Anul XIII. Mo 32. 9 Maiu 19J0. m<ş>® o» opoO» <>■)' Ulm 9.—Bucureşti. 27.109. Redacţia şi Administrai 7 n y o o J o "5? <55L'7 5 * «• i [o ^ l r« ţ MMM B r-~— 9 Maiu 1910 Anul XIII Revistă Eneielopedieă Populară Abonamentul in ţara pe an lei 5 „ „ „ pe 6 luni „ 3 Pentru anunelurl 1 leu linia, iviloa publicitate, 6 bani «uvânDtll, «Vlanusorlptele nepublloate se ard. Abonam. In străinătate pe an lei 8 Un număr................15 bani, SUJUIAfţUli www.dacocomanica.ro Zece Maiu ! De câte ori Vei sosi pe lume, Să ne afli, zi cu flori, Tot mai vrednici luptători, Tot mai cu renume. Adă-ne tu, zece Maiu, Zi de primăvară Tot mai mult din cât ne dai: Dragoste de-al nostru graiu, Dragoste de ţară. Lauri faptei ce-aminteşti, Zi de vrednicie, Tot mai larg să-i împleteşti Fală ţării româneşti Pănă’n veşnicie ! Cele ce s'au scris de sorţi, Prinlr'a noastră spadă, Du-o veste celor morţi ! Şi prin veacuri să ne-o porţi Fiilor s’o vadă. Mai veni-vor, sfântă zi, Timpuri mari în care Şi nepoţii-or făptui, Şi-alte zile-om izbândi Cât eşti tu de mare, Dar pe tine te-'om păstră Cea mai luminată : Poale pentru a arătă Grea ce-a fost sosirea la, Cât de mult luptată, Cât de-amar ni te-a oftat Veacuri lungi trecutul; Pentru tine căle am dat Şi cât sânge-a’nsângerat Dunărea şi Prutul! Spune-acestea tuturor Mărturie sfântă, Spune de-un viteaz popor Cum se duce’nvingător Spre o dorită ţăntă ! Spune lumii de eroi, Lumii care vine, Pănă'n zilele de apoi, Cât de mândru fost-am noi Zece Maiu, de tine ! ii. C. ■----I----------------- www.dacoromaiiica.ro IMNUL G61}6ANEI DE V. ALEG5ANDIH De secoli dispărută în noaptea neguroasă, Tu azi apari la lume, Coroană majestoasă, Cu opt regeşti floroane, însemn neperitor De glorie, mărire, tărie şi onor! In veci mărire ţie, Coroană triumfală! Românul te salută Cu dragoste şi fală. Prin foc ai fost purtată de Timp, al lumii faur, Intr'un oţel răsboinic schimbând antica-ţi aur. Cât soarele de 'naltă, lucindă cât şi el, Trăească-a ta splendoare vărsată în oţel! O, zi solemnă, sacră! O, si de neuitare! Viteaza Românie în mândra i neatârnare Pe sine se 'ncunună cu braţu-i glorios Şi ’n ochi-i viitorul străluce radios. In veci mărire ţie, Coroană triumfală! Asi cerul te salută Cu dragoste şi fală! Maiu 1881. www.dacaromanica.ro ALBINA 891 IO IMT-A-IU". 3£**S0 euitată pe veci va fi ziua de 10 mânilor, căci 10 Maiu e strâns Maiu în Istoria Ro- ____ ___ . legată cu paşii cei ' mari ce-am făcut pe calea care ne-a dus aşâ de departe, încât avem rost şi căutare ca Ţeară neatârnată. La 10 Maiu 1866 a jurat Domnitorul Carol I-iu că va fi credincios legilor ţerei şi va păzi religia Românilor, precum şi întregimea pământului nostru şi a domni ca domn constituţional. Tot în aceea zi a rostit Măria Sa în Camere următoarele cuvinte : «Ales de către naţiune, cu spontaneitate, Domn al Românilor, Mi-am părăsit, fără a stă la îndoială, şi ţară şi familie, spre a respunde la chemarea acestui popor care Mi-a încredinţat destinatele sale. Punând piciorul pe acest pământ sacru, ani şi devenit Român. Primirea plebiscitului îmi impune, o ştiu, mari datorii; sper că 'mi va fi dat a le îndeplini. Eu vă aduc o inimă leală, cugetări drepte, o voinţă tare de-a face binele, un devotament fără margini către noua Mea patrie şi acel neînvins respect către lege, pe care l'am cules în exemplul alor Mei. «Cetăţean azi, mâne, de va fi nevoie, soldat, Eu voiu împărtăşi cu Domniile voastre soarta cea bună ca şi pe cea rea. Din acest moment, totul este comun între noi; credeţi în Mine, precum, cred Eu în D-voastre. Singur numai Dumnezeu poate şti ceea ce viitorul păstrează patriei noastre. Din parte-ne să ne mulţumim întru a ne face datoria. Să ne întărim prin concordie. Să unim puterile noastre, spre a fi la înălţimea evenimentelor. *Provedinţa care a condus pe alesul D-voastre până aici şi care a înlăturat toate piedecile din calea Mea, nu va lăsă neîndeplinită opera sa. «Trăiască România» / Tot atunci M. Sa Domnitorul a ertat pe toţi osândiţii pentru crime şi delicte politice şi pentru încetarea urmăririlor în asemenea materie. La 10 Maiu 1887, iată ordinul de zi al Măriei Sale Domnitorului, către armată. < Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi, fin momentele grave prin cari trece ţara noastră, România întreagă are ochii ţintiţi asupra voastră; ea pune în voi toate speranţele sale. www.dacoromamca.ro 892 ALBINA • In ora luptei aveţi înaintea voastră faptele bătrânilor oşteni români; aduceţi-vă aminte că sunteţi urmaşii eroilor dela Racova şi dela Călugăreni. «Drapelul sub care luptaţi este în mijlocul vostru îtisăşi imaginea patriei. Urmaţi i dar vitejeşte şi, când oclală laurii păcii vor reînverzi pe munţii şi pe câmpiile României,, Patria cu recunoştinţă va înscrie numele bravilor apărători pe frontispiciul edificiului independenţei române. «Ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi, Domnul vostru vă urmăreşte cu mândrie. El în curând va fi, în mijlocul vostru, în fruntea voastră. «Cauza ce vă este încredinţată este o sfântă cauză. Cu voi dar este Dumnezeu, cu voi va fi victoria». In respunsul ce trimite Adunărei Deputaţilor, tot la 10 Maiu 1877, M. Sa Domnitorul a zis : «O singură umbră acoperiă anii acum trecuţi; o singură umilire există pentru România şi pentru Domnul ei; voesc a vorbi de acele legăminte reu definite şi fără temeiu, cari se numiau în Constantinopol suzeranitate şi pentru Bucureşti vasalitate. «Pentru înlăturarea acestor legăminte, nepotrivite nici cu poziţiunea, nici cu interesele, nici chiar cu drepturile noastre ab antiquo, pentru înlocuirea lor cu legămintele secolului al nouăsprezecelea, acele pe cari State şi popoare libere, le închee cu State şi popoare libere au lucrat două generaţiuni de Români şi mai cu deosebire dela o mie opt sute cincizeci şi şapte încoace. «■Şi sunt în drept de a susţinea că alegerea Mea, că chemarea Mea la gurile Dunărei tocmai dela sorgintea marelui fluviu, că însăşi misiunea. Domniei Mele n'a însemnat de cât emanciparea României de aceste legăminte. «In mijlocid evenimentelor nedorite, neprovocate de noi, înalta Poartă a rupt singură aceste legăminte. Nu noi le vom restatomici. Au nu D voastre, au nu toate Corpurile Statului, au nu naţiunea întreagă au proclamat, au declarat că, prin ruperea acestor legăminte, România reintră în vechea sa independenţă, ca naţiune liberă, ca Stat de sine stătător, ca membru util, pacinic, civilizator, în marea familie a Statelor Europene?» La 10 Maiu 1878 M. Sa Domnitorul a putut da un ordin de zi către oştirea învingătoare, decorând cu Crucea trece-rci Dunărei toate steagurile. La 10 Maiu 1879 M. Sa Domnitorul a primit sabia de-onare ce oştirea i-aclat; iar în răspuns a zis : www.dacocomamca.ro încoronarea îţeielui în Rucurejfl 00 Maiu 1831), 894 ALBINA «Să deă Dumnezeu ca spada aceasta să remână un lung şir de ani în somn adânc; inse dacă ea va fi chemată la luptă, atunci să strălucească în capul vitejilor». La 10 Maiu 1881 Maestatea Sa a primit Coroana de Rege al României. Cu acest prilej iată vorbele ce a rostit: Serbarea de astăzi consacră o epocă de cincisprezece ani, plină de lupte grele, de fapte mari. Sub puternicul scut al Constituţiunei, România a crescut, s’a desvollat, s'a întărit. Stăruinţa naţiunei, vitejia armatei şi credinţa care am a-vut’o în bărbăţia poporului, au împlinit dorinţile noastre cele mai arzânde prin proclamarea Regatului, care este garanţia cea mai sigură pentru viitor. Primesc dar cu mândrie, ca simbol al independenţei şi tăriei României, această coroană, tăiată dintr'un tun stropit de sângele vitejilor noştri, sfinţită de biserică. Ea va fi păstrată ca o comoară preţioasă, amintind momentele grele şi timpurile glorioase ce-am străbătut împreună; ea va aretă generaţiunilor viitoare voinicia Românilor din est timp şi unirea, care a domnit între ţară şi Domn. Pentru Regina şi pentru Mine inse, coroana cea mai frumoasă este şi remâne dragostea şi încrederea poporului, pentru care n’avetn decât un gând: mărirea şi fericirea lui. «Să ne unim dar pe câmpul de onoare, în faţa a-cestei coroane, emblemă a Regatului, împrejurul drape lului; în faţa acestei măreţe manifestaţii, pentru care ţara-întreagă a alergat în Capitală spre a fi martoră acestei zile fericite, să ne unim în strigarea scumpă inimilor noastre, şi care va găsi resunet puternic în acest loc sfinţit prin proclamarea celor mai însemnate acte: Să trăcască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin virtuţile sale civice-şi militare !“ De atunci mereu am serbat amintirea acestor date măreţe Am serbat 25 de ani şi 40 de ani dela sosirea M. Sale. Hărăzească-ne soarta să serbăm încă mulţi şi fericiţi ani de domnie a Maestăţei Sale, spre întărirea Ţerei şi fericirea poporului român! Contra moliilor în blăni- Luaţi o oarecare cantitate de spirt şi puneţi în el puţin camfor şi coaje de piper cambir. Lăsaţi câteva zile amestecătura asta la soare. Filtraţi lichidul şi apoi stropiţi blănurile, pe cari apoi le strângeţi şi le înveliţi într'o pânză* ________________ (Universul), www.dacoromanica.ro Legenda florii soarelui. fc=K=3 ela legenda Zorelei, n’am mai îndrăsnit să întreb pe mama şi de viaţa altor flori, că ştiam că are să zică: «Da, ai stat acasă, când ţi-am spus eu?» Aşa că rămase să-ini fac eu tot felul de ______________gânduri despre dânsele; iar aceea ce prinse mai mult a mă ispiti eră floarea soarelui. Floarea soarelui, sau soarea soarelui, cum îi ziceam noi băcţii, eră multa prin grădina pe la noi. Aşteptam numai vreme priincioasă să o întreb pe mama de floarea asta, care pe lângă că avea podoaba ca nişte raze, dar mereu mereu se întorceâ după soare, noaptea se închideâ. Vremea dorită veni. Si trecu si luna Maiu si veni Iunie s • * * cu vişini şi cireşi copţi. Atunci nu mă mai dam jos de prin pomii iştia până se găteau; iar mama mereu mă necăjeâ sâ-i culeg vişine să facă chisaliţă şi să pue la uscat pentru iarnă. Intr'o zi de astea veni pe la mine prietenul Chiţarcă Mama la noi: Măi baeţi, haideţi de mi-ţi ajutâ să culeg vre-o două cofe de vişine pentru uscat. La treaba asta cum nu m’am dat odată înapoi, pornirăm şi hai prin nişte vişini, pe hatul despre Toader a Grecii şi se sul şi’mama într’un vişin alăturea de noi. De acolo văzui toată soarea soarelui. Acum e vremea îmi zisei eu şi abea suit în copac întrebai pe mama: — Mama, oare şi floarea Soarelui e făcuta din oameni. www.dacQFomanica.ro 896 ALBINA — Saraca floarea soarelui, ce frumoasa poveste are î — Mama, spune mi-o şi pe asta. Pe semne, mama, sa n’o las cu cofele deşerte, începu: * * * Mai băeţi, pe vremea când vorbeau şi dobitoacele cum vorbim noi acum, ci-ca eră odata un împărat şi o împărăteasă. Tineri erau, de câţi va ani luaţi doar, dar ce folos că în casa lor eră tot sfada, căci n’aveau copii. Dădu Dumnezeu, şi într’o zi, împarateasa intra în gradina palatului şi se aşeză pe o laviţa între flori şi aşâ o îmbăta mirosul lor, că adormi dusă şi i-se păru ca i-a dat o femee un inel de aur cu piatră scumpa şi inelul în mana ei, se prefăcu in o porumbiţa galbenă, care zbură spre soare răsare şi înapoi n’a mai venit. Cum se trezi împărăteasa alergă la ghicitori, da nici unul nu i-a tălmăcit bine visul. Când în alta zi, iata că dă sa intre pe poartă o femee bătrână cu o caţaveică numai petici şi cu un băţ în mână. împărăteasa tocmai eră la fereastră şi cum o zări, trimise sa o întrebe ce voeşte. Şi bătrâna spuse câ e o drumeaţă şi cere ceva de pomană; că n’are un ban sa-şi iea un sfert de pâne. împărăteasa iar îi trimite răspuns, dacă nu ştie a tălmăci visele. Cum nu? răspunse mătuşa; numai să vedem cam ce. Da mai întâiu sa-mi daţi ceva de mâncare, că-s rupta de foame. împarateasa îi trimise iar vorbă, ca ii dă, însă dacă nu i-a ghici bine, unde îi sta capul are să-i stea picioarele. Si după ce ospata bătrână, împărăteasa o chema la dânsa şi îi spuse visul. «înălţată împărăteasă, grai mătuşa, ma-ta ai să naşti o fetiţa. Şi fetiţa asta când o fi de opt-spre-zece ani are să va lase şi are sa se ducă In lume să-şi caute singura ursitul şi înapoi nu are să mai vie. Şi crede ce-ţi spun, că eu îs Sfânta Sfintelor». Şi la vorba asta bătrâna pieri. Ce-i de făcut. De una se bucura mult de vestea ca va naşte o fată? dar de alta, scârba mare. Auzi, să se chinue ea atâta cu o fată s’o crească, s’o îngrijească şi când o fi să zică: «Doamne ajută , atunci să se ducă în lume. «Nu se poate!» îşi zise, după toate gândurile www.dacaromanica.ro ALBINA 897 împărăteasa: Eu am s’o îngrijesc; am s’o ţin numai în braţele mele; va dormi numai la sânul meu; o voiu face să ştie ce-i dragostea nebună de părinţi, o va creşte în frica lui Dumnezeu să ştie că nu trebue să treacă peste cuvântul părintelui. In sfârşit are sâ-i caute ea un ginere şi are s’o dea. Şi în gândurile astea trecură luni şi împărăteasa născu o copiliţă ca o jucărie. Şi Doamne, cum ornai îngrijea părinţii! Da împărăteasa care ştia ce-i spusese bătrâna, cum o mai păzea, cum îi mai vorbeâ. Ba să nu se deoache, ba să n’o ardă soarele, iar când crescu de doi ani îi împreună mânile şi o obicinuiâ să zică după dânsa: Tatăl nostru»... Şi să sărute pe tatu-său, pe dânsa; să le sărute mânile. La cinci ani prinse a-i spune poveşti, a-i spune de mărirea şi puterea lui Dumnezeu şi că cel mai mare păcat al unui copil e când nu asculta părinţii. Fetiţa le auzea şi le pricepeâ pe toate şi pe zi pe zi îi îmbrăcă sufletul, îl hrăneâ cu putere, frică şi credinţă şi-şi iubeâ tot mai mult părinţii şi în ei vedeâ tot ce-i mai bun şi mai folositor pe lume; iar împăratul şi împărăteasa ca să simtă în deplin fericirea copilărească îşi închiseră atâta lumea, in cât şi petrecerile dela palat le răriseră. Şi ani se trecură; fata se făcu tot mai frumoasă, iar când ajunse 'naltă cât şi maică-sa, împărăteasa n’o mai lăsă de lângă dânsa şi nu voia să se uite decât în ochii ei, şi odată închise uşa tuturor ca nu cumva vre-un străin să fure inima fetei şi s’o facă să se iea după dânsul. Dar dela o vreme, în firea fetei prinse a se petrece ceva ciudat: că se tot uită la soare. Mai ales când răsărea deschideâ fereastra în larg, ca şi cum ar fi vrut ca razele lui sâ-i umple, ei întâi, odaea; iar când apuneâ se urcă în foişorul palatului şi de acolo îi priveâ apusul cu inima sbuciumată. Şi când soarele coborâ şi cea din urmă treapta să intre în palatul lui de întunerec, ea scoteâ năframa şi i-o scutură în semn de: «Să ne vedem cu bine». Apoi luă lumânarea şi se uită în cofa cu apă să vadă de-i frumoasă; iar intr’o seară după ce răsări luna, fata îşi despleti pârul ca aurul şi chemă pe maică-sa şi îi zise întinzându-şi părul la razele ei: www.dacoromamca.ro 898 ALBINA — Mamă, nu-i aşâ că-i mai frumos părul meu ca razele lunei ? — Mai, dragul mamei, pentru mine, mai, îi răspunse împărăteasa. — Mamă, nu-i aşâ că e mai curată faţa mea ca a lunei? — Mai, dragul mamei, mai. La care vorbă ci-că luna se întunecă de mânie. — Mamă, nu-i aşâ că ochii mei îs mai frumoşi ca stelele cerului, roabele lunei ? — Mai, dragul mamei, pentru mine, mai. La care vorbă ci-că stelele păleau. Şi zile peste zile trecură şi luni peste luni. Fata prinse a fi tot mai gânditoare şi când soarele apuneâ, oftă adânc şi începu să se topească ca o iarnă, şi să se ofilească ca o frunză în vreme de toamnă. Toţi doftorii şi vrăjitorii au fost aduşi şi toţi filosofii din împărăţie şi de prin prejur şi nimeni nu i-a putut da de capăt ce are. Ba că o aveâ gâlbinare, ba, că o fi o leacâ atacată, ba că-i deochiată, ba că i-a dat cine va fermeci. Unul una, altul alta şi fata cu toată îngrijirea, cu toţi vracii se topeâ, topeâ de ’a’n picioarele. A întrebat-o de sute de ori bieţii părinţi ce are şi ea tăceâ, tăceâ molcom. Tăcerea asta îi dădu de grijă împărătesei: nu cumva o fi vre-unul ascuns, care i-a furat inima fetei şi-şi a-mintl de vorba bătrânei. Şi se hotărî s’o mărite ea. Şi dădu o petrecere. Prinţi care de care se învârteau împrejurul fetei. Florica vorbeâ cu toţi, da nici unul nu-i cuprinse inima. (Va urma). I. DraJOŞlâV, la contra ţânţarilor. Cum aprinzi lampa, închide ferestrele bine, căci lumina îi atrage. Ca să-i înlături, atârnă d'asupra patului o cracă de levănţică. www.dacQromanica.ro Sfaturi higieaice. — Si ce vorbeai cu doftoru! — Multe... L-am întrebat şi eu câte ceva, ca ornu, mai ales lucruri de mică însemnătate, dar de maro folos pentru viaţă. — Şi cam ce ţi-a spus? — Ei, să stau să-ţi spui tot, mi-ar trebui vreme multă. O să-ţi spui aşa pe scurt şi ce-mi voiu aduce aminte. — Spune, te rog. — Intâiu am început vorba despre babele alea dela sate, aşa numitele moaşe, cari sunt foarte neştiutoare şi foarte înapoiate. — Să plângea doftoru’ de ele? — Păi! Ele taie buricul copilului de multe ori cu nişte foarfeci vechi sau cu un cuţit vechiu şi ruginit care infectează pe copil. De aceea sunt pe la sate sute de cazuri mortale do tetanos. — Ce e ala tetanos? — Este ceeace numeşte poporu’ falcă, fălci, poate în unele părţi şi fălcariţă. Copilul, din pricina microbului tetanosului care-i intră ’n sânge, are contracţiuni puternice ale muşchilor din care pricină se duce, piere... Microbul tetanosului prăpădeşte mii de copii. — Şi ce trebue să facem ? — Trebue ca toate femeile astea care fac pe moaşele să aibă foarfeci sau cuţitaş nou şi curat în totdeauna. Medicul de plasă să le inspecteze regulat şi să le vază în ce stare ţin instrumentele. Ar mai trebui ca să le deâ şi oare cari noţiuni scurte şi uşoare despre curăţenia mâ- www.dacoroimaiiica.io 900 ALBINA nelor când moşesc, căci poate să infecteze cu manele lor murdare şi pe muma copilului şi pe copil. Ar trebui chiar să le dea ceva dezinfectante pe care să le păstreze în lă-diţă cu cheie şi să le întrebuinţeze la trebuinţă. Medicul de plasă, n’ar ii rău, să repete mereu, ori de câte ori va trece prin sate, lecţiile lui cu moaşele şi cu agenţii sanitari, ca să li se întipărească bine în minte cele spuse, căci se cunoaşte do toţi nepăsarea, lipsa de conştiinţă, lenea şi puterea rutinei, adică a ruginei. — Ce e asia rugină ? — Cum e rugina la fier, aşâ e la om un nărav vechiu do care întocmai ca şi fierul, cu greu se poate curăţă do el. Dar, cum zice un proverb: «Repetiţia este muma în-văţăturei», trebue ca sfaturile să se repete mereu până intră în urechi, în minte, in obiceiuri. Când vor intră în obiceiuri, atunci devine lege şi numai e nevoie de lecţii. Asta e şi teoria oricărei educaţiuni sau bune creşteri. Ai băgat de seamă că, în vârsta copilăriei, ţi se spuneâ de pildă, că seara când te culci, să n’arunci o cizmă la apus şi alta la răsărit, ci să le aşezi frumos una lângă alta, in dreptul patului sau în alt loc. Cine a făcut aşâ câţivâ ani ai copilăriei, va face toată viaţa şi-l vei vedea chiar la adânci bătrâneţe aşezându-şi ghetele sau pantofii unul lângă altul la un loc oarecare. Dacă s’ar sili copiii să facă aşâ de mici cu multe lucruri, ce bine ar fi! Aşâ de pildă, să se obişnuească zilnic cu respectul, faţă de alţii mai în vârstă sau chiar de orice vârstă ; cu economia raţională; cu paza sănătăţii; cu respectarea ceasurilor do somn şi a ceasului de masă; cu paza de copii cu năravuri rele şi bolnavi; cu frica d a face lucruri neertate; cu împlinirea datoriilor până Ia limita permisă de sănătate, de putere şi de morală, fiind gata însă în orice moment a face bine şi a-ţi jertfi viaţa pentru alţii; cu credinţă în cele sfinte. D. Teleor. www.dacoromanica.ro ALBINA 901 iN palestina. III. Ierusalimul. Zidul plângerilor. Calea durerei de ALICE SCHALEK. ergem spre zidul plângerilor. Trecem iarăşi prin ulicioare lunecoase şi fără lumină, cari, dacă se poate, întrec sărăcia şi murdăria din cealaltă parte a oraşului. Zidul plângerilor e o parte din zidul vechiu al Ierusali. mului. Pietrile tăiate sunt de pe vremea lui Irod şi s’au ruinat reu. Alcătueşte una din laturile lungi ale unei curţi şi are pe el ceva scris cu slove ovreeşti vechi. Aci pe pavelele crepate stau, pe vine ori în genunchi, câteva zeci www.dacaromanica.ro ALBINA 902 de femei învălite în haine pestriţe, cari par’că se roagă sau plâng. Seara se roagă lângă zid bărbaţii. I-am văzut, intrând acolo fără tălmaciu, numai cu vre-o doi prieteni. Bărbaţii au bărbi ningi, albe, de patriarhi, feţe foarte alese, nas îngust şi ochi negri arzătorii, poartă caftane de catifea, viorii, purpurii, galbene, blănite şi căciuli late de blană. Stau lângă zid. La spatele lor sunt alţii mai tineri cu bărbi scurte, neîngrijite, mai mult roşe, cu feţe late şi osoase şi cu totul îndăret băieţi slabi, cu haine europene şi cu fes roş. Fac aşâ larmă, scot aşâ ţipete şi urlete, în cât te pătrund pân’la măduvă. Bătrânii de lângă zid se sucesc şi-şi învârtesc partea de sus a trupului, clatină bărbile, se bat în piept, îşi zmulg părul şi apasă cu fanatism fruntea de zidul rece. In sfârşit iată o durere izvorâtă din inimă! Neapărat durerea aceasta zbucneşte la ceas hotărât pentru un oraş care a căzut cu mii de ani în urmă, pentru un templu, care s’a răsipit de veacuri, pentru un palat, care nici nu se mai ştie de când nu mai e. Dar aceşti hasidimi, sefardimi şi aşchenazi varsă lacrămi adevărate; au venit de departe foarte să jelească atât de cu amărăciune aci. Mai cu glas plâng cei bătrâni; cei în vârstă de mijloc sunt mai cumpătaţi, iar cei tineri de tot, abia şoptesc şi trag1 cu coada ochiului la privitori. Seara ne ducem la ceaiu la editorul şi redactorul gazetei ovreeşti a Ierusalimului, afară din oraş. Ne spune că Ovreii cei bătrâni sunt locuitori statornici ai Ierusalimului şi că tfăesc pe cheltuiala drept credincioşilor din lumea întreagă, având îndatorire de-a se boci din toată inima, lângă zid, în flecare ajun de Sâmbătă. Şi cei 40.000 de Ovrei de aci, săraci lipiţi pământului, cei mai mulţi, — trăesc din mila credincioşilor de pe aiurea. Redactorul e libercugetăîor, dar ţionist, cu lozinca: .,Ierusalimul al Ovreilor şi limba veche, înnoită, limbă a poporului." In Iafa este o şcoală politehnică; o şcoală de meserii artistice, în Ierusalim. Seplânueşte o Universitate şi un teatru. Păn' acuma nu sunt nici piase, nici actori, nici teatru. Dar director este: un actor din Berlin, care învaţă acuma evre-eşte. Aşteptând, s’a căsătorit cu fiica gazdei noastre. E acî o Ovreică din Rusia, foarte tânără, care nu spune o vorbă, căci nime nu-i ştie limba. A venit din Rusia de MiazăNoapte do îngrijeşte pe leproşi în spitalul lor. Fără nici o plată, fireşte. Plăcerea ei este să stea seara, mută, cu familia redactorului. E fericită, străluceşte! Fanatism ori unde te’ntorci în Ierusalim! Facem calea dureroasă a lui isus, cu cele patrusprezece opriri. Nu e cum s’ar crede, o uliţă. Pe locul celei di’ntâiu şi pe-al doilea au zidit o cazarmă. A treia e în mijlocul mahalalei celei mai sărace arăbeşti. Apoi la mijlocul uliţei www.dacaroinaiiica.ro IZGOMREA TURCILOR DIU CALUGAREHI. de Teodor Aman. Snplement In Revista -Albina*. An. XIII 1H0D—1910. Tip. -Carol GObl» S-sor I. St. Rasidescn.—25.925. www.dacQFomanica.ro ALBINA 903 celei mai murdare dela schitul dervişilor, păn la casa mi' sionarelor, Surorile Sionului, se află locul unde Pilat a. zis: Iată omul». Din arcul boltit, a remas numai un stâlp crepat. O pimniţă umedă şi întunecoasă e locul poprirei a cincea; a şeaptea e paraclisul sfintei Veronica, Isus şi-a şters sudoarea cu basmaua aceştia. Ne-a mai remas să vedem moscheea lui Omar, în Haram-eş-şerif, di’ncolo de zidul plângerilor, unde e locul cel mai sfânt al Mohamedanilor, după Caaba din Aleea. Intrăm fără a ne aşteptă la ceva de seamă. Cu atât mai mult ne înmărmureşte sublimul negrăit, frumuseţa nespusă a acestei boite de stâncă. Iordanul. In mijloc, pe-o teraţă. încunjurată de uşi boltite uriaşe, îm" podobite, aeriene, la care te sui pe opt trepte de marmură’ se’nnalţă minunata casă a lui Dumnezeu, slobodă din toate părţile, înaltă şi sfântă, aşâ cum îmi închipuiam Golgota. Temelia în opt colţuri e cu lespezi de marmoră şi de faianţă; în izvoadele lor persieneşti albastrul fără lustru se desprinde gingaş pe albul strălucitor, iar galbenul şi verdele muchilor luminează cu vioiciune. Peste ea se’nnalţă bolta, la 30 metri, aşâ de uşoară par’că ar pluti în văzduh. Am uitat oraşul posomorit şi groaznic. Intrăm, plini de evlavie şi smerenie, în moschee. Două şiruri de stâlpi, împodobiţi cu mozaicuri uriaşe, a-şezate în cerc. Prin geamurile de felurite colori se varsă în templu valuri de lumină. Pe fondul auriu al boitei se www.dacaromanica.ro 904 ALBINA văd linii şi podoabe alcătuite din flori, toate lucrate în mozaic. Iar de jur în prejur, pe-o dungă albastră, stau scrise cu semne cufice de aur vorbe din Coran îndreptate către creştini. In mijloc, înconjurată de ostreţe de fier, într’un cadru de lemn stă o piatră mare cenuşie, sfântă, care, după Molia-medani, o la mijlocul Lumei şi pluteşte deasupra adâncului. Aci vin de se roagă sufletele morţilor do două ori pe sep-tămână. Aci a voit Adam să jertfească pe Isaac. Chivotul legei aci a stat, în sfânta sfintelor din templul lui Solomon. De-acî s’a urcat la cer Mohammed pe calul său Burak şi piatra sfântă, cu care proorocul vorbise de atâtea oii, vroeâ să-l urmeze, dar a oprit’o arhangelul Ga-vril. Urmele celor cinci degete ale îngerului se văd şi azi. Mergem pe Muntele măslinilor, unde sunt călugăriţe rusoaice şi Ovrei ortodoxi, cari fac şi acuma jertfe. De-aci poţi vedea toată ludea. In faţă, pe munte e Ierusalimul, care străluci şte ca de aur. Vedem biserica Sio-nului şi moscheea lui Omar pe Moria, pecare îl desparte de Muntele măslinilor valea adâncă a lui Iosafat, plină de mormintele celor ce s’au îngropat aci, ca să fie mai a-proape la ziua învierei. De aci, de pe Muntele măslinilor se va întinde în ziua judecăţei de apoi un fir de păr; sus îl va ţinea Isus, iar jos Mohamed. Pe-acesta vor trece cei buni în drumul spre raiu. In spre Miazăzi e valea Iordanului şi Marea Moartă la o mie două sute de metri mai jos, la patruzeci de kilometri depărtare. Privirea se’ntinde prin această valepănă’n Arabia, în pustie. trad de I. Al treilea premiu pentru cititori. Odată cu No. de faţă distribuim cititorilor noştri al treilea premiu, adică al treilea tablou în colori din acest an. EL reprezintă «Izgonirea turcilor din Călugăreni», de Teodor Aman. Tabloul este intercalat intre foile numărului. Rugăm dar pe abonaţii noştri, când li se va distribui de factori acest număr, să refuze primirea, dacă nu vor găsi tabloul înăuntru, facându-nc şi nouă cunoscut chiar atunci. De rcclamaţiile cc nc-ar veni mai târziu nu vom mai ţine socoteală. www.dacoromanica.ro ALBINA 905 Gât de luminoasă va fi cometa îri Maiu. 11 astronom dă în ziare nemţeşti următoarele IiS®ssK«jI! lămuriri. E vorba de Cometa lui Ilalley şi de Maiu stil nou. Ebell din Kiel arată că de data asta, ca şi în 1835/36, când a mai fost pe la noi cometa aceasta, i-a crescut de o dată foarto tare lumina, cu 70—80 do zile înainte do data, când va fi la punctul cel mai apropiat de Soare. Acuma înflăcărarea aceasta s’a întâmplat la sfârşitul lui Ianuar st. n. şi începutul lui Fevruarie. Cometa de-atunci s’a putut vedea cu ochii goi. Pe la mijlocul lui Maiu st. n. va fi aşa de luminoasă ca şi Cometa ce s’a arătat anul acesta prin Ianuarie de-a putat’o vedea şi pe la noi cine-a voit. Se va vedea mereu păn la sfârşitul lui Iulie, afară de timpul când va fi înnecată în razele Soarelui, căci va trece pe dinaintea lui, între el şi noi. Cine s’a sculat demineaţa, de la mijlocul lui April st. n. cu un ceas jumătate înainte de resăritul Soarelui, iar de la începutul lui Maiu cu 2 ceasuri, a putut vedea Cometa resărind la locul unde resare mai apoi Soarele. Coada cometei fiind îndreptată în sus va resări întâiu şi numai la urmă se va aretâ şi capul. Mai târziu, după trecerea de la 5/18— 6/19 Maiu, cometa va începe a se aretâ seara, după apusul Soarelui, la depărtare tot mai mare de el. Atunci va fi ori cui mai lesne s’o vază. După măsurătorile ce s’au făcut, capul cometei, la începutul lui Fevruarie st. n. eră gros de trei sute de mii de chilometri, deci de douăzeci şi cinci de ori mai mare decât Pământul. Deşi atât de uriaşe, Cometa e aşâ de uşoară, în cât n’a fost în stare să scrântească, nu mersul vre unei planete mari, dar nici măcar al unei din cele mai mici luni, cari aleargă în jurul lui Zoe. Capul Cometei e şi ei foarte rar; dar ce să mai zicem de coadă, care e alcătuită din aburi şi umple nu sute de mii de chilometri cubici, dar sute de milioane? La începutul lui Fevruarie, coada Cometei eră lungă de două ori cât grosimea lunei, şi ţinând seamă de depărtarea la care se află, de opt milioane de klm. Coada Cometei din Ianuar eră de 200 de milioane de klm. Coada Cometei la trecerea ei pri’ntre Soare şi Pământ, va fi îndreptată spre noi, deci chiar atunci sau cu puţină deosebire, vom trece prin coadă, căci va fi mult mai lungă decât depărtarea din’tre noi şi capul Cometei. www.dacaromanica.ro 906 ALBINA Ce se va întâmpla atunci? Mai nemic. Ori cum nu ceva primejdios. Am mai trecut şi n’am păţit nici o nenorocire. Dar va întreba cineva: «La urma urmei: cam ce ni s’ar putea întâmplă?» Iată ce. Se ştie că’n Comete se află un fel de aer otrăvitor, cianogen, care ne-ar putea otrăvi şi nişte gaz la fel cu cel de luminat, care s’ar putea aprinde şi face explozie. Dar otrava şi gazul de luminat se află în câtime aşa de mici, în cât nu pot fi primejdioase, chiar de -ar pătrunde păn la noi. 2icem dac’ar pătrunde, căci atmosfera noastră ne apără ca o platoşe de oţel faţă de desimea neînsemnată a cozei cometelor. Să ţinem seama înse că ne apără nu numai prin desimea ei, dar şi prin iuţeala nespusă cu care o să se facă trecerea. Am spus c’am mai trecut şi alte dăţi prin cozi do comete şi că lucrul acesta s’a întâmplat lui Joie şi lunilor lui, fără să se fi băgat de seamă ceva deosebit. De data asta eră vorbă că va fi trecerea prin coada Cometei lui Haley şi anume la 1 Maiu st. n., Venus, luceafărul adică, Astronomii voeau să vază dacă Venus va avea de pătimii ceva reu, cu atât mai mult cu cât ea va trece mult mai pe aproape de cap. Despre Cometa asta o să mai vorbim, căci e prilejul cel mai nemerit de-a da şi de-a primi o lecţie de astronomie (1). I. X. SFATURI PENTRU gospodine: Stăpâna casei. Stăpâna casei trebue mai întâiu să se silească a face din casa sa un interior şi liniştit şi plăcut tuturor celor care alcătuesc familia sa. Ya căută cu deosebire ca prin îngrijirile şi prevederea sa, soţul ei să iubească viaţa casnică. Dacă el este silit să lucreze acasă, ea trebue să îngrijească ca dânsul să poată lucră în tihnă, fără a li jignit de grijile şi amănuntele gospodăriei. Dacă ocupaţiile lui sunt afară din casă, gospodara trebue să veghieze ca soţul să-şi aibă masa la vreme când se va întoarce şi să poată odihni de oboseala muncei sale. 1 (1) Acest articol trebueâ sase publice încă de pela începutul lui Aprilie. Dar, deşi va eşî după trecerea noastră prin coada Cometei va avea preţ ca dovadă că astronomii au ştiut di’nainte tot. www.dacofamanica.ro ALBINA 907 Greşesc foarte mult acele stăpâne de casă, care cred că grija de a fi mâncarea gata, este a bucătăresei, precum şi dacă ordinea în casă şi aranjarea mesei, este de datoria fetei din casă. Fără supraveghere nu poate fi ordine şi economie într’o casă. Câte căsnicii s’au stricat, ori s’au prăbuşit, din cauza stăpânei de casă! Câţi soţi nu caută distracţii vinovate în localuri publice sau cârcimi, din cauza caracterului posac al soţiei şi din cauza neorândue-lei din casă ! Care este soţul, caro venind acasă, găseşte o soaţă surâzătoare, ordinea şi rânduiala predominând în toată casa, să nu se simtă fericit în casa sa! Afară de aceasta, stăpâna de casă, când are copii, se cade a-i deprinde să iubească casa, să-i ţie pe lângă ea, istorisindu-le poveţe morale şi pline de învăţământ, dându-le ocupaţiuni folositoare potrivite cu vârsta şi puterea lor. Mama, trebue să fie exemplu în toate, căci ea fiind magnetul tutulor inimelor din casă, pe ea toţi o imitează şi această imitare este mai mult decât o învăţătură. El. M. Demetrescu Direct şcoalei de menaj. Bibliografie. No. 553 din * Biblioteca pentru toţi> coprinde Amintirile din răsboiu ale d-lui Locot.-colonel Căplescu. A se cere catalogul complet al acestei «Biblioteci pentru toţi» la Librăria editoare LEON ALCALAI — Bucureşti. — Cunoscutul scriitor popular, şi membru în comitetul nostru de redacţie, d-1 P. Dulfu, a dat la lumină într’un volum de peste 200 pagini, sub titlul de: Cântece şi poveşti, un număr însemnat de povestiri în versuri, de o drăgălăşie ce încălzeşte inima şi înalţă sufletul. Preţul acestei lucrări, pe care o recomandăm cu tot dinadinsul cititorilor noştri, este numai lei 1.50 şi se găseşte de vânzare la toate librăriile. ------=o£>i>@««a<==----- www.dacaromanica.ro 908 ALBINA Dela 'Românii de peste hotare. Spuneam în No. trecut că Românii din Ungaria sunt acum în mare fierbere, pentru că se apropie alegerile pentru parlament, la cari vor lua şi ei parte foarte activă. Dăm aici manifestul pe care comitetul central al partidului l-a adresat alegătorilor: Intre grele împrejurări suntem din nou chemaţi a ne manifestă voinţa cetăţenească, pronunţându ne votul la alegerile de deputat ce no aşteaptă. Camera Ungariei este prin prea înalt Decret Regal din nou convocată şi alegerile dietale spre acest scop sunt dojă ordonate ! In faţa acestei mari lupte constituţionale, datori suntem a ne spune cuvântul cătră obştea alegătoare aparţinătoare partidului naţional român, cătră toţi fiii credincioşi ai neamului nostru! Ţara a ajuns într’o grozavă criză politică şi toate svârcolirile neputincioase ale politicei de guvernământ, de a scăpă ţara din această criză, au rătnas zadarnice! Păcatele regimolor de patruzeci de ani, se răzbună în mod cumplit, şi azi totul depinde de direcţia în care va porni procesul de descurcare. Adevăraţii patrioţi ar trebui să caute acel punct de plecare, care să servească de bază sigură pentru locuirea şi înlăturarea tuturor păcatelor din trecut, pentru aşezarea vieţii de stat pe temelii sigure şi sănătoase, apte a restabili domnia legii, respectul dreptului şi adevărata viaţă constituţională! Cu îngrijorare vedem însă, că factorii chemaţi a împlini această mare misiune, s’au abătut dela calea adevărată şi tind a se pune în serviciul reacţiunei medievale, care de nou vreâ să se înstăpânească asupra vieţii publice şi să împiedice orice prefacere sănătoasă! Iar tendinţele democratice sunt expuse a fi paralizate prin opintirile egoiste ale celor dela stăpânire, orbiţi de strâmte interese de clasă. In întreaga viaţă de stat domneşte încă nenorocita concepţie politică, că viitorul acestui stat atârnă dela contopirea naţională a tuturor popoarelor cu fiinţă şi aspiraţiuni deosebite. De aici urmează toate crizele politice şi economice, cari toate, fiecare în felul său, sunt urmare acestei nenorocite „idei de stat“. In faţa acestei situaţiuni critice, partidul naţional român, caro reprezintă cea mai desăvârşită armonie între interesele de stat şi interesele de existenţă naţională a popoarelor alcătuitoare de stat, nu vede altă scăpare pe cale legală şi constituţională, decât introducerea celui mai larg regim democratic, al cărui prim-postulat şi tot odată cel mai important este: votul universal egal, direct şi secret şi cu votarea pe comune, pe baza unei împărţiri drepte a cercurilor de alegere! www.dacoroinaiiica.ro At.BIV \ 909 Partidul naţional român a fost cel dintâi care luând. în programul său această cerinţă a luptat totdeauna pentru întruparea ei şi prin ea a democraţiei adevărate ca astfel în reprezentanţa constituţională a ţării, să se reoglindezo adevăratele interese ale întregei populafiuni, fără nici un corectiv tendenţios. De aceea adâncă mulţumire trebue să simtă inimile noastre, văzând că în timpul mai nou, la treptele înaltului Tron, a aflat răsunet această cerinţă a noastră. Şi tocmai de aceea, mai mult decât ori şi când datori suntem toii fiii credincioşi ăi neamului nostru, să intrăm de data asta fără şovăire şi cu deplină solidaritate în luptă, pentru a scoate biruitori pe candidaţii partidului nostru naţional, ca pe aderenţii cei mai sinceri ai votului universal, — a cărui realizare este azi şi dorinţa Coroanei! Cu această lozincă şi po lângă susţinerea intactă a programului său, intră partidul naţional român în lupta electorală, designându-şi prin aceasta candidaţi. In jurul acestor candidaţi, grupaţi-vă dară cerc de cerc, şi cu credinţă duceţi la izbândă steagul partidului naţional român ! Iar în acele cercuri, unde partidul nostru nu are candidaţii săi proprii, sprijiniţi pe candidaţii naţionalişti de alt neam, cari se mărturisesc aderenţi ai votului universal — iar în lipsa acestora, cu încuviinţarea comitetului central electoral, sprijiniţi pe acei candidaţi, cari dau garanţii îndestulătoare că vor luptă sincer pentru votul universal, egal, secret după comune! Lupta la care vă chemăm este cea mai însemnată în viaţa pof oarelor. In deosebi pentru noi Românii din ţările coroanei ungare,este prilejul cel mai potrivit, de a ne afirmă în mod neîndoios voinţa noastră ca popor, ca cetăţeni, ca bărbaţi ce, în deplină conştiinţă a însemnătăţii istorice a acestor zile, tindem din răsputeri a ne cuceri, prin vrednici trimişi în parlament, votul universal atât de mult dorit! Nu vă speriaţi, fraţilor, de piedicile co vi se vor pune în cale! Respingeţi cu bărbăţie orice încercaro de a vă intimidă, sau seduce! Nu vă lăsaţi prinşi în mreaja vorbelor dulci. Fiţi bărbaţi treji şi conştienţi! Staţi zid în jurul steagului desfăşurat de partidul naţional român, pentru apărarea drepturilor noastre naţionale, pentru limbă şi lege, ca în ziua alegerii să-l duceţi la biruinţă! Numai astfel vă ’mpliniţi datoria faţă de neam, ţară şi Tron. Numai astfel daţi dovezi, că aţi ajuns la cunoştinţa drepturilor fireşti ce vi se cuvin. La luptă, fraţilor! Sus inimile! ----*=*=:•---- www.dacQFomanica.io 910 ALBINA CRONICA Noii suverani ai Marei Britanii- Conform constituţiei engleze, în locul decedatului rege Edu-ard VII va urmă pe tron fiul său mai mare George, care va a-veâ numele de George V-lea. Regele George V-lea al Marei Britanii. Cum spuneam în No. trecut, noul suveran este al doilea născut, dar, murind fratele său mai mare, el a moştenit drepturile lui la tron Prinţul George s’a născut în 1865 şi, fiind mai mic de cât fratele său numai cu un an, şi-au făcut studiile împreună. Au intrat odată în şcoala navală şi împreună au făcut două lungi călătorii, vizitând Antilele, Africa de sud, China, .Japonia, America de sud, Egiptul, Palestina şi Grecia. Prinţul George a dobândit gradul de comandant de vas în 1893, iar în 1903 titlu de vice amiral şi în 1907 de amiral. www.dacQromanica.io ALRINa 911 Devenit moştenitor al tronului în 1892, în urma morţii fratelui său, s’a căsătorit în 1893 cu princesa Mary de Teclc, care fusese logodită cu fratele său mai mare. După urcarea pe tron a tatălui său, prinţul George a făcut o nouă călătorie în Australia, în Africa de sud, în noua Islandă şi în Canada. Această vizită oficială a coloniilor engleze a fost un adevărat triumf pentru viitorul rege al Marei Britanii. Regina Mary a Marei Britanii. După o altă călătorie făcută în Indii în 1905, Regele George fu asociat de tatăl său la toate chestiunile guvernului, astfel că se suie pe tron ca un om pregătit şi cunoscător al trebilor. R. Distrugerea unui balon. Germanii au încercat o mare mâhnire: al doilea balon al lui Zeppe-lin s’a sfărâmat. După ce luase parte la o întrecere, fusese ancorat la pămânţ; dar un vânt puternic la smuls din mâinile celor ce-1 ţineau şi l-a zdrobit. El costă câteva milioane şi eră o mândrie naţională pentru Germani. www.dacoromaiiica.ro Balonul Ze ] ] elin 11 distrus. ALBINA 913 G vizită Regală, Miercuri 28 Aprilie a sosit în ţară prin gara Predeal Regele Gustav al V-lea al Suediei. A fost primit Ja graniţă de M S Regina. Apoi la Sinaia de M. S. Regele. Regele Suediei. Augustul oaspete a stat în ţară până ieri, când a plecat. Uri eveniment de avia{iune. Un fapt de mare însemnătate pentru navigaţia aeriană s’a petrecut în Anglia. Un ziar a instituit un premiu pentru acela care va izbuti să sboare cu aeroplanul dela Londra la Manchester. Au concurat doi inşi: un englez şi un francez. www.dacaramamca.ro 914 ALBINA A izbutit francezul Paulhan. El a fost sărbătorit şi In Anglia şi mai ales la întoarcerea în ţara sa, la Paris. Premiul eră de 250.000 lei. Starea agricolă a ‘României. la finele lunel Aprilie 1910 5t, n- Luna Aprilie a fost caracterizată printr’un timp schimbă-cios, fiind aci răceală aci căldură, prin ploi dese cari, deşi n’au fost prea îndestulătoare, au căzut la intervale scurte, şi prin dese vânturi tari. In primele sale două zile lapo-viţă şi ninsoare în cea mai mare parte a ţărei, cu deosibire în partea de jos şi în cea de lângă mare. Districtele mai ploioase, cu cantităţi de apă de la 50 la 60 mm. sau mai mult sunt: Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Muscel, Prahova, Râmnic, Putna, Bacău, Neamţşi Roman; cele mai secetoase, cu mai puţin de 30 milimetri: Ialomiţa, Constanţa, Brăila şi Tutova. In multe părţi din aceste din urmă patru districte şi chiar în unele regiuni din Ilfov, lipsa ploilor satisfăcătoare începuse să fie simţită la sfârşitul lu-nei Aprilie. Ninsoarea dela începutul lunei fiind precedată şi urmată de lapoviţă sau ploaie, n’a putut formâ o pătură mai groasă decât pe unele locuri din partea de sus şi din cea muntoasă a ţărei; chiar acolo unde s’a prins câte puţină, s’a topit repede în cursul zilelor. Ploile ce au căzut în cursul acestei luni şi perioadele călduroase ce le-au urmat, au făcut ca întreaga vegetaţiune să ia pretutindeni o desvoltare repede şi extraordinară, iar lucrările agricole şi semănăturile să se poată 'face cu înlesnire şi în bune condiţiuni. Semănăturile de toamnă (grâul, secara si orzul) sunt neobişnuit de frumoase în întreaga ţară şi cu toate că au fost păscute cu vitele, sau tunse cu coasele şi seceră-torile, totuşi sunt aşâ de înalte în cât în multe părţi, mai ales pe locuri grase, din cauza ploilor sau a vânturilor s’au culcat. Ele au dat în noduri în ultimele zile din Aprilie; iar la secară şi orz în multe părţi din câmpie a început să apară spicul. Rapiţa a înflorit în vremea călduroasă din a doua decadă, iar la sfârşitul lunei începuse a legâ rod. Ea se prezintă mai pretutindeni destul de bine. Semănăturile de primăvară, cum sunt: orzul, ovăzul, www.dacoromamca.ro ALBINA 915 nutreţurile, mazărea, lucerna, etc., s’au desvoltatşi ele repede şi sunt relativ mari, frumos crescute, bine înfrăţite şi înrădăcinate. Porumbul a continuat a se semăna pretutindeni în tot cursul lunii şi încă se mai pune în multe părţi şi acum. Acela semănat de timpuriu, în luna precedentă sau începutul acesteia, a răsărit; în unele părţi a fost pârlit de bruma din ultimele zece zile; asemeni cartofii şi fasolea. Sfeclele de zahăr şi de nutreţ au răsărit; ele acum se plivesc şi se răresc. Lucernierile şi trifoiştile s’au desvoltat mult şi au iarba îndestulătoare; la câmpie ele sunt gata de cosit. Fâneţele naturale d’asemeni sunt dese şi viguroase. Iarba pe câmpii a crescut mare şi vitele găsesc nutreţ în de ajuns pretutindeni; afară de nordul extrem al ţării unde din cauza răcelilor iarba n’a putut creşte mult şi vitele mari nu găsesc hrană destulă; totuşi vitele găsesc a se hrăni în de ajuns prin semănturile de toamnă care se dau spre păşune, sau din cositura lor. Viile s’au terminat de legat, săpat şi arăcit; către sfârşitul lunei viţa de vie a înfrunzit şi a dat lăstari; bruma dela 24 şi 25 şi aceea din ultimele zile a cam atacat lăstarii şi chiar rodul dela viile situate pe văile sau pe şesurile din vestul ţări, (Mehedinţi, Dolj, Gorj), pe alocuri în câmpie şi chiar prin districtele Vaslui, Fălciu, şi Iaşi. Arborii, arbuştii şi pomii roditori au înfrunzit şi înflorit în primele două decade având foarte multe flori cari au durat mult din cauza răcelilor ce au alternat; la multe specii s a format fructul. Cu toate că la unele specii de pomi, florile sau fructele au fost atacate în parte de răcelile ce au urmat, totuşi au legat foarte mult rod. Pe alocuri au apărut multe omizi. Pădurile erau de tot înfrunzite la sfârşitul lunei. In unele localităţi uin districtele Mehedinţi şi Gorj a apărut musca columbace, din care cauză vitele sufer şi lucrările agricole sunt împedicate. In definitiv la sfârşitul lunei Aprilie starea agricolă erâ în întreaga ţară cât se poate de satisfăcătoare; afară de districtele Ialomiţa, Constanţa şi parte din Ilfov şi Brăila, unde se simte nevoe“de ploae pentru semănăturile de primăvară. (După comunicarea "Observatorului astronomic"). www.dacoromanica.ro 910 ALBINA Prima Societate de Credit funciar Tţomân din bucureşti. De scrisurile funciare 4% 5i 5% esite la sorţi la tragerea 22-a sl a 57-a făcută în ziua de 9/22 Aprilie 1910 Aceste scrisuri sunt ejite la sorţi cu cuponul de Ianuarie 1911 £i se vor plăti al pari (sută în sută) la Casa Societăţii cu începere dela 1 Iulie st. n- 1910, 5% ă 1 000 lei. 1002, 1012, 1022, 1023, 1032, 1033, 1042,1043, 1053, 1072, 1073, 1082, 1083, 1092, 1093, 1121, 1131, 1141, 1161, 1171, 1205, 1225, 1235, 1275, 2702, 2722, 2732, 2742, 2752, 2762, 2772, 2792, 3240, 3250, 3260, 3270, 3280, 3503, 3513, 3523, 3533, 3543, 3553, 3563, 3573, 3583, 3593, 4305, 5101, 5111, 5121, 5131, 5141, 5151, 5161, 5171, 5181, 5191, 5308, 5318, 5328, 5338, 5358, 5368, 5378, 5388, 5398, 5801, 5811, 5821, 5831, 5841, 5851, 5861, 5891, 6109, 6119, 6129, 6179, 6189, 6199, 6301, 6321, 6331, 6341, 6351, 6371, 6381, 6391, 6405, 6415, 6425, 6445, 6455, 6485. 6495, 7003, 7013, 7023, 7043, 7053, 7063, 7073, 7083, 7093, 7906, 7916, 7926, 7936, 7946, 7986, 7996. 8105, 8115, 8125, 8135, 8145, 8155, 8175, 8185, 8195, 8587, 8597, 9302, 9312, 9332, 9342, 9362, 9372, 9513, 9523, 9533, 9543, 9553, 9563, 9573, 9583, 9593, 10002, 10012, 10022, 10032, 10042, 10052, 10062, 10072, 10082, 10092, 10103, 10113, 10133, 10153, 10163, 10183, 10193, 11103, 11113, 11123, 11133, 11143, 11153, 11163, 11183, 11193, 12605, 12615, 12625, 12635, 12645, 12655, 12675, 12685, 12695, 14609, 14619, 14629, 14639, 14649, 14659, 14669, 14679, 14689, 14699, 21300, 21310, 21320, 21340, 21350, 21360, 21370, 21380, 21390, 27612, 27622, 27632, 27642, 27652, 27672, 27682, 27692, 28100, 28110, 28130, 28140, 28150, 28180, 28190, 30305, 30315, 30325, 30335 30345, 30365, 30375, 32101, 32111, 32121, 32151, '32161, 32171, 32181, 32191, 32409, 32419, 32429, 32439, 32449, 32459, 32479, 32489, 32499, 34704, 34734, 34774, 34794, 35901, 35911, 35921, 35931, 35941, 35951, 35971, 35981, 35991, 39506, 39516, 39526, 39536, 39546, 39556, 39566, 42207, 42217, 42227, 42237, 42247, 42257, 42267, 42277, 42287, 42297, 42419, 42429, 42439, 42449, 42459, 42479, 42489, 42499, 51001, 51011, 51021, 51031, 51051, 51061, 51071, 51091, 53103, 53113,53123, 53133, 53153, 53173, 53193, 13203, 53213, 53223, 53233, 53243 53253, 53263, 53273, 53283, 53293, 53609, 53619, 53629, 52639, 53649, 54669, 53699, 54107, 54117, 54127, 54137, 54147, 54157, 54167, 54177, 54187, 54197, 54904, 54914, 54924, 54934, 55544, 54954, 54964, 54974,54994,55704,57203, 57213,57223, 57233, 57243, 57253, 57263, 57273, 57283, 57293, 58705, 58715, 58735, 58745, 58765, 58775, 57785, 58795, 61385, 61395, 63501, 63511, 63521, 63521, 63541, 63551, 63561, 63571, 63581, 63591, 64226, 64236, 64266, 64276, 64286, 64296, 64503, 64513, 64523, 64533, 64543, 64553, 64563, 64573, 64701, 64711, 64721, 64731, 64741, 64751, 64771, 64781, 65226, 65246, 65256, 65266, 65376, 65296, 68905, 68915, 68925, 68935, 68945, 68955, 68965, 68975, 68995, 69812, 69822, 69832, 66862, 69862, 69872, 69882, 69892, 70601, 70611, 70621, 70631, 70641, 76651, 70681, 70691, 75418, 75428, 75448, 75458, 75478, 75498, 75802, 75812, 75822, 75842, 75852, 75862, 75872, 75892, 76205, 76215, 76225, 76235, 76245, 76255, 76275, 76285, 75295, 79134, 79164, 79174, 79194, 81503, 81513, 81523, 81533, 81543, 81553, 81563, 81573, 81583, 81593, 85106, 85108, 85116,85118, 85126, 85136, 85138, 85146, 85148, 85156, 85158, 85166, 85168, 85176, 85178, 85186, 85188, 85196, 85198, 89902, 89912, 89922, 89952, 89962, 89972. 89992, 93707, 93717, 93737, 93747, 93757, 93767, 93797, 94625, 94635, 94645, 94655, 94665, 94675, 94685, 94695, 95800, 95840, 95850, 95870, 95880, 95890, 97504. 97524, 97534, 97564, 97594, 98615, 98625, 98635, 98655,98665,98676,98685,98695,100301, 100311, 100321,100331, 100341, 100361, 100381,100391, 101200,101210, 101220,101230, 101240 101250, 101260, 111546, 111556. 5% â 100 lei. 207, 217, 257, 267, 277, 287, 297, 4605, 8536, 8556, 8566, 8586, 8596, 9206, 9216, 9226, 9266, 9276, 9286, 16909, 16919, 16929, 16939, 16949, 16959, 16969, 16979, 16999, 24706, 24716, 24746, 24756, 24766, 24776, 24796. -------------------------- www.dacoromanica.ro A A A A^A^A^A^A^A^A^A^A^A^AaA-aa^ A A A A A A A -»•-*—*—■ „STER U A“ Societatea *Steaua* are de scop a lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţa contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de oel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de oel puţin un leu pe an. Fie-caro mem brii este îndatorat oa, în oel d’întâiu an după primirea sa, săfacâ e se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noL Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-tirosâ d-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, Ioau Kaliînlera, Membru al Academiei Roiţi ine.—Vice-preşedinte, Sara Şomăuesca, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spira C. ILaret, Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Bauu, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii: Petre (Mrboriceanu, Administrator al Casei Sf-Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central fi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; I. Dimttrescn Procople, senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlădescii, fost Ministru, profesor universitar; Crislu S. Negoescu, fost administrator al Casei Şcoaielor, profesor secundar; Pompillu Kliade, profesor universitar.— Cenzori, Const. Alimâneşteanu, inginer de mine; Preotul teonom Const. Ionescn, profesor secundar; Const. Aleiaudrescu, institutor. Depozit general pentru România de Maşini şi unelte, inginer Marcus & Berlescu, Bucureşti, str. Doamnei, 21. *Lăptarii model» din renumitele Fabrici: ALFA-SEPARATOR DIN 5TGGKHGLM, Paris, Berlin, Viena, Budapesta şi din fabrica Ber^edorfer Eisenwerk, Soc. anon. Bergedorf. Se găsesc în permanenţă în depozit: Separatoare Alfa-Laval, putinele de unt, maşini şi scânduri de frământat untul, încălzitoare şi recitoare de lapte, căni şi bidoane , aparate pentru controlul şi analiza laptelui, forme de unt, hârtie pergament ete. Unelte pentru creşterea vitelor, trocare, sonde, foarfeci de tuns, mărci de urechi pentru însemnat vitele, lanţuri speciale, etc., aparate pentru clocirea artificială şi creşterea păsărilor. Toate maşinile necesare pentru instalaţiuni de Lăptarii cu aburi. Maşinile Alfa-Separator sunt singurele adoptate de către toate lăptă-riile Domeniilor Coroanei, de către lăptăriile cooperative săteşti, de «Lăptăria Bucureşti» şi de toate lăptăriile mai mari din ţară. La cerere se trimite gratuit catalogul. (i—sr,). rw v v w v * v w rTT ^ t w vv 't t ▼ t t t t »—t-t t w w -r "T < www.dacQromanica.ro 3| - =11-----ir===^r===^g?găfc--=it===n==rj---1, . ,■ ,-^ie CREMA. PUDRA £1 SĂPUN „fL6RA“ nu se vând decât în embalagiul original arătat aci (un sfert din mărimea naturală) şi cu următoarele ■preţuri: Crema lei 1.50 —Pudră lei 2 —Săpun lei 1.25 Refuzaţi dar in interesul D-v. ca neveritabile dacă vi s'ar oferi aceste preparate în cantităţi mai mici sau altfel decât în embalagiul original aci arătat şi cu etichetele Vp.nliwsp., Crema şi Pudra «FLORA» se pot întrebuinţa fără grijă cât de mul timp, acest fapt e stabilit oficial de institutul de Chimie al Statului, care a constatat la 12 Septembrie sub No. i.iio,că: «Crema şi Pudra «Flora» nu conţin substanţe toxice sau de acele cari printr’o întrebuinţare îndelungată pot vătăma sănătatea».— Pomada de păr «Flora» neîntrecută pentru îngrijirea raţională şi higienică a părului; Borcan mare lei 2.60, mic lei 1.75—Capilogen «Flora» (apă de păr), curăţă mâtreaţa după câte-vă întrebuinţări; Sticla mare lei 3.25, mică lei 2.50— La nemulţumire să restitue costul pentru oricare din aceste preparate. 1------------------ J r pectosin 3ieanu vindecă tuşea cea mai rebelă şi e preparatul cel mai raţional pentru a trată cu succes bronşitele acute şi cronice, tnse convulsivă (măgărească), emfiseinul pulmonar etc. Sticla lei 3.— La Droguerii şi farmacii. J Nemojerul 3teanu Unul din cele mai puternice reconstituante ale corpului slăbit, măreşte greutatea corpului şi redă pofta de mâncare perdută, suveran pentru a combate anemia, lipsa sângelui, clorosa, debilitatea generală, dispepsia, con-stipaţia, Leucorea (poală albă la femei) Histeria, Neurastenia, Ameţelile, Slăbirea memoriei, Limfatismul, etc. He-moferul Iteanu este autorizat de Onor. Consiliul Sanitar Superior şi recomandat de eminenţii noştrii medici Prof. dr. Bui cliu, Prof. dr. Leonte, Frof. dr. Negel (Iaşi) şi alţii, după experienţele Îndelungate. — Preţul lei 4.— La Droguerii si farmacii. :ffl Nevralgiile cele mai rebele grenaj durerile reumatismului acut, articular lumbago, durerile de dinţi cele mai tari, mai ales nevralgice, precum şi ori-ce dureri provenite din răceală sunt combătute cu deplin succes prin întrebuinţarea ■ Pastilelor Nevrslgine Jurist .---------- Aprobatede Consiliul Sanitar Superior. Prjeţul unui flacon Lei 2.50, o dosă 50 bani. La Droguerii şi Farmacii. Inst de Arte WWW. i-r 1. St. Rasidesou.