Anul XIV No. 17 23 Ianuarie 1911 Redacţia şi Administraţia, strada ftântuleasa Nc. 9 www.dacoromanica.ro Bucureşti Anul XIV No. 17 23 Ianuarie 1911 ALBINA REVISTĂ ENCICLOPEDICĂ POPULARĂ □ COMITETUL DE REDACŢIE: ION KALINDERU, P. Gârbovicbanti, 6. Coşbuc, Gen. P. V. Năsturel, Gh. Adamescu, I. Otescu, P. Dulfu, V. S. Moga, N. Nicolaescu, Gr. Teodossiu, C. C. Pop.-Taşcă -----□ ===== Abonamentul in ţară pe an . lei 5 » * » » b luni 3 Abonam. în străinătate pe an Iei 8 Un număr......................15 bani Pentru anuncinri 1 leu linia. Mica publicitate, 5 bani cuvântul. Manuscriptele nepnblicate se ard Redacţiunea îşi rezervă dreptul ca, din articolele ce nu se vor puteă publică în întregime, să dea numai extrase sau rezumate. SUMARUL.: N., 2A Ianuarie. (Cu 4 ilustraţiuni: Alexandru Ion Cuza In 1859;—O medalie cu chipul lui Cuza; — Mihail Kogâlniceanu; — Deschiderea divanului ad-hoc din Valahia). Sofia Nădejde, Beţia în Franţia. Em. Grigorovitza, Târgul Rădăuţului. (Urmare). (Cu 3 ilustraţiuni: Gospodărie românească;—Casă*nemţească de rând;—Mănăstirea Putnei). I. Dragoslav, Zapisul. (Urmare). Irimia Popescu, Diareea copiilor. DINjZIARE ŞI REVISTE:I Cum sejcurăţăfpălăriile de paie. iffc CRONICA:) Conferinţe şi concert religios. — Cărţi primite la Redacţie. — Preţul peştelui. — Informaţiuni. — Bibliografie. PAGINA GLUMEAŢĂ: S., Negustori, nu glumă. (Cu 3 ilustraţiuni). PAGINA COPIILOR : Moşu, Milionul lui Ion. (Cu 3 ilustraţiuni). SUPLEMENT: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor, anul III, No. 15 dela 23 Ianuarie 1911. www.dacoromanica.ro Serbăm din nou 41 na ewâ. pd cele două principate române, Moldova şi Muntenia, in potriva voinţei puterilor mnrr europene, s’an unit, âlegabd Moldova la 5 Ianuarie 1.S59 pe Al. Cuza Domn al ei, iar la 24 Ianuarie, Muntenia tăcând acelaşi! lucru. Pasul cel mare s’a făcut astfel, amândojiă ţările aveau acelaşi Domn, fără însă a fi unite. Alexandra [nan I Cuza In 1859 loau Alexandru Ouau a domnit o bucată de vreme cu două V- ministere, unul la Iaşi şi altul la Bucureşti. Dar după pasul din-*■: tain au urmat şi celelalte, Capitala Prineipatelor-lTnite a fost una. Bucureştii, şi s’a alcătuit un singur minister. Puterile, Cu greu, dar www.dacoramamca.io 434 ALBINA în sfârşit, au primit Unirea, însă numai pe câtă vreme va domni Cuza, remânând la schimbarea Doninului şă se facă iarăşi din nou alegere deosebită în Hol fio va şi îii Muntenia. Nădejdii iau că nu se va întâmplă a doua oară minunea măreaţă din 1859, înfrângerea patimilor şi slăbiciunilor doritorilor de slavă, alegerea aceluiaşi om în amândouă ţările. O medalie cu chipul, lui Cuza In 1869, după răsturnarea Iii? Ouza, la 11 Fevruarie, prin înţelegere între liberali şi conservata!;^ Puterile stăruiau să se facă alegerile la Iaşi şi la Bucureşti, a^. nea s>ă se' desparţă cele două surori ce se uniseră. Dar nu mai eră cu putinţă* vUiyrpa prea intrase în inimile şi sufletele Românilor, In zadar ol;niâiiătftfe ahtiaţi de domnie moldovenească, au încercat revoluţia (Na-3 Aprilie în Iaşi. Ţara întreagă a voit cu tărie Unirea, a ales pe Filip de Flandra şi a])oi pe Majestatea Sa Carol I. Şi iată c’au trecut 50 de ani. şi azi nimeni nu se gândeşte să desparţă ceeacer voinţa norodului şi-a fruntaşilor ţărilor a făcut în 1859. ţ ^ Ba în 1878, iun; căpătat şi altă ţară veche românească, Do-brogea, cărei i-am laţ anul trecut aceleaşi drepturi ca şi celorlalte două surori ale ei. De altfel, Unirea Moldovei cu Muntenia se pregătea de mult, şi în numeroase rânduri sau încercat fruntaşii neamului nostru s’o săvârşească, dar, din nefericire, fără izbândă. Dacă Unirea s’ar fi făcut înainte de 1777, nani fi pierdut Bucovina şi apoi Basarabia, Moldova ar fi fost îndoit mai măre decât astăzi şi puterea noastră mult mai mare. Am zis' că Uhi'rea^s’â pregătit de mult, prin vremuri, fiindcă, • -'frti::i. ■ - -V . . www.dacoromanica.ro A Mii NA 435 in adevăr, Românii din Moldova, au aceeaşi obârşie ca şi cei din Muntenia. O parte clin ei au trecut de peste Dunăre şi s’au aşezat Mihail Kogâlniceaiui în şesurile acestor ţări, folosindu-se de păşunile lor bogate; iar la nevoie se adăposteau în munţi, unde era mai lesne de apărat de năvălirile barbare. Pe de altă parte, alţi Români s’au coborât din Transilvania în Muntenia şi din Maramureş în Moldova şi s’au înfrăţit cu cei şi gospodăriilor împurăteş‘3 sau, cum le zicea, ofiţerii erarului, erau apoi oamenii diregătoriui, judecătorii, slujbaşii dela visterie, dela poştă şi vamă, şi eră şi preo-ţimea cu învăţătorime? din ţinut, pe care o aducea nevoia zilnică adese ori pe la târg. S’au mai adăogat apoi la această tagmă şi alţi oameni trăitori din leafă şi veniţi din toate părţile împărăţiei, cari nu simţeau nevoia să se deie nici într’o parte, nici în alta. Decât aceasta eră apă pe moara burgherilor. Căci împestriţândc se prin căsătorii şi înrudiri cu cei noui veniţi:. îşi păstrau intăitatea lor cu multă grijă, încât nu puteai răzbate aşa' de uşor, ca să ajungi âă fii de-o samă cu dânşii. Când te uitai, aşâ, în zile de rând, la târgulRădănţului, par’că nici nu-ţi venea să crezi că din cele câteva case de burgheri se strecură atâta mândrie şi putere. Numele vechi şi cinstite ale câtorva familii cu vază multă pe atunci, le auzi şi astăzi prin Rădăuţi. Aşâ de pildă, familiile Schlich-ting, Mosti Haas, Schreiner, Willetz, Kirner, Marin, tot oameni ajunşi la stare şi avere prin munca lor neobosită. Bătrânul Marin a fost timp de douăzeci de ani şi mai bine burghermaistrul târgului şi câtă cumpănă avea vorbă acestui om între ai săi? Şi ce mândri erau aceşti oameni d<3 meseria lor ? Că nu se lăsă mai pe jos fabrica de mucava sau moara de hârtie a lui Eckhârd de dubălăria lui Schulz, şi nici cu-ţâtarul Feiger, de potcovarul Kornelson, sau de armurierul Muntzger. îmi aduc aminte şi eu de o familie de aceste, care-şi avea casele în piaţa mare. lângă spiţărie, unde am petrecut ades în anii mei de student. Bătrânul Melner, franzelar de meserie, eră unul din oamenii cei mai însemnaţi www.dacaramamca.ro albina. 443 ai târgului şi rar găseai casă mai primitoare şi plină de belşug ca Ja aceşti oameni, (daci ştiau să petreacă cu lumea, dar nu se ruşinau să muncească, cinstindu-şi meseria lor. La sărbători şi zile mari îi vedeai pe Rădăuţeni, după cum li eră legea, despărţindu-se in două ţabere: papistaşi şi pravoslavnici, indreptându-se spre bisericile lor. Cine se ţinea însă cam la o parte in zile de aceste, erau cei câţiva ' evrei şi puţinii protestanţi. La ziua împăratului insă, la 18 August, se făcea oarecum împăcare şi frăţie. Că ieşiau cu toţii împreună la parada mare. Şi vedeai atunci pe canonicul dela biserica nemţeasca, alăturea de protopopul nostru, pe catolicul comandant al hergheliei Daconal, alăturea de judecătorul român Pitei, pe geometrul rus-unit cu baumais-trul ungur-calvin, pe cei trei doctori cu doi spiţeri şi doi veterinari la spate, fiecare de altă limbă şi lege. Vedeai rânduri, rânduri, pe toţi slujbaşii, amploiaţii, ofiţerii şi mari şi mici, vlăstari din toate neamurile, cu galoane şi cu felendreşuri, amestecându-se prietenos cu burgherii îmbrăcaţi în haine negre şi cu Moldovenii târgului in zuboanele lor lungi, — veniţi toţi cu felele senine, să cânte în bubuitul săcăiuşelor imnul împărătesc «Gott erhalte». Casă. nemţească de rând X ecleai la zile mari de aceste o Austrie adevărată, ţinând ca o cloşcă buimăcită sub aripele ei toate neamurile de untertani (adică supuşi) cu porturile şi graiurile lor. Căci n’am apucat să vă spun, că la astfel de adunaturi, sau Vinerea, in ziua târgului, veneau la Rădăuţi şi Lipovenii dela Fântâna Albă cu vlădica lor, veneau şi Ciangaii din săliş-tele ungureşti Iladicfalva, Andreuşfalva şi lstenşeghiţ, şi Şvabii din Frătăuţi şi Voevodeasa, şi Rusnecii ulduroşi din Mileşăuţi şi câte alte viţe străine. Decât sara, la masa cea mare, ce se da în curtea comandantului hergheliei, strălu- www.dacoromanica.ro 444 ALBINA citoare de lumină şi păzită de călăreţii dragoni, tot burgher-maistrul cu nemţii lui aveau cuvântul cel mare şi doar, ■cloar, dacă mai scotea o vorbă câte unul din cei puţini de altă naţie şi lege, poftiţi şi ei, aşa de obrazul lumei. Şi atunci, de i se îngăduia cuiva din aceştia aşa mare cinste, trebuia să-şi aşeze cuvântarea frumos pe limba nemţească şi să sfârşească cu un întreit /loch, adică vivat. Decât, şi lumea cealaltă îşi avea locul ci de petrecem •şi chefueală. Burgherii mergeau cu nevestele, cu eop-ii şi cu ■cunoscuţii lor, la grădina târgului, unde cei mai bătrâni şi ■cu vază se îndeletniceau cu împuşcatul în şiştat, împărţind la tintaşii mai iscusiţi tot felul de daruri. Trăgaciul cel mai de samă dintre biruitorii la ţintă se alegea în urmă craiu 44G ALBINA nopţei, numai s:â pomenit cu o trăsură şi un bocănit în geam şi a strigat-o pe nume şi a cerut sa-laş, spunându-i pentru ce a venit. Da am uitat să spun că femeia eră gătită şi spilcuită foc, de a rămas omul cu gura căscată,’ că dela nuntă nu-şi mai văzuse nevasta gătindu-se cu toate, se bucură că ştiă că n’are să-i fie degeaba. Dar chiar în ziua ceea boerul se sculă, se îmbrăcă şi se duse la popa, la vornic şi a dat bani să cureţe fântâna cea veche dela marginea satului; iar a douazi când se trezi omul, boerul nu mai eră, iar pe pat găsi un sac cu galbeni. Bucuria lui n’a fost proastă, dar mirare, unde-i boerul, întrebă pe femee, dar nu află nimic. Dar cum puse mâna pe traistă parcă numai eră acei de dinainte. Parcă i se schimbaseră minţile. Toate grijile şi nevoile îi pieriră şi i se păru că e cineva lângă dânsul şi stă să-i fure banii Repede umflă traista şi o dosi în şură, în nişte paie, pândind-o toată ziua să nu i-o fure cineva. Apoi peste noapte, fără ştirea femeei o îngropă în grădină. Şi eră lună când îngropa banii şi umbra Tui se mişcă odată cu dânsul şi i se păru că şi dânsa îi cere bani şi repede aşeză banii şi astupă groapa cu pământ. Şi o sete de a strânge bani se sălăşlui într’ânsul, şi ca atunci nu se văzuse mai sărac, iar adoua zi des de dimineaţă, când se sculă, cea din-tâiu grijă, a fost să vadă dacă n’a umblat cineva la sacul cu bani; iar când veni în casă grăi: — Măi femeie, cum avem să ne pricopsim noi, când ce câştigăm dăm pe gură şi pe îmbrăcăminte? Femeia’se uită la dânsul mirată: Nu cumva a înebunit? Dar omul urmă: Bunăoară: mămăliga ce o facem noi, e prea mare, să faci una mai mititică şi să ajungă pe mai multe zile, şi banii să-i economisim. Şi de ce când vine vreun sărac, alergi îndată cu căuşul cu făină la el, ci mai bine îi zi: — Iartă moşule, altâ dată şi altă dată, aista poate la o lună odată său dai o mână de făină, şi nici atunci, că vezi, câteva mâni de făină fac o mămăligă. — Măi omule, îi dă femeea, nu cum vă eşti tu nebun? www.dacoromanicajo ALBINA 447 — Ba nici de cum. Dacă îţi place, mănâncă azi tot şi mâine stai cu dinţii la stele. Eu n’am bani, aţi auzit voi că n’am bani, şi se uită speriat la copii şi nevastă, nu cumva unul l-a zărit uncie a pus traista. N’am, urmă el, şi să ştii că de azi înainte, am să dau tot cu măsură, tot, şi îi erau aşa de dragi banii, că cle-ar fi putut toată lumea asta ar fi prefăcut-o într’un boţ ele aur şi ar fi pus’o în sac. Aşâ a clus-o nu ştiu cât, cla în casă la dânsul eră foc: nevasta slăbise, copiii parcă erau sculaţi de pe friguri, căci veşnic le drămuia pe toate şi strigă întruna: — N’am bani, n’am bani! Luaţi cu chiverniseală din sacul cu făină. Da tu ce ai băgat îmbucătura prea mare în gură? strigă la câte un copil, de ră-mâneă săracul cu pâinea în gât, mirat. Cepuşoară! Cepuşoară! că-i bună, da şi aceea cu chibzueală, că nu-s bani, nu-s. Mai mâncaţi şi mămăliga goală, iar biata femeie se uită la dânsul înfocată. Totuşi, cleta o vreme îşi dădu şi ea cu gândul: „De, poate vrea să-şi facă ’vre-un car cevâ». Şi-aşâ zilnic: ba de pe muncă, ba de pe chiverniseală, strângeâ ce strângeâ şi puneă în traista blestemată. Şi cu toate astea, inima câte odată îi spuneâ să nu pue; simţeâ că face un păcat, şi nu se putea stăpâni, că par’că o putere îl împingea şi un gias îi spunea : — Pune în traistă! Şi paşii lui, fără voe, se îndreptau spre traista blestemată şi-i măreâ numărul. Ajunsese Ia atâta sgârcenie, că copiii în ziua de Paşti, mâncau mămăligă cu ceapă şi banii în traistă creşteau, iar oamenii se minunau ce-i de capul omului acestuia, că la crâşmă nu-l vedeau, beat, nu; ce face cu puţinul lui câştig? Şi dacă ar fi fost numai păcatul ăsta, da la biserică, de câte ori voia să se ducă, parcă-i legă cineva nişte pietre de moară de picioare, şi nu se putea urm, şi o ciudă pe cele sfinte se năştea într’însul şi glasul lăuntric îi vorbea: — Ce să dai la popi? Ce să te închini? Mergi de vezi de nu ţi-a luat cineva banii. www.dacaromanica.ro 448 ALBINA Si mergea şi cerceta dacă nu i-a şterpelit cineva sacul. Atâta când auzea de un praznic, eră cu leota de copii acolo şi mâncau, că a doua oară nu-1 mai poftea nimeni lâ masă. Intr’o zi, îi spuse un frate de-ai lui: — Măi omule, ce ţi-e de cap că ml Iaci de râs. Iar* el prinse să se caice. — Dacă n’am, tăicuţule, n’am. Iacă n’am. Şi cătâ cu ochi ispititori la frate-său: Nu cumva ştie că are bani ? Şi a trecut vreme de,la asta. El urmă înainte cu strânsul banilor în traistă, f ăcuse nu ştiu cât bănet, îi mai trebuia, o para să îndeplinească suină oarecare şi nu găsiâ nici de lucru, că-1 luase lumea la ochi, că el la biserică nu se mai ducea, milostenie nu făcea, aşa că eră socotit că e neam cu ucigă-1 toaca. Dar iată veni vremea să se cureţe fântâna cea părăsită, după vorba boerului strein care a lăsat bani la popa. Şi pe loc adunară piatră şi fântânari şi la lucru. Insă să vedeţi drăcie, cum intra unul din fântânari înăuntru, şi scutură fringhia, strigând să-l scoată afară ca se înăbuşe şi îl podidi sângele. Se băgă al doilea, tot aşa, al treilea numai putu. Toţi oamenii din sat s’au părindat şi tot aşa au pătimit. «Numai că e duh necurat», îşi dădură toţi cu mintea şi chiemară preotul să citească mşte molifte; d'abia bietul preot prinse a sluji şi cartea îi sări de o poştă din mână. Mai rămăsese omul cel sgârcit să intre în fântână. — Măi, îşi ziseră oamenii îndârjiţi, tu tot eşti prieten cu ucigă-1 toaca, ia vezi, poate să ai mai mult noroc ca noi. — Bine, îi răspunse dânsul, mă bag, da uite ce e: îmi trebue o para numai decât acum; dacă mi-o daţi intru, nu, nu şi să mă primiţi iar între voi. — Cum nu, răspunseră şi repede se scotoci unul în pungă şi îi dădu paraua.’ Dar nu apucă sgârcitul să umple o găleată de moloz din fântână, că numai se făcu un zgomot ca www.dacoramanica.ro Al.MIXA 449 •ele clopot înăuntru şi molozul forfoti, în cât sătenii cu popă cu tot, o luară la fugă făcându-şi cruce şi deodată omul cu ciutură cu tot, se văzu isbit afara -ca o broască şi plin de sânge. (Va urinn). Ion Dragoslav. Cum se curăţă pălăriile de paie Dacă vreţi să curăţaţi o pălărie de paie, de coloare deschisă, desfacef.i panglica ori celelalte garnituri şi periaţi-o mai întâi bine de praf. Luaţi apoi o farfurie cu apă nu prea plină şi topiţi în ea sare de lămâe, de zece bani. Aşezaţi pălăria pe o suprafaţă întinsă, pe scândura de tăeţei sau de călcat şi, muind peria în farfurie, frecaţi bine pălăria. E surprinzător ce bine se curăţă paiele de praf şi de murdărie, şi ce repede îşi reiau coloarea lor naturală. Pentru casă spălăţi şi calota, vârâţi în pălărie fundul unei oale cam de acelaş diametru şi după ce potriviţi bine pe acest calapod practic, spălaţi iar •cu peria muiată în lichidul de mai sus. După aceea spălaţi-o. odată cu apă curată şi ştergeţi-o bine cu •o cârpă, aşâ ca să nu mai rămână apă de loc. In orice caz, mai rămâne în paie destulă umezeală pentru a putea păstră forma pălăriei. Neteziţi apoi pălăria cu fierul de călcat. Prin aceasta îi veţi da şi strălucirea necesară şi o veţi întări. Luaţi seama insă, să nu călcaţi cu un fier prea încins şi să daţi foarte uşor; altminteri, pe când partea de sus a îm-pletiturei de paie se usucă numai decât, cea de jos rămâne încă udă. Cel mai bun Lucru e să aşezaţi între fier şi pălărie o cârpă curată. Apoi, nu e bine să daţi cu fierul într’un loc până ce nu se usucă definitiv, ci să uscaţi întâi numai pe jumătate toată pălăria şi apoi să treceţi din nou cu fierul peste tot. (Munca)! — Femeea cea mai lăudată este aceea de care nu vorbeşte nimeni. ______________ www.dacoramamca.ro DIAREEA COPIILOR Un învăţat, cunoscător mare în boalele molipsitoare, numit Metchniko/f, în urma cercetărilor ce a făcut asupra diareei (urdinărei) micilor copii, a ajuns să dovedească că eă este datorită infecţi unii, molipsiră. El a luat din escre-mentele diareece ale unei fetiţe o mică cantitate, şi a pus-o în mâncarea unor maimuţe’şi a unor iepuri c'e casă. Aceste animale a doua zi după ce au mâncat din acele escremente au avut diaree la fel cu aceea a fetiţei. După el, diareea ar Ii luarea unui microb, unei seminţe |le boală, zis bacilu Proteus, căci iepurii şi maimuţele cărora li s’a dat să mănânce microbi de aceştia, pe care i-a luat şi izolat, din escrementele copilei cu diaree, în care se găsesc in mare cătaţime, s’au îmbolnăvit, au avut diaree. Acest micron, Proteus, ar ajunge la copii, i-ar molipsi prin ajutorul persoanelor care-i îngrijesc, cam în modul următor: in timpul căldurilor de vară, muştele umblând şi stând pe escrementele animalelor, pe băligare, pe care şi în care se afla microbul în chestiune, ia cu ele pe aripi, pe picioare, în corp şi pe corpul lor microbul, pe care apoi îl împrăştie pe alte corpuri, pe care se pun din zborul lor, şi în deosebi pe unele alimente ca brânzeturi, mere, struguri, etc. Aceste alimente dacă sânt mâncate fără nici o îngrijire, fără nici o curăţire, nedesinfectate, nu chiar de copii, dar de persoanele care-i îngrijesc, este destul ca aceste persoane să-i molipsească, să le dea microbul Proteus pe care l-au introdus în corpul lor odată cu acele alimente, să le determine copiilor aprinderi de stomac şi mate, diaree. www.dacaromamca.ro ALBINA 451 Fată de acestea, Metchnikoff sfătueşte pentru a se feri copiii de diaree, că nu este necesar de a se florne numai de cât laptele vacilor ce se dă copiilor, ci trebue ca persoanele ce-i îngrijesc să fie curate, cu mâinile spălate, când umblă cu laptele ce urmează a-1 da copiilor. Mama sau doica să-şi spele mai totdeauna bine cu apă şi săpun sânul, mai înainte de a da copilului să sugă. In fine, persoanele care îngrijesc de copii şi mai ales mamele şi doicele, să se ferească pe cât so poate de a introduce în corpul lor baci iul Proteus. In acest scop fructele şi în genere toate legumele cari se mănâncă nefierte, sa nu le mănânce decât după ce le-au muiat puţin în apă fierbinte, iar brânzeturile să le treacă prin flacără, prin foc. Curăţitul străzilor şi stârpirea muştelor prin orice mijloc, apără foarte mult copiii de această boală. Irimia Popescu Medic Veterinar. PAGINA GLUHEAŢA Negustori, nu glumă Se-apropie „Târgul Moşilor". Prin mahalale e o fierbere/o frământare ne mai pomenită: care de ce negoţ sar apucă? La „Moşi" ce nu se vinde? Nae Pitulice şi Grhiţă Pierde-vară se ’ntâlnesc, ca de obiceiu, la cârciuma lui Nenea Trifan, poreclit „Scurtă vorbă". După ce dau pe gât câte-o ţuică şi pun ţeara la cale, ce-ar‘trebui să facă guvernul ca toată lumea să mulţumită: iar Nenea Trifan închee: — Aşa mă băieţi: scurtă vorbă: nici oaea cu doi miei, nici lupu flămând. Pierde-vară începe, dregându-şi glasul: — Să fiu al Naibei. M’apuc şi eu de-un negoţ acolo. E mai bun decât slujba. — Bine zici. Scurtă vorbă: nemic nu te saltă ca negoţul ! zice apăsat cârciumarul. — Aşa-i, nene. Câţi Nemţi, Ovrei şi Americani nu s au îmbogăţit, începând dela un leu. Cu chibrituri, ace şi vacs, www.dacoromanicajo 452 ALBIN A au ajuns milionari, — Zi^e Pitulice.— Vorba, să brodeşti ceva căutat. — Păi, nemereala-i gata! Ce să cere mai mult decât băutura? întreabă şi pe jupân Trifan, — zice Pierde-vară. — Aşa e, pentru băutură dă omul şi paraua de naforă. — Cu cinci lei, mă procopsesc, face Pierde-vară. — Mă prind tovarăş! Poftim doi jumate. Strigă Pi tulice şi aruncă banii pe masă. — Noroc să dea Dumnezeu! Ce zici, nene TrifaneV — Urma alege! Scurtă vorbă! — Ehei! Unde pun eu mâna, hop şi Dumnezeu cu mila! zice Pitulice îngâmfat. începem dela mic. Jupân Trifan ne împrumută butoiaşu ăla de colo. Ţine cinci şase linuri ? — Zece. . . — N’are-a face. Luăm, să zicem, cinci. Să se ştie c’am început cu capital d’un pisoiu. Ne mai faci bine şi cu vre-o •doua ţoiuri. Ai regimente! Si taraba-i gata! — Cât crezi să facem câştig curat pe zi ? — Iţi spui numai decât, sânt tare în socoteli, perceptor şi-l dau gata. Am zis cinci litruri de ţuică, a mai prima; o botezăm, să nu ameţească muştiriii. Dintr’un litru scoatem 80 de ţoiuri a un ban, total: cinci-spre-zece Jeuşeani, neţo: zece lei! In unele zile vindem îndoit, întreit; în câteva luni, iată-ne capitalişti eu cinci-şase mii de lei. I, hai, negoţul saltă, mă! — Deschidem debit in Calea Victoriei, cu firma: „Pitulice & Pierde vară. Magasin de consum. Credit deschis, bani neto“. In ziua dintâiu a Moşilor, negustorii noştri pornesc des demineaţâ dela nea Trifan. S au înţeles să ducă butoiaşul cu rândul. Pe drum Pitulice face: — Ştii una? Toţi negustorii mă socot bun de safteâ: ■când cumpăr eu cevaşilea dela unul, des demineaţă, în ziua nea numai pridideşte muştiriii. Am taman cinci parale, toarnă un ţoiu. că până la nimezi luăm alt butoiaş. Are noroc cine face tovărăşie cu mine. — Dacă plăteşti partea ta, bucuros. De ce n’aşi servi un preten?! Bine, dar vezi, mie, ai putea să mi-o dai în cont. — Asta nu. Frate, frate, dar brânza pe bani. www.dacoromamca.ro ALBINA 45& — Fie şi aşa, barim ştiu eă-i marfă bună, partea ta o plătesc, Pierde-vară scoate ţoiul din buzunar, îl şterge bine c’o hârtie, toarnă, se uită în zare, şi face: — Cleştar, mă! Bate p’a călugărească. Pitulice dă ţuica pe gât, mai întinde ţoiul: încă una, nene! Până într’un ceas se goleşte butoiaşu l — Să dea Dumnezeu. Doar am făcut tovărăşie. Am inimă bună. Voi şi binele altuia. Nu trecu mult şi Pierde-vară face: — Mă greu merge maşina, di.că nu-i unsă! Ca să desfaci marfa, trebue coraj. Vorba îmbată muştiriii. Ce zici? Tot am eu zece bani acuma; dac’aşi luă şi eu 6 ţuiculiţâ, două? — Foarte bine! Ţi-am spus că de safteâ ca mine nu-i altu ? — Sănătate şi câştig! — urează Pierde-vară, golind două. păhare, unul după altul. Mai merg ce merg şi Pitulice face: — Mâncarea dimineaţa te 'ngreue. La comerţ să fii prâsnel, — mai dă coleâ o ţuiculiţă, două. — Bucuros, — banii jos!— Saltă, saltă comerţu ! Mai trece ce trece; iar Pierde-vară numai ce face: — Ţuică bună ca asta mai rar! Unchiaşu s’a înşelat. A pus de doi lei chilu. Ar fi păcat să nu mai bem. Aşa pomană nu întâlnim curând. * ' — Dac’o plătim, ce-i cu aea ? Mai bine servesc un preten. Tot aşa, pan s’ajungă la „Moşi‘:, goliră butoiuşul ju- www.dac0romanica.ro 454 ALBINA mutate. Acolo, după ce-au ochit un colţ pe plac, s’au aşezat dându-şi care de care ifos de negustor. — Acum, la lucru, mă vere! Fac safteâ aci pe loc, să mai vezi năvală! 0 ţuică d’ale bătrâne! — face Pitulice, cu ochii alunaţi şi cu vorba trăgănată. — Dacă-i vorba de safteâ, nici eu nu-s de lepădat. Tine zece bani. Dar ia seama cu ce mustiriu ai a face. Noroc să dea Dumnezeu! Alealalte vin singure! respunde Pierde-vară. Şi tot hritisindu-se pe rând, au golit butoiaşul. Lumea se adunase şi râdea: „Ăştia au luat până ’n ziuă luleaua Neamţului!“. La urmă, Pierde-vară, înturnând butoiul cu fundul în sus, şi beat turtă strigă: - Ţi-am spus, mă, că se duce marfa, când îi fac safteâ! Ia să vedem procopsea la! Dă-mi colea partea! — C ite-te, prăpăditule, zece bani, care i-arn tot plimbat dela tine la mine. — Câştigu, mă! Capitalu, mă! Te joci cu mine? Te omor, mă! — Ţi-ai băut, \ere, capitalu, cum şi-au mâncat Ţiganii mănăstirea. Mi-1 băuşi şi pe-al mieu, mişelele, să-ţi râmâie de cap safteaua! Bânişorii, îmi băuşi capitalu. M’ai ruinat! îţi scot mâşelele, te fac eu să vezi stele verzi! Şi din ceartă ajung la bătaie, la păruială, se rosto- golesc pe jos. până veniră gardiştii de-i dusere la recoare. Tot drumul Pierde-vară ţipă: «Capitalu mieu! Trei mii de lei, unde-s mă?! D’aea nu merge negoţul, mă!» S www.dacoromanica.ro ALBINA. 453. PAGINA COPIILOR nilionul lui Ion ') Intr’un sătuleţ aproape de Craiova, trăiâ odată doi copii, Grigore şi Ion. Intr’o zi tatăl lui Ion câştigă un milion la o loterie. Ion plecă cu familia lui să trăească la Craiova şi lăsă pe Grigore care plângea că se desparte de Ion. După o lună de zile Grigore ceru bani părinţilor săi ca să se ducă să vadă pe Ion. Când Ion văzu pe Grigore începu să râdă de el, că haina îi este urîtă, că ghetele ii sunt mari. Grigore plecă, jurându-se că n’are să mai vie să vadă pe lom *) Localizare din franţuzeşte. www.dacoromanicajo 456 AI.BINA După câţiva ani, Grigore ţerminându-şi clasele primare, se apucă să cultive pământul lăsat dela părinţi şi cheltuind cu socoteală, îşi putu face ceva economii. Pe când Ion cheltuia nebuneşte, şi-apoi tatăl său, lacom de bani, vrând să-şi mărească avuţia, făcea fel de fe) de negoţuri, pe cari neştiind cum să le facă, pierdu banii şi într’o bună zi se trezi că e nevoit să vândă tot, şi să caute de lucru. Grigore, care până atunci nu tăcuse decât să cheltuească, se trezi deodată nevoit să muncească şi nu ştia nici ce, nici cum. Mergând aşa prin piaţă, iată că vede un băiat rumen şi sănătos. Când se uită bine, înţelese că e Grigore, căruia îi povesti toate necazurile. Grigore, care avea o inimă bună, îi spuse să-şi i-a părinţii şi să vie să locuiască la dânsul, şi să muncească câmpul împreună. Aşa şi făcu, şi atunci Ion văzu că e mai bine să ai o inimă bună, decât mulţi bani, şi că mai lesne poţi fi fericit într’o căsuţă, decât într’un palat. _______________ Moşu. CĂRŢI PRIMITE LA REDACŢIE Câteva povestiri de Maupassant, ‘.raduse de A. C. ‘Calotescu-Neicu. Preţul 50 bani. De vAnzareJa librării. www.dacaromamca.ro ALBINA 457 ADMINISTRAŢIA PESCĂRIILOR STATULUI BRĂILA-GALAŢI Preţul peştelui pe timpul dela 15 —31 Ianuarie 1911 SPECIA PROASPĂT Preţul en gros Preţul maxim cu care pot vinde detailiştii Crap mare 4 k. in sus Ciorto-crap, 2-4 k. . Ciortan,........... Ciortănică, p. 1 k. . Caracudă .......... Lin . . Plătică............ Cârjeancâ.......... Mreană............. Babuşcă ........... Cosac ............. Şalău mare, 2 k în s. n » 1 k. . . „ mic, p. 1 k. . Ştiucă mare, l'/a k. s „ mică, .... Avat............... Sabiţă............. Biban.............. Obleti ............ Albitură........... „ fr. plopului Somn până,15k. ins „ iarma, 8k. în s „ iaprac, 2k.în s Somotei p. 1 '/a k. . . „ moacă p. 1 k Morun mare 15 k.s mic, Nisetru mare 6. k s „ mic. p. 6 k Păstrugă .... Cegă dela 1 Vs k. in s „ până l'/îk. . . » 1 k- ■ bE„i „ v* k.. Icre dc morun c. i. n » n C. II. * » « C. III. 3 „ nisetru c. I. . * „ * c. II. . „ „ pâstrugă . . „ sc. şi tesc. c. I. . „ c „ C. II. . .. de crap . . . . „ ştiucă . . . Raci.............. .£ O ^ ^-w ~ , o"" =• = ® E ’r- t■ na ■— — s*a|«gg C __ 42 6- *> 3* - ~ ° 1,00—1,20 c 3 o O) > 0,70-0,90| 0,55-0,60 ^"t 0,40—0,50, -o a t o o 0 0.40-0,50 o ‘ 0,601 “ 0.35-0,50 0.20—0,351 0,50| 0.10-0,25 0,35 1,50 1,10 0,80i 0,70 0,50 0,30-0,40 0,35 0,25-0.35 0,20-0,30 045-0,25 0,10 1.40 1.40 ® 3.3 i — '■ Cu O H.S ® ^ ’go a>^3 o ° >cd C. o _ g .2 >08 2 ^ o — d = = 3-2 A w ° ®*.g.= 03 — s ® <33 *= ai* 03-3 3 14.0| ^ ^ 3 cJ i O 5 0,90 ” o,4o(' -e 1,401-= - ' 1,10 1,60 J ,20 1,00 3,50 3,00|' 2,50; 1,80; ou - o » ;!~l’S I ° "ă — • * 3 s s--a ® a.^g 0J8 O 3 £ g -8 4a.iCţi Qj ~03 .— _ S A R A T Preţul en iPfeţul gros maxim cu care pot vinde detailiştii . 3^3 O _ 1.30 1,10,1 1.30 1,10 35,- 32-28-20-21-20,-1,20-1,50 1,50 -2,00,1 5 lei suta. Administraţia pescăriilor STATULUI. CL CA as o jd o "7> o CL d o *5 p 5 o www.dacoromanicajo 458 ALBINA INFORM AŢIUNI Din iniţiativă şi prin stăruinţele d-lui Gh. Strătuleşcu, dirigintele şcoalei, în comuna Tg. Bereşti-Covurlui, s’au pus bazele unei cooperative pentru exploatări de păduri. S’au înscris 38 membri cu un capital de peste 15.000 lei. Tot din iniţiativa sus numitului, în ziua de 26 Decemvrie, s’a dat o frumoasei serbare şcolară, cu ocazia căreea s’au distribuit haine copiilor săraci, procurate din fondul societăţii culturale „Spiru Haret", din localitate. BIBLIOGRAFIE In editura librăriei „Sfetea", Bucureşti, a apărut: „Poveşti şi fabule pentru copii", întocmite într’un frumos volum de d Dr. Constantin Popescu. Volumul cuprinde 182 pagini, cu 42 ilustraţiuni originale, de d-ra Michael, Bassarab, Dr. Grindeanu, Ionescu şi Murnu şi 7 reproduceri după Do re, Pedefsen şi Tegner. Limba întrebuinţată de d. Dr. Popescu, este curat românească. Scrisă pe înţelesul tutulor, cartea d-sale se va răspândi repede. Este neapărată nevoie de cărţi, anume pentru copii. Cartea d-lui Dr. Popescu este una din acelea pe care cu încredere o putem pune în mâna copiilor. Preţul cărţei este 3 lei şi se găseşte la librăria Sfetea, strada Lipscani 96, Bucureşti. * îi: * A apărut revista literară şi artistică „Luceafărul", No. 2, 1911, cu următorul sumar bogat şi variat: Oct. C. Tăslăuanu, Cărţi pentru popor; I. Borcia, Sonete ruseşti (poezii); Al. Ciura, Mignon; Aurel Esca, Moş-Crăciun (poezie); V. Cioflec, risipă (schiţă); Maria Cunţan, Cântece de iarnă (poezii); I. Borcia. Shakespeare: Iuliu Caesar. Cronică teatrală: G. Bogdan-Duică, Zile de sărbătoare, de Carlo Bertolazzi; Bşstia, de G. Diamandi; Luceafărul, de B. Delavrancea. Dări de seamă: II. Chendi, Căsnicii, de Ionescu-Quintus: Nuvel; de Ion Dragoslav ; I, L., Zur Rekonstruktion des Urrumănischen, de Sextil Puşcariu; I. L., Zui Frage der Urheimat der Romănen, de Dr. Ilie Gherghef Cronică: Cea mai naţională tovărăşie (Codru). Paul Heyse (Dr. N. P.-P). Conferinţa literară din Oradea-mare (Al. C.). Traduceri bune din nemţeşte, f „Convorbiri critice". Mecanica socială. Ştiri din Bucovina. Grigorescu. Poşta redacţiei. Aviz. Ilustraţiuni: Grigorescu: Cioban italian, Fetiţa pădurarului (Fon-tainebleau). Ad-ţia revistei * Luceafărul" Sibiiu (Transilvania). LICITAŢIUNI In ziua de I6 Fevruarie I9II, orele 10l/2 a. m., se va ţine la Eforie, Bulevardul Elisabeta, licitaţie publică cu oferte închise pentru închirierea pe termen de 5 ani, cu începere dela 17 Septemvrie 1911, a sălei <\e spectacole din palatul Eforiei de pe Bulevardul Elisabeta, din Capitală. Garanţia provizorie pentru admitere la licitaţie este de lei 6.000. Condiţiunile speciale precum şi alte informaţiuni, se pot lua Ia Serviciul Domenial al Eforiei, în zilele şi orele de. lucru. „ : " i *v" v:- *•. . . • www.dacaromamcajx) ALBINA 459 „STEHUH” Societatea steaua* lucrează pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipării ea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a ră*nândi”ii de scrieri şi publicaţii imorale; sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. In acest scop publică şi o bibliotecă populară, din care au apărut până acum următoarele cărticele a câte 20 bani: No. 1. Din Tara Basarabilot\ de G. Coşbuc — un rezumat al Istoriei noastre naţionale, dela colonizarea Dacilor până la Războiul pentru nea-târ nare din 1877—78. No, 2. Foloasele învăţăturii, de P. Dulfu — o descriere a stării de azi a sătenilor noştri în asemănare cu a celor din ţările apusene şi mijloacele de îndreptare. Mo. 3. Minunea vieţii şi cheia lumii, de Th. D. Speranjia — o povestire morală şi instructivă. No. 4. Grădina de legume, de loan Hâşeganu — tratat de grădinărie. No. 5. Medicul poporului, partea I, de Dr. 1. Felix — poveţe practice de higiena. No. 6. Avem cu ce să ne mândrim, de T. Dutescu-Duţu — spicuiri din Istoria şi Literatura naţională, cu îndemnuri pentru săteni !a învăţătură. No. 7. Medicul poporului, partea II, de Dr. I. Felix — poveţe pentru păstrarea sănătăţii. No. 8. Biserica Ortodoxă Română, de I. Michălcescu şi Victor Puiu — ex plicaţiuni asupra slujbei bisericeşti şi a picturilor morale din Biserică. No. 9. Ştefan-cel-Mare, de Alex. Lepădatu -povestire populară a faptelor şi răsboaelor purtate de Marele Domn al Moldovei. No. 10. Ce se poate învăţă dela un drum lung, de Dr. I. Simiouescu — povestiri însoţite de exemple din viaţa sătenilor din ţări străine, spre a folosi ca pih e ţăranilor noştri. No. 11. Comoara Dorobanţului, de Mihail Sadoveanu — pildă despre un om rău nărăvit şi stricat din cauza beţiei, care, în urma unor întâmplări, s’a îndreptat pe calea cea bună, devenind un gospodar de frunte în satul său. No. 12. La Răscruci, de I, Slavici --povestire morală cu pilde cum tre-bue să se poarte omul în societate şi cum să iubească pe Dumnezeu. No. 13. Domnul Tudor din Vladimiri, de N. lorga — schiţă biografică amănunţită despre Tudor Vladimirescu. No. 14. Pământul şi Ţara noastră, de Aldem — o schiţă geograiică şi economică a României. No. 15. Românii de peste Carpaţi, de I. Russu Şirianu — studiu statistic. No. 16. Romanii şi Dacii, de Dr. I. Lupaş — povestire populară, despre luptele dintre Romani şi Daci şi despre obârşia şi alcătuirea poporului românesc. No. 17. Satul Grivifa, de N. Rădulescu-Niger — poveţe despre agricultura şi gospodăria sătenilor. No. 18. Cum ne putem feri de boalele molipsitoare, de Doctorul Urechiă— lămuriri şi sfaturi folositoare şi trebuitoare tuturor pentru buna îngrijire şi păstrarea sănătăţii. No. 19. Superstiţinnile păgubitoare ale poporului, nostru, deGeorge Coşbuc. No. 20. Antim Ivireanuf, de N. Dobrescu•— schiţă despre viaţa acestui vlădică, care a fost unul din cei inai însemnaţi, de cari am avut parte în trecut. No. 21. Cântece voiniceşti şi ostăşeşti, alese din colecţiile culese de d-nii învăţători Rădulescu-Codin. St. Tuţescu şi S. T. Kirii.eanu. Nov 22, Amintiri şi schiţe. de Em. Gârleanu. www.dacoromamcajo A LUI NA 460 Societatea a scos şi următoarele 5 tablouri în culori, executate artistic pe hârtie cromo: ■Bani Portretul M. S. Regelui României............ 0.50 r „ Reginei României................0.50 „ A. S. R. Principelui Ferdinand .... 0.50 „ „ „ Principesei Maria • • 0.50 „ lui Ştefan cel Mare, Domnul Moldovei . . 0.50 Administraţia publicaţianilor este la librăria C. Sfetca, Bucureşti, piaţa Sf. Gheorgiar pentru cererile de înscriere ca membri, a se adresă d-lui Sp. Haret, Bucureşti, str. Verde. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin itn leu pe an. Fiecare membru este îndatorat ca, în cel dintâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. In schimb fiecare membru primeşte câte un exemplar din cărticelele sau tablourile publicate de societate anual. Comitetul: Preşedinte, Ion Kalirideru, Membru al Academiei Române.— Vice-preşedinţe, Sava Şomănescu, mare proprietar, fost senator.—Administrator şi casier, Spiru C. Haret, Ministru, profesor universitar.—Se cretar, Const. Banu, profesor secundar, fost inspector şcolar.—Membrii Petre Gârboviceanu, Ădtrunistrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor ia Seminarul Central şi Director al Şc Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; I. Dimitrescu Procople, senator, Primar al Capitalei; M. Vlădescu, fost Ministru, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Pompiliu Eliade, profesor universitar. -Cenzori, Const. Aii-măneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. lonoscu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor. Membri înscrişi şi cotizatiuni plătite (urmare) I. Băltăceanu (Suceava), 1 leu; M. Pintilie (Suceava), I leu; Gheorghiu, (Suceava), 1 leu; Gh. Bobescu (Suceava), 1 leu ; Gh. Alexandrescu (Suceava), I leu ; Stoica Rădulescu (Suceava), 1 leu ; Fani C'onstantinescu (Suceava), 1 leu; C. A. Panait (Suceava), 1 leu; Dumitru Mihăiău (Suceava), I leu; Vasile Suiletu (Suceava), l leu; I. Pavel (Suceava), 1 leu; Haralambe Branişte (Suceava), I leu; N. Ghiurcă (Suceava), l leu; Gavriil Plăcintă (Suceava), 1 leu; Vasile Tudose (Suceava), l leu ; Vasile Nistor (Suceava), l leu ; Toma V. Siminei (Suceava), l leu ; Vasile Piăcintă (Suceava), 1 leu ; Toader Somatcă (Suceava), 1 leu; Ilie Ţicu (Suceava), i leu; Axinte Cârjă (Suceava). 1 leu; Toader Găină (Suceava), I leu; Simion Tincă (Suceava), l leu; Dumitru Rusu ('Suceava), I leu;Nicolae Nicu (Suceava), I leu; Haralambie Ciortă (Suceava), I leu; Toader Dumitru (Suceava), 1 leu- Alexe Dudici (Suceava),. 1 leu; Ilie Fieraru (Suceava), l leu; Vasiie Epure (Suceava), I leu; Toader Nistor (Suceava, l leu; Grigore Mustea (Suceava), l leu; Ghiţă Ştefănescu (Suceava), 1 leu; Ioan V. Epure (Suceava), i leu; Pantefimon Nistor (Suceava), 1 leu;Mihaiu V. Alacovei (Suceava), 1 leu; Gh. Borsrae (Suceava), l leu; Gh. Mihăilescu (Suceava l leu; Mina Nichită (Suceava), 1 leu; Gh. Florea (Suceava), l leu; Gh. Alexoaia (Suceava), 1 leu; C. Zaharia (Suceava), 1 leu; Simion Roşu (Suceava), 1 leu; Ludvig W-ink (Suceava), 1 leu; lochan Delbach (Suceava), 1 leu; Toader Agapie (Suceava), 1 leu; Alex. Lupului (Suceava), 1 leu; Gh. Trif (Suceava), I leu* Gh. Bălăceanu (Mehedinţi), 2 lei; Maria Gh. Bălăceanu (Mehedinţi), 1 leu; N. Crăciunescu (Mehedinţi), I leu; Victor C. Pretorian (Mehedinţi). 2 iei; Maria Străchescu (Mehedinţi;, I leu; Gh. 1. Tomeşcu (Mehedinţi), 1 leu: N. Lăcescu (Mehedinţi), 1 leu; C. Gheorghiu (Mehedinţi), 1 leu;C. Mărgineanu (Mehedinţi), I leu; Ştef. Porojescu (Mehedinţi), 1 leu; I. Gh. Fortunescu (Mehedinţi), I leu; M. Pretorian (Mehedinţi), 1 Jeu. , - ,Va. urma. www.dacoromanicajo Depozit general pentru România de maşini şi unelte, inginer Marcus & Berlescu. Bucureşti, str. Doamnei 21. „Lăptării model“ din renumitele Fabrici: ALFA'SEPAR ATOR din Stockholm, Paris, Berlin, Viena, Budapesta şi rliu rubrica Bergedorfer Eisenwerk, Soc. anom. Bergedorf Se găsesc în permanenţă în depozit: Separatoare Alfa-I.ava!, putinele de unt, maşini şi scânduri de frământat untul, în-că'zitnare şi recitoare de lapte, căni şi bidoane, Rut rate pentru controlul şi analiza laptelui, tbrmedeunt. hârtie pergament,etc. Unelte pentru creşterea vitelor, trocare, sonde, foarfeci de tuns, mărci de urechi pentru însemnat vitele, lanţuri speciale, etc., aparate pentru clocirea artificială şi creşterea păsărilor. Toate maşinile necesare pentru instalaţiuni de Lăptării cu aburi. Maşinile AHasSepa ator sunt singurele adoptate de către topte lăp-tăriile Domeniilor Coroanei, de către lâptăriile cooperative săteşti, de „Lăptăria Bucureşti' şi de toate lâptăriile mai mari din ţară. La cerere se trimite gratuit catalogul. PURGEN -CU RENUME UNIVERSAL. Recomandat de medici în toată lumea pentru adulţi şi copii cât de mici. De o eficacitate absolut sigură, singurul contra constipafiunei, congestiunei şi migrenei, plăcut la gust, nii produce colici şi n’are efecte rele asupra organismului. ■ Cel mal economic, cutia cu 25 purgative lei 1.50 Rugăm a se refuză PURGEN inscripţie, căci sunt pastilele cari nu _ _ _ _ _ falşe, vătămătoare şi vor avea această B (1 l C R produc colici ARTIFICII splendide, de un efect grandios, Importate delâ o renumită fabrică din Anglia LA M PIO ANE foarte frumoase şi durabile în d ferite colori şi forme GHIRLANDE, COHFETTI, SERPENTINE, ARTICOLE DE TOMBOLĂ şi toate articolele pentru SERBĂRI OE VARA 51PETLECERI CÂMPENEŞTI FILIP LINDENBERG BUCUREŞTI, Strada Smârdan, 1$ www.dacoromamca.ro B* 'CREMA, PUDRA SI SĂPUN ,.FLORA nu se vând decât în embalagiul original arătat aci (un sfert din mărimea naturală) şi cu următoarele preţuri: Crema lei 1.50—Pudra lei 2—Săpun lei 1.25 Jtefuzâp dar în interesul Dv. ca neveritabile dacă vi s’ar oferi ăceste preparate in cantităţi mai mici sau altfel decât în embalagiul original ad arătat şi cu etichetele neatinse. “ ■ Crema şi Pudra „FLORA" se pol inlrebuinţâ fără grijă cal de mult timp, acest fapt e stabilit oficial de insiitutul de Chimie al Slutului, care a constatat la 12 Septemvrie sub No. 1.110, că: «Crema şi Pudra,,Flora" nu conţin substanţe toxice sau de acele cari printr’o întrebuinţare îndelungată pot vătămă sănătatea».— Pomadă de păr „Flora" neîntrecută pentru îngrijirea raţională şl higienică a părului; Borcan mare Iei S.tiO) mic lei 1.75 — Capilogen „Flora" (apă de păr), curăţă malreaţa după câteva întrebuinţări; Sticla mare lei 3.25, mică lei 2.50 — La nemulţumire se restitue costul pentru oricare din aceste preparate. a -1 PECTOSINITEAND vindecă tuşea cea mai rebelă şi e preparatul cel mai raţional pentru a trată cu succes bronşitele acute şl cronice, tuse convulsivă (măgărească), emfisemul pulmonar etc. Sticla lei 3.— La Droguerii şi farmacii. 1 1 1 1 — — II Hemoferul Iteanu "â‘,lPS,S reconstituante ale corpului slăbit, măreşte greutatea corpului şi redă poftă de mâncare perdută, suveran pentru a combate anemia lipsa sângelui, clorosa, debilitatea generală, dispepsia, consti-paţia, Leucorea (poală albă Ia femei) Ihsieria, Neurastenia, Ameţelile, Slăbirea memoriei, Limfatismul, etc. Hemoferul Iteanu este autorizat de Onor. Consiliul Sanitar Superior şi recomandat de eminenţii noştrii medici Prof. rir. Bui-cliu, Prof. dr. Leonte, Prof. dr. Negel (Iaşi) şi alţii, după experienţele îndelungate.— Preţul lei 4.— La Droguerii şi farmacii. L , ' i . m ■ ■ ■ — M g — 1 ■ g| Nevralgiile cele mai rebele g?erna!ledmercifep’reu: ţ '—matismului acut, articular lumbago, durerile de dinţi cele mai tar*‘ me- a^es nevralgice, precum şi orice, yfjjjţ dureri provenite din'.răceală sunt combătute cu deplin! I VV^> succes prin întrebuinţarea 1 " ~ Pastilelor Nevralgine Jurist ===== ^1 Aprobate de Consiliul Sanitar Superior. Preţul unuij 1 iWBEKJuc1 wi tlffl llacon lei 2.5U, o dosâ 50 bani. La Droguerii si Farmacii ■ - ■ — — — === ■ - . = ■■■ = —BB ATELIERELE SOCEC & C