Anul XIII Mo. 40—41. 4-11 Iulie 1910. Apare în fiecare "Duminecă COMITETUL DE REDACŢIE ION KALINCERU P. Gârbovlceanu O. Coşbuc 0-1 P. V. Năsturel Gr. Teodosslu I, Otescu Redacţia şi AdministraţiaWffWfldCOtOmaftiCkm1 No. 27.502. Anul XIII. No- 40-41 ALBlNfl Revistă Enciclopedică Populară Abonam, in străinătate pe an lei 8 Un număr..................15 bani. Abonamentul in ţară pe an lei 5 „ „ » pe 6 luni , 3 Pentru anunalurl 1 leu Itnla. |UIlaa publloitate, 5 bani sutfântul Manussriptele napublieate se ard. Redacţiunea îşi rezervă dreptul ca, din articolele] ce nu se vor puteă publică în întregime, să dea numai extrase sau rezumate. * I. SUMARUL»; Administraţia, înştiinţare. Serbarea institutului «Oteteleşanu*. Spiridorţ Popescu, Norocul lui Moş Toma: începutul gospodăriei. Biserica sf. Nicolae din Comoşteni (cu ilustraţie). Artur Gorovei, Legile ţării: Obligaţiile. Irimia Popescu, Băşicile de apă ale ficatului. fj., Luptă de cămile (cu 2 ilustraţii). |., Mare de lapte şi mare luminoasă (cu ilustraţie). I. J^., De ce călătoresc unele paseri? I. M. Voicheci, Din carte cu slovă veche. DIN LITERATURA ROMÂNĂ: Gr. Alexandrescu, Şoarecele şi pisica (cu ilustraţie). DIN ZIARE ŞI REVISTE: Pofta de mâncare. CRONICA: Ieftenirea peştelui.—Lupta parlamentară a Românilor din Ungaria.—Condiţiuni de admitere în şcoli: 1. Şcoli normale, 2. Seminar», 3. Licee şi gimnazii, 4. Internatele statului, 5. Şcoalele secundare de fete, 6. Şcoalele profesionale de fete, 7. Şcoalele de menaj, 8. Şcoala de sericicultură, 9. Şcoalele de comerciu, 10. Şcoala de mişcare, 11. Şcoala de subofiţeri sanitari, 12. Institutul medico-militar, 13. Şcoala de marină, 14. Şcoalele militare, 15. Gimnaziul militar din Craiova. — înştiinţarea direcţiei şcoalei normale a societăţii.—De pe Domeniile Coroanei.—Informaţiuni. SUPLEMENT: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 38 dela 4—11 Iulie 1910. www.dacoromamca.ro Pentru prima dată, după 13 ani de existenţă, revista noastră a fost nevoită să nu apară la ziua fixată. Din cauza grevei lucrătorilor tipografi din Bucureşti, numărul nostru care eră anunţat pentru Duminecă 4 Iulie n’a putut să fie tipărit. Fiind-că nu voim să păgubim pe cititori, ' vom face o mică schimbare a or dinei numerelor de vacanţă, astfel că No. 40 care trebuia să apară la 4 Iulie va ieşi odată cu No. 41 dela 11 Iulie; apoi se va urmă astfel: No. 42 (18 Iidie) şi 43 (25 Iulie) vor ieşi împreună la 18 Iulie; No. 44 (1 August) şi 45 (8 August) vor ieşi împreună la 1 Aujust; No. 46 (15 August) si 47 (22 August) vor ieşi împreună la 15 August; No. 48 (29 August) şi 49 (5 Septemvrie) vor ieşi împreună la 5 Septemvrie. Rugând pe cititorii noştri să ne scuzeze de această întârziere fără voia noastră, nădăjduim că nu se va mai întâmplă nimic care să ne împiedice a ne îndeplini datoria ca până acum. Administraţia. www.dacQfomanica.ro Serbarea Institutului ,,6tetelesanu“ > 22 şi 23 Iunie s’au ţinut examenele la Institutul «Ion ‘îgjY Oteteleşanu», dela Măgurele, fundat de d-1 Ion Kalin-■7^ deru, dăruit Academiei şi pus sub înalta ocrotire a V M. S. Regelui. Au asistat: din partea Ministerului Instrucţiunii publice d-11). A. Teodoru, secretar general, d-na inspectoare Evolceanu şi d-na Elena Demetrescu, directoarea şcoalei externe de menaj, iar din partea Academiei d-nii Dr Istrati şi d-1 Onciul ca delegaţi. Comisiunea Institutului a fost reprezentată prin d-nii Kalinderu şi Dr. Istrati. Au fost de faţă şi d-nii Dr. Grecescu, membru al Academiei, Dr. Botescu, prim ajutor de primar, d-na Botescu şi alte persoane, în ziua din urmă când s’a ţinut după amiazi obişnuita serbare pentru încheierea anului şcolar. La această festivitate s’au executat diferite cântece şi jocuri de fete, iar o elevă din anul ultim a mulţumit în numele tuturor, atât Academiei, cât şi d-lui Kalinderu, pentru grija ce le poartă. Iată cuvintele elevei: Aşa e de covârşitoare simţirea ce mă cuprind acum când, în numele iubitelor mele colege trebue să vorbesc de sentimentele ce ne leagă de acest sfânt locaş, unde ne-am petrecut cei mai frumoşi ani ai vieţei, încât nu ştiu dacă vocea nu-mi va tremură şi ochii nu mi s’or împăingeni de lăcrămi, să nu mai pot ceti cele scrise din simţirea noastră întreagă. Da, am venit aci copile de 12 şi 13 ani din diferite unghiuri ale ţării şi de peste hotare. Străine la început, ne-am simţit apoi surori, căci aceeaşi dorinţă ne-a însufleţit, după ce ni s’a spus că noi trebue să fim temelia pe care să se înalţe generaţiile viitoare, că din acest Institut se aşteaptă mai mult decât ori unde, să eşim femei virtuoase, harnice, luminate, modeste, pentrucă e cea mai înaltă Instituţie din ţară. Onorata Academie Română ne are sub ocrotirea sa, fiindcă aşâ au dorit fericiţii urzitori ai acestui aşezământ, Ioan şi Elena Oteteleşanu, pentru că aceasta este voinţa şi preocuparea cea mai de seamă a sufletului celui mai ales www.dacoromamca.ro ALBINA 1115 şi bun pentru cei slabi, scumpul nostru protector, d-1 Ion Kalinderu, care vede prin ridicarea noastră morală şi intelectuală, ridicarea însă-şi a ţării, fiindcă mumele cresc copiii şi influenţa lor bună ori rea, e precumpănitoare în formarea caracterelor fiilor..... In acest Institut ne-a fost dulce vieaţa de muncă şi am profitat mult; am trecut-o fără să ne dăm seama. Numai acum simţim un gol în inimi pentru că ne vom despărţi de aceea care s’a lipit cu sufletul întreg de acest Institut D-ra Directoare, Lucreţia Staicovici, care deşi tânără totuşi ne-a fost cea mai perfectă mamă, căci ne-a deprins să practicăm virtuţi mari... Nu vom uită nici odată câtă trudă i se citea pe faţă când vreuna din noi eră bolnavă sau când greşeam întru ceva. Modelarea noastră sufletească, cultivarea inteligenţii noastre îi absorbea mai toată vremea. Nu, nu vom uită niciodată pe această icoană demnă a Institutului. Ne doare gândind că părăsim pe Domnişoarele Profesoare şi Pedagoge, cari ca surori mai mari ne-au îndrumat la bine, ne-au instruit şi ne-au făcut viaţa atât de plăcută în Institutul acesta bine cuvântat. înduioşate până la lacrimi, şi poate multe din noi vor plânge deabinele strângând la piept pe surioarele noastre mai mici acum la despărţire, căci ele ne-au fost mult dragi, le instruiam la rându-ne în părţile practice ale gospodăriei şi ne întâlneam în cea mai mare parte a zilei. Fiecare din ele este câte o părticică din noi. Totuşi suntem pregătite a păşi fără şovăire din acest locaş unde ne am desvoltat trupeşte şi sufleteşte nu ca nişte moleşite, ci ca adevărate femei pe care le-a închipuit sublimul Oteteleşanu. Suntem adânc recunoscătoare Auguştilor Suverani pentru binele de a ne fi admis în acest Institut. Mulţumim respectuos şi din toată inima Onor. Academiei, care ne-a purtat de grije, îngăduind Onor Minister să valoreze diplomele noastre, dându-ne posibilitatea să ne susţinem existenţa într’un mod cinstit până când ne va ajută Dumnezeu să ne vedem cu căminele noastre aşa după cum a fost voinţa fericitului Ion Oteteleşeanu şi în sensul căreia ne-a fost îndreptată întreaga noastră educaţiune. Mulţumim d-lui Secretar General al Ministerului de Culte, pentru bunăvoinţă cu care s’a interesat de roadele muncei noastre. Mulţumim Onoratelor Doamne Delegate ale Ministerului şi Onoraţilor Domni Delegaţi ai Academiei, că s’au ostenit întru examinarea noastră, cum şi Onoraţilor Domni Hepites şi Grecescu, care numai din dor de propăşire a femeii şi din dragostea pentru tot ce e bine se găsesc azi în mijlocul nostru... Adâncă, neţărmurită recunoştinţă şi iubire vom păstră scumpului nostru protector d-1 Ion Kalinderu, care întotdeauna ne-a tratat cu cea mai desăvârşită bunătate, care ne-a făcut întotdeauna bucurie cu prezenţa la Sf. Sărbători, care prin cuvinte de profundă înţelepciune ne-a pătruns de cele mai mari adevăruri. Domnia Sa este pentru noi un sfânt, care doreşte binele obştesc şi cu milă adevărat creştinească îngrijeşte de cei nevoiaşi, care prin titanica d-sale muncă plină de abnegaţiune dă cele mai frumoase pilde ţării întregi. Din adâncul inimilor nevinovate zilnic pornesc la Dumnezeu rugăciuni pentru sănătatea şi fericirea Domniei Sale, ca şi de aci înainte să poată veghea tot cu atâta putere asupra generaţiilor viitoare. Multă recunoştinţă şi cea mai desăvârşită iubire vom avea întotdeauna pentru D-ra Directoare, căreia îi dorim din inimi viaţă lungă şi plină de mulţumire, asemenea şi corpului didactic. Iar acum în toată pornirea sufletească rugăm pe Dumnezeu să dăru-ească tuturor protectorilor noştri viaţă lungă şi plină de sănătate. Trăească Auguştii Suveranii Trăească scumpul nostru proiector! Trăeascş toţi aceia ce cu dragoste se interesează de binele nostru! www.dacocomanica.ro 1116 ALBINA Ca răspuns d-1 I. Kalinderu, a vorbit următoarea cuvântare: Iubite copile, îmi pare bine că v’am găsit sănătoase şi că aţi continuat şi anul acesta cu râvnă studiile voastre. Mă bucur asemenea auzind dela voi că sunteţi mulţumite de noua îndrumare ce s’a dat organizaţiunei institutului. Urmaţi dar a învăţă şi de aci înainte cu toată tragerea de inimă, căci singura noastră dorinţă e de a vă da o creştere temeinică şi corespunzătoare cerinţelor vieţii ce v’aşteaptă. Cunoaştem greutăţile ce întâmpinau absolventele de până acum în câştigarea traiului, şi atât Academia cât şi Comisiunea institutului au fost preocupate de mai mult timp de modul cum s’ar putea înlătură. Despre această grije v’am vorbit şi la examenele generale din anul trecut, când v’am arătat totdeodată că scopul Comisiunii nu este — cum nu va puteâ fi de altfel nici al orcărei modificări viitoare — de a schimbă rostul ştiut al institutului. Prin noua îndrumare am voit numai să vă pregătim mai bine pentru a puteâ fi primite ca conducătoare ale gospodăriilor familiilor cai’i vor aveâ trebuinţă. Iar prin echivalarea diplomelor institutului cu cele eliberate de şcoalele similare ale Statului, prin care vi se dă putinţa de a fi numite ca maestre în şcoalele de-menaj, ca maestre de lucru manual şi menaj la şcolile rurale, sau conducătoare ori ajutoare la grădinile de copii, n’am avut nici de cum intenţia da a vă face funcţionare, după cum s’a crezut de unii, ci vi s’a creat un nou mijloc de traiu, după ieşirea din institut. E posibil ca unele să rămână mai departe ca maestre la şcoalele de menaj şi grădinele de copii, dar, repet, aceasta nu ştirbeşte scopul institutului şi nu poate să strice menirei voastre! Dinpotrivă, absolventele din această categorie, cari vor fi desigur puţine, vor aduce în familie nu numai un mic venit, ci şi o pregătire mai îndelungată pentru gospodărie. Viitorul vostru, Scumpe Copile, nu ne-a fost şi nici nu ne poate fi nici când indiferent. Personal am ajutat şi după căsătorie, pe multe din absolventele seriilor trecute, şi cât bunul Dumnezeu îmi va da zile, voiu căută să vă fiu şi de acum încolo de folos,, căci dela traiul vostru atârnă împlinirea scopul institutului. Idealul generosului Ion Oteteleşanu, când şi-a exprimat dorinţa de a vi se da «O creştere casnică şi o instrucţiune serioasă» n’a fost să vă educăm numai pentru a deveni cum se zice în testament «bune mame de familie, fără pretenţiuni sau lux», ci şi propovăduitoare neobosite a binelui şi frumosului. La ridicarea neamului nostru s’a gândit în veci neuitatul răposat, căci viitorul unei naţiuni îl ţese femeia. Şi acest ideal se va puteâ ajunge, natural, cu atât mai curând şi mai din plin, cu cât numărul absolventelor va fi mai mare, iar munca voastră, în această direcţiune, mai încordată şi mai rodnică. Am cunoscut de aproape pe Oteteleşanu. Eră-boier mare, în înţelesul frumos al cuvântului, şi ştiu bine că, lăsându-mi averea pentru un institut de fete şi instituindu-mă legatar universal, a avut în vedere familiile mijlocii şi chiar boiereşti, însă scăpătate,. www.dacQromanica.ro ALBINA 1117 căci de acestea era mai aproape prin situaţiunea sa. Academia însă, luând în consideraţiune scopul final, adică dorinţa răposatului de a contribui în acest chip la progresul neamului nostru, a admis ca să fie primite şi fete din popor, din familii sărmane. Păşiţi deci în viaţa de toate zilele cu energie şi însufleţite de dorul de a fi folositoare ţării şi de a plăti astfel’tributul de recunoştinţă ce datoraţi către acela care v’a înlesnit luminarea minţei şi cultivarea inimei! Fiţi apoi sigure de grija Academiei, despre care îmi face plăcere să vă aduc o nouă dovadă, încunoştiinţându-vă că a hotărit să dea absolventelor, începând cu cele din anul acesta, 500 în loc de 300 lei ca ajutor la căsătorie! Suma aceasta va inai creşte pe viitor, în raport cu veniturile fondului instituţiunii, deşi fericirea unei căsnicii nu stă numai în zestrea materială, ci şi în cea morală şi intelectuală. Ţiu să vă mai comunic că Comisiunea Academiei pentru institut a urmărit de aproape noua îndrumare. In special programul a fost obiectul de căpetenie al atenţiunei noastre, căci, oricât de cu grije ar fi fost întocmit, practica găseşte mai totdeauna ceva de îndreptat. Astfel, până acum, adică intr’un an de aplicare, personal am putut observă că programul e prea încărcat. Sunt apoi şi unele materii cari cer o revizuire, chiar radicală, a împărţirii şi modului lor de predare, pentru a fi înţelese cu folos de către eleve, cum şi unele cari trebuesc des-voltate şi adaptate cerinţelor institutului. Mai sunt şi alte lipsuri. Desigur însă că neajunsurile citate au fost constatate şi de doamnele delegate ale Ministerului şi de d-nii delegaţi ai Academiei, cari vor referi delegaţiunei Academiei, spre a se aduce cuvenita îndreptare. Eu nu pot desvoltâ mai mult partea aceasta a programului, căci nu pot prejudecâ aceeace va crede Academia că e de trebuinţă. Academia se va interesa şi mai departe de mersul învăţământului, pentrucă un program nu se poate statornici numai după experienţa dintr’un singur an, şi, în deobşte nici rezultatele unei organizaţiuni nu se pot apreciâ într’un timp atât de scurt. La institutul nostru, dat fiind scopul lui, trebuesc urmărite apoi şi rezultatele sale practice şi aceasta în cât mai mulţi ani. In sfârşit, deşi programul institutului a fost încărcat, şi, cu toate că au fost şi alte greutăţi, cu trecerea dela programul cel vechiu şi numirea personalului, rezultatele examenelor au fost, cred, forte îmbucurătoare, mulţumită sârguinţei corpului didactic. Felicit călduros pe d-şoara Sub-direetoare Staicovici, pe d-rele profesoare, pedagoge şi maestre pentru silinţele ce şi-au dat. Astăzi institutul e recunoscut de Stat, iar prin asimilarea diplomelor cu cele ale şcoalelor de acelaş fel ale statului, Ministerul Instrucţiunii Publice şi Cultelor, a dobândit dreptul de a supraveghea mersul lui. Mai mult, nu se va putea face nici o schimbare esenţială în program fără aprobarea Ministerului. Sunt numeroase institutele cari râvnesc la încrederea ce ni s’a arătat nouă şi de aceea trebue să fiţi mândre şi să vă siliţi din toate puterile la învăţătură, pentru a face cinste institutului, nu numai cât veţi fi în şcoală, ci şi mai târziu. • www.dacoromanica.ro 1118 ALBINA Din parte-mi doresc ca supravegherea Statului să se execute cât de riguros şi des, căci numai aşâ se poate îndrumă învăţământul pe o bază trainică, numai astfel va spori vaza institutului şi a voastră în ochii lumii. Vedeţi dar că s’a ţinut seamă de tot ce vă poate fi folositor. Spunându-vă acestea, nu pot să nu-mi aduc însă aminte de bunăvoinţă şi concursul d-lui Ministru Haret, căruia i se cuvine o bună parte din recunoştinţa voastră pentru tot ce s’a făcut in timpul din urmă. De mult ajutor ne-a fost şi d-1 Teodoru, Secretar general al Ministerului Instrucţiunii Publice şi Cultelor, căruia îi exprim ca această ocazie gratitudinea noastră. Mulţumesc asemenea Doamnei Inspectoare Evolceanu şi D-nei Elena M. Demetrescu, Directoarea Şcoalei externe de menaj, cari au binevoit a primi delegaţia să asiste la examene şi să se intereseze de învăţământ, cu cunoscuta d-lor competenţă. Altădată se află apoi în fruntea noastră, la examen, d-1 Sturdza. Nădăjduiam să ne bucurăm şi anul acesta de prezenţa d-sale, dar,, cu toate că e sănătos, a fost silit de alte împrejurări să mai amâne un timp oarecare întoarcerea în ţară. Sunteţi de sigur cu toate-la un gând, acela de a-i ură şi cu acest prilej sănătate şi vieaţă lungă, de oarece d-sa a avut totdeauna inima cea mai caldă pentru institut şi pentru viitorul vostru. Cu plăcere exprim vii mulţumiri şi d-lui Dr. Botescu, care bi-nevoeşte a ne face cinstea să asiste la această festivitate. D-sa,. pe care-1 cunosc de când eră student, se interesează la tot ce priveşte cultura femeii şi mai cu seamă la progresul şcoalelor de menaj. In sfârşit doresc să vă mai spun câtevâ cuvinte în deosebi vouă, Scumpe Absolvente, cari terminând cursurilo, vă întoarceţi în sânul familei. Aţi intrat în institut copile, lipsite de experienţă, iar acum ieşiţi pregătite pentru a înfruntă greutăţile ce veţi întâmpină. Afară de întru fericire răposatului Oteteleş anu, mai datoraţi aceasta d-rei Sub-Directoare Staicovici, d-relo’r Profesoare şi maestre, cari n’au încetat a vă arătă calea cea bună, a vă lumină şi a vă po-văţui pentru lupta vieţii. O datoraţi, cu un cuvânt, educaţiunei ce aţi primit aci timp de 5—6 ani şi care sper că e destul de adânc înrădăcinată în inima şi mintea voastră pentru a nu vă abate dela datorii. Intre acestea pun în prima linie recunoştinţa şi dorinţa arzătoare de a o mărturisi prin fapte nu prin vorbe. Un proverb indian zice că: «binefacerile se scriu pe nisip, iar injuriile pe marmoră». Nu! In inima voastră trebue să rămână de-apururea sădită iubirea recunoscătoare şi sinceră, atât pentru, părinţi cât şi pentru cei cari n’au avut alte griji decât grijile voastre, cari n’au avut alt scop decât de a vă creşte pentru a deveni femei pricepute, cinstite şi cu dor de înălţarea patriei şi a neamului românesc, aşâ cum şi-a închipuit-o generosul fundator şi cum s’aşteaptă toţi. Departe dar de voi orce sentiment de ingratitudine, căci numai sufletelor vulgare le este teamă de a aveâ recunoştinţă. Vă atrag de asemenea atenţiunea că pentru a ieşi victorioase din. hărţuelile şi luptele vieţii, atât cu oamenii cât şi cu împre- www.dacoromaiiica.ro ALBINA 1119 jurările, silinţele voastre orcât ar fi ele de mari, nu vor izbuti totdeauna. Trebue să chemaţi în ajutor şi religia, pentru a vă susţine curagiul şi a vă conduce mai sigur la biruinţă. Religia este chipul de a iubi pe Dumnezeu şi de a-1 servi cu credinţă; fără religie nu poate fi morală şi nici virtute printre oameni. In toate timpurile popoarele au recunoscut existenţa unei Fiinţe A Tot Puternice, pe care o adorau sub diferite feţe şi numiri până ce Creştinismul aduse lumină deplină, statornicind re-gule de morală şi de iubire frăţească între toţi. Păstraţi dar cu sfinţenie în sufletele voastre' principiile de religie şi de virtute cari au fost sădite de părinţii şi conducătorii voştri, păstraţi-le astfel că dacă vreodată împrejurările vieţii vă vor sili a trăi într’un mediu de necredincioşi, influenţa acelora nu numai să n’aibă nici un efect asupra voastră, dar prin statornicia credinţei voastre să-i îndreptaţi şi să-i aduceţi şi pe ei pe calea cea bună. Nu uitaţi apoi, când grijile zilei şi trebuinţele fizice vor fi satisfăcute, să mulţumiţi lui Dumnezeu şi să-l lăudaţi, aducându-i prinosul vostru de recunoştinţă şi credinţă. Dumnezeu ne vede şi aude întotdeauna şi ori unde am fi, căci: «Universul este un templu, al cărui pământ este altarul, iar cerul acoperişul». Obişnuiţi-vă apoi de a nu face nici un fel de transacţiuni cu conştiinţa voastră, obişnuiţi-vă din tinereţe a iubi binele şi frumosul, şi ajutaţi totdeauna pe nenorociţi, orcât de modestă arii situaţia voastră; nu faceţi nimic care n’ar fi în armonie cu conştiinţa şi raţiunea, căci Dumnezeu vrea ca toţi oamenii să-şi facă datoria, deoarece fiecare este în stare a se conduce pe el însuş. Ştiţi că obiceiurile luate din tinereţe se înrădăcinează adânc în suflete, şi dacă nu avem energie să ne opunem cu înverşunare la căpătarea celor rele, anevoie ne vom putea îndreptă mâi târziu. Un filozof din antichitate dă în această privinţă o scurtă dar luminoasă pildă. Intr’o zi acest filozof conduse pe discipolii săi într’un loc sădit cu chiparoşi — un simbol bine ales, căci apucăturile rele au tri-steţa chiparoşilor —; şi arătând unuia din învăţaţi, un chiparos tânăr îi spune să-l scoaţă, discipolul îndeplini cu uşurinţă această ânsărcinare; la un alt chiparos puţin mai gros, i-au trebuit mai multe osteneli, iar pentru a desrădăcinâ unul şi mai mare, a trebuit să recurgă la ajutorul camarazilor săi. In sfârşit filozoful îi urată un al patrulea chiparos — arbore în toată puterea — dar la acesta silinţele tuturor fură zadarnice. Atunci filozoful spuse discipolilor săi, ceeace vă repet eu, acum: «Acesta este simbolul apucăturilor rele pe care le lăsaţi să se înrădăcineze mai mult sau mai puţin; inima în tinereţe este un Joc plantat cu chiparoşi». Următoarea pildă mai recentă, vă poate arătă asemenea cât de greu este să scapi de obiceiurile căpătate: La curtea împăratului Petre cel Mare al Rusiei trăia un caraghios. Intr’o zi Ţarul se bucură de ideia ce avusese de a trimite în ţările civilizate mai mulţi tineri boieri şi eră încredinţat de izbânda călătoriei lor şi de studiile ce vor face. Caraghiosul care ascultă, ştiţi ce a făcut? Se mulţumi a luă o foaie de hârtie, o îndoi tare şi siidă apoi pe ţar de a puteâ şterge cu desăvârşire îndoitura. www.dacQFomanica.ro 1120 ALBINA Aceasta este o figură simplă, dar ingenioasă a puterii ce au asupra noastră obiceiurile contractate. Nu mă îndoesc însă că, mai cu seamă după poveţele bune şi instrucţiunea ce aţi căpătat în acest institut, veţi li în măsură a vă conduce bine şi a vă feri de orice deprindere rea, iar din parte-mi mă voiu simţi fericit, când voiu află numai bine despre voi. Nu uitaţi în sfârşit nici odată Instituţiunea în care v’aţi format şi care fiind pusă sub înalta ocrotire a M. S. Regelui, aveţi îndoita datorie de a fi totdeauna demne de ea. Călăuziţi-vă de pilda M. S. Reginei şi Augustului nostru Suveran, care timp de 41 ani a muncit zi cu zi la ridicarea ţării şi a izbutit în nobilele Sale năzuinţi, graţie perseverenţei şi distinselor Sale sentimente. In rugăciunile voastre, pomeniţi dar cu evlavie pe M. M. L. L. Regele, Regina şi Familia Regală. Rugaţi-vă lui Dumnezeu cu toată căldura sufletului vostru şi pentru patrie şi neam. Să trăiţi, scumpe copile! Vouă absolventelor vă doresc din inimă un viitor frumos, iar ca semn al afecţiunei mele vă ofer cu toată plăcerea câte o mică amintire. A mai vorbit d-1 Teodoru, care a arătat că recunoaşterea Institutului de către Minister n’a schimbat rostul Institutului; ci contribue la realizarea dorinţelor generosului testator. In urmă persoanele prezente au vizitat expoziţia lucrărilor făcute de eleve, care a plăcut mult. După cum se vodo din cuvântarea d-lui Kalinderu, începând din anul şcolar 1909/1910, s a dat o nouă îndrumare institutului. Totodată acesta a fost recunoscut de Stat, iar diplomele fiind asimilate cu cele ale şcoalelor de acelaş fel ale Statului, absolventele pot ocupă până la căsătorie locuri la şcoalele de menaj şi la grădinele de copii. E un mare progres aceasta, căci în institut primindu-se copile de părinţi sărmani, se simţiâ trebuinţa a se înlesni cât mai mult absolventelor câştigarea traiului până la măritiş. In trecut numărul concurentelor eră destul de însemnat. Cu atât mai mare va fi deci de acum înainte, căci şcoala astfel îndrumată tinde să se ridice în fruntea celorlalte similare din ţară. www.dacoromaiiica.ro începutul Jospodăriei. â Dumnezeu, nepoate, şi tocmai când mă pregăteam să ies dela stăpân, ard Murgenii. Un blestem, nu altăcevâ! Intr’un ceas s’a făcut tot târgul scrum. Stăpânu-meu rămâne sărac. Dacă văd una ca asta, pornesc acasă. Nădăjduiam că stăpânul, cum îi era obiceiul, că nu lăsă pe cei ce-1 slujiau ani dearândul cu credinţă şi cu tragere de inimă, să iasă cu mâna goală din casa lui va hotărî şi cu mine la fel; când l-am văzut însă cu două boabe mari de lacrămi, cari lunecau fără ştirea lui pe obraz, am înţeles că nu eră omenos lucru din partea mea să-l mai amărăsc şi cu simbria mea de calfă; i-am sărutat mâna şi-am pornit cu nădejdea în Cel de sus. Aveam optsprezece ani atunci. Acasă, bag de seamă că tot n’am rost. Frate-meu Gheorghe, cel mai mare dintre noi, se’nsurase şi trăiâ în casa bătrânească. Moara noastră din Prut o vânduse şi-mi venise partea mea opt galbeni, pe cari mi-i luase moş Toader, fratele tatei, ca să mi-i păstreze ; ziceâ că adică eu ca orfan şi ca tânăr poate n’oiu şti ce să fac cu banii. Moş Toader eră câner boeresc, adică vechil şi sta numai prin crâşme. Ştiam că mi-a băut banii, dar n’aveam încotro. De n’ar fi vândut moara, eră şi asta o treabă; pen-trucă puteam eu să-i caut de grijă. In vremea a-ceea, la noi eră şchelâ de morărit. Trei ţinuturi se www.dacQrQmanica.ro 1122 ALBINA ţineau cu morăritul dela noi: venea ţinutul Gala-ţului, al Tecuciului şi al Bârladului. Moara noastră eră cea mai temeinică ; ştiuse bietul tata, cât trăise, cum trebue întemeiată o gospodărie ca lumea. Până una-alta, moş Toader mă pune crâşmar la Făgă-dău. Stau acolo trei ani, chipurile, cu zeciuială şi nu m’a socotit decât când am eşit din crâşmărie. Venea şi sta toată ziua, după ce pornea lumea la muncă şi bea vârtos, dormea şi iar bea. Când la socoteală, nu mi-a ţinut în seamă băutura făcută de dânsul. De nu lucram meşteşugul meu croito-resc, aş fi umblat flămând şi gol. Am eşit din crâş-măria dela moş Toader, după trei ani de slugărire cu şaizeci de parale, adică, în banii de azi, cu patruzeci de bani în mână şi cu şapte galbeni mi-a rămas el dator. Va să zică aveam de luat, dragă doamne, cincisprezece galbeni dela moş Toader şi nu i-am mai văzut nici în ziua de azi. Altfel, moş Toader eră de multe ori, când eră treaz, om cu socoteală la capul lui. «Măi Tomo, îmi zice el într’o zi, tu n’ai să-ţi afli rost pe lume decât de te-i însura >. Vorba asta a lui moş Toader mi s’a părut că are aşezământ. De câte ori mi-aduc aminte, râd cu baba de vremea aceea! îmi vine şi-acum să râd. .. Să vezi cum a fost. Aducem mireasa, adică pe baba asta a mea. Pe-atunci nu eră cum o vezi acum. Ha-ha ! nu mă pot stăpân! de râs când mă gândesc ; dar vezi că tinereţea nu bagă seamă la toate ! Aveam patruzeci de parale, toată averea mea. Cumpăr patru vedre de vin dela Neculai Ţiu şi rămân fără pară chioară în buzunar. — Bine, bre! — mă-’ntreabă bietul Neculai Ţiu,. Dumnezeu să-l ierte — cu patru vedre vreai să faci tu nuntă ? fecior de popă, mai mare ruşinea! — Apoi, moş Neculai. . . n’am cu ce să cumpăr mai mult — îngăim eu. — Unde-i acum părintele Ion, tatâ-tău, să te vadă!: du-te înainte că viu şi eu. Şi-a venit bietul Neculae Ţiu după mine şi mi-a. www.dacQFomanica.ro ALBINA 1128 adus, ca dar de nuntă, un poloboc de douăzeci de vedre de vin. Frate-meu Gheorghe mi-a plătit lăutarii. Moş Toader mi-a dat zece băniţi de popuşoi. Yasile Marin mi-a dat zece băniţi de grâu. Mătuşi-mea Oatinca mi-a dat un ceaun pentru făcut mămăligă, alte femei mi-au dat străchini, altele linguri, fiecare ce-a avut şi ce-a putut, după obiceiul de pe-atunci. Şi iac’aşa : ne-am luat.. . două traiste goale ! «Acum să te vedem, băiete!» zic eu în gândul meu, după ce m’am însurat. «Până ieri tot ai umblat pe la uşile altora. Acum trebue să fii om la uşa ta !» Cel mai întâiu lucru pentru o gospodărie este o casă, un bordeiu măcar, dar să ştii că-i al tău şi că de baţi un cuiu, îl baţi la lucrul tău şi unde vreai tu. Când vii dela muncă, vii la uşa ta, mănânci ce dă Dumnezeu, nu te mai ştie nimeni. Lemnele erau ieftene atunci; am început să lucrez croitoria şi-am prins a agonisi patru scânduri de uşi şi ferestre. Intr’un an mi-am făcut casa asta, pe care o vezi şi cum o vezi. Adausurile le-am făcut încet încet, mai târziu. Am muncit pontul. Când cu darea pământului, la 64, mie nu mi-a dat, măcar că muncisem pontul : a zis comisia că meseriaşii n’au drept la pământ. Dac’a zis comisia aşa, am înghiţit un nod, care mi s’a rădicat în gât şi-am tăcut. Meseria îi brăţară de aur — zice vorba bătrânească. Adevăr! de cât vorba asta mai are şi un adaos pentru mulţi meseriaşi; faţă de aceştia proverbul îi aşâ: «Meseria, brăţară de aur; gâtul pâlnie de argint.» Adaosul nu mi s’a potrivit şi de aceea am ajuns la mulţumirea de azi. Lumea ştie c’am muncit, că n’am împrăştiat şi tot o ţine înainte c’am găsit comoară! Ei, ce să-i faci lumei! auzi şi te faci că n’auzi şi-ţi cauţi de treabă înainte ! Iarna coseam zi şi noapte; trecea os prin os şi www.dacoramanica.ro 1124 ALBINA lucram mereu. Pe unde cu parale, pe unde pe datorie, dar lucram. Cui nu-i da mâna să-mi plătească iarna, trebuia să-mi muncească vara. O pereche de pantaloni, do pildă, o zi de muncă vara. Luam pământ în dijmă şi-l munceam cu zilele datorite pe haine, din timpul iernei, Bag de seamă, dela o vreme, că nu ieşâ treaba bună. La început se ducea numai nevasta cu oamenii la câmp; m’am dus apoi şi eu. Am cunoscut îndată că de obrazul meu se făcea munca mai bine şi mai cu spor. Altfel munceşte omul de capul lui, chiar de-i acolea nevasta, alături de el la muncă şi alt-fel iese când vede că tu îl laşi în coadă la prăşit, la secerat, ori la coasă, măcar că porneşti odată cu dânsul, la linie! De una m’am ferit eu toată viaţa şi-am izbutit: să nu rămân dator. Mare lucru să nu fii dator!.. Şi iacă de ce: dai busna să-ţi acoperi datoria, a-lergi, munceşti până dai în brânci şi când colo, toamna, mai ales în an rău, te pomeneşti că poate ai scăpat de datorie, dar, fără să vreai n’ai avut vreme să munceşti cât trebue pentru tine şi.. . altă datorie bate la uşă; ba poate datoria nouă o faci cu dobânzi şi mai mari. Când ajung datoriile de se’ncalecă una pe alta atunci eşti încurcat gata, poate pentru toată viaţa! Te svârcoleşti, alergi, asuzi. . . ca să scapi de datorii şi la urmă te trezeşti tot dator, iar munca pentru tine n’o mai poţi face la vremea ei, măcar să te pui deacurmezişul! Eu vorbesc de datorii făcute nu pentru înlesnirea muncei. Va să zică m’am ferit, cu izbândă, de datorii. Când am văzut că izbutesc, mi-am pus în gând să-mi cumpăr o bucăţică de loc pentru vie: în doi ani mi-am cumpărat patruzeci de prăjini de loc, am sădit vie, iar peste cinci ani am avut-o cu rod temeiu, şi-o am şi până în ziua de azi. Cumpăneala, cinstea, şi sănătatea dela Dumnezeu mi au stat în-tr’ajutor şi-am dat tot înainte. Spiridon- Popescu. www.dacQFomanica.ro ALBINA 1125 Feerica din Gomoşterţi Dăm în No. de faţă vederea bisericii Sf. Nicolae din comuna Comoşteni, jud. Dolj. Ea a fost ridicată pe la 1786. feerica 5f. Nicolae din Gomojteni. www.dacQFomanica.ro LEGILE ŢARII. Gum 5e nasc oblijaţiile-Despre obligaţiile lejale. Mă împrumut de la Ion cu o sută de lei. Ion vrea să-mi împrumute banii, eu vreau să-i iau, ne înţelegem când să-i dau banii înapoi, cât promit să-i plătesc; în-voeala aceasta dintre noi este o obligaţie care s’a născut din voinţa noastră amândurora, nesiliţi de nimeni, fără viclenie şi fiind cu mintea sănătoasă, cu alte cuvinte obligaţia s’a născut dintr’un contract. Vom fi făcut noi un act scris ori ne vom fi înţeles numai din gură, tot contract se cheamă că s’a făcut între noi. Când vine vremea la plată, mă iau la sfadă cu Ion; mă brânceşte, cad jos şi-mi sclintesc un picior. Pentru fapta asta penala, Ion îşi va lua pedeapsa, va plăti a-mendă, ori va sta la închisoare; iar pentrucă mi-a schi-tit piciorul, din care pricină eu am pagube, eu îl voiu chemă ’n judecată pe Ion, deosebit, şi va fi osândit să-mi plătească daune. Obligaţia aceasta a lui Ion de a-mi plăti daune, nu se naşte dintr’un contract, că doar eu nu m’am învoit cu el ca să mă bată, ci se naşte din lege, pentrucă oricine, prin fapta lui, pricinueşte altuia o paguba, trebue să-l despăgubească. Fapta lui Ion, din pricina căreia s’a născut această obligaţie legală a lui, se numeşte, în lege, delict, adică o faptă săvârşită cu voinţă. Dacă Ion se apucă să sape o fântână (un puţ) la www.dacoromamca.ro ALBINA 1127 marginea drumului, şi peste noapte n’o acoperă cu un capac, şi un cal al meu, care scapă din grajd cade în acea fântâna şi-şi frânge piciorul şi trebue să-l împuşc, Ion trebue să mă despăgubească. N’a făcut nici o faptă rea Ion, cu gând de a mă vătâma pe mine, dar n’a fost destul de priceput, adică a fost imprudent, cum se zice, şi imprudenţa lui îl obliga să mă despăgubească. In lege se zice că fapta aceasta a lui Ion este ca şi un delict, sau quasi-delict, cum se mai spune. Obligaţiile legale, prin urmare, izvorăsc din lege, şi sunt numeroase. Propietarii vecini au o sumedenie de obligaţii, precum am văzut în mai multe rânduri; epitropii au alte obligaţii; părinţii au obligaţia de a-şi creşte copiii; copiii au obligaţia de a ajută pe părinţi în nevoe; avocaţii, doctorii, moaşele, duhomnicii au obligaţia de a nu spune nimănuia ceeace află dela clienţii lor; în sfârşit putem spune că tot dreptul penal este o singura obligaţie legală, care ne opreşte de a face anumite fapte dăunătoare altuia. Când o lege mă opreşte de a face cevâ, de pildă mă opreşte să tai copacii de pe marginea şoselelor, aceasta este o obligaţie de a nu face\ dacă mă obligă să fac cevâ, de pildă să dau ajutor la întâmplare de foc, obligaţia este de a face; când mă obligă să dau cevâ, de pilda să dau alimente părinţilor mei, este o obligaţie de a da. Aceste soiuri de obligaţii sunt şi când se nasc din contract. Vedem, prin urmare, că obligaţiile cari nu se nasc din contract, au ca izvor delictul şi quasi-delictele. Mai sunt, însă, obligaţii care nu se nasc nici din delict, nici din quasi-delict şi nici din contract. Iată că Ion îmi lasă, prin testament, toata averea lui. Dacă am primit-o, trebue să i plătesc şi datoriile. Intr’o zi vine Vasile şi-mi aduce un înscris al lui Ion de o mie de lei; văd iscălitura lui Ion, înscrisul se află în mâna lui Vasile; trebue să plătesc banii, şi-i plătesc. Mai pe urmă descoper o condică a lui Ion şi găsesc în ea că el a plătit în altă parte, pentru Vasile, o mie de lei, şi prin urmare nu-i mai datoră nimic. Vasile este obligat să-mi dea înapoi banii pe care i-a primit www.dacocomamca.ro 1128 ALBINA fără să fie în drept a i primi. Obligaţia aceasta a lui Vasile nu-i născută dintr’un delict, pentrucă cerându-mi banii nu a călcat nici o lege; quasi-delict nu-i. contract nu-i la mijloc. Această obligaţie se zice că-i născută ca şi dintr’un contract, sau are ca izvor un quasi-con-tract. In lege se cunosc numai două quasi-contracte: plata unui lucru nedatorit, precum se întâmpla când plătesc din greşeala lui Vasile nişte bani cari nu i-se cuveriiau, şi gestiunea de afaceri. Ce este aceasta? Iată că Ion pleacă de acasă cu gând ca să se întoarcă peste o lună. Se întâmplă, însă, că se îmbolnăveşte, ori din altă pricină stă departe de gospodăria lui un an ori doi. Eu văd că în lipsa lui i se părădueşte averea şi, fără să mă fi însărcinat el, îi repar casa, fac cheltueli trebuitoare, pe cari şi el ar fi trebuit să le facă, şi când vine înapoi îi cer ceeace am cheltuit. Ion este obligat să-mi plătească până la un ban, şi actul pe care l-am făcut eu se numeşte, în drept, gestiune de afaceri, adică purtare de grijă de afacerile altuia. Prin fapta mea, Ion s’a îmbogăţit, sau nu şi-a perdut averea, şi dacă nu mi-ar da ceeace mi se cuvine, ar însemnă că s’a îmbogăţit în paguba mea, şi lucrul acesta nu-i îngăduit nimănui. Am spus că ori cine pricinueşte altuia o pagubă, prin vina sau greşeala sa, este obligat să-l despăgubească de acea paguba şi aceasta fără a se ţineâ în seamă dacă fapta a fost sau nu a fost săvârşită cu gând de a face rău. De asemenea este tot una dacă prin gre-şală s’a călcat o obligaţie legală sau o obligaţie născută din contract, adică o obligaţie convenţională. Vra se zjcă orice om trebue să răspundă de fapta sa. Pentru minori răspunde părintele sau epitropul, când minorul nu are părinţi. Pentru faptele săvârşite de şcolari în timpul când sunt în clas, răspunde învăţătorul, care trebue să pri-vigheze de aproape pe elevii săi. Maeştrii răspunde de faptele ucenicilor lor. Stăpânii răspund de faptele servitorilor lor, şi de daunele pricinuite de animalele lor. Artur Gorovei. www.dacaromaiiica.ro băşicile de apă ale ficatului, L desea cand se ^aie Ca^e 0 oaie> găsim ficatul ip ei cu băşici câte oclată numeroase, alte dă ţi mai puţine, umplute cu un fel de apă. Măcelarul le numeşte «băşici de apă» şi spune că s’au făcut din pricină că oaia nu a fost adăpată la vreme, a suferit de sete. Lămurirea aceasta dată de măcelar, nu este cea adevărată. Acele băşici au o altă şiretenie, cauza lor fiind un viermişor, puiul unui vierme panglică, ce vieţueşte în maţele unor câini întocmai cum trăeşte panglica într’ale omului. Ouăle panglicei câinelui dându-se afară din maţe odată cu murdăria, dacă cade pe nutreţuri, pe ierburi ce sunt mâncate de oi şi ajung în maţele lor, lasă a ieşi din ele, câte un mic viermişor, care ia drumul de cele mai multe ori spre ficat. Aci sosiţi ei produc băşicele zise «de apă». Câinii mâncând ficaţi sau plămâni cu astfel de băşici, capătă panglică. Oaia bolnavă se înfăţişează molatică, trândavă, nu mai mănâncă cu toată pofta din care cauză este şi mai slabă. Dacă băşicele sunt mari sau prea numeroase, cotropind ficatul, animalul se arată cu totul trist, slăbeşte repede, pieliţa ochilor are o culoare galbenă ca în gălbinare, răsuflă cu greutate şi adesea suferă de cufureală; iar lâna i-se usucă, se aspreşte www.dacQFQmanica.ro 1130 ALBINA şi se rupe cu înlesnire. In cele din urmă semnele boalei se aseamănă cu acelea ale gălbezei; apare dropicâ şi vita moare. De multe ori se găsesc în acelaş ficat şi băşici cu apă şi gălbează. Cel mai bun lucru pentru a se păzi oile de acest rău, este a nu se da la câini ca mâncare, ficaţi şi plămâni cu băşici. Prin aceasta se împiedică des-voltarea panglicei în maţele câinilor, răspândirea ouâlor ei pe nutreţuri şi înghiţirea lor de către oi şi deci pricinuirea băşicelor de apă. Asemenea măruntae se vor îngropa adânc sau se vor arde. Irimia Popescu. Luptă de cămile. upă cum Spaniolii sunt pătimaşi pentru luptele cu tauri, tot aşâ alte popoare ţin mult la felurite lupte între oameni sau între animale hărţăgoase şi bătăuşe. Englezii ţin la luptele între cocoşi; Anamiţii, la cele între gre-eri; mai pretutindeni în Europa, la întrecerile dintre cai. Arabii din partea Saharei, care este la Miazăzi de Tunisia, au patimă pentru luptele între cămile, adică între cămiloi, căci nu se luptă femeile, ci numai bărbaţii. Cămilele din cele două figuri ce dăm sunt din felul numit dromader (O. Dromedarius), au numai o cocoaşe, sunt răspândite în Africa şi’n Asia apuseană Celălalt fel, cu clouă cocoaşe (C. bactrianus) trăeşte în partea de Miazăzi-răsărit a Europei şi până în inima Asiei, din care pricină i se zice bactrianâ, adică din Bactriana. Cămilele, deşi sunt fără coarne, rumegă, deci sunt mai înrudite cu boul, cerbul, oaea şi decât cu calul. Au numai câte două degete lipite între ele printr’o peliţă şi calcă nu în vârful acestor www.dacoromamca.ro ALBINA 1131 degete ca rumegătoarele sau caii, ci pe un fel de talpă alcătuită din cele trei oşcioare ale celor două degete. Arabii sunt foarte pătimaşi, mulţi îşi pierd nu numai toată averea, dar şi burnuzul de pe ei, punând prinsori la aceste lupte. ţij. 1 Gea dintâi ciocnire. Luptele astea se’ntâmplă în cursul a două trei luni înainte de începutul primăverei, când, din paşnici cum erau, cămiloii ajung foarte rei şi hârţăgoşi, nu mănâncă, nu beau şi sunt primejdioşi şi pentru oameni. O dată ce lupta începe, e o minune să vezi câtă dibăcie, câtă ştiinţă, ce cruzime, ce viclenii, dovedesc nişte fiinţi, de cari te miri unde le-au învăţat. Myriam Harry, în articolul din «L’Illustratidn», după care dăm figurile şi luăm amănuntele, spune că, din când în când, luptătorii se despart, să răsufle. Dar se pândesc vicleneşte, cel mai tare se preface sleit de putere, pleacă şi lungeşte gâtul, par’c’ar cere milă. Celălalt stă la’ndoeală. Se’ntreabă de nu-i prefăcătorie la mijloc. Dar, nădăjduind biruinţă, îşi aruncă gâtul peste al celuialalt, îl strin-ge şi caută să-l sugrume. Vicleanul atâta aşteaptă www.dacQrQmaiiica.ro 1182 ALBINA se ridică şi zgudue pe duşman, îl trânteşte jos cu faţa’n sus, se izbeşte peste el, îl zdrobeşte pân îi omoară, căci luptele astea se isprăvesc de regulă prin moartea unuia din luptători. Altă dată biruitorul prinde capul protivnicului între genunche şi i-1 stringe, de face să-l umple sângele ţişnind prin ochi, nas şi urechi. Pe biruitor, încununat cu buchete de frunze, cu săculeţe în cari sunt hărtiuţe cu rânduri din Coran, apărătoare de primejdii, după credinţa lor, cu le-găturele de nisip dela Mecca, îl duc cu alaiu. Cele mai mari lupte de acest fel se pot vedea la Kairuan, unde e şi bâlciul cel mai însemnat de cămile, la Miazăzi de Tunis. Acî poţi vedea adunate mii şi mii de cămile, a-duse din toate ţinuturile vecine. După ce-ţi măriţi fata, vin ginerii şi după ce-ţi arde casa, toată lumea ţi-aduce apă. fii. 2 Sfârşitul luptei. N. (din popor). www.dacocomanica.ro P6fTA DE MÂNCARE. DIN ZIARE Şl REVISTE Pofta de mâncare suu apetitul este dorinţa şi plăcerea de a mânca. E oare-cum greu de făcut distincţiune între pofta de mâncare şi foame. Foamea este o sensaţie câte odată penibilă corespunzând trebuinţei de a mânca, pe când apetitul este un sentiment compus din sensaţi-unea de foame la care se adaugă ideia şi dorinţa mâncărei ce va potoli foamea. Cine-vâ poate aveâ foame fără a aveâ apetit mare; aceasta se întâmplă când d. e. după ce am umblat mult şi ni-e tare foame no aflăm în faţa unor mâncări negustoase şi nu tocmai curat servite. Se poate întâmplă şi contrariul, ca cine-vâ să se aşeze la masă fără să-i fie foame şi să mănânce totuşi cu poftă mare, şi aceasta când mâncările sunt bine preparate şi bine servite. Sensaţiunea de foame corespunde în general cu un gol al stomacului, dar nu depinde de el. Sunt persoane cărora le e foame, deşi au stomacul încă plin şi altele ce n’au de loc pofta de mâncare deşi stomacul lor e gol, Sensaţiunea de foame e mai ales regulată de obiceiurile alimentare. Ni se face foame la orele când de obiceiu mâncăm. Dacă d. e. suntem obişnuiţi a mâncâ de trei ori pe zi: la 8 dimineaţa, la 12 din zi şi la 7 seara, pofta de a mâncâ ni se deşteaptă la aceste ore. Dacă într’o zi mâncăm la 7 dimineaţă, în loc de a mân- www.dacaramanica.ro 1134 ALBINA că, cum ne e obiceiul, la 8 dim., atunci cu greu putem răbda până Ia 12 fără a fi chinuiţi de foame. Tot astfel dacă, contrar obiceiului, mâncăm ceva în cursul zilei, nu ne mai a foame la ora prânzului. Cu cât mâncăm la ore mai regulate cu atâta şi foamea se deşteaptă la ore mai regulate. Se vede deci cât e de important să stăm la masă la aceeaş oră. Apetitul este potolit prin introducere alimentelor în stomac, atunci suntem sătuli. Când facem multe exerciţii fizice, când umblăm mult, în timpul iernei când luptăm contra frigului, pofta de mâncare e mai mare. Nu e mai puţin adevărat însă că apetitul revine periodic, Ia orele fixe. dacă din vre-o cauză oare-care lăsăm să treacă—fără a mâncâ - ora obişnuită când luăm masa, după ce suferim mult de foame la acea oră, încetăm apoi de a mai avea foame, iar dacă mai târziu ne punem la masă constatăm că pofta mare de a mâncâ ce avusesem mai înainte cu unul sau două ciasuri a dispărut aproape. Satisfacerea apetitului nu este întotdeauna în raport cu satisfacerea trebuinţelor organice de alimente. Foamea se potoleşte introducând în stomac substanţe ce nu prea au mare valoare nutritivă tot aşa de bine ca şi cu alimente bogate în substanţe hrănitoare. Ca persoanele grase să slăbească, ele îşi umplu stomacul cu legume verzi, salată, fructe, substanţe ce tubul digestiv nu prea digeră. Foamea lor e calmată, dar totuş slăbesc, pentru că trebuinţele organice nu sunt satisfăcute. De asemenea multe persoane nu se cred bine nutrite cu lapte, nu-şi potolesc bine foamea tocmai pentru că stomacul lor nu e plin şi totuşi organismul e bine nutrit cu lape. Aşa dar nu trebue să ne conducem numai după pofta de mâncare pentru a judecâ trebuinţa de alimente, căci dacă ne-am conduce numai după apetit ne-am hrăni ba prea mult, ba prea puţin. Conducându-se numai după pofta de a mâncâ, unii mănâncă excesiv de mult ; îi conduce puţin câte puţin la obezitate, la podagră, la pea-tră la rinichi, la diabet (boala de zahăr), la diferite boale de stomac şi de intestin. Alţii din contra, având puţină poftă de mâncare, nu se silesc a mâncâ destul, din care cauză sunt slabi, nerezistenţi, faţă de boale. In rezumat, dacă e indispensabil de a aveâ un apetit www.dacoramanica.ro ALBINA 1135 bun şi de a-1 întreţine cu îngrijire pentru a se putea nutri cu plăcere şi cu folos, e însă important de a rămâne stăpân pe apetitul său, a-1 conduce şi nu a se lăsă condus de apetit. (• Profllaxa»). Mare de lapte şi mare lumipoasă. #n ofiţer de pe vasul german «Ambria» povesteşte cum pe la 3 ceasuri demineaţa fiind încă, departe de portul Colombo (Ceylan) a văzut luminându-se cerul spre resărit, ca şi cum ar fi fost să resară soarele sau ca şi cum ar fi fost în zare vre un foc sau far foarte puternic. Dar nici vorbă nu putea fi de asemenea lucruri, căci zarea luminoasă eră prea întinsă şi nici nu ereau aproape de vre un far. După zece minute se arată pe apă o dungă luminoasă care se întindea de la Miază noapte-răsărit spre Miazăzi-Apus. Apoi începu a lumină marea şi în jurul vaporului în spre dunga pomenită cât şi spre Mia-ză-Noapte, şi curând cerul se coperi cu nori negri şi deşi, aşa că deosebirea între mare luminoasă şi întunecimea cerului eră nespus de izbitoare. Pe vas lumina eră foarte vie. In vremea aceasta ajunseră la dunga luminoasă. Se păreâ Peşte luminos. că plutesc pe aproape de nişte ţermuri înnalte stâncoase, de crida, la poalele cărora se sfarmă valurile. Părţile neliimi-noase ale mării te făceau să crezi că ai înainte părţi joase ale unei insule. Lumina slăbi şi se stinse pe la 4 ceasuri, www.dacaromanica.ro 1130 ALBINA remănând în urma vaporului. Dar pe mare tot ereau făşii luminoase. Adoua zi, plecând de la Colombo au găsit iarăşi marea luminoasă la Miazăzi de acest port, de la 12 noapte până la 2. Lucrul se întâmplă des în Oceanul Indian şi localnicii zic că marea e pe alocurea şi din când în când, de lapte. Pricina aceste lumini sunt nişte vietăţi mici cari ies la faţa mării. Se ştie că sunt şi peşti cari luminează. Peştii şi alte animale de la adâncimi mari au chiar ca un fel de felinare cu ajutorul cărora alungă după voie întunericul, de pot descoperi prada cu care se hrănesc. Lumina aceasta a mării nu*e tot deauna albicioasă, ci uneori roşietecă, gălbuie, albăstruie sau verzuie. I. De ce călătoresc unele păseri? S’a băgat seamă că păsările călătoare nu merg peste, mări larg deschise, ci se ţin de şiruri de insule, aşa că le rămân numai bucăţi puţin întinse de apă. Astfel un fel de Codobatură albă vine din Islanda peste insulele Faroe şi Anglia, adică peste uscaturi, care o dini-oară, în vremuri străvechi alcătueau o ţeară neîntreruptă. De asemenea s’a băgat seamă că Pupăza se duce tocmai în Madagascar, peste Siria şi Arabia, apoi de a lungul coastei răsăritene a Africei şi peste şirul de insule, care o odinioară ereau unite cu Madagascarul. Iată încercarea ce s’a făcut cu nişte Berze din Germania. Au prins mai multe, le-au pus inele la câte un picior, însemnând locul unde au cuiburi şi numele celui ce le-a pus semnele. Peste un timp după plecarea Berzelor, sosi ştire din Spania c’au împuşcat acolo una din ele şi au găsit inelul cu numele locului unde şi-a avut cuib. Peste alt timp a sosit veşti din Africa privitoare la alte Berze plecate din acelaşi loc. Cu acest prilej s’a văzut că Barza plecată din Germania ca azi, adoua zi a fost ajuns în Spania. Şi deşi înzestrate cu astfel de putere, n’au apucat de adreptul spre miază, peste Mediteranâ, ci au luat-o pe înconjur tocmai prin Spania pe la strimtoare Gibraltarului, Despre alte păsări s’a dovedit că zboară, făcând popasuri şi tot pe la Gibraltor trec. Profesorul Mobius e de părure că păsările se duc spre miazăzi la apropierea iernei fiind că nu mai află hrana trebuitoare. Deci se duc căutându-şi hrana. Iată o pildă care-i dă dreptate. Raţa Eider e pasere www.dacocomamca.ro ALBINA 1137 statornică pe coastele Franţei şi Angliei, udate de curentul cald ce vine de la golful Mexicului şi unde neîngheţând marea, nu le lipseşte hrana. Cele de pe lângă marea Baltică, ale cărei ape îngheaţă în parte, călătoresc câte puţin spre miazăzi sau spre acele părţi ale mărei cari nu înghiaţă. In Islanda, Groenlanda şi Spitzberg Raţele Eider sunt păseri călătoare: vara stau acolo, dar în apropiere de iarnă pleacă spre miazăzi, căci din pricina gheţei şi frigului nu au ce vâna. Tot căutând hrană au deprins strămoşii celor de azi a se mută spre miazăzi pe de asupra uscatului treptat treptat cu lipsa de hrană în ţinuturile mai de la miazănoapte. Având ochi ageri, păsei'ile se avântau peste apă numai când zăreau în depărtare uscat. Au făcut călătoria tot peste uscat, chiar când cu vremea, s’au întâmplat prăbuşiri şi au rămas numai din loc în loc câte o insulă. Puii făcând cea dintâiu călătorie, au avut călăuzi părinţii sau rudele şi la rândul lor, au arătat drumul la puii lor. Schimbările făcându-se pe’ncetul, păsările s’au depi’ins cu ele şi au zburat şi peste întinderi mai mari de apăJ peste cari n’au fi cutezat a se avântă, dacă ar fi fost aşa de largi de la început. Chiar când şirul de insule se prăbuşâ cu totul şi nu mai lăsă urme văzute, păserile au urmat calea din moşi strămoşi, bine încredinţate că din colo de apă vor află ţara făgăduinţei. Minunat remâne totuşi nu numai că păsările se ’ntorc îndărăt în ţările de la miazănoapte, la cuiburile în cari au eşit, fiereşte treptat, treptat, cu cât încep iarăşi a găsi hrană în ţările aşezate spre miazănoapte. Ca să facem închipuire de dibăcia cu care îşi află drumul, e destul să spunem că Barza care a plecat de la noi şi s’a dus de a iernat în India sau în partea din mijloc a Africei, se întroarce primăvara în satul de unde a plecat în toamna din urmă şi nemereşte iarăşi la cuibul vechiu, pe o casă sau într’o pădure. După A. Obermuller, X. IST. 3*i Stinjafi Cititori, Răspândiţi revista „ Albina* în cercul cunoştinţelor D-voastră. www.dacoromanica.ro Din carte cu slovă veche: JgJIgcu. în nopţile astea de iarnă, lungi, cât anul de lungi, moş Vasile Brâulete, adună la el acasă mai pe toţi flăcăiandri din mahalaua sa şi "le spune la poveşti d-ale lui de cele bătrâneşti. Câte poveşti cu Feţi-Frumoşi şi Ilene-Cosânzene nu ştie moş Vasile şi cum ţi le povesteşte el, Doamne Dumnezeule, par’că ar fi trăit atunci pe vremea aia ! Are o vorbă dulce, mai dulce ca mierea şi când începe el să-ţi deşire d’ale lui, apoi să te ţii nene, ai stă zile şi nopţi întregi să asculţi la el şi tot nu te-ai săturâ. * * * E în seara de ajunul Crăciunului. In această seară, moş Vasile le făgăduise flăcăilor săi că le va spune povestea cu Impăratu Roşu şi când se găti să înceapă : A fost odată...........Ion al Saftei îl opri. — Nu, moş Vasile, să laşi pe Impăratu Roşu pentru altă seară ş’acu să ne citeşti dintr’o carte cu slovă veche (1). — Da’ţi citi-o şi voi, feţii mei, că doar aţi fost la şcoală — Am citi-o noi, moş Vasile, dacă am putea, da vezi dumneata la şcoală noi am învăţat carte cu slovă românească, iar nu cu cea veche bisericească. — Ei vedeţi, mânc-a-v’ar moşu, tot ăl bătrân ştie mai multe. Ia dă-o încoa la mine s’o văd eu. 1 (1) E vorba de cartea lui Vasile Aron: «Triumful beţiei sau Diata». www.dacaromamca.ro ALBINA 1139 Ion se plecă puţin, trase cărticica dela obială, unde o vârîse d’acasă şi i-o dă lui moş Yasile. — De unde ai găsit tu, mă ştrengarule, cărticica asta ? — Uite, moş Yasile, azi când căutam priu teancul de cărţi care a rămas dela bietul tatâ-meu sărmanul, Dumnezeu să-l ierte, am găsit-o acolo şi am pus-o la obială ca să ţi-o dau dumitale să ne-o tălmăceşti. — Ei acu, feţii mei, staţi colea la rând şi fiţi cu luare aminte. Moş Yasile îşi aşeză ochelarii pe nas şi începu: — Uite, băieţii moşului, asta e o carte unde se scriu sfaturile pe care le dă un beţiv pocăit, la moartea sa, fiului său. Şi uite ce zice el: ! 0,90 0,70 0,90 0,70 0,70! 1. 1,60,1 1,20 0 30 1- 0,85 0,65 0,55 0,50 0,60 0,70 0.50 0,30 L75 1,15 0,80 0,55 0,60 0,60 0,30 0.50 1,35 1,00 1,20 0,70 1.25 1.05 1.25 1.05 1.05 1,95 1,55 0,45 0,80 0,65 0,55 0,451 0,25 0,42 0,50 0,40 0,20 o,eo; 0,45 1,00 0,85 0,75 0,65 0,45 0,65 0,70 0.60 0.30 0,- 0,- 0,80 0,65 -II EXPLICAŢIUNI Crapul dela 4 Kgr. în sus Ciorto-Crap dela S-4 Kgr. Ciortanul dela 1—2 Kgr. Ciortănica până la 1 Kgr. Somn dela 15 Kgr. in sus. larma dela G—15 Kgr. Iaprac dela 3—6 Kgr. Somotei până la 3 Kgr. www.dacQrQmanica.ro 1144 ALBINA Lupta parlamentară a 'Românilordiniiniaria- In şedinţa de Luni a dietei ungare deputatul naţionalist român d-1 dr. Teodor Mihali a prezentat proiectul de adresă al clubului parlamentar naţionalist, prezidat de d-sa, rostind întâi o cuvântare potrivită,, ascultată cu atenţiune din partea dietei. Reproducem după «Telegraful Român », principalele pasagii din proectul de adresă. îngrijoraţi foarte de viitorul patriei, trebue să declarăm acum, mai nainte de toate, înaintea feţii preaînalte a Maiestăţii Voastre, că dieta tării întrunită cu această o-cazie nu reprezintă adevărata voinţă a popoarelor ţârii din cauză că pe de-oparte prin însăşi legea electorală ce este în vigoare, massele mari de cetăţeni sunt lipsite de posibilitatea de a contribui cu voturile lor la o formare a reprezentanţei ţării în conformitate cu necesităţile într’adevăr simţite de popoarele ţării, iar de altă parte la alegerile de deputaţi ce au trecut s’au făptuit abuzuri faţă de cari voinţă adevărată a popoarelor nu s’a putut validită. Coruperile s’au făcut cu totul pe faţă. In consecinţă, ori cât ne-am da samă de împrejurarea că dela parlamentul actual îşi aşteaptă rezolvarea numeroase probleme urgente şi importante, şi ori cât de mult dorim desvoltarea paşnică şi întărirea pe toate liniile a ţării noastre, nu putem să ascundem acea convingere că majoritatea parlamentară creată între atari împrejurări şi cu astfel de mijloace nu este îndreptăţită a se provocă în acţiunile sale la voinţa popoarele ţării şi nu este nici chemată, nici corespunzătoare pentru a îndeplini reforma vieţii noastre de stat reclamată de evoluţia vremilor şi care reformă nu se mai poate amână de aci înainte. Numai prin înscrierea în legi a dreptului de vot universal, egal, direct, secret, cu votarea în comune, se poate realiză cu succes reorganizarea Ungariei amăsurat spiritului timpului. Avem toată încrederea că Maiestatea Voastră nu veţi permite crearea unei legi electorale în aşâ fel ca să ră-mâie exlusă şi pentru viitor din cadrele constituţiei acea parte a populaţiei care este cea mai preţioasă din punctul de vedere al înfloririi ţării, iar de altă parte prin împărţirea cercurilor electorale sau prin alte meşteşugiri să se vateme interesele popoarelor nemaghiare ale ţării, www.dacoromanica.ro ALBINA 1145 care măsură, făcând deosebire între popoarele ţării în împărţirea drepturilor ar face într’adins din nou imposibilă consolidarea ţării, care nu se poate întemeia pe nedreptate sau pe supremaţia unui popor oare-care asupra celorlalte popoare ale ţării, ci numai pe mulţumirea de o potrivă a intereselor tuturor popoarelor, şi dându-se fiinţă acelui sentiment obştesc, în care fiecare cetăţean vede cu drept cuvânt în interesele ţării interesele sale proprii. Este un lucru notorie şi se dovedeşte şi prin datele numerotării populaţiei săvârşite prin organele statului, că aproximativ jumătate din populaţia ţării este nemaghiară. Şi popoarele nemaghiare ale ţării sunt mândre de a fi dovedit totdeauna credinţă nestrămutată faţă de tron şi patrie, şi nici între împrejurările cele mai grele nu s’au clătinat în această credinţă a lor. Cu drept cuvânt deci pot aşteptă popoarele nemaghiare ale patriei, ca postulatele lor naţionale să fie satisfăcute în cadiele statului. Urmând părinteştii purtări de grije a Maiestăţii Voastre, dieta din 1868 a creat articolul de lege XLIV din acel an despre egala îndreptăţire a naţionalităţilor. De şi a-ceastă lege satisface postulatele juste naţionale ale popoarelor nemaghiare numai în măsură foarte neînsemnată, totuşi nici măcar această lege sancţionată de Maiestatea AToastră n’a fost executată niciodată şi nu se execută nici astăzi. Din contră, guvernele ce s’au perindat au dat la ordonanţe, iar parlamentele au creat legi cari nu s’au mărginit să scoaţă din vigoare cei mai mulţi paragraf! ai articolului de lege 44 din 1869, ci au de scop a despoiâ pe popoarele nemaghiare ale ţării de individualitatea lor naţională şi a le contopi în naţiunea maghiară etnică. Intelectualii popoarelor nemaghiare sunt aproape cu totul înlocuiţi în administraţie, în jurisdicţie precum şi în celelalte funcţiuni ale statului. In contra dispoziţiilor categorice ale legii, limbile popoarelor nemaghiare sunt nesocotite pe teritoriile locuite de aceste popoare nu numai în faţa judecătorilor şi în institutele de educaţie poporală ale statului şi ale comunelor, dar şi în administraţiile comunale si municipale. Articolul de lege 27 din 1907 pretextând intenţia unei instruiri mai cu succes www.dacoromanica.ro 1146 ALBINA a limbii maghiare, împedecă pe popoarele nemaghiare nu numai întru a se cultivă în limba lor maternă cel puţin în şcolile lor, ci le face imposibilă câştigarea cunoştinţelor elementare chiar în şcolile lor—şi guvernul precedent s’a pus în contrazicere cu dispoziţiile lămurite ale tuturornlegilor existente, şi amestecându-se fără nici un drept şi fără nici o chemare în chestiile instrucţiei religioase s’a încumetat a limită folosirea limbii materne şi în instrucţia religioasă. Credinţa noastră este că numai acea politică va puteâ realiză o consolidare firească a Ungariei, care va şti să împace postulatele integrităţii teritoriale ca stat a ţării, cu condiţiile de existenţă naţională a diferitelor ei popoare. In consecinţă aşteptăm dela guvernul Maiestăţii Voastre să prezinte parlamentului de urgenţă proiecte de legi cari vor puteâ să realizeze această armonie. Maiestate Imperială şi Regală Apostolică! Cu toate că, din cauzele arătate până aici, Camera aceasta nu poate fi privită ca expresia adevăratei voinţi a popoarelor ţării, şi cu toate că — drept urmare a faptului acestuia — ar trebui să considerăm ca fiind terminate problemele acestei camere după ce va II inarticulat în lege votul universal într’adevăr democrativ şi după. ce va fi realizată adevărată egalitate de drept, noi totuşi nu ne putem reţineâ să nu desvoltăm pe scurt concepţia noastră despre marile probleme de stat pe cari Maiestatea. Voastră le-a înşirat în preaînaltul mesagiu ca fiind între chestiile de rezolvit. Noi dorim restabilirea stării legale, asigurarea echilibrului în economia statului şi întărirea creditului statului. Actualul sistem de impozite nu este nici drept, nici nu este potrivit pentru aceasta, şi noi dorim ca sistemul de impozite să fie aşezat pe temelii nouă, aşâ ca sarcinile publice să se împartă mai just şi mai echitabil între cetăţenii statului. Dorim să se valoreze pricipiul progresivi-tăţii în tot soiul de dări, şi dorim în primul rând reforma dreaptă a dării de pământ, pe baza unui nou şi drept cadastru. In interesul clasei muncitoare şi în general în interesul claselor sociale mai sărace credem că este cu dreptate să se şteargă darea de consum a celor mai necesare alimente şi peste tot să se reformeze accizele şi impositele indirecte, ca să se poată valida şi pe terenul www.dacoFomanica.ro ALBINA 1147 acesta principiul drept al proporţionalităţii în purtarea sar-cinelor. Credem că este neapărat de lipsă ca în locul minimului de existenţă aparent, prevăzut în noile legi de imposite, să se introducă scutirea de sarcini a adevăratului minim de existenţă nefalsificat şi totodată să se asigure prin lege deplină scutire de dare a locuinţelor şi imposibilitatea de a li se înstrăina casele în cari locu-esc. 0 datorinţă care nu se mai poate amână a acestei Camere, este şi regularea pe calea legii a dărilor comunale, municipale, bisericeşti şi şcolare în aşâ fel ca comunele mai sărace să poată fi scutite de povara aproape insuportabilă a acestor impozite prin aceea că li se ho-tăreşte marginile maxime până la cari pot ajunge. Şi mai credem că faţă cu acestea este just ca să se înarticuleze iarăşi în lege darea de lux, care a fost ştearsă curând după ce a fost înfiinţată odată. Noi credem că unul dintre scopurile de 'căpetenie ale oricărui proect ce va prezintă guvernul Majestăţii Voastre, prin cari se promovează interesele economice şi comerciale, desvoltarea industriei şi îmbunătăţirea situaţiei muncitorilor, este ca să se îndrepte condiţiile de traiu în ţară, fiindcă am consideră de o nenorocire cu urmări incalculabile dacă, din cauza condiţiilor insuportabile de traiu, nu s’ar putea împiedică emigrările atât de numeroase. Dorim ca guvernul Majestăţii Voastre să prezinte cât mai curând proiectele prin cari să se asigure autonomia bisericii romano-catolice, şi autonomia bisericii române gr. cat. cu desăvârşire independent una de alta, precum, şi proiectele prin cari să se desvolte congrua preoţimii. Tot atât de mult dorim însă, ca drepturile asigurate prin lege de autonomie ale celorlalte confesiuni să tămădiţească rănile făcute autonomiei bisericilor de guvernele de mai înainte. Desvoltarea instrucţunii este şi ea o dorinţă arzătoare a inimilor noastre. Cel mai important interes al ţării este ca să se asigure fiecărui cetăţean progresul cultural. Noi din partea noastră vom ajută bucuros ca fiecare popor al ţării să se poată împărtăşi de binefacerile culturii lui naţionale, să fie crescut în ea şi s’o poată cultivă cu deplină libertate, de oarece numai popoarele bogate şi culte pot fi razim sigur al tronului şi al patriei, iar cul- www.dacoromanica.ro 1148 ALBINA tură adevărată nu se poate face decât prin educaţia mo-rală-religioasă în limba proprie. Credincioşi neclintiţi ai patriei şi ai tronului, nădăjduim, că veţi asculta dorinţele noastre juste şi cerem binecuvântările Tatălui din ceruri asupra părinteştii stăpâniri a Maiestăţii Voastre. Rămânem ai Maiestăţii Voastre Imperiale şi Regale Apostolice supuşi servitori. Corţdiţiuni de admitere în diferite scolif1)- 1. Şcolile normale de învăţători şi învăţătoare. Se primesc elevi sau eleve cu cel puţin 4 clase primare. Cererile de înscriere pentru băeţi se adresează direcţiunii şcoalei până la 19 August şi cele pentru fete se adresează Ministerului până la 10 August. Cererile se semnează de reprezentantul legal al candidatului cu arătarea profesiunii şi locuinţii. Se va specifică dacă elevul sau’ eleva candidează pentru bursă sau pentru un loc de solvent. Cererile de bursă sau de solvenţă vor fi însoţite de actele următoare: 1) extractul de naştere din care să se constate că aspirantul are vârsta de 14—17 ani împliniţi, 2) actul de vaccină sau dovadă că aspirantul a zăcut de vărsat, 3) un certificat al primăriei locale prin care să se dovedescă că e fiu de român, 4) certificatul de absolvire al unei şcoale primare urbane sau a 5 clase rurale, 5) certificatul că candidatul a avut o purtare exemplară, liberat pe hârtie netimbrată de direcţia şcolei unde a absolvit cursul primar. La cererea de bursă se vor anexă în plus actele următoare: 1) un certificat al perceptorului fiscal respectiv, vizat de admi-nistraţiunea financiară respectivă, constatând dările ce le plăteşte reprezentantul legal al aspirantului către stat, judeţ sau comună; 2) un certificat al primăriei locale, prin care să se arate amănunţit numărul copiilor şi vârsta fiecăruia, cum şi averea pe care o posedă reprezentantul legal al candidatului. Pentru fete se cere prezentarea aceloraşi acte ca şi pentre băeţi, numai că vârsta de admitere în clasa I va trebui să fiu între 13—17 ani. Pentru şcoala normală de învăţătoare «Elena Doamna se admit la concurs: a) elevele absolvente ale secţiei primare a Azilului, b) orfanele rămase pe urma institutorilor şi învăţătorilor, c) fiice ale învăţătorilor şi institutorilor, cari servesc de cel puţin zece ani în învăţământ, d) fiice de săteni. Se pot admite şi fiice de orăşeni în vedere că sunt numai 2 şcoale normale de fete. (1). Ca să satisfacem numeroasele cereri de informaţii ce ni s’au adresat începem a publică în No. acesta condiţiile de admitere în diferite şcoli. www.dacoromamca.ro ALBINA 1149 Dispense în minus nu se acordă ; în plus se acordă numai pentru 6 luni şi anume de minister pentru şcolile de fete, de directorii şcoalelor respective pentru băeţi. Pentru şcoala normală Elena Doamna * şi pentru şcoala normală de învăţătoare din Iaşi concursul se va ţine atât pentru bursiere cât şi pentru solvente între 25 August şi 9 Septemvrie în Bucureşti, Iaşi, Galaţi şi Craiova în localurile desemnate de minister şi înaintea comisiunilor numite pentru fiecare localitate. Concurentele vor trebui să arate precis în cererea de înscriere pentru care şcoală şi în care din cele 4 localităţi vor depune examenul. 2-. Seminariile. Locurile vacante de bursieri şi solvenţi se ocupă numai prin concurs. Concursul pentru locurile vacante la Seminarul Central din Bucureşti se ţine în Bucureşti şi Craiova; iar pentru locurile vacante dela seminarul Veniamin se va ţine în Iaşi şi Galaţi. Concursul se ţine numai pentru ol. I. Locurile vacante se publică prin «Mon. Oficial» între 15—20 Iulie ale fiecărui an. Cererile de înscriere la concurs se adresează direcţiuni semi-nariilor unde aspirantul doreşte a urma cursul, arătând şi localitatea unde vrea să concureze. înscrierile se fac dela 1—15 August. Cererile de înscriere la concurs vor fi semnate totdeauna de reprezentanţii legali ai candidaţilor şi vor fi însoţite de următoarele acte : 1) Extractul de naştere din care să se constate că aspirantul are vârsta între 12—15 ani. Dispensă în plus sau în minus peste aceste limite nu se mai acordă; 2) actul de vaccină sau dovadă cum că a zăcut de vărsat; 3) certificatul parohului că este botezat în religiunea creştină ortodoxă; 4) certificat al primăriei locale, prin care să dovedească calitatea de fiu de Român; 5) certificat de absolvire al unei şcoli urbane sau rurale; 6) certificat de bună purtare, liberat pe hârtie netimbrată de direcţiunea şcoa-lei unde a absolvit cursul primar. Seminarul Nifon are un internat cu 40 de burse şi restul solvenţi şi semisolvenţi. Solvenţii plătesc 450 lei anual, iar semi-solvenţii 270 lei. Condiţiunile de admisibilitate sunt aceleaşi ca şi la stat. Bursierii acestei instituţiuni în cazul când ar trece în alte şcoale şi nu s’ar face preoţi sau diaconi nu sunt obligaţi a desdaunâ epi-tropia seminarului. Ei pot deveni învăţători în cazul când se supun examenului de stat. 3. Liceele şi gimnaziile. Se pot înscrie în şcolile secundare: absolvenţii învăţământului public primar, urban şi rural, precum şi cei preparaţi in institute private sau în familie dar cari au promovat clasele primare în condiţiile reglementare. Cererea de înscriere trebue adresată direcţiunii şcoalei; ea tre-bue făcută şi subscrisă de tatăl său ; iar în lipsa tatei de către mama sau tutorul legal al copilului, cu arătarea locuinţei sale şi cu desemnarea numelui şi locuinţei corespondentului, dacă petiţionarul locueşte în altă parte. La cerere se vor alătură: actul de naştere, de vaccină, ultimul certificat de studii al elevului, chitanţa de plată a primei rate din taxa de frecventare sau ce- www.dacorQmaiiica.ro 1150 ALBINA rerea de dispensă de taxă cu toate dovezile trebuitoare şi în fine obligaţiunea ce ia părintele sau corespondentul că se va supune tuturor îndatoririlor ce-i impune regulamentul şcolar faţă de şcoală. Cererile şi declaraţiunile de înscriere scrise pe formulare tipărite şi puse în comerţ vor trebui depuse la direcţiunea şcoalei secundare între 20—31 August inclusiv între orele 8—12 a. m. Toţi elevii înscrişi pentru clasa I vor trece un examen de admitere. Acesta va începe în ziua de 2 Septemvrie ora 8 a. m. şi se va termină cel mai târziu în ziua de 5 Septemvrie. 4. Internatele statului. In liceele cu internate (liceul Sf. Sava din Bucureşti şi liceul internat din Iaşi) se primesc elevi bursieri şi solvenţi. Elevii bursieri se primesc numai pe baza unui concurs şi în ordinea de merit. Concursul pentru locurile vacante dela liceul internat din Iaşi se ţine în Iaşi şi Galaţi, iar pentru cele dela liceul Sf. Sava din Bucureşti se ţin în Bucureşti şi Craiova. 5. Şcoalele secundare de fete. Aceleaşi condiţiuni ca pentru băeţi. 6. Şcoalele profesionale de fete. 1) înscrierea în şcoalele profesionale se face în baza certificatului de absolvire al învăţământului primar urban sau rural. Epoca înscrierii este între 1—5 Septemvrie. Pentru înscrierea în clasa I-a preparatoare se cere vârstă de 11—14 ani împliniţi. Directoarea şcoalei mai poate acordă dispensă de vârstă până la un an cel’ mult. Petiţiunea de înscriere se adresează direcţiunii, subscrisă de părinţii, tutorii sau corespondenţii elevelor, cu arătarea profesiunii şi locuinţii acestora, anexându-se următoarele acte: actul de naştere, cel de vaccină şi certificatul de studii. Dacă numărul cererilor pentru clasa I este mai mare de 60, se va ţine examen de admitere şi se va urmă după regule stabilite la şcoalele secundare. 2) Şcoala profesională «Protopopul Tudor» din capitală are durata de 7 ani, dintre care cinci ani de studii şi doi ani de practică. Profesiunile ce se învaţă snnt: croitoria şi rufăria. Şcoala are eleve externe şi interne bursiere. Condiţiunile de admitere sunt aceleaşi ca şi pentru şcoalele profesionale ale statului. Vârsta să fie 11—13 ani împliniţi. Data înscrierii e dela 25 August până la 5 Septemvrie. Dacă sunt mai mult de 60 înscrieri pentru clasa I, elevele vor fi supuse unui examen de admitere. 3) Secţia profesională a Azilului «Elena Doamna» primeşte fete care primesc următoarele condiţiuni: a) Orfanele provenite din asistenţa publică. b) Orfane de părinţi sau numai de tată, lipsite cn desăvârşire de mijloace. www.dacoromaiiica.ro ALBINA 1151 Actele necesare pentru înscriere sunt următoarele: a) Certificat de naştere. b) Act de vaccină sau dovadă că a zăcut de vărsat. c) Certificatele de deces ale părinţilor sau al unuia din părinţi. d) Certificat de clasele primare. e) Certificat de paupertate. f) Certificat că este fată de veteran, dacă este. g) Certificat pe hârtie simplă, eliberat de direcţia şcoalei primare prin care să dovedească buna conduită. 7. Şcoalele de menaj şi economie casnică. Elevele care au certificatul de absolvirea claselor primare şi vârsta de 14 ani împliniţi se primesc în anul întâi. Se pot acordă dispense de vârstă în plus sau în minus de directoarea şcoalei,. având în vedere desvoltarea fizică a aspirantei. înscrierile se fac la şcoală între 25 August şi 15 Septemvrie. Cererile vor fi însoţite de actul de naştere, de vaccină, de studii, o taxă de 4 lei pentru eventuale stricăciuni, etc. şi un certificat medical constatând că eleva este sănătoasă şi neatinsă de vre-o-boală contagioasă. Se pot primi şi eleve extraordinare cu vârsta dela 15—30 de ani ca să urmeze ca externe numai câte un trimestru la bucătărie, ţesătorie şi spălat, calcat, plătind câte o îndemnizare de 10 lei lunar pe seama şcoalei. Inscriei’ile pentru primirea în şcoală se fac între 20—31 August. Părinţii sau tutorii elevelor vor adresă cererile de înscriere către directoarea şcoalei însoţindu-le: de actul de naştere, certificatul de absolvire a patru clase primare, iar pentru interne se va prezentă şi certificatul de paupertate. Se vor primi interne fetele cari au notele cele mai bune în certificatul de absolvire, începând cu notele cele mai mari şi sco-borînd până la minimum media 7‘A. Dacă vor fi mai multe fete în condiţiuni identice, se va face între ele un concurs orânduit de direcţiunea şcoalei. Eleve interne se primesc numai fetele de 14—18 ani, iar externe dela 14 ani în sus. Institui de fete Otteteleşeanu (Măgurele) oferă toată întreţinerea de regulă la 16 eleve bursiere în fiecare an. Durata şcoalei e de 6 ani, dintre care 5 ani de studii şi unul de practică. înscrierile se fac până la 5 August şi se adresează preşedintelui Academiei. Pentru obţinerea unei burse elevele candidate trebue să fie absolvente ale şcoalei primare, să aibă vârsta de 12 ani împliniţi până la 14 ani neîmpliniţi, să se supună unui examen medical riguros şi să treacă cu succes un concurs de admitere din citire, gramatică, geografie şi istorie. 8. Şcoala de sericicultură. Şcoala de sericicultură (strada Yienei No. 6) din Bucureşti, ţine 4 ani dintre care 3 ani de teorie şi un an de practică. Epoca de înscriere e dela 20 Aug. — 1 Sept. şi cererile de înscriere se adresează direcţiunii şcoalei. Condiţiunile de admitere sunt: vârsta 14 ani împliniţi, actul de- www.dacQromanica.io 1152 ALBINA naştere (naţionalitate română) actul de vaccină, certificatul de absolvirea claselor primare Elevele la intrarea în şcoală sunt supuse examenului medical. La intrare elevele depun o taxă de 15 lei pentru eventuale stricăciuni. 9. Şcoalele de comerciu. Cursurile şcoalelor elementare de comerţ durează 3 ani. Cererile de înscriere vor trebui adresate de către părinţi sau tutori direcţiunii şcoalei între 20 Aug. şi 5 Sept. inclusiv. Cererea să fie însoţită de actul de naştere, actul de absolvire a claselor primare, de vaccină şi actul de naţionalitate liberat de primărie. Când se prezintă mai mulţi de 60 candidaţi pentru clasa I, se va ţine examen de admitere din programul clasei IV primare. 10. Şcoala de mişcare a Direcţiunii Căilor ferate Române. Actele necesare : a) Act de naştere; vârsta între 21—30 ani. b) Certificat de naţionalitate. c) Certificat de bună purtare—dela Primărie. Cei ce sunt în serviciu pe C. F. R., din partea inspectorului. Cei ce s’au liberat din armată, din partea autorităţii militare. d) Act doveditor de satisfacerea serviciului militar. e) Certificat de studii: 4 clase gimnaziale sau comerciale sau diploma şcoalei de conductori. f) Certificat dela depozitul de recrutare despre situaţia candidatului. g) Act de vaccină. Se ţine concurs de admitere la 1 Septemvrie 1910 în Bucureşti. Cererile se adresează cu toate actele — până la 12 August. 11. Şcoala desubofiţeri sanitari de cai şi potcovari. Are 2 secţiuni: sanitari şi potcovari. Se admit în şcoală: a) tineri nerecrutaţi în vârsta de cel puţin 17 ani; b) recruţi din cavalerie, artilierie şi trenţcj grade inferioare şi soldaţi liberaţi de cel mult 26 de ani. Condiţii: a) naţionalitate română. b) absolvent de 4 clase primare urbane sau 5 rurale. Condiţiile amănunţite şi normele examenului se găsesc în «Monitorul Oastei», No. 46 dela 20 Octomvrie 1908. (Partea regulamentară No. 35, pag. 399). 12. Institutul medico militar din Bucureşti. Se primesc ; a) absolvenţi de liceu. b) studenţi ai facultăţii de medicină. www.dacoromanica.ro ALBINA 1153 c) studenţi ai şcoalei de medicină veterinară. d) absolvenţi ai şcoalei de farmacie. Termenul de înscriere: 8 Septemvrie, la internatul medico-militar. Condiţiile amănunţite şi normele examenului se găsesc în «Monitorul Oastei», No. 28 dela 30 Iunie 1909, pag. 408. 13. Şcoala de marină a maeştrilor militari din Constanţa. Are două secţiuni: a combatanţilor şi a mecanicilor. Se primesc în această şcoală: a) sergenţi de marină; b) fii de marinari cari au făcut sau se află în serviciul marinar; c) fii de militari; d) alţi tineri. Condiţii: a.) vârsta 16—18 ani. b) studii: liceu, şcoala de meserii, şcoala comercială. Termenul de înscriere: 15 August, la comandamentul marinei militare. Condiţii amănunţite şi normele examenului se găsesc în Regulamentul special publicat în «Monitorul Oastei», No. 29 dela 7 Iulie 1909. Partea regulamentară No. 18. pag. 285). 14 Scoalele militare. Sunt trei şcoale militare pregătitoare, din cari ies sublocotenenţi de activitate şi de rezervă: una de infanterie în Bucureşti; una de artilerie, geniu şi marină în Bucureşti ; alta de cavalerie în Târgovişte. Se primesc: a) absolvenţi a cel puţin 7 clase de liceu; b) subofiţeri din infanterie cu 1 an vechime în grad, având cel puţin şase clase secundare. Elevii se recrutează prin concurs. Condiţii : a) naţionalitate română; b) sănătate; c) purtare bună; d) vârsta de 17—21. Subofiţerii pet fi admişi până la 24 de ani; e) să nu fie căsătoriţi. înscrierea se face până le 8 Septemvrie. Condiţiile amănunţite, normele ţinerii concursului, etc. se găsesc în «Regulamentul şcoalelor militare», publicat în «Monitorul Oastei», No. 7 dela 16 Fevruarie 1910. (Partea regulamentară No. 7, pag. 36 şi urm.). 15 Gimnaziul militar din Craiova şi liceul militar din Iaşi. Se primesc numai fii de militari. Condiţii de admitere: a) Vârsta: cl. I 10—13 ani; cl. II 11—14 ani; III 12—15; IV 13—16; V 14-17; VI 15 — 18; VII 16—19; VIII 17—20; b) Certificatul de absolvire pe ultimii 3 ani de studiu. c) Să n’aibă infirmitate sau boală contagioasă. cl) Să nu fi fost eliminat din şcoala de unde vine. e) Dacă vor să fie bursieri, să probeze printr’un certificat liberat de autoritatea militară că părinţii n’au mijloace suficiente. înscrierile se fac până la 8 Iulie la comandantul şcoalei. Condiţiile amănunţite se găsesc în «Regulamentul gimnaziului şi liceului militar», publicat în «Monitorul Oastei>, No. 9 dela 2 Martie 1910. (Partea regulamentară No. 8, pag. 68 şi urm.). www.dacaromanica.ro 1154 ALBINA înştiinţarea şcoalei normale a societăţii pentru înv. pop. Român. Se aduce la cunoştiinţă că la şcoala normală a Societăţii pentru înv. Pop. Român, din Bucureşti sunt vacante 88 locuri pentru anul şcolar 1910—1911. Din aceste locuri, 33 sunt pentru clasa I-a iar 5 sunt pentru clasa IV-a. Cererile de înscriere se vor adresă direcţiunii şcoalei până la 31 August a. c., cel mai târziu; iar examenul de admitere începe în ziua de 1 Septemvrie a. c. In ori-ce cerere de înscriere la concui’s, se va specifică dacă aspirantul candidează pentru un loc de bursă sau de solvă şi va fi însoţită de următoarele acte : Pentru clasa I-ia : 1) Extractul de naştere, din care să se constate că aspirantul are vârsta între 14—17 ani împliniţi. 2) Actul de vaccină, sau dovadă că a zăcut de vărsat. 3) Un certificat al Primăriei locale prin care să se dovedească calitatea de fiu de Român 4) Certificatul de absolvire al unei şcoli primare urbane sau al unei şcoli rurale complecte. 5) Un certificat că a avut o purtare exemplară, liberat pe hârtie netimbrată de direcţiunea şcoalei unde a absolvit cursul primar. Dacă aspirantul candidează pentru bursă, Ia actele de mai sus mai adaogă şi următoarele: 1) Un certificat al perceptorului fiscal respectiv prin care să se arate amănunţit dările ce le plăteşte reprezentantul legal al aspirantului către Stat, judeţ şi comună. Acest certificat trebue vizat de administraţia financiară respectivă. 2) Un certificat al Primăriei locale, prin care să se arate amănunţit : numărul copiilor şi vârsta fiecărui cum şi averea pe care o posedă reprezentantul legal al copilului. Aspiranţii pentru clasa IV-a vor anexă la cerere următoarele acte : 1) Extractul de naştere, din care să se constate că n’au trecut de 19 ani, în momentul începerii concursului. 2) Actul de vaccină sau dovadă că a zăcut de vărsat. 3) Actul prin care să se dovedească calitatea de fiu de Român. 4) Certificatul de absolvire a 4 clase gimnaziale, sau a primelor 4 clase de liceu. 5) Certificatul de bună purtare, liberat pe hârtie timbrată de direcţiunea gimnaziului sau a liceului unde candidatul a urmat cursurile. De asemenea se mai aduce la cunoştinţă că, în conformitate -cu articolul 9 din regulamentul de administrare interioară a www.dacoromanica.ro ALBINA 1155 şcoalelor normale, se pot acordă dispense de vârstă cel mult până la 6 luni în plus de direcţiunea şcoalei. Dispense în minus nu se acordă. —---------------- De pe Domeniile Coroanei. In ziua de 27 Iunie a. c., d-1 Ion Kalinderu a fost la Buşteni. Pe lângă lucrările Domeniului Coroanei, s’a interesat şi de mersul instituţiilor publice din localitate. Astfel a asistat la serbarea şcolară de finele anului, cu care prilej a împărţit diferite cărţi elevilor silitori. A vizitat biserica, la care a dispus să se repare pictura pe cheltueala Domeniului Coroanei. La banca populară *Gh. Lazăr> a luat cunoştinţă de situaţia ei, din care reese că banca are 350 membri, 120.000 lei capital vărsat şi 120.000 lei depuneri spre fructificare, şi a recomandat conducătorilor multă prudenţă şi ne-părtinire în acordarea împrumuturilor. A vizitat apoi Primăria, unde fiind primit de d-1 primar cu consilierii, i-a încunoştiinţat că s’a aprobat captarea izvoarelor din Caraiman A recomandat şi aci toată pre-cauţiunea, la executarea lucrării care e de mare interes public. In sfârşit d-1 Kalinderu, satisfăcut de cele văzute, a mai acordat gratificaţii învăţătorilor, preotului şi cântăreţului. Informaţiuni D=i=3 — La 25 Noemvrie 1910, orele 2 p. m., se va ţine concurs la Eforie pentru postul de «Medic primar», în specialitate de «medicină internă» (serviciul II al Ospiciului Mârcuţa). Condiţiunile de admisibilitate şi programa sunt publicate în «Monitorul Oficial» No. 278 din 11 Martie 1900. Registrul pentru înscrierea candidaţilor se află deschis în cancelaria Eforiei, în orice zi şi oră de lucru şi se va închide cu 10 zile libere înainte de ziua fixată pentru ţinerea concursului. — La 1 Noemvrie 1910, orele 2 p. m., se va ţine concurs pentru un post de medic secundar în specialitatea de medicină internă (Serv. boa-lelor venerice dela spit. Colentina). Condiţiunile de admisibilitate şi programul concursului sunt publicate în «Monitorul Oficial» No. 278 din 11 Martie 1900. Registrul pentru înscxăerea candidaţilor se află deschis în orice zi şi oră de lucru la Eforie şi se va închide cu 10 zile libere înainte de ziua fixată pentru ţinerea concursului, adică la 21 Octomvrie, orele 1 p. m. — Mişcarea râmătorilor în târgul dela T. Severin pe timpul dela 16—31 Maiu şi 1—15 Iunie 1910, a fost: Aflaţi 1.727. Intraţi 218. Total 1.945. Rămaşi slabi 1.745, răm. graşi 200. » 1.945. » 318. » 2.263. > » 2.063, » » 200. — Ministerul finanţelor publică în «Monitorul Oficial» No. 63 din 22 Iunie cor. programul şi condiţiunile examenului ce se va ţine la 2 August a. c. în Bucureşti, pentru acei cari voesc a ocupă posturi de a-genţi de control, pe lângă fabricele supuse controlului ministerului de finanţe. Cererile de înscriere la examen trebuesc adresate ministerului la Direcţiunea contribuţiunilor până la 31 Iulie 1910. — A 24-a tragere la sorţi a titlurilor de rentă 4«/o amortibilă din 1898. împrumutul de 180.000.000 lei, se va efectua în ziua de 19 Iulie şi (1 Au- www.dacoramamca.ro 1156 ALBINA gust) 1910, ora 10 dimineaţa în sala specială a Ministerului Finanţelor, conform dispoziţiunilor stabilite prin regulamentul publicat în •Monitorul Oficial» No, 245 din 7 Fevruarie 1906 . La această tragere se vor amortiza titluri în valoare nominală de 581.000 lei, în proporţia următoare: 20 titluri a 5.000 lei ...... . 100000 lei 70 » » 2.600 »............ 175.000 » 174 » » 1.000 »................ 174.000 » 264 » » 500 * .............. 132 000 » < pentru o valoare nominală de 581.000 lei. Publicul este rugat a asistă la tragere. — A 28-a tragere la sorţi a titlurilor de rentă 4% amortibilă din 1896, împrumutul de 90.000.000 lei, se va efectua în siua de 19 Iulie (1 August) 1910, ora 10 dimineaţa, în sala specială a Ministerului Finanţelor, conform dispoziţiunilor stabilite prin regulamentul publicat în «Monitorul Oficial» No. 245 din 7 Fevruarie 1906. La această tragere se vor amortiza titluri în valoare nominală de 652.000 lei, în proporţia următoare: 33 titluri a 5.000 lei.............. 165.000 lei 78 * » 2.500 »................ 195.000 » 194 » » 1000 .............. 194.000 » 196 » = 500 »................. 98 000 » 501 » pentru o valoare nominală de 652.000 » Publicul este rugat a asistă la tragere. ---~eel*3---- Licita ţiuni. — In ziua de 24 Iulie 1910, ora 10'/2 a. m. se va ţine la Eforie, B-dul Elisabeta, licitaţie publică cu oferte închise, pentru arendarea spre exploatare a carierei de piatră de ipsos la punctul Prăjani, depc proprietatea Slănic, jud. Prahova, pe termen de 5 ani, cu începere dela data contractului. Domnul concesionar va extrage un minimum obligatoriu de 1.500 m. c. piatra de ipsos. . Garanţia provizorie va fi de lei 250. Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc. Condiţiunile speciale, precum şi orice informaţiuni se pot luă la Serv. Domenial, în zilele de lucru, între orele 10—12 a. m. — In ziua de 28 Iulie 1910, orele 10 de dimineaţă, se va ţine licitaţie cu oferte închise în localul staţiunei Agronomice dela Herăstrău, pentru vânzarea diferitelor obiecte scoase din uz. Aceste obiecte se pot vedeâ în toate zilele de lucru dela orele 9 — 12 şi dela 3—6 în localul staţiunei Agronomice dela Herăstrău. — In ziua de 22 Iulie 1910, ora 10l/2 a. m., se va ţine la Eforie, B elul Elisabeta, licitaţie publică cu oferte închise, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de repararea îm-prejmuirei curţei Mânăstirei din Sinaia, precum şi adăogirea unui gard de sârmă la intrare. Devizul este în sumă de lei 1.645, bani 65. Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc. Condiţiunile, planul şi devizul se pot vedeâ la ser. Domenial în toate zilele pe lucru, între orele IO1/-,—12l/s a. m. www.dacoromanica.ro GU 'RENUME UNIVERSAL. Recomandat de medici In toată Inmea pentru adulţi şi copii cât de mici. De o eficacitate absolut sigură, singurul contra constipaţiunei, congestiunei şi migrenei. Plăcut la gust, nu produce colici şi n’are efecte rele asupra organismului. Cel mai economie, cutia cu 25 purgative Lei 1.50 ~ Rugăm a se refuza P li G El N inscripţie, căci sunt pa stilele cari nu — * \» ■- -p.1 falşe, vătămătoare ▼or avea această * p A I L I 9* produc colicL Depozit general pentru România de Maşini şi unelte, inginer Marcus & Berlescu, Bucureşti, str. Doamnei, 21. «Lăptarii mo* del» din renumitele Fabrici: ALFA-SEPARATOR DIN 5TSGKH0LM, Paris, Berlin, Viena, Budapesta şi din fabrica Berjedorfer Eiserţwerk, Soc. anon. Bergedorf. Se găsesc în permanenţă în depozit: Separatoare Alfa-Laval, putinele de unt, maşini şi scânduri de frământat untul, încălzitoare şi recitoare de lapte, căni şi bidoane , aparate pentru controlul şi analiza laptelui, forme de unt, hârtie pergament etc. Unelte pentru creşterea vitelor, trocare, sonde, foarfeci de tuns, mărci de urechi pentru însemnat vitele, lanţuri speciale, etc., aparate pentru clocirea artificială şi creşterea păsărilor. Toate maşinile necesare pentru instalaţiuni de Lăptarii cu aburi. Maşinile Alfa-Separator sunt singurele adoptate de către toate lăptă-riile Domeniilor Coroanei, de către lăptăriile cooperative săteşti, de «Lăptăria Bucureşti» şi de toate lăptăriile mai mart din ţară. La cerere se trimite gratuit catalogul. ARTI fi CI I splendide, de un efect grandios, importate dela o renumită fabrică din Anglia. LAMPI6ANE foarte frumoase şi durabile în diferite colori şi forme. Ghirlande, Gonfetti, Şerpentine, Articole . -----de tombolă = ---- şi toate articolele pentru Serbări de Yară şi petreceri câmpeneşti FILIP LINDENBERG Str. Lipscani, "1 15). (XDela 1 Au eîţEMA. PUDICA 51 SĂPUN „FLQTţA'1 nu se vând decât în embalagiul original arătat aci (un sfert din mărimea, naturală) şi cu următoarele preţuri: Crema lei 1.50 —Pudră lei 2 —Săpun lei 1.25 Refuzaţi dar în interesul D-v. ca neveritabile dacă vi s'ar oferi aceste preparate în cantităli mai mici sau altfel decât în embalagiul original aci arătat şi cu etichetele neatinse. Crema şi Pudra «FLOKA- se pot întrebuinţa fări grijă cât de mul timp, acest fapt e stabilit oficial de institutul de Chimie al Statului, care a constatat la 12 Septembrie sub No. 1.110, că: «Crema şi Pudra «Flora» nu conţin substanţe toxice sau de acele cari printr'o întrebuinţare îndelungată pot vătăma sănătateaPomada de păr «Flora» neîntrecută pentru îngrijirea raţională şi higienicâ a părului; Borcan mare lei 2.50, mic lei 1.75—Capilogen «Flora» (apă de păr), curăţă mâtreaţa după câte-vă întrebuinţări; Sticla mare lei 325, mică lei 2.50— La nemulţumire aă restltue oostul pentru oricare din aceste preparate. pectosin IHeanu vindecă tuşea cea mai rebelă şi e preparatul cel mai raţional pentru a trată cu succes bronşitele acute şl cronice, tuse cenTulsir'â (măgărească), emflsenml palmouar etc. Sticla lei 3.— La Droguerii şi farmacii. JCemo/crul 3teanu Unul din cele mai puternice reconstituante ale corpului slăbit, măreşte greutatea corpului şi redă pofta de mâncare perdută, suveran pentru a combate anemia, lipsa sângelui, clorota, debilitatea generală, dispepsia, con-stipaţia, Leucorea (poală albă la femei) Histeria, Neurastenia, Ameţelile, Slăbirea memoriei, Limfatismul, etc. He-meferul Iteanu este autorizat de Onor. Consiliul Sanitar Superior şi recomandat de eminenţii noştri i mediei Prof. dr. Boldim,, Pref. dr. Leonte, Praf. dr. Negel (laşi) şi alţii, după experienţele Îndelungate. — Preţul lei 4. — La Droguerii şi farmacii. a=U. 11==-—_LU=g=l 1.. una Nevralgiile cele mai rebele grena, durerile reumatismului acut, articular lumbago, durerile de dinţi cele mai tari, mai ales nevralgice, precum şi ori-ce dureri provenite din răceală sunt combătute cu deplin succes prin Întrebuinţarea --- Pastilelor Jfovralgin# Jurist ■ ; Aprebatede Consiliul Sanitar Superior. Preţul unui flacon Lei a.50, o desă 50 bani. La Droguerii şi Farmacii. Inst ds Arte Grafice «Garol Gobl» S-r I. St Raeidesoau www.dacoromanica.ro 62-1(5