Anul XIII No. 29—30, 18—25 Aprilie 1910. No. 9.—Bucureşti. 96.957, Redacţia şt Administrata Strada MS www.dacon ica.ro iiii ■ i! Mi i fîî’.'S WSi! ____ j»mi Anul XIII. Ho- 29—30 18-25 Aprilie 1910 1 Revistă Enciclopedică Populară >•}' Abonamentul In ţara pe an lei 5 „ ,, „ pe 6 luni „ 3 Abonam. In străinătate pe an lei 8 Un număr................ . 15 bani. Pantru anunolurl 1 leu linia. )Vlloa publicitate, 6 bani cuvântul, ,VIenusor iptele nepublioate ac ard. SUJVlflfîUI*: P. Dulfu, Luceferii (poezie). I. Kalirţderu, O precuvântare.. D. A. ţiicolaescu, Predică la înviere. I-, In Palestina. (Cu 3 ilustraţiuni). A. Ventul. Ifristos a înviat! Dr. Lux, Pământul si Com-ta D. Teleor, Sfaturi higienice. G. Popescu-5tânesti Reflexiuni asupra educaţiei copiilor. V. 5. Moja, Lucrările agricole în luna Maiu. V. 5- Moja, Cronica agiicolă, economică şi comercială. DIN ZIARE ŞI REVISTE: Pentru ce se însoară bărbaţii? — Exportul nostru de cereale CRONICA: Corpurile legiuitoare.— Dela Românii de peste hotare : Dr. Mi ron Crislea. (Cu portret). — Bibliografie. MUZICĂ: - La Iordan să alergăm ! cântec religios de T. Teodorescu. ILUSTRAŢIUNI: Nunta din Gana Galieei de Tinloretto, Girţa cea de Taină de Leonardo da Vinci, Gipa cea de Taină de Andrea Solari, Răstignirea Domnului de Tintoretto. SUPLEMENT: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 2 dela ÎS Aprilie 1910. SUPLEMENT ARTISTIC: Depunerea în mormânt, tablou colorat de Tizziano Vecelli. www.dacoromanica.ro Acei ce pentru neam se 5bat Şi-i lumineaz’a vieţii cale, Nu mor când ceasul le-a sunat Să părăseasc’ această vale. Trăesc şi după ce s’au dus, Neşterşi din zarea amintirii; Doar trecere-i al lor apus, Spre plaiurile nemuririi. Ga albi luceferi, ne trimit De sus luciri de vraje pline: Şi ’ndrumă neamul lor iubit, Ghiar şi din cer, tot spre mai bine- P. Dulfu. www.dacQromanica.ro 806 AI. BINA 6 precuvântare: Administraţia Domeniului Coroanei a s?os zilele acestea a 45-a cărticică din biblioteca sa populară. Această broşură lucrată de d-1 S. P. Rudian, tratează despre răsele şl creşterea porcilor. Dăm mai jos precuvântarea făcută de d-nul Ion Kalinderu, Administratorul Domeniului Coroanei. In 1897 şi 1898 am tipărit două cărticele despre «Economia Vitelor». Acum scoatem lucrarea de faţă despre «Porci», cari sunt aproape tot atât de trebuincioşi, prin foloasele ce aduc crescătorilor. In economiile agricole mici, ale sătenilor, acest animal merită să fie preţuit chiar deopotrivă cu vaca de lapte, atât pentru înlesnirea cu care se ţine, cât şi pentru venitul ce dă într’un timp relativ scurt şi mai cu osebire pentru îmbunătăţirea hranei. înainte vreme porcii se creşteau în mare număr şi se şi exportau, mai toţi, 90°/o, în Austro-Ungaria. N’avem date statistice pentru tot ce priveşte creşterea, vânzarea şi consumaţiunea porcilor. Din câte am putut găsi, şi anume din statistica Ministerului Agriculturei, Industriei, Comerciului şi Domeniilor, publicată în 1903, se vede însă că specia porcină eră reprezentată în ţară, la 1900, cu: 69 139 vieri 583 532 scroafe 783 172 mascuri 273 362 purcei 1.709 205 capete. sau în total Mai rezultă din statisticile întocmite de Direcţia generală a vămilor şi de Serviciul statistic din Ministerul de Finanţe, că s’au exportat: In 1877 » 1878 » 1879 » 1880 » 1881 » 1882 » 1883 sau în medie anuală 148 517 porci. Dela 1883 până la 1891 exportul a scăzut, din cauza măsurilor restrictive luate de Austro-Ungaria, în 1884—1885, pe motive do poliţie veterinară, cum şi din cauza răsboiului vamal, care a început la 1886 şi a ţinut până la aplicarea noului tarif autonom român, în 1891. In acest interval exportuL a fost în : 195 962 capete 142 506 153 607 92 143 175 430 136 317 143 654 www.dacoromamca.ro ALBINA 807 1884 de 73 648 capete 1885 » 36 275 1886 » 45 648 » 18S7 » 22 276 » 1888 » 18 672 1889 » 14 956 1890 » 3 887 1891 » 5 237 sau în medie anuală de 27 573 porci. începând din 1893, când s’a încheiat cu Austro-Ungaria a doua convenţie, care a intrat în vigoare la 14 Iunie 1894, exportul a crescut dela 18.557 la 40.804 în 1898, pentru a scădea iar în 1900 şi a ajunge în 1905 la 17 capete sau la 2560 kgr. în anul 1906. Am căutat să ne dăm seama şi de consumaţiunea interioară. Până la un timp n’am aflat însă decât numărul porcilor, cari s’au tăiat în oraşele capitale de judeţ, dar şi aceasta necomplect pe unii ani, de oarece nu existau în toate abatorii. Astfel, după Anuarul Ministerului de Industrie şi Comerciu, publicat în 1909, s’au tăiat în comunele urbane reşedinţe, cuprinzând şi capitala: In 1898 .................................. 70 560 porci » 1899 .................................. 75 984 » » 1900 .................................. 67 566 » » 1901................................ 77 956 » » 1902 .................................. 87 802 » » 1903 .................................. 73 255 » » 1904 .................................. 68 302 » » 1905 .................................. 38 934 » » 1906 .................................. 69 291 » Am mai găsit în revista «Arhiva Veterinară» No. 6 din 1909, un articol, în care d-1 medic veterinar Gli. Manolescu, pe lângă complectarea statisticei de mai sus, după cum urmează : 1907 .................... 76 741 1908 .................... 95 061 arătă şi consumaţia porcilor pe 1908 în celelalte comune. . După datele adunate de d-sa, s’âu tăiat în orăşele şi sate: . * ? 73 498 porci, cari adunaţi la: 95 061 » tăiaţi în capitalele de judeţ, dau un total de . . 168 559 » pentru ţara întreagă. -i- Dacă am avea aceste date pentru toţi anii, am putea vedea mai bine, întrucât e respândită creşterea porcilor şi consumaţiunea cărnii lor la noi. E drept că o bună parte din săteni se îngrijesc a avea câte un porc do tăiat pentru iarnă. Câţi sunt însă şi aceia cari nu l-au ? Intr’adevăr, din aceeaş lucrare a d-lui Manolescu, rezultă că consumul de carne de porc în 11:08 a fost aproximativ, pe cap, de 6,675 kgr. pentru locuitorii din capitalele de judeţe şi numai de 0,890 kgr. pentru ceilalţi! www.dacoixwnanica.to 808 AI BINA Aceeaş disproporţie e la noi şi cu privire la consumul de carne în genere, care in 1908 a revenit ca la 9 kgr. de locuitor, faţă de : 59 87 kgr. în Anglia. 52 70 » » Germania. 39 50 « » Suedia şi Norvegia. 35 60 » » Franţa. 3170 » » Belgia. 3130 » » Olanda. 29— » » Austria. 26 — » » Italia. E apoi ştiut că şi porcii ce se taie. de săteni, nu sunt îngrăşaţi aşa cum trebue, pentru a dâ o cantitate cât mai mare de carne, slănină şi grăsime. Exportul ce se poate face, împreună cu dorinţa de a contribui şi pe această cale la îmbunătăţirea hranei sătenilor au fost dar consideraţiunile cari ne-au îndemnat la publicarea acestei cărticele. Pentru întocmirea ei ne-ain adresat d-lui S. P. Radianu, agronom dela Institutul agronomic din Paris şi fost inspector în Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, cunoscut specialist, care în mod metodic descrie, nu numai rasele de porci, ci arată şi modul de creştere şi de îngrăşaro, rentabilitatea, cuin şi boalele porcilor şi mijloacele do prevenirea lor. In special nevoia creşterii porcilor pentru consumaţiunea ţăranilor, e de cea mai mare însemnătate pentru populaţiunea agricolă care se hrăneşte, după cuin am spus adesea, destul de rău. Pe Domeniile Coroanei am căutat să dăm cât mai mare des-voltare creşterii porcilor, aducând vieri de rassă, introducând, cultura napilor porceşti şi ajutând pe locuitori la facerea de cocini bune. Numărul porcilor a crescut mult dela luarea tuturor domeniilor în regie, fiind în 1908, de 2922 capete, proprietatea domeniilor 9422 capete, proprietatea locuitorilor. Din aceştia s'au vândut: 1521 de către domenii 1195 de către locuitori. E de sperat că odată cu punerea în vigoare a convenţiuniî cu Austro-Ungaria, creşterea porcilor va spori, ajungând la cifra-de mai înainte, dacă nu mai mult. Având o piaţă de desfacere uşoară, nu numai că se va procură şi locuitorilor un nou mijloc de venit, dar se vor obişnui a-i creşte şi pentru trebuinţele proprii, căci creşterea porcilor are tocmai particularitatea că se pot ţine în număr potrivit cu trebuinţele şi puterile fiecărui gospodar; chiar şi cultivatorii mici au putinţa de a creşte şi îngraşă un porc sau doi, cu zoana (go-zurile) şi nutreţurile eftine de cari dispune, ori pe cari şi le poate produce lesne, cum sunt: dovlecii, napii porceşti, etc. Creşterea pentru vânzare mai e apoi necesară şi pentrucâ purceii nu se prea caută, iar creşterea lor nu rentează, dacă nu se pot vinde la timp-cu înlesnire. Dar, pentrucâ vânzarea şi exportul mai ales, să se poată menţine, trebue ca creşterea şi îngrâşarea să întrunească anume con-diţiuni. Rasele de porci ce avem acum în Ţară sunt aclimatizate şi se mulţumesc cu o hrană destul de simplă. Ele ar fi şi mai. www.dacoromamca.ro At.BTXA 809 bune dacă s’ar creşte raţional şi igienic, aşâ cum şe urmează de Idă în Danemarca. Apoi cu timpul va fi trebuinţîDsă se treacă defîf exportul în stare vio sau tăiată..la exportul de carne şi slănină pregătită. Dăm şi în această privinţă ca exempltr tot Danemarca, căci acolo s’au înfiinţat tovarăşii pentru abatorii, fiind fiecaŞe membru obligat să dea anual un anume număr de porci. Cea mai mare parte din produse se trimit în Anglia, ţară renumită pentru ra-selo de porci Yorkshire şi Berkshire pe care Danezii le-au importat şi selecţionat intr’atâta, că azi concurează pe crescătorii englezi. In sfârşit credem că am pus la îndemâna crescătorilor un tratat potrivit trebuinţelor economiei porcilor. Bukle a zis «că cele mai bogate ţări, nu sunt cele pentru cari natura a fost mai darnică, ci acelea cari au oameni mai muncitori». Ţara noastră e, din fericire, dintre cele mai bine înzestrate. Ni se impune deci cu atât mai mult să năzuim mereu înainte, -căutând a expioatâ şi perfecţiona toate ramurile do bogăţie. Ion Kalimlcru. Predică la (riviere. c Hristos s’a sculat din morţi; începătură celor adormiţi s’a făcut». (Cor. 15, 20). • fraţilor, Glas de bucurie mare s'a desprins dela mormântul Dom-mnlui, vestea mântuitoare de «Ifristos a înviat. Nu este aici, că s'a sculat precum a zis; veniţi de vedeţi locul unde a zăcut».— spune îngerul femeilor ce-L căutau cu miresme Ia mormânt, iar ele se înspăimântă, nu-şi Cred ochilor dar nu-i vis, nu-i părere, ci-i aevea. Domnul Ifristos li se arată plin de mărire. II văd, II simt, II aud; dar strălucirea lui le orbeşte: «mergeţi şi vestiţi fraţilor mei, ca să meargă în Galileia şi acolo mă vor vedea». Uimite ele duc ucenicilor vestea cea scumpă. Şi Ifristos răsare în mijlocul apostolilor prin uşi încuiete, răsare ca din pământ, li prind Dumnezcescul lui cuvânt — Pace vouă! —II pipăie şi iată are carne şi oase, iată semnele cuielor, iată puterea sa nesfârşită; nu-i părere, nui vedenie, ci i If ristos Domnul şi Dumnezeul lor şi al nostru. Hristos a înviat cu adevărat, Hristos a zdrobit puterea morţii. «Ifristos a înviat» se vesteşte la toată zidirea. Ifristos s'a preamărit înaintea noastră cu slava sa din început; Hristos ne-a deschis drum sigur spre viaţă.—Ilris-fos s'a sculat din morţi; începătură celor adormiţi s'a făcut. Ifristos cel înviat este temeiul învierii noastre viitoare. www.dacQFomamca.ro Din minunile Domnului nostru Iisus Hristos NUNTA DIN CANA GALILEEI (Tubleu iio Tintoretto (1512—1594». Se u£iă intr’e biserică din Veneţia), ALBINA 811 Acest mare adevăr,— că. învierea lui Hristos este chezăşia nestrămutaţii a învicrei noastre din morţi. — vreau să vi-l desvălui astă-zi, pentru a preamări şi mai mult ziua mare a învierei Domnului şi Mântuitorului nostru Hristos. Fra Iilor, Dcla mormântul lui Ilristos nu se înalţă numai Cel ce a biruit şi a risipit cătuşele morţii, ci reînviază Hristos prin învierea sa credinţa şi nădejdea apostolilor, le aprinde focul dragostei până la jertfă pentru adevăr şi dreptate, pentru adevărul cel mai înalt: Hristos cel înviat —. Prin înviere Hristos se vesteşte lumii, prin înviere se vădeşte atotputernicia sa, prin înviere dragostea creştină renaşte lumea, prin înviere Ilristos adevereşte învierea noastră viitoare după cuvântul Scripturii: «Precum prin Adam toţi mor, aşa prin Ilristos toţi vor înviă (Cor. 15,24).* Lăudaţi-l pre El toate neamurile, binecuvântaţi-1 popoare. • Hristos s’a înjosit ca să ne înalţe; Hristos s'a supiis legei ca să ne scoată de sub lege; Hristos s'a supus morţii ca să ne redeă viaţă; Hristos a înviat ca să ne adeverească învierea noastră viitoare, de care toţi ne vom învrednici, dar nu toţi ne vom bucură: «că la ziua cea mare a judecăţii vor învia drepţii întru învierea vieţii, iar cei răi întru învierea osândirii». - . -, Că precum a înviat Ilristos din morţi cu toată fiinţa sa, tot astfel va fi şi la învierea cea de obşte; că se vor ridică într'o clipă din noianul vremilor apuse sufletele şi trupurile celor morţi şi se va îmbină fiecare suflet cu trupul său reînoil la glasul fulgerător a lui Hristos, cu trupul renăscut asemeni trupului Domnului cel înviat, căci toţi se vor schimbă după cuvântul apostolului : «nu toţi vor muri, dar toţi se vor schimbă». (Cor. 15 v. 51). Iar despre aceasta : 1) ne şopteşte inima noastră, ne adevereşte firea întreagă, ne spune neîncetat Scriptura, 2) ne strigă cu glas de trâmbiţă Domnul Hristos cel înviat prin viaţa sa între noi, prin minunile sale şi mai presus de toate prin învierea sa. I. Am zis că inima ne spune de învierea deopotrivă a sufletului şi a trupului la obştescul judeţ. La Dumnezeu toate isvorăsc din dreptate desăvârşită, aşa ne spune şi firea noastră şi sf. Scriptură. Dar nu-i drept ca doi să lucreze şi unul să mănânce, nu i drept ca doi să răpească şi unul numai să globească, nu-i drept ca doi să fie tovarăşi nedespărţiţi la bine cât şi la rău, la dureri ca şi la bucurii, la minciună cât şi la adevăr, la omor cât şi la jertfă pentru dreptate, iar la urmă numai unul singur să se răsplătească ori să se pedepsească, numai el singur să-şi dea socoteala. www.dacoromamca.ro ALBINA 912 Ce fel (le., dreptate e asia şi cum poţi. despart'/ sufletul, de (rup? Că de face omul vre- o nelegiuire, cin nu se împărtăşeşte din. ea şi trupul şi sufletul său ? Că dela trup pleacă ispitele şi dela inimă pornesc păcatele y*Din prisosul inimii, (jrăeşle gura». Au nu a păcătuit Atlam sufleteşte prin trufia, de a fi Dumnezeu şi trupeşte prin gustarea fructului oprit? Şi când se tulbură sufletul nostru de dureri ascunse, nu se uită şi de hrană, nu se dcsvulue furtuna sufletească în privire, în mişcare şi în ţoală fiinţa noastră ? Şi de vin atâtea ispite prin trup, nu se înfrânează şi el de plăcerile trecătoare, înarmăndu-se cu tărie şi statornicie în virtute pentru desăvârşirea şniţelului ? El rabdă şi chinuri şi moartea eroică pentru isbândd sufletului asupra păcatului. Şi este atât de firească tovărăşia aceasta între trup şi suflet că şi judecătorii lumeşti pedepsesc atât sufletul căi şi trupul pentru călcările de lege şi răsplătesc cu aceeaşi măsură nevinovăţia. Că de pedepseşti cu temniţă pe ucigaş, pedeapsa lui nu-i numai trupească ci mai grozavă e mustrarea lăuntrică, furtuna din suflet. Iar dacă judecă astfel oamenii şi găsim dreaptă această sentinţă, cum vreţi să facă nedreptate stăpânul dreplăţei ? Să nu fie! Drept aceea se va sculă la judecată nu numai sufletul cel veşnic viu, ci şi. trupul cel renăscut prin întruparea şi jertfa şi învierea Domnului lisus Flristos şi alunei vom putea zice cu Scriptura: «Inghiţiiu-s-a moartea întru biruinţă». Mă va întrebă cine-va insă: cum se vor găsi loa.te osemintele, toate părţile tutui or, cum se vor întruni în acelaş-trup cărnurile putrezite, cum se va adună pulberea spulberată ele vânturi a celor ce s'au ars, cum se va sculă din trupul cel putrezit, trupul cel duhovnicesc şi luminat prin învierea renăscăloare? Voi răspunde cu răspunsul Sf. A-postol Pavel: «nebune, tu ce sa meni nu învia:ă, de nu va. muri ? şi ce sameni nu trupul care va să se facă sameni, ci grăuntele numai... iar Dumnezeu îi dă lui trup precum voeşte» (Cor. 15 v. 36—38). Iată, fraţilor, că Dumnezeu ni-a pus în lume pildă vie şi icoană adevărată a învierii noastre viitoare, pildă ce se repetă mereu înaintea noastră spre a ne reaminti neîncetat că viata aceasta pământească e drumul spre viaţa veşnică pentru care ne pregătim. Şi dacă se înfăptuiesc sub ochii noştri astfel ele minuni, că din sămânţa de nimic ce putrezeşte şi se strică de apă răsare un pom plin de viaţă cu rădăcini, irunchiu, crengi, cu frunze nenumărate, cu flori şi fructe o lume întreagăY —şi aceasta pentrnea aşa a orânduit Dumnezeu Cel atotputernic,—cum să nu crezi că acelaş mare urzitor a toate va reînchegă aceea ce a fost şi va readună aceea ce s'a împrăştiat, cum să nu crezi că Cel ce a făcut lumea din nimic, o va reface când va roi din părţile sale ? Că de se petrec sub ochii noştri astfel de minuni, orânduite dintr'un. www.dacoromanica.ro una ooa de taină. Vederea sălii din mănăstirea .fcMn Maria delle Graaie. din Milano, unde se află augrăvi. a cea de tamâ* a lui Lecnardo da Finei (1-J5*?—1519;. în fund ~ pe părete 814 Af.niXA început de Dumnezeu prin legile lirei şi nu ne îndoim de adevărul fiinţei lor, nu trebiie să ne îndoim nici de invi■ erea viitoare, pe care acelaş mare legiuitor a orânduit o şi 'a înscris-o adânc în inima noastră, în cartea firei şi în cartea cărţilor în Sf. Scriptură. II. Dar adevărul învierii morţilor la judecată îl întăreşte întruparea Domnului şi Mântuitorului Hrislos în trup o-menesc, minunile sale şi mai presus de toate învierea sa din morţi, icoană limpede a învierii noastre. Că dacă numai sufletul va fi viu în veci, cum se explică întruparea Domnului Dumnezeului nostru Iisus Hristos, care a sfinţit trupul omenesc şi l-a spălat de păcatul strămoşesc ? Cum s'ar fi înjosit Dumnezeu să se întrupeze după chipul cel perilor, în corpul cel mânjit de păcate grele, cum ar fi înviat trupul său spre o viaţăhouă făcându-se începătură celor adormiţi» ? Ori n’ar fi găsit Dumnezeu o altă cale mai demnă,pentru a mântui numai sufletul nostru? Adevărul este că trup şi suflet nu se pot despărţi unul de altul pentru totdeauna, fiind din fire un întreg, pe care Hristos, Mântuitorul lumii, l a reslatornicit în întregimea sa. Ba mai mult; încă fiind Hristos între ucenicii săi s'a arătat nu numai lămuritor adânc al sufletului nostru, ci şi îndreptător al trupului, izbăvitor al neputinţei lăcaşului omului celui nou, al templului Dumnezeeşlilor taine. înaintea sa durerile se risipiau, orbii vedeau, muţii auziau şi toată neputinţa se ascundea de faţa sa cea iubitoare de oameni. Moartea însăşi se plecă Domnului vieţei şi El învie pe fiica lui lair numai atingănd-o, ca şi cum ar deştepta-o dintr’un somn adânc. Fiului văduvei lui Nain, care eră pornit spre mormânt îi strigă: —* Ţie zic scoală-le»; atât numai şi eră deajuns ca viaţa să revie şi morţii să învie. Ce să zic de învierea lui Lazăr cel mort de patru zile, care putrezise aproape şi pe care Iisus îl chiamă la viaţă cu cuvântul: *Lazâre, vino afară*! Că cine se poate împotrivi poruncei lui Dumnezeu ? Au nu este aceasta icoana atotputerniciei lui Hristos, care va strigă la Il-a înviere celor adormiţi şi se va ridică la glasid sau ca din pământ noianul celor adormiţi si a celor vii?! Că de ar fi înviat Hristos nu 3, 4, ci un singur om, nu va puteă înviâ şi 10 şi 100 şi 1000 şi zeci şi sute de mii şi-o lume întreagă, că toţi avem o fire şi-o lege şi firea se supune stăpânului ei, Dumnezeului celui veşnic, lui Hristos cel atotputernic ? Şi Hristos a. învins moartea şi s'a sculat prin a sa putere din morţi, ca să întărească cu temelie de stâncă biserica sa; s'a ridicat cu trupul său din morţi ca să ne arate iegana vie a trupurilor noastre la învierea cea de obşte. www.dacaromaiiica.ro ^ ig» Cina cea de taină Tablou de Andrea Solari, (1458—1516) copie de pe celebra pictură murală a lui Leonardo de inci. Se aflu în aceeaşi sală cu originalul. Se 816 ALBINA Hristos a înviat ca să învie viaţa noastră prin învierea credinţei apostolilor şi prin ei a lumii întregi, prin învierea dragostei dintre noi. Hristos a înviat ca să reînvie nădejdea nestrămutată spre viaţa veşnică. «Hristos s'a sculat din morţi; începătură celor o dormiţi s'a făcut? . Hristos a zdrobit păcatul, Hristos a prădat iadul, Hristos ne-a deschis cerul «că precum prin A dam toţi mor, aşa prin Hristos toţi vor inviăt. Hristos a zdrobit puterea morţii, să ne bucurăm cu toţii şi să strigăm cu apostolul: «moarte, unde îţi este acul, unde îţi este biruinţa, iadule?» (Cor. 15 v. 55). Aşa dar cum că morţii vor învia mărturiseşte: 1) inima noastră, firea întreagă şi sf. Scriptură şi 2) întruparea Mântuitorului în trup omenesc, minunile sale şi mai presus de toate învierea sa din morţi pe care o sărbătoreşte azi toată creştinătatea, sărbătoarea strămoşilor noştri, a noastră şi a urmaşilor noştri, sărbătoarea lumii întregi — învierea tui Hristos. III. Vedeţi dar, fraţilor, Hristos ne-a renăscut întreaga noastră fiinţă şi sufletul şi trupul nostru şi s'a pus pre sine pildă vie şi scop al nădejdilor noastre. Ne a pus ca ţintă desăvârşirea sa şi ca răsplată fericirea veşnică, de care se vor împărtăşi toţi cei ce vor crede în lisus Hristos cel înviat, care se vesteşte la toată suflarea. Se vor împărtăşi de acea veşnică viaţă în fericire şi adumbrire de raze dumnezeeşli, cei ce se vor renaşte la adevăr şi dreptate, la înfrăţire şi iubire creştină. Reînvierea noastră sufletească prin învăţătura creştină este chezăşia fcricirei veşnice la a doua înviere. De aceia, fraţilor, să ne luăm hotărîre puternică de a sfârşi odată cu răutatea, cu răpirea, cu uşurinţa sufletului, eu deşărtăciunea luxului şi a mândriei, cu nepăsarea asta de aproapele nostru ce suferă, să încetăm cu beţia, cu îmbuibarea, să încetăm cu tot păcatul ce ne stăpâneşte şi renăscuţi prin Hristos cel înviat, să ne înfrăţim spre cele bune, căci viaţa-i scurtă, ispitele sunt multe şi omul uşor alunecă. Să ne gândim neîncetat la ziua grozavă când Mântuitorul Va veni cu slavă mare să judece viii şi morţii, când dreptatea singură va fi judecător şi vom auzi fiecare sentinţa veşnică. Atunci Hristos cel chinuit, batjocorit, înjosit de oameni, Cel ce a iertat toate, Cel ce a mângâiat dureri, a curăţit păcate, a şters lacrămi, Cel ce a îndreptat toate metehnele şi slăbiciunile noastre, Cel ce se rugă pentru cei ce-l duceau la Golgota: «Doamne, iartă-le lor, că nu ştiu, ce faci» va fi neînduplecat; că va pune să judece faptele noastre şi să hotărască dreptatea şi atunci strigă celor vinovaţi ca şi fariseilor: «de nu vi s'ar fi spus, păcat nu aţi aveă». Atunci se va auzi cuvântul înfricoşat pentru www.dacocomamca.ro ALBINA 81.7 cei păcătoşiDuceţi-vă dela mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui; că ani flămânzit şi nu mi aţi dat să mănânc, am însetai şi nu mi-aţi dat să beau, strein am fost şi nu m'aţi primit, gol şi nu m’aţi imbricat, bolnav şi în temniţă şi nu m’aţi cercetaţi .—{Mat. 25 v. 41—43), că toate acestea trebue să le facem noi aproapelui nostru. Drept aceea să ne lăsăm duşi de vânturi, nici de ispite şi plăceri deşarte, ci reînviind la o viaţă creştinească să pregătim viaţa veşnică, spre care toţi suntem, călători, ca să ne putem învrednici de chemarea sfântă la viaţa fericită şi la împăcarea nesfârşită în Hristos lisus, ca "e va vesti celor drepţi: «Veniţi bine-cuvăntaţii Părintelui meu de moşteniţi împărăţia, care este gătită vouă dela întemeierea lumii; că am flămânzit şi mi-aţi dat să mănânc, am însetat şi mi-aţi dat să beau, străin am fost şi m’aţi primit, gol şi m’aţi îmbrăcat, bolnav şi în temniţă şi m’aţi cer-celat». (Mat. 25 v. 34—36). Fie dar ca şi noi să ne învrednicim de această sfântă chemare, pe care Hristos cel înviat ne a împuternicit sâ o cucerim prin harul şi iubirea sa de oameni, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Dela Ierusalim la lerihorţ- Marea Moartă. Iordanul Hagiii. fyfâfclice Scalek a făcut o călătorie în Palestina. De oarece dă amănunte foarte însemnate despre Marea moartă, lor- Jdan, Ierusalim, locurile slinte alo creştinilor, mahomodani- A lor şi ovreilor, vom da şi cetitorilor noştri o prescurtare din ele. „Plecarăm pe poarta Damascului, cea mai însemnată şi mai măreaţă din cele şapte ale Ierusalimului, spre Ierihon. Cinci ceasuri au alergat pe drumul plin do praf, caii de soiu, arăbeşti, înhămaţi câte trei, buziş. Calea şerpueşte de-a curmezişul prin dealurile lui Efraim, tot la vale, prin dealuri şi văi nesfârşite, pietroase, crepate de arşiţă, pe cari cresc numai mă-nunche de iarbă sărăcăcioasă, hrană pentru oile slabe ale Beduinilor. Pe drumul şerpuitor acoperit cu pulbere albă văroasă, ajungem cete de hagii pe jos, mai toţi Ruşi. Mă lovesc mutrele ve- D. A. Nicolaeşcu, www.dacoromanica.ro 818 A PRIN A sele, evlavioase, ale acestor mucenici, cari se simt fericiţi că se pot târî în dogoreala soarelui către Ierihon. Numai copiii plâng. Partea din urmă a drumului se coboară foarte răpede de pe muchea priporoasă a muntelui spre Iordan, care e la patru sute de metri mai jos decât faţa mărei şi la o mie două sute de cât Ierusalimul. De-alungul unei costişe priporoase gonesc caii la vale, în cât ne iau fiorii. Ne turbură şi mai mult simţirea ciudată ce ne stăpâneşte că ne coborîm într’o arşiţă care apasă ca o pătură greoaie asupra văei. Din cer se varsă lumină albă, orbitoare, care se lasă pe noi ea un înveliş ; iar albul sur al pământului ne pare cenuşe fierbinte. Jos, în fundul văei, scântee cristale de sare şi printre ele cresc din bielşug mărăcinii scurţi, la coloare ca pulberea, vestitul Rizyphus spina Cristi, clin care au făcut cununa lui Iisus. www.dacoromanica.ro Vedere din Palestina. 820 ALBINA Zidirile Ierihonului, cari odinioară au căzut în sunetele trâm-biţilor lui Iisus Navi. Acuma le cercetează învăţaţii. Nu ne lasă să întrăm în cetate, ci poposim în Ierihonul nou, cevâ mai la miază-zi, unde găsim câtevă oteluri şi nişte grădini de banani şi balsam, un lagăr de Beduini şi un schit de călugări ruşi. Ne urmăm drumul. Caii noştri arăbeşti, după un drum de 27 de km., nu arată nici urmă de oboseală. Mergem prin stepa veşnic aceeaşi. Vedem mereu numai mărăcini, năsip albicios şi munte pleş. Marea, ca de plumb topit, o vedem abia după ce am ajuns pe ţerm. Se întinde albă cenuşie, nemişcată, fără unde, fără peşti, fără oglindire, mai că ne-deosebindu-se de pustia ce-o înconjoară. înaintăm în ea pe-o plută, gustăm din apa sărată, în care din pricina căldurei se aşează atât de multe minerale, în cât nu mai poate trăi în ea nici o vietate. Aşâ e de deasă şi de grea este apa lacului asfal-tit sau Mărei moarte, în cât nu te poţi afundă în ea. La resărit şi la apus se întind zidurile de stâncă, galbene-ca-fenii ale Muntelui lui Moab, par’că spre a o mărgeni şi cad pri-poros în Marea moartă. Spre miază-zi o ceaţă întunecă zarea, nelăsându-ne să zărim Sodoma şi Gomora, dincole de mare. Dar nici nu e ce vedeâ: nici sat, nici păseri, nici iarbă. Nici un zgomot... Un cerşetor Arab vinde trandafiri de Ierihon. Dar tălmaciul ne încredinţează că floarea nu creşte la Ierihon, ci că Beduinii aduc din pustie această floare lemnoasă. Plecăm la vadul Iordanului. Mărăcinişul e mai nalt, ca nişte tufe; cu cât ne apropiem mai mult de râu cu atâta e năsipul mai moale, mai lutos; e un Iei de câmpie cu iarbă, sălcii şi papură. In sfârşit dăm de-un loc gol, umblat de oameni; am ajuns unde fliul lui Dumnezeu a primit botezul dela Ioan. Iordanul e lat şi răpede şi face acoleao cotitură, pe celălalt mal crengile sălciilor se pleacă până jos, iar printre ele se vede spinarea gălbie a muntelui Ghilead. Apa e turbure, gălbuie şi mocirloasă, iar ţermul, pe care ne aflăm, e din lut gras, de coloare gălbue, în care picioarele ni se afundă. Vederea nu e nici frumoasă, nici înălţătoare, nici deosebită, nici pitorească. Dar e neuitată, neasemănată, îţi răpeşte resu-flul, te stăpâneşte mai mult decât cea fârmecătoare vedere. O ceată de hagii ruşi, bărbaţii în caftane lungi negre, cu bărbi galbene-roşietece şi cu căciuli de blană; femeile cu feţe late, goale de idei, au sosit înaintea noastră. Au ajuns la scop. Cine s’a scăldat în Iordan, când ajunge în satul său, trece de sfânt, iar după moarte merge în raiu. In cămăşi nouă, albe, călcate cu îngrijire, întră în apa glo-doasă, ca şi cum ar întră în raiu şi cufundă în ea. O babă foarte bătrână, trecută de şapte-zeci de ani, cu un moţoc de păr alb pe capul ce se clătină mereu, tocmai ese din baie. Prin cămaşa udă i se ghiceşte trupul zbârcit şi uscat. Se îngenuchea, iar soţul ei, tot aşâ de bătrân, îi scoate cămaşa şi-o www.dacoromanica.ro O stradă în Ierusalim. www.dacQFomanica.ro 822 ALBINA întinde pe o tufă să se usuce. Ea, goală, stă cu privirile pierdute, nici nu ne bagă de seamă că suntem acolo. Cu ce bogătaş şi-ar schimba bătrâna, în clipa aceasta soarta? Ce mulţumiri pământeşti i-ar putea da fericirea aceasta ce i-o dă-rueşte credinţa? Mai pe sus de ori ce închipuire e puterea acestei ţeri pline de taină. ntr’o lume întunecată şi plină de patimi apăru divinul -.M' întemeietor al creştinismului spunând oamenilor, că me- nirea lor pe pământ e, să trăească în cea mai deplină armonie, să fie între ei ca nişte fraţi şi să aibă milă unii de alţii. Armonia dintre oameni şi sfânta pace în lume : iată idealul Domnului nostru lisus Hristos. Şi când ne gândim că astăzi, chiar după aproape două mii de ani, omenirea încă nu este pătrunsă de sublimele învăţături ale creştinismului, o întristare ne cuprinde inima făcându-ne fără voie să ne gândim, cum se poate ca omenirea să fie atât de rea. De-şi Mântuitorul prin învăţăturile sale îndepărtează pe oameni dela fapte rele, dela câştiguri nedrepte în paguba de aproapelui, totuşi lumea în orbirea ei se pare, că preferă înfăţişarea în locul realităţei şi minciuna în locul adevărului! Ce principiu mai mântuitor decât acesta poate fi: Numai cine se teme de Dumnezeu şi li ascultă poruncile îşi poate aşteptă liniştit sfârşitul vieţii fără să se teamă de nici un rău! Dar ce imagine mai frumoasă de cât aceasta poate fi, când ne zice: «Mila şi adevărul să nu vă părăsească, scrieţi-le în inimile voastre». Şi iarăşi ce sfaturi mai binevoitoare decât aceste pot fi când ne spune: I. Hristos a înviat! www.dacaFomanica.ro ALBINA 823 «Dreapta judecată şi prevederea sunt cea mai mare podoabă pentru oameni»! Şi ce balsam vindecător ne toarnă în inimile noastre când zice: a.Dumnezeu binecuvintează coliba drepţilor şi dă har celor umiliţi şi cu inimă curată»/ El ne dă normă de purtare în viaţă când ne spune: Nu fii mândrii, mincinos, nu vărsă sânge nevinovat nici chiar vinovat. Nu unelti gânduri rele în inima ta. Nu te grăbi a face răul. Nu fii martor mincios şi nu semăna desbinări între oameni». Pe cel drept îl caracterizează astfel: «Gura dreptului este izvorul dreptului, iar gura nelegiuitului ascunde nedreptate.» Iisus caracterizează armonia dintre cetăţeni prin următoarele cuvinte: «Cetatea se înalţă prin binecuvântarea celor oneşti şi se surpă prin gura celor nelegiuiţi». Vorbind de cel nelegiuit, Mântuitorul îl compară cu frunza pe apă, când zice: ■Nelegiuitul îşi dobândeşte câştig amăgitor, iar cel ce seamănă dreptate, plată sigură*. Valoarea femeii oneste Mântuitorul o arată ast-fel: *Fe-meea virtuoasă este coroana bărbatului, iar cea necinstită este întocmai ca putrigaiul în oasele lui-». In privinţa relaţiunilor dintre oameni Iisus zice: tCel ce umblă cu înţelepţi, înţelept este; iar cel ce se însoţeşte cu nebunii, nebun este». Dar ce mărgăritare mai preţioase pot fi decât aceste două proverbe cu privire la cel înţelept: «înţeleptul se teme şi se depărtează de rău, iar nebunul se îngâmfează şi nu se teme de rău. Cel târziu la mânie cu multă minte este, iar cel iute la mânie înalţă nebunia»! Lenea are în totdeauna urmările cele mai rele : Drumul leneşului este ca un gard de spini, iar cărarea celor drepţi este o cale bătută». «Cel leneş la lucru este frate cu risipitorul». o-Nu iubi somnul ca să nu sărăceşti, deschide ţi ochii tăi şi vei avea pâine de ajuns». Lăcomia, divinul Mântuitor o caracterizează ast-fel: www.dacQFomanica.ro 824 ALBINA «Mai de 'preferat este o avere mică\dar cu dreptate, decât o avere mare cu nedreptate». g 3 Cei doi duşmani ai omului sunt: mândria şi|măreţia. «Mândria, zice Iisus, merge înaintea dărăpănârei şi măreţia înaintea căderei». In privinţa respectului faţă de părinţi Mântuitorul se exprimă ast-fel: « Cel ce blestemă pe părintele său, pe muma sa, lumina a-celuia i se va stinge în întunerecul cel mai negru». Iată cuvintele pe cari Mântuitorul le zice în favoarea celor asupriţi: «Deschide-ţi gura pentru cel mut şi apără pe cel apăsat şi lipsit». In privinţa femeii virtoase Iisus zice: «Preţul unei femei virtoase întrece cu mult pe al mărgăritarelor şi al briantelor celor mai scumpe. Femeea onestă îşi dechide gura cu socoteală şi legea bunătăţei este pe limba ei. Ea nu mănâncă niciodată din pâinea leneviei». Din cele spuse mai sus rezultă, că învăţăturile mântuitorului sunt un balsam, care vindecă ori ce rană a sufletului. Când aceste învăţături vor fi adânc strecurate în gândurile tuturor oamenilor, ca să domnească în lume dragostea nefăţarnică, înfrăţirea şi sfânta pace, atunci numai vom putea zice că omenirea şi-a însuşit sublimele principii ale creştinismului. * * * Fă, o Doamne, ca cel puţin în aceste sfinte zile să ne reculegem, ca să ducem o viaţă mai creştinească şi mai lipsită de patimi. Din înălţimea de unde ne stăpâneşti, o Părinte ceresc, te rugăm cu umilinţă să ne dai prilejul de a ne zice mulţi ani,, tradiţionalul salut de „Flriştos a înviat11! şi răspunsul de Adevărat a înviat! A. Vfintul. — Unde nu e cap, vai de picioare! fi. Pann. www.dacaromanica.ro ALBINA 825 La lordarţ să alergăm Cântec relijios popular Cules ?l armonizat de T. TE6D0RE5GU. Andantino Soprani Alţi Ttiiori Basi -4 -rEF -90-0- n m ■#— 4: ■ 4 i I rrt: -J—I ~i-~+ —---------------^--------- Ve — niţi toţi să _l— - P #■ Dom—nu —lui Chris—tos, H—M- V 0 -jyy* —^ -1 -i—+ i • , ■ Ft)—# * • î *• 0 Yjr »—#- 4-0- '0 r v 3—44 rr ♦ -0- ■ 0 1 V j: :N5 i A L t; J i- J3 -0 — -• m n». J-.-U jj i # • 0 ~ m »- Jm m • -j- S *r.- ~~V- £= £ ţ:- ne—a—du—nâm Vit — le — e — mul să—1 lă—s-ăm . La Iordan să alergăm Minune nouă să vedem, La Iordan cel râu frumos C’acolo vine Christos. 3. Duhul sfânt dela cer sboară, -In chip de porumb pogoară; Apele să le sfinţească Şi pre noi să ne spăsească. 4. Şi Ioan Botezător, Al pustiei locuitor, - Mai ’nainte se găteşte, Pocăinţa o vesteşte. www.dacoromanica.ro 826 ALBINA 5. Pre toţi vrea să-i mântuească Şi cu apă să-i stropească, In Treime să-i boteze Legea să le-o îndrepteze. 6. Când sosi Domnul Christos Iordanul s-a întors înapoi fugind cu pripă, Iar Prorocul sta cu frică. 7. Christos îl chemă la sine : «Vino, Ioane, la mine, Vino acum şi cutează Şi cu apă mă botează». 8. Prorocul se temea foarte, Vrând să păşească nu poate; Ioan bine socoteşte Şi către Christos vorbeşte: 9. «Eu vreau botez de la tine, Şi tu vii acum la mine, Eu de tin’ mă spăimântez Nu ştiu cum să te botez». 10. Domnul Christos îi grăi: «Vino şi nu te ’ndoi Vino şi nu te miră Că aşa e voia mea». 11. Atunci Prorocul venind Şi de frică tremurând S’apropie şi cutează Şi cu grabă îl botează. 12. Cerurile deschizând', Duhul din cer pogorând’, Glas din cer se auziâ, Lui Christos aşâ-i grăia : 13. «Tu eşti Fiul meu iubit Intru care am voit, Tu din cer te ai pogorît, Din Fecioară te-ai născut, 14. Trup omenesc ai primit, Pre cruce te-ai răstignit, In mormânt te-ai îngropat, A treia zi ai înviat. 15. Pre Adam tu l-ai sculat Din cel loc întunecat Şi pentru-a Evei greşeală Ai venit în lume iară. 16. Frumos praznic cel trecut Intru care te-ai născut, Acesta-i mai luminat In care te-ai botezat. 17. Astăzi cu apă se spală A strămoşilor greşală, Păcatul cel de demult Care’n rai l-au fost făcut. 18. Veniţi toţi să ne-adunăm Lui Christos să ne rugăm Cu cântări alcătuite Ca nişte flori înflorite: 19. O ! Cerescule-Impărate, Spală şi-a noastre păcate Şi ne fă şi nouă parte De-a ta sfântă bunătate, 20. Pururea să te privim In veci să te prea mărim, Şi de-acum până ’n vecie Adam tot în rai să fie ! NB. Nuanţarea se va face după sensul vorbelor din fiecare strofă. Pentru mai multă variaţie, strofele 7, 9, 10, 13, 14 şi 15 vor putea fi cântate de solişti cu acompaniament de piano sau harmonium. Celelalte strofe se pot cântă alternativ de către două coruri, care se vor întruni la ultimele două strofe într’un choral general. www.dacoromamca.ro DEPUNEREA IN MORNA NT, copie de pe Tizziano-Vecelli (1477—1576). Restituirea Domnului Nostru Iisus Hristos. (Tablou de Tintorelto (1512—1594). Se află în Veneţia). 828______________________ALBINA Pământul şi cometa. La 19 Aprilie (2 Maiu), deci în Lunea Paştilor, cometa lui Halley va fi la 113 milioane de chilometri dela Pământ; la 30 Aprilie (13 Maiu), la 49 de milioane; la 2 Maiu (15 Maiu), la 37; la 7 Maiu (26Maiu), la 22 milioane. A-tunci va 11 la cea mai mică depărtare de noi. La 18 Maiu (31 Maiu), va fi la 65 de milioane şi se va depărta din ce în ce mai mult. Depărtările astea sunt socotite pentru mijlocul sâmburelui sau capului Cometei. Dar Cometa mai are şi coadă întoarsă îndăret pe linia care uneşte mijlocul Soarelui cu al Pământului, ca şi cum lumina sau altfel de raze pornite dela Soare ar împinge aburii ce se 'nalţă din sâmbure spre partea care nu se află întoarsă către el. Coada e lungă de mai multe milioane de chilometre. Coada a-ceasta o să întâlnească Pământul în noaptea lui 5 Maiu (18 Maiu) spre 6 Maiu (19 Maiu) şi anume c’o iuţeală de 280.000 de klm. pe ceas. Dacă materia din coadă ar fi deasă ca apa, nemic n’ar putea scăpă de pieire desăvârşită toate vietăţile de pe Pământ. Din fericire, materia din coada lor e aşâ de rară în cât nu frânge nici nu slăbeşte lumina stelelor privite prin ele. (Bessel şi Struve). Iată cum se face coada: dela sâmburele Cometei se înalţă aburi spre Soare. Bessel în 1835 a măsurat iuţeala cu care se ridică aburii şi a găsit’o de un chilometru pe secundă şi anume tot la această Cometă. Dela o depărtare hotărâtă aburii îndărăptează şi se întind înapoia Cometei alcătuind coada, ca şi cum razele Soarelui i-ar împinge. Năvala de aburi e mai mare, când Cometa trece prin locul cel mai apropiat de Soare (la 7 (20) Aprilie 1910 cometa lui Halley) de aceea de atunci coada creşte răpede. Nu se ştie bine ce fel o fi alcătuit miezul Cometei. Unii cred că din bucăţi mari şi mici de fier, de piatră, etc.; alţii, că din aburi îndesaţi. Ori cum, căldura Soarelui face de se înalţă aburi îmbielşugaţi din acest sâmbure. Unele Comete s’au desfăcut supt ochii noştri şi s’au prefăcut în roiuri de-aşâ zise stele căzătoare. In loc să se mai arate la timp hotărît o Cometă, vin ploi de stele. Trecerea prin coada Cometei o să fie în noaptea lui www.dacoromanica.ro ALBINA 829 5 (18) Maiu spre 6 (19). In mijlocul cozei o să fim la 4 ceasuri demineaţă (8 ceasuri după ceasornicele din Europa de mijloc). In totul trecerea va ţinea mai multe ceasuri înainte şi după 4. De oarece ceada e niţel încovoiată trecerea prin osia cozei se va face niţel după 4. Ce vom vedea pe cer în timpul trecerei? Prof. W. Pikering dela Observatorul lui Lick (Statele Unite) crede că o ploae de stele; dar asta poate să înceapă înainte de-a fi intrat în coadă, cât şi după ce vom eşi. De oarece în coadă se află un gaz otrăvitor, cyanogen, va putea pătrunde o câtime din el în păturile cele mai de susale văzduhului. Dar, având în vedere câtimea neînsemnată se ştie de bună seamă că nu vom păţi nemică de pe urma lui. Intr’o milă cubică de coadă (mila e peste un chilo-metru şi jumătate) se află atâta otravă cât într’un sâmbure de măr. Se poale ca păturile de sus ale văzduhului să se încălzească prin frecare cu materia cozei, dar aşâ de puţin, în cât nu vom simţi nemic. Dacă va aveâ înriurire asupra înseninărei sau înnourărei nu se ştie: unii cred într’un fel; alţii, în altul. Remâne să vedem. Mai de crezut e că vom aveâ auroră boreală sau australă şi furtună magnetică. S’au luat măsuri în părţile de Miază-Noapte ale Europei şi Americei spre a cercetă schimbările de acest fel. Am mai trecut vre-o dată prin coada unei Comete? Se crede că da, înse bine dovedit nu este. In 1861 erâ o Cometă cu două cozi şi se pare c’am trecut prin una. Hind a băgat seamă la 29 Iunie 1861, adică tocmai în ziua cu pricina, că seara cerul erâ luminat, foarte ciudat. Archenhold, dela Observatorul din Berlin, trage luarea aminte că la 18 Aprilie (1 Maiu), va trece Luceafărul, Venus, prin coada Cometei, şi anume pe mult mai aproape de sâmbure decât vom trece noi între 5 (18) şi 6 (19) Maiu. Luceafărul va fi atunci pe cer, la vreme de demineaţă; deci de pe Pământ vom fi faţă la această trecere, bine înţeles întrebuinţând cele mai puternice instrumente. Va trebui să se vază ce se va întâmpla pe partea întunecoasă a Luceafărului şi dacă lumina ce ne vine dela el nu va suferi vre-o schimbare. Pe jumătatea de Miază-Noapte a Pământului, în timpul www.dacQromanica.io 830 ALBINA trecerei, va ii noapte; în Austi’alia, în Asia reseriteană şi pe Oceanul cel Mare se va vedea trecerea Cometei pe dinaintea Soarelui. începutul trecerei va fi la 6 (19) Maiu la 3 ceasuri 22 de minute (după timpul din Europa mijlocie); iar eşirea la 4 ceasuri şi 22 de minunte. Mărimea capului Cometei va întrece-o pe-a Soarelui; dar nu se ştie de se va simţi vre-o întunecare a Soarelui; poate numai lumina se va schimbă niţel, trecând prin aburii din cari e Cometa. Neapărat în vremea când Cometa va trece prin faţa Soarelui, partea luminată a Pământului va fi în coadă. Cometa se va vedeâ demineaţa înainte de resăritul Soarelui de pe la 18 Aprilie (1 Maiu), dar destul de jos; în jumătatea întâia a lui Maiu st. n. n o vom vedeâ din pricină că se va înnecâ în razele Soarelui. După trecerea noastră prin coadă, va începe a se vedeâ seara şi va fi foarte luminoasă. Pe la începutul lui Iunie st. n. nu se va mai puteâ vedeâ cu ochii goi, dar cu ocheanele vom urmări-o până la sfârşitul lui Iulie st. n. Vor trece 74—76 de ani pân ce iar va mai veni pe la noi. Câţi din cei ce-o vor vedeâ acum vor fi în viaţă atunci ? Dr. Lux. După «N. W. Journal». ■------------------------- Al doilea premiu pentru cititori. Odată cu No. de faţă distribuim cititorilor noştri al doilea premiu, adică al doilea tablou în colori din acest an. El reprezintă «Punerea în mormănU şi este o copie după tabloul lui Tizziuno- Vecelli. Tabloul este intercalat intre foile numărului. Rugăm dar pe abonaţii noştri, când li se va distribui de factori acest număr, să refuze primirea, dacă nu vor găsi tabloul înăuntru, fărandu-ne şi nouă cunoscut chiar atunci. De rcclamaţiile ce ne-ar veni mai târziu nu vom mai ţine socoteală. www.dacaFomanica.io ALBINA 831 Sfaturi hi^ieaice. — Un obiceiu foarte râu este acela d’a mângâia copiii cu mâna... — Ei, cum aşâ ? Să numai mângâiem nici copiii acuma? — E plăcută mângâierea nu zic ba, dar e mai mult un obiceiu decât o nevoie, şi obiceiul e primejdios mai ales dacă nu suntem curaţi pe mâini şi dacă mâna e ca de obiceiu, plină de sudoare. — Asta n’o pricep. — D-ta eşi dimineaţa din casă? — Da. — Te întâlneşti c’un om cu doi, cu trei, c o sută cărora le strângi mâna. Unul din aceştia are o eczemă sau boală do piele, care să ia, altul e tuberculos şi când tuşeşte pune palma la gură, retrăgând-o umedă de flegmă şi plină de microbi de tuberculoză cari trăesc un an de zile pe hainele dumitale, dacă te-a stropit cumvâ. Altul are copii bolnavi acasă, de boale molipsitoare, şi oricum s’ar feri el de bine, tot ia cevâ pe mâni ; altul are boală de ochi, vr’o conjunctivită d’ale relele care aproape n’are tămăduire şi care se ia foarte lesne ; altul nu se spală pe mâni din obiceiu cu lunile, şi-ţi închipui cam ce are pe ele ; altul are boale lumeşti care iar se iau lesne ; şi câte şi mai câte ! Ei bine pe pielea umedă a mânii se depun dela toţi oamenii cu care avem contact şi dela obiectele pe care le atingem o mulţime de necurăţenii şi de vietăţi mici nevăzute care produc boale dacă se lipesc de pieliţa copilului. Şi, după ce ne-am făcut treburile pe afară, venim acasă aducând în aceste mâini lucruri de mâncare pentru copii. Apoi mângâiem pe copii luându-i de guşe tocmai partea corpului pe unde se ia scarlatina de obiceiu. Alte ori copilul e netezit cu palma pe cap, pe păr care are proprietatea d’a absorbi mai bine microbii şi toate miazmele infecţioase. Şi dacă se iveşte caz de boală, toată familia stă mirată, zăpăcită şi se întreabă : «De unde ? De unde ? Că copilul n a eşit p’afară, nu s’a. dus la alţi copii, n a venit în casă nici un bolnav, nimeni. De unde?» Şi încep toţi a aruncă vina pe nedrept pe întâmplare pe www.dacQromanica.ro 832 ALBINA noroc, pe necaz, pe ceva ursit ca să se întâmple. De aceea e bine ca să mai ne ferim d’a tot da mâna cu prilej sau fără prilej, cu nevoie sau fără nevoie, cu bun şi cu rău, cu curat sau murdar. Şi ar fi un progres dacă obiceiul acesta ar dispare pentru binele omenirei. Dar să zicem că nu se poate. In cazul acesta trebue să ne lăsăm de obiceiul d’a ne şterge mânile pe părul şi pe pielea copilaşilor. Trebue să ne spălăm cel puţin pe mâni dacă nu cu dezinfectante care poate s’ar găsi cu greu, măcar cu apă şi săpun, şi d’a pune o altă haină pe noi curată, înainte d’a intră în odaia unde sunt copiii şi înainte d’a stă la masă. In orice caz un dezinfectant recomandat de doctor e foarte necesar mai ales pentru cei din corpul didactic care au relaţii cu atâţia copii, care umblă cu atâtea caete, cărţi, etc. d’ale copiilor ce poate au acasă fraţi ori surori bolnavi şi nu vor să spuie—după îndemnul părinţilor inculţi. Câţi institutori şi învăţători n’au dus în casa lor, dela şcoală, tuşea măgărească, pojarul, frigurile de tot felul, influenţa, şi altele mai rele ! Paza bună trece primejdia rea. D. Teleor. Perţtru ce se însoară bărbaţii? O revistă americană redactată de femei, a pus tuturor a-bonaţilor întrebarea foarte interesantă şi de cea mai mare actualitate: «Pentru ce se însoară bărbaţii ?» Răspunsuri la această întrebare au dat oameni din toate păturile sociale: diplomaţi ca şi lucrători, milionari şi servitori, profesori învăţaţi şi oameni neînvăţaţi din stratul cel mai de jos. Şi iată ce s’a aflat din răspunsurile lor: 43% s’au însurat din dragoste, fără să cugete la zestre. 7% s’au însurat numai pentru zestre. 12% din aceiaşi bărbaţi s’au însurat a doua oară, pentruca să deâ copiilor lor o mamă. Ceilalţi s’au însurat din diferite motive. Mai mulţi inşi (7%) au răspuns, că ei numai pentru aceea s’au însurat pentru ca să aibă pe cine necăji. Alţii s’au însurat numai pentrucă erau nemulţumiţi cu mâncările din restaurant. Unul s’a însurat pentrucă aleasa lui ştia să prepare foarte bine «găluşte cu mac;, la ce el ţinea foarte mult. Pe mulţi ia îndemnat să se însoare numai dorinţa de a aveâ căminul lor propriu. Un altul — mai nostim decât toţi — a spus, că el moştenise dela un unchiu al său un mobilier şi neputându-1 singur folosi, s’a însurat! («Gazeta Transilvaniei»). «—■ âjţfe & o.--—. www.dacoromanica.ro ALBINA 833 ‘Reflexiurii a$upra educaţiei copiilor Prin ce şi cum se încurajează lenea la copii ? a) Printr’un somn prea îndelungat, somn care într’o măsură nechibzuită le poate uşor vătăma şi sănătatea. b) întrebuinţând drept înveliş în timpul somnului, prea multe saltele şi perne, pe cari de altfel şi regulele de hi-gienă le opresc, ca primejdioase ; dându-li-se nişte veştminte prea călduroase şi înconjurându-i cu îngrijiri prea la fl6ce pas, prin căutări afemeiate, aducătoare de moliciune. c) lncărcându-le stomacul cu un nutriraânt prea substanţial, prea îmbelşugat. cl) Neglijând de a-i deprinde cu activitatea, cu mişcarea, cu lucrul. e) Dându-le exemplu de trândăvie, de neorânduială ori neîngrijire completă. In felul acesta ei vor fi foarte înclinaţi să imiteze aceea ce văd. şi crezându-se totdeodată îndreptăţiţi să urmeze felul de purtare al tatălui şi al mamei lor. nu araro ori vor zice: «Facem şi noi ca părinţi noştrii!» Cum sc întâmplă ca lenea trupului să aducă tot deodată şi lenea minţii, la copii l a) Prin legătura strânsă şi până la un punct de neînlăturat, ce se găseşte între trup şi între suflet, legătură care face ca atunci când unul din ele suferă (trupul sau sufletul) să simţă suferinţa şi cellalt şi deci când trupul se leneveşte, urmează ca lenea aceasta să se întinză şi asupra minţii. b) Ca şi trupul, după cum am spus, şi mintea se deprinde cu trândăvia, prin sforţările prea mari, din cale afară de mari, la care e supusă şi mai ales în prima vârstă a vieţii copilului. c) Din pricina unei atenţiuni prea îndelungate şi încordată şi prin urmare obositoare, ce copilul e silit să o îndrepte câteodată asupra aceluiaş lucru. d) Prin schimbarea necontenită a metoadelor în predarea cunoştinţelor. e) Din pricina lipsei îndelungate de recreaţie şi jocuri, cari sunt de neapărată trebuinţă copiilor întrucât dau trupului mlădioşie, iar minţii puterea de a pricepe mai cu înlesnire, fiind totdeodată şi un mijloc de a înlătură o prea mare şi îndelungată sforţare a gândirii. Cum ajung copiii să fie puţin îndemânateci (stângaci) si turburi în diferitele ocupaţiuni (uluiţi)? a) Lăsându-i în voia lor să se dedea lenii trupeşti şi intelectuale. www.dacaromanica.ro 834 ALBINA b) Distrugându-le toată încrederea în ei înşişi prin mustrări neîntrerupte şi pedepse fără socoteală, umilindu-i în faţa altor semeni de-ai lor, fapt ce trebue întotdeauna înlăturat; mai ales că prin aceasta se deprind a li şi dispreţuitori. c) Maltratându-i în chip neomenos, prin lovituri. d) Dacă li se permit legături de prietenie cu diferiţi copii ce suferă de aceste neajunsuri. Cum sunt împinşi copiii către trivialitate (vorbe şi fapte urăeioase) şi grosolănie î a) Se ştie îndemnarea ce o au copiii în a imită aceea ce văd. O constatare prea adevărată este şi aceea că ei imi-tează întotdeauna schimbând şi de regulă ei fac mai mult decât ceeace văd sau aud fie în rău, fie în bine, aşa încât e foarte natural ca atunci când părinţii, servitorii ori tinerii tovarăşi de o vârstă cu ei le dau exemplu de apucături triviale şi grosolane, copiii imitând, să treacă peste modelul ce le-a fost pus în faţă. b) Toate persoanele dimprejurul copilului trebue deci să se supravegheze pe ele însăşi sub raporturile înfăţişării, al mişcărilor, al vorbirii, ca nu cumva să fie copiate în rău. Astfel, imitând, un copil se deprinde cu un mers de trândav tărânclu-şi picioarele; se reazemă sau se culcă aproape, pe masa unde i se aduce mâncarea sau, dacă rămâne o clipă în picioare, cu neastâmpărul unui bolnav, el caută să se reazime oricum de o mobilă, de un zid, şi multe altele. Nişte asemenea deprinderi, dacă nu sunt îndreptate la timp, pot să se prefacă în năravuri, cari cu timpul continuându-se şi înrădăcinându-se din ce în ce nu mai poate scăpă omul de ele. e) Trivialitatea este încâmai vrednică de dojană, când se preface în grosolănie şi când din vorbire şi mişcări, ea trece la faptele copilului, fâcându-1 în chipul acesta nesuferit tuturor persoanelor dimprejur. C. Popesc» Staiieştî AVIZ De oarece un bun număr de abonaţi, deşi i am rugat să ne achite abonamentul, totuşi n’au fâeut’o, am fost nevoiţi a trimite din nou chitanţele spre încasare prin oficiile poştale, li iiieiinoştiinţăm dar, că acelor ce vor refuză şi de astă dată achitarea, li se va suprimă imediat trimiterea revistei; de oarece credem eă după (i luni trecute şi 2 tablouri colorate, deja date, nu mai poate li motiv de amânarea plăţei. Cei ce dato-rese şi din anii trecuţi sunt rugaţi a nu mai amână sub nici un cuvânt plata. _______________ ADMINISTRAŢIA www.dacaromamca.ro Lucrările agricole îr\ lurţa Maiu. In genere, se poate zice că s’a isprăvit cu semănătura. Se mai poate semăna însă în luna Maiu, cânepa, mohorul şi porumbul de hrană pentru vite, căci cel obişnuit pentru om trebue să fie semănat gata la 23 Aprilie cel mai târziu. Pentru meiu, să fim cu lDăgare de seamă şă-1 semănăm numai dacă e în pământ umezeală, altfel îl perdem. Cu paringul trebue să sfârşim cel mult la începutul lunei lui Maiu. Tot pentru hrana vitelor se seamănă şi măturile sau sorgul. E mai bine să se amestece semânţa de sorg cu semânţâ de meiu sau cu semânţa de mohor şi după aceea să se semene. Porumbul. Când porumbul a crescut de 5 c. m., e bine să se grapeze fiindcă această lucrare, face mai bine decât chiar săpatul; dacă nu se grăpează, atunci se sapă când a crescut de 12—16 cm. Când porumbul este semănat în rânduri, săpatul se poate face cu prăşitoarea mecanică. Hrişcă sau grâul negru. Se seamănă mai mult în Moldova în pământurile mai uşoare şi bine lucrate. Se seamănă la hectar 70—80 litri, apoi se grăpează uşor, ca seminţele să nu se îngroape prea adânc, căci în acest caz încolţirea şi răsărirea lor se face cu multă greutate. Porumbul ca plantă de nutreţ. Ca plantă de nutreţ, porumbul se poate semăna din luna Maiu şi până la sfârşitul lunei Iulie. In acest caz porumbul se seamănă singur, sau amestecat cu seminţă de sorg, mohor şi meiu. Semănatul se face prin împrăştierea sau în rânduri, depărtate de 15—20 cm. Canta-timea de seminţe la hectar este de 50 litri în rânduri şi 180 litri prin împrăştiere. www.dacoroinaiiica.ro 836 ALBINA Hapiţii de toamnă. Pe la 20—25 Mai'u începe seceratul rapiţei. Când rapiţa ieste coaptă se cunoaşte după trunchiu şi foi cari sunt gal-bine, iar seminţele în teci sunt negre. Seceratul se face; cu secera sau cu coasa împiedicată. Dacă rapiţa a trecut: în copt, seceratul se face cât se poate de dimineaţă, sau chiar în timpul nopţii şi nici odată ziua, numai astfel se va putea împiedică risipa seminţelor. După secerat se treeră cu maşina,, căci lucrarea este mai economică, apoi seminţele se dau la ciur de 2—3, ori se pun la magazie până ce se vând. Cositul lucernci, trifoiului şi ai sjnrrcetei. Când aceste plante au înflorit, se cosesc cu coasa sau cu maşina de cosit. La uscarea fânului, ca şi la strâns din poloage şi făcutul copiţei, trebue să avem în vedere, ca foile de pe triunchiuleţele plantelor să nu cadă, căci foile ridică hrana fânului. Când copiţele se fac acasă trebue făcute mai departe de' grajd, ca şi de alte clădiri, ca la caz de foc să nu ardă şl aceste clădiri, iar depărtarea între copiţe să fie de 10—20 nletri, tot din cauze focului. Copiţele se fac în formă do Con* sau în formă de şire . După ce s’a ridicat fânul de pe livede locul se grăpdează în lungime şi deacurmezişul, ca lucerna şi trifoiul să ere.-ască mai repede. Facerea ogoarelor. După seceratul rapiţei, locul se ară pentru semănatul grâului de toamnă. Această lucrare se face şi la alte locuri destinate la semănatul grâului. Această arătură trebue făcută cât se poate mai adânc. In grădina de pomi şi cea dc legume.. Trebue căutat ca să nu fie omizi, şi dacă sunt trebuesc-stârpite, după cum am văzut în celelalte articole,, dar se-mai poate întrebuinţa şi doctoria următoare: la un hectolitru de apă, se pun doi litri de nicotină, un Kgr. sodă în cristali şi un litru de alcool denaturat şi cu acest amestec-se stropesc foile pomilor cu omizi. Dacă această lună este ploioasă, pe pomi roditori se prăsesc- o mulţime de pureci urcându-se pe pomii roditori. Pentru stârpirea puricilor ca şi a furnicilor, se întrebuinţează doctoria următoare: în. â1/^ litri apă se disolvă 3 grame săpun negru, se pune 4'?/». litri petroleu de lampă, se stropeşte tulpina şi foile pomilor, se-toarnă doctoria şi în furnicarul lor, dacă se găseşte- în. a-propiere de pomi. Mai sunt alto doctorii cari nu. se pot da. în acest articol. www.dacaramamca.ro ALRINA 837 In grădina de altoit se începe altoitul pomilor cu mugure sau cu ochi. In grădina de legume, se răsădesc varza, gulia, conopida, pătlăgelele şi ardeiul, răsădirea este mai bine a se face spre seară, celelalte legumi şi zarzavaturi din grădină se plivesc de burueni, se răresc şi se udă regulat ca să poată să crească mai bine. In podgorii. Via se prăşeşte. Această lucrare trebue făcută până la 21 Mai st. v. fiindcă această dată viţă începe să înflorească Când lăstarii au crescut de 5—10 cm. se stropesc cu sala-mura făcută din 2 Kgr. piatră vânătă, l1/» Kgr. var gras în bucăţi şi apă 100 litri; piatră vânătă se disolvă în 10 litri apă şi varul se stinge tot în 10 litri apă şi după aceea se amestecă totul în 80 litri apă, ce a mai rămas. întreţinerea vitelor de înnneă. La vitele de muncă li se poate da ca hrană nutreţ verde de lucerna, trifoi, măzărichie, grâu, secară, orz, ovăz. Cerealele se dau ca nutreţ verde când au înflorit, iar lucerna şi trifoiul, după ce s’a cosit, se lasă 24 ore în bătaia soarelui şi după aceea se dă boilor de-a mânca. Oile. Dacă căldurile în această lună sunt mari, se tund oile. Albinele. Stupii slabi, în lipsă de hrană se mută în locul celor puternici. Această lucrare se face pe un timp frumos dimineaţa pe la orele 10, când cele mai multe albine au plecat afară la câmp. Roitul stupilor se face de la 10—4 după amiază. Când albinele se grămădesc afară pe cuşniţe şi la urdiniş, este semn că stupii vor rol. Unii agricultori fac şi roitul artificial. Creşterea vermilor de mătase Ouăle gândacilor de mătase se pun la clocit când foaia dudului are mărimea unei piese de 2 lei. Gândacii trec prin .5 vârste. In acest timp trebue bine îngrijiţi ca hrană şi răriţi, căci altfel gândacii se îmbolnăvesc. Aerul în odae .trebue să fie curat şi potrivit ca umezeală. V. S. Moga. www.dacoramanica.ro #38 ALBINA Cronica Agricolă, Economică Comercială. Cu începutul acestui an şi aş puteâ spune chiar cu sfârşitul anului trecut 1909, nici o Iară din Europa sau în alte ţări de peste ocean, nu s’a putut bucură de un timp atât de folositor semănăturilor de toamnă ca şi celor de primăvară, ca ţara noastră. In alte ţâri, timpul a lăsat de dorit cu privire la multe lucrări agricole, fie din cauza multor ploi cum s’a întâmplat în multe ţări din occidentul Europei ca în Franţa şi astăzi la vecina noastră Serbia, unde peste 30 de sate apa le-a prăpădit cu totul şi 400 de oameni s’au înecat ; fie din cauza îngheţului tot în Franţa, unde în a-ceastă lună în unele localităţi a fost un frig de 3 — 5 grade centigrade. La noi din contră am avut călduri prea mari, în cât creşterea semănăturilor de toamnă a început să îngrijească pe mulţi agricultori, luând măsuri prin păşunatul oilor de a mai împiedecă această creştere, ori prin tunsul sau tăfâlugitul acestor semănături. Din cauza timpului frumos, semănăturile de primăvară putând să se facă mai de timpuriu, la această dată aceste semănături nu lasă nimic de dorit. Tot din cauza timpului frumos în unele localităţi din ţară semănatul porumbului s’a început chiar de pe la sfârşitul lunei Martie şi cei mai mulţi agricultori au putut să isprăvească şi cu această semănătură. Dela a-aceastâ dată nu trebuie întârziat cu semănătura meiului, a mohorului şi a sorgului ca nutreţ pentru vite, daca întâmplător aceste plante nu s’au putut semânâ din cauza altor semănături ca orzul, ovăzul şi cartofii. Nu trebue întârziat nici cu semănatul porumbului ca nutreţ verde pentru hrana vitelor, cu semănatul cânepei şi a inului, deşi aceste plante textile s’au putut semănâ încă de pela 15 Martie st. v. Odată astlel de semănaturi isprăvite se va puteă începe www.dacoramanica.ro ALRIN A 839 cu facerea ogoarelor pentru semănătura rapiţei şi chiar a grâului de toamnă.. Aceste ogoare în loc să fie lăsate sterpe ca să crească pe ele fel de fel de burueni, ar putea foarte bine să fie semănate cu o plantă de nutreţ, fie mâzăriche, fie porumbul curat sau amestecat cu meiu, cu mohor şi chiar cu sorg (mături). Deci dela recolta acestor plante este timp îndeajuns d’a lucră pământul pentru semănătura de toamnă a grâului, etc. In podgorii, caşl în gradina de pomi roditori şi de zarzavaturi, toate lucrările s’au putut face destul de timpuriu şi în bune condiţiunn Astăzi agricultorul, podgoreanul grădinarul caşl porno* logul, nu pot să se plângă că n’au putut să facă la timp cutare sau cutare lucrare din cauza timpului nepotrivit. Timp frumos am avut şi timpul ploios mai totdeauna a venit la dorinţa cultivatorilor, în cât vegetaţia în general la tot felul de plante, de grădina, de câmp, de pădure, nu lasă nimic de dorit. In unele localităţi din ţară, ploile a fost însoţite şi de grindină, care a a-dus stricăciuni pomilor în floare şi semănăturilor de rapiţă. Nu tot aşâ se poate spune de situaţia agricola, din alte ţări unde timpul a fost mai schimbător, unde de-abiâ prin luna aceasta, în urma unei călduri mai simţitoare, semănăturile de toamnă s’au mai putut îndreptă spre bine. Astfel în Rusia, Germania, Austro-Ungaria şi Italia, semănăturile de toamnă se prezintă bine, pe când în Spania lasă mult de dorit din cauza frigului. Acelaş lucru se vede şi in unele localităţi din Franţa. Semănăturile din Algeria şi Tunis (Africa) sunt frumoase, pe când în Statele Unite americane lasă cevâ de dorit în raport cu semănăturile din anul trecut. In rezumat putem zice că până la această dată semănăturile de toamnă caşi cele de primăvară din toate ţările, în mare parte sunt bune; iar semănăturile din ţara noastră cari se pot socoti ca superioare în raport cu semănăturile din alte ţări. Târgurile noastre. Afacerile cu cereale in târgurile noastre au puţină însemnătate. Acest lucru se explica din cauza slabelor re- www.dacoromanica.ro 840 ALBINA colte de cereale ce au avut în anul trecut. Stocul de "grâu a rămas foarte puţin pentru vânzările de primăvară, care mai totdeauna a fost rezervată vânzărei porumbului şi mai puţin altor cereale. Din câtâţimea de porumb ce se mai găseşte în ţară, abiâ va îndestulă consumaţiunea interna, din această cauză exportul va fi foarte puţin câştigat. Şi acest lucru se dovedeşte din vânzările ce se fac în târgurile noastre. Pe când vânzările sunt slabe din lipsă de produse agricole, preţurile din contră se menţin destul de bine In raport cu calitatea mărfei. Iată în rezumat preţul mijlociu cu care se vând produsele noastre agricole în târgul din Brăila caş't în alte târguri dela noi, dela 20 Martie şi până la această dată. Grâul, suta de kgr. s’a vândut cu 17 — 21 lei şi 64 ct Porumbul idem 12-13 » l8 » Cincantinul idem 13-14 » 40 » Orzul idem 10—12 » » Ovăzul idem 10—12 » » Orzoaica idem 13 » » Secara idem 13—14 » » Fasolea idem 22—23 » » Târgul din Buour eşti (Obor). Grâul s’a vândut cu 94—112 lei chila, după calitate; orzul cu 50—55 lei chila; ovăzul cu 40—49 lei chila; secara cu 78 — 85 lei chila; porumbul cu 60—70 lei chila; sămânţa de meiu păsăresc cu 90 — 100 lei chila. Ar fi de dorit ca şi in târgul din Bucureşti să nu se mai dea voie de cei în drept ca să se vândă cerealele cu chila, ci numai cu suta dekgr. ca cea mai dreaptă măsură. IPreţul ■vitelor. Boii frumoşi s’a vândut cu 600 — 675 lei perechea; mai potriviţi cu 200—400 lei perechea şi vacile de lapte cu 100—180 lei perechia. Caii de frunte cu 600—1400 lei perechia şi caii de rând cu 150—260 lei perechia. IPreţul nutreţurilor. Fânul s’a vândut cu 60 — 70 lei mia de kgr.; fânul de www.dacotDmanica.ro ALBINA 841 meiu cu 50—60 lei mia de kgr.; paiele de grâu cu 25—30 lei mia de kgr. şi paiele de orz şi ovăz cu 30—40 lei mia de kgr. Târgurile străine. Afacerile cu cereale caşi preţurile, nu li se poate da deocamdată nici o însemnătate; de oarece creşterea şi descreşterea ce se poate vedea mai cu seamă în târgurile americane, nu pot să fie câtuşi de puţin normale, ci mai mult forţate de către samsarii de grâu de prin ţările americane. Pofta acestor speculanţi este mult contrariată de starea mai mult bună decât rea a semănăturilor din toate târgurile. Şi ori cât ar voi ei să întunece acest adevăr faţă de mulţimea consumatorilor, e peste poate. Din acest punct de vedere, făţărnicia lor li-e este şubreda, căci preţul urcat astăzi, scade mâine. La târgul din Paris grâul indigen s’a vândut cu 24—25 • lei şi 25 cent.; grâurile străine cu 21 —22 lei şi 75 ct.; secara cu 16 lei şi 75 cent.; orzurile cu 16—18 lei şi 50 ct.; ovăzurile indigene cu 20 — 21 lei şi 25 ct. şi ovâ-zurile străine cu 14—17 lei; porumbul cu 19 — 20 lei; şi făina cu 33 — 35 lei şi 98 ct.; fasolea cu 33 — 42 lei; mazărea cu 40—41 lei şi lintea cu 35 63 lei. In celelalte târguri franceze grâul s’a vândut cu 24 lei şi 17 ct.; secara cu 17 lei; orzul cu i7 lei şi 25 ct. şi ovăzul cu 19 lei şi 25 ct. La târgul din Berlin caşl în alte târguri mari din Germania grâul s’a vândut cu 27—28 lei şi 28 ct.; secara şl orzul cu 20—22 lei şi ovăzul cu 19—20 lei. La Londra, grâul s’a vândut cu 22 lei şi 20 ct.; secara cu 20 lei; orzul cu 21 lei şi 80 ct. şi ovăzul cu 13 lei şi 80 ct. In Belgia la Louvain, grâul s’a vândut cu 20 lei şi 87 ct.; secara cu 14 lei şi 62 ct.; ovăzul cu 15' lei şi 50 ct. şi ovăzul cu 17 lei şi 42 ct. La Bruxel şi Liege, grâul s’a vândut cu 22 lei şi 60 cent.; secara şi orzul cu 16 lei şi ovăzul cu 17 lei şi. 25 cent. La Anvers grâul s’a vândut cu 22 lei şi 50 ct.; se- www.dacQrQmanica.ro ALBINA $42 cara şi orzul cu 15 lei şi 50 ctşi ovăzul cu 17 lei şi 25 cent. La Viena grâul s’a vândut cu 26 lei şi 50 ct.; orzul şi secara cu 21 lei şi 50 ct.; ovăzul cu 19 lei şi 50 ct. şi porumbul cu 16 lei şi 19 ct. La Budapesta grâul s’a vândut cu 26 lei şi 90 ct.; secara cu 17 lei şi 94 ct.; orzul cu 15 lei şi 62 ct. şi ovăzul cu 15 lei şi 12 ct.; porumbul cu 12 lei şi 98 ct. La Grening (Olanda) grâul s’a vândut cu 28 lei; secara cu 17 lei 94 ct.; orzul cu 16 lei şi ovăzul cu 15 lei şi 25 ct. La Milano (Italia) grâul s’a vândut cu 29 lei şi 50 ct.; secara cu 21 lei 75 ct., orzul cu 21 lei şi ovăzul cu 19 lei şi 85 ct. La Geneva (Elveţia), grâul s’a vândut cu 23 lei; secara cu 20 lei; orzul cu 17 lei şi 50 ct. şi ovăzul cu 20 lei. • La târgul din New-York (America), grâul s’a vândut cu 21—22 lei şi 75 ct.; porumbul cu 14 lei şi 55 ct. La Chicago, grâul s’a vândut cu 20—21 lei şi 20 ct. şi porumbul cu 12 lei şi 79 ct.; la celelalte cereale în a-ceste 2 târguri preţurile sunt aceleaşi caşi la târgul din Geneva. La târgul din Algeria şi Tunis (Africa), grâul roşu s’a vândut cu 26 lei şi 25 ct.; cele albe cu 23—24 lei; orzul cu 15 lei şi 50 ct. şi ovăzul cu 16 — 17 lei. In toate târgurile străine preţurile sunt socotite pe suta de kgr. ca măsura cea mai dreaptă. V. S. Moga. Exportul nostru de cereale. Cea mai mare cantitate de cereale exportată în 1909, a fost în Belgia pentru o valoare de 101.453.598. Apoi vine Olanda, unde am exportat cereale şi derivate în valoare de 53.545.872 lei. In Italia am transportat^cereale şi derivate pentru o valoare de 97.528.218 lei. In Germania pentru o valoare de 15.758.000 lei, în Turcia pentru o valoare de 12.527.466 lei, în Franţa pentru o valoare de 8 808.418 lei. După cum am anunţat exportul nostru total de cereale în anul 1908 a fost în valoare de 282.446.298 lei. («Secolul») www.dacoromaiiica.ro ALRINA 845 De la Românii de peste hotare. l)r. Miron Elie Cristca. Dăm în No. acesta portretul şi biografia noului episcop de Caransebeş (după < Olteanul» din Făgăraş). Miron Cristea Dr. E. Miron Ciistea s’a născut în anul 18G8 în Topliţa română. Băiat de ţăran, sârguincios, după absolvarea iice- www.dacQFomanica.ro -844 ALBINA ului din Nâsăud, a trecut la Sibiu, unde a studiat teologia. Ca teolog absolut a funcţionat ca învăţător şi director şcolar la şcoala din Orăştie. în anul 1891 a fost trimis de mitropolitul de pe atunci Miron la Budapesta, unde a studiat filosofia. In anul 1895, a luat doctoratul cu scrierea sa «Viaţa şi scrierile lui Eminescu». După isprăvirea studiilor, mitropolitul Miron i-a încredinţat oficiul de secretar consistorial. Dela 1898 până la 1900 a fost redactor respunzător la «Telegraful Român» din Sibiu. In 1901 s’a călugărit în mănăstirea IIodoş-Bodrog. La zidirea mândrei catedrale metropolitane încă şi-a avut partea sa însemnată. Ca răsplată a meritelor salo pe terenul bisericesc şi cultural, la 1908 a fost hirotosit întru protosincel. Cea mai de valoare lucrare a sa este: «Iconografia şi întocmirile din internul bisericii răsăritene» (1905). Mai are apoi şi alte scrieri mai mărunte, dintre cari şi nişte cuvântări şi predici ocazionale. Alegerea sa de episcop, săvârşită în 4 Decemvrie n. 1909, a aflat cel mai viu şi mai mulţumitor răsunet în toate ini-'mile româneşti. _______________ O DR, O IST I O A. G6RPURILE LEGIUIT6ARE. SENATUL. — Dela 8 Aprilie până la 10 Aprilie Senatul s’a ocupat cu discuţia câtorvâ proiecte de legi importanto şi mai multe proiecte do interes local şi secundar. Astfel a fost proiectul pentru încurajarea industriei. Au vorbit d-nii: N. Xenopol, C. Mănescu, Al. Enacovici, M. Orleanu Em. Coslitiescu, ş. a. S’a votat în total la 7 Aprilie cu 62 bile albe, fiind 13 negi’e. Apoi proiectul de lege pentru reorganizarea ministerului instrucţiei, care s’a votat la 5 Aprilie, după o discuţie scurtă la care a luat parte d. C. C. Ar ion, Sp. Ilarei şi Ion I. liră-ii avu. Legea repausului duminical s’a votat după o discuţie la care a luat parte d. N. Nicorescu, C. Disscscu, I. P. S. Mitropolit al Moldovei, la 6 Aprilie. S’au votat şi modificările Ia legea pcnsilor, admise de Cameră. Senatul a ascultat la 7 Aprilie interpelarea d-lui dr. Râm-niceanu cu privire la propaganda catolică. Răspunde d. Sp. Harel, ministrul instrucţiei. La 8 Aprilie d. T. Maiorescu şi-a desvoltat interpelarea relativă la situaţia guvernului. A răspuns d. Ion I. G. Brătianu, preşedintele consiliului. La 10 Aprilie se citeşte următorul mesagiu de închiderea corpurilor legiuitoare. www.dacaromanica.ro ALBINA 845, Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Prin lucrările pe cari le-aţi îndeplinit în a treia sesiune a acestei legislaturi, aţi urmărit desăvârşirea operei de întărire economică şi socială, începută de trei ani şi aţi înzestrat ţara cu legi de mare folos. Legea pentru reorganizarea Curţei de Casaţie a dat celei mai înalte instanţe judecătoreşti un aşezământ potrivit cu menirea ei. Coinpletân-du-se astfel reforma întreprinsă prin legea judecătoriilor de ocoale şi prin legea privitoare la reorganizarea tribunalelor şi a Curţilor de apel, toată justiţia a fost pusă pe o temelie trainică şi dreptatea va putea să fie împărţită mai bine şi cu mai multă înlesnire. Legea repausului duminical, a cooperativelor de meseriaşi, a locuinţelor ieftine, precum şi legea pentru vânzarea către comune a lemnelor din pădurile Statului, vor înlesni traiul unei însemnate părţi din muncitorimea oraşelor noastre. înfiinţarea Casei pădurilor şi întocmirea unui nou cod silvic răspund unei nevoi de mu.t simţite şi ocrotesc o ramură de seamă a avuţiei naţionale. Grija pe care aţi purtat-o totdeauna finanţelor Statului s'a adeverit şi de astă dată prin asigurarea echilibrului budgetar şi prin îmbunătăţirea organizaţiunii noastre financiare. In deosebi legea privitoare la fondul de rezer ă al tezaurului public va da cele mai bune roade. Nouile linii de drum de fier, pe cari le-aţi votat şi creditele puse la dispoziţia căilor de comunicaţie vor da un avânt puternic desvoltării . noastre economice. Iar convenţiunile de comerţ încheiate cu Austro-Un-garia ca şi cu alte State vor avea o înrâurire fericită nu numai asupra comerţului şi industriei noastre, dar şi în genere asupra raporturilor . noastre internaţionale. Viul interes pe care şi de rândul acesta l-aţi arătat scumpei Mele armate înzestrând-o cu toate cele trebuincioase apărării naţionale, Mi-a adus o deosebită mulţumire. Puterea militară şi neîncetata propăşire a întregei noastre organiza-ţiuni naţionale, ne chezâşuesc printre State situaţiunea ce se cuvine Re» gatului nostru. Vă mulţumesc pentru munca desfăşurată în această sesiune şi pentru concursul călduros pe care l-aţi dat guvernului Meu. Rog pe Cel A-Tot-Puternic să vă aibă sub a Sa pază şi să rezerve pentru România în acest an, care se arată atât de mănos, tot belşugul şi toată fericirea. Eu declar închisă sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare. CAROL. CAMERA. — Spuneam în No. trecut că în şedinţa dela 27 Martie s’a discutat proiectul de lege pentru modificarea câtorva, articole din legea de pensiuni. D. St. locui citeşte raportul comitetului delegaţilor. Modificările ce se propun acum se raportă la art. 2, 21, 24, 26, 46 50 şi 54 din legea pensiilor. Militarii, cari au luptat în răsboiul pentru independenţă, merită de . sigur toată soli itudinea ţării şi de aceea trebue să dăm aprobarea măsurii propuse de d-1 ministru de finanţe, prin aliniatul nou e, la art. 2, § 1 din lege, Prin acest aliniat, se dă drept ofiţerilor cari au făcut campania de la 1877—1878 şi cari au trecut la pensiune între Aprilie 1902 şi Aprilie 1908 —atunci când soldele erau reduse din cauza e:«>n>-miilor şt a curbei—să-şi rectifice pensiile, calculându-le asupra soldei prevăzute prin bugetul de pe 1900 -1901 şi să nu fie Ruşi astfel într’o www.dacoromamca.ro 846 ALBINA inferioritate vădita faţă de camarazii lor retraşi la pensie înainte de 1902 sau după 1908. Puin art. 21 se dă drept funcţionarilor din administraţiile de utilitate piibljcă să cumuleze timpul servit în aceste administraţiuni cu acela servit la stat, judeţ sau comună urbană. De asemenea, tot în acest articol se precizează, prin noul aliniat introdus, cari anume din medicii Eforiei spitalelor civile din Bucureşti şi ai Epitropiei Sf. Spiridon din Iaşi pot beneficia de dreptul de a primi pensiuni do la amândouă Casele de pensiuni, pe baza reţinerilor şi a serviciilor făcute în acelaş timp. La art. 24 se acordă funcţionarilor intraţi în serviciu, înainte de 22 Fevruarie 1902, posibilitatea de a beneficia de întregul timp servit cu reţineri pentru pensie, chiar dacă au început a funcţiona înainte de a împlinit etatea de 21 de ani, întrucât li s’au făcut reţineri înainte de a fi majori şi întrucât nici legea pensiilor nu prevedea vreo dispozitiune relativă la minorat. La art. 4(3 se specifică în mod clar că un funcţionar, pentru a putea fi pus din oficiu in retragere, trebue ca acei de pe urmă cinci ani sâ-i fi servit fără întrerupere în administraţia respectivă, pentru a se înlătură eludarea dispoziţiunilor legii relative la vârstă, prin practica ce s’ar putea urmă reprimindu-se numai pentru un scurt timp în serviciu un funcţionar înlocuit sau retras pentru diferite alte cauze. In fine, ca îmbunătăţire a soartei actualilor pensionari, se prevede în proeot.ul de faţă ea să se reducă la 14°/o» atât reţinerile de 17% şi 19% asupra pensiunilor acordate de Stat după legile anterioare de pensiuni, cum şi reţinerile de 15, 17, 18, 19, 21 şi 23% asupra pensiunilor judeţene şi comunale, încorporate de la 1 Aprilie anul 1907 in budgetul -Casei generale de pensiuni a Statului. Au vorbit d-nii I. Florescu, C. F. Robea cu şi Em. V. Costi-ncsczi, ministrul finanţelor. Luarea în consideraţie s’a votat la începutul şedinţei următoare. In această şedinţă dela 29 Martie s’au votat articolele în parte, iar votul în total s’a dat la finele şedinţei: au fost 57 voturi pentru, din 60 votanţi. La 30 Martie se votează mai multe legi de interes local; apoi vine rândul proiectului ide lege pentru repausul duminical. Prima lege pentru repausul duminical a /ost făcută în 1897. lată ce zice d. deputat C. larca, raportorul, în raportul comitetului delegaţilor : Această lege admitea principiul repausului duminical, dar pe-de o parte îl reglementă într’un fel la ţară şi în altfel la oraşe, iar pe de altă parte nu îl admitea decât pentru o jumătate de zi. Pe când la sate, pentru a se da oarecare satisfacere sentimentului religios, stabilimentele comerciale erau închise dimineaţa până la 12 ore; la oraşe din contră, atât cele comerciale cât şi cele industriale erau deschise până la 12 şi închise după prânz, ca şi cum satele şi oraşele n’ar fi făcut parte din aceeaş ţară, cu aoeeaş religie dominantă. Astfel, acei cari la sate nu puteau în timpul oficialii serviciului religios să se de-deâ la nici o ocupaţie comercială sau la petreceri, puteau, venind la o-raşe, deşi acolo bisericile erau deschise, să-şi facă toate afacerile şi toate chefurile. Mai mult, pe când serviciul religios creştinesc se celebră în biserici, membrii religiei creştine, lucrătorii în fabrici sau ateliere, ai căror patroni erau de altă religie, erau siliţi să lucreze Duminica până la 12, spre marea pagubă şi a sănătăţii lor şi a prescripţiilor religiunii -creştine. Această stare legală de lucruri constituiâ un adevărat scandal, căruia www.dacQFQmanica.ro ALBINA 847 > din fericire proiectul de faţă, pe care sunteţi chemaţi a-1 transforma în lege, îi va pune capăt. Intr’adevăr, acest, proiect de lege stabileşte principiul salutar al repausului duminical integral şi general pentru toţi. Legea (art. 1) nu hotărăşte numai că impiegaţii, ucenicii, lucrătorii, meseriaşii din stabilimentele şi întreprinderile comerciale şi industriale nu se vor putea întrebuinţa în zilele de Duminici şi de sărbători legale; dar, contrariu de •ceeace se petrece în legislaţia franţuzească — declară că aceste stabilimente vor fi închise, deci, nici chiar întrebuinţând alţi lucrători decât «ei obişnuiţi ai stabilimentelor, ele nu vor putea funcţiona Duminicile şi în zilele de sărbători legale. Acesta este principiul. El însă primeşte câteva excepţiuni dictate de nevoile sociale şi de obiceiurile locale, a cărora justificare fiind bine făcută de d-1 ministru în expunerea sa de motive, credem inutil a mai insistă asupra lor. Aceste excepţiuni sunt cuprinse în art. 3—7 şi consistă în organizarea unui regim de repaus deosebit de regimul normal. Acest regim excepţional se aplică uneori de drept (art. 4), alteori numai dacă se îndepli-aieşte unele condiţiuni cerute de lege (art. 5). El consistă în obligaţia pentru patron, sau: 1) a acordă repausul săptămânal de Duminică la prânz până luni la prânz la toţi lucrătorii sau numai la parte din ei; sau 2) a le acordă la toţi sau numai la parte din ei o altă zi de repaus în cursul săptămânei. Acesta este mecanismul proiectului de faţă. La discuţia acestui proiect de lege iau parte d-nii I. Laho-vari, Al. Marghiloman, C. larca, I. Fior eseu, N. Fleva şi M. Orleanu, ministrul comerţului; apoi se votează cu 63 bile albe din 64 votanţi. Se votează apoi: modificarea câtorva articole din legea sistemului metric şi alte legi de interes local. Sesiunea s’a prelungit până la 10 Aprilie. La 31 Martie s’a votat proiectul pentru modificarea câtor vă articole din legea comunelor rurale. A venit apoi în discuţie proiectul de lege pentru interpretarea art. 7 din legea pentru regularea proprietăţii rurale din 1879. S’a votat cu 59 voturi din 65 votanţi. A urmat proiectul de lege pentru codul silvic. Au vorbit d-nii: C. Slurza, I. Mitescu, B. Păltineanu, Al. Conslantinescu, ministrul domeniilor, N. Romanescu. In şedinţa următoare, când trebuii să urmeze discuţia, Camera a ascultat interpelarea d lui M. Cantacuzino relativ la administraţia epitropiei sf. Spiridon din Iaşi. A vorbit şi d. C. Penescu. A răspuns d. I. Brătianu, ministru de interne. Apoi s’a trecut la discuţia proiectului de cod silvic. Au mai vorbit şi «Ultimul Abeneeraj. Primele două sunt traduse de d. Daş-eovici, cea de a treia de d. Alexandreseu-Dorna. Preţul 30 bani. Se află de vânzare la toate librăriile din ţară. www.dacoromanica.ro S T E R U A“ 15 Societatea *Steaua» are de scop a lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţa contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, jirooţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care mem-ru-u este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-ti' osâ d-lui Spiru G. Haret, strada Verde! Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, Ioan Kalindern, Membru al Academiei Ro-■m ine.— Vice-preşedinle, Sava Şumânescti, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. Spira C. Haret, Ministru, profesor universitar.— Secretar, Const. Ilaiin, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii: Petre (Jfirboviceanu, Administrator al Casei Sf-Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central ■fi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; I. Dimltrescu Procopie, senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlădescn, fost Ministru, profesor universitar; Cristu S. Negoescn, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Pompillu Eliade, profesor universitar.—Cenzori, Const. Alimăueşteanu, inginer de mine; Preotul sconom Const. lonescu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor. Membrii înscrişi şi cotizaţiupi plătite (urmare). I. P. Condeescu (str. Vâcârescu, No. 1, Loco), 4 lei; Gr. Nicolesau (Profesor la liceul din Craiova), 2 lei; C. Maghefu (Profesor la gimnaziul din Craiova), 2 lei; Lazâr Sarchiseanu (Profesor la gimnaziul din Cra-iova), 2 lei; Dem. G. Bunescu (Profesor la gimnaziul din Craiova), 2 lei; N. Rădulescu (Profesor *la gimnaziul din Craiova), 2 lei; Banca Poporului (str. Academiei, Loco), 200 lei; Demetru Popescu (Domeniul Coroanei Ruşeţu, j. Brăila), 2 lei; Alex. C. Grigoriu (Domeniul Coroanei Ru-şeţu, j. Brăila), 1 leu; lohan Fuclik (Domeniul Coroanei Ruşeţu, j. Brăila), 1 leu; Carol Bolartit (Domeniul Coroanei Ruşeţu, j. Brăila), 1 leu; Anton Iraneseu (Domeniul Coroanei Ruşeţu, j. Brăila), 1 leu; Florea Teo-dorescu (Domeniul Coroanei Ruşeţu, j. Brăila), 2 iei; D. Negulescu (Domeniul Coroanei Ruşeţu. j. Brăila), 1 leu ; Peirache Creţu (Domeniul Coroanei Ruşe(u, j. Braila), 1 leu; Tudor Nicolae (Domeniul Coroanei Ruşeţu, j. Brăila), 1 leu; Neagu I. Morariu (Domeniul Coroanei Ruşeţu, j. Brăila), 1 leu; Petre loan (Domeniul Coroanei Ruşeţu, j. Brăila), 1 leu; Parasehiv Cristescu (Domeniul Coroanei Ruşeţu, j. Brăila), 1 Jeu; N. Alexandrescu (Domeniul Coroanei Ruşeţu, j. Brăila), 1 leu; Dumitrache R. Videnie (Domeniul Coroanei Ruşeţu, j. Brăila), 1 leu; Pană Istrate {Domeniul Coroanei Ruşeţu, jud. Brăila.1, 1 leu; Pavel Oprişan (Domeniul Coroanei Ruşeţu, j. Brăila), 1 leu; Petrache Ivan Ene (Domnniul Coroanei Ruşeţu. j. Brăila), 1 leu; Miliaiu Crăciun (Domeniul Coroanei Ruşeţu, j. Brăila), 1 leu ; Grigore Andone (Domeniul Coroanei Ruşeţu, j. Brăila), 1 leu; Iosif Oancea (Domeniul Coroanei Ruşeţu, j. Brăila), 1 leu; Ion Nuţu (Domeniul Coroanei Ruşeţu, j. Brăila), 1 leu; Ion Ignat (Domeniul Coroanei Ruşeţu. j. Brăila), 1 leu; Grigore Stânescu (Domeniul Coroanei Ruşeţu, j. Brăila), 1 leu ; (Va urma în numărul viitor). www.dacoromaiiica.ro ipE --------------=1 r= CREMA. PUDICA Şl SĂPUN „fL6RA“ nu se vând decât în embalagiul original arătat aci (un sfert din t rimea naturală) şi cu următoarele preţuri: Crema lei 1.50-Pudră lei 2-Săpun lei 1.25 Refuzaţi dar in interesul D-v. ca neveritnh'le dacă vi sar oferi aceste preparate in cantităti mai mici sau altfel decât iu embalagiul original aci arătat, şi cu etichetele mpft t‘insti. Crema şi Pudra