Anul XIV No. 18 30 Ianuarie 1911 37230 Redacţia şl ndm ''WWW.dacoromanica.ro easa No. 9. — Bucure* i. Anul XIV No. 18 30 Ianuarie 1911 ALBINA REVISTA ENCICLOPEDICA POPULARĂ COMITETUL DE REDACŢIE: ION KALINDERU, P. Gârboviceanu, G. Coşbuc, Gen. P. V. Năsturel, Gh. Adamescu, I. Otescu, P. Dulfu, V. S. Moga, N. Nicolaescu, Gr. Teodossiu, C. C. Pop.-Taşcă □ Abonamentul în ţară pe an . lei 5 Abonam. în străinătate pe an lei 8 „ „ „ li luni „ 3 Un număr..............15 bani Pentru anunciuri 1 leu linia. Mica publicitate, 5 bani cuvântul. Manuscriptele nepublicate se ard Redacţiunea îsi rezervă dreptul ca, din articolele ce nu se vor putea publică în întregime, să dea numai extrase sau rezumate. SUMARUL: Artur Gorovef Legile ţării: despre privilegii şi ipoteci. N., Lupta in potriva spirtoaselor în Mâine. Poarta bisericii dela Văcăreşti. (Cu ilusti aţie).\ Em. Grigorovitza, Târgul Rădăuţului. (Cu 4 ilmiraţiuni). Neculcea, Istoria Genovevei, de lirabant. I. Dragoslav, Zapisul. (Urmare). Cum s’au născocit gazetele? DIN ZIARE ŞI REVISTE. Reţetă pentru tuse măgărească. — Un om şiret. PAGINA GLUMEAŢĂ: Neculcea, După faptă şi plată. (Cu 3 ilustraţiuni). PAGINA COPIILOR: Moşu, Lupul şi .purcelul. (Cu 3 Uustraţhmi). SUPLEMENT: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor, anul III, No. 16 dela 30 Ianuarie I9LI. www.dacoromamca.ro RI1 Când am vorbit despri api+net, am văzut că creditorul are dreptul să fie plătit cu 'preferinţă înaintea tuturor altor creditori. Acest drept se numeşte privilegiu. Privilegiul rezultă numai din lege, şi oamenii nu pot să-şi creeze privilegii neprevăzute anume în legi. Privilegiu poate fi atât asupra bunurilor mişcătoare cât şi asupra celor nemişcătoare. Privilegile sunt generale şi speciale. Privilegiile generale sunt de asemenea unele stabilite de legile civile în folosul particularilor, iar altele au fost create de legi administrative sau fiscale în folosul Statului, sau a fiiscului, cum se mai zice. Asupra lucrurilor mişcătoare, adică asupra mobilelor, sunt privilegiate anumite creanţe sau datorii. Şi anume, sunt. privilegiate asupra tuturor bunurilor mobile ale datornicului: 1. Cheltuelile de judecată făcute în interesul tuturor creditorilor; 2. Dacă datornicul a murit, cel ce a făcut cheltueli cu înmormântarea lui, este priveligiat pentru cheltuelile făcute în raport cu condiţiunile şi starea defunctului;^ 3. Asemenea sunt privilegiate cheltuielile făcute cu boala defunctului în timpul anului de pe urmă. 4. Sunt privilegiate: salarile datorite servitorilor pentru un an trecut şi restul datoriei din anul curent; salariul pe şase luni al călfilor de prăvălie şi salariul pe o lună al lu- crătorilor cu ziua; 5. Preţul lucrurilor de hrană date datornicului şi familiei sale în curs de şase luni. Sunt privilegii speciale asupra anumitor lucruri mişcătoare. Astfel: 1. Chiriile şi arenzile. — Când contractul este autentic sau are o clată certă, proprietarul are privilegiu pentru toată chiria sau arenda pe tot timpul până la expirarea contrac- www.dacoromanica.ro ALBINA 462 tului. Când contractul nu-i autentic, sau n’are dată certă-, proprietarul are privilegiu numai pentru chiria sau arenda pe anul curgător şi pe cel viitor. Lucrurile asupra cărora este privilegiu, în asemenea caz;, sunt: toate mobilele pe carele-a adus chiriaşul în casă când este vorba despre un contract de închiriere, irr când este vorba despre un contract de arendare, toată recolta anului curgător şi tot ce serveşte la exploatarea moşiei. Pentru aceasta chiriaşul este dator să mobileze casa, şi arendaşul este dator să înzestreze moşia cu tot ce trebuc pentru exploatarea oi. 2. Dacă arendaşul şi-a cumpărat seminţe cu bani împrumutaţi dela alt creditor, şi dacă şi-a cultivat moşia cu aceşti l>ani, ori a cumpărat instrumente de agricultură, asemeni creditori au priveligiu asupra preţului acestei recolte şi asupra preţului acestor instrumente, cu preferinţă chiar înaintea proprietarului moşiei pentru priveligiul moşiei. 3. Despre creanţa pe amanet, am vorbit. 4. Cheltuelile făcute pentru păstrarea lucrurilor. în cazurile despre care am pomenit în diferite rânduri in articolele noastre. h. Este privilegiat preţul pentru lucruri mişcătoare neplătite. 6. Creanţele ce are un hangiu asupra lucrurilor aduse de călători în hanul său; 7. Creanţa cheltuelilor de transport asupra lucrului transportat. De pildă: m’atn obligat să duc, cu căruţa mea o marfă într’un loc oarecare; daca pe cată vreme marfa aceea se aliă în păstrăree mea, se scoate în vânzare, şi eu nu am primit plata ce mi se cuvine, am privilegiu asupra preţului ce va ieşi din vânzare; dacă am apucat a duce marfa la locul destinat, privilegiul meu este numai timp de 24 ceasur i de când am dat marfa in mâna cui se cuvenea. Dacă marfa nu se vinde în aceste 24 de ceasuri, privilcgul meu este stins. 8. Garantez pentru Ion că va fi cinstit în slujba de perceptor, şi drept garanţie depun nişte bonmi, pe care Statul le opreşte pentru lipsurile lui Ion, care nu a fost cinstit. Creditorii lui Ion îi vând averea mişcătoare; asupra acestei averi eu am privilegiul pentru stima cu care am grantat. Diferiţii creditori despre care am pomenit, până acuma, au şi ei diferite ranţ/uri, adică troc unii înaintea altora, după cum se arată anume în legi. Asupra lucrurilor nemişcătoare, au privilegii mai multe soiuri de creditori. Aşâ: b Vânzătorul unei case ori a unei moşii care nu a primit tot preţul vânzărei, are privilegiu asupra imobilului pentru plata preţului; 2. Creditorul cu banii căruia s’a cumpărat imobilul, are privilegiu pentru suina împrumutată; www.dacaromamca.ro ALHINA 463 3. împreună, moştenitorii au privilegiu asupra lucrurilor nemişcătoare ale moştenirei pentru garanţia împărteM făcute între ei, şi a sumelor cu care au rămas datori unul cătră altul; 4. Arhitecţii, antreprenorii şi meşterii întrebuinţaţi pentru zidiri, reconstruiri sau reparaţii de clădiri, canaluri şi altele, au privilegiu pentru sumele ce li se datoresc. 5. Acelaş privilegiu îl au şi acei cari au împrumutat bani unor asemenea persoane, cu cari bani au tăcut acele lucrări. împrumut lui Ion o sumă. de bani, şi pentru siguranţa mea el îmi constituie ipotecă moşia sau casa lui, adică îmi dă dreptul să-i scot casa ori moşia in vânzare dacă nu mi-ar plăti hanii la timp, şi să am privilegiu asupra tuturor creditorilor lui, pentru îndestularea mea eu capitalul şi procentele ce mi se cuvine. Dacă Ion ar vinde altora casa ori moşia, dreptul meu rămâne nestrămutat în mâna ori cui s’ar attâ imobilul. Ipoteca se zice că este nedivizibilă, adică dreptul de ipotecă se întinde asupra fiecărei părticele din imobilul ipotecat. Pe lângă imobile, se poate ipotecă şi uzufructul lor, iar lucrurile mobile nu se pot ipotecă. Ipoteca se constitue numai în formele anume arătate în legi.!- Ipotecile sunt de două feluri: legale şi convenţionale. Ipotecile legale, adică acele pe care le ordonă legea chiar fără voinţa părţilor, sunt numai trei, şi anume: 1. Femea măritată care arc foae de zestre, are ipotecă asupra bunurilor pe care soţul le-a constituit garanţie pentru asigurarea zestrei care, după contractul de căsătorie, ar putea să fie înstrăinată; 2. Minorii şi interzişii au ipotecă legală asupra bunurilor pe care tutorii le pun ca asigurare pentru buna lor administraţie a averei acestora ; 3. Statul, comunele şi stabilimentele publice au ipoteca legală asupra bunurilor perceptorilor şi administratorilor centrali. cu care aceştia garantează cinstita 1 >r administraţie. Oamenii pot să facă împrumuturi şi să deie drept garanţie ipotecă în imobilele lor, atunci când se invoesc la aceasta, şi atunci ipoteca se cheamă convenţională. Cine are capacitatea dea înstrăina un imobil, îl şi poate ipotecă. Ipoteca convenţională se face numai prin act autentic, şi cu îndeplinirea mai multor forme, între care cea mai de căpetenie esto inscripţia, adică, trecerea ei într’o anumită condică dela trihunal. Când şe plăteşte suma. datorită cu actul de ipoteca, se cere rad iu rea ,adică ştergerea ei di,n condica tribunalului în www.dacoromamcajo 464 ALBINA care a fost înscrisă. Tot aşa se urmează când s’a plătit o parte din datorie, şi părţile convin să reducă ipoteca. Inscriptiuna unei ipoteci ii păstrează dreptul de privilegiu şi de ipotecă în curs de cinsprezece ani din ziua în < are s’a făcut inscripţia- Dacă un creditor a lăsat să treacă o zi peste cinsprezece ani şi nu şi-a reînoit inscripţia, atunci ipoteca se stânge şi creanţa rămâne ca ori ce creanţă prin act autentic, prin urmare cel ce are in mâira un asemenea act, trebue să urmărească pe datornic după regulile obişnuite pentru orice alt fel de datorii. Artur Gorovei. LUPTA IN POTRIVA SPIRTOASELOR IN MÂINE (STATELE-UNITE) începutul luptei prin legi in potriva alcoolului s’a votat acum cincizeci de ani în statul Mâine. Acolo s’a votat cea di’ntâiu lege în potriva beţiei, după ce lupta in potriva alcoolului s’a urmat pe alte căi timp de zeci de ani. Şi mişcarea a pornit chiar din partea beţivilor inşi-şi, cari, dela o vreme, şi-au dat seamă de ticăloşia în care i-a fost adus patima. Abott şi Elweil în istoria statului Mâine, ne zugrăvesc precum urmează starea statului Mâine, înainte de mişcarea aceasta de desrobire din jugul beţiei. «Din cele mai vechi timpuri beţia căşună acolo nenumărate rele şi chiarlără-de-legi. Pe vremea când Statele Unite erau colonie a Angliei, romul era în Mâine, băutura naţională. II beau cu zahăr şi înfierbântat. După ce s’au adus şi alte băuturi spirtoase, le întrebuinţau şi pe acestea la orice prilej, la nunţi şi 1a înmormântări, la ospeţe publice, in sfârşit mereu. Băuturile spirtoase se aflau în toate prăvăliile şi până şi staţiile poştei erau crâşme, veşnic pline de locuitorii de prin vecinătate. Beţia eră în floare şi lucru el mai obişnuit eră să vezi oameni potienindu-se şi umblând pe zece cărări. In fiecare sat sau oraş erau mulţi beţivi, cari îşi vânduseră averea, îşi chinuiau femeea şi copiii şi căzuseră în sărăcia cea mai desăvârşita. «Şi boala nu se mărgeneâ numai la o clasă socială, ci beau toţi, dela cei de sus până la cei mai de rând. Spirtul ruină sănătatea tineretului». In sfârşit mântuirea a venit, cum am spus, dela beţivi chiar, îndată ce s’au întins până aci ideile unei societăţi antialcoolice, înfiinţată de beţivi pocăiţi în Baltimore.^ In 1840 a început mişcare foarte cu asprime, iar în 1846 s’a votat www.dacoromamcajo ALliINA 465 o lege care oprea vânzarea băuturilor alcoolice pentru alte scopuri decât medicale şi tehnice. Curtea Înaltă de justiţie a Stateloir-Unite a dat hotărâre că legea din 1846 nu calcă de loc Constituţia; iar în 1851 partidul celor protivnici alcoolului a fost destul de tare spre a vota o lege aspră în potriva alcoolului. încercările îndrăzneţe ale cârşmarilor de a-şi bate joc de lege, folosindu-se de unele paragrafe, a dus la schimbări in 1853 şi 1855. In sfârşit, văzind că alt chip nu e, comuna a monopolizat vânzarea băuturilor alcoolice,, dar numai pentru scopuri medicale şi tehnice. Duşmanii primarului — prieteni înse ai alcoolului — au respândit învinuirea că primarul trage foloase din această operaţie. S’a întâmplat răscoală, vărsare de sânge. Dar partidul protivnicilor a remas în cele din urmă biruitor. Cel puţin în statul Mâine, măsurile s’au pus în lucrare cu sfinţenie. Urmările au fost cele mai fericite. Iată ce arată în această privinţă d-1 Mâtti-IIelenius-Sepălă, care a făcut o călătorie de cercetări în Stalele-Unite, ajutat fiind de stat. In 1855 erau în Mâine 11 case de economie, în 1905 au ajuns la 51; iar Imanii puşi în ele s’au urcat dela 4.029.075 lei la 395.575.940. Numărul celor ce aveau bani la aceste case eră, în 1862, de 11.833, iar în 1905 a ajuns la 215.122. Deci la 3 suflete, unul are bani la bancă! In 1905 mijlocia de locuitor a ajuns la 1835 de lei. In 1890, din cei 661.086 locuitori din acest stat, erau numai 1161 sau 0,18°/0 în casele pentru săraci. Tot aşa de bine s’a dovedit legătura între beţie, crimă şi bolile minţei. Statul Mâine e al 38-lea, dacă faci o listă începând cu cel care are mai mulţi osândiţi la temniţă; numărul bolnavilor la minte dela 2,376, cât era în 1880, a scăzut în zece ani la 1965, deci cu 411, aproape 30%. Iată deci dovadă prin fapte, atât despre relele ce băuturile spirtoase pricinucsc, cât şi despre urmările fericite ce aduce înfrânarea dela ele. Oamenii se îmbogăţesc, se cuminţesc şi numărul fără de legilor se împuţinează. Moralitatea creşte pas cu pas cu înfrângerea patimei beţiei. REŢETĂ PENTRU TUSE MĂGĂREASCĂ Se pune un ou (nespart), de găină în */î litru oţet de vin (vas"de pământ), şi bine astupat, stă 24 ceasuri la un loc răcoros. Se scoate apoi oul, se curăţă încet pojghiţa, se leapădă gălbenuşul, iar albuşul se pune m oţet cu 3—4 linguri de zahăr pisat şi se amestecă până când se topeşte. Amestecul pus într’o sticlă, se dă copilului câte 3 linguri pe zi — dimineaţa, la prâiiz'şi seara — în. dată ce a tuşit. Mâncare uşoară, fără carne, aer curat şi soare- (După calendarul Maior Leonte). www.dacoromanicajo 46(1 .\ i.w w Poarta bisericii deia Văcăreşti Dani în acest număr—după „Buletinul convi.siunii monumentelor istorice" No. 1 al II 1-lea, ■— poarta bisericii ome ai pripăşiţilor din ţara leşească. Uitaţi-vă însă şi la ieţele lor lihnite şi uitaţi-vă la poporul nostru şi nu va fie teamă nici de aceşti duşmani noi. Is mulţi la număr, — ce-i drept, —dar vlaga neamului românesc îi va birui, înainte de a ne copleşi ei pe noi. Asta-i nădejdea mea, şi a fraţilor mei Români bucovineni. (Sfârşit) Em. Grigorovitza. „V I CTO R I A“ Societate anonimă de asigurări generale şi reasigurări IN BUCUREŞTI Direcţiunea Generală: 10, Strada Doamnei 10 — CAPITAL STATUTAR LEI 5.000.000 ÎNTÂIA EMISIUNE LEI 1.000.000 Societatea asigură: a) contra pagubelor cauzate de Incendiu şi Explozie, precum şi în contra Tempestei şi Ciclonului; b) asigurări asupra Vieţei şi Rentei viagere; c) contra pagubelor de Transport maritim, fluvial şi terestru; d) contra pagubelor cauzate de Grindină la cereale şi vii; e) contra accidentelor corporale şi a consecinţelor răspunderei civile; f) contra pagubelor provenite din Mortalitatea vitelor; g) contra spargerii oglinzilor, geamurilor şi firmelor de cristal, etc. Societatea „Victoria11 asigură în mod gratuit clădirile în construc-ţiune până la punerea acoperişului, iar informaţiuni mai detaliate a se cere Direcţiuni: societăţii. Reprezentanţa generală—Bucureşti, str. Karagheorghevici 3 www.dacaFomanica.ro ISTORIA GENOVEVEI DE BRABANT1) Noi, bătrânii, în copilărie ne-am înduioşat mult pentru suferinţele sărmanei Genoveve, dar şi bucuria ne-a fost nespusă, când la urmă izbândeşte şi scapă iarăşi la lumină şi fericire. Istoria ei e cât se poate de limpede, dar întocmită cu multă dibăcie. Genoveva e un sullet bun, cinstit şi adevărată creştină în toată puterea cuvântului. Din viaţa ei se poate vedea cum bunătatea ei de creştină, care o făceâ să erte şi pe cei mai mari duşmani, a putut înduioşa până şi inimile călăilor puşi s’o omoare. Răbdarea şi bunătatea ei sufletească e tot aşa de mare ca a lui Iov. Supusă celor mai grele nevoi, lipsită de hrană, de locuinţă, pentru ea şi pentru copilaşul ei nevinovat, cu toate astea niciodată nu cârteşte, nu numai în potriva lui Dumnezeu, care o supuneâ la asemenea încercări, dar nici în potriva ticălosului Golo. Nu-1 învinue nici nu-1 blestemă, ci se roagă lui Dumnezeu să-l erte, căci l-a orbit patima diavolească şi l’a împins pe Golo să uneltească atâtea fără-de-legi asupra ei. Cu bunătate şi iertare vorbeşte de soţul care a osândit-o într’o clipă de mânie fără măcar s’o judece. Până şi pe călăii, cari îi cruţă l) Cassa şcoalelor. Biblioteca pentru popor, No. 4 Istoria Genovevei de Brabant, îngrijită de d-1 M. Sadoveanu, în 16, cu 216 pag. şi un tablou. www.dacoromamcaio 474 A MII.VA viaţa, dar o lasă pradă foamei, gerului şi fiarelor selbatece, şi-i socoale binefăcători. Viata Genovcvei poale să aducă îmbucare şi celor1 mai câinoase suflete, măcar o clipă. Pentru lineri şi mai ales pentru fete e pildă de cwisle, de bunătate şi evlavie. Ar trebui să slujească ele icoană pentru orice lată ori femee tânără. Deasemenea mustrarea de cuget a lui Golo şi-a lui Sigefre, să fie iarăşi pildă pentru pătimaşi. Pot vedea câtă nenorocire urmează dacă nu ne stăpânim patimile. Vedem cât. de scump plăteşte Sigefre graba nesocotită cu care-şi osândeşte soţia, negândind că Golo poate fi minciunos. Tot din desvelirea povestirei se vede bine cum omul poate trăi viaţa mult mai nemăestrită decât cea obişnuită în palate: lapte, rădăcini, tot soiul de poame selbatece sunt hrana cu care Genoveva îşi line viaţa; iar fiul ei Benoni creşte voinic şi sănătos, înfruntând gerul iernei, adăpostindu-se într’o peşteră fără foc şi aproape fără haine. Neapărat într’o teară, unde nu e gerul ca la noi Ar fi de dorit ca povestea Genovevei, scrisă atât de citeţ, cu vorbe duios alcătuite, încât merg la inimă şi agei-esc simţirile bune, să nu lipsească nici dela un sătean care citeşte el ori are în casă pe cine-va care ştie carte. Sufletul omului se mlădiază după ce vede, aude şi citeşte, fiindcă în viaţa grea şi între oamenii nevoiaşi rar se pot găsi fapte vrednice de-a sluji ca pildă. E folos ca, măcar- cetind lucruri alese, să ne mai îmblânzim inima. Cât de frumos şi de adevărat vorbeşte Genoveva gâzi lor, arătânclu-Ie Luna, care se ascunde după brazi: «Voi, de câteori veţi vedeâ-oîn viaţa voastră astfel coborîndu-se către orizont, vă veţi aduce aminte de ceeace acuma vreţi să săvârşiţi. Sângele mieu şi al fiului mieu totdeauna vă vor mustră. Chiar atunci când această lună va fi în cel mai înalt punct, pe cer, în cea mai desăvârşită strălucire şi razele ei vor desfăta inima tuturor muritorilor, pentru voi va fi numai mâhnire omorâloare şi vi se va arătă www.dacoromanica.ro AI.BINA 475 ---V-------------------------------------------------—---- plina de sânge nevinovat. Ascultaţi-o fraţilor, ascultaţi iântul şoptind prin frunze, ascultaţi scârţâi-tul brazilor, sunetul frunzelor tremurătoare, toate acestea şi natura întreagă plină degroz^. ie pentru păcatul ce voiţi a face, se pare a vă rugă pentru noi. De acum înainte orice frunză bătută de vânt va aduce mustrare de cuget în inima voastră»». Cititorul va găsi multe asemenea cuvântări în cartea astă, cuvântări înălţătoare. Casa şeoalelor, tipărind astfel de cărticele, cari au lucrat aşupra inimei şi minţei părinţilor noştri, a făcut o faptă bună. Neculcea. ZAPISUL'1 — POVESTE Când s'a trezit, eră noapte; tocmai atunci o geană se arătă la răsărit ca un ochiu încruntat, încât toate se luminară în roşu: răsărea luna; iar când se boldi în sus, văzu că -5pre el stă aplecat un boer bătrân, bărbos, îmbrăcat după moda veche şi îl privt-â cu ochi sgâiţi. Răsăritul lunei îi da o înfăţişare de aramă; iar cu cât se ridică făclia nopţei mai sus, cu atât chipul boerului i se lămuri mai bine şi mintea lui Durduc cunoscu în el pe boerul cu care făcuse zapisul şi îi lăsase traista afurisită Atunci, par'că se lumină şi îşi zise: — Ia amu văd că aista e dracu. Şi o ciudă ascunsă se născu în el şi o putere sfântă, şi o îndrăsneală parcă îi întări sufletul, că întinse numai mâna şi îl apucă pe ciocoiu de barbă şi îl ţinu strâns. — Lasă-mă, îi vorbi bărbosul liniştit, pironin-du-i cu nişte ochi, ce se schimbau feţe-feţe: când roşii ca şi cărbunele, când galbeni, ca de mâţă, când albi, ca de sticlă. Dar omul, de şi îi clănţăneau dinţii de frică, nu se dădu biruit şi grăi: ») Vezi No i7. www.dacoroinanica.ro 476 ALBINA — «in numele tatălui şi al fiului si al sfântului duh, amin»; nu te las, scoate zapisul. — Nu fii prost, îi grăi boerul liniştit; faci copilării. Nu, nu, îi răspunse omul, m’ai înşelat, mi-ai dat nişte bani afurisiţi, de care nu mă mai jjot folosi de dânşii; îmi şed copiii morţi de foame, goi; eu rupt şi negru, nevasta tot aşa, şi nu pot să iau un ban din sacul tău blestemat; 'ba ce muncesc tot acolo pun; la biserică nu mă pot duce, milostenii nu pot face câ am şi eu părinţi morţi. Nu, nu; acum te am şi eu în mână, scoate zapisul, că de nu aici ţi-e sfârşitul. — Nu-1 mai am, grăi boerul; l-am pus nu ştiu unde şi l-am pierdut. — Nu-1 ai, nu-ţi dau drumul, ii răspunse Dur-duc... Am să te ţin şi eu, măcar de mi s'ar usca mâna. Ce să facă boerul? Eră în laba voinică a românului. Apoi să'mi dai voe să mă duc să-l caut, îi mai grăi bărbosul. Haida de; îi dădu Durduc cu amărăciune, dar prost mă crezi. Lasă că te ştiu eu, cucoane, cine eşti acum. Te-ani văzut eu câte parale îţi face pielea. Dă-mi-l, că de nu, te ţin aice până or cântă cocoşii. La vorba asta boerul se înfioră. Să mai strâmbă odată la Durduc, dar văzând că omul, deşi dârdâia ca de friguri de frică, nu-1 slăbeşte, băgă mâna încet sub limbă şi scoase o hârtie mototol, pe care des făcând-o, o întinse lui Durduc. Eră toată scrisa şi jos pusă o pecetie roşie, şi cu semnul de cerneală unde a pus el degetul. — Acum lasă-mă, îi vorbi boerul. Nu, amu, tot în numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, îţi poruncesc, afurisitele, să-mi spui ce ai scris aicea. — Ce-am scris, îi răspunse bărbosul, să te duci la popa satului, că numai ei ştie slova asta. — Şi încă un lucru, îi vorbi Durduc: Fântâna asta trebue curăţită şi sfinţită, să bea creştinii apă, www.dacaramamc&io ALBINA 477 ca odată; să faci bine să nu te mai prind pe aicea. Să te duci unde a dus mutul roata şi surdul iapa, că de nu te legi şi la asta, nu mai ajungi la miezul nopţii să-ţi spui isprăvile lui Scaraoţchi. ’— Apoi eu îs cumnat cu Scaraoţchi, îi răspunde demonul. — Şi ce Cauţi tu prin lumea asta şi prin locurile astea? îl întrebă Durduc. — Eu cutreer tot pământul, îi răspunse impeli-ţatul, odată sunt în mii şi mii de locuri, smulg câte 0 mână de păr din coadă şi când o asvârl, fiecare păr are puterea şi mintea unui drac şi face ce voiu eu. Am moşii şi locuri care sunt ale mele, fântâni părăsite, sorburi prin iazuri, de care nu-i harnic nimenea să se apropie. Fântâna asta e a mea şi satul vostru e al meu. De aceia aţi şi sărăcit aşa, că oricine ar face ceva pe locurile mele, tot se strică, tot se dărâmă. Mai bine mi-ai da drumul şi ai spune la oameni să se cam mute de pe aicea,’ că moşia am cumpărat-o cu 6 mie de suflete de creştini dela moşu-meu Antaferţe scriitorul păcatelor omeneşti, care a povăţuit pe Ciurea să ia pământ cu înşelătorie dela oameni şi să-l vândă lui Canta. — Nu ştiu zău, a zis Durduc, îi fi având drept că eşti stăpân, dar eu tare aş vrea, cum am spus, să te cam mărgineşti de pe aicea, că amu am eu treabă. M’ai supărat atât, încât nu ştiu ce să mai fac cu tine. Te duci ori ba? — Vai de mine şi de mine! prinse a se jelui boerul; dar ce vrei sa. fac? Şi deodată mai făcu o cercare, doar l-o spăimântâ pe om: s’a sgârcit, mic, mic, de parcă ar fi fost o gumă umflată, până ajunse ca un şoarece la trup şi ducând gura la ureche şi încrucişind ochii se strâmbă la om. Astă îl înfioră aşâ de straşnic, pe român, că 1 se sbârli părul ca ţepii la ariciu, îi veni să strige de groază şi mai mai să-i dea drumul, dar pe dată ceva sfânt, îi întări viaţa în el, îi limpezi mintea, şi gândul de a mântui locurile cele de un necurat îi veniră la loc şi îi grăi: www.dacaromanicaio 478 ALDIN’A — Vra să zică nu te duci? Şi îl strânse aşâ de tare de barbă, încât demonul prinse a răcni- — Mă. duc! Mă duc! Da să nu mai vii pe aicea, că de te-oîu mai prinde, teafăr nu scapi. Am eu dai-, aşâ, dela Dumnezeu să te gâtui. Şi hai!... Şi învârtind ciuful de barbă cu capul' de om şi trupul de un deget de câteva ori, şi când mi-l izbi de ghizdele, ţâşniră numai scântei şi capul cu fiarbă îşi luă sborul când vajâind şi pocnind, când scheu-nând şi miorlăind spre cazărmile cele pustii învălit de o pară ca de foc. (Va urma). lotl Dragoslav. Cum s'au născocit gazetele? Galete ca’u zilele noastre n’aii fost în totdeauna. Acuma, fireşte, am ajuns că nu putem să ne lipsim de ştiri din toate colţurile lumei. Telegraful cu sârmă şi cel fără sârmă ne aduc veste* astăzi de ce sa întâmplat ieri în America, în Africa. în Australia, fără s:ă mai vorbim de Europa şi de ţeara noastră. Guvernul chinez are o gazetă a Cur tei, care iese regulat de al 700 sau 800 după Hristos până în ziua de astăzi. Faraonii Egipteni, regii Babiloniei, de bună seamă, aveau şi ei mijloace de-a pruni ştiri din toate părţile ţerei peste care domneau. De asemenea înştiinţau de toate întâmplările dela curte pe supuşii lor. Mai întâiu, aceste veşti se respândeau prin graiu, prin crainici, cari le duceau până la marginile împărăţiei. Pe urmă, când au născocit meşteşugul scrisului, şi în scris. Iul ins Caesar, a pus de scriau în mai multe foi des bateri le Senatului şi alte întâmplări; iar foile se lipeau pe ziduri să le citească oricine. Acestea erau gazete scrise. In vârsta de mijloc, cântăreţii călători dela curte la curte şi dela oraş la oraş, erau comedianţi, dai* şi aducători de veşti, pe cari le cântau în versuri. După ce s’a născocit meşteşugul tiparului la 1440 (nu 1450 cum de obiceiu se crede), au început a tipări cântecele şi ştirile aduse de cântăreţi. Foi de-acestea tipărite împrăştiau ştiri despre războae, despre www.dacoromamcajx) ALBINA 479 năvala Turcilor şi primejdia ei pentru creştinătate, despre serbări sau pompe. Cea mai veche foae tipărită e una din 1493, care povesteşte înmormântarea împăratului Fridericli al Ill-lea. Cele 95 de puncte ale lui Luther s’au tipărit şi în scurt timp s’au împrăştiat în toată Germania. Foile purtau nume ca „Poşta", „Curierul", „Depeşa". încă de pe vremea Romanilor, ocârmuitorii provinciilor lăsau în Roma robi, cari să le trimiţă mereu ştiri dela Curte, Senat. Mai târziu, în vârsta de mijloc, aceste scrisori se făceau în mănăstiri, la Curţi, şi se trimiteau în mai multe foi la alte Curţi Negustorii cei mari scoteau şi ei astfel de scrisori, la vreme dina^te hotărâtă, de aceea le şi ziceau „Zeitung", dela „Zeit“, timp. Intre acestea erau căutate ale Casei Fugger, din Augsburg, dor cele mai vechi sunt cele veneţiene. In Veneţia, încă din veacul al XVI-lea, se vindeau pe Rialto ziare de-acestea cu ştirile sosite din toată lumea. Ce’ cari făceau acele ziare alcătuiau o breaslă „Scrittori d’av-visi", scriitori de înştiinţări. In Roma îşi ziceau „Novellanti" (dătători de noutăţi) sau „Gazzettani", de la gazzetta, gologan, căci se vindeau pe acest preţ. In 1572, Papa îi ameninţă cu afurisania, căci îşi băgau nasul în daraveri, cari nu trebuia să iasă la iveală. Cea mai veche gazetă scrisă din Germania, e din 1583, scoasă din foile cu ştiri ale Casei Fugger. Alta e cea septămânală din Niirnberg din 1587—1591. Cea mai veche gazetă tipărită este una din 1609, din care se află 51 de numere în biblioteca din Heidelberg. In Moldova, cea mai veche e „Albina", din Iaşi şi în Muntenia „Curierul de ambe sexe" al lui lleliade Rădulescu, din Bucureşti (1829). Dar foi soriseşi satire s« obişnuiau încă de mult. I. INFORMATIUNE Se aduce la cunoştinţa generala, că d-1 Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii va primi audienţe numai: Miercurea şi Vinerea între orele 11 a. m. şi 1 p. m. ţ iar d-1 Secretar va primi numai: Lunea, Miercurea, -Joia şi Vinerea, între orele 11 a. m. şi 1 p. in. www.dacaramamca.ro Pagina Grlumeaţâ După Capta şi plată Pe Doamna Coeoşescu, bătrână, rea, arţăgoasă şi mai ales clevetitoare, lumea o poreclise «Gura iadului». Trăiâ singură cuc; nu ţinea la nime şi n’o iubea nime. Vecinii n’au văzut suflet de creştin să-i între în casă Par’că-i picată din cer! Cocoana Siţa, vecina Dunmea-ei, trecând une ori pe la uşa dânsei, îi zice: «Tot singurică? Nu-ţi mai vin rudele, soro? Mie nu-mi dau răzbun: ba nepoţi, ba verişoare. N’are când mi se urâ». — Mulţumesc de-aşâ vizite! Să mă vază? N’am murit! Doar le-o cădea cevaşilea! Cocoana Siţa face rizind: — Păi de! se vede că ai bani, dela mine n’au ce aşteptă. .. Te miră ce mi-or aduce, ei! Doamna Cocoşescu întoarnă spetele, fâcându-şi de lucru. Intr’o vreme, avuse «Gura iadului» un cotoiu, care. îmbătrânind, n’a mai putut asculta poruncile stăpânei: «să prinză şoareci şi vrăbii, dacă-i-e foame» şi într’o zi a murit. Ajunsese să-i numeri coastele, de slab. Trăiâ, bietul, numai cu aer şi cu soarele, în faţa căruia stâ tolănit toată ziua. Acum patima Dumi-sale e un papagal. Din «băieţaşul maichi» nu-1 mai scotea. In toată dimineaţa are porţie de zahăr; dar numai dacă-i harnic. Hărnicia «băieţelului maichi» era să pândească la fereastră, când o trece d-1 Blându, un biet cocoşat, şi să-i strige: «Hei, Blândule, mai strânge cocoaşa că mă plictiseşti!» Bietul Blându oftâ din adâncul inimei, gândind la în- www.dacaromanica.io ALBINA 481 tâmplarea vitregă, din pricina cărei suferise toată viaţa. Ca ’ntr’o scăpărare de fulger îi treceau prin minte toate umilinţele şi bătăile de joc îndurate în şcoală dela unii băieţi rei la suflet, cari, în loc de a-i aretâ bunătate şi purtare cuviincioasă, rideau de el şi-l chinuiau. Se vedea mic, stând ghemuit către zid, ca să nu-1 poată lovi cu pumnii în spate, strigând: «Scoate, drace, ce-ai furat! Desleagâ bocceaua»! El, cumintele, tăcea. îşi mai aducea aminte cum la un examen, deşi ieşise cu nota cea mai mare, nu i s’a dat premiu. Profesorul a zis: «Nu mi-oiu face clasa de ris să fie cocoşatul întâiu!» Şi mai târziu, de câte ori prin adunări nu făceau unii haz povestind anume snoava celor trei cocoşaţi! Toate amintirile astea îi săgetau des demineaţă inima. De multe ori, ca să nu mai auză paserea duşmană, se furişă ca un hoţ pe lângă zid. Papagalul în ziua aceea pierdea porţia de zahăr. In unele zile trecea un tânăr cu oehelari; papagalul, învăţat de bătrână, ţipă cât îi luă gura: «Hei, monşer cu sticla ’n ochi!» In faţă stă o fată tânără, drăguţă, numai cu nasul cam www.dacoromanic&io 482 ALHIN'A mare. Cum o veweâ, paserea Naibei începeâ. «Domnişoară, mai taie nasul eă-i prea mare!». Intr’o zi, fata eră cu logodnicul. Auzind ocara, i-a venit reu. Pe toţi vecinii îi poreclii, oii cel puţin, când treceau holioteâ nebuneşte, în cât bietul om se uita speriat să vază ce ave, de-a stârnit aşa rîs. Mulţi inşi cari şedeau cu chirie, se mutau din uliţă, de reul papagalului. Intr’una din zile \eni chiar alături un domn Nichi-percea, om foarte supţire la caracter. In ziua întâia şi a doua, îşi luă pălăria zicând: «Sărut mâna, doamnă!». A treia zi, numai ce aude papagalul în urma lui, în loc de respuns: «Hai paşol, papugiule!». «Aşa», gândi d-1 Nichi-percea, «d’astea ’mi eşti ina-tale? Las că eu ţi-s popa!». A doua zi a şi cumpărat un papagal, leit al cocoanei Coco şescu şi l-a învăţat în câteva zile în taină, cum a ştiut el. Intr’o zi, când „Gura iadului“ se răpezise la prăvălie să ia zahăr, d-1 Nicliîpercca ca săgeata pune-un scaun la fereastră, ajunge colivia în care stă papagalul, o ia şi pune alta cu paserea lui. Apoi, cât ai clipi, fuge ’n casă, ascunzând bine paserea bătrânei. Când se ’ntoarse cucoana cu zahărul, fără să-şi lepede capela, r.ici muntelui, voi să dea băieţelului porţia, căci din zori de zi pândise pe bietul cocoşat şi-şi bătuse joc de el. Spre uimirea doamnei, papagalul, după ce-a ronţăit zahărul. în loc de mulţumită, începu: „Haida-de, ciumă bătrână, mult o să-ţi râzi de lume? Ruşine! Ruşine! Ha! Ha! Ha! Gm;a iadului, zât!a Cocoşeasoa, vânătă-stacojie de furie, se răpede, îl înşfacă din cuşcă mormăind: „O să-ţi sucesc .gâtul, diavole!11 www.dacoramanica.ro ALBINA 483 Papagalul o ciupi reu de mână. Baba, de durere îl scăpă şi paserea zbughi pe fereastră. Nichipercea, care pândise din curte, strigă: „La revedere, bâeţelu maichi!1* Neculcea. Pagina cop iii oi* LUPUL $1 PURCELUL ') Un purcei, pe când stăpânul său îl ducea la bâlciu să-l vândă, scapă într’o pădure şi hotărî să trăiască singur acolo. îşi făcu o casă foarte solidă. Într’o zi lupul veni şi îi spuse că la marginea pădurii sunt o grămadă de morcovi aruncaţi şi dacă vrea să-l conducă. Purcelul însă răspunse că e prea obosit şi că nu poate. Lupul, ascunzându-şi furia, îl întrebă dacă nu vrea să meargă cu dânsul Duminică la bâlciu. Purcelul însă plecă mai din vreme, fără să aştepte pe lup. La bâlciu el îşi cumpără o putină şi porni spre casă. In drum zări pe lup; iute purcelul intră în putină şi cum tocmai scoborâ la vale, îşi dete drumul. Lupul speriat, fugi. l) Trad din !. franceză. www.dacoromamc&jo 4813 ALBINA Publicaţiunile Cassei Şcoalelor 1. Biblioteca pedagogic# No. 1. Didactica magna, de Amos Comenius........................... No. 2. Câteva idei asupra educaţiei Partea l, de-LooUe............. No. 3. Peaagogia practică, de Ad. MaLtliias........................ No. 4. Introducerea în pedag 'gia lui I-Ierbart, deClir. Uler. No. 5. Leunard şi Gertrudajue I’estalozzi.......................... No. 6. Psictiologia pedagogică, de Em. Martig No. 7. Eroii, de Th. Carlj te...................................... No. 8. Ccâleva idei asupra educaţiunei, Pai lea ll, de Loclte...... . . 1,86 . 1.-. . 2,60 ■: li . •• 2,— • • 1 2. Biblioteca pentru popor NO. 1. Alexandria....................................................0,30 No. 2. Argliir şi Elena..............................................0,25 No. 3. Isopia................ .......................... - 0,40 No. (. Genoveva de Brabant.......................................... 0.45 No. 5 Răvaşele unui doctor, Partea I................................ 0,3o No. fi. Răvaşele unui doctor, Partea Ii.............................. 0,30 No. 7. Răvaşele unui docior, Partea iii..............................0,3u 3. Cărţi didactice 1) Catecliismul ortodox, de Econ. I. Gotcu...............................2.30 2) Dreptul bisericesc, de Dr. Boroianu...................................2,j0 3) Introducerea în căr ile noului testament, ce I. Cornoiu...............2,30 41 introducerea în cărţile vechiului tesiament, de C. Cliiricescu........1,7.’ 5) Explicarea evangheliilor, de I. Mihâlcescu.............................2,20 fi) Liturgica, de Ec. St. Călinescu...................................... 1,75 7) Morala cresiinâ, de Ec. St. C ilinescu................................1.75 8) Teologia dogmatică, de Ec. St. Călinescu..............................2,30 9) Omiletiea ae Pr. V. Aramă............................................ 2,55 10) Pastorala, dc Ec. I. Gotcu...........................................1,75 111 Si. Vasile cel Mare, de I. Valaori...................................1,75 12) SI'. Grigore Teologul, de l. Valaori . ..............................1,'0 13) SI'. Ion Crysoslom, de 1. Valaori...................... ............1,75 14; sf. iustin, de I. Valaori.............................................1,75 I5i Carte de cetire şi exerciţii grece, pentru ci. l'l seminarială şi a V liceală, do 1. Vale ri......................................................1,50 1<) Carte de cetire şi exerciţii grece, pentru cl. IV seminarială şi VI liceală, de i. Valaori.......................................................2,26 17) De civitate dei, del. Dianu...........................................1.60 18) De viris illuslribus, de I. Dianu...................................1,75 ni) De vita beata, de I. Dianu...........................................1,75 20) Carte (le limba română, pentru clasa I normală, de G. Clielaru.......1,00 21) Carte de limba roniânâ, pentru clasa li normală, de G. Cbelaru .... 2,10 •22) Carie de limba română, pentru clasa IV seminarială, de G. Adamescu . 2,50 BIBLIOGRAFIE A apărut „Conducător pentru predarea gimnasticei în şcoalele primare şi normale, de băeţi şi de fete“, de D. lonesen, profesor şi inspector de gimnastică; text alcătuit după programa analitică şi oficială din 1910, ţie care îl recomandăm stăruitor atenţiunei d-lor institutori şi institutoare, învăţători şi învăţătoare, spre a-1 avea în vedere la predarea cursului de gimnastică în şcoală. Materia este alcătuită în lecţinni practice pentru fieeare clasă, iar manualul menit aduce un real serviciu, nu numai învăţământului ci si membrilor corpului didactic care-1 va putea utiliza cu înlesnire atât prin exphcaţiunile date, cât şi prin cele 127 figuri din text. Depozitul principal lâ librăria Naţională. Calea Victoriei, Bucureşti. Preţul unui exemplar cartonat lei 2. www.dacaromamca.ro AI.IHNA 487 99 5TEHUH (I Soc ietatea .Steaua“ lucrează pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea descrieri Şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răsnandi-ii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. In acest scop pub'ieă şi o bibliotecă populară, din care au apărut până acum următoarele cărticele a câte 20 bani: No. 1. })in Ţara Basarabilor. de G. Coşbuc — un rezumat al Istoriei noastre naţionale, dela colonizarea Dacilor până la Războiul pentru nea-târnare din 1877—78. N o 2. Foloasele învăţăturii, de P. Dulfu — o descriere a stării de azi a sătenilor noştri în asemănare cu a celor din ţările apusene şi mijloacele dc îndreptare. No. 3. Minunea vieţii şi cheia lumii, de Th. D. Speranjia — o povestire morală şi instructivă. No. 4. Grădina de legume, de loan Hă.şeyanu — tratat de grădinărie. No. 5. Medicul poporului, partea I, de Dr. I. Felîx — poveţe practice de h igienă. No. 6. Avem cu ce să ne mândrim, dc T. Dujescu-Duju — spicuiri din Istoria şi Literatura naţională, cu îndemnuri pentru săteni Ia învăţătură. No. 7. Medicul poporului, partea II, de Dr. I. Felîx poveţe pentru păstrarea sănătăţii. No. 8. Biserica Ortodoxă Română, de I. Michâlcescu şi Victor Puiu - explica ţi uni asupra slujbei bisericeşti şi a picturilor morale din Biserică. No. 9. Ştefan-cel-Mare, de Alex. Lepâdatu povestire populară a faptelor şi răsboaelor purtate de Marele Domn al Moldovei. No. 10. Ce se poate învăţă dela un drum lung, de Dr. I. Simioriescu — povestiri însoţite de exemple din viaţa sătenilor din ţări străine, spre a lolosi ca pil ’e ţăranilor noştri. No. 11. Comoara Dorobanţului, de Mihail Sadoveanu — pildă despre un om rău nărăvit şi stricat din cauza beţiei, care, în urma unor întâmplări. sa îndreptat pc calea cea bună, devenind un gospodar de frunte în satul său. No. 12. La Răscruci, de l. Slavici — povestire morală cu pilde luni tre-bue să se poarte omul în societate şi cum să iubească pe Dumnezeu. No. 13. Domnul Tudor din Vladimiri, de N. lorga — schiţă biografică amănunţită despre Tudor Vladimircscu. No. 14. Pământul şi Ţara noastră, de Aldem — o schiţă geografică şi economică a României. Nu. 15. Românii de peste Car păţi, de I. Russu Şi ianu — studiu statistic. No. 15. Romanii şi Dacii, de Dr. 1. Lupaş — povestire populară, despre lup'ele dintre Romani şi Daci şi despre obârşia şi alcătuirea poporului românesc. No. 17. Satul Griviţa, de N. Rădulescu-Niger — poveţe despre agricultura şi gospodăria sătenilor. No. 18. Cam ne putem feri de boalde molipsitoare, de Doctorul Urechiâ lămuri : şi sfaturi folositoare şi trebuitoare tuturor pentru buna îngrijire p:is! rarea sănătaţii: No. 1). Suncrsfiţinnile păgubitoare ale poporului nostru, dcGe:rge Coşbuc. No. 20 Antini Ivireanut, de N. Dobrescu — schiţă despre viaţa acestui vlădică,,care a fost unul din cei mai însemnaţi, dc cari am avut parte în trecut. No. 21. Cântece voiniceşti şi ostăşeşti, alese din colecţiile culese de d-nii învăţători Rădulesou-Codin, St. Tuţescn şi S. T. Kirileami. No. 21 Amintiri şi schiţe. de Eni. Gâdeaiu www.dacoromanicaio 488 ALBINA Societatea a scos şi următoarele 5 tablouri în culori, executate artistic pe hârtie cromo: Bani Portretul M. S. Regelui României.................0.50 „ „ Reginei României.................0.50 Ă. d. R. Principelui Ferdinand .... 0.50 „ „ „ „ Principesei Maria.............0.50 „ lui Ştefan cel Mare, Domnul Moldovei . . 0.50 Administraţia pablicaţiiinilor este la librăria C. Sfetea, Bucureşti, piaţa Sf. Gheorghe, iar pentru cererile de înscriere ca membri, a se adresă d-lui Sp, Haret, Bucureşti, str. Verde. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fiecare membru este îndatorat ca,. în cel dintâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. în schimb fiecare membru primeşte câte un exemplar din cărticelele sau tablourile publicate de societate,anual. Comitetul: Preşedinte, Ion Kaiimleru, Membru al Academiei Române.— Vicepreşedinte, Sava Şomănescu, mare proprietar, fost senator.—Administrator şi casier. Spiru C. Haret, Ministru, profesor universitar.—Secretar, Const. Banu, profesor secundar; fost inspector şcolar—Membrii: Petre Gârboviceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi Director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; I. Dimitrescu Procopie, senator, Primar al Capitalei; M. Vlădescu, fost Ministru, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, pro fesor secundar; Pompiliu Etiade, profesor universitar—Cenzori, Const. Ali-măneşteanu, inginer de mine; Preotul econoni Const. lonoscu, profesor secundar; Const, Alexandrescu, institutor. Membri înscrişi şi cotizaţiuni plătite (urmare) I. Dârvăreanu (Mehedinţi), 1 leu; C. N. Pârvulescu (Mehedinţi), 1 leu; C. Săvulescu (Mehedinţi), l leu; D. Popescu-Puicea (Mehedinţi), 1 leu; Mih. Mănescu (Mehedinţi), 1 leu; Alex. Molânescu (Mehedinţi), leu; F. Bumbaru (Mehedinţi), 1 leu; D. C. Severineana (Mehedinţi), 1 le; N. Şofican (Mehedinţi), 1 leu; E. B. Ruptureanu (Mehedinţi), 1 leu; I. Ciortan (Mehedinţi), 1 leu; C. D. Sănduţu (Mehedinţi), 1 leu C. St. Ionescu (Mehedinţi), I leu; I. Drăgrhici (Mehedinţi), 1 leu: Aurelia Prunescu (Mehedinţi) 1 leu; Elena Purcaru (Mehedinţi), 1 leu; Pr. D. Popescu (Mehedinţi /, 1 leu; N. Evulescu (Mehedinţi), 1 leu ; Gh. D. Popescu (Mehedinţi), l leu; Gh. Socolescu (Mehedinţi), l leu; I. I. Lupescu (Mehedinţi), l leu; C. Gherghinescu (Mehedinţi), I leu; N. Pagubă (Mehedinţi). I leu; S. L. C. (Mehedinţi), I leu; Manliu Stăncescu (Mehedinţi), l leu ; V. Bălăceanu (Mehedinţi), 1 leu; Anastase Giuroescu (Mehedinţi), 1 leu; D. Gr. Papa (Mehedinţi), 1 leu; I. Cioclov (Mehedinţi), 1 leu; Pr. St. Ionescu (Mehedinţi), l leu ; R. Gomoiu (Mehedinţi), 1 leu ; Gh. Rusu (Mehedinţi), 1 leu ; N. St. Ionescu (Mehedinţi), I leu; Ştef. Popescu (Ialomiţa), 2 lei; Elena St. Popescu (Ialomiţa), 1 leu; I. Teodorescu (Ialomiţa), 1 leu; Tudor Ştel. (Ialomiţa), 1 leu; Anton Dobrescu (Ialomiţa), 1 leu; Alexandru Georgescu (Ialomiţa). 1 leu; I. Canciu (Ialomiţa), 1 leu- C. Neicu (Ialomiţa), 1 leu; V. Săndulescu (Ialomiţa), 1 leu; Alexandru Hagianu (Ialomiţa), 1 leu; N. Popescu (Ialomiţa), 1 leu; P. R. Petrescu (Ialomiţa), 1 leu; Şerban Popa (Ialomiţa), 1 leu; Mihaiu Giuşca (Ialomiţa), 1 leu; Ene Vasilescu (Ialomiţa), 1 leu; N. Niţulescu (Ialomiţa). 1 leu; M. Biciulescu (Ialomiţa;, l leu; Gh. Văleanu(Ialomiţa), I leu; Gh. Bojogescu (Ialomiţa), 1 leu; D. Cucută (Ialomiţa), l leu; N. Călinescu (Ialomiţa), I leu; Haralambie Şer-bănescu (Ialomiţa). I leu; Constanţa S. Popescu (Ialomiţa), l leu; Mircea St. Popescu (Ialomiţa), l leu; Gh. Ghica (Buzău), l leu; Alcx. Precup (Suceava), 3 lei; P. Ioachim (Suceava), 5 lei; I. Seceleanu (Suceava), 2 lei. (Va urma). www.dacoromanica.ro PURGEN CU RENUME UNIVERSAL. Recomandat de medici în toată lumea pentru adulţi şi copii cât de mici. De o eficacitate absolut sigură, singurul contra constipufiurtei, congestiunei şi migrenei, plăcut la gust, nu produce colici şi n’are efecte rele asupra organismului. — ----- Cel mai economic, cutia cu 25 purgative lei 1.50 ===== Rugăm a se refuză PURGEN inscripţie, căci sunt pastilele cari nu _ _ ^ _ falşe, vătămătoare şi vor avea această B fl I f l\ produc colici FILIP L1NDENBERG Bucureşti. — Str. Lipscani, 4. — Bucureşti. (Dela 1 August: Str. Smârdan, 15) SINGURUL MAGAZIN SPECIAL CD JUCĂRII DE COPII Obiecte frumoase şi durabile cu preţurile cele mai ieftine Mare depozit de articole de: PĂCĂLEALĂ, FARSE şi SURPRISE, APARATE SURPRIZĂTOARE DE SCAMATORII THE BANK OF ROUMANÎA, LIMITED Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti. Comitetul central: la Londra Lachlan Mtchintosh Rate . „ G. I. Gosthen................. „ Vicontele Diincannon ... „ E. W. H. Barry.......... Robert Hamilton Lang . . „ Demetre de Frank .... Viena P. Naville................ Paris Ad. Vernes................ . Directori: / C A. Stalz 1 E. E. Goadwin. Censori: loan Kalinderu, Demelru Ioan Ghtka şl Arthur Green. Sediul social: Londra 6 Creta Wincliesterstreef. Sucursala: Bucureşti, Piaţa Sf. Gheorghe, „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, Bucureşti Capital în acţiuni întreg vărsat în aur..................Lei 2.000.000 Fonduri de rezervă compuse din prime şi claune............„ 3.955.688.76 Idem format din capital şi alte rezerve „ 1.075.8-12.60 Total în aur „ 7.052 581.36 Daune plătite . . . „ 33.000.000 Vice-preşedinte, A. Băicoianu. Dir. general. E. Grunwatd. „NAŢIONALA" asigură contra in-cediului, a ,.grin linei*, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinaţiunile obişnuite ca: „cas de moarte,supravieţuire,zestreşi rentă . Sediul social în palatul Soc. din str. Doamnei No. 12, Bucureşti. Repres. generală în Buc. str. Smârdan No. 4. Agenţii în toate oraşele din tară. www.dacoromamca.ro CEJ CREMA, PUDRA Şl SĂPUN ,.FLORA 1 nu se vând derâl în emhnlagiuL original arătat aci (un sfert din mărimea naturală) şi cu următoarele preturi: Crema lei 1.50—Pudra lei 2—Săpun lei 1.25 Refu-nh dar in interesul Dv. ca neveritabile dacă vi s’ar oferi aceste ■. preparate în cantităţi mai 7niri sau altfel decât în emhalatjiul original aci arătat şi cu etichetele neatinse. Crema şi Pudra „FLORA" se pot întrebuinţa iară grijă cat de mult timp, acest fapt e stabilit oficial de Inşiitulul de Chimie al Stalului, care a constatat la 12 Septemvrie sub No. 1.110, că: «Crema şi Pudra,, Flora" nu conţin substanţe toxice sau de acele cari prinlr’o întrebuinţare îndelungată pot vălămi sănătatea».--Pomodă de păr „Flora" neîntrecută pentru îngrijirea raţională şi higienică a părului; Borcan mare lei 2.50, mic lei 1.75 — Capllogen „Flora“ (apă de păr), curăţă matreaţa după câteva întrebuinţări; Sticla mare lei 3.2b, mică lei 2.50 — La nemulţumire se restitue costul pentru oricare din aceste preparate. =3 PECT0S1NJTEAN0' vindecă tuşea cea mai rebelă şi e preparatul cel mai raţional pentru a trată cu succes bronşitele acute şi cronice, tuse convulsivă (măgărească), eicŞsemul pulmonar etc. Sticla lei 3.— La Droguerii şi farmacii. B- Hemoferul Iteanu Unul din cele mai puternice reconstituite ale corpului slăbit, măreşte greutatea corpului şi redă poftă de mâncare perdută, suveran pentru a combate anemia lipsa sângelui, clorosa, debilitatea generală, dispepsia, consti-paţia, Leucorea (poală albă la femei) Ilis/eria, Neurastenia, Ameţelile, Slăbirea memoria,, Limfalisniul, etc. He-moferul Iteanu este autorizat de Onor. Consiliul Sanitar Superior şi recomandat de eminenţii noştrii medici Prof. dr. Bui-cliu, Prof; dr. Leohte, Prof. dr. Negel (Iaşi) şi alţii, dopă experienţele îndelungate.— Preţul lei 4 — La Droguerii şi farmacii. ATELIERELE SOCEC & C°-, BUCUREŞTI www.dacoromanica.ro