Anui XII.
J\0. 37.
14 Iunie 1909
COMITETUL DE REDACŢIE
ION KALJNC.ERU
P.	GârbovIceMnu
G.Coşbuc
G-l p V- Năsturel
Gr. Teodosslu
I. Otescu
Redacţia şi Administraţia WWWidaCWamgnicn)rQl Bucureşti.
24.665.
*S5gS* €£&&
Artul XII
,No. 37.
14 Iunie 1909.
«S2£»
«liM?
LBINfi
Revistă Enciclopedică Populară
«Sg*a.
Abonamentul în ţară pe alt lei 5 „	„	„ pe 6 I ţim „ 3
Pentru anuneiurl 1 leu lU^Lc^ Mioa P IVI a n u s o r i p teţg ‘.j\p p*1 *“•
' 2a-'
Abonam aţi străinătate pe an lei 8
Dn pumlV...............15 bani.
jftate, 5 bani ouvânfcuJ. te se ard.
SUGARUL. :
Medicină Igirnă: Sofia Nădejde, Lupta inpotriva băuturii. Monumentele istorice: Mănăstirea Slatina. (Gu 2 ilustraţiuni)-<ZkîSiS> Din trecutul scolii române: G. Pavelescu, Şcoala Naţională din Clejani.
Etnografie: Preot Ursăcescu, Din obiceiurile Turcilor Dobrogeni. (Sfârşit).
Economia rurală: V. S. Moga, Nutreţurile ajutoare. (Urmare).— Irimia Popescu, Boalele oilor: Aprinderea Maţelor.— V.S. Moga, Cronica agricolă: Starea semănăturilor; Târgurile noastre; Târgurile streine.
Din 2^are si reviste: Animale cari nu beau.—Chiriaşul şi pro-prietarul.
Cronica: De pe Domeniile Coroanei, Expoziţie de vite.
M. S. Regina în Bucureşti. — Consiliul superior al Magistraturii.— Nou ministru român. — Serbarea Societăţii de arme. — Moartea lui A. Mureşianu. (Gu portret) — Serbare militară. (Gu 2 ilustraţiutţi).— întruniri în Bucureşti—întâlnire de împăraţi.—Luptele din Alba-nia.— Ciocnire de vase. — Cutremurul din sudul Franţei. (Gu 2 ilu-£?52<^5traţiunO —Vânt groaznic.
Pagina glumeaţă: Doi pictori... Poveste fără cuvinte. (Gu 4 ilustraţiuni).
Suplement: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 49 dela 14 Iunie.
www.dacoramamca.ro
Lupta în
turei.
n toate terne oamoiia luminaţi duc luptă aprigă în potriva beţiei şi a bâuturei de spirtoase. Acuma de curând, la societatea antialcolică din Franţia au ales preşedinte pe D-l Ioseph Reinach. Cu acest prilej dânsul vesti că vor pune pe biroul Camerei un proiect pentru oprirea absintului (rachiu cu pelin) şi împuţinarea crâşmilor. Mai arată că antialcoliştii au cu ei pe toţi oamenii de ştiinţă, cari, cu pilde, au dovedit relele alcoolului; pe cei cari cercetează pricinile fără de legilor şi au aflat cum cei mai mulţi criminali sânt alcoolici ori fii de alcolici şi că au săvârşit crima fiind beţi. Se ştie că partea întâia a beţiei e cu veselie; a doua, cu furie însoţită de nebunie; pe urmă vine toropeala, amorţirea, căderea în starea numită cu drept cuvânt de „beat mort“.
Statisticile de la recrutări arată căderea şi închircirea tinerilor în acele mahalale de lucrători unde beţia e mai mare. Am aretat de atâtea ori în această revistă cum copiii din părinţi băutori şi mai ales copii zemisliţi la beţie, se nasc slabi, păcătoşi şi cu prea puţină putere de viaţă. Aşa dar, cu cât într’un popor creşte numărul beţivilor, cu atâta e mai mult ameninţat să se stingă.
Doctorii de pe la spitaluri sânt îngroziţi de relele beţiei. Cu toată paza şi-ştiinţa medieafă înaintată, oamenii merg slăbind; tot soiul de boli, mai ales oftiga, sporesc
www.dacaromanica.ro
982
ALBINA
pe fiecare zi; copiii se nasc mai slabi şi mai prostiţi. Şi cum poate fi altfel, când părinţii se otrăvesc zilnic cu alcool, ba dau chiar copiilor băutură?
Domnul Reinach zice că, la nevoe, Franţia e destul de bogată şi poate să răscumpere fabricile cari fac absint, de oarece e vorbă de sănătatea şi viitorul neamului.
In această revistă am aretat de atâtea ori relele băuturilor spirtoase, dar asta nu-i de ajuns. Trebue să înţelegem că multe sânt pricinile beţiei: unii zic câ-i sărăcia, alţii ca neştiinţa şi lipsa de însufleţiri mai nobile, noi credem că toate aceste împing la beţie şi de aci sărăcia vine nepoftită. E de ajuns să bei într’o zi ca să nu poţi munci a doua zi. Şi iată nevoea şi foamea sosind în casa muncitorului.
Alt luptător de frunte în potriva beţiei e John Burns în Anglia, care, din lucrător a ajuns acuma ministru. De treizeci de ani se luptă în potriva beţiei.
John Burns zice: „alcoolul e otrava care aţiţă nervii, dacă nu prosteşte; care nimiceşte pe’ncetul, dacă nu ucide pe dată". Tot el spune că cel întâiu leac care poate aduce uşurare e împuţinarea crâşmelor. Vorbind de lucrători zice: „Cel mai mare duşman al lor e alcoolismul".
Le-am spus toate astea nu că doar cetitorii noştri nu le ştiu, dar fiindcă e o datorie, din când în când, a ne aminti nouă înşine de duşmanul cel mai mare care ne ameninţă nu numai pe noi, dar, putem zice, omenirea întreagă.
Toate guvernele se îngrijesc, şi iau, pe cât le stă în putere, măsurile ce se pot luâ într’o vreme. Dar stră-jerul cel mai de seamă e lumina minţei, e înălţarea sufletului spre năzuinţi mai înalte. E cunoaşterea datoriei către ţeară şi familie. Din şcoală, copiii trebue să cunoască prin pilde vii şi pipăite relele beţiei: cele trupeşti precum şi cele sufleteşti. Să le fie groază şi greaţă de picătura de spirt, cum se’ngrozesc de-a pune în gură carne de câine ori de pisică. E trist, când ne gândim că azi ştiinţa împreună cu religia nu au putere a pune stavilă unui reu vădit, când au avut-o religiile vechi ori au oprit dela unele mâncări sau băuturi. Odată cu această groază şi greaţă de băuturi spirtoase, trebue înălţat sufletul şi deprins cu lucruri mai alese. In loc
www.dacoromanica.ro
ALBINA
983
să simţă plăcere a se ameţi, să caute a ascultă o cântare frumoasă, a vedea privelişte ori a auzi o istorisire; în zilele de serbătoare, o sfâtuire împreună cu rudele şi prietenii. Pentru acest scop, sunt de mare folos corurile săteşti, jocurile naţionale însoţite de poezii, precum şi teatrele pentru popor.
Fără îndoială, alcoolismul n’a străbătut atât de mult prin satele noastre, şi de-aceea ni se pune înainte că poporul român cel din urmă în privinţa câtimei de alcool băut. Englejii, Francezii, Germanii, beau mult mai mult. Asta e fiindcă ţeranul nu are în totdeauna la în-dămână bani şi crâşmă. E poate încă o fericire, căci în acele sate unde sunt fabrici şi deci ţeranii au bani şi crâşme de-ajuns, beau de zvântă. Tot asemenea locuitorii oraşelor noastre beau de spăriat. Dovadă desimea crâşmelor. De, aceea privirile noastre trebue aţintite intâiu asupra satelor; acolo lupta e mai lesne, dar şi mai folositoare.
Sofia Nădejde-
Mănăstirea Slatina.
Intre lucrările de conservare ce a executat serviciul de arhitectură al Cassei Bisericei sub supravegherea Co-mfsiunii monumentelor istorice, sunt şi cele dela mănăstirea Slatina. Această mănăstire se află în comuna Mălini (Suceava) şi e aşezată într’o frumoasă poziţie şi seamănă a cetate. E zidită de fostul Domn al Moldovei Alexandru Lăpuşneanu. S’a sfinţit în anul 1558.
Dăm aci două vederi, după „Buletinul Comisiunii monumentelor istorice “ No. 4. •
• ------------
www.dacoromanicajt)
Intrarea bisericii dela mănăstirea Slatina
Mănăstirea Slatina
ALBINA
985
ŞG6ALA NAŢIONALĂ DIN dEJANl
I.
Alecache Vilarâ.
Când un stat sub jugul împrejurărilor nu este în stare să-şi organizeze învăţământul potrivit nevoilor sociale, atunci răsar suflete mari, ce-şi iau asupră-le sarcina unor astfel de îndatoriri. A fost o vreme când Statul Român n’aveâ un învăţământ propriu zis, din pricina Turcilor, cari impuneau în scaunele ţărilor domni fanarioţi, cari aveau alte griji străine nevoilor ţării. In oraşele mari se mai găsşâ uneo"i câte o şcoală naţională; însă erau unele, unde nu se pomeniâ nici un fel de şcoală'. Nu erau învăţători, nu existau şcoli de unde să se recruteze corpul dăscălicesc. Preoţii şi dascălii bisericilor erau apostolii' şi învăţătorii poporului.
In Bucureşti se aflau şcoli naţionale la biserică la Udricarii, Sfântul Gheorglie şi Colţea, unde învăţau copiii oamenilor scăpătaţi şi săraci; pe câtă vreme învăţătura înaltă la oamenii avuţi se da în familie, după cum erâ moda, de faimoşii dascăli greci sau francezi. Nu mai amintesc de celelalte oraşe, unde învăţătura se predă prin chilioarele bisericilor mai ales de cântăreţi şi dascăli. Pe la sate nici pomeneală de şcoală. Rar de tot se întâmplă ca vreun boer milostiv să deschiză câte o şcoală începătoare la una din moşiile sale. Aşâ de pildă a fost marele boer Alecache Vilarâ, care înfiinţă o astfel de şcoală la moşia sa Clejanii din judeţul Vlaşca. Şcoala, clădită alături cu biserica, se află în curtea boierească. Obiectele învăţământului erau: tradiţionalul abecedar cirilic, ceaslovul, psaltirea, Alexandria şi scrierea cu slovă cirilică. învăţătorul erâ preotul satului.
Până în ziua de astăzi preoţii şi dascălii bătrâni din Vlaşca pomenesc cu veneraţie de popa Ghiţă, care a stat ca învăţător în capul acelei şcoli. Chiar eu l-am apucat nu ca învăţător, ci numai ca preot la biserică. Erâ bătrân, dar slujba bisericii o săvârşiâ cu multă pricepere şi evlavie; citiâ şi cântă frumos-Când erâ îmbrăcat în omătul bisericesc ne transportă cu cântecele sale pline de melodie în sferele cereşti. Maior Mişa ţineâ foarte mult la el; când se miruiâ îi săr itâ mâna. La toate mesele mari date de proprietar preotul nu lipseâ de a nu fi poftit şi de a nu luă parte. Mulţime de preoţi, dascăli, învăţători şi
www.dacaromamca.ro
986
ALBINA
cântăreţi n.a; ales din Vlaşca, au trecut prin mâinile acestui preot învăţat.
In această şcoală se adunau fiii sătenilor depe la proprietăţile lui Vilarâ, copii din Vlaşca şi din culelalte judeţe vecine. Şcoala din Clejani formă focarul de lumini şi cultură al ţăranilor pe vremuri când nici în capitalele judeţelor nu erau şcoli bineo-rânduite, unde să se predeâ cunoştinţele începătoare trebuincioase. Unde se mai pune înlesnirea că şcoala le eră chiar în bătătură, ca să zic aşa, unde copilul nu se vedeâ Înstrăinat de traiul dela ţară, ce eră nu atât de costisitor şi care-i priiâ caşl în casa părintească. Copilul nu era nevoit să se lipsească de aerul său curat dela câmp, ca să se trezească în oraş într’o atmosferă otrăvitoare.
Până în ziua de azi norodul pomeneşte cu multă veneraţie şi înduioşare numele acestui mare Român, ce se înrudii cu cele mai mari şi strălucite familii boereşti din Ţara Românească. Avei bogăţii nenumărate, cari într’o zi, nu se ştie ce fel şi cum, trecură în mâinile unui străin — unui Sârb — Maior Mişa Anastasievici.
Se vede că marele rol politic jucat de Vilarâ a contribuit la ruinarea stării sale. Intradevăr, viaţa sa politică fu tare sbu-ciumată.
In urmă Zaverei la 1822, Turcii numiră Domni, în Muntenia pe Grigorie Ghica şi în Moldova pe Ioniţă Sturza, fără amestecul Rusiei.
„La suirea pe tron, Ghica şi Sturza au găsit ţările zguduite până în temelie, jăfuite şi sărăcite de bandele de zavergii, de bazbuzuci, de zaporojeni şi de sute de bande de tâlhari răspândiţi peste toată ţara".
„Deşi Gavanoşoglu, care urmase lui Kehaja-Beg, nu permiteâ Oştirilor de sub comanda sa cea mai mică abatere, dar prezenţa şefilor militari turci alături cu domnii ţării aduceâ cea mai mare vătămare autorităţii domneşti; aşâ de exemplu, pe o simplă denunţare făcută lui Silistra-Valesi în contra boierului Ale-cache Vilara, a cărui femee eră chiar rudă de aproape, nepoată de soră lui Grigorie Vodă Ghica, acest boer fusese arestat de Baş-Beşli-Aga, pus în fiare şi trimis la Eskizara, unde a fost deţinut mai mult de doi ani“.
Numirea Domnilor făcută fără ca Rusia să ia parte la alegerea lor, turbură mult pe Ţarul Alexandru I.
„Boerii rămaşi în Sibiu şi în Braşov, fie de invidie, fie miş-
www.dacoromanica.io
ALBINA
987
câţi de îndemnări străine, urziau necontenit intrigi şi conspi-raţiuni în contra Domnilor; cei mai îndrăsneţi erau cei din Sibiu, unde se află şi consulul rusesc din Bucureşti, Pini".
„Acesta contă pe intrigile boeriîor opozanţi refugiaţi în Transilvania, sperând o turburare în contra lui Grigore Ghica mai ales. care să dea un pretext de intervenţiune Rusiei. Oştirile stau pe malurile Prutului gata a trece în Moldova".
Uneltirile pe faţă ale lui Pini de a răsvrăti ţara îngrijau cu drept cuvânt mai ales cabinetele din Londra şi Viena, ce se străduiau să facă să înceteze neînţelegerile şi nemulţumirile între Rusia şi Turcia. Dar toate încercările lui Pini au rămas zadarnice, căci la urmă s’a văzut nevoit să plece din Sibiu blamat chiar de guvernul său.
Totuşi contele Neselrode nu se descurajă, ci apucă o altă cale. In Maiu 1823 trimite ambasadorului englez dela Ţarigrad, lordului Stranford, o notă în care eră vorba de nemulţumirile Rusiei împotriva ocupaţiunii armatei turceşti din Principatele române; apoi mai la urmă nota pomeniâ şi de numirea domnilor făcută fără ca Rusia să ia parte la alegerea lor*
Lordul Strungford aveâ toată încrederea în cabinetul rusesc şi eră încredinţat că consulul Pini lucră fără ştirea guvernului şi a împăratului său.
Ostenfeld,. ambasadorul austriac la Constantinopol, care aveâ instrucţiuni să ajute lordului Strangford, reuşise să obţie dela Turci micşorarea numărului beşliilor la 850, cari să steâ sub autoritatea directă a Domnilor, caşl mai înainte de 1821, notificarea oficială a numirilor lui Grigorie Ghica şi loniţă Sturza, când va sosi la Ţarigrad ambasadorul rusesc şi când relaţiu-nile diplomatice vor reîncepe.
In Septemvrie 1823 Alexandru se întâlneşte la Cernăuţi cu împăratul Austriei, unde declară că voeşte pace, se arată supărat pe agentul său Pini de încurajările date boeriîor emigraţi şi făgădueşte că i va destitui. împăratul se ţine de cuvânt şi cum ajunse la Petersburg, dete poruncă să-l cheme pe Pini şi să-l înlocuiască cu iscusitul. Minciaki.
Faţă de lorgul Strangford, întreabă pe Neselrode, dacă noul agent numit eră rus şi când i se răspunde că eră italian din statele papale:
„Atât mai bine, zice împăratul, îmi pare că acest om este bun pentru postul ce-i încredinţez. De mă voiu fi înşelatul voiu
www.dacaromanica.ro
988
ALBINA
destitui şi pe dânsul, eura am destituit pe Pini. Nu voiu ca a-genţii mei să se amestece în afacerile Principatelor'*.
In urma unor astfel de vorbe şi fapte, se sporiâ nădejdea în menţinerea pâcei şi creşteâ şi mai mult încrederea în sinceritatea ţarului, cu toate că oştirile sale stau grămădite pe malul Prutului.
Minciaki primi însărcinarea să se ducă mai întâiu la Constan-tinopol să pue Ja cale nişte daraveri negustoreşti cu Turcia ş| în urmă să meargă la postul său din Bucureşti. Sosind în Ţa-rigrad, Minciaki deschide negocierile cu Poarta prin nota din 24 Fevruarie 1824, unde pe lângă că se cereâ golirea Principatelor de trupele turceşti, notificarea formală a numirii Domnilor şi restabilirea stărei de lucruri cum se află mai înainte de răscularea Grecilor, se mai pretindeâ ca Poarta, sau să lase liberă navigaţiunea Mărei-Negre corăbiilor Siciliene, Napolitane, Sarde şi Spaniole, sau să le îngădue să ia, ca mai înainte, bandiera rusească; în cele din urmă se mai cereâ în treacăt ca Turcia să împace pe Greci, respectând religia lor şi stabilind o stare de lucruri drepte şi trainice.
In privinţa Principatelor, Turcia nu face nimic, nici nu răspunde, astfel că relaţiunile cu Minciaki ajung destul de acute. Miniştrii turci, când erau întrebaţi de reprezentanţii puterilor în ce stare se găsesc tratativele, răspundeau cu nepăsare că Poarta eră hotărîtă să depărteze pe beşlii.
Operaţiunile împotriva Grecilor, de când luase comanda trupelor egiptene faimosul Ibrahim, se urmau cu o cruzime ne mai pomenită, ce revoltase Europa întreagă. Grecii rezistau luptând cu eroism; dânşii dedeau dovadă că sunt adevăraţii urmaşi ai lui Leouida.
Lucrurile fuseseră împinse atât dedeparte, că nu mai eră nădejde de menţinerea păcei. Armatele ruseşti stau gata să intre în Principate, dacă nu să declare răsboiu Turcilor, dar cel puţin să ocupe ţările române ca o garanţie.
(Va urmă).	G. Pavelescu.
Profesor 1a liceul Matei Basarab.
— După ce s’a stricat carul, degeaba mai arată cineva drumul bun.
(Zanne, Proverbe.)
www.dacaromamca.ro
NUTREŢURILE AJUTAT6ARE.
8)	Urzica. Toţi agricultorii din alte ţări cari au cultivat urzica ca plantă de nutreţ pentru vitele lor, nu s’au înşelat de loc. La noi această plantă se întrebuinţează în bucătărie primăvara când de-abia a răsărit din pământ, când este şi mai crudă; mai târziu se întrebuinţează la hrana porcilor, tocate şi amestecate cu tărâţe, precum şi la creşterea bobocilor de raţă şi de gâscă. După cercetările făcute de agricultorii din alte ţări, urzica este pentru vite o hrană gustoasă, înmulţeşte cătăţimea şi calitatea laptelui, la vacile de lapte caşî la capre, laptele dă mai multă smântână şi cu un gust zaharos.
Primăvara, când se taie urzicile tinere şi se lasă puţin la aer, şi după aceea se amestecă cu patru părţi fân natural sau paie tocate. Vitele mănâncă cu multă poftă acest nutreţ.
Pasările de curte hrănite cu sămânţă de urzică, se îngraşe mai de grabă; din seminţele de urzică se mai poate scoate şi uleiu, care are un gust plăcut.
Acest uleiu dat ca doctorie vacilor de lapte le înmulţeşte producţiunea laptelui, iar când se freacă pielea vitelor cu acest uleiu, reînviază mai mult ţesăturile pielei, a muşchilor şi în acelaş timp produce cel mai mare joc pela încheetura oaselor.
Urzica ca plantă de nutreţ se cultivă mai mult în Elveţia.
9)	Secara de toamnă. Această plantă semănată 1
(1) Vezi No. 36.
www.dacoramamca.ro
990
ALBINA
în luna Septemvrie într’un loc bine lucrat, şi îngrăşat cu 25 de mii kgr. bălegar pe jumătate putrezit, poate să dea 20—30 de mii kgr. de nutreţ verde la hectar. Secara se coseşte în luna Aprilie. După cosit, locul se ară şi se seamănă cu hrişcă sau cu altă plantă.
10)	Trifoiul încarnat. Semănat în amestec cu ray-grasul de Italia, pe la 15 Septemvrie, într’un pământ bine lucrat şi puţin umed, are să dea primăvara un bun nutreţ verde pentru toate vitele. Se seamănă la hectar 18—20 kgr. sămânţă, când se seamănă singur; iar când se seamănă amestecat cu ray-grasul, se seamănă 12 kgr. trifoiu şi 8 kgr, ray-gras de Italia.
. 11) Măzărichea păroasă sau catifelată. Această leguminoasă semănată pela 15 Septemvrie, dă un nutreţ bun primăvara cât se poate mai de timpuriu. Se seamănă la hectar 80—120 kgr. când se seamănă prin împrăştiere; iar semănatăîn rânduri depărtate de 20 — 30 cm. se poate semănâ numai 70—80 kgr. sămânţă.
Prin urmare, iubiţi săteni! avem la îndemână atâtea plante, care pot să crească în clima şi pământul ţărei noastre, dând o bună hrană pentru vitele noastre, începând din luna Iunie şi până în luna Septemvrie, iar primăvara începând chiar din luna Martie şi până în luna lui Maiu.
Nu mai rămâne decât să ne folosim de ele în folosul vitelor şi a producţiunei noastre agricole.
Când învăţătorul eră să le vorbească despre facerea frunzarilor, unul din săteni îl întreabă: «d-le învăţător, se poate întâmplă ca să nu plouă nici în lunile de primăvară, nici în cele de vară, deloc, sau să cadă ploaie puţină de tot, atunci ce ne facem noi de nutreţ?»
— Iubiţi săteni, tocmai despre a«.est lucru voi să vă vorbesc acum.
Când din lipsă de ploaie, nu ne putem folosi de plantele despre care v'am vorbit, atunci trebue sâ facem frunzări pentru vitele noastre.
Noi căutăm să ne folosim de unele lucruri sau
www.dacoromanicajo
ALBINA
991
să ne gândim la ele numai când ne arde lumânarea la deget, deşi ar trebui să ne gândim la astfel de lucruri, atât în anii răi, cât şi în anii buni, adică atunci când putem avea destul fân pentru vitele noastre. Apoi trebue să ne mai gândim, că de multe ori când sunt ploi multe putrezeşte iarba pe loc căci nu o putem cosi, sau tocmai când voim să strângem fânul, încep ploile, în cât fânul iese de calitate rea; în acest caz, nutreţul făcut din frunze uscate, este mai bun şi mai cu folos pentru vitele noastre.
Acum am să vă spun când şi cum trebuie făcuţi frunzării şi cari sunt copacii cei mai buni pentru anumite animale?
Trebue să ştiţi, iubiţi săteni, că în alte ţări, chiar şi în anii cei buni, agricultorii întrebuinţează la hrana vitelor frunză uscată; oile şi caprele mănâncă cu mai multă poftă frunzări, de cât chiar fânul cel mai bun. Timpul cel mai potrivit pentru facerea frunzarilor este dela 15 August până la 15 Septemvrie st. n., dacă lăsăm să treacă acest timp, lăstarii, ca şi crăcuţele încărcate de foi, se întăresc şi nutreţul este mai puţin căutat de vite.
Dacă facem frunzări dela 15 August înainte, a-cest nutreţ este cu mult mai hrănitor decât alte nutreţuri făcute din plantele despre care v’am vorbit, de oarece materia grasă ce acest nutreţ cuprinde şi de care grăsime corpul vitelor au trebuinţă, se găseşte în măsură mai mare decât în cele mai bune nutreţuri.
In cât priveşte o altă parte de hrană de care corpul vitelor are trebuiuţă şi pe care oamenii de ştiinţă, o numesc materie azotoasă, s’a găsit că în foile verzi ale copacilor este de 4 ori mai multă decât în nutreţul de porumb, şi îndoită decât în orz, ovăz, spergulă, trifoi încărnat şi întreită decât în ierburile de fâneaţă, în iarba englezească (ray-gras), trifoiu roşu, lucernă şi în alte plante.
Aşa dar, foile verzi de copaci pot înlocui cele mai hrănitoare ierburi (leguminoase). Acum, în cât priveşte foile uscate, din experienţa altor agricul-
www.dacoromamcajo
992
ALBINA
tori cu învăţătură în ale agriculturei, s’a dovedit că acest nutreţ este de-opotrivă de hrănitor cu fânul făcut din lucernă.
Un alt om învăţat în străinătate (Dr. Pessler), a voit să cunoască atât partea hrănitoare la cră-cuţele ţinere, cât şi la ramurile mai bătrâne, tăin-du-le din lună în lună, adică dela 29 Maiu şi până la 4 Noemvrie st. n., la un hectar de pădure de stejar, care pădure s’a tăiat între 15—25 de ani.
Timp. când s’a tăiat crăcile		Ramuri de un an cu foile lor.		
la 29 Maiu		1.900 kgr.		
la 2 Iulie		2.707 »		
la 1 August		3.029 >		
la 2 Septemvrie		3.077 »		
1) Părţile hrănitoare la foi tăiate.				
	29 Maiu	2 Iulie	2 Septem.	4 Noemv.
	la sută	la sută	la sută	la sută
Protaină brută. .	. 20,21	15,11	14,10	5,75
Grăsime brută. .	. 3,21	2,54	2,70	3,85
Celuloză brută. .	. 15,95	17,67	18,12	28,97
Materie extractivă	- 44,11	46,98	47,23	47,41
Protaină curată .	. 88,96	14,26	12,77	7,75
T-nin		. 8,35	8,91	7,88	7,55
2) Ramuri de un an		cu frunzele lor		
Proteină brută. .	. 19,69	14,39	12,94	5,40
Grăsime brută. .	. 3,01	2,41	2,50	2,05
Celuloză brută. .	. 15,97	18,93	19,57	31,94
Materie extractivă	. 43,64	46,79	47,23	44,01
Proteină curată .	. 18,36	13,56	11,73	4,74
Tanin		. 8,04	8,88	7,92	6,38
3) Ramuri de	"12 centimetru în		■ diametru.	
Materie brută . .	. 6,12	4,67	4,62	5,05
Grăsime ....	. 6,93	1,10	1,00	1,12
Celuloză . . . . ,	. 45,14	50,46	43,56	46,71
Materie extractivă ,	. 44,42	47,55	48,49	44,81
Proteină curată .	. 5,34	4,30	3,83	4,52
www.dacaromamca.ro
ALBINA.
993
4) Ramuri dela Va—21/a cent. In diametru.
Proteină brută .	. 3,63	2,72	2.59	2,69
Grăsime. . .	. 0,68	0,65	0,72	0,69
Celuloză		. 56,59	57,16	54,85	55,44
Materie extractivă	. 34,89	37,53	39,85	38,81
Proteină curată .	. 3,12	2,42	2,41	2,32
Din aceste cercetări făcute de			un om	cu mul
ştiinţă de carte, se poate vedeâ că cu cât foile şi crăcuţele sunt mai tinere, cu atât cuprind mai multă materie hrănitoare pentru animale.
Copacii, a căror foi şi crăcuţe se pot întrebuinţa mai cu folos la facerea frunzarilor sunt: frasinul, fagul, viţa de vie, salcia, plopul, stejarul şi teiul; iar pentru vitele de prăsilă, frunzării mai buni sunt: dela cireşi, puni, meri şi peri. Când ne lipsesc aceşti pomi, se pot da ca hrană vitelor frunzări dela cei lalţi copaci.
Pentru capre, frunzării cei mai buni sunt de iederă, ulm şi salcie.
Dacă agricultorul n’are şopron unde să păstreze frunzării, va trebui să-i facă căpiţă, dându-le aceiaşi îngrijire caşi căpiţelor de fân. Trebue să mai ştiţi, iubiţi săteni, că frunzării uscaţi la umbră sunt mai buni decât cei uscaţi la soare. Iată cum frunzării în anii răi, când nu putem face fân, şi nici un fel de nutreţ din alte plante, frunzării ne scapă vitele noastre din ghiarele foamei.
(Va urma)-	^ *S.
-- ---------------
Animale cari r\u beau.
Multe animale nu înghit în toată viaţa lor nici o picătură de apă. Din numărul acestor feluri de animale fac parte lama din Patagonia şi anumite gazele din Extremul-Orient.
Un papagal a vieţuit52 ani în grădina zoologică din Londra fără a bea o picătură de , şi mai mulţi naturelişti sunt de părere că epurii nu absorb alt lichid decât rouă de pe earbâ.
Un mare număr de reptile, şerpi, şopârle şi anumite ba-traciene irăesc în locuri cu totul lipsite de apă.
Se semnalează de asemeni o specie de şoareci cari irăesc în şesurile aride ale Americei Occidentale.
www.dacOTomanicajo
994
ALBINA
36ale:le;
Aprinderea maţelor.
Răceală, oeriile murdare, umede, nutreţurile stricate, cartofii cruzi, erburile acoperite cu brumă, cu chiciură, cu ghiaţă, pot aduce aprinderea maţelor la oi şi capre.
Tristă, cu pântecele umflat, cu urechele şi picioarele reci, cu botul uscat, oaea bolnavă nu mai rumegă, arată dureri de pântece din care cauză bate des din picioare.
La începutul boalei, nu are eşire afară, dar după o zi două începe a trece prin ea, mai întâiu cu muci, apoi subţire de tot, ca apa, şi de multe ori cu sânge.
Vita neîngrijită poate să moară în 4—8 zile.
Pentru a o vindecă se va ţine oeria curată şi călduroasă.
Oa să iasă afară, să nu mai fie constipată, i se va da cam două linguri de sare amară sau de Băl-ţăteşti, topindu-se în puţină apă. I se poate da încă două trei linguri de untdelemn curat.
Urdinarea se va opri dându-i-se să bea, sau cu sila, zeama în care s’ a fiert orz sau ovăz până crapă bobul.
Se mai poate da foi de nuc, sau de stejar, sau scoarţă de ulm, punându-se cam o mână din una din ele, într’o jumătate de litru de apă şi fierbân-du-se bine. După fierbere se strecoară şi se dă, după ce s’a răcit, din fiertură, cam câte un păhăruţ pe zi, două-trei zile de-arândul până se osteeşte eşirea afară.
Câtevâ zile după ce oaea începe a merge spre bine, i se va da câte niţică fiertură de nalbă sau apă în care s’a fiert sămânţă de in.
Irimia Popescu.
tled.c Veterinar.
-----------------------
www.dacoromamcajo
ALBINA
995
Din obiceiurile Turcilor Dobrogeni.
(Sfârşit*).
t Român mai bătrân îmi povestea o păţanie a lui la o nuntă turcească. Fiind invitat la nunta unui vecin care-şi mărita fata în alt sat, a trebuit ca Joi dimineaţă să iasă după obicei cu nuntaşii miresei intru întâmpinarea celor ai mirelui.
întâmplarea a făcut ca numărul bărbaţilor din ambele cete să fie egal şi fiindcă aşa eră obiceiul şi apoi pentru ca Turcii să nu se supere că nu le face voea, s’a învoit să iea în spate şi el pe un Turc, dar întâmplarea a făcut să-i cadă a duce’n spate tocmai un Turc mare şi gras.
L-a dus o oare cari distanţă, dar Turcul fiind greu şi ca să scape de o povară aşâ de grea, i a venit în minte o şiretenie care i-a reuşit de minune.
A dat prin nişte mărăcini şi s’a făcut că se ’mpedică de ei şi când a căzut, Turcul a ajuns, cine ştie unde înainte, căzând nu tocmai pe moale.
Turcul, după ce s’a sculat, s’a suit iarăşi în spatele sale iar Românul după câţiva paşi s’a împedecat iarăşi şi a trântit şi pe Turc, iar la supărarea Turcului de astă dată, el răspunde serios şi cu părere de rău zicând: «mărăcinele, bată-1 focu, e de vină, Efendi (Domnule).»
Văzând că Turcul n’are de gând să se deâ jos se face după câţivâ paşi şi a treia oară că se ’mpedică, dar de data asta dete Turcului o trântitură aşâ de tare, încât făcîi pe Efendi să-i piară pofta de a se mai sul în spatele Românului.
Românul în sufletul lui era mulţumit că scăpase de o povară atât de grea şi nepoftită, dar pe faţă îi păreâ rău că Efendi nu se mai sue în spatele sale ca să-l ducă şi mereu îl rugă, dar Turcul n’a voit să se mai sue în spate, ci a mers pe jos supărat şi’n zeflemelele nuntaşilor.
La Turci dacă se întâmplă ca două cete de nuntaşi să se întâlnească pe acelaş drum, eră o mare nenorocire, căc> fiind turmentaţi de băutură şi fiindcă Turcii n’au obiceiul să deâ din drum înlături, se luau la bătae şi învinşr: trebuiau să dea înlături.
Turcul consideră ca o umilinţă faptul ca el să dea înlături din drum când se întâlneşte cu cinevâ.
O asemenea întâlnire nenorocită s’a întâmplat pe la 1850 când s’au întâlnit nu aşâ departe de Trestenic (1) două cete şi 1
(1)	Vezi No. 34.
(2)	Cătună locuită */, de Turci şi Va âe creştini. Depinde de parohia şi com. Nalbant.
www.dacoromanica.ro
99G
■vLBIN.l
nevoind să dea nici una din drum. s’au luat la bătae şi s’au măcelărit până la unul.
In acel loc se aria până azi în marginea drumului un mare număr de pietre, care-s puse la capetele acelora cărora veselia şi obiceiul după prescripţiile coranului li-au fost fatale.
De obicei însă pentru a se evita asemenea întâmplări, se vesteâ cu câtevâ zile prin sate locurile şi drumurile pe unde aveau să treacă nuntaşii.
Vineri dimineaţa, la o săptămână după nuntă, ginerele însoţit de nun încep a întoarce vizita nuntaşilor. La flecare casă i se dă câte o cafea. La Turci îi obiceiul ca unei persoane pe care o respecţi mai mult şi a cărei venire procură veselie celor de gasdă să i se facă cafea amară, aşâ că bietul ginere îi nevoit ca o zi întreagă să beâ numai cafea amară fără a zice ceva.
La o lună după nuntă, tinerii căsătoriţi sânt invitaţi într’o noapte de părinţii soţiei unde petrec până’n ziuă şi cu această ocazie ginerele duce daruri socrilor săi şi se întoarce înapoi cu zestrea nevestii, cu mânzatul de funie pe care-1 mână cadâna din urmă.
De aici vedem că mireasa n’aduce zestre, ci se cumpără ea ori şi ce lucru. Părinţii mirelui ţin toată cheltuiala nun7 ţii. Dar bietul cimpoieş care cântă ne’ncetat o săptămână... Cu atâta însă dovedeşte şi el, căci umflă odată bine cimpoiul şi apoi câtevâ minute nu mai suflă, ci nu mai degetele le schimbă până ce cimppiul se desumflă.
Situaţia femeii în căsnicie se deosebeşte cu totul de a celorlalte popoare, căci femeea n’are drept să easă alături cu soţul ei, ci stă ca o sclavă în mijlocul zidurilor sau a gardului înalt pentru a nu mai vedea pe nimeni, nici a fl văzută de cineva. Când iese undeva trebue să umble cu faţa acoperită, căci coranul opreşte ca vr’un bărbat străin să-i vadă faţa. N’are voe a se duce la petreceri cu soţul ei, ci el se duce de petrece iar ea stă acasă. Numai după 60 ani poate se umble cu faţa descoperită şi poate stă la un loc dar numai cu moşnegi ca şi ea de bătrâni.
Floarea tinereţii însă şi-o petrece ca o condamnată la a-rest. Această procedare, după prescripţiile coranului, a făcut ca viaţa femeilor să fie vieaţă de sclavă, o vieaţă inferioară. Cine ştie însă cât timp aceste nenorocite creaturi vor mai îndură asemenea vieaţă!
Din acestea se vede cucât îi mai înaltă religiunea creştină după a cărei precepte femeia, înjosită în vechime, a fost înălţată la adevărata sa demnitate şi pusă alături cu soţul său şi pe aceeaşi treaptă; pe cât timp coranul proclamă sus şi tare inferioritatea femeii şi socotinţa ei ca un ce de ni-
www.dacoramamca.ro
* ALHiNi
997
mic. In viaţa casnică la Turci starea femeii îi de plâns. Ea îi socotită ca un obiect fără valoare şi cel mult de plăcere. Ea îi roabă, supusă capriciilor bărbatului său, care poato dispune de dânsa cum va voi. In asemenea situaţie moralul femeii musulmane îi foarte mult scăzut. Un turc poate avea mai multe soţii, dar aceasta depinde nu de voia sa ci de condiţiunile sale materiale, adică de a le putea întreţineâ pe toate.
Mântuitorul şi-a îndreptat atenţiunea asupra femeii, căci Divinul învăţător a ştiut prea bine că scăpând pe femee din lanţurile sciaviei şi înălţându-i moralul atât de înjosit, va înălţă prin ea familia a cărei suflet e femeia şi ca urmare va înălţă însăşi societatea omenească la baza cărei stă familia.
Ecoriomu V. Ursăcescu.
Nalbant-Tulcea.
>&<§)«<

Cronica Agricolă, Economică şl Comercială
%
i#
Starea semănăturilor.
Aşa cum se prezintă astăzi, starea semănăturilor se prezintă destul de bună, în raport cu ploile ce au căzut pe la sfârşitul lunei Maiu şi pe la începutul acestei luni. Dacă ploile căzute au adus puţin bine la grânele de toamnă, nu mai încape îndoială că şi semănaturilor de primăvară, ca porumbul, fasolea, cartofii, orzul şi ovăzul, le-au adus mult bine. Aceasta se dovedeşte mai cu seamă la semănătura de porumb. La această semănătură făcută pela 12—14 Aprilie, putem să ne aşteptăm la o bună recoltă, mai cu seamă că porumbului a început a-i da spicul şi aceste semănături au trebuinţă de ploaie, când va începe să dea şi rodul.
Pe cât de folositoare au fost ploile, cari au fost generale în toată ţara, la semănăturile de primăvară în general, la livezile naturale şi artificiale, la sădirea pomilor şi a viţelor americane, făcute în toamna anului trecut, cât şi in timpul primăverei, cu atât au împiedecat întru câtva treeratul rapiţei, a întârziat seceratul orzului de toamnă, caşi înflorirea grânelor de toamnă. Se ştie că grânele de toamnă caşi secara, pe timpul înflo-rirei au trebuinţă de un timp liniştit şi mai mult cald
www.dacoromamcajo
998
ALBINA
decât umed. Acelaşi lucru se aplică şi după ce grâ-nele au) legat. Cu cât rădâcinele semănăturilor de grâu, după legat, găsesc mai multă apă în pământ, cu atât bobul creşte mai greu şi rămân mai pipernicite, mai cu seamă când semănătura este prea deasă, în cât pământul se poate svântâ cu mai multă greutate de prisosul de apă. Unde semănăturile sunt mai revărsate sufer mai puţin, de oarece apa de ploaie se evaporează mai de grabă şi deci bobul poate să crească mai bine. Dar un rău aduce şi bine. In tot cazul trebue să recunoaştem mai mult binele ploilor asupra semănăturilor, decât răul ce l-a putut aduce unor semănături de grâu, sau şi la altele unde au fost însoţite de grindină.
Ar fi bine ca îndată ce pământul se va svântâ de prisosul de apă, ca agricultorii noşti, mic cu mare să înceapă facerea ogoarelor pentru semănătura de toamnă a rapiţei caşl pentru a grâului, etc., fiindcă astfel de arături se vor puteâ face în cele mai bune condiţiuni; în acelaş timp viaţa microbianâ, până ce pământul va cuprinde umezeala trebuincioasă înmulţirei acestor vietăţi, va aduce mult bine pământurilor arate pentru se mânăturile de toamnă.
Ploile cari au căzut la noi pela sfârşitul lunei lui Maiu, au căzut şi în alte ţări şi au adus acelaş bine semănăturilor de toamnă caşl celor de primăvară, aşâ că recolta grânelor în aceste ţări se prezintă bine, afară de unele părţi ale Rusiei, unde semănăturile au suferit mult din cauza frigului.
In urma multor ploi la noi, timpul răcindu-se şi pe munţi căzând şi puţină zăpadă, se poate foarte bine ca multe semănături de grâu să capete puţină rugină şi tăciune, mai cu seamă semănăturile "mai dese, unde umezeala în timpul nopţii caşl în timpul zilei se pierde mai greu. Unde semănăturile au fost mai revărsate şi în localităţile unde îndată după ploaie a început să bată vântul, credem că tăciunele nu va puteâ atacă astfel de semănaturi, din cauză că svântarea semănăturilor s’a fă cut cu multă înlesnire.
In rezumat: binele pe care l-au adus ploile la toate semănăturile, la toate sădirile de pomi, viţa de vie, etc., caşl la livezile naturale şi artificiale, nu se poate socoti
www.dacoromamcajo
ALBINA
999
deocamdată; astfel de ploi au ridicat o mare greutate de pe inima amărîtă a agricultorilor noştri, produsă de seceta din luna Maiu până la începutul ploilor.
Târgurile noastre.
Afacerile cu cereale caşl preţurile în toate târgurile noastre, nu lasă nimic de dorit. Un rău este de văzut în afacerile cu cereale, care se face regulat la noi în ţară. Acest rău este că, cei mai mulţi agricultori îşi vând recolta de pe loc, fără să se gândească ce vor recoltă şi fără să se gândească că într’o zi preţurile cerealelor se vor urcă, bunăoară cum s’a întâmplat în anul trecut şi în acest an.
Acei cari cumpără cereale cu termen, îşi fac socoteala mai bine decât acei cari vând, căci ei îşi socotesc în tot cazul o dobândă mai mare, decât dobânda ce un agricultor ar plăti la un bancher.
lată în rezumat preţurile mijlocii cu cari s'a vândut cerealele noastre în târgul din Brăila în luna lui Maiu şl Iunie până la această dată.
Grâul, suta	de kgr. s’a	vândut cu	18 — 24	1. şi —	cent.
Porumb	idem	idem	12—16	» 30	V
Cincantinul	idem	idem	12—16	„ 10	yy
Ovăzul	idem	idem	13—14	„ 20	»
Orzul	idem	idem	12 — 18	„ 30	»
Orzoaica	idem	idem	13—14	„ 30	n
Meiul	idem	idem	12—00	„ 80	yy
Fasolea	idem	idem	18—33	„ 5o	yy
Mazărea	idem	idem	14—00	» 50	n
Rapiţa coltza idem		idem	26—00	»	yy
Rapiţa naveta (rapiţa comuna)			24 — 00	n	yy
Secara			15—16	yy	y>
	Târgul din Bucureşti		(Sbor).		
Grâul, suta de kgr. s’a		vândut cu	19—23	1. şi 75 cent.	
Porumbul	idem	idem	14—15	yy 50	n
Rapiţa comună (naveta) idem			14—17	„ OO	n
Târgurile străine.
Afacerile cu cereale caşi preţurile, deocamdată n’au
www.dacoromamca.ro
1000
ALBINA
nici o însemnătate, de oarece atât vânzătorii cât si cumpărătorii se ţin în aşteptarea noilor recolte, ca să-şi poată da mai bine socoteala.
Astfel la târgul din Paris grânele s’au vândut cu 25—27 şi 25 ct.; secara 18 — 19 lei; orzul cu 19—21 1.; ovă-zurile cu 22—24 lei; porumbul cu 18-—20 lei; făina de grâu cu 35 -37 lei şi 89 ct.; fasolea cu 33—42 lei; mazărea cu 40 —42 lei şi lintea cu 35—63 lei. In alte târguri franceze grâul s’a vândut cu 25 lei şi 25 ct.; secara cu 17 şi 80 ct.; orzul cu 19 lei şi 52 ct.; ovăzul cu 21 lei şi 23 ct.
In Germania la Manheim, grâul s’a vândut cu 30 lei; secara şi ovăzul cu 22 lei; orzul cu 24 1. şi 50 ct.
La Berlin grâul se vinde cu 29 lei şi 7O ct..; secara şi ovăzul cu 20—21 lei şi orzul cu 25 lei.
In Belgia grâul se vinde cu 24 — 24 lei; secara cu 16 —17 şi 50 ct.; orzul cu 17—20 lei şi ovăzul cu 19—201.
La Londra grâul s’a vândut cu 25 lei şi 75 ct.; orzul cu 22 lei şi ovăzul cu 14 lei.
La târgul din Viena grâul se vinde cu 26 lei şi 50 ct.; secara, orzul şi ovăzul cu 19—21 lei şi 50 ct.
La Budapesta grâul se vinde cu 29 lei şi 50 ct.; secara cu 21 lei; orzul şi ovăzul cu 17—18 lei.
In Olanda, la Groning grâul s’a vândut cu 25 lei; orzul şi ovăzul cu 19—20 lei.
La Milano (Italia) grâul s’a vândut cu 21 lei 55 ct.; secara cu 23 lei 70 ct.; orzul şi ovăzul cu 20—21 lei şi 50 cent.
La Geneva (Elveţia) grâul se vinde cu 22 lei şi 50 ct.; secara, orzul şi ovăzul cu 20 — 21 lei.
La târgul din New-York grâul s’a vândut cu 24 — 27 lei şi 50 ct.; secara cu 15 şi 75 ct.; orzul cu 17 lei şi ovăzul cu 18 lei şi 25 ct.; iar la Chicago grâul s’a vândut cu 22—24 lei.
In toate târgurile streine preţurile* sunt socotite pe suta de kgr., ca măsura cea mai dreaptă.
V. 5. Moga.
•----------------------
www.dacaromanica.ro
P a g i u a g 1 u no. e a ţ ă
Doi pictori.
— Poveste fără cuvinte —
www.dacoromamca.ro
1002
ALBINA.
C R O N I C A.
M. S. Regina îu Bucureşti.
Sâmbătă 6 Iunie M. S. Regina a venit în automobil dela Sinaia. » A asistat la examenul surorilor de caritate la sanatoriul d-rului Gerota; apoi a vizitat lucrările localului pentru «Vatra Luminoasă». Seara s’a întors înapoi la Sinaia.
Consiliul superior al Magistraturii.
După noua lege a organizării judecătoreşti s’a instituit un consiliu superior al magistraturii. Acest consiliu se alege de către judecătorii dela Curtea de Casaţie şi dela cea de Apel din Bucureşti. S’au ales d-nii I. Prodan, D Cuculi şi M. Iulian dela Casaţie, O. Niculescu şi Stambu-lescu dela Apel.
Nou ministru român.
D-l Tr. Djuvara, a fost numit ministru al ţării la Bruxelles.
Serbarea societăţii de arme.
Societatea de arme, gimnastică şi dare la semn şi-a ţinut dumineca trecută serbarea anuală. Au fost concursuri de oină, lupte, întreceri cu pistolul, exerciţii de scrimă, gimnastică.
Moartea lui A. Mureşianu.
Vine ştirea din Braşov că acolo a încetat din vieaţă Aurel Mureşianu, directorul «Gazetei Transilvaniei».
Aurel Mure^larţu.
Născut în 1847, erârconducătorul acestui vechiu — cel mai ve-chiu — organ românesc din anul 1877.
www.dacoromanica.iD
ALRIN A
1005
Serbare militară.
Miercuri 3 Iunie s’a dat în parcul „Carol I“, din Bucureşti o frumoasă serbare militară: alergări, dresaj, sărituri, etc. Au fost întreceri cu premii pentru soldaţi; ati fost şi pentru ofiţeri.
Serbarea a fost prezidate de Alteţele Lor Regale Principii moştenitori. Dăm aci două vederi dela acea serbare.
www.dacoromamcajo
1004
ALBINA
întruniri în Bucureşti.
Dumineca trecută s’au ţinut în Capitala mai multe întruniri. Pomenim aci pe a lucrătorilor cizmari, cari sunt de multă vreme în grevă şi nu se pot învoi cu patronii lor ; apoi cea provocată de studenţi spre a întreţinea publicul asupra persecuţiilor ce încearcă fraţii noştri de peste munţi din partea Ungurilor.
întâlnire de împăraţi.
In portul Reval s’au întâlnit împăratul Rusiei cu al Germaniei. La banchetul dat pe iachtul «Standard» s’au ridicat toaste de prietenie. împăratul Wilhelm a zis între altele:
Văd în această recepţiune o confirmare a amiciţiei intime şi sincere care uneşte ambele noastre case, şi de asemenea o nouă confirmare a relaţiilor tradiţionale de amiciţie şi de încredere care există între guvernele noastre, şi care corespunde la interesele şi sentimentele absolut paşnice ale ambelor noastre ţâri.
Luptele din Albania.
In urma mişcărilor din Albania, guvernul turcesc a trimis trupe, dar ştirile' din urmă spun că aceste trupe ar fi suferit pierderi şi s’au cerut ajutoare.
Ciocnire de vase.
In canalul Mânncei între Franţa şi Anglia s’au ciocnit două vase engleze: unul din ele s’a scufundat, dar oamenii n’au pierit.
Cutremurul din sudul Franţei.
Am vorbit în No. trecut de un groaznic cutremur de pământ care a ruinat mai multe sate şi oraşe în sudul Franţei.
Dăm aci două ilustraţii cari arată starea în care se află satele lovite de această nenorocire.,
Vânt groaznic.
Se telegrafiază din Roma că in apropierea oraşului, un ciclon a ridicat pe un trecător în aer şi l-a dus la o distanţă mare. Până în momentul când eră dată telegrama, nu se ştia himic de soarta lui.
Chiriaşul şi proprietarul.
—	Odaia asta îmi place, dar e piparat preţul.
—	Cum piparat?
Fireşte, 20 lei pe lună e preâ mult pentru o odaie care seamănă pu un beciu. De aici n’ai nici o privelişte.
—	Mai vrej şi privelişte!... Nu cumvâ ai vreâ, ca pentru două zeci de Iei, să-ţi aduc Ia fereastră muntele Caraimanul?
www.dacoramamca.ro
Vederea unei comune din sudul franţei prăpădită de cutremur.
Ir.
«r
Cutremurul din sudul Franţei:
Soldaşi lucrând la^scoaterea cadavrelor de sub dărâmături, ţdupă revista,: DIE WOCHE).
ALBINA
1007
Dg pe Domeniile Coroanei
De mai mult timp se face pe Domeniul Coroanei expoziţie pentru vitele sătenilor.
Cea din anul curgător de pe Domeniul Segarcea din jud. Dol-jiu s’a ţinut acum câteva zile, fiind expuse: 30 vaci, juncani şi junice; 46 boi; 19 cai şi 18 cârlani şi cârlane din satele Segarcea,. Lipov, Panaghia şi Dâlga.
Juriul compus din d-nii FI. Davidescu, şeful regiei Domeniului, G. Constantinescu, Judele ocolului Segarcea; G. Popescu, administratorul plăşii şi N. Popescu, primarul comunei Segarcea, e-xaminând animalele atât din punctele de vedere al sănătăţii şi aptitudinilor speciale în exploatările economice, cât şi din acela al modului de întreţinere, a distribuit:
3	premii pentru vaci	Lei 60
4	»	»	junici	şi	junice	»	80
4	»	»	boi	»	65
6	»	»	cârlani	şi	cârlane	»	120
9	»	»	cai	»	180
In total Lei 505
plătiţi din Cassa Administraţiei Domeniului Coroanei. Toate vitele expuse erau din prăsila obţinută că tauri şi armăsari ai Ad-ţiei Domeniului Coroanei.
Se cade să mai amintim aci că Ad-ţia Domeniului Coroanei are reproductori foarte buni pe care-i dă gratuit la vitele sătenilor.
De rezultat comisiunea a încheiat un proces-verbal pe care l-a înaintat d-lui Ion Kalinderu Administratorul Domeniului Coroanei, căruia i-au transmis totdeodată mulţumirile locuitorilor pentru grija ce le poartă şi noua încurajare ce le-a dat.

Ucitaţiuni-
— In ziua de 20 Iunie 1909 ora io'/3 a- m., se va ţine la Eforie, B-dul Elisabeta, licitaţie publică cu oferte Închise pentru darea în Intrepindere a lucrătorilor de construcţiuni de ecarete pe proprietăţile Eforiei şi anume: 1 2
Judeţul Buzău, Ziliştea Sorcasca, cont. Zilişlmnca.
1)	Una casă. devizul în sumă de - . . . 1 .....................Lei 4.no
2)	2 puţuri,	idem	..............................16.890
Judeţul R.-Sârat, Stanomireşti-Codreşti, corn. Ciorăşti.
1)	Casă de arendaş, devizul în sumă de.......................Lei 6.762,29
2)	Grajd cu remiză şi cameră de vizitiu . ...................... 5 z35fii
Supra oferte şi oferte condiţionale nu sd primesc.
Condiţiunile, planurile şi devizele se pot vedeâ la serviciul Domenial, biroul Bunurilor, în toate zilele de lucru, între orele xo'/,— i2l/? a. m.
Spre a puteâ luă parte la licitaţie, se cere garanţie provizorie lei 5•/, din suma devizului, cea definitivă va fi de lei 10% din suma rezultată la licitaţie.	.
— In ziua de 2 Iulie 1909 orele 10 de dimineaţă, se va ţine a treia Iici-
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1.008
taţiune cu oferte închise în localul pepinierei Strehaia din judeţul Mehe-dinţi, pentru vânzarea instrumentelor şi obiectelor scoase din uz.’
A"este instrumente şi obiecte se pot’vedeâ în toate zilele de lucru dela orele 9-12 şi dela 3—6 la pepinieră.
7 In de 2 Iulie 1909 orele 10 de dimineaţă, se va ţine a treia lici-taţiune cu oferte închise In localul pepinierei Ţintea din jud. Prahova, pentru vânzarea sculelor şi obiectelor scoase din uz dela pepiniera Ţintea judeţul Prahova.	*	’ J
Aceste scule şi obiecte se pot vedeâ în toate zilele de lucru dela orele 9—12 şi 3-6 la pepinieră.
— In ziua de 23 Iulie 1909 ora io'/3 se va ţine la Eforie, B-dul Elisa-beta, licitaţie publică cu oferte închise, pentru închirierea următoarelor prăvălii şi ecarete:	r
1)	‘/a din prăvălia No. 4, din Palatul Eforiei, pe termen de 3 ani, garanţie provizorie lei 400.
2)	Prăvălia No. 1 din Casa Dancovici, str. Sf. Vineri colţ cu calea Moşilor, pe termen de 3 ani, garanţie provizorie lei 5oo.
3)	Apartamentul No. 2, Casa Dancovici, str. Sf. Vineri No. 2, pe termen dc 3 ani, garanţie provizorie lei 300.
4)	Cazino pe termen de 5 ani, garanţie provizorie lei 500.
Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc.
Condiţiunile speciale, precum şi Orice informaţiuni se pot luă la Serv. Domenial, Biuroul Bunurilor, în toate zilele de lucru, între orele io'/a—i2'/2
Grăbiţi-vâ şi profitaţi de mare Chilipir căci n’a fost, nici n'o să mai fie aşâ chilipir ca cu 40 bani să luaţi cărţi literare româneşti, format mare de câte 200—300 pagini din Colecţia Sa-raga, care se vindeau cu 1 leu ex.
Biblioteci româneşti Saragade câte 100 pagini cu 15 bani voi.
Xenopol A. D. Istoria Românilor în 12 voi. mari de câte 275 pagini numai cu 7 lei, toate 12 voi., în loc de 18 Iei.
Pentru D-nii Institutori, învăţători, Preoţi, Notari şi Primari care cu puţine parale pot să-şi facă o Bibiiotecă frumoasă, le fac din aceste cărţi plătibile în 4 rate lunare, comenzi dela 15 lei în sus.
Cereţi gratuit pachetul cu tot felul de cataloage de cărţi, etc. la
Dirj Bucureşti,
Din Sinaia.
a. m.
A V I 5
NIGOLAI A. PETROff Librar-Editor, Bârlad
Strada Ştefan cel Mare No. 104—105

www.dacarotnanica.ro
STEflUfl“
»
Societatea «Steaua» are de scop a lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţa contrarii statului şi ideii naţionale române, otizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-caremembru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot •-dresă d-lui Spiru C. Harei, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, Ioan Kalinderu, Membru al'Academiei Ro-mâne-Vice-preşedinie, S;iva Şoniăiiescn, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. Spiru C. Haret, Ministru, profesor univer• sitar.—Secretai\ Const. Kami, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii : Petre Gftrbovicesinu, Administrator al Casei Sf-Biserici Autocefale Ort uloxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului rom.ân\ I. Dimitrcscu Prncopie, senator, fost Primar al Capitalei; M. Vh'wlescu, fost Ministru, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, fost administrator al Cast i Şcoalelor, profesor secundar; Pom pil iu Eliade, pro. fesor universitar — Cenzori, (’onst. Aliniăneşteami, ingine?- de mine; Preotul econom Const. Ionescu, profesor secundar; Const. Alexaiulrescu, institutor.
SCembrl însorişi fi ootizaţiuui plătite (urmare).
Eugenia Simionescu (Ploeşti), 1 leu; Olga Săndulescu (Ploeşti), 1 leu; Ioniţă Vasiliu (Ploeşti), 1 leu; Indescifrabil (Ploeşti), 1 leu; D-ra M. Florescu (T.-Mâgurele, 2 lei; D-na Elena Jujescu (T.-Măgurele 2 lei; Pârvu Pleşoianu (Spătărei), 1 leu; Gh. Velicescu (Fântânele), 1 leu; M. Popescu (Bogdana), 1 leu; Romulus Ionescu (laşi), 3 lei; Borcea M. (Iaşi), 2 lei; Tufli R, (Iaşi), 2 lei ; Crudu D. (Iaşi), 1 leu ; Pr. G. Comă-nescu (Bacău), 1 leu; Nicu Couiănescu (Bacău), 1 leu; Pr. N. Popescu (Bacău), 1 leu; N. I. Gavriliu (Bacău), 1 leu; C. Gh. Enache (Bacău), 1 ' leu; Pr. I. Grosulescu (Bacău), 1 leu; Pr. C. Crivătz (Bacău), 4 lei ; Or-tensia Buzoianu (Botoşani), 2 lei; Elena N. Răutu (Botoşani), 2 lei; A-glae L. Th. (Botoşani), 2 lei; Olga Savinescu (Botoşani), 2 lei; Haralamb Gh. Vasiliu (Botoşani), 2 lei; E. Hranov (Botoşani), 2 lei ; Eugenia Gh. Necolau (Botoşani), 2 lei; A. Petrescu (Botoşani), 2 lei; Maria Manasian (Botoşani), 2 lei; V. Ionescu (Botoşani), 1 leu ; Gh. Purice (Botoşani), 1 leu; Petre Dăscălescu (Botoşani), 1 leu; Vasile Rusu (Botoşani), 1 leu; Andreiu Moisiu (Botoşani), 1 leu; X. Toma (Botoşani), 2 lei; I. Huzan (Botoşani), 1 leu ; H. Curar'u (Botoşani), 1 leu ; Gh. Stoica (Botoşani),
1	leu; Th. Arimescu (Botoşani), 1 leu; I. Arhip (Botoşani), 1 leu; D. Arbore (Botoşani), lleujlancu Iamandi (Botoşani), 1 leu; Aristiţa Gh. Bâncescu (Botoşani) lleu ; D. Grossu (Bacău) 2 lei; A. Nicolescu (Prahova)
2	lei; N. Antonescu (Burdujeni) 2 lei; R. Grigorcea (Vaslui) 4lei; M. G. Ignat (Vaslui) 1 leu ; Ilie Popescu (Vaslui) 1 leu ; C. Marinescu (Vaslui) 1 leu; Gh. Arnăutescu (Vaslui) 1 leu; N. Pieptu (Vaslui) lleu; N. Vuza (Vaslui) 1 leu; M. Trofin (Vaslui) 1 leu; N. Lazbă (Vaslui) 1 leu ;
Numărul membrilor înscrişi în [cursul anului 1909 este de 215, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 1.162 lei.
(Va urma în numărul viitor).
la a

>
www.dacoromanic&ro
„VICTORIA"
v. m Societate anonimă de asigurări generale şi reasigurări
aj contra pagubelor cauzate de Incendiu şi Explozie, precum şi în contra Tempestei şi Ciclonului;
b)	asigurări asupra Vieţei şi Rentei viagere;
c)	contra pagubelor de Transport maritim, fluvial şi terestru;
d)	contra pagubelor cauzate de Grindină la cereale şi vii;
e)	contra accidentelor corporale şi a consecinţelor răspunderei civile;
f)	contra pagubelor provenite din Mortalitatea vitelor;
g)	contra spargerii oglinzilor, geamurilor şi firmelor de cristal, etc.
Societatea «VICTORIA> asigură în mod gratuit clădirile în construcţiune până la punerea acoperişului, iar in-
formaţiuni mai detaliate a se cere Direcţiunii societăţii.
Reprezentanţa generală Bucureşti- str. Karagheorghevlcl, 3.
IN BUCUREŞTI
— Direcţiunea Generală; 10, Strada Doamnei 10 —
o
CAPITAL STATUTAR LEI 5.000.000 I NT AI A EMISIUNE LEI 1.000.000
SOCIETATEA ASIGURĂ: