Anul XII. No. 30 26 Aprilie 1909. Apare în fiecare Duminecă COMITETUL DE REDACŢIE ION KALINDERU P. Gârbovlceanu P. Dulfu G. Coşbuc G~I P.V. Năsturel N. Nlcolaescu Gr. Teodosslu Redacţia şi AdministrWwW.rd&olOmB#iearO 24.2G9. Anul XII. No 30. 26 Aprilie 1909- RUBIN A Revistă Enciclopedică Populară Abonamentul în ţară pe ăfi iei 5 „ „ „ pe k 'ioni „ 3 Aborîam in străinătate pe an lei 8 Un număr..................15 bani. Pentru anunelurl 1 leu ţînla. Miea isu^ii.ltate, 5 bani cuvântul. Manuscriptele nepubUctajtf se ard. SUMARUL»: Legile ţării: Artur Gorovci, Despre filiaţiune. Literatură: Em. Gârleanu, Intunerec. Economie rurală: Irimia Popescu, Boalele oilor; Aprinderea maţelor mieilor. Vieaţa rurală: I). Ionescu-Morel, Unde duce munca.— A treia scrisoare a lui Mitii Vechente către fiul său. (Cu o ilustraţie). Medicină-Higienă: Dr. C. A. Maciri, Cum să fim sănătoşi: Să ne exercităm corpul şi muşchii. Pagina copiilor: P. Balintescu, Fă bine, că bine găseşti. Bibliografie: Revistă nouă.— Cărţi primite la Redacţie. Cronica: Cum s’a serbat semicentenarul unirii în comunele rurale: Mehedinţi: Bârlogeni; Ciovărnăşani. — Muscel: Leordeni; Ju gur.— Neamţu: Pipirig.— Prahova: Drajna-de-sus; Teşila.— Putna Câmpurile. Familia regală la Sinaia.— Asociaţiune de comune,— Pentru cultura zarzavaturilor.— Ziar român osândit.— Naşterea unei prinţese în Olanda.— Recunoaşterea regalităţii bulgare.— Evenimentele din Turcia. (Cu 5 ilustrnţiuni: Fostul Sultan Abdul Hainid.— Moliamed V, noul Sultan.— Moschoia Sf. Solia.— Planul Constantin op olului şl al împrejurimilor.— Poarta palatului Pogmâ-Bagce). Pagina glumeaţă: „După faptă, plată". (Cu 2 ilustraţiuni). Muzică: G. Popescu-Hrăneşti, Fulgi de zăpadă, cor pentru trei voci egale. Suplement: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 42 dela 26 Aprilie. www.dacoromanicajo D ES P UE'- Fli f flŢIUfi e. repturile şi dăîSrîrte pe cari le au părinţii asupra copiilor şi copiii asupra părinţilor se numesc, în lege, filiaţiune. Altfel, filicifiune mai însemnează scoborîrea în linie dreaptă. Fiu se zice pe latineşte filius, şi filiaţiune vine dela acest cuvânt. Când reclamă cineva o moştenire, trebue să facă dovada filiaţiunii, că adică i se cuvine lui moştenirea cu drepturile care le are asupra ei, în puterea înrudirii care este între el şi acela a căruia moştenire o cere. Pentru a dovedi filiaţiunea unei persoane, trebue să se facă mai multe dovezi de odată. Dacă cineva zice că este fiiil cutărei persoane, trebue să dovedească mai întâiu că acea pers oa năansăcut un copil în cutare zi, şi apoi să dovedească că el este copilul acela. Cu aceasta s’a dovedit maternitatea, adică s’a dovedit că mama persoanei aceleia este cutare persoană ; când se dovedeşte cine-i este tată, se zice că s’a dovedit paternitatea. Avem, prin urmare, filiaţiune maiernetă şi filiaţiune pa-ternelă. Dar nu-i destul să facă cineva dovada filiaţiunii mater- nele sau paternele, pentru ca să aibă totdeauna drept la orice moştenire. După legile noastre un copil nu are drept la moştenirea tatălui său nelegiuit, adică la moştenirea aceluia care nu a fost căsătorit după lege cu mama lui. Astfel avem o filiaţiune legiuită şi c filiaţiune nelegiuită. Filiaţiunea nelegiuită este şi ea de mai multe feluri. Copil natural este acela ai cărui părinţi n’aa fost căsătoriţi, clar legea nu i-ar fi împiedicat să se căsătorească, şi care chiar s’ar putea căsători şi după naşterea copilului. Adulterin se numeşte copilul al cărui unu dintre părinţi eră căsătorit cu altă persoană când a fost zămislit, cu alte cuvinte copilul născut din preacurvie; iar incestuos este copilul ai cărui părinţi nu se pot căsători, din pricina înrudirii prea apropiate. www.dacaromamca.ro 786 ALBINA In cele ce urmează avem să vorbim mai întâiu despre filiaţiunoa legiuită, şi cum se dovedeşte ea. După cum ştim, un copil este legiuit când s’a zămislit în timpul căsătoriei. Dar cum s’ar puteâ dovedi aceasta? Iaca, •de pildă, doi tineri se căsătoresc, şi înainte de a se împlini nouă luni dela căsătorie, nevasta naşte un copil; ar puteâ bărbatul ei să spuie că nu-i al Iui acel copil? Poate da, şi poate nu; asta atârnă dela cât timp dela săvârşirea căsătoriei s’a născut copilul. Cercetările oamenilor învăţaţi au dovedit că poate trăi un ropil care a fost purtat 180 de zile, şi că peste 300 zile nici o femee nu poate purtă un copil. Prin urmare, dacă dela săvârşirea căsătoriei până în ziua naşterii s’au împlinit 180 ■de zile, copilul este socotit că are tată pe soţul mamei sale, şi acesta nu se poate lepădă de dânsul; pentrucă, după lege, tatăl unui copil este acela pe care îl dovedeşte căsătoria. Am presupus că este vorba despre un copil venit în lume mai curând de cum se întâmplă de obiceiu. Acuma să presupunem că doi tineri s’au căsătorit şi peste o săptămână moare soţul, iar după trecere de nouă luni dela săvârşirea căsătoriei nevasta naşte un copil. Ar puteâ rudele bărbatului să ia moştenirea rămasă dela el, sub cuvânt că copilul nu este al lui, de vreme ce s’a născut după nouă luni dela săvârşirea căsătoriei? Asta iar atârnă dela împrejurări: dacă s’a născut copilul in a treisuta zi dela săvârşirea căsătoriei, mortul îi este tată, şi toată averea lui este a copilului; dacă s’a născut în a treisuta şi una zi dela săvârşirea căsătoriei, copilul este nelegiuit şi nu are nici un drept la moştenirea aceluia care a fost căsătorit cu mama lui. S’ar mai puteâ întâmplă şi altfel, ca adică să se nască un copil în timpul căsătoriei, pe când tata este în viaţă, dar copilul să nu fie al tatălui. Acesta atunci are dreptul să se lepede de dânsul, pentru ca să nu-i ia moştenirea un copil născut din preacurvia nevestei lui. Dar iarăşi nu-i este îngăduit unui soţ să-şi facă nevasta de râs, numai pe presupuneri, precum se întâmplă câteodată. Poate bărbatul să se lepede de copilul născut de nevastă-sa în preacurvie, numai când aceasta i-ar fi ascuns naşterea copilului sau l-ar fi înscris la primărie ca născut din tată necunoscut. Lepădarea aceasta de copil de către tată, se face prin un proces la Tribunal, cu anumite forme. In limba judecătorească, acest fel de proces se chiamă acţiune în nevccu-noaştere, şi sunt anumite condiţiuni pentru ca cinevâ să poată porni astfel de judecată. Dovada filiaţiunii legiuite se face cu actele stării civile, şi anume cu actul de naştere al acelui care cere dovada şi cu actul de căsătorie al părinţilor lui. Ca să fii copil le- www.dacoramamca.ro ALBINA 7H7 giuit al cuiva, trebue ca părinţii tai să fi fost căsătoriţi după lege. Sunt încă mulţi oameni, în ţara noastră, cari nu pot să aibă acte de naştere, pentru că pe vremea când s’au născut -ei, la noi nu se ţineau registrele stării civile. Unui asemenea om, dacă i se tăgădueşte că este fiul cutărei persoane, îi este îngăduit să-şi facă dovada filiaţiunii cu marturi, cari aă spuie sub jurământ că el a purtat totdeauna numele părintelui a căruia fiu zice că este; că tatăl său l-a ţinut totdeauna de fiu drept al lui şi că a îngrijit, ca un părinte, de creşterea, de întreţinerea şi de căpătuirea lui; că toată lumea îl ştie că este fiu al acelei pefsoane şi că familia îl .recunoaşte tot aşă. Această dovadă se numeşte posesiune de stat. Se mai poate întâmplă şi altfel. Un copil este înscris la primărie sub un nume mincinos. De pildă, cutare femee naşte un copil, şi se scrie în condici că l-a născut altă femee; sau se scrie că acel copil a fost găsit, şi nu se ştie cine-i sunt părinţii; ba, se poate ca in loc de a se scrie că s’a.născut copilul cutăror soţi, să se -scrie că s’a născut copilul cutărei femei din tată necunoscut. Cu marturi vrednici de credinţă se poate dovedi că cele scrise în actul de naştere sunt neadevărate, şi să se arate tmm stă adevărul. Dar, pentru a dovedi aceasta, şi pentru ca judecătorii să ţie în seamă arătările mărfurilor, trebue ca aceştia să fie oameni cinstiţi, cu frica lui Dumnezeu şi cu Tuşine de lume, şi să nu-şi puie sufletul pentru un pahar de rachiu, precum fac unii ticăloşi. Şi să nu credem că şi mărturii sunt primiţi orişicând, pentru a se face dovada filiaţiunii când nu avem act de naştere. Ca să fie îngăduită dovada aceasta, trebue să avem, după cum cere legea, un început de dovadă scrisă. Adică: dacă Ion zice că-i fiul lui Vasiie, şi nu are act de naştere, poate să dovedească acest lucru cu marturi, dacă s’ar găsi •vre-un ceaslov sau vre-o condică în care să fie trecută naşterea lui, ori să fie nişte scrisori din partea tatălui sau a mamei, sau chiar acte publice sau particulaie, din care s’ar putea bănui că Ion este fiul lui Vasile. Am spus că copiii din flori sunt socotiţi ca şi cum n’ar avea tată. Aceşti copii nu au nici un drept la moştenirea tatălui lor, pe care legea nu le dă voie să-l recunoască drept tată. Dacă însă un asemenea părinte vrea să-şi îndrepte gre--şala ce a făcut., poate să se însoare cu mama copilului, şi în actul de căsătorie amândoi soţii să 1 recunoască, şi atunci copilul are toate drepturile, ca şi cum ar fi fost născut în timpul căsătoriei. Ba, mai mult încă, soţii aceştia pot recunoaşte chiar pe un copil al lor care nu mai trăeşte în ziua -când ei se căsătoresc; în asemenea caz, dacă copilul lor astfel recunoscut ar avea moştenitori, aceştia au toate drep- www.dacoromamca.ro 788 ALBINA turile pe cari le-ar aveâ şi alţi nepoţi, fii ai unui copil al lor născut în timpul căsătoriei. Copiii nelegiuiţi şi nerecunoscuţi prin căsătoria părinţilor lor — după cum am mai spus — nu au nici un drept la moştenirea tatălui lor, şi nici nu-1 pot sili să-i recunoască. Astfel de copii, însă, au toate drepturile la moştenirea mamei şi a colateralilor ei, după cum şi mama şi colateralii ei au drept la moştenirea acestor copii, când mor şi n’au urmaşi* şi chiar pot să cheme pe marna lor în judecată pentru a o-sili să-i recunoască. Pentru a izbuti în asemenea judecată, se cere ca copilul să aibă un început de dovadă scrisă, cum am lămurit mai sus. ' Artnr Goroyei. ---------------------- INTUNEREC ătrânui mergea pe alee, pipăind pământul cu bastonul în care se sprijineâ. Ţinând capul drept,, urmărind par’că cevâ departe, faţa lui aveâ par’că cevâ din răceala chipurilor săpate în piatră; înfăţişarea lipsită de izvoarele de lumină ce absori> sufletul ca să-l reverse în afară —ochii. Dar când bătrânul se opri să asculte, să recunoască, după mers, pe cel care venea spre dânsul, zâmbetul ce-i lluturâ la colţul buzelor, îi împrăştiă peste căutătură o adiere-de blândeţe şi duioşie. Strigă bucuros : — Tu eşti, Grigore, nu-i aşâ? Venind din capătul celălalt al aleii, conul Grigore se sili să deâ cuvintelor lui o întorsătură de veselie. Ai ghicit, coane Vasile. Ai ghicit ca totdeauna. Dar ce> faci prin grădină? Conul Vasile ridică bastonul, arătând de jur împrejur. — N’au ieşit toate gângăniile la soare? Eu ce eră să fac! Şi prinse să râdă. — Voiam să intru în casă, dar fiindcă ai venit, mai stăm puţin pe-o bancă, Conul Grigore vroi să se aşeze chiar pe aceea lângă care e-rau; atunci bătrânul întinse mâna să-l prindă de haină. — Nu, nu aici; în fund, Ia locul meu obişnuit. Aici e umbră;: acolo soarele parcă-şi plouă razele, aici şi le precupeţeşte. Mie-nu-mi plac sgârciţii... helhe! he! Şi începii să râdă iar, întretăiat, cum râd moşnegii. Apoi cu acel simţ puternic pe care-1 au orbii şi care le în-locueşte într’un chip aşâ de nemernic ce e mai scump şi mar frumos în natură, lumina, conul Vasile se întoarse şi o luă ia- www.dacoromanicajo ALBINA 789 dreapta, pe o cărăruşe, înaintea prietenului său. înfund găsiră banca şi se aşezară jos. Conul Grigore tăcea, o umbră de mâhnire îi întunecă faţa. Din potrivă, niciodată nu păruse mai mulţumit conul Vasile: îşi scoase pălăria, îşi trecîi mâna prin păr, pe urmă simţirea i se revărsă prin vorbe. — Ce frumoasă zi, Grigore! Ce zici! Uite, îţi spun drept, simt cum căldura asta blândă, dulce, nu ştiu cum, îmi străbate •prin piele până la suflet. Ce zi, ce zi! De mult, ei! tare de mult, n’am fost fericit ca astăzi. Conul Grigore de abia răspunse, ca să zică cevâ: - Da, e o zi foarte frumoasă. Mai toate zilele de Mai sunt aşa. Bătrânul zise repede: — Nu, nu; uite, eri n’a fost aşâ. Făr de îndoială, de mult, tare i£-S>®<31 Via — ve - li la tă, II /a III \ Ia — Fă f Da ! La II /a - llllla — dă ra - te la ~ ~ pat, la -tu- cu prul căi- VNIH'IV l*a - şii se drag e în — c6 — ve boi1, li - tă. ger sunt a — pă ra - te zit şi a — dă pat. Tra la la la la ia la la laiaia la ’fra lalala la la la la la la la ALBINA 799 800 A f.ltIN \ CUM SA FIM SĂhĂTOŞI. Să ne exersăm corpul şi muşchii. Corpul şi muşchii au nevoe de un exerciţiu zilnic ca să se poată dezvoltă bine, alt-fel se atrofiază, nu creşte dă înapoi. Cu exerciţiu regulat, făcut cu socoteală, şi în raport cu puterea fiecăruia se ocupă gimnastica; prin gimnastică desvoltăni organele, inspirăm aer mai profund, aducem în coşul nostru mai mult oxigen, mai multă căldură; inima bate mai cu putere şi trimite mai mult sânge în ţesături, în celule. Tot deauna trebue să respirăm pe nas şi nu pe gură. Ca să exersăm plămânii, trebue să inspirăm adânc, un aer curat de afară, dela munte, pădure etc. Vom face în fiecare zi câte un exerciţiu de zece minute, inspirând lung, aer, până ce vom numără ţn gând 1, 2, 8, 4, 5, 6 apoi stăm puţin, şi dăm drumul aerului, tot aşa de încet; a doua zi, vom inspiră, până ce vom număra în minte până la 8, a treia zi până la 10, şi aşa mai departe până la 15 : aşa că treptal vom putea, ajunge ca să hrănim cu aer curat cele mai mici alveole din plămâni. Cetitul cu glas tare, cântecul, la aer liber încă fortifică plămânii. Un exerciţiu gimnastic, fără aparate chiar, se-poate face şi în casă, după următoarele reguli, îii fiecare dimineaţă: 1) Să se întindă braţele orizontal, înainte de trei zeci de ori, şi lateral de două-zeci de ori, apoi zece-inspiraţii profunde 2) Să se facă o mişcare circulară a trunchiului de două-zeci de ori, a mânilor de cinci zeci de ori; după aceea cu mânele lipite de pulpe, să se îndoae corpul înainte de zece ori, apoi la dreapta, stânga şi îndărăt, tot de atâtea ori, apoi să se respire de zece ori. 3) Să se ridice câte un picior succesiv, până ajunge talpa la înălţimea, genunchiului opus, de zece ori, apoi să se respire bine de zece ori. 4) Să se lase pe vine de zece ori, cu braţele în- www.dacarotnanica.ro ALBINA 801 tinse şi gambele apropiate, apcu să se respire de zece ori. 5) Să se ridice braţele drept în sus, şi să se facă mişcări circulare înainte şi înapoi de câte zece, atingând cu degetele picioarele, apoi să se respire de zece ori. 6) In line să se facă mişcări cu capul înainte, îndărăt, la dreapta, la stânga şi circular de zece ori, Mersul este un exerciţiu gimnastic foarte folositor omului: face corpul mai mlădios şi mai sprinten. In timpul mersului regulat şi neforţat, punem •ordine şi lămurire în spirit, înprăştiem nervosită-ţile, stângem supărările şi luăm cele mai bune liotărîri; artistul şi scriitorul face cele mai bune lucrări. Să ne deprindem a face în fiecare zi preumblări câte două ore, şi după fiecare jumătate oră să ne repauzăm zece minute. Să ne preumblăm o oră înaintea prânzului, şi dimineaţa, este cât se poate de folositor. Mersul sau preumblarea trebue să fie cumpătat, 90 metri pe minut şi pasul de 70 centimetri pentru un bărbat. Alergările, jocul de popice, cu mingea, etc. la aer, toate sunt folositoare şi întăresc organismul. Dansul din contră, fiind mai mult o plăcere de salon, este vătămător, şi poate aduce urmări grave mai ales persoanelor slabe, căci te face să oboseşti, şi să inspiri profund, un aer stricat, un aer cu praf, şi cu mulţi microbi vătămători, cari se ridică din Colţurile salonului şi rochiile dansatoarelor. Dr. Const An. Macri. Reviste nouă. A apărut la Craiova o revistă lunară destinată şcoalei primare, intitulată „Ccstiuiii metodice51, sub îngrijirea d-lui fi. Florescu şi A Jianu institutori. Abonamentul pe an 5 Iei, Redacţia Str. 13 Septemvrie No. 3 Craiova. www.dacaromanica.ro • Fă bine, ea bine găseşti! Un om mergeâ odată cu carul său la câmp. Cum numai să încârnească la ogorul lui, băgă de seamă că drumul pe unde avea să treacă, eră împresurat peste tot de o mulţime de furnici, care călătoreau rând după rând unele după altele, tocmai ca soldaţii în marş. Omul opri îndată boii şi aşteptă până trecură toate furnicile, ca să nu strivească din întâmplare vre-una din ele. El gândiâ în sine; «E păcat de omorît fiinţele cu cari a împodobit jjumnezeu pământul, fie ele cât de mici şi neînsemnate ! Cine ştie, cum vine vremea, poate vre-odată pot şi ele să-ţi fie de ajutor la vre-o nevoie!» Trecuse dela întâmplarea aceasta mult timpi şi omul nostru uită cu totul de binele ce-1 făcuse el furnicelor. Venind mai târziu pe locurile acele unde trăia omul despre care e vorba, duşmani, şi omul nostru apârându-şi în contra lor scumpa sa patrie şi avere cu arma în mână, fu de aceştia prins şi închis într’un zid puternic, de unde mai târziu aveâ. să fie luat şi împuşcat de ei, după datina înfricoşată a războiului. Bietul om îşi aşteptă aice în închisoare clipa cea din urmă. Stând el aşa, începu a gândi despre toate câte le-a făcut în viaţa sa în astă lume cât a trăit, după cum face fiecare muritor înainte de ceasul morţii lui. Gândind el aşa, îşi aduse aminte şi de furnicile din drum, pe care le-a aşteptat să treacă, ca să nu le omoare, fără însă să-i vie îel gând că tocmai aceste vor fi mântuirea lui. Frământându-şi el aşa creerii cu felurite gânduri* adormi greu, fără să voiască. www.dacoroniamca.ro ALBiNA 805 După mai multă vreme simţi el prin somn, că-1 pişcă ceva usturător. Trezinclu-se atunci din somn, văzu că din temelia zidului celui puternic, în care eră închis, picau sfărmături mici de ţernă şi se arătă o gaură mică. Privind omul nostru mai bine,, văzu o mulţime de furnici care cărau pe întrecutele ţărna şi lărgi au gaura. Bucuria lui n’a fost proastă, când a văzut aceasta! îndată începu şi el a trage ţărână cu amândouă manile şi a scoate pietre din temelia zidului şi în scurtă vreme lărgi gaura aşa de tare, încât putu să iasă printr’insa din închisoarea sa, în care îl aşteptă moartea. Cum s’a văzut scăpat, a căzut în genuchi şi a. mulţămit lui Dumnezeu cu lacrimi în ochi de bucurie. După aceea se ascunse bine şi aşteptă aici în ascunzişul său, până ce fură izgoniţi duşmanii din ţara sa. Pe urmă ieşi de aici, se duse la gospodăria lui,, pe care o găsi aşă cum a lăsat-o, nejăfuită de ■uşmani, şi trăi mai departe în pace şi linişte-Omul acesta obicinuiâ de atunci să zică ori şi cui- «Fă bine, că bine găseşti!» (După broşura: Istorioare pentru copii. Partea Il-a 1908. Cernăuţi). Vasile Halintescu- Cărţi primite la Redacţie. Preot I. V. Raiculescu, Către Enoriaşii săi. A 6*a cărticică. împărţită gratis. Turnu-Severin. Tipografia Samitca şi Baraş. 1909. Broş. de 17 pg. Dr. M. Cealâc, Dare tle seamă asupra activităţii medicilor şcolari pe anuL şcolar 1907 — 1908. Din raportul prezentat cl-lui Primar al Capitalei. Buc^ Tip. «Universala» 1909. Broşură de 42 pag. D. /. Farcaşanu, agronom şi M. Lupescu, învăţător. Creşterea pomilor* (pe înţelesul ţărănimii). Bârlad. Tip. Lupaşcu. 1909. Broşură de 58 pa-gine. Preţul 25 bani. V. Lunkevici, Viaţa caznică a animalelor, traducere din ruseşte de dr I. Duşcian. Biblioteca Românească enciclopedică. Socec No. 62. Preţuk 30 bani. (juy de Maubassant, Petru şi Ioan, roman, tradus de N. N. Beldiceanrt Eibl. românească enciclopedică Socec. No. 64 — 67. Preţul 1 leu. www.dacoromanicajo S04 AL RIN A CRONICA. CUM S’A SERBAT SCMICCNTENARUL UNIRII în comuneie rurale. Judeţul Mehedinţi: Bârlogcni Siângăceana. In seara zilei de 25 Ianuarie a. c., ora 8, s’a făcut o frumoasă serbare, cu teatru şcolar, în localul şcoalei, după programul următor : Cântece corale («Doina», «Imnul Regal», «Horă Unirii «Românul», «Ca o zi de primăvară», «Ciobanul»,); poezii («Pui de lei», «De pe vremea Fanarioţilor», «Pocăinţa beţivului», «Beţivul»); piese («Răsboiul Romanilor cu Dacii», «Unirea ţărilor») dialoguri («Libertatea»); cuvântări ale d-lui M. Vlădulescu, învăţător, despre vremea Fanarioţilor, despre libertate, despre unirea principatelor. Judeţul Mehedinţi: Ciovârnăşani. La ora 10 şi juni. Te-Deum în biserica din localitate. Răspunsurile date de corul do adulţi şi elevi. La ora 1 şi juni. d. a. serbare în localul cel nou al şcoalei: imnul naţional; cuvântarea d-lui I. Trandafirescu, învăţător ; piese de teatru: Intre Mama şi surori, piesă naţională de M. V. JPopescu, Unirea de Gli. D. Mugur, (din Albină); poezii: «Fraţii JFârşeroţi», baladă Macedo-Romană, «Peneş Curcanul»-, dialoguri; jocuri: «Hora Unirei,» Hora Meseriaşilor; poesii şi cântece patriotice. Apoi cuvântarea Pr. C. Ionescu, din Şiseşti. Judeţul Muscel: Lconlcui. La 2 p. ni., elevii şi elevele şcoalei, sub conducerea învăţătorilor soţii Diaconescu, urmaţi de populaţie, an pornit la biserică, unde s’a oficiat Te-Deum, dându-se răspunsurile de către corul şcoalei condus de dirigintele Diaconescu. S’au dus apoi la primărie. Acî s’a făcut serbarea: «Trăiască Regele», executat de elevii şco-lei pe 3 voci; cuvântarea d-lui Septimiu Mureşeanu, administrator comunal, cuvântare despre origina poporului român, de d. I. Diaconescu, institutor; coruri şi poezii: Pe al nostru steag, Zâna României, Secerişul, Patria, Cântec ostă esc, Românul, Plugar şi ostaş, Românul dela Pind, Patru zeci ani de domnie; apoi «Visul României», piesă executată de elevi şi Hora Unirei, cântată •şi jucată de elevii şcoalei. In fine cuvântări ţinute de d-nii Gh. Isbăşescu, magistrat local şi I. Diaconescu. Judeţul Muscel: Jngur. La orele 9,30 dim. Te-Deum la biserică, urmat de o cuvântare ocazională citită de preotul Ştefânescu. La şcoală serbare: «Imnul Regal», piese («Deşteptarea şi unirea Ţârilor Române» ş. «Moş Ioan Roată şi unirea» publicate în revista «Albina»), danţuri («Hora unirii»)’. www.dacaromanica.ro ALBINA 8 Op Judeţul Neamţu: Pipirig. Te-Deum la biserică, urmat de o cuvântare a d-lui V. Vasiliv» La şcoală cuvântarea d-lui Tomescu; cântece naţionale şi populare. Judeţul Prahova: Drajna-de-sus. La 10 a. m. Te-Deum la biserică. Corul şcoalei a cântat răspunsurile. La 1 şi juni. p. m. serbare la şcoală în prezenţa a peste 200 săteni: Imnul Naţional; cuvântarea d lui D. Bazilescu, învăţător: a d-lui Popescu ih'ajna, advocat; apoi cântece, recitări, piese de-teatru:«Sunt Ro mân cu fală în lume,» «Moş Ion Roată» de Mugur,. «Pe al nostru steag e scris Unire,» Tricolorul, «Trădarea de Patrie, de Căpitanul Bacaloglu; «Hora Unirei.» Sătenii au plecat prea mulţumiţi şi mândri de ceeace au văzut şi auzit dela copilaşii lor şi dela învăţătorul D. Bazilescu,. care’de 28 ani a muncit neîntrerupt pentru luminarea poporului, prin ştiinţă şi înaintarea pe calea economică, înfiinţându-le şi conducându-le Banca Drajna, care astăzi are 240.000 lei capital cu 1.354 membri. Judeţul Prahova: Teşita. Pe lângă elevii ambelor şcoli din localitate, a luat parte consiliul comunal şi un mare număr de săteni şi sătence. Te-Deum,. răspunsurile cântate de elevi. Serbare şcolară, în localul şcoa-îei: d-1 C. Ionescu-Trăisteni, a vorbit despre «Unire», elevii şcoalei au jucat piesa «50 de ani dela Unire», au recitat poezii, dialoguri, şi au cântat cântece patriotice sub conducerea învăţ. Sân-dideseu. Judeţul Putna: Câmpurile. Se ştie că în comuna Câmpurile, cătuna Rotileşti e înmormânta t moş Ioan Roată, deputatul ţărănimei în divanul Ad-hoc, pe care-nemuritorul Creangă l-a eternizat în cele 2 scrieri ale sale. La mormântul acestui ţăran toţi au contribuit de s’a ridicat o cruce-de marmoră cu o frinoasă inscripţie. Disdedimineaţă, sute de ţărani se îndreptau spre biserica din Rotileşti unde toţi preoţii din plasă au oficiat serv. liturgic. Răspunsurile au fost date do corni bisericesc din Soveja sub conducerea maestrului G. V Ar~ ghir, învăţător. Preotul Arglrir din Soveja şi învăţătorul N. Răileanu din Vi-zantea au ţinut predici despre însemnătatea zilei. La mormânt s’a oficiat un parastas spre veşnica lui pomenire, iar înv. P. An-ghel şi G. Vâlcu, au ţinut discursuri ocazionale, scoţând în relief "diferite faze din viaţa cea întru totul morală a lui moş Roată. După amează şi seara s’a dat serbare populară de către şcoa lele din Câmpuri şi Soveja: piese «Cinei, Cinei» şi moş Ion Roată r cântece; danţuri naţionale; cuvântări de d-nii G. Vâlcu, G. Ar~ ghir şi N. Răileanu, înv. şi student la Universitatea din lena. www.dacaromanica.ro 806 ALBINA Familia regală la Sinaia. In ziua de 20 Aprilie Familia Regală a plecat la Sinaia, unde va lua reşedinţă pentru câtăvâ vreme. Asociaţiune de comune. Din iniţiativa prefectului judeţului Vlaşca, s’a pornit o frumoasă în--cercare în acest judeţ: asociarea comunelor. E vorba ca un număr cât mâi mare, chiar toate, dacă vor voi, să formeze un fel de societate între «le ca să ajute în mod reciproc pentru îmbunătăţiri de tot felul decari ^au nevoie. Se spune că s’au înscris până acum 25 de comune. Pentru cultma zarzavaturilor. 'n judeţul Olt s’a început o stăruitoare propagandă printre săteni pentru ca să se ocupe cu cultura zarzavaturilor. Administraţiunea judeţu-ui dă sprijin puternic acestei propagande, care are de scop a procura rin însemnat câştig sătenilor noştri, acolo unde împrejurările sunt prielnice şi a împiedică eşirea din ţară unor importante sume de bani pe .fiecare an. In multe comune s’au format asociaţiuni în vederea acestui scop. Starea Semănăturilor. După telegramele primite ce s’a trimis din provincie, iată cum se prezintă starea timpului şi a semănăturilor în săptămâna trecută: , Gorj. — Semănăturile de toamnă se presintă binişor. Parte din pomi ■s’au uscat din cauza omizilor din anul trecut, omizi cari s’au ivit şi a-nul acesta în număr foarte mare, deşi sătenii au luat la timp măsuri ■pentru^ stârpirea lor. Viile binişor, fructele şi islazurile cam slab. R.-Sărat— Din cauza lipsei de ploae, în unele localităţi pământul a făcut coajă, şi nu permite grâului sâ răsară şi să crească unde au stag-.uat apele. Grâuele s’au întors şi s’au înlocuit cu alte culturi de primăvară. In «om. Greabănu s’au ivit gândaci la rapiţă. In plasa Boldu s’au ivit insecte vătămătoare la pomii fructiferi şi vii. Locuitorii se Ocupă cu aratul şi semănatul porumbului. Viile sulfatate şi îngropate se presintă Bine, celelalte s’au cam uscat. Suceava. — A fost cald ; semănăturile de toamnă în parte bune ; aratul se face greu. Suhaturile şi fâneţele au început a înverzi. Se simte nevoe de ploae. Vaslui.— A fost rece, apoi cald. A plouat puţin. Semănăturile de toamnă bune. Cele d? primăvară se activează. Islazurile bune. Tutova. Timpul a fost variabil. La 16 a plouat binişor. Viile nu promit a fi bune. Arăturile şi semănăturile continuă. Fâneţele naturale bu-oişoare. S’au ivit insecte vătămătoare la rapiţa de pe moşia Mânzaţi, distrugând pe o întindere de 20 hectare. Brăila.—Timpul a fost secetos, cu vânt. Se simte nevoe de ploae. Se-jnânâturile se menţin, îri câte-va comune s’au ivit gândaci la rapiţă. Prahova.—Timpul frumos. Semănăturile de toamnă promit bună re-•coltâ. Punerea celor de primăvară aproape terminată. Fâneţele naturale şi cele artificiale frumoase. Ziar român osândit. „Gazeta Ţransilvaniei", care apare la Braşov şi este cel mai vechiu din toate ziarele româneşti, a fost pedepsită pentru că a publicat un articol în care vorbiâ despre drepturile Românilor din Statul unguresc. Editorul ziarului a fost osândit la 4 luni închisoare. Naşterea unei prinţese în Olanda, -Olandezii sunt bucuroşi că, în sfârşit, regina lor, măritată de mai www.dacoromamca.ro » ALBINA 80 T mulţi ani, a dat naştere unui copil: o prinţesa. Astfel s’a asigurat moştenirea tronului, căci acolo se pot urca pe tron şi femeile, cum este şi în Anglia. In alte ţări, ca şi la noi, numai copiii de parte bărbătească pot ocupă tronul- Recnnoaşterea regalităţii bulgare. Guvernul Austro Ungariei a recunoscut noul titlu al suveranului Dul-gar. Ziarele publică o telegramă pe care i-a adresat-o d-1 d’Aerenthal,. cancelarul Austriei, în care îi comunică aceasta. Evenimentele din Turcia. In Turcia se petrecură zilele acestea schimbări mari. ,lj ar-tidul constituţional, aşa numiţii «Juni Turci», a învins desăvârşit cu regimentele sale şi, se vede, neîncrezători în fă- Fosful Sultan AbdulHamid. găduelile cele nouă pe cari le va fi dat Sultanul că nu va www.dacoromanica.ro 808 AT.RTX \ distruge Constituţia, a hotărît să-l detroneze. Au fost însă greutăţi mari, căci la ei Sultanul nu este numai capul politic al tării, ci şi capul religiunii: el e padişah şi calif. S’au gândit că nu este destul ca Parlamentul să pronunţe detronarea lui, ci trebue ca şi corpul preoţesc să se unească, pentru ca nu -cumvâ poporul—care ţine mult la religiune — să se răscoale şi să treacă de partea lui Abdul Hamid. Au trecut câteva zile de grozave îndoelj. Multe telegrame ■cu felurite svonuri s’au publicat de ziarele din toată lumea In fine s’a aflat în mod pozitiv că Abdul Hamid a fost detronat şi că s’a urcat pe tron fratele său Iîeşad-Efendi, care -a luat numele de Mohamecl al Vlea. Dăm în No. de faţă portretele fostului şi actualului Sultan. Dăm asemenea şi oarecari vederi din partea locului, în special moscheea din Constantipol Sf. Sofia, unde se va face de-acum înainte Se-lamlîkul. Selamlîcul este slujba ce se oficiază în fiecare Vineri şi la care Sultanul—ca şef al Bisericii—trebue să asiste. Înainte de Abdul Hamid tot la Sf. Sofia se făcea această slujbă, dar fostul Sultan, fiind om foarte temător, a schimbat obiceiul şi a decis să se facă ceremonia la o biserică (Ilamidie) aşezată la doi paşi de poarta palatului, astfel ca -să nu fie nevoit să străbată oraşul. Mohamed V, nou! Sultan. www.dacaramanica.ro Moscheea Sf. Sofia. Legenda I nncrilif 2 ItilidX. 3 ■ ftvitroUm ^ ‘i ■ Rus ^ 5 - Mancei V ", Eng/ei Planul Constantinopolului şi ai împrejurimilor. www.dacoramaiiica.ro rMMCTCBn’ Poarta Palatului Dolmâ Bage? (Locuinţa noul iţi Sultan). www.dacoromamca.ro ALBINA 811 Noul Sultan este om în vârstă: cam de 60 de ani. El a iost până acum disgraţiat, ţinut ca şi arestat, fiind supra-veghiat de-aproape, pentrucă fratele său se temea să nu-1 răstoarne. Se spune că este un om învăţat, că era cu tot sufletul partizanul ideilor nouă constituţionale şi că va domni ca adevărat suveran constituţional. Abdul Hamid a fost transportat, cu o parte din haremul său, la Salonic, unde a fost aşezat într’o vilă, care-i va aservi ca închisoare până la sfârşitul vieţii. ----------------------- P a g i n a glia m e & ţ ă. „După faptă, platău. Pungăşescu eră un tânăr foarte de treabă, dar avea cusurul să cam tragă la stânga pe unde putea... într’o zi, mergând pe stradă, zăreşte o bucătăreasă care se întorcea din piaţă cu coşul încărcat. Trebue să fi fost multe lucruri bune, căci se vedea după chipul cum mergea femeia că eră tare greu. www.dacoroinaiiica.ro 812 ALBTNA Cum s’a gândit cinstitul Pungăşescu ? Dacă am putea să. ciupim ceva ? E adevărat că stă un gardit colo, dar el stă la colţ şi n’are să bage de seamă. Zis şi făcuţi.. Se apor-pie binişor de coş şi începe să ridice uşurel capacul, vârf mâna ca să apuce ceva. In primul moment eră foarte bucuros. Nu mai treceâ nimeni pe stradă, gardistul în adevăi’-nu se uită spre el. De-odată simţi că-1 strânge cineva tara de mână ca cu nişte cleşte... Dă să tragă mâna şi haţ!._ alt cleşte l-apucă de nas... Vă închipuiţi că a dat un ţipăt de durere. Bucătăreasa s’a oprit şi s’a întors să vază ce e. Gardistul a alergat şi el. . Iar bietul Pungăşescu, după ce cu multă greutate au desfăcut picioarele racului de mâna şi nasul lui, a fost condus la secţie, fiind prins când încercă să fure... După faptă, plată... Moş Glumiri. ------------------------ www.dacoromanica.ro STEfll)fl“ Societatea «Steaua» are de scop a lucra pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţa contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresă d-lui Spiru C. Haret, strada Verde' Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, Ioan Kalinderu, Membru al Academiei Ro~ mâne.— Vice-preşedinle, Sara Şoiiiănescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier,' Spini C. Haret, Ministru, profesor universitar. — Secretar, Con st. Banii, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii : l’otre (hirboviccanu, Administrator al Casei Sf-Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. Dimitrescu Procopie, senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlădescn, fost Ministru, profesor universitar; (trista S. Ncgocscit, fost administrator al Casii Şcoalelor, profesor secundar; Pom pi li o Eliade, pro. fesor universitar.— Cenzori, Const. Aliniăneştcann, mgriwer de mine; Preotul econom Const. lonescu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor. Membri însorişi şl ootlzaţlunl plătite (urmare). *Lucreţîă Alexiu (Craiova), 2 lei; Ath. I. Saloviu (Craiova), 2 lei; G. lonescu (Craiova), 2 lei; Ioana M. Nicolaescu (Craiova), 2 lei; I. Cor-eovianu (Craiova), 2 lei; Ioan I. Georgescu (Craiova), 2 lei; P. Petru-ţian (Craiova), 2 lei; I. Barbianu (Craiova), 2 lei; Ana St Constanli-aiescu (Craiova), 2 lei; Maria P. lonescu (Craiova), 2 lei; Teodora G. Demetrescu (Craiova), 2 lei; Teodora I. Mitroescu (Craiova), 2 lei; Ana Panait (Craiova), 2 lei; S. Spnlbereanu (Craiova), 2 lei; V. Anastasii! (Loco), 5 lei; I. S. Teodorii (Loco), 2 Ici; N. Poenaru Z. (Loco) 5 lei Cocea Ernest (Loco), 2 lei; C. Matzarini (Loco), 3 lei.; St. Luchianu (Loco), 2 lei; Dem. CovLseu (Loco), 2 lei; G. G. Longinescu (Loco), 5 lei; Gliurgon (Loco), 3 lei; Pr. Gli. Despinescu (Bacău), 1 leu; Gh. I. Chelaru (Loco), 2 lei; Eliza Chelaru (Loco), 2 lei; Lucreţia Bejenaru (Loco), 2 lei; Ioan Bunescu (Loco), 2 lei; Gr. Teodosiu (Loco), 2 lei; Alex. G. Doinaru (Loco), 2 Ici; Fotache Teodorescu (Loco), 2 lei; Aurel iiircea (Craiova), 4 Fi; Ştef. Velovan (Craiova), 3 lei; N. Georgescu (Craiova), 4 lei; I. Păsăreanu (Craiova), 3 lei; C. Holban (Craiova), 3 lei; Aurel A. Suciu (Craiova), 2 Ici; D. Demetrescu (Craiova), 2 lei; I Liălănescu (Craiova), 2 lei; Ilie Jianu (Craiova), 2 lei; Gh. Protopopescu (Craiova), 2 lei; C. Jianu (Craiova), 2 lei; Anton Simescu (Craiova), 2 Iei; Marin Florescu (Craiova), 2 lei ; Anastase Georgescu (Craiova), 2 lei: Elevii cl. I ai şc. normale (Craiova), 9,35 lei; Elevii cl. IV. ai şc. normale (Craiova), 3,55 lei; Elevii cl. V. ai şc. normale (Craiova), 2,60 Jei; Gh. Adamescu (Loco), o lei; N. Cliiriţescu (Loco), 2 lei; Pavel Chi-riţescu (Loco), 2 lei; Angela Zainfirescu (Loco), 2 lei; Numărul membrilor înscrişi în cursul anului 1908 este de 1.295, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 15.780 lei. (Va urma Tn rum irul viitor). ^ -y y y f ' "Ş’1 'V tp *'^ V V y"V V T V www.dacoromamca.ro „VICTORIA" Societate anonimă de asigurări generale şi reasigurări IN BUCUREŞTI ^-Direcţiunea Generală: 10, Strada Doamnei 10 — ----o--- CAPITAL STATUTAR LEI 5 000.000 I NT AI A EMISIUNE LEI 1.000.000 SOCIETATEA ASIGURĂ: a) contra pagubelor cauzate de Incendiu şi Explozie, precum şi în contra Tempestei şi Ciclonului; b) asigurări asupra Vieţei şi Rentei viagere ; o) contra pagubelor de Transport maritim, fluvial şi terestru; d) contra pagubelor cauzate de Grindină la cereale şi vii; e) contra accidentelor corporale şi a consecinţelor răspundere! civile; f) contra pagubelor provenite din Mortalitatea vitelor; g) contra spargerii oglinzilor, geamurilor şi firmelor de cristal, etc. Societatea «VICTORIA» asigură în mod gratuit clădirile in construcţiune până la punerea acoperişului, iar in- formaţiuni mai detaliate a se cere Direcţiunii societăţii. Reprezentanţa generală Bucureşti, str. Karagheorghevici, 3-