „Progresul“ şi îi îndeamnă a lucra cu toţi pentru înmulţirea membrilor. După aceea, d. preşedinte luând din nou cuvântul, spune ca funcţiunea d-sale nepermiţându-i a rămânea preşedinte al băncei, întrucât e cu sediul la o depărtare prea mare, se retrage din această demnitate şi propune Adunărei Generale alegerea unui nou preşedinte. D. Mihalache Iliescu, comerciant, aduce în numele tuturor membrilor mulţumiri d-lui Nicolae Costeanu, pentru buna voinţă ce a avut de a interveni pentru înfinţarea băncei şi priceperea cu care a condus-o, şi îl roagă ca şi pe viitor să observe de ori unde s’ar găsi, mersul acestei instituţiuni. Propune apoi numirea d-lui Nicolae Costeanu ca preşedinte rle onoare. Propunerea a fost primită cu aplause şi d. Nicolae Costeanu a fost aclamat în unanimitate preşedinte de onoare al băncei „ Progresul Procedându-se la alegerea unui preşedinte activ, a fost ales d-nul Const. D. Costeanu. In urma acestora a avut loc un banchet. APEL Subsemnaţii, în dorinţa patriotică ce nutrim pentru a înzestra biblioteca parohii Sf. Gheorghe, Căleşti, cu cărţile, revistele şi scrierile româneşti trebuincioase hrănirii sufleteşti a populaţiunii săteşti, facem o călduroasă rugăciune către domnia-voastră, de a dărui acestei biblioteci din producţiunile literare, ori din cele editate, sau avute în plus, pentru luminarea intelectuală a poporului nostru românesc. Cât preţueşte fapta domniei-voastre ştie numai Dumnezeu. Mulţumindu-vă, vă rugăm a primi osebita noastră consideraţiune. Cărţile se vor trimite pe adresa: Iconomul loan Mălăescu, profesor, * Tg.-Jiu. Epitropi: Iconomul Iovn Mălăescu, Vasile Roşea, Ionifă loneşcu www.dacoromamcajo 1030 ALBINA „STcHUR" Societatea „Steaua“ lucrează pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Membrii înscrişi şi cotizaţiuni plătite (urmare) Gh. ÎX Popescu (PluLa-Mehedinţi), Meu; Marin Lunguţescu (Ne-gomir-Mehedinţi), I leu; M. Andreescu (Cuzăneşti-’Mehedinţi), 1 leu; I. \ . Popescu (Samarineşti-Mehedinţi), 1 leu; C. Bănescu (Ploştina-Me-hedinţi), * I leu; V. Bălăcianu (Socoleşti-Mehedinţi), 1 leu; D. C. Vieaşu (IIovăţul-Mehedinţi), 1 leu ; Aurelian Saidac (Corcova-Mehedinţi), ! leu; N. Jianu (Strehaia-Mehedinţi'), 1 leu; I. D. Băcescu (Roşiuţa-Mehedinţi), 1 leu; Marcu Popescu (Imoasa-Mehediiiţi), 1 leu: Pr. Nic. Tudor (Seliştea-Dragh -Mehedinţi), l leu; M. Bănescu (Broşteni-Mehedinţi), l leu ; G. Pâr-călăbescu (Gârla Mare-Mehedinţi), 1 leu ; I. Covlescu (Zegujani-Mehedinţi), 1 leu ;N. Tănăsescu (Drâncea-Mehedinţi), 1 Ieu;Mihail Ciortan (Ploştina-Me-hedinţi), l leu;Ioan P. Vulcănescu (Şavarna-de-sus-Mehedinţi),1 leu; Vasile P. Pârvulescu^Miculeşti-Mehedinţi), 1 leu;Const.01aru(Merişiu-Mehedinţi) 1 leu; C. G. Spineanul (Orjeşti-Mehedinţi), 1 leu; Dim. G. Nicol'escu (Crainici-Mehedinţi), l leu; Ilie B. Marjan (lormăneşti-Mehedinţi), 1 leu; D. Danciulescu (Padina Mică-Mehedinţi), 1 leu; A. Cioică (Strehaia-Me-hedinţi), 1 leu; Vitcu Mihalache (Cernaia-Mehedinţi), 1 leu; Mihail 1. Popescu (Glogova-Mehedinţi). 1 leu; S. Bărbătescu (Plopi-Mehedinţi), 1 leu; C. Bănescu (Rudina-Mehedinţi), 1 leu ; Ioan Ionescu iGodeanu-Mehedinţi), 1 leu; Gh. Ricolescu (Dălbaciţa-Mehedinţi), 1 leu; P. Bă-beanu (Vaguileşti-Mehedinţi), 1 leu; I. Vâlceanu (Drăgoteşti-Mehedinţi), 1 leu; Predescu (Ponoarele-Mehedinţi), I leu; C. Buşea (Dolj-Mehedinţi), 1 leu; Moşteoru (Şovarna-de-jos-Mehedinţi), 1 leu; D. Gungescu (Ştrâmtu-Mehedinţi), 1 leu; S. Mugescu (Oadas-Mehedinţi), l leu; Cuţui (Băzavani-Mehedinţi), 1 leu; D. Cerbulescu (Perii-Mehedinţi), I leu: Gh. Drăgulescu (Bala-sus-Mehedinţi), 1 leu: I. Săbiescu(Jirovu-Mehedinţi), I leu:C. Geor-gescu (Vânători-Mehedinţi), 1 leu; Ioan V. Barbălată (Lupoaia-Mehedinţi), 1 leu; Baniil CotOrogea'Ilovăţ-Mehedinţi), I leu; Ioan V. Popescu (Brădetu-Mehedinţi), l leu; C, Câmpeanu (Hinova-Mehedinţi), 1 -leu; Teodor Dra-gomir (Mândrişca-Putna), 2 lei; Ana Panaintescu (Tg. Sascut-Putna) l leu; Nicolae Donose (Adjudu-Vechiu-Putna), l leu; C. Negru (Scurta-Putna), 1 leu; Ruxandra Negru (Scurta-Putna), 1 leu ; Olimpiu Zdrobici. (Soveja-Putna), 1 leu ; I. N. Vasiliu (Pănceşti-Putna), 1 leu ; V. Martu (Drăguşeni-1 leu; Nicolae Popovici (Pufeşti-Putna), I leu; T. Em. Lungu (Mirceşti-Putna), I leu ; N. Iordan (Străoani-de-Sus-Putna), l leu; GheorgheStănescu Reghiu-Putna), l leu; M. Gavrilescu (Suraia-Putna), 1 leu; C. Postescu (Mărăşeşti-Putna), 1 leu; Şerban Gheorghiu ţlveşti-Putna), l leu; An. Filotti' (Rugineşti-Putna), 1 leu; Gh. I. Vâlcul (Câmpuri-PutnaV 1 leu; Ioan Novac (Copăceştr-Putna) 1 leu; Ana Jelea (Crucea-de-jos-Putna); I leu; T. I. Teodorescu (Păuleşti-Putna), 1 leu; Pr. Iorgu Arghir (Spveja-Putna), l leu; Niculae Ionaşcu (Tulnici-Putna), 1 leu; G. Anghelescu (Bătineşti-Putna), I leu; Th. Apostol (Borşam-Putna), 1 leu; Mateiu Dumitrescu (Mărăşeşti-Putna), 1 leu; Gabriel Constanţinescu (Sascut-Putna), I leu; EcatBrina I. Banu (Văşuin-Putna), 1 leu; Natalia C. Bolberw (Păuleşti-Putna), l leu; Ion Turdui (Poiana-Putna\ 1 leu; Pr. Consţ. C. Taftă (Vă-suiu-Putna), 2 lei^ Gh. Zara (Bârseşti-Putna), 1 leu; Gabriel Mihălcescu (Dorohoi-Putna), 3 lei; Pr. Georgescu Smeeni (Buzău-Putna), 60 bani. (Va urma). www.dacoromanicajo MINISTERUL. FINANŢELOR DIRECŢIUNEA CONTABILITĂŢII GENERALE A STATULUI ŞI A DATORIEI PUBLICE Tabloul de numerile titlurilor de rentă 4°/o amortibile din 1894, împrumutul de 120.000.000 lei, eşite la sorţi şi neprezentate la rambursare până la 19 Martie (1 Aprilie) 1911. titluri a 500 lei I I 1 No. titlurilor Data ieşirii la sorţi No. titlurilor Data ieşirii la sorţi No. titlurilor Data ieşirii la sorţi No. titlurilor Data ieşirii la sorţi Luna Anul Luna lnuV Luna Anul I— — Luna *3 C < 124 Martie 1908 10144 Martie 1910 21033 Septem. 1910 27301 Martie 1910 m\ Septem. 1910 10254 Septem. v 21047 27422I Septem. ji 1120) Martie 10429 1909 21059 Martie 27597 Martie j» 1137 Septem. ■ 10602 1910 21346 Septem. 9 27722 Septem. „ 1828 1909 10662 Martie 21405 Martie 9 27762 „ '.018 Martie 1910 10677 Septem. 21440 Septem. 27805 Martie 9 2146 Septem. 10689 21472 27927 Septem. \ 2151 Martie 1909 10823 Martie 21477 Martie „ 28112 „ 9 2382 Septem. 1910 11094 „ 21529 Septem. 9 28324 „ 2804 11292 Septem. 2I534 9 28921 Martie „ 2836 11810 21537 n 29301 Septem. „ 3121 v 1 1362 Martie 21651 n 29318 3237 Martie 11729 Septem. 21660 ! ’ 29467 Martie 1909 3285 11949 „ 21738 Martie 29472 Septem. 1910 3525» Septem. 11993 21828 Septem. 1908 29513 Martie „ 3646 12172 21923 X 1910 30255 Septem. 9 3786 12188 22199 Martie x 30421 Martie 1909 3991 r 12301 B 22260 Septem. X 30435 Septem. 19l0 4207 12548 n 22502 Martie 30506 » 4366 9 9 12879 Martie 22543 Septem. 9 30527 Martie 1909, 4436 v 12921 Septem. 22604 X 9 30631 Septem. 1910 4607 9 v - 13041 X »> 22660 X 30779 „ B 4657 13140 X n 22661 Martie 9 31922 K • J 4668 m 13176 Martie 22734 Septem. X 31647 Martie 9 t 4744 13364 * 22833 Martie 9 31975 Septem. 4809 Martie 13567 Septem. 9 22922 Septem. 32108 Martie „ 4813 Septem. 13982 X K 23148 r X 32122 . 9 4834 Martie n 14588 Martie 9 23364 9 X 32559 Septem, 9 4095 Septem. B 14621 Septem. 24271 n 32607 Martie * î 4979 1513^ » „ 24287 , Martie 33738 Septem. $ » , 4988 Martie 15375 24670 : Septem. 1907 3306C » 5043 Septem. a 15420 Martie 9 24693 Martie 1910 33082 » *• 5250 „' 9 w 15774 X 9 24736 Septem. 4 33424 „ 9 * 5398 15837 X n 24748 r 33518 9 5403 7! 16054 Septem. 24824 B 335.58 Martie TI f 5574 Martie 16198 24864 Martie. 1909 33588 Septem. 5755 Septem. „ 16489 „ 24894 Septem. 1910 33681 „ 5928 Martie 1909 16745 1 n 25002 33685 li 5939 Septem. 1» 16995 J» * 25055 9 33721 Martie t ■ 5957 Martie H 17087 Martie •25079 Martie 9 33799 Septem. ■ > 5985 Septem. X 17182 Septem. 25172 Septem. 9 33810 X "î 6059 I r 1910 17591 25338 Martie 33830 Martie 9 i 6077 ■ Martie n 17656 9 25484 Septem. 33946 9 . 9 î 6149 * 17807 m 25555 n 34117 Septem. 1909 .6193 1 Septem. 17810 ■ ^ 25693 B 34265 X 1910 6244 Martie 9 17929 25756 34268 X 9 i 6‘/49 Septem. X 17942 X 25900 34368 4 6449 Martie 18436 25911 34426 t> k 6525 Septem. 9 18478 25947 * 34447 * fi 6528 9 18873 Martie 26036 ,T 34451 Martie 1908 ,7706 * 9 19633 Septem. 26118 9 34534 Septem. 1910 7873 X 19905 * 26155 34808 T* \ 8016 Martie X 19924 * 26224 n 9 34921 1 T» î. 8032 Septem. X 20068 9 26366 m 35178 Martie B 4 8201 x . X 20262 19q9 26442 B 35181 Septem. » { 8487 X X 20366 , Martie 1910 26453 9 .35420 4 8640 * X 20449 26472 35442 » 9} 8897 Martie 20583 Septem. 26489 Martie 1909 35833 * 9485 m 20662 1909 26645 Septem. 1910 35913 » 9961 Septem. 1909 20928 7. 1910 26876 ţt 9979 1 * 1910 20961 X » 27009 Martie 1910 • *■ www.dacoromanicajo GEL MAI MARE Şl MAI VECHiU MAGAZIN DE MJZtCÂ CEL MAI MARE DEPOZIT DE INSTRUMENTE MUZICALE Piane si Pianine Cele mai renumite din toată lumea. Peste 100 piane totdeauna in depou SRAMOFOANE Pes'fecţionate şi F'LĂCI „PERFECTIOf» Înregistrate de cei mai mari Artişti din Ţară şi Străinătate Cântece Naţionale noui având cel maj mare succes în toată ţara COBZE montate cu abanos. Model Amati _sau Stradivarius cu arcuş, lei 16.00 cc ^îplecte cu coarde 5 doage lei 9.50 in 7 doage lei........ „11.— ŢA MDA I C montate dela lei 34—50, aceleaşi | nlTIDHLL. de nuc dela lei 38—50. ARMflNIPl cu 2 rânduri, 19 clape, 8 basuri mllllUUlUI cu tonuri de oţel bronzat lei 30—35. De oţel, lei 38—50 MANDOLINE ITALIENE iţ^So™ nată lei 14. CLARINETE cu lei 12.50, cu lei 14 —şi cu lei 18. FI AIITP le‘ 6-50,lei8.50,lei 12.—cu6clape iLnu IL lei 12.50, şi alte fiaute fine, bucata dela 2C—500. CEREŢI CATALOAGE GRATIS Şl FRANOO i ATELIERELE SOCEC & C°-, BUCUREŞTI www.dacoromaiiica.ro