Anul XII No. 38. 21 lunio 1909. umineca COMITETUL DE REDACŢIE ION KALINDERU P. G&rbovlceanu G-l P. V. Năsturel Gr. Teodosslu Gh- Adninescu I. Okscu m m fi K ¥Â % edacţia şi AdministraţiwWKldaCOtOmaaisaifO. Anul xii No. 38. 21 Iunie 1909. L.BIN A Revistă Enciclopedică Populară A bonam.^}îiy^străinătate pe an lei 8 Un nţtynăj?-..............15 bani. Abonamentul în ţară pe an'M 5: „ „ n Pe 6 lu3 Pentru anuneiurl 1 leu llzlla. JVIiaa puplldit^te, 5 bani ouvântu). Manuseripvipje nepubli&efo* ae ard. . SUMARUL: Literatura română: A.f Mihail Emmescu. (Gu 5 ilustraţii: Ra-luca Emlnovici, mama poetului.- Emihescu la 20 de arii—Emi-nescu la 34 arii.—Emipescu la 38—39 api.—Mormântul Iul Emiriescu la i3ucurepti. Din trecutul ţării: General P. V. Năsturel, Biserica din satul Preajba. egile ţării: Artur Gorovei, Epitropie sau tutelă. Partea ştiinţifică : Dr. Lux, Vulcanul P£le. Educaţie şi instrucţie: Condiţiile de admitere pentru absolvenţii claselor primare. Din trecutul şcolii române: G. Pavelescu, Şcoala Naţională din Clejani. (Urmare)’. Din ziare şi reviste: Chelner isteţ.—Comerţul pârului. Bibliografie: Cărţi primite Ia Redacţie. Cronica: Moartea lui C. Stăncescu.— Moartea lui G. I. Lahovari.— In amintirea iui Eminescu. (Cu Ilustraţie: Bustul iul Emlnescu la Botoşani). Starea semănăturilor.--Societatea pentru protecţia animalelor.—Criza din Ungaria.—Chestia Cretei.—Holera. Pagina glumeaţă : Stan Păţitul, Aveţi un unchiu în America r (Gu 14 liustraţiuni),’ Suplement: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 50 dela 21 Iunie. www.dacoromamcaro \ a ziua de 1909 s’au împlinit două zeci de ani dela moartea poetului Mihail Eminescu. In mai multe oraşe ale ţării s’au făcut înti uniri, s’au organizat serbări, s’au tipărit şi publica ţiuni speciale pentru comemorarea acestei zile. Cultul morţilor în general şi în deosebi cultul amintirii oamenilor cari, într’un fel sau într’altul, au adus servicii ţării şi neamului, este un semn de maturitate culturală. Sunt frumoase şi îmbucurătoare aceste manifestaţii de recunoştinţă din partea publicului românesc. «Albina» se asociază la această sărbătoare, şi ca organ român de publicitate, şi ca foae care se îndreptează mai ales spre popor, căci Eminescu a fost unul dintre poeţii noştri cari au cunoscut mai bine producerile poporului şi cari din acestea au cules motive de inspiraţiune. :«c * Eminescu s’a născut în ziua de 15 Ianuarie 1850 în oraşul Botoşani şi eră fiu al lui Gheorghe Eminovici şi al soţiei sale Raluca, proprietari cu oare care dare de mână în comuna Ipoteşti (judeţul Botoşani). A fost trimis dela vârsta de 6 ani să înveţe carte în Cernăuţi, unde a urmat clasele primare şi o parte din cele liceale. Aci a avut ca profesor pe Aron Pumnul, care a exercitat multă influenţă asupră-i; la moartea acestuia în 1866, Eminescu a scris o poezie, care s’a recitat de un elev. începe astfel: Imbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină, Cu cipru verde’ncinge antică fruntea ta; Acuma din pleiada-ţi auroasă şi senină Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină, Se stinse o dalbă stea ! www.dacoromanica.ro 1010 ALBINA Firea lui, iubitoare de prea mare libertate, nu se putea împăca cu regalele necesare oricării şcoli: într’o bună zi fugi dela şcoală şi se duse acasă. încercările ce făcu tatăl I Raluca Emiaovici. mama poetului. său, prin tot felul de mijloace, ca să-l silească a-şi urmă în-văţătiya, fură cu desăvârşire zadarnice şi se hotărî să-i caute un loc ca să poată avea o ooupaţiune. Astfel, în 1864, vedem 4 Emipescu la 20 de api. www.dacOTomanicajx) ALBINA 1011 •că tânărul de 14 ani Mihail Eminovici—mai târziu şi-a schimbat numele în Eminescu — este numit «practicant» la tribunalul din Botoşani. Aci stete mai puţin de un an, căci tatăl său, după îndemnul fratelui mai mare al poetului, îl trimise la Sibiu şi la Blaj ca să-şi urmeze studiile. Cam vre-o doi ani a stat aci. In acest timp s’a ocupat, mai ales afară din şcoală, cu istoria antică şi cu citirea filozofilor. In acest timp i s’au publicat primele lui poezii în revista «Familia» din Pesta Intre acestea sunt: «La Heliade», «La moartea principelui Ştirbei», «La Bucovina», ş. a. Neputând însă nici acum să sedeprinză cu şcoala, a fugit; ■dar, de astă dată, nu s’a mai dus acasă, ci s’a făcut «sufleur» la diferite trupe de artişti cu cari a cutreerat oraşele de provincie. A dus viaţă rătăcitoare şi plină de necazuri şi de Suferinţe; a trăit sărac şi chinuit; a ajuns într’o vreme chiar servitor la un han în Giurgiu. Deşi nu comunică de loc cu familia, deşi nu voiâ să spună nimănui de unde este, tatăl său i-a dat de urmă şi l-a ajutat să plece iar la studii, de astădată la Viena, în 1869. Aci a fost coleg cu d-1 Ion Slavici, nuvelistul; aci a compus poezii cari i-s’au publicat în revista «Convorbiri Literare» din Iaşi. Cele d’intâiu au fost: «Venere şi Madonă» şi «Epigonii», în anul 1870. De atunci a publicat şi alte poezii, cari îi făcură îndată cunoscut numele în lumea literară românească. In anii 1871 şi 1872 studia la lena şi la Berlin şi întor-cându-se în ţară, fu numit revizor şcolar, apoi director al Eminescu la vârsta de 34 de ani- www.dacoromanica.ro 1012 ALBINA bibliotecei din Iaşi, în fine profesor la liceu. Acest post îl ocupă până în 1876, când veni în Bucureşti şi se apucă de ziaristică. Eminescu conduse ziarul «Timpul» din 1877 până în 1883. In acest an, cu ocazia inagurării statuei lui Ştefan cel Mare publică cunoscuta sa poezie «Doine»: Ştefane Măria-Ta, Tu la Putna nu nai sta! Lasă arhimandritului Toată grija schitului; Lasă grija sfinţilor In seama părinţilor.... Tu te’nalţă din mormânt Să te aud din corn sunând Şi Moldova adunând. De-i sună din corn odată Ai s’aduni Moldova toată; De-i suna de două ori Iţi vin codrii 'n ajutor; De-i sună a treia oară, Toţi duşmanii au să piară Din hotare în hotare... Indrăgi-i-ar ciorile Şi spânzurătorile!.... * Eminescu la vârsta de£38 — 39 ani. Da... la o lună după compunerea acestei poezii, o boală, care se vede că-1 rodea de mult, o boală crudă îl lovi: un început de paralizie generală, adică un fel de nebunie. îngrijit câtăvâ vreme într’un spital din Bucureşti; apoi la Yiena, se făcii mai bine şi putu să iasă în lume. Mai lucră www.dacoromamca.ro Mormântul lui Emlnescu la Sucure^ti. www.dacoromamca.ro 1014 ALBINA câtăva vreme, publicând poezii şi diferite articole prin ziare şi reviste; dar mintea îi slăbea din ce în ce şi în urmă a trebuit să fie internat în spitalul d-rului Suţu din Bucureşti, unde îşi dete sufletul în ziua de 16 Iunie 1889 în vârstă de 39 de ani. Eminescu a fost mai preţuit după moarte. In viaţă, el e suferit mult fie din cauza oamenilor fie din cauza firii sale-şi mai ales din cauza boalei, care, fără să înţeleagă nimeni,, îl făcea să trăiască retras, să nu-şi îngrijească de sănătate şi să respingă uneori chiar sfaturile şi ajutorul celor mai buni ai săi prieteni. Scrierile sale adunate şi publicate în volume, au văzut diferite ediţiuni, începând din 1883, când librăria Socec a scos cea d’intâiu colecţie de poezii cu o prefaţă de d. Titu Maiorescu. S’au mai publicat «Articolele politice»; «Nuvele»^, «Geniu pustiu»; «Bogdan Dragoş»; «Lais»; etc. O parte din poeziile lui s’au tradus în franţuzeşte şi în nemţeşte. Ca semne slabe ale recunoştinţei publice,’ i s’au ridicat câteva busturi:unul în Bucureşti în grădina Ateneului; altul tot în Bucureşti în palatul Ateneului; altul în Botoşani, ridicat de studenţii universitari în 1890 şi altul în comuna Dumbrăveni judeţul Botoşani. Acum se adună fonduri ca să se facă un monument. (1) A- eHELNEîi ISTEŢ Un boer bogat, dar foarte avar, mânea în totdeauna îm acelaş restaurant fără ea să dea vre odată măcar un gologan chelnerului. Intr’o zi acesta’i zise: — D-le îmi dai voe să-ţi ofer fotografia mea ? — De ce ?— întrebă boierul surprins. — Pentru că având-o, o să-ţi aduci aminte câte odată , şi de chelner. 1 (1) Unele din datele biografice şi ilustraţiile sunt luate după publicaţia „Omagiu lui Miliail Eminescu" Galaţi 1909. www.dacaromamca.ro Biserica din satul Preajba. urnele Preajba îl poartă mai multe sate din România în diferite judeţe, astfel că, spre a preciza, trebuie să spunem că aci vom vorbi despre satul Preajba din judeţul Dolj, veche proprietate a boierilor Jieni. Spre a merge la Preajba, plecând din Craiova, se coboară la vale pe strada Unirii şi pe bulevardul An. Sto-iojan, lăsând spre răsărit minunatul şi unicul în felul său «Parcul Bibescu», care provoacă admiraţiunea tuturor celor ce-1 vizitează. Se continuă şoseaua judeţeană care, dincolo de «Hanul Kintescu», se bifurcă. La această bifurca-ţiune se va «apucă» pe soseaua din stânga (spre răsărit) •care este şoseaua Bechetului, cealaltă ducând la Calafat. Continuând drumul, se trece, dincolo de kilometru 5, peste calea ferată Craiova-Calafat, lăsând pe stânga: «Casa de refulare» a apelor, clădire făcută în stil românesc de către Primăria oraşului Craiova, precum şi «Tabăra dela Făcăi» a garilizonei Craiovei. In apropierea kilometrului 6, se scoboară şoseaua şi se trece peste Valea Izvorului din care ies apele care mişcă, la vest de şosea, «Moara Făcăi». Urcând la deal se apucă imediat la stânga pe un drum de căruţe ce trece pe marginea unui buchet de salcâmi plantaţi spre a fiaâ nisipurile, de sigur. Urmând acest drum, altul nici nu este, intri direct în satul Preajba, a cărui biserică călătorul o are, încă de pe şosea, ca punct de reper. După o călătorie de 40 de minute cu trăsura eşti ajuns la ţintă. Ca să, poţi vizită interiorul bisericei, trebue neapărat, să vină părintele cu cheia bisericei. Primul copil sau sătean la «are te vei adresă, va căută cu multă bunăvoinţă să te îndatoreze dând fuga, peste drum, la părintele sau la «mama» preoteasă. Şi spre a nu aşteptă în drum sosirea «cheiei», cauţi poarta curţii bisericei pe care o afli fixată, căci nu se www.dacaromamca.ro 1016 ALBINA deschide decât pentru solemnităţi. Măsura aceasta este foarte înţeleaptă precum şi faptul că portiţă nu există, ci este înlocuită cu un pârleaz, peste care se trece cu piciorul de către toţi credincioşii în timpul ordinar. — Pentru ce aţi închis poarta mare, iar portiţă nici nu a-veţi, moş Mitrică ? întrebaiu pe un bătrân de 85 de ani — Apoi de, de-ar fi umblătoare, ori poartă ori portiţa, le maî uită lumea şi deschise şi atunci toate lighionile ar spurcă lăcaşul de odihnă al răposaţilor ori le-ar turbură linişteâ. Treci dar pârleazul, şi până să vină preotul sau cheia, admiri exteriorul bisericei la care te loveşte de odată un pridvor făcut d’asupra slomnului (tindei) şi care pridvor nu se • prea întâlneşte la multe biserici. D’asupra uşei de intrare se citeşte următoarea pisanie săpată în piatră şi înfrumuseţată pe margini cu flori sculptate cu băgare de seamă, flori care să scoboară şi pe laturile uşilor, căci uşa este din două canate. . Iată pisania : Acestă sfântă şi dumnezeiască biserică ce să prăznuiaşte hramul „sfântului apostol şi întîiul mucenic Arhidiaconu Ştefan şi marele muţenie Gheorghie făcătorul de minuni, carele-i s’au zidit din temelia ei „şi s’au înfru(m)seţat cu toată podoaba, dupre cura se vede, cu toată „cheltuiala şi osteneala dumnâlui jupân Răgi Stan Jiianul Vel Păhar-Knic, în zilele pre înălţatului şi luminatului Mării sale Domnului Iu> „Alexandru Ion Ipsilant Voevod, cu blagoslovenia pră sfinţii sale părintelui Kiriu Kir Chesarie Episcopu Rîmnicului la aiul (anul) dela zi-„dire 7287, iar dela Xc~ 1778, luna lu Noem(vrie) 25. Ziserăm că uşa este din două canaturi sobru, dar frumos sculptate. O inscripţiune sculptată pe ambele canaturi glă-sueşte : „Această uşă iaste a sfintei bisărici din Preajba hrarnu || sfântului ar-„tidiacon Ştefan şi marelui mucenic Gheorghie. 1780». Deschizându-se uşile intrăm în biserică şi pe peretele dela apus, precum şi pe păreţii dela miază-zi şi miază-noapte se află zugrăviţi ctitorii în ordinea următoare : I. Dreapta intrărei, la uşă: 1) „Hagi Stan Jiianu Vel Postelnic, ctitor"; înaintea lui doi copii: „Zmârau şi „Maria“. La dreapta lui Stan: 2) Hagiica Manda Jiianca Vel PostelniceasăI. 11; înaintea ei doi copii: „Maria şi „Dumilrana La dreapta Mandei postelnicese : 3) „Zanfir Jiianu Vel Şelrar sin ego (feciorul) dumnealui Postelnicul“ ; înaintea lui un copil: „Ioniţă“. La dreapta lui Zamfir Şetraru: 4) Jupâneasa Ilinca Jiianca Velichi Setrăreasă, nora dumnealui Postelnicii11; înaintea ei 2 copii: Zoiţa şi Zoiţa. www.dacaromanica.ro ALBINA 1017 II! Fe zidul dela miază-zi, la dreapta Şetrăresei: 5) „ Gheorghe Jiianu Vel Medelnicer sin Postelnicul “; înaintea lui un copil, Tudoran. La dreapta Vel Medelnicerului Gheorghe: 6) „Zoiţa Jăianca Vel Medelnicereasa, nora dumnealui Postelnicului"; înaintea ei 2 copii: Maria şi Zoiţa. La dreapta Medelniceresei Zoiţa: 7) „Ştefan Jiianu Vel Sărdar sin al d-lui Postelnicului Aci, vine în zid o fereastră pe obrazii căreia sunt zugrăviţi : „Popa Ianalce“ şi „ Popa Angliei", doi preoţi care au servit în sf. biserică la 1801 şi 1814, după iscăliturile aflate de noi, la datele arătate, într’o carte veche de ritual, tipărită la 1731 în sf. Episcopie a Râmnicului. Dincolo de fereastră : 8) „Iubitoriul de Dumnezeu f ila ret Episcopu Râmnicului Noul Severin III. Stânca intrărei. La uşe: a) „Hagi Voicu Jiianu, tatăl dumnealui“ (Postelnicului); înaintea lui un copii „Radu11. La stânga lui Voicu: b) „Hagiicci Ivanci, muma dumnealui" (Postelnicului); înaintea ei o fetiţă : Voichiţa. La stânga jupânesei Ivanei: c) „Niculae Vlădăianu Vel Pitar zed dumnealor“ ; înaintea lui 3 copii: Barbut, Scarlat şi Stanca. IV. Pe zidul dela miază-rtoapte, la stânga lui Vlădăianu: se află copiii (dela mic la mare): Ştefan Ion, Constantin Ion, Gheorghe Ion, Teodor Ion şi Elenca Ion. După copiii urmează părinţii lor : d) Zinca soţia dumnealui şi, la stânga ei, Ioan Teodor (soţul d-ei). La stânga lui Ion Teodor se află un personagiu peste a cărui figură s’a scris în uleiu o înştiinţare jumătate în greceşte şi jumătate în româneşte cu glăsuirea următoare\ „Aceşti de faţă doi fraţi Constantin şi Ioan Teodor cumpărători a două „moşii Preajbile, anul 1833 cu împrejurările şi acareturile şi ca nişte „ctitori multora ce au făcut-o de isnov acestei sfinte biserici spre a lor „pomenire s’au zugrăvit (ei, ca ctitori). Patria dumnealor este dela „Agifa din Elada, satul dumnealor Petrilu ex Agrafon tis Eladon orion „Petrilon. 1834 Septemvrie 20. Barbu. Cosovami (urmează două rânduri „în greceşte)" zugravul. 1844 Martie 10. La stânga inscripţiunei: Costandinos Teodoro Mprazmnos Maria Constantin. Intre dânşii un copil: Constantinos. NOTĂ: Figura acoperită de inscripţiunea dintre cei doi fraţi Ion şi Constantin este aceia a fratelui lor Panaiot după mărturisirea bătrânului ,Mitrică Marin“, de 85 de ani, care fusese contimporan cu câte-şi 4 fraţi Teodor (al patrulea frate Evanghelie) aflaţi şi pe pomenicu de pe acele vremi, al bisericei. www.dacaromamca.ro 1018 ALBINA Dmtre urmaşii acestor fraţi Teodor mai trăeşte azi, ne spune moş Mi trică, unul singur, i se pare Ştefan, şi se află la Calafat. Moşia şi acareturile se stăpânesc azi de către d-1 Costescu din Regimentul de infanterie Dolj No. 1, prin căsătorie La picioarele lui Constanclinos Teodor se află o portiţă care închide intrarea scărei ce duce sus în pridvor. Treptele sunt din lemn de stejar iar gârliciul scund şi înălţimea treptelor exagerată, nu-ţi dau gustul, nu te poftesc, la o gimnastică destul de obositoare, dela o etate încolo. Ajuns sus, priveliştea este, fireşte, minunata, te desfătează şi te face să uiţi sforţările făcute la urcare ; însă trebue să adaog că pridvorul n’are podeală era să zic , ci numai bolta, de cărămidă, crăpată şi ea la legătura ei cu zidul despre miazăzi: ploile şi zăpezile îşi continuă opera lor distrugătoare fiindcă azi noi nu ne mai gândim, ca bătrânii noştri, la asemenea clădiri,ci le lăsăm în spinarea bugetului. Intr’o firidă din pridvor se află mai multe cărţi vechi de ritual expuse umezelei, prafului şi stăncuţelor care depun pe ele semne vizibile, un fel de cărţi de vizită ale vizitelor lor. Părintele paroh a comandat deja un dulap pentru cărţi şi se gândeşte a le îngriji cu multă băgare de seamă: «.Mai «ales părinte să nu te arăţi darnic; să nuîmprumuţi nimă-«nuia vre-o carte, căci se poate întâmpla să uite a ţi-o îna-«poiâ. Cine vrea să le vază să poftească la ». Cu altă ocasiune vom vorbi şi despre acele cărţi, şi vom trimete şi ceva vederi fotografice. General P. V. Năsturel. Comerţul părului. Comerţul părului este foarte activ, mai ales în centrul Franţei, la I -’moges, Gannat, etc., şi în Italia, la Neapole, Genua, etc- Statisticele oficiale arată că numai Franţa importă 170.000 kgr. păr pe an, şi anume din Italia 25.000 şi 100.000 din China, iar exportul, poate, se suie la 45 —50.000 kilograme. Preţul părului variază considerabil după calitate şi coloare. O frumoasa perucă blondă poate costă mai multe sute de lei. Perii albi ca atari nu se cumpără de amatori, dar boiţi se plătesc chiar mai multe mii lei; boiangii îi cumpără cu 40 — 60 lei. Părul negru este mai greu decât cel blond şi nu-i aşă de fin ca acesta. www.dacoromamcajo ALBINA 101» LEGILE Ţ A'R I I Despre epitropie sau tutelă. ipă cum ştim, până la vârsta de 21 ani împliniţi, omul este minor, şi nu poate să-şi îngrijească singur de interesele lui,, adică nu poate face acte pe care legea să le recunoască. Dacă este aşâ, ce s’ar întâmplă cu un minor care ar rămânea orfan, dacă legea nu ar fi înfiinţat epi-tropiile! Un minor, chiar în vremea cât îi trăesc părinţii, poate să aibă averea lui deosebită, Aşâ, iacă un minor căruia bunicul său, ori altă rudă, îi lasă prin testament o moşie, minorul este stăpân pe averea asta, nimeni nu i-o poate înstrăina, dar nici el, până ce nu va împlini 2L de ani, nu poate să facă ce va vrea cu ea. In timpul căsătoriei şi chiar în urma desfacerei ei prin despărţenie, tatăl administrează averea personală a copiilor săi minori, şi dă socoteală despre fondul şi veniturile averei. îndată ce moare unul dintre soţi, se deschide epitropie, şi părintele legitim rămas în viaţă, este de drept epitrop sau tutor al minorilor. Când moare mama şi rămâne tata epitrop, lucrurile merg mai lesne. Dar dacă moare tata şi rămâne mama epitroapă, de multe ori se întâmplă buclucuri, pentru că femeile răzbat mai greu prin lume. De aceea legea dă voie tatălui ca să arăte pe cineva, o rudă ori un prieten, care să fie sfătuitor pe lângă nevasta lui, în privinţa copiilor, şi în asemenea caz, mama nu ar putea face nici un act atingător de epitropie, fără ştirea şi învoirea sfătuitorului. Măcar că mama este de drept epitroapă a copiilor ei minori, ea nu poate fi silită să primească epitropia, dacă vrea să se lepede de dânsa. La întâmplare când nu va primi epitropia, este datoare să facă despre aceasta cunoscut la judecătorie în timp de 40 de zile după moartea soţului, şi să îndeplinească datoriile epitropiei, până când se va orân-dui un epitrop după formele prescrise de lege. Mama căre i epitroapă, dacă ar vrea să se căsătorească din nou, trebue să ceară dela judecătorie să se adune sfatul de familie, care să hotărască de se cuvine a se lăsă tot asupra ei epitropia sau nu. Dacă s’ar mărită fără să îndeplinească formalitatea aceasta, mama pierde epitropia, şi împreună cu noul ei soţ sunt solidar răspunzători pentru toate urmările epitropiei ce ea a ţinut în contra legei. Când sfatul de familie, adunat după lege, va lăsă epitropia asupra mamei ce voeşte a trece în a doua căsătorie, el www.dacaromanica.ro 1020 ALBINA atunci va trebui să numească sîn-epitrop (sau cotutor, cum se zice în codul civil), pe cel de al doilea bărbat, care împreună cu soţia sa vor fi răspunzători solidari despre administrarea acelei epitropii, iar când bărbatul de al doilea nu va voi să fie cotutor, atunci nici femeea nu va puteâ fi tutrice, şi sfatul de familie va alege alt tutor. Cel din urmă dintre părinţi rămas în viaţă, are dreptul să rânduiască un epitrop asupra copiilor lui minori. Acest epitrop poate să fie o rudenie sau un străin, şi rânduirea se poate face prin testament, sau printr’un act autentic. Mama căsătorită din nou, căreia nu i s’a lăsat epitropia copiilor din însoţirea de întâiu, nu poată să rânduiască tutor asupra lor. Şi chiar când mama cea din nou căsătorită, căreia i s’a lăsat tutela, ar orândul, prin testament, un tutor pentru copiii de mai nainte, acea orânduire nu se va ţinea în seamă decât numai când va fi întărită de către sfatul de familie. S’ar părea că să nedreptăţesc femeile, care au mai puţine drepturi decât bărbaţii, chiar asupra copiilor lor, cu care ele chinuesc mai mult decât bărbaţii. Dar nu-i aşa. Măsurile acestea le iea legea numai din pricină că o femeie poate fi mai lesne ademenită de un bărbat necinstit, care ar avea să tragă folos din averea unor orfani. Oând cel din urmă dintre părinţi, careva încetă din viaţă, n’a ales tutor asupra copiilor săi minori, bunul după tată este tutor de drept; dacă acesta nu trăeşte, tutor de drept este bunul după mamă. Dacă nu trăesc bunii, tutela se cuvine de drept străbunilor, dar aşâ ca străbunii — ascendenţii^— după tată să treacă totdeauna înaintea ascendenţilor, în aceiaşi linie, după mamă. Se poate întâmpla ca bunii minorilor să fie morţi, şi bunii tatălui să trăiască amândoi. De pildă: Ion are copii minori; Vasile, tatăl lui Ion, adică bunul minorilor, este mort, dar trăesc Ilie, tata lui Vasile, şi Neculai, tata femeei lui Vasile, adică trăesc bunii de pe tată şi de pre mamă ai lui Vasile, cari sunt străbuni minorilor. In asemenea împrejurare, când trăesc doi buni în aceiaşi linie, epitropia se dă de drept aceluia care s’ar găsi a fi bunul după tată al tatălui minorului, adică lui Ilie, în pilda care am luat-o noi. Dacă s’ar întâmplă ca Ilie şi Neculai să fie buni în ace-iaş linie după mamă, atunci sfatul de familie va alege epitrop pe unul din cei doi buni. Dacă un copil minor rămâne fără ţaţă şi fără mamă, fără tutor ales de către tatăl sau mama sa, şi fără ascendenţi de sex bărbătesc, atunci se face un sfat de familie care alege un epitrop. Cum moare un părinte pe urma căruia rămâne vre-un minor, primarul este dator să înştiinţeze pe judecătorullo- www.dacoromanicajo ALBINA 1021 cului, care are grija să înfiinţeze epitropie. Orice rudă, orice creditor, în sfârşit orice persoană interesată poate face o asemenea înştiinţare, şi judecătorul este îndatorat să o ţie în socoteală. Epitropiile se regulează de câtre judecătorul de ocol, când averea lăsată de mort nu trece peste zece mii de lei; pentru asta se face o catagrafie, adică inventar, de averea rămasă. Sfatul de familie se alcătueşto din cinci rude mai apropiate, iar în lipsă de rude, din cinci prieteni ai mortului sau cinci fruntaşi din partea locului. Judecătorul de ocol este preşedintele sfatului de familie, şi sub conducerea lui, sfatul alege un epitrop. Epitrop poate să fie ales oricine se bucură de drepturile civile, adică oricine care n’a fost condamnat pentru vre-un fapt a căreia pedeapsă îi ridică şi aceste drepturi. Dar pot să se apere de a fi epitropi anumite persoane, precum: preoţii, preşedinţii tribunalelor şi curţilor, prefecţii, administratorii de plasă, militarii în serviciu, şi alţi slujbaşi anume arătaţi în articolul 370 din codul civil. De asemenea, se poţ apărr de tutelă persoanele în vârstă de 65 de ani şi cei ologi, acei cari mai sunt epitropi la altă casă şi acei cari au cinci copii legiuiţi, sau nepoţi dela cinci copii. Membrii sfatului de familie sunt datori să vie la judecători de câte ori vor fi chemaţi, şi judecătorul poate să-i puie la amendă până la 50 de lei, dacă nu ar veni laţ chemarea lui. Nu pot fi nici tutori nici membri în sfatul de^familie:£mi-norii, afară de tatăl şi mama; interzişii (am® vorbit despre aceştia); femeile, afară de mamă şi bunice, şi toţi acei cari sau ei însă şi sau părinţii lor au cu minorul un proces în care este vorba despre starea civilă sau averea minorului. De asemenea sunt opriţi de a fi tutori, persoanele cu purtări rele în deobşte cunoscute şi acele cari dau dovezi de rea credinţă sau nepricepere în îndeplinirea sarcinei de tutori, cum şi acei condamnaţi la o pedeapsă civilă. Se înţelege că dacă asemenea persoane au fost alese tutori, şi pe urmă s’au făcut vinovate de astfel de fapte, vor fi scoase din tutelă. Oricine va fi scos din o tutelă, nu mai poate să fie nici odată membru în vre-un sfat de familie. Orice rudă sau afin de-ai minorului, până la gradiu do văr primar, are dreptul să pârască la judecătorie pe tuto-rul vinovat de fapte pentru care trebuie să fie scos din tutelă, şi judecătorul trebue să cheme sfatul de familie ca să-i puie în vedere pâra. După ce va fi ascultat şi pe tutor, sfatul de familie va hotărî dacă trebue să fie sau nu scos din tutelă. Dacă tutorul nu vine la chemare, sfatul de familie îl poate judecă şi în lipsă. www.dacoromamca.ro 1022 ALBINA In contra hotărârii sfatului de familie, are drept să facă apel la tribunal şi tutorul care va fi scos din tutelă, cum şi acei cari au cerut scoaterea lui, dacă nu s’a ţinut în seamă cererea lor. Apelul se face în cinci zile dela hotărîrea sfatului de familie, ori în cinci zile de la primirea înştiinţării ce se va face celui interesat, dacă nu a fost faţă, când sfatul de fa? milie a dat hotărîrea. După cum vedem, legea ocroteşte foarte bine pe orfani, şi flecare om trebue să se intereseze ca nimeni să nu Ie risipească averea şi să fie bine îngrijiţi. Qorovei. 3 Vulcarţul Pele (Martiaica). Şapte ani au trecut de când Pel6, vulcan, pe care îl credeau stins, a făcut acea explozie, care a omorît mii de oameni şi ruinat un oraş şi o mulţime de sate. Profesorul american Edmund Otis Hovey, a fost la faţa locului să vadă în ce stare se află muntele acuma. Oraşul Saint Pierre, la poalele muntelui, tot ruinat e. A început numai ici colo ceva mişcare în port. Au curăţat de cenuşe şi moloz uliţele mai marij ici şi colo au făcut tot aşa la vre-o casă. Dar chiar de pe aceste lucrări se vede ce muncă uriaşe se cere pentru oraşul întreg; pătura de cenuşe şi moloz e groasă dela 1 păn la 4 metri. Oraşul face întipărire şi mai desnădejduită acum decât îndată după nenorocirea ce l-a lovit. Cele mai multe ziduri, remase, de-o cam dată, în picioare, s’au năruit; iarbă şi tufe eresc pretutindeni pe dărâmături. Ai crede că sunt ruine de sute de ani, nu abia de şapte. Nu le ese din oase locuitorilor frica de vulcan şi va trece vreme îndelungă păn să se apuce de clădit, de muncă şi de negoţ. E lesne de urcat pe munte, căci cenuşea şi pulberea, în care, îndată după erupţie, te afundai pân’la genuche, s’a prefăcut într’o pătură vârtoasă, pe care se poate merge. învăţatul şi-a aşezat cortul pe un podiş nâsipos la 400 de m. de-asupra mărei; dar a dus lipsă de apă şi de www.dacoromanicajo ALBINA 1023 lemn. N’avu nevoie de maşină cu spirt pentru încălzit, căci putea fierbe orice în crepăturile muntelui, din cari eşeau aburi fierbinţi. Cele mai depărtate aveau 68° centgr., cele apropiate de tot de crater, 305°. In jurul lagărului nici un fir de iarbă, nici o muscă sau furnică nu cutează să se apropie de reul fumarolelor, a-dică de-a locurilor pe unde ţişnesc aburi fierbinţi. Şi mai fioroasă eră priveliştea în zori şi în amurg. Spre Miază-Noapte-Resărit se’nnălţâ vârful priporos al muntelui, împrejurat cu o cunună de aburi albi. Ziua, părea tot mort şi înmărmurit; seara înse eră un joc bogat de colori, cari îmbrăcau ţinutul. Tonuri roşe, galbene, negricioase şi de porfirâ se schimbă mereu. Mai frumoasă eră priveliştea în lumina argintie a lunei, care învălueâ în-tr’o lucire albicioasă vârfurile goale şi ascuţite. Mai pe urmă, învăţatul s’a suit şi mai sus pănă unde a fost gura vulcanului, la lacul zis „Lac des Psalmistes“ ; podoaba vârfului muntelui Pele, la 1.300 de m. de-asu-pra mărei. După erupţie s’a făcut în gura sau craterul vulcanului un ţep foarte înnalt. Creştea cu câte 14 metri pe zi. In Maiu 1-903, vârful muntelui ajunsese păn !a 1800 de m., aşa că Pele avea vârful cel mai înnalt din insula Martinica şi chiar din toate celelalte ostroave, căror la un loc li se zice, Antilele . Dar către sfârşitul acestui an, ţepul a crepat cu totul, măcar că eră de stâncă şi nu din fărâmături slab lipite. A pierdut 300 de metri din înălţime. Pe acest vârf în formă de ţeapă era anevoie de urcat, căci mereu se desprindeau bucăţi, bucăţi. Apoi din pricina aburilor, te afli ca’ntr’o baie turcească. Aproape de vârf căldura fumarolelor eră de 515°, măsurate cu un fel de termometru electric, cărui îi zic, Vulcanul s’a potolit, şi din 1905 pănă azi n’a mai dat nici un semn de viaţă, afară de aburii de cari am vorbit. Pe coasta de Miazăzi-Apus, muntele e gol; pe cea resăriteană înse se află vegetaţie bogată. Când vântul împrăştie ceaţa de pe el, vezi margenile J verzi ale craterului, din care se’nnalţă ţeapa goală, frumoasă şi ea. căci e roşe-neagră, ici colea cu pete galbene din pricina pucioasei din fumarole, iar pe alocurea cenuşie, ca orice stâncă. www.dacoromanicajo 1034 ALBINA Margenile craterului au câteva vârfuri ascuţite, alcătuind o coroană, din mijlocul căreia se’nnalţă ca o pană, ţeapa. Aburii fumarolelor ţes ca un văl în jurul coroanei. Dr. Lux. -----. ---------------- ŞCOALA NAŢIONALĂ DlN GLEJANl Urmare (1). Astfel stau lucrurile, când la 3 Decemvrie 1825 soseşte în Ţarigrad ştirea că moartea ţarului, patru zile înainte de a încetă din viaţă, căci. dânsul a murit la 7 Decemvrie. Fratele său Niculae ii urmează, dar turburările ce s’au iscat la moartea împăratului şi spiritul de revoltă şi conspiraţiune ce s’au manifestat în armata rusă, au făcut ca deocamdată să dispară frica de răsboiu. Austria şi Anglia, folosindu-se de acest răgaz, lucrează prin ambasadorii lor dela Petresburg şi Ţarigrad cu cea mai mare stăruinţă „şi în Iunie 1826 dobândesc dela Poartă retragerea beşliilor şi reducerea lor la numărul de 850, puşi sub ordinile directe ale domnilor, liberarea lui Vilarâ din închisoarea dela Eskizorn şi trimiterea de plenipotenţi la Akerman ca să trateze şi să determine restabilirea de stcituquo dinainte de 1821 în Principate". In convenţia încheiată între Turcia şi Rusia s’a dat satisfacere deplină cererilor ruseşti; între altele s’a hotărît să se dea Principatelor organizaţie regulată, articol ce a dat naştere regulamentului organic, ce ne-a cârmuit până la 1848 şi 1857. In urmă Ribaupierre, după încheierea convenţiei dela Akerman, fu orânduit ambasador la Constantinopol şi Minciaki trimis la Bucureşti. * Pacea dar păreâ asigurată, când pică ca din senin circulara Porţii din Fevruarie 1828 către guvernatorii săi din provincie unde Rusia eră taxată de vrăşmaşă Islamului şi de instigătoare răsculării greceşti, în urma căreia ţarul se văzu provocat să declare răsboiu. Astfel in ziua de 7 Maiu 1828 oştirile ruseşti, sub comanda principelui Vitgenstein, trec Prutul, ocupă laşul, pornesc la Bucureşti, Witgenstein pune mâna pe guvernământul Principatelor 1 (1) Vezi No. 37. www.dacaromamca.ro ALBINA 1025 şi numeşte pe contele Pahlen prezident-plenipotent al divanu-rilor ţării. (1) In timpul acestei ocupaţiuni ruseşti naşte regulamentul organic ce eră opera guvernului rusesc. Nimeni nu îndrăsneâ să cugete sau să ridice glasul împotriva voinţii prezidentului cu deplină putere al ambelor Principate. „Intr’o asemenea stare de lucruri, adeziunea boierilor la dispoziţiunile cuprinse în pro-ectul de regulament, ori cari ar fi fost ele, eră asigurată şi prin clauza din tratatul dela Adrianopol din 14 Septemvrie 1829; Poarta le dăduse o confirmare anticipată. Rusia dar pu-teâ să acorde Principatelor legile ce-i conveniâ". (2) Cu acest regulament fu trimis Vilarâ la Petresburg ca să-l supue confirmării ţarului Nicolae 1. Pavel Kiselef a cârmuit Principatele dela 1829 până la 1834 cu titlu de Prezident cu deplină putere al divanurilor. După recomandaţiunea lui fu numit domn Alexandru Ghica, care pierzând simpatiile Rusiei fu înlocuit cu Gheorghe Bibescu. Acesta la 1840 publicase la Paris în limba franceză o lucrare întitulată „Le General Kisselef et son abiografie» care aveâ de scop să cufunde pe Ghica, lăudând ştiinţa şi virtuţile generalului rus, tot deodată propuind şi împământenirea lui. Cu astă scriere Bibescu ajunse să capete favoarea contului rusesc, cu sprijinul şi ajutorul cărui fu ales domn contra tuturor aşteptărilor. Sub acest domn, Alecache Yilarâ joacă un rol politic covârşitor. Fu preşedintele consiliului de miniştri şi ministru de interne. Fiul său căpitanul Costache Vilarâ, ginerele Jui Ştirbei, la 1848 eră prefect la Giurgiu. Când revoluţia dela 1848 se clociâ în ascuns şi când guvernul lui Bibescu, în capul căruia se află Vilarâ, începuse a se îngriji, când prefectul de poliţie lancu Mânu cereâ să se facă arestări, primul ministru n’a voit, spunând „că această măsură erâ bună acum vre’o două lunr, dar cum stau lucrurile în ziua de astăzi erâ preâ târziu, căci nici o sută, nici o mie de arestări de s’ar face, buba nu s’ar opri de a sparge; că toată lumea erâ amestocată şi că el nu ştiâ pe cine să nu bănuiască". (1) Iată un om de stat cuminţe, care nu vroiâ cu nici un preţ să se 1 (1) Ion Ghica, Scrisori, pag. 119 şi urm. (2) Ibidem. (1) Ion Ghica, ibidem. www.dacoioniamcajx) 1026 ALBINA pună d’a curmezişul curentului popular, ce începuse a se-mişca şi care bântuiâ tot apusul Europei, Chiar Vodă Bibescu la începutul mişcării n’a stat la îndoială, ci s’a supus cuvântului revoluţionar, dar mai la urmă s’a retras temându-se de urmările ce vor isvorî de aci. De acum înainte nu se mai pomeneşte de faimosul şi puternicul Vilarâ; nimenea nu mai aminteşte de el, afară de bătrânii din Clejani, cari povesteau cu drag de marele om, de binefăcătorul, luihinătorul şi povăţuitorul lor. Vilarâ [ţineâ nespus de mult la şcoală, ce formă una din grijile sale. Chiar când toate proprietăţile lui trecură în alte mâini, dânsul, aşâ spuneâ sătenii, a pus condiţie noului proprietar ca şcoala să rămâie tot şcoală caşi mai înainte. Numai astfel îşi explicau ei rostul şcoalei din vremea lui Maior Mişa. Mare fu durerea bieţilor săteni, când se văzură lipsiţi de marele boer, pe care bătrânii îl plângeau încă pe la 1865. Pe astă vreme dânşii îşi explicau trecerea tuturor proprietăţilor lui Vilarâ în mâna noului proprietar în chipul următor: Vilarâ încurcat în datorii, ruinat, a fost nevoit să facă vânzătoare lui Maior Mişa Anastasievici toate proprietăţile sale. Miniştrii răi din săraci într’o zi se pomenesc bogaţi, iară Vilarâ intră în minister bogat ca la urmă să rămâe sărac, ma? ales pe acele vremuri când numai să fi voit, şi-ar fi agonisit o avere colosală. Vilarâ erâ puternicul ministru când se blamâ vânzarea averii lui Hagi-Moscu în detrimentul creditorilor şi în folosul familiei falitului, precum şi trecerea mai tuturora din moşiile acelei case în posesiunea Domnitorului; de pretutinde-nea se ridicâ un glas în contra venalităţii ce domniâ în justiţie şi în administraţie, căci ajunsese a fi fără teamă şi fâră ruşine. Cuvântul care se auziâ mai des în Iaşi şi în Bucureşti erâ că : „Peştele dela cap se împute". (1) Cu toate acestea Vilarâ când a căzut dela putere erâ ruinat, erâ sărac. Iată un om cinstit- Cât am stat eu şcolar în timp de patru ani, afară de săteni-n’am auzit pe nimeni, nici chiar pe institutori să pomenească măcar o vorbă de marele Vilarâ. (Va urmă). G, Pavelescu. Profesor la Liceul Matei Basarat, ----—----------------------- 1 (1) Ion Ghica, ibidem p. 701. www.dacoramamca.ro Condiţiile de admitere pentru absolvenţii absolventele şcoalelor primare. (Urmare). In liceele eu internate (1) (liceul Sf. Sava din Bucureşti şi liceul internat din Iaşi) se primesc elevi bursieri şi solvenţi. Elevii bursieri se primesc numai pe baza unui concurs şi în ordinea de merit. Concursul pentru locurile vacanto dela liceul internat din Iaşi se ţine în Iaşi şi Galaţi, iar pentru cele dela liceul Sf. Sava din Bucureşti se ţin în Bucureşti şi Craiova. Concursul începe în ziua de 1 Septemvrie în câteşi 4 centrele. Cererile de înscriere la concurs se adresează de către părinţi sau tutori directorului liceului unde doreşte să fie admis elevul, arătând şi localitatea unde vrea să treacă concursul. înscrierile se fac până la 20 August. Cererea de înscriere trebue însoţită de următoarele acte: a) actul de naţionalitate română, b) actul de naştere, c) certificat de bună purtare, ci) actul de vaccină, e) certificatul de clasele primare, f) certificat de paupertate. Medicul respinge la examinarea medicală pe toţi cei slabi de constituţie sau atinşi de boale ereditare ori molipsitoare. Dintre locurile vacante de bursieri, cel puţin o pătrime va fi rezervată pentru fiii de săteni, care vor fi fost cei mai distinşi la studiu şi conduită în şcoalele rurale. Se consideră ca fii de săteni acei cari pe lângă faptul că sunt fii de plugari, de învăţători sau preoţi de sat, vor fi urmat învăţământul primar în şcoalele rurale. Etatea absolvenţilor de şcoale urbane să fie 11—12 ani 1 (1) Regulament pentru internatele liceelor, Colecţia de legi şi regulamente 1901—904 p. 278. www.dacoromanica.ro 1028 ALBINA Ia 1 Septemvrie pentru clasa I şi de 11 — 13 ani pentru absolvenţii şcoalelor rurale. Dispensă de vârstă se poate da pentru 6 luni în plus sau minus. Concursul va constă dintr’o probă scrisă de limba română, aritmetica din materia clasei IV, iar examenul oral se va face asupra tutulor materiilor clasei IV-a. IV. Şcoalele secundare de fete. Există în ţară următoarele 5 şcoale secundare de fete de gradul I (4 ani) şi 5 de gradul II (8 ani, ca şi liceele). 1. Şcoala secundară de fete gradul I din Botoşani u. o 11 n ii O. H tt ii 4. 5. tt t> ii 11 ii ii 6. 7. 11 tt ii o tt tt ii o. n 11 n ii 9. tt tt ii 10. 11 ii ii „ II cu inter, din Buc. » » externat. „ „ „ I „Carmen Sylva“. „ II internat. Craiova. „ , „Regina Elisabeta11 „ I din Galaţi. „ II „externat1' din Iaşi. „ I din Ploeşti. „ II „ Tulcea. Pentru admiterea în şcoalele secundare de fete sunt aceleaş condiţiuni ca şi pentru băeţi, prevăzute în acelaş regulament din 7 Iunie 1909 Mon. Of. No. 54. Sunt 2 şcoale secundare de fete cu internate: una în Craiova şi alta în Bucureşti. Condiţiunile de admitere în aceste internate sunt aceleaş ca şi pentru băeţi (1) cu următoarele deosebiri. Concursul de burse pentru fete se va ţine în Bucureşti, Iaşi, şi Craiova, la aceiaş dată ca şi pentru băeţi. La ambele internate de fete se vor primi eleve bursiere, solvente şi semisolvente. Taxa va fi de 700 lei pe an pentru solvente şi 500 lei pentru semisolvente Ia internatul din Bucureşti; 600 Iei pe an pentru solvente şi 400 lei pentru semisolvente la internatul din Craiova. (Va urmă). Gărţi primite la "Redacţie. No. 458—459 e întitulat „Poveşti fantastice11, de Hoffman celebrul povestitor german. Traducerea noului volum al Biblioteeei, e făcută de d-I Imclovic Dauş. De vânzare la mai toate liarăriile din ţară. Catalogul complect al acestei «Biblioteci pentru toţi> care se sporeşte în mod regulat câte 2 volume noi pe fiecare săptămână, a se cere la Librăria Editoare Leon, Alcalay Bnenreatli, * (1). Mon. Of. No. 121 (1903). www.dacoromanica.ro ALBINA 1029 Moartea lui C. Stăucescu. Săptămâna trecută a încetat din viaţă Constantin Stăncescu, vicepreşedinte al Ateneului din Bucureşti. El eră de câţiva ani pensionar; fusese director al şcolii de belearte din Bucureşti, director al teatrului, etc. Moartea lui G. I. Lahovari. In ultimile zile ale săptămânii trecute a încetat din viaţă George Lakovari, fostul preşedinte al Curţii de Compturi, secretar general al societăţii geografice şi preşedinte al societăţii pentru învăţătura poporului român. In No. viitor vom vorbi pe larg despre activitatea acestui vrednic bărbat. In amintirea lui Eminescu. In mai multe oraşe ale ţârii s'au făcut serbări pentru amintirea lui Eminescu. In Botoşani, în ziua de 14 Iunie după Te-Deum la biserica catedrală, pelerinagiu la bustul poetului. Acî au vorbit d-nii Răut, deputat, Cosmoc, profesor, Hasnaş, student şi G. Nicolae, pensionar. Seara o serbare în grădina publică. La Iaşi în aceeaş zi, după serviciul Divin, I. P. S. Mitropolit al Moldovei a ţinut o cuvântare. Seara conferinţa d-lui Al. Xenopol şi serbare la Teatrul Naţional. Asemenea serbări s’au mai ţinut în aceeaş zi la Focşani şi la Constanţa. Starea semănăturilor. Iată darea de seamă pe care o publică ziarele dela 17 Iunie. Bacău.— Semănăturile de toamnă şi primăvară se prezintă bine şi promit o recoltă abundentă.. Se urmează praşila porumbului. Ploaia torenţială cu grindină a pricinuit stricăciuni la 145 hectare porumb. Brăila.— Semănăturile de primăvară frumoase, cele de toamnă potrivite. S'a Început secerişul grâului. Se continuă praşila porumbului. Buzău.— In cursul acestei săptămâni a plouat puţin în tot judeţul. Semănăturile se prezintă bine. Covurlui.— In urma ploilor căzute, semănăturile s'au îndreptat simţitor şi sunt destul de frumoase. Se continuă praşila porumbului. Dâmboviţa.— Grâul şi ovăzul. mediocre, porumburile se prezintă bine. Viile au rod abundent. Fălciu.— Semănăturile de toamnă mediocre, cele de primăvară foarte bune. Ialomiţa.— Recoltele de toamnă sunt frumoase; dar au nevoie de ploaie. Se continuă praşila porumbului. Gorj.— Semănăturile se prezintă bine. Mehedinţi.— Semănăturile sunt foarte bune, pomii roditori n'au fructe, viile sunt foarte bune în părţile unde n'a căzut grindină. Neamţu.— Semănăturile, în urma ploilor, se prezintă foarte bine. Pomii şi fructele sunt frumoase. www.dacoromamcajo gustul lui Emiriescu la gologani. www.dacoromamca.ro ALBINA 1031 Olt.— Semănăturile frumoase. Se simte nevoie de ploaie pentru porumba Viile şi pomii se menţin bine. Pralîova.— Semănăturile viile şi pomii sunt frumoşi. Roman.- Semănaturile de toamnă sunt frumoase, porumbul în genere este bun, asemenea şi sfeclele pentru zahăr. Romanaţi.— Semănăturile sunt frumoase. La semănăturile de toamnă mai târzii, s’au ivit gândaci roşii cari iac mari stricăciuni; aproape toate grâ-nele au ruginf. din cauza ploilor. Semănăturile de primăvară sunt foarte frumoase. Suceava.— Toate semănăturile merg foarte bine. Tecuci.— Semănăturile in general se prezintă destul de bine. Viile pe jumătate bune, restul parte filoxerate, parte degerate. Teleorman —Semănăturile de toamnă şi primăvară se menţin frumoase. Se simte nevoe de ploaie mai cu seamă pentru porumb. Vlaşca.— Semănăturile sunt frumoase. Treeratul rapiţei s’a terminat, recolta mulţumitoare. Argeş.— Semănăturile în unele părţi sunt bune in altele mediocre. In puţine locuri sunt compromise din cauza grindinei. Botoşani.— In unele comune a căzut grindină, cauzând stricăciuni semănăturilor. Grânele in general sunt bune. Constanţa.— Semănăturile sunt potrivite. Porumbul, meiul, viile şi pomii se prezintă bine. Dorohoi.— Semănăturile se prezintă bine. Iaşi.— Semănăturile sunt satisfăcătoare. Pomii roditori şi viile sunt de mijloc. Ilfov.— Semănăturile parte frumoase, iar parte mediocre din cauza secetei. Tutova.— Semănăturile sunt bune in urma ploilor. Vaslui.— Semănăturile bune. Vâlcea.— Semănăturile sunt bune. Viile şi pometurile sunt slabe. Societatea pentru protecţia animalelor.. Rezultatul concursului instituit de Societatea pentru protecţi-unea animalelor între institutorii şi învăţătorii dm ţară este cel următor : Subiectul: Cum s’ar putea îndestulă şi chiar înbogăţî o gospodărie printr’o mai bună îngrijire a vitelor de lapte, între altele sfaturi pentru păstrarea laptelui. Premiul I: 100 lei şi medalia Societăţii: Ion G. Bratu, învăţător comuna Colţu-Ungheni, judeţul Argeş. Premiul II: 75 lei şi medalia: C. Demetrescu, învăţător comuna Valea-Stanciului, judeţul Doljiu. Premiul III: 50 lei şi medalie: D. Panca, învăţător comuna Ba-luse, judeţul Botoşani. Premiul III: 50 lei şi medalie: St. Niculescu, învăţător comuna Risipiţi, judeţul Doljiu. Criza din Ungaria. In Ungaria nu s’a ajuns încă la constituirea unui nou Minister. Nu se ştie cum se va sfârşi criza. Chestia Cretei. Orizontul politic pare că se va întunecă iarăş. Pricina este insula Creta. Această insulă eră până acum sub supremaţia a trei puteri europene şi aveâ un guvernator special. Acum e vorba ca trupele europene să se retragă. De aceea Grecii vor să profite de acest moment ca să proclame anexarea ei la Grecia; dar Turcii nu vor sâ primească şi vor face chiar războiu. pentru ca să n-o deâ. Holera. Din Petersburg Capitala Rusiei, vin ştiri rele: sunt multe cazuri de holeră şi multe urmate de moarte. www.dacotQmamca.ro 3032 ALBINA Pagina g 1 u m. e a. ţ ă. Aveţi un unchiu în America ? Aveţi un unchiu în America?.... Poate că mulţi doresc aceasta ca o fericire, pentrucă bine înţeles ei se gândesc că unchiul acela trebue să fie putred de bogat şi să Je lase moştenire. să se pomenească pe nemuncite, cu cine ştie ce avuţii. Eu să vă spun . . . am păţit-o cât de bună cu unchiul meu din America. America e socotită ca ţara unde curg laptele şi mierea........... vorba vine . . adică banii ... pe toate străzile. N’ai decât să te apleci ca. să»i iei. Aşa zic cei ce n’au fost pe acolo şi adevărat este că unii oameni au ajuns acolo din săraci lipiţi pământului bogătaşi de cei straşnici . . . miliardari, cum Ii se zice. Dar vezi că ce se potriveşte la unu, nu se întâmplă la toţi şi nu sunt Paşti în toate zilele. Iacă ce......Dar să vă spun toată păţania . . . dela început. Acuma sunt un pârlit. .. Bogat n’am fost niciodată, m’a ferit Dumnezeu de aşa ceva, dar tot aveam ceva părăluţe puse de-o parte din munculiţă mea. Intr’o zi . . . sunt de atunci doi ani . . . mă pomenesc cu o scrisoare dela un biurou de informaţii dintr’un oraş american. Ce spuneâ în scrisoare ? Că un unchiu al meu, om cu mai multe milioane, s’a hotărît să mă lase moştenitor, cu o singură^con-diţie; să fiu de faţă în momentul când îşi va da sfârşitul. Ciudată www.dacoromanica.ro ALBINA 1033 condiţie ! . . Dar mărturisiţi că nu e grea . . . Dau o depeşă, dacă unchiul trăeşte ... Mi se răspunde că da, dar este cam bolnav. Trebue dar să mă grăbesc. Să mă grăbesc: e uşor de zis, însă.... bani? .. Aveam ceva, dar nu-mi eră de ajuns. Mi-aduc însă a* minte de un bon al împrumutului turcesc de 5000 lei . . . Ce &ă fac ? Tot nu se mai trage la sorţi, căci aştept de 20 de ani în zadar . . . Iau deci bonul de 5000 de lei; îl schimb în ziua" aceia chiar Şi • • iute la gară . . . trenul mă duce la Hamburg . . de acolo vaporul cel mai iute mă depune pe ţărmul fericitei Americi, Alerg la adresa biuroului de informaţii. Unde stă unchiul? www.dacoromanica.ro 1034 ALBINA — Strada cutare, No. cutare . . . dar e bolnav rău . . . Cu automobilul ajung la adresă ... mă sui cu ascensorul până la catul al 7-lea unde stă. Ce credeţi că găsesc? Unchiul murise de două ceasuri. Moştenirea eră pierdută Ca să vă spui în ce stare eram, cum mi-am luat bilet de întors, cum am ajuns la port, cum m’am urcat în vapor . . . e de prisos, fiindcă vă închipuiţi Pe vapor . .". vă închipuiţi dacă aveam chef de vorbă! . . Un bătrân cu barba mare albă, cu ochelari negri şi cu pălăria înfundată pe urechi se tot ţineâ de mine. Se vede că-i eră urât şi căută pe cineva să stea de vorbă. Mă şi găsise tocmai atunci........ I L-am dat deci la toţi dracii ! www.dacoromanica.ro ALRTNA 103f> Şi-am ajuns acasă. Ce să vezi? O scrisoare dela un alt unchiu, pe care nu-1 văzusem niciodată, care se întorceâ şi el din America şi voia să-i închiz eu ochii şi să mă lase moştenitor. —^Bravo! îmi zic, pierdui una, câştig alta. Numai de noroc să nu se plângă omul. A doua zi unchiul intră pe uşă . . . Drace!. . Eră călătorul bătrân de pe vapor. . . Vă închipuiţi că a trântit uşa şi s’a dus pe aci încolo. www.dacoramamca.ro 1036 ALBINA Aşi, peste 3—4 zile primesc un jurnal al loteriilor şi ce'citesc?. Bonul meu dela loteria turcească eşise la sorţi şi câştigase. 800.000 de franci! ... lată ce”mi-au adus mie unchii din America!.. Dacă vă place, alergaţi şi [d-voastrăVdupă potcoave de cai morţi! Stan Păţitul, www.dacoromanicajo yyTTTTyyyfyyfyTTffM'yvTT fT T'y y ? y f tt-t ^ ^ ^ ^ ^ ^ A ii A A A A AAAAAAAAAAA A A ^ A. „SOCIETATEA STEAUA" Membrii înscrişi şi cotizaţiuni plătite. (Urmare). I. Talpeş (Vaslui), 1 leu; Eduard Ghica (Vaslui), 10 lei; Gr. Ed. Ghica asigură în mod gratuit clădirile iii construcţiune până la punerea acoperişului, iar ’"n-formaţiuni mai detaliate a se cere Direcţiunii societăţii. Reprezentanţa generală Bucureşti, str. Karagheorghevici, 3- m m Inst. de Arte Grafice „CAROL G6BL“ S-r I. St. Rasldescu.-24.735.