Anul XIV 22 Maiu 1911 No. 34 40801',"5 f,Rcdactia şl Administraţia, strada .M,ântuleaşa No. 9. — Bucureşti. www.dacoromanica.ro Anul XIV No. 34 22 Maiu 1911 ALBINA REVISTĂ ENCICLOPEDICĂ POPULARĂ COMITETUL DE REDACŢIE: ION KALINDERU, P. Gârboviceanu, G. Coşbuc, Gen. P. V. Năsturel. Gh. Adamescu, I. Otescu, P. Dulfu, V. S. Moga, N. Nicolaescu, Gr. Teodossiu, C. C. Pop.-Taşcă Abonamentul în ţară pe an . . lei 5 » » „6 luni _ 3 Abonam. în străinătate pe an lei 8 Un număr.....................15 bani Pentru anunciuri 1 leu linia. Mica publicitate, 5 bani cuvântul. Manuscriptele nepublicate se ard Redacţiimea îşi rezervă dreptul ca, din articolele ce nu se vor putea publică în întregime, să dea numai extrase sau rezumate. * I. SUMARUL: P. Dulfu, Ce vedem prin satele ţărilor clin apus. (Ca 2 ilustraţiuni). Călătoria familiei regale. (Cu 2 ilustraţiuni: Monumentul din Tulcea. — Podul „Carol L). Jubileul de 25 de ani al societăţii „Progresul silvic11. Dragomir S. Petrescu, Necesitatea farmaciilor populare la şcoale. Serbarea pentru Darbu Constantinescu. (Cuilustraţie: bustullui). T. D. Sperantia, Intre casă şi şcoală. M. Lungianu, Postelnicul Cumpănă. iPovestire). I. Turgheniev (traci. G. C.), Ospăţul Domnului. De pe Domeniile Coroanei. DIN ZIARE ŞI REVISTE: Curăţirea mânuşilor de piele. — Fereşte-te. — New-Yorkul pe cale de a avea numai cetăţeni nebuni.—Cum să ne păstrăm sănătatea. — Rândueala. PAGINA GLUMEAŢĂ. Neculcea, Nu cântă gâinaV (Cu 6 ilustraţiuni). ACTIVITATEA SOCIALĂ A PREOŢILOR ŞI ÎNVĂŢĂTORILOR ■on 0. lonescu, Memoriu asupra călătoriei făcută în vara trecută, I9I0. încheierile congresului din Hamburg. Econom Theodor Butuligă, Cuvânt ţinut în ziua de Sf. Gheorghe. Cronica: IO Maiu la Risipiţi. — Serbări şcolare. - Cercuri culturale. — Mişcarea culturală Ia sate. — Conferinţă şcolară. — Sfinţire de biserică. — Instalare de paroh. www.dacoromamca.ro un făşoară înaintea ochilor. Abiâ-ţi vine să crezi că eşti într’un sat: ţi-se pare c’ai intrat în vre-un orăşel. Stradele pe cari treci sunt largi, curate, bine şănţuite, şi cu pomi pe de-lături. (Tot aşi sunt şi.şoselele dela câmp). Iar la dreapta şi la stânga fiecărei strade vezi nişte case mari, înalte, cu pereţii albi- cu uşile şi cu ferestrele largi, case tot una şi-una, aşezate cu rânduială, în şiruri drepte, de i-e mai mare dragul să te uiţi la ele!... Mai toate sunt zidite din piatră sau din cărămidă, şi acoperite cu şindrilă, cu tinichea sau cu olane. Acoperişuri de stuf, de paie sau de coceni; nu găseşti oricât a-i căuta. Dacă intri în vre-o casă, rămâi deasemenea uimit de cele ce întâlneşti. Ce lucruri bune, ce rânduială, ce curăţenie peste tot!... Nu-ţi vine să crezi că eşti într’o casă ţărănească; ţi-se paie c’ai intrat în vre-o casă de orăşean cu dare de mână. Fiecare sătean îşi are casa împărţită în mai multe odăi încăpătoare, şi subt o parte a casei are o pivniţă. Prin curte, care deasemenea este foarte încăpătoare, vezi aceiaşi bună orânduialâ şi curăţenie ca şi în casă. Grajdurile pentru vite, coteţele, sunt aşezate departe de casă, spre fundul curţii. Plugul, carul, grapa, coasa, în loc să fie lăsate în bătătură ca să le bată ploaia, vântul şi soarele, sunt puse la adăpost într’un şopron bine acoperit, şi tot aşa şi celelalte unelte de gospodărie. Pentru fiecare lucru, sătenii aceştia au câte un loc anumit, şi fiecare lucru e pus la locul lui, ca să ştie de unde sâ-1 ia la trebuinţă şi să nu piardă vremea căutându-1 în zadar. ★ * ¥ ]) Din „Foloasele învăţăturii11 (Biblioteca Societăţii „Steaua" No.2), Ediţia a Ii*a, ieşită acum de sub tipar. Ce vedem prin Când pleci dela noi din apus1) __ apusene şi intri în câte sat de pe acolo, stai şi te minunezi de cele ce ţi-se des- www.dacoramamca.ro 946 Al.UINA Gunoiul, în loc de a-1 lăsă ca să umple toată curtea, îl adună grămadă la un loc, într’o groapă departe de casă, şi când e bun pentru îngrăşatul pământului, îl cară la câmp şi-l împrăştie peste ogoare, spre a le face mai roditoare. Ca să vezi băltoace prin curte şi gunoaie sau alte necurăţenii, cari dau naştere la tot felul de boale, ferit-a Dumnezeu ! Sat din Franţa (Annemnssc). Vite nu găseşti multe în bătătură şi prin grajduri. Dar acelea ce le au, sunt de soiu şi bine îngrijite. Şi de aceea un cal de a-i lor are putere cât doi sau trei de-ai noştri de pe la ţară. Acelaşi lucru se poate spune şi despre boi. Şi o vacă de-ale lor dă lapte cât două sau trei de-ale sătenilor noştri. Apoi laptele vacilor şi al oilor la ei nu se risipeşte fără nici un folos. Ţi-e mai mare dragul de smântână, de untul şi de brânzeturile curate şi gustoase, ce ştiu să le scoată din lapte, nu numai pentru trebuinţele casei lor, ci şi pentru vânzare la oraş, luând pe ele bani frumoşi. Dar păsări frumoase ce vezi prin bătătură!... găini, gâşte, raţe, curci şi altele, cari toate îşi au şi ele locuinţa lor deosebită şi încăpătoare, şi după urma cărora deasemenea sătenii aceştia ştiu să tragă o mulţime de foloase. Dincolo de casă şi de curtea cu acareturi dai peste o grădină largă şi bine împrejmuită din toate părţile. Şi în această grădină găseşti tot ce-i trebue unui gospodar Ia casa lui, pentru hrană, şi tot ce poate să-i facă viaţa mai plăcută. Şi anume, pomi de tot soiul, altoiţi şi bine îngrijiţi, www.dacoromamca.ro ALBINA 947 ca: meri, peri, pruni, cireşi, piersici. Apoi tot felul de legume.. ea: varză, cartofi, ceapă, usturoi, morcovi, castraveţi, mărar, pătrunjel, pătlăgele, ardei şi altele. Nu lipsesc din grădină nici florile, nici albinele. A lăsă cineva ca să crească ciulini şi scaeţi pe locul din prejurul casei sale, a cumpără fructe şi legii mede pe la străini: aceasta ar fi o ruşine din cele mai mari! — aşa ceva nu se pomeneşte prin satele acestea. Ba nu numai că aceşti săteni nu sunt nevoiţi să cumpere, ci au de unde să mai şi vândă pe la târguri: fructe, legume, ceară, miere şi altele, încât ei câştigă şi pe lucruri de acestea sume frumoase de bani. ★ Dacă se- întâmplă să treci prin vreunul din satele acestea Dumineca, sau într’o zi de sărbătoare, când poporul e în biserică: ce vezi?.. Cârciuma goală de tot, iar biserica cea largă şi frumoasă din mijlocul satului înghesuită de săteni, cari ascultă cu smerenie sfânta slujbă dumnezeiască şi cuvântarea plină de învăţături frumoase ce le-o spune la sfârşit preotul lor. Şi dacă întâmplarea face să te mai întorci prin acelaş sat şi într’o zi de iarnă, rămâi iarăşi mirat de cele ce vezi. Sătenii aceştia nu se mulţumesc a munci numai vara. Ei îşi găsesc şi iarna de lucru: ba, să-şi dreagă uneltele de cari au trebuinţă primăvara şi vara la munca câmpului, sau să şi-le facă din .nou, — ba, unii să împletească pălării din pae, — coşuri şi eoşuleţe, din nuele de răchită, — rogojini, din papură, — şi altele, nu numai pentru trebuinţele lor, cî şi pentru vânzare. Şi de oarece ei câştigă astfel prin munca lor, şi în timpul iernei, parale frumoase: primăvara nu numai că nu-i află înglodaţi în datorii, ci din potrivă: îi găseşte şi cu oarecari economii puse de-o parte, la economie sau Banca ce se află chiar în satul lor, înfiinţată de ei înşişi, sub conducerea învăţătorului şi a preotului din comună. Şi când un sătean e lovit de vre-o nenorocire, sau ajunge cumva în mare strâmtorare de bani, nu e nevoit să se împrumute dela cămătari, cu dobândă de sută la sută sau şi mai mult, pentru ca după câtva tiinp să i-se vândă la mezat, tot ee are; ei se împrumută dela Bancă cu o do- www.dacaromanicaj'o 948 ALBINA bândă mică de tot, sau ia din banii ce are puşi acolo, Ja cari mai primeşte pe deasupra şi o dobândă. lată cum ştiu să se ajute sătenii de prin alte ţâri! ★ * + Tot aşâ de pricepuţi şi de chibzuiţi ni-se arată ei şi la munca câmpului. Sat clin Elveţia (Hermanee). Ţarinile lor nu sunt adeseori nici pe jumătate aşa de roditoare ca ale noastre; dar ei ştiu, prin hărnicia şi prin deşteptăciunea lor, să le facă de două şi de trei ori mai roditoare. Şi de aceea rare-ori se întâmplă să vezi prin satele acestea oameni nevoiaşi; mai toţi sunt cu dare de mână, oameni cari „au după ce să bea apă“. Şi pe cât sunt de pricepuţi întru a-şi agonisi cele trebuincioase, tot aşâ de pricepuţi îi vedem pe aceşti săteni şi întru a se feri de boale, a-şi păstră şi îngriji sănătatea lor şi pe a copiilor ce le-a dăruit Dumnezeu. Ei se îmbracă totdeauna bine, potrivit cu timpul de afară, şi locuesc — precum am văzut — în case încăpătoare şi curate. Apoi ştiu şi să trăiască bine. să se hrănească cum se cade, întâi: fiindcă au din ce şi Ie dă mâna, al doilea: pentrucâ femeile lor — tot atât de harnice şi de chibzuite ca şi bărbaţii—se pricep, din ceeace au, să facă în fiecare zi felurite mâncări bune şi hrănitoare, şi al treilea: pentrucă ei ştiu cu toţii că omul, dacă se hrăneşte prost, numai cu mămăligă, ceapă, varză, castraveţi şi dacă nu mănâncă şi www.dacoromanicajo ALBINA 949 carne, ouă, lapte, unt şi alte mâncări de acestea mai hrănitoare, este ca şi vita când o hi’ăneşti numai cu paie sau cu coceni: slăbeşte pe nesimţite, oboseşte şi se îmbolnăveşte mai lesne, nu duce mult la nici un fel de muncă. Mai pe scurt: rânduială , muncă stărui- toare şi cu pricepere, bogăţie şi trai , iată ce vedem prin satele ţărilor apusene. P. Dulfu Călătoria familiei regale ') Sâmbătă, 30 Aprilie, urmând ca Maiestăţile Lor să viziteze instalaţiile de pescării dela gura braţului „Sf. Gheorghe“, precum şi canalul „Regele Carol I“, făcut de corpul teclmic al serviciului pescăriilor Statului, yachtul a părăsit la orele 8 dimineaţa locul său de ancoraj, luat în ajun. seara. La trecerea yachtului pe dinaintea atât a orăşelului Mahmudia, a satului Prislav şi a diferitelor cherhanale de pescării, Maiestăţile Lor au fost salutate de populaţia eşită la mal, în haine de sărbătoare. petrecându-Le cu uralele lor. La satul Sf. Grheorghe, yachtul a fost întâmpinat de o flotilă de 200 lotci pescăreşti, ai căror vâslaşi au făcut ovaţiuni Maiestăţilor Lor Regelui, Reginei şi Familiei Regale, yachtul ancorând la debarcader unde se afla ridicat un foarte frumos arc de triumf alcătuit de instrumente pescăreşti împodobite cu steaguri tricolore şi plante acuatice. M. S. Regele a fost primit de primar, de Dr. Ionescu, administratorul pescăriilor din Deltă, şi de întreaga populaţie care se afla înşirată d’alungul drumului ce duce la cherhanalele Statului. Soţiile funcţionarilor şi ale pescarilor au oferit M. S. Reginei şi A A. L L. R R. Principeselor buchete de lăcrămioare. In timp ce Suveranul era condus de d. Dr. Antipa, directorul general al administraţiei pescăriilor, ca să viziteze instalaţiile, M. S. Regina, dimpreună cu A A. L L. R R. Principesele, au eşit cu barca la mare. M. S. Regele a azistat la operaţia scoaterii şi manipulării icrelor de nisetru. In urmă, S’a îmbarcat pe remorcherul Razelm, cu care a fost condus până la bară. La plecare, Maiestăţile Lor au fost petrecute cu aceeaş mare însufleţire ca la sosire în localitate. La orele 3, yachtul opriiulu-se la debarcaderul instalat lângă canalul „Regele Carol I‘\ locuitorii satelor Murighiol şi Juslina, cu preoţii, dregătorii lor şi cu şc'oalele, au primit pe M. S. Regele la mal cu mare bucurie, dând mărturii de neţărmurit devotament şi adâncă veneraţie. l) Vezi NTo. 33. www.dacoromamcajx) ALBINA 950 D. Dr. Antipa La prezentat pe inginerii care an executat canalul. Primarul, musulman de obârşie, cetâţean român însâ, a rostit cuvinte de buna venire. M. S. Regele a vorbit atât cu preoţii cât şi cu enoriaşii lor, timp îndelungat, apoi a trecut să vadă micul monument ridicat la 1906 în amintirea inaugurării canalului. In urma, dimpreună cu M. S. Regina şi Familia Regală, s’a îmbarcat pe vaporaşul Chilia care I-a condus pe canal. Acest canal menit să îndulcească apa lacului Razelm, făcându-1 astfel productibil, şi care are o întindere de 14 kilometri, este o lucrare care face deosebită cinste atât d-lui Dr. Antipa, iniţiatorul, cât şi inginerilor Sclia şi Yidraşcu, care l’au construit cu multă pricepere în condiţii solide şi cu mijloace financiare restrânse. După o plimbare pe o întindere de 7 kilometri, vaporaşul a fost întors către fluviu, unde Maiestăţile Lor S’au îmbarcat pe Monumentul comemorativ al reanexărei Dobrogei ţTulcea) yaclit. Populaţia, în cântecele copiilor şi a uralelor, a salutat plecarea Maiestăţilor Lor. La orele 7.30 seara, yachtul a ancorat în jos de Tulcea. www.dacoromaiiicajt) ALRINA 951 A doua zi, 1 Maiu, Maiestăţile Lor, având a vizita oraşele Tulcea şi Sulina, la orele 9 jum. dimineaţa, yachtul a părăsit locul de ancoraj, iar după o jumătate de oră, a acostat la debarcaderul primului oraş. Trecerea pe dinaintea portului care eră prea frumos decorat şi ajungerea la debarcader s’a făcut în mijlocul unei măreţe manifestaţii a tulcenilor; muzicile, corurile copiilor, clopotele bisericilor, sunetele sirenelor şi puternicile urale ce au izbucnit când M. S. Regele iubit a păşit la mal, au dat o mare solemnitate acelui moment. Pe puntea debarcaderului, Suveranul a fost întâmpinat de generalul comandant al diviziei X care a prezentat raportul; de asemenea şi d. căpitan al portului. D. primar L’a primit la mal, rostin-du-I o frumoasă cuvântare prin care exprima recunoştinţa cetăţenilor pentru onoarea ce le-a făcut venind a le vizita oraşul. M. S. Regele mulţumind s’a îndreptat către compania de onoare, la al cărui flanc drept se afla corpul ofiţeresc al garnizoanei, trecând-o în revistă în aclamaţia trupei. Apoi ducându-se spre şcoale, elevii L’au salutat cu steguleţe, iar elevele cu flori; veteranii şi corporaţiile, societăţile, l’au primit cu prelungite urale. In salonul de recepţie d. prefect a făcut prezentările. Maiestatea Sa a convorbit cu d-nii consuli şi d-nii magistraţi, funcţionari super ori ai judeţului şi oraşului, cu profesorii şi profesoarele cât şi cu persoane de distinc-ţiune. Doamnele au prezentat M. S. Reginei buchete de flori, iar elevele diferitelor şcoli au cântat şi au înfăţişat tablouri vii. M. S. Regele întorcându-se la bord, yachtul a plecat din Tulcea la orele 11 dimineaţa, publicul făcând Suveranului aceleaş entuziaste ovaţii ca la sosire. In dreptul satului Regele Car ol I cât şi pe canalul Sulinei, la satele de pescari Gorgova, Carmen-Sylva şi Principele Carol, locuitorii au exprimat şi ei iubirea lor prin cântece şi urale. Toate aceste sate aveau pe maluri arcuri cu împletituri de verdeaţă şi steaguri. După o călătorie de 3 ore prin acest braţ. yachtul a ajuns la Sulina. Când a apărut la limita de vest a portului, Suveranul a fost salutat cu salve date de artileria diviziei a Il-a a moni toarelor. Priveliştşa care înfăţişa atât oraşul cât şi portul era măreaţă. Echipajele bastimentelor de războiu străine şi naţionale au dat onorurile; de asemenea şi echipele celor de comerţ au salutat cu pavilionul şi cu urale. Entuziasmul cu care populaţia de diferite neamuri ale oraşului a primit pe Maiestăţile Lor era cum nu se poate mai mare; yachtul a defilat în tot lungul portului în sunetul imnului naţional cântat de muzici şi de diferitele coruri şi a îndelung repetatelor urale ale publicului aflat pe pieţe, la ferestre şi pe bastimente. La debarcader, M. S. Regele a fost salutat de d-nii membri ai comisiunii europene a Dunării, care în urmă, dimpreună cu soţiile, au trecut pe yacht, uncie au prezintat omagiile lor M. S. Reginei, cl-nele oferindu-I frumoase buchete de flori. Tot pe debarcader a fost www.dacoromamca»ro 952 ALBINA salutat de d-nii comandanţi ai staţionarelor Francez şi Austroungar, de vice-consuli şi de funcţionarii superiori ai comisiunii. La mal, primarul după împlinirea strămoşescului obiceiu de primirea Domnitorului cu pâine şi sare, a rostit o călduroasă cuvântare d* bună venire. D. prefect a prezentat pe membrii autorităţilor locale şi preoţii diferitelor confesiuni. In urmă M. S. Regele trecând în revista companiei de onoare dată de divizia echipagelor marinei militare, S’a îndreptat la biserică trecând printre societăţi şi şcoale aşezate în lungul drumului pe ambele laturi şi care L’au aclamat şi salutat cu flori. In biserică a fost primit de P. S. S. Episcopul Dunării-de-Jos înconjurat de cler în odăjdii cu imnul „Bine-\enit eşti în naşa Domnului Alesul Lui44. După ruga înălţată către Dumnezeu M. S. Regele a sărutat Sf. Cruce în care timp corul maicilor dela monastirea Cilic-Dere a cântat imnul naţional. M. S. Regele a mers în urmă la locul unde se clădeşte catedrala nouă a oraşului care va fi un măreţ locaş de rugă pentru slăvirea A-tot-puternicului. Aci parohul ei preotul Gheorghiu, a adresat M. S. Regelui cuvinte de adâncă recunoştinţă pentru solicitudinea constantă ce Dânsul o arată în toate împrejurările pentru întărirea credinţei prin îndemn şi pilda la ridicare şi restaurare de biserici. Arhitectul Mihăescu, a dat toate desluşirile cu privire la executarea clădirii, iar corul de copile condus de preot a cântat imnul naţional. La orele 5 M. S. Regina dimpreună cu A A. L L. RR. Principele Ferdinand, Principesa Maria şi Elisabeta au eşit în mare cu yachtul „Carolus Primus44 al Comisiunii Europene unde membrii ei au oferit o gustare. La orele 5 jumătate M. S. Regele, însoţit de A. S. R. Principele Carol şi comandantul marinei au mers în barcă de au trecut în revistă statul major şi echipagiile, atât a staţionarului francez „Maria Blanche44 cât şi acelui austroungar „Taurus44, precum şi a monitoarelor „Lascar Catargiu44 şi „Ion Brătianu44. La aceste din urmă Maiestatea Sa a inspectat în mod amanţi ni it artileria bordului şi muniţiunea diferitelor guri de foc! Atât la sosire cât şi la plecare, Suveranul a fost salutat cu 21 lovituri de tun. La prânzul dat pe bordul yachtului regal, la orele 7 jumătate seara, au avut onoare a lua parte P. S. S. Episcopul Dunării de Jos, cu archimanrlritu] său de scaun, d-nii membrii ai comisiunii cu doamnele, comandanţii staţonarelor străine, vice-consulii, prefectul judeţului, primarul oraşului, comandantul marinei militare cu comandanţii de bastimente, funcţionarii superiori ai comisiunii cu d-nele, şefii deregătoriilor locale, parohul bisericii şi hogea, în total 65 persoane. După masă a avut loc pe puntea vasului o recepţie la care www.dacoromanicajx) ALBINA 953 au liiat parte ofiţerii bastimentelor staţionarelor străine, persoanele de distinctiune a oraşului cu d-nele şi corpul profesoral. D-nii ofiţeri au fost prezentaţi Maiestăţilor Lor de comandanţii respectivi, iar celelalte persoane de către d. prefect. In acest timp yachtul a condus pe Maiestăţile Lor prin port, care ca şi oraşul eră prea frumos iluminat, iar în urmă S’a oprit în ţaţa palatului comisiunii, bogat iluminat cu lămpi electrice ce reprezentau tricolorul român şi coroana de oţel. De aci Maiestăţile Lor au azistat la frumoasele focuri de artificii trase în onoarea Lor de pe esplanada acelui palat. La orele 10 seara yachtul acostând la debarcader, M. S. Regele şi Familia Regală S’au retras în apartamentele Lor, salutaţi de întreaga azistenţă de pe bord, iar de către publicul deia mal cu urale Luni, 2 Maiu, la orele 10 dimineaţa, Maiestăţile Lor au părăsit portul Sulinei în mijlocul aceleiaşi animaţii ca la sosire. Yachtul regal îudreptându-se pe canal în sus a fost escortat de acel al comisiunii. cât şi de staţii marele străine. In trecerea pe dinaintea satelor din canal cât şi oraşelor Tulcea, Galaţi şi Brăila, Maiestăţile Lor au fost salutate cu însufleţire de populaţia eşită la mal pentru a-ş\ manifestă din nou iubirea şi respectul lor către Suveran şi Dinastie, La orele 12 jmn. noaptea, yachtul ajungând la Hârşova s’a oprit la debarcader, unde a stat peste noapte. înainte de a ajunge în acest oraş, M. S. Regele a primit pe prefectul de Tulcea, care s’a debarcat acolo, înlărcinândn-1 a exprimă populaţiei oraşelor şi satelor vizitate, viile Sale mulţumiri, pentru primirea călduroasă, ce I s’a făcut. I’oclul «Carol I.» Marţi, 2 Maiu, la orele 7 juni. dim., yachtul a fost pus în mers pentţu a conduce pe Maiestăţile Lor la Cernavoda, unde a www.dacaromamca.ro 954 ALBINA ajuns la orele 10 dimineaţa. Sosirea M. S. Regelui a fost salutată cu 21 lovituri, de o baterie de artilerie. Yachtul acostând, Maiestatea Sa înainte de a eşi la mal a primit pe puntea vasului pe d-nii: prim-ministru Carp şi pe d-nii miniştrii Marghiloman şi Dela-vrancea. In urmă, M. S. Regele a descins la ţărm, unde a fost primit de d. prefect de Constanţa şi primarul oraşului. In dreptul companiei de onoare, generalul Istrati, comandantul diviziei a IX, a prezentat raportul; apoi Maiestatea Sa a trecut în revistă corpul ofiţeresc şi compania de onoare; în urmă a trecut printre public, care L-a aclamat cu mare însufleţire. Aci, M. S. Regele a convorbit cu toate persoanele aflate în jurul Său. La orele 10 şi jumătate, urmând a pleca cu trenul de Constanţa, S’a înapoiat la bord, şi dimpreună cu M. S. Regina, Ramilia Regală, L-a părăsit în uralele gardei şi a marinarilor, după ce mai întâiu Şi-a exprimat viile Sale mulţumiri d-lor Râmniceanu şi Ştefă-nescu, cât şi comandanţilor yachtului. Trenul regal, punându-se în mers sub conducerea d-lui director general Cottescu a fost oprit la staţiile Medgidia şi Murfatlar, unde Maiestăţile Lor au fost primite cu mare bucurie de public. Primarii au prezentat pâinea şi sarea; şcoalele au cântat imnul naţional; comunităţile cu şefii lor spirituali meseriaşii, veteranii şi locuitorii din împrejurimi Le-au salutat la sosire şi la plecare cu prelungite urale. Sosirea trenului regal în gara Constanţa a fost vestită orăşenilor cu salutul de tunuri dat Suveranului dela crucişătorul Elisa-beta. Pe peron se aflau autorităţile şi un distins numeros public, precum şi garda de onoare dată de batalionul 9 vânători, la al cărui flanc drept se afla corpul ofiţeresc al garnizoanei. M. S. Regele coborând, a fost primit de primar, care a pronunţat în termeni foarte călduroşi cuvinte de bună sosire, apoi a trecut în revistă compania de onoare. In urmă, d. prefect a făcut prezentările corpului consular şi a autorităţilor; în acest timp M. S. R. gina, trecând în salonul de primire, a fost salutată de doamnele din societate, cari I-au prezentat frumoase buchete de flori. In faţa gării se aflau înşirate şcoalele, societăţile şi corporaţiile. M. S. RegeL>, ducându-se pe jos dela gară la cuartierul regal şi trecând pe dinaintea lor, a fost aclamat cu mare însufleţire, precum şi de public, care prin puternice urale şi-a manifestat bucuria ce simte de a revedea sănătos în mijlocul lor pe veneratul şi iubitul nostru Suveran. In curtea Palatului, Maiestatea Sa a fost primit cu imnul naţional, cântat de corul şcoalelor. înainte de a trece în apartamentele Sale, a primit defilarea sătenilor, unii călări, alţii conducând căruţe. La orele fi seara, Maiestăţile Lor s au dus în port pentru a inaugura acolo pavilionul ridicat pentru M. S. Regina, la capătul malului de mare. www.dacoromanicajx) ALBINA 955 Aci au fost întâmpinate de d. Anghel Saligny şi de inginerii construcţiei portului, precum şi de invitaţi. La prânzul dat la orele 8 p. m. în sala de ospăţ a cartierului regal, au avut onoare a luâ parte d. prim-ministru Carp, d-nii miniştri Marghiloman şi Delavrancea, generalul de divizie Boteanu, comandantul corpului Y de armată, d. Anghel Saligny, prefectul judeţului d. Pariano, contra-amiralul Eustaţiu, comandantul marinei militare, d. < auănău, primarul oraşului, cu d-na, d-nii ingineri inspectori generali Pâmniceanu şi Casimir, comandanţii brigăzilor de infanterie, cavalerie şi artilerie, comandantul crucişătorului Eli-sabeta, d-nii magistraţi, preşedintele consiliului judeţean, protoie-reul judeţului, parohul elin şi hogea şi alte persoane de distincţie, în total 45 persoane. Seara oraşul şi portul au fost frumos iluminate. Detaşamente din trupele garnizoanei au efectuat retragerea cu torţe pe dinaintea cartierului regal. (De pe Monitorul Oficial) Jubileul de 25 de ani al Soc. „Progresul Silvic“ Imolinindu-se anul acesta 25 de ani dela .întemeierea societăţii „Progres d Silvic1*, Societatea a serbat acest eveniment brintr'o adunare generală care s'a ţinut în zilele de 7, 8 şi 9 Maiu. In ziua de 9 Maia, o delegaţie a societăţii a remis d-lui Kalinderu, preşedintele ac rstei societăţi dela început şi piuă azi, următoarea adresă: Domnule Preşedinte, S’a împlinit 25 ani dela înfiinţarea Societăţii Progresul Silvic, timp de 25 ani aţi condus destinele acestei societăţi, căreia ca unui copil i-aţi întis mâna binevoitor pentru a-i conduce paşii săi încă nesiguri. Aţi făcut ca societ dea să ajungă la o desvoltare neaşteptată atât prin numărul tot crescând al membrilor săi cât şi prin mulţimea şi calitatea lucrărilor sale. Prestigiul .d-voastră adus societăţii,, a însufleţit-o, dându-i acea putere de muncă pentru care vă este adânc recunoscătoare. Exemplul ce l’aţi dat cu cuvântul şi cu faptul ne-a înviorat şi ne-a încurajat a trece cu inima uşoară peste toate greutăţile ce am avut de întâmpinat in calea noastră. Membrii societăţii Progresul Silvic, cu inima plină de senii mente duioase, sim'e nevoia de a-şi exprimă prin umilul meu glas, gra~ ludinea, nesfârşită ce vă păstrează, admira/iunea nelimitată ce are pentru forţa d-roastră de muncă la o vârstă la care mulţi dintre, noi ar căută odihnă. Prezenţa d-voastră în capul societăţii a fost ca un far luminos care pe nopţi întunecoase şi plină de furtune, ne-a oprit de a-, ne abate dela calea cea buia. înlesnindu-ne mersd spre simbolul ce ni s’a hărăzit ca titlu, adică spre acela de progres silvic. Cu sufletul plin de gratitudine, nu ştim d-le Preşedinte, ce să www.dacoromamca.ro 956 albina admirăm mai mult în d-voastră, omul de ştiinţă cu înalte 'însuşiri, sau omul cu tact, ori bun şi răbdător, înăbuşind câte odată neplăceri de cari nu am ştiut a vă feri. Din sbuciumările trecutului, astăzi graţie eminentelor d-voaslră calităţi, Societatea Progresul Silvic ajunsă la maturitate, a dovedit o societate de progres economic, venită a aduce culturei pădurilor şi ţârei eminente servicii. In această zi în care inimele noastre saltă de bucurie şi de mândrie, că timp de 25 ani ne-am făcut datoria, îmbărbătaţi prin exemplele d-voastră de stoicism ce ne-aţi dat, însufleţiţi de o abnegaţie ce aţi arătat în toate împrejurările, lucrând numai pentru binele public, noi ca delegaţi ai'Soc. Progresul Silvic, venim a depune înaintea d-voastră prinosul de recunoştinţă şi d& dragoste neţârmuită, pentru modul cum aţi condus destinele societăţii timp de 25 ani, urându-vă, d-le preşedinte, ani mulţi şi plin de vioiciune pentru a putea prezida societatea noastră timp cât de îndelungat, pentru propăşirea societăţii şi pentru binele ţârei. In ziua de 10 Maiu membrii societăţii s'au adunat in sala do marmură a hotelului Bulevard, la un banchet. Cu această ocazie d. Kalinderu a rostit toastn 1 • u rmător: Scumpi colegi, Sunt foarte mişcat de călduroasa d-voastră primire. Vin târziu, pentrucă am fost reţinut de o invitaţie oficială, dar inima mi-e plină de mnlţumire că mă pot afla, cel puţin acum, aci în mijlocul d-voastră. Mă bucură asemenea însufleţirea de care vă văd cuprinşi, căci dacă un sfert de veac e puţin în viaţa unei societăţi, însemnează însă mult în viaţa unui om. Acum 25 de ani mulţi dintre noi eram tineri; cu toţii însă eram într un cuget şi o simţire, de a ne osteni pentru progresul sihiculturei naţionale. Pentru a atinge ţelul nostru s’au alăturat apoi pe lângă noi an cu an, silvicultori tineri, cum şi alte persoane cu dragostea pentru păduri şi ţară. Prezenţa d-lui Constantinescu aci e una dintre dovezi despre aceasta, cu atât mai vie cu cât d-sa a fost Ministru al âgriculturei şi Domeniilor. Ne-am bucurat şi de solicitudinea celorlalţi domni Miniştri ai avuţiei ţării, deoarece scopul Societăţii noastre e un scop economic naţional. Fac urări ca nu numai să nu fim lipsiţi nici pe viitor de acest concurs, dar să sporească şi să ne îndemne şi mai mult a ne face cu scumpătate datoria ca oameni şi ca fii ai ţărei. Ca oameni, pentrucă fiecare e dator să muncească, silindu-se a face tot mai mult şi mai bine şi ca patriot, fiindcă orcare trebue să jertfească Patriei o parte din munca şi din mijloacele sale morale şi materiale. De această deviză m’am condus toată viaţa şi cu mulţumire constat că cea mai curată fericire am simţit-o de pe urma ei. E neîndoelnic că observarea aceştei devize într’o societate e mai grea, căci nu toţi sunt la fel. Dar omul e făptura aleasă a www.dacoromanica.ro ALBINA 957 creatorului şi cu voinţă şi stăruinţă să înlăture toate asperităţile. Un grădinar dă pomilor forma ce doreşte, după cum şi d-voastră, căutaţi să curăţiţi arborii şi să îngrijiţi să aibă o creştere, şi sănătoasă şi faini eâ. Totul e dar să munciţi, să ră strângeţi cu toată inima împrejurul societăţii şi să puneţi întreaga d-voastră dragoste pentru binele comun. In aceste sentimente ridic deci acest pahar pentru propăşirea Societăţei Progresul silvic şi printr’însa a d-voastră a tuturor. Necesitatea farmaciilor populare la şcoale L). Di\ Petrescu, diriginte dc şcoală rurală, ne trimete un articol cu privire la această chestiune, în care face propunerea ce urmează: Se ştie că în comunelele rurale, printre diferite instituţii de binefacere, s’au mai înfiinţat şi spitale sau infirmerii. Pe lângă acestea, spre mai buna întreţinere a sănătăţei satelor, s au mai alăturat pe lângă primării şi mici 'farmacii. Rezultatul obţinut prin instalarea farmaciilor la primării, ar fi cu totul altfel, dacă farmaciile acestea populare s’ar afla pe lângă şcoale. învăţătorul chiar ca cultură şi cunoştinţe în această sarcină este mai competent, deoarece în şcoala normală se predau noţiuni elementare din medicina populară. Şi apoi cum elevii de şcoală sunt mai expuşi în a aceptă influenţele rele de afară, venite fie prin variaţiunile timpului, sau prin contactul ce-1 au unii cu alţii, existenţa farmaciilor populare pe lângă şcoale e incontestabilă, învăţătorul, de-asemenea, nu ar mai fi nevoit în orele de şcoală, pentru orice fenomen fiziologic, cât de neînsemnat, observat la şcolar, a-l trimete acasă, unde părinţii din neştiinţă de a-1 căuta, în cele mai multe rânduri îi neglijează boala: ci din potrivă având farmacia populară la şcoală, cu doctoriile necesare, l-ar trata imediat potrivit cu simptomele de boală ce ar constată la şcolar. Prin mijlocirea copiilor, în curând şi părinţii şi chiar întreg satul în urmă, cu mai multă preferinţă ar veni la şcoală; iar învăţătorul ar aveâ în modul acesta ocaziunea, ca să distrugă cu desăvârşire din firea săteanului, credinţa în descântice şi burueni şi I-ar convinge şi îndemnă şi mai mult de a se căută în cazuri de boală cu doctori. Dragomir S. Petrescu Dirig. şcoalei din Brătuleşti, Ilfov. www.dacoromamcaj» 958 ALBINA r Serbarea pentru Barbu Constantinescu !) In ziua de 8 Maiu a. c., orele 10 jum. dimineaţa s’a înagurat Bustul lui Barbu Constantinescu. Serviciul religios s’a făcut de P. Sf. Ghenadie, Episcopui Râmnicului-Noul Se-verin. Bucăţile corale au fost executate de elevii şcoalei normale a societăţii pentru învăţătura Poporului Român. Au asistat la această serbare membrii familiei, membrii consiliului de administraţie al societăţii pentru învăţătura Poporului Român, profesorii şcoalelor unde a fost răposatul profesor, preoţi, institutori, învăţători, şcolari şi un public numeros şi distins! După terminarea serviciului religios, a vorbit d. P. Gâr-boviceanu, delegatul comitetului pentru facerea bustului; apoi un delegat al Primăriei, d. Cireşianul, profesor la facultatea de teologie şi d. St. Negulescu, casierul comitetului de organizare. Iată, de pe cuvântarea d-lui Gârboviceanu, principalele date din viaţa acestui merituos bărbat. Barbu Constantinescu s’a născut în Ploeşti in anul 1839 şi a murit în anul 1891. După terminarea celor 4 clase seminariale căci numai atâtea aveau seminariile pe atunci, tatăl său voia să-l facă preot. El însă doriâ să înveţe carte mai departe, căci simţiâ in el aptitudini pentru aceasta. A terminat colegiul sf. Sava. In 1860, în urma concursului, a obţinut o bursa a statului pentru a studiă Teologia şi Filosofia la Universitatea din Lipsea. In 1866, după muncă serioasă, se întoarce in ţară şi e numit profesor de istoria universală şi bist-ricească la semi-nariul central. Câtva timp a fost şi director al seminarului In Noemvrie 1883 a fost permutat la liceul Matei Basarab, ca profesor de istorie cursul superior. B. C. a fost în două rânduri şi director de studii al Azilului Elena Doamna şi profesor de pedagogie. El eră bun prieten cu d-rui Da vila şi mulţumită acestei prietenii a putut să facă din Azil o şcoală model. Absolventele azilului erau cunoscute pretutindeni ca cele mai bune învăţătoare. B. C. a fost unul din luptătorii pentru întemeierea facultăţii noastre de teologie. Cele mai frumoase momente din viaţă, B. C. le-a jerfit pentru şcoalele societăţii pentru învăţătura Poporului român. In 1874 Ianuarie, e numit profesor de pedagogie şi limba română, iar mai târziu profesor de istorie în locul limbii române. In 1877 Noemvrie, e numit şi director şi stă până în Iunie 1888. Pe lângă aceasta ori decâteori nevoile şcoalei 1) Bustul e aşezat pe strada Sf. Ecaterina în faţa şcoalei normale a Societăţii pentru învăţătura poporului. www.dacaromanicajx) Al.lilN’A 959 cereau, el preda lecţiuni şi din alte obiecte de studiu. Aşa el a predat şi lecţiuni de geografie şi de limba franceză. In şcoala normală B. C. şi-a pus în practică temeinicile lui cunoştinţe pedagogice şi voiâ în acelaş timp să facă din această şcoală un tip de şcoală normală model în ţară. Aşă, Bustul Iui Barbu Constantinescu în urma propunerii lui s’a înfiinţat cea d’intâiu şcoală primară de aplicaţie pe lângă şcoala normală, unde normaliştii urmau să facă practică pedagogică şi să se pregătească serios în vederea chemării lor. Sub puternica influenţă a mişcărilor pedagogice din www.dacoromamcajo 960 ALBINA Germania, B. C. întemeiază în anul 1881 o societate, care să se ocupe cu înfiinţarea de grădini de copii sau frobeliene Scopul acestei societăţi după art. 11 din statute sună astfel: a)\\e a ajuta familia in educaţiunea copiilor, în vârsta fragedă dela 3—7 ani, desvoltându-le în mod armonic, atât partea fizică, cât şi partea intelectuală şi morală; b) de a răspândi acest mod de educaţiune şi îndemn de grădini de copii, prin toate mijloacele ce-i va fi prin putinţă; c) de a ajută pe copiii orfani şi pe părinţii săraci, orferindu-le gratuit mijloacele de educaţiune. * Activitatea lui B. C. nu s’a mărginit numai în îndeplinirea strictă a îndatoririlor de profesor şi director. El caută din contră să producă şi o mişcare pedagogică în ţară. De aceea alcătueşte şi publică un abecedar românesc, după sistemul scriptoleg, care apare în nenumărate ediţiuni şi e introdus aproape în toate şcoalele primare din ţară. Colaborează la revistele pedagogice «Societatea pentru învăţătura Poporului român» «învăţătorul» şi «Lumină pentru toţi». întemeiază revista săptămânală «Educatorul». Ia parte la congrese pedagogice internaţionale ca delegat al guvernului român; prezidează conferinţe ale revizorilor şcolari; e numit in diferitecomisiuni pentru revizuiri şi întocmiri de programe şcolare. II găsim pretutindeni, unde e vorba de chestiuni didactice, spunându-şi cuvântul său priceput şi hotărit! Barbu Constantinescu nu vedea alt mijloc mai puternic pentru întărirea şi prosperarea ţării ca şcoala. Cu cât vom aveâ şcoli mai multe şi mai bune şi învăţători mai conştienţi şi devotaţi chiemării lor, cu atât vom merge mai repede înainte şi vom asigură viitorul ţării. Şi în biserică B. C. vede un mijloc puternic pentru ca poporul nostru să înainteze pe calea culturii morale şi a civilizaţiei, cu o singură condiţie, ca preotul să fie un adevărat luminător şi conducător de suflete. Să fie în adevăr lumina lumii şi sarea pământului. Aşa dar, şcoala şi biserica erau pentru B. C. cele. două pârghii puternice şi binefăcătoare în serviciul ţării şi al poporului român. Şi de aceea punea el un aşâ mara preţ pe educaţia îngrijită a viitorilor învăţători şi cerea pentru preoţime o facultate de teologie şi seminarii altfel organizate. Şi-şi frământă viaţa, şi-şi eheltuiă toată energia şi puterea de muncă numai şi numai să vază răsărind viaţa nouă prin şcoală şi biserică. Curăţirea mănuşilor de piele Mânuşile de piele de Suedia se pot curaţi foarte bine, dacă le punem într’o farfurie, în care s’a turnat o ceaşcă de spirt de vin, astfel ca să le acopere. După un ceas, se scot, se storc şi se limpezesc în apă rece. www.dacarotnanica.ro — Iar la şcoală? mânca-o-ar focul de şcoală! — Ai venit iar dela şcoală! Iar te-a adus păcatul pe capul meu1 Iată cum îşi întâmpină copiii două mame, una dela sat, alta din oraş. Cea dela sat nu vrea să-l lase de acasă; cea dela oraş, când îl vede că vine dela şcoală, îi pare că vine o pacoste asupra capului e\. Pentru ce? Copilul la ţară e de folos la casă. Un copil ajuns în vârstă de şcoală e ajuns în stare de a munci, ile a face un serviciu, păzeşte un boboc, păzeşte un purcel, un viţel, o \acă; aduce o doniţă de apă, aduce un lemn de pus pe foc, păzeşte să fiarbă o oală şi să nu dea în foc, păzeşte pe un copil mai mic,’ şi alte de aceste trebi mărunte care dacă n’are cine’le face, adică dacă nu-i ca să le facă un copil, trebue să-şi pearză vremea cu dânsele un om mare. La oraş, dar aci trebue să deosebim, unde la oraş? Trebue să deosebim unde la oraş, pentrucă mare parte dela oraşe, şi anume la mahalale e aproape ca şi la ţară, adică gospodăria e cam la fel: gospodina adică mama, găteşte mâncare, mama spală rufe, mama vede de paseri, de viţel, de purcel, de toate, căci au mai de toate, la mahala ca şi la ţară. La oraş însă, acolo unde este chiar oraş, gospodăria e întocmită altfel: Pentru bucate şi spălat, www.dacoromamcajx) 962 ALBINA e om anume: bucătăreasă, spălătoreasă, ori femee la gătit şi la spălat, ori la toate, ori e şi fată în casă, ori băiat, etc. In casă, vrea să zică, este cine să lucreze. Afară, afară de măturat de adus lemne, ori cărbuni, aproape nu mai e nimic, nici purcel, nici viţel, nici boboc, nimic. Copilul dela oraş, deci n’are la ce să fie întrebuinţat şi deci e lăsat liber să facă el ce-o vrea. Nefiind întrebuinţat 1a anumit serviciu care să fie pe plăcui mamei, copilul găseşte ocupaţii care îi plac lui, dar care nu-i plac mamei. Şi nu-i plac mamei pentrucă ocupaţiile lui tocmai strica şi încurcă ordinea casei, de aceea cât e copilul acasă, şi mama şi ceilalţi din casă stau cu gura pe el: «Nicuşor, iar te-ai apucat de tăeat hârtii şi de făcut gunoi! Fugi de-acolo cu foarfecile şi cu hârtiile! De ce-ai luat scaunul de-acolo? Dă-te jos de-acolo! Fugi de-acolo! Lasă pisica în pace! Ce te-ai apucat de umblat pe la sobă?!.. Iar te-ai apucat de jucat cu apă?!.. De ce-ai luat pălăria lui Tatu-to?!.. Vezi c’ai stricat peretele?..» In sfârşit copilul e o pacoste în casă, precum şi pentru copil casa e un fel de închisoare în care el nu se poate mişcă. Ce e de făcut? Mama dela ţară vrea să-şi ţină copilul lângă ea, are nevoe de dânsul, nu vrea să-l trimită la şcoală; cu toate acestea trebue să-l trimiţă, căci altfel rămâne fără şcoală, fără carte. Şi şcoala şi învăţătura sunt spre folosul lui. Micile servicii pe care le face un copil sunt trebuitoare şi folositoare în casă, dar mama şi părinţii trebue să aibă în vedere folosul şi viitorul copilului şi cu atât mai mult că şcoala se împacă foarte bine cu vorba: adună la tinereţe ca să ai la bătrâneţe, copilăria fiind vârsta care se potriveşte mai bine cu învăţătura. Mama dela oraş vrea să scape de copil de acasă. Statul până acuma de-abia dacă poate să dea şcoală externă pentru copii, cine vrea să-i dea interni, să scape de ei, trebue să plătească. www.dacoromanicajx) ALBINA 963 Dar creşterea copiilor este o datorie şi o datorie care se împlineşte cu plăcere pentrucă e ajutată de iubire Th. D. Sperantia. Postelnicul Cumpănă — Povestire — „Nu te bucură la avutul aproapelui şi nu nedreptăţi pe nimeni in viaţă, căci va fi greu suiletului tău, atăt la despărţirea de trup, cât şi când se vă înfăţişaînainteaTatălui ceresc.u Şerb Postelnicul, feciorul lui Voinea Maldăr, care fusese ridicat de Vodă la cinul acesta boieresc, eră omul cel mai înstărit în sat. Aveă cirezi de vite cornute, ciopoare de oi şi herghelii, că nu le mai ştiă numărul. Câţi munţi se zăriau în jurul satului, mai toţi îşi plecau capul înainte-i ca unui stăpân. Ba şi morile cu piuă şi dârstă, şi ferăstraele de pe gârlă ajunseseră până’ la una în mâinele lui. Şi cu toate acestea eră tot nesăturat, tot intra cu hotarul la vecini, şi-i licăriâ ochii la sărăcia altuia. Ii intrase în inimă o apucătură, aşa cum intră şarpele în om când doarme, şi apucătura aceasta nu-1 părăsiâ zi şi noapte, îl momiâ, îl întărâtă, îl asmuţiâ ca p’un câine furios în dreapta şi-n stânga. Când simţiâ pe cineva în nevoe, nu f'ăceâ ca alţii, să-l ia în or să sară cu gura, că n’are, or nu-i dă; ci îl cu-prindeâ frumuşel pe după gât, se aşeză cu el pe pragul porţi işi-1 descosiâ: ce şi cum? II duceâ apoi în casă, şi de-i ceruse omul un galben, el îi da doi, bine înţeles cu zapis în regulă şi punând zălog vre-un petec de moşie, or casa cu cămin De se împliniâ sorocul şi datornicul aducea părăluţele strânse golomoz în'şerveţel, Şerb Postelnicul îl băteâ pe spate şi-i spunea să-şi vază de alte nevoi, că el îl mai aşteaptă. Şi vremea trecea, şi omul aproape uită de datorie, până se pomeniâ el www.dacoromamcajo 9«54 ALBINA într’o zi, mai adesea urmaşii la judecată, şi că s’a. făcut din zlot, zeci de galbeni şi dintr’un galben suta. Şi fără să se nască vâlvă mare în sat, locul trecea uşor în stăpânire, nouă. Iar daca stăruiâ câte unul să-şi plătească datoria, să se ştie sărac şi curat, Postelnicul primiâ banii de primit, dar cândveniâ vorba să dea zapi-sul, îl luă repede cu gura: — Lasă, nepoate, că port eu grije de zapis! O sâ-1 caut si ţi-1 dau! Acum n’am răgaz d’aşa ceva! Şi se ducea omul în sărbători, să-i aducă aminte. — O, ha! D-ta să fii sănătos, că de mult l-am rupt! Peste câţiva ani, când răscoliâ în grămada de hârtii, cu cari să înceapă procesele, scotiâ şi câte unul două din cele plătite şi porniâ pe oameni pe drumuri. Aşa s’a deprins el din tinereţe şi aşa a rămas. I se dusese vestea până departe şi se temeau toţi de el, cum se teme o pasăre de uliul hrăpitor. Nevoia duce însă pe om pe unde nu-i e voia, şi cu toate că ştia o lume că cine ajunge odată în mâi-nele Postelnicului, nu mai e chip să scape de el, datornicii sporiau pe fiece zi, şi cu ei şi zapisele date lui la mână. Avea o ladă mare, unde le ţineâ, şi poate n’ar fi încăput nici acolo, dacă nu s’ar fi întâmplat să-l calce de câteva ori hoţii. Se povesteşte că auzise de el şi «Radu lui Angliei», haiducul acela cumplit. Şi s’a pomenit într’o zi Postelnicul cu lătrături dese şi cu zarvă în curte. Se sculau buimăciţi argaţii şi dau fuga afară. Care cum ieşiâ însă, eră înşfăcat de oamenii «Radului», legat şi datlaoparte. Ba se deşteptară şi vecinii din somn şi se adunaseră în drum, fără să îndrăsnească vre-unul să facă un pas înăuntru, că eră lipit de poartă şi păzit de câţiva inşi, înarmaţi până ’n dinţi, steagul mare, pe care erau scrise vorbele: «Radu lui Anghel». Şi dacă a pătruns haiducul la Postelnic şi l-a găsit ascuns într’o putină în celar, l-a schingiuit până i-a dat în în mână tot bănetul ce avea strâns, şi a plecat, luând www.dacoromamcajo ALBINA 965 cu el două-trei perechi de dăsagi de zapise, pe cari le-a dat pe gârlă. Aurul furat creşteâ însă la loc, cum creşte o buruiană, or o bubă rea, zapiseie se înmulţiau iarăşi şi Postelnicul eră tot acelaşi, lacom şi hain la suflet. (Ya urma). Nlihail Lungianu. OSPĂŢUL DOMNULUI Dumnezeu dete odată o mare serbare în palatul său azuriu. Fură poftite toate virtuţile, — dar numai cele femeieşti. Nici un bărbat..numai femei... Şi veniră la ospăţ multe virtuţi: şi din cele mari şi din cele mici. Cele mici erau mai’plăcute şi mai vrednice de iubit decât cele mari .. Cu toate astea păreau mulţumite toate şi vorbeau între ele foarte prieteneşte, cum se cuvine numai unor rude sau unor vechi prieteni. Dumnezeu însă zăreşte două femei frumoase, cari păreau că nu se cunosc de loc. Şi atunci luă de mână pe una din ele şi se apropie de cealaltă. — Binefacerea, — zise el, arătând-o. — Recunoştinţa, — adăogă după aceea, arătând pe cea de-a doua. ’ Amândouă virtuţile rămaseră foarte uimite: dela facerea lumei — şi doar trecuse destulă vreme de atunci! — acuma se întâlneau pentru întâia oară. I. Turgheniev. _______ (Trad. de G. C.) FEREŞTE-TE Fereşte-te de omul căruia i se par toate rele, de cel căruia i se par toate bune şi mai cu seamă de cel care nu se sinchiseşte de nimic. (Calendarul ilustrat pe 1897) www.dacoramamca.io 966 ALBINA INFORM ATIUNI In scopul îmbunătăţirii oilor din ţară, în special celor din Dobrogea, Ministerul de agricultură şi Domenii, a hotărât ca în zilele de 29 şi 30 Maiu, să ţină o expoziţie de oi, în localul târgului de vite dela Anadal-chioi odată cu expoziţia şi alergările de cai din primăvara anului corent. Anul acesta, mai mult ca oricând, dat fiind importanţa ce se dă exportului de carne, crescătorii sunt datori, a luă parte în număr cât mai mare, fie pentru a-şi expune produşii turmelor lor, fie pentru a luâ cunoştinţă de frumoasele rezultate, ce s’au obţinut, printr’o îngrijire sistematică şi prin încrucişarea oilor româneşti cu rasse streine, în special cu rassa Merlnos rassă foarte cunoscută şi apreciată pentru fineţea lânei şi abor.dSnţa cârnei. Nu ne îndoim că apelul nostru va găsi răsunet la toţi crescătorii doritori de a avea animale frumoase şi de o valoare mai ridicată, adu-cându-Ie la cunoştinţă tot odată, că pot expune grupuri de berbeci şi oi, a căror număr să nu treacă de 10 capete, cuprinzând exemplare frumoase de carne, lapte şi lână. Pentru oile de lână, în cazul când nevoia ar cere să fie tunse, se va avea grije a se lăsă netunsă în dreptul spetei, aproape de greabăn, o porţiune de lână, aproximativ cât podul palmei, spre a se puteâ valora calitatea ei. Hrana acestor animale se va dâ de Minister în mod gratuit pe tot timpul cât va dura expoziţia. Cu această ocazie Ministerul va distribui mai multe premii cari vor fi în bani şi berbeci Merinos pur produşi la oieria Statului. — In ziua de 1 Iunie a. c., se va ţine licitaţie publică la oborul oraşului Constanţa, pentru vânzarea a 15 cai reformaţi. Amatorii se vor prezentă cu garanţia legală. — In zilele de 29 şi 30 Mai a. c,, se va ţine la depozitui de armăsari, Anadalchioi, o expoziţie de armăsari, epe şi mânji produşi din armăsarii statului. Odată cu aceasta, se vor face şi alergările de cai. înscrierile pentru expoziţie şi alergări, se fac la depozit în ziua de 28 Maiu curent. De pe Domniile Coroanei Pe Domeniul Sadova din judeţul Doljiu, e şi banca populară şi societate cooperativă de consum. Amândouă au făcut progrese însemnate în anul 1910, după cum se vede din Darea de Seamă. Astfel banca populară, care poartă numele lui r,V. Alexandri* a avut 570 membri cu un capital vărsat de aproape 80.000 lei. Deosebit de acesta banca a mai dispus la 31 Decemvrie 1910 de: 16.500 lei depuneri spre fructificare, 5.250 lei fond de rezervă şi 4.200 lei fond cultural, toţi plasaţi în împrumuturi. Câştigul a permis un dividend de 8%. Cooperativa „Sadova“ cu 77 membri şi lei 16.813,10, vărsaţi a ajuns la un dever de lei 128.811,20. Beneficiul obţinut a permis dotarea fondului de rezervă şi fondului cultural cu mai bine de 2.500 lei, ‘Cum şi împărţirea unui dividend satisfăcător în raport cu preţurile eftine cu cari s’au desfăcut diferitele mărfuri. www.dacoromanicajo ALBINA 967 APEL Subsemnatul, vechiu fotograf român, am onoare a aduce la cunoştinţa tuturor Românilor din ţară, că am de vânzare la atelierul meu fotografic din Bucureşti, şoseaua Jianu No. 14, două tablouri fotografice originale de mare valoare istorică: unul din aceste tablouri reprezintă pe veteranii pompieri cari s’au bătut cu Turcii în Dealul-Spirii la 1848, şi al douilea tablou reprezintă pe veteranii luptători din răsboiul dela 1877—78, cari s’au bătut cu Turcii pe câmpiile Bulgariei, şi cari au luat parte în ziua de 10 Maiu 1902 în Bucureşti la defilarea armatei, şi la serbarea jubileului de 25 de ani dela proclamarea independenţei statului român. Pentru desvoltarea sentimentului patriotic şi naţional, pentru iubirea de ţară şi de neam a generaţiunilor noastre prezente şi viitoare, am căutat a pune ca documentare înscrisă chiar aci pe ambele tablouri în jurul imaginei reale a acestor viteji luptători, şi o mică schiţa din scenele cele mai atrăgătoare ale răsboiutui, însoţite de fapte eroice şi istorice cele mai însemnate, pe cari le-am cules nu numai din istoria luptelor deja scrise de autori, dar mai mult din viul graiu al veteranilor cu cari m’am întreţinut pe când i-am fotografiat. Aceste două tablouri fotografice se găsesc expuse la atelierul meu din Bucureşti şoseaua Jianu No. 14, ele sunt de două mărimi, şi anume: unul de mărimea 50—60 centimetri, cu istoricul luptelor tipărit în jurul figurilor veteranilor noştri, care costă 10 lei exemplarul; tot aceste tablouri întreit de mari. costă 25 lei exemplarul, trimise în province se mai adaugă Ia fiecare exempar câte 1 leu pentru plata transportului postai şi ambalagiul. Se mai găseşte de vânzare la atelierul meu, fotografiile oamenilor noştri mari de stat, a domnilor ţărei, precum şi fotografiile monumentelor istorice în diferite mărimi, modele de cusături naţionale şi tipuri ţărăneşti. Am asemenea de vânzare aci la atelier diferite tablouri cari reprezintă scene din viaţa Domnilor ţărei noastre cari au fost decapitaţi la Constantinopole. Plata comandelor se face totdeauna înainte prin mandat postai la adresa mea, şi tablourile plătite se trimit imediat celui în drept la destinaţie curate şi bine împachetate. I. Nicolescu Fotograf, Şoseaua Jianu No. 14. New-Yorkul pe cale de a avea numai cetăţeni nebuni Românii noştri ştiu, din văzute sau din auzite dela ceice au fost prin America, că cel mai mare oraş de acolo este New-Yorkul, capitala unui Stat cu acelaşi nume. După numărătoarea din anul acesta, în ţărişoara aceasta sunt 9.117.229 de locuitori. Şi minune mare, între oamenii aceştia tot al 259-lea ins este nebun. Adecă: peste 35.200 de oameni rătăciţi la minte. Pricina întinderii nebuniei în aşa măsură mare este, înainte de toate, alcoolismul (băutura spirtuoaselor). Statul se pregăteşte să împiedice, după putinţă, lăţirea acestei boli dureroase. (Românul). www.dacoromanica.ro 968 ALBINA MINISTERUL FINANŢELOR Direcţiunea Contabilităţii Generale a Statului si Datoriei Pubiice PUBLIC ATIUNI A 44-a tragere la sorţi a titlurilor de rentă 4% amoritibilă din 1899, împrumutul extern de 50.000.000 lei, se va efectua în ziua de 2/15 Iunie 1911 ora 10 dimineaţa, în sala specială a ministerului finanţelor, conform dispoziţiunilor stabile prin regulamentul ublicat în „Monitorul Oficial* No. 245 din 7 Fevruarie 1906. La această tragere se vor amortiza titluri pentru o valoare nominală de 497.500 lei în proporţia următoare: 50 titluri ă 5.000 lei 250.000 lei 198 „ „ 1.000 „ 198.000 , 99 „ „ 500 „ 49.500 „ 847 titluri pentru o valoare nomială de*. 497.500 lei * * * A 45-a tragere la sorţi a titlurilor de rentă 4% amortibilă din 1889, împrumutul de 32.500.000 lei, se va efectua în ziua de Vu Iunie 1911, ora 10 dimineaţa în sala specială a ministerului finanţelor, conform dispoziţiunilor stabilite prin regulamentul publicat în „Monitorul Oficial* No. 245 din 7 Fevruarie 1906. La această tragere se vor amortiza titluri pentru o valon re nominală de 329.700 lei în proporţia următoare: 32 titluri â 5.000 lei 160.000 lei 165 „ „ 1.000 „ 185.000 „ Jln „500 „ 4.700 . 244 titluri pentru o valoare nomială de: 329.700 „ Publicul este rugat a asistă la trageri. Cum să ne păstrăm sănătatea „Mijloacele prin cari-mi păstrez sănătatea,* zicea Sir Astley Cooper, un vestit medic englez, „sunt: Cumpătarea, scularea de dimineaţă şi băile reci, pe cari le iau în fiecare dimineaţă. Graţie acestui regina, trec dintr’o odae încălzită, la frig, cu haine subţiri |)e mine, fără ca să răcesc. Când însă — foarte rar— se întâmplă că nu sunt dispus, iau un purgativ şi beau un ceai ferbinte la culcare, ca sa năduşesc abundent şi după aceasta ma simt restabilit.* 1 Almanachul sănătăţii. www.dacoromamcajx) ALBINA 969 PAGINA GLUMEAŢĂ NU CÂNTĂ GĂINA? III (După alţii) Domnul Zbiereanu şi soţia d-sale cocoana bultămea sunt soţi model. Dumea-lui, mai cu puţină camătă, mai cu căscioare mici, închiriate cu chirii mari, şi-a asigurat bătrâneţele. însurat de-acum treizeci de ani. i se părea că, de când s’a născut, tot însurat a fost. Cocoana Sultănica, femee aşezată şi gospodină faină. Când îi ve- ^ nea vre-un chiriaş, dumnea-ei îl întrebă ritos: D-le, chiria la ţanc, îl priveşte pe dumnea-lui; pe seama mea curăţenie pretutindeni, ca Ia Paşti. Deci să fie! Mulţi, înpungeau fuga dela început; alţii, mai tari de înger, se încumetau. De felul ei nu eră aşâ rea cocoana Sultănica. De făceă dulceaţă proaspătă, pe toţi chiriaşii îi cinstea, ca să-şi arate ştiinţa şi omenia. De-o bucată de vreme, o ducea însă greu cu domnul Zbiereanu. De când nu mai eră încasator comunal, i se ură omului acasă şi, când îl câutai, eră în colţ la Greci, cu sticluţa de pelin roş dinainte. Azi aşâ, mâine aşâ, coana Sultănica se luase de gânduri. „Şi, barim, ziceâ d-sa, după ce vine, să tacă. Dar unde? începe a mă descântă, de-i stau chiriaşii în gură. De cumvâ zic şi eu o vorbă, că, doar nu mi-a tors mama pe limbă, începe, — fie-i-ar guriţa afurisită:— Că nu-i place să cânte găina în casa mnealui!“ — Bine, Zbiereanule, ce s’a legat de www.dacoromamca.ro 970 ALBINA capul ma-tale ? Din gospodar şi om al lui Dumnezeu, te-ai făcut o haimana! Eu muncesc şi matale beai şi petreci ?! — şi zice el odată, când i-a venit bine: — Mică gura, coană Sultănică! La mine nu cântă găina! înţeles? — Ce Dumnezeu, omule, cum de te schimbaşi aşâ; Unde mai e vremea aea, când te îngrijai de mine, îmi cum-părai busuioc şi levenţică, rnă duceai Dumineca la „Apele Minerale11, petreceam, că, zău, nici la maica nu mi-eră aşa bine? Să ti zis eu: laptele-i negru, ziceai şi mata-le tot aşâ. — La tinereţe omu-i prost: se lasă dus de nas de femee. — Uit’te pe Mândica a plimbat’o bârbatu-so cu trăsura Duminecă, pe podul Mogoşoaei, pe dinaintea palatului. Zicea că nici nu se aude trăsura. Cum să s’auză, dacâ-i pavată cu lemn? — Taci, femee: ce prăpăstii spui! De unde lemn? E piatră. „Ba-i lemn", „ba-i piatră şi din aşâ nemica se stârni o ceartă de le stau vecinii în gură. — Piatră, cocoană, înţelegi odată, aci nu cântă găina! Roche-pantaloni nu vrei? — Nii mă scoate din sărite cu găina dumi-tale! O să-ţi fac ca ăla din „Universu". Şi gata! — Când a auzit Zbiereanu a tăcut molcom. „Mai ştii, domnule, femeile au luat câmpii!" A doua zi, coana Sultănica, se’mbracă frumos şi des-de demineaţâ pleacă. Când se ’ntoarnâ, găseşte pe Sbiereanu. Venise dela pelinaş. — Da, unde-mi fuseşi, cocoană? — Ia, am dat să şteargă „levorvelul" ăla, care-1 ai amanet de veci. — N’avuşi rea idee. In maalaua asta s’au cam înmulţit pungaşii. — Fân’ la pungaşi, am eu un cocoş sălbatec. Prea ’mi sare ’n cap şi-o să-i dau o lecţie. — Auleo, nevastă, nu face glume proaste. — O să vezi tu glumele. Prea eşti rău şi mojic c:o damă ca mine. — Bine, soro, dacă zici că Mogoşoaea e pietruită cu lemn! Am fost mai dineaore şi-i pietruită toată cu piatră. — Fâ-ţi cruce, omule. In faţa palatului e lemn. Ce tot îi dai cu lemnu? www.dacoromamcajo Al.UI NA 971 — Ba e piatră. La mine cântă cocoşul! înţeles? — Aşa, stai să-ţi arăt eu cocoş, să nu-l mai uiţi! Fuga la sertar, scoate un revolver şi după ninea-lui. D. Zbiereanu, amandina pe uşă, p’aci, p’aei de nu s’a dus să de-a berbeleacul pe seară — Săriţi! Mă omoară! A nebunit Sultănica. Sar chiriaşii speriaţi; sare d. Olăn-ţâu. Scurt şi burtos, cum era; dar, când văzu că e moarte de om Ia mijloc, se răpezi la coana Sultănica şi, foarte galant, dar energic, îi luă arma din mână. Când colo, ce să vezi? era revolver de tinichea. II cumpărase pentru nepoţelul d-sale, Goguţă! Frica domnului Zbiereanu n’a fost proastă. De-$tunci pot să eânle toate găinele din curte, dumnea-sa îşi vede de pe-linaş la Greci, în colţ Când vine-acasă, se desculţă dela uşă, întră tiptil şi se culcă. De-o zice consoarta domniei-sale că laptele-i negru, numai zbiară, ci unde l’auzi: — O fi, o fi, Sultănică, cum zici ma-tale! fJScuffla. RÂNDUEALA Sa deprindem pe copii de mici cu ordinea, de aceea fiecare lucru al lor, să-şi aibă un loc anumit. Oricât de obosiţi ar fi copiii scara, să nu-i lăsăm să se culce, până ce nu şi-au aşezat frumos bainele şi încălţămintea; iar dacă sunt copii de şcoală, tot înainte de culcare, să-şi regulze cărţile şi caetele pe adoua zi. Deprinderea cu rânduiala ne rămâne până la adânc bătrâneţe. (Doctor). www.dacoromanica.ro 972 ALBINA r t f a r î za*! ţ«;. J JL i j Li ii Societatea „Steaua“ lucrează pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea descrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. In acest scop publică şi o bibliotecă populară, din care au apărut până acum următoarele cărticele a câte 20 Dani: No. 1, Din Ţara Basarabilor, de G. Coşbuc — un rezumat al Istoriei noastre naţionale, dela colonizarea Dacilor până la Războiul pentru nea-târ nare din 1877—78. N o 2. Foloasele învăţăturii, de P. Dulfu — o descriere a stării de azi a sătenilor noştri în asemănare cu a celor din ţările apusene şi mijloacele de îndreptare. No. 3. Minunea vieţii şi cheia lumii, de Th. D. Speranjia — o povestire morală şi instructivă. Mo. 4. Grătlina de legume, de loan Hâşeganu — tratat de grădinărie. No. 5. Medicul poporului, partea I, de Dr. I. Felix — poveţe practice de higienâ. No. 6. Avem cu ce să ne mândrim, de T. Du}escu-Ducu — spicuiri din Istoria şi Literatura naţională, cu îndemnuri pentru săteni la învăţătură. No. 7. Medicul poporului, partea II de Dr. I. Felix poveţe pentru păstrarea sănătăţii. No. 8. Biserica Ortodoxă Romană, de I. Michălcescu şi Victor Puiu — ux-plicaţiuni asupra slujbei bisericeşti şi a picturilor morale din Biserică. No. 9. Ştefan-cel-Murc, de Alex. Lepădatu - povestire populară a faptelor şi rasboaelor purtate de Marele Domn al Moldovei. No. 10. Ce se poate învăţă dela un drum lung, de Dr. I Simior.escu — povestiri însoţite de exemple din viaţa sătenilor din ţări străine, spre a folosi ca pilde ţăranilor noştri. No. 11. Comoara Dorobanţului, de Mibail Sadoveanu — pildă despre un om rău nărăvit şi stricat din cauza beţiei, care, in urma unor întâmplări, s’a îndreptat pe calea cea bună, devenind un gospodar de frunte în satul său. No. 12. La Răscruci, de I. Slavici — povestire morală cu pilde cum tre-bue să se poarte omul in societate şi cum să iubească pe Dumnezeu. No. 13. Domnul Tudor din Vladimiri, de N. lorga — schiţă biografică amănunţită despre Tudor Vladimirescu. No. 14. Pământul şi Ţara noastră, de Aldem — o schiţă geogralică şi economică a României. No. 15. Românii de peste Carpaţi, de I. Russu Şirianu — studiu statistic. No. 15. Romanii şi Dacii de Dr. I. Lupaş — povestire populară, despre luptele dintre Romani şi Daci şi despre obârşia şi alcătuirea poporului românesc. No. 17. Balul Gnoiţ-i, de N. Râdulescu-Niger — poveţe despre agricultura şi gospodăria sătenilor. No. 18. Cum ne putem feri de boalele molipsitoare, de Doctorul Urechiă — lămuriri şi sfaturi folositoare şi trebuitoare tuturor pentru buna îngrijire şi păstrarea sănătăţii. No. 19. Superstiţie ni te păgubitoare ale poporului nostru, de George Coşliuc. No. 20. Antim Ivi rea nul. de N. Dobrescu — schiţă despre viaţa acestui vlădică, care a fost unul din cei mai însemnaţi, de cari am avut parte în trecut. No. 21. Cântece voiniceşti şi ostăşeşti, alese din colecţiile culese de d-nii învăţători Rădulescu-Codin, St. Tuţescu şi S. T. Kirileanu. No. 22 Amintiri şi schiţe, de Em. Gârleanu. www.dacaromamca.ro In obraz curat şi frumcG se obţine prin întrebuinţarea cremei şi pudrei „FLORA" preparate de Al. Iteanu, farmacist, furnizor al Curţii Regale. Pudra „Flora' fără bismut, măreşte efectele uimitoare ale cremei „Flora" Crema lei 1,50—Pudra „Flora" lei 2.—Săpun „Flora" lei 1,25.—Pomadă de păr „Flora" neîntrecută pentru îngrijirea raţională şi higienică a părului, lei 2,50, borcan mai mic lei 1,75 | Capitogen „Flora" (apă de păr) sticla mare lei 3,25, mică 2,50.—Pastă » de dinţi „Bucol" lei I.—Apă de gură „Bucol“ lei 1,50.—Lapte de crin IJ „Flora11 pentru înfrumuseţarea tenului lei 2.—Săpun de lapte de crin „Flora" lei 1,25. La nemulţumire se restitue imediat costul. DE VÂNZARE LA DROGUERII Şl FARMACII 6 Se caută depozitari în comunele rurale; a se adresă la depozitarul | general L. Lindenberg, Bucureşti, Str. Lipscani No. 51. înainte şi după întrebuinţarea CREMEI şi PUDREI „FLORA" «FAGURI artificiali, subţiri şi rezistenţi se pot avea dela M. ALEXIEF (apicultor), Iaşi. THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED Capital Lire sterline 300.000 d plin văr-nt. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti. Comitetul central: Lachlan M= chintosli Rate G, I. Gjselien .... Vicontele Duncannon E. W. H. Barry . . Robert Hamilton Lang . Demetre de Frank . . . P. Naville............. Ad. Vernes............. / C. A. Stoiz Directo, î. j £ E Goodwin Censori: loan Kalinderu, Demetru loaa Ohlka şl Arthur Green. Sediul social: Londra 6 Creta Winchesterstreef. Sucursala: Bucureşti. Piaţa Sf. Gheorghe. la Londra Viena Paris „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, Buoureştl Capital în acţiuni întreg vărsat în aur..............Lei 2.000.000 Fonduri de rezervă compuse din prime şi daune ... . „ 3.955.688.76 Idem format din capital şi alte rezerve „ 1.075.842.60 Total în aur „ 7.052.5JI.36 Daune plătite . . . „ 33.000.000 \ iee-preşedinte, A. Bâicoiar.u. Dfr. general, E. Grunwald. „NAŢIONALA" asigură contra in-cediului, a ,.grin linei", contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinaţiunile obişnuite ca: „cas de moarte,supravieţuire, zestre şi rentă \ Sediul social în palatul Soc. din str. Doamnei No. 12, Bucureşti. Repres. generală în Buc. str. Smârdan No. A Agenţii în toate oraşele din tară. www.dacoromamca.ro Frumuseţea este Podoaba Omenlrei DORIŢI să aveţi un TEN ALB şi FRUMOS? întrebuinţaţi numai: CREMA, SĂPUNUL şi PUDRA ORIENTALA de ORŞOVA £^«,7“ Recunoscute ca cele mai higienioe preparate fără substanţe vătămătoare cari fac să dispară Pete, Pistrui, Coşuleţe şi Crăpături de Vânt conservând obrazul până la itatea cea mai înaintată Este o ad vărată COMOARĂ pentru SEXUL FRUMOS, se vinde cu: Lei 1,20 Borc. de.Cremă Orient.; Lei 1,50 Săpunul Oriental şi Lei 2 Cutia Pudră Orient.I Se află de vânzare în Bucureşti la toate, Drogheri ie, Farmaciile şi Princip, magazine Pite ti: Nac Popcscu. Brăila: D-ra Albertina Pol-lak, Clubul Comercial. ‘Bârlad: Leon M. Finclicl-lmann Bacău: S. Kellmann. \ Corabia: Gr. Petrino, Marin R. Ilicscu, D-tru C- Pe-trovici, Nicolae Mari-nescu. Constanţa: L.et I. Lascaridi9. LCalafat: Io9ef Rendek. Caraoal: Stănescu et Arghi-rescu, G. Popescu. Călăraşi: Fraţii Iarchy, V. R, Bacarescu, G.G. Myn-teanu. | Cernavodă; Mag. ,La Ţăranca* Cralova: S. Lazăr Benve-nisti, C. R. Ilicscu, dio guerie, A. M. Bcrgcr Emanucl David, S. Ben venisti, Ioan N. Boeru Ed. Kouteschwcller, Fra ţii Paraschivcscu. Dprohoi: M. L. Schulimsohn Focşani: S. Cohn, Fraţii ’Rosner. Qăldan: Gh. Nastasescu. Galaţi: Toma Aburel, C. Teodorovici. Giurgiu: S. A. Finţi. Huşi M. Brochmann. îlaşl: Fraţii Braun, Str. Ştefan cel mare 53. Ploieşti: I. Năsţăsecu, librar. Farmacia V. Li-vovschi. P.-Neamţ: S. Stambler. Roşiori : ’ G. T. Mavrodi- ’ncami. R.-Vâlcea: Gr. Petrino. Slatha: Badea Flurcscu. Slobozia: Nicolac I. De- leanu. Târgov. Barbu Călinescu. | T.-Măgurele: Fjaţii G. Luca-tos, A. Gologan. Tg.-Jiu: Uie Şerbu, Benjamin Penchas. Tg.-Oona: Elias Michelson. & La T.-Severin numai la magazinele losef Frisch ,,V I CTO R I A“ Societate anonimi de asigurări generale şi reasigurăr i IN BUCUREŞTI Direcţiunea Generală: Bulevardul Academiei No. 10 CAPITAL STATUTAR LEI 5.GGG.000 ÎNTÂIA EMISIUNE LEI 1.000.000 Societatea asigură: a) centra pagubelor cauzate de Incendiu şi Explozie, precum şi în contra Tempestei şi Ciclonului: b) asigurări asupra ieţei şi Rentei viagere; c) contra pagubelor de Transport maritim lluvial şi terestru; cL) contra pagubelor cauzate de Grindină la cereale şi vii; e) contra accidentelor corporale şi a consecinţelor răspunderei civile; f) contra pagubelor provenite din Mortalitatea vitelor; g) contra spargerii oglinzilor, geamurilor şi firmelor de cristal, etc Societatea „Victoria" asigură în mod gratuit clădirile în construc-ţiune până la punerea acoperişului, iar informaţiuni mai detaliate a se cere Direcţiunii societăţii. Reprezentanţa generală—Bucureşti, str. Karagheorghevici 3 www.dacaromamca.ro HEnORIU ) asupra călătoriei mele în ţară, făcută în vara trecută (1910), fiind trimes de Onor. „Caşsa ŞcoaIeIor“ Din vorba în vorbă ne pomenim la mănăstirea Văratic. Are o poziţie admirabiJâ. Mănăstirea are trei biserici, flecare cu istoria ei prea frumoasă, şi o populaţie de peste 500 de maici şi surori. Ne mulţumim cu repedea vizitare a Văraticului şi plecăm spre Agapia, mănăstire tot de maici. Trecem printr’un sat în care se clădeşte un prea frumos local de şcoală. Apucăm în sus pe pârâul Agapiei, şi după un bun drum suntem în cuprinsul mânăstirei. In toate părţile sunt vizitatori veniţi pentru aer. Biserica cea mare a mânăstirei e pusă în reparaţie. Cerem informaţii istorice şi drept răspuns ni si- oferă pe preţul de 1 leu «Istoria sfintei mănăstiri a Agapiei» de preotul N. Dărângă, paroh în Târgul f rumos, alcătuită pe vremea când eră diacon al sf. mănăstiri. Foarte mulţumiţi de acest câştig, ieşim din cuprinsul mânăstirei ; ne luăm rămas buri dela Moş V. Ciudin de care ne despărţim cu multă părere de rău, şi luăm drumul la 1) VezijNo. 33. 40302 www.dacaromamca.ro 974 ALBINA Agapia! din deal pentru a trece peste coama muntelui dincolo la Secui. Suim din greu ş; tocmai sus de tot în mijlocul codrului dăm peste ruinele (aproape) Agapiei celei vechi. Doi călugări mai cuprind aceste ruine. E o mare tăcere împrejur. Conduşi de un călăuz pe care ni l-a dat tot bunul Moş Ciudin, suim din greu pe poteca cea râpoasă a muntelui. Brazi seculari ne înconjoară. Chiar pe coama muntelui, intr’o poeniţă cu iarbă înaltă, nişte oameni cosesc de zor cu toată burniţa ce cade de sus. Poteca începe sa scoboare prin coclauri grele de umblat. Din luminişurile ce ni se deschid din când in când putem admiră priveliştea ce se desfăşoară până în zare: o învălmăşeală de munţi acoperiţi cu păduri seculare. Intr’un târziu şi după oboseli pe care nu le simţim din cauza plăcerii ce ne procură natura cea nouă pentru noi, ajungem la mănăstirea Secu, ctitoria lui Grigorie Ureche, Vornicul lui Vasile Lupu. Aşezată pe pârâul cu acelaş nume şi înconjurată de codri seculari, ea impune prin sălbăticia naturii înconjurătoare şi tăria zidurilor chiliilor sale. Ea are o istorie foarte frumoasă. In trecutul mai apropiat se petrece lupta rămăşiţelor zavergiilor lui Ipsilante la 1821, cu Turcii. Ni se arată şi semne amintitoare ale acelor vremi. Umbrele serii încep să se lase. Obosiţi peste fire de atâta drum, Piatra Neamţ, Secul, făcut numai într’o zi, cerem găzduire şi, găsind-o, fratele Maxim, originar din Arburea-Bucovina, ne conduce în o cameră curată a chiliilor. Ni se serveşte o masă călugărească. Obosiţi ne culcăm. A doua zi ne trezim şi ne gătim de plecare la M-tirea Neamţul. Fratele Maxim nu ne lasă până nu luăm câte un pahar de lapte. întremaţi astfel, o luăm la drum pe şoseaua ce duce la T.-Neamţu pentru a ocoii pe la capătul dealurilor ce sunt între Secul şi M-tirea Neamţul. Trei văi se împreună deodată într’un luminiş din valea pârâului Neamţul. Cea mijlocie are o cerbărie a Statului in care se văd căprioare păscând. In sus pe această vale duce o şosea la Pipirig şi Pătru Vodă. încă puţin drum şi ajungem în şoseaua ce duce la M-tirea Neamţul. Zirile se deschid şi culmi despădurite apar. Pe valea cea largă a pârâului Neamţul cositorii muncesc de zor. Peste o dâlmă ieşită înainte se zăresc turnurile vestitei mănăstiri a Neamţului. Cu o adâncă evlavie ne apropiem de locaşul sfânt al trecutului nostru de mărire. Istoricul şi patriotul ne pot spune multe de trecutul acestei mănăstiri de cultură şi bogăţie. Şi azi ea e una din cele mai bogate: o mare ciredă de vite moldoveneşti ce pasc în poiană e proprietatea ei. Vizităm din fuga bisericile şi coprinsul mânăstirei şi ne înnapoem trecând pe l ingă o «colonie şcolară». Mai privim, au părere de râu înapoi la locurile pe care poate niciodată nu le vom mai vedea şi ne luăm drumul spre Târgul www.dacoromamcajo ALBINA 975 NeanjJ pe o şusea din cele mai bune. «Lume elegantă» îşi plimbă mxu),in echipagii ca la Bucureşti: sunt vizitatori veniţi pentru aer şi plăceri ce şi le pot satisface. La stânga noastră avem satul Nemţişor aşezat pe coastă. Apoi intrăm în Vânătorii Neamţului «cu sămânţă de oameni, de aceia care s’au hărţuit odinioară cu Sobieski, craiul Polonilor». Satul e bine întemeiat gospodăreşte. Suntem aproape de Târg. Tipuri galiţiene încep să apară. încă de departe am «zărit pe sprânceana dealului mândra Cetate a Neamţului». Vederea ei o privesc ca unul din idealurile împlinite ale vieţii mele. N’am puterea trebuitoare pentru a putea exprimă ce am simţit atunci. Umbrele străbunilor mă mustrau pentru căderea şi risipa de acum. Agă-ţându-ne de colţuri de piatră ascuţite, suim cu mare trudă până la ea. 0 cercetăm cu admiraţie. Zidurile împrejmuitoare se ţin încă bine. Se ţin şi ferestrele cari stau deschise în zarea cerului senin. Cetatea are forma patrată. Se cunoaşte în interior locul unde erau camerile, cari aveau pivniţi cu boite. La mijloc eră o mică curte. Cărămizi şi olane stau risipite. Ce de mai lume ar fi văzut ele!! Voim să plecăm şi cu avlâncă evlavie ne aplecăm şi luăm câte-o bucată de piatră am dărâmături, ca s’o avem ca o dulce amintire în ceasuri de gânduri curate. La plecare descoperim un drum dc trăsuri şi care ce scoboară în zigzag până la piciorul stâncii. II urmăm şi, spre mirarea noastră, ne scoate pe departe la locul unde voiam să ajugem. El făcea parte lot din sistemul de apărare de atunci. La poalele stâncii aflăm pe un moşneag cerşetor cu piciorul strivit de o ghiulea la «afurisita de Plevnă». El ne cere milă şi începe să ne povestească că «Ştefan cel Mare a dărâmat cetatea cu tunurile» aşezate în dealul din potrivă. Nişte copilaşi ne întâmpină cu câte-o floare sălbatecă. Ne abatem din drum, apucăm pe o hudiţă şi trecem pârâul spre Humuleşti, unde ne chiamă casa în care s’a născut Ion Creangă. După multe întrebări o aflăm. O haită de câini ne iau în primire dela poartă. Iese o femeiuşcă tânără să ne apere. Ea ne primeşte destul de rece — se pare că e plictisită de aţâţi vizitatori la casa lui Moş Creangă. In vorbă se amestecă şi bărbatul ei, care ne spune că în casă e şi sora cea mai mică a lui Ion Creangă. Dorim s’o vedem şi ea ne iese bucuroasă înainte. E o femee încă în putere. Ii punem multe întrebări şi ea ne răspunde la toate mirată că de unde ştim noi atâtea despre răposatul Ion Creangă. Când o întrebăm care este dealul pe care eră teiul cel bătrân în care Ion a prins pupăza, ea ne arată un dâmb spre răsărit indicându-ne chiar locul unde eră teiul. Lume, lume cum te schimbi tu!! Trecem prin Boroaia şi peste puţin intrăm în valea Samuzului. In depărtare se văd lucind în soare casele www.dacoromamca.ro 976 ALHINA din Baia dezastrului Ungurilor lui Mateiu Corvin la 1467. Trecem printre lanuri de hrişcă şi după puţin drum intrăm în Fălticeni. Oraşul este cu desăvârşire evresc. Nu vezi nici-o firmă românească. Plecăm spre gară şi, peste puţin pornim. In zori mă trezesc din som la Ploeşti... Ca o nălucă îmi trecu pe supt ochi şi Moldova. E o ţară ca un raiu. Păcat însă că din cauza «ospitalităţii noastre proverbiale» am ajuns robi la duşmanii cei mai de temut. In ţăran dăinueşte încă mândria unui trecut glorios: fiecare cruce veche, fântână, urme de zidărie, biserici vechi, sunt opera lui Ştefan cel Mare. El e urzitorul pământului moldovenesc. Duhul său pluteşte încă asupra moştenirei sale. Români! Români' în voiu stă mântuirea voastră! Conform unui angajament colegial făcut încă de pe când eram pe băncile şcoalei — acum 5 ani—, ne-am întrunit toţi colegii de clasă în R.-Vâlcii pe ziua de 1 August 1910. Timp de 2 zile cât am stat împreună, a domnit cea mai ideala înfrăţire a unor «pierduţi, şi ne-am aflat». A treia zi, mai mulţi de jumătate din noi, ne gătisem să trecem în Ardealul tuturor dorurilor şi nădejdilor. Când să plecăm, primesc veste că să mă înapoiez acasă unde mă aşteptau dureri sufleteşti. A trebuit să îndeplinesc ultima dorinţă a unui suflet iubit din familie. După trecerea acestei furtuni peste capul meu, starea sufletească nu mi-a mai permis să plec în scumpa mea ţară, Pe lângă aceasta a venit şi vremea ocupaţiilor şcolare care nu mai permit să pleci unde doreşti. In aceste împrejurări se termină misiunea ce mi-a fost dată. Mulţumesc tuturor factorilor care mi-au dat putinţă de a cunoaşte măcar atâtea din frumuseţile ţării mele. Ion C. Ionescu învăţ. com. Săcuiu, jud. Dolj. A¥IZ La administraţia noastră din strada Mântuleasa No. 9, se găsesc de vânzare noile programe intrate în vigoare deia 20 Septemvrie 1910 cu următoarele preţuri: 1. Progr. anal. a şc. norm. de învăţ, şi învăţătoare . lei 2,20 2. Programa analitică a şcoalelor urbane...............» 1,20 3. » » » rurale.................» 1,20 Luate din administraţie, se scade 20 bani porto. www.dacoromanicajt) ALBINA 977 încheierile congresului din hamburg In toamna trecută, s’a ţinut la Hamburg, un congres al cooperativelor populare, de care am vorbit la timp. Dăm aci după „Revista Economica", din Sibiu încheierile votate în acest congres: 1. Cooperaţia, a cărei importanţă creşte din an în an la toate popoarele, este o mişcare socială, care prin crearea de asociaţiuni economice bazate pe principiul ajutorării reciproce. are ca scop protejarea intereselor mu' 2. Toate însoţirile cari lucrează în această direcţie, fără privire la organizarea şi principiile lor economice, îşi au îndreptăţirea de existenţă. Cu toate acestea, influenţa lor asupra desvoltârii mişcării cooperative ca atare şi în genere a re-laţiunilor economice, nu este de egală importanţă. 3. însoţirile de credit, de arendare, de valorizare, etc., puse în serviciul meseriaşilor, ţăranilor şi arendaşilor, etc., sunt infiinţate cu scopul, ca să ridice şi să întărească situaţia economică şi socială a întreprinzătorilor mai mici, care deşi lucrând — ce-i drep — mai mult după principiile capitaliste îşi aşteaptă totuş cel mai mare venit din munca lor personală. Ele prin o organizare corespunzătoare ridică producţiunea prin îmbunătăţirea mijloacelor de producţiune, micşorează spesele de producţiune prin eliminarea oricăror mijlocitori de prisos între producenţi şi consumenţi şi prin ele adică prin însoţiri se cultivă şi întăreşte însuşi spiritul de asociare în popor. Asociaţiunile industriale şi agricole îşi pierd valoarea lor economică şi socială din momentul când ele se folosesc spre a urcă preţul pentru articolele trebuincioase clasei muncitoare şi a favoriza pe nedreptul interesele producenţilor în detrimentul publicului mare. In cazul acesta ele nu sunt mai puţin stricăcioase decât cartelele dintre întreprinzători şi decât trusturile. 4. însoţirile de producţiune şi de muncă compuse din lucrători au ca scop ameliorarea situaţiei sociale şi economice a acestora, făcându-le posibil îndeplinirea de lucrări şi servicii în condiţiile ca şi când ar fl şi ei întreprinzători independenţi. Ele caută să-şi ajungă acest scop mărind plata lucrătorului prin mărirea câştigului antreprenorului. Cu toate acestea, experienţele făcute până acum peste tot locul, arată că trebue să se purceadă cu cea mai mare precauţiune la fondarea ăstorfel de însoţiri. Greutatea cea mai mare o prezintă aici adunarea unui capital corespunzător, precum şi lipsa unei conduceri stabile şi competente. Numai acolo unde împrejurările sunt deosebit de priin-cioase şi mai ales unde se poate formă un depozit suficient www.dacoromamcajo 978 ALBINA de producte, se poate privi ca asigurat existenţa însoţirilor acestora de producţiune. 5. însoţirile de consumenţiîntre cari sunt a se înţelege, afară de reuniunile de consum propriu zise, şi însoţirile de locuinţă şi de zidire, sunt în ţările capitaliste de cea mai mare însemnătate, faţă de oricare.alte însoţiri, pentru sprijinirea intereselor muncii în economia naţională. Aceasta atât din punctul de vedere al folosului practic de care sunt în stare a face părtaşi pe membrii lor, cât şi mai ales pentru principiile lor economice fundamentale Scopul acestor societăţi de consum este de a proteja pe membrii lor faţă de orice tendinţă externă de exploatare, la procurarea de articole trebuincioase de orice fel şi anume: a. Prin procurarea de mărfuri de o calitate bună şi ireproşabilă şi b.Prin aceea că ele (însoţirile) vor căută a delăturâ după putinţă câştigul acelui intreprinzător intermediar, care aduce mărfurile pe piaţă spre vânzare. Condiţia primă, ca aceste însoţiri să prospereze, este un număr- cât mai mare de membri, care să se angajeze a-şi procura cele trebuincioase numai dela însoţire. In măsura în care consumenţii se vor însoţi şi organiză în astfel de reuniuni, în aceeaş măsură va fi posibil a se formă o organizare de valoare a muncii, care să sprijinească clasele mun-citorimei şi să le înlesnească organizarea muncii lor proprii pe bazele cooperării, putând fi angajaţi şi susţinuţi înşişi membrii în atelierele sau intreprinderile lor proprii. Organizarea acestor însoţiri de consum e posibilă şi va reuşi—precum a arătat şi experienţa—numai dacă se bazează pe principiile unei^ administrări democratice, a plătirii în numerar, a nelimitării numărului de membri, a fixării preţurilor de vânzare după preţurile de piaţă locale şi a rebonificării faţă de membri a plusurilor rezultate clin vânzări. Mai departe se recomandă ca însoţirile de acest soiu să caute după posibilitate a-şi adunăfonduri proprii nedivizibile şi să se dea membrilor singuratici putinţă şi ocazia a-si plasa economiile lor eventuale în însoţire. Tot în scopul consolidării proprii să caute flecare însoţire de consum sâl'acă membrilor săi cunoscute principiile, după cari se conduce şi să-i crească ca pe nişte tovarăşi credincioşi societăţii. Fiecare societate de consum să-şi marcheze^ cercul său de acţiune şi să respecteze pe celelalte societăţi de consum. Concurenţa între însoţiri de consume contrară însăşi fiinţei lor ca organizaţiuni, cari nu urmăresc câştiguri, ci îndeplinirea unor anumite servicii economice pentru un anumit cerc de consumenţi. 6. Asocierile de însoţire de consum formate anume pentru cumpărări en gros şi producţiune în mase mari de articole de consumaţie, aşâ numitele magazine generale (en gros), sunt nu numai în stare de a promova interesele însoţirilor, www.dacoromamcajo ALBINA 979 ci au posibilitatea de a face să se afirme şi in economia naţională şi mondială principiile cooperative, prin ele se face posibilă organizarea muncii şi crearea de izvoare de produc-ţiune de model. însoţirile centrale de cooperative de consum, cari sunt formate sau alăturarea de «magazinele en gros» sau chiar dependente de acestea, servesc pentru a apără interesele însoţirilor asociate faţă de orice atacuri duşmănoase, a desvoltâ sistemele de cooperaţiune şi a ajută creşterea şi cultivarea spirtului de cooperaţiune însuşi. 7. Prin desvoltareaîntreprinderilor lor comerciale şi industriale, ajung însoţirile de tot felul în situaţia de a angaja şi ocupă lucrători, puteri de lucru. Este datorinţa lor de a acordă în aceste cazuri personalului lor salare corespunzătoare şi condiţii de muncă, precum şi de a le recunoaşte lucrătorilor lor întreaga libertate de asociare. In special au ele (însoţirile) să încheie contracte de tarife speciale cu grupările respective de lucrători acolo unde nu există atari tarife generale; iar unde există asemenea tarife, să insiste ca acestea sa se res-pecteze. însoţirile de altă parte pot aşteptă cu drept cuvînt ca condiţiile model de lucru şi salar puse în vedere lucătorilor să fie recompensante prin o muncă conştienţioasă şi productiva. Asociaţiile de însoţiri şi însoţirile singuratice să se alăture la «Alianţa coperativă universală»în scopul cultivării şidesvoltării coperaţiei în teorie ca şi în praxă. Cu asociarea la mişcarea cooperativă a lumii se creiază o organizaţie mare internaţională cooperativă, un punct central, menit şi în starea de a aduce la îndeplinire interese comune mărişi sc inlluinţează în mod simţit însăşi desvoltarea cooperativă. Unirea tuturor însoţirilor într’o mare însoţire formează totodată şi o contra-balansă preţioasă faţă cu multele diferenţe dintre popoare. Ea aduce la o înţelegere reciprocă generală a tuturor^ neamurilor, bazată pe principiul egalităţi şi al solidarităţii şi astfel serveşte şi acelui înalt şi frumos ideal de a pregăti omenimea pentru pacea universală MULŢUMIRI — D-lui D. M. Bragadiru, mare proprietar din judeţul ilfov, a binevoit a procura la 25 elevi săraci dela şcoala diu comuna Bragadiru, Ilfov, îmbrăcăminte şi încălţăminte în valoare de 460 lei şi a contribuit cu 22 lei la repararea localului de şcoală din acea comună. Pentru această generoasă faptă dirigintele şcoalei în numele elevilor şi părinţilor lor îi aduce vii mulţumiri. Const. Georgescu Dirig. şc. din com. Bragadiru, Ilfov. www.dacoromamca.ro 980 ALBINA CUVÂNT Ţinut în ziua de Sf. Gheorghe, patronul Băncei Populare, de preotul 1'ţ^âEconom Theodor Butuligă, preşedinte şi secretar contabil. Ne-am întrunit, zic, pe deoparte să sărbătorim îndoita sărbătoare, Marele Mucenic Gheorghe şi IzvoruTămăduirîi. Ppentru noi aceste sărbători seîntreesc, căci Marele Mucenic Gheorghe patronează Banca noastră, care ne-a umbrit până acurn şi ne va umbri şi în viitor prin falnica statură ce ocupă pe drapelul Băncei noastre, conducându-ne de învăţăturile ce stă şi vor stă scrise pe el în veşnicie. Vor stă scrise ca sa ne arate că numai prin noi înşine vom dobândi neatârnarea economică, după cum perzătoarele redute ale Plevnei, prin noi înşine, prin sângele părinţilor, fraţilor şi copiilor noştri am dobândit neatârnarea ţărei noastre, sau emanciparea de sub jugul otoman. Mare şi înălţătoare trebue să fie pentru noi această zi, când ne-am prezentat înaintea altarului Dumnezeesc pentru a sărbători 8 ani de vieaţă, pe care-i împlinim acum, de când tot după această treaptă din^ naintea uşilor împărăteşti, am înfiinţat, am întemeiat tovărăşia noastră sau Banca patronată de Marele Mucenic Gheorghe, cei mai mare Mucenic dintre plăcuţii lui Dumnezeu şi viteaz în isprăvile sale, după cum îl laudă şi Biserica prin podobia sa: «Ca pre un viteaz între Mucenici, răbdătorule de chinuri, Gheorghe, adunându-ne azi te lăudăm pre tine, că alergarea ţi-ai împlinit, credinţa ţi-ai păzit, şi ai luat, dela Dumnezeu cununa biruinţei tale, pre carele roagi-1 din stricăciuni şi din primejdii să se isbăvească cei ce săvârsesc cu credinţă, pururea cinstind pomenirea ta». Cu iubirea de credinţă şi având în vedere isprăvile şi bărbăţia întreprinsă de Marele Mucenic Gheorghe, pentru, apărarea şi susţinerea dreptei credinţe, l-au zugrăvit pe Drapelul ce de opt ani fâlfâe înaintea Bisericei par’că ar grăi: ridică-te, sătene, către viaţa eco nomicâ care-ţi va da zile pline de fericire şi pe trai bun în gospodăria familiei tale. Cu atât mai mare şi mai frumoasă este pentru noi această zi, cu cât acum 8 ani, acei dintre d-voastră 35 la număr, aţi luat parte la întemeerea acestei Bănci şi aţi vărsat în tovărăşia noastră primul capital de lei 175 din care 105, lei eră taxa de înscriere. Cu acestea am început operaţiunile. Vă aduceţi aminte, de sigur, cu câtă sfieală ne-am constituit şi câte versiuni mai circulau pentru dărâmarea, distrugerea edificiului economic care a împărţit raze bine-făcătoare, apreciindu-se folosul, mai cu deosebire acum în anii din urmă. Toate acele versiuni le-am lăsat la o parte şi am pornit înainte şi astăzi ne găsim din 35 membri şi din 175 lei capital la 24.349 lei 17 bani. www.dacoromamcaxo ALBINA 981 Prin urmare, este o înaintare, şi acest progres este atât de impunător, încât el este recunoscut azi chiar de aceia ce acum 8 ani şi chiar în urmă ne tăgăduiâ poate orice putinţă de a susţine Banca din acest sat. El dovedeşte odată mai mult, că nimic nu este atât de trainic ca aşezămintele cari izvorăsc, se nasc din adâncimea nevoilor de toate zilele ale poporului de jos zis talpa ţării, când se cârmueşte cu chibzuială, cinste, dragoste şi unire. Şi acest progres pe care eu îndrăznesc a-1 numi mare e cu atât mai însemnat, cu cât el a fost apreciat la timp ■de mai marii noştri legali, de onorabila Casă Centrală care are ochii îndreptaţi spre noi, îndemnându-ne necontenit la m ncă, a ne opri dela călcarea datoriilor, a ne încuraja în răbdare şi stăruinţă şi a ne ajută la vreme de grea cumpănă. Cinstiţi societari şi iubiţi săteni. Există o vieaţâ moartă, precum şi o moarte vie, aşa scrie un poet al nostru. Vieaţă moartă trăesc acele popoare acele neamuri, acele societăţi, care în mersul lor lâncezesc ca o plantă la umbră, nelăsând în urmă nici o amintire, niciun semn deosebit, după cum in vieaţă n’au săvârşit nimic mai de seamă, tocmai pentrucănu au priceput rostul ei, n’au putut să-şi întindă privirile pe un orizout mai întins, n’au avut în vedere decât trebuinţele momentuluni, iar mai departe nici că s’au gândit. Dar, precum popoarele care năzuesc spre o soartă mai bună şi spre un trai mai liber şi mai luminat au avut emblemele lor, care întotdeuna le-au chemat la împlinirea datoriei, tot astfel aşezămintele obştei care au scopuri măreţe şi frumoase trebue să aibă semnul lor pe care trebue să-l cinstească. De aceea marele Mucenic Gheorghe care face podoaba drapelului nostru, v’a chemat să-l sărbătoriţi şi să-i daţi cinstea de mare apărător al băncci noastre. Am ţinut să vă dau exemplul cu popoarele care se îngrijesc şi care nu, pentrucă el ne dă prilejul a spune odată mai mult, că în Băncile Populare nu spiritul de câştig prea mare, de negustorie, trebue să fie cârmaciul în mersul lor, nu dorinţa de a ne crea venituri din sudoarea celor ce recurge la noi. Trebue să ne ridicăm nu prin alţii, ci prin noi înşine şi să realizăm neatârnarea economică, prosperitatea fiecăruia, în parte şi a tuturor în comun. Trebua ca şi alţii să ia pildă dela noi şi să se încredinţeze •că nevoile bat mai des la uşa celor ce nu sunt neprevăzători şi mai ales la uşa celor ce sunt neorganizaţi în vederea zilei de mâine, decât la uşa celor ce cu mij loace de agonisire, restrânse, dar cu chibzuinţă întrebuienţate. Ori aceste principii sănătoase, aceste învăţături sfinte, trebuesc ştiute numai de unii din noi, trebuesc ţinute nu ca lumina ascunsă sub abroc trebuesc www.dacoromamcajo 982 ALDINA să rie nu patrimoniul câtorva numai, ci clin contră toţi până la unul suntem datori să ştim că menirea Băncilor Populare e mare, frumoasă şi naţională, că ele, ridicând pe săteni la cunoştinţa proprielor lui puteri, vor contribui a da tărie patriei noastre,cetăţeni neatârnaţi de nevoi; că vor fi în viitor pârghia c a mai puternică, că vor desrobi econo-miceşte poporul nostru din ghiarele sărăciei. Aşâ dar scăparea noastră de aicea încolo este numai în bănci, să le întărim spre a nu mai pleca ca altădată cu traista la spinare, cine ştie unde, spre a ne satisface nevoile şi Dumnezeu ştie cum. Ci la Banca noastră să alergăm, căci este bine organizată şi controlată de oamenii Statului. Deci pentru a reuşi trebue ca toţi locuitori să facă parte din Bancă. A venit timpul să ne deşteptăm, căci mântuirea noastră nu o putem găsi decât prin noi înşine, prin unire, încredere unii în alţii şi dragoste. Să nu aşteptăm ajutor numai dela Stat, căci şi el are greutăţi, căci nevoile ţări sunt mari şi nu trebue oamen, să se lase, numai în spinarea Statului, aşteptând totul numai dela el. Aşâ dar scăparea sătenilor noştri nu este decât să fie strânşi uniţi împrejurul Bâncei,cu credinţă în Dumnezeu, Unui pentru toţi şi toţi pentru unul La 1859, în momentul de grea cumpănă pentru mama noastră ţară, o mână de oameni, nu o ţară luminată ca astăzi, au putut face numai prin voinţa lor de fer Şi dreptatea a triumfat dându-ne Unirea. Deci, cum atunci două ţări surori şi-au dat mâna pentru vecie, pentru a fi unite contra pismaşilor lor, aşâ şi noi. Iubiţi săteni, cari suntem sânge din sângele nostru, să ne dăm mână cu mână cei cu inima1 româna şi aşeâ fiind din adâncul inimei să rugăm pe Marele Mucenic Gheorghe Patronul nostru pentru că cu mijlocirea sa către Dumnezeu să ţie în veci Banca noastră! CRONICA 10 Maiu la Risipiţi Astăzi, la orele 10 dimineaţa, sa oficiat un Te-Demn la biserica Sf. Niculae din comuna Risipiţi-Gorj, tle către Sfinţia-Sa părintele Niculae Risipiţeanu, parohul comunei. Au asistat: elevii şcoalei în frunte cu d-nii învăţători: I. Rădi.lescu, I. Iacob şi St. Nicolaescu, d. 7. P. Ciuta, primar, împreună eu consiliul comunalei- N. Predescu, secretarul comunei; d. Florea Rădulescu, perceptor şi sătenii din comună. Corul şcoalei, sub conducerea învăţătorului -Nicolaescu, a cântat „Mulţi ani trăiască11 şi „Imnul naţional11. L*upă terminarea erviciului religios, elevii aşezaţi pe 2 rânduri, având în mijloc drapelul, au pornit în marş prin comună. www.dacoromamca.ro ALBINA 983 cântând marşuri patriotice. La glasurile lor înălţătoare, satul ieşise din monotonia unei zile obicinuite şi cârduri, cârduri, săteni şi sătence, copii şi fetiţe, eşeau întru întâmpinarea lor. La răspântii, unde poporul eră în mai mare număr, şcolarii se opreau şi intonau „Imnul regal“ în ascultarea respectuoasă a asistenţei, vestind astfel norodului, că azi e cea mai mare zi a Românilor. Serbări şcolare In ziua de 10 Maiu, orele 10 a. m., s’a oficiat la biserica Cuvioasa Paraschiva din Tg.-Frumos, de către P. C. Economu N. Dă-rângăj înconjurat de întregul cler din oraş, un Te-Deum la care au luat parte toate autorităţile din localitate. Răspunsurile au fost date de un cor improvizat, condus de d-ra Eugenia Stroescu. La sfârşit, părintele Dărângă, ţinu o cuvântare ocazională, arătând întreita însemnătate a acestei sărbători. Totul se termină la orele 12, când lumea se împrăştie in sunetele muzicei şi ale ural el or. f* ★ * * Ce zi frumoasă mai fuse şi ziua de 8 Maiu a. c., pentru ospitalierii gospodari ai frumoasei comuni Grura-Teghi, ce este aşezată tocmai la piciorul Penteleului, pe valea Băscei Rosilei; prin impunătoarea serbare naţională, ce s’a făcut pentru amintirea zilei de 8 şi 10 Maiu. împrejurul şcoalei, Piatra-Corbului-Grura-Teghi, se afiâ atâta lume, cât nu-mi închipuiam să văd într’o vale ca aceasta! In mijlocul acestei mulţimi, se găseau învăţătorii şcolilor: Piatra-Corbului, Băsceni, Broasca, Nehoiaş, Nehoiu şi Păltineni, toţi cu elevii şcoalei şi cu steaguri. Serbarea sra dat sub preşedenţia d-lui revizor şcolar Petre Şerdinescu, însoţit fiind de mai mulţi învăţători şi preoţi, veniţi din comuni mai depărtate. După cuvîntul de deschidere, ţinut de d. Stănciulescu, învăţător local, urinează programul, făcându-se alternativ cântece naţionale, recitări de poezii ca: 10 Maiu, Scumpă ţară Românească, Ploconul lui Peneş, Sus inima Români, Florin şi Florica, dialog, şi câteva anecdote pentru distrarea lumei. Ia apoi cuvîntul d. revizor şcolar, vorbind despre însemnătatea zilei de 8 şi 10 Maiu, pentru învierea naţiunei Române. Urează pentru familia Regală. La fine se joacă de şcolile cercului oină, dându-se premii de către d. revizor şcolar elevilor învingători, precum şi celor ce au recitat poezii. D. Lemnaru învăţător, com. V. Muscelului. www.dacoromamcajx) 984 ALBINA Cercuri culturale In ziua de 13 Martie a. c., s’a ţinut un interesant cerc cultural la şcoala dk comuna Schela Cladovei. jud. Mehedinţi. La şedinţa intima a vorbit d-na Maria Virt, învăţătoare în comuna Vârciorova, despre: „Lucrul manual în şcoala 'primară. Ce loc trehue să ocupe. Ce caracter trebue să aibâa. S’a început apoi la ora 2 şedinţa publică, la care au luat parte un mare număr de săteni. Conferinţa a fost deschisă de d. G. Bazavan, preşedintele cercului, care a vorbit despre: „Obiceiurile păgăneşti sau Credinţele deşarte Au vorbit: d. Presura, învăţător la şcoala Gutu, despre: „Portul NaţionaP. L). G. Georgian, învăţător, diriginte al şcoalei din comuna Schela Cladovei, a vorbit despre: „Obligativitatea învăţământului**. Apoi elevii clasei a III şi a IV conduşi de d-ra Ecaterina G. Georgian, învăţătoare în postul II la această şcoală, au executat cu mult succes piesa: LIn sat la noP. După piesă, publicul a ascultat pe d-ra Ecaterina G. Georgian, care a vorbit despre: „Industria casnică * * * In ziua de 20 Martie s’a ţinut şedinţa cercului cultural „Severa, în cătuna Gura-Văii, comuna Schela-Cladovei, judeţul Mehedinţi. idmineaţa a avut loc şedinţa intimă, în care d-ra Ecaterina G. Georgian, învăţătoare în comuna Schela Cladovei, a desvoltat subiectul: „Mijloacele cele mai nemerite prin care putem avea ordine şi disciplină în clasău. Şedinţa publică s’a deschis la ora 2 p. m. în prezenţa unui numeros public. An vorbit: d. Bazavan, învăţător, comuna Bresniţa, despre: Muncă şi economieCi. D-ra Maria T. Georgescu, învăţătoare locală, despre:„Biserică^. D. Presură, învăţător, comuna Gutu, despre: rBeţie“. D-ra Ecaterina G. Georgian,, despre: „Bolul familiei în educaţia copiiloru Apoi d. G. Georgian, învăţător, comuna Schela Cladovei, despre: „Meşteşugarii in generecontinuă arătând importanta fa-lrice7or de ciment, rar, a carierei de piatră din Gura-Văii şi termină aducând mulţumiri de recunoştinţă d-lui Constantin Gâr-leşteanu, care e proprietarul şi care înfiinţând aci un frumos centru industrial, a adus mare folos sătenilor din Gura Văii şi celor din satele vecine. Şedinţa s’a ţinut până la ora 5, când toţi s’au retras foarte mulţumiţi. www.dacoromamcajx) ALBINA 985* Mişcarea culturală fa sate Cercul cultural Mogoşeşti-Ji tarii-Olt ţine cea din urmă şedinţă pe anul 1910—1911, în comuna Bircii, aşezată pe valea pârâiaşului Negrişoara. In şedinţa intimă care se ţine de dimineaţă, d. Iliescu Constantin eşti desvoltă subiectul: „Ce rost şi ce însemnătate poate avea sugestia în educaţie?w La ora 12, luăm masa la colegul' Stoicescu, învăţător local, care are cea mai frumoasă casă din sat în stil ţărănesc şi cu gospodăria bine şi estetic întocmită. La ora 2 p. m., se începe şedinţa publică sub cerni liber. A orbeşte d. D. Marinescu-Băl\aţi, despre: „Dragostea de neam si patrie“, cu exemple şi în cuvinte bine alese. D. Trantescu-Bălţati, nrată că patria nu se poate cunoaşte decât în şcoală, de aci datoria ce o au părinţii de a-şi trimite copiii regulat. Pr. I). Popescu Negrelii, vorbeşte despre: „Beţie% arătând urmăririle triste ale alcoolismului îndemnând pe săteni să se ferească de a mai bea băuturi alcoolice. Pr. L Stânculescu-Potcoava, vorbeşte despre: „Dragostea de biserică^, în cuvinte pe înţelesul poporului şi cu exemple din Biblie. Conferinţele au fost alternate cu următoarele coruri şi recitări: Plugar şi Ostaş (cor); Cântecul lui Tudor Vladimirescu (cor); Deşteaptă-te Române (cor); Ion Bobârnac (monolog); Muncă, economie şi prevedere (dialog). Mijlocul cel mai nenierit prin care se pot atrage sătenii la cercuri sunt piesele de teatru, muzica, gimnastica cu jocurile naţionale şi hora cu lăutar, după terminarea şedinţei, la care vin flăcăi şi fete unde pe lângă horă, se pot alege şi cu câteva cunoştinţe. In timpul verii, când e frumos, şedinţele să se ţină sub cerul liber. Iliescu Constantineşti. Serbare şcolară La şcoala din comuna Albeşti-Teleorman, sa dat o frumoasă serbare şcolară în onoarea zilei de 10 Maiu, pentru a atrage şi distra publicul. Serbarea a început la orele 4 p. m. De dimineaţă am asistat Ia Te-Demn, împreună cu elevii şcoalei şi toate autorităţile comunale locale. Au avut loc producţii, ca: recitări de poezii, dialoguri, coruri pe una şi pe două voci egale, mişcări gimnastice cu ste-gpieţe combinate cu cântece, executate ele elevi şi dansuri naţionale. Serbarea a început prin „Imnul regala pe două voci, cântat <11 elevi, succedat de cuvîntarea subsemnatului: „însemnătatea zilei de 10 Maiuu. Publicul care a asistat în număr foarte mare, a rămas pe deplin mulţumit de cele văzute şi auzite la serbare Traiau Th. Constantinescu înv.-dirig. www.dacoromanicajo 98(5 ALBINA Conferinţă şcolară Cea dintâin conferinţă a învăţătorilor reuniţi cu preoţi, a avut loc în această localitate în ziua de 28 Noem.brie 1910. Preşedintele fiind venerabilul învăţător Ionescu şi numărând între membrii cercului şi pe cel mai valoros revizor şcolar, d. Ion Mrejeriu. Dimineaţa a avut loc la biserică un serviciu religios cu sobor, corul şcoalei a dovedit munca depusă de învăţătorul Gri*. Ylad. A urmat şedinţa publică la care ar. asistat toţi membrii cercului. Conferinţa d-lui Gri*. Ylad, despre: „Plantele furagere“, apoi a preotului Petru Gavril; iar d-na Eugenia Mrejeriu a ţinut conferinţa sa despre: Economia casnică. Corul şcoalei condus de d. Diaeoniţă şi de d. Gr. Vlad, s’a produs cu cântece patriotice, reuşind foarte bine. Adrian Gh. Lazariu J.. învăţător Sfinţire de biserică In ziua de 10 Fevruarie (Sf. Haralambie), a avut loc sfinţirea bisericei Sf> TrcÂme, din cătunul Poiana Mierlei, comuna Ogretin, judeţul Prahova, plasa Zelitiu. O mare aglomeraţie de lume din satele vecine: Ceraşu, Drajna-de-Sus, Drajna-de-Jos, Ogretinnl Cătunul. Râraezi, Poşeşti, Văleni-de-Munte, etc., neavând loc în biserică şi în curte au mai stat oameni şi pe drum. Biserica se află în condiţiile cele mai bune atât tâmpla cât şi pictura; iară faţă de poporul acelei biserici în prezent este destul de încăpătoare dar poate puţin timp rămâne mică. Acest sfînt locaş este construit de zid prin stăruinţa locuitorilor din cătunul Poiana Mierlei şi a locuitorilor din comunele vecine. Iară din tot comitetul acelei biserici au stăruit mai mult neobositul şi vrednicul de laudă d. Tudorache Yulpe, din acel cătun, Poiana Mierlei şi al doilea Niculae Ionescu (Salaoru), din comuna Râmezi, care a donat toată pictura acelei biserici. Ion}Popescuj Oântăreţ,'-Drajna-de-Su$. Instalare de paroh'1 In ziua de 15 Fevruarie 1911 a avut loc instalarea noului paroh Gheorghe Radu Efrosim, la noua parohie Sf. Niculae Cân-teşti, din comuna Drajna-de-Sus, plasa Drapa, jud. Prahova. MULŢUMIRE Subsemnatul, diriginte al şcoalei din Tg. Bereşti, aduc mulţumire publică d-lui Constantin Stăncescu, care a donat pentru şcoala de adulţi din localitate, o lampă în valoare de 20 lei. Gh. Strătulescu _________ ________ Diriginte www.dacaromanicajo MINISTERUL. FINANŢELOR DIRECŢIUNEA CONTABILITĂŢII GENERALE A STATULUI ŞI A DATORIEI PUBLICE 287 titluri a 500 lei 90 3910 7157 9524 12100 14767 10490 212)2 25232 28404 318691 35139 233 4179 7211 9807 12241 15379 18637 21360 25380 28475 32426 35265 309 4287 730J 9899 16312 15407 18783 21583 25504 28553 32458 35273 420 4330 7318 9918 12416 15518 18827 21707 25698 28650 32665 35289 823 4412 7421 10046 12622 15085 18920. 21939 25781 28775 32894 35472 959 4622 7467 10074 12718 15756 18937 21963 25832 28800 32923 35486 1086 4835 7477 10139 12784 15808 189651 22500 26148 20941 33006 1097 4884 7576 10200 12892 16026 19088 22678 26177 29033 33309 35627 1482 4912 7802 10374 12915 16216 19277 22742 26290 29047 33320 35788 1511 4920 7956 10104 12937 16415 19382 22769 26305 29165 33435 35883 2021 4974 8012 10571 13020 16501 19731 22933 26609 29212 33888 35977 2I45 5039 8292 1U632 13053 16536 19749 22982 26750 29384 33910 35984 2188 5260 8607 10639 13288 I6906 20155 23092 26777 29497 34215 2189 5362 8721 10641 13504 16968 20240 23301 26873 29896 34361 2617 5490 8971 10705 13785 17142 20622 23393 26890 29924 34108 2742 5628 9033 10764 14041 17254 20727 23418 26897 30230 34496 2750 5774 9078 11216 14047 17391 20740 23626 27152 30276 34552 2759 5931 9147 11271 14051 17430 20809 23850 27.148 20339 34562 2790 6370 9222 1 I305 140y 1 17463 20810 24 149 27566 305J6 34571 3449 6564 9255 11324 14102 17464 20994 24212 27789 30775 3461 1 34.58 6592 9300 11664 14112 17512 21055 24281 27854 31079 34680 3462 6775 9418 11834 14173 17834 21084 24599 27986 31084 34705 37 18 6824 9450 11945 14413 17838 21107 24705 28176 3I088 34731 13755 6924 9490 11996 14494 17941 21276 24706 28184 3! 186 34874 3860 7137 9510 12098 14689 17987 21278 25017 28204 *31735 34942 Plata acestor titluri, purtând cuponul No. 35 din 1 Ianuarie 1912 şi următoarele, precum şi plata cuponului No. 34 din 1 Iulie 19M se va face cu începere dela 1 Iulie 1911. in România: la Cassieria centrala din Bucureşti şi la administraţiile financiare în judeţe: Berlin: la Directmn der Disconto Gcsellschaft şi la d. S. BleichrOdcr■ - Frankfurt p/M: la Direction der Disconto-Gcsellsrhaft Paris: la fianquo de Paris et des Pays-Bas. Tablou de nun,erele titlurilor de rentă 4°/0 amortibilă din 1894, împrumutul de 120-000.000 lei, eşite la sorfi la tragerile precedente şi- neprezentate la rambursare până 19 Martie (1 Aprilie) 1911 titluri a 5.000 lei C *- 55 3 Data ieşirii la sorţi Luna O L-Z 3 Data ieşirii la sorţi Luna e < Data ieşiri sorţi Luna o <- ^ 3 Data ieşirii la sorţi Luna 864281. Septcm. 86832i 86841 86905) 87381 88260 88269 88364 Martie Scptem. Martie 1910 T 8854(1 88713 88787 88869 88992 89118 89107 89703 Scptem. Martie Septcm. Martie Scptem. Martie s titlu 1910 1909 191d ri a 90271 90311 90413 90490 90543 90570 90608 90773 2.500 Ţ Scptem. • i» ’ lei 1910 90790 90886 91312 91314 9 140l 91583 92172 Septcm. ' " ■ » 1910 78372 Septcm. j 1910 80888 Martie 1910 82991 Sentem. 78834 81122 Scptem. 1909 83092ii „ 78864 „ 81269 1910 83932 Martie r 79018 » 81377 » _ 84299 Septem. r 79023 81537 84312 . 79076 „ 8I599 Martie 84343 • 79234 » 1909 81838 Scptem. 84356 80023 1910 81965 84404 80123 82003 . fl 84750 80136 Martie 82202 Martie 051+2 80266 Scptem. 82219 Septem. 1909 85176 80291 82223 Martie 05(88 80350 82245 Scptem. 1910 85427 . 80583 1909 82107 Martie j. 85464 80699 „ 1910 02419 Scptem 8 85759U 80721 „ 82674 t. 85866 „ 80836 82732 j\ 86098 80846 82829 Martie 86387 »» 80864!, Martie » 82921 Septem. 8 72646 72861 72986 73082 73101 74113 74214) 74331 74435 74931 75162 ”6037 76464 769441 77294 77538 78026 78276 70361 Septeni. Martie Septcm. 1909 1909 1910 www.dacoramanica.ro 8 GEL MAI MARE $1 MAI VECHII! MAGAZIN DE MUZICA N. ni5CH0NZMIKT Fumisor ai Curiei Regale Bucureşti Straâa C o I | e i □ o. 7 CEL MAI MARE DEPOZIT DE INSTRUMENTE MUZICALE Piane şi Pianine Cele mai renumite din toată lumea. Peste 100 piane totdeauna în depou 01 Perfecţionate şi PLACI „PERFEGTSBM" Înregistrate de cei mai mari Artişti din Ţară şl Străinătate ^Cântece Naţionale noui având cel mai mare succes în toată ţara ViQRI montate cu abanos. Model Amati _sau Stradivarius cu arcuş, lei 16.00 complecte cu coarde 5 doage lei 9.50 în 7 doage lei..........„ 11.— TA MDA j r montate dela lei 34—50, aceleaşi hffiyhLL (ie nuc dela lei 38-50. ADMnjJIPl cu 2 rânduri, 19 clape, 8 basuri nmnoiuul cu tonuri de oţel bronzat lei 30—35. De oţel, lei 38-50. MANDOLINE ITALIENE lrîoaţlf“™ nată lei V.. CLARINETE S gcu ,ei 'ţf'cu FI flHTP 6*50, lei 8.50, lei 12.—cu6 clape iLnU I L lei 12.50, şi alte-flaute fine, bucata dela 20—500. CEREŢI CATALOAGE GRATIS Şl FRANCO COMEN7I SE EFECTUEAZĂ PROMPT IN TOATĂ TARA ATELIERELE SOCEC & C°-, BUCUREŞTI www.dacoromanica.ro