Anul XIV.
No. 5
31 6ctomvrie 1910
Redacţia şi Administraţia, Strada Mântuleasa No. 9. Bucureşti 28138
www.dacoromanica.ro
Anul xiv.
No. 5.
31 Qctomvrie 1910.
ALBINA
Revistă Enciclopedică Populară
COMITETUL DE REDACŢIE:
Ion Kalinderu, P. Gârboviceaiin, G. Coşbuc, G-I P. V. Năsturel, Gh. Âdamescn, I. Otescn, P. Dull'ti, V. S. Moga, N. Nicolaescu, Gr. Teodossiu, C. C. Pop.-Taşcă.
Abonamentul in ţară pe an lei 5 i Abonam, in străinătate pe an lei S
„	„	, pe 6 luni „ 3 I Un număr..........15 bani.
Pentru anuneiuri 1 leu linia, jviiea publicitate, 5 bani cuvântul. ISflanuseriptele nepublieate se ard.
Redacţiunea îşi rezervă dreptul ca, din articolele ce nu se vor putea publică în întregime, să dea numai extrase sau rezumate. * I. * III,
SUMANUL»:
T. D. 5oerantia, Opinia publică în popor, i Irimia Popescu, Boalele lipicioase.
Gh. Em Manolescu, Sericicultura pe Domeniul Coroanei (sfârşit). Preot V. Ursăcescu. Traiul sătenilor din Nalbant (cu 4 ilus-tratiuni).
v Alex Ţinţarlu, Agricultura în Ungaria.
G. Alvirescu-Sadoveanu, Poveste. (Din popor).
DIN LITERATURA ROMÂNĂ :
I. Neriiţescu, Increde-te în viitor (poezie).
DIN ZIARE ŞI REVISTE:
Fabulă arabă.
SFATURI PRACTICE :
Elena M. Demetrescu, Pastă de mere.
CRONICA:
Cassa profesorilor (cu ilustraţie). — Informaţiuni. — Scrisoare către Redacţie.
ILUSTRAŢIUNI:
Palatul din Potlogi: (două vederi).
PAGINA GLUMEAŢĂ :
A Pann. Cine fură azi o ceapă, mâine fură şi o iapă, dar or în temniţă plânge or picioarele işi frânge (cu 2 ilustraţiuni). PAGINA COPIILOR:
Umbre pe păreţi: Cum facem pe omul urit! (ilustraţie). SUPLEMENT:
Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor, anul
III, No. 5 dela 31 Octomvrie 1910.

www.dacoromamca.ro
L UP veacuri mugi de jeaf şi pradă, jy| Tu, neamul meu cel românesc! De mult duşmanii rei se ceartă b Pe dreptu-ţi sfânt şi strămoşesc.
Puţine neamuri suferit-au Atât cât tu ai suferit.
Părut-ai lung căzut în moarte... Dar te-ai sculat şi te-ai mării.
Şi ai ajuns prin braţu-ţi tare Pe soartă-ţi iar stăpânitor.
Cu ’ncredere priveşte dară De-acuma iar în viitor!
Stejearului de-i rupi o creangă Mai multe crengi îi încolţesc,
Şi şoimului de-i zmulgi aripa ’
Aripi mai vaşnice îi cresc
('Pui de lei» 1891- p^. 50).
www.dacoramamca.ro
n tot ce face, în toate faptele lui Omul ascultă Jjj de cineva, se ia după cinevâ. Se ia după altul
An cum să se îmbrace, se ia după altul cum să-şi facă o casă, cum să se căsătorească, ce se înveţe, de ce să s’apuce, ori ce profesiune să-şi aleagă; se ia după altul în toate. Se ia după altul sau după alţii, vorba e că se ia după cinevâ.
Dacă este aşâ, atunci cum vor fi faptele unui om? Vor fi cum vor fi aceia după cari se ia, acei de cari ascultă.
Se vede prin urmare că de fapta rea nu e vinovat numai cel ce-o face, dar şi cei după cari s’a luat cel ce-a făcut-o. Negreşit că tot aşâ e şi cu fapta bună. Direcţiunea unei şcoli are tot dreptul să se laude în mare parte cu elevii buni ai şcoalei, precum în mare parta e vinovată pentru cei răi. Se înţelege că vina şi laude se atribue şi părinţilor.
Şi lucrul acesta e atât de adevărat că dacă s’ar cercetă şi s’ar face statistică, s’ar vedeâ că precum sunt localităţi cu îndeletniciri anumite, de pildă că într’o localitate se face ţuică, în alta ceapă, în alta usturoiu, în alta ţesături, pături; în alta oale, doniţe, etc., aşâ sunt şi localităţi cu anumite apucături rele: Intr’un loc hoţi de cai, în altul beţie, în altul minciuni şi trageri pe sfoară, bătăi, violuri, etc.
Ce urmează de aici ?
De aci urmează întâiu adevărul povestei sau pildei cu: „Mere putrede şi mere bune", adică mărul bun pus în-
www.dacaromanica.ro
ALBINA
115
tre cele putrede se strică. Al doilea că [trebue să îndepărtezi merele putrede să nu-1 atingă pe cel bun. Dar aci e greul.
E uşor de spus: Nu pune pe cei buni împreună cu cei răi; dar cum să faci ca să nu-i pui ? E o localitate un sat ori un oraş unde se obicinueşte a se spune minciuni, se minte şi cu treabă şi fără treabă. Sau obicinuit a minţi şi mint mereu.
Mint toţi. Mint toţi cari sunt acuma, dar cei ce se ridică, copiii încă nu ştiu să mintă; dar cu timpul se vor învăţă şi ei.
Ei, ce poţi să le faci ca să nu se înveţe a minţi? ■Să-i scoţi de-acolo din sat ori din târg să-i duci aiurea, sâ-i duci între oameni cari nu mint ?! Dar se poate asta ? Ori să scoţi, să izgoneşti de-acolo pe ceice mint, pe ceice sunt înnârăviţi ? Pe cei bătrâni ?!..
Am luat exemplu cu minţitul, dar se poate luă exemplu cu orice apucătură rea.
Negreşit că pe cei înnărăviţi e greu să-i vindeci, cu toate acestea tot e un leac.
Obiceiul rău nu-1 poţi lecui de odată, dar poţi sâ-I slăbeşti cu încetul. Poţi mai întâiu să începi a-1 scoate din cinste, adică a face să nu se mai laude cu el cei cari îl practică; apoi să-l slăbeşti mai mult, să-l faci urât, etc.
Aceasta se poate face prin ceeace se chiamă deşteptarea opiniei publice, dar care trebuie să se înţeleagă chiar formarea opiniei publice.
Formarea opiniei publice constă în stabilirea, în mintea oamenilor de maxime de conduită hotărîte.
Mijlocul cel mai puternic pentru a lumină minteâ, pentru a stabili maxime de conduita, este literatura şi a-nume: literatura de citit şi teatrul.
i eatrul are putere de pildă, pentrucă se adresează la mai multe simţuri, de aceea efectul lui este foarte puternic. Efectul lui este chiar mai puternic decât realitatea, pentru că teatrul întocmeşte scenele anume în vederea efectului moral şi apoi efectul teatrului este puternic şi prin aceea că pe când realitatea o întâlnim numai odată şi atunci din întâmplare şi necompleta, scenele de teatru se pot repetă după voinţă şi cât de complet voim. Şi puterea repeţirii e foarte’mare. Picătura mică găureşte piatra numai pentrucă se repetă!
www.dacoromanica.ro
116
ALBINA
Literatura de citit are putere maralizatoare, putere de' a formă opinia publică, pentru că omul citind-o pe îndelete, are când să stea cu sine să se gândească şi răsgândească, să-şi sape în minte lucrul bun, şi mai are putere şi prin aceea că pot s’o citească mulţi, toţi chiar.
Am zis toţi! Cât mai e până vor citi toţi! Dar cu încetul se fac toate. Până ce vor putea toţi, ar fi bine să citească măcar cei ce pot.
Prin aceasta se poate aveâ opinie publică şi prin opinie publică, morală.
Th. D. 5perar\tia,.
Către abonaţii noştri.
----<■£»--
Am intrat în al XIY-lea an. Rugăm pe prietenii noştri să stăruc a faee noi abonaţi, incunoştiinţând pe cei ce ar dori să se aboneze, că vor primi revista numai dacă vor trimite odată cu cererea de abonament şi costul abonamentului de 5 lei pe an.
Reamintim prietenilor şi abonaţilor noştri, că cine ne face cel puţin cinci abonaţi, din nou pentru anul curent, şi trimet©-banii odată cu numele lor, au dreptul la un abonament gratuit* fie pentru biblioteca şcolii, fie pentru parohie, cerc literar, ete.
In anul al 14-lea că şi în anul trecut, vom dă abonaţilor noştri ca premiu 4 tablouri colorate, copii după artişti renumiţi din străinătate sau din ţară, cum şi alte îmbunătăţiri despre cari vom vorbi în numcrile viitoare.
Pentru elevii de gimnazii, licee, seminarii, şcoli normale-etc., dacă se abonează eel puţin cinci din aceeaşi şcoală, le acordăm abonament redus, adecă lei 4,20 pe an, în loc de 5 lei.
Pentru absolvenţii de şcoli primare din comunele rurale, reducem abonamentul la patru (4) lei pe an, fie că se abonează unul singur, fie o grupă de mal mulţi inşi la un abonament. Cererea de abonament în acest caz trebue făcută priiv dirigintele şcolii sau prin preot.
In tot cazul cererea de abonament trebue neapărat însoţită de plată, altfel nu se va satisface. Abonamentele se fac şi se plătesc numai pe un an întreg.
Regularitatea cu care de 14 ani apărem, bogatul material' ce am publicat în acest timp şi numărul cel mare de ilustra-ţiuni ce dăm în flecare număr, sunt o garanţie că revista este aşezată pe baze solide şi se bucură de sprijinul şi încrederea, tuturor.
ADMINISTRAŢIA.
www.dacoromanicajt)
goalele lipicioase.
însuşirea de lipicioase se dă la boalele cari se iau dela bolnavi la sănătoşi. Ele se mai numesc şi contagioase sau molipsitoare.
In vechime se zicea şi chiar în zilele noastre se mai zice cu pr'vire la boalele lipicioase în popor, că dacă un om a luat o boală dela altul, aceasta s’a întâmplat din pricină că sângele omului înbolnăvit s'a potrivit cu acela al celui dela care a luat boala.
Zicătoarea cu potrivirea de sânge îşi are de fapt obârşia cu întâmplările vieţei: din cinci oameni de pildă, cari îngrijesc de un om bolnav de vărsat, numai unul sau doi iau boala ; sau din cinci oi sănătoase, care stau în aceiaş oerie cu o oaie bolnavă de vărsat, numai două se molipsesc de această boală. Pentru cei ce au căpătat vărsatul, om sau animal, se zice că a fost o potrivire de sânge, pentru ceilalţi din contră, o nepotrivire.
învăţaţii însă ştiu că nepotrivirea de sânge, adică ne-căpătarea boalelor de unii, se datoreşte mai în totdeauna, fie unei molipsiri neizbutite a lor, fie unei bune stări de sănătate, fie că unii dintre ei, au fost altoiţi, sau că zăcuse deja de acele boli, ceea ce i au adus în stare de a nu mai dobândi boala, cel puţin pentru un timp oarecare.
Nu trebue dar să ne lăsăm a fi stăpâniţi în boalele molipsitoare de credinţa potrivirei sângelui şi nici să aşteptăm ca Dumnezeu să ne scape, ci să ne amintim veşnic că bunul Dumnezeu a zis lui Petre: „Dă din mâini, Petre, că nu te vei înecâ“.
www.dacoromamca.ro
118
ALBINA
Cu alte cuvinte „Fereşte-te de boli, că nu te vei îmbolnăvi".
Dar pentru ca să ne păzim noi sau animalele noastre de boalele lipicioase, este nevoie să cunoaştem în ce constă o boală molipsitoare, şi cum se comunică ea.
In boalele lipicioase, individul bolnav, împrumută celui sănătos, pentru a-1 îmbolnăvi, un ce, cevă special boalei lui, ceva necesar pentru a-i împărtăşi boala. Acel cevă nu este decât sămânţa boalei lui molipsitoare.
O pildă: avem două putini, una cu borş, alta cu apă. şi tărâţe. Dorim acum ca să schimbăm şi cuprinsul putinei cu apă şi tărâţe, în borş; pentru a ajunge la acest scop, n’avem decât să luăm puţine husei dela putina cu borş, pe cari să le punem în putina cealaltă şi dorinţa, noastră va fi satisfăcută, dacă ea va fi aşezată la puţină, căldură. Ce am făcut noi? Nimic alt ceva, de cât ne-am împrumutat cu huşci, cari nu sunt de cât sămânţa sau mai bine, cari conţin sămânţa borşului.
Ei bine, huscole în pilda pomenită, se pot compară, foarte bine cu acel cevă din corpul omului sau animalului bolnav de boală molipsitoare, care este sau conţine sămânţa acelei boale şi care, trecut la oameni sau animale sănătoase, le dă în totdeauna acea boală.
Sămânţa boalelor lipicioase, numită în învăţătura doftoricească miasm, virus şi contagiu, nu este decât aceea ce se numeşte tot în acea învăţătură, microb.
Microbii dar, sunt pricina hotărâtoare în boalele molipsitoare şi pe cari omul sau animalul pot să-i îea din alimente stricate, din locuinţe murdare, din ape vătămătoare şi încă te miri de unde. Dar ei odată luaţi de ani_ mal sau om, se întăresc, dobândesc de obiceiu mai multă putere încât împrăştierea molimei se face cu multă uşu-
rinţă-	Irimia Popescu
Medic Veterinar.
FABULĂ ARABĂ.
Un lup fiind prins în cursă, făgădui că nu va mai mancă carne ci numai iarbă, or cel mult peşte; — şi numai aşâ scăpă. Pe când se întorceâ acasă prin pădure, iacă un porc.
Ce frumos peşte, zise lupul, şi ce foame mi-e!
Şi se repezi la el şi îl mânca.
(«Calendarul Bibliotecii pentru toţi, 1S37>)..
www.dacaromamca.ro
Sericicultura pe Domeniul Coroanei0)
Rentabilitatea. Ţinând socoteală exactă de sumele plătite de domeniu pentru creşterea vermilor şi filatul mătăsei, am avut :
1.	Plata elevelor ucenice dela atelier întrebuinţate exclusiv
4a cultură şi filat......................................Lei	220,00
2.	Idem a copiilor întrebuinţaţi la	culesul	frunzei	»	121,80
3.	Leafa maestrei pe timp de o lună.............-	»	80,00
4.	Transportul frunzei la localul de creştere ...	45,00
5.	Amortismentul stelajelor, paturilor şi maşinelor
•de filat..................................................»	92.20
6.	Combustibil, hârtie perforată şi	de	aşternut	.	.	»	63,00
Suma cheltuită Lei 622,00
Recolta de mătase fiind de 25 kgr., revine kilogramul la un cost de producţiune de 24 lei 85 bani faţă cu cheltuielile făcute, preţ mic de oarece acest material procurat din comerţ nu se poate dobândi în calitate bună şi uniform filat sub 45 lei kgr. şi nici cu acest preţ de multe ori nu se găseşte.
Dacă însă ne punem în situaţiunea că nu am fi avut la îndemână local, sămânţă şi frunză, cheltuielile s’ar mai fi mărit •cu încă 400 lei aproximativ, ceeace ar fi reprezentat un cost de producţiune de 40 lei kgr. sau un beneficiu dela cultură de 10% asupra capitalului întrebuinţat pe un timp relativ scurt de 6 săptămâni.
După mai mulţi ani de creştere făcând o medie a cheltuielilor vom şti cu preciziune rentabilitatea acestei culturi, deocamdată 1
(1) Vezi No. 4.
www.dacoramamca.ro
120
ALBINA
scopul nostru a fost numai a produce atelierului de ţesătorie materialul prim de care are absolută necesitate, a deprinde pe eleve cu cultura şi a experimenta, dacă această cultură pe o scară mare poate fi rentabilă.
Tunderea duzilor. După cum am spus mai sus, culesul frunzei făcându-se cu greutate dela vârsta a patra a vermilor şi cu prea multă cheltuială, am început tunderea pentru întinerirea duzilor, plantaţi în linii pe lângă pepinieră şi vie. Aceşti duzi având vârsta de 9 ani şi ne fiind tunşi, am căutat ca prin scurtarea ramurilor să se stabilească o proporţie regulată între trunchi, ramuri şi rădăcină. Tunderea s’a făcut prin suprimarea ramurilor date direct din trunchiu a acelor încrucişate, curăţirea uscăturilor şi lăstarilor daţi dela baza trunchiului. Crăcilor lungi li s’au lăsat cepi scurţi, iar acelor scurte cepi mai lungi, astfel ca forma coroanei să rămână rotundă. Tăierea s’a făcut cu ferăstrăul netezindu-se apoi tăietura cu cuţitul. S’au scurtat numai crăcile de mâna a doua, iar din cele principale numai cele crescute rău.
Tunderea s’a făcut la 20 Maiu şi peste 10 zile s’au ivit noui muguri din cari in timp de 40 zile s?au formât lăstari cu frunză abondentă şi mare. Aceşti duzi din cauză că nu au mai fost tunşi, au avut mai în totdeauna o mare cantitate de fructe, ceeace este un mare incovenient la creşterea gândacilor, pe deoparte că adunatul frunzei se face cu greutate iar pe de alta frunza se crestează, rămâne mică şi rară. Lăstarii daţi în anul acesta, vor rămâne în anul viitor. Sau tuns 400 de duzi în anul curent, iar peste doui sau trei ani, această operaţiune li se va repetă. In fiecare an se va supune operaţiunii tunderii de întinerire un număr de 400—-500 duzi în vederea dezvoltării frunzei de calitate bună, micşorării producţiunii de fructe şi ţinerea arborelui cu o creştere frumoasă.
Un singur lucrător experimentat, a putut tunde zilnic duzii după care s’a cules frunza necesară vermilor.
Cultura vermilor de mătase pe o scară mare, nu se poate face şi nu poate fi rentabilă decât în exploataţiuni agricole cari au plantaţiuni îndestulătoare de duzi, local de creştere încăpător, braţe suficiente şi ieftine şi personal conducător priceput şi activ.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
121
Această cultură făcută în mod raţional, ar fi destul de productivă mai ales pentru femeile dela ţară şi cele dela periferia oraşelor, dacă s’ar deprinde a creşte vermi în mai bune con-diţiuni igenice şi din săpoânţă bine cercetată contra boalelor. 'Cantitatea de mătase ce s’ar putea produce în ţară ar fi cel 'puţin îndoită ca astăzi, aproape cu aceeaş muncă şi cheltueală. Apoi filatul cu roate primitive de care se folosesc ţărancele, încă e un neajuns, căci nu dau firul uniform şi deci calitatea •borangicului nu are valoarea sa reală.
Numai exemplul poate servi ţărancelor ca să capete o instrucţiune raţională asupra acOsţor culturi, căci bunăvoinţa nu 3e lipseşte, făcând o cultură plăcută lor şi care nu le răpeşte mult timp, putând a-şi vedeâ şi de ocupaţiunile obicinuite.
In primăvară când domeniul a întreprins această cultură, femeile din localitate s’au arătat neîncrezătoare şi sceptice, dar rând au văzut rezultatul obţinut, au început a se interesă de modul cum s’a cultivat, multe cerând sămânţă şi hârtie perforată pentru premenit la anul viitor, mai ales că [din vermii crescuţi pe la casele lor au perit mai înainte de a se puteâ urcă, din cauza boalelor pebrina, moleşirea şi neîngrijirea. Este mult de luptat cu rutina şi prejudecăţile ţărancelor, căci din cauza ignoranţei nu vor să priceapă alte cauze la moartea vermilor, decât acelea create de imaginaţiunea lor.
Domeniul Coroanei Gherghiţa, fiind avantagiat pentau desvol-tarea sericiculturii, poate face pe viitor progrese însemnate în această direcţiune, prin o cultură raţională în tovărăşie cu ţă-răncile, având un local mai mare de creştere şi o sală specială, cu multe maşini de filat, unde să se tragă mătasea în mod sistematic, aducând astfel la îndeplinire dorinţa M. S. Reginei de a se da o mai mare desvoltare creşterii gândacilor de mătase şi îndreptarea femeilor dela ţară pentru industria casnică.
Grh. Eui. Manolescu
Şeful Regiei Doinen. Coranei Gherghiţa.
Omul care se căeşte, e ca omul care n’a păcătuit.
www.dacoromanicajo
Palaîul din Potloii.
— Vederea despre heleşteu —
ALBINA
125
Traiul sătenilor din com. jfolbant, jud. Tulcea.
Starea economică bună din trecut cât şi din prezent a făcut ca sătenii de aici să trâească mai omeneşte.
Au locuinţe bune şi spaţioase, acoperite cu olane, tablă şi stuh.
Vederea unei case turceşti.
Vederea unei case dintre cele mai bune.
Prin bordee stau mai ales Turcii şi Ţiganii. Casele turceşti prezentă un aspect deosebit şi-s mai rău îngrijite.
www.dacOTomamcajo
124
ALBINA
In alimentaţie întrebuinţează pâinea şi prea puţin sau de loc mămăliga. In timpul postului gătesc mâncarea cu oloi de hardal (rapiţa sălbatică!). Carnea de oae, mai ales a celor bătrâne şi grase, îi o mâncare dorită! Carnea de porc nu o pun la fum pentru a o puteâ păstră mai mult timp; ci sau o pun în cue bătute pe pereţii din faţa casei ca să se usuce la soare, sau grămadă într’o putină cu saramură şi-i dau zor, sfârşind-o cât mai degrabă.
Turcii prepară mâncarea cu seu de oae sau cu unt de bivoliţă.
D&că în alimente n’ar fi pâinea care se compenseze hrana cam prost preparată, atunci ar duct-o cam greu din acest punct de vedere.
L curioasă şi diametral opusă părerea unui locuitor vechiu dobrogean şi cu a unui veteran, relativ la întrebuinţarea pâinii şi mămăligii în alimentaţie.
întrebând pe primul în această privinţă are sâ ţi răspundă :
«Când mănânc şi eu câteodată mămăligă, mă doare pântecele .2—3 zile şi atât de rău în cât mă încovoi ca un covrig şi nici nu mai pot lucră, ci stau numai culcat» ; jar secundul are să-ţi răspundă cu totul altceva : «Dacă aş mânca numai pâine, nu aş mai puteâ munci deloc. Mămăliga este, ce este, pâinea îi fudulie.»
Dreptatea îi de partea primului, ştiut fiind că pâinea conţine mai multe substanţe hrănitoare ca mămăliga.
Sătencele coc pâine şi de câte două ori pe săptămână acolo unde gospodăria îi mai binecuvântată cu ajutoare la munca, dar mai ales la mâncare.
Unii păstrează vinul până în timpul muncii agricole, dar sunt cam . puţini aceştia, căci cei mai mulţi se silesc să-l isprăvească de cu iarnă, rămânându-Ie pe urmă mu-şcatiru (1).
Nu fac abuz cu băutul spirtoaselor. Beau rachiu în cantitate mica şi curat, fie cumpărat delâ fabrica din Tulcea, fie făcut din tescovină la cazanul din sat.
Băutura favorită tuturor îi ceaiul şi cafeaua cari se vând foarte ieftin. 1
(1)	Vin slab de tot format din apa ce s’a turnat peste tescovină rămasă dela teasc.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
125
Prin case se află pentru şezut numai câte un pat mare şi laţ, aşezat între fundul sobei şi peretele din fundul casei, pe care dorm toţi membrii familiei. In unele case se mai află şi câte-o laviţa îngustă.
Turcii dorm, după prescripţiunile Coranului, jos la pământ, pe care-s aşternute rogojini.
In casele lor nu se văd nici paturi, nici mese şi nici scaune.
Pe pereţii caselor din interior se află covoare frumos alese la ţesut, cât şi prosoape cari mai de care mai frumos ţesute.
Cu toate că-n comună Românii formează majoritatea locuitorilor, portul obicinuit îi cel bulgăresc, amestecat cu nuanţe din cel turcesc, adică: şalvarii largi şi cu fundul de aseminea, aşâ că dintr’o pereche de acele se pot face 2 potrivite, apoi bondiţe sau flanele cusute cu şireturi înguste, şi cu flori, în picioare opinci, fie cât de bogat
Mijlocul îl încing cu un brâu lat, în care fiecare poartă câte un cuţit după obiceiul turcesc.

Vederea unui grup de săteni.
In timpul friguros poartă cojoace lungi, iar în cap cuşme pe cari unii nu le prea leapădă nici în Iulie!
In Trestenic creştinii poartă botine cu scârţ şi haine strâmte.
Femeile poartă roqhia după modelul bulgăresc, adică
www.dacaromamca.ro
126
ALBINA
o singură haină largă şi încheiata la mijloc unde se încinge cu un colan de metal frumos lucrat. Pe deasupra poartă de obicem mşte pieptare de mătase.
In picioare poarta în majoritate papuci cu călcâiul înalt (i).
Toate poartă pestelci care mai de care mai frumos lucrate.
Vederea unui grup de sătence.
La gât poartă salbe cu bani turceşti de aur. Valoarea unei sălbi poate ajunge până la 300 lei. In cap pe sub îmbrobodeală poartă fesuri turceşti. Pe spate atârnă pârul împletit în 2 cozi cari ajung până mai jos de în-cheetura dela genuchi (2).
Cadânele poartă haine curioase şi anume: o rochie care de ce merge în jos se strâmtează, iar la glesna piciorului Si strâns lipita de picior.
Pe de asupra poartă un acoperământ negru numit feregea, care serveşte şi pentru a acoperi faţa.
Portul naţional românesc se vede numai la veterani.
Cam acestea am crezut că ar fi de spus în ceeace priveşte traiul sătenilor din această comună (3).
Preotul V. Ursâcescu.
Nalbant-Tulcea.
(1)	Pe fete le incomodează la joc aceşti papuci, care ies din picioare, iişâ că până îi pun din nou întrerup jocul.
(2)	Turcoaicele prepară o alifie care face să creas,că părul foarte mare Secretul preparaţiei îl deţin numai ele.
(3)	Acest capitol, luat din«Monografia com. Nalbant» ni s’a trimis de autor.
-------*f**U&4*«--------—
www.dacoromanica.ro
Agricultura îq Ungaria.
O însemnată parte a locuitorilor din Ungaria se ocupa cu agricultura.
Amăsurat datelor statisticei de agricultură din anul 1895, teritoriul Ungariei e de 48.834.673 jugăre cadastrale, care cifră se refereşte numai la Ungaria propriu zisă, fără teritoriul Croaţiei, Slavoniei şi al ţârilor dalmatine; tot astfel în acum numita cifră nu sunt cuprinse acele teritorii, cari nu stau în atingere cu agricultura, cum sunt de ex. drumurile de ţară, stradele, cimitirele etc.
Teritoriul de 48.834.673 jugăre cadastrale, s’a împărţit în anul 1905 în următoarele ramuri de cultură :
I. Pământ arător.
II. Grădini
III.	Rât . .
IV.	Vii . .
V. Păşune
VI. Păduri VII. Stuh (trestie)
VIII. Pământ neroditor
20.904.568 jug. cad.= 652.870	»	»	-
4.977.636 »
488.799	»	»	=
6.361.265 » 12.989.990 »
140.484	»	»	=
2.319.061	»	»	=
=într. teritor 42,81 % »	»	1,34	»
»	»	1019	»
: »	:>	0,99	»
»	13,03 »
»	»	26.60	»
»	»	0,29	»
»	»	4,75	»
împreună 48.834.673 jug. cad. -
100,00 %
Deoarece însă, teritoriile lăsate afară din suma de 48.834.673 jugăre cadastrale sunt necultivabile, numai teritoriul de sub punctul VIII «pământ neroditor» e ceva mai inare ca în realitate. Această abatere însă e foarte neînsemnată.
Din toate ramurile de cultură, teritoriul de 20.904.568 jug. cad. de pământ arător, în anul 1895 a fost ogor 2.594.420 jug. cad.; alte teritorii nesămânate 181.922 jug cad. şi numai după detra-gerea acestora, teritoriul ce mai rămâne, adică 18.128.226 jug. cad. a fost semănat cu diferite producte.
Din acest teritoriu a fost :
www.dacoromamcaix)
128
ALRINA
1.	Grâu................ 5.566.769 jug.
2.	Sâcara şi grâu îndoit 2.011.760 »
3.	Orz................... 1.790.638	*
4.	Ovăz...................1.701.016
5.	Cucuruz . . .	3.769.566	»
6.	Cartofi................. 808.525	»
7.	Alte prod. împreună 2.479.952 »
cad = terit. semănat 30,74% '»	=	»	»	11,09 »
i =	»	11*.	9.87	»
» =	»	»	9 38	»
»	=	»	»	20,78 »
» =	»	»	4.46»
»	=	»	»	13.68 >.
împreună . 18.128.266 jug. cad................... 100,00%
Ogor a fost . .	2.594.420 »	»
întreg teritoriul pământului arător a fost deci.................... 20.722.646 jug. cad.
Din aceste date se vede, că cel dintâi loc îl ocupă grâul, după care urmează cucuruzul, vine apoi săcara şi grâul îndoit.
Mărimea teritoriului semănat cu diferite producte însă în fiecare an se schimbă, aceste date deci nu-i iertat să le considerăm de stabile. In unele intervale mai scurte de timp. totuşi proporţia acestei schimbări nu e mare. Pentru ca însă rezultatele sece şişului să fie cât mai exacte, cu privire la pământul arător, din vreme în vreme să fac noi fixări a teritorului. Aceasta s’a făcut în toamna anilor 1900, 1903, 1906 şi 1907 resp. în primăvara anului 1908; în sfârşit, cu considerare la vremea deosebită din 1908,. în anul economic 1908,909.
Amăsurat fixării teritoriului în anui 1907/908, întreg teritoriul pământului arător din anul 1895, s’a ridicat dela 20.904.568 la 22.127.888 jug. cad.; iar cel semănat s’a ridicat dela 18.128.266 la 20.106.629 jugăre cadastrale. Mare parte a acestei mărimi de teritoriu, a fost sămănată cu grâu şi cucuruz, căci teritoriul sămanat cu grâu faţă cu datele anului 1895 s’a ridicat cu 647.895 jug. cad., iar cel semănat cu cucuruz, s’a ridicat cu 361.309 jug. cad. A scăzut însă teritoriul pământului de ogor, dela 2.594.420 la 2.021.259 jug. cad., ceeace înseamnă desvoltarea agriculturei în Ungaria.
Cu prilejul fixării teritoriului făcută în anul 1907/908, s’a constatat, că cele 22.127.888 jug. cad. de pământ arător a fost împărţit astfel:
Grâu............................ 6.214.664 jug. cad.
Secară si grâu îndoit . . . 1.942.475	»
Orz . ............................ 1.894.601	»
Ovăz.......................1.871.619	»
Cucuruz.............. 4.130.875	»
Cartofi................... 1.024.583	»
Alle producte	împreună	.	.	3.027.812	»	»
Total	.	.	.	20.106.629	jug.	cad.
Ogor a fost...................... 2.021.259	»	»
întreg pământul arător deci 22.127.888 jug. cad.
După cele mai noui date din anul 1908/909, atât întreg pământul arător, cât şi întreg pământul semănat a crescut, iar ogorul a scăzut.
Dacă cercetăm anumite producte, vedem că teritoriul acelora cari mai cu seamă toamna să seamăna, chiar în urma vremei neobişnuite din anul 1908 — faţă cu anii trecuţi—a scăzut; teritoriul acelor producte însă cari să seamană primăvara, a crescut. Astfel
www.dacoromanica.ro
ALBINA.
129
teritoriul grâului a scăzut cu 349.251 jug. cad., a secarei şi grâului îndoit cu 56.224 jug. cad.; a crescut însă teritoriul orzului cu 130.882, iar a cucuruzului cu 178.390 jugăre cadastrale.
Cu prilejul celei mai noi fixări a teritoriului, făcută în anul 1908/909, din cele 22.172.095 jug. cad. pământ arător, anumitele
producte şi ogorul se împart astfel:
1.	Grâu (de toamnă şi primăvară) .... 5.865.413 jug. cad.
2.	Secară (de toamnă, pr.-vară)	şi grâu îndoit	1.886.251	»	»
3.	Orz (de toamnă şi primăvară)	....	2.025.483	>	. »
4.	Ovăz......................................  1.915.266	»
5.	Cucuruz....................... 4.309.265	»
6.	Cartofi....................... 1.052.011	»
7.	Alte producte............................ 3.137.807	»	»
Impretţnă . . 20.191.496 jug. cad. A rămas pentru ogor............................. 1.980.599 »	»
întreg teritoriul semănat, împreună . .	. 22.172.095 jug. cad.
E de amintit că în aceste date sunt luate numai teritoriile semănate, nu şi cele culese, pentru că teritoriile deja culese în urma pagubelor elementare — pagube mai mici sau mari ce au suferit — să deosibesc ceva de datele aici expuse.
AIcx. Ţiitţariu.
Sfaturi perţtru iospodirţe.
Pastă de mere.
Tai merele felii având grije să scoţi sâmburii. Le pui în apă cât acoperă şi ie fierbi la un foc viu Ferberea este repede. Când începe să fiarbă, le mesteci bine până s’a îngroşat Le dăm jos după foc şi începem să le strecurăm. La 1 kgr. de mere strecurate se pune 3 —4 kgr. zahăr, scorţişoară sau coaje de lămâie. Le punem din nou pe foc, meste-cându-le până ne-am convins ca şi la pasta de gutui. Dă la o parte, răsturnăm în tavă, punem la cuptor ca şi pasta de gutui.
Se poate însă pune în borcane, fără a mai pune la cuptor.
Astfel făcută, se poate da copilaşilor pe pâne ca un magiun de prune, care este şi mai gustos.
Elena M. Demetrescu.
------------------
www.dacaromamca.ro
'Din popor.
;P O "V EST E_
fim i-ca a fost odată un împărat mare şi bogat şi aveâ numai un fecior. Crescu feciorul împăratului mare şi se făcu frumos de nu-i puteai află pereche’n lume, iar părinţii când se uitau la dânsul lăcrămau de bucurie; de viteaz, nu trebue să vă mai spun, căci îi merse vestea şi peste hotar.
Când văzu bătrânul împărat că nu mai are mult, îl chemă la dânsul şi-i zise:
— Tu vezi, mai băiete, că eu sunt slab şi numai ce m’oiu pune într’o bună zi pe un pat ca să nu mă mai scol. Tu trebue să te însori, că după moartea mea va trebui să-mi urmezi tu în scaun şi aş vrea să te văd pus la cale, cât voiu mai fi cu voi. De aceea te slătu-esc să te duci prin împărăţiile vecine, să-ţî alegi o fată, ce-ţi va plăceâ.
Nu stătCi feciorul împăratului mult pe gânduri, ci o porni în peţit, căci nu se află să-i iasă din cuvânt moşneagului : ce zicea el, trebuia împlinit, să fi făcut pe dracul în patru.
Umbla el dela împărat la împărat, căci mai toţi a-veau fete, şi ce fată n’ar fi mers după un fecior ca dânsul, dar lui nu-i plăceâ nici una. La toate le află cusur: ba că una nu erâ frumoasă, alta erâ prea cuminte, şi el zicea că femeea nu trebuie să fie nici cam bătută cu leuca, dar nici sa ştie prea multe, căci atunci ea e stăpân în casă şi tu slugă la dârloagă, şi vai de a ea casă, unde-i femeea capul. Negăsindu-şi nici una pe plac,
www.dacoromanica.ro
ALBINA
131
se întoarse feciorul împăratului cu mâinile’n buzunar acasă.
Văzând moşneagul că feciorul nu şi putu alege nevastă pe plac, se hotărî să-i aleagă el una, şi astfel îşi chemă sfetnicii curţii la el să se sfătuească ce-i de făcut. Unul îl sfătuiâ într’un fel, altul în altul, dar nu-i păru potrivit împăratului nici unul. Hăt mai târziu se sculă un sfetnic bătrân şi înţelept şi-i zise împâraţului că el crede că deorece feciorul Măriii Sale vrea să-şi ia o nevastă cuminte, să facă un palat cu odăi multe şi întocmite aşâ, ca cu greu să poată umblă cinevâ prin ele, fără să rătăcească. Bun îi păru împăratului plănui acesta şi porunci să-i facă palatul. Chemă meşterii cei mai vestiţi din împărăţie şi le dădu poruncă aspră să-i facă palatul dorit, căci altfel nu li va fi moale. Meşterii se puseră cu trup şi suflet pe lucru şi peste puţină vreme îi dădură gata palatul.
Atunci porunci împăratul de puseră diferite lucruri prin toate odăile palatului, apoi chemă toate fetele de măritat din împărăţie la curte şi le zise: că acea fată,, care vrea să-i fie noră, să umble prin toate odăile palatului şi să-i aducă semn dintr’însele.
Mai întâiu au intrat fetele cele de boieri mai mari, apoi cele de mai mici şi tot aşâ până la cele mai sărace, dar nu pută străbate nici una prin toate odăile.
In marginea oraşului aceluia locuia şi un om nevoiaş, tot Român de-ai noştri, nevoiaş de nu-i sufla vântul în vatră. Românul nostru aveâ o fetiţa frumoasa şi isteaţă. Ea auzi despre porunca împăratului şi se rugă la mă-sa să meargă amândouă la palat, să se uite şi ele. Măsa îl întrebă pe tatl-so, dar el nu se împotrivi, ci le mai aruncă o glumă pe când ieşeau ele pe uşă:
— „Numai să luaţi sama, să nu mă încuscriţi cu împăratul!“
Ele nu se uitară la vorbele lui, ci ieşiră ţinând cu mâna stânga furca in brâu, iar cu dreapta învârtind fusul.
Ajunse aici, se opriră dinaintea palatului şi se uitau cum intră fetele şi ies una după alia cu buzele umflate.
Când fu spre sfârşite întreba împăratul ori de a mai
www.dacaromamcajx)
132
ALBINA
rămas carevâ, atunci făta, luând-o gura pe din nainte, zise fără să vrea: „Eu.“
Auzind mă-sa aceasta, cercă a o dojeni, dar împăratul o chemase în lăuntru şi de-abiâ apucă fata să-i deie furca, dar lără fus. Cum intră ea în palat, ne mai fiind nimenea printr’însul, începu a deşiră aţa de pe fus prin odăile pe unde trecea, şi astfel izbuti fata să umble prin toate odăile, luând din fiecare câte un semn cât de mic spre crezare.
Aşâ găsi ea într’o odaie costumul de mireasă pentru aceea care aveâ să-i fie ursită feciorului împăratrlui,. şi-l îmbrăcă, în altă odaie găr inelul de logodnă şi-l puse pe deget. Apoi după ce găti de cutrierat palatul, începu a depănă aţa înapoi pe un ghem, pe care-1 băgă în sîn şi ieşi afară.
Când o văzu feciorul împăratului îmbrăcată în costumul de nuntă, care-i şedeâ caşicând ar fi fost croit pe ■dânsa, nu mai putu de bucurie. Ea îi arătă semne de .prin toate odăile, apoi plecă cu tot alaiul curţii spre -curtea împărătească, să se logodească. Pe drum o întrebă mirele, cum de a putut umblă prin toate odăile, ea însă îi răspunse că-i va spune totul de abiâ după nuntă.
Mama fetei se duse tot într’o fugă de-i spuse vestea bărbatului, care îşi luă o cămaşă albă, iţarii şi opincile cele de sărbătoare şi porni cu femeea spre curtea împărătească.
Şi se făcu o nuntă ce ţinu trei zile şi trei nopţi de-a rândul. Fost-a poftiţi acolo împăraţi şi crai vecini şi nu s’au ruşinat să sţeie la o masă cu părinţii şi cu neamurile fetei, cari erau gospodari de-ai noştri. La masă a fost rugat tatăl fetei să cânte o doină de-ale noastre dela ţară, căci el eră cântăreţ bun, şi li-o cântat aşâ de duios c’au lăcrămat împăraţii la auzul ei.
Atunci spuse şi fata, la rugămintea bărbatului său, cum a izbutit să umble prin toate odăile şi s’au minunat toţi de înţelepciunea fetei, iar sletnicul cel bătrân ce-1 învăţase pe împărat să facă palatul, zise, căci nu lipsia nici el de aici :
— „Minte este, Luminate, şi în bordeiu, nu numai în palaturi!ff
www.dacorofnanica.ro
ALBINA
133
împăratul, ne mâi putând purtă sarcina împărăţiei, îi încredinţa tronul fiului său, care a domnit blând şi cu înţelepciune ca şi tatăl său şi de n’a murit, trăeşte şl astăzi, iar eu am încălecat pe o şea şi v’am spus-o aşa.
(Auzită dela Ilarie Onciu, elev în Suceava).
G. Alvirescu-Sadoveanul.
Casa profesorilor,
Punerea pietrei fundamentale
In urma intervenţiunei d-lui Mihail Popescu, administratorul Casei Şcoalelor, d-1 ministru Haret a hotărît a dota cercul profesorilor secundari cu un local al lor propriu pentru a-i feri atât de neajunsul plăţii chiriei cât şi de acela de a se tot mută din local în local; a le da în sfârşit un local propriu în care să se întrunească în linişte şi a discuta diferite chestiuni folositoare şcoalei.
Gasa profesorilor.
j	•	*
Prin donarea acestui local, cercul ne mai având de plătit chirie, cotizaţiile se vor puteâ micşoră aşa că absolut toţi profesorii secundari vor puteâ fi membri.
Această clădire consistă din un subsol, un parter şi două etaje şi cuprinde: săli de distracţie recreative, sală de popice, biliard bufet, săli de utilitate culturală didactică, biblioteca, sala de con-
www.dacoromanica.ro
134
ALBINA
ferinţe, precum şi mai multe camere în etajul de sus, la dispoziţia profesorilor din provincie, cari vin în Bucureşti cu afaceri personale sau chestii de minister.
In parter vor fi şi apartamente de închiriat, cari ver putea da un venit de 2 —3 mii de lei venit anual, aşâ ca să fie asigurată sub toate raporturile existenţa şi durabilitatea Cercului
Solemnitatea punerii pietrii fundamentale a acestui local s’a făcut Dum. 24 Octomvrie la orele 2 p. m. printr’un serviciu divin oficiat de P. S. S. Arhereul Meletie Constănţeanu, asistat de S.-sa preotul Ath. Protopopescu, protoereul Capitalei şi un numeros cler.
După terminarea serviciului religios, d-1 Mihail Popescu, administratorul Casei Şcoalelor, a citit actul de fundaţiune, care a fost semnat de d-1 Sp. Haret, ministrul cultelor, de administratorul Casei Şcoalelor, de comitetul cercului, de inspectorii şcolari, etc.
D. C. Şonţu, administratorul cercului, a rostit apoi o frumoasă u vâr tare.
D-1 Sp. Haret, ministrul instrucţiei, a răspuns acestei cuvântări şi a anunţat că este pe cale de a se înfăptui, tot de Casa Şcoalelor şi un local pentru corpul didactic primar.
Urează că noul local să fie un semn de unire şi dragoste între toţi membrii corpului didactic, care să continue a desbate în mod frăţesc toate chestiunile ce privesc învăţământul.
La şampanie, d-1 ministuu Haret a închinat pentru M. S. Regele şi familia regală.
Au toastat apoi pâr. Nazarie; d-1 M. Popescu şi d-1 C. Şcnţu.
Solemnitatea s’a terminat la orele 3 p. m.
Palatul din Potloji.
— Vedere interioara asupra porţii intrării, cu dărâmăturile cuinii. —
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1S5
Pagina glumeaţă.
Cine fură azi o ceapă mâipe fură şi o iapă;
Dar or în temniţă plânge or picioarele îsi frânie
de ANTGN PANN-
llustraţiuni originale de D. Stoica
Nastratin Hogea ’ntr’o vreme nici vre-un câştig având Şi în cea mai de pe urmă sărăcie ajungând, Hotărî să fure ceapă dela un al său vecin Ce aveâ destule ’n casă şi nu da la vre-un strein, Dar văzând Nastratin Hogea că el uşa o ’ncuiâ, Plan făcu pe coş să intre noaptea şi ceva să ia. Deci suindu-se pe casă şi privind pe coş în jos,
Se ivi ’n el umbra lunii în chip de stâlp luminos Şi lăsându-se pe vale de acea umbră-amăgit, Deodată fără veste se pomeni jos trântit, Rămâind ca vai de dânsul cu piciorul rupt în loc, Având mica norocire că n’a fost în vatră foc. Deşteptându-se vecinul, de bufnirea-i când căzu,
Se sculă tot deodată, nici o clipă nu şezu,
www.dacaromamca.ro
136
ALBINA
Strigă, cere la nevastă lumânare ’ngrab, să-i dea, Mai curând să prinză hoţul, şi cine e a-1 vedea.
Iar Hogea zise:—Vecine atât să nu te grăbeşti, Că, ce-am păţit, şi mâine tot aicea mă găseşti.
(„Năzdrăvăniile lui Nastratir» Hoiea1)-


PAGINA eSPIILGTţ
Umbre pe păreţi.
Cum facem pe omul urît?
www.dacoromamcajo
ALBINA
13?
Infonnaţinni.
La 1 Martie 1911, orele 2 p. m. se va ţine concurs la Eforia sjMta lelor civile din Bucureşti, pentru postul de medic al Spitalului Zossima din comuna Armăşeşti, judeţul Ialomiţa, ce se află ocupat provizoriu.
Condiţiunile de admisibilitate şi programa sunt publicate în «Monitorul Oficial» No. 279 din 11 Martie 1900.
Registrul de înscrierea candidaţilor se află deschis în cancelaria Eforiei în orice zi şi oră de lucru şi se va închide cu 10 zile libere înainte de ţinerea concursului.
— Postul de medic al Spitalului Zossima din comuna Armăşeşti, judeţul Ialomiţa, devenind vacant prin neprezcntarea suplinitorului la concurs, se aduce la cunoştinţa generală că d-nii doctori în medicină cari doresc să ocupe acest post, să prezinte cererile d-lor la Eforie.
Condiţiunile de admisibilitate sunt:
1.	Dovadă că are 4 ani de practică sau 2 ani de funcţie ca medic secundar prin concurs în Spitalele Eforiei.
2.	Actul prin care se probează vârsta şi cetăţenia română, iar pentru cei naturalizaţi şi actul cu care să dovedească că au obţinut calitatea de cetăţean român.
3.	Certificatul constatator că a satisfăcut legea militară.
4.	Diploma de doctor în medicină şi «Monitorul Oficial» în care est& publicat dreptul de libera practică.
^Societatea de lectură «Andrei Şaguna» a elevilor din secţ. ped. din Sibiiu s’a constituit pe anul şcolar 1910/11 în şedinţa ţinută la 29 Aug. (11 Sept) 1910, sub presidenţiâ Preacuvioşmi Sale protosincel, director seminartal, Dr. Eusebiu.R. Roşea, în modul următor:
Preşedinte: Dr. Vasile Stan, prof. sem.; Vicepreşedinte: Ioan Drago-mir, ped. c. IV; Notar I: Aurel Zichil, ped. c. IV; Notar II: Gavril Bogdan, ped. c. II; Casier: Simion Dragoman, ped. c. III; Controlor: Iuliu Herlea, ped. c. II; Bibliotecar: George Spârchez, ped. c. III; Vicebibliotecar: George Grozea, ped. c. I; Redactor: Ioan Vigheciu, ped. b IV; Econom: Vasile Streulea, ped. c. III.
Membrii în comisturiea literară :
Dionisie Herlea, ped. c. IV; Alexandru Iosof, ped. c. IV; G :orge Clinciu, ped. c. III; Nicolae Oltean, ped. c. III; Dionisie Albu, ped. c. II; Nicolae Pascu, ped. c. II; Virgil Bran, ped. c. I; Nicolae Nistor, ped. c. I.
ScrijoarG către redacţie.
Fiindcă în noua programă analitică a şcoalelor primare-rurale, se prevede ca elevii div. Ili-a, să fie deprinşi a citi şi din alte cărţi şi broşuri decât cartea de cetire, m’am gândit ca să^ le pun în mână revista enciclopedică «Albina». In aşa caz, vă rog să binevoiţi a mi-se răspunde dacă puteţi oferi elevilor cl. V-a dela această şcoală, un abonament pe anul XIV, cu 4 lei (ca pentru absolvenţi). Cred că această idee e binevenită şi va avea mulţi imitatori.
Gh. Darpslescu
înv. ajut.—Scundu, Vâlcea.
NOTA REDACŢIEI: Administraţia revistei a admis propunerea din această revistă.
www.dacaromamca.ro
138
ALBINA
Publicaţiunile Gassei Şcoalelor.
1)	Biblioteca pedagogicii.
No. 1. Didactica magna do Amos Comenius......................................1,55
No. 2. Câteva idei asupra: educaţiei Partea I de Locke.......................1,—
No. 3. Pedagogia practică de Ad. Matthias....................................2,50
No. 4. Introducere î i pedagogia lui Herbnrt de Chr. Ufer....................1,—
No. 5. Leonard şi Gertruda de Pestalozzi.....................................3,10
No. 6. Psichologia pedagogică de Eui. Martig.................................3,50
No. 7. Eroii de Th. Carlyle..................................................2,—
No. 8. Câteva idei asupra educaţiunei Partea II de Locke................• . . i,—
2)	Biblioteca pentru popor.
No. 1. Alexandria.......................................................0,30
No. 2. Arghir şi Elena.....................................•............0,25
No. 3. Isopia...................................•.......................0,40
No. 4. Genoveva din Brabant . . •................ ......................0,45
No. 5. Răvaşele unui doctor Partea I....................................0,30
No. 0. Răvaşele unui doctor Partea II........................... .... • 0,30
No. 7. Răvaşele unui doctor Partea III.................. ...............0,30
3)	Citiţi didactice.
1)	Catecliismul ortodox de Econ. I. Gotcu....................•.............
2)	Dreptul bisericesc de Dr. Boroianu............ .........................
3)	Introducerea in cărţile noului testament de I. Cornoiu..................
4)	Ioiroducere în cărţile vechiului testament de C. Cliiricescu...........
o)	Explicarea evangheliilor de I. Mihălcescu...............................
0) Liturgica de Eu. St. Călinescu...........................................
7)	Morala creştină de Ec. S'. Călinescu....................................
8)	Teologia dogmatică de Ec. St. Călinescu.................................
9)	Omiletica de Pr. V. Aramă ....	. . •...............................
10)	Pastorala de Ec. I. Gotcu..........................................■
11)	Sf. Vasile cel Mare de I. Valaori.......................................
12)	Sf. Grigore Teologul de I. Valaori . ■..................................
13)	Sf. Ion Crysostom de 1. Valaori................•................ ...
14)	Sf. Iustin de I. Valaori................................................
15)	Carte de cetire şi exerciţii grece pentru cl. IU seminarială şi a V liceală
de I. Valaori........................................................
16)	Carte de cetire şi exerciţii grece penttu cl. IV seminarială şi VI liceală
de I. Valaori........................................................
17)	De civitate dei de I. Dianul........................... ................
18)	De viris illustribus de I. Dianit.............•.........................
19)	De vita beata de I. Dianu.......................................... . . . .
20)	Carte de limba română pentru clasa I normală de G. Chelaru..............
21)	Carte de limba română pentru clasa II normală de G. Chelaru.............
22)	Carte de limba română pentru clasa IV seminarială de G. Adamescu . .
2.30
2.30
2.30
1.75 2,20
1.75
1.75
2.30 2,55
1.75
1.75 1,60
1.75
1.75
1.50
2,25
1.50
1.75
1.75 1,60 2,10
2.50
4)	Diverse.
1)	Curs de contabilitate de G. Dumitrescu-Bumbeşti.........
2)	Istor’a bisericei române Volumul 1 de N. lorga............
$ Istoria bisericei române Volumul II de N. lorga...........
4)	Românii sub Mihai Viteazu de N. Bălcescu................
5)	Teatrul naţional în 1908-1909 de P. Eliad .	............
i\) Cântece şi coruri şcolare de Chiriac, Bănulescu şi Saxu . .
7)	Colecţia de ouă încondeiate de Maria Panaitescu.........
8)	Colecţia dj cusături naţionale de Maria Panaitescu ....
9)	Conferinţe Populare. Voi. II de G. Coşbuc.........
10)	Şcoalele secundare din Frankfurt | Main de31. Dimitrescu.
11)	Organizarea gimnaziilor în Saxonia de M. Ţilenschi.
2.50 2,— o___
2.50 0,60
1.50
0.	50 3,60
1,	—
Doritorii de a-şi procură aceste publicaţiuni, vor consemnă banii pe seama ■■C-itssei şcoalelor, iar recipisa O vor înainta oassei şooalelor în schimbul căreia vor primi cărţile. Sub nici un ciivănţ să nu se trimită banii prin mărci sau mandat postul, căci vor fi refuzaţi.
Is/lu-lţiamiri.
Direcţiunea şcoalei de băeţi No. 4 din Bucureşti aduce mulţumiri d-nei C. Calîiady, proprietară în com. Costeşti, Argeş, pentru suma de 5 lei, ce a binevoit a dărui şi cu care s’au cumpărat cărţi copiilor săraci din această şcoală.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
139
„STEflU fl“
Societatea *Steaua* lucrează pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedeca; rea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
In acest scop publică şi o bibliotecă populară, din care au apărut până acum următoarele cărticele a câte 20 de bani :
No. 1. Din Ţara Basarabilor, de G. Coşbuc — un rezumat al Istoriei noastre naţionale, dela colonizarea Dacilor pană la Răsboiul pentru neatârnare din 1877—78.
No. 2. Foloasele învăţăturii, de P. I)ulfu—o descriere a stării de azi a sătenilor noştri în asemănare cu a celor din ţările apusene şi mijloacele ■de îndreptare.
No. 3. Minunea vieţii şi cheia lumii, de Th. D. Speranţia—o povestire morală şi instructivă.
No. 4. Grăaina de legume, de Ioau Hăscganu—tratat de grădinărie.
No. 5. Medicul poporului, partea I, de J)iv I. Felix — poveţe practice de higiena.
No. 6. Avem cu ce să ne mândrim, de T. Duţescn-Duţn — spicuiri din Istoria şi Literatura naţională, cu îndemnuri pentru săteni la învăţătură.
No. 7. Medicul poporului, partea II, de Dr. I. Felix — poveţe pentru păstrarea sănătăţii.
No. 8. Biserica Ortodoxă Română, de I. Micliălcescu şi Victor Puia— explicaţiuni asupra slujbei bisericeşti şi a picturilor murale din Biserică.
No. 9. Ştefan-cel-Mare, de Alex. Lejiădatu — povestire populară a faptelor şi răsboaielor purtate de Marele Domn al Moldovei.
No. 10. Ce se poate învăţă dela un drum lung, de Dr. I. Simionescu— povestiri însoţite de exemple din viaţa sătenilor din ţări străine, spre a folosi ca pilde ţăranilor noştri.
No. 11. Comoara Dorobanţului, de Hiliail Sadoveanu—pildă despre un ■om rău nărăvit şi stricat din pricina beţiei, care, în urma unor întâmplări, ‘8*a îndreptat pe calea cea bună, devenind un gospodar de frunte în satul său.
No. 12. La Răscruci, de I. Slavici- povestire morală cu pilde cum treime să se poarte omul în societate şi cum să iubească pe Dumnezeu.
No. 13. Domnul Tudor din Vladimiri, de N. Iorga—schiţă biografici amănunţită despre Tudor Vladimirescu.
No. 14. Pământul şi Ţara noastră, de 'Aldem—o schiţă geografică şi -economică a României.
No. 15. Românii de peste Carpaţi, de I. Russu Şirianu—studiu statistic.
No. 16. Romanii şi Dacii, de Dr. I. Lupas-povestire populară, despre luptele dintre Romani şi Daci şi despre obârşia şi alcătuirea poporului românesc
No. 17. Satul Griviţa, de N, Râdulescu-Niger—poveţe despre agricultura •şi gospodăria sătenilor.
No. 18. Cum ne putem feri de hoaţele molipsitoare, de Doctorul Ure-•chiă—lămuriri şi sfaturi folositoare şi trebuitoare tuturor pentru buna îngrijire şi păstrare a sănătăţii.
No. 19. Supersiiţtnnile păgubitoare ale poporului nostru, de George Coşbuc.
No. 20. Antim Ivireanul, de N. Dobrescu—schiţă despre viaţa acestui vlădică, care a fost unul din cei mai însemnaţi, de cari am avut parte în trecut.
Societatea a scos şi următoarele 5 tablouri în culori, executate artistic pe hârtie cromo:
www.dacoromamcajo
ALBINA
140
Portretul M. S. Regelui României „ Reginei României
A. S. R. Principelui Ferdinand * . „ „	„ Pincipesei Maria ....
lui Ştefan cel Mare, Domnul Moldovei.
Bani
0.50.
0.50.
0.50.
, 0.50. . 0.50.
Administraţia publicaţiunilor este la librăria C. Sfetea, Bucureşti, piaţa Sf. Gheorghe, iar pentru cererile de înscriere ca membri, a se adresa d-lui Sp. Haret, Bucureşti, str. Verde.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâi î an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
In schimb fiecare membru primeşte câte un exemplar din cărticelele sau tablourile publicate de societate anual.
Comitetul : Preşedinte, Ion Kalinderu, Membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sava Şomânescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spirn C, Haret, Ministru, profesor universitar.—Secretar, Const. Batiu, profesor secundar, fost inspector şcolar, — Membrii : Petre Gârboviceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi Director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român ; I. Dimitrescu Procopie, senator, Pt'imar al Capitalei; M. Ylădescu, fost Ministru, profesor universitar; Oristu S. Negoescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Pompiliu Eliade, profesor universitar — Cenzori, Const. Alimâneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu,pro fesor secundar; Const. Âlexandrescn, institutor.
P U 3 LI 6 A ŢI U N E -
fio. 92.302 din 16 6ctomvrie 1910.
Prima tragere la sorţi a titlurilor de rentă 4 % amortibilă din 191Q împrumutul de 128.000,000 lei se va efectua în ziua de 18 Noemyrie/1 Decemvrie 1910, ora 10 dimineaţa, în sala specială a Ministerului Finanţelor, conform dispoziţiunilor stabilite prin regulamentul publicat în «Monitorul Oficial» No. 245 din 7 Fevruarie 1906.
La această tragere se vor amortiza titluri pentru o valoare nominala de lei 677.000 în proporţia următoare :
23	titluri	a	5.000	lei	115.000	lei
76	»	»	2.500	»	190.000	»
173	»	»	1.000	»	173.000	»
398	»	»	500	»	199.000	»
670 titluri pentru o valoare nom. de 677.000	»
Publicul este rugat a asistă la tragere.
La Administraţia noastră, din Ştrada Mântuleaja fsfo- 9, se găsesc de vânzare noile programe intrate în vigoare dela20 Septemvrie a. c. şi anume:
1.	Programa analitică a şc. norm. de învăţ, cil lei 2.20.
2. Programa analitica- a şcoalelor urbane cu lei 1,20.
3. Programa analitică a şcoalelor rurale eu lei 1,20.
Luate din administraţie, se scad eei 20 bani, cari sunt pentru porto.
Administraţia.
www.dacoromanicaxo
CU RENUME UNIVERSAL. Recomandat de medici în toată lumea pentru adulţi şi copii cât de mici. De O eficacitate absolut sigură, singurul contra constipaţiunei, congestiunei şi migrenei. Plăcut la gust, nu produce colici şi n’are efecte rele asupra organismului.
Cel mai economic, cutia cu 25 purgative Lei 1.50
Rugăm a se refuza pastilele cari nu vor avea această
PURGEN
•DAVER.
inscripţie, căci sunt falşe, w.lâmătoare şi produc colici.
Depozit general pentru România de Maşini şi unelte, inginer Marcus & Berlescu, Bucureşti, str. Doamnei, 21. «Lăptarii mo-del» din renumitele Fabrici:
ALFA-SEPARATOR
DIN
STOGKHOLM, Paris, Berlin, Viena, Budapesta
şi din fabrica
Berjedorfer Eisenwerk, Soc. anon. Bergedorf.
Se găsesc în permanenţă în depozit: Separatoare Alfă-Laval, putinele de unt, maşini şi scânduri de frământat untul, încălzitoare şi recitoare de lapte, căni şi bidoane , aparate pentru controlul şi analiza laptelui, forme de unt, hârtie pergament etc.
Unelte pentru creşterea vitelor, trocare, sonde, foarfeci de tuns, mărci de urechi pentru însemnat vitele, lanţuri speciale, etc., aparate pentru clocirea artificială şi creşterea păsărilor.
Toate maşinile necesare pentru instalaţiuni de Lăptarii cu aburi. Maşinile Alfa-Separator sunt singurele adoptate de către toate lăptâ-riile Domeniilor Coroanei, de către lăptăriile cooperative săteşti, de «Lăptăria Bucureşti» şi de toate lăptăriile mai mari din ţară.
La cerere se trimite gratuit catalogul.	(2—26).
	ARTI fi ei 1 splendide, de un efect grandios, importate dela o renumită fabrică din Anglia.
	LAMPI6Af\lE foarte frumoase şi durabile în diferite colori şi forme.
	Ghirlande, Gonfetti, Şerpentine, Articole 	de tombolă	r	
	şi toate articolele pentru
	Serbări de vară şi petreceri câmpeneşti FILIP LINDENBERG
(Dela 1 August, Str. Stnfi 'dan, 16).
www.dacoromamca.ro
rE

3E
CREMA, PUDRA £1 SĂPUN „FL6RA
nu se vând decât in embalagiul original arătat aci (un sfert din mă' rimea naturală) şi cu următoarele preţuri:
Crema lei 1.50 —Pudră lei 2 —Săpun lei 1.25
Refuzaţi dar în interesul D-v. ca neveritabile dacă vi s’ar oferi aceste preparate in cantităţi mai mici sau altfel decât in embalagiul original aci arătat şi cu etichetele neatinse,
■s

Crema şi Pudra «PLORA> se pot întrebuinţa fârâ grijă cât de mul timp, acest fapt e stabilit oficial de institutul de Chimie al Statului, care a constatat la 12 Septembrie sub No. 1.110, că: «Crema şi Pudra «Flora» nu conţin substanţe toxice sau de acele cari printr’o întrebuinţare îndelungată pot vătăma sănătatea».— Pomada de păr «Flora» neîntrecută pentru îngrijirea raţională şi higienică a părului; Borcan mare lei 2.50, mic lei 1.75— Capilogen «Flora» (apă de păr), curăţă mătreaţa după câte-vâ întrebuinţări; Sticla mare lei 3.25, mică lei 2.50— I»a nemulţumire să restitue costul pentru oricare din aceste preparate.

pectosin 3teanu
vindecă tuşea cea mai rebelă şi e preparatul cel mai raţional pentru a trată cu succes bronşitele acute şi cronice, tuse convulsivă (măgârească), emflsemul pulmonar etc. Sticla lei3.--La Droguerii şi farmacii.
jtemojerul 3teanu
Unul din cele mai puternice reconstituante ale corpului slăbit, măreşte greutatea corpului şi redă pofta de mâncare perdută, suveran pentru a combate anemia, lipsa sângelui, clorosa, debilitatea generală, dispepsia, con-stipaţia, Leucorea (poală albă la femei) Histeria, Neurastenia, Ameţelile, Slăbirea memoriei, Limfatismul, etc. He-moferul Iteanu este autorizat de Onor. Consiliul Sanitar Superior şi recomandat de eminenţii noştrii medici Prof. dr. Bui-cliu, Prof.' dr. Leoute, Prof. dr. înegel (Iaşi) şi alţii, după experienţele Îndelungate. — Pre’tul lei 4. —
La Droguerii şi farmacii.
3E
Nevralgiile cele mai rebele grena, durerile reumatismului acut, articular lumbago, durerile de dinţi cele mai tari, mai ales nevralgice, precum şi ori-ce dureri provenite din răceală sunt combătute cu deplin succes prin întrebuinţarea
------— Pastilelor Nevralgine Jurist = ------------ I
Aprobatede Consiliul Sanitar Superior. Preţul unui
flacon Lei 2.50, o dosă 5c bani: La Droguerii şi Farmacii.
Inst. de Arte Grafice «Carol Gobl- S-r I. St. Rasidescu,
www.dacoromamca.ro