28 Martie 1910. Apare în fiecare t)uminecă COMITETUL DE REDACŢIE ION KALINDERU P. Gârbovlceanu G. Coşbuc 0-1 P;V. Năsturel Gh. Atţamescu I. Otescu N Nlcclaescu Gr. Teodosslu Redacţia şi 9.—Bucureşti. 26.776. 28 Martie 1910 Anul XIII Abonam. în străinătate pe an lei 8 Un număr................15 bani. Abonamentul în ţară pe an lei „ „ » pe 6 luni Pentru anunciurl t leu linia IVlina publicitate, 5 bani cuvântul ,Vlenuscriptele nepublicate se ard. SUMARUL»: T. D. Speraritia, Teatrul la sate. Em. Gri^orovitza, Progresele culturii porumbului în America. T. Dicescu, Stiuge focul când mocneşte sub cenuşă, după Tolstoi. Raportul comisiunei censorilor a Soc. «Steaua>. V. 5- Mo^a, Lucrările agricole in luna Aprilie. SFATURI PRACTICE : Elena M Demetrescu, Sarmale de post;—Orez cu tahân. DIN ZIARE ŞI REVISTE: Stârpirea gărgăriţelor. ILUSTRAŢIUNI: Paraclisul mănăstirii Hurezi (înainte şi după restaurare).—Foi-şoarele caselor domneşti dela Hurezi. DELA ROMÂNII DE PESTE HOTARE: Adunarea dela Sibiu. CRONICA: Corpurile legiuitoare. PAGINA GLUMEAŢĂ: Ghetele d-lui Tânăsache. (Cu 5 ilustraţiuni). SUPLEMENT: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 24 dela 28 Martie 1910. 1 i www.dacoroimaiiica.ro şezământul care are cea mai mare putere moralizatoare este teatrul. Puterea moralizatoare a teatrului a fost cunoscută încă din cea mai adâncă vechime. • Găsim teatru la toate popoarele cari s’au ridicat până la un grad înalt de civilizaţiune şi nu-1 găsim la barbari. Cea mai întâiu născătoare şi sprijinitoare a moralei, religiunea, însă-şi religiunea a îmbrăţişat teatrul şi l-a ajutat să crească la adăpostul ei. Teatrul nostru — european — modern se naşte chiar în biserică. începe chiar în biserică punând pe scenă învierea şi patimele Mântuitorului; pune pe scenă afară din biserică toate întâmplările din viaţa lui Christ, urmează cu vieţile Sfinţilor, apoi cu ale oamenilor mari, slujitori ai religiei, până când cu încetul din teatru bisericesc ajunge teatru mirean, teatru lumesc. Teatrul din vechime a fost şi el născut şi crescut tot sub aripele religiunii, şi la Greci şi chiar la Ohineji. Şi puterea teatrului vine de acolo că el ne pune sub ochi însă-şi viaţa, el ne înlesneşte să vedem chiar cu ochii noştri cum se petrec faptele în lume. www.dacoramanica.ro 710 ALBINA E ştiut că omul din păţite învaţă mai mult de cât din auzite. Şi adevărul e că păţania e lecţia cea mai bună. Din auzite învaţă omul să se dea numai la cele plăcute, la cele cari îl măgulesc mai mult; dar după auzite nu se lasă omul de acele cari sunt plăcute dar şi stricătoare. O păţanie însă îl învaţă mai muie minte decât o sută de poveţe. Când şi-a strâns odată degetul în uşă, ţine minte altă dată pe unde să pună mâna. Şi puterea teatrului mai stă şi în aceea că e plăcut. Poţi să-i dai omului poveţe cât de bune, cât de folositoare ; poţi să-i vorbeşti ca un Gură de aur, cu toate acestea nu-i place să asculte mereu. Dela o vreme se satură, oboseşte, fuge. I se pare că prea îl iei drept copil, i-se pare că prea îl socoteşti nepriceput ori prost, i-se pare. . . i-se par multe ori nu i se pare nimic, dar dela o vreme nu-i mai place, fuge. De teatru însă nu fuge. Teatrul place, place mereu, şi place din ce în ce mai mult. Dinaceastă însuşire a teatrului ar trebui să scoată încheerea învăţătorii şi toţi cei ce călăuzesc morala pe la sate că teatrul e cel mai bun luminător al satelor. Este şi aci de luat seama la ceva : Şi lucrurile bune pot să strice, dacă sunt rău întrebuinţate. Ş’apoi trebue văzut dacă sunt în adevăr bune. Teatrul poate să fie cel mai bun luminător al satelor, dar trebue să fie însă teatru bun. Nu orice lucru se poate pune pe scenă. Nu orice piesă, ori cum ar fi ea, poate să fie bună. Cine face teatru trebue să aleagă piese bune, piese cu cuprins moral, cu pilde folositoare şi cu vorbe alese. Unii din ceice organizează teatru la sate, neştiind să-şi măsoare puterile şi crezând că pot să facă de toate, s’apucă de înjgheabă şi ei piese de teatru, cu înjurături şi vorbe ordinare, crezând că cu aceasta moralizează poporul. Teatrul are putere moralizatoare, pentru că se www.dacoromanica.ro ALBINA 711 poate repeta şi poate atinge mereu aceleaşi coarde simţitoare până ce ajunge să facă chiar pe omul cel mai nesimţitor ca la o vreme să verse lacrămi. Dacă însă în loc de fapte cari să-i deştepte mila şi sentimentele omeneşti, îi vei repetă fapte care să-i îngroaşe obrazul şi să-l facă să pearză ruşinea, atuncea nu l-ai moralizat, ci din contră l-ai viciat, l-ai corupt. In asemenea condiţiuni mai bine lipsă de teatru, şi de mii de ori mai bine. Oel puţin când făcea mai nainte răul sau gre-şala, tot puteâ să se gândească din când în când că ceeace face nu e bine, nu e frumos ; dar când pilda vine de sus, atunci răul se înrădăcinează şi omul îl face cu .toată încrederea, crezând că face bine. Numai pildele bune şi buna cuviinţă folosesc: asta trebue să nu se uite niciodată. Th. D. $perantia. Paraclisul mănăstirii Hurezi înainte de restaurare. www.dacQFomanica.ro progresele culturei porumbului în America. (Ancheta eomisiunei basarabene). Continuare. (1) După expunerea progresului enorm la care a ajuns cultura porumbului în America, d-1 Bogdan, preşedintele comisiunei ba-sarabene pune în broşura sa, atât de plină de învăţăminte pentru noi, interesanta întrebare, la care nu putem decât să ne asociăm şi noi Românii din regat: „Ce ni se impune nouă de făcut, pentru ca să ajungem în privinţa culturei cucuruzului la rezultatele de cari se bucură deja de mult America?". „Este de sine vorbitor că dacă suntem însufleţiţi de dorinţa a face cevâ pentru binele ţărănimei şi stării noastre economice şi pentru salvarea populaţiunei de flagelul groaznic şi tot mai ameninţător al pelagrei, apoi trebue neapărat să urmăm fără cea mai mică întârziere sfaturile răsărite din experienţele prudente ale agricultorilor americani. „Imensele cheltueli ce le avem astăzi cu sanatoriileînflinţate pe urma pelagrei şi regresul ce-1 prezintă recoltele cucuruzului: iată obiectul la a cărui remediare trebue să avisăm numai decât, atât în scopul salvării, cât şi în vederea sporitei averei naţionale, lucru care sigur ne poate mântui de neliniştea şi îngrijirea crescândă a tuturor cercurilor, ce se oglindesc aiât de ameniţător în manifestaţiunile brodite pe tema insuficienţei de pământ, a foametei, a crizei mari economice şi a altor prevestiri ameninţătoare. „Calea care vom trebui să o apucăm, pentru a ajunge acolo, unde Americanii deja sunt şl se găsesc de mult, nu este greu de ales şi nici dificultăţi tocmai mari nu avem de întâmpinat de a o urmă, de vreme ce lucrul cel mai greu est9 deja făcut, de Americani înşişi şi avem toate de-a gata. Dispunând de experienţele lor de ani îndelungaţi, nouă nu ne rămâne decât să 1 (1) Vezi No. 24. www.dacoromanica.ro ALBINA 713 punem toată râvna şi puterea noastră 5n joc, ca să utilizăm acele preţioase experienţe în folosul nostru, cu atât mai vârtos că oarecari îndemnuri de origine americană se practică de către agricultorii noştri dejâ cu mult succes, cum e de pildă semănatul de toamnă pe arătura unde se află încă cucuruzul, adică printre rândurile acestuia (pe loc curat), procedeu, despre care am pomenit Ia început. „Eu însumi practic acest procedeu pe moşia mea de mai mulţi ani şi văd că acest fel de cultură a cucuruzului este foarte a-vantagios, mai ales în părţile Rusiei de sud. Atât cucuruzul semănat în rânduri, cât şi grâul semănat pe locul bun şi curat dintre acele rânduri, au dat recolte bune de tot. Atât însă tre-bue să observ că odată cu semănatul grâului printre rândurile cucuruzului, trebue de avut grijă că pământul totuşi se istoveşte cu timpul şi deci să se gunoească înainte de a-1 semănâ cu porumb. Acum dând şi grijă selectării seminţei de cucuruz pus pe un astfel de pământ gunoit, negreşit că recolta la rândul ei va fi bună. Acest lucru însă este a se face de acum, căci pentru selectarea seminţelor de cucuruz va trebui să îngrijească în primul rând guvernul, luând iniţiativa de a îndreptă «bştille în această direcţiune. „Trebue să insist şi din parte-mi că ajutorul ce este a se da populaţiunei în chestia selectării seminţelor are să purceadă neapărat dela. cercurile oficiale, guberniile şi administraţiunile judeţene, apoi însă şi propagat, cât se ppate de mult, prin ob-ştiile judeţene şi organele lor. „Cele mai indicate elemente pentru punerea la cale a îndreptării vor fi însă obştiile înseşi, prin faptul că numai prin o sforţare colectivă, prin o punere în mişcare a tuturor forţelor economice şi o cooperare a tuturor elementelor interesate se va putea rezolvi chestia sporirei recoltelor de cucuruz şi de alto culturi şi cea a îndepărtării crizei economice ce primejdueşte ţara întreagă,' nu numai din punctul de vedere al neajunsului productelor şi a necesităţii aducerei lor din alte părţi, ci şi din cel al foametei, care ameninţă regiunile sărace şi cel al stării sanitare încercate greu de pelagră. Voiu cercă să expun pe scurt ce fel de măsuri ocrotitoare ar trebui să ia guvernul şi cari ar fi mijloacele de salvare ce ar cădeâ în atribuţiunea judeţelor şi a obştiilor judeţene. . „Este absolut necesar că guvernul să înfiinţeze în sudul Rusiei un institut superior de gospodărie rurală, a cărui misiune ar fi să studieze necesităţile locale săteşti şi propagarea culturilor pţeţiflase, cum este cea a cucuruzului, a viţei de vie, a tutunului, ş. â. Un astfel de institut ar veni întâiu în folosul imediat al regiunei de primprejur, formând un centru de povă-ţuire şi insţrucţîune practică pentru cei cari cu ajutorul şcoa-lelor să fie în stare a răspândi apoi tot ce au văzut şi învăţat fie în institutul acesta, fie în institutele de gospodărie din Rusia centrală sau cea din mijioc, unde fiind trimişi pentru un www.dacaromamca.ro 714 ALBINA stagiu oarecare, vor aveâ ocazia a se perfecţiona şi a judeci hotărâtor cari ar fi principiile cele mai salutare pentru ridicarea stării economice şi a culturei raţionale, a plantelor folositoare gospodarilor din sudul ţării noastre mănoase. „Apoi este tot atât de necesar a se înfiinţâ în Statele Unite o agentură a guvernului nostru, sau a Basarabiei în special. Această din urmă idee a fost de altfel discutată deja în timpul din urmă, şi anume pe urma iniţiativei dietei din gubernia Ecaterinoslavului, care e chiar aproape a o aduce la realizare. Agentura aceasta este menită a aduce nouă, celor din sud, în curând înlesniri de tot felul. De fapt există oarecari condiţiuni de asemănare perfectă între anume regiuni ale sudului Rusiei şi ale vestului Statelor Unite, atât din punct de vedere climateric, cât şi cel al solului. „Urmează înainte de toate, că de acum vom puteâ să avem cunoştinţă detailată despre progresele învăţământului relativ la tehnica gospodăriei săteşti din America şi vom puteâ află fără întârziere tot ce va aduce locul şi prilejul ca folositor şi instructiv din partea aceea. Rolul agenturei în chestiune nu se va mărgini deci numai în a ne înlesni raporturile comerciale cu Statele Unite, ci mai vârtos în asta că ne va ţine înainte de toate la curent cu progresele stării gospodăreşti de acolo, îndi-cându-ne prin observările amănunţite linia de îmbunătăţiri şi îndreptări adaptabile la noi în sudul Rusiei pe tema condiţiu-nilor similare ce s:ar pune în evidenţă. Netăgăduit, că o astfel de agentură nu va puteâ decât să aducă serviciile cele mai eminente trebuinţelor stării noastre rurale gospodăreşti. „Având în vedere cerinţele tot mai multiple ce se ivesc la noi în privinţa maşinelor agricole, a uneltelor de gospodărie, a seminţelor de plante şi culturii neobicinuite, găsim că am trebui să avem date precise şi un control oarecare asupra lucrurilor ce se cumpără şi introduc de către gospodarii noştri, fără ca ei să-şi poată da seama dacă aceste au valoarea atribuită, dacă nu sunt nişte ficţiuni şi se scot în vânzare numai pentru câştig grabnic şi fraudulos, şi să putem să li procurăm adresele locurilor nemerite de achiziţionare reală şi ieftină. Se practică, precum se ştie de toată lumea, astăzi încă la noi sistemul de a vinde oamenilor de ţară instrumente, maşini şi unelte agricole de construcţie veche, cari nu mai au căutare în alte părţi şi ni se vând pe preţuri destul de scumpe. Acest lucru ar încetă imediat, agentura noastră fiind în măsură a ne lămuri, mai ales când zisele unelte s’ar strecură pe cale ilicită, chiar din America, unde fabricaţiunea lor este întinsă. „Prin înfiinţarea agenturei se va da agricultorilor noştri posibilitatea de a-şi procură uneltele şi maşinele agricole cele mai noi şi încercate şi cât ar însemnă aceasta pentru cultivatorii de cucuruz, e lesne de înţeles, mai ales că aceste maşini speciale culturei cucuruzului le produce America după trebuinţele www.dacoromaiiica.ro ALBINA 715 regiunilor. Decât nici In aceasta nu se mărgineşte încă rolul agenturei. „Găsindu-se la faţa locului agentul va aveâ posibilitatea dea ţine socoteală de tot ce j s’ar ivi sub ochi ca mai 'potrivit pentru ţara noastră, precum s’a mai zis înainte, în deosebi prin faptul citat că avem regiuni unde condiţiunile de agricultură sunt aproape identice cu câteva din statele de vest ale Ame-ricei, ba seamănă ţptul perfect cu clima, cu pământul, cu sece-tea şi frigul din Rusia de sud. Aceste state interesante peptru noi. prin atâta asemănare sunt înainte de toate: Dacota de sud, Illinoîsp Cansasşl Minesota. ' , „Pe lângă toate, reprezentantul agenturei noastre va deveni folositor şi_prjn asta că va puteâ aduce servicii în chestia des-facerci productelor gpşp,odăriilor noastrp,săteşti. Nu încape dar nici o îndoeală că ar ii lucru foarte de dorit ca ideea emisă din partea dietei guberniei Ecaterinoslavului să fie realizată de guvern cât mai curând şi ca toate celelalte zemstvuri (diete) din sudul Rusiei să fie luate în cercul de activitate al proiectatei agenturi - jjjjjpi. Urigorovitza. Paraclisul mănăstirii Hurezi După restaurare. r www.dacoromanica.ro Stinie focul, când mocneşte 5ub cenuşă. (Poveste populară de Leo Tolstoi). Ivan Şerbacov ducea un traiu bun în salul său. El însuşi eră în deplină putere şi eră cel'mai harnic bărbat în sat, şi avea trei Iii în ajutorul său: cel mai mare eră deja căsătorit, cel mijlociu eră flăcău mare şi al treilea deja destul de mare că putea să umble cu caii şi cu plugul. Baba lui Ivan eră o muiere deşteaptă şi gospodină, nora ei eră liniştită şi sârguitoare. Guri cari numai să mănânce nu se aflau, afară de bătrânul său tată bolnav de astmă şi care zăcea culcat de şeapte ani pe lângă vatră. Ivan aveâ de toate câte trebue: trei cai şi un mânz, o vacă cu viţel, 15 oi. Femeile lucrau pentru bărbaţi şi munciau şi pe câmp; bărbaţii işi vedeau de munca lor de plugari. Dacă grâul nou erâ adunat, se mai găseâ încă destul din cel din anul trecut. Cu banii de pe ovăz se plăteau dările şi se cumpărau cele de trebuinţă. Ivan n’aveâ decât să trăoascâ el şi cu copii lui. Dar vecin cu curtea lor trăiâ Gavril Şchiopul, fîiul lui Gardei Ivanov. Intre ei izbucni o duşmănie. Pe când trăiâ-bătrânul Gardei, şi-şi vedeâ de trebile casei tatăl lui Ivan, ţăranii erau prieteni buni. Dacă femeile aveau nevoie de o sită sau do un hârdâu trimeteau una la alta şi se ajutâ, tot aşâ făceau şi bărbaţii, dacă le tre-buiâ o scândură sau o roată. Dacă viţelul vecinului se rătăceâ pe la arie, îl goneâ numai şi ziceâ blând: păzi-ţi-vă viţelul, la noi nu s’a strâns încă totul dela treerat. Ferească Dumnezeu ca unul din ei să fi ascuns ceva de celalt, să fi ţinut închisă aria ori hambarul, sau să umble prin judecăţi, astfel de lucruri nu se pomeneau. Aşâ erâ www.dacQFomanica.ro ALBINA 717 traiul pe vremea bătrânilor, dar totul s'a schimbat, când tinerii duseră ei gospodăria. Şi necazul a început dintr’un lucru de nimic. Nora lui Ivan adună ouă pentru Paşte şi în fiecare zi luâ oul proaspăt din cuibarul din şopron. Se vede că copiii speriaseră găina, ea sburase peste gard la vecin şi ouase în curtea lui. Tânăra femee auzi găina cotcodocind şi zise în sine: n’am timp acum, trebue să isprăvesc cu scuturatul pentru sărbători, o să iau oul mai târziu. Către seară se duce la hambar, dar nu găseşte nici un ou în cuibar. întreabă pe soacră-sa, pe cumnat, nu cumvâ ei au luat oul. Eirăspund că nu l-au luat. Dar Tarasca, cumnatul cel mai tânăr zise: găina ta a ouat în curtea vecinului, acolo a cotcodăcit si de acolo a sburat acasă- Tânăra nevastă privi la găina ei care şedeâ tocmai pe grindă lângă cocoş, cu ochii somnoroşi, gata să adoarmă. Ar fi vrut să întrebe pe găină unde a ouat, dar găina mi puteâ să-i răspundă, şi aşâ trecu la vecini. Baba o întâmpină şi-i zice: „Ce pofteşti, nevestico?“. — Mămuşoară, găina mea a trecut azi la voi; n’a ouat ea undevâ? N’am văzut nimic cu ochii mei. Slavă Domnului, ale noastre ouă de mult. Noi am adunat ouăle noastre, n’avem nevoie d’ale altora. Noi nu ne ducem, dragă, pe la curţile străine să adunăm ouă. Aceste vorbe mâhniră pe tânăra femee, eâ zise o vorbă de prisos, bătrâna răspunse cu alte două şi aşâ cearta fu gata. Nevasta lui Ivan veniâ dela apă şi trecu p’acolo, şi se amestecă şi ea în vorbă: în fugă veni şi nevasta lui Gavril, dojeni pe vecină, pomeni de. lucruri petrecute şi mai adăogă şi altele ce nici n’au fost vreodată. Ce mai gâlceavă! Toate sbierau pe întrecute şi aruncau cuvinte grele. Tu eşti aşâ şi aşâ... • .hdaţo..femee murdară..... otrăveşti pe bătrân....Şi tu eşti o goloană.....mi-ai stricat ciurul......................................resteiul nostru e la voi.adu 1 numai decât! Ele apucă resteiul, varsă apa, se trag de broboade, se bat. Tocmai se întorceâ Gavril dela câmp; el luâ partea nevestei sale. însoţit de fiul său cel mâi rpare veni şi Ivan şi toţi se amestecară la olaltă; el efâ un om voinic, im-brânciâ pe toţi şi smulse lire de păr din barba lui Gavril. Tot satul se adunase şi cu greutate gâlcevitorii fură împrăştiaţi. www.dacaramamca.ro 718 ALBINA , Aşa fu începutul. Gavril adună firele de păr într’o hârtie şi porni la primărie- • , : «Nu mi-am lăsat să-mi crească barba ca Vanica să mi-o smulgă». Şi nevasta sa se laudă către prietene că ei au dat p© Ivan în judecată şi o sâ-1 ducă la Siberia. Din ziua dintâiu moşul de pe lângă vatră îndemnă pe toţi la pace, dar tinerii nu-1 ascultau. El le ziceâ: Nu faceţi nimic bun, copii; din nimic se naşte cine ştie ce supărare. Luaţi seama, cearta a început pentru un ou! Dacă copiii au luat vrun ou, ce mai lucru mare un ou! Slavă Domnului, e de ajuns pentru toţi. Şi dacă a căzut o vorbă, rea, îndreptaţi-o? şi învăţaţi-vă cum să vorbiţi mai bine. Dacă v’aţi bătut....omul e păcătos......şi asta se întâmplă. Haide, împăcaţi-vă.....şi apoi uitaţi totul. Dar dacă aveţi gând rău.....vouă înşivă vă faceţi rău». Tinerii iluerau în vânt vorbele bătrânului şi-şi închipuiau că el vorbeşte numai aşâ ca să bombănească după obiceiul bătrânilor. «Nu i-am smuls barba, insistă Ivan, el singur şi-a smuls-o şi fiul său mi-a rupt cămaşa.....iată cămaşa!» A făcut şi Ivan plângere pentru cămaşă. Ei s’au plâns la judecătorul de instrucţie şi la primărie. In timpul procesului lor s’a pierdut un cuiu de oişte dela teleaga lui Gavril. Muierii© din curtea lui Gavril învinovăţeau pe fiul lui Ivan, că el ar fi furat cuiul. Am văzut noi, ziceau ele, cum el s’a strecurat noaptea la teleagă, şi cuscra ne-a spus că ar fi trecut pe la cârciumă şi a propus cârciumarului să cumpere cuiul oiştei. Iar începură plângerile. Şi pe la curţile lor nu mai încetau ocările, şi câte odată ajungeau şi la bătaie. Şi copiii ocărau; ei luau învăţătură dela cei mari. Dacă muierile se întâlnesc la gârlă, atunci nu bat rufele atâta cu lopă-ţica, cât bate limba lor cu vorbe rele. La început bărbaţii numai se clevetiau între ei; mai târziu fură unul dela altul, când lucrurile nu erau bine închise şi învăţaseră şi pe nevestele şi copiii lor să facă tot aşâ, şi traiul lor se înrăutăţi din ce în ce mai mult. Ivan şi Gavril se plângeau unul de altul pe la adunări, pe la primărie, pe la judecătorie, în cât se făcuseră urîţi www.dacoromaiiica.ro ALBINA 719 la toţi. Când Gavril face ca Ivan să plătească amendă sau să fie pus în arest, când Ivan face lui Gavril tot aşa; şi şi cu cât îşi pricinuesc mai multă pagubă unul altuia, cu atâta mai. mult creşte şi furia unuia în contra altuia. Câinii se încaeră, cu cât ţine încăeratul mai mult, cu atât se înfuriază mai mult; baţi pe unul din câini pe la spate, el crede că celalt câine l-a muşcat şi se înfuriază şi mai mult. Tot. aşa şi aceşti ţărani: ei duc plângerile lor din judecată în judecată, când unul, când altul este amendat sau arestat, şi din cauza asta creşte ura lor tot mai mare ; şi ăşâ au dus-o în timp de şase ani. Bătrânul din pat dojenea mereu pe fiul său să-i deştepte conştiinţa: «Ce faceţi, copii? Aruncaţi socotelile la oparte, limpeziţi totul între voi, nu - duceţi îndârjirea mai departe... şi o să fie mai bine. Cu cât vă îndârjiţi mai mult, cu atât mai rău o să vă fie». Dar nimeni nu ascultă pe bătrân. In al şeaptelea an duşmănia ajunsese până acolo ca la o nuntă nora lui Ivan bârfi pe Gavril în faţa oamenilor.., ea spuneâ că a fost prins la un furt de cai. Gavril, cum erâ beat, nu putu să se stăpânească şi lovi muierea... dar a bătut-o aşa de rău că a zăcut o săptămână, şi ea erâ greâ. Ivan nu mai puteâ de bucurie; el dete petiţie la judecătorie; acum credeâ el, acum scap de vecinul meu, n’o să m'ai scape de Siberia. Dar s’a întâmplat cu totul altfel; judecătorii au pus jalba la dosar. Ei au aflat că femeea s’a sculat şi că nu s’a întâmplat nimic. Ivan s’a dus atunci la judecătorul de pace, dar acela trimise afacerea la primărie. Ivan puse totul în mişcare; el cinsti pe secretar şi pe staroste (1) cu o jumătate vadră de rachiu şi făcu a i se da pedeapsa cu bătaia. (Va urma). Toilia Diccscil. — Sănătatea e ca o iapă albă; cum trece dealul, nu se mai vede. /. Zanne. (1) In Rusia staroste se numeşte supraveghetorul ţinerei ordinei în comună, ales dintre ţărani. www.dacoramamca.ro FjişaaroleJcaselor domneşti şi oliiliile de miazăzi ale_mănăstirii Hurezi. Raportul Comisiunei Censorilor a societăţei culturale „Steaua" asupra gestiunei anului financiar 1909. Domnule Preşedinte, Domnilor Membri, Subsemnaţii membri ai comisiunei Censorilor a societăţei culturale «Steaua» întrunindu-se în ziua de 9 Ianuarie 1910 în casa d-lui Casier al societăţei, unde punându-ne la dispoziţiune toate registrele şi scriptele societăţei asupra operaţiunelor financiare operate în cursul anului 1909, şi după ce am observat cu cea mai mare atenţiune registrele de venituri şi de clieltueli, am constatat cea mai deplină regulă în scripte şi am format următorul, compt de Gestiune al societăţei culturale Steaua» dela 1 Ianua rie 1909 şi până la 31 Decemvrie 1. 09. ACTIV: 1) Numerar rămas în casa soc. la 31 Decemvrie 1908 1.361,96 2) încasări în cursul anului 1909 dela 2452 membri . 4.173,30 3) Cupoanele de llanuar. şi 1 Fevr. 1909 la 68.500 efecte 1.712,50 4) Cupoanele de 1 Iulie şi 1 August 1909 la 79.000 . 1.975,00 5) Rest din subvenţia acordată de Casa Şcoal. în 1908 2.000,00 6) Subvenţia din partea Casei Şcoal. pe anul 1909 . . 9.000,00 ' 7) Subvenţia din partea Cred. Fuuc. Rural pe 1999 . 100,00 8) Dela Sucursala societăţei din Buştenari . . . . 95,00 Total . . . 20.420,76 www.dacaromanica,ro 722 ALBINA PASIV : Numerar plasat în efecte de 15.500 ..................... 15.186,85 Taxa de 5»/0 asupra cupoanelor urbane de 1 Ian. şi 1 Fevruarie precum şi cele de l Iulie şi 1 Aug. 1909 157,20 D-lui Secretar, onorariu pentru serviciile aduse . . societăţei pe 9 luni afară de vacanţă a 100 . . . 900,00 D-lui Al. Lepădatu pentru scrierea Mihai V. Viteazu 300,00 Gratilicaţie revistei Vulturul.......................... 150,00 » Pr. T. Bălâşel, corn. Ştefâpeştj-Vâlcea pentru scrieri . . . .—.....................................100,00 Gratificaţie d-lui Secretar pentru servicii aduse societăţei 250,00 Abonamentul «Albina* dela 1 Octomvrie, 1908 până la 30 Septemvrie 1909 ...................^.............. 5,00 Revistei «Albina» pentru publicarea membrilor achitaţi (dela 1 Octomvrie 1908—30 Septemvrie., 1909) . . 180,00 Onorariu pe anul 1909 d-lui secretar însărcinat cu ţinerea scripţelor de comptabilitate................. 360,00 Gratificaţie d-lui FI. Cristescu pentru cartea Istorii pentru copii................................' . . . 100,00 Diferite alte cheltueli ale societăţei specificate în registrul respectiv şi în actele justificative .... 118,85 Numerar rămas în casa societăţei la 31 Decemvrie 1909 2.612,86 ' Total” . . . 20.420,76 Recapitulare. Generală a situaţiei băneşti a,societăţei culturale « Steaua» dela înfiinţarea ei până la 1 Decemvrie 1909. 1) Venituri în anul 1901 ACTIV: dela 5.110 membri . . . . 11.466,15 2) » » » 1902 » 2.371 ' »'* • . . . 7.020,90 3) » » » 1903 » 1.670 . . . 6.994,70 4) » » » ' 1904 » 1.117 » .-. . 8.520,25 5) » » » 1905 * 1.745 . . 10.732.05 6) » » » 1906 » 2.355 » ... 16.973,80 7) » » 1907 » 2.168 » . . . 12.130,65 8) » » V 1908 » 2.767 » . . . . 15.185,55 9) » » » 1909 » 2.452 » . . . 19.055,80 PASIV : Total 108.079,85 1) Numerar plasat in 91.000 lei în efecte depuse la Bauca Naţională, după cum urmează : a) Cu recipisa No. 8.340/906 efecte urbane 5% valoare 35.000 b) Cu recip. No. 8.340/906 efecte oblig. com. şi jud. 5% val. 11.000 cj » » » 9.110/907 » urbane 5°/u » 12.000 d) » » » 9.386/908 » » » » 6.500 e) » » » 10.800/909 » X> 12.000 d) » » » 10.798909 » » » » 14.500 Total . . . 91.000 în efecte valoare nominală şi care costă suma de lei 86.465,40 2) Diferite cheltueli ale societăţei dela înfiinţare şi nână la 31 Decemvrie 1909 ..................... 19.001,40 3. Numerar aflat în casă la 31 Decemvrie 1909 în suma 2.612,86 Total . . . 108.079,85 www.dacQrQmanica.ro ALBINA 723 'Domnilor Membri, 1 ' .. ~ Din:observarea suinelor ce am avut onoare a vi. le expune» constatam cu cea' mai mare satisfacţîune şi mulţumire sufletească, că an cu an veniturile şi fondul societăţei noastre au crescut, în cât putem să avem siguranţa că societatea Steaua» şi.-a asigurat trăinicia şi existenţa sa, in ceeace priveşte partea materială mulţumită d-lui casier, S. llaret. In’ ceeace priveşte îndeplinirea-scopului săn cultural şi educa1-tiv pentru popor, deşi societatea a imprimat mai multe broşuri 19 la număr în peste 4011-mii de exemplare şi a litografiat portretele familiei noastre' regale şi' al lui Ştefan cal Mare şi a acordat mai multe ajutoare pentru biblioteci ^.neutru jncţiX-Marea mai multor scriitori populari, societatea noastră nf&i are Încă mult de lucru pentru a face ca să se imprime câte o broşură la 2 luni dacă nu pe fiecare lună. :zVA'. ftl) Râvna cu care lucrează atât d-1 preşedinte.-d-1 I. Kalinderu, d-1 casier Spiru Haret cât şi,toţi d-nii membri al consiliului de administraţie ne dă- convingerea că şi acest ‘dor va-fi realizat cât de curând. ■ xr ,.... _ ‘ ‘•'Acestea fiind coiista-tările- comisiunel'd-voadtTe de censori, vă rugăm să' binevDiţl.a djUdescărcare d lui casier, de .gestiunea. a-nului 190t| şi .tot dej odată a; expriuţâ mulţumirii şi recunoştinţă d-lor I. Kalinderu, neobositul nostru preşedinte, d-lui Spiru Ila-ret; cât şi consiliului'^âe administraţie. ' ' i fndeplinindume mairdatul .tei aţi: binevoit a nid-incredinţă, W depunem în mâna ^-voastră conform statutelor.- - .Preot Icononx C. Joneseu şi C.. Alcxaiulrescu. SFATURI PENTRU GOSPODINE ■: - - * Sarmale de post. Pentru 6 persoane se întrebuinţează: 2—8 verze acre după mărime 200 grame orez 150 grame stafide 2—8 cepe 150 grame untdelemn 1 lingură bulion. Se ia varza şi se curăţă de cotor, alegându-se şi foile cele mai bune ; apoi punem untdelemnul să se încingă; adăogăm ceapa să se prăjească, apoi punem şi orezul şi sare şi adăogăm şi puţin bm lion precum şi stafidele, cari au fost curăţate şi www.dacaromanica.ro 724 ALBINA spălate. Punem foaia de varză în palma stângă şi luăm ca o jumătate lingură din umplutură şi o a-şezăm pe varză. învârtim puţin, apoi de o parte şi alta îndoim ca la tiv şi învârtim din nou până s’a sfârşit. Aşezăm sarmalele în cratiţă, care are un strat de varză tocată. Lăsăm distanţă între ele, de oarece când fierb se umflă. Orez cu tahân- Pentru 4 persoane: Vj orez tahân (10 bani) zahăr apă, sare (un vârf de cuţit). Se ia orezul, se curăţă, se spală şi se pune la foc cu 750 gr. apă; punem şi sarea. Când este la ju-mătatea fiertului, luăm tahânul şi-l frecăm bine cu puţină apă rece, apoi luăm puţină apă şi din orez şi mai mestecăm. Turnăm tot în orez împreună cu zahărul, clătinând bine cratiţa. După cum am mai spus, orezului îi trebue 25—3b minute ca să fiarbă. Comunicate de d-na Eleria M. Demetrescu, directoarea şcoalei de menaj externă. Lucrările agricole în luna Aprilie. emanaturile de cereale cari nu s’au putut isprăvi în luna Martie, trebuesc continuate cu multa iuţeala în această luna ca să nu fie făcută prea târziu, şi astfel recolta lor să fie prea slabă, în raport cu munca depusa pentru semănatul lor. Orzul. Dintre cereale cari se pot amână până pe la începutul acestei luni este orzul, care este o cereala tot atât de veche caşi grâul de toamna. Orzul trebue semănat în pământ roditor, uşor şi bine svântat de umezeala înmagazinată în pământ din timpul iernei, orzul semănat www.dacoromanica.ro ALBINA 725 Intr’un pământ prea tare nu poate da bune rezultate şi trebuie semănat într’un pământ în care a fost semănat mai Sntâiu o plantă prăsitoare ca porumbul, fasolea sau o altă plantă. Daca orzul se seamănă după porumb, locul se ară până ce n’a dat îngheţul, primăvara se face a doua arătură şi după aceia se seamănă orzul, prin împrăştiere sau în rânduri, punându se la hectar 125 —160 litri, iar prin împrăştiere 200 — 250 de litri la hectar. Ca neamuri de orz se seamănă orzul de Hanna, gavaler şi orzoaica. Aceste neamuri de orz se caută mai mult pentru fabricarea berei şi a pânei. Porumbul. O altă planta după grâu de care se ocupă mai mult agricultorii noştri este porumbul, fiindcă populaţiunea satelor se hrăneşte mai mult cu mămăligă. In ţara noastră când vara este mai umedă şi caldă, porumbul dă rod mult, în acest caz, liniştea şi traiul populaţiunei satelor este asigurat. Deci, porumbul ca să facă rod mai mult trebue ca până la 23 Aprilie, cel mai târziu, să fie semănat. De aceea sătenii trebuesc îndemnaţi şi chiar siliţi de autorităţile în drept, ca să-şi facă semănătura de porumb chiar de pela 10 Aprilie dacă se poate, şi a împiedecă pe acei cari seamănă porumb după ce au recoltat ra-piţa; după cum acest lucru se poate vedea în multe •comune de prin judeţele Vlaşca şi Teleorman. Sătenii au început acest- rău obideiu dela marea proprietate, care face acelaş lucru, seamănă după rapiţă îndată porumb, deşi marea proprietate nu pune nici un preţ pe această semănătură după cum pun sătenii agricultori. Acest rău ar trebui stârpit din agricultura noastră cu orice chip, căci altcum se întinde din ce în ce mai mult, în dauna agricultorilor şi în slăbirea rodirei pământului. Ca varietăţi său neamuri de porumb ce se pot semăna la noi în ţară sunt: porumbul comun, scorumnic, colţat sau dinte de cal, cincuantin, roş şi portocaliu. Porumbul creşte şi poate să dea mult rod în Orice pământ, dacă este bine îngrăşat şi birte1 lucrat, pe lângă 6 vară www.dacoromanica.ro 726 ALBINA mai umedă şi caldă, şi o toamnă mai mult caldă şi uscată decât prea umedă. După orice plantă s’ar semănâ porumbul, este bine ca prima arătură să se facă de toamna, şi a doua arătură înainte de a semănâ porumbul. Semănatul se face prin aruncare sau în rânduri, după plug ori cu maşina şi în cuiburi cu sapa, care este mai economic. De obiceiu semănatul porumbului prin aruncare sau împrăştiere I * ✓ * - .i .* • * .')i 1 ij . . r. . ... La noi în ţară se seamănă dovleacul turcesc şi românesc, numit şi bostan, care se cultivă pentru hrana porcilor mai cu seamă, pe când cel turcesc se cultivă pe suprafeţe întinse mai mult pentru hrana omului decât a animalelor. In oraşele ţârei şi mai cu seamă în Bucureşti, se face un comerciu însemnat cu acest dovleac. Dovleacul se seamănă în cuiburi, depărtate dela 4—6 metri, punându-se în cuib câte 3 — 4 seminţe. Dovleacul dă roade mai bune în pământurile uşoare şi bogate, decât în cele tari şi sărace. Castraveţii şi pepenii- Aceste plante dau roade multe şi bune în pământurile bine lucrate şi îngrăşate, sau roditoare din firea lor, precum şi în locurile ţelinoase. Locul se ară odată toamna şi primăvara înainte de semănat. Castraveţii şi pepenii se seamănă numai în cuiburi depărtate de iT/« metru, punând în fiecare cuib câte 4 seminţe cu vârful în jos. Sunt şi unii cultivatori cari fac semănătura prin aruncare, în acest caz, locul semănat se grăpează cu o grapă de mărăcini, sau cu grapa de fier întoarsă, e bine ca locul să se şi tâfălugeascâ. Când castraveţii au răsărit, sau când se sapă, se răresc cu mâna. www.dacaroimaiiica.io ALBINA 727 5 ■> r Sfecla' şi cartofii-. i \& Dacă aceste plante nu s’a semănat în Martie, se seamănă în aceasta lună. Cartofii se sfeămănâ după plug, punând tot la a treia brazdă, se niai pun «li în cuiburi cu sapa. Depărtarea'.între Cuibdri caŞi-între rânduri trebuie să-fie dela 50 — 60 cm. Tuberculele de mărimea mijlocie sunt cele mai bune de semănat, In fiecare cuib se pune câte 3—4 tubercule la adâncime de 10—15 cm. Când cartofii se seamănă nu trebue să fie încolţiţi. Dacă le-a dat colţii, aceştia trebuie rupţi şi după aceia se seamănă cartoful. Cătăţimea de cartofi ce se seamănă la hectar este dela 20 — 24 hectare. Hameiul. La noi în ţară creşte în stare sălbatică, aceasta dovedeşte că cultura lui se poate face cu folos în ţara noastră, şi rodul hameiului cultivat şi întrebuinţat la fabricarea berei, dă o bere mai bună. Hameiul creşte bine în pământurile lucrate bine şi îngrăşate cu bălegar. Hameiul se înmulţeşte prin butaş, care se pune la o depărtare de 1,25 m.—1 m. şi 50 cm. In fiecare cuib se pune 3—5 butaşi, lungi de 8 cm. şi de grosimea unui deget. In anul al 2-lea i se pun prăjini lungi de 10 — 12 m., pe cari să se poată urcă. Locul sădit cu hameiu trebue săpat peste vară cel puţin de 2 ori: Hameiul se poate semănâ din Martie până la 15 Aprilie st. v. Cânepa. Se cultiva pentru fuior, din cari se face pânză bună. şi trainica, caşi pentru facerea de fringhii. Cânepa reuşeşte bine într’un pământ arat de 2 ori şi bine îngrăşat. Cânepa se poate semănâ dela 15 Martie st. v. şi până la sfârşitul lunei lui Maiu. Când cânepa se seamănă numai pentru fuior, se seamănă la hectar 200 kgr. sămânţă, iar când se seamănă pentru fuior şi sămânţa, se seamănă la hectar 100 kgr. După semănat, locul se grâpează bine, şi se poate acoperi pe de-asupra cu pleavă, sau cu bălegar mai păios. Nefacând această lucrare, semănătura trebue păzită până ce cânepa a răsărit, căci www.dacQFomanica.ro 728 ALBINA alt cum ii aduc mare rău vrăbiile porumbeii. In cultura mare se seamănă fasolea, caşl mazărea în rânduri ori în cuiburi. Fasolea se seamănă la hectar 120 — 125 kgr.; iar mazărea 200—250 kgr. In grădina de pomi. Se caută ca pomii să nu aibă omizi. De pe tulpină se curăţa lăstarii cari au început să crească, caşi cei daţi din rădăcină; în şcoala de altoit se continuă cu altoitul pomilor. Crăcuţele cele tinere cari au crescut de 10 cm. se ciupesc la vârf, ca mugurii dintre foi să se poată preface în muguri de flori. In grădina de legume. Se seamănă soiurile de fasole, castraveţi, pepeni, do-vleci, caşi alte zarzavaturi ce nu s’au putut semănâ în în Juna Martie. In podgorii se continuă la lucrările viei. Stupina. Intre 1 -‘-15 Aprilie stupii se vizitează pentru a doua oară. Această lucrare se face între orele 10 — 4 după âmiazi, la cei slabi li se dă demâncare caşi în luna Martie. Vitele de muncă. In aceasta lună vitele trebuesc bine hrănite cu fân, grăunţe, uruială şi cu tărâţe amestecate cu apă. Caprele. In aceasta lună fată caprele câte 2 iezi, care-i lasă să sugă 6 săptămâni, dacă sunt destinaţi pentru prasilâ, altfel numai 2 săptămâni; după 2 săptămâni le da demâncare fân sau frunză mai crudă. V. 5- Moga. Stârpirea .gărgăriţelor din hambare- S’a dovedit încă din vechime că mirosul de cânepă goneşte gărgăriţele cari sau prăsit în hambarele cu bucate. Aşâ fiind, se mătură şi se scutură bine hambarele sau magaziile şi se pune pela colţuri mănuchiuri de cânepă. După câtva timp vom constată că aceste insecte au dispărut cu totul. www.dacocomanica.ro ALBINA 729 De la ‘Româaii de peste hotare. Adunarea din Sibiu Am arătat într’un articol precedent (No. 23) că Românii din Ungaria se pregătesc să ţină, prin reprezentaţi ai lor, un congres în care să se decidă ce atitudine trebue să ia faţă cu situaţia politică din statul ungar. Această măsură eră necesară, fiindcă Camera ungară a fost dizolvată şi urmează a se face alegeri noui. Adunarea s’a ţinut în Sibiu în ziua de 23 Martie. S’au ţinut mai multe cuvântări şi s’a ales un comitet de acţiune sub prezidenţia d-lui G. Pop de Băseşti. S’a votat şi o moţiune care arată hotărârile Românilor şi pe care o publicăm aci, după ziare, ca un document de mare importanţă. „Considerând că situaţia politică din ţară continuă a fi cât se poate de nefavorabilă intereselor vitale ale poporului român, pentrucă cu durere trebue să constatăm că individualitatea lui politică este redusă la minimum, că drepturile lui sunt nesocotite, iar limba românească desconsiderată şi scoasă aproape cu desăvârşire din cadrele vieţei publice de Stat; desvoltarea lui culturală nu numai că e încurajată de organele Statului spre a-şi putea afirmă justele aspiraţiuni, ci din contră guvernele ce se succed pun piedici sistematice acestei desvoltări în raport cu progresele timpului, autonomia bisericilor româneşti, intrucţiu-net în limba maternă a fiilor poporului român sunt supuse la continue sguduiri şi atacuri din portea maghiarismului, iar organizaţia noastră politică e împiedicată în libera ei desvoltare. „Considerând că această stare aproape insuportabilă pentru poporul român decurge din falsificarea adevăratului constituţionalism, mai ales din tendinţa nenaturală şi injurioasă ca acest Stat, compus din diferite popoare şi din diverse individualităţi etnice şi istorice, să fie prefăcut în mod măestrit, într’un Stat unitar naţional, supus heghemoniei politice a unui singur popor; Considerând că această jignitoare stare de lucruri are influenţa ca păgubitoare şi asupra organismului statului, care este bolnav şi incapabil de îndeplinirea menirii unui Stat modern; „Considerând că aceste rele nu se pot stârpi de cât prin întruparea programului nostu politic şi, în special, prin realizarea dezideratului cuprins în acel program, în sensul democratizărei tuturor instituţiunilor politice ale ţărei, introducându-se înainte de toate votul universal egal, direct şi secret, cu votarea pe www.dacocomamca.ro AT.BINA 730 comune precum şi împărţirea mai justă şi netendenţioasă a circumscripţiilor electorale; „Considerînd că atacurile îndreptate în contra celor mai de căpetenie interese de existenţă, a poporului romăn nu se vor putea respinge decât numai printr’o conştientă şi continuă luptă piolîti'că, dusă pe -toato tărâmurile vieţei publice, cu observarea ,celei mai' stricto solidarităţi a întregei populaţiuni româneşti dii] aceasta ţară. „Conferinţa electorală decretează: „Ii Menţinerea intactă a programului politic din anul 1881 şi a* deciaiunilor programatice luate de conferinţele electorale ulterioare. . . i h : : „II. ^.probă şi sprijină activitatea parlamentară decretată în conferinţa dela 10 Iunie 1905, Obliga pe alegatorii români să Vf/tezb’ pe1 candidaţii-români aderenţi ai programului nostru politic,-şi desemnaţi .de comitetul central electoral, în înţelegere jţu oemiteteţe, locale din comitate;, iar unde nu sunt desemnaţi astfel de candidaţi, alegătorii români sunt obligaţi să sprijine cu aprobarea prealabilă a comitetuliir central electoral, pe ace'i candidaţi cari oferă garanţi i. îndestulătoare,, că sunt partizani •Sinceri' ai sufragiului univet’Sal egal, direct şi secret, şi cu Vo-ţth'rea/p.ncbiijulie.: ; ' ; ' '„HI. Decretează necesitatea celei mai strânse solidarităţi în 'toate acţiunile politice ale poporului român şi osândeşte pornirea păgubitoare a acelor Iii rătăciţi ai neamului românesc, 'cari se fac unealta politică a adversarilor noştri. ' „ţV. Decretează necesitatea solidarităţei politice cu toate brg(anizaţîile politice ale popoarelor convieţuitoare cari urmăresc aceleaşi scopuri politice, precum şi necesitatea ’conlucrărei armonice cu partidele ce luptă sincer pentru democratizarea ţării. „V. Protestează în contra tendinţelor de maghiarizare şi, îii deosebi, în contra politicei şcolare şi bisericeşti, inaugurată de guvernele din anii din urmă şi reclamă restabilirea legali-tăţei şi abrogarea ordonanţelor puse iu serviciul acestor tendinţe de maghiarizare „VI. Pentru conducerea întregei lupte electorale se alege un comitet electoral. „VII. Declară că va menţine organizaţiunea noastră politică independentă. Protestează în mod solemn în contra tuturor dispoziţiunilor neiegale şi anti-constituţionale, prin cari se pune piedică funcţionării normale a mecanismului nostru politic. „VIII. Aprobă activitatea parlamentară a depufaţilnr români, membri ai clubului parlamentar al naţionalităţilor, aderenţi ai programului nostru, le exprimă mulţumire şi recunoştinţă şi îi Invită ca şi pe viitor să ducă lupta pentru programul nostru şi în deosebi pentru obţinerea neîntârziată a sufragiului universal direct, egal şi secret şi cu votul pe comune". www.dacQFomanica.ro ALBINA 731 CRONICA. Corpurile Legiuitoare SENATUL. — Discuţia generală asupra proiectului de lege pentru reorganizarea Curţii de Casaţie urmează şi în şedinţa dela 17 Martie. Vorbeşte d. Toma Slelian, ministrul justiţiei. Apoi se votează luarea în consideraţie. In şedinţa următoare începe discuţia pe articole, care ţine la 19 şi la 20 Martie. Votarea în total se face în ziua de 22 Martie, când se adoptă proiectul cu 40 bile albe, fiind contra 9. CAMERA.— Am spus că la 15 Martie s’a început discuţia proiectului de lege pentru înfiinţarea unor catedre universitare. D. C. Stere, raportor, citeşte raportul comitetului delegaţilor. «Proiectul de faţă urmăreşte, in primul loc, consacrarea legală pentru «un număr de catedre de la ambele noastre universităţi, cari au fost «înscrise în buget în cursul anilor din urmă şi sunt ocupate până în «prezent de suplinitori sau conferenţiari.