Anul XII No 21 22 Fevruare 19 09 ) Apare în fiecare "Duminecă COMITETUL DE REDACŢIE: ION KALINDERU P. Gârbovlceanu P. Dulfu G. Coşbuc G-l P. V. Năsturei N. Nlcolaescu Gh. Adamescu Gr. Teodosslu fr.'rd r da ţin şi Admini3www.daearamamca.ro No. 9.—Bucureşti. 23.649. „VICTORIA" Societate anonimă de asigurări generale şi reasigurări IN BUCUREŞTI — Direcţiunea Generală: 10, Strada Doamnei 10 — ----o---- CAPITAL STATUTAR LEI 5.000.000 INTAIA EMISIUNE LEI x.000.000 Primul vărsământ Lei 300.000 SOCIETATEA ASIGURĂ: a) contra pagubelor cauzate de Incendiu şi Explozie, precum şi în contra Tempestei şi Ciclonului; b) asigurări asupra Vieţei şi Rentei viagere ; c)contra pagubelor de Transport maritim, fluvial şi tereştrii; d) contra pagubelor cauzate de Grindină la cereale şi vii; e) contra accidentelor corporale şi a consecinţelor răspunderei civile; f) contra pagubelor provenite din Mortalitatea vitelor; g) contra spargerii oglinzilor, geamurilor şi firmelor de cristal, etc. Societatea ‘VICTORIA» asigură în mod gratuit clădirile in construcţiune până la punerea acoperişului, iar in- formaţiuni mai detaliate a se cere Direcţiunii societăţii. Reprezentanţa generală Bucureşti, str. Karagheorghevici, 3. ^3333333333333333333333335333333333333333333333333333333333333 )3333l^^3':]b33$^ g^(^3^; V ~33:: JC^5u@333333333333333333333333^ Anul XII. No- 21- 22 Fevruarie 1909- ALBINA Revistă Efieielopedieă Populară Abonamentul în ţară pe an, lei 5 ,, » pe Ştuni L 3 AboiJâU}. în străinătate pe an lei 8 ţjţn nu ur................15 bani. tel Pentru anuneiuri 1 ley linia, Mioj^ publicitate, 5 bani cuvântul. ManUM.->tele. napmpliante se ard. Educaţiune populară: /. HaUnderu, Circulară către agenţii adm. Domeniului Coroanei cu privire la cursurile de adulţi. Literatură : Sofia Nădejde, Om cu nenoroc. Medicină şi higienă: Dr. A. Macri, Cum să curăţim corpul şi aerul. Lumina. Economie rurală: Starea semănăturilor. Bibliografie : Cărţi primite la Redacţie. Scrisori către redacţie: Scrisoare dela d-1 M. Vlădulescu. Cronica: Cum s'a serbat semicentenarul Unirii: Sărbătoarea Unirii în Iaşi: Pelerinajul ia Ruginoasa; Te-Deum la Mitropolie; Parastas la mormântul lui Kogălniceanu; Parastas pentru Negri; In piaţa U-nirii; Expoziţia istorică; Serbarea dela Teatru; Alte Te Deum-uri si serbări; Vizitarea monumentelor istorice; Festivalul şcolar ; La Universitate; Serbările Ligei. (Cu 8 ilustraţiuni: Castelul dela Rugi-noasa.— Mormântul lui Cuza.— l’iaţa Unirii din Iaşi.— Portretul lui Cuza.— Un colţ din expoziţia istorică dela laşi.— Teatrul Naţional din Iaşi.— Statua lui Ştetan cel Mare.— Statua lui Vasile Aleesaudri). Corpurile legiuitoare: Şedinţele dela 9 Ianuarie până la i4 Fevruarie. Instalarea I. P. S. Mitropolit al Moldovei. (Cu o ilustraţie: Mitropolia din Iaşi).— Moartea Stareţului de la Sinaia. (Cu portretul Arhimandritului Nif'ou).— O Româncă osândită la închisoare.— înţelegerea între Austria şi Turcia.— Situaţia politicei din afară.— Ger mare în Austria.— In Persia. Pagina glumeaţă: Moş Glumici, Domnul caporal şi domnul general. (Cu 4 ilustraţiuni). Suplement: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 34 dela 22 Fevruarie. CCCCCrCCTCCCCCCt’c'CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC^ www.dacoromamca.ro Circulara d-lui Administrator a! Domeniului Coroanei către agenţii acelei Administraţiuni cu privire la cursurile de adulţi. Domnule Agent, Vă atrag atenţiunea asupra «Monitorului Oficial» cu No. 199 din 3 şi No. 202 din 6 Decemvrie a. trecut. In cel d’intâiu e publicată, la pagina 8208, circulara Ministerului instrucţiunii publice despre cursurile de adulţi, iar în al doilea, la pag. 8349, comunicarea aceluiaş Minister privitoare la suma 65.000 lei, ce a prevăzut în bugetul pe anul curent pentru premierea învăţătorilor rurali, care vor fi făcut cu stăruinţă deosebită şi isbândă astfel de cursuri. Fiindcă premiile vor fi distribuite la 15 Martie viitor, pe baza recomandaţiunii d-lor revizori şcolari, vă invit, pe de o parte, a citi dv. circulările amintite, iar pe de alta a vă pune de urgenţă în legătură cu învăţătorii de pe Domeniul Coroanei şi a luă împreună măsurile ce veţi crede de cuviinţă, pentru ca fiecare să se prezinte cât mai bine. Cerând aceasta, nu mă gândesc atât la partea materială a recompenselor ce m’aştept să primească d-nii învăţători, cât mă gândesc la partea morală, ca unul care deja prin circulara din 1 Iulie 1898 v’am întreţinut despre foloasele cursurilor de adulţi, iar în toamna aceluiaş an le-am şi introdus pe toate domeniile. După cum ştiţi, am făcut chiar sacrificii băneşti, plătind învăţătorii şi dăruind, nu numai mobilierul, ci şi materialul de învăţământ atât la întemeiere cât şi de atunci încoace potrivit trebuinţei. N’am încetat de asemenea a mă interesă de progresele făcute de cursurile de adulţi dela şcoalele noastre, căci puterea de viaţă a unei naţiuni stă în cultura ei, şi m’am bucurat or de câte ori am putut constată că d-nli învăţători îşi fac cu toată căldura şi această parte a chemării lor de luminători ai poporului. Mulţumirea mea sufletească va fi şi mai vie, dacă d-nii învăţători vor fi clasificaţi printre cei dintâi. E chiar o datorie i pentru dânşii de a năzui cu putere pentru recunoaşterea activităţii ce au desfăşurat în această direcţiune, o datorie îndoită: faţă de Administraţia Domeniului Coroanei, care împlinind înaltele dorinţi ale M. S. Regelui, i a încurajat totdeauna şi faţă de-ei înşişi, fiindcă n’au început cursurile de eri de alal-tăeri, nici de 2—3 ani, ci de un deceniu împlinit. www.dacaramamca.ro ALBINA In acest răstimp s’au putut devota cu atât mai mult cursurilor de adulţi cu cât noi le-am luat, după cum zisei, sarcina •cea mai grea, aceea a procurării mobilierului, combustibilului =şi materialului didactic, care a ţinut în loc pe mulţi din colegii lor. Nu le a lipsit apoi, în afară de retribuţie, nici ajutorul nostru moral pe care l-am dat cu inimă, şi au avut poate singurii frumosul prilej de a se perfecţiona în organizarea şi 'conducerea cursurilor, aşa încât să dea adevărate roade. Am ţinut a spune toate acestea pentru a vă arăta că pu-uându-vă în contact cu învăţătorii şi făcând împreună pregătiri pentru izbânda lor, nu înţeleg să se facă ceva trecător, •numai în vederoa premiilor. Eu m’aştept că singure cele săvârşite până acum de d-nii Învăţători să atârne în cumpăna care să le confere premiul. încheind, vă mai invit a-mi raportă ce-aţi făcut şi a mă ţine în curent cu această chestiune până la rezolvirea ei. Ion Kalinderu- Om cu nenoroc. € w Si asile a lui Pintilie e fecior de om înstărit. La taică-so a văzut, el, gospodărie întemeiată, casă bună, grădină cu pomi roditori ca un raiu, în mijloc râmnic cu peşte, scoici şi raci, din bielşug. Bătrânul avuse mai mulţi feciori şi nu-i ţinea roată în jurul său. Când i-a venit vremea lui Vasile, l-a însurat şi i-a dat pământ la câmp. Căsuţă avea dela părinţii femeei, la o coastă a satului, fără pomăt, dar bunişoară. Taică-so i-a zis: — „Dragul tatei, eşti tânăr; pomii se prăsesc lesne, cu puţină muncă şi nu cer mâncare ca vita. Eu, cu ce voiu putea, am să te ajut; noroc însă şi minte nu-fi pot da. Astea-s daruri dela Dumnezeu." Şi-a început Vasile gospodăria târâş-grăpiş. Nevasta •erâ cam slăbuţă. Cât putea, făceâ; cât’nu, mai lăsă. Copiii nepoftiţi dădeau şi ei năvală în viaţă mai la fiecare doi ani. Munceâ Vasile muncă de Jidov. Nevasta se mai în-trămase; din răsputeri căutau, doar ar pluti deasupra www.dacoromanicajo 548 ALBINA. nevoei, doar ar ridică o păreche de juncani pentru plug, căraţ şi-o juncuţă să le deâ lapte la copii. Doar vita e bielşug la casa omului. Dar n’aveâ noroc ba îi cşeâ un. bou, ba un viţel; la un Crăciun i-a pierit vaca. In sfârşit, după ce-a pierdut, când un mânzat, când altul, a ajuns, cu chiu cu vai, de-a împărechiat doi juncani. Femeea se uită şi se miră cum i-ar adâpâ mai la vreme, cum i-ar îmbucări mai cu milă. Când Vasile încărca prea tare carul şi începea să tragă în ei cu coada biciului, Zamfirei i se puneâ un nod în gât, o durea, nu parcă ar fi lovit în ea, ci în copii, la cari ţinea mai mult de cât la viaţă; îi mâncase destul pământul vre-o patru. Eră pe la căratul păpuşoiului. Se făcuse roadă din bielşug şi pe bucata lui de pământ şi pe falcea luată dela boier pe muncă şi căratul cartofilor. Vasile eră om cu toane, când bun să-l pul la rană, dar şi, când nicinuştieai din ce, îi sărea ţandăra. Atunci trântea, izbeâ, nu cruţă nici femee nici copil, nici vită. Cam în aşâ toană eră, când într’o Miercuri, plecă la câmp să aducă strujenii. Femeea i-a zis: — „Caută, Vasile, nu te lăcoml; pe ogorul dela poiana mărului e un car şi jumătate de strujeni, nu cumva să-i pui toţi odată, că ucizi juncanii." — „Bine, dă-mi tulpanul tău şina-ţi căciula, dacă-i vorba să trăesc cu mintea femeei" şi-şi izbi cuşma pe ceafă. Zamfira nu cuteză a mai zice o vorbă; îl cunoştea ea acuma, că-i gata pe gâlceavă. — „Uit’te, Vasile, traista cu merinde, să nu cadă." — „Hai! hai! Zamfiră, acuşi te umple borşul." Femeea nu mai crâcni, dar i s’a pus leşie pe inimă. Eră zi de toamnă. Soarele ardeâ ca ne altă dată; dar dânsa simţeâ un sloiu de ghiaţă în spete. Drept, eră slăbuţa, vorba babei Irinei: „dă, maică, dacă s’ar îngrăşâ omul de rău, atunci, de bine ce-ar mai face."? Zamfira n’a luat nici o îmbucătură, numai cu apă şi-a ţinut sufletul. In totdeauna presimţea nenorocirea, cum paserile simt dinnainte schimbarea vremei. Da unde da şi ochii mereu îi aruncă în zarea drumului* www.dacaromamca.ro ALBINA 549 par că se aşteptă, să vază din ceas în ceas ceva venind •di’ntr’acolo, ceva care-i leşină inima. Pe la o toacă se răpezî în vale de grădină, la o doniţă de apă. Când s’a întors, ce să vază? Vasile venise ■c’un singur juncan şi cu carul gol. Ca un tăiuş i-a dat prin inima. — „Dar unde-i celălalt juncan ? “ făcu Zamfira cu glas tremurat. — „Uit’te-1 în car!" zise Vasile, aretând pielea, nepăsător de durerea neaşteptată ce aveâ să simţă Zamfira. In mânia lui, i se păreâ că toată lumea îi e de vină de nenorocirea întâmplată. Văzând că Zamfira remâne cu ochii ca de sticlă spre pielea aruncată pe un maldăr de strujeni şi că nu începe a hăuli ori a-1 dojeni câ poate a încărcat prea greu ori i-a bătut ori nu i-a adăpat la vreme, începu tot el cu gura. — Saturâ-te a mai meni hojma. Nu eşeam odată pe poartă, să tacă ea din gură: „Nu-i bate că’s tineri; ia seama de ei, să nu păţim o poznă ca şi cu ceialalţi." •Ce-ai încremenit cu ochii la piele? Nu’ m’a făcut un juncan! Zamfira n’a zis nimic, a tăcut, glasul i se închisese. Dar, în schimb, i veniră în minte toate suferinţele ei: de •când s’a trezit pe lume, se pomenise fără mamă, izbita şi interită de-o maştihă nemiloasă. Pe urmă, de când s’a măritat, necazurile se ţin lanţ de ei. Patru copilaşi i-a înghiţit mormântul, scoşi din nevoi, când îi erau mai •dragi şi mai cuminţi. Noua capete de vită s’au prăpădit pân’ acuma! Şi cum le căută ea şi cum le milueâ de mici cu tărâcioare opărite şi le îmbucâ din mâna; bucăţica de mămăligă dela gură c rupea şi le o da lor! Şi par’că eră un făcut; când să zică: „Doamne ajută," atunci îi venea nenorocirea pe cap. „Doamne, de ce s’o fi ţinând sărăcia de noi?". Că doar a, fost şi la vrăjitoare în Dorohoiu să afle de ce-i pier ei vitele, de ce mu are noroc! Mai ese câte-o vită la alţi oameni, poate la un râstîmp de zece ani, că unde sânt vite e şi pagubă; dar ca la ei, nu s’a mai pomenit. Fel şi chip -s a socotit şi, după sfatul vrăjitoarei, a schimbat, doar, www.dacoromanicajo 550 ALBINA şi ocolul In alt loc, poate eră necurat; dar tot nimic n’a înţeles. Cum se jeleâ dânsa cu gândul, stând pe prispă, cu ochii duşi în urma lui Vasile, care plecase să vânzâ pielea la dugheană, veni, băiatul lui cumnatu-so, băiat cuminte, care îşi isprăvise şcoala. — „Bună vremea, mătuşe. Moşul nu-i acasă? — „Nu-i, dragă Costică, sărăcia se ţine lipcă de nou Iar ne-a eşit un juncan." — „Şi eu care venisem să-l chem pe moşul să ne ajute mâne la cărat.! “ — „Zece capete de vite ne-au eşit pănă acuma, de când ţinem casă. E un făcut, e un trimes pe noi. Când* să zici şi tu: „Doamne ajută", necazul te loveşte " — „Ce făcut, mătuşe? Tata zice că moşul e prea iute şi-i pier vitele, fiindcă le bate. Mai septămâna trecută, l-a întâlnit lângă crucea de piatră şi, cum erâ deal, juncanii nu puteau urcâ. Dar el a apucat o prăjină, din car şi-a început a da în ei ca ’n păpuşoi. Tata i-a zis: „Măi, măi, ucizi dobitoacele!" —„Dacă le ucid, îs ale mele! “—„Bine frate, ce te ’nciudezi? Vita nu ştie. Vezi că nu pot, îs tineri. Uit’te se desbină, trăgând; dar nu urnesc din loc. Descarcă, şi tu, la deal din cele lemne. Pe urmă, în colo, merg ei." Crezi că l-a ascultat? I-a bătut înnainte. A mai spus tata: bieţii juncani trăgeau de li se rupeâ inima în ei. Să ştii, mătuşe, că atunci a căpătat juncanul nâduv la plămâi. Vezi, spune' şi în carte că bătaea la cap respunde la creeri tocmai, şi, dacă baţi vita la coş, respunde la plămâi, la ficat şi. la alte măruntae. Ea, săraca, nu spune, că n’are graiu„ dar numai ce-o vezi că tânjeşte, capătă aprindere la vre un măruntaiu şi gata! Iuţeala moşului e de vină ca n’aveţi noroc la vite.“ — „Cât le îngrijesc, cât le miluesc, iarna în miezul nopţei merg, le caut, le dau hrană". — „Ce folos? O poţi milui cât de mult; e destul odată, s'o ucidă bine şi vorba ceea: „s’au dus boii dracului. Zamfira remase pe gânduri: „Băiatul are mare dreptate. N’a bâtut-o pe dânsa Vasile, măr, când a sărit la el să nu ucidă viţelul pentru că supsese? Şi-i greu la mână: www.dacoroinanica.ro AT.RTNA 551 •unde loveşte par’că dă cu piatra! Două luni i s’au cunoscut vînătăile. Un copil, şi-a nimerit mai bine ca unul mare! Iuţeala lui e nenorocul nostru! Şi nu are leac!" La acest gând desnădejduit, o podidiră lacrimile. Sofia Nădejde. • litri de apă, se poate spălă corpul foarte bine cu săpun în 15 — 25 minute. Dacă fiecare comună şi târg din România ar aveă câte o baie duş, sau baie populară, s'ar în-bunătăţi mult sănătatea oamenilor, s’ar înlătură un mare număr de boale; şi a înlătură boalele este a micşoră mizeria: a întreţine sănătatea este a face un act de economie şi de prevedere. Aerul pe care îl respirăm de multe ori se întâmplă să fie viciat, stricat, prin microbii vătămători ce conţine sau amestecat cu diferite miazme urîte, din exaluţia murdăriilor din apropiere, sau prin expiraţia oamenilor dintr’un local închis. Unui om trebuindu-i 25 metri cubi de aer pe fiecare ceas, într’un local închis uşor se găteşte aerul cel curat, aşâ că omul este silit să inspire din nou acel aer stricat, dacă nu-1 priminesc cu altul proaspăt de afară. Un aer curat şi inspirat dă energie corpului ; omul şi animalele fără aer se asfixiază şi mor. Aerul curat este de cel mare folos existenţei noastre, este pânea respiraţiunei. Cel mai curat aer se găseşte la munte, în pădure sau la mare. Aerul din locuinţe trebue primenit în fiecare dimineaţă deschizând uşile şi ferestrele şi făcând curent ca să gonească aerul stricat. Vara să dormim cu ferestrele deschise. Pe lângă aer curat, trebue să avem şi lumina zilei, ca să putem trăi sănătoşi; alt-fel ne ofilim la faţă, slăbim organismul şi murim de timpuriu. Microbul ofticei este omorît de lumina zilei, el nu www.dacoromanica.ro ALBINĂ 553 poate rezistă cteeâfc două ore expus tarelui. In casele întunecoase tinde tiu poate intră lutinna şi soarele' intră doctorul, zice un proverb, şi foarte adevărat, căci camera unde nu intră soarele nici odată, este un mormânt, unde cineva se îngroapă de viu, ca să moară acolo. Ziua mare şi luminoasă, ne dă totdeauna bucurie, sănătate şi fericire, face să se mărească funcţiunile pielii, şi favorizează jocurile şi exerciţiile la aer liber. întunericul din contră ne face trişti, lesne inpresionabili şi fricoşi. Trebue ştiut că soarele este cel mai mare purificator şi cel mai bun antiseptic (omorâtor de microbi). ---------------- Starea. seaDaănâtxarilor. Iată telegramele primite Ia ministerul de interne cu privire Ia starea timpului şi a semănăturilor în cursul săptămânei trecute . Romanafi.—A fost gei\ a nins şi viscolit. Semănăturile sunt toate acoperite cu zăpada. Brăila.—Timpul a fost geros cu vânt puternic. A căzut puţină zăpadă, însă a fost spulberată. Semănăturile se menţin. Tutova.—Timpul a fost noros, geros şi cu viscol. A nins. Semănăturile sunt acoperite cu zăpadă. Vaslui.—La început ger. iar în zilele de 5, 6 şi 7 viscol mare. Comunicaţia la oraş şi sate a fost întreruptă. Botoşani.—Trei zile de-arândul a nins şi a viscolit. Comunicaţia s’a făcut cu mare anevoinţă. Semănăturile sunt bune, fiind acoperite cu zăpadă. Tulcea.—Timpul a fost variabil. In noaptea de 4 c. a ploat puţin. In urmă a fost viscol mare cu zăpadă. Starea semănăturilor e bună. Iaşi.—A viscolit aproape neîntrerupt spre finele săptămânei. Semănăturile sunt acoperite cu zăpadă. Suceava. — A nins mult în întreg judeţul, iar în zilele din urmă cu viscol. In multe localităţi e mare lipsă de nutreţ Ia vite. Drumurile sunt întroenite. Cărţi primite la Redacţie. No. 414 din «Biblioteca pentru toţi» cuprinzând nuvelele CUVÂNTUL DAT şi O SPOVEDANIE de Paul Bourget, Traducerea de d. I. Perie-ţeanu (Narcis). Preţul unui exemplar 30 bani. De vânzare la mai toate librăriile din ţară. * *-----— www.dacoromamcajo Cronica. CUM S’A SERBAT SEMICENTENARUL UNIRII Sărbătoarea unirii în laşi. In Iaşi — cum era şi natural, căci aci este leagănul Unirii — s'au făcut serbări cu adevărat măreţe. «Timp de trei zile: 23, 24 şi 25 Ianuarie — zice un ziar dim Bârlad — laşul, bătrâna capitală a Moldovei, a fost în plină sărbătoare, sărbătoarea «Unirei», sărbătoarea împlinirei a 50 ani de când s’a făptuit acel mare act din Istoria noastră modernă,, sărbătoarea zilei de 24 Ianuarie 1859, a acelei zile care va rămânea pentru vecie săpată în amintirea întregului neam românesc». Pelerinagiul la Ruginoasa. La 6 dimineaţa în ziua de 23 Ianuarie, studenţii membri ai societăţii «Solidaritatea», împreună cu alte persoane au plecat din Iaşi cu trenul la Paşcani. Aci a venit şi altă lume, mulţi săteni din satele învecinate. S’au dus cu toţii la mormântul lui Alexandru Ioan Cuza. Au ţinut cuvântări mai mulţi studenţi şi ziarişti: Popescu, Rang, Hanganu, R. Crăciun, Savin, Segineanu. După amiază în castelul lui Cuza, pus la dispoziţia vizitatorilor, s’a ţinut o şezătoare populară: cântece, recitări, danţuri,. lecturi patriotice. Multă lume, mulţi săteni. Seara Ieşenii s’au întors în Iaşi. Din Ruginoasa studenţii au trimes M. S. Regelui următoarea telegramă: „Dela mormântul celui dintâiu Domn al României, tineretul unind in cugetarea sa opera îndeplinită de generaţia lui Vodă-Cuza, cu opera generaţiei a cărei muncă a fost prezidată de Măria Voastră şi cu aceea care* se începe acum a generaţiei pe care o înfăţişăm noi, trimetem res-pectoasa încredinţare a unui absolut [loialism celui al II-lea Stăpânitor al României, căruia vitejia ţărănimei româneşti i-a pus pe frunte coroana de Rege." Acestei telegrame M. S. a binevoit a răspunde prin rândurile-următoare pe cari le-a cetit a doua zi d. Rector la serbarea dela. universitate : „Cu plăcere am primit telegrama ce studenţii universitari din Iaşi Ne-au adresat, dela mormântul celui dintâiu. Domnitor al României-Unite, şi prin care îmi dau preţuita dovadă a înţeleptului lor patriotism. Vă rog, Domnule Rector, să le arătaţi mulţămirile Mele şi-încrederea Mea în sentimentele ce-i însufleţesc. Din a doua capitală a pornit toată mişcarea generoasă. Nu mă îndoeso că vor fi credincioşi acestui falnic trecuU. CAROL. www.dacoromamca.ro Castelul (lela Ruginoasa (După o fotografie specială pentru „Albina"). \ * : www.dacoromamca.ro ALBINA 557 Te-Deum la Mitropolie. In frumoasa catedrală a Mitropoliei Moldovei s’a oficiat în ziua de 24.Ianuarie, dimineaţa, un serviciu divin de către P. S. Arhiereu Bacâoanul în faţa unei* mari iriGlţifriL Parastas la mormântul lui Kogălniceanu. Tot dimineaţa, un însemnat număr de persoane,, împreună cu 30 de Bucovineni ce se aflau în1 Iaşi, s’au adunat ?n*piaţa Unirii şi de acî au pornit în cortegiu până la cimitirul «Eternitatea»,unde se află îngropate rămăşiţele pământeşti ale ltii Mihail Kogălni-ceanu. După parastas s’au rostit' cuvântări. Parastas pentru Negri. Tot din Iaşi s’a dus o delegaţie de studenţi la Târgu-Ocna, unde s’a oficiat un parastas la mormântul lui Costache Negri. In piafaT Unirii. După sf. slujbă de la Mitropolie/ adunare generală în' piaţa Unirii: societăţi cu drapele, corporaţiuni, studenţi, elevi din şcoli, etc. Se ţin multe cuvântări, amintindu-se că in acel loc s’a jucat hora unirii în 1859. O horă mare s’a învârtit şi acum. * Expoziţia istorică. In ziua de 24 Ianuarie s’a deschis în Iaşi în sala zisă «a Elefantului» o expoziţie istorică cu obiecte din epoca unirii: documente, medalii, cărţi. In această sală se păstrează tronul lui Cuza şi uniforma lui. Organizarea acestei expoziţii se datoreşte d-lui N. Iorga, profesor la universitatea din Bucureşti, deputat al laşilor. La serbarea deschiderii expoziţiei au vorbit d-nii dr. Russy dr. Demetriade şi N. Iorga. Iată după relaţiile cedă d. N.Iorga cum este împărţită această expoziţie. «Bogatul material s’a împărţit în aceste secţiuni: Cuza-Vodă; Mihai Kogălniceanu (se văd chipurile celor trei surori ale lui, chipul lui, la deosebite vrâste; scrisori şi manuscrise ale lui şi către el; cărţile lui) ; Grigore-Vodă Ghica; colaboratorii moldoveni ai Unirii; colaboratorii munteni (multe fotografii rare; scrisori ; proclamaţia lui C. A. Rosetti .din 1848) ; armata (se vede şi bătrânul de azi T. Burada în chip de tânăr cadet); Biserica (şi scrisori ale Mitropolitului Calinic către Kogălniceanu, ale Scribăneştilor); îndeplinirea Unirii (proclamaţii, versuri, broşuri); după Unire (şi tabloul care înnalţă în scene alegorice împroprietărirea ţăranilor); Vechiul regim (Mihai Sturdza, broşurile revoluţionarilor împotriva lui; chipuri din familiile domneşti Ghica şi Callimachi; din Corespondenţa lui Vodă Ştirbei). Serbarea dela Teatru. In seara zilei de 24 Ianuarie, a fost un festival în sala Teatrului naţional, organizat de Primăria oraşului. Corul metropolitan a executat câteva imnuri, iar d. N Gane, primarul oraşului, a ţinut o cuvântare. Apoi s’a jucat de către artiştii teatrului, frumoasa piesă naţională a lui V. Alecsaîidri: «Cinei-Cinei.» www.dacoromanica.ro T" EW : <£i' TI 1^'# Piaţa Unirii (lin laşi (După o fotografie trimisă de d. Chaiand din laşi). Portretul lui Alexandru Ioan I Cuza. (ce se aII5 In Expoziţiunca istorică dela Iaşi). După broşura: „Unirea" din Bibi. românească Sccacu). www.dacoromamca.ro ■u colţ idinj expoziţia istorică ' Moartea stareţului dela Sinaia. Arhimandritul Nifon, stareţul Mănăstirii Sinaia, care plecase* cu doi tovarăşi la Ierusalim, a murit pe drum. Au venit telegrame dela însoţitorii săi că a murit subit şi că l-au înmormântat*. Repauzatul eră foarte preţuit în cercurile Curţii Regale şi totdeauna dădea sprijin mişcărilor culturale. Acum în urmă primise* prezidenţia unei societăţi culturale din Sinaia. . '<&■ 0 Româncă osândită la închisoare. D-na Vlad, soţia deputatului Aureliu Vlad din camera ungară, a fost. dată în judecată fiindcă la o serbare şcolară a îndemnat pe fete române-ca să înveţe mai bine a vorbi româneşte decât ungureşte. Tribunalul-a osândit-o la o lună închisoare şi amendă. > www.dacaromanica.ro 568 ALBINA înţelegerea între Austria şi Turcia. Ziarele aduc ştirea câ între Austria şi Turcia s’a ajuns la o înţelegere în privinţa Bosniei şi Herţegovinei. Austria renunţă la orice fel de pretenţie asupra sangiacului Novi-Bazar care se întoarce Turciei. Turcia recunoaşte pe Austria stăpână peste Bosnia şi Herţegovina. Proprietăţile pe cari statul turcesc le are în aceste provincii vor trece la statul austriac, care va plăti în termen de 15 zile 2l 0 milioane lire otomane. Musulmanii din cele două provincii vor avea toată libertatea cultului şi şeful lor religios va fi întărit de către Şeicul-Islam din Constantinopol. Austria se leagă să desfiinţeze poşta austriacă din Turcia îndată ce ar desfiinţa şi alte puteri pe ale lor. Ea va sprijini pe Turcia ca să convingă pe celelalte puteri a conveni la desfiinţarea regulamentului capitulaţiiilor şi la înlocuirea lor prin dreptul internaţional. Situaţia politicei din afară. Situaţia politică a Europei este foarte critică în aceste momente. Telegramele ziarelor vorbesc numai de pregătiri de răsboiu ale Sârbilor contra Austriacilor şi ale acestora contra celorlalţi. Se mai vorbeşte că şi Rusia s’ar fi gătind de răsboiu. Puterile din Apus, Anglia şi Franţa, socotind că o ciocnire în părţile acestea ar putea să provoace o furtună groaznică în toată Europa, având în vedere legăturile dintre diferitele state europene, s'au gândit că trebue ca pacea să fie menţinută. In scopul acesta au propus Germaniei ca împreună să facă interveniri atât la Viena cât şi la Belgrad îndemnând pentru pace şi linişte. Germania însă a răspuns că nu se poate unî la asemenea întreprindere, căci Austria nu vrea să primească nici un fel de intervenire, fiindcă ea socoteşte că nu e vinovată cu nimic faţă de Serbia, de vreme ce nu i-a luat nici o bucată de pământ. Faţă de această situaţie, puterile s’au înţeles să intervie la Belgrad, adică să facă pe Sârbi să înţeleagă că trebue a sta liniştiţi. Au dreptate guvernele ţărilor din Apus să fie cu grije, căci dacă A-ustria atacă Serbia pe motiv că prin concentrările de trupe dela graniţă o ameninţă şi o nelinişteşte, atunci se poate ca Rusia să zică: «Sârbii fiind o naţie slavă, avem datorie să-i apărăm» şi să atace Austria. In acest caz Austria ar face apel la Germania, cu care e legată prin-ţr'un tratat din 187S, care zice în art 1 că «dacă unul din cele două imperii ar fi atacat de Rusia, celalt e dator să-i dea îndată sprijin cu toate puterile lui militare şi să nu închee pace decât odată amândouă,» Atunci la atacul Germaniei contra Rusiei, trebuie să răspunză Franţa atacând Germania, Oricine vede de aici primejdia. Diplomaţii francezi mai ales stăruesc pentru pace. După înţelegerea de zilele trecute cu cei germani în chestia Marocului, se poate zice că lucrarea lor comună va putea fi acum mai lesne încoronată de isbândă. Ger mare în Austria. In Austria au fost zilele trecute geruri groasnice. Din oraşul Linz se scrie că au intrat lupii în oraş şi au fost împuşcaţi pe stradă. In Persia. Ziarele germane dau ştiri îngrozitoare despre cele ce se petrec în Persia: este adevărat războiu între trupele Şahului şi trupele revoluţionarilor. www.dacoromamcajx) Pagina glumeaţă. Domnul Caporal şi Domnul General- Tănăsache este un tânăr foarte de treabă, dar nu prea pricepe bine unele lucruri. Când eră mic, l-au dat părinţii la şcoala primară din mahalaua lor, dar n’a fost chip să meargă mai departe decât până în clasa a doua. In ciasa I a rămas repetent doi ani, pe urmă a trecut în a doua, dar aci a fost mai greu şi l-a ajuns vârsta de 13—14 ani şi atunci părinţii l-au dat Ia un băcan. Câte năzbâtii i-a făcut stăpânului o spune acesta, dar or spune şi fălcile lui Tănăsache, căci fiecare încurcătură, dacă n’o plăteâ muşteriul, o plăteâ Tănăsache.., ba uneori plă-teâ Tănăsache chiar când o plăteâ muşteriul. Dar nu avem de gând să povestim viaţa lui Tănăsache din vreme când eră... funcţionar comercial, cum zice el câte odată. Mai cu bine, mai cu rău, vremea a trecut, vârsta de a trage-sorţi l-a ajuns şi iată-1 pe Tănăsache la cazarmă. Aci cu „practica" o duceâ el cum o ducea, dar îl supără tare râu „teoria**. II îngrozeâ mai ales faptul ce se anunţă: că seva deschide o şcoală în regiment pentru cei ce n’au trecut cele 4 clase primare. Erâ un afurisit de institutor care-şi făceâ stagiul acolo şi ce tertipuri întrebuinţase, nu ştiu, dar isbutise să hotărască pe d-nul Colonel să înfiinţeze o şcoală de adulţi în cazarmă. — Auzi drăcie! zicea Tănăsache. Când eram mic mă chinuiă „Domnu“, acum alt „Domn** aici! De aceea Tănăsache stă adesea gânditor şi cam supărat. Dar iată că peste câtevâ săptămâni îi vine rândul lui Tănăsache să intre în şardă. In ziua aceea erâ mare zarvă prin cazarmă. Curăţenia are- www.dacaramamca.ro $70 ALBINA forfota gradelor şi.-a ofiţerilor în coace şi în colo... Ce eră? Aş-teptau pe General. Avei să vie să inspecteze regimentul. Caporalul de gardă aveâ poruncă să observe când l-o vedeâ * y Ţ -y V Ţ V V ^ ^ T V V T V» Tr V» .p» V” T V ^ *y*yV V vvyv v y 1 I i www.dacoromamcajo -A.'vis pentru d-nii St-upari. Procurându-mi dela cea mai mare fabrică din lume, dela «A. I. Root» et. Comp. din America, o maşină cilindrică, cu toate accesoriile ei pentru preparat şi destilat, şi prin multul exerciţiu reuşind a face faguri artificiali, de orice dimensiune şi similari cu cei mai excelenţi faguri lucraţi în străinătate, fiind tot aşa de resistenţi, flexibili, subţiri şi transparenţi, ceeace cu presa de mână nu se poatenici odată obţine; Domnii stupari sunt rugaţi a-şi procură fagurii necesari numai dela mine; de oarece, pe lângă încurajarea ce-mi vor da, vor profită şi înşişi d-lor, prin faptul că vor primi comanda mai curând, vor fi scutiţi de pierderi de timp şi pagube prin stricarea sau p arderea colete-lor, şi în plus vor câştigă câte 2 lei la kgr. dela porto, ambalaj, taxele vamale şi a fondului comunal. Odată cu comândele făcute prin o carte poştală şi înaintarea costului întreg prin mandat postai, mi se va arătă: cantitatea dorită de faguri, în kgr., dimensiunea lor şi pentru ce anume (catul de clocire sau de miere). Costul lucrulu'., pentru d-nii cari vor trimite ceara d-lor, este de: 3 lei kilogr. de ceară (cântărită brut) până la 5 kilograme. 2.76 » » « » 10 » 2 » 60 » * » 20 » şi 2 » 00 »' « pentru cantităţi mai mari de 20 kilograme Pentru persoanele cari nu vor aveâ ceară proprie, vor trimite în plus 6 lei la fiecare kgr., de oarece anul 1908 fiind cel mâi desastros pentru stupi, nu se poate găsi ceară eu preţ mai mic. Adresa: «Economul V. Hanganu, Iaşi.—Şoseaua Racoviţă No 5. THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti, Comitetul central: la Londra Lachlan Machiatosh Rate, „ 6. I. Goschen ...... „ . Vicontele Duncannvn ... „ K. W. H. Barry .... „ Robert Hamilton Lang . . „ Demetre de Frank ... Viena P. Naville............. Paris 4d. Vernes............. „ Directori: { JttsîShrf». Censori: loan Kalinderu, Demetrn loan Ghika şi Arthor Green. Sediul social: Londra 7 Cre Winchester Street. Sucursala: Bucureşti, Piaţa sf. Gheor-ghe. SOCIETATE SENEHALÂ OE ASIfiURARE, B11GUBEŞ1I j Capital în acţiuni întreg vărsat în aur.................. Lei 2.000.00: t Fonduri de reservă compuse din prime şi daune...........» 3.956 688 7? j Idem formal din capital şi alte rezerve » 1.075.812 61 [ Total în aur Lei 7.062.631.3( Daune plătite . Lei 33.000.00( [ Vice-preşedinte A. Băicoiann. Dir. general E. Griinwald. „j»AŢioriAi*fl“ asigură contra in cediului, a «grindine!», contra riscu i lui pierderii valorilor. Asigurările I pentru viaţă sunt primite în toatf I combinaţiunile obişnuite ca: «cas d< [ moarte, supravieţuire, zestre şirentă> Sediul social In palatul Soe. din str.f Doamnei No 12, Bucureşti. Repres t generală în Buc. str. Smârdan No. Agenţii în toate oraşele din ţară. Iri5t. de Arte Grafice ..Garol Gobl'’, 5r I. 5t. “Rasidescb. www.dacoramamca.ro