Anul x® No. 8 21 Noemvrie 1910 Mim «i Redacţia şi Administraţia, Strada MânUdeasa No. 9. — Eutureşti. www.dacoromanica.ro 2o.B02. Anul xiv. No, 8. 21 Noemvrie 1910. ALBINA Revistă Enciclopedică Populară COMITETUL DE REDACŢIE: Ion Kallnăern, P. Gftrboviceanu, G. Coşbuc, G-l P. V. Năsturel, Glu Adniucscu, I. Oteseu, P. Dulfu, V. S. Moga, N. Nicolaescu Gr. Teodossiu, C. C. Fop.-Taşcă. Abonamentul In ţară pe an lei 5 | Abonam, in străinătate pe an lei S „ „ „ pe 6 luni „ 3| Un număr..........15 bani. Pentru anuneiurl 1 leu linia. Misa publicitate, 5 bani cuvântul, JVtanusoriptele nepublleate se ard. Eedacţiunea îşi rezervă dreptul ca, din articolele ce nu se vor putea publică în întregime, să dea numai extrase sau rezumate. * I. * III, SUJUARUIi i Preot losif Popejcu, Cuvântare la 21 Noemvrie. Corabia lui Noe în vremurile noastre. Lloyd, Lev Tolstoi (cu portret). L. Tolstoi, (trad. G. G.), Cei trei prieteni. R., Biserica domnească din Târgovişte (cu 3 ilustraţiuni). V. 5. Moja, Cronica agricolă, economică şi comercială, yî TŞ DIN LITERATURA ROMÂNĂ : I. A. Brătescu-Voine^ti, Conu Alecu (cu 3 'ilustraţii originale de D. Stoica). SFATURI PRACTICE : f Eleria M. Demetrejcu, Păstrarea verzei.£— Călcatul]rufelor. — Curgerea de sânge din nas. CRONICA: Corpurile legiuitoare: Deschiderea sesiunei; Mesajul regal.— Informatiuni: Preţul peştelui. PAGINA GLUMEAŢĂ: Răzbunarea zidarului (3 ilustraţii). PAGINA COPIILOR : Un joc: asediul cetăţii (cu ilustraţie). SUPLEMENT: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor, anul III, No. 8 dela 21 Noemvrie 1910. www.dacaramanica.ro Zn|onu Alecu, măcar că e boer eget-beget, e de «prinţipurr ■1^ liberale». Dă mâna cu orişicare, — celui mai umilit când C'(M vine la dânsul îi zice să-şi pue căciula ’n cap şi-l pofte- ^ Ay şte pe scaun. Când se duce la moşie cu Iosif tinichigiul w ori cu Tilică fierarul, îi pune alături cu dânsul în trăsură. Odată, când i s’a îmbolnăvit Dincă, feciorul din casă, şi a intrat în spital, nu eră zi să nu meargă să-l vadă şi să-i ducă ba ţigări, ba câte cevâ de ale mâncării. Cum vă spusei, e de «prinţipuri liberale». Să te ferească însă Dumnezeu să te ’ntinzi mai mult decât socoteşte dumnealui că ţi se cuvine, că numaidecât ţi-o tae, dar ştii, scurt! Şi în asemenea prilejuri chipul lui blajin şi zâmbitor, care îi dă o înfăţişare de bătrân bun şi glumeţ, aşâ se preface, încât nu-1 mai cunoşti. Mustaţa i albă colilie ca şi părul, i se laşă în jos, sprâncenile negre ca smoala, i se ridică în sus, iar de sub sie sclipeşte o privire care te sileşte să faci trei paşi înapoi ... In zilele în cari nu e dus la vie ori la moşie, se adună cu alţi câţivâ bătrâni de seama lui, sub umbra teilor din grădina publică. Acolo stau de vorbă până la vremea mesei. Totdeauna are cevâ de istorisit, iar ceilalţi il ascultă cu drag, că e om umblat şi nimeni nu ştie să istorisească mai frumos şi mai cu haz ca dumnealui. Iată-i. Râsul stârnit de căderea unui om care treceâ giăbit aduce aminte lui Conu Alecu de o întâmplare. — Dece i o fi venind omului să râză, când vede pe altui căzând?.. Sunt vr’o câţivâ ani d’atunci, mă ’ntorceam cu nevasta dela Kissingen. Finareta, când o vedea pe cineva căzând, moare... o apucă un râs de nu se mai poate stăpâni. . . Eram într’o gară de prin Austria. Stăm amândoi la fereastră ... Un neamţ înalt, mare cât un mal, veniâ grăbit să se urce în tren. Nu ştiu cum calcă şi odată fleanc! se întinde cât eră de lung 1). In deciziunea ministerială (publicată în «Buletinul Oficial No 34) (din 1 Noemvrie 1910) s’a publ iat lista subiectelor propuse pentru conferinţele lunare ale inslitiEajilor. Acolo figurează şi câteva «lecturi»; iar printre subiectele de lecturi se află nuvela d-lui Brâtescu-Voineşti, «Conu Alecu». Spre a face plăcere abonaţilor noştri, reproducem această bucată, însoţită de ilustraţii orginale, datorlie pictorului D. Soica. www.dacaromamca.ro 198 ALBINA drept înaintea ferestrei noastre; — pe urmă se scoală repede şi intră în vagonul nostru. Pe nevastămea o apucase un râs cu istericale... şi râzi ... şi râzi . . . îâdeâ cu lacrămi. Ii şoptesc: „Stăpâneşte te, dragă, asta nu se face“. Aş! mai rău. îşi pusese batista peste obraz şi râdeâ, mă rog de să clătină vagonul... Cei şase bătrâni cari ascultă pe Conu Alecu, râd şi ei de se topesc. Ei cunosc pe Coana Finareta şi ştiu cât de drăgălaşă e când râde, până şi acum ia bătrâneţe. In vremea asta se apropie doctorul Clopotescu, baiat bun de altminteri, dar cam prea îndrăzneţ, şi adresânduse către cei cari ascultau, le zice băiând pe umeri pe Conu Alecu : — Ce palavre vă mai spune boerul, de râdeti cu atâta poftă? Deodată chipul râzător a! lui Conu Alecu se schimbă, dar ştii? la moment.: mustaţa albă i se lasă in jos, sprâncenele negre se urcă în sus, — aruncă mâna de pe umăr şi cu o privire caro face pe doctor să se retragă trei paşi: — Mă rog, rudă nu mă ştiu cu dumneata; — de copilărit împreună, n’am copilărit: atunci se vede că-ţi sunt dator cevâ, de mă baţi pe umeri şi mă faci palavragiu; că numai eşti dator, te ia peste picior. Ce-ţi sunt eu dator dumitale ? www.dacoromamcajo ALBINA 199 jUŞi duce mâna la buzunar sa şi scoată portofolul. Îndrăzneţ e doctorul; dar sub privirea dreaptă a Conului Alecu, e greu să nu-ţi pierzi piuitul, mai ales când, pe chipul nici unuia din cei de faţă nu vezi vre o încurajare. Bâlbăe câteva cuvinte şi pleacă încurcat. — Fie, că bine i-o făcuşi, Coane Alecule! — Ei! comedia ciorilor!. . îmi pare rău că i-o făcui, dar te sileşte. • Asta e cusurul băeţilor ăstora: buni, deştepţi, or fi ştiind carte multă, dar nu ştiu să se poarte. Nu se mai uită că eşti cu părul alb. Pac! pac! mă bate peste umeri şi mă face palavragiu. Păi aş putea să-i fiu bunic, bată-l pustia. Asta e ca istoria cu Hristache Glavă; d'aia-1 întrebai cât îi sunt dator. — Dar ce istorie e aia, Coane Alecule? întrebă unul. www.dacoromamcajo 200 ALBINA — Nu v’am spus-o ? A mai spus’o, dar ori c’au uitat o, ori că le place cum o> spune Conu Alecu, răspund toţi într’un glas; — Nu. Conu Alecu înseninat la faţă, de par’că n’a fost de când lumea supărat, încalecă pe un scaun şi povesteşte: ___ Trebue să-l fi cunoscut dumneavoastră... Bulgarul ăla,. de umblă în mijlocul verii îmbrăcat în haine groase de dimie,, legat la gât, şi’n cap cu o gogiamete bârsană de căciulă fumurie. Dumneata trebue să-l ştii, că şedeâ lângă dumneata, colo. peste drum de hanul roşu. Unul mare, mare, cu mustăţile tunse, Gând vorbiâ, te uitai in. urma lui să vezi ce copil a vorbit. Nu-ţi veniâ să crezi că vocea aia piţigăiată a eşit din trupul lui. Să iei un trombon d’alea marile dela muzică, să ţi umfli bucile, să sufli cu putere şi să sune: piiii! ca o piculină, — aşâ impresie îţi făceâ când îl auziai vorbind ...El ăsta eră feciorul* unuia Glavă, pripăşit pe la moşia lui unchi meu. Eră cu vr’o-câţiva ani mai mic ca mine. Ţiu minte că-1 trimoteâ unchi-meu la tata cu donicioarele de zmeură; veniâ cu picioarele goale. Dela o vreme nu mai ştiam de el, — îl pierdusem din vedere: când, hăt! peste vre-o douăzeci şi mai bine de ani, m?am pomenit cu el la mine, ca să-i dau un petic de pădure de pe-moşia mea. I l-am dat. D’atunci, om muncitor, i a mers bine. Pământ nu puteâ să cumpere că erâ străin, dar îi mergeâ vestea că are bani. îmi păreâ bine că s’a pricopsit, săracul. Altminteri cuviincios, respectuos, trebuiâ să-i zic de trei ori: «şezi jos», când veniâ pe la mine, ca să se hotărască să se? www.dacaromamcajo ALBINA 201 •aşeze pe marginea scaunului... Intr’o zi mă pomenesc cu vă-Tu-meu Vasilache Matraca. — L am cunoscut; dela Ploeşti... întrerupe unul. — Ala. Aman-zaman! să-l împrumut cu patru mii de lei. Eu bani n’aveam la mine, trebuiă să mă duc la Bucureşti să iau dela depunere. Nu şi nu, că lui îi trebuiă chiar atunci. Mă gândiam de unde să-i găsesc napristan, când, cum eram în pridvorul casei, văd trecând pe uliţă pe Hristache bulgarul, li 'bat în geam şi se urcă sus. Zic : «Domnule Hristache, nu ţi ■se întâmplă dumitale patru mii de lei în bani, până Luni, când m’oiu duce la Bucureşti să ţi-i aduc?» Zice: «Ba da»; şi-mi a-duce patru mii de lei pe care-i dau lui vărul Vasilache. Iau •condeiul şi-i dau o chitanţă, pe cum că am primit dela el 4000 de lei cu soroc peste cinci zile. Ca naiba 1 Duminecă îmi vine vierul dela vie cu ştire că s’a aprins magazia. Luni nu m’am putut duce la Bucureşti, nici marţi. .. Marţi seara întâlnesc pe Hristache al meu. Zic: «Iar-tă-mă că nu m’am putut ţine de cuvânt, c’a trebuit să mă duc Ia vie». Unde mă scutură de mână şi-mi răspunde : «Nu face nimica, frate». Mă uit la el... Mi s’a părut cam băut; n’am zis nimic. A doua zi începea curtea cu juri şi preşedinte nebunul ăla •de Verusi, care te osândlâ la amendă şi nu vrea să ştie. N’am putut să plec nici Mercuri, nici Joi. .. Vineri mă întâlnesc iar -cu bulgarul. Zic: «Iaca şi iaca de ce n’am putut plecă la Bucureşti». Ei! ce credeţi dumneavoastră? atunci am înţeles eu temeiul vorbii tatii (dumnezeu să-l ierte!): eşti dator te ia veste picior. Bulgarul, nici una nici alta, mă bate peste •«meri, aşâ cum mă băth doctorul: «Nuface nimic, nene Alecule». Auzi dumneata: Nene Alecule, el mie! !! Ptiu! — Ei şi ceai zis! întrebă unul. — Nimic. M’am întors repede acasă, cu gândul să apuc trenul... eră prea târziu! Toată noaptea uite aşâ m’am perpelit. Măcar că trenul plecă tocmai la 8, m’am sculat şi m’am îmbrăcat dela 5, de grijă să nu-1 scap. Nevastă-mea: «Lasă că te ei duce Luni; te condamnă Verusi la amendă » Aş! Să fi ştiut ■că mă condamnă la închisoare şi tot plecam... De când sunt nu mi s’a părut că umblă trenul mai încet, ca la întoarcere, îmi veniâ să saiu din el, s’o iau la fugă, s’ajung mai repede acasă. Cum am sosit, seara la 9, zic vizitiului: «Nu deshămâ ■şi du-te peste drum la Hanul roşu la Hristache bulgarul şi adu-1 încoace. Să-i spui că am zis eu să aducă şi o chitanţă». S’a întors trăsura fără el; se culcase. Trimet pe fecior: «Acîi să mi-1 aduci! Să nu vii fără el». In sfârşit, după o jumătate •de cias de aşteptare, soseşte. — «Ce e, Coane Alecule V» Zic: «Şezi jos şi scoate chitanţa».— «Dar de ce atâta grabă? » — «Şezi», zic. «Uite patru mii de lei. Uite şi zece lei dobânda. Doisprezece la sută fac la 4000 pentru un an 480, — pentru o lună 40, — pentru o săptămână 10; mai poftim şi zece lei pe deasupra». Se uita la mine nedumerit. Zic: «Acum să ţi www.dacaromamcaj'o 202 ALBINA spui şi pentru ce atâta grabă. Nu vreau ca mâine când mă-î întâlni să-mi zici pe nume, că alaltăieri mi-ai zis «frate», ieri *nene Alecule» şi mâine, dacă n’apucam să-ţi plătesc acum, îmi ziceai «Alecule» sadeâ şi nu-mi place. Eu nu zic pe nume decât slugilor mele, încolo la nimeni. Ii vrea de aici încolo să fli politicos şi cuviincios ? bine, te primesc ca până acum cu dulceaţă şi cu cafea; nu ? Sănătate! nu te cunosc, nu mă cunoşti... Te aşteaptă trăsura la capul scării, poftim^. D’atunci n’a mai dat pe la mine ; când îl întâlniam, mă salută şi treceâ pe partea aialaltă......... Aşa şi cu flrflsonul ăsta. îmi pare rău că i-am tăiat-o ; dar iar mă gândesc că dacă nu i-o făceam aşâ, mâine mă băteâ peste pântice, poimâne mă trăgeâ de mustaţă... Buni băeţi ăştia din ziua de azi... deştepţi... or fl ştiind carte multă, dar nu ştiu să se poarte. Nu se uită la tine că eşti cu părul alb. Pac ! pac ! te bate peste .. . Maică Precistă, Doamne !.... (Din «Lumea Dreptăţii», 1008 pag. S88). Corabia lui Noe îrţ vremurile noastre. Vestita menajerie a lui Hagenbeck lângă Hamburg a trimes 2.000 de animale pentru expoziţia cea mare Italiană, la Roma. I-au trebuit 19 vagoane. Parcul ce înfiinţează acolo-va fl la fel cu cel dela Stellingen, despre care am scris în «Albina», şi deci îl cunosc cititorii noştri. Greutăţile au fost mari cu împachetarea şi transportul dobitoacelor pânăla staţia Eidelstedt. A ţinut patru zile. Trimete vre-o sută de maimuţe, 22 de fiare (lei, tigri, pantere, urşi, şi peste o sută de alte mamifere mari, cerbi, lame, antilope, zebre, etc. Apoi trei elefanţi, un rinocer şi un ta-pir. Ce să mai spunem de sute de raţe, de gâşte, flamingi, cocori, şi altele ; struţi şi de colecţia bogată de reptile şi amflbii. Pe aceste din urmă le-a pus în vagoane încălzite. A luat şi o mulţime de hrană. Greutăţi mari a avut cu girafa. A trebuit să-i facă o cuşcă naltă, dar nu aşâ în cât să nu poată trece prin tunele. Din fericire, s’a dovedit că tunelele sunt mai nalte. Călătoria cu tren expres va ţine şase zile prin Hamburg,. Gmunden, Munchen, Rufstein, pasul Brenner şi Ala. Zece inşi vor îngriji de dobitoace, a căror valoare este-de 250.000 de lei. Transportul costă lei 20.000, www.dacoromanica.ro Cuvântare la 21 J\loemvrie I a Intrarea în biserică a 5f- fecioare, fraţilor, Prea^ bunul şj milostivul Dumnezeu ajutându-ne să ajungem sănătoşi să serbăm această sărbătoare a Sf. Fecioare Maria, mă simt dator a spune câteva cuvinte spre cinstea acestei sărbători şi spre folosul d-v. sufletesc. Ştim şi cunoaştem cu toţii că viaţa este plină de felurite necazuri şi amărăciuni, iar lupta ce o ducem pentru agonisirea celor necesare pentru traiu, de multe ori caută să ne copleşească cu totul din cauza grijilor şi nevoilor ce întâmpinăm. Dacă am fi nevoiţi să ducem necontenit această luptă, fără să ne mai gândim şi la cele sufleteşti, negreşit că am duce o viaţă întocmai c% a animalelor cari nu se gândesc decât la hrana trupidui lor. Cu toiul alta este chemarea oamenilor şi în deosebi a noastră a creştinilor. Sfânta noastră Biserică ne-a orânduit deosebite zile în cari noi, lăsând pentru câteva momente ,grija trupului, ne întrunim în Sf. Locaş unde ne rugăm pentru mântuirea sufletelor, ascultând cu băgare de-seamă la slujba ce se face aci. Ca la nişte izvoare dătătoare de viaţă şi mulţumite sufletească, creştinul adăpându-se din sf. rugăciuni şi învăţături ale bisericii, iese cu totul prefăcut sufleteşte, cu o încredere mai mare în viitor şi cu o nouă înviorare a puterilor sale, aşteptând cu drag reînceperea lucrului de mâine. Cu deosebită evlavie am ascultat astăzi slujba acestei sf. serbări în care se serbează însăşi Maica Domnului nostru Iisus Hristos. Câte gândiri sfinte şi câte simţiminte duioase nu deşteaptă în noi această sărbătoare, când socotim cum Prea www.dacaromamca.ro 204 ALBINA Sf. Fecioară, pruncă numai de irei ani, este despărţită de părinţii săi şi încredinţată bisericii, unde stă până la 12 ani! Câtă supunere, câtă umilinţă, câtă sfinţenie în această pruncă Dumnezeească ! Cu câtă ascultare petrece Ea aceşti ani în slujba Domnului. Pentru acestea, numai Ea, din toate fiicile pământuluir s’a învrednicit a fi Maică Domnului Nostru lisus Hristos. Ce învăţătură mai folositoare am putea noi avea de aici, decât ca să sădim şi noi în inimile noastre, umilinţa,, bunătatea, sfinţenia şi iubirea de Casa Domnului ! Privind cu ochii noştri cei sufleteşti la priveliştea cum părinţii Sf Fecioare duc şi încredinţează pe unica şi iubita lor fiică Domnului în sf. biserică, să încredinţăm ceeace avem şi noi mai scump întru noi, adică puterile; noastre sufleteşti, Voinţei lui Dumnezeu şi deasemenea să sădim în inimile tinerelor vlăstare, adică copiilor noştriy iubirea de Dumnezeu şi de Sf. Biserică, ferindu-le sufletele de otrava răutăţii. Dea Dumnezeu ca această Sf. Sărbătoare să deştepte tot mai mult în inimile creştinilor dragostea de Casa Domnului adică de Sf. Biserică! Fie ca Ea să insufle şi în inimile tinerelor odrasle, supunerea şi umilinţa Sf. Fecioarey ca astfel privind la acest îndoit folos sufletesc, să zicem .din inimă: «Prea St. Fecioară, Tu care ne-ai învrednicit a serba astăzi sfânta Ta Serbare, după câtne-au îngăduit slabele noastre puteri, ajută-ne a străbate în pace cursul vieţii, ferindu-ne de primejdiile sufleteşti şi trupeşti.» Amin! Preot Iosif Popcscu Talea, Prahova. Către abonaţii noştri. PrindccizinneaNo. 77.014/910, Ministerul Instrucţiunii a stabilit o serie (le subiecte dintre cari învăţătorii şi institutorii au> să-şi aleagă spre a le desvoltă la cercurile culturale (conferinţele intime). Credem că servim pe cititorii noştri, publicând în «Buletinul activităţi sociale» pentru aceste subiecte, un mic rezumat însoţit de o scurtă bibliografic. începem cu No. 8 din Suplcmcut şi vom continuă in numerele viitoare. Cum revista «Albina», pe lângă care este ataşat «Buletinul activităţii sociale», nu se vinde cu numărul, persoanele ce doresc a urmări rezumatul ce publicăm, pot pentru suma de' 5 lei pe «an, să se aboneze la revista «Albina». REDACŢIA. —-------------------*--- www.dacoromanica.ro ALBINA 205 LEV TQL5T6I Graful Lev Tolstc: s’a născut la 28 August 1828 st. v., la Tasnaia Poliana, în gubernia Tuia, Rusia. Răsstrămoşul Tolstoilor e un Prus, aşezat în Rusia în veacul al XVl-lea. ( chemă Dick, adică Grosul. Tot acest înţeles îl are şi numele rusesc Tolstoi. Petru cel Mare a făcut graf pe Petru Ţolstoi, strămoşul lui Lev Tolstoi. Darul de-a povesti, simţul artistic, l’a moştenit dela mu-mâ-sa, o prinţesă Volconscaia. Aceasta, în adevăr, povestea basme, născocite de ea, şi le spunea cu atâta dibăcie în cât o ascultau cu plăcere oamenii în vârstă şi copiii, căci se pricepea a vorbi Secui după vârstă şi putinţa de-a înţelege ' la Lev Tolstoi, darul povestirei s’a arătat din copilărie. După moartea părinţilor, s’a dus în Cazan, la mătuşă-sa Inşcova şi întră la Universitate să înveţe limbile resăritene. De pe atunci se îndeletniceâ cu întrebările morale şi religioase, cari l’au făcut vestit, mai ales în cele din urmă zeci din viaţă. Dela Cazan s’a întors la IasnaiaPoliana (Poiana senină), după trei ani de învăţătură. Aci a cetit şi adâncit scrieri Slosoflce. In 1851 a intrat în oastea rusească, trimisă în potriva Cerchezilor din Caucazia. Viaţa muntenilor cerchezi şi a-Cazacilor i-a plăcut foarte mult. De-aci şi-a făurit nuvelele : «închisul din Caucaz», «Cazacii», «Năvala năprasnică», etc., dovedind simţ poetic şi •cunoaştere adâncă a sufletului omenesc. Luarea aminte a cunoscătorilor a deşteptat’o în 1852, publicând în «Sovremenic»(Contemporanul) lucrarea «Copilăria» In 1854 a făcut parte din armata dela Sevastopol, luând parte la apărarea dealului Malacof. De-acî a scris «Povestiri dela Sevastopol», zugrăvind războiul cu toate grozăviile Iui fioroase. Lucrarea l’a făcut iubit în toată Rusia. După isprăvirea acestui războiu, a eşit din armată şi s’a ţinut numai de literatură. In trei f; «Tinereţe», «Sevastopolul în August», «Doi husari», Trei morţi», «Norocul unei familii», «Policuşca», «Amintirile unui chelner». In 1860 a înfiinţat o şcoală pentru norod la Iasnaia Poliana, unde s’a strămutat. A început ziarul său pedagogic «Iasnaia Poliana», a alcătuit cărţi pentru şcoală, bogate în idei folositoare. Zece ani n’a mai scris nemic literar. Apoi a scos o carte care l-a făcut vestit în toată lumea. A publicat’o pe după 1860 în «Ruschii Viestnic» supt numele «Răsbniu şi pace». E războiul Ruşilor în potriva lui Napoleon cel Mare. Nici o lucrare literară n’a avut vre-o -dată la Ruşi sau la alt popor aşa reuşită, n’a stârnit atâta www.dacoromamca.ro 206 ALBINA. înduioşare, n’a înălţat aşâ de mult inimile. In 1875 a publicat romanul «Anna Carenina». A zugrăvit dragostea supt toate formele ei, deşertăciunea celor de sus şi fericirea vieţei la ţeară. Turghenief a zis, după eşirea acestui roman, că Tolstoi e cel mai mare scriitor al Rusiei. Lev Tolstoi. Din 1875 păn în 1882 a scris numai o frântură din roman «.Decabi'iştiu .In vremea asta s’a petrecut în el frământare, acea dorinţă şi muncă de-a află adevărul, care s’a încheiat cu osânda civilizaţiei de azi. A cetit scrierile întemeeto-rilor de religii şi ale cugetătorilor mari; a învăţat dela un rabin evreeşte şi Cabbala, a început a trăi din ce în ce. www.dacaramanica.ro ALBINA 207 mai mult şi mai îţi deaproape legătură cu poporul de josr cu ţeranii. In 1882 s’a lăsat de scrieri literare şi a început a scoate lucrări de morală şi religie. A început a îndemna pe cei de sus să se coboare în popor, căci numai acesta are morală sănătoasă. A scris povestiri moralizatoare pentru norod < Spovedania mea», « In ce stă credinţa ?» ele. In zadar Fa rugat Turghenief, de pe patul de moarte, să se întoarne la literatură. Tolstoi lucră ogoarele, ajută pe ţărani la făcut sobe şi scriâ mereu împotriva civilizaţiei din zilele noastre. Unele din scrierile lui, din această vreme, au preţ mare literar: « Moartea lui Ivan Ilici», unde arată nemernicia şi deşertăciunea planurilor omeneşti în faţa morţei, Kre- utzer», scriere groaznică despre dragoste; drama, « întunerecului» şi comedia « Road apoi romanul «înviere», publicat în revista «Niva» din Petersburg, un roman colorat despre obiceiurile ruseşti şi plin de adevăr. A scris: « Ge-i aria?» « Robii din zilele » şi come- dia «Leşul», în care critică ideile bisericei ortodoxe despre căsătorie; «Părintele Serghie»»,dramă zguduitoare din mă- năstire. Dar nici «Leşul» nici «Părintele Serghie» nu s’au tipărit. Scrierile lui Tolstoi s’au tălmăcit în toate limbele europene şi asiatice. De curând au eşit şi’n limba iaponezâ. Tolstoi şi-a făcut nume mare şi ca iubitor de oameni. In 1873 bântueâ foametea în gubernia Samavei şi administraţia o tăinueâ. Tolstoi a plecat acolo, a văzut de aproape toate suferinţele. Articolul ce-a publicat apoi în «Moslcovschiia Viedomosti» a zguduit guvernul şi societatea. In 1891, în vremea altei foameţi, a călătorit în satele bântuite, a înfiinţat brutării şi bucătării, cari îinpârţiau hrană fără plată, alinând multe suferinţi. La Iasnaia Poliana veneau mulţi nevoiaşi sau chinuiţi de dureri sufleteşti, să găsească alinare. Mulţi ucenici de-ai lui au înfiinţat sate, unde se silesc a trăi după învăţăturile lui. Ţeranii din Iasnaia Poliana ştiu toţi a ceti şi a scrie. Acum cinci ani sfântul sinod al Rusiei l’a afurisit pentru cartea « Dumnezeu şi dumnezeirea». Dar ucenicii lui nu l’au părăsit. Tolstoi a publicat acum patru ani « », cari ne dau putinţă de a-i ceti în suflet. A fugit de acasă, voind să trăeascâ în singurătate, căcisimţiâ moartea apropiindu-se. Nu eră mulţumit că n’a putut înduplecă pe soţie şi pe copii,— a avut 13, din cari 9 trăesc şi azi, — să împarţă averea la săraci şi să trăeascâ viaţa de ţerani. A lăsat scrierile sale să se vânzâ pentru a cumpără dela www.dacoromamcajo 208 ALBINA familie Iasnia Poliana pentru ţeranii de pe ea. După aceea scrierile vor li ale tuturor oamenilor. Tolstoi a fost creştin adevărat, adevărat sfânt, dar a crezut că toţi oamenii au simţiri ca ale lui şi cerea să nu se dea nici o pedeapsă făcătorilor de rele, ci numai poveţe să se îndrepte şi să nu mai păcătuească. Lloyd. L. tolstoi. Cei trei prieteni. Un om avea trei prieteni: banii, femeia faptele lui cele bune. Intr’o zi omul se îmŞi simţind, că i se apropie ceasul din urmă, trimese după cei trei prieteni. 1 se înfăţişă cel dintâiu: banul. — Rămâi cu bine, prietene. . .. Mor! şopti bolnavul. Prietenul îi răspunse: — Văd şi eu! Şi crede-mă.. . rău din tot sufletul! .. Dar .. . spune-mi şi tu : mă pot împotrivi tei ? Şi ca să-ţi dovedesc, că fost prieten bun, îţi făgăduesc, c’o şă-ţi aprind o lumânare la cap ! Veni şi cel de al doilea tovarăş: femeia. Bolnavul îi spuse şi ei, că-şi simte sfârşitul şi c’a che- mato să-şi ia rămas bun şi dela dânsa. — Ce pot face?răspunse femeia. La gândul că ne vom despărţi, mi se frânge inima de jale ... Dar. . spune-mi şi tu: ne putem împotrivi soart? Te voiu însoţi până la groapă ...,. Asta e tot ce mai poi face pentru tino!. Sosi în sfârşit şi cel cle-al treilea tovarăş: faptele cele bune. — Mor! le spune şi lor bolnavul. Rămâneţi cu bine! — Nu ne mai vorbi de asta! răspunseră faptele cele bune. Crezi tu că, după ce-i muri, te vom părăsi, ori te vom uită ? Să-ţi iasă din cap gândul ăsta ! De-i trăi tu, om trăi şi noi ! Şi de se va ’ntâmplâ să mori, te-om urmă ori unde te-i duce! Muri bolnavul. Si prietenii se ţinură de vorbă. Banii îi deteră lumânarea, pe care i-o făgăduiseră. Femeia îl jt?e-trecu până la groapă, ba făcu ceva mai mult: nu plecă de cât, după ce trupul m.ortului fu acoperit cu ţărână. Şi cel de-al treilea tovarăş, faptele cele se ţinură şi ele de vorbă: îl urmară şi pe lumea cealaltă, după cum îl întovărăşiseră şi câtă vreme vieţuise pe pământ. (trad. din ruseşte de G. G.) www.dacoromanicajo ALBINA 209 Biserica domnească din Târ^ovişte. Intre monumentele cele mai vrednice de atenţiune ale trecutului nostru este şi biserica domnească din lârgovişte. Asupra ei publică «Buletinul Comisiunii monumentele1' istorice» (Anul III No. 1) un articol datorit d-lui N. Ghica Budeşti. D-sa studiază amănunţit arhitectura acestei biserici, pe care o găseşte de acelaş fel cu biserica Teotocos din Con-stantinopol şi cu biserica Curţii de Argeş. Arată apoi cari au fost consideraţiile ce s’au ţinut în seamă la lucrările de restaurare. Zidită în secolul XVI, pe la 1580, se vede că ea Biserica Domnească din Târgovişte după restaurare. a căzut în ruină şi a atras atenţia Domnitorului Constantin Brâncoveanu. Acesta a reparat-o; mai bine zis a restaurat-o, şi se poate să-i fi adus modificări însemnate ; deci ceice au restaurat-o acum din nou au trebuit să aibă în vedere înfăţişarea cea nouă din sec. XVII, iar nu pe cea veche. împrumutăm aci, după «Buletinul» citat, trei ilustraţiuni. In ele se va vedea cum eră biserica înainte de restaurare şi cum este după restaurare. R. www.dacoromanica.ro biserica Domnească din Târgovişte Înainte de restaurare. www.dacoromamca.ro Altă vedere a bisericii domneşti din Târgovişte. CORPURILE LEGIUITOARE- Id ziua de 15 Noemvrie. conform constituţiei, s’a deschis sesiunea corpurilor legiuitoare. Este a patra şi ultima sesiune a legisiaturei actuale. După celebrarea serviciului divin în Sf. Mitropolie, s’au adunat în sala de şedinţe a Camerei deputaţii şi senatorii. La ora 12 sosind M. S. Regele a fost întâmpinat de biurou-rile Adunărilor; apoi urcânduse pe tron, a citit următorul mesaj: «{Domnilor Senatori, oDomnilor Deputaţi, «Sunt fericit că Mă găsesc azi din nou în mijlocul D-voastră pentru «a deschide a patra sesiune ordinară a acestei legislaturi şi nu Mă în-«doesc că, prin votarea legilor propuse de Guvernul Meu, din cari aţi «şi început a luâ unele in cercetare, veţi desăvârşi opera D-voastrâ «legislativă atât de bogată şi binefăcătoare pentru ţară. «Chemaţi în vremuri grele spre a readuce, printr’o legiuire cumpă-«nită, liniştea şi încrederea între diferitele straturi sociale, aţi îndepli-«nit cu râvnă marea datorie care ni se impunea tutulor în faţa unor «împrejurări aşâ de grave. «In urmărirea acestui înalt ţel aţi dat sprijinul D-voastră cel mai «puternic Guvernului Meu pentru a reorganiza viaţa noastră rurală şi aa da un avânt sănătos întregei noastre desvoltări naţionale. «Lpgile agrare, privitoare la învoieli agricole, la înfiinţarea Casei ru-«rale, la obştiile pentru arendare şi la cele de moşneni, cât şi la trus-«turile arendăşeşţi, au lămurit şi împăcat raporturile economice şi, prin «încurajarea spiritului de prevedere, au sporit formarea micei proprie-«tăţi de sine stătătoare, asigurând odată cu liniştea socială şi creşterea «bogăţiei generale. «Reforma legilor de organizare judecătorească, înfiinţarea judecători-«ilor rurale, stabilirea unor norme mai bune pentru recrutarea şi înaintarea magistraţilor, au pus la îndemâna populaţiunii rurale o justiţie «grabnică şi nepărtinitoare şi au întărit prestigiul magistraturii. «Prin Consiliul administrativ permanent, prin legile comunale şi a «jandarmeriei, prin măsurile contra alcoolismului cuprinse în legea «cârciumilor, prin veniturile ce această lege a creat comunelor rurale, www.dacoromanica.ro ALBINA 213 «prin avântul dat învăţământului primar, construind în toate părţile «ţării localuri de şcoli, precum şi prin solicitudinea pe care aţi arătat-o «pentru starea sanitară, aţi dat satelor noastre putinţa să se desvolte «în condiţiuni mai fericite, atât din punctul de vedere administrativ, «cât şi din punctul de vedere cultural şi moral. «Domnilor Senatori, «Domnilor Deputaţi, «înzestrarea largă a căilor ferate şi a portului Constanţa cu îmbu-«nâtăţirile trebuincioase, noile linii de căi ferate pe cari le-aţi votat şi a «căror executare s’a început cu activitate, grija pe care aţi purtat-o in-«dustriei şi comerţului, a căror interese sunt astăzi încredinţate unui «minister special, sprijinul dat băncilor populare şi cooperativelor sâ-«teşti, dispoziţiunile prevăzute în codul silvic şi în legea Casei păduri-«lor pentru apărarea şi sporirea domeniului silvic, îndemnul dat creşterii «vitelor în urma înfiinţării izlazurilor comunale, a livezilor artificiale, a «îmbunătăţirii serviciului zootehnic şi a nouei convenţiuni comerciale cu «Austro-Ungaria, vor contribui încă la mărirea avuţiei naţionale, care «atât s’a desvoltat în ultimii ani, încât situaţia financiară, cu toate no-«uile nevoi ale Statului, este astăzi mai prosperă ca oricând, fără să se «fi îngreuiat întru nimic sarcinele contribuabililor. «Printr’o serie de legi, ce sprijină o înţeleaptă politică comunală, aţi «urmărit uşurarea stării populaţiunii orăşeneşti: băncile de_ meseriaşi, «legea pentru cumpărare de către comune a lemnelor din pădurile Sta-«tului, legile pentru locuinţe ieftine şi pentru înmulţirea liniilor de tram-«vai în Bucureşti, precum şi creditele pentru alimentarea cu apă a di-«feritelor oraşe, înlesnind şi însănătoşind coudiţiunile de traiu, vor «îndrumă mai bine viaţa comunelor noastre urbane. «Un însemnat pas s’a făcut prin întinderea regimului nostru consti-«tuţional în Dobrogea. Acordarea drepturilor politice a desăvârşit legă-«turile veşnice a judeţelor trans-Dunărene cu Patria-mumă şiaîncoro-«nat activitatea stăruitoare ce s’a desfăşurat în ele de peste treizeci de «ani. «Domnilor Senatori, «Domnilor Deputaţi, «Mulţumită măsurilor energice luate la hotarele ţării şi activităţii ser-«viciului nostru sanitar, cari ne-au ferit de o groasnică epidemie, oâ «putut face fără primejdie manevrele din astă-toamnă. Ele audattutu-«lor prilejul să constate că, prin munca neobosită a ostaşilor noştri, «prin legile de organizare şi prin creditele îndestulătoare votate de «D-voastrâ, scumpa noastră armată este în măsură să răspunză ori-«când la aşteptările naţiunii. «România, cu hotărârea liniştită pe care i-o îngădue puterile sale ne-«încetat crescânde, afirmă fără şovăire importanţa situaţiunii sale în «mijlocul marilor interese europene. Astfel ne-am asigurat încrederea «şi prietenia tutulor Statelor cari, ca şi noi, găsesc în pace cea mai pri-«elnică chezăşie a desvollării lor. «Domnilor Senatori, «Domnilor Deputaţi, «Călăuziţi de dorhl de înfrăţire a tutulor straturilor sociale şi de «dorul de dreptate, veţi asigură, şi în această ultimă sesiune a legisla-«turii, consolidarea Statului şi temeinica sa propăşire ; şi^ de aceea, cu «neclintită credinţă în viitor, rog pe Cel A-Tot-Puternic să întindă peste «lucrările D-voastră cereasca Sa binecuvântare. «Sesiunea ordinară a Corpurilor legiuitoare este deschisă». CAROL www.dacoromamca.ro 214 ALBINA In zilele următoare s’au constituit biurourile camerelor şt s’au aies diferite comisiuni. La Cameră a fost ales prezident d. M. Pherechyde; la Senat d. General Budişteanv. Sfatiari pentru gospodine. Păstrarea verzei. Ea se păstrează în 2 feluri; îngropată în pământ şi acrită. Cea mai bună şi cu folos este cea acrită. Ca să avem varză acră până la Paşti, trebue să fie cu fruuzele cam vinete. Se curăţă frunzele exterioare şi se desface în 2 cu cuţitul sau întregi, dacă nu voim grăbirea acritului. Butoiul este bine să fie de stejar, dar să păstrează foarte bine şi în butoaie în care au fost măsline. Se aşează pe fund un strat uşor de mâlaiu şi câteva bucăţi de hrean, apoi aşezăm, rânduri rânduri, varza. După 2 zile punem sarea, care se socoteşte la o varză 25—30 grame ; va să zică punem la 100 că-păţâni de verze 2'/2 —B kgr. sare grunjoasă. A doua zi punem şi apă cât acoperă. După o săptămână începem pritoceala. Se recomandă ca toate butoaiele pentru varză să aibă canelă. Pritoceala se face de 2 ori pe săptămână. Când începe spre acrit, mai apăsăm d’asupra şi făcându-se loc trecem dela un alt butoiu, şi aşâ umplem bine butoiul. După ce ne am convins de acrit, încetăm să mai pritocim, şi când începem să întrebuinţăm, curăţăm partea de deasupra dacă a făcut floare sau mucegaiu. Elena M. Demetrescu. Călcatul rufelor se face mai uşor dacă punem în scrobeală ferbinte unt cam de mărimea unei nuci. (Munca). www.dacoromamcajo Cronica agricola, economică şi comercială. O polemică de domeniul economie cu privire la calitatea grânelor noastre, faţă de grânele ungureşti, au început în presa politică şi economica. Aceasta discu-ţiune provine din cauză că d-1 dr. Zaharia, prin analizele chimice ce a făcut la mai multe probe de grău dela noi din ţară, arată că grânele noastre sunt superioare celor ungureşti. La aceasta afirmaţiune, deşi adevărată în toata puterea cuvântului, d-1 dr. Kossutany, directorul institutului chimic din Budapesta, a răspuns printr’o conferinţă ţinută zilele trecute la Uniunea agricultorilor din Budapesta. Agricultorii unguri încântaţi de cele spuse de numitul doctor, au hotârît ca aceasta conferinţă să fie publicată în limba germană, engleză şi franceză. Ori in ce limbă străina va fi publicată această conferinţă, adevărul că grânele noastre sunt superioare celor ungureşti, nu va puteâ fi răsturnat. Ca dovada avem congresul morarilor dela Bruxel din 1886, caşl congresul morarilor, oameni speciali în materie de grâne, la care au luat parte şi mulţi agronomi, ţinut la Paris la 1900 cu ocazia expoziţiei generale. La acest congres se ştie că au luat parte morarii din toate continentele, cari prm procesul lor verbal, au afirmat, odată pentru totdeauna, ca grânele noastre sunt superioare grânelor străine, de oarece glutenul din grânele noastre, care formează partea hrănitoare din bobul de grâu, este natural; fiindcă la noi nu se întrebuinţează îngrăşăminte la îngrăşarea pământului, după cum se întrebuinţează în străinătate, de unde se şi ex- www.dacoramamca.ro ■216 AI BINA plică că glutenul din grânele streine, se datoreşte îngrăşămintelor şi deci este de natură artificială. Congresul morarilor dela Paris, a dat şi o lovitură puternică scrisorei d-lui Krapp, pe atunci şeful despărţământului comercial de pe lângă ambasada Austrp-Un-gară din Londra, care scrisoare e publicată în ziarul «Times» prin luna Martie 1889. Din această scrisoare vom reproduce numai rândurile din urmă: «Prin urmare, conform cu insfcrucţiile primite dela mi-«nisterul de externe imperial şi regal din Viena, sunt au-«torizat a face cunoscut că productele ungare când nu «sunt trimise în străinătate pe uscat, ele sunt în genere «încărcate la Fiume sau Triest şi foarte puţine expediate «prin porturile române.» Vecinii noştri cred că noi am uitat scrisoarea d-lui Krapp, caşl hotărârile morarilor dela congresul din Paris din 1900. Hotărârea acestui congres nu o va putea nimici conferinţa d-lui dr. Kossutany, chiar dacă s’ar publică în toate limbile ce se vorbesc în lume. Grânele noastre vor rămâne superioare, au fost şi vor fi superioare grâ-nelor ungureşti şi vor deveni şi mai superioare când a-gricultorii noştri cei mari caşl cei mici, vor face o agricultură mai sistematică conform cu progresul învăţământului agricol, care a început a prinde rădăcini din ce în ce mai mult în ţara noastră printre micii agricultori. Starea timpului şi a semănăturilor. In decursul acestei luni, timpul a fost destul de schimbător, mai mult umed şi friguros decât uscat şi cald, aşâ în cât semănaturile de toamnă, cu începutul acestei luni, a trebuit să înceteze în toată ţara. Daca în unele localităţi agricultorii au încercat să mai Iacă semănături de grâu, aceasta au făcut-o în mod întâmplător, cu gândul că poate timpui se va îndreptă ca semănătura să poată răsări, fără să se gândească, că o răsărire şubredă a grâului, va lăsă mult de dorit. Acest lucru se pe- www.dacoromanicajo ALBINA 21T trece în fiecare an cu semănăturile făcute prin această lună prin porumbişte. Nu numai că semănăturile de grâu în aceasta lună nu s’au putut face în bune con-diţiuni din cauza timpului prea schimbător, dar chiar nici araturile pentru semănaturile de primăvară. In cât priveşte semănaturile făcute în luna Septemvrie şi Octomvrie, şi mai cu seamă cele din Octomvrie, din cauza timpului friguros, nu pot intră în iarnă destul de împuternicite.. Dacă la vedere sunt frumoase, nu este o-garanţie destul de puternică spre a deduce că vor ieşi destul de bine din iarnă, mai cu seamă dacă nu vor fi acoperite cu un strat de zăpadă cât de mică. In decursul acestei luni, în părţile muntoase, caşi în unele localităţi din Moldova, a căzut zăpadă şi în restul ţârei brumă groasă, din care caazâ vegetaţia grâului a încetat cu totul. Din cauza zăpezei, frigul a început să devie simţitor aproape în toată ţara, variind între 3 —18 grade sub zero. Târgurile noastre. Deşi navigaţia pe Dunăre s’a putut faee în această luna până la această dată, caşl în timpul verei, cu toate acestea afacerile cu cereale, caşi preţurile în târgurile noastre, lasă mult de dorit. Iată în rezumat preţul mijlociu cu care s’â vândut cerealele noastre, caşi alte produse agricole în portul Brăila, şi alte târguri dela noi din , în această lună. Grâul, suta de kgr. s’a vândut cu 12—16 lei Secara idem cu 8—11 Orzul idem cu 7- -10 Ovăzul idem cu b—9 Orzoaica idem cu 10—18 » Porumbul idem cu 8—12 Cincantinul idem cu 10—13 » Meiul idem cu 10—11 » Fasolea idem cu 19- -23 » www.dacoromamcajo 218 ALBINA Târgurile străine. Afacerile cu cereale caşl preţurile lasă mult de dorit, mai cu seamă preţurile cari au tendinţi mai mult spre micşorare în urma ştirilor din Argentina, că produc-ţiunea grâului are să fie destul de satisfăcătoare; iar în cât priveşte producţiunea porumbului în Statele Unite a-mericane în acest an, se ridică la r.092.483.350 hectolitri, pe când anul trecut a fost de 970.331.600 de hect. La târgul din Paris grânele indigene s’au vândut cu 26—28 lei; cele străine cu 20—21 lei şi 50 ct.; secara cu 16—17 lei; orzurile cu i7 — 23 lei; ovâzurile indigene cu 19—20 lei şi 75 ct.; cele streine cu 14—15 lei şi 75 ct.; porumbul cu 16—17 lei; şi făina cu 38—41 lei. In alte târguri franceze grâul s’a vândut cu 26 lei; secara şi orzul cu 17 lei şi 50 ct. şi ovăzul cu 18 lei 50 cent. In Germania la Hamburg grâul s’a vândut cu 19—20 lei; secara cu 12 lei şi 40 ct.; orzul cu 11 —12 lei şi ovăzul cu 12 — 13 lei- La Berlin grâul s’a vândut cu 25 lei; secara şi ovăzul cu 18 lei şi 50 ct. La Strasburg grâul s’a vândut cu 27 lei şi 50 cent.; secara cu 19—20 lei; orzul cu 19 lei şi 50 ct. şi ovăzul cu 21 lei. La târgul din Belgia, la Bruxel, grâul s’a vândut cu 19 lei; secara cu 13 lei şi 50 cent.; orzul cu 16 lei şi ovăzul cu 15 lei şi 50 ct. La Louvain grâul s’a Vândut cu 18 lei şi 50 ct.; secara şi orzul cu 14 lei şi ovăzul cu 16 lei. La Anvers grâul s’a vândut cu 17 lei şi 75 ct.; secara cu 13 lei şi 75 ct.; secara cu 14 lei şi ovăzul cu 16 lei şi 75 cent. La Viena grâul s’a vândut cu 25 lei; secara cu 21 lei; orzul şi ovăzul cu 16 lei. La Budapesta grâul s’a vândut cu 21 lei şi 50 cent.; secara cu 16 lei; orzul cu 14 lei şi ovăzul cu 17 lei. La Groning (Olanda), grâul s’a vândut cu 18 lei; secara cu 17 lei. La Milan (Italia), grâul s’a vândut cu 17 lei; secara şi ovăzul cu 19 lei şi orzul cu 21 lei. www.dacaromamca.ro ALBINA 21» La Geneva (Elveţia), grâul s’a vândut cu 22 lei; secara şi ovăzul cu 18 lei şi ovăzul cu 17 lei. La Londra grâul s’a vândut cu 20 lei; secara şi ovăzul cu 11 — i2 lei. La târgul din New-York (America), grâul s’a vândut cu 18 lei şi 50 ct.; secara cu 16 lei, ovăzul şi orzul cu 11—12 Iei. La Chicago grâul s’a vândut cu 16—17 lei. La târgul din Tunis şi Algeria (Africa), grâul roşu s’a vândut cu 26—27 tei şi cete albe cu 23 —24 lei; orzul şi ovăzul cu 14 lei şi 50 cent. In toate târgurile streine preţurile sunt socotite pe suta de kgr., ca cea mai bună măsură. V. 5- Moja. Pagina glumeaţă. Răzbunarea zidarului. — De două ceasuri gâ-râiţi aici şi mă lăsaţi să lucrez. . . — Stai, că vă viu eu de hac !. . — Pardon! .. mi-a scăpat o cărămidă. Curgerea de sânje din nas- Multe persoane suferă în timpul verei de curgere-de sânge din nas. Mijloace la îndemâna tuturor sunt: Ridicaţi braţele în sus; puneţi comprese reci pe frunte; sau băgaţi un tampon de vată în nara din care curge sânge, sau mestecaţi în gură o min-gie mică de gumelastic, strângând tare fălcile. (Sănătatea). www.dacoromanic&xo 220 ALBINA PAGINA COPIILOR. Un joc: Asediul cotaţii. Vasilică este acum în clasa a patra primară. Învăţătorul le-a spus la şcoală despre căderea Plev-nei, le-a povestit cum a fost înconjurată de armata română şi de trupe ruseşti şi cum s’a predat Os-man-Paşa. După lecţie, ies toţi şcolarii în curte la joc. Iată ce joc au născocit ei şi l-au botezat: Asediul cetăţii. Se trag trei circumferenţe concentrice, cari înfăţişează şanţurile cetăţii. Patru sau cinci din copii sunt cei închişi în cetate, alţii tot atâţia sunt înconjurători. Unul din cei din cerc, adică din cetate, aruncă mingea în vre-unul din cei dimprejur. Dacă loveşte pe unul din adversari, l a scos din luptă. Cei din afară aruncă şi ei în cei din lăuntru, şi dacă lovesc pe unul, acela are drept să ia mingea de jos ^i să arunce iar în cei dinafară. Dacă loveşte pe unul, atunci lovitura nu se socoteşte; dacă nu, a-tunci el se consideră scos din luptă. Aşa se urmează până când una din partide a •ajuns să aibă pe toţi copiii scoşi din luptă. Atunci cealaltă se zice că a câştigat victoria !.. www.dacoromamcajo Administrator, G. "DUMiT"RESGU. HH HH r-rj O O g® Hj D3 * o 2. Cl o- • CD CD • CD cn v v o C T3 si* ® a• ■ § 3 ^09 CD Si »< • CD *-J * CD Cu CD s o- Ohj CD D5c ffq cn « g 3 § -S‘8.1 p< » ■ ¥ « CD _ 05 CO co S w ** ^ ^ ►-■» *-4> *-o H) p 3 3 3 p h m w m m s ^ IN* igl-^fsg. • |" q- S o » S c-sscSi- 2< 3 H "?£-^'s‘‘g "° 3.- • ■ • = B I _ 3 3 B o-e^ g-sîS, “J W » |S Bî “ P' O ***#]£ «si 7 cs. £ţi3 to pr ^E" c. cd pp . pq-»—1 r’’ ^ ^ 3 pp w ■ m cc cn w * ■OiOStflO^^OOO . “ o 3 » £> s g-» “• n c 8 55» 5-S g. o 3 .ti ** & CD CD ►* - 23* —‘OOOOOOOOOOGOOO op op ooppo p pop ocj»2-^1 -i \ -» — o w" I '11**'*- p To o op o H-'U. 05 o O' o ooppo 02 02^05 00 O Cn O’ O O MIM te ► PO> o^aw-ja'ccOMto tocopp* jj,q’oc o 1-,P Oi l.\S'4- "cD O "oOS OOOO Cncn o o O O O p op O cn O 'b* O. O Io Cn I o oppppppo 'co "05*^ "cd If^b-O- -J CD O* CJ- O- O O O Cn O1 o întocmai ca la peştele proaspăt. C/5 hd M O 2. u 3 0*- O.C O ® 0*2 a» — Zo B Ş--2 ►d n W ®. 2. -C 322 Q. *- O ® o a» — S3 g 2.E £ = 0 M. I "S hd & O > 00 hd >• H C/5 >< > H co •a co -vj) ■a co 3 ■a c 2. ra_ IV o'. ■V o o o 3 < 0 1 cn W > -H5 PESCĂRIILOR STATULUI DIN BRĂILA-GALAŢI 222 ALBINA Direcţiunea contabilităţi: .generale a Statului jl a datoriei publice. DATORIA PUBLICĂ. PUBLICAŢIUNI. Purtătorii de titluri de rentă română 4% emisiunea din 1889. împrumutul de lei 32 500 000, al căror ultim cupon are scadenţa de 1 Ianuarie 1911, sunt informaţi că Ministerul Finanţelor a luat măsuri de a 1 se liberă o nouă foaie de cupoane, al cărui prim cupon va purtă scadenţa de 1. Iulie 1911. Posesorii unor astfel de titluri sunt invitaţi a depune, cu începere dela 20 Noemvrie st. v., borderou:i, ale căror formulare se liberează gratuit, semnate în dublu exemplar, cuprinzând numărul şi valoarea titlunlor ce posed. Borderoui'ilc vor fi depuse : în Bucuieşti: La Ministerul de Finanţe (subdireeţia Datoriei Publice); La Banca Naţională a României, şi La Cassa de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie, în provincie : La administraţiile financiare. La data ce se va fixă prin publicaţii ulterioare, posesorii titlurilor se vor prpzemâ la autorităţile unde au făcut cerere pentru a li se liberă noile foi de cupoane; în acest scop vor prezentă titlurile ce posed, pentru a fi controlate şi stampilate cu viza autorităţii. semnând de primirea noilor foi de cupoane pe verso celui de al doilea borderou. Pentru titlurile cari se găsesc în păstrarea Cassei de Depuneri, şi prin urmare consemnate sub recepisele acelei Case, Ministerul aduce la cunoştinţă că Dire-ţiunea generală a Cassei de Depuneri îşi ia sarcina de a ataşă la titturile aflate în păstrarea sa noile foi de cupoane. Pos-'sorii unor asemenea titluri vor adresă borderourile de care-se face menţiune mai sus deadreptul Direcţiunii Cassei de Depuneri, cu o cerere ia care să se indice numărul şi data recepis°i sub care se găsesc consemnate titlurile specificate în borderouri, precum şi administraţia financiară prin care s’a făcut depunerea. Pentru fiecare recipisâ se va face cerere deosebită şi borderonri separate. Pentru tulurile depuse ca garanţii, dote, averi de minori, etc., cererile de liberarea noilor foi de cupoane se vor face fie de proprietarii titlurilor, f.e de autorităţile cari păstrează recipisele constatatoare de efectuarea acelor depozite. - A 44-a tragere la sorţi a titlurilor de rentă 4% amortibilă din 1889 împrumutul intern de 32.500 000 lei, se va efectua în ziua de 1/14 Decemvrie 1910 la ora 10 dimineaţa, în sala specială a Mlnisternlui Finanţelor conform dispoziţiunilor stabilite prin regulamentul publicat în ţMonitorul Oficial» No. 245 din 7 Fevruarie 1906. La această tragere se vor amortiza titluri în valoare nominală de 323.200 lei în proporţia următoare: 32 titluri â 5 000 lei..................... . 160 000 lei. 159 » » 1.000 »........................ 159.000 » 42 » » 100 »....................... 4 200 » 233 titluri pentru o valoare nominală de: 323.200 Iei. Publicul este rugat a asistă la tragere. www.dacoromaiiica.ro ALBINA 223 „S T E fl U A“ Societatea -Steaua» lucrează pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, ş\ pentru împiedecarea, n’ ;n toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publici U imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. In acest scop publică şi o bibliotecă populară, din care au apărat până acum următoarele cărticele a câte 20 de bani : No. 1. Din Ţara Basarabilor, de 6. Cosbuc — un rezumat al Istoriei noastre naţionale, dela colonizarea Dacilor până la Kăsboiul pentru neatârnare din 1877 —78. No. 2. Foloasele învăţăturii, de P. Dulfu— o descriere a stării de azi a sătenilor noştri în asemănare cu a celor (lin ţările apusene şi mijloacele de îndreptare. No. 3. Minunea vieţii şi cheia lumii, de Th. I). Spera nţia— o povestire morală şi instructivă. No. 4. Gră dna de legume, de Ioan Hăşeganu—tratat de grădinârie. No. 5. Medicul poporului, partoa I, de j)r. I. Felix — poveţe practice de higiena. No. 6. Avem cu ce să ne mândrim, de T. Duţescu-Duţu — spicuiri din Istoria şi Literatura naţională, cu îndemnuri pentru sălciii la învăţătură. No. 7. Medicid poporului, partea II, de Dr. I. Felix — poveţe pentru păstrarea sănătăţii. No. 8. Biserica Ortodoxă Română, de I. Michnlcescu şi Victor Puia— explicaţiuni asupra slujbei bisericeşti şi a picturilor murale din Biserică. No. 9. Ştefan-cel-Mare, de Alex. Lepădatu — povestire populară a faptelor şi răsboaielor purtate de Marele Domn al Moldovei. No. 10. Ce se poale învăţă dela un drum lung, de Dr. I. Simionescu— povestiri însoţite de exemple din viaţa sătenilor din ţări străine, spre a folosi ca pilde ţăranilor noştri. No. 11. Comoara Dorobanţului, de Miliail Sadoveanu—pildă despre un om rău nărăvit şi stricat din pricina beţiei, care, in urma unor întâmplări, s’a îndreptat pe calea cea bună, devenind un gospodar de frunte în satul său. No. 12. La Răscruci, de I. Slavici-povestire morală cu pilde cum tre-bue să se poarte omul în societate şi cum să iubească pe Dumnezeu. No. 13. Domnul Tudor din Vlâdimiri, de N. Iorgii-schiţă biografioă amănunţită despre Tudor Vladimirescu. No. 14. Pământul şi Ţara noastră, de Aldem— o schiţă geografică şi economică a României. No. 15. Românii de peste Carp aţi, de I. Russn Şirianu—studiu statistio. No. 16. Romanii şi Dacii, de Dr. I. Lupaj- povestire populară, despre luptele dintre Romani şi Daci şi despre obârşia şi alcătuirea poporului românesc. No. 17. Satul Griviţa, de N. Rădulescu-Niger—poveţe despre agricultura şi gospodăria sătenilor. No. 18. Cum ne putem feri de boalele molipsitoare, de Doctorul Ure-cliiâ—lămuriri şi sfaturi folositoare şi trebuitoare tuturor pentru buna Îngrijire şi păstrare a sănătăţii. No. 19. Superstiţtnnile păgubitoare ale poporului nostru, de George Coşbuc. NO. 20, Antim Ivireanul, de N. Dobrescu—schiţă despre viaţa acestui vlădică, care a fost unul din cei mai însemnaţi, de cari am avut parte în trecut. Socictaiea_a._scos şi următoarele 5 tablouri in- culori, executate artistic pe hârtie cromo: www.dacaromanica.ro 224 ALBINA ___Bani Portretul M. S. Regelui României...................0.50. „ „ „ Reginei României....................0.50. „ A. S. R. Principelui Ferdinanti * . . . 0.50. „ „ „ „ Pincipesei Maria .................0.50. „ lui Ştefan cel Mare, Domnul Moldovei. . . . 0.50. Administraţia publicaţiunilor este la librăria C. Sfetea, Bucureşti, piaţa Sf. Gheorglie, iar pentru cererile de înscriere ca membri, a se adresa d-lui Sp. Haret, Bucureşti, str. Verde. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. In schimb fiecare membru primeşte câte un exemplar din cărticelele sau tablourile publicate de societate anual. Comitetul : Preşedinte, Ion Kalinderu, Membru al Academiei Române-Vice-preşedinte, Sara Şomănescu, mare proprietar, fost senator,— Administrator şi casier, Spira C, Haret, Ministru, profesor universitar,—Secretar, Const. Bana, profesor secundar, fost inspector şcolar, — Membrii : Petre Gârboviceann, Administrator al Casei Sf* Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi Director al Şc, Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român ; I. Dimitrescu Procopie, senator, Primar al Capitalei; M, VI âdescu, fost Ministru, profesor universitar; Cristu S. Ne^oescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Pompiliu Eliade, profesor universitar,— Cenzori, Const. Aliniâneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescu,profesor secundar; Const. Alexa'ndresca, institutor. Membrii înscrişi ji cotizaţiuni plătite (urmare). D-na Pulberi Codrescu (Ploeşti), 2 lei; Maria M. Zâgănescu (Ploeşti)' 21 ei; Elena Moisescu (Ploeşti,), 2 lei; Maria Prassa (Ploeşti), 2 lei; Di-mitrie Harvat (Turnu-Severin), 2 lei; Ernest Gayraud (Turnu-Severin), 2 lei; V. Hertscu (Turnu-Severin), 2 lei; J. Niculescu (Turnu-Severin), 2 lei; P. îMarinescu (Turnu-Severin), 1 leu; M. S. Stătescu (Turnu-Severin), 1 eu; Al. Bârcăcilă (Turnu-Severin), 2 lei; M. Heryot (Turnu-Severin), 2 lei; T. Costescu (Turnu-Severin), 2 lei; A. D. Emandy (Iaşi), 2 lei; Maria Gh. Pintescu (Iaşi), 6 lei; Ecaterina Stratilescu (Iaşi), 2 lei; Aglaia Dumitriu (Iaşi), 2 lei. ____ (Va urmă). La Adminisraţia noastră, din 5trada Mântuleasa No. 9 se găsesc de vânzare noile programe intrate în vigoare dela 20 Septemvrie a. c. şi anume: 1. Programa analitică a şcoalelor normale de învăţători cu lei 2,20. 2. Programa analitică a şcoalelor urbane cu lei 1,20 3. Progroma analitică a şcoalelor rurale cu lei 1,20. Luate din administraţie, se scad cei 20 bani, care sunt pen- ţru porto. Administraţia. www.dacoromanica.ro THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED Capital Lire sterline 300.000 deplin ■vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti. Comitetul central: la Londra Lachlan Macintosh Rate, n 81. I. Goschen 99 Vicontele Dnncannun . • . 99 E. W. H. Barry Robert Hamilton bang . . 99 viena Demetre de Frank . . . P. Naville Paris Ad Vernes 99 Directori Censori: loan f C. i E. C. A. Stolz E. Goodwin. Kalinderu, Demetrn io an Ghika ţi Artliar Oreen. Sediul social: Londra 7 Creta Winchesterstreet. Sucursala: Bucureşti, Piaţa af. Gheor-ghe. „NflTIONflLrf" SOCIETATE GENERALi DE ASIGURARE, BUCUREŞTI Capital în acţiuni întreg vărsat în aur.................Lei 2.000.000 Fonduri de reservă compuse din prime şi daune............> 3.956.588.76 Idem format din capital şi alte rezerve » 1.076.812 60 Total în aur Lei 7.052.531.38 Păune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. BăiCoianu. Dir. general E. Griinvvnld. „NAŢioNAbfl*1 asigură contra in-cediului, a «grindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinaţiunile obişnuite ca : «cas de moarte, supravieţuire.zestreşi iernă». Sediul social în palatul Soc. din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Foores-generală in Buc. str. Smârdan No. 4 Agenţii în toate oraşele din ţară. ZF1 i 1 i p Lindenberg Bucureşti Str. S txx ărdan, 15. Singurul magasin special w «*» JUCĂRII DE COPII Obiecte frumoase şi durabile cu preţurile cele mai ieftine. mare «lcposit de articole de: Păcăleală, farse, şi 5urprise, Aparate surprinzătoare de Scamatorii. GU RENUME UNIVERSAL. Recomandat de mediei în toată lumea pentru adulţi şi copii cât de mici. De O eficacitate absolut sigură, singurul contra constipaţiunei, congestiunei şi migrenei. Plăcut la gust, uu proiuce colici şi n’are efecte rele asupra organismului. ^' Cel mai economic, cutia cu 25 purgative Lei 1.50 - - Rugăm a se refuza PURGEN inscripţi răci sunt pa s t il el e cari nu n falşe, \ ;i putoare vor avea această * p A Y t * şi pioduc colici. www.dacoromanica.ro r=~==it----.-3- CREMA. PUDRA £1 SĂPUN ..fLS'RA" nu se vând decât în embalagiul original arătat aci (un sfert din mărimea naturală) şi cu următoarele preţuri : Crema lei 1.50-Pudră lei 2 —Săpun lei 1.25 Refuzaţi dar în interesul D-v. ca neveritabile dacă vi 3'ar oferi aceste preparate în cantilăti mai mici sau altfel decât în embalar/iul original aci arătat, şi cu etichetele nea linse. Crema şi Pudra >FiORA> se pot întrebuinţa fără grijă cât de mul timp, acest fapt e stabilit oficial de institutul de Chimie al Stalului, care a constatat la 12 Septembrie sub No. 1.110, că: •Crema şi Pudra «Flora» nu conţin substanţe toxice sau de acele cari prinlr'o întrebuinţare îndelungată pot vătăma sănătatea».— Pomada de păr «Flora» neîntrecută pentru îngrijirea raţională şi higienică a părului; Borcan mare leii?50, mic lei 1.75—Capilogen •Flora» (apă de pâr), curăţă mătreata după câte va întrebuinţări; Sticla mare lei 3 25, mică iei 2.60— La nemulţumire sâ restitue costul pentru oricare din aceste preparate. =3E 3E vindecă tuşea cea mai rebelă şi e preparatul cel mai raţional pentru a trată cu succes bronşitele acute şi cronice, tuse convulsiva (măgărească), emil seinul pulmonar etc. Sticla lei3. La Droguerii şi lai macii. Jfemoferul 3teanu Unul din cele mai puternice reconstituante ale corpului slăbit, măreşte greutatea corpului şi reda pofta de mâncare perdută, suveran pentru a combate anemia, lipsa sângelui, clorosa, debilitatea generală, dispepsia, con-stipaţia, Leucorea (poală albă la femei) Histeria, Neurastenia, Ameţelile, Slăbirea memoriei, Limfatismul, etc. He-moferul lteanu este autorizat de Onor. Consiliul Sanitar Superior şi recomandat de eminenţii noştrii medici Prof. dr. Bai-cliu, Prof. dr. Leoute, Prof. dr. Negel (Iaşi) şi alţii, după experienţele Îndelungate. — Preţul lei 4. — La Droguerii si farmacii. Nevralgiile cele mai rebele "j: matismului acut, articular lumbago, durerile de dinţi cele mai tari, mai ales nevralgice, precum şi ori-ce dureri provenite din răceală sunt combătute cu deplin succes prin intrebuinţarea ...--.— i- Pastilelor Nevralgrne Jurist — = - Aprobatede Consiliul Sanitar Superior. Preţul unui vcon Lei 2.50, o dosă 50 bani La Droguerii şi Farmacii. Inst. de Arte Grafice „CAROL G0BL“ S-sor I. St. Rasidcscu. www.dacaramanica.ro