urmneca COMITETUL DE flEDACJlE ION KAL1NDERU F. Gfirbovlceanu O. Coşbuc Q-1 P. V. Năsturel N N Ico laescu Gr. Teodosslu Oh. Adamescu Redacţia şi AdministraţwWW.dScOflfflmAtfC&JO 9--Bucureşti. 27.320, Anul XIII- No. 36 6 Iunie 1910 ALBINA Revistă Enciclopedică Populare Abonamentul in ţara pe an lei 5 Abonam, in străinătate pe an lei & „ „ „ pe 6 luni „3 Dn număr.............15 bani Pentru anunoiurl 1 leu linia. Mloa publicitate, 6 bani suvântu'. Manuscriptele nepublicate se ard. SUMARUL: Pastorala Sf. Sinod al sf. Biserici autocefale ortodoxe române. Sofia Nădejde. Din vorbe rele nasc păcate. Irimla Popescu, Ceva despre aer (cu 2 ilustraţiuni). lori Dra^oşlav, Legenda dediţelului. A. Ţinţariu, Un obiceiu ciudat, fj.. Niţică statistică. PAGINA COPIILOR: A. fay, Cânele hoţ. DIN ZIARE ŞI REVISTE: Mirosul de var. — Contra mucegaiului. SFATURI PRACTICE: Elena M. Demetrescu, Ciulama de rinichi. CRONICA: Inundaţii în ţară.—Academia română.—Congresul medicilor — întrunire de protestare.—Cutremur în Italia. — Informaţiuni.— Bibliografie. ILUSTRAŢIUNI: Sfinţii fără de arginţi.—Zugrăveli de pe bolta trapezei dela Hurezi. — Bolta dela trapeza mănăstirii Hurezi. PAGINA GLUMEAŢĂ: Cască ochii la tocmeală, de A. Pann- (Cu 2 ilustraţiuni de D Stoica). SUPLEMENT: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 33 dela 6 Iunie 1910. www.dacoromamca.ro Sfintei Bisericii Autocefale Ortodoxe Române. Prea curioşilor arhimandriţi şi stareţi, prea cucernicilor preoţi şi tuturor binecredincioşilor creştini din păzilul de Dumnezeu Regat al României, har, pace şi mântuire dela, bunul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Ilristos, iar dela smerenia noastră arhierească binecuvântare. Valurile ispitelor ce de cătăvă vreme s’au ridicat asupra noastră, ne îngrozesc şi ne turbură inimile. Abia trecuse furtuna care pusese în primejdie siguranţa scumpei noastre patrii, şi iată acum vrăşmaşii se năpustesc cu furie împotriva Bisericii, lovind cu mare cruzime în capul ei, crezând că se vor împlini cuvintele : «Bale-voiu păstorul şi se vor risipi oile turmei». Dar păstorul cel bun sufletul îşi pune pentru oi. Cei dela cârma Bisericii, cu toată furia valurilor, prive-ghiază necontenit ca să păzească corabia de primejdie şi cu multă chibzuinţă cârmuesc ca să o scape de valuri primejdioase şi să o ducă la liman. Vrăşmaşul, ca un leu răcnind, caută pe cineva să înghită. Pe deoparte străinii întrebuinţează toate mijloacele şi-şi dau multă osteneală ca să ne înstrăineze de legea strămoşească, iar pe de alta, cu durere trebue să o spunem, că chiar unii dintre ai noştri se fac unelte şi servesc interesele străinilor. \ Mâhnire ne-au cuprins pentru un frate al nostru, care, — sub cuvânt că apără canoanele, a aruncat anatema asupra confraţilor săi, cari au lucrat pentru binele Bisericii. " ţ Datu-şi-au seama de ceeace face, când ştie bine că doi din actualii membri ai sfântului Sinod au luat parte la hirotonia sa şi au ascultat cu multă luare aminte mărturisirea www.dacoromaiiica.ro 1002 ALBINA sa de credinţă, rugând pe Dumnezeu ca cu harul Său să-l întărească în toate zilele vieţii sale ? Desigur, când a rostit anatema împotriva tutulor ereticilor, nu i a trecut prin minte că va rosti cândva cuvântul acesta şi împotriva celui ce l-a hirotonit şi care i-au făcut şi cel mai mare bine. Noi cu toţi am jurat înaintea lui Dumnezeu şi a oame«-ni lor că vom păzi neştirbite învăţăturile Bisericii noastre ortodoxe şi vom luptă din răsputeri, ba chiar la trebuinţă, ne vom jertfi vieaţa pentru legea strămoşească. Cum a putut îndrăzni să presupue măcar un moment că ne-am abătut din cale şi am călcat jurământul nostru, răsturnând temelia aşezământului nostru bisericesc ? Ne prinde mirarea că acel care a declarat solemn înaintea lui Dumnezeu şi a servitorilor săi, că va păzi pacea şi se va supune hotărîrilor sf. Sinod, să vină acum şi să turbure liniştea şi conştiinţa credincioşilor, aruncând învinuiri fără temeiu în potriva preşedintelui sf. Sinod, pentru cari nu-şi ia răspunderea. Oare mai poale cineva aruncă vina de erezie împotriva acelora cu cari a făcut pace şi au fost în cele mai bune legături frăţeşti până mai deunăzi ? Ce noimă pot să aibă cuvintele acelor preoţi cari au căzut în cursă, şi cari umblând după lumină, au căzut în rătăcire ? Oare ei nu-şi amintesc de cuvintele sfintei Scripturi: „Ascultaţi de mai marii voştri şi vă supuneţi lor, căci vor da seamă pentru sufletele voastre,, ? Poate că intenţia lor să â fost bună, căci doreau se curme mai curând o stare de lucruri care numai bine nu aduce. Dar atunci, pentru ce se cere judecata aceluia, pentru care au deosebită stimă şi deplină convingere că nu este vinovat nici de erezii, nici de alte învinuiri ? Singuri declară că au luat informaţii dela alţii şi că nu au dovezi. O asemenea învinuira nu este serioasă. Sfântul Sinod nu poate pune temei pe asemenea născociri, şi potrivit can. 134 Cart., învinuirea de erezie neputându-se dovedi, celelalte cad dela sine. De altmintrelea este cu neputinţă de a se ţine seamă de învinuirile aduse de un membru al Sinodului, al cărui trecut n’a fost scutit de unele prihăniri foarte grele. Nimeni altul din membrii sfântului Sinod nu împărtăşeşte vederile sale şi potrivit învăţăturii sf. Scripturi, mărturia unuia nu se primeşte ' Dar lumea noastră este cu drept cuvânt alarmată, mai S. ales că un cleric inferior, neputând fi mutai în capitală, * drept răsbunare a publicat mai multe calomnii. Indigna- . rea s’a manifestat prin mai multe proteste, atât din partea " preoţilor cât mai ales a doamnelor din starea cea mai www.dacQFomanica.ro ALBINA 1003 înaltă a societăţii, care au căutat să asigure pe vrednicul Arhipdstor de toată stima şi iubirea tuturor celor ce ţin la legea noastră strămoşească. Poate să fie vorba de erezie, când prin nimic nu se poate dovedi că s'ar fi atins sau călcat vreun articol al credinţei, sau ar fi învăţat în public vre-o învăţătură nouă? Din potrivă, Chiriarhii au dat dovezi că luptă cu bărbăţie, ca nişie adevăraţi păstori, împotriva celor de alt neam cari se încearcă să turbure conştiinţa creştinilor ortodoxi. Biserica noastră se mândreşte că până astăzi a ţinut şi păstrat cu scumpătale sfântul odor al învăţăturii creştine aşă precum l-a primit dela sfiinţii Apostoli şi precum au învăţat sfiinţii părinţi şi aşă precum s'au hotărît în sfintele Sinoade cele de a toată lumea. Strămoşii noştri cu fală s'au luptat pentru lege şi ţavă vărsându-şi sângele ca nişte adevăraţi martiri, apărând cu pieptul şi vitejia lor lumea creştină ameninţată oarecând de necredincioşi. Dacă cinevă ar îndrăzni să facă cea mai mică schimbare în simbolul credinţei, acela cu drept cuvânt se poate numi eretic ; dar când noi luptăm pentru binele Bisericii şi propăşirea naţiunii, învăţând dogmele credinţei aşa cum au învăţat sfiinţii Părinţi, îndrăzneala acelor calomniatori este prea mare ! Prin legea pentru înfiinţarea Consistoriului superior Bisericesc nu s'au adus nici o vătămare aşezământului fundamental al sântei noastre Biserici, căci. ştiut este, şi nimenea nu contestă, că ea este aşezatăpe temelia Apostolilor, fiind piatra cea din capul unghiului însuşi Domnul şi Mântuitorul Nostru Iisus Hristos, care după făgăduinţa •sa este pururea cu noi, învăţându-ne şi povăţuindu-ne spre lot lucrul bun prin ucenicii săi, cari sunt urmaşi ai Apostolilor şi chivernisitori ai Tainelor. Autoritatea cea mai înaltă bisericească în regatul Româ-niei, potrivit constituţiei, este şi rămâne pentru totdeauna sfântul Sinod. Legea nu a încredinţat Consistoriului superior conducerea Bisericii, care ca şi mai înainte este păstorită de chiriarhi cu ajutorul preoţilor. Sfatul preoţilor este absolut trebuitor şi, conform canoanelor, prin ei se împărtăşeşte poporului învăţământul religios şi ei ne sunt „ ajutoare preţioase, atât în săvârşirea erurghiilor, cât şi în v administraţia bisericească. Deşi în trepte mai inferioare, i ei sunt păstorii şi învăţătorii poporului cari lucrează fără „ preget în împlinirea misiunii lor. Treime dar să li se dea cinstea cuvenită : Ţara noastră nu poate să rămâe în urma altor naţiuni. www.dacQFomanica.ro 1004 ALBINA Dacă în privinţa fondului este neîntrecută, căci a păstrat învăţătura creştină în toată curăţia ei, în privinţa formei nu trebue să lase de dorit. Lumea merge înainte şi se cuvine cu toţi să luptăm, pentru o stare mai bună, căutând * mijloacele cele mai nemerite de a întări poporul în legea strămoşească şi a-l povăţui pe o cale mai bună pentru buna stare sufletească şi trupească. Cine turbură biserica pe asemenea învinuiri nedrepte, este un vrăşmaş al ei, căci porunca cea mai mare este a dragostei: «Acestea poruncesc vouă ca să vă iubiţi unul pe altul*. Cine nu iubeşte pe a-proapele, şi pe Dumnezeu urăşte. Cine urăşte pe fratele său, nu este ucenic al Mântuitorului. Cine ar crede că el judecă mai bine decât toţi fraţii săi, acela suferă de păcatul îngrozitor al mândriei, care a făcut să cază unii îngeri din slava lor. Tot mândria şi neascultarea au alungat pe strămoşi din Baiu, şi a trebuit ca Mântuitorul să-şi verse prea curatul său sânge pe cruce, pentru a spălă neamul omenesc de vina acelei greşale cumplite şi a-l scăpă din ghiarele morţii. Dacă nu s’ar fi îndurat bunul Dumnezeu de noi, şi astăzi am fi sub jugul greu al păcatului şi înstrăinaţi de mila şi bunătatea lui Dumnezeu Dar ne-am curăţit şi avem credinţa nestrămutată că făcând voia lui, ne vom mântui şi ne vom bucură de bunătăţile gătite aleşilor săi. Să nu credeţi tot ce se scrie şi se spune, căci nu toa te duhurile simt dela Dumnezeu; cercetaţi mai întâiu dacă la umbra acestor învinuiri nu se ascunde patima răzbunării. Sfânta scriptură ne învaţă să nu răsplătim răul cu rău, ci să ne îngrădim cu duhul răbdării şi al temerii de Dumnezeu. A mea este răsplătirea. Eu voiu răsplăti, zice Domnul. Fiecare va primi răsplata la judecata cea de apoi căncl va dă seama ele ceeace a lucrat. Harul Domnului Nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu şi Tatăl şi împărtăşirea Sf. Duh să fie cu voi cu toţi. f Athanasie, Mitropolit Primat; f Pimen, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei; f Ghenadie, Episcopul Râmnicului Noului Severi»; f Dionisie, Episcopul Buzăului, f Coiion, Episcopul Huşilor; f Gherasim, Episcopul Argeşului; f Nifou, Episcopul Dunărei de jos. Arhierei: f Valerian Râmniceauu, f Calistrat Bârlădeanu, + Meletie Constanţcanu, f Calist Botoşeneanu, f Sofronie Craioveanu, f Thcodosie Ploeşteanu, fNicodim Baca-oanu, f Evghenie Pitcştcann. --:— www.dacoromanica.ro Sfinţii fftri (le arginţi. —Pictură murală dela Hurezi— (Dupi «Buletinul Comislunil Monumentelor ietoriee»). 1006 ALBINA Diri vorbe rele nasc păcate. *ată câteva spicuituri din o cuvântare a apostolului lacov. Din ea se pot scoate învăţături, chiar acuma peste două mii de ani. Sncă dela începutul lui Fevruarie, pe când zăpada ' prinde să-şi mai scadă din puteri şi soarele pri-măvăratec prinde a râde pe cerul de mătase al-^ bastru ca un om scăpat din grele chinuri, numai ce auzi ţigancele strigând: «Hai dediţei, dediţei! Dediţei albi! dediţei, coconiţa! > Şi vezi mici mănuchiuri verzi, cu un bobocel alb, înfăşurat între două trei frunzişoare. Şi astea par'câ-ţi înveseleşte inima, îţi dă nădejde că nu mai e mult şi zăpada care s’a aşternut pe urma go-liciunei toamnei, iarăşi va lăsă câmpului puterea de a-se împodobi în verdeşi floare. Şi într’o zi, de iarnă, pe când streşinile picurau, — şi soarele treceâ prin grămezile de nouri albi ca luntraş printre pustii ostroave aud pe uliţa noastră strigând dediţei. Mie îmi erau dragi mult florile astea, ca ele îmi dădeau întiparirea unor copii născuţi fără vreme şi de care nu poţi avea decât mila. Mama, tocmai atunci cârpea nişte rufe la fereastra, eu stăm şi mâ uitam la ea, şi îi puneam aţa în ac. Cum auzii, îi şi zisei: —Auzi, mama, dediţei, de acum se împrimavarează iar. www.dacQFomanica.io ALBINA 1015 — Mai vrea, grăi ea, până la desprimăvârare: uite că de abeâ am intrat în postul mare. — Da, mamă, o întrebai eu, oare dediţeii din ce or fi lăcuţi ? — Apoi dediţeii, răspunse dânsa îs şi ei din un fecior de boier. — Ii, mamă, spune-mi şi mie. — Să ţi-o spun. Hâm, da am cam uitat-o. Stai să mi-o amintesc. Şi mama, se uită afară pe fereastră şi începu: A lost un fecior de om bogat şi tare frumos băeat, iar părinţii lui îl pierdeau din ochi de drag ce le eră. Da băeatul nu prea băgă de seamă toate astea, căci de unde până unde auzise că este o fântâna unde-vâ a zmeilor, şi cum beâ din ea, se face un făt frumos, ori se face o floare. Şi se hotărî să plece într’acolo. Insă cum să spuie părinţilor hotărârea asta?. In cele din urmă, într’o zi, căzu în genunchi în faţa părinţilor şi după ce le sărută mânile, ceru voe să le vorbească de însurătoare. —• Tata, ştii ce? vorbi dânsul, eu mă duc în lume. Ui’te cum şi ui’te cum? — Da cum se poate? Ce? ai înebunit? — Ba nici de cum, făcu dânsul d€ colo; dacă nu mă lăsaţi să ştii că-mi Uc o seamă. — Vai de mine! da cum se poate, ziseră ei, dragul nostru. Da mai bine decât să-ţi strici bunătate de viaţa, fă bine şi te du de acum chiar şi-ţi caută partea. Dar nu uită un lucru: la orice fântâna pe lângă care-i trece sau îi beâ apă să pui un semn. Şi iata-1 pe voinic plecat gânditor spre fântâna fermecată. Şi merge el, merge, şi întâlni o bătrână cu trei fete după dânsa, tot una şi una de frumoase. Cum le văzu voinicul întreba: cine sunteţi, şi unde vă duceţi ? — Noi ursim, răspunseră ele, copiii cari se nasc. — Şi te-am ursit tot noi şi pe tine, grăi una din fete. — Dacă m’aţi ursit, grăi dânsul, să-mi spuneţi, cum sunt rânduit? www.dacoromaiiica.ro 1016 ALBINA — Cum eşti rânduit, vorbiră dânsele îţi vei vedeâ în curând ursita. Şi ursitoarele au apucat-o pe un drum şi băetanul pe calea lui. A mers voinicul nostru ce a mers, când iată că ajunse într’o poeniţă frumoasă, cu tot felul de flori, printre care şerpueâ un râuleţ tare limpede. Acest râuleţ veneâ din fântâna lermecatâ. Băetanului aşâ îi fu de sete, ca luâ cu pumnul apa şi sorbi, şi de odată ca prin minune se schimba într’o floare, şi asta din pricină că uitase să lase semn. Şi floarea ceea e dediţelul de azi ce creşte pe marginea apelor, şi care es odată cu topirea celui dintâiu omăt. Aşâ că de câte ori aud, ţigăncile strigând pe uliţi: Dediţei! Dediţei! îmi aduc cu duioşie aminte de vremea ceeea când eram un biet băeat, şi neştiutor de minciunile lumei. Şi eram vesel şi eram credincios în toate, şi nu pot uită nimic, aşâ că îmi amintesc şi de legenda dedi-ţelului şi vil spun să o ştiţi şi pe asta. I Drajoşlav. A. V I Z Primim scrisori şi cărţi poştale prin cari suntem întrebaţi de mai posedăm colecţii vechi din revistă. Facem cunoscut că posedăm încă un număr restrâns de colecţii pe care le vindem cu următoarele preţuri: Colecţii broşate » veline în faşcico/e » legate în pânză anul I lei 5,50. » ll » 5,50. III » IV > 6,50. » » » » V » 6,50. » » » » » V1 » 6,50. » » » » » VII» 6,50. » în fascicule aşâ cum au apărut anii VIII, IX, X, XI si XII a 5 lei fiecare an. De asemenea posedăm colecţii broşate pe 3 luni din diverşi ani a lei 1.50 colecţia, pe 6 luni diverşi ani a lei 3 colecţia şi pe 6 luni anul' I legate a 4 lei colecţia. In aceste preţuri intră şi transportul care ne priveşte pe noi. __________________ADMINISTRAŢIA \ | www.dacoramanica.ro ALBINA 1017 SFATURI PENTRU G65P6DINE Ciulama de ripichi (p. 4 pers.) 400 gr. rinichi 120 » făină 50 » grăsime 10 » zarzavat. Se ia rinichiul, se spală şi se pune să fiarbă cu apă cât îl acopere. Când a dat în fiert, i se schimbă apa şi se pune din nou să fiarbă cu tot felul de zarzavat. Când rinichiul e bine fiert, se scoate şi se taie felii subţiri. In timpul acesta punem grăsimea să se încingă, apoi punem făina de se îngălbeneşte numai puţin. După aceea punem câte puţină zeamă după ce a fost strecurată, şi mestecăm repede pentru ca să nu rămâie cocoloaşe de făină. Când ciulamaua s’a făcut, lăsăm să fiarbă 10 m., apoi adâogăm şi bucăţelele de rinichi şi mai lăsăm să mai fiarbă încă 15 tn., apoi servim. Ciulamaua se mai poate prepară şi cu bucăţi de paseri. El M. Dcmetrescu Direct şcoalei de menaj. Zugrăveală (le pe bolta trapezei dela Hurezi. www.dacQFomaiiica.ro Uri obiceiu ciudat. H iecare 7T mărate popor îşi are obiceiurile sale, rămase dela moşi-strămoşi. Obiceiurile sunt atât de înrădăcinate la popoare că ele să moştenesc, rămân din generaţie în generaţie. Pe nemărginita suprafaţă a pământului sunt nenu-popoare, tot astfel deci sunt şi nenumărate obiceiuri. La popoarele inculte întâlnim multe obiceiuri ciudate, nespus de ciudate. Ele însă sunt păstrate cu mare sfinţenie. Un astfel de obiceiu, într’adevăr ciudat, povestim acuma, după o revistă străină. Obiceiul acesta e al Chinezilor, el e foarte vechiu, şi se numeşte căsătoria morţilor. După câteva săptămâni dela moartea unui flăcău chinez, la părinţii acestuia vine o peţitoare şi le spune că în acea săptămână a murit o frumoasă fată mare şi ar fi bine să-şi însoare feciorul lor mort, cu aceea fată. Aceasta la Chinezi e cel mai firesc lucru, căci cum s’a zis mai sus, căsătoria morţilor e un obiceiu străvechii!. Chinezii cred că moartea nu nimiceşte, pentru totdeauna pe om ; sufletul morţilor trăeşte şi în mormânt, şi se poate reîntoarce pe toate locurile, unde a petrecut, odată: închis în trup. Din această pricină, Chinezii foarte mult îşi cinstesc strămoşii lor. Căsătoria morţilor încă se bazează pe această cinste. Părinţii unui flăcău mort adecă, nu se pot împăca cu gândul că sufletul feciorului lor să rătăcească singur şi astfel îl însoară. De sine se înţelege deci că propunerea peţitoarei e primită cu mare plăcere şi bucurie. Peţitoarea îndată merge la părinţii fetei moarte şi îi cere mâna, o peţeşte şi pe ea. Şi aceşti părinţi, cu bucurie îşi dau învoirea şi îndată www.dacQFomanica.io ALBINA 1019 încep să se facă pregătirile pentru ospăţ, chemând toate rudeniile la logodnă. In ziua logodnei, rudeniile celor două familii să adună la casa miresei şi cu toţii, formând un alaiu sărbătoresc, pornesc la cimitir. Ajungând aici alaiul, nuntaşii fac un cerc înaintea mormintelor, pe un loc anumit şi urmează ceremonia cununiei. Mai întâiu se începe la mormântul mirelui. Preotul, cu glas sgomotos, spune rugăciuni, cântă, şi provoacă pe mire, ca să ia de nevastă pe fata destinată lui. După aceasta preotul merge la mormântul miresei şi o provoacă şi pe ea, ca să se mărite după anumitul flăcău. Cu toţii sunt convinşi, că atât flăcăul cât şi fata, se supun provocării preotului. Sfârşind cu aceasta preotul merge la nuntaşi, cărora le spune că actul logodnei e sfârşit. Acum urmează ospăţul. Cu toţii se aşează, în cerc, înaintea cimitirului, iar servitorii aduc orez şi dulceţuri. La acest ospăţ sunt chemate şi spiritele rudeniilor lor moarte, pentru cari s’a pus câte o farfurie. In mijlocul locului unde stau, aşează o figură ciudată, făcută din hârtie, şi care înfăţişează Dumnezeul morţilor, având această dorinţă ca să vegheze asupra spriritelor venite la ospăţ. Din ziua aceasta, familia mirelui şi a miresei se privesc de înrudite. De multe ori se întâmplă şi aceea, că în urma acestei înrudiri, se fac moşteniri pe seama perechei moarte. Aceste moşteniri sunt administrate de preoţi, cari la anumite timpuri, fac mari serbări la mormintele celor în drept. In jurul mormintelor acestora aşează tot felul de mâncări pe cari apoi ei le mănâncă, pentru că morţii, deşi cu toată dragostea şi bună voinţa sunt poftiţi la masă, ei nu se mişcă. Preoţii chinezi însă zic că sufletele morţilor iau parte la masă şi se îndoapă cu mirosul mâncărilor. * Fac o mică observaţie. Vedem din descrierea acestui obiceiu că Chinezii, acest popor incult şi cu mult mai amărît ca poporul nostru, la ospăţurile lor nu întrebuinţează băuturi spirtoase. Oare, noi Românii, n’ar fi bine să luăm în această privinţă învăţătură dela Chinezi ? Alex. Ţinţariu. -------^==l®g=®-------- Mai multe muşte prinzi cu o lingură de miere decât cu o butie de oţet. I. Zanne. www.dacoromanica.ro Un câne a găsit mâncare în o oală din bucătărie şi şi-a vârît capul în oala din care mânca. Acum pot mânca fără teamă că mă vede cineva, zise prostul, crezând că dacă el nu vede, nici altul nu-1 vede; însă văzându-1 servitoarea, l-a bătut bine cu un băt î Asâ suntem si noi câte odată, când greşim, sau păcătuim! Dacă închidem ochii şi nu ne ceartă cineva că am greşit, credem că nici nu ştie despre ceeace am greşit nimeni. A. fay. (trad. de V. Crişianu, stud. girnn.). Zugrăveală de pe bolta trapezei dcla Hurezi. www.dacoromaiiica.ro ALBINA 102Î. Niţică statistică. Dăm aci o idee despre numărul locuitorilor din toate cele cinci părţi ale lumei, precum şi despre locuitorii ţerilor celor mai însemnate. Vedem în frunte Asia cu 851.000.000 de locuitori, iar întinderea e de 41.600.000 de km. p.; apoi Europa, cu 437.000.000 de locuitori şi cu întindere de 10.000.000 de km. p.; Africa are 126.000.000 de locuitori şi întindere de 31.500.000 de km. p.; America de miază noapte, 116.000.000 de locuitori şi 26.000.000 de km. p.; America de miază zi, 45 000.000 de locuitori şi 18 500.000 de km. p.; Oceania, 5.100.000 de locuitori şi 11.000.000 de km. p. Iată acuma şi cum stau în această privinţa cele mai însemnate ţeri: împărăţia britanică şi coloniile ei, ale englezilor, cu 403.000. 000 de locuitori şi cu 54 000.000 de km. p. stă în frunte. Apoi vine Rusia, cu 152.000.000 de locuitori şi 20.000.000 de km. p. China are 350.000.000 de locuitori; dar întinderea mult mai mică decât a Rusiei şi a Angliei, 11.000.000 de km. p. Franţa şi co-coloniile ei au 81.000.000 de locuitori şi întindere de 11.000.000 de km. p. Statele Unite au 98.000.000 de locuitori şi 9.700.000 de km. p. Germania deşi are 78 de milioane de locuitori e în întindere numai de 3.000.000 de km. p. In China sunt 30 do inşi pe km. p.; în Germania, 26; în împărăţia engleză, 12. Ţeara unde locuitorii sunt mai deşi e Japonia, cu 87 de locuitori la km. p.; iar în Austro-Ungaria, 81. Să nu uitămcă ţcrile acestea nu au colonii întinse şi lipsite de locuitori, de pildă, ca Germania. Dintre oraşe, stă în frunte Londra cu 7.021.800 de locuitori, apoi vine Newyorkul, cu 4.113.000; Parisul, cu 2.763.000; Chicago, cu 2.049.000; Berlinul, cu 2.040.000; Viena, cu 2.000.000; Tokio, cu 1.819.000; Philadelphia, cu 1.442.000; Petersburgul, cu 1 429.000 ; Moscova, cu 1.359.000 şi Constantinopolul, cu 1.106.000 de locuitori. JL Contra mucegaiului- Dacă pe pereţii clin bucătărie sau clin odaie s'a depus mucigai, atunci închidem uşa şi ferestrele, punem în mijlocul oclăei un vas de pământ, iar In vas punem 1—2 kilograme ele sare, turnăm pe deasupra jum.—1 litru de acid sulfuric. Fugim repede afară din oclae. Peste vre-o clouă ore deschidem din nou uşile şi ferestrele şi măturăm muci-gaiul. («Deşteptarea»). www.dacQromanica.ro *1022 ALBINA CRONICA. Inundaţii în ţară. Săptămâna trecută a adus pentru multe oraşe şi sate ale ţării zile grele de tot. Ploile ce au căzut fără încetare zile întregi de-a râudul au produs adevărate înnecuri. In Bucureşti, câteva ceasuri multe strade chiar din centru au stat cu totul sub apă, pivniţele s’au umplut de apă, iar prin mahalale, pe unde nu este canalizare mai ales, aproape două zile a putut cineva să vază această înfăţişare neobişnuită : uliţi prefăcute în râuri şi lumea umblând în luntri. Pagube au fost multe şi mari, în unele locuri s’au întâmplat chiar năruiri de case. Pe linia drumului de fier Ploieşti-Predeal, apele au produs dărâmări de pietre din munţi, au acoperit linia şi au stricat podul dela Valea-Largă. Nu se ştie câte zile va fi întreruptă comunicaţia pe-acolo. Direcţia Căilor Ferate, va trebui să cheltuească sume mari ca să repare stricăciunile de-acolc. Stricăciuni, mai mici însă, s’au întâmplat şi pe linia dinspre Severin. S’au mai produs stricăciuni pe lângă oraşul Buzău şi Ploieşti. Au fost înnecuri mari şi la Drâgăşani şi la Târgu-Jiu. Asemenea ploi mai au căzut asupra câmpurilor cu semănături şi în multe părţi, mari întinderi au fost inundate. Academia Română. Academia a ales membru activ pe d. N. Iorga, în locul decedatului Gr. G. Tocilescu. Prezident s’a ales d. Iacob Negruzzi. Congresul medicilor. In ziua de 30 Maiu, s’a deschis congresul medicilor din ţară. In prima şedinţă a luat parte şi d. I. Brătianu, ministrul de interne, care a rostit şi o cuvântare. întrunire de protestare. In ziua de 30 Maiu s’a ţinut în sala Dacia din Bucureşti, o întrunire de protestare împotriva violenţelor provenite de Unguri cu ocazia alegerilor pentru Cameră. Cutremur în Italia. In sudul Italiei au fost mari cutremure de pământ, însă nu aşa de grozave ca cele din anii trecuţi. INFORM AŢIUNI. — Ministerul Agriculturei şi Domeniilor aduce la cunoştinţa publică mişcarea târgului de râmători dela Turnu-Severin pe timpul dela 1—30 Aprilie şi 1—15 Maiu 1910: www.dacaromamca.ro ALBINA 1023 Aflaţi 165, intraţi 766. Total 931. Rămaşi slabi 821, graşi 110. Total 931. • 931, * 796. Total 1727. » » 1617, » 110. » 1727. Starea sanitară bună. Preţul pe lcgr., după scăderea vieţei, Lei 1 bani 20. Rasa râmătorilor Mangaliţâ Agenţii de poliţie silvică. Ministerul Agriculturii şi al Domeniilor, aduce la cunoştinţa publică că prin noul Codice silvic, promulgat şi publicat în «Monitorul Oficial» No. 8 din 9 Aprilie 1910, se prevede, că toţi agenţii silvici aflători în serviciul fie al moşnenilor sau răzeşilor; fie al particularilor, vor putea dobândi calitatea şi atribuţiile de agenţi de poliţie silvică, cu dreptul de a instrumentă şi constată delictele silvice, după ce mai întâiu li se va recunoaşte de Minister această calitate. Pentru a fi recunoscuţi, art. 56 c. s. prevede ca fiecare agent silvic superior să posedă titlurile şi capacitatea cerută pentru agenţii din serviciul Casei Pădurilor, adică să justifice absolvirea unei şcoli silvice din ţară sau a uneia similare din străinătate, a cărei echivalenţă se va fi admis de comisiunea permanentă ce funcţionează pe lângă Ministerul Agriculturei şi al Domeniilor, iar dacă nu vor posedă asemenea diplome sau certificate, sau titluri echivalente celor menţionate, să probeze printr’un examen, trecut înaintea unei comisiuni speciale, numită de acest Minister, că posedă cunoştinţele necesare pentru conducerea tehnică şi administrativă a lucrărilor silvice, sau să dovedească cu acte în regulă, înaintea aceleiaşi comisiuni, că au o practică forestieră de cel puţin 10 ani şi că în acest timp au servit şi ca diriginţi a unei exploatări din ţară sau străinătate. Potrivit cu titlurile sau cunoştinţele ce se vor dovedi că posedă, şi cu vechimea în practica forestieră, li se va puteă conferi grade, după normele prevăzute pentru agenţii silvici ai statului. Tot prin acelaş articol 56 partea finală, codicele silvic prevede că pentru a fi recunoscuţi ca brigadieri silvici, aceştia vor trebui să justifice absolvirea unei şcoli speciale de brigadieri sau în lipsa acestor condi-ţiuni, să treacă un examen echivalent de capacitate înaintea unei comisiuni speciale instituită de acest Minister, or să dovedească cu acte în regulă, înaintea aceleiaşi comisiuni, că au o practică de cel puţin 6 ani. Pădurarii pentru a fî recunoscuţi, vor trebui să ştie carte şi să fi satisfăcut legea de recrutare. Codicele silvic prevede a se publică în «Monitorul Oficial» numele agenţilor silvici recunoscuţi; iar art. 57, formula jurământului şi autoritatea, înaintea căreia el va trebui prestat. Toţi d-nii proprietari particulari, a căror păduri sunt supuse regimului silvic, şi cari vor dori să beneficieze de avantagele acordate prin această nouă lege, cu privire la exercitarea poliţiei silvice, sunt rugaţi a înainta, fie prin prefectura judeţului, fie direct Administraţiei Cassei Pădurilor, actele agenţilor lor silvici, precum şi un tablou ;n care se va arătă: a) Numele şi pronumele agentului; b) Naţionalitatea lui; c) Studiile ce-a absolvit; d) Etatea ; e) Dacă a fost in serviciul Statului şi ce grad a avut. f) Dacă a fost în alte servicii şi cât timp, g) Dacă a făcut serviciul militar şi cu ce grad e eşit din armată, sau motivul scutirei; h) Câţi ani de practică posedă; iar pentru pădurari, se va mai arătă pe lângă ştiinţele de mai sus şi aceia dacă ştie a scrie şi citi. www.dacoromanica.ro Bolta dela trapeza mănăstirii Hurezi. (Dnpă «Buletinul Coniisiunii Monumentelor istorice»). www.dacQromanica.ro ALBINA 1025 Pagina glumeaţă. „Gaşcă ochii la tocmeală iar nu după ce te 'n?eală“. DE anton paNN (desemnuri originale de D. Stoica). Murind lui Nastratin Hogea măgărul ce îl avea, Socoti cum să mai scoată din paguba sa ceva. Şi aşa tăind el capul măgarului celui mort, L-a ’nfăşurat pe d’asupra binişor cu nişte tort. Apoi cu acest ghem mare ’n piaţă să-l vânză mergând Se puse şi el cu dânsul cu alţi vânzători în rând. Stând aci veni îndată un ovreiu cumpărător, Oarele de chilipire erâ ’n piaţ precupitor. In v’o câteva cuvinte învoindu-se la preţi îi zise cumpărătorul, văzându-1 prea greuleţ: — Dar ce are ghemu’ntrînsul de vine greu la cântar? Nastratin Hogea răspunse:—„Iacă un cap de măgar!'“ Dacă îl mai întreabă încă şi-i răspunse tot la fel, Socoti cumpărătorul că îl face prost pe el Şi scoţând îi dete ’n mână banii cât i s’a căzut. Care Nastratin luându-i se şi făcu nevăzut. Pe cumpărătorul însă cugetele nu-1 lăsă, www.dacaromanica.ro 1026 ALBINA S’apucă, desfăcu ghemul cum a mers la casa sa, Şi abia găsi pe dânsul numai o oca de tort, Iar celelalte ocale capul măgarului mort: «Mai mare daraua fu decât ocaua». Ce să facă? .. Plecă iute ca să-l cate necăjit. Dar Hogea, cum luă banii, la casa lui a fugit. El însă tot căutându-1 prin piaţă d’a-1 mai vedea, Abia la o săptămână putu cu el ochi să deâ, Şi puind mâna pe dânsul, judecăţii ’ngrab l-a dat, Arătând cu jeluire, cum şi ce fel l-a ’nşelat. Fiind dar Nastratin Hogea la judecată adus, El tot’odată de faţă şi dovezile şi-a pus, Cum că i-a spus adevărul că e un cap de măgar, Când i-a făcut întrebare: de ce e greu la cântar? Judecata pe temeiul dovezilor drept dând dar, Cumpărătorul rămase cu capul cel de măgar. Bibliografie. Îndrumări date agenţilor domeniului Coroanei, dejcătre Ion Kalinderu voi. II. 1900—1909. Un volum de 359 pag. Din tabla de materii, foarte interesantă, remarcăm următoarele îndrumări: înfiinţare caselor ţărăneşti, model, Despre teatrul sătesc, îmbunătăţirea traiului sătenilor, Grădinele şcolare, Inbunătăţirea raselor de vite, Stârpirea animalelor răpitoare, Cursurile practice de agricultură, Vânzarea productelor sătenilor în comuna, Măsuri contra secetei, Şezători şi cursuri de adulţi, Culesul şi păstratul poamelor ş. a. —Activitatea administrţiei domeniului Coroanei pentru ridicarea bunăstării sătenilor este vrednică de toată lauda. www.dacoromamca.ro GU RENUME UNIVER5AL. Recomandat de medici în toată lumea pentru adulţi şi copii cât de mici. De o eficacitate absolut sigură, singurul contra constipaţiunei, congestiunei şi migrenei. Plăcut la gust, nu produce colici şi n’are efecte rele asupra organismului. = Cel mai economic, cutia cu 25 purgative Lei 1.50 ■ - Rugăm a se refuza P li G E N inscripţie, căci sunt pastilele cari nu n A \/ r T» falşe, vătămătoare vor avea această *]?AYtl'\* şi produc colici. ________ 52—2 Depozit general pentru România de Maşini şi unelte, inginer Marcus & Berlescu, Bucureşti, str. Doamnei, 21 *Lăptarii modela din renumitele Fabrici: ALFa - SEPARATOR DIN 5T0GKHGLM. Paris, 3erlin, Vierţa, budapesta şi din fabrica Bergedorfer Eisenwerk, Soc. anon. Bergedorf. Se găsesc în permanenţă în depozit: Separatoare Alfa-Laval, putinele de unt, maşini şi scânduri de frământat untul, încălzitoare şi recitoare de lapte, căni şi bidoane , aparate pentru controlul şi analiza laptelui, forme de unt, hârtie pergament etc. Unelte pentru creşterea vitelor, trocare, sonde, foarfeci de tuns, mărci de urechi pentru însemnat vitele, lanţuri speciale, etc., aparate pentru clocirea artificială şi creşterea păsărilor. Toate maşinile necesare pentru instalaţiuni de Lăptarii cu aburi. Maşinile AlfaSeparator sunt singurele adoptate de către toate lăptâ-riile Domeniilor Coroanei, de către lâptăriile cooperative săteşti, de «Lăptăria Bucureşti» şi de toate lăptâriile mai mari din ţară. La cerere se trimite gratuit catalogul. (s—26) ATţTIfl Gl I splendide, de un efect grandios, importate dela o renumită fabrică din Anglia. LAMPI6ANE foarte frumoase şi durabile în diferite colori şi forme. Ghirlande, Gonfetti, Serpentine, Articole de tombolă= = şi toate articolele pentru Serbări de yară şi petreceri câmpeneşti FILIP UNDENBERG î STEAUA" 55 Societatea «Steaua» lucrează pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. In acest scop publică şi o bibliotecă populară, din care au apărut până acum următoarele cărticele a câte 20 de bani : No. 1. Din Ţara Basarabilor, de G. Goşbuc — un rezumat al Istoriei noastre naţionale, dela colonizarea Dacilor până la Răsboiul pentru neatârnare din 1877—78. No. 2. Foloasele învăţăturii, de 1\ Dulfu—o descriere a stării de azi a sătenilor noştri în asemănare cu a celor din ţările apusene şi mijloacele de îndreptare. No. 3. Minunea vieţii şi cheia lumii, de Th. D. Speranţia—o povestire morală şi instructivă. No. 4. Gră'iina de legume, de Ioau Hăşcganu—tratat de grădinărie. No. 5. Medicul poporului, partea I, de j)r. I. Felix — poveţe practice de higienă. No. 6. Avem cu ce să ne mândrim, de T. Ruţescu-Duţu — spicuiri din Istoria şi Literatura naţională, cu Îndemnuri pentru săteni la învăţătură. No. 7. Medicul poporului, partea II, de JDr. I. Felix — poveţe pentru păstrarea sănătăţii. No. 8. Biserica Ortodoxă Română, de I. Michălcescu şi Victor Puiu— explicaţiuni asupra slujbei bisericeşti şi a picturilor murale din Biserică. No. 9. Ştefan-cel-Mare, de Alex. Lepădaţii — povestire populară a faptelor şi răsboaielor purtate de Marele Domn al Moldovei. No. 10. Ce se poate învăţă dela un drum lung, de Or. I. Simionescu— povestiri însoţite de exemple din viaţa sătenilor din ţări străine, spre a folosi ca pilde ţăranilor noştri. No. II. Comoara. Dorobanţului, de Miliail Sadoveanu—pildă despre un om rău nărăvit şi stricat din pricina beţiei, care, în urma unor întâmplări, s’a îndreptat pe calea cea bună, devenind un gospodar de frunte în satul său. No. 12. La Răscruci, de I. Slavici —povestire morală cu pilde cum tre-bue să se poarte omul in societate şi cum să iubească pe Dumnezeu. No. 13. Domnul Tudor din Vlădimiri, de N. Iorga—schiţă biografică amănunţită despre Tudor Vladimirescu. No. 14. Pământul şi Ţara noastră, de Aldem—o schiţă geografică şi economică a României. No. 15. Românii de peste Carpaţi, de I. Russu Şirianu—studiu statistic. No. 16. Romanii şi Dacii, de Dr. I. Lupaş —povestire populară, despre luptele dintre Romani şi Daci şi despre obârşia şi alcătuirea poporului românesc. No. 17. Satul Griviţa,ăe N. Râdulescu-Aiger —poveţe despre agricultura şi gospodăria sătenilor. No. 18 Cum ne putem feri de boalele molipsitoare, de Doctorul Ure-cliiă— lămuriri şi sfaturi folositoare şi trebuitoare tuturor pentru buna îngrijire şi păstrare a sănătăţii. No. 19. Superstiţtnnile păgubitoare ale poporului nostru, de George Co buc. No. 20. Antim Ivireanul, de N- Dobrescu—schiţă despre viaţa acestui vlădică, care a fost unul din cei mai însemnaţi, de cari am avut parte în trecut. Societatea a scos şi următoarele 5 tablouri în culori, executate artistic pe hârtie cromo: www.dacQFomanica.ro Bani Portretul M. S. Regelui României....................0.50. „ „ „ Reginei României....................0.50. „ A. S. R. Principelui Ferdinand • . . . 0.50. „ „ „ „ Pincipesei Maria .................0.50. „ lui Ştefan cel Mare, Domnul Moldovei. . . . 0.50. Administraţia publicaţiunilor este la librăria C. Sfetea, Bucureşti, piaţa Sf. Gheorghe, iar pentru cererile de înscriere ca membri, bl se adresa d-lui Sp. Haret, Bucureşti, str. Verde. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. In schimb fiecare membru primeşte câte un exemplar din cărticelele sau tablourile publicate de societate anual. Comitetul : Preşedinte, Ion Ealinderu, Membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sava Şomânescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spira C. Haret, Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Banu, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii: Petre (fârboviceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi Director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român ; I. Dimitrescu Procopie, senator, Primar al Capitalei; M. Vlădescu, fost Ministru, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Pompiliu Eliade, profesor universitar.— Cenzori, Const. Alimâneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu,profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor. Membrii îpscrl^l ^1 cotizaţluni plătite (urmare). Valeria Gristescu, profesoară, şcoala profesională (Buzău), 1 leu; G. V. Scutaru, inginer (C. F. R. Buzău). 1 leu; C. I. Tomulescu, profesor (Buzău), 1 leu; St. Demetriu, inginer (Buzău), 1 leu; Elisa Doctor M. Dobreseu. medic-primar (Buzău), 1 leu; Dr. O. Somnea, (Buzău), 1 leu; Pr. N. G. Aramă (Târgoviştea), 1 leu; Dimitrie Mocânescu (Dragomire-şti), 1 leu; N. Ionescu, revizor şcolar (Str. Romană 37), 5 lei; I. Cesar T. Tăzlăscanu (Str. sf. Haralamb 2), 2 lei; Societatea şcoalei primare steaua (Iaşi), 6 lei; G. Suzăneauu (Str. sf. Lazăr 41), 2 lei; Doctor St. Passa (Str. Română 30), 4 lei; Viorică V. Lecca (Str Palat 9), 2 lei; Viorica Atanasiu (Str. Hotin 2), 2 lei; I. C. Apostol (Şcoala primară «V. Conta»), 2 lei; Vas. P. Grigoraş (Str. Gafeneu 4), 2 lei; Weber, şcoala Catol. (Str. Ştefan cel Mare), 10 lei; A. Sternber («Reuniunea Fem. Isr. str. Sozonschi No. 11), 10 lei; Pauline Raug (Str. Română), 2 lei; Ioan Vasiliu (Cucorani-Botoşani), 1 leu; Gr. Filipescu (Vlădeni-Botoşani), 2 lei; C. Pavlescu (Baznoasa-Botoşani), 1 leu ; C. Constantinescu (Copălau-Botoşani), 1 leu; I. Popovici Econom (Leorda-Botoşani), 1 leu; Banca Isvorul Muncei (Răchiţi Botoşani), 2 lei; Aristodel Scripa (Vlâdeni-Fru-muşica-Botoşani), 1 leu; Teodor Rotaru (Plopeni-Salcea-Botoşani), 1 leu; I. Stoleriu (Burdujeni-Botoşani), 1 leu; Ioan Gh. Popa (Vâratic-Botoşani), Dumit. Păucă (Bâluşeni-Botoşani). I, Grigoriu, preot (Roşcani-Botoşani), 2 lei; Leon I. Lăzărescu (Dânger-Botoşani), 1 leu; V. Pavlov (Mihălâşeni-Botoşani), 1 leu; C. Budeanu (Deleni-Botoşani), 1 leu; D. Atanasiu (Fru-săşti-Botoşani), 1 leu; D. Lucienescu (Socrujeni-Botoşani), 1 leu; M. Mo-cauu (Cişmăeşti-Botoşani), 1 leu; Gr. Gheorgliiu (Călineşti-Botoşani), 1 leu; Al. Negureanu (Goşula-Botoşani), 1 leu. (Va urmă). ZvVV\AAWAVWWvVV\AAAAVWWvWWW\ www.dacocomamca.ro CREMA, PUDRA Şl ŞÂPU]M „FL6RA" nu se vând decât în embalagiul original arătat aci (un sfert din mărimea naturală) şi cu următoarele preţuri: Crema lei 1.50 —Pudră lei 2 —Săpun lei 1.25 Refuzaţi dar în interesul D-v. ca neveritabil e dacă vi s’ar oferi aceste preparate in cantităti mai mici sau altfel decât în embalagiul original aci arătat şi cu etichetele neatinse. Crema şi Pudra «FLORA» se pot întrebuinţa fără grijă cât de mul timp, acest fapt e stabilit oficial de institutul de Chimie al Statului, care a constatat la 12 Septembrie sub No. i.no,că: * Crema şi Pudra «Flora» nu conţin substanţe toxice sau de acele cari printr'o întrebuinţare îndelungată pot vătăma sănătatea*.— Pomada de păr «Flora» neîntrecută pentru Îngrijirea raţională şi higienică a părului; Borcan mare lei 2.50, mic lei 1.75—Capilogen «Flora» (apă de păr), curăţă mătreaţa după câte-vă întrebuinţări; Sticla mare lei 3.25, mică lei 2.50— La nemulţumire să restltue oostul pentru oricare din aceste preparate. ^3 £3^ Pcctosm 3teanu vindecă tuşea cea mai rebelă şi e preparatul cel mai raţional pentru a trată cu succes bronşitele acute şi cronice, tuse convulsivă (mâgărească), einltseinul pulmonar etc. Sticla lei3.— La Droguerii şi farmacii. jfemojerul 3teanu Unul din cele mai puternice reconstituante ale corpului slăbit, măreşte greutatea corpului şi redă pofta de mâncare perdută, suveran pentru a combate anemia, lipsa sângelui, clorosa, debilitatea generală, dispepsia, con-stipaţia, Leucorea (poală albă la femei) Histeria, Neurastenia, Ameţelile, Slăbirea memoriei, Limfatismul, etc. He-moferul Iteanu este autorizat de Onor. Consiliul Sanitar Superior şi recomandat de eminenţii noştrii medici Prof. dr. Bni-clitt, Prof. dr. Leonte, Prof. dr. Negel (Iaşi) şi alţii, după experienţele Îndelungate. — Preţul lei 4. — La Droguerii si farmacii. Nevralgiile cele mai rebele grena, durerile reumatismului acut, articular lumbago, durerile de dinţi cele mai tari, mai ales nevralgice, precum şi ori-ce dureri provenite din răceală sunt combătute cu deplin succes prin Întrebuinţarea Pastilelor Nevralgine Jurist Aprobatede Consiliul Sanitar Superior. Preţul unui llacon Lei a.50, o dosâ 50 bani. La Droguerii şi Farmacii. InsL da Arte Grafice «Carol Gobl» S-r 1. St. Rasidesoil» . 52-12 www.dacoromamca.ro