Anul XIII No. 52 26 Septemvrie 1910 Apare în fiecare î)uminecă COMITETUL DE REDACŢIE ION KAL1NDERU P. GArbovIceanu O.Coşbuc 0-1 P. V. Năsturel N Nlcolaescu Gr. Teodosslu I. Otescu Redacţia şi Administraţia WWW>daCfllOmafiiCa,10 -Iln'-ui'.',-ii. No. 27.864. Anul xiii. No. 52. 26 Septemvrie 1910. ALBINA Revistă Enciclopedică Populară Abonamentul in ţară pe an Iei 5 I Abonam, in străinătate pe an Iei 8 „ „ „ pe 6 luni „ 31 Dn număr........15 bani. Pentru anuneiurl X leu linia, jsfllea publicitate, B bani eu vântul. Manuscriptele nepublieate ae ard. Redacţiunea îşi rezervă dreptul ca, din articolele ce nu se vor putea publică în întregime, să dea numai extrase sau rezumate. SOjVIflROL.: Administraţia, După 13 ani. A. Gorovei, Legile ţării: închiriere. Irimia Popescu, Viermii plămânilor, i. M. Râureanu, Amyot. Preot V. Ursăcescu, Ceva din viaţa Turcilor din judeţul Tul- cea (cu ilustraţie). Administraţia, Portretul lui Mihaiu Viteazul. N- I J3onjuJ, Cugetare. Tabla materiilor din anul XIII. DIN ZIARE ŞI REVISTE: Modificarea adusă de altoire viţelor noastre.—Roadele beţiei. CRONICA: Cronica teatrală: Deschiderea stagiunii teatrului naţional (cu ilustraţie). — De pe Domeniile Coroanei. -- Informaţiuni. — Scrisoare către Redacţie. PAGINA GLUMEAŢĂ: Stan Păţitul, Merele de aur (cu 5 ilustraţiuni). SUPLEMENT: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 44 dela 26 Septemvrie 1910. SUPLEMENT ARTISTIC: Portretul lui Mihaiu Viteazul, de Gostin Petrescn. www.dacoromanica.ro DUPĂ 13 ANI- Cu No. de faţă să sfârşeşte anul al 13-lea al revistei noastre. Rugăm dar pe prietenii noştri să stărue a face noi abonaţi pentru anul al 14-lca, îneunoştiinţănd pe cei ce ar dori să se aboneze, că vor primi revista numai dacă vor trimite odată cu cererea de abonament şi costul abonamentului de 5 lei pe an. Tot odată rugăm pe d-nii abonaţi cărora le expiră abonamentul la 30 Septemvrie a. c., şi n’ar mai dori să ră-mâe abonaţi să ne comunice prin o carte poştală, spre a le suprimă trimiterea cu începerea anului al 14-lea. Această rugăminte o tăcem, de oarece noi trimitem revista abonaţilor noştri prin abonament poştal la distribuţie, plătind poştei pe trei luni înainte francarea revistei; de aceea d-nii abonaţi cari n’ar mai bine-voi a rămâne abonaţi şi nu ne-ar comunică, ne expun să pierdem plata expedicrcl revistei, pagubă ce pentru un abonament (le 5 lei pe an este destul de simţitoare. Incunoştiinţările trebue să ni să facă cel mult până la 30 Septemvrie, când suntem obligaţi să depunem poştei listele şi banii. Reamintim prietenilor şl abonaţilor noştri, că cine ne face cel puţin cinci abonaţi şi trimete banii odată cu numele lor, au dreptul la un abonament gratuit, lie pentru biblioteca şcolii, tic pentru parohie, cerc literar, etc. In anul al 14-lea ca şi in anul curent, vom dă abonaţilor noştri ca premiu 4 tablouri colorate, copii după artişti renumiţi din străinătate sau din ţară. Pentru elevii de gimnazii, licee, semlnarii, şcoli normale etc., dacă se abonează cel puţin cinci din aceeaşi şcoală, le acordăm abonament redus, adecă lei 4,20 pe an, in loc de 5 lei. Pentru absolvenţii de şcoli primare din comunele rurale, reducem abonamentul la patru (4) lei pe an, lie că se abonează unul singur, lie o grupă de mai mulţi inşi la un abonament. Cererea de abonament in acest caz trebue făcută prin dirigintele şcolii sau prin preot. In tot cazul cererea de abonament trebue neapărat însoţita de plată, altfel nu se va satisface. Abonamentele se fac şi se plătesc numai pe un an întreg. Regularitatea cu care (le 13 ani apărem, bogatul material ce am publicat în acest timp şi numărul cel mare de ilustra-ţiuni ce dăm in llecare număr, sunt o garanţie că revista este aşezată pe baze solide şi se bucură de sprijinul şi încrederea tuturor. _______________ ADMINISTRAŢIA. www.dacoromamca.ro LEGILE TAINEI Despre închiriere. Când închiriez cuivâ o casă, acesta este un contract prin care mă oblig ca acel cinevâ să se bucure, pe un timp oarecare, de lucrul meu, în schimbul unui preţ. Dacă în loc de casă i-aş da să se folosească de o moşie, aceasta este tot o închiriere, dar se numeşte arendă. Iar dacă, în loc de casă ori de moşie m’aş învoi cu cinevâ ca să se poată folosi de ştiinţă ori de munca mea, şi aceasta este tot un contract de închiriere, precum este, de pildă, contractul de munci agricole. In sfârşit, eu mai pot închiriâ cuivâ un capital al meu, adică o sumă de bani, pentru care are a-mi plăti procente. Prinurmare se poate închiriâ un lucru, şi preţul închirierei se numeşte chirie, dacă i un lucru mişcător sau o casă, şi arendă dacâ-i o moşie. Se poate închiriâ munca, şi atunci preţul închirierei se numeşte leafă, salar, plată, după cum cel care-şi închiriază munca este funcţionar sau muncitor. Se mai poate închiriâ un capital, şi preţul închirierei este procentul. Acest din urmă contract se mai numeşte şi împrumut cu procent sau cu dobândă. Acuma avem să vorbim numai despre chirio şi arendă. Dacă închiriez cuivâ o trăsură cu cai, ca să facă un drum, ori dacă îi închiriez nişte mobile ca să-şi mobileze odae, ori nişte haine ca să se ducă la o serbare, se zice că este o închiriere de lucruri mişcătoare. Dacă-i închiriez o casă ori o moşie, este o închiriere de lucruri nemişcătoare. Contractele de închiriere se pot face şi verbal, ca oricare contract (afară de câtevâ, despre care am pomenit). In lege toate soiurile de contracte de închirieie se numesc cu un singur nume : Iocaţiune; acel care dă un lucru în iocaţiune, adică proprietarul, se numeşte locator, iar acel care ia lucrul în iocaţiune; se numeşte locatar. Proprietarul unui lucru închiriat are datoria de a face ca chiriaşul să se folosească, de acel lucru, pe tot timpul în- www.dacoromaiiica.ro ALBINA 1391 chirierei ; dacă închiriez cuiva un lucru, să nu aibă şi altul drepturi asupra lui, pentru a nu se puteâ folosi de el în linişte. Datoria această se îndeplineşte dând chiriaşului lucrul în stăpânire, în bună stare, şi să-l întreţie, pe timpul închirierei, aşâ ca chiriaşul să nu fie stingherit întru nimica. Proprietarul lucrului închiriat mai este dator să apere pe chiriaş contra turburărilor altora. Despre ce fel de turburări este vorba? Eu sunt arendaşul unei moşii, şi un rău făcător intră cu vitele pe locul meu de grâu şi-mi distruge recolta. Pentru asemenea fapt, eu nu pot să-l apuc pe proprietarul moşiei, ca să mă despăgubească. Dar dacă se scoală cineva şi pretinde că o parte din moşie este a lui, şi vreâ să mă scoată pe mine, atunci acesta care mi-a arendat moşia trebue să mă apere în contra turburătorului. Asta însemnează că proprietarul este răspunzător numai pentru turburările de fapt, sau materiale. Proprietarul mai răspunde de viciile ascunse, întocmai precum am văzut că răspunde şi vânzătorul unui lucru. Am închiriat dela cinevâ o casă, şi când vine iarna şi vreau să fac foc, văd că sobele nu încălzesc şi fumul mă alungă din casă. Acest viciu ascuns eu nu 1 am cunoscut; din pricina lui nu mă pot folosi de casă, şi proprietarul răspunde de aceasta. De aceste vicii răspunde proprietarul chiar când nici el nu le-a cunoscut, şi chiar dacă viciile s’ar fi ivit după închiriere. Chiriaşul, caşi arendaşul, au şi ei obligaţii deosebite. Maiu întâi trebue să se slujească de lucrul închiriat, după cum a fost convenţiunea. Dacă am închiriat o casă pentru ca sâ locuesc in ea cu familia mea, nu pot să fac din ea un han sau o cârciumă. Apoi chiriaşul (sau arendaşul) trebue să întrebuinţeze lucrul închiriat, ca un bun gospodar, caşi cum lucrul acela ar fi al lui. Aşâ, dacă am închiriat un cal, nu trebue să-l încarc peste măsură, ori să-l las flămând. Dacă am arendat o vie, trebue să o îngrijesc şi să o curăţ după cum cere o vie. Chiriaşul sau arendaşul trebue să plătească, la timpul hotărît, chiria sau arenda, şi la isprăvirea contractului să lase lucrul în stare bună. Dacă aş închiriâ o casă a cuiva şi s’ar întâmplă să ardă casa, n’am să răspund de asta dacă ar fi ars fără vina mea. De pildă: cade trăsnetul pe casă şi se aprinde; se înţelege că eu nu pot avea nici o vină. Dar nu curăţ coşul (hornul) şi se aprinde, şi arde casa, atunci se înţelege că eu răspund, pentrucă una din obligaţiile mele este să întrebuinţez casa ca un bun gospodar, şi un gospodar bun are grijă să cureţe coşul casei. In afară de aceste obligaţii comune chiriaşului şi arendaşului, fiecare dintre ei mai are şi obligaţiuni speciale.’ www.dacoromanica.ro 1392 ALBINA Chiriaşul trebue să aducă în casă mobile destule, ca să poată răspunde de chirie, şi asupra acestor mobile proprietarul are un privilegiu, după cum vom vedeă mai încolo. Dacă chiriaşul nu aduce destule mobile, contractul se poate desfiinţâ. Reparaţiunile mici sunt în sarcina chiriaşului, dacă părţile nu au convenit altfel. Reparaţii mici se socotesc reparaţiile sobelor, stricărei tencuelei din partea de jos a păreţilor până la înălţimea de un metru; reparaţia duşumelelor, a uşeior, ferestrelor şi încuetorilor. Dacă însă aceste stricăciuni s’au pricinuit fără fapta chiriaşului, atunci el nu-i dator să le repare. Dacă grindina sfarmă geamurile, proprietarul este dator să 1» repare. Proprietarul trebue să cureţe fântânele (puţurile) şi umblă-torile (latrinele). Dacă contractul de închiriere se desfiinţează pentru vina chiriaşului, acesta-i dator a plăti chiria pe tot timpul trebuitor pentru o nouă închiriere, precum şi daunele pricinuite din reaua întrebuinţare a casei. In privinţa arendărei sunt de asemene regule speciale. Dacă arendaşul nu înzestrează moşia cu vitele şi instrumentele trebuitoare ; dacă nu o cultivă de fel, dacă nu o cultivă ca un bun gospodar, însfârşit dacă nu îndeplineşte întocmai condiţiile arendei, aşâ încât din aceasta rezultă o daună pentru proprietar, atunci acesta poate să ceară desfiinţarea contractului. Dacă arenderea s'a făcut pe mai mulţi ani şi în cursul ei s’a perdut recolta unui an, sau măcar jumătate din ea, prin vre-o întâmplare neprevăzută, atunci la sfârşitul arendărei, arendaşul are dreptul să ceară o scădere din arendă. Această scădere se va socoti ţinându-se în seamă recoltele din toţi anii şi făcându-se răfuială de câtă pagubă a putut să aibă arendaşul. Printre întâmplări neprevăzute nu trebue să punem inundaţiile ori devastaţiile din războiu. Arendaşul care iese trebue să deâ, celui care vine după dânsul, încăperile cuviincioase şi alte înlesniri pentru muncile anului viitor, precum şi arendaşul care vine, trebue să lase celui ce iese, încăperile cuviincioase şi alte înlesniri pentru ca acesta să-şi poată strânge recoltele şi să-şi pue în regulă gospodăria. Şi chiriaşul şi aredaşul pot să treacă altuia contractul, adică să subarendeze sau să cesioneze contractul, dacă acest drept nu le-a fost oprit de proprietar. In asemenea caz, însă, drepturile şi datoriile dintre proprietar şi chiriaş sau arendaş, rămân neştirbite. Dacă am subînchiriat casa pe care am închiriat-o şi eu dela un proprietar, tot eu rămâiu răspunzător către el, pentru plata chiriei, şi dacă ar arde casa din pricina subchiriaşului meu, eu sunt răspunzător şi pentru asta. In privinţa arendărei pământurilor cătră ţărani, noi avem o www.dacQFomanica.ro ALBINA 1393 lege deosebită: legea pentru invoelile agricole, în care se regulează raporturile dintre proprietar sau arendaş şi ţărani, în ceea ce priveşte arendarea pământurilor de hrană. Artur Gorovel. Viermii plămârţilor. S, n plămânii oilor, adesea se găsesc viermi sub-| ţirei, lungi cât degetul cel mic, alţii şi mai scurţi, iar unii cu mult mai mici. v Cei mai lungi se află mai mult în ţevile plămânilor. Aflarea şi desvoltarea viermilor în plămânii oilor, este în legătură cu anii ploioşi, cu păscutul pe livezi mocirloase, cu adăpatuL în băltoace şi în orice apă stătută şi murdară. Mieii şi oile tinere se înbolnăvesc mai uşor. Boala se arată adesea la mai multe oi, printr’un fel de troanâ; oaia tuşeşte des şi tare şi de mai multe ori deodată, mai ales când merge răsuflă cu greutate în cât e gata să se înăbuşe. Câte odată tuşind, asvârlă afară glomotoace de viermi amestecaţi cu muci ce i se scurg din nas. Deşi oaia îşi păstrează oarecum pofta de mâncare, totuşi' boala o slăbeşte, pieliţa ochilor şi-a gurii devine spălăcită, lâna i se usucă, e aspră şi firele ei se rup cu înlesnire; mănâncă adesea stând în genuchi, i se sleesc puterile, slăbeşte în cât a-junge pielea şi osul, murind după 2—3 sau 4 luni de zăcere. Unele din ele, cari au fost mai cu putere, mai bine întreţinute şi la cari viermii au fost în mic număr, scapă, se lecuesc. Oile bolnave se vor ţine separat de cele sănătoase. Pentru a fi ferite de boală, seva îngriji ca turmele să nu pască pe- livezi umede, oprindu-le de a se adăpâ din băltoace, smârcuri, şanţuri cu ape stătute ; sau în caz când alte păşuni lipsesc, li se vor www.dacaromanica.ro ALBINA 1394 da mai nainte de a se scoate la iarbă, mai ales mielor şi oilor tinere, puţin nutreţ uscat şi apoi apă bună de băut, căci tăindu-li-se astfel setea, nu mai beau apa zăcută aflându-se la păşune; iar la întoarcere seara, li se va da a linge sare. Se mai poate da pentru a înlătură boala, pul-vere de oase şi pulvere de calaican în părţi de o potrivă din fiecare, preţ cam câte o lingură nu tocmai plină pe zi, pentru fiecare oaie, punându-se a-ceste prafuri în puţine tărâţe sau mălaiu. Oile bolnave se vor căută, afumându-le cu fumuri de boabe de ienupere, de gudron. închise în grajd, se va pune pe o lopată de fier încălzită până la înroşire: ienupere. gudronul şi alte leacuri, arzându-se. Un învăţat «Minette» a dobândit vindecarea acestei boale cu esenţă de terebentin şi untdelemn, a-mestecate împreună. Se poate da deci pe gură oilor bolnave, dimineaţa şi seara câte-vâ zile de-a-rândul cam câte-o lingură de esenţă de terebentin, amestecată cu 3 de untdelemn. Plămânii oilor bolnave, moarte sau tăiate, se vor îngropa adânc, sau se vor arde. Irimia Popescu. ______________ Medic Veterinar. Amyot de I. M. RIUREANU. Iacob Amyot, fiul unui cismar din Melun în Franţa, pribegind încă de tânăr din casa părintească, se rătăcise şi căzuse bolnav pe drum. Un călător îl văzu lungit pe câmp şi, făcăndu-i-se milă de dânsul, îl urcă la spatele său pe cal şi-l duse la Orleans, unde îl aşeză în spital. Fiind-că boala îi provenea numai din osteneală, se în-tremă îndată. Când plecă d'acolo, i-se (leteră zece lei, ca să aibă de cheltueală. Spre recunoştinţă pentru această caritate, când ajunse mare demnitar şi episcop la Auxerre, lăsă prin testament o sută de mii lei acelui spital din Orleans. Sunt puţini oameni care-şi păstrează sufletul aşă de curat, în oât să nu uite condiţiunea naşterii lor, fazele vieţei din trecui şi bine-facerile primite odinioară. www.dacoromamca.ro Ceva din viaţa Jurcilor Din Trestenic, jud. Tulcea. Mn satul Trestenic, com. Nalbant, jud. Tulcea, veţuesc vre-o 54 familii cu 305 membri de religiune mahomedană. IŞă Pentru îndeplinirea cultului au o geamie şi un hoge. ® Hogea n’are cursuri, ci ştie numai a cântă, seri şi ceti. Hogea îndeplineşte însărcinarea ce ar corespunde până la un punct cu cea a preotului nostru. Umblă îmbrăcat la fel cu conaţionalii lui, cu simpla deosebire că învelitoarea fesului îi e albă. întreţinerea localului îi lăsată în seama locuitorilor, iar hogea îi retribuit de stat cu 13 lei lunar. Populaţia îi paşnică şi foarte supusă statului. Toate persoanele oficiale sus puse, cari au trecut prin localitate ca repausatul I. P. S. Mitropolit Partenie, actualul I. P. S. Mitropolit Pimen pe când erau episcopi, cât şi D-nii prefecţi de pe vremuri au căutat să nu-i treacă cu vederea şi această atenţiune li-a ridicat moralul şi-a făcut să capete dragoste pentru România (1). Pe vremuri când li se cereâ şi lor să facă Te-Deum în giamie la sărbătorile noastre naţionale, se adunau cu toţii şi hogea oficia după rânduiala cultului mahomedan,pomenind din când în când numele M. S. Regelui zicând: „Carol gim-liasă versan o**u, sabiasâ cheschin olsun“ adică „D-zeu să-i dea sănătate regelui Carol şi să-i facă sabia lui iute şi tăioasă„ şi apoi repetau în cor cu toţii însoţind zicerea şi cu temenea (aplecare) până la pământ. Acum nu li se mai cere să facă Te-Deum, dar de multe ori vin la asemenea ocaziuni la biserica din Nalbant unde aprind lumânări, iar când creştinii fac cruce, duc şi ei mâna la piept şi frunte şi se pleacă puţin. Fesurile ca întotdauna, nu le iau nici în biserică din cap. 1 (1) Evenimentelor din Turcia din anii trecuţi nu le-a dat nici-o atenţiune şi cum le-a auzit tot aşa de degrab le-au şi uitat. www.dacaromanica.ro 139G ALBINA Numai bărbaţii au dreptul după coran (1) de a se duce la geamie. Femeile n’au dreptul de a asistă la serviciile religioase din giamie cât şi în afară de aceasta, decât doar la serviciul religios al cununiei ce se face la casa miresei. Ca sărbătoare săptămânală, au Vinerea. Joi seara hogea iese pe locul înalt din faţa geamiei (2) şi se aşează cu faţa spre apus, spre Meca, oraşul profetului Mahomed şi începe a cântă o psalmodie pe unele părţi jalnică şi melodioasă, pe altele fioroasă şi în total melodia exprimă ceva oriental. înţelesul cântării îi acesta: „ Veniţi la rugăciune, unul este D-zeu adevărat şi Mahomed singund său profet11. Cântarea se repetă de 3 ori consecutiv cu mici intervale de timp. Tot Joi seara paracliserul aprinde lumânări la mormintele dervişilor (3) din pădure. In pădurea de lângă sat se află 13 morminte de dervişi, aşezate în desişurile cele mai tainice ale pădurii. Aceste morminte au câte-o piatră la ambele capete şi câte un ştubeiu în care Turcii aprind lumânări de seu de oae. Un grup de Turei din Trestenic. Unul dintre ei mai fanatic, un fel de paracliser, vine în fiecare Joi seara şi Vineri dimineaţa pentru a aprinde lumâ- (1) Carte religioasă în care se cuprind învăţăturile fundamentale ale religiei date de Mahomed. (2) Minaretâ (turn) n’are. (3) Dervişii sunt membrii unei secte religioase musulmane le călugări, cari în exerciţiul cultului se învârtesc împrejur până cad în spasmuri pronunţând atunci cuvinte fără rost şi care-s tălmăcite şi luate ca o profeţie (dervişi învârtitori). www.dacaromanica.ro ALBINA 1397 nări şi a aruncă câte-un gologan pentru a avea dervişul lumină şi bani de cheltuit pe cealaltă lume (1). De-i vreme bună, ploaie sau viscol, de se aud lupii urlând primprejur, acel fanatic înfruntă toate şi se duce cu o regularitate cronometrică pentru a-şi face datoria către iubiţii şi aleşii profetului. Tradiţia spune că aceşti dervişi au venit de mult tare şi s’au aşezat aici dându-li-se spre folosul lor pădurea şi pământ în jurul giamiei. Ei se rugau pentru izbânda armatelor turceşti, iar la timpuri de nevoe se puneau chiar în fruntea armatelor pentru a întărită fanatismul musulman (2). Ca sărbători anuale au: Ramazan bairam, care cade cam prin Octomvre. In aceste sărbători, cari ţin câteva zile, nu mănâncă toată ziua până seara când începe hogea a cântă. Noaptea mănâncă, beau şi veselesc, iar a doua zi postesc. Corban bairam care se serbează pe la 20 Decemvrie şi ţine 3 zile. Fiecare Turc îi dator, după lege ca, să tae câte-un berbec, pielea să o dea hogii, iar carnea s’o împartă de pomană, lăsân-du-şi pentru dânsul numai de o fiertură. Corbanul comun se face când au gust, dar mai ales când fac procesiuni pentru ploaie. La corbanul acesta se strâng cu toţii şi iau 2—3 berbeci şi se duc cu hogea la mormintele dervişilor şi-i taie acolo, iar după ce hogea a cetit o rugăciune, înconjoară de 3 ori cu toţii focul pe care-s puşi la fript berbecii şi se pun la băut rachiu; iar după ce s’a fript berbecii îi mănâncă acolo. In privinţa vieţii casnice, femeia îi ca o sclavă. Umblă tot cu faţa acoperită (3). Coranul mai prescrie ca Turcul să nu stea de loc. Ca urmare îs foarte harnici. In timpul cât nu sunt ocupaţi cu munca câmpului, duc la Tulcea mangal şi lemne de foc de vânzare pe cari ieau bani buni. înfruntă frigul, viscolul şi ploaea numai ca să strângă banul necesar traiului. Numai zăpada mare care înpedică circulaţia generală numai aceeia îi mai ţine pe acasă (4). Preot V. Ursăeescu. Nalbant—Tulcea. (1) Unii dintre creştinii din sat stau ascunşi prin tufele de alături şi după ce se duce Turcul ieau gologanii şi-ş cumpără cu ei tutun, zicând că banii aceia nu-s buni pentru altceva. (2) In secţia antichităţilor din muzăul din Nalbant se află acte dela sultanii de pe vremuri relativ la aceşti dervişi cărora li se întăreşte dreptul de administrare al averii geamiilor. (3) Aş fi voit să fotografiez şi un grup de cadâne dar m’am lovit de un refuz categoric din partea bărbaţilor. Mi-au spus câ-i păcat după lege ca femeile să se fotografieze. (4) Acest capitol îi extras din Monografia com. Nalbant. I ni. -■ ■ www.dacoromanica.ro 1398 ALBINA DIN ZIARE £1 REVISTE Codificarea adusă de altoire viţelor noastre. O întrebare ce trebue să şi-o pună cel ce face o reconstituire cu viţe americane altoite, este dacă port-altoiul american a modificat vegetaţia altoiului, care este unul din factorii principali ai producţiunei vinului ? Port-altoiul american poate fii considerat ca un organ intermediar între altoi şi pământ cu ajutorul căruia viţa se hrăneşte. Prin urmare dacă acest organ este viguros, capabil de a luă din stratul profund al pământului o cantitate mare de apă, şi altoiul pe care îl hrăneşte va trebui să-şi mărească canalele de circulaţiune ale sevei; în special vasele vor avea un diametru mai mare, şi boabele trebuind să primească şi ele o cantitate mai mare de apă, va trebui ca pedonculele ciorchi-nului să aibă un diametru mai mare. Dacă din contră port-altoiul american are rădăcinile fine şi subţiri, care îşi iau materiile nutritive din stratul superficial al pământului, ele vor găsi mai puţină apă dând altoiului o cantitate mai mică de sevă, canalele de circulaţie ale a cestuia vor fi mai strâmte, şi va produce coarde şi pedoncule de ciorchine mai subţiri. De aci rezultă că altoiul propriu zis se adaptează func-ţiunei pe care are să o îndeplinească—, cum însă apa poate schimbă altoiul, să înţelege dela sine că această schimbare în vegetaţiunea altoiului, nu este ceva fix, ce se poate modifică îndată ce intervine clima sau natura pământului. Podgoreanul, altoind viţa sa, procedează ca şi cum ar schimbă pământul şi prin urmare poate fi expus să modifice starea de vegetaţiune a viţei. Prin urmare el poate sili viţa să vegeteze subt o tensiune mai mare, tensiune care mărind vigoarea viţei va prelungi toamna vegetaţia şi prin acesta va întârzia coacerea strugurilor şi a lemnului. O viţă crescută pe un deal arid, care dă un vin de calitate, altoită pe un port altoi cu rădăcini puternice şi adânci, care prin urmare absorb multă apă, se poate compară cu aceeaş viţă nealtoită dar plantată într’un teren bogat, adânc, reavăn sau chiar umed până la un punct oarecare. In definitiv, chestiunea altoiului privit din punct de vedere al vegetaţiunii plantei, poate fi redusă la: cantitatea de apă pusă la dispoziţiunea altoiului de către port-altoiu. Cum port-altoii americani nu au acelaş sistem radicelar, şi prin urmare pot absobi cantităţi diferite de apă, se înţege că şi pro-ducţiunea calitativă şi cantitativă va diferi pe de o parte, după felul altoiului; iar pe de altă parte după felul port-altoiului, www.dacaroimaiiica.ro ALBINA 1399 şi natura pământului. Practica chiar, a dovedit că unii port-altoi din cauza înrădăcinării superficiale şi a rădăcinilor subţiri sunt capabili de a avansâ epoca maturităţei strugurilor, a mări proporţiunea de zahăr şi a coace complect lemnul altoiului de timpuriu; pe când alţi port-altoi din contră prelungesc prea mult în toamnă epoca de vegetaţiune, întârziază maturitatea fructului, micşorează cantitatea de zahăr din must, şi întârziază coacerea lemnului. In prima categorie de port-altoi avem Ri-pariile, pe când în fruntea port-altoilor din categoria a 2-a avem Rupestris Monticola sau de Lot, după care urmează hibrizii având sânge de Rupestris. («Revista viticolă») Potretul lui Mihai Viteazul Odată cu numărul de faţă se va distribui cititorilor noştri, al patrulea suplement ilustrat în colori. Acest suplement este reproducerea lucrării excelente a amicului şi colaboratorului nostru pictorul Cosii 11 Petrescu, profesor la şcoala de bele arte din Bucureşti şi unul din cei mai apreţiaţi din tinerii noştri artişti. Lucrarea reprezintă pe marele erou al Românismului pe acela care a înfăptuit întrunirea tuturor Românilor pe jl/lihaiu Viteazul. Fiecare Român va fi bucuros să aibă în casa sa chipul iubit al Aceluia al cărui nume va fi veşnic săpat in inimile Româneşti. Administraţia. ------------------------- www.dacoromanica.ro 1400 ALBINA GH6NIGA TEATRALĂ Deschiderea Teatrului Naţional, Sâmbătă, 25 Septemvrie se deschide Stagiunea anului 1910—1911 a Teatrului Naţional din Bucureşti. De-acum, directorul, d. Pompiliu Eliade, va aveâ să aplice noua lege a teatrelor, votată de Parlament în sesiunea trecută şi care a modificat legea din 1877, care se dovedise insuficientă. Direcţiunea generală, conform dispoziţiunilor nouei legi, se compune din două comitete din cari unul se ocupă cu adminis-traţiunea, iar altul cu partea literară şi artistică. Membrii acestor comitete sunt numiţi pe un period de patru ani. Comitetul administrativ se compune din d-nii Ion Procopiu, reprezentând ministerul instrucţiunei publice, Ion Saita reprezentantul primăriei Capitalei şi Ion Brezeanu, reprezentantul so-cietăţei dramatice române. Teatrul Naţional din Bucureşti. Comitetul de lectură se compune din d-nii Duiliu Zamfirescu delegatul Academiei române, D. Evolceanu, delegatul facultăţei de litere, Ion Brătescu-Yoineşti, reprezentantul ministerului instrucţiunei publice, Al. Florescu, delegatul autorilor dramatici şi Yasile Leonescu, delegatul artiştilor. Cu ocazia aceasta credem interesant a reproduce notiţele publicate de ziare : că în stagiunea trecută, reţeta totală a Teatrului Naţional din Capitală a atins suma de 553.050 de lei, în-trecând 138.000 de lei prevederile bugetare. Niciodată până în anul trecut reţeta Teatrului Naţional n’a atins această frumoasă sumă. Cheltuelile fiind numai de 527.250 de lei, beneficiul net atinge www.dacaromamca.ro ALBINA 1401 aproape 28.000 de lei. Ziarele publică programul de activitate al stagiunei ce se începe. Se vor reprezenta traduceri din cele mai de frunte opere din literatura engleză, franceză, spaniolă, italiană, germană şi rusă. Printre piesele originale româneşti cităm : «Luceafărul», de d. Barbu Delavrancea, «Bestia», de d-1 George Diamandy, «Păr de lup», de d-1 Rădulescu-Motru, «Nevasta lui Cerceluş», de d-1 Petre Locusteanu şi «Ileana din poveste», de d-1 Victor Eftimiu. La deschiderea stagiunei se va juca piesa lui Delavrance «Apus de soare». Duminecă seara se va jucâ «Viforul», de acelaş autor; iar ziua «Revizorul», tradus depe Gogol. Luni se va da o piesă nouă tradusă din franţuzeşte: «Modelul» Cugetare- N’am auzit, n'am învăţat, şi n'am citit, vre-o dată, să se respecte cineva, în memoria posterităţii, pentru strălucirea sau arta cu care îşi împodobea fizicul şi nici pentru averile lui nemărginite, după cum nimeni, şi nici într'o vreme, nu şi-a. atras binecuvântarea posterităţii, pentru minciună, nedreptate şi cruzime, sau pentru laşitate şi desfrâu. De aceea trebue să ne îngrijim mai mult de frumuseţea spiritului, decât de frumuseţea fizicului; iar banul şi avuţia, să nu le privim ca scop, ci numai ca mijloc pentru înălţarea noastră pe trep tele ştiinţei şi moralităţii desăvârşite. Să dispreţuim minciuna care e semnul micimii sufleteşti, să iubim adevărul şi dreptatea, să fim independenţi în înţelesul cel mai larg al cuvântului şi cumpătăţi! Dar, mai presus de toate să fim miloşi, căci mila, este semnul îndepărtării omului de animal. Omul e cu atât mai puţin om, şi mai mult animal, cu cât este mai puţin milos. El devine animal când e crud, sau când rămâne nesimţitor la suferinţele altora. N. I. Bon,jug. învăţător, Başchioi-Cineli, Tulcea www.dacoromanica.ro 1402 ALBINA De pe Domeniile Coroanei In satul Sabasa, Administraţia domeniului Cordanei din jud. Neamţu, va construi în curând un nou local de şcoală. Această hotărîre a fost luată de d-1 Ion Kalinderu zilele trecute, când ă fost în localitate. Tot cu prilejul acestei vizite, d-1 Kalinderu a dat mai multe indicaţiuni pentru progresul viitor al băncii populare «Bistriţa», societăţii de consum «Borca» şi societăţii de temperanţă «Voinţa». Banca populară transformată numai acum câţiva ani din societatea economică culturală, numără azi 164 membri cu un capital de 27.000 lei vărsat. Societatea de consum are 126 membrii cu 15.000 lei capital subscris, iar societatea de temperanţă 60 membrii cu aproape 4.500 lei capital subscris. INFORM ATIUNI. * — Se aduce la cunoştinţa publică că cu începere de Luni, 20 Septemvrie (3 Octomvrie) a. c., orele de serviciu la prima Societate de Credit Funciar Român din Bucureşti, vor li dela 11—5, iar Cassa va fi deschisă dela orele 12 — 4. La Tamaslâcul de vaci Schwyz dela Runcu, jud. Dâmboviţa, se află de vânzare în toamna anului curent, următorii cinci tauri Schwyz: 1) Romulus, 2) Busuioc, 3) Bob, 4) Crai, 5) Caraiman. Scrisoare către Redacţie. In schimbul sumei de cinci lei costul abonamentului ce v'am trimes prin mandat poştal, am primit revistele. Citindu le, am observat întrînsele o mulţime de lucruri folositoare instructive şi morale trebuincioase întregei vieţe unui om. Fiţi sigur Domnule Administrator, ca în nici un an de acum înainte nu voiu neglijâ, şi mă voi abonâ în continuu cât va funcţionâ Revista «Albina ; voiu propagă la toţi cunoscuţi, Preoţi şi învăţători din înprejurimi. Progres şi suces, urez, să deă Dumnezeu Revistei «Albina» şi de acum înainte. T. RăguşiIă Arendaş, Popănzăleşti-Ronianaţi. www.dacQFomanica.ro ALBINA 1403 Pagina glumeaţă. Merele de aur. Pe marginea unuia din canalurile dela Constan-tinopol şedea micul Ali^în dosul coşurilor cu mere şi aştepta muşterii. Aşa făcea în fiecare zi. Ve-niâ dimineaţa cu barca dela el de acasă, care se află dincolo de canal, şi făcea parale bune, căci şi merele erau frumoase şi Aii eră blând şi îndatoritor. Era o zi călduroasă şi pe la ceasul acela nu prea trecea lume multă pe-acolo, astfel că Aii şedea cam fără treabă şi cam moţăia. . . Iată că vin câţi-vâ băieţi, încep să se tocmească cu micul negustor, dar... ce fac? Iată-i că pun mâna pe mere şi încep să le mănânce. — Hei! ce faceţi? Plătiţi merele! Degeaba! Ei îşi văd de treabă. Bietul AU se uită, ar voi să se ia cu ei la luptă, dar ei sunt mulţi şi dacă l-ar birui, poate că i-ar luă toate merele şi i-ar face mare pagubă. începu deci să-i roage : — Măi băeţi, fiţi detreabă! Daţi-mi bani pe mere. Şi fiiindcă ei tăceau : — A ! gândi el, dece nu sunt merele acestea de aur! Ar vedea ei pe Dracu! Şi-ar rupe dinţii!.. Ca prin farmec, băeţii nu mai putură muşca din mere. Dând cu dinţii de coaja de aur, începură să www.dacoromanica.ro 1404 ALBINA înjure pe bietul AII şi să arunce în el cu mere.-.. Vă închipuiţi ce grozave erau loviturile cu acele mere grele, cum e aurul! .. Spăimântat, uită şi mere şi tot şi o luă la goană spre barca lui, cu gând să sară în ea şi să alerge acasă după ajutor. In vremea aceasta, dracii de băeţi aruncau după el cu mere. Unele îl nemeriau, altele cădeau jos. Când însă a-junse în luntre, merele cădeau unele peste altele şi o umpleau. Bietul Alî se ascunse sub o ladă care eră în luntre şi scăpă de lovituri, dar când ridică puţin lada, văzu că luntrea este îndesată cu mere de aur şi că, sub greutatea ei, începe a se cufundă. Speriat, părea că-şi vede moartea cu ochii... Ce să facă ? Cuprins de desnădejde începu să ţipe şi să sară în sus... Tot credea că vor sări oamenii de pe ţărm să-l scape. In ace-laş timp, făcându-şi puţin loc printre grămezile de mere de aur, simţi o lovitură puternică la cap şi se... deşteptă. Bietul Aii adormise de căldură şi toate cele ce păţise până acum erau numai în vis. Insă în mişcările şi săriturile ce făcuse în somn, răsturnase coşurile cu mere şi, căzând şi el pe spate, se lovise la cap. După ce se frecă bine la ochi şi se încredinţă că totul a fost numai vis, se uită la mere, le pipăi,, văzu că sunt ca înainte şi nu mai putu de bucurie. www.dacaromamca.ro ALBINA 1405 Atunci şi-aduse aminte de o vorbă ce-i spusese învăţătorul la şcoală : — Să nu caute omul să strice ce a făcut Dumnezeu ! Şi văzu că vorba eră plină de înţelepciune. Stan Păţitul. "Roadele beţiei. In Macleod din Canada în 16 Noemvrie a sosit o trupă de oameni lucrători Ruşi cam la 30 de inşi. In gară oamenii aceştia, fiind beţi, au început a jucâ şi a sări cari de cari mai tare. Unii sberau, ziceau că ei cântă, alţii făceau o gălăgie de Dumnezeu sfântul ferească. La urmă s’au încăerat ca ţiganii, şi a fost o bătae crâncenă. In zadar a venit şi poliţia ca să-i potolească, căci nu a putut. Văzând că nu mai este încotro, i-a arestat pe toţi. Tot oraşul eră în ferbere pentru fapta aceasta nesocotită. De bună seamă dacă ei ar fi fost treji, nu ar fi făcut acea faptă ruşinoasă. (Catolicul American). www.dacQFQtnanica.ro ALBINA 1406 TA0LA MATET0IL6T* publicate în revista „Albina* fm\ XII1 1909-1910. ACTE REGALE pag- Azilul orbilor, «Regina Elisa- veta»......................269 înalt ordin de zi al M. S. Regelui.........................385 VIAŢA RURALA Sp. Pop eseu, Norocul lui Moş Toraa, 186, 353, 395. 489, 947, 1030, 1057, 1121, 1336 G. Coşbttc, Sărbători fără de-rost, ......... 348, 429 0. Boiu, Convorbiri cu ţăranii, .......................634 T. D. Sperantia, Teatru la sate, . . 709 1. Kalinderu, După 25 ani de muncă,.................• . 850 Gh. Adamescu, Desfacerea cărţilor populare,.............921 Th. D. Sperantia, Folosul şezătorilor..................1167 R. I. Vlad, In chestia desfacerii cărţilor populare, . . . 1191 0. Boiu, Marina, Macrina, etc. 80 milioane pagubă, .... 1201 Sofia Nădejde, E sănătoasă hrana săteanului,............1206 RELIGIE 1. P. S. Pirnen, Circulară cu privire la alegerile pentru consistoriul superior, ... 3 Pr. D. C. Atanasie, Cuvântare pentru 26 Octomvrie, . 78 7. P. S. Pirnen al Moldovei şi Sucevei, O mănăstire model, 134 D. I. I. P., Cuvântare contra sinuciderii............169, 193 Pr. I. C. Beldie, Predică la 6 Decemvrie,.................247 Eeon. D. Georgescu, Predică la Naşterea Domnului, . . . 342 St. Vecfiiu, Fiţi darnici!. . . 364 7. P. S. Pirnen, Epistolă pastorală de Anul Nou 1910, . . . 386 Eeon. D. Georgescu, Predică în Dumineca fiului risipitor, 515 Sofia Nădejde, Fiul perdut, 569 PAg_ Eeon. D. Georgescu, Predică la Dum. lăsatului de carne, 572 Sofia Nădejde, Semănătorul, 625 Sofia Nădejde, Lăsaţi copiii să vie la mine,............. 739 1 Eeon. D. Georgescu, Predică la Dum. Stâlparilor...........766 N. R. Niger, Răspuns la ce vorbeşte un ziar rusesc, . . 784 D. A. Nicolaescu, Predică la Înviere,......................809 A. Vântul, Hristos a înviat, . 822 Sofia Nădejde, Precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi şi voi lor,................860 Sofia Nădejde, Ascultă pe tatăl tău şi pe mama ta,. 951 G. Coşbuc, Lumea s’a pornit întv’o Marţi..................974 Pastorala Sfântului Sinod, 1001 Sofia. Nădejde, Din vorbe rele nasc păcate,...............1006 Arhim. Evghenie, Un preot român în Canada,..............1173- Moralit. 7. Kalinderu, La muncă! ... 2 7. Kalinderu, Discurs la adunarea cen. a soc. «Steaua» 464 7. P. S. Pirnen, Discurs în Se- nat la legea soldelor,. . 541 7. P. S. Pirnen, Discurs în Senat la legea cârciumilor, . . 597 T. D. Sperantia, Dela mic la mare...........................1245 P. S. Nifon, Cuvântări . . . 1.361 EDUCAŢIE D. lonescu Mor el, Pe ce căi să ne îndrumăm feciorii, 33, 106, 321, 557, 655 Gr. Teodossiu, Să alegem cărţile de citit ....... 54 Credinţe deşerte...............93 FI. Cristescu, Scrisori către un învăţător ..... 144, 498, 743 7. Kalinderu, Cuvântare la serbarea şcoalii din Bicaz . . . 241 www.dacaroimaiiica.io ALBINA 1407 Th. D. Speranţiă, Noroc ori stă- rag. ruinţă....................244 Th. D Speranţiă, In biserică 393 N. I. Bonjug, Scrisoare . . . 581 Experienţe simple de ştiinţe fizice şi înv. agricol .... 773 C. Popescu Stăneşti, Reflexiuni asupra educaţiei, 833, 1.183, 1269 Th. D. Speranlia, Chemarea şcoalei...................862 O curioasă metodă de învăţământ ................ ... 964 Th. D. Speranlia, «Verboten» 977 A., Din trecutul şcoalei româneşti ........................982 Th. D. Sperantia, Milă de mic 1.033 I. Popescu, In ce direcţie să muncim....................1 094 M. Şerban, Urâtul obicei de-a arunca la drum . . . . 1.098 Serbarea institutului «Otetele- şeanu»....................1.114 P. Marcelin, Cărţi veninoase—1.186 Pr. P. Sorescu, Cuvântare la al 7-lea congres al învăţat. 1303 CONTRA AL( OLIZMULUI Sofia Nădejde, Lupta împotriva alcoolismului . . . 31 D-r Lux, Congresul împotriva băutur. spirt. în Petersburg 434 A. Ţinfariu, Primejdia alcoolului in Rusii..................667 Sofia Nădejde, Alcoolismul şi oftiga .............. . 1.085 1. Voickeci, Din carte cu slovă veche...........1138, 1181, 1237 Roadele beţiei...............1405 MEDICINA Spălaţi zarzavaturile . . . . 30 D-r Lux, Poamele şi sănătatea 147 D. Teleor, Cum să se hrănească ţăranul.....................299 Sofia Nădejde, Cine se îmbracă mai potrivit cu higiena . . 357 Sfaturi privitoare la ochi . . 413 Fumatul la copii..............494 D. Teleor, Sfaturi higenice 524, 638, 694, 831, 899, 985 D-r Binder, Când ies dinţi copiilor .......................606 Grija de dinţi................662 B. , Govora, Călimăneşti, Căciu- lata......................1.036 Pofta de mâncare . . . 1133, 1189 E. Teleor, Igiena la ţară în timpul verii,........1216, 1254 Măestria de a trăi o sută de i)ae ani,........................1268 Luchs, Holera..................1.333 LEGILE TĂRII A. Gorovei, Despre proprietate, 20 A. Gorovei, Despre posesiune, 75 A. Gorovei, Despre re vindecare 189 A. Gorovei, Despre copropri- etate,........................250 A. Gorovei, Cum se dobândeşte proprietatea,.......... 360 A. Gorovei, Uzufruct, .... 431 A. Gorovei, Servituţi, . . . 485 A. Gorovei, Bunurile statului, 646 A. Gorovei, Despre dovezi, 627, 653 A. Gorovei, Execuţia silită, . 770 A. Gorovei. Obligaţii, .... 924 A. Gorovei, Cum se nasc obligaţiile, ........... . ■ . 1126 A. Gorovei, Despre contracte, 1157 A. Gorovei, Vânzare, .... 1292 A. Gorovei, închiriere, .... 1390 GEOGRAFIE, ETNOGRAFIE FI. Cristescu, Limba Românească în Bulgaria,.......... 25 N., Lupta cu taurii, ..... 282 /., Decând se cunoaşte America, 550 I. O. Zuqravu, Monografia satului Ţuţcani,...............577 /., In Palestina, .... 817, 864, 901 A. Ţinfariu, Un obiceiu ciudat, 1018 Insula Creta,................1096 Dr. Lux, O noapte pe Etna, . 1164 A. Ventul, Japonezii de szi, . 1271 D. Niculescu, Satul Dâlbociţa, 1281 C. Baltă, La duruitoare, . . . 1318 Pr. V. Ursăcescu, Muzeul din Nalbant.....................1351 Pr. V. Ursăcescu, Din viaţa Turcilor....................139 ISTORIE P. Garboviceanu, Mitropolitul Andreiu Şaguna,.............. 96 In amintirea lui Miliaiu Vodă, . 162 General Năsturel, Biserica din satul Preajba................219 General Năsturel, Mănăstirea Jitianu,.....................314 Redacţia, 24 Ianuarie, .... 457 M. Lupescu, Vorbe despre unire 492 R., Palatul dela Mogoşoaia, . 609 7. Lupaş, Despre Romani, strămoşii noştri,............. 741, 790 Redacţia, 7 şi 8 Aprilie, . . 765 www.dacoromamca.ro 1408 ALBINA pag- 10 Maiu......................891 Biserica Ghenoaia,............1092 Biserica din Comoşteni, . . . 1125 R, Biserica Icoanei din Bucureşti, .................• . - 1170 I. N., Cele şeapte minuni ale lumii,..................• . 1174 R., Biserica Tălpălari........1211 R., Bis. Sf. Nicolae din Şelari, 1261 R., Două bis. din Bucureşti, 1304 R.,. Biserica Doniedin Focşani, 1338 R., Biserica Sf. Gheorghe din Craiova -......................1370 PARTEA ŞTIINŢIFICI 1., întrecere de baloane, . . 83 G. Goşbuc, Focuri nestinse în România, . • .... 129 /., Menajeria lui Hagenbeck, . 137 /., Cei mai vechi aeronauţi, . 180 Aeroplanul lui Bleriot,. . . 200 Inginer I. H., O invenţie la căile ferate,................324 I)r. Lux, Mările, ploaia, ciclonii, anticiclonii şi luna, . . . 399 I\ N., Muşuroaie luminoase de furnici albe,................496 Dr. Lux, Puterea insectelor, . 519 1. N., Negoţul cu melci, . . . 530 F. Marion, Bananii,............696 Dr. Lux, Din viaţa peştilor, . 755 Dr. Lux, Pământul şi cometa, 828 I. N. Cât de luminoasă va fi cometa în Maiu,..............905 Dr. Lux, Cârtiţa................979 Gr. A. Drob, Tutunul, .... 987 Irimia Popescu, Ceva despre aer,........................1008 Dr. Lux, Vânătoare de orangu- tani,.......................1041 A. Vântul, Apicultura în Indo- china,......................1090 N., Luptă de cămile,...........1130 1., Mare de lapte,.............1135 I. N., De ce călătoresc unele paseri, .......................1036 A. Vântul, Păsările răpitoare, 1222 D-r Lux, Cauciucul.............1346 I. N., Maimuţa Jocko .... 1380 ECONOMIA RURALĂ. Em. Grigorovitza, Porumbul, planta iui Dumnezeu 28,102, 131, 222, 657, 712, 956, 1087 Cotistanfa Hodoş, Gospodăria noastră............. 57, 87, 111 C. C. Pop.-Taşcă, Agricultura în Danemarca...............60, 90 N. O. Popovici-Lupa, Ogoarele »e de toamnă................. 73 Ing. Scutaru, Scrisoare din Danemarca ....................168 Popescu Daia, Ulcerele stomacului la cal................202 I. Kalinderu, Cuvântare la congresul agronomilor .... 271 M. Pantilimon, Semănatul cu maşinile în rânduri .... 326 G. Simionescu, Cultura legumelor de toamnă................410 I. Kalinderu, Lintea (circulară) 513 G. Simionescu, Facerea răsadurilor .................614, 641 Irimia Popescu, Congresul veterinar din Haga . . 668, 685, 953 R., O să rămână omenirea fără grâu ?......................797 I. Kalinderu, O precuvântare 806 Exportul nostru de cereale . 842 I. Kalinderu, Discurs la societatea «Progresul silvic» . . 918 Al. Ţinţariu, Gătirea zamei bor- doleze..................1039 Irimia Popescu, Gălbează . . 1067 Cum să fie localurile de vin . 1070 Irimia Popescu, Beşicile de apă ale ficatului...........1129 A. Surupăceanu, Grădina castelului Prugg,...............1224 Ir. Popescu, Căpiatul........1266 > > Râia, . . . 1299 1341 Ir. Popescu,Viermii plămânilor 1393 Modif. adusă de altoire viţelor 1398 Preţurile cerealelor, 72, 183, 309, 322, 561 V. S. Moga, Cronica agricolă, economică şi comercială 118, 236, 447, 559, 699, 838, 989, 1074, 1232, 1321. 1382 V. S. Moga, Lucrările agricole în Octcmvrie.............. 36 în Noemvrie . . 177 în Decemvrie . . 262 în Ianuarie . . . 405 în Fevruarie . . 475 în Martie .... 646 în Aprilie .... 724 în Maiu..........835 în Iunie .... 1044 în Iulie........1101 în August . . . 1228 în Septemvrie . 1311 St?rea agricolă a României 535 619, 761, 914 PARTEA LITERARĂ. Din literatura română. A. Pann, Din ale lui Nastratin Hogea.....................- . 267 www.dacoromanica.ro ALBINA 1409 Png- A. Pann, Lupul pocăit • . . . 415 G. Asachi, Asinul şi hoţii . . 446 Gr. Alexandrescu, Toporul şi pădurea...................468 I. Heliade, Corbul şi vulpea . 505 Gr. Alexandrescu, Măgarul răsfăţat ........................656 G. Asachi, Broasca şi boul . . 640 Gr. Alexandrescu, Vulpea, calul şi lupul....................745 Al. Vlahuţă, Eroilor martiri . 849 V. Alecsandri, Imnul coroanei 890 Gr. Alexandrescu, Cântecul soldatului .......................917 D. Bolintineanu, Doamna lui Neagoe......................945 M. Eminescu, Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie..........973 (l'eatron Politicon), Soarele şi crivăţul . ................981 A. Pann, Cască ochii la tocmeală .................... 1025 O, Goga, In munţi . . . • . 1029 G. Asachi, Grierul şi furnica 1100 A. Pann, Cine numără parale se joacă cu geamparele (greşit la pagina 2006)......... 1106 Gr. Alexandrescu, Şoarecele şi pisica.............. 1140 I. M. Râureanu, Cugetări despre adevărata nobleţă . . 1192 I. M. Râureanu, Iubirea de patrie .........................1198 I. M. Râureanu, Iubirea frăţească.....................1205 1. M. Râureanu, Un exemplu de imitat,.................1274 G. Asachi, Cocostârcul şi vulpea, ......................1275 I. M. Râureanu, Amyot . . . 1394 Din popor. C. Rădulescu-Codin, Tătarii. 97 N. I. Bumilraşcu, Ignat . . . 303 Elena Sevastos, Dracul şi femeia ..........................389 C. Rădulescu-Codin, Uriaşii şi Românii................... . 408 I. Zanne, Sasul şi leneşul . . 487 C. Rădulessu-Coclin, Cântece din ţara Oltului............555 El. Cristescu, Voinicel Oleac . 869 M. Lupescu, Vârsta omului,. 1273 Pagina copiilor. Mama Mare, Găina şi gâscă 92 D. Teleor, Un suflet bun . . . 407 P. I. Pavlov, Jocul Baba oarba 472 P. 1. Pavlov, Baba oarba. Ciobanul, câinii şi lupii.........672 pag- A. Fay, Boul .... • . 984 A. Fay, Cânele hoţ ..........1020 Nuvele, poezii, povestiri, etc. P. Dulfu, Cei doi călători . . 24 I. Dragoslav, Nunta feciorului de împărat cu luna 141, 173, 195, 232, 26» A Ţinţariu, Sumanul Domnitorului .....................204 Maria Beiu Paladi, Izvor de fericire 290, 318, 368, 402, 438, 466, 502 Sofia Nădejde, Jertfa .... 294 Al. Ţinţariu, Colindătorii . . 365 P. Dulfu, Povestea privighetorii 390 Sofia Nădejde, Uţa...........520 I. Dragoslav, Legenda lăcrămioarei .............. 526, 551, 583 M. Lungianu, La stână . 601, 630 Gr. Demetfescu, Parabolă . . 664 1. Munteanu, Fără noroc . . . 697 T. Dicescu, Stinge focul când mocneşte sub cenuşă 716, 750, 793 P. Dulfu, O bătrână.............737 P. Dulfu, Luceferii.............805 G. Coşbuc, Zece Maiu .... 889 I. Dragoslav, Legenda florii soarelui........... 895, 928, 960 Ţ. Dragoslav, Legenda dediţe- lului.......................1014 I. Dragoslav, Legenda ursului şi a porcului...............1061 Maria Beiu Paladi, Mângâiere 1161 1209 Al. Ţinţariu, Trei poveţe . . 1178 P. Marcelin, Frunza de trifoiu cu patru foi................1188 I. Dragoslav, Legenda pisicii, 1218 1257, 1307 M. Beiu-Paladi, înviere, . . 1248 Sofia Nădejde, Adânci sunt tainele Domnului,...........1289 M. Bem Paladi, Floare târzie, 1295 M. Beiu - Paladi, Oţelire . . 1342 M. Beiu-Paladi, Putere . . . 1374 DIVE II SE. Sfaturi practice. Pentru ca să nu se împungă vitele....................... 59 Ceara curată .................229 Cum se cunoaşte un cal orb . 440 Cal cu nărav..................501 Cum se pun strugurii în cutii 660 Elena M. Demelrescu, Sfaturi pentru gospodine 666, 693, 723 757, 928, 963, 983, 1017, 1047, 1072 1104, 1184, 1236, 1277 www.dacoromaaica.ro 1410 ALBINA pag- Floarea soarelui hrană pentru găini......................706 Stârpirea gângăriţelor .... 728 Elena M. Demetrescu,Ce se înţelege prin economie .... 868 Contra petelor de pe uşi . . . 884 Contra moliilor în blăni . . . 895 In contra ţânţarilor • ... 898 Elena M. Demctrescu, Stăpâna casei . . •................906 Pentru agricultori............943 Unsoare pentru încălţăminte . 950 Cnm poţi cunoaşte dacă o găină e tânără............• . . 976 Contra scârţâitului la uşi . . 998 Mirosul de var................1007 Contra mucegaiului............1021 însemnătatea aşternutului . . 1053 Curăţirea butoaielor de petrol 1060 Pentru casă nouă de zid . . . 1089 Umbrelele de culoare deschisă,1217 Cum să ne apărăm de şoareci, 1253 Geamuri oarbe,................1294 Elena M. Demetrescu, Alegerea mâncărilor.................1349 Aducerea in fire a celui în-necat.........................1352 Păreri şi propuneri. S. Popescu şi X. Argintam, De ce nu vizitează sătenii biserica ..........................329 Ar. Bratosin, Răspuns la «De ce nu vizitează sătenii biserica» 612 Econ. E. Georgescu, De ce nu vizitează sătenii biserica? . 706 Pr. B. Georgescn, Pentru ce nu merg sătenii la biserică? . . 1052 FI. Niţulescu, Spre a răspândi gustul cititului,...........1184 E. Dimitriu, Cursurile de a- dulţi,......................1227 E. Dimitriu, Corurile bisericeşti la sate,................ 1284 Anecdote. La Constanţa,.................. 44 Dacă-i hram, hram să fie, ... 211 Mintea şi barba,...............246 Observaţia lui Păcală,.... 673 Aancdotă......................1231 Isteţimea unui vânzător de ziare,.....................1291 Caii,.........................1320 In groapa vulpilor............1350 Licuriciul şi broasca .... 1365 Pagina glumeaţă. Stan Păţitul, Coarda simţitoare, ........................ 40 pag- Stan Păţitul, Cearta unora, bucuria altora,............. 70 Stan Păţitul, Poveste vânăto- rească,........................ 98 D. Mihalache, Ţiganul şi boe- rul, ... 152 Stan Păţitul, Care pe care? . 181 Stan Păţitul, Pungaşul pun- gâşit, . •..................207 Stan Păţitul, Copilul răutăcios 336 Stan Păţitul, Picăturile miraculoase, ..........................380 Stan Păţitul, Leul păcălit, . . 426 „ «O poveste chinezească, ...........................451 Stan Păţitul, Vizirul iscusit, . 481 » » Cine sapă groapa altuia, cade singur într’însa, 509 Stan Păţitul, Salba minunată, 536 » » După faptă şi plată........................566 Stan Păţitul, Scumpul mai mult păgubeşte, . ■ . . . 592 Stan Păţitul, O păcăleală, . . 621 > > Măgarul înţelept, 652 » » Ghetele lui Tă- năsache................ . . 733 Stan Păţitul, Poveste vânăto- rească......................762 Stan Păţitul, O păţanie a u- nor negustori...............881 Stan Păţitul, Un copil răutăcios................... .... 939 Stan Păţitul, Şi-a mutat gardul................................967 Stan Păţitul, Din ale lui Vână-toreseu. . . • • . ■ . • . . 896 Stan Păţitul, Ştiinţa nasturilor, 1050 » » Interesul poartă fesul, ........................1078 La niş Ionaş, ....................1194 Stan Păţitul, Râsbunarea vrăjitorului ........................1238 Stan Păţitul, O călătorie extraordinară .........................1326 Stan Păţitul Merele de aur . 1403 Notiţe. Animale barometru............... 23 Femei cari muncesc.............. 29 Ţinerea de minte a peştilor. . 56 Ştiu animalele de ruşine? . . 62 Un ziar scris de fetiţe. ... 88 Albinele trimet cercetaşi. . . 96 Apetitul animalelor.............211 Cum se petrece viaţa unui om. 293 Vânătoare de lei în odaie. . . 323 Copiii Francezilor..............435 Bananele........................444 Tutunul la sălbateci............747 Haremul Sultanului..............803 www.dacoramanica.ro ALBINA 1411 pag- Pentruce se însoară bărbaţii? 832 Analfabetismul în Spania. . . 871 Marinele de răsboiu.............873 Scriitorii în societate.........923 Confesiunile în Prusia, . . 946 Niţică statistică. . ..........1021 Consumarea cârnei de ca). . . 1082 Cât mănâncă şi bea omul în- tr’un an....................1185 Maimuţa hoaţă..................1256 învăţătura în Franţa .... 1285 Proprietatea................. 1347 Din ciudăţeniile scriitorilor mari .......................1348 Cugetare.......................1401 Cii privire la revistă. Redacţia, După 12 ani .... I M. Lupescu, Scrisoare către redacţie....................146 St. D. Popescu, Idem...........167 St. Popescu, Idem. ...... 167 Pr. D. Demetrescu, Idem.- . 215 Redacţia, Darul nostru de aDul nou.........................388 C. N. Olăneanu, Scrisoare către redacţie....................409 I. I. Mateescu, Idem..........514 I. Mateescu, Idem..............575 P. Turlescu, Idem..............943 S. Onose, Idem................983 FI. Niţulescu, Idem...........1196 la Arad........................650 Adunarea din Sibiu............729 Confirmarea lui Miron Cristea. 802 Chestia bisericească în Macedonia..........................802 Dr. Miron Cristea........ . 843 Campania electorală în Ungaria..................... 880, 908 Alegerile din Ungaria..........994 Inundaţiile din Banat.........1078 Lupta parlamentară a Românilor din Ungaria. . . • . . . 1144 Adunarea societăţii de teatru, 1348 Partidul naţional din Bucovina, 1353 Vărsare de sânge..............1353 * Cronica teatrală. . . 243, 375, 1400 Informaţiuni. . .210, 311, 339, 596 801, 938 , 998, 1022. 1107 (greşit 2007), 1155, 1237, 1402 Apeluri, ... •.............59, 136 De pe Domeniile Coroanei, 53, 81 110, 207, 310, 629, 952, 986, 1108 1155, 1182, 1235, 1402 Bibliografie . ■ 44, 61, 117, 140, 212 240, 268, 298, 339, 378, 428, 512 539, 568, 596, 620, 639, 678 707, 747, 848, 883, 907, 969 1026, 1099, 1236, 1355 Cronica săptămânii, 43 63, 95, 122 206, 252, 307, 338, 374, 419, 480 507, 564, 589, 675, 873, 910, 932 965, 995, 1022, 1048 Corpurile legiuitoare, 213, 252, 306 330, 370, 417, 477, 506, 532, 563 587, 651, 674. 703, 731, 758, 799 844 www.dacQFQmanica.ro 1412 ALBINA MUZICA. pag- Gr. Teodossiu, Băutura cea mai bună...................... 231 Gr. Teodossiu, Aproape este Domn ul .......................281 G. Bopescu-Brâneşti, Liturgia corurilor săteşti .........441 T. Teodorescu, La Iordan să a-lergâm.......................825 ILUSTRATIUNI. Portrete, scene istorice, Religie. 1. M. S. Regele la intrarea tunelului................. 11 2. Barca regală mergând spre port...................... 14 3. Mitropolitul Şaguna ... 17 4. Prinţul iCarol ca elev. . 46 -5. M. S. Regele mergând la serbare..................... 48 t>. Defilarea............ 49 7. Mitropolitul Şaguna ... 67 8. Prinţul Carol sublocotenent ...................101 9. Bleriot..................122 10. M. S. Regina în 1866 . . 158 11. M. S. Regele în 1869 . . . 169 12. M. S. Regina . . • .... 160 13. M. S. Regele...........161 14. Mihaiu Viteazul.......163 15. Mihaiu şi călăul......164 16. Lupta dela Câlugăreni . . 165 17. Uciderea lui Mihaiu. . . 166 18. Medalia oferită Maiestăţilor lor..........................186 19. Titu Maiorescu........253 20. Canonicul Bunea.......257 21 Regele Manuel şi Regele Eduard.......................261 22. Regele Leopold II al Belgiei ..........•..............335 23. M. S. Regina Elisaveta . . 341 24. Maica Domnului............343 25. Închinarea păstorilor . . 345 26. Maica Domnului............347 27. Naşterea Domnului . . . 366 28. înmormântarea Regelui Leopold ........................376 29. Albert I cu familia . . . 379 30. Alexandru Ion I Cuza . . 459 31. Comisia internaţională trimisă în 1857 ................ 460 32. Fruntaşii luptători pentru unire în Moldova.............470 33. Fiul risipitor............517 34. Dr. Lueger................645 35. M. S. Regele..............765 436 Nunta din Cana Galileei . 810 pag. 37. Cina cea de Taină .... 813 38. Cina cea de Taină .... 815 39. Restignirea ... • . . . 827 40. Miron Cristea..............843 41. Principele Nicolae .... 874 42. Principesa Milena .... 874 43. Regele Angliei Eduard VII 876 44. Regele Eduard în 1859 . . 877 45. Bjornson........ ... 879 46. încoronarea Regelui în Bu- cureşti ....................893 47. Regele George al Marei Britanii • 910 48. Regina Mary.............911 49. Regele Suediei . . • . . . 913 , 50. Publicul defilează pe dinaintea cosciugului.........935 51. Doamna lui Neagoe . . . 945 52. Ion Ghica...............966 53. Robert Kock.............967 54. Sfinţii fără de arginţi. . 1005 ^ 55. Zugrăveli la Hurezi 1017, 1020, 1025 56. Biserica Ghenoaia . 1092, 1093 57. Vornicul D. Cantacuzino 1215 58. M. S. Regele, potret la bis. Şelari . . . . •...........1265 59. Nicolae Regele Muntene-grului........................1379 Geogralie, ştiinţe naturale, agricultură, viaţă rurală. 1. Oraşul Constanţa.......... 7 2. Vederea magaziei cu silozuri .......................9 3. O vedere a portului Constanţa ....................13 4. Ouă şi larve ce se găsesc pe zarzavat................. 31 5. Muzeul Asociaţiei din Sibiu....................... 65 6. Mormântul lui Şaguna . . 68 7. Vederea oraşului Botoşani 69 f 8. Latham deasupra aripilor 84 9. Farman între cele două rânduri de aripi........... 84 10. Aeroplanul Antoinette . . 85 11. Bleriot sub aripă | .... 86 12. Teatrul Papadopol din Galaţi ..... . . • ... 95 13. Aeroplanul lui Bleriot. . 123 14. Bleriot sburând..........124 15. Aparatul lui Bleriot . . 125 16. Antilcpe . •.............137 17. O ceată de lei...........138 18. Struţi...................139 19. Lămâi....................148 20. Smochini.................148 21. Portocal.................149 www.dacaramamca.ro ALBINA 1415 22. Pătlăgea roşă........... 23. Bleriot în sbor......... 24. Aeroplanul lui Bleriot. . 25. Biserica satului Preajba . 26. Altă vedere............. 27. Mănăstirea Sinaia .... 28. Gara Craiova............ 29. Localul băncii din Homo- riciu...................... 30. Altă vedere . • ..... 31. Palatul «Tribunei» din A- rad........................ 32. Palatul parlamentului din Bruxelles.................. 33. Un picador.............. 34. Bandrillerii intrând . . . 35. Matadorul aşteaptă taurul 36. Matadorul dă lovitura . 37. Un espada sare.......... 38. Mulţimea aplaudă pe matador ...................... 39. Localul Cassei Bisericii . 40. Mănăstirea Jitianu .... 41. Altă vedere............. 42. Altă vedere............. 43. Vagon pe o şină......... 44. Altă vedere............. 45 Biserica Sf. Gudula . . . 46. Un ciclon............... 47. Alt ciclon.............. 48. Lupul pocăit............ 49. Biserica din satul Cârnu 50. Teatrul sătesc din Bicaz . 51. Harta Europei........... 52. Palatul justiţiei din Bruxelles . . . . •............ 53. Biserica Curţii din Doice- Şti........................... 54. Ruinile curţii din Doiceşti 55. Biserica Curţii din Doiceşti ........................ 56. Asinul şi hoţii......... 57. Biserica dela Ruginoasa . 58. Toporul şi pădurea . . . 59. Forme felurite ale termitelor ...................... 60. Muşuroiu de termiţi . . . 61. Corbul şi vulpea........ 62. Inundaţiile din Franţa . . 63. Idem.................... 64. Idem.................... 65. Puterea insectelor .... 66. Măgarul răsfăţat........ 67. Inundaţiile din Franţa . . 68. Idem.................... 69. Paraclisul mănăstirii Hurezi ....................... 70. Planul moşiei Ţuţcani . . 71. Foişorul lui Dionisie . . . 72. Paraclisul curţii dela Mo- Pag- goşoaia...................600 73. Cu oile la păşune .... 603 74. Palatul dela Mogoşoaia . . 610 75. Coloane dela foişor . . . 613 76. Vederea intrării palatului dela Mogoşoaia..........626 77. Broasca şi boul.......640 78. Răsadniti calde.......643 79. Piatră sculptată......661 80. Stema ţârii............ . 661 81. Dinţi.................... 663 82. Piaţa fântânii din Nuren- berg....................669 83. Museum din Haga .... 685 84. Un taur olandez . . . . 686 85. Catedra sf. Pavel din Londra .........................688 86. Vapor pe mare . . . . • 689 87. Piaţa Trafalgar din Londra .........................691 88. Banan • . • ....... 696 89. Paraclisul mănăstirii Hurezi ........................711 90. Idem..................715 91. Casele domneşti dela Hurezi ................... . . 720 92. Vulpea, calul şi lupul . . 746 93. Biserica curţii din Târgo- vişte .......................748 94. Idem..................749 95. Condiţiile necesare creşterii plantelor...............773 96. Idem..................774 97. Idem..................775 98. Influenţa adâncimii . . . 776 99. Influenţa muşuroitului . 776 100. Existenţa aerului .... 777 101. Electricitatea aerului . . . 777 102. Apăsarea aerului.........778 103. Explicarea vânturilor . . 779 104. Dilatarea corpurilor . . . 780 105. Corpuri bune conducătoare de căldură..................781 106. Vaporii..................782 107. Electricitate............782 108. Electricitate............783 109. Vederea Ierusalimului. . 818 110. Vedere din Palestina . . 819 111. O stradă din Ierusalim . 821 112. Intrarea în bis. Sf. Mor- mânt .....................865 113. Vederea Ierusalimului. . 867 114. Catedrala din Calafat . . 875 115. Beduin.................901 116. Iordanul...............90H 117. Balonul Zeppelin distrus . 912 118. Cavoul dela Windsor . . 936 119. Băile dela Schweningen . 954 120. Cârtiţă................980 pag. 150 200 201 220 221 230 230 255 256 258 259 283 284 285 286 287 289 308 315 316 317 324 325 377 400 401 415 420 421 423 424 435 436 445 446 462 468 496 497 505 508 508 509 519 556 565 566 576 579 591 www.dacoromamca.ro 1414 ALBINA pag. 121. Galeriile cârtiţei ..... 981 122. Ramură de tutun .... 988 123. Aeroplanul Antoaneta . • 1012 124. Farnian cu aeroplanul . . 1013 125. Călimăneşti ...............1036 126. Căciulata..................1037 127. Masa lui Traian............1038 128. Urangutan..................1042 129. Vaporul «împăratul Traian» .......... 1049 130. Băile Călimăneşti .... 1073 131. Grierul şi furnica .... 1100 132. Inundaţiile din Banat .1105 133. Biserica din Comoşteni . 1125 134. Lupte de cămile . . 1131, 1132 135. Peşte luminos..............1135 136. Şoarecele şi pisica .... 1141 137. Etna ..........• ... 1165 138. Biserica Icoanei...........1170 139. Idem.......................1171 140. Portrete murale dela biserica Icoanei..................1172 141. Ruinele Babilonului . . . 1175 142. Zeus.......................1177 143. Cât mănâncă omul într’un an.......................1175 144. Zugrăveală dela Hurezi . 1187 145. Biserica Tâlpălari . . . 1213 146. Catap. bis. Tălpălari . . 1214 147. Cucuvea....................1223 148. Bufniţă....................1223 149. Roată p. udat grădina . . 1225 150. Vederea Castelului Prugg 1226 151. Bis. Sf. Nicolae Şelari . . 1262 152. Interiorul.................1263 153. Cocostârcul şi vulpea . . 1275 1276 154. Biserica Hagiului .... 1305 155. Biserica Silitul Icoana . . 1306 156. Cons. de adm. al băncii «Caraimanul».............1317 167. Biserica Donie.........1339 158. Catapist. bis. Donie . . . 1340 159. Spălarea unei oi......1341 160. Muzeul din Nalbant. . . 1351 161. Idem ......................1352 162. Bis. Sf. Gheorglie . • . .1371 163. Idem...............• . 1372 164. Interiorul bisericii . . . 1373 165. Noulcazin de la Constanţa 1386 166. Grup de turci din Tres- tenic,...................1396 167. Teatrul Naţional......1400 Pagina glumeaţă. png. Coarda simţitoare............ 41 Cearta unora, bucuria altora . 70 Poveste vânătoreascâ .... 98 Care pe care...................181 Pungaşul pungăşit..............208 Şoarecele şi pisica............239 Copilul răutăcios..............336 Picăturile miraculoase .... 380 Leul păcălit...................426 Poveste chinezească............451 Vizirul iscusit . .............482 Cine sapă groapa altuia ... 510 » Salba minunată..........■ . 536 După faptă plată...............566 «Scumpul mai mult păgubeşte» 592 O păcăleală....................621 Măgarul înţelept...............652 Hoţul pedepsit................ 679 4 Păţania bietului câine . . • . 708 Ghetele d lui Tânăsache . . . 734 Poveste vânătoreascâ ... 763 Zăpăcescu la grădina zoologică 804 Păţania unor negustori .... 881 Un copil răutăcios.............939 Şi-a mutat gardul..............961 De ale lui Vânâtorescu .... 996 Cască ochii la tocmeală . . . 1025 Ştiinţa nasturilor............1050 Interesul poartă fesul .... 1079 Cine numără parale............1106 La naş Ionaş..................1194 Răsbunarea vrăjitorului . . . 1238 Călătorie extra-ordinarâ . . . 1326 Merele de aur,................1403 Diverse. Ilustraţii la «Scrisori ale lui Mitu Vechente» . . 34, 107, 109 Ghicitori........................126 Ilustraţii la «Legenda lăcrămioarei» . ..... 528, 553, 584 Ilustraţii la «Legenda ursului» 1062, 1063, 1064, 1065 Ilustraţii la «Legenda pisicei» 1220 1258, 1259, 1308 Ilustraţii la «înviere» . 1249, 1251 Ilustraţii la «Floare târzie» . . 1296 1297, 1298 Ilustraţii la «Oţelire» . : . . 1343 Ilustraţii la «Putere» . . 1375, 1376 VOINŢA. Atât avem al nostru: voinţa; restul tot nu e al nostru. Boala ne răpeşte sănătatea şi viaţa; bogăţiile ne sunt uneori răpite de către putere; talentele spiritului atârnă de dispoziţia corpului. Singurul lucru cu adevărat al nostru e voinţa. ____________________________FENELON. www.dacQFomanica.ro ALBINA 1415 „STEflO R“ Societatea «Steaua» lucrează pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. In acest scop publică şi o bibliotecă populară, din care au apărut până •acum următoarele cărticele a câte 20 de bani : No. X. Din Ţara Bzsarabilor, de G- Coşbuc — un rezumat al Istoriei noastre naţionale, dela colonizarea Dacilor până la Răsboiul pentru neatârnare din 1877—78. No. 2. Foloasele învăţăturii, de P. Dulfu—o descriere a stării de azi a sătenilor noştri în asemănare cu a celor din ţările apusene şi mijloacele de îndreptare. No. 3. Minunea vieţii şi cheia lumii, de Th. I). Speranţia—o povestire morală şi instructivă. No. 4. Grădina de legume, de Ioan Hâşcgann—tratat de grădinărie. No. 5. Medicul poporului, partea I, de l)r. I. Felix — poveţe practice de higienă. No. 6. Avem cu ce să ne mândrim, de T. Ruţescn-Duţu — spicuiri din istoria şi Literatura naţională, cu îndemnuri pentru săteni la învăţătură. No. 7. Medicul poporului, partea II, de ltr. I. Felix — poveţe pentru păstrarea sănătăţii. No. 8. Biserica Ortodoxă Română, de I. Micliălccscu şi Victor Puia— explicaţiuni asupra slujbei bisericeşti şi a picturilor murale din Biserică. No. 9. Ştefan-cel-Mare, de Alex. Lepădata — povestire populară a faptelor şi răsboaielor purtate de Marele Domn al Moldovei. No. 10. Ce se poale învăţă dela un drum lung, de Dr. I. Simlonescu— povestiri însoţite de exemple din viaţa sătenilor din ţări străine, spre a folosi ca pilde ţăranilor noştri. No. 11. Comoara Dorobanţului, de Miliail Sadoveanu—pildă despre un om rău nărăvit şi stricat din pricina beţiei, care, in urma unor întâmplări, s’a îndreptat pe calea cea bună, devenind un gospodar de frunte în satul său. No. 12. La Răscruci, de I. Slavici—povestire morală cu pilde cum tre-bue să se poarte omul in societate şi cum să iubească pe Dumnezeu. No. 13. Domnul Tudor din Vlădimiri, de N. Iorga—schiţă biografloă amănunţită despre Tudor Vladimirescu. No. 14. Pământul şi Ţara noastră, de Aldern—o schiţă geografică şl economică a României. No. 15. Românii de peste Carpaţi, de I. Russu Siriana—studiu statistic. No. 16. Romanii şi Dacii, de I)r. I. Lupaş —povestire populară, despre luptele dintre Romani şi Daci şi despre obârşia şi alcătuirea poporului românesc. No. 17. Satul Griviţa, de H. Râdulescu-Niger—poveţe despre agricultura şi gospodăria sătenilor. No. 18. Cum ne putem feri de boalele molipsitoare, de Doctoral Ure-chiă—lămuriri şi sfaturi folositoare şi trebuitoare tuturor pentru buna îngrijire şi păstrare a sănătăţii. No. 19. Superstiţlnnile păgubitoare ale poporului nostru, de Georgo Coşbuc. No. 20. Antim Jvireanul, de N. Dobrescn—schiţă despre viaţa acestui vlădică, care a fost unul din cei mai însemnaţi, de cari am avut parte în trecut. Societatea a *cos şl următoarele 5 tablouri în culori, executate artistic pe hârtie oromo: www.dacoromanica.ro 1416 ALBINA B»nl Portretul M. S. Regelui României ........ 0.50. „ „ „ Reginei României...............0.50. „ A. S. R. Principelui Ferdinand • . . . 0.50. „ „ „ „ Pincipesei Maria ...............0.50. „ lui Ştefan cel Mare, Domnul Moldovei. . . . 0.50. Administraţia publicaţiunilor este la librăria C. Sfetea, Bucureşti, piaţa Sf. Gheorghe, iar pentru cererile de înscriere ca membri, a se adresă d-lul Sp. Haret, Bucureşti, str. Verde. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. e- In schimb fiecare membru primeşte câte un exemplar din cărticelele sau tablourile publicate de societate anual. Comitetul : Preşedinte, Ion Kalinderu, Membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sava Şoniânescn, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spiru C. Haret, Ministru, profesor univer- * titar. — Secretar, Const. Banu, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii: Petre Gârboviceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central fi Director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român ; I. Dimitrescu Procopie, senator, Primar al Capitalei; M. Ylâdescu, fost Ministru, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Pompiliu Eliade, profesor universitar.—Cenzori, Const. Alimăneşteanu, inginer de mine; Preotul teonom Const. Ionescu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor. * 1 Membrii înscrişi $i cotizaţiupi plătite (urmare). Oprea Sburâciu, învăţ. (Megidia), 1 leu; Gr. S. Muşetescu, învăţ. (Murfatlar), 1 leu; Traian Ştefănescu, învăţ. (Asarlâc), 1 leu; I. Teodo-rescu, învăţ. (Boazgic), 1 leu; St. Ionescu, învăţ. (Satu Nou), 1 leu; Al. Florescu, învăţ. (Canlia), 1 leu; Oprea Zaharia, învăţ. (Cliostel), 1 leu; Th. Nicolescu, învăţ. (Garjalâc-Mare), 1 leu; Gr. S. Mânăilă, învăţ. (Casapchioi), 1 leu; B. Economu, învăţ. (Bugeae), 1 leu; Păun Drăgăne-scu, învăţ. (Peştera), 1 leu; Simion Vişoianu, învăţ. (M. Cuius), 1 leu; Gh. Popescu, învăţ. (Almalău), 1 leu; Paulina Popescu, învăţ. (Almalău), 1 leu; I. Stancui, învăţ (Gârliţa), 1 leu; Ion Atanasiu, învăţ. (Lepniţa). 1 leu; D. Cojocaru, învăţ. (Galiţa), 1 leu; D. Bâleanu, învăţ. (Chiragi), 1 leu; N. Teodorescu, învăţ. (Cobadin), 1 leu; Teodor Dima, învăţ. (Cuz- * gun), 1 leu; D. Petrescu, învăţ. (Hairanchioi Demiria), 1 leu; Dini. Petru, invâţ. (Cartalu-Terzichioi), 1 leu; C. Măldărescu, învăţ. (Oltina), 1 leu; I. Constantineseu, învăţ. (Tortoman), l leu; A. Neacşu, învăţ. (Neacşu), 1 leu; I. M. Constantineseu, învăţ. (Cocargea), 1 leu; I. Şerban, învăţ. (Baeramdede), 1 leu; I. R. Gheorghe, învăţ. (Cara-Aci), 1 leu; ^ Busuioc, învăţ. (Azaplar), 1 leu; I. Didea, învăţ. (Mustafa Aci), 1 leu; I. Simionescu, învăţ. (Copucci), 1 leu; D. Radu, învăţ (Sanghil), 1 leu; Omer I. Omer, invâţ. (Hagilar), 1 leu; Gh. Baboi, învăţ. (Abdulv), 1 leu; M. Boncu, învăţ. (Osmancea), 1 leu; V. Manolescu, învăţ. (Satu-Nou), 1 leu; C. Baiumuş, învăţ. (Gheringe), 1 leu; Al. Butoescu, îuvăţ. (Mangala), 1 leu; G. Tunaru, învăţ. (Chiragi), 1 leu; M. Lăduncâ, învăţ. (Hamam-gia), 1 leu; St. Chivu, învăţ. (Megradin), 1 leu; I. G. Dumitraşcu, (Zăr-neşti, Buzău), 2 lei; Eufrosina I. Dumitraşcu, (Zârneşti, Buzău), 1 leu; Gh. G. Nicolescu, (Zărneşti, Buzău), 1 leu; Matei Doboescu, (Gura-Te-ghii, Buzău), 1 leu; Teodor Popescu, (Chiojdu-Băscu), 1 leu; Tr. Dudu, (Simileasca, Buzău), 1 leu; I. V. Mihail, (Pogoanele, Buzău), 1 leu; (Va urmă). www.dacoromanica.ro OU REfJllME UNIVER5AL. Recomandat de medici în toată lamea pentm adulţi şi copii cât de mici. De o eficacitate absolut sigură, singurul oo«-tra constipaţiunei, congcstiunei şi migrenei. Plăcut la gust, nu produe* colici şi n are efecte rele asupra organismului. ■■ r Cel mai economic, cutia cu 25 purgative Lei 1.50 ■ Rugăm a se refuza P li G Z N inscripţie, căci sunt pastilele cari nu n * v r T> falşe, Vutămătaara tot avea această • lp A Y fc. l"\ * şi produc colioL FILIP LINDENBERQ IBu.c\areşti ------- Str. Lipscani, —■ (Doia 1 August: Str. Smirdan, 16) Singurul magasin special w cu JUCĂRII DE COPII Obiecte frumoase şi durabile cu preţurile cele mai ieftine. mare deposlt de articole de: Păcăleală, Farse, şi Surprise, Aparate surprinzătoare de Scamatorii THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED Capital Lire sterline 300.000 deplin ■vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bu-oureşti. Comitetul central: la Londra Lachlan Mactrntosli Rate, n €1. I. Gosehen . . . fi Vicontele Dnneannon . . . » E. W. H. Barry n Robert llamilton Lang . . Demetre de Prank .... ^iena P. Naville Paris Âd Vernes fi Directori: C. A. Stolz E. E. Goodwin. Censori: loan Kalinderu, Demetru loan Gliika şi Arthur (ireen. Sediul social: Londra 7 Creta Winchesterstreet Suoursala: Bucureşti, Piaţa sf. Gheor ghe. „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALI DE ASIGURARE, BUCUREŞTI Capital în acţiuni întreg vărsat în aur............. Lei 2.000.000 Fonduri de reservă compuse din prime şi daune . . . . • 8.955.688.76 Idem format din capital şi alte rezerve » 1.075.842 30 Total în aur Lej 7.052.531.86 Daune plătite . . Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băicoiano. Dir. general E. Griinwnld. „NhjionAL.n“ asigură contra in-cediului, a cgrindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combtnaţiunile obişnuite ca: «cas de moarte supravieţuire,zestreşi rentă». Sediul social în palatul Soc. din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Reores-generalâ in Buc. str Sinârdan \'o. 4 Agenţii în toate oraşele din ţară. www.dacaroimaiiica.ro belii şi e preparatul cel mai raţional pentru a trată cu succes bronşitele acute şi cronice, tuse cenrulsifâ (mâgărească), enflsemol pulmonar etc. Sticla lei 3.— La Droguern şi farmacii. JCcmoJcrul Hieanu Unul din cele mai puternice reconstituante ale corpului slăbit, măreşte greutatea corpului şi redă pofta de mâncare perdută, suveran pentru a combate anemia, lipsa sângelui, clorosa, debilitatea generală, dispepsia, con-stipaţia, Leucorea (poală albă la femei) Histeria, Neurastenia, Ameţelile, Slăbirea memoriei, Limfatismul, etc. He-meferul Iteanu este autorizat de Onor. Consiliul Sanitar Superior şi recomandat de eminenţii noştrii medici Prof. dr. Bui-clia? Pref. dr. Leeute, Prof. dr. Negel (Iaşi) şi alţii, după experienţele Îndelungate.— Preţul lei 4.— La Drogueni şi farmacii. Nevralgiile cele mai rebele grenai durerile reumatismului acut, articular luinbago, durerile de dinţi cele mai tari, mai ales nevralgice, precum şi ori-ce dureri provenite din răceală sunt combătute cu deplin succes prin întrebuinţarea - Pastilelor Kevralgino Jurist - --------— Aprobatede Consiliul Sanitar Superior. Preţul unui flacon Lei a.50, o dosâ 50 bani. La Droguerii şi Farmacii. lnsl de Arte Grafice «Oarol Gobl» S-r 1. St. Rasidesofl* www.dacaromamca.ro CREMA. PUDRA 51 5ĂPUN „fLGRA" r»M se vând decât în embalagiul original arătat aci (un sfert din mărimea naturală) şi cu următoarele preturi: Crema lei 1.50 —Pudră lei 2 — Săr>tm lei 1.25 Refuzaţi dar în interesul D-v. ca neveritabile dacă vi s’ar oferi aceste preparate în cantităţi mai mici sau altfel decât în embalagiul original aci arătat şi cu etichetele neatinse. Crema şi Padra «FÎ.054» se pot întrebuinţa fără grijă cât de mul timp, acest fapt e stabilit oficial de institutul de Chimie al Statului, care a constatat la 12 Septembrie sub No. 1.110, că: * Crema şi Pudra «Flora» nu conţii* substanţe toxice sau de acele cari printr'o întrebuinţare îndelungată pot vătăma sănătatea» - Pomada de păr «Flora» neîntrecută pentru îngrijirea raţională şi higienică a părului; Borcan mare lei 2.50, mic lei 1.75—Capilogen «Flora» (apă de păr), curăţă mătreata după câte-vă întrebuinţări; Sticla mare lei 3.25, mică lei 2.50— La nemulţumire să restitue costul pentru oricare din aceste preparate.