Anul XIV
No. 20
13 Fevruarie 1911
37650
Redacţia ţi Administraţia, strada ttântuieasa No. 9.--Bucureşti
www.dacoramamca.ro
Anul XIV
No. 20
13 Fevruarie 1911
ALBINA
REVISTĂ ENCICLOPEDICĂ POPULARĂ
□
COMITETUL DE REDACŢIE:
ION KAL1NDERU, Pj Gârbovlceanu, G. Coşbuc. Gen. P. V. Năsturel, Gh. Adamescu, l Otescu, P. Dulfu, V. S. Moga, N. Nicolaescu, Gr. Teodossiu, C. C. Pop.-Taşcă
Abonamentul în ţară pe au . . lei 5 „	„	„ 6 luni „ 3
Abonam. în străinătate pe an lei 8 Un număr.....................15 bani
Pentru anunciuri 1 leu linia. Mica publicitate, 5 bani cuvântul* Manuscriptele nepublicate se ard
Redacţiunea îşi rezervă dreptul ca, din articolele ce nu se vor putea publică în întregime, să dea numai extrase sau rezumate.
SUMARUL:
I. Kallniieru, Industrializarea prunelor. (Sfârşit).
I. N., Ghenoveva de Brabant.
Artur Gorovei, Legile ţării: Contractul de căsătorie.
Irimia Popescu, Cum se molipseşte im cal de răpciugă.
Adm., Premiile noastre.
A., O biserică a lui Ştefan-cel-Mare în Ţara Românească. (Cu ilustraţiune).
I. Dragoslav, Zapisul. (Urmare).
Îngrijirea copiilor din punct de vedere religios.
R., Dela Românii de peste munţi: Adunarea din Arad.
P. Pătrulescu, Scrisoare către Redacţie.
DIN LITERATURA ROMÂNĂ:
N. Nicoleanu, Hora Tecuciului. (Cu portretul autorului).
DIN ZIARE ŞI REVISTE:
O nouă însuşire a pisicilor.
PENTRU'COPII:
Neculcea, Ionel şi Gheorghiţă. (Cu 2 ilustrafumi). — Moşu, Când doi se ceartă. (Cu 4 ilustrafiuni).
ILUSTRAŢII:
Aer dela 1437 păstrai la Neamţu.
SUPLEMENT:
Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor* anul III, No. 18 dela 13 Fevruarie 1911-
îsr
%
îst
rar
&
&
%
%
www.dacoromanica.ro
Azi Români cu bucurie Hai la horă să jucăm Şi cu flori la pălărie Mândru, mândru să săltăm.
S’arătăm la lumea toată Că Românul n’a pierit,
Oă în vorbă şi în faptă Este vrednic de trăit.
S’arătăm lumei să vadă Că ’n cer steaua ne stă sus Şi în veci n’are să cadă, \T’o să plece spre apus.
Astăzi fraţi cu bucurie Cu toţii să ne unim,
Peste Milcov pe câmpie Haideţi horă să nvârtiin.
') Printre poeziile pline de întristare şi de amărăciune ce ne-au rămas dela Nicolae Nicoleanu, este curios de însemnat că se găseşte o poejie îndemnătoare la veselie, ca acea pe care o publicăm aici. Deşi inferioară ca valoare poetică celorlalte producţiuni ale sale, este interesantă din alte puncte de vedere.
Nicolae Nicoleanu (1833—1871), a fost un modest profesor şi funcţionar. Se pare că eră de fel din Ardeal, dar a învăţat la Craiova şi apoi a fost trimis cu ajutorul cetăţenilor de acolo la Paris. Intorcându-se fără să fi terminat studiile, a fost director al liceului din Iaşi, secretar al Arhivelor Statului din Bucureşti, membru al Ateneului, redactor la „Românul11, funcţionar la ministerul cultelor.
In 1869 a fost lovit de nebunie şi a fost internat la Pantelimon.
In 1865 şi-a ădunat poeziile într’un volum ce s’a publicat la Iaşi: „Poezii de N. N.“
A treia ediţie s’a tipărit, în condiţii tipografice foarte rele, în 1888-
Dăm în acest număr şi portretul acestui nefericit poet.
www.dacaromamca.ro
518
ALBINA
Intre fraţi nu-i desbinare: Milcorul 'despărţitor A pierit dintre hotare Şi avem un domnitor.
Cu el braţul ne e-n stare Dreptul, ţara s’a param Şi la orice întâmplare De pericol s’o scăpăm,
Nicolae Nicoleanu
Azi Români cu bucurie Haideţi hora să’nvârtim Şi cu flori la pălărie Mândri, mândri toţi să fim.
Românul ca sa’n florească Să rugăm pe Dumnezeu, Domnitorul să trăiască Şi cu el poporul sau.
— Demnitatea feineei este să fie cunoscută; fala ei este în stima bărbatului său, .plăcerile în fericirea familiei sale.
www.dacoromamcajo
Cred interesant a arăta aci care a fost situaţia comerţului cu fructe uscate a ţării noastre pe câţiva ani.
Astfel sau importat prune uscate, afumate sau opărite:
in 1906	in 1907
70.072 ■ kgr. = lei 56.778;	135.422' kgr. = 108.338 lei
în 1903
41.688 kgr. = lei 33.350
şi anume din:
		în 1906	in 1907	în 1908
Austria . .		. 59.005	70.694	12.598
Serbia		6.723	39.848	3.288
Germania . .		3.110	1.949	11.852
Franţa .		566	2.181	3.872
Turcia . . .		568	9.038	721
Grecia . . .		—	3.832	1.115
Bulgaria . .		—	—	1.812
Italia . . .		—	—	2.360
rtul a fost:				
în 1907	de	075 kgr.	valorând lei	338
în 19U8	de	3.023 „	II 31	1.512
Caise uscate, afumate sau opărite, sau importat:
în 1907 kgr. 69.011 valorând 69.011 lei în 1908 „ 77.822	„	77.822 „
şi sau exportat:
în 1907 kgr. 42 valorând 29 lei în 1908 nimic.
La pere, mere, piersici uscate, afumate sau opărite, atât importul cât şi exportul au fost de mică însemnătate.
In sfârşit, s’ar mai putea îndatora societatea de a ţine o pepinieră de pruni, din care să deâ cultivatorilor pueţi de calitate
’) Vezi No. 19.
www.dacoromamca.ro
520
Ai.m.s'A
superioară, gratis sau pe un preţ redus. Avem în ţară prunele de Tuleu, cari sunt excelente; dar mai sunt şi alte varietăţi apte de perfecţionare; societatea ar mai putea introduce unele varietăţi nouă, experimentându-le întâia în pepinierele sale.
In ce priveşti1 capitalul necesar societăţii, după datele: ce ar» cules, ar fi de 60—70.000 lei, în care intră şi 30—40.000 lei, ca fond pentru exploatare.
Instalaţia dela Bizka, de pe râul Sava, din Bosnia, p- care. am vizitat-o cu mai mulţi agenţi ai Domeniului Coroanei, e una din cele mai mari. Tli se datoreşte în mare parte progresul la care a ajuns acolo cultura pomilor roditori, cum şi exportul mare de prune ce se face.
Prunele de Bosnia sunt preferate atât pentru calitatea lor, cât şi pentru condiţiunile plăcute în cari sunt prezentate publicului.
N’am putut găsi o statistică numai pentru Bosnia, dar iată care a fost exportul de prune uscate şi afumate pentru întreaga Austro-Ungarie:
Anul 11)00 chintale 59.272 în val. de coroane 2.252.336
	1901	122.186			4.215.417
	1902	91.187	n «	,,	2.959.678
	1903	81.809	55 55	55	3.435.978
	1904	36.418		55	1.201.794
	1905	24.307	n 55	>5	850.745
	1906	72.845	55 55		2.112.086
	1907	66.446		55	2.734.760
	1908	24.989		55	885.793
55	1909 „	52.599	55 55	55	1.945.414
Nu e fără interes		să arăt şi	ţările către		cari au mers aceste
cantităţi în anii 1904—		1909.			
		Anul 1904			Anul 1905
		Chintale	Coroane		Chintale Coroane
Germania .		28.505	940.665		19.798 692.930
Elveţia . .		. . 2.476	81.708		249 8.715
Rusia . .		. . 2.187	72.171		817 28.595
Italia . .		. . 1.490	49.170		891 31.185
Egipt . •		. . 432	14.256		62 2.170
Statele-Unite ....		. . 356	11.748		52 1.820
România .		. . 217	7.160		380 13.300
Britania		. . 		—		300 10.500
Olanda . .		. . 23	759		215 7.525
Hamburg .		. . 314	10.362		1.000 35.000
			Anul 1906		
			Chintale		Coroane
	Germania .		. 45.515	1.536.028	
	Elveţia . .		3.641		120.957
	Rusia . .		4.689		156.592
	Italia . .		2.162		71.749
	Egipt . .		84		2.772
	Statele-Unite			241		8.435
	Hamburg .		3.752		120.333
	România .		391		9.333
	Anglia .		1.298		48.377
	Olanda		13		416
www.dacoromamca.ro
AI.I11NA
521
începând din anul 1907, s’a modificat tariful vamal şi repertoriul statistic, făcându-se 2 rubrici: una pentru prunele exportate în ambalaje şi cântărind bruto până la 30 kilograme şi alta pentru ambalagele mai grele de 30 kilograme.
Ambalaje	Ambalaje
până !a 30 kilograme		peste 30 kilograme
Cantităţi	Valori	Cantităţi Valori
Chintale	Coroane	Chintale Coroane
1907		
Germania		33.098	1.823.920	14.605	671.830
Rusia		8.959	558.360	1.259	57.914
Hamburg			105.C580	280	12.880
Elveţia		1.859	73.560	523	24.012
Italia 		• 1-4ÎS	59.040	118	5.428
Belgia		415	16.600	100	4.000
Franţa		202	8.080	—	—
Ji’omânia		114	4.560 1908	14	644
Germania . . • .	. . 10.600	581.000	4.754	17.898
Hamburg ....	. . 994	31.640	—	—
Rusia		. . 731	25.585	93	3.441
Elveţia		. . 593	20.755	402	13.874
Italia		271	9.485	154	5.698
Anglia			1909	106	3.922
Germania . . . .	. . 33.724	1.394.664	6.622	284.746
Hamburg ....		87.984	84	3.612
Elveţia		. . 2.169	78.084	238	10.234
Rusia		. . 1.354	48.744	137	5.891
Italia		. . 535	19.260	12	561
Statsle-Unite . . .	. . 104	3.740	13	559
Preţurile cu cari au fost stabilite valorile sunt următoarele:
Anul	lî*00	cor.	38,—	pe chintal
„	1901	,,	3150	„
„	1902	„	32,50	„
„	1903	„	42-	„
,,	1904	„	33,—	„
1905	„	35,— „
„	1906	„	35 şi	32 pe	chintal
„	1907	„	40,—	pentru	I	categ.	46 pentru	II	categori
„	1908	„	35,'	„	„	„	37	„	„	,,
„	1909	„	36,— :i	„	n	43	n	„	„
Din aceste tabele se vede că ţările cari au importat mai mult din Austro-Ungaria sunt: Grermania Rusia şi Elveţia; acestea sunt ţările asupa cărora ne-am putea îndrepta şi noi privirea.
Grermania, pentru acoperirea trebuinţelor sale, a mai importat însă prune uscate şî afumate şi din alte ţări. Astfel a mai importat din:
în 1907	în 1908
Serbia . , . 170.346 chintale 191.943 chintale 135.115 chintale Statele-l/nite	72.313	„	39.377	„	102.963
Franţa . . .	11.376	„	92.962	„	83.551
www.dacoromamca.io
522
ALBINA
Aci principala exportatoare este Serbia, căci aceastră ţară singură a exportat în:
1904	....	449.961	kgr. în valoare de 29/230	franci
1905	....	3V.615.986	„	8.556.347	„
1906	....	48.270.120	„	n	„	*	12.667.520
1907	....	42,648.004	„	„	„	)S	15.743.61(5
1908	. .	-	49.041.786	„	„	„	„	10.350.721
1909	....	9.330.015	„	„	„	„	2,168.869
Observ că pentru anii 1905, 1906, 1907 şi 1908 se cuprind în aceste cifre toate fructele uscate, precum: prune,- piersici, caise, vişini, etc.
Doresc, deci, ca iniţiativa Ministerului industriei şi comerţului să isbutească pe deplin şi fac cele mai călduroase urări ca marii proprietari să se intereseze de această însemnată ramură a bogăţiei naţionale, dând concursul lor mai ales sătenilor, cari au multă nevoie de venit şi din cari unii posed locuri potrivite pentru cultura pomilor roditori.
In sfârşit mulţumesc d-lui Ministru pentru cinstea ce mi-a făcut de a-mi cere părerea în chestiunea etuvării şi comercializării fructelor.
Ion Kalinderu.
Către abonaţii noştri
Au trecut deja patru luni din al XlV-lea an. Rugăm pe prietenii noştri să stărue a face noi abonaţi, încunoştiinţând pe cei ce ar dori să se aboneze, că vor primi revista numai dacă vor trimite odată cu cererea de abonament şi costul abonamentului de 5 lei pe an.
Reamintim prietenilor şi abonaţilor noştri, că cine ne face cel puţin cinci abonaţi din nou, pentru anul curent, şi trimete banii odată cu numele lor, are dreptul la un abonament gratuit, fie pentru biblioteca şcolii, fie pentru parohie, cerc literar, etc.
Pentru elevii şi absolvenţii [de [şcoli primare din comunele rurale, reducem abonamentul la patru (4) lei pe an, fie că se abonează unul singur, fie o grupă de mai mulţi inşi la un abonament. Cererea de abonament în acest caz trebue făcută prin dirigintele şcolii, prin preot sau prin notar. Noii abonaţi cari ar dori să aibă revista dela începutul anului, să arate aceasta pe cotorul mandatului prin care trimit banii.
In tot cazul, cererea de abonament trebue neapărat însoţită de plată, altfel nu se va satisface. Abonamentele se fac şi se plătesc numai pe un an întreg.
Regularitatea cu care de 14 ani apărem, bogatul material ce am publicat în acest timp şi numărul cel mare de ilustraţiuni ce dăm în fiecare număr, sunt o garanţie că revista este aşezată pe baze solide şi se bucură de sprijinul şi încrederea tuturor.
ADMINISTRAŢIA
www.dacoromanicajo
GhENOVEVfl 5E BRABANT
DUPĂ
D‘RUL M. GASTER
D-ru) M. Gaster în scrierea sa «Literatura populară română» clin 1883, vorbeşte şi despre povestea Ghenovevei de Brabant. Face parte din şirul de povestiri din jurul lui Carol cel Mare. Bisereca o socoteşte pe Ghenoveva sfântă şi o serbează la 3 Aprilie. Viaţa ei a scris’o călugărul Emmich prin 1272. Alt călugăr, Cerisier, a mai înfrumuseţat povestfea şi-a publicat’o franţuzeşte supt numele de «Nevinovăţia dovedită», (1647). Apoi s’a tălmăcit în nemţeşte şi olandeşte şi din nemţeşte în limba cehă. Şi Grimm a publicat’o pe scurt în limba nemţească. Această scurtare, schimbată de Schmidt, s’a tălmăcit în franţuzeşte.
Această din urmă lucrare a tălmăcit’o româneşte întâia oară, la 1838, G. Pleşoianu, dându-i numele de «Istoria Ghenovevei de Brabant». S’a mai tipărit în 1847, 1860, 1862,1868, 1876 şi în 18/9, dar de data asta schimonosită reu de un Ienibace din Craiova.
De altfel şi celealalte tipărituri, începând cu cea din 1838, lasă foarte mult de dorit ca limbă. In cea scoasă acum de Casa Şcoalelor, d-1 M. Sadoveanu şi-a dat osteneală s’o mai curăţe. Credem că eră mai nemerit s’o tălmăcească din nou din franţuzeşte, ţinând seamă de Pleşoianu numai în privinţa cuvintelor româneşti, cari azi le-au cam prea uitat învăţaţii, dar nu sătenii şi mahalagiii.
Povestiri la fel cu-a Ghenovevei, deosebindu-se numai în amănunte, se află multe. Aşa e istoria Crescenţiei.Şi pe aceasta, deşi nevinovată, bărbatul, pe pâri nedovedite, o osândeşte la moarte. Şi pe dânsa gelaţii înduioşaţi, o lasă în pustie. Deosebirea e în privinţa chipului cum se întâlneşte cu soţul. Crescenţia scapă din pădure şi înfiinţează un spital de
www.dacoromanicajo
524
ALBINA
râioşi. Pârâşul şi soţul Crescenţiei, bolnavi de râe, vin să se caute. Mărturisindu-şi păcatele, căci aşâ eră legea spitalului, pârâşul arată nevinovăţia Crescenţiei. Bărbatul se împacă, după ce soţia îl iartă.
Mai sunt şi altele.
In literatura poporană română avem, încă din veacul îit XVlI-lea, «Povestea pentru împărăteasa ţărei frâneeşti ce i-au tăiat maştehă-sa mâinile» şi se află între «Minunile Maicei Domnului», Ja numărul unsprezece. Manuscrisul cel mai vechiu cunoscut e din 1692, dar se află şi împreună cu alte poveşti într’un manuscris de pe la 1760 supt numele de «Poveste foarte minunată a cocoanei Măriei, rugătoare de Prea-cesta».
Maria era fiica împăratului dela soţia di’ntâiu; vitrega a pus pe doi gelaţi s’o ducă în pădure şi s’o omoare, iar, ca dovadă, să-i aducă mâinile tăiate. Gelaţii, înduioşaţi, i-au dăruit viaţa, dar i-au tăiat mâinile. Aci Maica Domnului a scă-pat’o de moarte. Mai târziu a dat de ea un fecior de boier mare care eşise la vânat. O îndrăgi şi-o luă de soţie. Mergând acest tânăr la curtea împărătească, muma vitregă a fetei îndrăgi pe boier şi află dela el că are femee cu mâinile tăiate. Prinde scrisoarea prin care tatăl boierului vestea naşterea a doi coconi şi scrise respuns minciunos s’o omoare pe soţie şi pe copii. Bătrânul trimise s’o lase în pădure. Dar Maica Domnului îi dădu la loc mâinile tăiate şi făcu s’o afle bărbatul, care descoperind vicleşugul împărăteştii, eră nemângâiat.
Istoria asta se află la noi şi supt chip de basm. In basm împăratul vreă să ia de soţie pe însă-şi fată sa. Ea nu vrea; el pune de-i taie mâinile. Fata fuge; un fecior de împărat o ia de nevastă. împăratul aflând, trimite s’o omoare cu copil cu tot. Gelaţii o lasă în pădure. Dumnezeu face o minune: cresc la loc mâinile fetei, când îi zice să se spele într’o apă. Insfârşit bărbatu-său o află şi pedepseşte nelegiuirea împăratului.
Basme asemănătoare se află la Ruşi, la Nemţi, la Italieni şi Sârbi.
Prin urmare, supt o formă sau supt alta, găsim in Ge-noveva de Brabant nevinovăţia răsplătită, iar fărădelegea şi răutatea pedepsite.
E un adevăr marc şi adânc, pe care n’ar trebui să-l uităm; căci, cu alte cuvinte, supt alte forme, ştiinţa cea mai înaintată a veacului tot aşâ ne învaţă.
Să nu ne închipuim, că pângărindu-ne sufletul cu păcate, putem scăpă de pedeapsă, chiar dacă dreptatea omenească nu ne descopere. Ispăşirea e în căinţă şi în îndreptarea urmărilor rele ale faptelor noastre.
I. N.
www.dacoromanicajo
LEGILE TARII
Despre contractul tie căsătorie
Două persoane cari se căsătoresc pot să facă orice fel de convenţiuni în privinţa averei lor, numai sub condiţia ca acele convenţii să nu cuprindă dispoziţii împotriva celor statornicite prin legi. Minorul, care este capabil de a se căsători, este capabil de a face şi orice convenţii cu privire la contractul său de căsătorie, cu aceleaşi forme cari se cer pentru săvârşirea căsătoriei.
De obiceiu. persoanele cari se căsătoresc, consimt ca în privinţa zestrei femeei să se urmeze întocmai după re-gulele statornicite în codul civil, sau, după cum se spune, adoptă regimul dotai. Dotă însemnează zestre.
Contractele de căsătorie sau convenţiunile matrimoniale, se fac prin judecătorie sau prin tribunal, mai înainte de săvârşirea căsătoriei, şi după nişte forme anume stabilite.
Sătenii noştri cred că zestre se dă şi flăcăilor, când se însoară. Asta, însă, nu-i adevărat, pentrucă, după lege, numai fetele se înzestrează. Dacă părinţii dau şi feciorilor lor câte ceva la căsătorie, acesta este un dar. în privinţa căruia sunt cu totul altfel de regule, decât în privinţa zestrei.
Dota sau zestrea este averea ce se aduce bărbatului, din partea femeei, ca să-i fie de ajutor în căsătorie^
O	femee care se mărită poate fi înzestrată de părinţi, ori de fraţi, ori de alte neamuri, ori chiar de străini. Femeea singură poate să se înzestreze, dacă are averea ei deosebită, şi chiar bărbatul poate înzestrâ pe viitoarea lui zestrea. Dar oricine ar constitui zestrea, în privinţa ei se urmează tot aceleaşi regule.
In timpul căsătoriei zestrea nu poate fi constituită, nici adăogită şi nici schimbată.
Bărbatul singur are dreptul să administreze averea do-tală în timpul căsătoriei, şi să se folosească de veniturile ei, fără a da nimănui nici-o socoteală, dar este supus la toate obligaţiunile unui uzufructuar.
www.dacoromamca.ro
526
ALBINA
Dacă dota, sau o parte din ea, se compune din obiecte mişcătoare, preţeluite prin contractul de căsătorie, bărbatul se face proprietarul acestor obiecte, şi la desfacerea căsătoriei este dator să plătească preţul lor, foastei lui neveste sau moştenitorilor ei. Dacă înţelegerea este altfel, atunci se obişnueşte să se scrie, în convenţiunea matrimonială, cuvintele acestea: «preţeluirea nu face vânzare», şi atunci bărbatul va fi dator să întoarcă zestrea mişcătoare în natură.
Nici bărbatul, nici femeea, nici amândoi împreună nu pot, în timpul căsătoriei, a înstrăina, nici a ipotecă imobilul dotai, decât în cazurile anume prevăzute de lege.
Aşă, femeea poate să-şi înstrăineze imobilul dotai pentru a-şi căpătui copiii pe care i-ar fi având dela un alt bărbat, sau dela bărbatul cu care trăeşte atunci; il mai poate vinde pentru a scoate dela închisoare pe bărbat, cau de a scăpă ea singură djela închisoare; pentru a da alimente familiei, în cazurile hotărâte de lege; spre a plăti datoriile femeei sau ale acelor cari au constituit dota, când acele datorii au fost făcute mai înainte de căsătorie; spre a face reparaţiuni la imobil, dacă fără acele reparaţiuni imobilul ar fi expus să-şi piardă valoarea; însfârşit imobilul dotai se mai poate în-străinâ când se stăpâneşte în devălmăşie cu alţii şi nu se poate împărţi.
La asemenea cazuri vânzarea se face cu anumite forme, după cum tot cu anumite forme imobilul dotai poate fi schimbat pe alt imobil.
Se întâmplă ca unii bărbaţi să nu administreze bine averea dotală, aşă că această avere să fie primejduită, şi când femeea s’ar întoarce împotriva bărbatului pentru daunele ce i-ar pricinui, averea acestuia să nu ajungă pentru îndestularea ei. In asemenea caz, legea îi dă femeei dreptul să ceară la judecată ca să se despartă averea ei de a bărbatului, acesta să nu mai aibă dreptul de a administra averea dotală, ci s’o administreze femeea însăşi, ca şi cum n’ar fi măritată. Aceasta se numeşte separarea patrimoniilor sau despărţirea averilor, şi se face cu anumite forme arătate în legi.
Femeea care a dobândit separaţia de patrimonii poate chiar să-şi înstrăineze averea sa mişcătoare, iar imobilul dotai îl poate înstrăina numai cu consimţământul bărbatului, iar dacă acesta i l-ar refuză, poate cere consimţământul Tribunalului.
Separaţia de patrimonii poate să înceteze, cu consimţământul amânduror soţilor, îndeplinindu-se anumite forme, şi atunci bărbatul intră din nou în drepturile lui asupra averei dotale.
Când se desface căsătoria, bărbatul este dator să dea zestrea înapoi. Dacă se desface prin despărţenie, zestrea o ia nevasta; dacă moare nevasta şi n’are copii, zestrea o iau
www.dacoromamcajx)
AI.BINA
527
rudele care o moştenesc, iar dacă are copii cu bărbatul care ar trebui să restituezestrea, se înţelege că averea este a copiilor, şi tatăl lor o administrează.
Dota se mai restitue prin separaţie de patrimonii, sau prin absenţa unuia dintre soţi.
Dară, dota este în bani sau în imobile, care au fost trecute în proprietatea bărbatului, el are termen de un an pentru a o restitui.
Dacă se desface căsătoria prin moartea bărbatului, femeea are dreptul ca un an de zile să primească venitul zestrei ei, sau ca moştenitorii bărbatului st-i dea cele ce-i trebue pentru viaţă, din moştenirea lui, iar locuinţa şi îmbrăcămintea în timp de un an trebue să i se deă din moştenirea bărbatului.
Anul acesta dela moartea bărbatului, se nurr.'îşte de doliu, adică de jelanie.
Prin contractul de căsătorie se poate hotărî că orice fel de avere ar dobândi femeea. în timpul căsătoriei, să devie dotală. In asemenea caz, o asemenea avere urmează după regulele dotei, ca şi cum dota s’ar fi constituit înainte de căsătorie.
Dacă nu s’a scris asemenea lucru în contractul de căsătorie, orice avere ar dobândi femeea în timpul căsătoriei, se numeşte pa.rafernă, şi femeea are dreptul s’o administreze şi să se folosească de ea, cum ar găsi de cuviinţă, dar ţinând seamă de cerinţele legei în ‘eeace priveşte drepturile soţului. Aşa, nu ar putea înstrăina acea avere, nici a stă în judecată, pentru dânsa, decât cu autorizarea bărbatului, şi. dacă i-ar da femeea împuternicire de a administrâ averea parafernală, în asemenea caz bărbatul ar fi un mandatar al soţiei sale.
Artur Gorovei.
ENI. GRIGOROVITZA, Scrieri populare
Se află de vânzare la toate librăriile din ţară.
Dep. gen. Librăria Naţională, Bucureşti Calea Vict. 47).
1.	— Chipuri şi Graiuri din Bucovina (voi. ilnstr.).
2.	— Dela Hotare (istorii moldovene).
3.	— Schitul C'erebucului (roman istoric).
4.	— Poveşti Răzleţe (Edit. Bibliot. p. Toţi).
5.	— Oameni Vechi (trad. Edit. Bibliot. p. Toţi).
6.	— Cum a fost odată (voi. ilustr.).
7.	— Piatra Muierii (volum sub tipar).
8.	— Negru Vodă (volum sub tipar).
9.	— Amintiri (volum în pregătire).
www.dacoromanicajx)
Cum se molipseşte un cal de răpciugă
Se ştie că răpciugă este o boală a cailor, foarte lipicioasă, care se poate comunică nu numai la alţi cai, dar chiar şi omului. Ea pricinueşte aproape în totdeauna moarte a animalului şi mai cu seamă a omului bolnav.
Calul capătă răpciugă în mai multe împrejurări. Aşa un cal se bolnăveşte de răpciugă când stă în acelaşi grajd cu un altul ce boleşte de această boală, când beâ apă din aceas găleată sau şgheab cu el, când mănâncă din aceleaşi esle, când obiectele cu care ne servim la animalul bolnav, ca ţesala peria., hamuri, pătura, etc. le întrebuinţăm şi la calul sănătos. Un cal ia răpciugă dacă este transportat în acelaşi vagon cu un altul răpcigos sau cu un vagon în care a stat mai îhainte animalul răpcigos şi nu s’a curăţit şi desinfectat mai înainte de a se introduce un altul sănătos.
Răpciugă nu se arată de odată, se poate întâmplă ca un cal de şi molipsit să nu înfăţişeze nici un simptom timp de săptămâni sau luni, în cazul acesta se zice că are răpciugă ascunsă, de aceea legea de poliţie sanitară veterinară prevede ca toţi caii cari sunt bănuiţi că au putut a se molipsi de răpciugă, care au stat în acelaşi grajd cu un cal răpcigos, sau a venit în vagon cu cai răpcigoşi etc, să se ţie în observaţiune timp de 2 luni, pentru a se observă dacă nu apare răpciugă, dacă nu se manifestă boala. La alţii, boala apare repede, la o săptămână, la două.
De aceea, cel mai nemerit lucru în caz când bănuim că un cal este sau poate să fie molipsit de răpciugă, să-l ţinem separat, să’l ţesălăm cu peria şi ţesala lui; pătura lui să nu o punem pe alţi cai; să nu’l înhămăm de cât singur, aceasta
www.dacoromanicajo
ALBINA
529
vreme de cel puţin două luni, în care timp să-l observam de aproape, înştiinţând autoritatea comunala de îndată ce apare scurgere de muci pe nas, umflături pe la gât, sau răni urâte pe corp.
Astăzi încă, ştiinţa veterinară, poseda pp mijloc prin care poate spune eu siguranţă dacă un cal bănuit de a fi molipsit de răpciugă, este sau nu răpeigos.
Acest mijloc constă in introducerea subt pielea calului a unei materii, a unei zemi dobândită din cultura samânţei răpciugei pe cartofi, căci se ştie că această boală are microbii ei, sămânţa ei, ca toate boalele molipsitoare. Această materie se numeşte mor vină. Vârâtă sub pielea calului sănătos, animalul nu arată nici o turburare; din contră, dacă calul este răpeigos, molipsit de răpciugă, se observă după 8—10 ore trecuted e la introducerea morvinei sub pele, că el începe a se înfăţişa oarecum trist, nu mănâncă sau mănâncă puţin; i se ridică căldura corpului, câte odată are tremurături, i se sbârleşte părul, iar la locul unde s’a introdus morvina se face o umflătură caldă şi dureroasă, întinsă ca un taler, şi câte odată şi mai mare. Injecţiunea se face pe una din laturile gâtul ui-
Aşa dar când cineva are un cal ce bănueşte a fi răp-cigos, sau numai molipsit de răpciugă, de şi nu ar prezenţii niciun semn al boalei, să înştiinţeze neîntârziat autoritatea comunală locală, aceasta conform art. 25 din legea de poliţie sanitară veterinară, autoritatea fiind datoare de a chemă de îndată pe medicul veterinar oficial pentru a, lua măsurile necesare, şi a ne feri astfel celelalte animale de a căpătă boala, ca şi pe noi înşine.
Irimia Popescu,
Medic-veteiinar.
0 nouă însuşire a pisicilor
Un grădinar din Germania îşi procurase o plantă nouă (Actinidia polygama). Intr’o zi surprinse o pisică că-i mănâncă planta. Acelaş lucru s’a întâmplat mai târziu când puse în parcul’ oraşului mai multe de aceste plante. Intr’o noapte pisicile din vecinătate le mâncară pe toate-
(Deşteptarea).
www.dacoromanica.ro
*
'I
AER DELA 1437 PÂSTRAT LA MĂNĂSTIREA NEAMŢULUI
(Dupa „Bulet. comis. mon. istoi'iceu)
www.dacoromamca.ro
b32
ALU1NA
PREHIILE NOASTRE
Conform promisiunii, vom da în cursul anului acestuia patru tablouri colorate ca suplementpe lângă revista noastră.
Primul tablou va fi împărţit odată cu No.	dela 27
vruarie 1911.
El este o reproducere de pe o lucrare eminentă a pictorului Oscan Obedeanu, care a bine-voit să ni-o pună la dispoziţie înainte chiar de a fi fost cunoscută de public expusă
Este intitulată:
CĂRTURARUL SATULUI
şi înfăţişează un copil,elev în şcoala	, care citeşte fa-
miliei sale povestiri dintr’o carte istorică.
Al doilea suplement se va împărţi în No. de Paşte. El este o reproducere de pe un tablou iarăşi necunoscut al colaboratorului nostru, maestrul Costin Petrescu, Este intitulat:
i
IISUS ÎNTRE CĂRTURARI
Al treilea suplement reproduce o operă a marelui Grigorescu: O SENTINELĂ
I	‘
Se va împărţi cu No. dela
Cel din urmă suplement se va împărţi cu No.	al
anului corent. El reproduce portretul lui Mircea de pe o pictură din biserica mânăstireiCozia.
Nu ne îndoim că abonaţii noştri vor aprecia sacrificiile ce facem căutând să le dăm reproduceri de pe lucrărj de artă şi^ executate cât se poate d8 bine în cunoscutuj atelier „Socec“, după clişeile lucrate de d. Brandt. Sperăm că fiecare va căută să răs^ pândească în cercul prietinilor şi cunoştinţelor revista noastră, pentru ca, fiind astfel ajutaţi, să putem aduce îmbunătăţiri din ce în ce mai importante cari vor foldsi tuturor abonaţilor.
Ni se va ţine de asemenea socoteală de sacrificiul ce facem reducând abonamentul pentru elevii şi absolvenţii	rurale dela
5 lei la 4 lei pe an, cu gândul numai de a aduce la îndeplinire scopul pentru care am înfiinţat revista de a pune în mâna sătenilor o citire folositoare.
ADMINISTRAŢIA
www.dacoromanicajo
O biserică a lui Ştefan în ţara Românească
«Buletinul Comisiunii monumentelor istorice», publică (în No. 3 An. III) un articol al d-lui Al. Lăpe-dâtu, despre o biserică din Râmnicul Sărat, înălţată de Ştefan cel mare.
Autorul adună acolo puţinele date ce s’au putut găsi despre construirea acestei biserici. Ea tre-bue să se fi ridicat între 1473 şi înainte de 1481,
www.dacoromamca.ro
534
ALBINA
dar nu se ştie lucrul cu siguranţă şi nici nu se cunosc alte amănunte decât cele cuprinse într’o pisanie din 1704, astfel că nu ştim cum eră ea înainte de secolul XVII.
Biserica s'a dărâmat, iar în locu-i s’a ridicat actuala biserică catedrală din oraşul Râmnicul Sărat.
Reproducem aici vederea bisericii vechi.
A.
ZAPISUL”
— POVESTE —
Fântânarii toţi cu gura pe dânsul.
—	Să ne dai şi nouă.
In zadar Durduc le arătă că-s bani blestemaţi şi le spuse toată paţarania. Ei nu; că de nu le dă şi lor, acolo îi fac sfârşitul.
Atunci el a grăit: ’
—	De, atunci luaţi şi d-voastră. Insă când să pue toţi trei mâna pe-galben’., de odată, din senin se pomeni fiecare cu câte un pumn sdravăn în piept, de s’au dus lacomii de trei prăjini peste cap.
- Cum vra să zică, se resgândiră ei, ne şi baţi?
Şi gata să-l înşface pe om. Da atunci alţi pumni le veniră din necunoscut, că au apucat-o ceia la goană, închinându-se şi stupind, lăsând şi fântână şi tot.
Şi a rămas omul şi cu bani şi cu fântâna îngrijită. Nu-i vorbă, văzând el că le vin celora brânci aşa din văzduh, l-a cam apucat grija şi s’a dat de oparte nu cumva să se pomenească şi el cu o aghiaz-mueală. Dar văzând că nu-i nimic, aprinse iar tă-mâe şi apropiindu-se de bani, îi băgă în traistă, şi legându-i bine băerile, o porni spre casa.
\cum vedea şi el bine că are bani şi nu amăgeli, şi-o ascunse în podul surei, dând poruncă fe-meei, până Duminecă să fie’ cămeşile lui şi ale bă-eţilor gata.
0 Vezi No. 19.
www.dacoromanicajo
ALBINA
535
Şi se brodi că eră o zi frumoasă, dar cu câţiva nori pe cer, aşa că slujba se făceâ tot în şura din sat.
Durduc se sculă dimineaţa, se duse la crâşmă, îşi luă o lumânare şi schimbat şi el şi copiii cu cămeşi albe şi spălaţi o porniră la locui de rugăciune şi cu traista de bani în spate.
Oamenii s’o apuce la goană când îl zăriră. Noroc de preot câ-i opri:
—	N’o luaţi aşa oameni buni, că d-voastră ziceţi că-i aşâ şi pe dincolo, da Dumnezeu ştie ce are omul în sufletul lui. Euîl văd că vine tare blajin, ba şi cu o lumânare în mână şi nu ştiu ce mai are şi în traistă. Primiţi-1 măcar lâ urmă, că demonul după ce toacă de leturghie, nu poate avea nici o putere asupra noastră.
Cu toate astea, nimănui nu-i eră mintea la slujbă, ci fiecare se gândea cum s’o radă mai repede la un adică; şi zarva crescu şi crucile şi mătăniile din ce în ce se înmulţeau. Mai cu seamă femeile.
—	Uită-lă-i tu! Uită-lă-i ici cu băeţii.
Când l-au văzut la spatele lor, li s’a înfiorat sângele şi se sfătuiau:
—	Aracu-n de mine, hai să fugim.
—	Da staţi pe loc, femeilor, le vorbi şi preoteasa, care era acolo, ce vă copilăriţi? Vorba părintelui, chiar de-ar fi ceva, după leturghie nu vă poate face nici un rău, şi-apoi necuratul unde se pomeneşte să stea în timpul slujbei leturghiei cu oamenii, căci cum aude: „Cei chemaţi ieşiţi", plezneşte fierea în el.
Şi numai cu asta lumea s’a liniştit. Totuşi una, mătuşa Gahiţa lui Miron grăi:
—	Şi.o fi luat pe seamă, dragul mătuşei, de cele pătimite la fântâna părăsită.
—	Da cu fântâna ceea, ce e? întrebă Ilincuţa lui Barabulă, o nevestică de curând măritată
—	Ce să hie, îi răspunse alta, Anica Turcului, o femeie în vârstă, cu un ochiula slănină şi cu altul la făină; lumea nici nu mai trece pe-acolb; oamenii nu o mai curăţă.
www.dacaromamcajo
530
ALDINA
—	Dar oare în traista ceea ce o fi având? întrebă iar Ilincuţa.
—	Ce să aibă. răspunse baba, ia ceva jertfă pentru sfânta slujbă.
Eu nu-primesc, îi tăie vorba alta., Ruxanda a lui Grigore din Lămăseni, o altă nevastă bundoacă şi pistrue pe obraz.
—	la nu te luă după asta, îi dădu şi bătrâna la rându-i. Nimic nu e a satanei, să-i fie’luidecap acolo, ci tot ’Mnezeu drăguţul le face şi rod şi holdă, că de-a fi de partea necuratului, amu ar muri lumea de foame. Şi daca primeşti ceva din ce-i a lui satana, nu are nimic cu darul lui ’Mnezeu.
Bine-ai grăit mătuşă, îi zise Vasile Toader Diaconu, un bătrân cu părul alb şi faţa plină de sănătate, care eră pe-aproape: „De asta e aşa, cine are ceva cu darul lui Dumnezeu sfântul ?“ ’
—	Aşa. că am zis bine, cuscre Vasile, făcu bătrâna, — Iii, da popa dă anafora.
(Va urma).________________Ion Dragoslav.
îngrijirea copiilor din punct de vedere religios.
C. Păr. Econ. N. Rădulescu, publică în revista «Amvonul», un articol despre această chestiune, atrăgând atenţiunea asupra trebuinţei ce este de a stărui asupra creşterii creştineşti încă din cea mai fragedă vârstă. C. S. stabileşte cele ce urmeză:
Din familie, de când este încă mic învaţă cineva să trăiască în unire şi în dragoste cu alţii, sau în dispreţul aproapelui. Felul simplu de traiu de când cineva este mic îi păstrează sănătatea, îi întreţine liniştea Sufletului şi-l face să nu se teamă de atâtea şi atâtea obstacole, ce omul întâmpină în viaţă.
Dela mamă suge copilul pe lângă hrana trupească şi primele cunoştinţe religioase şi deci ea este în primul rând responsabilă dacă copilul său este respectat sau dispreţuit în societate după felul cunl a ştiut sâ-i insufle dragostea de Dumnezeu şi aproapele.
Prin urmare prima îngrijire din punct de vedere religios o dau părinţii şi copilul o primeşte în familie.
Nu puţină valoare are şi preotul în conducerea copiilor pe
www.dacoromamcajo
537
ALBINA
calea cea buna şi este o datorie, ea totdeauna să-i sfătuiască să vie la biserică, căci aci este şcoala unde omul învaţă tot ceea ce e bun şi folositor.
Aci în biserică departe de zgomotul lumii, omul poate să-şi spună şi să aducă mulţumire lui Dumnezeu pentru tot binele primit din partea lui.
Şcoala de asemenea un minut nu trebue să depărteze pe copil dela idei a de Dumnezeu, căci necredinţa îl face pe om să săvârşească cele mai mari crime şi responsabilitatea o vor avea aceia, cari în loc de a promova dragostea de patrie şi de Dumnezeu, vor aprinde focul necredinţei spre a mistui tot ceeace e bun
DE LA ROMÂNII DE PESTE HOTARE
Adunarea din Arad
Joi la 17 Fevruarie (stil nou), s’a \\nut o adunare populară politică a Românilor din Arad şi împrejurimi. Ziarele de peste munţi \ orbesc cu mare entuziasm despre această întruniri s.
Iată ce spune ((Românul» uin Arad:
Adunarea de azi va da vigoare nonă luptelor noastre viitoare. In ziua aceasta s’a dovedit, că Românii nu vor să trăiască şi mai departe în sclavia sistemului actual de prigonire naţională, ci sunt hotar îţi a-şi încorda toate puterile pentru apărarea naţionalităţii lor, a limbei lor strămoşeşti şi sunt cu bărbăţie lioţarîţi a pretinde şi pentru dânşii drepturile cetăţeneşti, ce li se cuvin în măsura jertfelor, ce ei aduc pentru susţinerea Statului.
Poporul românesc s’a mişcat în ziua de astăzi, şi-a ridicat glasul sau puternic, protestând în potriva fărădelegilor de cari suferă, şi spunând lamei întregi, că nici o suferinţă nu va fi în stare să-l aliată dela pretenţiunea sa la viaţă naţională românească.
Ziua de astăzi a fost bărbătescul răspuns al poporului românesc la trufaşa insultă a contelui Ştefan Tisza la adresa naţiune! româneşti, insultă, ce i s’a adus acestei naţiuni prin presupunerea, că naţiunea română din Ungaria şi Transilvania pentru concesii de nimic, pentru fărâmături şi oase de ros, ar putea să renunţe la drepturile sale naţionale, ar putea să se desfiinţeze politiceşte, intrând în apele turburi ale partidelor maghiare.
Şedinţa s’a deschis la orele li dimineaţa, sub preşe-denţiâ d-lui Ştefan Pop, deputat. După câteva vorbe ale d-lor V. Goldis şi ŞL Pop, ia cuvântul d. Aurel Vlad, deputat, care a examinat situaţia politică a Românilor din Statul Ungar
www.dacoromanicajx)
538
ALBINA
faţă de guvern, şi a cercetat mai ales chestia împăcăreir despre care s’a vorbit. D sa zice, între altele:
Fraţilor, pacea aceea numai atunci se va putea face, cânrl poporul unguresc va ajunge să aibă toate drepturile acelea, când se va face înţelegere între toate popoarele, asupra condiţiunilor cu care se va susţine ţara aceasta în viitor, pentrueă ţara aceasta nu e numai a boierilor, ci a poporului întreg, el o susţine.
D. Dr. Vasile Lucaci, discută apoi chestia dreptului limbei române şi face o amănunţită expunere a chestiunei, încheiând astfel:
Salutându-vă dară, şi nmlţumindu-vă pentru bunăvoinţa, cu care aţi ascultat glasul meu răguşit, precum vedeţi, pentru greutatea vremei, vă rog la un singur lucru. Să aveţi înaintea ochilor, precum au avut moşii şi strămoşii noştri, dreptul mare şi sfânt, dreptul netăgăduit al limbei noastre naţionale. Şi, dacă veţi stă pe temeiul acesta, neînvinşi vom rămânea în lupta noastră pentru ■dreptul limbei noastre româneşti.
Să trăiţi la mulţi ani!
Au vorbit apoi d-nii Vasile Goldis şi d. Victor Bontescu.
La fine s’a votat moţiunea următoare:
Poporul român şi alegătorii români din comitatele Arad, Bichiş şi Cenad constată, că sistemul de guvernare inaugurat în anul 1867, susţine şi azi acea politică de distrugere, care bazându-se pe exclusivismul de rassă şi clasă, încătuşează forjele adevărate ale acestei ţări şi în special, face imposibilă valid ilar ea politică, desvoltarea economică şi culturală a poporului român. Constată, cu durere, că ocârmuirea ţârei desconsideră nu numai drepturile inalienabile ale poporului român, ci nesocoteşte chiar şi cele mai elementare îndreptări ale limbei şi obiceiurilor poporului român.
Protestează cu toată hotărîrea împotriva acestor stări de lucruri şi pretind respectarea drepturilor naţionale ale poporului român, pretind respectarea aşezămintelor bisericilor române- pretind ocrotirea intereselor economice ale ţărănimeA române şi cere cu toată energia să i se dea poporului român cuvânt în ocârmuirea ţârei, în proporţia jertfelor de sânge şi de avere pentru susţinerea acestei ţâri şi pentru mărirea monarhiei.
Cere introducerea, fără amânare a votului universal, egal, secret, fără restricţii şi după comune, precum şi arondarea cercurilor electorale cu dreptate, după teritorii naţionaliste. Protestează împotriva tendinţei de a. luă dela ordinea zilei această chestiune strâns legată de desvoltarea democratică a ţârei.
Relativ la aşăzisele iniţiative de împăciuire, ivite în timpul ■din urmă, adunarea ia cu satisfacţie act, că se află deja, băr-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
539
baţi de Stat maghiari, cari recunos, că chestia de naţionalităţi este astăzi chestiunea de cea mai vitală importanţă a Ungariei ■şi că dela fericita ei soluţiune depinde viitorul Ungariei. Regretă	însă, că niciunfapt de guvernământ nu a dovedit până
acum, că într’adevăr am fi ajuns în	politică a
ţârei la acel mult aşteptat punct de	când prin fapte
să se dea dovadă, că ocânnuitoriisunt pătrunşi de	,
că nu pe temeiul forţărei unei supremaţii săturate de nenorocitul spirit al exclusivismului de rassă, ci numai şi numai în spiritul sincerei văii şi a adevăratei libertăţi	, bazate
pe drept şi pe dreptate, pe respect încredere	, ce
poate înfăptui justa şi mulţumitoarea şi astfel singur posibila soluţie fericită a chestiunei de naţionalităţi din Ungaria.
l.şi exprimă aderenţa la programul partidului naţional român şi în lupta pentru ducerea la izbândă a programului acestui partid îşi depune deplina sa încredere în comitetul central al partidului naţional român.
Afară de ziarul «Românul», de pe eare luăm amănuntele ce am dat mai sus, toată presa românească de dincolo a salutat cu cuvinte calde această manifestaţie naţională.
Iată ce zice «Tribuna Poporului» din Arad:
In această zi şi-au dat întâlnire, în Arad, braţele şi mintea, cele două arme puternice care câştigă luptele vieţii. Ţărănimea noastră muncitoare cu braţul şi cărturarii noştri muncitori cu lumina ştiinţei, s’au adunat la Arad ca să dea dovadă ponegritorilor şi asupritorilor noştri că în apărarea drepturilor noastre sfinte toţi suntem o singură tabără.
«Gazeta Transilvaniei» din Braşov, apreciază astfel rezultatul întrunirei.
Vorbirile, pline de poveţe şi învăţături bune. au fost ascultate cu mare interes şi vorbitorii au fost viu aplaudaţi şi aprobaţi. Peste tot adunarea a fost stăpânită de o mare însufleţire, ceeace s’a arătat şi la primirea hotărîrilor. Adunarea anume a protestat contra nedreptăţilor şi volniciilor, ce ni.se fac, a cerut încetarea abuzurilor şi a pretins introducerea votului universal, egal şi secret.
LICIT A.ŢI UIMI
In ziua de 2i> Fevruarie 1**11, ora 10 l/î a. m., se va ţine la Eforie, B-dul Elisabeta, licitaţie publica, cu oferte închise, cum şi la Primăria comunei P&cureţi din j ud. Prahova, pentru concedarea spre exploatare a puţurilor şi iiistalaţiunilor petrolifere dela Ochişoru, moşia Sărasca, Matiţa şi DelniţaJ ud. Prahova, pe termen de 3 ani, cu începere dela data aprobarei.
Garanţia provizorie pentru admitere la licitaţie va li de lei 200.
— Idem la Eforie, B-dul Elisabeta No. h, precum şi la Primăria comune Sinaia, pentru darea în întreprindere al ucrărilor de construirea unei'Jcase de locuit pentru grădinarul Eforiei dela Sinaia.
Devizul fiind în sumă de lei 4,417.
www.dacoromanicaro
540
Al.MIXA
Idem la Eforie, B-dul Elisabeta, pentru închirierea pe termen de 3 ani
a următoarelor fmobile:
A. Din Bucureşti;
I- Palatul Băilor Eforiei, B-dul Elisabeta
1.	Apartamentele din stânga palatului Eforiei, primul etaj, ou începere dela 23 Aprilie 1911, camerile disponibile; garanţia provizorie lei 1.000;
2.	Prăvălia No. 5, cu începere dela 03 Aprilie 1911 ■ garanţie provizorie
lei 900;	' M
3.	Prăvălia No. 7, cu înccpe-e dela 23 Aprilie 1911; garanţie provizorie lei 850.
II. Imobilul din strada labirint Yo. 70.
a} Apartamentul din faţa cu începere dela 23 Aprilie 1911 ; garanţie provizorie lei 250.
B. Judeţul. Prahova.
Din Sinaia
a) Pavilionul din pădure cu începere dela 23 Apr. 1911; garanţie prov. lei
b) Magazinul No. 1 din parc „	„	„	*	„	„	„	„
r.	n ^ n	n ,,	J)	«	„	,,	„	na
e)	Lăptari a	din pare „	„	„	„	„
f)	Chioşcul de jurnale din parcul Sinaia, cu începere dela I Iulie 1911, garanţie provizorie lei..........................................................
60
160
170
160
125
100
Din comuna Poiana
Casele cele mari din curtea schitului Poiana, cu începere dela 23 Aprilie 1911; garanţie provizorie lei 280.
Supraofertele şi ofertele condiţionale nu se primesc.
Oondiţiunile speciale precum şi orice informaţiuni se pot luă la Eforie, Serviciul Domenial, în toate zilele de lucru, între orele IO'/î — 121/» a. m.
Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 72—83 din legea comptabili-tăţei publice.
POSTA ADMINISTRAŢIEI
D-lui Grigorescu, învăţător, corn. Principele Ferdinand, jud. Teleorman.—Consultaţi lucrările următoare:
1.	Lucrarea d-lui inspector veterinar Ion Furtună despre Creşterea şi îmbunătăţirea animalelor domestice, ed. II, putându-se adresă la autor în str. Labirint 74
2.	Lucrările d-lui profesor N. Filip şi anume: Priviri asupra calului românesc; monografia găinelor; animalele domestice din România (în franţuzeşte); zootecnia generală, etc. a se adresa la autor, la Şcoala Veterinară.
3.	Despre vasele cailor, de colonel Romulus Boteanu, stabilimentul de arte grafice Universala, str. Covaci.
4.	Rasa Frisa şi îmbunătăţirea oilor româneşti, de Nicoleanu şi Mantu. Editura Minervei.
3.	Zootecnia practică, de Vucol August in, medic-veterinar al oraşului Craiova.
In afară de acestea consultaţi colecţia „Albinei" dela apariţia ei, în care veţi găsi o mulţime de poveţe asupra creşterei şi boalele vitelor, date de administraţia domeniilor coroanei, de către agronomi, de medicul veterinar Irimia Popescu, etc.
www.dacoromamca.ro
ALIUVA
541
PENTRU COPII
IONEL Şl GHEORGHITA
Ionel şi Gheorghiţâ sunt fraţi buni, fără seamăn. Ţin grozav unul la altul şi niine nu i-a auzit certându-se vre-o dată. Cea mai mare bucurie a lui Ionel e când are ceva să ’mparţă frăţeşte cu frate-său, Când îşi face lui o jucărie, numai decât face şi lui frate-său una la fel.
De Crăciun, rudele şi părinţii le-au adus tot felul de jucărele.
Ionel, cum vedea la el una care par că n ar fi avut’o şi Gheorghiţă, numai decât alergă sâ-1 întrebe de n’o vrea el.
—	Dar, Ionele, am destule. Tu eşti mai mare, îţi tre-bue şi jucării mai multe.
—	Ba ţie, că eşti mai mic.
După ce şi-a aşezat fiecare jucăriile în dulâpior şi s au culcat, se gândeau la ele. Ionel îşi zicea: „La mine sunt mai mulţi soldaţi în cutie. Bietul Gheorghiţâ are mai puţini. Tocmai el cărui i-s aşâ de dragi soldaţii! Zeu, o să merg sâ-i pun câţi-va dela mine. Dar elefantul? Cum se uită el la elefant! De câteori nu zicea: „De aşi aveâ bani, să-mi iau un elefant cu trompa mare, dar mare!“ Chiar aşii: „Să i duc elefantul şi să-roi iau calul şi să zic că ei singuri s au schimbat. El e mic şi crede. Ce bine o să-i pară! Mie îmi place şi calul. Pe urmă, eu am căpătat trei cutii de bon-boane; el, numai două, mai mici! O sâ-i duc şi lui una".
Ionel, când socoti că frate-său a adormit, luă jucăriile şi, ţiptil-tiptil, le duse în. dulâpiorul lui Gheorghiţă. Pe urmă veni şi se culcă mulţumit, gândind la bucuria de-a doua zi a lui Gheorghiţă.
Gheorghiţâ, mic el, dar tot inimos şi cu dragoste pentru
www.dacoromamcajo
542
ALBINA
frate-său, trezindu-se până ’n ziuă, se gândi: „Multe jucării am căpătat, zeu, mai multe decât Ionel! Ce paiaţă! Ce tren! Ce automobil! El, bietul, nu are lucruri aşa frumoase. Bine, nu zic: se poate juca şi el cu dânsele, dar e altceva, când se chiamă că’s ale lui. Să-i duc di’ntr’însele. O crede că aşa ni le-a schimbat mama.. “
^i tiptil duce din jucării şi le aşează în dulăpiorul lui Ionel.
A doua-zi şi unul şi altul văzură jucăriile schimbate, dar nu înţeleseră cum sa făcut lucrul.
Seara a doua. după ce s’au culcat, nu-i prindea somnul de loc, mereu gândeau la jucăriile ce le are fiecare mai frumoase şi mai multe decât celălalt. Fiecare îşi zicea că mare nedreptate sufere celălalt. Munciţi ei aşa de gânduri şi neputând adormi, se sculară tiptil din pat, încet deschiseră dulâpioarele, luară jucării şi pe nesimţite porniră unul spre dulapul celuilalt. In drum se întâlniră şi se bufniră cap în cap! Amândoi s’au speriat şi începură a ţipă. Mama alergând de-alături cu lumânarea, îi găsi încărcaţi cu jucării şi într’un hal fără hal. Văzându-se unul pe altul, începură să rîză cu hohote.
Povestea spune că băieţii de altădată au ajuns acum mari, oameni în toată puterea, şi că tot se iubesc, ţin unul la altul, se ajută Ia nevoe, şi că amândoi stau bine, sunt învăţaţi şi cu dare de mânăi
Neculcea.
VESTIRE
Administraţiunea Calendarului Cultural al Românului roagă mult pe bunii Români conducători ai băncilor- populare, ca şi pe t'bţi oamenii, cărora li s’au trimes ac,este calendare,
să achite socoteala lor cât mai grabnic.	•	(4-2)
, ■ *
—------------- ,p
www.dacoromanica.ro
ALBINA
543
CÂND DOI SE CEARTA1)
Un brotăcel stăteâ într’o zi pe marginea unui
lac, când deodată sosiră două raţe flămânde. Amândouă se a-runcară asupra brotăcelului. Una îl apucă de un picic si alta de
un altul. Brotăcelul pe jumătate mort de frică îi veni o idee şi le spuse:
— De geaba vă certaţi aşa, căci cum vă este gura plină, nu puteţi vorbi uşor.
Fără să se gândească, raţele îi deteră drumul şi se luară la ceartă, de aci la bătaie* în timp ce brotăcelul încet încet se apropie de marginea apei şi ţâşti înăuntru, înotă repede şi trecu pe celălalt mal.
Raţele văzându-se păcălite de un bro- ^ ^ tăcel, o porniră spre casă ruşinate.
Mosu.
l) Trad. din franţuzeşte.
www.dacoromamcajo
/\ i.hiva
55
5TEHUR

SocietauH .N/jBaH lucrează pentru întinderea învă-tălurii in popor, prin tipări ea şi rasoândirea de scrieri îd publicaţii mo ale, patriotice .şi do folos practic, şi pentru împiedecarea, prin fuale mijloacele legiuite, a i-ric-Tvwii -i‘i fîe scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Membri înscrişi şi cotizatiuni plătite (urmare)
Gh. O. Gârlescu (Bucureşti), 2 lei): A. Hertz (Bucureşti), 2 Iei; Gh. Lnzăr (Bucureşti), 2 lei; Mih. Marinescu (Bucureşti). 2 lei; G. A. Popovici (Bucureşti), 2 lei; Const. A. Nestor (Bucureşti), 2 lei; Vasile Şuien (Bucureşti), 2 lei; X. Xicolaescu (Bucureşti), 2 lei; C. Dumitrescu (Bucureşti), 2 lei: V. Longhin (Bucureşti *’ lei; Gh. Teodorescu (Bucureşti), 2 Ici; Ilie Dini (Bucureşti), 2 le.. Popescu. (Bucureşti), 2 lei; Niţă C. Teodorescu (Bucureşti), 2 ’ei; Gh. C. Vântu (Huşi), 3 lei; C. Alex. Holbau (Huşi). 2 lei; Irimia Gh. Vântu (Huşi), 2 lei: Dobrcn Dobreanu (Huşi), 2 ei; I). R. Ral le (Huşi), 2 lei; Ştef. Vasiliu (Focşani). 10 lei; I). Tzanu (Focşani), 5 Ici; Maior Crăciunescu (Foc-şani), 6 Ici.* Ştef. Graur (Focşani). 2 lei: A. Trandafil (Focşani). 2 lei: Irimia S. Pană (Focşani), 2 lei; I*'. Balaban ţ Focşani), 2 lei; Avramiu fFoflini). 2 lei; losifGation (Focşani), 2 ici; F. IVagei* (Focşani), 2 Ici; A. Ba la hm (Focşani), 2 tei. N. Romanescu (Focşani). 2 Ici; N. Romanescu (Focşani), 2 Ici; N. Rudolf (Focşani), 2 lei; Th. S. T. (Focşani). 2 Ici; P jTrongani (Focşani), 2 lei; Andrei Ignat (Focşani), 2 lei; Irimia Xegulescu (Focşani). 2 lei; P. Io nescu (Focşani). 2 lei; St. Fotoliu (Focşani), 2 lei; Nicolau (Focşani), 2 lei; C. Tatovici (Focşani), 2 lei: D. M i ti tel li (Focşani), 2 lei; I. An-dronic (Focşani), 2 lei; C. Mironescu (Focşani), 2 lei; Pascal (Focşani), 2 lei; L. Undau (Focşani), 2 ei; A.exandrescu (Focşani), 2 lei; V. N. Nicolau (Focşani), 4 lei; Abachon (Focşani), 2 H; Rosenberg (Focşani), 2 lei; Dr. H (Focşani). 2 lei; H. Hanchen (Focşani), 2 lei; Ghellu (Focşani), 2 lei; Vartan (Focşani). Dristorcanu (Focşani), 2 lei; H. Anostea (Focşani). 2 lei; Mir n (Focşani), 2 lei; A. Drivai (Focşani), 2 lei; Chiri a c Zambranis (Focşani). 2 lei; I. Tiroiu (Focşani), 2 lei; C. Ionescu (Focşani), 2 lei; Snchc Georgescu (Focş ni), 2 lei; C. R. Geblescu (Craiova). ă lei; latta Mina (Craiova). â iei; I. 1). Stoenescu (Craiova), 5 Ici ; Gh P. Andreescu, (Craiova». â lei; Marin A. Constantinescu (Craiova), 5 lei ; llie R. Opran (Craiova), 5 Ici.
(Va urma).
scrisdari către: redacţie
Cetind din întâmplare câteva numere din frumoasa revistă rAl-bina“, ce d-voastra administraţi, şi văzând-o că nu este decât un aprig luptător popular al ţărănimei, cu respect, vă rog a rni se trimite şi mie această revistă.
Petre Pătrulescu
A yen t.-sa n., corn. Tusla, pl. Mangalia, jud, Constanţa.
www.dacoromamcajo
PURGEN
CU RENUME UNIVERSAL. Recomandat de medici în toată lumea pentru adulţi şi copii cât de mici. De o eficacitate absolut sigură, singurul contra constipaţiunti, congestiunei şi migrenei, plăcut la gust, nu produce colici şi n'are efecte rele asupra organismului.
--- Cel mal economic, cutia cu 25 purgative lei 1.50	~
Rugăm a se refuză PURGEN inscripţie, căci sunt pastilele cari nu	—. — ^ _ _	falşe, vătămătoare şi
yor aveâ această	CSm T t f\	produc colici
« — “ -------------- ■■ -------- -
FILIP L1NDENBERG
Bucureşti. — Str. Lipscani, 4. — Bucureşti.
(Dela 1 August: Str. Smârdan, 15)
SINGURUL MAGAZIN SIMCCIAL
CU
JUCĂRII DE COPII
Obiecte frumoase şi durabile cu preţurile cele mai ieftine
Mare depozit de articole de: PĂCĂLEALĂ, FARSE şi SURPRISE, APARATE SURPRiZĂTOARE DE SCAMATORII
THE BANK OF ROUMANIA, UMITED
Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucu-sala Bucureşti.
Comitetul central: Laclilan Michintosh Rate G. 1. Gasnhen .... Vicontele Dcţicannon .
E. W. H. Barrv . . . Rrhert Hamiltcn Larg Oemetre de Fmnk . .
P. Naville............
Ad. Vernes............
la Londra
Directori:
Vicna Paris
n
A. Stolz E. Goodwin.
(Vnsori: loan Kallnderu, Demetru Ioan Gbika şl Artfaur Green.
Sediul social:
Londra 6 Creta Winchestcrstrecf. Sucursala: Bucureşti. Piaţa Sf. Gheorghe.
„NAŢIONALA**
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, Bucureşti Capital în acţiuni întreg vărsat în
aur................Lei 2.000.000
Fonduri de rezervă compuse din prime
şi daune..............  3.955.688.76
Idem format din capital şi alte rezerve „	1.075.842.60
Total în aur „	7.053 531.36
Dnuae plătite ....	33.000.000
Viee-preşedinte, A. Băicoiinu.
Dir. general. E. Grunwald. „NAŢIONALA“ asigură contra in-eediului, a .grimlinei-*, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinaţiunile obişnuite ca: „cas de moarte,supravieţuire,zeslreşi rentă *. Sediul social in palatul Soc. din str. Doamnei N<>. I2, Bucureşti. Repres. generală în Buc. str. Smârdan No. 4-, Vj-. nţii in toate oraşele din tară.
www.dacoramamca.ro
'CREMA, PUDRA $1 SĂPUN ,,FLORA'
nu se vând dcqâl in embalagiul original arătat aci (un sfert din mărimea naturală) cu următoarele preturi:
Crema lei 1.50—Pudra lei 2—Săpun lei 1.2S
Refuzaţi dar în interesul Dv. ca neveritabile dacă vi sfar oferi aceste preparatş în cantităţi mai mici sau altfel decât in embalagiul original aci arătat şi cu etichetele neatinse.
Crema şi Pudra „FLORA** se pot întrebuinţa Iară grijă cat de mult timp, acest fapt e stabilit oficial de ;nslitutul de Chimie al Sfatului, care a constatat la 12 Septemvrie sub No. 1.110, că: «Crema şi Pudm „Flora** nu conţin substanţe toxice sau de acele cari printr’o întrebuinţare îndelungată pot vălămâ sănătatea»..— Pomadâ de pâr „Flora** neîntrecută pentru îngrijirea raţională şi higienică a părului-; Borcan mare Iei 2 r>0, mic lei 4.75—Capilogen „Flora** (apa de păr), >curată matreaţa după câteva întrebuinţări; Sticla mare lei 3.25, mică lei 2.50 — La nemulţu-I mire se restitue costul pentru oricare din aceste preparate.
!■	.	■■	.	b a
PECTQSIN iTEANO
vindecă tuşea cea marre-belă şi e preparatul cel mai raţional pentrua trată cu succes bronşitele acute şt cronice, tuse convulsivă (măgărească), emfisemul pulmonar etc. Sticla lei 3.— La Droguerii'şi farmacii.
Hemofernl Iteann
reconstituite ale corpului slăbit, măreşte greutatea corpului şi redă poftă de mâncare perdută, suveran pentru a combate anemia lipsa sângelui, clorosa debilitatea generală, dispepsia, con sti-paţia, Leucorea (poală albă la femei) Ilisferia, Neurastenia, Ameţelile, Slăbirea memoriei, Limfatismul, etc. He-moferul Iteanu este autorizat de Onor. Consiliul Sanitar Superior şi recomandat de eminenţii noştrii medici Prof. dr. Bui-cliu, ProL dr. Leonte, Prof. dr. Negel (Iaşi) şi alţii, după experienţele îndelungate.— Preţul lei 4.—
La Droguerii şi farmacii.
Nevralgiile cele mai rebele
migrena, durerile reumatismului acut, articular lumbago, durerile de dinţi cele mai tari, mai ales nevralgice, precum şi orice dureri provenite din răceală sunt combătute cu deplin succes prin întrebuinţarea
- •	—1 Pastilelor Nevralgine Jurist ------------=
Aprobate de Consiliul Sanitar Superior. Preţul unui flacon lei 2.50, o dosă 50 bani. La Droguerii şi Farmacii.
ATELIERELE SOCEC & C°-, BUCUREŞTI
www.dacoromamcajo