20 Fevruarie 1911 •şgojn;, Redacţia şi ™™^wwwA»rornm»nic*.m"0- 9' Buf,JreŞti 0/ & (S. XŞţ SUMARUL: Em. Grigorovitza, Pe valea Sirelelui, schiţă din Bucovina: (Cu 7 ilustraţiuni). T. D. Sperantia, Pământul nostru. Dr. Lux, Cum urmărim făcătorii de rele. R., O biserică de lemn. (Cu 2 ilustratiuni) I. Dragoslav, Zapisul. (Urmare). O carte de poveţe medicale. Marin Bercia, De pe valea Teleormanului. V. S. Moga, Cronica agricolă. Preotul Gabriel Stăncescu, Scrisoare către redacţie. DIN LITERATURA ROMÂNĂ: Costache Negruzzi, Marşul lui Dragoş. (Cu portretul autorului). NOTIŢE: Ingrăşarea pământului. PENTRU COPII: Ghicitoare: Unde e bărbatul? (Ilustraţie). SUPLEMENT: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor, anul III, No. 19 dela 20 Fevruarie 1911. & & % )3\ >9/ 7S\ 22/ & www.dacaromanica.ro Azi eşte sărbătoare! Români sâ ne grăbim In şes la' vânătoare Pe Dragoş* sămsbţim. Grrijiţi armele voastrt Curând să alergam, Din locurile noastre Iloţi, fia reV s'alungăm1. Doiiiă! Domiţă! Zâna plăViţă1! , . ^ , s».w.v \ ino cu noi; Tu ne scuteşte} Si ne fereşte, De orice nevoi. Optzeci de oi despoaie, Şi prin frigări le pun; De surle, de cimpoaie Pădurile răsun. .^Vitejii se aşează f Pe lang un mare toc ^ O ■ Şi’ Dragoş ospătează, ©^dânşii la un loc Doină! Doiiiiţa! Zână plăviţă! Vfiio cu notjŞ , 'f Ţu ne scuteşte, Şi ne fereşte. "V . AJie orice nevoi. AT ‘ V'f ’: V ' ' ^ 111 «1 ■’ £.*) ‘ % ' *3>l *) Marele prozator, Costache Neg r.uz zi. acela care se poate zice că a întemeiat proza în Moldova, cum a fâciit BăTceseu în Muntenia, a lăsat pe lângă cunoscutele sale povestiri* istorice, nuvele şi jscrisori, şi câteva poezii. Născut în 11308, el a învăţat în casa părintească în Iaşi. In 1821 a fugit cu părinţii în Basarabia, unde a cunoscut pe pc-etul rus Puşchin. Intorcându-se în ţară, a intrat în serviciul statului; a fost deputat în obşteasca adunare, director al teatrului (cu Alexandri şi Kogălniceanu), judecător, director al departamentului finanţelor, epitrop la Sf. Spiridon. A murit în 1868. Scrierile sale sunt; Nuvele istorice; — Nuvele; — Poezii; — Scrisori; — Traduceri din Victor Hugo; — Traduceri din Anlioh Ca/?temir (cu Bon ici). Dăm în acest număr, împreună cu poezia „Marşul lui Dragoş" şi portretul lui reprodus după o cartă poştală, editura Şaraga. www.dacoromanicajo 546 ALBINA Sunt gata. stau ’cu toţii. Să plece la isbânzi, Ca să’ntărcască fraţii, Să capete dobânzi. Dragoş merge nainte Pe-un cal cu ager curs, El peste ’mbrăcăminte, Poart o piele de urs. Doină! Doiniţă! Zână plăviţă! Vino cu noi; Tu ne scuteşte, Şi ne fereşte, De orice nevoi* Veseli de sirg porniră, Românii mult voinici, Ca lanţul se înşiră, Pf-a plaiului poticb Nevestele cu jale Privindu-i lăcrămând Ii auziau la vale, Cum se cobor cântând: Doină! Doiuiţa! Zână plăviţă! Arino cu noi; Tu ne scuteşte, Şfjie fereşte, De orice nevoi. — Mai bine să ai mai multe lucruri să te împiedici de ele, decât să ceri la altul. www.dacoromamcajo PE VALEA SIRETELUI SCHIŢĂ DIN BUCOVINA Mândru şi frumos mai este drumul mare împărătesc, ce duce prin poieni şi păduri, dinspre cele două sate mari, Vicovul de Jos şi Vicovul de Sus, căt-ră târguleţul Ciudeiului. Când apuci însă să străbaţi mai la luminiş, ţi se pare că după valea Sucevei ai să dai din nou in munţi şi codri. Căci defa curţile boiereşti din capătul satului Budineţ, începe un urcuş, tot printre brădet şi molidiş, de crezi că nu se mai sfârşeşte. Dar iată, că dai de un pripor cu pajişti verzi, cari par’că îndeamnă pe călător la popas. Şi te îndeamnă şi izvorul ascuns lângă marginea drumului, să opreşti căiuţii osteniţi şi înspumaţi şi să te răcoreşti o lecuţă la umbra, cetinişului. Drumul de aicia şe mai întoarce colac de două, trei ori, încolo şi încoace, încât laşi caii în sama vizitiului, să tragă în voie, şi o iai pe cărăi uşă deadreptul, spre muchea dealului, sub care îşi face trăsurica ocolul Şi ce să vezi? intrare în Valea Siretelni Ochilor uimiţi li se deschide o privelişte neaşteptat de încântătoare, căci zăreşti înainte’ţi par’ca o ţară încă necunoscută. www.dacoromanica.ro 548 albina Cât cuprinzi cu ochiul, se întinde dela apus şi până in răsărit, valea încântătoare a Siretelui. Numai in faţă, spre miazănoapte; se înalţă, lin de tot, un şir de coline păduratice, cele din urină aruncături de valuri muntoase ale Carpaţilor, ce se pierd apoi, în Colo, cătră şesul Basarabiei. Muchea de deal, de unde priveşti această lăşie uriaşă de pământ mănos, prin care şerpuieşte ca un balaur verde apa Siretelui, cu solzii sclipitori ai pâraielor argintii ce să încheagă «ui el, se ridică trufaş deasupra povârnişului iute, în care se pierde încolăcit frumosul drum. Croit încă din anii dintâi ai luării Bucovinei de către Austriacă acest drum e în adevăr faimos, căci a fost pus în lucrare de către Nemţi în vederea legă-turei Galiţiei cu Transilvania, şi inginerii oştirci isprăvindu-1 odată cu suirea pe tron a împăratului Franz, i-au dat întru pomenire’ numele acestuia. E api oape o .jumătate de veac, când mă găseam ghemuit, ca copil, într’o trăsură cu trai cai, ce se oprise şi ea pe acolo, venită pe di urnul acela mare, dinspre poalele Carpaţilor. Şi pe când Vizitiul îşi învioră telegarii, întinzându-i la urechi şi aducându-le o găleată de apă proaspătă după alta, colo, dela is-vorul de lângă drum, lata.—ţin minte ca astăzi—ne-a coborît pe mine-şi pe mama din trăsură, şi luându-ne de mână, ne-a dus pe cărâruşă priporul ridicat, până sub un brad bătrân, tocmai în marginea înaintată a muchei dealului. Şi ne-am uitat de acolo in jos, spre valea Siretelui, şi par’că nu ne puteam sătura de priveliştea frumoasă. Eu însă, în mintea mea de copil isteţ, am descoperit la marginea drumului tabla ţinutului ţintuită de un copac de oamenii cârmuitei, şi, fiindcă nu puteam citi, mă uitam la chipul negru al zimbrului bărbos zugrăvit pe ea. De câte ori n’am trecut şi nu m’am oprit de atunci încoace pe acolo, şi par’că tot mai viu îmi resare în minte ceasul acela, încât îmi vine să cred că tot ce am văzut în anii din urmă, s’au înbulzit şi topit cu minutul acela, eare’mi pare acum un vis trecut şi totuşi li mp de şi desluşit, ca un lucru văzut abia ieri, alaltăieri.’Eră şi o pricină adâncă, pentru ce ne uitam toţi aşa, necurmat, spre această vale frumoasă, in a cărei mijloc, chiar pe lângă dunga verzuie a Siretelui, se zărea din depărtare ca un fel de cui negru, cum ar fi nodul dela un ceasornic mare de părete. Intr’acolo ne arată tatăl meu cu degetul. Acolo eră ţinta călătoriei noastre, adică micul târg Storojineţ, cu puţinele sale căsuţe, aşezate înprejurul bise-ricei papistaşe cu turnul ei mare, alături de care se des-luşeâ în zare o casă ceva răsărită, cu un turnuleţ mai mic, care eră şcoala. www.dacoromanicajt) ALBINA 54$ Tatăl meu, pe care îl îmbiau de mult Storojineţenii sa le fle învăţător, a primit însfârşit locul acesta, dar pentru că să i se sporească puţin şi leala, foarte neînsemnată pe vremea aceia, a trebuit să se în voiască a fi şi scriitor la comună, sau cum se zicea pe atunci, pisar la grămadă, (iaci Storo-jineţul se alia sub oblăduirea boierului locului, care numai cu nevoile târgului nu-şi băteâ capul. Eră dar, cum s’ar zice, slujbă de oarecare încredere, ce i se da în sşină şi mai ieşeau de acolo şi ceva venituri, vorba ctia, că dacă şi nu curgeâ, dar tot picură câte ceva, aşa pe la prilejuri şi la ceasuri de pro-copseala. Şi astfel s a întâmplat dar, că ne-am fost luat rămas bun dela târgul Rădăuţului, cel cotropit de Nemţi, şi iată-ne pe cale de a ne strămută într’un tărguleţ înpestriţat cu alţi străini, adică într’un cuib de Leşi, cum aveţi să auziţi îndată. \in stat noi cât am stat de popas în dealul Budineţului, până ce nerau ajuns din urmă cele care cu boi din Ilorodnic, în cari se află avutul şi întreg buclucul ce-1 aduceam cu noi, si apoi am prins a da în coborâş, aşa pe la asfinţit de soare, spre săliştea de case de târgoveţi, ce să zăreau împrejurul celor două turnuleţe. Vederea târgului Storojeneţ Storojineţul bind alcătuit din două părţi, adică satul Munteni şi adunarea de case de străini de tot neamul, am avut bună bucată de drum, până ne-am văzut la marginea pă tratului, pe ale cărui lai uri se află aşezat târguleţul cu judecătoria, cu ratuşul cel mare şi alte câteva clădiri mâi de samă. La mijlocul pătratului însă se vedea o baracă rotundă, chip de magazie de piaţă, iar în partea dinspre pădure a pieţei acestei se ridicau trei clădiri însemnate: curtea boierească, şcoala locului şi biserica papistaşă. In partea târgului se vedeau, ce-i drept, pe ici pe colo, ceva presăraturi cu gospodării de locuitori români, încolo însă, toata această strânseră de locuinţi omeneşti, din cari s’a zămislit acest www.dacoromanicajo 550 ALBINA târguleţ, erâ şi a.fost, cumani zis dela început, o sălişte de străini pripăşiţi din toate părţile lumei. Cum s’a făcut că cea mai mare parte din cei veniţi la acest loc de mântuire erau din ţară leşească, e lucru cam greu de priceput. Că nu erau numai cât amploiaţii şi slujbaşii dre- Piaţa târgului de astăzi gătoriilor târgului Leşi de viţă, dar şi o mare parte din proprietăraşii de prin prejur, ce se oploşise odată cu ei şi mult nărod de slujitori şi meşteşugari şi mai ales jidovi ga-liţieni de toată mâna. Se pare că acest lucru îşi avea pricina sa întemeiată chiar în trecutul locurilor învecinate cu Sto-rojineţul, vestite încă de pe vremea când această parte a Bucovinei a fost cutrierată de oştile fugare ale craiului So-bieschi. Sau poate că în vremea, cât sărmana ţară a fost socotită de ţinut al Galiţiei, s'au plodit, cu ştirea stâpânirei, tocmai prin partea aceasta a Bucovinei, sălişti întregi de Poloni cu tot neamul lor. Ce’i drept, că în vremea când ne-am pomenit strămutaţi în acest cuib de străini, fosta Polonie trecuse prin grele suferinţi şi încercarea Leşilor la 1861 de a-şi redobândi neatârnarea de odinioară, a fost zădărnicită de trei împărăţii deodată, prin foc şi prin sabia nemiloasă, aşa că fugari pribegiau cu duiumul prin iarăşi am povestit,—clacă nu mă înşel,—cu alt prilej, ce păcate a avut de suferit târgul Storojineţului pe urma acelei întâmplări. In casa şcoalei, destul de încăpătoare, am găsit la sosirea noastră pe unul din aceşti luptători pribegi, care, pană a luat tatăl meu şcoala târgului în samă, făcea pe învăţătorul, aşa cam pe taină, dar îngăduit de mila preotului catolic, şi chiar trăsese în gazdă colo în casele deşerte. Erâ un chip de om, cum n’am să-l întâlnesc mai mult în viaţă. Avea un cap de mucenic, înfăşurat de un păr alb, lăsat în voie, cu barba şi mustaţă lungă, ca la un sfânt. Oaspetele acesta ciu- www.dacoromamcajo ALBINA 551 dat, care’şi avea în grajdul şcoalei calul său mândru şi frumos, s’a mutat curând din şcoală, lăsând mamei întru Un cal de revoluţionar polonez amintire un ghi vecin cu o floare rară, iar tatei un pistol cu cremene îmbrăcat în argint, ce-1 păstrăm şi astăzi în familia noastră. Cu vecinul nostru, preotul catolic Groholschi, am rămas însă prieteni buni. Cu toată deosebirea de lege, omul acesta eră, — trebue s’o spun,— un suflet blând şi împăciutor, cum rar am văzut. Până şi cu preotul nostru, părintele Filievici, duh cam neastâmpărat şi fire iute, ştia să trăiască în bună înţelegere, mai ales că să întâlneau des în săliţa ratuşului mare." unde crăşmarul Simon îi îndulcea cu vinul moldovenesc de contrabandă, adus dela Miliăileni, adică de peste hotar. Şi această frăţie neprihănită se resfiră şi asupra celorlalţi fruntaşi ai târgului, aruncaţi grămadă acolo, fără deosebire de neam, limbă şi lege. Se vorbea nemţeşte, leşeşte Casă de târgoveţ şi mult de tot româneşte, mai ales când se întâmplă de li chemă şiretul de Simon, domnilor celor porniţi la chef, pe Ionică lăutarul din dealul Crivei, cu ţiganii săi, cari le trăgeau apoi un cântec bătrânesc după altul, de se înduioşeau Leşii şi Nemţii şi cântau, — par’că îi aud şi astăzi,—pe toate glasurile «Scumpă ţară şi frumoasă, of Moidovo, draga mea!» Căci la adică, tot din atingerile cu oamenii ţinutului aproape curat românesc, li se trăgeâ la toţi aceşti venitici traiul şi slujba. Şi asta erau timpuri bune, faţă de ce e astăzi. www.dacoromanica.io AI.IUNA O 0-2 îmi aduc bine anunţe, ca intr’o zi murise un slujbaş neamţ, un oarecare Krame.r, om iubit de toată lumea, mai ales de domnii din săliţa lui Simon,— unde eră preţuit pe urma fi re i sale vesele, — căci vecinie ştia să spună la snoave şi bazaconii. L-a jălit lumea, cat l-a jălit, mai ales că lăsă o casă de copii pe urma sa, dar înslărşit a trebuit omul îngropat şi atunci s’a descoperit un lucru cam neaşlcptat. Rc-paosatul fusese adică de legea luterană şi cum locuitori de credinţă aceasta, cam deocheată pe atunci, nu Se găseau prin târg şi nici biserică, nici popă nu aveau, au făcut prietenii mortului, ce au făcut şi l-au înmormântat mai creştineşte de cum poate cineva să-şi închipite. Au mers adică şi preotul nostru, şi popa Groholschi, unul alături de altul, fiecare cu dascălul sau, cu odăjdiile sale şi cu prapurii săi şi cântau cu schimbul, când «Doamne miluirşte» când «LV profundis», până l-au pus, lăcrămând cu toţii, pe bietul Ivrămer la locul de veciniei odihnă. Preotul Groholschi (Va urmat Em. Grigorovitza. Către abonaţii noştri •> » Au trecut deja patru luni din al XlV-lea an. Rugăm pe prietenii noştri să stărue a face noi abonaţi, încunoştiinţând pe cei ce ar dori să se aboneze, că vor primi revista numai daca vor trimite odată cii cererea de abonament şi costul abonamentului de 5 lei pe an. Reamintim prietenilor şi abonaţilor noştri, că cine ne face cel puţin cinci abonaţi din nou,’ pentru anul curent, şi trimete banii odată cu numele lor, are dreptul la un abonament gratuit, fie pentru biblioteca şcolii, fie pentru parohie, cerc literar, etc. Pentru elevii'şî absolvenţii de şcoli primare din comunele rurale, reducem abonamentul la patru (4) Iei pe an, fie că şe abonează unul singur, fie o grupă de mai mulţi inşi la un abonament. Cererea de abonament în acest caz trebue făcuta prin dirigintele şcolii, prin preot sau prin notar. Noii abonaţi cari ar dori să aibă revista’dela începutul anului, să arate aceasta pe cotorul mandatului prin care trimit banii. 0 In tot cazul, cererea de abonament trebue neapărat însoţită de plată, altfel nu se va satisface. Abonamentele se fac şi se plătesc numai pe un an întreg. Regularitatea cu care de 14 ani apărem, bogatul material ce am pubiicr.t în acest timp şi numărul cel mare de ilustraţiuni ce dăm în fiecare număr, sunt o garanţie că revista este aşezată pe baze solide şi se bucură de sprijinul şi încrederea tuturor. ADMINISTRAŢIA www.dacoromanica.ro Numai în oglindă te vezi cum eşti şi când treci hotarul în alt sat, vezi ce este in sat la tine. Doamne, ce pământ avem noi! Dar noi nu ştim ce avem. Şi cu toate acestea, tocmai ţările cu pământurile proaste şi mai sărace au ajuns şă scoată din ele lucrurile cele mai bune şi mai multe. Danemarca, o insulă cu o întindere mult mai mica, mai puţin ca jumătate din ţara noastră, şi cu toate acestea este vestită ca bogată în vite. încasează pe an. nu ştiu câte milioane, multe milioane numai pe.untşi pe ouă, când noi mai cumpărăm ouă de peşte graniţă, din Bulgaria şi din Austria. Elveţia sau Sviţera, ţara de unde se aduc la noi vacile cele bune de lapte. Elveţia are vite renumite şi brânzeturi cari vin de se vând şi la noi. Belgia, o ţărişoară de patru ori mai mică .decât România, încasează peste 300 de milioane de franci de pe lapte. Dar cum se lucrează pământul în streinătate! Cum se îngrijesc vitele! Cum se adună şi se îngrijeşte totul. Să vezi ogoarele din Belgia. Lanuril'ş de grâu, adică ce lanuri, nişte ogoare, căci acolo nu sunt moşii ca la noi. Dacă le spuj oamenilor de acolo de moşii de mii de fălci, ori de pogoane, se uită la tine să vază dacă nu cumva îţi râzi de ei. Lanurile de grâu sunt aşâ de îngrijte, par’că ar fl pieptănate. Hatul e numai ca o linie, ca o cărare de pieptănătură, căci numai firile sunt pieptănate, ori aplecate într’o parte şi în alta, dar loc gol nu se vede. Loc gol nu se vede pe nicăeri. Până şi prin oraş, pe la gara printre şinele drumului de fier, unde este ceva loc, vezi sămănătură, sămănat salată, fel de fel de salată, pe care o îngrijeşte omul şi o cultivă într’una şi într’una duce .cu coşurile la târg şi vinde în piaţă. Şi ia atâţea bani, de poate trăi un om, o casă întreagă, numai cu atâta. Dar viile din Sviţera! Vii? Nişte peticuţe de pământ pe care e sădită viţa. Dar cum sunt peticuţele acelea, de pilda în partea dintre Lausana şi Mon-treux! \ www.dacoromanicajo 554 ALBINA Pentru că pământul e deluros şi. muntos şi petros şi râpos şi în multe locuri coastă dreaptă aproape ca peretele, oamenii îşi înconjoară locul cu zid, flecare îşi face zid în partea dela vale şi pământul deasupra îl sapă dela deal, şi-l întinde drept, numai atâta aplecat ca să se scurgă apa. Iar după ce l-a potrivit aşa, atunci sădeşte ori samănă pe el ce vrea, ori ce are noroc. Se înţelege că îngrijind astfel pământul, se face şi drenaj şi canalizări pentru apă. adică şi pentru udat şi pentru scurs apa de prisos. Dar grădinile de zarzavaturi! dar livezile de fructe! Intr’un loc mic, atâta îşi săseşte omul acolo de lucru, că nici nu simte nevoe să aibă un loc mai mare. Lucrează pe acel mic şi scoate mult. Şi nu-1 vezi nici obosindu-se până să gâfâe şi sa nu poată răsuflă, nici plângându-se că a muncit prea mult, ori că o să-i rămână pământul nelucrat. Şi nici nu vezi grămezi de oameni mulţi lucrând. Ici şi colo se vede câte un om, lucrând domol dar stăruitor şi cu rost. Are de pildă de cosit. Vine dimineaţa la şase ceasuri ori şi la şapte, dacă a avut mai întâi ceva de lucru acasă. Vine cu coasa învâlitâ bine cu o făşie de piele. Desveleşte făşia şi poate şi vreo bandă de pânză, scoate coasa, o şterge, o ascute, şi s’apucă de cosit. Coseşte până la vremea prânzului. Atunci ia coasa, o şterge, o ascute, o unge, o invă-leşte, o pune bine undeva şi-apoi se duce la masă. Deşi o să vină îndărăt în curând, totuşi nu lasă coasa aşa, aruncată fără grije. — De ce mai legi coasa şi o mai înveleşti dacă o să te întorci acuşi? — Dar dară întârziiu şi nu mă întorc, zise el, atuncea rămân cu coasa stricată. Tot felul de prevederi care numai când lr vezi, le înţelegi de ce folos sunt. Pentru toate însă trebuesăfle omul: harnic, băgător de samă şi cu tragere de inimă. Ce-ar fi pământul nostru, dacă aceste lucruri le-ar avea şi oamenii de la noi! Th. D. Sperantia. SCRISOARE CĂTRE REDACŢIE Primiţi lei o abonamentul la revista „“ ce cu onoare dirigeţi, cu începere dela 1 Oct. 1910— t Oct. 1911. Aliem onoare a vă declară că de mare folos este această mică cărticică, fiind de o mare însemnătate cele , < e- tindu-le cu multă dragoste, mai ales sfaturile date pentru viola omului. Cu toată dragostea, Preotul Gabriel Stăncescu Bis. Sf. Haralambie, Galaţi. www.dacoramamcaj'o ALBINA. 555 Cum urmărim făcătorii de rele Gând se ştie cine e făptuitorul, dar a fugit şi s a ascuns, urmărirea e, putem zice, uşoară. Prin telegraf şi telefon se da ştire la toate locurile pe nnde-ar putea cercă să treacă graniţa, aretan-du-i mutra, înălţimea. Toate poliţiile primesc aceeaşi ştire, aşa că foarte curând vinovatul caile în mâinile urmăritorilor, cu atât mai mult, cu cât trebue să arate hârtii: cum îl chiamă, de unde e, cu ce treburi călătoreşte şi aşa mai departe. \ doua zi „Monitorul Oficial" şi ziarele publică fapta, aretând mutra şi alte amănunte privitoare la cel urmărit. Dacă e cu putinţă se fac sute de cbpii de pe fotografia făcătorului de rele şi se trimit la graniţi, pe la toate poliţiile şi gările mai însemnate. Dacă s’ar simţi nevoie, s’ar putea lesne trimite fotografia prin telegraf, căci e uşor de înzestrat staţiile cu maşini în stare a trimite şi primi nu numai scrisori, dar şi fotografii. Acuma, de când avem telegraf fără sârmă, urmărirea se poate face şi pe mare sau ocean, cum sa întâmplat cu dentistul american din Londra, d-rul Crippen. Acesta, după ce şi-a otrăvit femeea şi-a ars cea mai mare parte din trup, remăşiţele le-a îngropat în pivniţă supt podeaua de cărămidă. Temându-se că-1 vor prinde, a fugit îmbrăcat ca popă, împreună eu ibovnica, miss Le Neve, spre Canada. Poliţia, însă a trimis în toate părţile ştire Pe vapor l’au cunoscut pe Crippen. A.poi, prin telegrafie fără sârmă, au luat toate măsurile spre a-1 aresta înainte de-a se cobora de pe vas. L’au adus îndărăt şi l’au spânzurat. Mai greu este, însă, când un se ştie cine-a săvârşit fără de legea. De altfel nici pe Crippen nu-1 şti,eă poliţia; ba, el, izbutise a o face să crează că nevasta l’a părăsit şi a fugit în America. Când făptaşul e necunoscut, mai întâia trebue aflat; apoi se face urmărirea ca şi când e ştiut. Uneori bănuiala cade pe cineva, poliţia îl închide, dar el ta gădueşte cu încăpăţânare. Trebue deci adunate dovezi, cu cari să-l birue înaintea juraţilor. Vcuina, s a părăsit în ţerile luminate, obi-cieiul de-a bate şi căzni pe cei bănuiţi e'au făcut un furt, o hoţie sau un omor. Mărturisiri scoţi, căci, ca sa scape de durere, zice ca tăcut; dar, înaintea juraţilor arată că l’au chinuit şi deci remane dovada nefăcută. De multe ori să întâmplat, ca s a găsit vinovatul adevărat, dupăce osânditnl pe nedrept stătuse ani de zile la închisoare sau chiar îşi primise osânda la moarte, prin ştreang sau altfel. Acuma, nici când vine cineva de se învinue c’a făcut un omor www.dacoromamca.ro 550 ALBINA .sau altă fără de lege, poliţia sau judecătorul de instrucţie, ini-1 ■cred, ci îi cer dovezi îndestulătoare. Destul de des s’au întâmplat mebuni cari s’an învinuit de fapte, pe cari nu le făcuseră! Pentru a găsi pe vinovat, ştiinţa de azi ne dă mijloace din belşug. Cercetând cu microscopul fire de păr din cap sau din barbă, •ce făptuitorul a pierdut în luptă cu cel omorât, se poate dovedi de sunt sau nu dela cutare sau cutare bănuit. De obiceiu. supt unghiile ucisului se afla fire de păr de-alo ucigaşului. C'olarea, felul. îngrijirea părului, aruncă lumină asupra vrâstei şi îndelet-j icirilor, arată daca e bărbat sau femee. Urmele lăsate de făptuitor pe podele, pe norora, pe zăpadă, se cercetează încă de mult. Dar sunt acum lămpi electrice foarte tari, prin ajutorul căror se pot descoperi pe podele sau covoare urme, nevăzute altfel. De-asemenea, urmele lăsate de palme sau degete pe mobile, fie mâinile pline de sânge sau nu, dau mai bune dovezi decât dacă vinovatul s’ar fi iscălit pe păreţi. Se ştie că întipăriturile degetelor sau palmelor nu seamănă la doi inşi, chiar fraţi de-ar fi. Prin urinare de pe întipăriturile degetelor, putem dovedi, dacă vreunul din cei bănuiţi e în adevăr făptaşii I. Când, cum se’ntâmplă prea des, vinovatul e vreun criminal, •care a mai fost prin mâinile politiei, i se găseşte păstrată mutra şi intipăririle degetelor. Mutra şi-o schimbă, dar întipăririle degetelor, coloarea ochilor, măsura urechilor, îl dă de gol. Deci, lesne se află cine e vinovatul şi mai remăne numai prinderea lui. lucru uşor. I na din dovezile cele mai bune în potriva ucigaşului sunt petele de sânge ce se găsese pe hainele lui. Mai de mult nu se puteau hotărî,, dacă sângele e de om sau de altă vietate. Dela o vreme topeau sângele în apă sărată şi cercetau globulele din el, deosebiudu-le astfel pe cele de oui. cari au altă mărime şi, dacă e vorba de sângele de pasere, chiar altă formă. Dar, la petele uscate .şi vechi, dovada se face mai anevoie. Acuma este mijlocul născocit de Uhlenhuth. care se poate întrebuinţa oricând şi nu lasă nici umbră de îndoială. Mai întâiu, oagă în sângele unui epure de casă parte limpede din sânge osu. Stan erou, Firchez, Oprea Cârstea erou, Duminică Gh. Daiica, Neacşu, Antonie, Radu \ işan, Diaconii Necula Dumitre >cn. Nedelea Simion Diaconii Diaconii Stau Dumitru, Badea St.i , Amza,. fudora Duminică, Pr. Duminică, Stancu, Serbau. Radu Pătraşcu, Rada, Antonie, Constantin, Radu, Danii, Radu, Constantin, Radu Stan, Constantin Diaconii Barbu, Gh. cu Stan Antonie eren, Stan, Stan, Gh. Turcii. Stoica si Nictilae eren, şi Barbu Niculae, Neacşu iair, Băuicu Iou Nedelcu şi cu Stan eren, Gh. Oprea + şi Constantin + Martin eren, Mânu Gh. şi cu David eren Ştefan Visau şi cu Duminică, Ion Vpostolu Staneiu, Constantin, Badea Ştefan Diaconii Dobrin, Toma Eren şi Ion, Bac ea eren, şi Radu Duminică lon.“ Leatu /8“)4, Octomvrie 2. Urmează semnăturile a 7 preoţi, cari au Copiat-o în 187!I, Maiu *2, din ordinul Curţii de apel, pentru o judecata. www.dacoromamcajo 566 ALBINA câţi mai mulţi bani, a înşelat pe ambele părţi, fâcându-le încălcări furişe unii. la alţii în paguba seculară a amândorora, de a lăsă drept moştenire din tată în fiu, o judecată nesfârşită, care aduse necazuri şi pagube însemnate'. Alături de acest preţios locaş mai e şi o cruce mare de piatră, peste 2 metri înălţime, cu acoperiş tot de piatră, lucru .straşnic, cum făceau bătrânii, îngropată în sghiab de piatră. Pe ea e scris: „Actul de pace“ sau hotărârea l) dată de Vodă pentru moşnenii Moşoeni şi fiicele boerului Ion Aga Bălă-•ceanu, prin care, moşia locuitorilor e cedată, dacă vede că nu le-o poate luă. Tot împrejur la apus este şi o vale numită „Călugării" lungă ;şi pădurăroasă, în care spun bătrânii c’ar fi trăit un călugăr, de nude şi numele; dovadă că şi aici, ca în orice mănăstire au fost călugări. Faţă de importanţa istorică ce prezintă atât biserica cu ziduri groase peste 1 metru printre cărămizile cărora, varul nu se poate sdrobi nici cu ciocanii, cât şi crucea de alături, ale căror date sunt destulă dovadă de vechimea lor, fac o caldă-rugăminte onor. comisiunii a monumentelor istorice de pe lângă Casa f)ise-ricei, să binevoiască a dispune o serioasă cercetare locală în comuna Moşoaia din judeţul Argeş, sat la câţiva klm. spre apus de Piteşti, spre a descoperi mult mai mult decât am încercat eu prin aceste rânduri, adăogând încă una la mănăstirile vechi din ţara .noastră, rămasă până astăzi în umbră din deosebite pricini. Marin Bercea din Moşoaia. ]) Iată hotărârea: .;En, Constantin Niculae Voevod Milosteiu + Aceasta hotă râie ce s*a făcut în Divan ? sta zi de mine, pentru moşia Moşoaia, ce se caută de ficele lui Ion Agii Bălăceau», sa le rămâe sub stăpânirea lor, rămânând în -acest Divan ca să fie slobozi şi nebântuiţi de către d-sale şi de neamul lor. Şi întărit-am cu pecetia şi cu iscălitura d-niei mele ca sa fie nestrămutaţi. înaintea Măriei sale prea luminatului nostru Domn Io Constantin Niculae Voevod la Divan. — Dat-au jalbă: Udrişte Ion Gh., Neacşn, Ion Stâncii, I. Staneiu Ţârdea. — Eu popa Bucur, Eu II ie, Eu Stane» Călugăreau» zet Stan ci u cu feciorii lor şi Stanei» Ţârdea + Răposatului M. S. Io Serbau Cantacuzino Voevod, fiind de voevod voh-nice. Io Bălăeeanu, judeţul Teleormanului de dajdia vistieriei fiind fugite satele din acest judeţ le-au fost plătit 4~ Iordache vel vornic, Matei vel vornic, com vel Ban» -j- Aron vel 1 ogof â t Constantin Dude seu vel vornic, Io Kiril Andro-neanu vel spătar, Pavel Stolnicii, Radu Comiţii, Ion vel vornic, Ştefan Văcăresc» liotarnic. — Io Constantin logofăt la Divan, am scris: — Să stăpânească in voe: Feciorii lui I... cu nepoţii lor Niculae sin -Stoian, Andrei sin Stoian cu feciorii lor, Melenti'e cu feciorii Iui, să se ştie pe această Moşoiancă să fie slobozi cc mine până la Amin! 1572j Martie 9. www.dacoromanica.ro CRONICĂ AGRICOLĂ, ECONOMICA ŞI COMERCIALA Primăvara cu timpul ei puţin călduros şi umed atât de folositor pentru semănăturile de toamnă ca şi pentru cele de primăvară se apropie pe nesimţite în folosul săracului ca şi a bogatului. Cu începutul primăverei totul reînviază şi agricultorul se gândeşte la plugul său ruginit sub şopron, că în curând această rugină, de pe plugul său, va dispărea cu cea dintâiu brazdă pe care plugul lui o va răsturnă in folosul semănăturei de primăvară. Deci, orice bun agricultor, caută mai de timpuriu spre a-şi repară toate instrumentele sale agricole, ca nici o semănătură să nu întârzie din cauza de reparare a acestor instrumente. Şi după cum timpul încă dela 5 Fevruarie a început a deveni mai călduros, puţina zăpadă ce a căzut atât în luna Ianuarie cât şi in primele zile ale acestei luni într’o câţăţime mai mare sau mai mică în toată ţara s’a topit pe nesimţite. Pătura de zăpadă oricât de mică a fost, a adăpostit destul de bine semănăturile: de toamnă m contra frigului care a început a deveni mai simţitor cam de pe la 10 Ianuarie st. v. şi până la 5 Fevruarie st. v., când la 1 Fevruarie st. v. căzând puţină zăpadă, chiar în Bucureşti, a fost un frig de 22 grade centigrade. Fiindcă acest ger a fost de puţină, durată, sau am putea zice intr’un mod mai mult întâmplător, căci chiar dela 5 Fevruarie timpul a început a se îndreptă spre bine, chiar semănăturile neacoperito de zăpadă au putut să reziste, nu numai cele făcute mai timpuriu, dar chiar şi cele făcute ceva mai târziu prin porumbişti. Din cauza timpului din ce in ce mai călduros în toată ţara, nu numai că zăpada s’a topit pe nesimţite şi apa provenită din topirea acestei zăpezi s’a înmagazinat în pământ în folosul semănaturilor de toamnă, dar chiar pământul în unele localităţi s’a putut svântâ de prisosul de apă încât a putut începe semănătura ovăzului de primăvară, caşi a orzului. In unele podgorii s’a putut face desgropatul viilor şi chiar s’a putut începe cu tăierea lor în localităţile deluroase, www.dacoromanica.ro AUilNA 5l)b prin grădini tăiatul şi curăţitul pomilor de omizi; iar in grădini de legume s’a putut face semănături de mazăre şi bob <;a şi a altor zarzavaturi. Orice agricultor, ra şi cel din urmă muncitor, este dator a profită de orice zi frumoasă din aceasta lună, cel dintâiu de semănătură câmpului, cel de-ai doilea de a-şi câştigă pâinea iri mod cinstit, fiindcă nu se ştie cum va fi timpul pe ziua de mâine. încât priveşte semănăturile de toamnă, le putem socoti până la această dată ca bune şi bine eşite din iarnă, pentru acest dar .ceresc suntem datori a mulţumi lui Dumnezeu şi a-1 rugă ca să ne dăruiască aeelaş rod şi în acest an pe care ni l-a dat în anul trecut. Odată cu topirea zăpezei şi încălzirea pământului, nu numai semănăturile de toamnă au început să dea semne de viaţa, ci şi firul de iarbî a început a-şi luă adevărc a creştere, încât oaia în luncă sau în livedea naturală, etc., şi-a găsit îndestulă hrană în timpul zilei. In rezumat starea semănăturilor făcute în toamnă a eşit în stare destul de bună din iarnă. Acest lucru cu privire la semănăturile de toamnă se constată şi in alte ţări. Aşa, în marea Rusie, după date oficiale, în 68 guvernainente semănăturile sunt prea bune, în 72 guvernamente satisfăcătoare, în 9 potrivite, slabe într’un singur guvernământ. Aeelaş lucru se vede in Franţa, etc., ca şi în ţările de peste Ocean. La noi ploaia căzută in ziua de 12 spre 13 Fevruarie, în cele mai multe localităţi destul de mare, au adus mult bine semănăturilor ca şi livezilor naturale şi artificiale, care a început a li se da şi la noi o mai mare însemnătate în folosul îmbunătăţim vitelor noastre de muncă. Târgurile noastre. Din cauză că semănăturile de toamnă se găsesc în bună stare, la noi ca şi în alte ţări, preţurile la grâu ca şi la alte cereale au început a se mai micşoră în toate târgurile din străinătate. \şâ la târgul din America preţul s'a micşorat cu 50 cent. la suta de kgr. Această micşorare de preţ din târgurile străini;, până acum la noi n’a avut nici o influenţă, din contră, în târgurile noastre. în această lună, preţurile s’au mai urcat în raport cu preţurile pe cari le-ain avut în luna Ianuarie. lată în renam/t preturile mijlocii cu cari s’/iu vândut cerealele noastre In târguf dela Brăila în decursul acestei luni ca şi în târgul din Constanta: Grâul suta de kgr. s’a vândut cu . . 14—17 1. şi 80 ct. Secara idem, idem . . . 10—11 1. şi 50 ct. Orzul de toamnă idem idem . . . 10-11 J. şi 60 ct. Orzul de primăvară idem, idem . . 10—11 1. şi 20 ct. Ovăzul idem, idem . . . 9—11 1. şi 30 ct. Porumbul idem, idem . . . 9-10 1. şi 75 ct. Cincuantul idem, idem 12 1. şi 40 ct. Meiu idem, idem . . 10 1. si 60 ct Fasolea idem, idem . . . 21-22 1. www.dacoromamca.ro ALBINA 559. Târgurile străine. Afacerile cu cereale ca si preturile, au puţină însemnătate, iar preţurile tind mai net spre micşorare,-aceasta se datoreşte nu numai faptului că semănăturile de toamnă au eşit bine din iarnă dar şi marei producţiuni de grâu din Vrgentina, din Chili şi Australia. Se ştie că seceratul grânelor în aceste tari s’a tăcut în luna Ianuarie. Astfel la târgul din Paris, grânele indigene s’au vândut cu 26—28 1. şi 25 ct.; cele străine cu 20—21 1. şi 25 ct.; secara cu 17—18 1.; orzurile cu 17—21 1.; orzurile indigene cu 18—23 1. şi cele străine cu 16—17 1.; porumbul cu 18— 19 1.; făina de grâu ca 38—41 1.; fasolea cu 32—36 1.; mazărea cu 32—38 1. şi lintea cu 35—52 1. In alte târguri franceze grâul s’a vândut cu 27 1.; secara cu 17 1. şi 50 ct., orzul cu 18 1. şi 30 ct. şi ovăzul cu 19 1. şi 40 ct. In Germania, la Hamburg, grâul s’a vândut cu 20—21 1.; secara şi orzul s’a vândut cu 13 1. şi 65 ct. şi ovăzul cu 13 1. La Berlin, grâul s’a vândut cu 25 1. şi 30 ct.; secara cu 19— 20 1.; orzul cu 13 1. şi 7o ct. şi ovăzul cu 19 1- Şi 56 ct. La Strasburg, grâul s’a vândut cu 27 1. şi- 50 ct.; secara cu 20 1. şi 25 ct.; orzul cu 19 1. şi 50 ct. şi ovăzul cu 20 1. si 75 ct. La târgurile din Belgia, grâul s’a vândut cu ÎS—19 i. şi 50 ct.; secara cu 13 1. şi 50 ct.; orzul, cu 15—17 1. şi 50 ct. şi ovăzul cu 16—17 j. La târgul din Yiena, grâul s’a vândut cu 25 1.; secara cu 21 1. şi 50 ct.; orzul şi ovăzul cu 16 1. La Budapesta, grâul s’a vândut cu 22—23 1'.; cara cu 17 1. şi 34 ct.; orzul cu 15 1. şi ovăzul cu 18 1. şi 24 St. La Groning (Olanda), grâul s’a vândut cu 19 '. şi 53 ct.; secara cu 17 1. şi 34 ct.; orzul cu 17 1. şi 25 ct. şi ovăzul cu 15 1. şi 45 ct. La Milan (Italia), grâul s’a vândut cu 26 1.; secara cu 19 1.; orzul cu 21 1. şi ovăzul cu 18 1. La Albacete (Spania), grâul s’a vândut cu 27 1. şi 85 ct.; secara cu 19 şi 75 ct.; orzul cu 18 1. şi ovăzul cu 16 1. şi 65 ct. La Londra, grâul s’a vândut cu 20 1. şi 15 ct.; orzul cu 14 1.; ovăzul cu 12 1. şi 72 ct. şi secara cu 13 1. La Geneva (Elveţia), grâul s’a vândut cu 22 1. şi 50 ct.; secara cu Ls 1. şi 75 ct.; orzul cu 17 1. şi 50 ct. şi ovăzul cu 18 1. şi 25 ct. La târgul din New-York (America), grâul s’a vândut cu 18 1. şi 68 ct.; secara cu 15 1. şi 74 ct.; orzul cu 13 1. şi 60 ct. şi ovăzul cu 11 1. La Chicago, grâul s’a vândut cu 17 1. şi 59 ct.; secara cu 15 1. şi 37 ct.; orzul cu 13 1. şi 60 ct. şi ovăzul cu 9 1. şi 34 ct. In aceste târguri avem o micşorare de preţ în această lună în raport cu preţurili din luna Ianuarie de 4 1. şi 50 ct. la suta ele kgr. www.dacaromamca.ro 570 ALBINA La târgul din Algeria şi Tunis (Africa), grâul roşu s’a vândut cu 27 1. şi 50 ct.; cel alb cu 24—25 1. şi 50 ct.; orzul cu 16—17 1. şi ovăzuRcu 15—17 1. In toate târgurile străine preţurile sunt socotite pe suta de kgr. ca măsura cea mai dreaptă. V. S. Moga. "CTnde e 'bă.r'ba.tu.l'? Cocuana aceasta îşi aşteaptă bărbatul. Unde e? Ingrăşarea pământului Râmele, găinuşele şi gândacii de tot soiul, precum şi cârtiţele din pământ, nu numai că nmrunţuşesc pământul holdelor, dar prin prefacerile trupurilor lor moarte, îngraşe pământul. După Popovici L, www.dacaromamcajx) Administraţia pescăriilor STATULUI. 50" P o p-î - ei 5* * pc . co „ „ -01 ^CJ — pc «r w - co *-r-co ^ o i - > p'&P 0) CD s *7 c o ■-J P (.w P* 3 o p< "S - £ "ÎS- n^ti p pt oq a»- p.q- o-c 2.0 p p<3 o' S I3 c 3-î J O -J ** p O ' 'n^ronono '£'»!L'S 9 2 Ş 5 3 ~ |b*3 si o pt 0x^3 -S 3 3 _ 5 g GO^TO I £fs§ Ebb£ 3 £W CO 2. £ff P o' D - £ff - Iv2 * r*T D* cq ta ta ta £§, ■ v. . . . , . . . . • P OP . | «.^SSoSSoÎowwmu-h^^oo^^^ooooo opp^^pppcppppppr jfayi ~I "I “i 'I “i l g| g g g g'fe § s 8 g o “ s.sjMM§g-g Delailistii rtî n pieţele (localităţile) de unde se cumpără peştele, vor vinde cu 10 b. de kgr. în plus iestele până la 50 b. k; cu 15 b. d< k. în plus peştele cu preţul pana la 1 leu, şi cu 20 b. de k. mS plus peştele cu preţul dela 1 leu în sus. La icrele de morun şi ţnseti u vor vinde cu20 lei la sula de lei în plus ; Pe cele de crap şi ştiucăcu 50 b. k. în plus. Vânz. din provincie vor vinile cu acelaşi preţ. de mai sus, plus spezele de transport şi ar ciala], cari se vor stabili tle autoritatea comunală conform actelor justificative, ce li se vor prezenta de vânz. »-a. t-s-O O O ^ O O gros 7 n "E o o o o o '4>''4^'4^'4^'c,î cn cn QT QQI p “05 O op CO cn o Cpppo Oj-»S ^ 4^*05 00*05 O-JOIO OxOOOO Oi OO. . n P — “ < întocmai ca 'a peştele proaspăt rx M O 7 (R il 1 3 E. ui s n 3 O 5. r ^ G0 P 2 *T O* C re *-c K 1 *[ * El pj — f» - !>c ST ** 3 |*g s H =: Ga w "0 -n CD *o CD r-*. CD CD 3 ■o o. CE P> Oi ro ■ CD < W I!. 5' co ADMINISTRAŢIA PESCĂRIILOR STATULUI BRĂILA-GALAŢI PRIMA SOCIETATE DE CREDIT FUN Bilanţul pe se ACTIV Emisiunea . . Inmfflmuturile realizate seara- ele 31 Decemvrie 1910, însă: l 5 7o- ■ ■ Lei 460.390.700,-1 4 7o . • V 34.005.500,—/ Datoria proprie- Capital datorit de tarilor propriet., însă- 5 7o - ■ • • Lei 320.981.981,12 47o- - - - n 23.283.701 02/ Amortizarea în- Soldul contului. casată însă: ■ •> Vo - - - ■ Lei 403.131.38/ 47o- - - ■ n 1.136,38/ Localul societăţii Mobilier .... Biblioteca . . . Bunurilesoc. vândute Valoarea localului societăţii „ mobilierului . . . „ lvibliotecei .... Sumele datorite de cumpărători: Grăjdana, soldul contului . . . Lei Măzănăeşti, sold. contului . . „ Bunurile soc. ne- Sumele ce dato-‘ vândute rează: Căiuţ, sold. contului. . . . Lei Dofteana-Beleghet, idem..........„ Piscu-Unsului,idem „ Anuit. împrumut linte şi resturi de rate datorite de prop., însă: o 7* ■ - ■ • Lei ±7„ ,20} .727,00 4.14 28 1.721.102,11 493.007,23) 40.036.90l li. 04!) 408 Anuit. primei 3% Debitori diverşi Cassa............. Suma datorită de proprietari Sold în Cassa societăţii . 19.509,37/ >8.425,17/ 528.091.201 — Preşedintele consiliului de administraţie, li. M. MUeir. EFECTE 494.402.200 — 33.089.001 - NUMERAR 350.205.682 404.207 550.000 20.COC 11.000 74 76 32.874 2.254.866 89 30 0.517.994(54 55 132.149 2.613.797 I 53 56 60 * ' 302.802.088 98 WWW. -4 - CIAR ROMAN CIN BUCUREŞTI mestrul II 1910. PASIV EFECTE NUMERAR Scrisuri funciare Valoarea scris. func. în ciculaţie. însă: ‘ 5 °/„ . . . .Lei 327.385.112,501 4%. . . . „ 23.284.838,—/ Stingerea împru-iSeris. func. pri- maturilor! 1\ ;j 1 . fîetentorii Capital social mite ca stingeri, arrfortiz. antici-. pate şi plătite din cele eşite la sorti însă' 5 °/0 • . . .Lei 133.011.58-7,50\ 40/». . . . „ 10.720.682,—/ Val. scris. func. în circul., însă 5 4 Soldul contului, însă: 5 O/» . . . . Lei 7.437.000 — 4%.............. 536.100,- 7.973.700,— 350.009.950 ,jt. k | i'i, 143.732.249 arcul., insă 1% . . . . Lei 327.385.112,50/ I °/o • • ■ - „ 23-264.838, -/ Capital de rezervă Soldul contului Serv. interes, cu- Cupoane exigibile poanelor şi neprezentate la plată: 5 o/0 . . 4 % • ■ • Scris. func. eşite Val. al pari a scris, la sorţi j| [ţ func. eşite la ţ" sorţi şi neprezent. la plată: Lei Fondul pensiilor . Diverşi propriet. Creditori diverşi Dividend proprietarilor . . . . Capital de revi-rement . . . . % 47„- - - Soldul contului Lei 3.429.475,—/ 209.228,—/ 1.407.912,50/ 99.038,—/ 50 50 350.069.950 50 7.973.700 19.450.700 2.230.831 -4.031.100 2.270- 528091.201 — ,i 335 27 1.701— 5.205.384.29 3.638.703 1:500.950150 686.56.3.31 296.411(95 86.681 39 621.535 77 362.802.688:98 Directorul. O. I. Brătltmu. Şeful serv. contabilităţii, I. Niculescu. ca.ro 'CREMA, PUDRA Şl SĂPUN ,,FLORA nu se vând decât In embalugiul original arătat aci (un sfert din mArimei naturală) şi cu următoarei, prelu i Crema lei 1.50—Pudra lei 2 — Săpun lei 1.25 Refuzaţi dor în interesul Bv. ca neveritabile dacă vj. s’ar oferi aceste preparate in cantităţi mai mici mu altfci decât în einbalagiul original aci arătat şi cu etichetele neatinse. Crema şi Pudra „FLORA“ se pol întrebuinţa fără grijă cât de mult timp, acest fapt e stabilii oficial .le institutul de Chimie al Statului, care a constatat la 12 Septemvrie sub No. jf.110, că: «Crema şi Pudra ,,Flora“ nu conţin substanţe toxice sau de acele cari printr’o întrebuinţare• îndelungată pot vătămă sănătatea». — Pornadă de păr „Flora” neîntrecută pentru îngrijirea raţională şi higienică a părului; Borcan mare lei 2.50, mic lei 1.75 — Capilogen „Flora” (apă de păr), curăţă mătreaţa după câtevâ întrebuinţări; Sticla mare lei 3.25, mică lei 2.50 — La nemulţumire ue restitue costul pentru oricare din aceste preparate. -mm PECT0S1ÎUTEĂND vindecă tuşea cea mai rebelă şi e preparatul cel mai raţional pentru a trată cu succes bronşitele acute $1 cronice, tuse convulsivă (măgărească), emfisemul pulmonar etc. Sticla lei 3.— La Droguerii şi farmacii. Hemoferul Iteanu Unul din cele mai puternice reoonstituante ale corpului- slăbit, măreşte greutatea corpului şi redă poftă de mâncare perdută. suveran pentru a combate anemia lipsa sângelui, clorosa, debilitatea generală, dispepsia, cons/i-paţia, Leucorea (poală, alba la femei) Histeria, Neurastenia, Ameţelile, Slăbirea memoriei, Limfatisnml, etc. Hemoferul Iteanu este autorizat de Onor. Consiliul Sanitar Superior şi recomandat de eminenţii noştrii medici Prof. dr. Biii-c!iu, Prof. dr. Leonte, Prof. dr. Negel (Iaşi) şi alţii, după experienţele îndelungate.— Preţul lei 4.— La Droguerii şi farmacii. Nevralgiile cele mai rebele g?er„tldUreruep'|l: mutismului acut, articular lumbago, durerile de dinţi cele mai tari, mai ales nevralgice, precum şi orice dureri provenite din răceală sunt combătute cu deplin succes prin întrebuinţarea ===== Pastilelor Nevralgine Jurist ===== Aprobate de Consiliul Sanitar Superior. Preţul unui ilacjn lei 2.5u, o dosăoO bani. La Droguerii şi.Farrr.acii. ATELIERELE SOCEC & C°-, BUCUREŞTI www.dacoromamca.ro