Anul XU
Nu. 24
15 Martie 1909.
Lj-tare în fiecare 'Durpinecă
‘ \ ™~r Jf
CO^'pTfJL DE jŞpfCTIE: IOM KALINDERU
P. Qârbovlceanu
P* Dulfu
O. Coşbuc Q-I P. V. Năsturel Oh. Adamescu (. Otescu
r. S. n.oga | N. NIcoIaescu Gr. Teodosslu Cj C. P.-Taşcă
Redacţia şi Admini3tWWWMaCftirMmrtnie^«tfo. 9. —BucureşU.
21.SC3.

Clu$&
Anul XII.
No 24.
15 Martie 1909.
«şs^ş*
©
ALBINA
Revistă Enciclopedică Populară
Abonamentul în ţara je an lei 5 Abonai . în străinătate pe an lei 8
„	„	„ pe 6 luni „ 3 Un ttiuuăr............15 bani.
tm Pentru anuneluri 1 laţi linia. iUUo4 Îîoltate, S bani cuvântul,
JVtan us*r*®teA^ ja^utl^eate
se ard.
SUMARUL.:
Biserica română: Circulară către preoţii din eparhia Mitropoliei 4^^%Moldovei.
Medicină-Higienă : Câteva primejdii sociale, conferinţa d-rului H. Bot eseu.
Literatură: /. Dragoslav, In faţa Plevniţei (sfârşit).
Partea ştiinţifică: /?., Porumbieii fotografi. (Cu 2 ilustraţinni: Po-rînnbiel cu aparatul fotografie atârnat la gât.—Fotografie prinsă în sbo-rul porumbieliilni).
Economie rurală : U 5. Moga, Lucrările agricole în luna Martie: Trifoiul roşu şi cel alb, lucerna; Visdeiul şi sparceta; Cultura ir i-«ftM^lui Şi a cânepei; Lucrările viei ; In grădina de pomi; In grădina de legume; Vitele de muncă; Vacile şi oile; Porcii; Albinele; Paserile de curte.
Excursiuni şcolare: Ionel Rarincescu, Excursiunea în Transilvania făcută de elevii liceului „Unirea" din Focşani. — Sfârşit: —(Cu 2 ilustraţinni: Castelul Regelui Mate iu Cor vin din Huiiiedoara.—Costum din Sfilişte).	.
Bibliografie : Cărţi primite la Redacţie. — Revistă nouă. — Ger., Qgfi^fc.Piese de teatru şi lectură pentru tinerime de Toma Dicescu", dare dc seamă
Sfaturi practice: Elena M. Demetrescu, Sfaturi pentru gospodine: Tocană naţională.
Din ziare şi reviste: La poştă.—Datina vitelor de a linge. — In-potriva păduchilor la porumbei.—Cerşetorul şi chiriaşul.
Cronica: Cum s'a serbat semicentenarul Unirii în diferite oraşe
^Sy^^aie tării: Focşani. Adjud. Galaţi. Tecuci. Bârlad. Ţârgu Ocna. Ba-
«sas*

cău. Huşi. Vaslui. Piatra-Neamţ. Hârlău. Mihâileni. Botoşani. Do-rohoiu. *	. j
Corpurile legiuitoare: Şedinţele Senatului şi ale Camerei dela 2 Martie la 7 Martie.
Inundaţiile din ţară.—Conflictul austro-sârb.
Pagina glumeaţă: Moş Glumici, Porcii lui Păcală. (Cu 3 ilustraţinni).
Suplement: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 37 dela 15 Martie.

www.dacoramazrica.ro
Circulară iii» preoţii dig eparhia Mitropoliei Moldovei.
Cucernice 'părinte,
Conferinţele sau întrunirea la un loc a oamenilor de ştiinţă, de toate specialităţile, este cel mai lesnicios mijloc pentru înavuţirea cunoştinţelor lor, în îndeplinirea sarcinei ce o au în societate. Pe acest considerent, preoţimea altor ţări, încă de mult, şi în timpul din urmă şi în unele părţi din ţara noastră a început a se întruni în conferinţe pastorale cel puţin odată pe an.
In aceste conferinţe se discută diferite chestiuni privitoare la datoriile ce preotul are de îndeplinit în mijlocul şi pentru folosul poporului. Şi s’a dovedit cu prisosinţă că din întrunirea preoţilor în aceste conferinţe şi din discuţiunile urmate acolo, s’au obţinut cele mai fericite rezultate, aşă că chiar preoţii cei slabi ş’au înmulţit cunoştinţele lor şi au devenit preoţi pricepuţi şi harnici pentru binele poporenilor lor.
Se înţelege de sine că preoţii în toată vremea, ca oameni de şcoală şi iubitori de ştiinţă, trebue să citească şi să lucreze necontenit, pentru ca astfel să fie cât mai bine pregătiţi şi să poată să-şi alcătuiască subiectele tezelor anunţate şi să le poată desvoltă cât mai bine, în conferinţele pastorale, faţă de ceilalţi tovarăşi ai lor de preoţie.
Aşă fiind, am hotărit a introduce conferinţele pastorale în această Eparhie, obligând pe toţi preoţii a luă parte şi a-şi da toată silinţa spre a lucră în mod priceput tezele. Această obligaţiune prevăzându-se şi în lege, de sigur că va fl îndeplinită fără şovăire de toţi preoţii ca o datorie a lor principală, care ese ca cevâ firesc în schimbul sacrificiilor ce ţara face pentru preoţime.
Tezele se vor scrie pe caiete de hârtie, format coli întregi, pentru a fl uniforme şi lesne de cercetat. Veţi cunoaşte că în-şi-ne, Ne vom ocupă şi vom ceti fiecare teză pentru a o apre-ciă; căci, dela buna lucrare a acestor teze vom admite şi hotărî transferarea preoţilor buni, la parohii mai bune, şi a preoţilor slabi, la parohii slabe; cu alte cuvinte: lucrarea tezelor, dezvoltarea lor în conferinţe, munca pricepută în parohie şi
www.dacoromanica.ro
630
ALBINA
purtarea cea bună a preoţilor, v unica şi singura măsură după care ne vom călăuzi pentru a da fiecărui preot ceea ce i se cuvine, după meritele lui.
Iată tezele cari vor fi lucrate de preoţi, începând chiar acum şi care se vor desvoltâ în zilele de lb şi finele Junei August viitor 1909:
I.	Cum trebue să se poarte preotul pentru a şi păstră
autoritatea pastorală şi demnitatea lui	, de care
are absolută nevoe spre a fi vrednic de chiemarea sa Societate.
II.	Relaţiunile între preotul şi intre învăţătorul sătesc şi rolul ce are fiecare din ei în popor, spre a putea acluce foloase ţârei şi neamului.
III.	Cari sunt mijloacele prin care preotul ar puteă îndrumă pe ţăranul nostru cătră o muncă mai spornică şi înbunătăţirea condiţiunilor de trai.
IV.	Cari sunt patimile de care sufere poporul nostru şi cari ar fi mijloacele prin care preotul poate să le combată.
Aşteptăm cu încredere că preoţimea noastră să-şi dea toată silinţa ca să se prezinte cât mai bine la viitoarele conferinţe.
Arhiereasca noastră bine-cuvântare, f PIMEN, Mitropolit al Moldovei şi Sucevei. ----------------------------
Câteva primejdii sociale.
(Dintr’o conferinţă ţinută la Ateneul diu Bucureşti, de d-nul dr.
Botescu în seara de 26 Ianuarie 1909).
(Sfjis. omnilor, suntem încă sub întipărirea ce ne-a lăsat în Mi)l| minte serbarea zilei de 24 Ianuarie, când s’a împlinit 50 de ani dela unirea ţărilor surori Moldova şi Mun-v tenia, unire ce a adus după ea un singur stat, România, mai puternic şi mai viteaz ca fiecare din ele luate în parte, căci vorba poetului: «Unde-s doi puterea creşte.» Dar unirea aduce puterea mai ales atunci când cei ce se unesc sunt sănătoşi.
Prin urmare ca din unirea a două ţări, a două popoare de acelaşi neam să isvorască energie, trebue ca acele popoare să fie pline de vlagă, ca oamenii ce le formează să fie vi-guroşi, voinici, sănătoşi atât la corp -cât şi la minte.
www.dacr»mmfl«icfl ra
ALBINA
631
Un mare cărturar şi om de seamă, deputat în camera na-ţiunei Engleze, numit Dlsraeli. zicea:
«Sănătatea publică este reazămul pe care se sprijină fericirea poporului şi forţa statului.»
Fericirea poporului, fericirea fiecărui om şi puterea lui, stă deci în sănătate.
Şi dacă lucrurile sunt astfel, fiecare om pentru a fi mulţumit şi destoinic, trebue să fie sănătos, să-şi apere sănătatea, iar dregătoriile satelor, oraşelor, statelor, să se îngrijească de sănătatea tutulor la olaltă, de aşa zisa higiena publică.
In Bucureşti, în ajutorul higienei publice, sănătăţii orăşenilor, a dat autorităţii comunale şi dă, mai ales de câteva luni, un sprijin însemnat «Societatea pentru protecţiunea animalelor.» Aşa că această societate pe lângă încurajarea ce dă creşterii şi protecţiunii animalelor folositoare, apără în mod direct şi sănătatea omului, după cum vom vedea.
In adevăr pomenita societate, luând, în urma înţelegerii cu Primăria în sarcina sa, serviciul prinderii câinilor vagabonzi şi acela al ridicării cadavrelor animale din oraş, face prin munca ce desfăşură, ca cetăţenii să fie feriţi de mo-lipsirea unor boale dela animale sau dela cadavrele lor.
Boalele pe care le poate căpătă omul dela animale sunt mai cu deosebire turbarea, tuberculoza, cărbunele-dalacul buba neagră şi răpciugă.
Să ne ocupăm numai de două din aceste boale, de turbare şi de tuberculoză.
Se ştie că pricina turbării, ivirii ei într’o ţară, într’un oraş, sunt mai numai câini vagabonzi, fără stăpân; dovadă de aceasta este că acolo unde aceste animale s’au stârpit, turbarea nu se mai arată printre câinii locuitorilor sau la ce, lalte animale ale lor şi nici la om. «Societatea pentru pro-tecţiunea animalelor», căutând a strânge şi stârpi câinii fără stăpân din Bucureşti, luptă deci în contra turbării, ne apără de această boală, care este foartă răspândită la noi.
Este. uşor de înţeles cum câinii fără rost provoacă şi întreţin turbarea într’un oraş, într’un stat.
Câinele fiind animalul la care se arată mai des boala, este destul ca unul dintre ei să fie isbit de turbare, ca în drumul lui, rătăcind pe poteci şi căi, să muşte alţi câini vagabonzi. Muşcăturile lui, ştiut fiind că balele câinelui turbat
www.dacoramamca.ro
632
ALBINA
ca şi a celorlalte animale turbate sau ale omului turbat au în ele sămânţa, otrava turbării, sunt aproape hotărîtoare, făcând pe cei muşcaţi să turbeze.
Câinii muşcaţi nu turbează, după cum se zice în cele 9 zile după muşcare, ci mai târziu, de obiceiu după 25 — 30 de zile. Aceştia turbând împrăştie şi ei la rândul lor boala prin muşcături la alţii şi aşa mai departe.
Ca dovadă că câinii vagabonzi întreţin turbarea, vom da câteva exemple de ceea ce se petrece în alte ţări, în alte oraşe.
Aşa bunioară în oraşul Berlin, în trecut se arătă din când în când turbarea. Cum însă s’au stârpit câinii fără stăpân, boala a dispărut, în cât dela 1883 nu s’a mai văzut nici un câine turbat. La Vienaşi Londra din aceeaşi cauză, turbarea la câini nu s’a mai constatat de ani de zile, tot asemenea şi la Buda-Pesta şi în toate oraşele mari din occident
La Paris numărul câinilor turbaţi a scăzut din an în an, potrivit cu numărul câinilor vagabonzi prinşi, în cât din 560 de cazuri dovedite în 1901, s’a ajuns ca în 1907 să nu se ivească decât 10 câini turbaţi.
In multe ţări ca Anglia, Danemarca, Suedia, Norvegia, Elveţia, boala a dispărut aproape cu totul, aşa în toată Elveţia în 1908, nu a fost decât 2 câini turbaţi pe câtă vreme la noi, numai în Bucureşti au fost 72.
(Va urma).
Porumbieii fotografi.
Din articolele pe cari le am publicat în numerele trecute ale «Albinei» cu privire la porumbiei (1) s’a putut vedea că unele soiuri de porumbiei au aşa extra ordinară ţinere de minte a locurilor pe unde trec şi aşa de minunat simt unde se află cuibul lor în cât se pot întoarce dela depărtări foarte mari acasă. Aceste însuşiri au fost folosite de oameni, cari i-au prefăcut în curieri. Au fost împrejurări când numai corespondenţa prin porumbiei
(i) „Albina" Anul XII No. 8, 9. 10, articole de d. Al. Vântul.
www.dacoromanicajx)
ALBINA
633
era cu putinţă. Astfel, în vremea când Parisul, în anul 1870, era înconjurat de armatele germane, cei închişi în oraş comunicau cu cei de afară prin po-rumbiei: scriau pe hârtii anume corespondenţa, aceasta eră redusă cu un aparat special aşâ de mult în cât încăpea pe o hârtie de nimica toată şi hârtiuţa eră legată- de gâtul sau sub aripa unui porumbiel şi astfel se făcea înţelegerea.
S*a întâmplat de multe ori că porumbieii au întârziat mult. De ce? Pe unde au fost? Imposibil să ştii...
Pornmbicl cu aparatul fotografic atârnat la gât.
(după revista : L’îllustraiion).
Atunci i-a venit unuia —îi zice Iuliu Neubronner — ideia următoare: Se ştie că există aparate de fotografie numite instantanee, cari pot să ia foto-
www.dacoromanicaxo
934
ALBINA
grafii ale animalelor cari merg iute, ale unui drum de fier, etc.
Dacă obiectul de fotografiat se poate mişcă şi aparatul stă pe loc, va fi cu putinţă şi contrariul: să stea pe loc obiectul şi să se mişte aparatul. Acest aparat, dacă. l-ai legă de gâtul unui porum-biel şi dacă l-ai face să opereze automatic la intervale anumite şi să schimbe plăcile automatic, a-tunei porumbielul ţi-ar aduce fotografii de prin locurile pe unde a trecut.
Potogralie prinsă în zborul pornmbielnmj.
Clişeurile sunt desigur mici, dar există mijloace ca să se mărească.
S’au făcut încercări şi au clat rezultate foarte bune.
Dăm acî, după revista «L’Illustration» chipul unui porumbiel cu aparatul de gât gata să plece — şi o vedere mărită după o fotografie scoasă de maşina unui porumbiel în timpul sboruiui.
/?.
www.dacoromamca.ro
In faţa Pleyniţei.
(Sfârşit).
^4S^jJ|eduta Turcilor eră încă în pâcla de toamnă şi în fu-jS^jpr mul tunurilor trase de dimineaţă, şi acolo par’că eră [($&■&> cevâ ce cocea ca o bubă, că nu se simţea viaţă.
Mai sprinteni decât căprioarele, cu	înainte
* şi cu căpitanul Năstase după el, am suit parapetul nostru.
Când să dăm pe povârniş, Turcii cu toată ceaţa, dela avant-posturi, ne văd şi dau semnalul.
Şi unde nu începii, măre, o ploaie de gloanţe, cum te-ar bate iarna viscolul când mergi împotriva lui, şi răpăelile lor păreau ca un acoperiş de draniţă aprins ; iar ghiulelele vâ-jăiau ca furtuna printre plopi şi se învârteau printre noi ca mistreţii sălbateci, spărgându-se cu pocnet de trăsnet, ca nişte harbuzi, împrăştiind cu mâruntaele lor de fler, moarte, în dreapta şi în stânga.: soldaţii, gradaţii, ofiţerii cădeau ca bătuţi de uragan ; vaetele, strigătele, abea se auzeau; pământul se cutremură; văzduhul gemea, de părea vaetul îndurerat al ţării ce o călcam; iar cei rămaşi se scăldau în foc, fum şi schijă ca nişte umbre sufleteşti într’o pedeapsă de ispăşire, pe când Maiurul de furtuna gloanţelor, a fost silit să-şi pue două hârleţe la ochi.
Eu care eram lângă dânsul, de odată îi văd calul slobod, şi pe el, nieăiri. Mă înturnai să-l caut, dar... de unde?. Par’că intrase în pământ. Când numai că-i aud glasul; eră în capul coloanei. Şi pe când gloanţele şi ghiulelele făceau rânduri de moarte, el ca un urieş strigă: «Nu vă daţi copii!» Ştii, par’că avea toată lumea cu el. Părea vremea de apoi, şi se făcuse o fumărie, de nu vedeâ om pe om; iar steagul sdrenţuit de gloanţe, par’că eră o haină ruptă de calic spânzurată de un par.
www.dacoromamcaio
636
ALBINA
Nu mai era de chip : m’am dus la dânsul de câteva ori şi l-am tras de haină şi i-am făcut semn să treacă mai la spatele noastre din bătaia plumbiloi*. Chiar băeţii l-au înconjurat să-l apere de câteva ori, dar el isbeâ în cine nemereâ cu latul săbiei şi sărea tot înnainte.
Insă din tureatca ciubotei, prinse a forfoti un val de sânge.
—	«V’aţi rănit la picior, domnule	,» îi grăesc eu;
trăgându-1 iar de tunică.
El înainte, ba încă apăsă şi mai tare piciorul.
Dela frunte până pe piept prinse sâ-i isvorască alt râu-şor roşu.
—	V’aţi rănit la cap, domnule Maiur.
El scoase batista şi udând-o cu nişte rachiu din bidon, se legă la cap, şi luând-o în pas gimnastic, strigă ca eşit din fire: «După mine, copii!»
Ca sania de repede pe gheţuş, suntem ajunşi la şanţul din faţa redutei; iar mai nainte de a-1 umple cu faşine s’a umplut cu trupuri omeneşti.
Mii de fesuri se arătară pe parapet, şi mii de pârăituri răsună.
Băeţii şovăesc şi mai să dea îndărăt.
Căpitanul Năstase, D-zeu sâ-1 ierte, ne ia cu binele : «încă odată, flăcăi*, dar Maturul, ca nebunii cu ochii eşiţi din cap, neştiind ce face, ne sileşte cu latul săbiei. Parte se acăţă-rau pe scări, iar care vrea să ajungă sus, e plesnit de plumbi ori de baionete şi prăbuşit în şanţ.
Rânduri de bâeţi vin de-a pravalul pe icări, care împuşcaţi, care împunşi cu baioneta. Sergentul-major Mihu, care' duceâ steagul, vrând să sară cel dintâiu pe redută, se pră^ buşi şi el plin de sânge.
—	Ce-i, domnule, strigă Matur, şi d-ta ?
El arătă că-i rănit la nas, şi în adevăr că faţa lui eră toată
plină de sânge.	.
Atunci Maturul cătrănit smulgându-i steagul, se şi acă-ţără ca o mâţă pe o scară şi se sui sus.
Văzut-aţi vreodată cum foşcăluesc gândacii pe un lemn, dau buzna unii peste alţii să ajungă mai repede unde vor, aşa şi noi, când îl văzurăm, sus, pe comandant, ne prididirăm spre redută, îmbărbătaţi acum de dorul de biruinţă, de necaz şi de steagul ce fâlfâiâ cu pajura aurită, şi un «ura» îngrozitor eşi din pieptul a sute de voinici, când văzurăm steagul împlântat sus.
Deodată se aud mii de guri strigând «Alah!» şi împuşcăturile încetară, valurile de fum se împrăştiară mânate de vânt şi fesurile pieriră
Mai repede ca un iepure fug şi eu până de-asupra redutei şi... ce să vezi ? Turci cu cai, cu tunuri, cu muniţii, fugeau ca nebuni, strigau, se uitau îndărăt şi dădeau buzna unii peste alţii; iar tunurile şi călăreţii nu mergeau pe pământ
www.dacoromanicajo
ALBINA
637
ci pe drum viu de trupuri omeneşti. «Sus! sus!» strigarăm la cei din urmă, şi goarnele de isbândă sunară,
Atunci să mai fl avut cinci sute de oameni, şdraveni, o-diliniţi, ce colb nu aveam să dăm în păgâni!
Dar iată că pe un dâmb de parapet se arătă un Turc, că sună din trâmbiţă şi face din mâini, apoi cade lat.
Pe semne, păgânii, văzându-ne aşâ de aprigi, au crezut că suntem mulţi şi de aceia au prins a o tuli.
Dar văzut-ai cum vine cu muget clocotitor o apă oprită de stăvilar, aşâ se revărsă asupra noastră valurile de arapi şi turci, urlând,«Alah ! » şi mai ştiu eu ce. Şifurtuna de gloanţe începu să se înărue asupra noastră.
— Domnule Maiur, strigă mulţi, nu-i chip... Şi cât să o ia înapoi.
Dar el era pe redută şi apucând o goarnă începe a striga ajutor. Şi de ciudă şi de mânie sare cu căpitanul peste Turci strigând: «După mine, flăcăi!» Câteva sute îl urmează, mulţi sar peste păgâni, dar mulţi se aştern la pământ. Turcii năvălesc pe parapeturi.
Ce folos că s’au pornit două regimente într’ajutor, dar Turcii au prins aşâ o ploae de foc de straşnică, că s’au aşternut şi aceia la pământ.
Iar în şanţ şi pe parapet omorul eră pe capete. Un soldat luptă cu zece Turci şi poate cu o sută. Şi erâ o harma-lae de par’că eşise toţi dracii din iad. Din sgomotul tunurilor şi al gloanţelor, nu se auzeâ decât: «Nu vă lăsaţi, fraţilor!» «Daţi băeţi!» «Stai. păgâne!» «Alah! Alah!» şi sbu-rau scăfârliile cu fesuri cu tot ca nişte mingi, de trosneâ stratul puştilor de credeai că bat porumb în sat la ei.
Dar cei din şanţ sunt copleşiţi de numărul cel mare al păgânilor şi tăeţi cu topoarele până la unul.
Dintre toate glasurile am cunoscut numai pe-al Maiurului, care a strigat de vre-o câtevâ ori:
—	Nu mă lăsaţi, băeţi, nu mă lăsaţi băeţi!
Pe semne îl canoneau, că Turcii dădeau câte lin picior, câte o mână tocată şi ne ziceâ unii, pe româneşte:
—	Na-vă, băeţi!
Iar de pe parapet câţi scăpaseră dintr’ai noştri, scăpaseră, iar mulţi se încurcară în nişte reţele de sârmă şi de acolo îi luau arapii ca pe nişte sticleţi şi îi măcelăreau.
Printre aceştia era un ofiţer tânăr, săracul. Voind să urmeze pe Maiur s’a încurcat în nişte drăcii de acele, şi îi băgase unul cangea în tureacta ciubotei şi îl trăgeâ ca pe câini, pe când el ţiindu se de un pociumb, să năcăjeâ să scape, şi strigă.
—	Băeţi, băeţi, nu mă lăsaţi.
Atunci eu cu Nicolae a Marandei, cu văru-miu şi cu alţii sărirăm pe el o gloată. Nicolae îl apucă de guler; văru-miu de chinga săbiei; unii apucară cangea; iar eu luând puşca
www.dacoromamcajo
638
ALBINA
de ţeavă şi când isbii în frunte pe un arap buzat şi negru ca tăciunele, s’a dus dea berbeleacul, şi a lăsat şi cange şi tot.
Pământul se cutremură, văzduhul gemeâ ca un uriaş prins de mari trude. Gloanţele ca la început, şuerau, spre redutele noastre, şi anume să nu ne vie nimeni într’ajutor.
La urmă, n’am auzit de cât un jalnic sunet de retragere.
Atunci câţi am putut scăpă, am luat pe ofiţer subsuoară şi cu el la vale pe după dâmburi, pe după mărăciniş.
Mai răriră ăi Turci din noi. Nicolae căzu lovit în spate. Atunci eu am lăsat pe ofiţer altui băetan, şi l-am luat pe Nicolae în spate, dar nu mult, căci eu, când mă crezui scăpat numai ce simţii şi eu o fierbinţeală la picior şi ajuns la şanţ, bietul Nicolae, doar deschise ochi la mine mari turburi făcându-mi semn, cu degetul spre aminte de casă, oftă, şi-şi dădu sufletul. Dar şi mie din opincă îmi forfotea sângele gârlă.
Vre-o sută şi mai bine dacă am scăpat şi ăştia mai mult morţi, cu măntălele şi cuşma ciur de gloanţe şi plin de năduf şi de noroi şi sânge; iar eu mai mult mort.
Când m’am trezit bine, eram în spital la Turnu-Mâgurele într’o cameră cu ofiţerul scăpat, —îi sfârticase cangea puipa piciorului—.
La căpătâiul lui stătea o feinee de ţară, în vârstă, îmbrobodită cu ştergar, şi cu catrinţă.
— «Mamă, vorbi el, către femee, uit’te băeatul care m’a scăpat din cangea harapului». Iar femeea m’a privit cu duioşie şi îndatorire, că fără voe, mi-am adus aminte de ochii mamei de acasă şi cum eram slab, aşâ mi-a venit o tăetură prin inimă şi o slăbiciune, că am leşinat de jale şi numaţ spre seară m’am trezit.
Ion
--------------
Cărţi primite la Redacţie.
A apărut «No. 424 —425» al Bibliotecei'pentru toţi coprinzând: «ÎNDREPTĂRI, roman de d-nul Duiliu Zamfirescu, membru al Academiei române. Preţul 60 bani.
Noul roman e al patrulea din ciclul de romane cari formează Istoria Comăneştilor, şi anume: «Viaţa la ţară, Tănase Scatiu şi In războiu», cari au apărut de asemeni în Biblioteca pentru toţi*
www.dacoromanica.ro
ALBINA
G39
ECSCURSIUNEA IN TRANSILVANIA
FĂCUTĂ DE
elevii liceului „Unirea" din Focşani.
(Sfârşit).
doua zi Luni 30 Iunie suntem în orăşelul O-răştie. Aci vizităm banca, ca pretutindeni o laudă pentru Români, vizităm piaţa precum şi cele mai de seamă instituţiuni. Apoi plecăm cu trăsurile la o staţiune de băi din apropiere, Geoagiu, cale de trei ceasuri în mijlocul unor poziţiuni foarte frumoase pe culmea Feredăului. In calea noastră pe un pod de fer trecem Mureşul ce-şi duce la vale unda sa liniştită în murmur fermecător, apoi urcăm dealul pe un drum cotit şi prăpăstios de toată frumuseţea. Jos vale adâncă şi repede cu cărări şerpuitoare ca nişte panglici argintii ce se pierd din ochi în ascunzătoarea tufişurilor răzleţe, iar sus clinul dealului cu verdeaţa pădurilor întinse. Tăcere peste tot şi numai din fundul văii răsbate sgomotul înnăbuşit de apă al unui pârâiaş ce-şi scutură puternic coama spumoasă. Aci petrecem câteva ore în libertate şi în mare veselie la umbra bolţei de frunze plină de taină şi tocmai noaptea târziu ne reîntoarcem în Orăştie învesmântaţi de lumina dulce a lunei şi pe deplin încântaţi de farmecul călătoriei.
Marţi 1 Iulie ne aflăm în Huniedoara, unde vizităm castelul Huniazilor, clădit pe stânci şi înconjurat de apa Zla-ştii. Din turnurile lui înnalte privirea fermecată de mân-dreţea priveliştelor frumoase din toate părţile, sboară până departe în adâncul zării. Acest castel mândru de ceea ce a fost odată îşi leapădă pe deplin haina trecutului povestitoare de multe lucruri frumoase şi interesante, căci astăzi înţelepţii Unguri îl lipsesc de toate comorile trecutului său prin o te meinică restaurare, deşi ar putea fi, zic ei, un tezaur de baştină al naţiunei lor ! Apoi ne îndreptăm spre marea fabrică de fer a statului, unde mulţimea de lucrători mai toţi Români, lucrează din greu şi se prăjesc la căldura cuptoarelor enorme de unde ferul şi sgura topită curg în afară ca pâraie de foc. După aceasta, vizităm banca, ce se deosebeşte de toate celelalte din Transilvania prin faptul că-şi are magaziile sale cu grâne de unde pot căpătă ori câncl sătenii cari au nevoe cu simpla obligaţie ca să plătească băncei preţul lor când vor putea împreună cu un mic folos.
După prânz pe la ora 3 străbatem cu un tren de munte
www.dacaromanica.ro
Castelul Regelui Matei Corvin din Huniedoara
(După CQ/ecţfă Antonlu).
ALBINA
641
drumul pitoresc prin mijlocul priveliştilor încântătoare de pe marginea unor prăpăstii grozave, pe unde se întind sate ce se pierd prin fundul văilor, cu casele tupilate la umbra copacilor frunzoşi, cu drumurile netede şi şerpuitoare, până în satul Răchişoara, aproape de dealul unde se află mina din Ghilari ce alimentează fabrica din Huniedoara.
Mercuri 2 Iulie ne aflăm în Arad, un oraş mare şi frumos cu aproape 60 mii locuitori. Aci vizităm, între altele, vestita fabrică de vagoane, demnă de a fi văzută, atelierul de fe-rărie, care promite mult, al unui român D l Vulcu; o mare '• fabrică de făină şi alta de spirt; o frumoasă biserică roma nească şi alta catolică; seminariul român, o clădire măreaţă unde am şi fost găzduiţi, eţc Pretutindeni am fost însoţiţi de mulţi Români precum şi de D-l deputat Ioan Suciu care cu toată dragostea unei inemi româneşti a ţinut să ne facă cât mai plăcute zilele petrecute în oraşul D-sale. O parte dintre noi mai vizitează şi redacţia «Tribunei» unde o Domnişoară ne serveşte pe fiecare cu cea mai mare plăcere cu câte un număr de seară al ziarului.
Două grădini publice frumoase sunt locurile de distracţie zilnică a locuitorilor. Dar cel de promenadă vecinie plăcut \ şi frumos atât ziua cât şi noaptea e minunata stradă prin- i cipală din oraş, foarte largă, cu clădiri şi magazine de toată frumuseţea şi împodobită cu două statui, una a sfintei Treimi, iar cealaltă ridicată de către conaţionalii recunoscători în j onoarea celor 13 generali unguri decapitaţi în 1848, fiind ; capii revoluţiunei contra tronului austriac. In acest oraş, ! deşi mai mare ca Sibiul, se găsesc militari cu mult mai! puţini ca^ acolo, însă aceiaş lume sgomotoasă şi veselă pe străzi şi în cafenele luxoase şi pretutindeni aceleaşi chipuri zâmbitoare şi vioaie.
Vineri 4 Iulie cu un tren motor vizităm satul Şiria şi vestita podgorie dela Magherat unde petrecem, câtevâ momente fericite în casa ospitalieră a D-lui Popescu ce ne-a i primit cu toată inima. Mulţi Români au ţinut să sărbăto- ■ rească cu mare dragoste cât mai înnălţător întâlnirea de câtevâ clipe dintre fraţi, iar D-l deputat Ştefan Popp, ros-} tind câtevâ cuvinte pline de entuziasm şi cu o dreaptă judecată a momentelor în cari se găsesc astăzi Românii 09 pretutindeni, ne urează bună venire în mijlocul D-lor cu acel farmec Oratoric ce se revarsă din plin asupra audito-: rului.
i
Sâmbătă 5 Iulie pe la ora 2 după prânz sosim în Temi-şoara, iarăş un oraş mare şi foarte frumos cu o minunată grădină publică, unde vizităm între altele o mare biserică catolică, câtevâ fabrici de bere, de ghete şi de pălării, etc
www.dacaromanica.ro
Costum din Sâlişte.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
643
A doua zi suntem la Baziaş de unde cu vaporul, prin încântătoarele privelişti de pe albia largă şi domoală a Dunărei— clisura Cazan, o vale minunată mărginită de munţi înnalţi de granit şi pe lângă soseaua Traian şi Szecheny, săpate în stâncă, spre seară ajungem la Orşova între culmile de dealuri frumoase ce se prelungesc din clinul sălbatec al munţilor. Apoi cu trenul prin Vârciorova trecem graniţa pe podul de pe râul Bahna şi în ziua de 7 Iulie ora 1 şi jumătate p. m. sfârşim excursia pe deplin mulţumiţi.
Cele mai frumoase impresiuni s’au întipărit pentru totdeauna în mintea noastră şi niciodată nu vom putea uită acele momente solemne de entuziasm prin cari. am trecut în cursul acestei călătorii. Căci pretutindeni am întâlnit a-devărate inimi româneşti, pretutindeni Românii ne au primit cu braţele deschise cu căldură frăţească şi cu privirea plină de o sublimă duioşie! Şi dacă între genele ochilor am.frământat poate lacrima ce ar plânge soarta frat'.lor noştri de peste munţi, în colţul gurei însăJ a înflorit un zâmbet de bucurie şi speranţă văzând zidul puternic ce l-au format contra orcărui val cotropitor venit din partea duşmanilor!
Ar fi de dorit ca vizitele reciproce de soiul acestora şă se repete cât mai des între fraţii de acelaş sânge, căci pe lângă îmbogăţirea de cunoştinţi folositoare şi impresiuni frumoase ce cultivă în mod sistematic şi temeinic sufletuj, numai astfel se vor putea întări legăturile fireşti dintre dânşii, legături cari în viitor de sigur vor folosi mult!
Ionel Rarincescu.
Sfaturi pentru gospodine.
Tocană naţională pentru 6 persoane.
£00 gr. carne dela pulpă sau vârf de muşchiu . . 0,60
60 gr. grăsime.	—	—	—	—	—	—	—	—	0,15
3 cepe — —	—	—	—	—	—•	-—	—	—	0,15
30 grame sare	—	—	—	—	—	—	—	—	0,02
30 grame bulion sau 15 grame boia — — — 0,10 1 litru apă —	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Total. . . 1,02
Se ia ceapa şi se oaie îr. felii mici. Se pune cu grăsime la un foc domol. Iu timpul cât se rumeneşte ceapa, mesţecăm mereu. Carnea, tăiată în bucăţi mici, o punem peste ceapa rumenită, împreună cu bulionul sau boiaua de ardei. Mestecăm des. Focul îl mâi iuţim. Când începe carnea să se prăjească punem sarea, şi turnăm apă — puţin câte puţin — sau zeamă de carne.
Lăsăm să fiarbă totul până când vedem că a scăzut bine. Servim la masă.
Tocana se mănâncă de obiceiu cu mămăligă.
Elena M. Demetrescu
Dir. şc. de menaj externi.
www.dacoromanica.ro
lucrările agricole în luna jViartie.
Trifoiul roşu şi cel alb, lucerna.
Pământul în cari se seamănă să fi fost bine lucrat şf îngrăşat cu bălegar putred. Semănatul se face prin îm-prăştiere, cu mâna sau cu maşina. Semănătorul să fie om dibaci, căci dintr’o mână încărcată cu seminţe trebue să arunce de 3 — 4 ori. Când se aruncă sămânţa se loveşte cu degetul aratelor, ca să se împrăştie mai bine.
Seminţele de trifoi roşu se seamănă la hectar dela 14— 25 Kgr. trifoiul alb dela 10 —12 Kgr. Trifoiul alb rezistă şi în pământurile şi sărace şi nisipoase. In acest caz se lasă ca păşune pentru vite. Semânţa de lu-cernă se seamănă la hectar 25 — 30 Kgr. Seminţele se aeoper cu tăfălugul sam cu -grapa întoarsă. Dacă avem grapă de mărăcini, se întrebuinţează această grapă. Trifoiul roşu se seamănă 12 — 20 Kgr. seminţe
Yisdeiul şi sparceta.
Se seamănă ca şi trifoiul într’o semănătură de ovăz. Semânta de vizdei se seamănă la hectar dela 20 — 30 kgr. iar de sparcetă dela 400 — 500 litri.
Cultura inului şi a cânepei.
Inul poate să reuşească în ori şi ce pământ, şi după orice plantă numai cât pământul să fie bine lucrat şi bine îngrăşat cu băligar putrezit. Inul se seamănă dela 14 Martie prin împrăştiere. La hectar 200 — 300 Kgr., după cum se seamănă pentru fuior sau pentru semânţâ.
Lucrările viei.
Se desgroapă via : viţa se tae cu costurul. Dacă timpul este prea călduros, tăiatul se face mai mult dimineaţa
www.dacoromanica.ro
ALBINA
645
şi spre seară. Se taie mai întâi coardele timpurii şi de soi mai bune, pe urmă celelalte. După tăiat, via se ară-ceşte. Aracii, cei buni sunt de stejar despicat. După aceea se leagă cu tei netopit. Legatul se poate face în formă de cerc sau în linie dreaptă cu pământul.
După legat, via se sapă. La 1 Martie începe altoitul butaşilor americani cu viţă românească.
In grădina de pomi.
In şcoala de pomi se începe altoitul îndată ce seva sau mâzga a început a se mişcă în pom. Când timpul este rece şi ploios nu este bine a altoi, nici când nu este căldură prea mare peste zi.
In grădina de legume.
Mai întâiu se seamănă mazărea şi bobul, după aceea ceapa, usturoiul şi legumele rădăcinoase. Semănătura se face în rânduri. Lângă casă şi spre miază zi adică în bătaia soarelui se face răsadniţa.
Se sapă o groapă în pământ în patru colţuri, adâncă de 50—70 era. şi împrejurată cu scânduri. Scândura care se află în spatele răsadniţei să fie înaltă de 50 cm., iar cea din nainte de 25 cm. După aceea groapa se umple cu bălegar care se aşează cu o furcă de fer şi se calcă bine cu picioarele. Este mai bun bălegarul de cal, peste el se pun un strat de pământ gros de 25 cm., pământul să fie bun şi mărunţit. Pe urmă răsadniţa se acoperă ctf un geam şi se lasă aşâ 4 — 6 zile. După aceea pământul se potriveşte cu grebla şi se împarte în mici răzoare, pe care se seamănă seminţe de varză, conopide, pătlăgele, etc.
Când este frig, fie ziua fie noaptea, răsadniţa este acoperită, iar ziua când este cald se descoperă. Răsadurile se udă şi se plivesc de câte ori au trebuinţă. Când timpul se încălzeşte mai mult, răsadniţa se lasă descoperită şi noaptea.
Vitele de muncă.
Fiindcă în Martie începe adevărata muncă a câmpului, vitele trebue hrănite bine.
Yacile şi oile, porcii.
Se pot scoate la păşune şi dacă nu e iârbă în destul
www.dacoromamca.ro
6*6
ALBINA
li se dă şi alte nutreţuri uscate. In această lună începe fătarea oilor. Dacă timpul este rece oile trebuesc lăsate să fete în coşar, clacă este călduros, poate făta afară la câmp.
Purceii se înţarcă la 5 săptămâni, când trebue bine hrăniţi cu burueni tocate amestecate cu tărâţe şi cu boabe de secară şi cu făină de secară.
Albinele.
Pe la 9 Martie (Mucenici) sau cevâ mai târziu se scot stupii dela ernat şi se aşează în stupine, când se caută unul câte unul, ca să se vadă dacă se găsesc în stare bună, dacă au ce mâncâ. Toţi stupii trebue curăţiţi cu o pană sau cu o pâslă de orice murdărie. In acest caz stupii se ridică cu gura în sus şi albinele cu ajutorul fumului se fac de se îngrămădesc în fundul stupului. Se taie fagurii mucigăiţi şi se curată de albinele moarte şi de orice murdărie. Se înseamnă toţi stupii de prăsilă şi se îngrijesc bine. Dacă prin Martie timpul este ploios se hrănesc şi stupii de prăsilă dă ca hrană dela 100 —125 gr. sirop sau miere.
Păsările de curte.
Timpul cel mai bun pentru clocit este dela Martie până la 1 Maiu. Când o găină se pune la clocit, se aleg oule cele mai proaspete, cari se cunosc punându-le în apă, oule proaspete cad la fund iar cele stricate rămân la suprafaţa apei.
V.	S. Moga.
Revistă nouă.
In Râmnicul-Vâlcii, din luna luna lui Ianuarie, a început să apară o revistă intitulată „Şcoala poporană a Olteniei, revistă lunară pedagogică, literară şi economică a corpului didactic primar, urban şi rural din Oltenia. “ Abonamentul pentru Învăţători şi preoţi: 4 lei pe an.
---------------------
La poştă.
— Slujbaşul: Domnule, pe scrisoarea ce vrei să o trimiţi nu epusă nici o adresă !
Trimiţotorul scrisorii (gândind aiurea) : Cum ? Trebxie oare să ştie toată lumea cui scriu eu?
www.dacoromaoica.ro
ALBINA
647
TD i xx ziare şi reviste.
Datina vitelor de a linge.
Unele vite cornute au datina rea de a linge tot felul do lucruri, ce le vin în cale. Datina aceasta trebue stârpită fără a-mânare, de oarece prin deasa deprindere, vitele simt apoi mai târziu chiar oare-care plăcere, şi atunci e greu de a le mai des-văţâ. Oile de regulă să pot desvăţâ mai uşor de datina a-ceasta, dacă îndată ce le vedem, ne apucăm şi le tundem, iar de cumva nu se pot tunde din pricina anotimpului prea rece, atunci le despărţim una de alta.
Datina aceasta o capătă vitelo mai cu seamă atunci dacă se leagă în grajd şi acolo să lasă timp uitat une ori, fără a le da la soroc de mâncare.
Un alt mijloc potrivit do a feri vitele de datina linsului, mai este şi acela de a nu le ţineâ tot legate în grajd, ca să le a-jungă urâtul, ci a le mai slobozi şi pe afară în aerul cel proaspăt şi curat, chiar şi pe timpul de iarnă, cu deosebire pe la ameazi, când adecă aerul e mai dulce şi nu e tocmai aşâ frig.
Datina vitelor de a linge mai vine şi de acolo, că unele nu capătă-sare regulat şi astfel ele sunt silite să o caute în toate lucrurile acelea, cu cari vin în atingere. Dacă economul o vede aceasta, atunci desparte vita ce linge şi îi dă cevâ mai multă sare, dar nu cu sdrobul prin ce s'ar putea mări poita de lins, ci pisată mărunt şi amestecată cu făină sau tărîţe.
Datina de a se tot linge vita pe ea, sau pe vecina sa, eslea, păretele, pământul sau alte lucruri ce-i vin înainte, o mai capătă şi din nutreţul prea rău, sau dacă se nutresc tot cu un fel de nutreţ şi aceasta nu li se mai schimbă, dacă grajdul nu ^sa ţine destul de curat, dacă eslele nu se curăţă după flecare nutrire ş. a. Prin linsul acesta, vita vrea adică să introducă oare-care schimbare în trupul său bolnăvicios.
Economul practic trebue să fie deci cu multă băgare de seamă, şi dacă vede, că într’un timp anumit are tot nutreţ de cel rău, să i amestece cu de cel bun şi numai astfel să-l dee vitelor de mâncare.
Cu cât un nutreţ este compus din mai multe feluri de ierburi. cu atât apoi e mai bun şi fânul, ce să face din acelea.
Cu un nutreţ bun, vitele să pot desvăţâ nu numai de datina acea rea de a linge, ci se mai pot tămădui chiar şi de alte boale.
Un bun mijloc de a desvăţâ vitele de lins mai este şi acela de a le ţineâ totdeauna într’un aşternut cât să poate mai proaspăt, de a nu le prea da lătură, cartofi sau napi de nutreţ ci numai fân şi alte nutreţuri mai aspre.
Afară de aceste se mai poate face încercare şi cu apă de var, sare de cuină, cam 90 grame într’o jumătate de litru de apă,
www.dacoromamcajx>
648
ALBINA
sau 15 grame praf de cretă, sau 45 grame sare de glauber ş. a., cari asemenea li-se dau în apă sau tărîţe de câte trei ori pe zi.
Dacă nici după încercările aceastea nu am izbuti, ca să des-văţăm vitele de datina iinsului, atunci mai bine facem dacă le vindem, până când adecă nu slăbesc cu totul. Intr’un asemenea caz tot ne alegem cu ceva cel puţin.
(•Foaia Poporului*).	I.
e-fl»—a
împotriva păduchilor la porumbei.
Dacă voiţi să apăraţi porumbeii de păduchi ori alte insecte, scăldaţi-i de două ori într’un an, primăvara şi toamna, într’o bae caldă făcută din treizeci grame de sulfur de potasă la flecare litru de apă. Acest mijloc simplu şi ieftin ne va scuti porumbeii de neliniştea Ia clocit, prin ce adesea se strică ouăle sau recindu-se puii, pier.
(*Agricultorul>)
CUM S'A	SERBAT SEMICENTENARU UNIRII
în diferite oraşe ale ţării.
Focşani.
In ajunul zilei de 24 Ianuarie, seara, retragere cu torţe. In w piaţa Libertăţii s’a jucat «Hora Unirii.»
(Ne lipsesc alte date).
Adjud.
10 dim. Te-Deum. Manifestaţie pe stradă.—2 p. m. serbare şcolară : cuvântarea d-lui Zaharescu, institutor; coruri; recitări; două piese. — Seara retragere cu torţe.
Galaţi.
In ajun seara retragere cu torţe.
9 dim. Te-Deum. Cuvântarea P. S. Episcop Pimen. Revista trupelor.
Cortegiu la bustul lui Kogălniceanu. Aci, cuvântări: Primarul P. Petrovid, Colonelul Cocorescu. Defilarea trupelor şi şcoalelor.
1	p. m. serbări la şcolile primare.
3.	p. m. Sala Papadopol, serbare şcolară: cuvântarea d-lui profesor; coruri; piesă («Din vremea Unirii»).
Tecuci.
3. p. m. festival militar la Regim. 24 Infanterie: cuvântări ale
www.dacoromanica.ro
ALBINA
649
d-lui Condrachi şi Colonel Belinschi; coruri; recitări; piesa «Curcanii» de Ve’ntura. Toate executate de soldaţi.
Bârlad (1).
23	Ianuarie : Retragere cu torţe.
24	Ianuarie dim. Te-Deum la catedrală. Defilarea armatei şi a şcoalelor secundare de băeţi în sunetul muzicii militare.
2	— 4 Serbare şcolară în aula liceului «Codreanu», după următorul program: Imnul regal, executat de corul şcoalelor secundare şi primare din Bârlad. Conferinţa d-lui profesor D. Va-şiliu Bacău, asupra Unirii. «Hora Unirii», acelaşi cor. «Recitări» de elevi; «Deşteaptă-te Române», acelaş cor. «Romanul», joc naţional, executat de elevii liceului «Codreanu». «Ciocârlia», joc naţional, executat de un elev al şcoalei normale cu acompaniamentul de orhestră. «Potpouri naţional», executat de orhestra şc. normale. «Marş final», executat de aceeiaşi orchestră.
Corul, compus din 300 de elevi şi eleve precum şi orhestra, au fost conduse de dl Oscar Hinche, maestru de violină şi muzică vocală la şcoala normală.
La ieşirea din sală, elevii normalişti au fost aşezaţi în rând şi în frunte cu dascălul lor de muzică, au plecat cântând «Deşteaptă-te Române!» In piaţa «Domnească» s’au oprit şi în sunetul orhestrei şcoalei normale, elevii normalişti şi elevii liceului au jucat «Hora Unirii.»
4 — 6 Serbare şcolară la şcoala profesională de fete «R. Codreanu», sub direcţiunea d-nei directoare Ecaterina Pangrati, după următorul program:
«Imnul regal», cor. Cuvântare ocazională, rostită de eleva-M. Râmniceanu. Hora Unirii, cor. Jocuri naţionale, executate de eleve în costum naţional. Visul României, piesă, executată de eleve, sub conducerea d-rei Victoria Davidescu, profesoară. «Deşteaptă-te Române», cor. !
Corurile au fost conduse de d-1 E. Bulbuc, maestru de muzică vocală la această şcoală şi la liceu.
’ 3 Târgu-Ocna.
Serbare şcolară in sala Otelului Regal.
Bacău.
In ajun: retragere cu torţe.
In ziua de 24 Ianuarie : 10 jum. dim. Te-Deum la Sf. Nicolae. Defilarea trupelor în faţa bustului lui Kogălniceanu.
2.	p. m. la Ateneu, serbare şcolară : cuvântarea d-lui I. Mo-naru, profesor ; coruri; recitări.
Huşi.
23	Ianuarie seara: retragere cu torţe.
24	Ianuarie dim. Te-Deum la episcopie.
2	p. m. sala Teatrului producţie şcolară: conferinţa dr. Lupu, prefectul judeţului; recitări («Românul nu piere», «Blestemul Nistrului», «Doina», «Oltul», «La arme»); coruri («Trăiască Regele», «Hora Unirii», «Tricolorul», «Românaşului îi place», «Deşteaptă-te Române», «Ce te legeni codrule»); piese de teatru («Ioan 1
1) După o corespondenţă specială a «Albinei».
www.dacoromanica.ro
650
ALBINA
Roată şJ Jnirea», «Visul României»); danţuri («Banul Mărâ cine», «Hora Unirei»).
25	Ian. 2 p. m. Serbare a şcolilor primare la Teatru: conferinţa d-lui Antonescu, institutor; coruri («Rugăciune», «Imnul Regal», «Hora Unirii», «Ecoul», «Steagul nostru»); recitări («Ţară steag şi lege», «24 Ianuarie», «Pui de lei»); o piesă («Cuza-Vodă*).
Vasluiu.
24 Ianuarie: dimineaţa : Te-Deum la catedrală; paradă civilă şi militară.
2. o m. gimnaziu ; serbare şcolară : cuvântarea d-lui I. Mitescu, profesor; recitări; coruri; danţuri naţionale.
Piatra-Neamţ.
10 dim. Te-Deum la catedrala Sf. Ton. Delţjare în faţa Grădinii militare.
Serbări la toate şcolile primare.
La liceu conferinţa profesorului 7. Filip.
La 4 p. m. adunare generală în piaţa Primăriei: şcoli, popor. Merg în corpore la locuinţa Doamei Elena Cuza; manifestaţie impozantă; cuvântare a primarului N. Ioaniu; Prinţesa mulţumeşte emoţionată.
Seara iluminaţii şi retragere cu torţe.
Hârlăa.
Serbări ia şcoalele primare. Danţuri.
Mihăileni.
Serbare şcolară, la care s’au adunat şi locuitorii din oraş, părinţi de copii şi alţii.
Botoşani.
24	Ianuarie dim. Te-Deum 1 biserică.
2 p. m. la Teatru: reprezentaţie dată de elevii liceului, elevele externatului, elevii şcoalei ae meserii şi corul batalionului de vânători; cuvântarea d-lui Cosmoc, profesor; coruri; arii cântate de orhestra liceului; piesă («Alegerea lui Cuza); tablou viu («Visul României».
Seara : la cercul didactic : conferinţa d-lui Gheorghiu, profesor.
25	Ianuarie: 2 p. m. serbarea şcolilor primare: cuvântarea d-lui Popovici-Puiu, institutor; coruri; recitări; o piesă («Cuza-Vodă») ; un tablou viu.
Serbare şcolară.
(Lipsesc alte date).
CORPURILE LEGIUITOARE.
SENATUL. — In şedinţa de!a L’ Martie, după ce se votează modificarea unui articol din legea creditului viticol, Senatul lucrează în secţiuni la studiul proectelor depuse. Tot în secţiuni lucrează şi în zilele d< 3 şi 4 Martie.
In şedinţa dela 5 Martie d. Ion I. Brătianu de citirea decretului Regal prin care se arată că în ziua de 4 Martie, demisionând Ministerul,
Dorohoiu.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
651
M. S. Regele a însărcinat tot pe d. Ton I. Brătianu cu formarea cabinetului, că noul cabinet s’a constituit astfel:
Ion I. Brătianu — interne şi ad-interim externe,
Em. Costinescu —finanţe,
Sp. Haret,— instrucţie,
A. Carp,—agricultură şi domenii,
Al. Djuvara,—industrie şi comerţ,
T. Stelian,—justiţie şi ad-interim răsboiu,
V. Morţun,—lucrări publice,
D l C. Dissescu interpelează pe Preşedintele Consiliului în privinţa schimbării ministerului. Răspunde d. Ion I Brătianu.
In aceeaşi şedinţă se votează un proect de lege prin care se suprimă examenul de fine de an la şcoalele primare; apoi se trece la discuţia proiectului de lege pentru organizarea bisericii. ^
După acest proect, conducerea bisericii române o va avea Sfântul Sinod, care va fi autoritatea supremă, dar alături cu el va funcţiona un «consitoriu superior bisericesc». Compus din membrii Sf. Sinod, dintr’un reprezentant al facultăţii de teologie, dintr’un reprezentant al seminariilor teologice, din 17 preoţi de mir aleşi de către colegii \or, din doi ieromonahi aleşi de ieromonahii şi egumenii mănăstirilor de călugări, Consistoriul superior se va ocupă de afacerile disciplinare şi administrative ale bisericii. El va avea supraveghere asupra programelor şi cărţilor didactice ale învăţământului religios; el va propune numirea profesorilor la facultatea de teologie şi la seminarii; se va pronunţa asupra construcţiunii bisericilor ş. a. Alegerea raitropoliţilor şi episcopilor se va face de un colegiu, în care vor intră membrii Sinodului, deputaţii şi senatori, ca şi până acum, precum şi membrii con-sistoriului superior. înainte de întrunirea marelui colegiu, Consistoriul va pregăti o listă de 5 persoane cari îndeplinesc condiţiile şi din această listă se va face alegerea.
După ce/. P. S. Mitropolit Primat, raportor, dă citire raportului comitetului delegaţilor, se începe discuţia generală, care urmează şi în şedinţa dela 6 şi 7 Martie.
Iau cuvântul asupra acestui proiect: P S. Episcop de Roman, d. Sp, Haret, ministrul Cultelor, d. C. Dissescu, I. P S. Mitropolit al Moldovei, CAMERA.—In şedinţa dela 2 Martie s'a discutat proiectul de lege prezentat de d. Ministru al Cultelor şi Instrucţiei pentru înfiinţarea unei comisiuni istorice.
Această comisiune, compusă din 5 membri numiţi de ministru dintre scriitorii cei mai harnici şi mai pricepuţi în trebile de istorie, are menirea să adune şi să.tipărească cronici şi diferite documente istorice din ţară şi din străinătate, necesare pentru deplina şi amănunţita cunoaştere a trecutului neamului nostru.
După ce d. C. Banii, raportorul, citeşte raportul comitetului delegaţilor, vorbesc d*nii N. Iorga, I. Bianu, Tache lonescu şi Sp. Haret, ministrul instrucţiunii şi al cultelor. Inchizându-se discuţia generală, se votează luarea în consideraţie şi apoi se procedează la discuţia fiecărui articol ; în fine se votează legea in total.
In aceeaşi şedinţă vine în discuţie proectul de lege prezentat tot de d. Ministru al cultelor pentru şcoalele de copii mici (grădini de copii).
Şcoalele de copii mici vor primi copii între 4 şi 7 ani. învăţământul acestor şcoli va cuprinde: intuirea obiectelor şi a fiinţelor, exerciţii de vorbire, povestiri, cântări, jocuri, lucrări manuale.
Maestrele se vor numi sau dintre absolventele de şcoli normale sau din aleişcolilor secundare.	.	.
După ce d. N. Mateiuu raportorul, dă citire raportului comitetului delegaţilor, se ia în consideraţie proectul şi se citesc apoi diferitele articole. Nu ia nimeni cuvântul. Yo al nu se poate da acum, fiind prea puţini deputaţi de faţă. La începutul .şedinţei .următoare dela 3 Martie se votează legea în total cu 72 voturi din 72 votanţi.	b	.
Tot în aceeaşi şedinţă, după alte chestii locale, vine la ordinea zilei
www.dacoromamcajx)
652
ALBINA
proectul de lege depus de d. Ministi u al Comerţului şi industriei, privitor la organizarea ministerului de comerţ şi industrie.
Acest mm'.ster, fiind nou, creat d’abia de anul trecut, avea nevoie de o lege de organizare.
După acest proect, Ministerul industriei şi comerţului va cuprinde două părţi : i Administraţia centrală cu 10 servicii: 1) direcţia industriei, 2) comisiunea industrială, 3) direcţiunea minelor, 4) direcţia comerţului, 5) consiliul superior al comerţului şi industriei, 6) direcţiunea măsurilor şi greutăţilor, 7) direcţia institutului geologic, 8) serviciul statistic, 9) comptabilitatea, 10) contenciosul; — B. Administraţia exterioară cu 4 servicii: 1) industria, .2) minele, 3) comerţul, 4) măsurile şi greutăţile. Proectul arată rolul fiecărui serviciu, condiţiile de admisibilitate ale funcţionarilor, lefile lor, etc.
După ce d. Em. Porumbaru, raportorul, a citit raportul comitetului delegaţilor, au luat cuvântul: d. Z. Filotti, d. C. I. Stoicescu şi d. Ta-che Ionescu.
Discuţia a continuat şi în şedinţa dela 4 Martie, când a vorbit d. Al. Djuvara, Ministrul industriei şi comerţului; apoi s’a votat luarea în consideraţie, s’au discutat pe rând articolele şi s’a votat în total legea cu 64 voturi, fiind 2 contra.
In şedinţa dela 5 Martie Preşedintele consiliului, d. I. Brătianu citeşte decretul regal privitor la formarea noului minister (ca şi la Senat).
D. N. Eleva adresează şi desvoltă o interprelare cerând explicaţie asupra schimbării ministerului ; îi răspunde d. Prim Ministru Brătianu.
In aceeaşi şedinţă se ia în discuţie proectul de lege pentru organizarea ministerului ele agricultură şi domenii.
Acest proect prevede că, administraţia centrală urmează a fi compusă din următoarele direcţiuni şi servicii: agricultura, proprietatea şi exploatarea moşiilor, pescăriile şi ameliorările funciare, pădurile, contabilitatea şi personalul, statistica generală, zootehnia, contenciosul-comisiunea consultativă de agricultură, consiliul superior al agriculturii.
După ce d. Bălănescu, raportorul, citeşte raportul comitetului delegaţilor, vorbesc d. N. Eleva şi C. 1. Stoicescu.
In şedinţa dela 6 Martie s’a urmat cu discuţia generală asupra ace-luiaş proect. A vorbit: d. Al. Seulescu, d. Anton Carp, ministrul agriculturii. Apoi s’a votat luarea în consideraţie a proectul ui şi s’a început discuţia pe articole, care urmează şi în şedinţa dela 7 Martie.
Inundaţiile în ţară.
La începutul săptămânii trecute ştiri despre inundaţiuni au venit din diferite părţi ale ţării. In multe puncte, liniile ferate spre Iaşi au fost întrerupte : între Buzău şi Brăila, între Crasna şi Huşi, între Buzău şi Râmni-cul-Sărat.
Din Alexandria se telegrafiază că o parte din oraş e acoperită cu apă şi locuitorii sunt îngroziţi.
La Bârlad apele nu s’au retras. Nenorociţii locuitori din părţile inundate ale oraşului sunt în mizerie.
Conflictul ausfro-sârb.
Nici o faptă hotărîtoare nu s’a petrecut în săptămâna trecută în chestia aceasta. Ştirile sunt mai mult rele: la graniţă Austria şi Serbia grămădesc oşti. Ziarele Vieneze şi cele din Belgrad vorbesc de războiu ca de un lucru sigur.
www.dacoromanica.ro
Padina glumeaţă.
Porcii lui Păcală.
Păcală ajunsese să aibă şi el gospodăria lui; avea casă bună, avea grădină cu ceva zarzavaturi, avea vite, avea şi porci.
Intr’o zi se gândi ca ar fl bine să mai desfacă din pore_. Avea doi graşi, nevoe mare.
— Pe ăştia ies parale bune, nu glumă! îşi zise'el.
Şi se găti să pornească la târg.
— Dar cum să facă bieţii porci un drum aşa de lung? Sunt 20 de chilometri până la târg: 10
www.dacoromamca.ro
654
ALBINA
i-ar face ei, dar 20... ? O să ajungă prăpădiţi de tot la târg şi te pomeneşti că le scacie osânza şi îmi scade şi preţul.
Se gândi, se răsgândi şi în sfârşit găsi chipul. Eră un porc bălan şi altul pătat. Legă binişor pe cel pătat d’asupra celui bălan şi. .. la drum...
După ce făcu câţiva paşi, se întâlni cu vecinul său Tândală.
— Ca să nu se ostenească amândoi.. . Când fac doi chilometri, întorc si atunci vine cel bălan d’a-
Şi astfel pornesc înainte până vine rândul celuilalt.
WWW.dflcoromanip.flrn
ALBINA
655
Tândală rămase cu gura căscată, ţelepciunea lui Păcală.
admirând în-Moş Glumici.
DARE DE SEAMĂ
Piese de teatru şi lectură pentru tinerime
1)E
Toma Dicescu.
Această carte, în format cevâ mai mare decât al manualelor de şcoală, este scrisă de cunoscutul publicist, d-1 Toma Dicescu, profesor la liceul din Buzeu.
Ea cuprinde un număr de 4 piese de teatru, un articol didactic privitor la necesitatea azilelor pentru copiii mici dela la ţară, şi povestirile cu cuprins moral „Izvorul**, „Pustnicul" şi „Stinge focul, când mocneşte sub cenuşă" — aceasta din urmă după Leo Tolstoi.
Materialul pe care autorul îl publică, în cele 72 pagine, câte le are cartea, poate fi întrebuinţat cu folos la cercurile culturale, la şezători şi la teatrele de adulţi şi de copii, căci, pe lângă că cuprinde învăţăminte, este şi potrivit pentru mulţime.
In piesa „28 Noemvrie, luarea	a cărei acţiune se
petrece în Bucureşti, lângă grădina Cismigiu, în aceeaşi zi după căderea Plevnei, un veteran dela 1848 povesteşte copiilor lupta dela Griviţa. In curând vânzătorii de ziare anunţă că Plevna a căzut şi că Osman Paşa a fost prins. Bucurie în toată Capitala la'sosirea acestei veşti. In acţiune ia parte şi prop. de case, Buzescu, care spune cum s’a luptat fiul său şi nepotul veteranului în lupta dela Griviţa. Nepotul veteranului se întoarce dela luptă biruitor.
Piesa se sfârşeşte cu un joc şcolăresc „Luarea Plevnei", în care Turcii şi Osman Paşa defilează, conduşi de soldaţi români. Se cântă „Imnul Regal."
In piesa „	Răsplata meritată“(trei acte), ciobănaşul Gheor-
ghe nu voeşte să arăte lui Ionel, fiul unui proprietar, un cuib de pasăre. Ionel vrea să-i dea un ban de aur, dar tot nu primeşte, căci dăduse cuvântul unui prieten, Mihai, ca să nu arate nimănui cuibul. Nici pădurarul nu isbuteşte prin ameninţări.
Profesorul lui Ionel laudă pe Gheorghe pentru tăria lui de inimă.
Gheorghe se învoeşte cu Mihaiu şi arată cuibul Iui Ionel.
Tatăl lui Ionel află de purtarea lui Gheorghe, şi se învoeşte
www.dacoromamcajo
656
ALBINA*
cu tatăl acestuia să-l ia la oraş, ca să-l procopsească. La început copilul nu vrea, dar auzind pe tatăl său că-1 îmbie să meargă, porneşte. Tăria de inimă a lui Gheorghe a fost răsplătită.
In piesa „Naşterea lui Iisusu (2 acte şi un tablou), bazată pe biblie, se arată în prima parte cum se făceâ înscrierea în Palestina, pe vremea împăratului Cezar August. Intre călătorii cari vin la Betleem în acest scop este şi Iosif din Nazaret. Păstorii îl ospătează pe el şi pe Fecioara Maria, şi le dau ca loc de odihnă un staul de vite
Păstorii adorm. Se aud cântări cari vin de sus dintre nori. Pe o scară de lumină se arată îngerii Domnului. Păstorii în-genuchiază. Un înger vine şi vesteşte naşterea D-lui Iisus.
In fund se arată atunci tabloul naşterii.
Iată şi o piesă care poate moraliză pe cei cari umblă prin judecăţi. Se numeşte «împricinaţii.»
Doi moşneni Neagu şi Efrim, se ceartă pe un eleşteu de peşte. Nici unul nici altul nu se lasă. Cheltuisc la bani cu avocaţii şi cu timbrele, ca să câştige pricina, fiecare pentru sine.
Neagu, venind târziu noaptea la gazdă, în oraş, vrea să intre printr’o fereastră, dar gardistul îl prinde. E dus la secţie şi în-efiis în arest.
Tot acolo se pomeneşte şi Ifrim, cai e a hoinărit noaptea prin oraş, şi n’aveâ bilet de identitate.
Ifrim eră nemâncat. Roagă pe sergentul de gardă să-i aducă demâncare. In timpul acesta recunoaşte la arest pe duşmanul său Neagu. Unuia îi este frică de celălalt.
Nu se pot suferi. încetul cu încetul însă intră în vorbă din nou, neavând ce face şi fiecare îşi recunoaşte greşeala. In cele din urmă se împacă, hotărînd ca heleşteul să fie al amândo-rora şi ca pe el să facă o moară.
Cu deosebire, trecerea dela supărare la împăcare se face treptat, ceeace este de sigur un merit al autorului.
Piesa se termină cu cuvintele : Mai bine o învoială strâmbă,
Mi-am făcut datoria să schiţez în câtevâ cuvinte, cuprinsul cărţii. Acum rămâne ca cei chemaţi: învăţători, preoţi, s’o folosească.
Un exemplar costă un leu.
Get.
Cerşetorul şi chiriaşul.
—	Fie-ţi milă şi pomană de un biet nenorocit care n'are nici casă de adăpost.
—	Fără casă, prin urmare fără proprietate şi fără chirie de plătit. Om fericit ce eşti! Şi te mai plângi!...
www.dacoromamca.ro
„STEflU fl“

Societatea * Steaua* are de scop t lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şl răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, pa* triotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţa contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia es£e de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să faci a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresă d-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, Iomt Kalinderu, Membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sam Somănescn, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spiru C. Haret, Ministru, profesor universitar.— Secretar. Const. ilanu, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii: Petre Gărboviceanu, Administrator al Casei Sf-Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central fi director al Şc. Mormăie a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, l. Dimitrescu Procopie, senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlădescu, fost Ministru, profesor universitar; Cristu S. Negoescn, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Pompiiiu Eliade, pro, fesor universitar.— Cenzori Const. Alimftneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor.
ttembrl însorişi şi ootlzaţtr.nl plătite (urmare).
Ioan Lăzărescu (Alexandria) l leu ; Avram Segal (Alexandria) 2 lei; Isac S. Lobel (Alexandria) 1 leu ; Pr. N. Georgescu (Alexandria) 2 lei; Pr. G. Georgescu (Alexandria) 1 leu; Ion Trifu (Alexandria) 1 leu ; Ana Mândreanu (Alexandria) 1 leu; Aristid. Bragădireanu (Alexandria) 1 leu; Elena D. Băltăreţ (Târgovişte) 2 lei; L-t. Colonel P. Popovăţ (Galaţi) 2 lei; S. S. Stamatiu (Târgovişte) 1 leu ; D. D. Băltăreţu (Târgovişte) 1 leu; N. Cantuniar (Craiova) 5 lei ; St. Rudeanu (Craiova) 3 lei; I. Toroceanu (Craiova)3lei; Edm. Vincentz (Craiova) 3 lei; M. Atana-sescu (Craiova) 2 lei; N. G. Georgescu (Craiova) 3 lei; C. Neamţu (Craiova) 5 lei; I. I. Leuca (Craiova) 2 lei; Grig. I. Untu (Craiova) 2 lei; Const. Tufescu (Botoşani) 2 lei; D-trie Rusu (Botoşani) 2 lei; Victor Fleury (Botoşani 2 lei ; N. Demetrescu (Botoşani) 2 lei; N. Răuţ (Botoşani) 2 lei; F. Bettissimus (Botoşani) 2 lei; E. Giurgea (Botoşani) 2 lei; D, Iamandi (Botoşani) 2 lei; D. Cosma (Botoşani) 2 iei; Dr. A. Voitinar (Botoşani) 2 lei; P. Irimescu (Botoşani) 2 lei; Gli. M. Demetriu (Botoşani) 2 lei; V. Gheorghiu (Botoşani) 2 lei; P. Livescu (Botoşani) 2 lei; C. I. Ştefănescu (Botoşani) 2 lei; N. Blebea (Botoşani) 2 lei; N. V. Ionescu (Botoşani) 2 lei; Matei Dobrovici (Bârlad) 2 lei, R. G. Ra-doveanu (Bârlad) 2 lei; Stelian Caracudovici (Bârlad) 2 lei; Oscar Hin-che (Bârlad) 2 lei; Dimitrie Băncescu (Bârlad) 2 lei; Dr. Th. Cerchez (Bârlad) 2 lei; P. Gheorghiu (Bârlad) 2 lei; C. Slobozianu (Bârlad) 2 lei; M. Brătilă (Loco) 2 lei ; I. Dumitriu (Loco) 2 lei; N. Pravăt (Loco) 2 lei; D. Patriciu (Loco) 2 lei ; G. Alisteanu (Loco) 2 lei; L. Bancheliu (Loco) 2 lei; Chr. Pantele (Loco) 2 lei; H. Hodoş (Loco) 2 lei;
Numărul membrilor înscrişi în cursul anului 1908 este de 2.695, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 14.680 lei.
(Va urma In numărul viitor).
T—ir -T V T Y T T
T T'V Ir y » V T T w
-a ^ A	— I <*•	‘
www.dacoromanica.ro
Societate anonimă de asigurări generale şi reasigurări
IN BUCUREŞTI
— Direcţiunea Generală: 10, Strada Doamnei 10 —
----o——
CAPITAL STATUTAR LEI 5.000.000
INTAIA EMISIUNE LEI 1.000.000
Primul Yărsământ Lei 300.000
SOCIETATEA ASIGURĂ:
a)	contra pagubelor cauzate de Incendiu şi Explozie, precum şi în contra Tempestei şi Ciclonului ;
b)	asigurări asupra Vieţei şi Rentei viagere ;
c)	contra pagubelor de Transport maritim, fluvial şi terestru;
d)	contra pagubelor cauzate de Grindină la cereale sivii;
e)	contra accidentelor corporale şi a consecinţelor răspunderei civile;
f)	contra pagubelor provenite din Mortalitatea vitelor;
g)	contra spargerii oglinzilor, geamurilor şi firmelor de cristal, etc.
Societatea «VICTORIA» asigură în mod gratuit clădirile in construcţiune până la punerea acoperişului, iar in-
formaţiuni mai detaliate a se cere Direcţiunii societăţii.
Reprezentanţa generală Bucureşti, str. Karagheorghevici, 3.