Anul XIII.
no. 39.
27 Iunie 1910.
Redacţia şi Administraţia Strada,Mântuleasa.No. 9.—Bucureşti.	No. 27.466^
www.dacQFomamca.ro
Anul XIII.
No- 39
27 Iunie 1910
albina
Revistă Encielopedieă Populară
Abonamentul in ţară pe an lei 5 „	„	„ pe 6 luni „ 3
Abonam, in străinătate pe an lei 8 Dn număr..................15 bani.
jjpentru anunuiuri 1 leu linia. |Utisa publicitate, B bani ouvântul. Manuscriptele nepublloate se ard.
Redacţiunea îşi rezervă dreptul ca, din articolele \ce nu se vor puleă publică în întregime, să dea numai \exlrase sau rezumate.
SUJVIARULi:
Sofia Nădejde, Alcoolismul şi oftiga.
Em. Gri_gorovltza, îmbunătăţirea culturei porumbului.
A. VSr\tul, Apicultura în Indo-China.
Biserica Ghenoaia (cu două ilustraţiuni).
Teodor Popescu, In ce direcţie să muncim?
Mircea D. Şerban, Urîtul obiceiu de a aruncă la drum.
V. 5 Moja; Lucrările agricole în Iulie.
DIN LITERATURA ROMÂNĂ:
Gh Asachl, Grierul şi furnica (cu ilustraţie).
DIN ZIARE ŞI REVISTE:
Pentru casă nouă de zid.—Insula Creta,
SFATURI PRACTICE:
Elena M. Demetrescu, Iahnie de peşte.
CRONICA:
Informaţiuni. — De pe Domeniile Coroanei. — Cărţi primite la Redacţie — Numerele de vacanţă. — Licitaţiuni.
ILUSTRAŢII:
Inundaţiile din Banat.
PAGINA GLUMEAŢĂ:
A. Pann, Cine numără parale, se joacă cu geamparale (cu 2 ilustraţii).
SUPLEMENT:
Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 36 j dela 27 Iunie 1910.
www.dacofomanica.ro
lucru cunoscut înmulţirea necontenită a of-tigei, mai ales în oraşe. Fără îndoeală aerul stricat şi îngrămădirea sunt prielnice acestei boli. Dar, acum de curând, d-rul Bertil-lon a adus înaintea societăţei de statistică date şi dovezi că alcoolismul e foarte prielnic oftigei. Doctorul a arătat că în partea de Miazănoapte şi Răsărit a Franţei, unde se bea mult mai mult rachiu, of-tiga e mai răspândită decât în partea mijlocie şi de Miazăzi a Franţei. Părţile astea sunt despărţite prin cele din urmă locuri unde se mai lucrează viţă.
In ţerile cu podgorii se bea mult mai puţin rachiu decât în cele unde se bea must de mere şi bere. Doctorul mai aduce şi alte dovezi pentru legătura între alcoolism şi oftigă prin faptul că mor mult mai mulţi din cârciumari de oftigă decât din ceilalţi negustori, deşi trăesc cam tot în acelaş chip, cu singura deosebire că vânzătorii de băuturi ori beau ori sorb mereu în plămâni spirtoasele. Câr-ciumarii mor de oftigă de două ori mai mulţi decât ceilalţi negustori. Mai mult, cârciumarii capătă multe alte boli mai curând decât ceilalţi, cum sunt boli de ficat; dar asupra plămânilor alcoolul lucrează fiioros. Alţii: birjarii şi căruţaşii, de obiceiu sunt mult mai adesea oftigoşi decât lucrătorii dela drumul de fier, cărora li se cere cumpătare. Tot d-rul Bertillon a aflat că la lucrătorii din Paris, păn la 15 şi 80 de ani, mor aproape tot atâtea femei cât
www.dacQFomanica.ro
1086
ALBINA
şi bărbaţi de oftigă; dar de aeî în colo, bărbaţii mult mai des îi loveşte această boală. Acelaşi lucru se’ntâmplă şi’n alte oraşe mari ca Yiena, Berlin, etc.
Pe când, din potrivă, la sate numărul femeilor şi al bărbaţilor atinşi de oftigă e aproape acelaş. Deci e vădit că ’n oraşele mari, unde bărbaţii sunt mai băutori, se ’mbolnăvesc şi mor mai mulţi de oftigă decât la sate.
Cetitorii acestei reviste văd cum, pe fiecare zi, ştiinţa aduce fapte şi dovezi nouă spre a învedera ce duşman îngrozitor e alcoolismul. Am spus şi dovedit, de atâtea ori, ca să nu se creadă că băuturile sunt stricătoare numai dacă beai mult. Nu, orice picătură de alcool e otravă; bine nu fac nici odată, dar reu şi nenorociri totdeauna. Ştim că nu toţi oamenii în vârstă se pot desbărâ de băuturi; de aceea trebuie stăruit asupra copiilor şi tinerilor ; trebue să le dovedim cu pilde toate boalele şi nenorocirile aduse de băuturi. Numai prin stăruinţă neîncetate vom putea izbândi a îndepărtă acest reu.
In toată lumea se fac societăţi, se adună bani, pentru a putea duce lupta împotriva acestui duşman al omenirei.
Alcoolismul ameninţă omenirea cu tâmpire şi moarte. In toată istoria ei nu se pomeneşte de-o naţie ori de-un veac, în care să se fi fabricat atâtea spirtoase cât azi. Numai în Germania se. bea pe an de trei miliarde şi vre-o şapte opt sute de mii de lei.
Nu e îngrozitor, dar fioros. Aci să nu ni se spue: «deci Germanii beau şi tot sunt voinici şi cuceritori». Le vom respunde: o naţie nu piere într’un veac ; dar slăbeşte pe’ncetul. E întocmai ca un stejar bătrân ale cărui rădăcini se putrezesc pe’ncetul, şi-i trebue zeci de ani păn ce se usucă, ram după ram. Pe urmă întrebarea cea mare este: «Ce-ar fi ajuns, dacă nu-i rodea beţia?»
•	Sofia Nădejde,
■ ------------
www.dacoromanica.ro
îmbunătăţirea culturei porumbului şi măsurile propuse De ancheta basarabeană o).
£yi ot aceasta misiune vor trebui să o practice ad-
ministraţiunile bunurilor mănăstireşti din Basarabia, apoi moşiile particulare mari şi în fine cele câtevâ scoale de gospodărie ce se găsesc in Basarabia.
In fine ar aveâ o mare însemnătate în chestia organizării de selectare şi moduri de cultură trimiterea în America a unui număr din agronomii noştri pământeni. Aceştia vor trebui negreşit să fi absolvit întâiu un institut superior din ţară şi apoi după practica care o vor face dincolo de ocean la centrele de experimentare, să fie chemaţi a aduce luminile lor ca selecţionări model. Asemenea specialişti, supraveghiaţi de altfel de reprezentanţii agenturilor sus pomenite, vor puteâ aduce servicii însemnate mai ales prin asta că tot bagagiul de cunoştinţi şi experienţe câştigate în America, îl vor puteâ pune în folosul special a uneia sau alteia regiuni din ţară pentru care se potrivesc cu deosebire o parte sau alta din constatările şi experimentele făcute de aceşti specialişti. Unor asemenea agronomi trimişi pentru studiu în America, administraţiunile judeţene vor trebui să le ofere avantagii socotindu-le anii petrecuţi în străinătate ca ani de serviciu întreiţi, obligându i în schimb ca, odată întorşi în ţară, să servească judeţului care i-a trimes, cel 1
(1) Vezi No. 34.
www.dacoramanica.ro
1088
ALBINA
puţin 9 ani dearândul în calitate de specialişti experimentatori. In acest sens ar trebui d. e. întrebuinţat capitalul ce s’a adunat în gubernia noastră pe urma fon-daţiunei repaosatului protoereu Vedraşcu, destinată a servi la întreţinerea de tineri Moldovenia din Basarabia, cari s’ar dedă studiului special al gospodăriei săteşti. Cu durere trebue să spunem că această nobilă iniţiativă de natură particulară cu tot capitalul adunat în decursul ultimilor ani, nu ne-a dat până acum nici un singur a-gronom, deşi banii se cheltuesc cu sfinţenie în scopul arătat. Numai atât că ideea neuitatului protoereu însufleţit de râvna ferbinte de a face binele cel mai mare compatrioţilor săi, a rămas până în minutul de faţă o pioasă dorinţă şi abeâ viitorul apropiat va izbuti poate să aducă la îndeplinire gândul generos al repaosatului, de a ridică cultura şi gospodăria sătească în iubita sa Basarabie.
La aceste toate sunt dator să adaog că dieta gu-bernială (zemstvul) a Basarabiei a discutat şi adus la rezoluţie următoarele proiecte, ce se vor supune sancţionării guvernului având în vedere îndreptarea urgentă a stării economice din punctul asupra căruia ne ocupăm, şi iată cum: i. Ca să se avizeze în ce fel s’ar puteâ ajută materialiceşte zemstvul basarabean ca să organizeze îndreptările necesare, atât în interesul local al guberniei, cât şi cel general al ţării cu privire la cultura cucuruzului. 2. Să se acorde introducerea scutirei de taxe vamale la maşinele americane destinate pentru cultura cucuruzului, cu atât mai mult că în Rusia asemenea maşini şi unelte nu se fabrică. 3. Să se înfiinţeze în Basarabia un institut central superior pentru propagarea ştiinţei gospodăreşti la sate, a cărui rol principal să consteie în a instrui lumea cu privire la condiţiunile locale de agricultura şi la ridicarea culturelor de căpetenie ale ţârii, adică a cucuruzului, a viţei de vie şi a tutunului.
Se înţelege de sine că realizarea sus pomenitelor propuneri va cere o sporire de budget, cheltuielile acestor măsuri fiind destul de mari. Decât, şi o teamă de cheltuieli nu ar fi justificata, când judecăm că fiecare co-pecă cheltuita pentru îndreptările expuse se va întoarce înzecit. O sporire a productivităţii în Basarabia de numai
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1089
io puzi la desiatinâ ar da populaţiei un plus de venituri anuale de trei milioane ruble, iar îndreptarea recoltelor de cucuruz în părţile Rusiei, unde el se cultiva ar aduce zeci de milioane de ruble venituri.
Să nu uităm că avem în cultura cucuruzului un mijloc de îmbelşugare, ţinem o sumă de resurse, cari au salvat de multe ori Rusia de sud de foamete şi o va scăpa-o desigur în viitor cu totul de asemenea pericol. Să nu ne speriem dar de cheltuelile ce vor trebui de făcut pentru a ridică cultura acestei plante binefăcătoare. Priviţi fantoma groaznică a pelagrei şi gândiţi-vă că scăpaţi poporul de ce e mai straşnic şi ameninţător, înar-mându-vă de a smulge din gura mizeriei şi morţii atâtea victime nevinovate.
Vom trăi şi vom vedea cum fiecare spor de zece puzi de recoltă la desiatinâ va aduce ţării un milion per-dut după altul şi se va ridică ca prin minune şi buna stare economica şi cultura generala a săteanului nostru. Iar ca să sfârşesc, îmi exprim dorinţa că cucuruzul care prin negligenţa noastră devenise planta mizeriei, să-şi câştige şi pe pământul rusesc numele pe care-1 poartă în patria sa, adică planta miraculoasă.
Şi aşâ dar, înainte cu ajutorul celui de sus.
Em. Grigorovitza.
Pentru casă nouă de zid.
Când, ne mutăm într'o casă nouă, varul de pe zid fiind încă crud, suntem expuşi să ne îmbolnăvim. Iată o reţetă ca să înlăturăm asemenea primejdie: Luăm unt de-nucă fiert şi spoim pereţii de trei ori. Atunci nu numai că poţi să te muţi în casă, ci nici odată nu să va prăsi nici o jiga-nie, care poate să-ţi facă supărare.
(=Foaia Poporului»),
www.dacOTomanica.ro
Apicultura în Mo-Ghina-
Mrz
fjn mai toate coloniile franceze se găsesc albine a căror miere ‘ indigenii o exploatează într’un mod cu totul rudimentar dar cari îmblânzite, domesticite după procedeurile moderne ale apiculturei ar putea da frumoase beneficii.
Aceasta a dovedit-o învăţatul francez Dufour într’un raport prezentat Societăfei centrale de apicultura din Paris, raport din care vom luă ce se raportă la Indo-China.
Sunt în Indo-China două specii de albine : una mai mare, de altfel foarte de temut, fiindcă nu s’a făcut nimic până acum spre a se recoltă productele ei nici nu s’a încercat de a o face să trăiască în stupi .aproape de locuinţi; cealaltă specie mai mică, a fost studiată la Tonkin de d-rul Rialan.
Albina lucrătoare are aproape un centimetru în lungime; regina sau matca,-prezintă o lungime dela 12—13 milimetri. Această albină e mai puţin păroasă decât aceea din Franţa; ea are totuşi o cantitate oarecare de fire de păr roşiatice pe un fund negru.
*
* *
Când abdomenul este destins se vede pe membrana, ce leagă inelele, o dungă galbenă ocupând aproape o treime din lăţimea arcului dorsal. Acul albinei este scurt; ghindurile cu venin sunt mai desvoltate decât la albina franceză; totuşi înţepătura este mai puţin dureroasă şi nu provoacă decât o simplă mâncărimei
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1091
Indigenii pot să aibă stupi, dar ei recoltează mai cu seamă productul albinelor sălbatice. Pentru a strânge mierea se procedează astfel în Cochinchina: doi vânători pleacă împreună, când un roiu este descoperit, unul din ei se urcă pe un arbore, înarmat cu o făclie de scoarţă; el alungă albinele prin ajutorul fumului, desface atunci cuibul cu un cuţit şi-l face să treacă la tovarăşul său într’un coş ţinut prin ajutorul unei funii. Dar un astfel de vânat este adese ori puţin profitabil şi excursiile în păduri nu sunt în totdeauna uşoare. Anamiţii dar au găsit mijlocul de a face pe albine să vie la ei, cel puţin într’o limită oarecare.
Ei aleg spre acest scop locuri mai joase, la adăpostul vântului şi stabilesc, aşează acolo ceeace se poate numi cu drept cuvânt cursele albinelor.
Acestea sunt nişte prăjini alcătuite din două trunchiuri despicate în lungimea lor şi măsurând aproape doi centimetri în diametru. Aceste prăjini sunt suspendate de arbori orizontal ; partea plană este îndreptată spre cer, fiind scobită în forma unui şănţuleţ, ea primeşte apa de ploaie şi o lasă să se scurgă, adăpostind astfel albinele ce s’au aşezat dealungul feţei cilindrice îndreptate spre pământ. Un arbore pe care albinele parcă-1 iubesc în deosebi şi de care pentru acest motiv se atârnă de preferinţă prăjinile este Tramul din familia Myrtaeeelor.
Acest procedeu ingenios reuşeşte adeseori, căci o sută de prăjini, se găsesc ocupate de 20 până la 40 colonii de albine. Culegerea mierei se face în luna lui August. Un cuib oferă dela 5 până la 10 faguri de miere şi dela 500 până la 750 grame de ceară.
Această exploatare a albinelor sălbatice nu este liberă, pădurile sunt divizate în loturi designate pentru recolta mierei, în loturi pentru diferite producte forestiere, ca uleiurile, reşinile, etc.
*
v *
Mierea de Indo-China nu-i de calitate bună, ea n’ar putea veni pe pieţele europene, dacă procedeurile de exploatare mai perfecţionate nu ar permite de a obţine un produs mai bun.
A. Verţtul.
www.dacocomanica.ro
Biserica Ghenoaia.
1092
ALBINA
biserica Ghenoaia.
D-l P. Gârboviceanu, administratorul Cassei Bisericii, a scos de curând de sub tipar al doilea volum
din publicaţiile acelei administraţiuni intitulat: «Biserici cu avere proprie».
Luăm din acest volum două ilustraţii cari repre-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1093
zint biserica Ghenoaia din comuna Tohani, jud. Buzău.
Biserica aceasta e zidită la anul 1804 de Ghinea
Speteanu, fost mare Ceauş de agie. Are 3 moşii cari au fost administrate înainte de epitropi, dar dela 1905 s’adecis,conform legii, ase administra de Cassa Bisericii.
www.dacoromaiiica.io
1094
A LRIN \
In ce direcţie 5ă muncim ?
Multe şi însemnate probleme se prezintă minţii acelora cari se ocupă cu educaţia tinerelor generaţiuni.
Strămoşii noştri au stat neclintiţi în Dacia, au înfruntat toate nenorocirile veacurilor furtunoase; s’au strecurat prin atâtea neamuri barbare ce le au călcat ţara. Şi cu toate aceste sguduiri de secole, şi-au păstrat nevătămate credinţa limba, patria şi legea strămoşască.
Se cade ca şi noi, urmaşii vitejilor ostaşi ai lui Mircea şi Ştefan, să păstrăm cu sfinţenie aceea ce am moştenit dela strămoşii noştri şi să urmărim tot acelaş ideal pe care l-au dovedit vitejii noştri domnitori.de a vedeâ o Românie mare şi puternică, care să cuprinză pe toţi aceia al căror trup este străbătut de sânge românesc.
Să ne unim; să ne unim mai întâiu prin cultură
Să cultivăm elementele caracteristice naţiunii noastre. Să păstrăm limba, credinţa, obiceiuri, portul şi jocurile naţionale. Acestea sunt odoare de mult preţ şi pentru ele să ne jerfim cu dragoste în tot timpul.
Limba curată şi-o exprimă Românul mai ales prin cântece, ştiut fiind că atunci când are vre-o durere în suflet, când un dor îi arde inima, el doineşte, începe cântice de jale de ţi-e mai mare dragul să-l asculţi.
Dacă stai de asculţi cânticele lui melodioase, vezi că’n ele se oglindesc împrejurările grele prin cari a trecut Românul. Ele sunt adevăratele documente ale istoriei naţionale.
„Cântul popular—zice M. S. Regina Elisabeta—e cea mai înaltă poezie, căci el dă viaţă şi viaţa-i suferinţă. Cântecul popular e poezia cea mai sublimă, căci nimeni nu ştie cine l-a făcut. Fiecare l-a cântat pentru întâiaşi dată şi pentru întâiaşi dată, sute de ani în şir. Cântecul popular e cea mai profundă poezie, căci fiecare l-a ştiut pentru întâiaşi dată. Ele curge din veselie şi din strigătul de durere şi suferinţă».
Astăzi, cu durere trebue să spunem că ne sunt dragi • mai mult cântece de mahala cu totul streine şi nepotrivite firii Românului.
Portul naţional care odinioară făceâ fală strămoşilor noştri, a ajuns acum de-a rămas numai prin unele sate răsleţite de prin munţi, sate prin care n-au ajuns încă picioarele orăşenilor, ca să strice acestă podoabă de sărbătoare a ţăranilor şi mai cu seamă a ţărăncelor de prin satele noastre.
www.dacoramanica.ro
ALBINA
1095
Cu mare mâhnire vezi acum când mergi Duminica şi în zilele de sărbătoare pe-la horele de prin sate, în locul mândrelor costume de altă dată, nişte îinpestriţături şi un amestec de culori cari te fac să te crezi mai de grabă la o panoramă decât la o horă românească. In locul iei şi fotei de odinioară vedem rochii, jachete, cari numai cinste nu ne fac.
Acum când vezi toate acestea, te întrebi mâhnit:"unde sunt cămăşile albe ca zăpada, cusute cu râurişi cu altiţe? Unde sunt cămăşile de borangic, subţiri, uşoare şi minunat de frumoase, ale ţărănoilor noastre cari le prindeau atât de bine.
Unde sunt în sfârşit, fotele şi zuvelcile cu fluturi sclipitori sub care corpul creşte în voe, iar nu schingiuit în corseturi, căci din nefericire şi aceste obiecte de tortură a corpului au început să pătrundă la sate. Lucrul e trist, dar trebue spus, ca să luăm mijloace de îndreptare.
Jocurile naţionale ca: Banul Mărăcine, Alunelul, Mureşanca Brâul, sunt părăsite şi înlocuite cu Valsuri, Polci, Mazurci.
E de datoria celor chemaţi a ţine în mâini destinele naţiunii, noastre să lupte din toate puterile, ca aceste scumpe odoare să nu fie părăsite, căci atunci vom ajunge streini în ţară noastră.
Să înfiinţăm. socetăţi muzicale prin satele noastre cu scop de a cultivă cântecele, portul şi jocurile naţionale. Să facem pe copii să-şi iubească portul, limba şi ţara in care s’au născut şi pentru care şi-au vărsat sângele strămoşii noştri.
Să se facă fiecare din noi apărătorul legii creştineşti ,care a fost pavăza noastră de apărare; să ne facem apărătorii bisericii noastre; căci, credincioasă păstrătoare a depozitului strămoşesc, în timpul când străinul loviâ limba neamului, făcea şcoală din tinda bisericeii şi învăţa pe copii să scrie şi să citească româneşte.
Să nu încetăm nici un moment de a luptă pentru naţiunea românească; să insistăm în şcolă asupra ţărilor locuite de Români care astăzi sunt supuşi Ungurilor, Austriacilor, Ruşilor. Să arătăm copiilor suferinţele fraţilor noştri, pentru ca să ţinem purure vie unitatea sufletească a Românilor dela Nistru pân’la Tisa, dela Dunăre la Mare.
Teodor Popescu
Invăţător-Dfimboviţa.
www.dacoromanica.ro
Insula Creta.
Noi îi zicem Creta, Yeneţianii, Candia, iar Grecii de astăzi Criti şi Turcii, Ghirid. In cărţile noastre vechi numele ei este Crit, ostrovul Critului.
întinderea ei este de 8.620 Ulm. p. şi e cea mai mare din insulele Mărei Egee şi tot odată partea cea mai de la miazăzi a Europei. Intre insulele Mediteranee, numai Si-cilia o întrece. Aşezarea ei • geografică, şi strategică, mărimea, lungimea coastelor, golfurile numeroase, rodnicia şi locuitorii plini vlagă o fac nespus de interesantă, fără să mai vorbim de istoria ei, căci în Creta s’a desvoltat cea mai veche civilizaţie europeană, începând de pe la vre-o
18.000	de ani înn. de Hr. dar care pe la 4.000 şi în deosebi pe la 2.000, 8.000 eră nespus de înfloritoare.
Creta ar putea juca rol covîrşitor în Mediterana răsăriteană, întinzându-se pe 260 de Ulm. de a curmezişul la intrarea în Marea Egee. O flotă puternică, răzămatâ pe Creta, ar închide drumul către porturile şi insulele arhi-pelului, câtră porturile bune şi numeroase de pe coasta apusană a Asiei mici’ de pe cea resăritană Greciei, precum şi pe cel către Dardanele şi către Salonic, poarta Macedoniei. Creta fiind la aceeaşi depărtare de Africa, de Europa şi de Asia putem zice, la mijloc între Suez şi Dardanele, este unul din punctele însemnate de atingere a acestor trei continente. Iată de ce puterile mari navale, în deosebi Anglia, şi-au pus de mult şi de multe ori ochii pe ea. Şi Italia nădejdueşte că va putea face din Creta baza sa de operaţii împotriva coastei de miază-noapte a Africei.
www.dacocomanica.ro
ALBINA
1097
Cretanii din vechime îşi socoteau insula ca fiind în mijlocul lumei şi de aceea pretindeau domnia mărei. Centrul economic şi politic al Cretei e la miază-noapte, căci numai pe coasta aceasta se află golfuri, unde s’ar putea adăposti flote cari ar avea să lucreze în potriva Greciei, Asiei mici sau Turciei.
Insula e foarte muntoasă, cu înnălţimi pînă la 2.600 de m., acoperite şi în timpul verii cu zăpadă. Creta pe lângă farmecul mărei îl are şi pe al munţilor. Aceştia au fost pururi adăpost locuitorilor strîmtoraţi de duşmani în afară. De-acolo porneau răscoalele în potriva Turcilor şi în munţi era cetatea din urmă a luptătorilor. Munţii sânt prăpăstioşi, fără drumuri uşoare; localnicii ştiu pe unde să umble, dar Turcii, nu.
E lesne de pus stăpânire pe golfuri şi oraşe, dar mijlocul insulei e anevoie de cucerit. Şi coasla de miazăzi e prăpăstioasă; e anevoie de coborît pe ea. Pe partea resăriteană sânt golfurile adânci de la Kisamo, Chania (Chanea) şi în baia Suda; la cea apusană este Megalo-castron (Candia) şi Mirabella. Portul Caneei e cel mai largşi mai bun din toate, dar o în parte năsipit şi în elpotintra numai vase cari pot pluti cu cel mult 7 m. de adâncime. Vase mai mari, în deosibi cele de răsboiu se pot adeposti numai la Suda, pe care insula stâncoasă Akrotiri îl apără de vânturi. Intrare o străjuesc două cetăţui : Suda pe insula cea mică şi Izzedin pe Creta, amândouă armate cu tunuri Krupp.
Dar portul acesta de răsboiu nu e în stare a se împotrivi chiurasatelor moderne. Arsenalele, şantierele, docurile sunt prea primitive.
O putere maritimă din cele mari ar puteâ face din Suda un sprijin de rangul întâiu pentru flota de răsboiu, dar cu cheltueli mari. Portul Candia e aşa de nămolit în cât pot pătrunde în el numai vase foarte mici.
Locuitorii sunt îngrămădiţi mai ales în partea de miază noapte în oraşele Canea, Rethymno şi Candia. Cretanii se îndeletnicesc cu creşterea vitelor şi agricultură. In totul sunt 810.000 din cari 82.000 de mahomedani. Au miliţie de 3.000 de inşi.
www.dacaramamca.ro
de aruncă la drum.
iveţi, de sigur, curiozitatea să vă iaceţi o idee despre măsura respectului şi cuviinţei ce au unii locuitorii din unele oraşe şi sate dela noi, pentru salubritatea şi igiena publică.
Se vede că mai mult sau mai puţin, în mintea multora, drum sau stradă, înseamnă afară, adică un loc ce nu e în casă, şi unde poate fi aruncat aceea ce nu-ţi mai face trebuinţă, necurăţenia casei, în sfârşit rămăşiţele, gunoaiele ce rezultă din viaţa de toate zilele a omului şi animalelor.
Unele persoane mai puţin civilizate, merg prea departe cu ideea deplorabilă ce-şi fac despre stradă şi de îngrijirea ce ea merită să i so dcâ. Astfel, de pildă, ele nu se mărginesc a deschide uşile şi ferestrele despre stradă pentru a aruncă praful In nasul trecătorilor, a scutură în drum aşternutul lor, hainele de pe dânşii umplute de praf şi de noroiu şi altele.,. dar împing se vede sistemul «totul la stradă până a aruncă şi zoilelor, alte murdării menagere şi chiar excrementele lor, mai ales acei locuitori cari n’au nici curte, nici latrină, şi sunt poate nevoiţi a utiliza strada ca atare. Nu vreau să mai pomenim de alte persoane cari fie din lipsă de scuipători în casă la ele, fie din distracţie, găsesc cu cale a scuipă de sus pe trotuar.
Rigolele stradelor şi şanţurilor şoselelor, în cari stagnează de luni şi poate de ani unele materii aruncate, sunt din nefericire, mărturii vădite despre practica întinsă a sistemului oriental : «totul la stradă.»
Nu arare ori, unii locuitori prea puţini familarizaţi cu regulamentele de salubritate şi de igienă publică, aruncă pe strade ce le vine, fără a se gândi că lovesc ori murdăresc pe trecători.
Ce înseamnă toate aceste?
Este vădit că nu poate însemnă altcevă decât puţinul respect ce are omul de prin părţile unde se întâmplă asemenea lucruri pentru strada, pentru salubritatea publică, pentru ceeace nu este al său, dar, desigur, este pentru serviciul tuturora.
www.dacaromaiiica.ro
ALBINA
1099
Aruncă la drum pare că ar aruncă la canal, la gunoiu, la latrină, în gropile Oatu sau în altele gropi faimoase în jurul Bucureştilor !
Ei bine, în contra acestei deprinderi rele, în contra acestui sistem deplorabil şi nedemn de oraşe cu pretenţiuni occidentale cari deprinderi rele, din nonorocire, n’au dispărut încă din multe din oraşele noastre şi chiar din capitala ţărei, trebueşte să ne ridicăm cu toţi. Da, toţi oamenii cu simţire nu numai poliţia administraţia, guardistul, ci toţi cetăţenii conscienţi sunt datori nu numai să practice dar şi să ceară mereu : Respect pentru drum!
Civilizaţia unui oraş trebueşte să înceapă prin aceasta, iar la sate tot serviciul de salubritate se rezumă chiar în îngrijirea drumurilor.
In oraşe nu mai ai aerul liber şi bine făcător din afară de oraş ; -cel puţin dar să ne câsnim ca drumurile să nu fie infectate, dacă vrem să trăim sănătoşi şi feriţi de multe boale.
E nevoe să ne deprindem cu toţii de timpuriu a consideră drumul ca o arteră de viaţă şi a unui oraş şi a unui sat chiar, dar nu numai pentru circulaţia şi comunicarea oamenilor între ei, ci mai ales ca un rezervoriu de aer din care se alimentează locuinţele noastre, ca plămânii oraşului.
A aruncă deci în drum înseamnă aproape ca şi cum l-ai aruncă în locuinţa vecinului tău, pentru că strada nu e a nimănui, ci e a tuturora. Şi dacă în drum există praf, gunoae, cadavre de animale sau alte murdării cu tot soiul de culturi bacte-rice, de bună seamă că omul duce cevă de acolo cu el în locuinţa lui prin mijlocirea picioarelor şi a hainelor.
Dacă «totul la canal» este un sistem salutar adoptat dejă în capitală la clădiri publice şi particulare, apoi de sigur că «totul la drum» este tocmai contrariul, un obiceiu barbar antiigienic, dezastruos pentru sănătatea tuturora, un trist obiceiu care dovedeşte lipsă de civilizaţie şi de cultura cea mai elementară.
Repetăm dar, drumul nu este un canal pentru murdării, ci un canal pentru aer curat care servă la alimentarea locuinţelor : stradele sunt şi trebuesc să Qe plămânii tuturor aglomeraţiilor de oameni.
„A nu aruncă nimic în drum trebue să fie deviza cetăţeanului adevărat civilizat".
Mircea I). Şerban.
Gărţi primite la redacţie.
-fZJn Al. Şaabner Tuduri, Les stations climatăriques et maritimes dela Tţoumanie. Alger 1909.
Părintsle Ic. I. Mălăescu, dare de seamă despre starea materiaiă relijioasâ-moralâ a parohiei sf. Voevozl Mihall ji Gavril din Târgul Jiului pe 1909. Târgul Jiului. Miloşescu, 1910.
---------------------
www.dacaroimaiiica.io
1100
albina
F A 0 U L E ILUSTRATE
GRIERUL Şl FURNICA de
6.	A 5 A G H I.
Săltând grierul la ţară Suerat-a totă vara,
Şi când iarna a venit Cu nemica s’a trezit;
Ne având macar de dor Muscă sau un vermişor.
Pe furnica sa vecină A rugat să 1 împrumute Cu-un grăunte, c’o neghină, Să mai prindă la vârtute.
picând: zău, la timp de trier, Dau parola mea de grier, Inturnat-voiu toată suma Ş’ interesul de ’mprumut.
Dar furnica economă I-a (?is: vara ce-ai făcut ?
—	Prin câmpii şi prin grădine Am cântat păn’a dat bruma.
—	Ai cântat ? îmi pare bine, Jocă, vere, dar acuma !
www.dacQFQmanica.ro
Lucrările agricole în luna Iulie.
Sfaturi de obşte
In luna ac= asta se urmează cu seceratul grâujui şi al altor cereale, cu treeratul şi îngrijirea seminţelor puse la magazie. îndată după ridicarea grâului de pe câmp, ar trebui ca toate locurile de mirişte să se are cât se va putea mai la suprafaţă, ca astfel toate seminţele de erburi vătămătoare -să fie acoperite cu pământ. Aceste seminţe, la cea mai mică umezeală, vor încolţi şi vor creşte şi când locul este acoperit cu verdeaţă, se grupează în lung şi deacurmczişul şi astfel toate buruenile sunt desrădăcinate şi uscate de căldura soarelui.
Astfel de lucrări se fac de agricultorii din străinătate şi sunt bine făcute, fiindcă numai cu modul acesta îşi pot scăpă semănăturile de fel de fel de burueni vătămătoare. Toate ogoarele (arăturile) făcute în luna Maiu şi Iunie, în această lună se ară pentru a doua oară; însă de această dată arătura se face de-acurmezişul locului, ca brazdele să se fărâmiţeze mai bine. Aceste arături se fac mai la suprafaţa locului.
In Transilvania, după ce au trecut două săptămâni dela această arătură, agricultorii săteni îşi grăpează locul, ca pământul să se mărunţească şi mai bine.
Seceratul ovăzului.
Pe la jumătatea acestei luni sau chiar pe la sfârşit, se începe seceratul ovăzului, care ca şi treeratul se face cu aceleaşi instrumente agricole.
Macul.
Dacă s'a copt, se smulge sau se taie cu secera sau cu un toporaş. După secerat, se fac mici snopi cari se aşează glugi,
www.dacaroimaiiica.ro
1102
ALBINA
se lasă 10 zile în bătaia soarelui şi după aceea se treeră sau se bat cu un băţ. După treerat, seminţele se dau la ciur de 2 ori, ca să se cureţe bine. Se pun la magazie, unde se păstrează până la vânzare.
I rţ U I.
Când s’a semănat numai pentru fuior, se recoltează până nu s’au copt seminţele; iar când s’a semănat şi pentru seminţe, atunci recolta se face după ce seminţele s’au copt. Inul se smulge din pământ cu multă băgare de seamă, ca tulpinele să nu se scuture. Smulsul inului se face mai bine când pământul are puţină umezeală. După smuls, se fac mici snopi (mănuşi), cari se leagă cu teiu, cu paie sau chiar fire de in însă mai mici. După recoltă, inul se usucă la soare şi după ce s’a uscat, se bate pe un scaun ca să se scuture seminţele şi foile. In timpul uscatului, inul nu tfebue lăsat ca să cadă rouă pe el afară, nici a fi plouat. După ce inul s’a uscat şi s’au bătut, după ce s’au scos seminţele, se-topeşte în apă stătătoare. După topit, se spală bine, se usucă, se bate şi se meliţă, apoi se dărăceşte şi se perie.
Muştarul.
Muştarul se recoltează ca şi rapiţa, când trunchiuleţele au început a îngălbeni; iar foile a cădea. După recoltă, se duce la arie, unde se treeră. Seminţele se păstrează mai bine în pleava lor, în magazie până ce se usucă bine, după aceea se vântură şi boabele se păstrează în magazie.
Lintea.
Lintea se coseşte dimineaţa până ce nu s’a ridicat rouă.. După cosit, se mai lasă vr’o câtevâ zile în bătaia soarelui, după aceea se treeră, iar boabele se păstrează în magazie până ce se întrebuinţează.
Cositul mohorului, porumbului şi al sorjului.
Când aceste nutreţuri nu se dau în stare verde ca hrană animalelor, atunci îndată ce au înspicat, se cosesc de se face fân şi astfel se dau ca hrană vitelor. Când aceste nutreţuri nu se pot usca din cauza timpului prea ploios, se pot păstră în anumite gropi, unde dospesc şi în cazul acesta poartă numele de nutreţ murat, sub care stare se dau vitelor în timpul iernei.
Culesul cânepei.
Cânepa semănată în luna Aprilie pentru fuior, se culege în această lună, când tulpina capătă o culoare galbenă. Ace-
www.dacaiomamca.ro
ALBINA
1103
leaşi lucrări pe cari le-am văzut la recolta inului, se fac şi la a cânepei, cu deosebire că cânepa se topeşte mai bine în apă stătătoare decât în apă curgătoare.
Rapi{a de toamnă.
Semănatul rapiţei de toamnă, numită şi coltza, se face de pe la 20 a acestei luni. Ca soiuri de rapiţă, se seamănă ra-piţa de Hamburg şi rapiţa Paraploaie, cu floarea albă. Semănătura se face prin împrăştiere şi în rânduri cu maşina, depărtarea dintre rânduri va fi de 40 -50 cm. In acest caz se seamănă 3—6 litri de sămânţă, şi când se seamănă prin împrăştiere 4—8 litri de sămânţă. Rapiţa creşte bine în pământurile în care creşte grâul. La noi se mai seamănă şi rapiţa comună cu floarea galbenă.
In irădina de pomi.
Pomii pe timp secetos trebuesc udaţi şi mai trebue tăiete toate crăcile date dela rădăcină şi de pe tulpină. De pe la 20 ale lunii se poate începe cu altoitul cu mugurii crescuţi în acest an.
Ir Jrădina de lejume-
Se începe culesul mazărei şi lintei, se recoltează seminţele de morcovi, postârnac, pătrunjel de sfeclă de salată de conopidă, varză, gulii şi ceapă.
In podjorii.
Dacă via nu s’a plivit şi nu s’a săpat până la 20 a acestei luni st. v. aceste lucruri trebuesc amânate până ce strugurii au început să dea în copt.
Vitele de muncă.
Vitele de muncă trebuesc bine hrănite cu nutreţuri verzi şi cu grăunte huruite. Ca vitele să nu fie înţepate de muşte, să se spele pe corp cu apă în care s’au fiert foi de nuc. După ce s’au ridicat grâul de pe câmp şi după . ce miriştele s’au păscut de oi şi alte animale se pot arâ şi semăna cu mohor amestecat sau cu muştar alb sau cu hrişcă amestecată cu meiu sau cu muştar şi dacă timpul va fi ploios în toamnă vom avea un bun nutreţ pentru toate vitele.
Tunsul meilor.
Unii ciobani tund meii, a căror lână este căutată de plă-pumari. Tot în această lună se despart melele de berbecuţi cari s’au lăsat de prăsilă.
www.dacocomamca.ro
1104
ALBINA
Albinele-
Pe la 20 Iulie se începe cu recolta mierei care trebue să se facă într’o zi noroasâ când căldura e mai scăzută fiindcă în stup se găsesc mai puţine albine. Retezatul fagurilor se face mai puţin. La recoltă trebue să avem în vedere şi starea timpului, ca albinele să poată înlocui ce s’a recoltat.
V. 5 Moja-
Sfaturi perţtru .gospodine-
lahnie de peşte (p. 0 persoane).
600 gr. peşte (crap sau ştiucă), etc.).
2—4 cepe (după mărime).
100 gr. untdelemn.
1 lingură cu bulion.
1	»	» făină.
1 linguriţă de sare (30 gr.).
2—3 foi de dafin, câte-vâ boabe de piper.
După ce ai curăţit peştele de solzi şi i s’au scos măruntaele, se spală bine şi apoi se taie bucăţi deopotrivă. II lăsăm să se scurgă, până se încinge untdelemnul şi-l punem să se prăjească, după ce l-am sărat puţin şi l-am tăvălit prin puţină făină. Când s’a prăjit pe toate părţile, îl luăm din tigaie şi-l aşezăm într’o cratiţă sau tingire. Ou untdelemnul rămas facem sosul (adică prăjim ceapa şi făina); stingem cu bulion şi apă; mai lăsăm să fiarbă ca o V2 ceas, adăogând sarea, foi de dafin şi boabele de piper. Turnăm sosul peste peşte (de voim, putem să-l strecurăm) lăsăm ca 3 sferturi de oră la un foc domol. Gustăm de sare, mai punem după gust.
(Obs. Cine voeşte să aibă un sos picant, pune şi o lingură de oţet în sos când fierbe).
Elena 31. Demetrescu.
www.dacaroimaiiica.ro
Inundaţiile din ]3anat.
(după «Foaia Poporului»)
www.dacQFomanica.ro
1106
ALBINA
Pagina glumeaţă.
„Gine numără parale se joacă cu ieamparale"
DE
ANTON p AN N
(Desemnuri originale de D. Stoica).
Hogea vrând la bâlciu să meargă, Vecinii la el aleargă,
Imprejuru-i se adună Să-i ureze cale bună Şi să-l roge să voească Ceva să le tîrguească.
Unul zise:—Vecinele,
Cumpără-mi două inele,
Şi ce bani vei da de plată Viind ţi i număr îndată.
Altul vine iar şi-i cere Zicându-i: — Aibi bună vrere Şi îmi cumpără şi mie Vr’o cinci coturi de dimie,
Şi să n’ai grije de plată, Când vei veni banii 's gata.
Asemenea şi alţii iară De altele îl rugară.
Iar el la fieşte-cine Răspunse tot:—Bine, bine.
Mai pe urmă unul scoate Trei parale având toate. Le dă zicând:—Vecinele, Ia-mi geamparale pe ele.
www.dacQrQmanica.ro
ALBINA
1107
Deci peste zile puţine Dacă merge el şi vine,
Iată toţi câţi îl rugară Indată-1 împrejurară,
—	Mi-ai cumpărat, vecinele ?
—	Dar ce lucru-mi ziseşi oare?
—	De inele, frăţioare.
—	Crede-mă că-mi uitai, frate, De treburi nenumărate.
Vine şi cel cu dimie :
—	îmi luaşi, nene, şi mie ? Răspunse el: — Rău îmi pare Nea cutare şi cutare,
Că îmi uitai ca pământul. Credeţi, să vă crează sfântul. Veni între vorbele sale Şi ce-1 ce-a dat trei parale:
—	Bine ai venit, zicându-i Iar Hogea îndată scoţându-i Şi dându-i glasul şi-nalţă:
—	Danţul cu cimpoiu se trage Şi târgul cu bani se face.
Cine numără parale
El joacă cu geamparale.
Câţi dau peşin cântă cu fluer Iar câţi nu, din buze şuier».

Informaţiuni.
La 25 Octomvrie 1910, orele 2 p. m., se va ţine concurs la Eforie pentru postul de medic al Spitalului Zossima din comuna Armăşeşti, judeţul Ialomiţa, ce se află ocupat provizoriu.
Condiţiunile de admitere şi programa concursului sunt publicate în ♦ Monitorul oficial» No. 278 din 11 Martie 1900.
Registrul de înscrierea candidaţilor se află deschis în cancelaria Eforiei în orce zi şi oră de lucru şi se va închide cu 10 zile libere, înainte de ziua fixată pentru ţinerea concursului.
www.dacaramamca.ro
1108
ALBINA
De pe Domeniile eoroanei
In zilele de 1 şi 2 iunie a. c., d-1 Ion Kalinderu, Administratorul Domeniilor Coroanei, inspectând Domeniul Gherghiţa, din jud. Prahova, a vizitat şi bisericile şi şcolile din localitate. La şcoalele din comunele Balta Doamnei şi Gherghiţa, s’a interesat de rezultatele obţinute cu elevii în cursul anului şcolar, şi rămânând mulţumit, a distribuit absolvenţilor şcoalei precum şi la parte din elevi cărţi folositoare din Biblioteca Administraţiei Domeniului Coroanei.
Ca în totdeauna s’a interesat în mod amănunţit, şi de culturile întreprinse de locuitori, după îndemnul său, ca tutunul, sfecla de zahăr şi plantele de nutreţ, dându-le poveţe pentru muncă şi economie.
Cu deosebire i-a produs o impresiune plăcută bunele rezultate date de îndrumarea fiilor şi ficelor de săteni, absolvenţi ai cursului primar, către meserii în atelierele create de domeniu în mod cu totul practic. La ferărie, rotărie şi lemnărie, sunt 11 elevi, iar la atelierul de ţesătorie înfiinţat în Gherghiţa numai de 3 luni, sunt 11 eleve, care pe lângă ţesături au făcut o creştere mare de vermi de mătase, din 170 grame sămânţă, pe 400 paturi, şi care a reuşit complect. D-sa a dispus cu acest prilej, a se primi elevi pentru învăţătura practică şi la lăptăria, stupâ-ria şi la via Domeniului.
A împărţit apoi diferite ajutoare oamenilor nevoiaşi şi a luat măsuri a se face reparaţiuni şi a se picta din nou un perete al bisericii din Gherghiţa.
D-1 Ion Kalinderu a fost zilele trecute la domeniul Segarcea-D-sa a vizitat, ca totdeauna, şi bisericile şi şcoalele, luând măsuri să se facă diferite îmbunăţiri localurilor.
* In Lipov, unde s’a oprit mai mult, a fost întâmpinat de consiliul comunal, care prin graiul primarului a mulţumit pentru localul de şcoală cu 4 clase ce construeşte Administraţia Domeniului Coroanei.
In decursul inspecţiei, D-1 Kalinderu s’a interesat apoi de aproape de starea sătenilor întreţinându-se cu dânşii despre nevoile lor şi îndem-nându-i să asculte de bunele poveţe ce li se dau.
------------------------------
Licitaţie-
In ziua de 3 Iulie a.c., ora 10 */» a. m., se va ţine la Eforia spitalelor civile, Bulevardu Elisabeta, licitaţie publică cu oferte închise pentru darea în întreprindere a 3 cantoane şi anume: unul pentru brigadier la Dudeştii de Baltă, judeţul Ialomiţa, unul pentru brigadier la Cacaleţi, judeţul Vlaşca şi unul pentru brigadier la Măxineni judeţul R. Sărat.
Licitaţia se va ţine în total şi înparte pentru fie care canton.
Devizul pentru fiecare din aceste cantone este de lei 6.665, bani 40.
Condiţiile, planurile şi devizul se pot vedea la serviciul Domenial Biroul Silvic, în zilele de lucru între orele 10—12‘/s a. m.
www.dacoramanica.ro
ALBINA
1109
MINISTERUL D£ flNANTE
Direcţiunea contabilităţei ienerale a Statului şi a datoriei
publice.
DATORIA PUBLICĂ
Tablou de numerile titlurilor de rentă 4°/0 amortibilă din 1889, împrumutul de 50.000.000 lei, ieşite la sorţ la tragerile precedente şi neprezentate la rambursare până la 2/15
Iunie 1910.
Titluri a 1.000 lei.
u o "u	Data ieşirii Ia sorţi		ti O ’u	Data ieşirii la sorţi		t. _o s	Data ieşirii Ia sorţi		ti O 3	Data ieşirii la sorţi	
«-> *•3 6 5*5	Luna	Anul	6 *5	Luna	Anul	6	Luna	Anul	♦3 6 K	Luna	Anul
5080	Decemv.	1909	103GG	Decemv.	1909	16904	Decemv.	1909	22033	Decemv.	1909
5100	»	9	10774	9	9	17362	9	1907	22255	9	9
5143	9	9	10977	0	9	17870	9	1909	23463	Iunie	9
5856	9	D	12357	9	)	1S269	9	9	23594	9	9
6242	9	9	12G35	Iunie	0	18287	9	9	2365G	Decemv.	1909
7121	0	D	12742	9	0	18403	Iunie	9	23672	0	1908
7176	9	0	13005	Decemv.	9	18962	y	9	23691	0	1909
7795	»	9 ‘	13201	9	9	19252	Decemv.	9	24132	9	9
7833	0	9	13320	X>	9	19955	9	1907 1909	2*1306 24340	9	0
7892	0	9	14541	Iunie	0	20850	Iunie			9	0
8844	9	9	14758	9	9	21113	9	>	24406	9	9
8878	9	9	1491G	Decemv.	0	2I4( 7	Decemv.	0	24528	9	9
9253 9557	Iunie Decemv.	9 <	16583 16800	X) Iunie	1906	21606 21685	Iunie Decemv.	9 9	24849 . l	9	»
Titluri a 500 Iei.
25007	Decemv.	1908|2î22G		Decemv.	1909	20886	Decemv.	1909	.33380	Decemv.	1906
25057	0	1909	27360	C	9	300'5	9	190 8 33187		9	1905
25072	>	9	(28030	9	9	30173	9	1909713668		9	1908
25523	0	9	28787	Iunie	9	30540	9	9	33S78	9	1909
26060	Iunie	9	28874	Decemv.	1908	31378	9	9	34307	9	1908
268SG	Decemv.	9	29065	9	1905	31804	0	9	34377	9	9
26991	B	9	,29240	9	1909	82283	9	1908	biosc	9	1909
27150	9	9	29509	9	9	32536	Iunie	1909|			

www.dacaromaiiica.ro
11-10
ALBINA
Numerele de vacanţă-
Şi anul acesta, în timpul vacantelor celor mari, vom scoate numere cluple. Ordinea lor va fi următoarea:
fio. 41 (11 Iulie) şi 42 (18 Iulie) vor eşl împreuna la 11 Iulie.
No. 43 (25 Iulie) şi 44 (1 August) vor eşl împreună la 25 lulie.D
No. 45 (8 August) şi 46 (i5 August) vor eşl împreună la i5 August.
No 47 (22 August) şi 48 (29 August) vor eşl împreună la 29 August.
Dela No. 49 (5 Septemvrie) numerele vor apare iarăşi regulat săptămânal.
-----------------


THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED
Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bu-
cureşti. Comitetul central: la	Londra
Lachlan Machlntosk P.ate,	n
fi. I. fioschen . . .	
Vicontele Duncannon . . .	
E W. H. Barry		fi
Rohert Hamilton bang . . Demetre de Frank ....	Viena
P. N'aville		Paris
Ad Vernes		*
Directori
C. A. Stolz E. E. Goodwin.
Censori: loan Kalindern, Demetrn loan Ghika şi Arthur fireen.
Sediul social:
Londra 7 Creta Winchesterstreet. Sucursala: Buc-reşti, Piaţa sf. Gheor ţhe.
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA OE ASIGURARE, BUCUIEffl
Capital în acţiuni întreg vărsat !■
aur.................. Lei	2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune . .	. . »	3.965.888lT*
Idem format din capital şi	alte rezerve »	1.075.842 80
Total în	aur Lei	7.052.531.34
Păune	plătite .	. Lei	33.OtKJ.000
Vice-preşedinte A. Bătcoiauu.
Dir. genera) E. Hriinwald. „naţionala" asigură contra in-cediului, a «grindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în to8te combinaţiunile obişnuite ca : «cas de moarte, supravieţuire.zestreşi rentă -. Sediul social în palatul Soc. din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Bapres-generalâ in Buc. str Smârdan No. 4 Agenţii în toate oraşele din ţară.
www.dacoromanica.ro
CU RENUME UNIVERSAL. Recomandat de medici în toată lumea pentru adulţi şi copii cât de mici. De o eficacitate absolut sigură, singurul contra conatipaţiunei, congestiunei şi migrenei. Plăcut la gust, nu produce colici şi n’are efecte rele asupra organismului.
■“== Gel mai economie, cutia cu 25 purgative Lei 1.50	=
Rugăm a se refuza P Lf G E N inscripţie, căci sunt pastilele cari nu	_	* \j i-	falşe, vătămătoare
▼or avea această * p A Y t r\ * şi produc colici.
”1
Stinjafi Cititori,
Răspândiţi revista „Albina“ în cercul cunoştinţelor D-voastrâ.
FILIP LI ND E N B E R Q
ZBiaciareşti
■ — Str. Lipscani, 4, ===== (Dela X August: Str. Smirdan, 15)
Singurul magasin special
V.	cu
JUCĂRII DE COPII
Obiecte frumoase şi durabile cu preţurile cele mai ieftine.
mare deposit de articole de:
Păcăleală, farse, şi Surprise, Aparate surprinzătoare de Scamatorii.
www.dacaromanica.ro
S T E fi U fl“
>5
Societatea *Steaua» lucrează pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şj pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
In acest scop publică şi o bibliotecă populară, din care au apărut până acum următoarele cărticele a câte 20 de bani :
No. 1. Din Ţara Bxsarabilor, de G. Coşbuc — un reznmat al Istorie» noastre naţionale, dela colonizarea Dacilor până la Răsboiul pentru neatârnare din 1877—78.
No. 2. Foloasele învăţăturii, de P. Dnlfu—o descriere a stării de azi a sătenilor noştri în asemănare on a celor din ţările apusene şi mijloacele-de îndreptare.
No. 3. Minunea vieţii şi cheia lumii, de Th. D. Speranţia—o povestire morală şi instructivă.
No. 4. Gră'dna de legume, de Ioan Hâşeganu—tratat de grădinărie.
No. 5. Medicul poporului, partea I, de i)r. I. Felix — poveţe practice de higienă.
No. 6. Avem cu ce să ne mândrim, de T. Duţescn-Duţn — spicuiri din-Istoria şi Literatura naţională, cu indemnuri pentru săteni la învăţătură.
No. 7. Medicul poporului, partea II, de Dr. I. Felix — poveţe pentru păstrarea sănătăţii.
No. 8. Biserica Ortodoxă Română, de I. Micliălcescn şi Victor Puiu— explicaţiuni asupra slujbei bisericeşti şi a picturilor murale din Biserică.
No. 9. Ştefan-cel-Mare, de Alcx. Lepădata — povestire populară a faptelor şi răsboaielor purtate de Marele Domn al Moldovei.
No. 10. Ce se poate învăţă dela un drum lung, de Dr. I. Simiouescu— povestiri însoţite de exemple diu viaţa sătenilor din ţări străine, spre a folosi ca pilde ţăranilor noştri.
No. 11. Comoara Dorobanţului, de Mihail Sadoveauu—pildă despre un om rău nărăvit şi stricat din pricina beţiei, care, în urma unor întâmplări, s’a îndreptat pe calea cea bună, devenind un gospodar de frunte în satul său.
No. 12. La Răscruci, de I. Slavici—povestire morală cu pilde cum tre-bue să se poarte omul în societate şi cum să iubească pe Dumnezeu.
No. 13. Domnul Tudor din Vlădimiri, de N. Iorga—schiţă biografică amănunţită despre Tudor Vladimirescu.
No. 14. Pământul şi Ţara noastră, de Aldein—o schiţă geografică şi economică a României.
No. 15. Românii de peste Oarpafi, de I. Rnssn Şirianu—studiu statistio.
No. 16. Romanii şi Dacii, de Dr. I. Lupaş- povestire populară, despre luptele dintre Romani şi Daci şi despre obârşia şi alcătuirea poporului românesc.
No. 17. Satul Griviţa, de N. Rădulescu-Niger—poveţe despre agricultura şi gospodăria sătenilor.
No. 18. Cum ne putem feri de boalele molipsitoare, de Doctorul Ure-cliiă—lămuriri şi sfaturi folositoare şi trebuitoare tuturor pentru buna îngrijire şi păstrare a sănătăţii.
No. 19. Superstiţtnnile păgubitoare ale poporului nostru, de George Coşbuc.
No. 20. Antim Ivireanul, de N. Dobrescu— schiţă despre viaţa acestui vlădică, care a fost unul din cei mai Însemnaţi, de cari am avut parte în trecut.
Societatea a scos şi următoarele 5 tablouri în culori, executate artistic pe hârtie cromo:
www.dacQFomanica.ro
Bani
Portretul M. S. Regelui României .....
„	„ Reginei României............
„ A. S. R. Principelui Perdinand • . „	„ „	„ Pincipesei Maria ....
„ ini Ştefan cel Mare, Domnul Moldovei.
. 0.50.
0.50.
0.50.
0.50.
0.50.
Administraţia, publicaţiunilor este la librăria C. Sfetea, Bucureşti, piaţa Sf. Gheorghe, iar pentru cererile de înscriere ca membri, a se adresă d-lui Sp. Haret, Bucureşti, str. Verde.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi
In schimb flecare membru primeşte câte un exemplar din cărticelele sau tablourile publicate de societate anual.
Comitetul : Preşedinte, Ion Kalinderu, Membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sava Şomânescn, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. Spira C. Haret, Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Bana, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii: Petre Gftrboriceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi Director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român ; I. Dimitrescu Procopie, senator, Primar al Capitalei; M. Vlădescu, fost Ministru, profesor universitar; (Iristu S. Negoescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Pompilin Eliade, profesor universitar.— Cenzori, Const. Alimâiieşteann, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu,profesor secundar; Const. Alexandrescn, institutor.
f	Membrii înscrişi £i cotizaţiurţi plătite (urmare).
OBalotescu I. Nicolae (R.-Vâlcea), 50 bani; Simion D. Cornelia, elevă cl. IV, 50 hani; Negoescu N. Alex., elevă cl. IV, 50 bani; Cantea I. Sofia, elevă cl. IV, 50 bani; Simion O. Maria, elevă cl. IV, 50 bani; Ste-flea N. Silvia, elevă cl. IV, 50 bani; Niculescu I. Eugenia, elevă cl. IV, 50 bani; Stănescu I. Ioana, elevă cl. IV, 50 bani; Hangiu D. Ioana, elevă cl. 3-a, 50 bani; Duţulescu Constanţa, elevă cl. 3-a, 50 bani: Craiovianu Luciea, elevă cl. 3-a, 50 bani; Petru N. Elena, elevă cl. 3-a, 50 bani; Ghenoiu A. Maria, elevă cl. 3-a, 50 bani; Stoicescu N. Emilia, elevă cl. 3-a, 60 bani; Rădulescu C. Violeta, elevă cl. 3-a, 50 bani; Georgescu A. Alexandrina, elevă cl. 4-a, 50 bani; Th. Mârgineanu, directorul şcoalei de meserii (Buzău), 2 lei; C. Dumitroiu, comptabil şc. meserii (Buzău), 2 lei; Mihalache Ene, maestru, şc. mes. (Buzău), 2 lei; Gli. Alixandrescu, maestru şc. meserii (Buzău), 2 lei; Pr. Buzdugan, maestru şc. meserii (Buzău), 2 lei; Constantin Th Silvestru, maestru tinichigiu (Buzău), 2 iei; C. I. Nichita, direct, şc. agr. Armâşeşti (Ialomiţa), 2 lei; C. Păsă-reanu (Armăşeşti-Ialomiţa), 2 lei; Gh. Pavline (Armăşeşti-Ialomiţa), 2 lei; Ştefan Vignetz (Armăşeşti-Ialomiţa), 2 lei; Iordache Ţiplica (Armă-şeşti-Ialomiţa), 2 lei; D. Fănescu (Armăşeşti-Ialomiţa), 2 lei; Hugo Ia-nacek (Armăşeşti-Ialomiţa), 2 lei; Cosma Dumitru (Armăşeşti-Ialomiţa), Chiriacescu Nicolae, elev şc. de agr. (Armăşeşti-Ialomiţa), 1 leu ; Po-pescu N. Dumitru, elev şc. de agr. (Ialomiţa), 1 leu; Gheorghe D. Gheorghe, elev şc. agr. (Ialomiţa), 1 leu; Braţ A. Ioan, elev şc. agr. (Ialomiţa), 1 leu; Cambeşteanu Grigore, elev şc. agr. (Ialomiţa), 1 leu; Stănescu S. Nicolae, elev şc. agr. (Ialomiţa), 1 leu; Ciocârdel M. Victoria, elev şc. agr. (Ialomiţa), 1 leu; Belgrad I. Irimia, elev şc. agr. (Ialomiţa), 1 leu; Soc. Cult. şi Progres a elev. şc. de agr. (Ialomiţa), 1 leu; Nicolescu M. Vasile, elev şc. de agr. (Ialomiţa), 1 leu; Bacseanu Gheorghe, elev şc. de agric. (Armăşeşti-Ialomiţa).
(Va urmă).
www.dacoromanica.ro
eHEMA. PUDICA Ş\ SĂPUN „fLCRA"
nu se vând decât în embalagiul original arătat aci (un sfert din mărimea naturală) şi cu următoarele preţuri:
Crema lei 1.50 —Pudră lei 2 —Săpun lei 1.25
Refuzaţi dar în interesul D-v. ca neveritabile dacă vi s’ar oferi aceste preparate in cantităţi mai mici sau altfel decât în embalagiul original aci arătat şi cu etichetele neatinse.
Crema şl Pudra «FLORA» se pot întrebuinţa fără grijă cât de mul timp, acest fapt e stabilit oficial de institutul de Chimie al Statului, care a constatat la 12 Septembrie sub No. 1.110,că: «Crema şi Pudra «Flora» nu conţin substanţe toxice sau de acele cari printr’o întrebuinţare îndelungată pot vătăma sănătatea*.— Pomada de păr «Flora» neîntrecută pentru îngrijirea raţională şi higienică a părului; Borcan mare lei 2.60, mic lei 1.75—Capilogen «Flora» (apă de pâr), curăţă mătreaţa după câte-vă întrebuinţări; Sticla mare lei 3.25, mică lei 2.50— La nemulţumire să restitue costul pentru oricare din aceste preparate.


Pectosin Uteanu
vindecă tuşea cea mai rebelă şi e preparatul cel mai raţional pentru a trată cu succes bronşitele acute şi cronice, tuse convulsiră (măgărească), emflsemul pulmonar etc. Sticla lei3.— La Droguerii şi farmacii.
)(emoJeruI 3teanu
Unul din cele mai puternice reconstituante ale corpului slăbit, măreşte greutatea corpului şi redă pofta de mâncare perdutâ, suveran pentru a combate anemia, lipsa sângelui, clorosa, debilitatea generală, dispepsia, con-stipaţia, Leucorea (poală albă la femei) Histeria, Neurastenia, Ameţelile, Slăbirea memoriei, Limfatismul, etc. He-meferul Iteanu este autorizat de Onor. Consiliul Sanitar Superior şi recomandat de eminenţii noştrii medici Prof. dr. Bul-cllm? Prof. dr. Leente, Prof. dr. Negel (Iaşi) şi alţii, după experienţele îndelungate.— Preţul lei 4.—
La Droguerii şi farmacii.

Nevralgiile cele mai rebele d"r"i"-tkci,p'
ureri
succes
grena, durerile reU' matismului acut, articular lumbago, durerile de dinţi cele mai tari, mai ales nevralgice, precum şi ori-ce di provenite din răceală suDt combătute cu deplin prin întrebuinţarea ■ ■	Pastilelor Nevralgiile Jurist .. ■
Aprobatede Consiliul Sanitar Superior. Preţul unui flacon Lei a.50, o dosă 50 bani. La Droguerii şi Farmacii.
lnsL de Arte Grafice «Carol Gobl» S-r 1. St Raeidescu.
www.dacoromanica.ro