Anul XIV No. 32 8 Maiu 1911 • ţ] © <§> § ■ o ot>o<î7> o o o pir '■> 0(1 OOQtHl I Q-> iHX- ooppy 39993 Redacţia şi Administraţia, strada Mântulcaşa No. www.dacoromanica.ro GBucureşti w Jf ~~ Ar* / alljuD |WT« rlTli | p wM ] m Jy fri . ‘r r r 1| ffiy FffliL viiri HKv i M r r f|3 Jţ 6 IR P iiîH îl Anul XIV No. 32 8 Maiu 1911 ALBINA REVISTĂ ENCICLOPEDICĂ POPULARĂ COMITETUL, UE REDACŢIE: ION KALINDERU, P. Gârboviceanu, G. Coşbuc, Gen. P. V. Năsturel, Gh. Adamescu. I. Otescu, P. Dulfu, V. S. Moga, N. Nicolaescu, Gr. Teodossiu, C. C. Pop.-Taşcă Abonamentul în ţară pe an . . lei 5 Abonam. în străinătate pe an lei 8 » » * » *> luni „ 3 Un număr...............15 bani Pentru anunciuri 1 leu linia. Mica publicitate, 5 bani cuvântul. Manuscriptele nepublicate se ard Redacţiunea îşi rezervă dreptul ca, din articolele ce nu se vor putea publică în întregime, să dea numai extrase sau rezumate. SUMARUL: G. Coşbuc, Zece Maiu, poezie. C. Oproiu, însemnătatea zilei de 10 Maiu. [Cu 3 ilustraţiuni: M. S. Regina, AA. LL. Principii Moştenitori). Administraţia, Al treilea tablou colorat. Călătoria familiei noastre regale. (Cu 4 ilustraţiuni: Portul Turnu-Măgurele, Piaţa din Turnu-Mâgurele, Vederea oraşului Turnu-Severin, Liceul din Turnu-Seoerin). I., N. Grigorescu. (Cu portret). DIN ZIARE ŞI REVISTE: Pentru copiat acte vechi. A. Bratu, Tovărăşii de şcolari. (Fine). împotriva bolilor găinilor. — împotriva păduchilor la vite. ILUSTRAŢIUNI: M. S. Regele Carol I. — Dorobanţi. PAGINA GLUMEAŢĂ: Neculcea, Domnul a pierdut ceva? (Cu 3 ilustraţiuni). ACTIVITATEA SOCIALĂ A PREOŢILOR ŞI INVăŢăTORILOR Pr'- D. Săvulescu, Triumful ortodoxiei şi cultul icoartelor.(Cuvântare) Popescu Greaca, Vitele din ţara noastră. (Cuvântare). SUPLEMENT ARTISTIC: „Sentinela“ de pe tabloul lui Grigorescu. www.dacaramanica.ro 5 F. N T 1 N E L H de pe un tablou al pictorului H. SRISORESCU aflat în pinacoteca âin Bucureşti RI 3-lea suplement Ig reuîsta „Rlbina*, anul XII/ MI 3-lea suplement Ig reuist www.dacoromamca.ro r#—*■ www.dacoromanica.ro ZECE MAIU In ziua cea sfântă şi mare La zece-ale lunii lui Maia Se vecle-o ciudat' arătare Pe-un deal clela Pleu net, pe-un plaiu. Când zorile 'ncep să s’arete Acolo ’n tăcutele văi,' Din groapă ies moartele cete, De-apururi jăliţii flăcăi. Ei vin de prin locuri, pe care Ca vechile răni le cunoşti, Pe unde-au stat şanţuri odată Redute şi taberi şi oşti. Striviţi şi cu manile rupte Şi galbeni ca 'n jalnicul loc In ziua sălbatecei lupte Când bieţii periserâ ’n foc. Fac roată, şi-o rugă murmură Iar Valter şi Şonţu şi toţi Meu marii ce ’n frunte căzură Stau jalnici acolo ’ntre soţi. Şi stau cum stei omul ce-ascultă Şi nici-o mişcare na fac; Aşteaptă cu grijă şi spaimă Un semn ele departe şi tac. www.dacaramamca.ro 858 ALBINA De odată ei capul rădică Dau chiot şi-n zare privesc Spre tara din care ieşiră, Spre scumpul pământ românesc — Şi-ascultă, căci tunul azi cântă Departe ’n iubitul pământ, Puternic ca ’n ziua luptârii, Dar altfel de cântec mai sfânt. Vi-e teamă că.n’o să mai cânte, Că moartea vă fuse ’n zadar — Dar ţara trăeşte! Iar tunul Ce limpede o spune şi rar. Şi ascultă .. . iar ţar a A departe, Sunt dealuri la, mijloc, şi văi, Şi râul cel mare-i desparte De mame pe bieţii flăcăi. Şi moartea cea veşnică ’ncluse Pe urmă-le tristele-i porţi, Dar moartea lor viaţă ne dete: Ferice deasemenea morţi! Iar ce-ar fi şoptind, ei pe vremea Ce-ascultâ cântarea de tun Eu nu ştiu, căci nimeni nu poate Pe morţi sâ-i audă ce spun. Dar cred că se roagă, sărmanii: „Noi liberi pe voi v’am făcut Iar Tatăl din cer să, vă, aibă De-apururi sub sfântul său scut /“ G. Coşbuc. www.dacorcrniMiica.ro însemnătatea zilei de 10 Haiu Ziua de 10 Maiu ne-a fost dală dela providenţă să fie întruparea idealului naţional, visat de părinţii noştri, şi să cheme la o nouă viată naţiunea ce voia să-şi creeze un viitor. Astfel, cele mai memorabile fapte ale istoriei noastre contimporane. s’au îndeplinit în această sfântă zi: dinastia, independenta, regalitatea. Intr’adevăr: 1. La 10 Maiu 1866, poporul român şi-a izbândit una din dorinţele lui arzătoare, exprimată în ceasurile de redeşteptare naţională, anume să se creeze printr’un principe străin, o dinastie a ţării. In această zi, Prinţul Carol I, chemat de poporul românesc, a intrat cu toată pompa în Bucureşti, întâmpinat cu mult entusiasm de lume, în frunte cu primarul de pe atunci al Capitalei, care-i dădu pe o pernă de catifea roşie cheile oraşu ui şi-i ură bun sosit şi noroc. Trecând prin oraşul împodobit cu flori, cu coroane şi arce de triumf, noul ales se duse la Mitropolie, unde sărută crucea şi evanghelia, luă parte la Te-Deum, apoi trecu în Cameră, unde îl aşteptau senatorii, deputaţii şi slujbaşii înalţi. Aci jură şi iscăli următorul jurământ : «Jur de a /i credincios legilor ţării, de a păzi religiunea «României, precum şi integritatea teritoriului ei şi de a domni «ca Domn constituţional». Apoi a adresat Corpurilor Legiuitoare o vorbire plină de însufleţire: «Prin voinţa slobodă a naţiunii, ales Prinţ al României,» «am părăsit, fără a pregetă, patria şi familia, supunându-mă «chemării poporului român, care mi-a încredinţat soarta sa. «Punând piciorul pe acest pământ sfânt, sunt Român. «Primirea alegerii, ştiu bine, îmi impune datorii mari; dar «nădăjduesc că mi-o fi dat să le împlinesc. «Vă aduc o inimă credincioasă, cinstită, simţiri sincere, «voinţă tare de a face numai binele, iubire fără margine pentru «patria cea nouă şi acel neînduplecat respect faţă de lege şi de «drept, care l-am învăţat dela ui mei. www.dacaramaiiica.io 860 ALBINA «Astăzi cetăţean paşnic, mâine, dacă va trebui, soldat cu «arma în mână, voiu împărtăşi de acum soarta voastră, fie ea «fericită, /?e dureroasă. Din clipa aceasta suntem legaţi îm-«preunâ. Credeţi în mine cum cred în voi. «Dumnezeu singur ştie ce soartă ascunde în sânul său vii-<(torul, pentru patria noastră. Oricum însă, ne vom face datoria. «Să căutăm putere în unire, să unim toate puterile noastre, «ca să fim în stare a ţine piept la orice ne-ar aduce viitorul. «Pronia, care m’a adus până aci pe mine, alesul vostru, «şi-a înlăturat toate piedicile din drumul meu, nu-şi va lăsă lucrarea neîndeplinită. Trăească România!». Aceste cuvinte erau un program, pe care Suveranul nostru l-a îndeplinit cu sfinţenie, neabătându-se întru nimic dela ce a spus. 2. Pentru a doua oară, ziua de 10 Maiu este mare in analele istoriei noastre naţionale, în anul de mântuire 1877. Credincios programului său, Domnitorul Carol a reuşit ca, în timp de 11 ani, dela urcarea sa pe tron, să schimbe mult faţa ţării: se întemeează tot felul de şcoale, clădiri frumoase, drumuri bune şi aşezăminte de tot felul; linii ferate străbat ţara în toate direcţiunile, negoţul şi circulaţia ajung în vădita creştere, iar visteria se infiripează; se îmbunătăţeşte şi sporeşte armata românească; certurile şi frământările dinlăuntru fac loc unui sentiment naţional, puternic şi sănătos. Un gând mare şi ascuns neliniştiâ încă pe Domnitorul nostru, anume acela care-1 chinuia odinioară pe marele împărat Traian: de a spălă ţara de pata tributului care-i înnegrise atâta timp faţa. Ocaziunea îi lipsea numai şi ea nu întârziă a se ivi. Nori negri, nori ai războiului se stârnesc pe cerul puternicilor noştri vecini şi din clipă în clipă ameninţă să-şi reverse potopul... Puţin, şi Rusia declară răsboiu Turciei. In aceste momente grele pentru noi, Sultanul ne poruncea să facem din oastea noastră strajă turcească împotriva împărăţiei ruseşti; iar Ţarul năvaleâ cu oastea în România ca într’o ţară pustie, chemându-ne să ne amestecăm oştirea noastră cu cea rusească, spre a luptă deavalma în contra Tprcilor. Neamul românesc se află acum din nou ca în timpul lui Miron Qbstin, când ţipă cu durere: «Noi privim cumplite vremi şi cumpăna mare pământului nostru şi nouă». Cu drepturile călcate în picioare, poporul român, în momentul declarării războiului ruso-turc, se adresă puterilor europene, cerându-le să-i garanteze neutralitatea. Europa însă. ne-a lăsat în voia întâmplării şi pare că ziceâ: «Faceţi după cum vă va lumina înţelepciunea voastră». Atunci Românii, luându-şi drept linie de conduită fru- www.dacaromamca.ro www.dacoromamca.ro 862 ALBINA moaşa deviză: ((prin noi înşine»,s’au hotărît să seuture tara de cea din urmă umbră de jug turcesc, şi s’au la 10 Maiu 1877, stat liber şi indepen, vestind totdeodată Europei, prin glasul tunului, această hotărîre bărbătească. Şi această hotărîre eră cu atât mai importantă, cu cât eră de mare primejdia pentru noi. Nu se poate spune prin vorbe fiorul puternic ce cuprinsese întregul neam românesc, când Corpurile Legiuitoare proclamă Independenta ţării. Rămânea acum poporului nostru să dovedească că este vrednic să trăească o viaţă proprie şi liberă: trebuia să rupă legăturile de vasalitate pe câmpul de răsboiu, deoarece, după convingerea Domnitorului nostru, o naţiune ce n’ar fi în stare să câştige independenţa cu armele în mână, acea naţiune, merită să rămâe veşnic vasală. Şi-a dovedit : Independenţa proclamată fu consfinţită prin sângele ostaşilor noştri, conduşi la biruinţă de Marele Căpitan şi Domn, Carol, în gloriosul răsboiu al Independenţei. La chemarea Prinţului Carol, s’au adunat sub steaguri peste 100.000 de bărbaţi voinici, bine instruiţi şi bine înarmaţi, şi 200 de tunuri aşteptau să-şi cânte cântecul şi s’as-vârle ucigătoarele lor ghiulele în regimentele tur<«şti. Entu-siasmul cuprinsese toate sufletele şi tânărul Stat al românilor se afla într’o clipă de mare cumpănă. La plecarea în răsboiu, Domnitorul îmbărbătează pe ostaşii săi cu astfel de cuvinte: « Ostaşi Români, voi ştiţi cât de mult a suferit patria, voastră, ((în timp de peste 200 de ani, în cari vi se răpiseră mijloacele « de a mai apără bărbăteşte,pe câmpurile de bătae, drepturile ei. aAstari aveţi ocaziunea de a arătă din nou vitejia voastră c (şiEuropa întreagă stă cu ochii ţintiţi spre voi. înainte, dar, «cu inimă românească şi lumea să ne judece după faptele noastre. (/.Reîncepem astăzi luptele glorioase ale străbunilor. v.Armata română, deşi mică, se va distinge, sunt sigur, ((prin bravura şi disciplina ei. Ea va redă astfel României, ((rangul te a avut altădată şi care i se cuvine, inter naţiunile ((Europene. ((Faceţi dar să fâlfâedin nou cu glorie drapelul românesc ((pe câmpul de bătae, unde strămoşii voştri au fost secole întregi ((apărătorii legii şi ai libertăţii. ((înainte, dar, ostaşi români, înainte bărbăţie şi în curând avă veţi întoarce în familiile voastre, în ţara voastră, liberă prin avoi înşivă, acoperiţi de aplausele întregii ». peasemeni, după ce Domnitorul trece Dunăraa, în faţa oastei, îşi împărtăşeşte cu poporul român cugetările şisj eranţele într’un admirabil manifest, ce merită să fie socotit ca o biblie a neamului nostru. Iată ce se citeşte în acest manifest: www.dacoromanicajo ALTEŢELE LOR PEÎGALE PRINCIPELE FERDINAND Şl PRINCIPESA MARIA MOŞTENITORI Al TRONULUI ROMÂNIEI 804 ALBINA « Români,invocând numele marilor noştri domni , odată « energici apărători ai creştinismului în , luând exemplu adela bătrânele noastre oştiri, cari în timpurile de glorie au « preumblat triumfătoare drapelele române dela Marea Neagră «până la ţărmurile mării Baltice, noi am trecut Dunărea. «Invocând pe Dumnezeu, în mâna căruia este soarta răs-«boaelor, bătrâni şi tineri, oşteni ai , noi ce na- «ţiunea aşteaptă dela braţul nostru. «Domn, ofiţeri şi soldaţi ne vom face dcitona». Acesta era legământul pe care Domnitorul şi oastea lui îl luau.faţă de naţiune, în momentul intrării în foc. .. .Şi acolo, peste Dunăre, alături cu armiile împărăţiei ruseşti, tânăra noastră oaste a dat piept cu soldaţii Sultanului, cunoscuţi prin a lor tărie. Sprintenii călăreţi, voioşii dorobanţi, cari schimbară în renume porecla de «Curcani», au primit botezul focului şi şi-au împlinit cu sfinţenie datoria, punând în uimire lumea întreaga, atât prin virtuţile lor milităreşti, cât şi prin curajul eroic, desfăşurat într’un chip atât de strălucit la Rahova, ca şi la Griviţa, la Smârdan ca şi la Plevna, unde Românii au fost deplin victorioşi. Aceste biruinţe ale oastei române au făcut să strălucească din nou, înaintea ochilor noştri înmărmuriţi, umbra măreaţă şi glorioasă a eroilor dela Războeni şi Călugăreni. Minunile de vitejie făcute de-ai noştri au pus în mirare lumea întreagă pentru bravura şi solidele calităţi militare ale armatei române. Astfel, răsboiul pentru Independenţă a fost pentru noi apa Iordanului, în care poporul român şi-a primit botezul. Tocmai acum hotărîrea luată la 10 Maiu 1877, s’a sfinţit cu sângele eroilor noştri ostaşi. In groaznicul amestec al luptei la Plevna, în şanţuri la Griviţa şi sub ziduri la Vidin, Românii au tăiat cu vitejească sabie toate legăturile turceşti, cari i-au ţinut atâtea visacuri în vasalitate. Lanţurile turceşti au fost sfărâmate; iar ţara, liberă de-acum, a putut să-şi urmeze liniştită drumul spre un ţel nou. Steagurile româneşti, încununate cu coroanele biruinţa, fluturau vesele la întoarcerea lor pe un pământ liber şi într’o ţară liberă. Bubuitul tunurilor dela Plevna, Rahova, Smârdan şi Vidin, ne-au redat locul ce-1 meritam în concertul statelor europene; am arătat lumii că sângele lui Traian mai dăi-nueşte încă în vinele urmaşilor săi, că vultur, vultur naşte», « din stejar, stejar răsare», şi că România modernă ne-am creat-o noi, prin noi înşine; iar Independenţa nu ne-a picat de sus, n’a venit din voia soartei, nu ne-a dat-o alt- www.dacoromamcajo ALBINA 865 cineva, noi am câştigat-o «prin foc, prin fum, prin mii de baionete». Astfel, cele câteva mii de bravi, căzuţi în şanţurile Plevnei, înălţară într’o zi mai sus pe Români, decum i-a fi putut ridica ani întregi de paşnică desvoltare. De atunci încoace, România a început să jse întărească înăuntru tot mai repede, tot mai cu temeiu; iar Europa s’a convins pe deplin că suntem un popor care ştie să moară, şi deci are dreptul să trăiască. 3. După cele două mari succese câştigate: dinastia şi Independenţa,^ trebuia să urmeze neapărat un alt succes, trebuia ca România să culeagă roadele jertfelor făcute şi a sângelui vărsat. Atunci pentru a IlI-a oară ziua de 10 Maiu străluci pe orizontul neamului nostru în anul 1881. In această zi, fruntea biruitorului Doriin a fost împodobită cu o coroană de oţel; iar a Augustei noastre Doamne, care a veghiat întocmai ca o vestală neadormită în ceasurile de cumplită încercare pentru noi, cu o coroană de aur. Dat le^a fost Românilor ca, în această sfântă şi măreaţă zi, să aducă ceadântâiu a lor salutare unui Rege nou. Primind coroana, Suveranul nostru zice, între altele, următoarele cuvinte: <( Primesc cu mândrie, ca simbol al Independentei şi tăriei «României, această coroană, tăiată dintr’un tun stropit cu sângele-(.(.vitejilor noştri, sfinţită de biserică. Ea va fi păstrată ca. o co-(anoară preţioasă, amintind momentele grele şi timpurile glorioase «ce am străbătut împreună; ea va arătă generaţiilor viitoare «voinicia Românilor de ăst timp şi unirea care a domnit între «ţară şi Domn. «Pentru: Regină şi mine însă, coroana cea mai frumoasă «este şi rămâne dragostea şi încrederea poporului, pentru care «n’avem decât un gând: mărirea şi fericirea luir». C. Oproiu ---------------- învăţător: AL 3-lea TABLOU COLORAT Cu acest No. distribuim, cititorilor noştri al treilea tablou colorat, făgăduit pentru acest an. El înfăţişează o sentinelă şi este reprodus de pe o lucrare a marelui pictor Grigorescu. Dăm mai departe biografia acestui mare artist. Administraţia. www.dacaromanica.ro 866 A LUI NA Călătoria familiei noastre regale MM. LL. Regele şi Regina, urmând a face o călătorie pe Dunăre, au părăsit Capitala Sâmbătă, 23 Aprilie, însoţiţi de A A. LL. RR. Principele Ferdinand, Principesa Maria, Principele Carol şi Principesa Elisabeta. La gara de nord, MM. LL. Regele şi Regina au fost primite de. d-nii miniştri prezenţi în Capitală, de prefectul poliţiei şi acel al judeţului, de Casele civile şi militare Regale şi comandantul pieţei; în salonul de recepţie, Maiestăţile Lor au fost salutate de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, precum şi de d. primar al Capitalei. La orele 9 a. m., Maiestăţile Lor suindu-se în vagonul regal, trenul a fost pus în mişcare către portul Olteniţa, sub conducerea d-lui subdirector general al căilor ferate. In mers, trenul a fost oprit la staţiile Budeşti, Curcani (un sat de veterani, întemeiat de M. S. Regele) cât şi la gara Olteniţa. in toate aceste gări, cari erau frumos împodobite, Maiestăţile Lor au fost primite cu mare bucurie de către numerosul public care venise să Le salute. Primarii au prezentat pâine şi sare şi au urat bună călătorie; prefectul judeţului a făcut prezentările; doamnele au prezentat frumoase buchete de flori. M. S. Regele a binevoit a se întreţine cu persoanele oficiale, cu veteranii şi ceilalţi cetăţeni, şi cu locuitorii satelor megieşe, veniţi în întâmpinarea Sa. La orele 12 din zi, trenul regal a fost oprit în portul Olteniţa, în dreptul debarcaderului, unde se află acostat yachtul „Ştefan cel-Mare“. Maiestăţile Lor au fost primite de autorităţile locale, de un foarte numeros public, care a salutat cu mare însufleţire. La debarcader, Suveranul a fost îtnâmpinat de d. M. Rom-niceanu, directorul general al porturilor şi căilor de comunicaţiuni pe apă, şi de d. Ştefănescu, directorul navigaţiei fluviale. Maiestatea Sa, trecând pe puntea yachtul qi, garda bordului a dat onorul, în care timp pavilionul Regal a fost arborat la catargul mare, pe care vasele din port l-au salutat cu pavilioanele lor naţionale. Pe bord, M. S. Regele a fost primit de d. comandor ■piropol, care a prezentat raportul, precum şi de comandantul bastimentului, locotenentul Şerbii. La orele I2V2 după amiazi, yachtul a părăsit portul, îndrep-tându-se spre Giurgiu. La orele 3.40 yachtul a fost acostat la debarcaderul Ramadan, din portul Giurgiu. înainte de a ajunge, a fost întâmpinat de un vapor al navigaţiei fluviale, pe care se află foarte mulţi escursionişti, cari au salutat cu prelungite urale. Portul eră foarte frumos ornat; deasemenea şi vasele, pe care se găsea multă lume. La locul de debarcare, se înălţa un www.dacoromaiiicajx) ALBINA 867 foarte frumos pavilion, unde se aflau autorităţile şi,notabilii oraşului. D. primar a urat M. S. Regelui bună sosire, în numele cetăţenilor; iar comandantul brigadei a VII infanterie a prezentat raportul. O companie cu drapel şi muzică din regimentul Vlaşca No. 5 a dat onorurile; Maiestatea Sa a trecut-o în revistă, precum şi corpul ofiţeresc al garnizoanei. Apoi M. S. Regele a trecut pe dinaintea veteranilor din răsboiul independenţii, a societăţilor şi corporaţiilor, precum şi a şcoalelor care L-au aclamat şi salutat cu neţărmurită dragoste şi adânc respect. In pavilion, d. prefect a prezentat pe membrii corpului consular, clerul, magistraţii, profesorii, şi învăţătorii, reprezentanţii comunităţilor şi persoanele de seama ale oraşului; tuturora acestora Suveranul le-a vorbit cu bunăvoinţă. Maiestatea Sa Regina şi Alteţele Lor Regale au primit frumoase buchete de flori dela doamnele din societate, care veniseră să O salute şi a-1 prezintă omagiile lor respectoase. La orele 4 Maiestatea Sa Regele s’a reîntors la bord însoţit de uralele întregii asistenţe, şi cântările elevilor; imediat yachtul a fost pus în mers până la orele 7 seara, când s’a oprit la debarcaderul dela Zimnicea unde a rămas peste noapte. Aci Maiestatea Sa Regele a fost primit de prefectul judeţului Teleorman, primarul oraşului, care a pronunţat o cuvântare de bună sosire, de membrii autorităţilor locale şi de întreaga populaţie. 0 companie din regimentul Teleorman No. 20, precum şi un pluton de grăniceri, a dat onorul. Directorul şcoalei şi preşedintele societăţii comerciale au finut frumoase cuvântări; d-nele au oferit buchete de flori; iar copiii şcoalelor au cântat mai multe imnuri. Seara s’a dat focuri de artificii. Maiestăţile Lor au fost însoţite în călătorie de către d. Dela-vrancea, ministrul lucrărilor publice, de d. director general al porturilor şi cailor de comunicaţiuni pe apă, de d-nele de onoare Maria Poenaru, Zoe Bengescu, precum şi de d. general-adjutant Mavrocordat, şeful Casei militare Regale, de generalul Pertican, guvernorul A. S. R. Principelui Carol, şi de adjutanţii regali de serviciu. Duminică 24 Aprilie, la orele 8 dimineaţa, yachtul regal a fost pus din nou în mers. La plecarea din schela Zimnicea, compania de onoare a dat onorul. După o călătorie de 2 ore, bastimentul a fost oprit la debarcaderul din portul Turnu-Măgureler în mijlocul unei mari manifestaţii a populaţiei, care aclamă pe Maiestăţile Lor cu puternice urale. Tot coprinsul portului, ca şi vasele care se aflau acolo, erau împodobite de sărbătoare. La debarcader, M. S. Regele a fost primit de comandanţii trupelor din garnizoană, iar la mal de către primar, care prezentând pâinea şi sarea, a rostit o frumoasă cuvântare: de bună venire. M. S. Regele, dimpreună cu M. S. Regina şi Familia Regală, a păşit către preoţii care se aflau în odăjdii. Protoereul judeţului a prezentat Crucea şi Evanghelia şi a www.dacoromanica.ro ALBINA 868 urmat pe Rege în pavilionul de primire, unde înconjurat de preoţi, a oficiat Policiironul pentru serbarea zilei onomastice a M. îS. Reginei. Vederea Portului T.-Măgmele. Dupâ slujbă, care a fost ascultată cu multă evlavie de întreg publicul de faţă, M. S. Regele a trecut în revistă corpul ofiţeresc şi detaşamentul trupelor din garnizoană. Apoi a trecnt pe dinaintea şcoalelor, care L-au salutat, presarându-I flori în cale; Suveranul a mai trecut apoi pe dinaintea societăţilor, a veteranilor şi corporaţiilor, mulţumindu-le cu umilă bunăvoinţă de cuvântările de bunăvenire ce I s’an adresat. Piaţa clin Turnu Măgurele AI. S. Regele trecând din nou în pavilion, d. prefect I-a prezintat pe senatorii şi deputaţii judeţului, pe membrii autorităţilor locale. Doamnele prezentând buchete de flori M. S. Reginei şi A V. LL. RR. Principeselor. Le-au adresat respectuoasele lor felicitări şi urări. www.dacoromanica.ro ALBINA 869 După prezentări, M. S. Regele a primit defilarea veteranilor, societăţilor, corporaţiilor, şcoalelor şi a trupelor. In urmă, adresând mulţumiri d-lui prefect şi primarului pentru deosebit de frumoasa primire ce I-au făcut, a trecut pe bordul yaelitului care a plecat din port, în mijlocul unei însufleţite manifestaţii pe care populaţia a îâcut-o Maiestăţilor Lor. Yaclitul regal trecând prin dreptul portului bulgar Nicopoli trupele din tabără au dat onorul. In dreptul Siliştoarei, localitate unde s a făcut podul de trecere a armatei în Bulgaria, în timpul răsboiului Ruso-Româno-Ture, un grup de artilerişti veterani au salutat pe Marele lor Căpitan, sunând onorul. La Corabia, yachtul a acostat la debarcader, unde se aflau autorităţile judeţene şi locale, precum şi aproape întreaga populaţie a oraşului şi a comunelor Celeiu, Dasova şi celorlalte sate megieşe, care a aclamat tot timpul cu mare însufleţire pe Suveran pe Regina, şi pe Familia Princiară. M. S. Regele, sosind la mal, a fost întâmpinat de d. prefect al judeţului şi de primarul oraşului, care, în numele orăşenilor, L-a salutat, potrivit tradiţionalului obiceiu, cu pâine şi sare. In urmă, Suveranul, primind raportul comandantului regimentului 19 Romanaţi, a trecut în revistă compania de onoare şi corpul ofiţeresc al regimentului; apoi, îndreptându-se spre numerosul front al veteranilor,. .S’a întreţinut cu mulţi din ei; în urmă a trecut pe dinaintea şcoalelor şi societăţilor. Doamnele din societate au trecut pe yacht spre a prezentă buchete de flori M. S. Reginei şi AA. LL. RR. Principeselor. In pavilion, unde prefectul a făcut prezentării*, Suveranul a convorbit cu persoanele prezente aflate acolo. La ora 1 p. m., M. S. Regele s’a înapoiat la bord, salutat fiind cu prelungitele urale ale cetăţenilor populaţiei rurale, şcoalelor şi trupei. Yachtul regal, părăsind portul, şi-a continuat călătoria in tot cursul zilei şi a nopţii, până]a orele 1 jum. dimineaţa, când s'a oprit la debarcaderul schelei Gruia. Luni, 25 Aprilie, Maiestăţile Lor Şi-au continuat călătoria pe Dunăre în sus către cataractele ei. Yachtul a părăsit schela Gruia la orele 5 jumătate dimineaţa. Cu toată vremea ploioasă, pe la toate satele şi oraşele, atât de pe ţărmurile ţării cât şi cele sârbeşti, Suveranul a fost salutat cu bubuituri de fugase, iar locuitorii îl petreceau cu prelungite urale. Pe la debarcadere se înălţau frumoase arcuri de verdeaţă. La trecerea yaelitului pe dinaintea Severinului, care prezentă o privelişte impunătoare, atf' ' 1 frumoasă a bastimente, M. S. Regele a fost salutat de trupele garnizoanei, cari se aflau la mal în formaţie de revistă. Tot aci Suveranul a primit o călduroasă telegramă «lela M. S. Regele Serbiei, prin care Ii ură bună petrecere în călătoria Sa dealnngul teritoriului Sârb. portului, cât şi prin marca cheiuri şi www.dacaromanica.ro M. S. REGELE CAROL I www.dacoromamca.ro 872 ALBINA In dreptul citadelei oraşului sârb Cladova, Maiestatea Sa a fost salutat cu 21 lovituri de tun, iar garnizoana a dat onorul. Cu aeeiaş însufleţire Maiestatea Sa a fost salutat de locuitorii comunelor Schela Cladova, Gura ^ ăei şi Vârciorova. In dreptul insulei Ada-Caleli, detaşamentul de trupă austroungar aflat acolo a dat onorul. In trecerea yaclitului pe dinaintea portului Orşova, care era pavoazat cu steaguri, populaţia a aclamat pe Maiestăţile Lor. La ieşirea din cataracte în dreptul portului Drenkova, punctul 1 imit al călătoriei în sus, văditul s’a înapoiat navigând către Turnu- Vederea oraşului Turnu Severin Severin unde a acostat la debarcader la orele 5.45 seara. Deşi plouă torenţial, populaţia oraşului a făcut o măreaţă primire Angliştilor călători. Maiestatea Sa trecând pe ţărm a fost primit de prefectul judeţului şi primarul oraşului care L-a salutat de bună venire asigurându-L de neţărmuritul devotament al concetăţenilor săi. M. S. Regele primind raportul comandantului diviziei I-a, a trecut în revistă corpul ofiţeresc al garnizoanei şi compania de onoare. Apoi a trecut pe dinaintea şcoalelor primare, a elevilor liceului a cărui fanfară cântă imnul naţional. In urmă S’a îndreptat către veterani, corporaţii şi societăţi care L-au aclamat cu mare însufleţire. In pavalion P. S. S. Episcopul Râmnicului şi Noului Severin înconjurat de toţi preoţii judeţului a rostit o prea frumoasă alocuţie de bunăvenire. D. primar a prezentat Maiestăţii Sale pa membrii corpului consular, ped-nii senatori şi deputaţi ai judeţului pe membrii autorităţilor locale şi notabilităţile oraşului. D-nele au prezentat pe bord Maiestăţii Sale Reginei şi Principeselor atât omagiele lor respectoase cât şi frumoase buchete de Hori. Tot în pavilion I S’a prezentat M. S. Regelui de către generalul Averescu, ofiţerii superiori înaintaţi. Maiestatea Sa a binevoit a convorbi cu eetăţenii aflaţi în jurul Său de starea semnăturilor, de nevoile oraşului şi ale judeţului. M. S. Regele exprimând atât prefectului cât şi primarului viile Sale mulţumiri pentru primirea plină de entusiazm ce I s a făcut, www.dacaromamca.ro AI.HI NA 873 la orele 772 seara s’a înapoiat pe bord, când populaţia şi-a manifestat din nou dragostea sa către Maiestăţile Lor şi Dinastie prin ovaţiuni a căror ecou a întovărăşit yachtul regal până ce a dispărut din vedere. Palatul Liceului Traian, din T.-Severin. La orele 9 seara bastimentul a ancorat la vadul Grivina unde s;a făcut popasul de noapte. A doua zi 26 Aprilie, yachtul a părăsit această localitate la orele 8 dimineaţa. In cursul zilei a fost acostat la debarcaderele schelelor Gruia şi Cetatea, precum şi la acele ale porturilor Calafat şi Bechet unde sau făcut Maiestăţilor Lor aceleaşi însufleţite primiri ca în localităţile vizitate în zilele precedente. La Gruia, M. S. Regele a fost întâmpinat de administratorul plăşii şi de primar, iar publicul L-a primit dându-I cele mai vădite mărturisiri de iubire şi veneraţie. La Cetatea, Suveranul a fost întâmpinat de prefectul judeţului Dolj. Aci se aflau adunaţi locuitorii satelor învecinate, printre ei mulţi veterani, veniţi cu preoţii lor, cu învăţătorii şi copiii şcoalelor comunale cu toţi în haine de sărbătoare şi voioşi de a arătă Suveranului lor prea mărit şi iubitei lor Regine, cât şi Alteţelor Lor Regale, neţărmurita lor dragoste şi adâncul lor respect. La ■ alnfat a fost întâmpinat cu bubuituri de fugase, cu imnul naţional şi nesfârşite urale ale populaţiei calafetene răspândită pe tot coprinsul portului care eră măreţ împodobit. A asul acostând la debarcader, M. S. Regele a trecut pe ţărm îndreptându-se către frumosul chioşc unde se aflau autorităţile judeţului Dolj, primarul oraşului Oraiova. membrii Curţii de apel, precum şi numeroşi notabili aio raşuiui şi judeţului veniţi dimpreună cu doamnele lor spre a prezentă prinosul lor de dragoste şi devotament către Tron şi Dinastie. La puntea debarcaderului, Generalul comandant al corpului I de armată a prezentat raportul, iar la capătul dela mal, primarul Calafatului a oferit pâinea şi sarea şi a urat Suveranului sănătate şi zile fericite în numele orăşenilor. M. ; >. Regele a trecut în revistă corpul ofiţeresc, ofiţerii noui www.dacoromanica.ro 874 ALHINA înaintaţi prezentaţi de Generalul Tătărăscu şi compania de onoare ♦ dată de regimentul Calafat No. 3 i. In acest timp, doamnele din societate, institutoarele cu elevele, precum şi societatea corală „Armonia" din Craiova, au fost poftite pe yacht, unde atât M. S. Regina cât şi AA. LL. RR. Principesele, căror Li s’au prezentat frumoase buchete de flori, au binevoit a se întreţine îndelung cu d-niile lor. Corul a executat în chip desăvârşit mai multe arii şi compoziţii muzicale naţionale. M. S. Regele, după ce a trecut pe dinaintea publicului înşirat în calea Sa, compus de veterani, agricultori, comercianţi şi breslaşi toţi cu societăţile şi drapelele lor şi care L-au aclanmt tot timpul, s’a dus de a văzut noua biserică zidită de familia Marian, unde a fost întâmpinat de preoţi, cari au înălţat o rugă Domnului; cu acest prilej Maiestatea Sa a cercetat atât zugrăveala ei murală, cât şi decoraţia tâmplei, făcută în stil românesc. De aci, M. S. Regele s’a îndreptat din nou la chioşc unde s’a întreţinut cu publicul de toate stările, până la orele 1.15 p. m., când s’a reînbarcat, petrecut de urările publicului Suveranul, mulţumind primarului pentru primirea călduroasă ce I s’a făcut, l-a însărcinat să o împărtăşească concetăţenilor săi. La trecerea pe la Vidin, populaţia acestui oraş a aclamat pe Maiestăţile Lor. La Bechet, yachtul a acostat la orele 5 seara. Portul ca şi pontonul eră frumos decorat eu steaguri şi frunziş; puntea era acoperită cu frumoase scoarţe şi pânzeturi naţionale. Preotul a ţinut o cuvântare de mulţumire iubitului Suveran al Ţării, care fără preget a lucrat pentru mărirea şi propăşirea Patriei şi buna stare a locuitorilor ei. Corul şcoalelor a cântat imnul naţional.şi alte multe arii. M. S. Regina a binevoit a chemă la La pe soţiile dregătorilor locali, precum şi pe institutoarele cu elevele lor, cu care a vorbit tot timpul cât s’a făcut oprire acolo. M. S. Regele a ascultat cu multă bunăvoinţă păsurile locuitorilor, primindu-Le petiţiunile M. S. Regele, la plecare, a mulţumit călduros d-lui prefect de Dolj, atât pentru primirea frumoasă ce 1 s’a făcut, cât şi pentru buna rândueală ce a găsit pe la toate localităţile unde s’a oprit. In dreptul Rahovei, publicul numeros, care se află pe mal şi pe vase, a făcut însufleţite ovaţiuni Maiestăţilor Lor. Yachtul a călătorit şi în timpul nopţii, pânăla orele 11, când s’a oprit la vadul satului Petroşani, unde a stat până dimineaţă. (De pe Monitor) Pentru copiat acte vechi Când avem nevoe de copiat acte vechi, a căror scris nu se mai cunoaşte bine, udăm o coală albă de hârtie, cu amoniac, o aşezăm deasupra scrisului acelor acte şi, apăsând-o peste tot, îndată scrisul se va cunoaşte. (Oin Ueber Land und Meer). www.dacoromanica.ro ALIÎINA 875 N. I. GRIGORESCU Grigorescu s’a născut la 15 Maiu 1838, în satul Pitaru din judeţul Dâmboviţa, sat cărui atunci îi ziceau Strâmbeanu; iar mai încoace Vacăreştii de Răstoacă. Eră flul lui Ion Grigorescu, mort prin 1843. Muma, fraţii şi surorile luţ N. Grigorescu s’au strămutat în Bucureşti. Un frate-a tată-so eră, zice-se, zugrav de biserici. La vârsta de 10 ani, a intrat ucenic la un zugrav de icoane. Peste doi ani începu a vinde la obor icoane făcute de el. La 14 ani se hotăreşte să meargă la Paris, să înveţe, pictura. Nu poate luă bursă, neavând destule clase, deşi talentul nu i se tăgădui. Face mai târziu un tablou «Mihaiu scăpând» stindarul», Vodă Bibescu i-1 cumpără cu 100 de galbeni.'Ajunge din cei mâi căutaţi zugravi de bisereci. La 15 ani, face un serafim la bisereca dela Zamfira, după chipul şi asemănarea unei fete din sat. Călugărul Isaia, văzându-i talentul, se hotăreşte a plecă şi el cu Grigorescu la Paris; îl ia la Neamţ, unde tînărul face câteva icoane. Stariţa dela mănăstirea Agapia, vede una din ele şi-l tocmeşte cu 3.000 de galbeni să zugrăvească biserica mare a mănăstirei. Nu pleacă la Paris, ci lucrează trei ani acolo, la bisereca Sf. Voevozi. Lucră, după gramatica pic-turei dela sfântul Atos, dar fără a se ţineâ în totul de canoanele bizantine şi având modele vii. v In 1881, isprăveşte bisereca şi pleacă la Paris, intră în atelierul lui Cornu, având bursă din bugetul Moldovei, după stăruinţa lui Cogâlniceanu, care văzuse biserica dela Agapia şi înţelesese ce viitor are Grigorescu. Face parte din pleiada zisă dela Bărbi zon, în care erau Courbet, Corot, Millet, etc., A muncit trei ani. Atunci a copiat tabloul lui Prud’hon de la Louvre «Dreptatea şi răzbunarea dumnezeească urmărind fără de legea». Copia e la pinacoteca din Bucureşti. La 1864 vine’n ţeară, dar curând se întoarce iar la Bar-bizon. Sunt multe bucăţi frumoase din acea vreme: peisaje şi tot felul de tipuri din partea locului. Avă succes mare în 1866 la expoziţie în Paris, căci vândă tot. Inse dorul de ţeară îl birui. In 1.867 se întoarnă. Vine prin Galiţiă, se opreşte la Lemberg şi zugrăveşte tipuri de Ovrei, cum a făcut mai apoi şi în ţeară. «Ovreiul cu gâscă», cetăţean român în perspectivă, are mare succes în două rânduri la Paris (în 1880 şi 1887). Lucrează tipuri şi vederi din Moldova. Apoi munceşte la Căldăruşani, Târ-govişte, Câmpu-Lung şi Rucăr. Din vremea asta sunt «Bă-răţia dela Câmpul-Lung» «Ciobanul», «Vatra dela Rucăr». Se’ntoaroc- iar în Franţia, unde stă până în ajunul războiului din 1870—1871. www.dacoromamca.ro 876 A LUINA In 1873 face’n Bucureşti cea dintâiu expoziţie. D. Al. Vlahuţă, în cartea d-sale «Grigorescu», după care luăm notiţele, arată lista lucrărilor vândute. In frunte «Carul cu boi», cumpărat de Domnitor cu 3.000 lei. Alte bucăţi se vând cu 1.200, 1.000; iar cea mai eftină cu 50 de lei. Pictorul Grigorescu. Minunat a prins Grigorescu partea frumoasă din viaţa la ţeară: ciobani şi ciobăniţe, plugari, care cu boi, vederi cu lumina lor specială... Dela Paris face o călătorie în Italia, trece prin Grecia şi Constantinopol, apoi se întoarnă în Franţia. In 1877, vine dela Paris, şi însoţeşte armata noastră peste Dunăre. Ne dă un ciclu de scene şi tipuri, între cari: «Atacul dela Smârdan», ce se poate vedea la Primăria Capitalei. Zugrăveşte măreţia războiului,—vitejia strămoşească înviată la chemarea Patriei,—dar şi grozăvia lui. In inima lui Grigorescu a încăput şi mila pentru prinşi, pentru biruiţi. A întrupat’o în tabloul «Convoiu de prizonieri». Se’ntoarnă şi’ncepe iarăşi a prinde tipuri şi scene din viaţa românească. www.dacaromanica.ro ALBINA 877 Se duce la Paris, unde stă câţiva ani. Criticii de astă-datâ îl pun alături cu Watteau. In 1887 are a doua expoziţie in Bucureşti. D. G. Can-tacuzino cumpără cu 8.000 de lei «Ovreiul cu găsea». In 1887 se-aşează pe valea Prahovei, între Comarnic şi Sinaia, deasupra Oraţiilor, şi lucrează în patru cinci veri de-arândul. De-acolo are tipuri minunate de ţerance, - fete şi neveste. Deşi Grigorescu a reuşit in tot ce-a voit. Mai vestiţi sunt înse ciobanii şi boii lui. In 1891, a treia expoziţie în Bucureşti. După 1891 îşi face atelier la Câmpina, unde lucrează pân la moarte. Cine ^ă înşire toate lucrările lui? Vom pomeni portretul M. S. Regelui, M. S. Reginei, al Mitropolitului Gheorghian. Moare la 16 Iulie 1907. Grigorescu e singurul pictor român, care-a intrat în istoria universală a artei. Numai pe el îl putem pune alături de pictorii cu cari se fălesc alte ţeri vechi. In Muzeul Grigorescu vom putea simţi şi admiră opera lui. Orice descriere nu poate înlocui vederea. Artistul trebue să ne vorbească cle-adreptul. In pinacoteca dela Ateneu, în Muzeul Simu, la Sf. Voe-vozi dela Agapia şi în Muzeul lui, vom putea să ne dăm seama cine a fost Grigorescu. I. Dorobanţi www.dacaromanica.ro 878 ALBINA TOVĂRĂŞII DE ŞCOLARI{) Tovărăşia şcolarilor ar mai putea face şi alte lucruri bune. Din câştigul, cât de mic ar fi în urma urmelor, ce ar rezulta din procurarea împreună a cărţilor şi rechizitelor şcolare şi din alţi bănuţi strânşi din mici economii vărsate în cassa tovărăşiei, sar putea cumpără câte-o carte de şcoală, o tăbliţă ş. a,, şi pe seama vre-unui şcolar sărac, lipsit de mijloace dar harnic şi bun la învăţătură. Acesta la rândul său s’ar şimţi îndemnat să ajute şi el cu mintea sa mai luminată pe cei mai slabi la învăţătură. Astfel s ar dedă copaii să se ajutoare împrumutat, fiecare cu ce are, cu ce i-a dăruit Dumnezeu, La caz când s’ar îmbolnăvi vreunul mai sărac dintre societari, ar putea să fie cercetat din partea celorlalţi cu un mic ajutor din cassa tovărăşiei. Nise pare o formă nemerită aceasta, de a deşteptă simţământul de filantropie, simţul de caritate, atât de trebuincios şi de preţios în viaţa omenească. Pentru desvoltarea simţului de economie, însoţirea şcolarilor ar putea deveni cea mai bună şcoală. Din bănuţii căpătaţi dela părinţi, rudenii şi prieteni ai părinţilor, şi din bănuţii căpătaţi Ia colindat şi la alte ocazii, copiii ar putea face mici economii, i-ar putea depune la însoţire spre fructificare. In România s’au si introdus în acest scop cassetele şcolarilor. Trebue să dedăm pe copii de mici să fie cruţători, să nu iacă risipa, sa nu alerge cu fiecare ban ce-1 căpăta la jupânul după flueriţă de zahăr, după turtă şi gogoroane vopsite cu fel de fel de materii strică ci oase sănătăţii, fără a mai vorbi multe despre cazurile când îşi dau bănuţii pe ţigarete, pe tutunul atât de păgubitor pentru vârsta fragedă. Prin însoţire şcolarii se mai pot ajută şi în alte cazuri. De multeori are trebuinţă vre-unul de-o carte, ori i s a spart tăbliţa şi-i trebueşte alta, dar n’are bănuţi să-şi cumpere, până se duce tatăl său la^oraş cu ceva de vânzare. Astfel se întâmplă că băiatul întârzie cu învăţătura câte 2 — 3 săptămâni, în a sa pagubă şi a învăţământului peste tot. însoţirea în asemenea cazuri i-ar putea veni in „jutor, sau ca-i dă o tăbliţă din depozitul său până aduce băiatul bănuţii, sau că i-ar da un înpriimut să-şi cumpere tăbliţa din sat, ca să nu mai aştepte, ori apoi băiatul ar ridică suma trebuincioasă din micile sale economii, din micile sale depuneri făcute la însoţire. Simţul de alipire faţă de însoţire, simţul de tovarăşire în icest chip s’ar întări din ce în ce mai mult. Fiecare şcolar ar vedea cât e de bună însoţirea, care te ajută când eşti lipsit, şi unde-ţi poţi adună „bani albi pentru zile negre", cum se zice. Prin însoţire in cursul anilor cât cercetează şcoala primară 0 Vezi No. 31. www.dacoromanicajx) ALBINA 879 fiecare elev şi-ar putea chivernisi pe încetul atâţia bănuţi, cu câţi să poată călători până în oraşul apropiat, ca să cunoască pe câte căi lucrează omenirea ca să-şi uşureze traiul, să se fericească. Asemenea excursii sunt şi ele un bun prilej pentru desvoltarea^simţului ^de întovărăşire. Călătorind cu trenul în tovărăşie, fiecare plăteşte mai puţin decât ar plăti când călătoreşte singur, şi fiind mai mulţi sub conducerea învăţătorului pot vedea şi unele lucruri pe cari singuraticilor nu le este îngăduit să le vadă. Iată şi în acest caz folos material şi folos moral realizat prin întovărăşire, asupra căruia învăţătorul va atrage atenţiunea şcolarilor. Asemenea rezultate se pot dobâudi şi prin producţiile şcolare. Ar fi bine, ca venitul bănesc după acestea să se verse în cassa însoţiri şcolarilor ca un produs al muncii lor întovărăşite, şi să pornească în numele însoţirii la îndeplinirea trebuinţelor pentru cari s’a aranjat producţia. Elevii să vadă şi să cunoască toate roadele, toate faptele muncei lor înfrăţite, cari pot servi la întărirea sentimentului de solidaritate. însoţirile de şcolari, prin adunarea şi administrarea unei averi comune, prin cumpărarea şi vânzarea, respective distribuirea cărţilor şi rechizitelor şcolare, între ei, prin ei înşişi, ar fi totodată şi o bună şcoala de comerţ, o şcoală de iniţiativă şi de prevedere, care i;e lipseşte în parte şi de care avem mare trebuinţă pentru întărirea noastră economică. Aceste tovărăşii ar putea servi ca un îndemn spre solidarizare şi pentru săteni. Cu ocazia încherii anului şcolar învăţătorul ar putea descoperi în faţa părinţilor toate foloasele, toate învăţăturile bune pe cari le-au putut dobândi micuţii şcolari prin însoţire şi numai prin însoţire. învăţătorul în acest chip ar săvârşi o activitate socială de mare preţ. S’ar putea înşiră încă o mulţime de exemple din viaţa „poporului mărunt de şcolari “ în sprijinul tovărăşiilor de şcolari. Dar şi din cele înşirate se lămureşte pe deplin, că ele sunt un mijloc puternic şi cât se poate de practic pentru educaţia socială; sunt o minunată şcoală a vieţii, întemeiată pe trebuinţele reale ale şcolarilor. Aceste instituţii ar uşurâ în mod însemnat şi activitatea extra-şcolarâ a învăţătorului şi chiar a preotului, deoarece copiii trecuţi prin asemenea şcoală ar ieşi mai bine pregătiţi pentru viaţa, ar şti să înţeleagă de ce e vorba când li-se vorbeşte de însoţiri culturale şi economice şi de instituţii umanitare, iar înaintarea noastră pe toate terenele vieţii publice ar merge cu paşi mai repezi. Sunt lucruri mărunte la aparenţă aceste tovărăşii, dar de o importanţă deosibit de mare. importanţă recunoscută de popoarele civilizate, unde aflăm chiar şi trbiunale de copii, întemeiate pentru formarea caracterului în şcoală, şi conduse de şcolari. Aceste popoare înţeleg pe deplin, că stejarul uriaş creşte din ghinda; că trebue să porneşti dela lucruri mici, dacă doreşti să ajungi la lucruri mari. Cel cu ce despreţueşte lucrurile mărunte acela ori că nu le www.dacoromanicajx) 880 AU îl NA cunoaşte însemnătatea, ori nu voeşte şi nu se nizueşte peste tot să facă începăturile din cari se desvoltă cu timpul lucrurile mari, lucrurile cari fac cinstea şi cari asigură bunăstarea morală şi materială a unui popor. MINISTERUL FINANŢELOR Direcţiunea Contabilităţii Generale a Statului si Datoriei Pubiice PUBLIC ATIUNI Prima tragere la sorţi a titlurilor de rentă 4% a mori ta bilă din 1910, împrumutul de 44,199.000 lei, se ya efectua în ziua de 19 Maiu (1 Iunie 1911), ora 10 dimineaţa, în sala specială a ministerului finanţelor, conform dispoziţiunilor stabile prin regulamentul publicat în „Monitorul OficiaP No. 245 din 7 Fevruarie 1906. La această tragere se vor amortiza titluri pentru o valoare nominală d( 233.500 lei în proporţia următoare: 5 titluri â 5.000 lei 25.000 lei 26 „ „ 2.500 , 65.000 „ 76 „ „ 1.000 „ 76.000 „ 135 „ „ 500 „ 67.500 242 titluri pentru o valoare nomială de: 233.500 lei * A 2-a tragere la sorţi a titlurilor de rentă 4°/o amortibilă din 1910, împrumutul de 128.000.000 lei, seva efectua în ziua de 19 Maiu (1 Iunie 1911). ora 10 dimineaţa în sala specială a ministerului finanţelor, conform dispoziţiunilor stabilite prin regulamentul publicat în „Monitorul Oficial14 No. 245 din Fevruarie 1906. La această tragere se vor amortiza titluri pentru o valoare nominală de 691.000 lei în proporţia următoare: 24 titluri ă 5.000 lei 120.000 lei 77 „ „ 2.500 „ 192.500 „ 176 „ „ 1.000 „ 176.000 „ 405 „ „ 500 „ 202.500 „ 682 titluri pentru o valoare nomială de: 691.000 „ Publicul este rugat a asistă Ia trageri. INFORM ATIUNI Cu începre dela 1 Maiu până la 1 Noemvrie 1911 orele de serviciu pentru Administraţia centrală a Ministerului de finanţe şi a direcţiilor dependinţe, în afară de Cassa de depuneri, vor fi dela 8 a. m. până la 1 p. m. Casieria centrală şi casieria Regiei vor fi deschise pentru public dela 8 V4 până la 103/4 a. m. Biurourile vor fi deschise publicului între orele 10 — 12 dimineaţa. www.dacoromanicajx) AUilXA 881 APEL In comuna mea Bălteai, din judeţul Gorj, am construit pe spezele mele şi pe proprietatea mea, o şcoala primara-model, cu două clase, înzestrata cu tot strictul necesar. Mai doresc însă să procur şcoalei o bibliotecă bogată, cu cărţi folositoare pentru educaţittnea ţărănimii. De aceea fac un apel călduros către toţi domnii scriitori, profesori, ziarişti, librari, autori a diferite lucrări, precum şi către toate persoanele de bine, să binevoi as că a contribui în măsura puterilor lor la această opera culturală, trimiţând pe adresa subsemnatului broşuri, cărţi, revisite, ziare, etc., cu cari să înzestrez drăguţa de şcoală care poartă numele de: Şcoala primară Dinkă şi Maria Skeleru, donată la 1911 Băltenilor şi care va fi inaugurata cu mare pompă la 21 Maiu, ziua onomasticei mele. Pentru a putea da publicităţii donaţiunile primite, rog pe nobilii donatori să trimită, o lată cu cărţile, şi numele şi adresa d-lor. Vă salută cu toată stima şi cu mulţumiri anticipate Târgu-Jiu Dinkă Skeleru Ales de 9 ori deputat al ţăranilor în Parlamentul ţării până la 191 f. PUBLICAŢIUNE In ziua de 18 Maiu 1911, ora 1072, se va ţinea Ia Eforie, Bulevardul Elisaveta, licitaţie publică cu oferte închise, pentru darea în întreprindere a următoarelor lucrări: 1. Construirea unei case de locuit pe moşia Boiceasca, jud. Brăila. Devizul în sumă de Iei ............................... 5.000,— 2. Construirea unei case de locuit pe moşia Bordeiul-Verde din jud. Brăila. Devizul în sumă de Iei................................ 5.220,65 3. Construirea unui patul, devizul ici................6.501,— şi a unei magazii de bucate, devizul lei..................... 6.633,— pe moşia Plopu-Ianca, Perişor din jud. Brăila. 4. Construirea unei stâne de oi pe Muntele Colţii Iui Balbeş din jud. Prahova. Devizul în sumă de lei.....................î.000,— 5. Construirea unui grajd de vite la moşia Slonul din jud. Pahova. Devizul în sumă de Iei............................... 2.000.— 6. Reconstruirea clopotniţei bisericei din com. Drăgăşani, jud. Teleorman. Devizul însuma de Iei . ...................1.393,14 Condiţiunile, planurile şi devizele, se pot vdeâ Ia Serv. Domenial, Biuroul Bunurilor, în toate zilele de lucru între orele 1072—1272 a. m. împotriva bolilor ce bântuiesc găinile Adăogaţi, vreme de-o săptămână câte un pmnn sau două de var stins la fiecare bani cioară de grăunţe. Boabele se dau găinilor să le mănânce, numai după ce le-am amestecat bine, să se prăfu-iască varul. www.dacoromanicajx) 882 ALBINA PAGINA GLUMEAŢĂ DOMNUL A PIERDUT CE-V (După alţii) Intr’o zi, cl-1 Grhidusescu se primbla pe calea Victoriei,foarte plictisit de-a vedea mereu aceleaşi lucruri şi ace-lea-şi magazii. Era cam pe la vre-o cinci şi lumea se ’nde-seâ tot mai tare. Domnul nostru, când ajunse la răspântia, unde Bulevardul taie calea Victoriei, se coboară, de-o dată, râpede de pe trotuar şi n mijlocul străzei începe a căuta şi a se uita mereu pe jos. Toţi trecătorii ziceau într’un gând: — Un domn a pierdut ce-va! Abia trecii un minut şi-o mulţime de lume se strîn-sese în jurul celui cu paguba. Cu toţii caută şi caută. Vin alţii, se opresc şi aceia tot uitându-se, care de care mai cu luare aminte, doar ar găsi odorul. Unii ziceau: o fi pierdut un inel de-o mie de lei; alţii: un ac de cravată, un nasture de diamant ce-va scump- Şirurile se tot îndesesc, domnul cu paguba nici nu se mai vede: trăsuri, automobile, tram-vaele chiar, stau pe de lături; alţii trecători grăbiţi se ’ntoarnă îndărept să-şi afle trecere pe alte uliţi. Unii rid, fac haz, jurându-se c’ o doamnă şi-a pierdut tocul dela gheată. Alţii, mai romantici, spun c’a căzut un copil dela rândul al patrulea. Unii ocărăsc automobilul, care-a ucis o doamnă, şi a., m. a. In sfârşit drumul s’a oprit. Trăsuri, automobile, bi-ciclişti, tramvaie, fac lanţ la un capăt la altul, neputând răzbate de lumea care stă îmbulzită locului. Toţi zbiară, www.dacorotnamca.ro ALBINA 883 istorisesc, blastamă, rid, se ghiontesc; pungaşii cotrobăesc prin buzunarele oamenilor: fiecare cu ale sale. In sfârşit, un domn, plictisit şi de glumele mulţimei şi de risetele vecinilor începe a striga: — Dar bine sute de oameni adunaţi şi nici un gardist? Drept, gardistul nu era departe; dar până să străbată a trebuit vreme. — Bine, d-le, ce-i? S a oprit lumea din pricina d-tale, ce faci ? — Oe să fac: uit’te: caut. Am pierdut un diamant de câte-va mii de lei. Cei din jur încep să zbiere. ,,Un diamant! O mie de lei cui l-o găsi?k‘ (iardistul sa pleacă şi el, se uită, caută. O mie de lei nu-i glumă. Şi întâia datorie e să îndepărteze norodul lacom. —La o parte! La o parte!—se aude strigătul resunător al gardistului, dar mulţimea, a Naibei, nu se teme nici de strigăte nici de tesacă. încep a se auzi fluerături dese, agenţii de poliţie resar ca din pământ, făcând zid în jurul domnului, care caută mereu, îngenunchiat în drum. — Eşti sigur că l-ai pierdut aci? — Uit’te, chiar aci la cinci paşi de la şine. — A pus dracul coada pe el — strigă o servitoare bătrână. — Ştii bine că l-ai pierdut aci? — Cum te văz, aşa sunt de sigur. — La o parte! La o parte!—strigă iar gardistul şi www.dacoromamca.ro 884 ALBINA mulţimea se dâ’iidârăt, împingând pe cei din urmă, cum împinge val pe val. Sute de ochi caută pe jos, în toate părţile, norocul dorit. Dar nemic! (Gardistul începe a pierde răbdarea şi furios întreabă: — Bine, domnule, de când l-ai pierdut? Domnul scoate ceasul, se uită, şi zice: — Peste un sfert de ceas vor ti cinci ani, de când. coborându-ină chiar aci din tramvaiu, mi-a căzut jos, şi par’câ a întrat in pământ! Cei dimprejur încep a hohoti de ris, rup şirurile, îşi fac loc şi pleacă. Intr’o clipă s;a făcut regulă. — Iar d uni nea-ta, domnule, să pofteşti niţel pânda po- • liţie, să-ţi încheiu un proces-verbal, cum n’ai inai auzit, face serjentul. —-Dar închee şi zece. Cum?! N’am voie să-mi caut lucrul pierdut? Rugatu-te-am să te amesteci?! Neculcea împotriva păduchilor la vite Uieiu de in, sau de rapiţă, ori untdelemn, amestecat cu raz una şi una. Se unge şi se freacă. (uazeta de Duminică). www.dacoromanica.ro MINISTERUL FINANŢELOR DIRECŢIUNEA CONTABILITĂŢII GENERALE A STATULUI ŞI A DATORIEI PUBLICE Tablou de numerile titlurilor de rentă 4% amortibilă din 1891, împrumutul de 45.000.000 lei, eşite la sorţi la tragererile precedente şi neprezentate la rambursare până la 19 Maiiie/1 Aprilie 1911 titluri a 5.000 lei No. titlurilor 1 Data ieşirii la sorţi No. titlurilor Data ieşirii la sorţi No. titlurilor Data ieşirii la sorţi No. titlurilor Data ieşirii la sorţi Luna Anul Luna fi Luna Anul Luna P 32429 32450 Septem. Martie 19I0||32515|Septem. I910i|33248 „ l|33096r „ „ ||33270, titluri a 2.500 Septem. - Iei 1910 .. 34589 Septem. 1910 27312 27442 28046 28612 Septem. 15 Martie Septem. 1905 1910] ti » 28862 29875 29993 30077 Septem. " ” 17 i9:o îi 15 309421 Septem. 31592 „ 31628' Martie 317291 Septem. 19101 ti 1» ti 1 31757 31835 32073 32163 Septem. 15 1» n 1910 » 15 titluri a 1.000 lei 13565 Septem. 13610 13689 14159 152731 15399 15694 15817 16057' 16452 16587 16741 17122 17132, Martie Martie Septem. Martie 11 Septem. 1910 1907 1910 Septem. 17292 17719 18585 18830 18998 19283 193251 19450 .9857' Martie 20512 Septem. 20688' 22757 l 22768 1910(23166 „ [23472 „ ||23584 [24028 24667 1909 25088 1910 25098 25695 25847 26005 26059 26081 261601 1909 1910 Septem. Martie * Septem. Martie Septem. 1910 26204 Septem. 1910 55 26218 - Ti 26381 , 17 2643C 75 26519 26627 Martie 1909 26740 1 Septem. 1910 26775 w 26848 1909 26856 n 26949 1910 26955 71 26958 " 1» titluri a 500 lei 329 Martie 426 616 Septem. 689 840 1763' „ 2733 3327 3575 3746 3980 4041 5280 5418 Martie Septem. 1 1910 6377 Martie 1910 9275 1 Septem. , 191001697 Martie 1909 71 6450 Septem. 75 9312 Martie 11850 Septem. ti 6744 Martie 71 9659 Septem. 1 1915 Martie 1910 35 7254I „ 1909 9746 1905 12077 Septem. 71 7312 M 1904 10248 71 1904 12108 Martie 1908 ti 7369 » 1910 10784 1910 12373 Septem. 1910 71 7650 Septem. 71 10796 Martie 12497 1907 7929 11 7» 10941 12635 1910 8674 71 15 II148 Septem. 1909 12734 77 8/36 75 75 11337 Martie 1908 12809 71 8981 71- 55 11460 Septem. 1910 12860 1909 8988 * 71 11496 Martie 1909 13188 (1910 9004 * 11596 1910 13476 ti 9165 Martie 71 11671 7» 71 www.dacoramamca.ro Depozit general pentru România de maşini şi unelte, inginer Marcus & Berlescu, Bucureşti, str. Doamnei 21 „Lăptării model“ din renumitele Fabrici: ALFA-SEPARATOR din Stockholm, Paris, Berlin, Viena, Budapesta ţn din fabrica Bergedorfer Eisenwerk, Soc. anom. Bergednrf Se găsesc în permanenţă în depozit: Separatoare Alfa-Laval, putinele de unt, maşini şi scânduri de frământat untul, încălzitoare şi recitoare de lapte, căni şi bidoane, aparate pentru controlul şi analiza laptel ui, forme de unt. hârtie pergament, etc. Unelte pentru creşterea vitelor, trocare, sonde, foarfeci de tuns, mărci de urechi pentru însemnat vitele, lanţuri speciale, etc., aparate pentru clocirea artificială şi creşterea păsărilor. Toate maşinile necesafe pentru instalaţiuni de Lăptării cu aburi. Maşinile Alfa-Separator sunt singurele adoptate de către toate lăp-tăriile Domeniilor Coroanei, de către lăptăriile cooperative săteşti, de .Lăptăria Bucureşti“ şi de toate lăptăriile mai mari din ţară: La cerere se trimite gratuit catalogul. PURGEN CU RENUME UNIVERSAL. Recomandat de medici in toată lumea pentru adulţi şi copii cât de mici. De o eficacitate absolut sigură, singurul contra coastipa\iunei, congestiunei şi migrenei, plăcut la gust, nu produce colici şi n’are efecte rele asupra organismului. ^ Cel mal eoonomlc, cutia cu 25 purgative lei 1.50 * Rugăm a se refuză PURGEN inscripţie, căci sunt pastilele cari nu io a ■v e o falşe, vătămătoare şi vor aveâ această [J fi T H IN produc colici ARTIFICII splendide, de un efect grandios, Importate deja c renumită fabrică din Anglia LAMPIOANE foarte frumoase şi durabile în diferite colori şi forme GHIRLANDE, CONFETTI, SERPENTINE, ARTICOLE DE TOMPDLi şi toate articolele pentru SERBĂRI DE RARA $1 PETRECERI CÂMPENEŞTI FILIP LINDENBERG BUCUREŞTI, Strada Smâruan, 15 www.dacaromamca.ro Triumful ortodoxiei şi cultul icoanelor Conferinjă jinută la 27 Fevruarle 1911 laso3. ortodoxă a femeilor române-Buştenari şi soc. culturală „Steaua". Vă spuneam mai zilele trecute, că prin ţara noastră, de câtăva vreme a început să mişune un fel de pierde vară, nişte smintiţi, streini de neamul nostru şi legea noastră, cari caută să ne strice legea strămoşească şi să ne batjocorească biserica, prin fel de fel de învăţături ovreeşti şi păgâneşti. Yă mai spuneam zilele trecute, că în Bucureşti, un grup de femei învăţate şi cu dragoste de neamul nostru românesc, au înfinţat o societate numită a femeilor ortodoxe, cu un statut şi un regulament, care prevede să se înfiinţeze filiale prin toate parohiile din ţară. atât la oraşe cât şi la sate, şi că scopul principal al acestei societăţi, pe lângă altele, este de-a luptă contra acelor rătăciţi, cari caută să ne încurce mintea şi să ne strice legea noastră creştină ortodoxă, cum s’a întâmplat în unele sate de pe valea Telea-jenului de lângă noi, şi în multe alte sate şi oraşe româneşti. 39994 www.dacaromanica.ro ALBINA 8-S'i Noi, românii ortodocşi din Buştenari, ne bucurăm, că în satul nostru, în care sunt atâţia streini, din toate ţările şi de toate naţiunile, nu s’au arătat asemenea oameni stricaţi. Ori poate că ar fi dat ei roată şi printre noi, dar au văzut că aici n’au găsit loc de joc şi or fi plecat mai repede cum au venit. Exploatările de păcură, au adus în satul nostru lume din toate naţiunile din Europa şi America şi ne face cinste, fiind oameni înţelepţi şi ne bucurăm că vin la noi, îi primim cu toată dragostea pe pământul nostru, muncim şi noi, muncesc şi ei, câştigăm şi noi, câştigă şi ei, nu ne-am legat şi nici nu ne vom legă niciodată de obiceiurile şi de credinţa lor, îi respectăm în toate ale lor, dar nici ei, cum am spus şi altă dată, să nu se atingă de datinele noastre, de legea noastră şi de biserica noastră, căci cine va îndrâsni una ca aceasta, nu va avea timp nici să-şi facă bagajul pentru drum; va fugi d’aici şi nu va avea timp nici să se uite înapoi. Deocamdată noi nu avem nevoe sa ne luptăm cu asemenea rătăciţi, despre cari vorbim; totuşi având în vedere scopurile pe cari le urmăreşte societatea ortodoxă a femeilor române, nu trebue să rămânem în urmă, ei să o înfiinţăm şi noi în localitate. Am citit statutul şi regulamentul zilele trecute, am înscris peste 50 membri până acum, şi-am hotărît ziua de azi pentru alegerea comitetului administrativ, adică înfiinţarea în mod definit® a societăţii. Am ales ziua de azi—27 Fevruarie — întâia Duminecă din postul cel mare, numită Dumineca ortodoxiei, fiindcă societatea ortodoxă a femeilor române a hotărît să aibă ca zi de prâsnuire această Duminică a Ortodoxiei. Să vedem, care e însemnătatea acestei zile, de ce se numeşte ziua ortodoxiei şi ce legătură ar avea cu societatea noastră. ★ * * Fiecare dintre d-v. aveţi în casa d-v. una, două sau chiar mai multe icoane, la cari vă închinaţi seara şi dimineaţa şi în orice moment. Când mergeţi la biserică, vedeţi o mulţime de icoane, unele făcute pe lemn, altele pe pânză, iar altele chiar pe zidul bisericii. Vă închinaţi şi le sărutaţi cu toată credinţa şi bine faceţi, căci ele mult bine pot să aducă acelora cari se închină înaintea lor cu credinţă şi le sărută cu inimă curată, după cum se va vedeâ din cele www.dacoromamca.ro Al.UINA. SS7 ■ce \oiu spune. Nu v’aţi gândit însă niciodată, cum s’a făcut de-am ajuns noi să avem icoane în case şi în biserică, de când am început să le avem, ce închipuese aceste icoane, .şi care e. folosul ce avem dela ele; sau daca v’aţi gândit la aceasta, sunteţi prea puţini la număr, că mai mulţi ştiţi că aşa aţi pomenit la părinţi, părinţii d-v. la părinţii d-lor şi aşâ mai departe, din neam în neam, s’a pomenit icoane în •casă şi e socotit ca un păgân, care n are icoane în casă. Despre biserică, de când o fi biserica, cu sfinţii, adecă cu icoane s’a pomenit. Şi tot gândindu-ne, că aşâ am pomenit, din neam în neam, din neam în neam, ajungem cu gândul în vremuri vechi, vechi de tot şi ca să vă spun povestea aceasta a icoanelor, să încep şi cu şirul lucrurilor, tot deă-tunci din vremurile vechi de tot. înainte de venirea Domnului nostru lisus Christos pe pământ, lumea se făcuse rea de tot, nu ştia de Dumnezeu, nu ştiâ cum să se mai închine şi cui să se închine Unii se închinau la soare, alţii la ape, alţii la foc, alţii făceau tot felul de chipuri, la cari se închinau (se arată figuri din istoria popoarelor vechi) Dumnezeu văzând rătăcirea aceasta a trimis pe fiul său, pe Domnul- nostru lisus Christos, ca să-i aducă la adevărata credinţă, ceeace a şi făcut. Când Domnul Christos a început să înveţe lumea legea cea adevărată, legea creştinească fiind-că e dată de însăşi Domnul Christos, de însăşi Dumnezeu, învăţaţii evreilor, cari înşelau lumea prin fel de fel de învăţături, ca să nu rămâe de ruşine şi ca să nu piarză câştigul ce le aduceau înşelătoriile lor, s’au hotărât să-l omoare. Nu i-au găsit nici-o vină, dar au dat grămezi de bani, şi i-au inventat fel de fel de învinuiri şi d-v ştiţi ce chinuri, ce bătăi, ocări şi torturi a suferit. A fost silit să-şi ducă singur crucea, pe care tre-buea Să-l răstignească între cei doi tâlhari. In momentul când mergeâ cu crucea în spinare, din cauza greutăţii şi a chinurilor, ostenise aşâ de tare în cât •sudoarea Ii curgeâ şiroae de pe faţă. O femee. care mergeâ în apropiere de El, văzându-L astfel, a început să plângă de mila Lui şi’ş'a luatmahramade pe cap şi I-a popuşoiului, tot aşa grăpatul face bine livezilor şi imâşurilor. Mai apoi imaşul trebue împărţit în inai multe bucăţi, ca acolo unde paşte boul, să nu pască calul şi unde paşte calul să nu pască oaia. Numai după ce a păscut boul bine iarba pe o bucată s’ar putea aduce caii şi după cai, oile. Pentru iarnă, nu sunt deajuns strujenii şi paele. Ne vom îngriji a avea şi alte furaje ca: lucerna, trifoi, părâng etc., despre a căror cultură, recoltare şi păstrare, voi căută să vă vorbesc altădată. Vitele bine hrănite, nu numai că ne vor da mai multe foloase şi mai bine, dar vor produce şi gunoi mai mult şi mai bun, cu care s’ar putea îmbogăţi pământul, făcându-1 mai roditor! N’avem pământuri de ajuns pentru noi, de unde sa mai tăiem şi pentru a semăna furajele necesare vitelor, veţi răspunde! Aşa este, însă din puţinul ce-î avem să tăiem şi pentru ele, căci aceia ce vom pierde dela bucata ce-o destinăm pentru vite, vom câştigă îndoit dela produsele mai multe şi mai bune pe care ni le vor da vitele. La acei care pot, nici grăunţele n’ar trebui să lipsească. Vacilor de lapte, le prinde mult bine, câte-o mână de grăunţe sau de tărâţe din când în când, mărind cantitatea de lapte, ca şi cantitatea de unt din lapte. Cu cât mâncarea va li dată vitelor mai des şi în mai mică cantitate cu atât va fi mâncată mai bine şi deci va folosi mai mult animalelor. De obiceiu se dă mâncare vitelor da trei ori pe zi: dimineaţa, la amiazi şi seara. Vitelor de felul boului li se poate da apă în timpul mâncării sau după mâncare, pentrucă le au stomacul foarte mare, aşa că are loc în el şi apa ca şi mâncarea; pe când calului, i se va da totdeauna apă înainte de mâncare şi mai ales înainte de grăunţe, pentrucă are stomacul foarte mic, aşâ că dacă i-am da apa după mâncare, aceasta ar împinge mâncarea şi grăunţele afară, înainte de a se fi măcinat, înainte de a fi hrănit animalul. Mâncarea cea mai bună a animalelor, o vom păstră şi le-o vom da mai către Primăvară, pentrucă vitele să poată munci şi să nu fim siliţi a aşteptă să crească iarba şi apoi să începem munca. Pe lângă mâncare, mai este necesar încă şi locuinţe bune pentru vite. Nu luxoase. Locuinţele de gard sunt foarte bune, însă bine acoperite şi bine unse. Aşternut bun şi curat încă le trebueşte vitelor mai ales celor producătoare de lapte. Încă mai trebue să ne îngrijim şi de curăţenia corpului lor. Omul se spală pe corp şi pe r;ap din când in când, se piaptănă câte odată, spre a se curăţi de murdărie şi chiar şi de alte lighioane. Când vom ţesălâ vitele în fie care zi, nu numai că ele www.dacornmanir.fl m AI.RIVA »)7 vor fl mai frumoase la vedere, clar asemenea dihănii nu se vor mai puleâ ascunde în părul lor, râia şi alte boale de piele, nu se vor mai lipi de ele. Vitele vor fi mai uşoare, mai vioaie, vor mâncâ mai cu poftă şi se vor îngrăşâ mai bine şi mai repede, întocmai ca şi omul. In privinţa înmulţirii vitelor, trebue să ştim că nu numai^ hrana bună, îngrijirile şi adăposturile le-ar puteâ face să fie bune, ci vom ţine seama şi de părinţii lor. Dacă animalele de reproducţie vor fi bune, din rase bune şi urmaşii lor vor fi buni. Arabul zice: «iapa este ca un sac; de-i aruncă plumb, plumb găseşti, de-i aruncă aur, aur găseşti»! Tocmai pentru aceasta Statul nostru, spre a ne puteă fi de folos, ne va trimite chiar anul acesta un armăsar bun, care va sta în luncă şi care va servi ca reproducător la înbunătâţirea cailor noştri. Termin Domnilor şi Iubiţilor Săteni, fiind mulţămit în mine, că am putut să vă spun aceea ce v’am spus şi având convingerea că în curândă vreme, vitele noastre vor fi iarăşi aceia ce au fost odinioară, când toţi vecinii noştrii le căutau. Popescu Greaca. Direct, şc. agr. Pilipăuţ-Dorohoiu. THE BANK OF ROUMANIA, IMTED Capital Lire sterline 300.000 d >plin vărsat. Sediu! Londra. Sucursala Bucureşti. Comitetul central: Lachlan M chintosh Rate 6. I Goschen .......... Vicontele Dtrcannon E. W H. Rarrv Robert Hamiîton Laitg . Demetro de Frank . . . P. Na vi He............ Ad. Vernes............. Directori: J" ^ Censori: loan Kilinderu, Ohika şl Arthur Green. Ia Londra Viena Paris w A. St"dz E. r0Ddwin. Demeiru loan Sediul social: Londra 6 Creta Winchesterstreef. Sucursala: Bucureşti, Piaţa Sf. Gheorghe. „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE, Bucureşti Capital în acţiuni' întreg vărsat în aur..................Lei 2.000.000 Fonduri de rezervă compuse din prime şi daune..............„ 3.955,683.76 Idem format din capital şi alte rezerve „ 1.075.842 GO Total în aur „ 7X)52~^Tl.3G Daune plătite . . . „ 33.000.000 Vice-preşedinte, A. Băicoianu. Dir. general. E. Grunwald. „NAŢIONALA** asigură contra in-cediului. a ..gri n dinei*, contra riscului, pierderii valorilor. Asigurările pentru viată sunt primite în toate combinaţiunile obişnuite ca: „cns de moarte,supravieţuire, zestre şi ren ta \ Sediul social în palatul Soc. din str. Doamnei No. 12, Bucureşti. Rcpres. generala în Buc. str. Smârdan No. 4 Agenţii în toate oraşele din tară. www.dacoromamcajo ALBINA 698 „5TEHURtl Societatea „Şicana* lucrează pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a spândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Societatea a scos şi următoarele 5 tablouri In culori executate artistic pe hârtie cromo: Bani Portretul M. S. Regelui României.................0.50 „ „ „ Reginei României..................0.50 „ A. S. R. Principelui Ferdinand .... O.sO „ „ „ „ Principesei Maria...............0.50 „ lui Ştefan cel Mare, Domnul Moldovei . . 0.50 Administraţia publicaţiunilor este Ia librăria C. Sfetea, Bucureşti, piaţa Sf. Gheorghe, iar pentru cererile de înscriere ca membri, a se adresă cl-lui Sp. Haret, Bucureşti, str. Verde. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un len pe an. Fiecare membru este îndatorat ca, în cel dintâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi cloi membri noi. In schimb fiecare membru primeşte câte un exemplar din cărticelele sau tablourile publicate de societate anual. Comitetul: Preşedinte, Ion Kaliiuleru, Membra al Academiei Române.— Alex. Lepădata. - Administrator şi casier, Spiru C. Haret, fost Ministru şi profesor universitar.— Secretar, Const. Banu, profesor secundar, fost inspector şcolar.—Membrii: Petre Gârbov i cea nu, fost Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi Director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; I. Dimitrescu Procopie, senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlădescu, fost Ministru, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Pompiliu Eiiade, pro-ofesor universitar.—Censori, Const. Alimâneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescu, profesor secundar; Const. AîexanJrescu, institutor, fost inspector şcolar. Membrii înscrişi şi cotizaţiuni plătite (urmare) D. Stănescu (Loco), 2 lei; G. Dumitrescu (Loco), 2 lei; Gh. Ma-rinescu (Loco), 2 lei; Gh. Maxinţianu (Loco), 2 lei; Vasile Costăchescu (Suceava), 1 leu; Gh. I. Ghiaţă (Lupşa. Mehedinţi) 1 leu; V. Buricea (Bistriţa, Mehedinţi), l leu; N. Melinescu (Bărboiu, Mehedinţi), 1 leu; 1. Mihuţ (Băltşnele, Mehedinţi), 1 leu; Gh. M. Guran(Isvor Anesi, Mehedinţi), 1 leu; C. Lăzărescu (Balta, Mehedinţi), 1 leu: 1. Bloja (V. Rea, Mehedinţi), 1 leu; C. Briceag (Stângăcea, Mehedinţi), 1 leu; M. Blendea (Vlădaia, Mehedinţi), l leu; Ilie Popescu (Pristol, Mehedinţi), l leu; Sa-bim Popescu (Cloşani, Mehedinţi), 1 leu; G. Lonea (Leurda, Mehedinţi), I leu; I. Popescu (Isverna, Mehedinţi), 1 leu; C. Marinescu (Cârceni, Mehedinţi), I leu ; Al Racoveanu (Racova, Mehedinţi), 1 leu; M. Presură (Gârniţn, Mehedinţi), l leu; C. Racoveanu (Crăgueşti, Mehedinţi), l leu; V. Păsărescu (Mătăsaru, Mehedinţi), 1 leu; P. Popescu (Samari-neşti. Mehedinţi), 1 leu; I. Petculescu ;Vânju Mare, Mehedinţi), i leu; C. Anghelescu ^Bălăciţa, Mehedinţi), 1 leu; T. Popescu (Gârla—Mare. Mehedinţi), 1 leu; N. Popescu (Covrigi, Mehedinţi), l leu; Haraîambie Puiu (Miluţa, Mehedinţi), 1 leu; I. Bojunescu (Obârşia, Mehedinţi), 1 leu; Gh., C. Băzăvan (Breşniţi Ocol, Mehedinţi), 1 leu; Gh. Ismană (Broscari Ocol Mehedinţi), 1 leu; I. Iscrulescu (Iupca, Ocol, Mehedinţi), 1 leu. (Va urma). www.dacoromanica.ro Frumuseţea este Podoaba Omenirei DORIŢI să aveţi un TEN ALB şi FRUMOS? întrebuinţaţi numai: CREMA, SĂPUNUL si PUDRA ORIENTALA de ORŞOVA Recunoscute ca cele mai kigienice preparate fără substanţe vătămătoare cari fac să dispară Pete, PIstrue, Coşuleţe şi Crăpături de Vânt conse'Yând abrazjl până la etatea cea mai faaintatâ Este o ad vărată COMOARĂ pentru SEXUL FRUMOS, se vinde cu; [ Let 1,20 Borc. de Cremă Orient. ; Lei 1,50 Săpunul Oriental şi Lei 2 Cutia Pudră Orient.\ Se află de vânzare în Bucuraştl la toate Drogherii o, farmaciile şi Princip, magazin*: Brăila: D-ra Albcrtina Pol-lak, Clubul Comercial. Bârlad: Leon Ai. Finclicl-Imann Bacău: S. Kellmann. [ Corab a: Gr. Petrino, Marin R« Ilicscu, D-tru C. Pc-trovici, Nicolae Mari-ncscu. "Constanţa: L.ct I. Lascaridis. «Calafat: Iosef Rendck. j Caracal: Stănescu et Arghi-rcscu, G. Popcscu. îălăraşi: Fraţii Iarchy, V. Iî. Bacarescu, G.G. Muntean u. Cernavodă; Mag. ,La Ţă-ranca“ Craiova: S. Lazăr Benve-nisti, C. îi. i licscu, dro-guerie, A. M. Bcrgcr, Emanucl David, S. Bcn-venisti, loan N. Uorru, Ed. Kouteschwellcr, Fra-ţii Paraschîvcscu. Dorohol: M. L. Schiijimsohn Focşani: S. Colin, Fraţii ’Rosncr. Găldan: Gh. Naslnscscu. Galaţi: Tonin Aburci, C. Teodurovici. G urgiu: S. A. Finţi. Huşi M. Brocbmann. laşi: Fraţii Braun, Str. Ştefan cel mare 53. Pito ti: Nac Popnscu. Ploieşti: I. Xăsţâsccu, iib rar. Farmacia V. Li-vovsrhi. P.-Haamţ: S. Stamblcr. Roşiori :' G. T. Mavrodi-j ’ueanu. R.-Vâlcea: Gr. lVtrino. Slitiia: Badea Florescu. Slobozia: Nicolae I. De-1 leanu. Târgov. Barbu Călinescu. T.-Măgurele: Fjaţii G. Luca tos, \. Gologan. Tg.-Jiu: 11 ic Şerbu, Berv jamin Pcncha-i. Tg.-Ocna: Elias Miohelson. La T.-Severin numai la magazinele losef Frisch lin obraz curat şi frumos se obţine prin întrebuinţarea cremei şi pudrei „FLORA*1 preparate de Al. Iteanu, farmacist, furnizor al Curţii Regale. Pudra „Flora" fără bismut, măreşte efectele uimitoare ale cremei„Flora" Crema lei 1,50—Pudra „Flora" lei 2.—Săpun „Flora" lei 1,25.—Pomadă de păr „Flora" neîntrecută pentru îngrijirea raţională şi higienică a părului, Iei 2,50, borcan mai mic lei 1,75 Capiîogen „Flora" (apă de păr) sticla mare lei 3 25, mică 2,50,-Pastă de dinţi „Bucol** lei 1.— Apă de gură „Bucol" lei 1,50— Lapte de crin „Flora** pentru înfrumuseţarea tenului Iei 2.—Săpun de lapte de crin „Flora** lei 1,25. La nemulţumire se restitue imediat costul. DE VÂNZARE LA DROGUERII ŞI FARMACII Se caută depozitari în comunele rurale; a se adresa la depozitarul general L. Lindenberg, Bucureşti, Str. Lipscani No. 51. înainte şi după ÎNTREBUINŢAREA CREMEI şi PUDREI „FLORA** FAGURI artificiali, subţiri şi rezistenţi se pot avea dela M. ALEXIEF (apicultor), Iaşi. www.dacoroniamcajo ca MAI MARE $1 MAI VECHII) MAGAZIN OE MUZICA N. niSCnONZNIKT Bucureşti 5traâa C o I f e i Ho. 7 CEL MAI MARE DEPOZIT DE INSTRUMENTE MUZICALE Piane şi Pianine Cele mai renumite din toată lumea. Peste 100 piane totdeauna în depou BRANOFOAN Perfecţionate şi PLflCi 11 PERFECTKON» [ înregistrate de cei mai mari Artişti din Ţară şi Străinătate [Cântece Naţionale noui având cel mai mare succes în toată ţara Ml montate cu abanos. Model Amati I sau Stradivarius cu arcuş, lei 16.00 PAR7F complecte cu coarde 5 doage lei 9.50 llUOLL în r doage lei..........„ 11 — TAMRAI F montate dela lei 34—50, aceleaşi HmDHLL de nuc dela lei 38—50. ARMdNIPI cu 2 rânduri, 19 clape, 8 basuri niuliUlilu! cu tonuri de oţel bronzat lei 30—35. De oţel, lei 38—50. MANDOLINE ITALIENE 17^6*5' nată lei 14. CLARINETE S gl2»' c“,4-?i “ FI &IITF lei 6.50, lei 8.50, lei 12.—cu 6 clape rLnu I L lei 12.50, şi alte flaute fine, bucata dela 20—500. CEREŢI CATALOAGC GRATIS Şl FRANCO COMENZI SR EFECTUEAZĂ PROMPT IN TOATĂ ŢARA ATELIERELE SOCEC A C°-, BUCUREŞTI www.dacaromanica.ro