COMITETUL DE REDACŢIE ION KAL1NDEP.U F. Gârbovlceanu G. Coşbuc G-I F. V; Năsturel Gr. Teodosslu Redacţia şi Administraţia Strada Mântuleşsa No. 9.—Bucureşti. 21.5M www.dacoromamca.ro p Anul XII -VA° No. 36. 7 Iunie 1909 albina Revistă Eneielopedieă Populară Abonamentul in ţară pe aif^ţei 5 „ » „ pe 6 luni „ 3 Abmam. it străinătate pe an lei 8 Un iţumăT*................15 bani. pentru anuneiurl 1 leu linia. JV1 J^-lbMaitete, 5 bani cuvântul, ivianuscrlp-j» « nvpublios te ae ard. SUMARUL: Partea ştiinţifică : Dr. Lux, Proorocirea vremei.— R., Pescuitul delfinului (Cu 2 iliistraţiuiii). Educaţie şi instrucţie: R., Fapte eroice ale copiilor (Cu 4 ilustraţii).— Condiţiile de admitere pentru absolvenţii claselor primare. Economia rurală: Irirnia Ropescu, Boalele oilor: îngrămădirea şi nemistuirea hranei. — F. S. Moga, Nutreţurile ajutătoare. — V. S. Moga, Lucrările agricole în Iunie: Rapiţaj O’rzul; Grâul; Secara şi orzul de primăvară; Săpatul porumbului;'Cositul livezilor naturale; Cositul măzărichii; In grădina de pomi; In grădina de legume; In podgorii; Vitele de muncă; Râmătorii; Albinele. — Preţurile din târgurile streine; din Brăila; din Bucureşti. Viaţa rurală: D. loneseu Motel, Din sat de pe la noi.— A 5-a scrisoare a lui Mitu Vechente către fiul său. (Cu ilustraţie). Scrisori către Redacţie: Gr. Mândru, Scrisoare. Bibliografie: Cărţi primite la Redacţie. Din ziare şi reviste; Scumpirea penelor de struţ. — Osteneală bine plătită. Cronica: Cum s’a serbat semicentenarul Unirii afară din ţară: Paris.—Sofia-—Bistriţa. Plecarea Suveranilor’la Sinaia.— Vizitele I. P. S. Mitropolit.— Academia română.— Serbări pentru coloniile de vacanţă. (Cu ilustraţie). Medicii români nu merg la Pesta.—Geruri în Spania — Serbări mari In Milano.— Cutremur de pământ.— Iarăşi înarmări. Suplement: Buletinul activităţii sociale a preoţilor si învăţătorilor No. 48 dela 7 Iunie. ( www.dacoromamca.ro ată ce fruvtoştfnul din cei mai cuno-scători ai viefhîifeTa ţeară, care tot odată ştie a mânui condeiul ca un maistru şi cunoaşte tot ce ştiinţa a putut până acum descoperi asupra vremei ce-o să fie. E d-1 Cunisset Gunard dela «Le Temps»: începem a ne plânge de căldură, faţa o-goarelor s’a uscat, pe drumuri e pulbere groasă; unele plante delicate, cari au crescut prea răpede încep a lăsă capul spre pământ, lâncezesc. începe secetă? Nu, căci într’o de-mineaţă «se arată semne în cer şi pe pământ». O să se schimbe vremea: toţi ar puteâ pricepe, chiar şi copiii şi e ceva neauzit ca toate dobitoacele să ştie des de demineaţă ce vreme o să fie, iar omul, nu. Să trecem cu vederea peste proorociile celor cari se in-cumetă a ne spune ce vreme o să fie septămâna ce vine, ba chiar luna următoare, dacă nu anul întreg. Cum se face de omul, cel civilizat,—căci sălbatecii ştiu minunat ce vreme o să fie în ziua aceea ba chiar şi a doua zi,—e aşa de slab în această privinţă? Cum se face că, de când e în stare a urmări ce se petrece în lume, n’a izbutit să îmbrăţişeze amăruntele, de pe cari se poate ghici vremea viitoare ? Şi cu toate astea, toţi, mari şi mici, vorbim mereu şi voim să ştim ce vreme o să fie, căci de la aceasta atârnă împărţirea treburilor noastre zilnice. Pricina e, că în ciuda civilizaţiei, tot nişte vietăţi suntem şi noi, trăind supuşi căldurei şi frigului, ploei şi secetei, vremei bune şi frumoase. Cu toate acestea ştim să deschi- www.dacaramamca.ro 954 ALBIN a dem umbrela, când începe a ploua, dar semnele prevestitoare nu le ştim. E de necrezut să nu putem şti cu câteva ceasuri înainte dacă vremea va fi frumoasă ori dacă se va strică. In adevăr, ştirile date de Observatorul astronomic sunt bune, dar pe lângă ele, ar trebui să ţinem seamă de semnele de la faţa locului, ca să ştim ce timp o să fie la locul unde ne aflăm. Am izbuti, ştiu bine, dacă am voi să ne dăm osteneală, de oarece animalele au izbutit. Au izbutit şi ţeranii, aproape neştiutori de carte, dar cari bagă de seamă la ce se petrece în jurul lor. Iţi pot spune demineaţa ce-o să fie în cursul zilei, ba deseori, chiar a doua zi. Natura nu e cu toane, ci urmează regule nestrămutate. Iată, la noi, în Burgundia, regulat, de la o vreme, după câteva zile de timp frumos, urmează o zi cu furtună şi ploaâ. Sosirea acesteia e âşâ de lesne de ghicit că un copil ar putea-o vesti, atât de Ia fel dă dă ştire că vine. Eri a fost frumos, foarte frumos, foarte uscat, c’un vân-tişor slab de la N—E; barometrul aretâ 770 mm.; amurgul a fost măreţ şi eram aproape încredinţat că a doua zi va fi iarăşi vreme frumoasă. A doua zi, demineaţă, cerul senin şi soarele resare neîntunecat de nori sau ceaţă. Dar aerul atât de uşor şi de curat nu are acelaşi «gust» ca’n seara trecută. Zic «gust», căci deosebirea e de gust nu de miros; — tot odată e mult mai străvezie, zările par că s’au apropiat de noi, satele semănate pe câmpie par mai apropiate de-al nostru; vânt nu mai e sau mai nu este; o adiere venind mai de la Resărit de cât în ajun, schimbându-se treptat tot mai dinspre Miazăzi, şi făcând, când se’ntăreşte, — lucru cu desăvârşire vrednic de ţinut seamă,— să se ridice vârteje mici de pulbere, nu mai nalte de 1/î de metru, rar de un metru. Vârtejurile astea iau niţel formă de pâlnie, se învârtesc iute câteva secunde, apoi pier; iar vântul e aşa de slab că a nevoie îl simţi. Stăruiu şi stăruiu căci astea sunt semnele neînşelătoare cari prevestesc furtuna. Cerul e curat şi albastru; lumina e curată- măreaţă, neturburată; prea crudă aşi putea adăogi. Băgând bine seamă, avaiul cerului nu e întocmai ca eri; e mai greoiu, mai fără lustru, e amestecat cu niţel vioriu, e cam serbăd. Nici un www.dacaromamca.ro ALBIM A 955- nor deocam dată, senin cu desăvârşire; dar ceva mai târziu, pe Ia 8 sau 81/», o brumă albă se arată foarte sus, a-proape în creştetul cerului; bruma se întinde, se lungeşte, se rămurează şi închipue un copac, o frunză uriaşe, care stă cu totul nemişcată în păturile de sus ale văzduhului. Va sta un ceas, două, apoi va pieri încet, fără să se fi clintit din loc. Fără greş, atunci, după un timp de cel mult două ceasuri, va sosi furtuna şi va trece peste noi tocmai pe linia însemnată de trunchiul copacul de brumă care s’a a-retat demineaţa. Alte dăţi nu se arată copacul de brumă, dar aproape la acelaşi loc, în creştetul bolţei cereşti, se iveşte un nor alb, mare cât pumnul. Se întinde, se umflă, se face de cinci şase •ori mai întins; apoi scade şi piere tot aşâ de răpede, cum s’a ivit. De trei patru ori se petrece acelaşi lucru, tot în acel loc pe cer; apoi nemic, seninul remâne curat cu desăvârşire. Cel mult peste două ceasuri, în locul nouraşului, se arată o căpiţă ca de ghemuri de zăpadă. Se întinde, se lăţeşte se face cenuşiu, se mai întinde, umple cerul, îngroşându-se, se coboară foarte jos întunecând lumina supt o boltă ca de plumb. Simţi o ameninţare. Nici o adiere în văzduh, nici un zgomot, o nemişcare măreaţă şi tăcută. De-o dată trece un fior ca de spaimă prin tot ce creşte din Pământ. Păserile stau ascunse în frunziş insectele s’au pitit in vizuinele lor. N’a-uzi nici uri zuzăt, nici un fir de iarbă nu se clatină. Vitele la păşune se adună una lângă alta, făcând un pătrat. Viaţa pare a fi încetat: aşteaptă lovitura ce se pregăteşte în cer. O greutate apăsătoare te încovoae. Numai norii mari par vii. Se învârtesc, cotesc, ca nişte escadroane, cari iau măsuri de luptă. Aşteptarea e nesuferită. Doreşti să se înceapă odată. Norii se mai lăţesc, se înşiră. Vântul începe lupta. De năprasnă cade pe câmpie, zgudue tot ce se’nnalţă, culcă iarba, îndoae copacii tineri, zgudue pe cei bătrâni şi’nalţă până la cer nori de pulbere şi de gunoae. Se amestecă şi artileria; un tunet, greoiu, măreţ, se resfrânge în unde grele şi lungi, în nemărgenire. Vin altele, aspre, ascuţite, sfâşietoare, iar fulgerele joacă luminând clădirea de nori. Cad picături mari; apoi se înmulţesc micşorându-se, se’ndeasă şi ploaea nade îmbielşugetâ, tunetele S9 urmează fără întrerupere, iar fulgerele par focuri uriaşe de artifiţii. www.dacoromanica.ro 956 ALBINA ■^upă ce încetează, vedem la umbră jucând roiuri de ne-moceri, semn neîndoios că nu mai plouă da acuma. Se arată rândunelele, apoi musculiţe. Această furtună e localnică. Altfel sunt cele cari vin de departe de la sute şi mii de chilometri şi semnele lor sunt-altele. Vom vorbi altă dată. Destul că Cunisset Cunard ne arată cam de pe ce semne-un om cu luare aminte, ar puteâ prevedea vremea ce o să fie Dr. Lux. fapte eroice ale copiilor. e-am obişnuit să facem pe copii victimele unefc frici absurde; de aceea nu ne vine să credem, că ei pot să fie luptători îndrăsneţi faţă de pericole şi, la nevoe, să întrebuinţeze tinerele lor forţe ca să depărteze primejdia care ameninţă pe un alt copil. « . . . o fetită scapă din flăcări pe fratele său . . . ». www.dacoromamcajo ALBINA 957 t Desigur curajul este o virtute care se găseşte mai ales la adulţi, cari pot să-şi domine impulsul instinctiv al frizei. Dar se găsesc şi cazuri când adulţii pot să fie fricoşi şi copiii să aibă curagiu. Este de asemenea sigur că, printre emoţiunile deprimante ale copiilor, frica e foarte comună; ea ajunge ■câte odată la un grad extraordinar, făcând pe copii să fie cu totul incapabili de a se mişcă: când îi Iaşi la în-tunerec sau într’un loc necunoscut, văd fel de fel de chipuri groaznice, cari îi înfricoşază. c . . .un băeţaş loveşte un câine înfuriat . . . ». Acesta e un rău mare, dar frica se poate corige şi părinţii ar face bine să aducă la cunoştinţa copiilor exemple de acte eroice îndeplinite de copii. Cu acest chip se va demonstra în mod practic folosul pe care lpot aduce ei, cu toată vârsta lor tânără, dacă se pot scăpă de ■efectele fricei. www.dacQromanica.ro 958 ALBINA Aci o fetiţă scapă clin flăcări pe fratele ei, nebăgător de seamă. Dincolo un băeţaş se înarmează cu un cuţit de bucătărie şi loveşte un câine înfuriat care se repezise împotriva fratelui său. . . . Mica eroină se repede înaintea calului . . . Altă ilustraţie înfăţişează un fapt cu totul extraordinar. O fetiţă de unsprezece ani dintr’un orăşel francez, se află pe stradă cu frăţiorul ei, care se jucâ cevâ mai departe de dânsa. De-odatăJ vede venind o trăsură cu un cal www.dacoromamca.ro ALBINA 959 speriat şi mergând drept spre locul unde se afla băe-ţaşul, care habar nu avea de primejdia ce-1 ameninţa. Mica eroină se repede înaintea calului, apucă hăţul şi trăgând cu toată forţa de care erâ capabilă, face pe cal să se dea niţel într’o parte şi aşa trăsura trece prin apropiere de băeţaş, care scapă astfel de moarte. In fine cea din urmă ilustraţie arată cum un copil sare- în apa unui canal ca să scape pe un altul ce căzuse acolo. Nici odată penele de struţ nu au fost mai căutate şi mai scumpe ca în zilele noastre. Şi e natural, că au devenit şi mai rare, dat fiind faptul că tocmai sunt foarte mult căutate. Exemplarele de o frumuseţe specială au devenit adevărate obiecte preţioase, întocmai ca diamantele, şi se cer pentru ele preţuri ne mai auzite. Pene cari, acum zece ani nu costau de cât 50 bani, azi se vând cu 20 de lei. Zilele trecute, la Londra, înlr’o desfacere, s’au cumpărat pentru 5 milioane lei pene de struţ. r V un copil sare în apa unui canal Scumpirea penelor de struţ. www.dacaromamcajx) 960 ALBINA 13 6 A LE LE 61 LOR îngrămădirea şi nemistuirea hranei- âte odată nutreţul mâncat se îngrămădeşte în mare cantitate, în pântece, din care pricină oaia se îmbolnăveşte şi poate să şi moară. împrejurările în care se produce acest rău sunt mai multe. Aşa se întâmplă la oile eu alte boli, ca acele de pildă ce fac a încetă rumegarea. Mai pot să producă boala şi nutreţurile prea uscate, sau fânurile şi nutreţurile prea uscate, sau fânurile după livezile mocirloase precum şi fânul sau paele stricate, mucede. Neadăpatul la vreme şi îndestulător de asemenea determină nemistuirea alimentelor. Oaea bolnavă să înfăţişează tristă, nu mănâncă şi încetează de a rumegă. Cu pântecele mărit, cu deşerturile pline, ea răsuflă cu greu şi geme. Din pricina durerilor de pântece, a mătricelor, nu stă liniştită, mişcă des din picioare, aci se culcă, aci se scoală, adesea lăsându-se să cadă de odată după picioare, când stă puţin trântită pentru a se ridică repede. Boala ţine câtevă zile. Ea poate să se vindece sau să aducă moartea oii. Pentru a feri oile de această boală, le vom îngriji, dându-le hrană sănătoasă şi apă bună şi la vreme. Dacă se bolnăvesc le vom căută, nu le vom lăsă să stea pe loc, le vom plimbă, le vom frecă pântecele cu mâinele. Pe gură le putem da oilor bolnave, încetinel, preţ de un pahar mare, cu o sticlă tare cu gâtul lung sau în lipsă cu o lingură, leacuri: ceaiu de muşe ţel, de soc, de ismă sau de pelin. In aceste ceaiuri se poate topi atât cât ia o lingură sare amară, sau www.dacoromamca.ro ALBINA 961 sare de Băltăţeşii, sau de bucătărie, sau puţin vin sau rachiu, sau o lingură nu tocmai plină de spirt Un amestec făcut din untdelemn şi rachiu, pu-nându-se două linguri de untdelemn şi patru de rachiu, dat pe gură, poate aduce de multe ori vindecarea. frimia Popescu. Medic Veterinar. NUTREŢURILE AJUTĂT6ARE (D- 1) Porumbul. Intre soiurile de porumb, cel mai bun ca nutreţ verde sau uscat, este porumbul alb numit dinte de cal. Neavând această sămânţă, puteţi semăna porumbul nostru comun. Porumbul se poate semăna începând dela 20 Aprilie şi până la 1 Iulie st. v. şi chiar mai târziu. Vă aduceţi aminte de anul secetos 1899, când ploile au început să cadă tocmai pe la 12 Iulie st. v. S’au văzut agricultori semănând porumbul ca plantă de nutreţ, tocmai pela 20 Iulie st. v. Porumbul a-vând destulă udătură în pământ, a crescut iute şi a dat un nutreţ verde şi uscat destul de bun, la oare cultivatorii nici că se aşteptau. Acelaş lucru s’a făcut cu meiul şi părângul. Iată pentru ce a-ceste plante le mai numim ajutătoare, fiindcă pot înlocui în timp de vară, toamnă, caşî iarna, livezile naturale şi păşunile, ce la noi în ţară lipsesc aproape cu totul. Porumbul cosit verde când i-a dat spicul, dă o bună hrană pentru toate vitele, dar mai cu seamă pentru boii de muncă şi vacile de lapte. La hectar se seamănă dela 150—180 litri, după cum voim ca porumbul să fie mai des sau mai rar. După semănat, se grăpează locul bine şi se tăfălugeşte, ca pământul să se îndese bine pe sămânţă ca să se păstreze mai bine umezeala, de care sămânţa are trebuinţă, ca să încolţească şi să răsară mai de grabă. 1 (1) Vezi No. 31. www.dacoromamcajo 962 ALBINA Dacă nu dăm tot porumbul verde la vite, atunci după coasă lăsăm porumbul să se usuce bine, îl facem căpiţi acasă şi astfel se poate păstră pentru iarnă ca nutreţ uscat. Porumbul poate să producă la hectar dela 60—80 de mii de kgr. nutreţ verde, după cum şi pământul este mai roditor sau mai sărac. Dacă voi, iubiţi săteni, aţi semănâ numai un sfert de hectar, aţi avea nutreţ îndestul pentru vitele voastre. Porumbul ca nutreţ se mai poate semănâ şi amestecat cu meiu, cu mohor sau cu mături, dela care semănătură putem avea nutreţ mult şi bun pentru toate vitele. Porumbul ca nutreţ se poate semănâ nu numai prin înprăştiere, ci şi în rânduri, depărtate unele de altele dela 30 — 40 cm. In acest caz trebue prăşit odată, de aceea este mai bine a-1 semănâ numai prm împrăştiere, fiindcă creşte mai des şi strujanul rămâne mai subţire şi vitele îl mănâncă cu mai multă înlesnire şi poftă. 2) Muştarul alb. Creşte mai bine în pământurile nisipo-argiloase sau argilo-nisipoase, revene şi bogate. Creşte şi în pământurile mai sărace, dar pro-ducţiunea în cazul acesta este mai mică. Pământul pentru cultura muştarului trebue arat mai de multe ori, ca astfel pământul să fie cât se poate de mâ-runţit. Muştarul alb se poate semănâ din luna Martie până în Aprilie, dar se seamănă şi în Iulie şi August, singur sau amestecat cu rapiţă de iarnă. Se poate semănâ la hectar dela 12—15 kgr, de sămânţă, după cum semănătura se face în rânduri sau prin împrăştiere. E mai bine să se semene prin împrăştiere cu mâna sau cu maşina de semănat. După semănat, sămânţa se acoperă uşor cu o grapă şi după aceea locul se tăfălugeşte, ca pământul să se îndese mai bine pe sămânţă ca să se mărun-ţească. Astfel cositul se va face cu mai multă înlesnire şi fără ca să avem vre-o risipă la nutreţ. Muştarul ca nutreţ se coseşte când i-a dat floarea. In alte ţări muştarul alb, ca plantă de nutreţ, este www.dacoromanicajo ALBINA 963 socotit ca planta laptelui, de oarece vacile cu lapte hrănite cu ast-fel de nutreţ, dau mult lapte şi untos. 3) Mohorul de Ungaria se poate semăna în Iulie şi August, creşte repede şi dă un bun nutreţ pentru toate vitele, atât verde cât şi uscat. Sămânţa de mohor se seamănă la hectar dela 20 — 30 kgr. După semănat, locul se grăpează uşor şi se tăfă-lugeşte, caşi pentru maştarul alb. 4) Hrişcă sau grâul negru creşte mai bine când timpul este mai ploios, decât secetos. Pământul în care creşte mai bine sunt cele uşoare, precum sunt pământurile argilo-nisipoase, sau nisipo-argiloase, iar în pământurile tari, văroase şi cretoase, hrişcă nu poate să crească bine. Pământul trebue să fie arat mai de multe ori, ca pământul să fie cât se poate de mărunţii Hrişcă semănată ca plantă de nutreţ pe la sfârşitul lui Iulie sau începutul lunei lui August, dâ un bun nutreţ verde, de obiceiu se coseşte când i-a dat floarea. Cătăţimea de sămânţă ce se seamănă la hectar prin împrăştiere, este de 130—175 litri, după cum pământul este mai roditor sau mai sărace. 5) Mohorul sau parângul, zis şi meiu păsăresc. Se poate semăna din luna Aprilie şi până la 15 Iulie st. n., pământul în care creşte mai bine este pământul mai uşor şi roditor. Se coseşte când i-a dat spicul. Când este amestecat şi cu meiu, dă un nutreţ şi mai bun, atât verde cât şi uscat pentru toate vitele. Când vitele sunt la munca câmpului şi n’au timp ca să pască, sau lipseşte iarba, se coseşte mohorul şi li se dă vitelor, care este o hrană bună, răcoroasă şi hrănitoare. Cătăţimea de sămânţă ce se seamănă la hectar este de 40 kgr. După semănat, locul se grăpează uşor şi se tăfălugeşte. 6) Spergula. Această plantă de nutreţ reuşeşte destul de bine în pământurile nisipoase, se seamănă în luna lui Iulie şi August. Spergula este o plantă de nutreţ foarte preţioasă, dă mult nutreţ când se seamănă în mirişte îndată ce grâul s’a ridicat de pe câmp. Toamna spergula poate să fie cosită sau www.dacoromamca.ro 964 ALBINA păscută de vite pe loc. Vacile de lapte hrănite cu spergulă, dau mult lapte, din care se poate scoate unt de calitatea cea mai bună, întocmai caşi dela vacile hrănite cu muştar alb. Sămânţa de sperpulă se seamănă la hectar 15 kgr. prin împrăştiere, cu mâna sau cu maşina; după semănat locul se gră-pează şi se tăfălugeşte. 7) Rapiţa de toamnă numită colza, semănată ca plantă de nutreţ, este mai bună decât rapiţa comună numită naveta, fiindcă dă un nutreţ mai bun pentru boi şi oi, iar vacile de lapte nutrite cu astfel de nutreţ, dau mult lapte şi bun. Rapiţa poate să fie păscută de vite pe loc, sau se coseşte şi li se dă ca hrană la grajd. Rapiţa cosită şi lăsată puţin în bătaia soarelui ca să se ofilească, nu poate să producă umflarea animalelor cornute, pe când păscută verde pe loc poate să producă acest rău vitelor. Când voim să întrebuinţăm rapiţa ca nutreţ; verde, se poate semăna chiar din luna Iunie. Semănătura fiind ajutată de un timp puţin umed, creşte foarte repede, aşâ că prin luna Septemvrie, putem să avem pentru vite o bună păşune. Semănată în luna Iulie şi August, se poate cos! prin luna Noemvrie, dacă avem trebuinţă de nutreţ; dacă nu, atunci se poate cosi primăvara când ia dat floarea, ca să putem căpătă cel mai mult nutreţ la hectar, care se poate ridică la 30—40.000 k-gr. Oamenii cu multă experienţă socotesc că 450 până la 500 kgr. de rapiţă, poate să înlocuiască 100 kgr. de fân natural. Ca rapiţa să dea mult nutreţ, trebue ca pământul să fie roditor din firea lui sau să seîngraşecu bălegar. Când rapiţa se seamănă în luna Iunie, ca să dea mai mult nutreţ şi mai hrănitor, se poate amestecă şi cu alte seminţe de alte plante. Voiu f2.ce aci un tablou ca să puteţi înţelege mai bine lucrul: www.dacoromamca.ro ALBTNA 965 I amestec II amestec III amestec IV amestec Eapiţa 7 kl. 6 kl. 7 kl. 7 kl. Măzăriche surie . . B » 6 » 7 » 30 » Măzăriche .... 30 » 30 » 60 » 30 » Porumb 20 » 20 » 60 » 20 » Muştar alb. . . . 10 » 7 » 10 » 20 » Mohor 18 y> 10 » 10 » 20 » Total . . . 90 kl. 93 kl. 87 kl. 97 kl. Fânul produs din aceste plante se poate întrebuinţa atât verde cât şi uscat. Atât sătenii cât şi proprietarii, ar trebui să se folosească de primele ploi la semănătura acestor plante, în folosul vitelor şi a pământului, fiindcă aceste plante s’ar putea întrebuinţa şi ca îngrăşământ verde, la caz când voi nu veţi aveâ trebuinţă de nutreţ pentru vitele voastre. (Va urma). V, 5- Moia, ----------------- pe et eĂi 5Ă Ne îndrumăm feciorii Din sat de pe la noi. — A 5-a scrisoare a lui Mitu Vecherite către fiul său.— Apoi, Bucuraş, odată cu cartea asta îţi trimet şi nişte bă nişori strânşi zi cu zi şi de mine şi de maică-ta. Seara, îi dădeam mereu câte un ban de cinci; dânsa îl luâ, îl punea lângă ceilalţi adunaţi şi-i legă în colţul năframei. Şi să vezi, acum s’au strâns vre’o trei franci pe cari o să-i ai, dar sa nu-i cheltueşti pe lucruri fără de nici un folos. Mai bine dă-i gazdei şi numai Dumineca cere i câte un gologan, doi, şi de,. . . cumpără-ţi ceva de trebuinţă, că vezi, tare greu sg pune ban lângă ban. Da, ia să vezi tâtucă, când te-oi face mai mare, că numai muncind câştigi, însă îţi trebue o muncă cinstită. Cinstea să-ţi fie mai scumpă ca viaţa. Aşă spune la oameni şi Părintele Tudor şi tare bine grăeşte. In Ruginoasa s’a schimbat dascălul, nu mai e Domnul Nichita; a venit o Domnişoară dela oraş şi o să-i ţie locul. Mai eri am fost pe acolo, iacă după nişte cumpărături şi am vorbit cu dânsa şi printre altele am prins a grăi şi despre tine. S’a bucurat mult când a auzit că-ţi place să citeşti şi www.dacaramamca.ro ALBINA 967 mi-a spus că de vacanţa mare să te duci pe acolo, ca să-ţi dee cărţi cu poveşti şi istorioare. De acum am început să arăm ogorul. Am scos plugul a-fară. Ptiii, tătucule, să fi fost acolo, şi să fi văzut cum mai trăgeau juncanii, să rupă pluguşorul pământul şi mai multe nu. Mai toţi gospodarii au scos plugurile la câmp. Şi cu a-jutorul Domnului, pe după Mucenici, om prinde ca să semănăm. Cum să nu le fie drag boişorilor să tragă plugul, când în jurul lor, nu e decât viaţă şi primăvară ? Ţi-e ma’. mare bucuria să stai la coarnele plugului, să-l nidrumezi bine .pe ogor şi din când în când să mai dai o ură plăvanului .... Duminecă, a fost mare veselie la Părintele Tudor, a împlinit Sfinţia Sa cinci zeci de ani. Şi fost-a tot satul la dansul .acasă.şi am dus-o numai într'o bucurie şi voe bună. Când am fost lângă Sfinţia Sa, şi am mai vorbit de ale noastre, apoi m’a întrebat şi de tine, cum o duci pe acolo cu şcoala şi dacă vrei să întri în şcoala de meserii. Şi i-am spus că asculţi de sfaturile ce ţi le dau pe cât poci şi eu şi că ai să intri cu drag în şcoala ceea de unde eşi cu o avere şi averea nu-i decât: meşteşugul. Munceşte şi iar munceşte, că numai aşa nu te-o uită norocul. Maică-ta a prins din nou să strângă ban cu ban, de zi cu zi şi când îi leagă în colţul năframei zice cu glasul în şoaptă: «pentru Bucuraş al nostru, să aibă şi el un gologan, doi-* şi apoi sărută nodul făcut în colţul năframei. . . . Un automobil făcând o întorsătură la un colţ de stradă, şofeurul observă un om cu puşca pe umăr şi cu un câne lângă el. Şofeurul de te signalul. Omul cu puşca sări la o parte, cânele însă fu strivit de automobil. Şofeurul se dete jos şi uităndu-se la câne întrebă-. — E cânele d-tale? — Da. — Te îndesiuleşti cu o despăgubire de 20 mărci ? — Da. Ii dete cele 20 mărci şi se urcă iar în automobil zicând: — Imipare foarte rău că te-am lipsit de plăcerea vânatului. — Dar nu am plecat la vânat—răspunse omul cu puşca — Atunci ce eră să faci cu cânele şi cu puşca ? — Voiam să duc cânele în pădure, să-l împuşc. D. Ionescu-Morel. Osteneală Mue plătită. www.dacaramamca.ro 968 ALBINA Sondiţiiie de admitere pentru absolvenţii ?! absolventele ^coaielor primare- (Urmare). III. Liceele şi gimnaziile. Liceele au 8 ani de studiu şi gimnaziile numai 4. in ţară sunt următoarele 43 licee şi gimnaziis 1. Gimnaziul Alex. Ghica, din Alexandria. 2. Liceul Principele Ferdinand, din Bacău. 3. „ Codreanu, Bârlad. 4. „ A. T. Laurian, Botoşani. 5. „ N. Bălcescu, Brăila. 6. „ Sf. Sava, Bucureşti. 7. „ Matei-Basarab, Bucureşti. 8. „ Lazăr, Bucureşti. i9. „ M.-Viteazul, Bucureşti. 10. Gimnaziul Cantemir-Vodă, Bucureşti. 11. „ Şincai, Bucureşti. 12. Liceul Al. Haşdău, Buzău. 13. Gimnaziul Ştirbey-Vodă, Călăraşi. 14. „ C. Golescu, C. Lung. 15. „ Ioniţă Asan, Caracal. 16. „ Mircea cel mare, Constanţa. 17. „ din Craiova. 18. Liceul Carol I, Craiova. 19. Gimnaziul Gr. Ghica, Dorohoi. 20. „ Alex. Donici, Fălticeni. 21. Liceul V. Alexandri, Galaţi. 22. Gimnaziul I. Maiorescu, Giurgiu. 23. „ An. Panu, Huşi. 24. Liceul Unirea, Focşani. 25. „ Naţional, Iaşi. 26. „ Internat, Iaşi. 27. Gimnaziul Alexandru cel Bun, Iaşi. 28. „ Ştefan-cel-Mare, Iaşi. 29. Liceul Petre Rareş, P.-Neamţ. 30. „ I. C. Brătianu, Piteşti. 31. „ Sf. Apostoli, Ploeşti. 32. „ Anastase Başota, Pomârla. 33. Gimnaziul Roman-Vodă, Roman. 34. 35. 36. 37. 38. 39. V. Boerescu, Râmnicul-Sărat. Alex. Lahovary, R.-Vâlcea. R. Greceanu, Slatina. T. Vladimirescu, Tg.-Jiu. E. Văcărescu, Târgovişte. din Tecuci. www.dacoramamc&jo ALBINA 969 40 Liceul Principele Carul, Tulcea. 41. Gimnaziul St. Haralambie, T.-Măgurele. 42. Liceul Traian, T.-Severin. 43. Gimnaziul M.-Kogălniceanu, Vaslui. Se pot înscrie (1) în şcolile secundare: a) absolvenţii învăţământului public primar, urban şi rural, precum şi cei preparaţi în institute private sau în familia dar care au promovat -clasele primare în condiţiile reglementare. Cererea de înscriere trebue adresată direcţiunii şcoalei; ea trebue făcută şi subscrisă pe tatăl său; iar în lipsa tatei de către mama sau tutorul legal al copilului, cu arătarea locuinţei sale şi cu desemnarea numelui şi locuinţei corespondentului, dacă petiţionarul locueşte în altă parte. La cerere se vor alătură: actul de naştere, de vaccină, ultimul certificat de studii al elevului, chitanţa de plată a primei rate din taxa de frecventare sau cererea de dispensă de taxă cu toate dovezile trebuitoare şi în fine obligaţiunea ce ia părintele sau corespondentul că se va supune tuturor îndatoririlor ce-i impune regulamentul şcolar faţă de şcoală. Cererile şi declaraţiunile de înscriere scrise pe formulare tipărite şi puse în comerţ vor trebui depuse la direcţiunea şcoalei secundare între 20—31 August inclusiv între orele 8—12 a. m. Toţi elevii înscrişi pentru clasa I vor trece un examen de admitere. Acesta va începe în ziua de 2 Septemvrie ora 8 a, m. şi se va termină cel mai târziu în ziua de 5 Septemvrie. Examenul de admitere constă: dintr’o bucată de limba română, scrisă după dictare; dintr’o problemă de aritmetică de forţa ultimei clase primare şi dintr’o probă de citire. Nota Ia limba română se va da ţinând seamă ue caligrafie, ortografie şi punctuaţie; la aritmetică, de exactitatea rezultatului şi de aşezarea calculului; iar la lectură de facilitate şi pricepere. Fiecare şcolar admis într’o şcoală secundară a statului va plăti o taxă. Pentru fii de români această taxă va fi de 50 lei pentru şcolarii de curs inferior (80 lei pentru cei de curs superior). Fiii de străini vor plăti 60 lei pe an pentru cursul inferior (90 lei pentru cursul superior). Se vor consideră ca români fiii străinilor împământeniţi sau recunoscuţi, oricare ar fi momentul naşterii lor. Taxa se plăteşte în contul statului, la una din casele publice, contra unei chitanţe pe care şcolarul o remite directorului şcoalei. Se înscriu în şcoalele secundare (ci. I) toţi copiii care vor fi trecut vârsta de 11 ani împliniţi în ziua de 1 Septemvrie. Se vor mai înscrie şi copiii care vor avea Ia 1 Septemvrie etatea coprinsă între 10 şi 11 ani, dacă vor avea dispensa de vârsta -care o acordă directorul şcoalei. (Va urma). (I) (I) Regulamentul şcoalelor secundare, 1908. www.dacaromanica.ro 970 ALBINA Pescuitul delfinului. mMtsm n vieaţa monotonă a marinarilor, puţine sunt lucrurile aşa de interesante ca pescuitul delfinului. Ochiul veghetor al navigatorului, obişnuit să spioneze orizontul şi să scruteze misterul undelor, lesne bagă de seamă apropierea delfinului, pe care o recunoaşte după sgomotul particular ce-1 face când sare afară din apă. Ei umblă în turme şi experienţa marinarilor vechi spune că merg totdeauna în potriva vântului; ei sar pe unda ca-priţioasă, toţi într’o mişcare, cu regularitatea unui batalion de soldaţi. Mai totdeauna aleargă după vapoare. Poate tocmai din pricina acestei curioase atracţiuni pe cari o au pentru vasele în mers, cei vechi i-au numit amicii omului şi au creeat legende despre pi. E sigur că, îndată ce bagă de seamă prezenţa unei nave, repede se îndreptează spre dânsa şi-i dau de mai multe ori târcoale, apoi merg înaintea ei multă vreme. E o privelişte interesantă şi curioasă să-i vezi cum aleargă, cum se afundă, cum es iar de asupra şi produc în jurul vasului o fierbere extraordinară. Când delfinii se joacă astfel pe lângă vapor, e mare bu- www.dacoramanica.ro 971 ALBINA curie pentru marinari. Toţi aleargă din toate părţile spre prora vasului şi se gătesc de vânătoare. Instrumentul de vânătoare este o suliţă pusă în vârful unui lemn lung şi având la capăt două aripi ascuţite, cari să se prinză de carne şi să nu lase suliţa să iasă când se smuceşte animalul. Lemnul e legat cu fringhie lungă cu care se trage delfinul în sus când suliţa se prinde de carnea lui. Vânătorul stă în picioare la margine şi cu arma gata. El trebue să fie cu mare băgare de seamă, şi îndată ce delfinul scoate capul în apropiere, să-i înfigă cu mare putere suliţa în corp. Greutatea acestei.vânători stă în împrejurarea că delfinii au mişcări de o extraordinară repeziciunet îndată ce delfinul a fost lovit, trebue să se tragă cât mai repede fringhia ca să-l ridice din apă. Pentru această operaţie, pun mâna câţi pot să prinză un locşor pe frânghie şi trag, cu mare silinţă. Lucrul nu e uşor, căci pe de o parte delfinii sunt mari şi grei, iar pe de alta se sbat cu o iuţeală şi cu forţă deosebită, aţâţaţi de necazul că sunt scoşi din elementul lor natural şi de durerea ce le o pricinueşte fierul intrat în corp. îndată ce s’a ridicat de-asupra apei, trebue să-i prinză coada să i-o lege bine cu sfoară, căci altfel, sbâ-tându-se poate să scape din suliţă şi să cază pe jumătate www.dacoromamcajx) $72 ALBINA mort în apă, lăsând bucăţi de carne acăţate de fierul ucigător. Şi nu e glumă să te lupţi cu el, căci un delfin ajunge adesea până la 150 Kilograme greutate. Când este pe bord, e mare sărbătoare. II ridică cu silinţă mare, îl duc în fundul vasului şi acolo mai totdeauna tre-bue să-i deâ ultima lovitură de cuţit în inimă ca să moară. Silinţele ce îşi dau marinarii, nu sunt inutile, căci un delfin aduce mult folos. Sub piele are grăsime de 4 centimetri groasă. Din ea se scoate o untură, care are multe întrebuinţări industriale. Carnea se mănâncă. Cei deprinşi cu asemenea mâncări, caută mai ales creerii, cari sunt cam ca ai unui bou. Din carne se prepară fâşii lungi care se sară, se usucă şi se expun la vânt. Lucrările agricole în luna Iunie. C—■■—3 Rapiţa. Orzul acă în luna Maiu nu s’a isprăvit cu recolta şi treeratul rapiţeude toamnă, aceste lucrări se continuă în această lună. In a-ceastă lună, încă chiar de pe la început se face recolta orzului de toamnă. Când orzul se face snopi şi când se clăeşte, trebue a se face cu multă băgare de seamă, căci. spicele se rup foarte uşor de paiu. La arie când se face stog sau şiră,- trebue acoperit bine cu paie ca să nu se strice de ploaie. Treeratul orzului se face ca şi a ra-piţei, după treerat se vântură şi se păstrează în magazie, până se vinde. Grâul. Intre 14 — 24 ale acestei luni începe şi seceratul grâului, care se face cu aceleaş instrumente agricole caşi orzul de toamnă. Grânele destinate pentru vânzare se seceră în pâr-gă, iar cele destinate pentru seminţe se seceră când s’au copt bine. Grânele şe cunosc când sunt în pârgă astfel: strângem un bob de grâu între degetul cel mare şi arătător şi dacă •din bob nu mai iese lapte, se poate seceră. Seceratul se face după ce rouă s’a ridicat; iar după ce s’a legat în snopi se se pune în picioare ca să-i bate soarele până seara când se fac clăi. Grânele coapte se seceră chiar cu rouă pe ele, iar www.dacoromanicajo ALBTNA 9Î3 snopii se lasă culcaţi la pământ până seara când se clăesc. La arie, snopii se fac stog sau şiră, până se treeră; după treerat grâul se vântură şi se pune în magazie în strat subţire ca să nu se încingă şi să capete mucegai. Se mai dă la lopată din când în când ca să nu fie atacat de gărgăriţe. Paiele de grâu se fac şire, ca să fie bine păstrate până iarna, când se dau ca hrană vitelor amestecate cu fân şi cu rădăcini de sfeclă şi morcovi, şi ca aşternut vitelor, şi la facerea pălăriilor. Secara şi orzul de primăvară. Secara şi orzul de primăvară se seceră caşi grâul, boabele acestor cereale după treerat .se vântură şi se păstrează în magazie până la vânzare. Săpatul porumbului. Porumbul se sapă pentru a doua oară. Această lucrare se numeşte muşoroit. La porumburile semănate în rânduri săpatul se face cu rariţa; iar la cele semănate prin împră-ştiere, săpatul se face cu sapa. Pueţii care dau delâ rădăcină trebue rupţi, de asemenea porumbul trebue săpat dacă este prea des, căci în acest caz rodeşte mai puţin. Dacă printre porumb s’a semănat şi cânepă destinată pentru sămânţă, cum se obişnueşte în Moldova de către toţi agricultorii, cânepa se răreşte lăsând firele de cânepă depărtate de 5 —10 cm. La săpat se tae mai mult cânepa de vară care este de o coloare verde mai deschisă, şi se lasă mai mult cea de toamnă, care este de o coloare verdemai închisă. Camelina se recoltează când trunchiurile au început a se îngălbeni şi seminţele în teci au o coloare galbenă-roşietecâ recolta se face caşl la rapiţă. Cositul livezilor naturale. Dacă timpul a fost ceva mai ploios, toate gramineele (ierburile) dintr’o livede naturală au crescut destul bine şi cea mai mare parte din ele se găsesc în floare. Iarba cosită în astfel de stare, dă fân bun ca calitate şi cantitate. Ca să cunoaştem mai bine dacă cea mai mare parte din ierburi sunt înflorite, dimineaţa, până ce nu s’a ridicat rouă, ne plimbăm prin livede şi dacă picioarele se încarcă de mult-praf, care este polenul florilor, este semn bun, şi putem cosi www.dacoromamcajo 974 ALBINA iarba. Cositul livezilor naturale se face caşî la cele artificiale, şi aceleaşi regule la facerea fânului şi la facerea căpiţelor, le avem în vedere. Cositul măzărichii. Măzărichea semănată ca plantă de nutreţ se coseşte când este în floare. Cositul, uscatul, strânsul şi păstrarea fânului de măzăriche se face caşî la fânul natural. Măzărichea care se lasă pentru sămânţă se coseşte după ce tecile s’au copt. In grădina de pomi. Se urmează cu altoitul pomilor, în ochi sau mugur, să taie lăstari care cresc din rădăcină şi tulpină sau din cră-cuţele tinere care n’au o creştere regulată. Dacă timpul este secetos, pomii trebue udaţi. Se culeg corcoduşele şi alte poame văratice. In grădina de legume. Legumele se udă regulat şi se curăţă de burueni. In a-ceastă lună se seamănă ridichea de toamnă, şi după ce a răsărit se răreşte lăsând o depărtare între ele de 40 cm. Se culeg foile de tarhon şi leuştean, care să usucă şi păstrează în anume săculeţe pentru a fi întrebuinţate în timpul iernei. Foile de tarhon se pot păstră şi în oţet sau saramură. Se culege fasolea şi mazărea păstae, care se întrebuinţează la bucătărie, sau se păstrează pentru iarnă ca conserve, opărite şi uscate sau saramură. Se culeg căpşu-nele, care se întrebuinţează ca poame gustoase şi ca poamă la masă, sau se fac dulceţuri şi siropuri. In podgorii. Se stropesc viţele cu saramură caşl în luna Maiu. O altă lucrare care se poate face încă de pe la 15 ale acestei luni este plivitul viei. La plivit se rup toţi lăstarii de prisos şi din rădăcină caşî din coarde; cei rămaşi se leagă cu tei netopit, ca strugurii să fie expuşi cât se poate în bătaeâ soarelui. Plivitul e bine a se face pe un timp noros. După plivit, viea se stropeşte cu saramură şi după aceea se sapă. Stropitul se face după ce s’a ridicat rouă de pe foi şi pe un timp călduros. Vitele de muncă. ■ In această lună căldurile fiind mari, lucrările câmpului trebue să înceapă mai de dimineaţă, şi când dă căldura se www.dacoromanica.ro ALBINA 975 lasă vitele să se odihnească. Vitele de muncă în timpul ve-rei pot lucră 10 ore pe zi. Vacile se dau la taur ca să poată făta în luna Martie, ş» în Aprilie. Râmătorii Râmătorilor, care pasc pe ogoare, trebue să li se lase apă bună, şi curată şi în destul de băut, ca să nu se îmbolnă vească de brâncă. Albinele. Roitul urmează şi în această lună, mai cu seamă când. iarna a fost lungă şi primăvara mai secetoasă. V. S. Moga. CUM S’A SERBATSCMICCUTCUARUL afară din Ţară. Paris. La Paris, din iniţiativa „Cercului român" s’a serbat aceaslă zi cu o deosebită solemnitate. Adunarea s’a ţinut într’un salon al Otelului „Voltaire". A vorbit d l Manolesu d-nuU Epureanua ţinut o conferinţă; au urmat cântece, recitări, bucăţi la piano, etc. Sofia. La şcoala română: cuvântarea d-lui V. Stroescu, directorul şcoalei, coruri, recitări în limba literară şi în dialect; o piesă („Călătorul şi Hangiul"). Bistriţa. La adunarea departamentului „Bistriţa" al „Asociaţiunii" din Transilvania d-1 V. Puişor a ţinut o cuvântare despre unirea principatelor. Plecarea Snveranilor la Sinaia. In ziua de 27 Maiu, Maiestăţile Lor Regele şi Regina aupărăsit Capitala, ducânduse la Sinaia, unde au luat reşedinţa de vară. Vizitele I. P. S. Mitropolit. I. P. S. Mitropolit Primat a făcut mai multe vizite pe la diferite ins-tituţiuni din Bucureşti. Astfel a vizitat Internatul Teologic, aci a fost www.dacoromanicajx) ALBINA 976 întâmpinat de personalul şcoalei iar P. C, Nazarie a rostit o cuvântare, căreia a răspuns I. P. S. Părinte. Academia Română. Academia Română şi-a închis, sesiunea anuală. S’au acordat încă vre-o câteva premii, dintre cari menţionăm premiul de 5000 lei «Heliade» a-cordat d-lui C. Râdulescu-Motru pentru scrierea sa «Studii filosofice». S’a ales membru de onoare I. P. S. Athanasie, Mitropolitul Primat al României. S’au ales membrii ordinari: P. S. Mangra, vicarul Episcopia din Oradia mare şi d-nul Mihail Şuţu, numismat, şi canonicul Augustin Bunea, secretarul Mitropoliei din Blaj. Membrii corespondenţi: d-nii Brătescu Voineşti, G. Murnu, I. A. Ba-sarabescu, G. Ţiţeica, Em. Teodorescu, D. R. Roseti şi general Herjen. Serbări pentru coloniile de vacanţă. Sâmbătă şi Duminică 30 şi 31 Maiu s’au dat în parcul Carol dela Fi-laret din Bucureşti, frumoase serbări în folosul fondului pentru cofo-niile de vacanţă. Dăm aci o ilustraţie ce reprezintă lumea grămădită la Tombolă. Serbările (lela Parcul „Carol I“. Pavilionul cu Tombola. www.dacaromamcajo ALBINA 977 Medicii Români nu merg la Pesta. In curând se va ţine un congres medical internaţional în Pesta. Medici* români s’au întrunit zilele trecute şi au decis să nu ia parte şi să a-dreseze un memoriu către toate comitetele medicale din Europa în care să arate — în vreme ce Ungurii pedepsesc şi pe o femee (D-na Vlad) cu închisoarea fiindcă a îndemnat copii români să vorbească româneşte — Românii nu pot luă parte la nici un fel de serbare, fie şi ştiinţifică, în capitala Ungariei. Geruri în Spania. Ciudăţenii ale Brii! O telegramă din Madrid pe care o publică ziarele spune: In toată ţara domneşte un frig îngrozitor. Un soldat, care făcea ser* viciul de sentinelă la palatul regal* a îngheţat. La marginea Unui sat au fost găsiţi îngheţaţi 2 oameni, ale căror corpuri au fost mâncate în parte-de lupi. In luna lui Iulie I Serbări mari în Milano. In Milano s’au dat serbări mari cu ocazia împlinirii a 50 de ani de când acest oraş a fost luat din stăpânirea Austriei de către trupele italiene unite cu cele franceze. Cutremur de pământ. In sudul Franţei au fost mari cutremure de pământ. Ziarele ţrorbese de morţi şi de răniţi, de dărâmarea de case, atâtea nenorociri1 cari vi» dir pricina cutremurului. Iarăşi înarmări. Ziarele publică telegrame cari spun că Japonia îşi sporeşte anul acesta armata de uscat şi vasele de răsboiu. Asemenea Camera Italiană a votat zilele acestea un spor de 25.000 oameni care va aduce o cheltuială de-26 milioane în doi ani. -------cSf -------' Scrisori către Redacţie. Am primit numărul festiv «24 Ianuarie 1909». L’am răsfoit cu drag şi l-am citit cu sete. Un vânt cald s’a desprins din preţioasele sale pagini spre a-mi înfierbântă sângele, lumină mintea şi hotărî voinţa. Nu m’am putut stăpâni să nu exclam: «Onoare celor ce se ostenesc în ogorul Neamului nostru; onoare vrednicului comitet ce conduce revista Albina!1 Dărueşte, Doamne, acestei reviste viaţă lungă spre a-şi continuă şi desăvârşi opera de popul rizare a ştiinţei şi istoriei şi propoveduire a religiei şi bunelor moravuri. G. Mândra, Directorul şc. de băeţi din Isaccea. Gărţi primite la “Redacţie. No. 402 al „Bibliotecei pentru toţi“ coprinde cunoscuta scriere a lui Chamisso, Petru .Schlemil sau Omul caro şi-a perdut nmbra. Preţul 30 bani. Se află de vânzare la mai toate librăriile din ţară. Precocii roman de Destoievski. Traducere de AT. Başcovici. Preţul 60 bani. A se cere gratis la Librăria editoare Leon Alcalay, Bucureşti, catalogul complect al Bibliotecii pentru toţi. --------o-tSteU.»» —— www.dacoromamca.ro 978 ALBINA TÂRGURILE STRĂINE Preţul mijlociu la sute de kgr. socotit îr\ franci. grâu Germania, Berlin. 29,70 „ Manheim. 30,20 Anglia, Londra. 25,75 Austria, Viena. 24 50 „ B.-Pesta. 29,50 Belgia, Louvain. 24,52 „ Bruxeles. 24,00 „ Anvers. 24,50 Olanda Croning. 25,00 Italia, Milan. 31,35 Spania, Albacete. 31,25 Elveţia, Geneva. 22,50 America, New-York. 24,50 „ Chicago. 25,00 Franţa, Paris. 25,27 In alte târg. din Franţa 25,33 seca ră orz ovăz 21,00 25,00 20,95 22,00 23,00 22,00 21,00 22,00 14,00 21,50 21,50 19,50 21,00 17,00 18,22 17,50 20,00 19,60 16,25 15,75 19,00 16,75 17,75 20,00 16,75 20,00 17,75 23,70 21,50 20,00 18,75 20,95 18,75 20,50 19,50 20,00 15,75 17,00 18,25 15,75 17,00 18,25 18,19 * 18,21 21,23 17,76 19,24 21,21 La târgul din Brăila. Grâul suta de kl. sa vândut cu Porumbul. ................... Cincnartul . ................ Ovăzul........................ Secara Orzul ....................... Orzoaica ..................... Meiul........................ Fasolea................ Rapiţa Coltza................. „ Navete.................... Seminţe de cânepă.............. . . . .18-24 1. .... 10-16 1. .... 13—15 1. . 13 I. şi 60 ct. . . 15 1. şi 50 ct. 10—13 1. şi 35 ct. . . . 13—14 1. 12 1. şi 80 ct. . . 18—24 1. . . . 26 I. . . . 29 1. ... 18 1. La târgul din Bucureşti (6bor). Grâul suta de kgr. . Porumbul „ „ „ . . Orzul „ „ „ . . Ovăzul ...... Lemne, şleau mia de kgr. „ cer . . ,, „ „ 22—23 1. şi 00 ct. 14—15 1. şi 00 ct. 13—14 1. şi 00 ct. 12—13 1. şi 00 ct. 20—21 1. şi 00 ct. 24-25 1. şi 00 ct. Bibliografie. Cunoscutul scriitor şi colaborator al nostru D-1 D. Teleor, a dat la lumină o interesantă broşură despre Costacki Negri. Preţul 1 leu. De vânzare la toate librăriile. O recomandăm cu călduri abonaţilor noştri. www.dacoramamca.ro ALBINA 979 In.for manila xil. La 1 Decemvrie 1909 orele p. m. se va ţine concurs la Eforie pentru postul de medic al spitalului Zossima din comuna Armăşesti judeţul Ialomiţa, care actualmente este ocupat provizoriu. Condiţiunile de admisibilitate şi programa concursului sunt publicate în „Monitorul Oficial" No. 278 din 11 Martie 1900. Registru de înscrierea candidaţilor se află deschis în cancelaria Eforiei la orice zi şi oră de lucru şi se va închide cu 10 zile înainte de ziua ficsată pentru ţinerea, concursului. Ui oit a tiiani* * u — In ziua de 2 Iulie 1909 orele 10 de dimineaţă, se*va ţine*licitaţiune cu oferte închise în localul pepinierei Goleşti Radi din judeţul Muscel, pen* tru vânzarea a trei cai dela acea pepinieră. * t Concurenţii pentru a putea fi admişi la licitaţiune, treouie să depună o garanţie de 10% din preţul oferit, în numerar sau în efecte publice garantate de Stat şi să se conformeze art. 72 — 83 din legea contabilităţi generale a Statului, publicată în Monitorul Oficial No. 282 din 21 Martie 1903, al căror coprins textual îl vor găsi afişat în sala de licitaţiune. — In ziua de 4 Iulie 1909 ora 101/2 a. m. se va ţine la Eforie, B-dul Eli-sabeta, licitaţie publică cu oferte închise pentru darea în întreprindere a lucrărilor de reparaţiuni necesarii bisericei schitului Măxineni cât şi clă-direi din faţa bisericei, comuna Măxineni Jud. R-Sărat. Devizul fiind în sumă de Iei 5.231 bani 20. — La 15 Iulie 1909, ora 101/2 a- m., pentru vânzareajjde veci a loturilor din Sinaia, mai jos notate şi anume: Strada'} Brdtianu. I) Lotul No. 2 în supraf. de 1870 m. p- a lei 2 m. p. garant, proviz . lei. 600 2) » 11 9 11 ll 1825 II n 3 11 11 lei. 900 3) » 11 11 11 ll IO93 II 11 2 „ 11 lei. 500 4) » 11 12 ii H IOîO 11 11 2 „ n lei. 500 5) tt 11 27 ,11 11 965 11 Bulevardul 11 3 11 Ghikd ii lei. 800 6) » ii 26 11 ,1 872 Slrada II II IO II Căşeriei. w lei. 3.000 7) » ii 2 11 11 2065 îl 11 1.00 u 11 lei. 500 8) 11 11 3 11 11 1720 11 11 1.50 1; ti lei. 650 9) » 11 4 11 11 1880 11 11 150 11 11 lei. 700 10) 11 11 5 11 ti 1285 11 11 1.00 11 11 lei. 300 11) ti 11 6 ii li 1485 11 11 1.00 11 11 lei. 350 12) tt 11 7 ii 11 2315 li 11 150 11 11 lei. 900 13) 11 11 8 11 11 1860 11 n 150 11 11 lei. 700 14) 11 11 9 ti 11 1825 11 11 i-5° 11 11 lei. 700 *5) ti 11 IO 11 11 1317 ii 11 1.50 11 11 lei. 500 16) 11 11 11 11 11 1950 11 11 150 ti 11 lei. 750 17) 11 11 12 11 11 1050 11 11 2.00 ii 11 lei. 500 18) 11 11 13 ti ll 990 11 11 î-50 11 11 lei. 350 19) u 11 !5 ll 11 1003 11 » I<5° 11 tt lei. 350 20) ;; n 16 ll II 1063 11 11 150 11 11 lei. 400 21) ii 11 17 ll 11 1511 ti 11 1.00 11 11 lei. 400 22) n 11 18 ll 11 1361 li 11 1.50 11 ii lei. 500 23) îl ti 19 ll ll 1105 11 11 1.50 n ii lei. 400 24) ii 11 20 II 11 1275 11 11 i*5<> ii 11 lei. 450 25) 11 11 21 II îi 1213 li n i*5<> 11 n lei. 450 26) 11 îi 22 II 11 IIOO 11 11 1-50 11 n lei. 400 www.dacoromanicajo 980 ALBINA Strada Primăriei. 27) Lotul în suprafaţă de 2.200 m. p. a lei 2. m. p. „ i.ioofc Şoseaua Variantă Ploeşti-PredeaL 28) Lotul In suprafaţă de 1.127 m. p. a lei 2 m. p. luat din stăpânirea d-lui Schiffleros, garanţie provizorie lei 450. Piaţa nouă. 29) Lotul în întindere de 98 m. p. alături de proprietatea d-lui D. Cucu* legând proprietatea d-lui I. Mazăre cu Piaţa nouă, evaluarea de lei 6 mp-garanţie provizorie lei 150., cu condiţiune de a se lăsa drum public de trecere pe o parte din acest teren. 30) Lotul în întindere de 28 m. p. situat pe proprietăţile C. Şovăială şi C. Davidescu, care uneşte strada Primăriei cu piaţa nouă, evaluarea lei 3.60 m. p. garanţie provizorie lei 50. 31) Lotul în întindere de 270 m. p. situat la colţul făcut din intersecţia stradelor Vârful cu Dor şi Furnica, evaluarea lei 3 m. p. garanţie provizorie lei 200. 32) Lotul în întindere de 514 m. p. situat pe poteca care duce la poteca Pescăriei, lângă proprietăţile Vasile Rădulescu şi Tudor Soare, evaluat cu lei 0.50 bani m. p. garanţie provizorie lei 65, se' vinde fără obligaţia de a se construi. Supra of.-rte şi oferte condiţionale nu se primesc. Condiţiunile speciale, precum şi ori-ce informaţiuni se pot luă la Serv. Domenial, Biuroul Bunurilor, în toate zilele de lucru între orele 10V2 — i2*/a a. m. Licitaţia se va ţine conform art. 72 — 83 din legea comptabilităţei publice* Prima Societate de Credit funciar “Român din bucureşti. ANUNŢ. Se aduce la cunoştinţa publică că, cu începere de Luni 1/14 Iunie 1909, orele de serviciu vor fi dela 8—1 dimineaţa. Casa va fi deschisă dela 9—12. ________________Direcţiunea. A V I 5 Grăbiţi-yâ şi profitaţi de mare Chilipir căci n’a fost, nici n’o să mai fie aşă chilipir ca cu 40 bani să luaţi cărţi literare româneşti, tormat mare de câte 200—800 pagini din Colecţia Sa-raga, care se vindeau cu 1 leu ex. Biblioteci româneşti Saragade câte 100 pagini cu 15 bani voL Xenopol A. D. Istoria Românilor în 12 voi. mari de câte 275 pagini numai cu 7 lei, toate 12 voi., în Ioc de 18 lei. Pentru D-nii Institutori, învăţători, Preoţi, Notari şi Primari care cu puţine parale pot să-şi facă o Bibliotecă frumoasă, le fac din aceste cărţi plătibile în 4 rate , comenzi dela 15 lei în sus. Cereţi gratuit pachetul cu tot felul de cataloage de cărţi, etc. la NieeLAI A. PETR6FF Librar-Editor, 0ârlad Strada Ştefan cel Mare No. 104—105 ---------------------- www.dacaromamcajo yy w w ▼ y w y rt fTfTfftyTft '^'T ^ A A A A A. A A A AgA A. AJ „STEflU fl“ Societatea «Steaua» are de scop a lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţa contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Spiru C’ Haret, strada Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, Ioan Knlinderu, Membru al'Academiei Ro* mâne.-Vice-preşedinie, Silva Şomănescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spiru C. Haret, Ministru, profesor univer• sitar.—Secretar, Const. lîanu, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii : Petre Uărboviceann, Administrator al Casei Sf-Biserici Autocefale Or.tidoxc Române, profesor la Seminarul Central -şi director al Şc. Noimiale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; I. Dimitrcscu l'rocopie, senator, fost Primar al Capitalei; M. YMdesen, fost Ministru, profesor unive7'sitar; Cristu S. Negoescii, fost administrator al Casti Şcoalelor, profesor secundar; Poinpili» Eliadc, pro. fesor universitarCenzori, Const. Alimăncsteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. loncscu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor. Membri însorişi şl cotizaţlunl plătite (urmare). D. Nicolaescu (Râioasa), 1 leu; I. Constantinescu (T.-Măgurele), 1 leu; Dim. Iarca (T.-Măgurele), 5 lei; M. Dumitrescu (Voivoda), 1 leu; I. Ionescu (Liţa), 1 leu; D-ra C. Georgescu (Liţa), 1 leu; Indescifrabil (Liţa), 1 leu; D. Filmon (Roşiori), 2 lei; A. Spiridonescu (Fălticeni), 2 lei; 1. Mazare