Anul XU No- 17—18. 25 Ianuarie—1 Fevruarie 1909. Apare în Secare “Dumineca COMITETUL DE REDACŢIE; ION KALINDERU P« Qârbovlceanu F. Dulfu Q. Coşbuc 0-1 P. V. Năsturel V. S. Moga N. Nlcolaescu Oh. Adamescu Gr, Teodosslu - ■*rCr' 21sHP^ R .laeţia şi AriminiotratWWwnHBr.Mrnimamfia.iin. 9. Bucureşti. Societale anonimă da asigurări generala şi reasigurări IN BUCUREŞTI — Direcţiunea Generală: 10, Strada Doamnei 10 — ---o---- CAPITAL STATUTAR LEI 5.000.000 INTAIA EMISIUNE LEI x .000.000 Primul vărsământ Lei 300.000 t» SOCIETATEA ASIGURĂ: a) contra pagubelor cauzate de Incendiu şi Explozie, precum şi în contra Tempestei şi Ciclonului; b) asigurări asupra Vieţei şi Rentei viagere ; c) contra pagubelor de Transport maritim, fluvial şi terestru; d) contra pagubelor cauzate de Grindină la cereale şi vii; e) contra accidentelor corporale şi a consecinţelor răspunderei civile; f)contra pagubelor provenite din Mortalitatea vitelor; g) contra spargerii oglinzilor, geamurilor şi firmelor de cristal, etc. Societatea «VICTORIA» asigură în mod gratuit clădirile in construcţiune până la punerea acoperişului, iar in- formaţiuni mai detaliate a se cere Direcţiunii societăţii. Reprezentanţa generală Bucureşti, str. Karagheorghevici, 3. . XH- No 17-18. 25 Ianuarie—1 Fevr 1909- %fi Kevistă Eneielcpedică Populară ie * / 1 crr n (mu) in ţar» fieH-jj lei 5. Abonam în străinătate pe an lei 8 „ „ „ pe Şjjini 3 Da .................I5 bani. Fenttu enun ci uri 1 leU'îlnia. pţea pu^rirftltate, 5 bani ou vântul. Manusenjsţal^ nepub.u^^e se ard. =========^ sunaflRUL; Sărbătorirea Unirii: Cuvântarea M. S. Regelui. Biserica română: A, Moartea I. P. S. Mitropolit Primat (cu chipul 1. J\ S. S.). Educaţie şi instrucţie: L Haiinderu, Dare de seamă despre activitatea societăţii «Steaua».—V. Helgiu, Teatru sătesc. Legile ţării: /Irtur Qorovei, Despre drepturile şi datoriile soţilor. Medicină şi higienă: Sofia Nădejde, Alcoolismul şi oftiga. — Dr. /?. Nacn\ Cum să fim sănătoşi. Economia rurală: Starea agricolă a României la finele lui Ianuarie 1509.— /. Ţar/ungă, Ingrâşămintele chimice. Pertea ştiinţifică: D. Tefeor, Cutremurele de pământ (cu 5 ilu-straţiiini: Turnul ('oiţei înainte de cutremur.—Turnul Colţei restaurat.— 0 casă dărâmată de cutremur.—Catedrala din Messina înainte de cutremur—După cutremur). £ feluri predice : Scoaterea petelor de grăsime. Fel de fel: Viaţă lungă. Cronica: Corpurile Legiuitoare. Şedinţele Senatului dela 20 Decemvrie la 23 Ianuarie. Expunerea de motive la creditul pentru monumentul Unirii.--Şedinţele Camerei dela 20 Decemvrie la 23 ianuarie. Eolezul I rincipesei Ileana (cu 2 ilustraţiuni: A. S. R. Principesa Maiia, A. S. R. Principele. Ferdinand).--Moartea lui P. S. Aurelian (cu poiliel).^- Serbarea zilei de 24 Ianuarie.— Aniversarea a 50-a a împăratului Germaniei (cu porliet). — Moartea primarului Galaţilor.— Moartea deputatului Brediceanu. — Relaţiile dintre Turcia şi Bulgaria (tu 1 ilustraţie: Kiamil-Paşa).--Societatea «Steaua». Bibliografie.- Licitaţiuni. Pagina glumeaţă: Glumescu, Un mijloc ca să te ducă iute birjarul (tu 5 iJustriiţiuni). JSuplemenf; Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţăto-irlor No. 32. www.dacaromanicajo Sărbătorirea Unirii. Cuvântarea M. S. Regelui. Ziua de 24 Ianuarie 1909, când s’au împlinit 50 de ani dela unirea principatelor, a fost sărbătorită în toată ţara cu mare însufleţire. Vom da la cronica săptămânii amănunte precise despre a-ceste serbări. Aci vom reproduce cuvintele pe cari M. S. Regele ie-a rostit la banchetul oferit miniştrilor actuali şi foştilor miniştri. Iată ce a zis iubitul nostru Suveran: După vechile datini, domnitorii chemau împrejurul lor, atât în vremurile de grele încercări cât şi în zilele de sărbătoare., pe fruntaşii Ţării în mare sfat. Credincios acestei frumoase tradiţii, am doHt să sărbătorim astăzi al 50-lea aniversar al Unirii în mijlocul bărbaţilor de Stat, cari du conlucrat cu Mine la ridicarea şi întărirea !României. Dacă aruncăm o privire asupra acestor 50 de ani atât de bogaţi în fapte mari şi roade strălucite, trebue să recunoaştem că în fruntea lor, stă fericitul eveniment al Unirii Moldovei cu Ţara Românească săvârşită după cinci veacuri dela înfiinţarea lor. Ca toate fqptele mari din viaţa unui popor, şi Unirea a fost pregătită încetul cu încetul de acei factori cari vor fi totdeauna stâlpi neclintiţi ai fiinţei noastre naţionale: vorbirea aceleiaşi limbi şi păstrarea aceloraşi datini moştenite din tată în fiu, închinarea în aceiaşi credinţă sub aripele ocrotitoare ale sfintei biserici strămoşeşti; aceeaşi obârşie romană, dată la iveală din ce în ce mai desluşit de către cărturarii neamului, dela Miron Coslin, Şincai şi Petru Maior, până în zilele noastre. Strălucita pleiadă de patrioţi pe cari Dumnezeu i-a dăruit ţării către mijlocul veacului trecut, cuprinşi de o dorinţă arzătoare şi de adânca credinţă că numai prin unire poate fi asigurat viitorul României, n'au cruţat nici o jertfă pentru atingerea acestei înalte ţinte, şi înfruntând toate greutăţile şi primejdiile, au deşteptat şi întări sentimentul unirii, plămădit de veacuri în sufletul Românesc, dând lupta din urmă încununată de izbândă. Binecuvântată izbândă şi plină de roade fericite, căci ea a fost întâia rază a răsăritului României şi izvorul norocit de unde purced toate faptele mari din zilele noastre. t www.dacoromanica.ro ALBINA 431 Inlr'adevăr, fără unire n ar fi fost cu putinţă alegerea Mea ca Domn şi împlinirea celeilalte doririţi de a întemeia o dinastie, chezăşie puternică a statorniciei. Prin ■mire am ■câştigat tăria trebuincioasă pentru a cuceri pe câmpul de luptă Neatârnarea şi Coroana unui Regat liber, şi tot prin unire a dobândit Ţara puteri şi mijloace nouă pentru treptata şi sănătoasa propăşire a vieţii naţionale. In sfârşit, unirea a dat României deplina fiinţă de Stat şi vaza de care se bucură în faţa lumii. Suntem dar datori a sărbători aniversarul celor 50 de ani ai Unirii cu toată dragostea şi cinstea, şi a ne îndreptă gândirile cu adâncă recunoştinţă, atât către luptătorii unirii cât şi către acela care a fost sortit să fie Alesul Ţărilor surori, căci prin jertfele şi îndelungatele lor lupte s'a înfăptuit una din cele mai scumpe dorinţi ale neamului românesc. Cu veneraţie să ne închinăm înnaintea lor. Bucuria mea însă ar fi fost cu mult mai mare dacă numărul reprezentanţilor acestei generaţii care a făurit sau a fost martoră la renaşterea României, n'ar fi, fost aşa de redus, şi dacă din mijlocul lor n'ar lipsi tocmai acel bărbat care, timp de peste 50 de ani a fost muncitor neobosit pentru binele ţării. Ei se pot mândri de opera lor, iar noi le aducem cinstirea noastră. Acum vine rândul generaţiei nouă, care trebue să păstreze şi să sporească frumoasa moştenire pe care o primeşte înzestrată cu o puternică pavăză pentru înfruntarea furlu-nelor şi a impune ca România să fie ţinută în seamă şi drepturile ei respectate. Adânc mişcat, închin acest pahar,—singurul care trebue ridicat astăzi—în onorul României deapururea unită^ şi ’.ărită prin patriotismul fiilor săi, totdeauna uniţi când cere interesul ţării. Dumnezeu să ne ocrotească iubita noastră Ţară, îmbogăţită prin izbândele vitezei noastre armate cu acel frumos ţinut care ne-a deschis drumul mării, pe care tricolorul nostru, acel mândru simbol al unirii, fâlfâe şi vesteşte până în ţările cele mai îndepărtate că la gurile Dunării este un popor care s'a ridicat prin virtuţile sale civice şi războinice. Dea Domnul, ca însufleţindu-ne de mântuitoarea idee a Unirii,—pe care o sărbătoreşte astăzi toată suflarea românească—să ne înălţăm inimile tot mai sus şi,—conştienţi de faptul că tăria Statelor stă în unirea şi în buna stare a tuturor treptelor, —să ne închinăm toate silinţele întru îndeplinirea înaltei meniri a iubitului nostru popor. Să trăiască România, totdeauna gata la orice jertfe pentru mărirea Patriei!. www.dacaromamca.ro MOAR TEA A P. S. Mitropolit Primat jjŢn noaptea de 23 spre 24 Ianuarie s’a stinsr după o scurtă suferinţă, I. P. S. Iosif’ Arhiepiscop şi Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Primat al României. Ţara întreagă a aflat, cu nespusă durerer această ştire neaşteptată, căci, deşi bătrân, Mitropolitul eră încă în toată întregimea facultăţilor sale şi putea să folosească pentru buna cârmuire a Bişericii noastre. * Bunul părinte era de tel din judeţul Botoşani dintr’o familie de buni creştini şi buni români. Născut în anul 1828, după ce a urmat primele învăţături în Academia Mihăileană din Iaşi, a îmbrăcat haina monahicească când n’aveâ nici 20 de ani. După ce sluji ca canonarh la Episcopia Huşilor, a fost hirotonisit diacon la Mitropolia Moldovei de către Mitropolitul Sofronie. In vremea aceea se înfiinţase o capelă română la, Paris de către patriotul arhimandrit losafat' Znagoveanul. Cerând a fi trimis diacon la acea capelă, se folosi de această împrejurare pentru ca să urmeze cursuri înnalte la şcolile franceze. Când s’a întors în ţară, a fost numit profesor la şcoala teologică din mănăstirea Neamţului; iar mai târziu trecu arhimandrit de scaun al P. S, Mel-chisedec la Huşi. www.dacaramanica.ro /. P. S. losif Mitropolitul Primat a! României. www.dacaramanica.io <___________ __ 4H4 albina In 1862 a fost ales episcop al Huşilor, unde a stat vreme de 22 de ani, când a trecut la Dunărea de Jos, dar după 4 ani a fost ales mitropolit r primat. Simţindu-se obosit, se retrase din scaun in 1893 şi se aşeză la mănăstirea Câldăruşani; dar în 1896 Marele Colegiu îl chemă iarăşi la înalta însărcinare de mitropolit şi fu silit să asculte acest glas de chemare, în care respectul pentru meritele personale se unea cu recunoştinţa pentru chipul vrednic cum păstorise mai nainte. Astfel luă din nou în mână cârja pe care o purtă cu vrednicie până zilele acestea, când Domnul îl chemă la sine. I. P. S. losifn'a fost numai un harnic administrator al trebilor bisericeşti; a fost şi un învăţat în toată puterea cuvântului. A tradus o sumă de cărţi bisericeşti: « Viaţa lui Iisus»— « Istoriaeclesiastică a lui Eusebiu»—« Viaţa lui Constantin cel Mare» — ş. a. Pe lângă acestea toate, repausatul Mitropolit a dus o viaţă închinată Bisericii şi Patriei. Blând şi milostiv — milostiv dintre aceia cari zic: « face dreapta să nu ştie »;— modest în tra- iul său, traiu de adevărat apostol, punând toată energia şi toată puterea sa de muncă în slujba creştinătăţii şi a ţării sale, acela care a fost Iosif Gheorqhian va luă loc printre cei mai de frunte Ierarhi pe cari, în cursul veacurilor, îi va venerâ istoria Bisericii noastre. — Până a nu luă cârma în mână, întâiu'la lo<^. pată să te înveţi. (Qofescu). www.dacaromamc&io Darea De seamă Despre activitatea societăţii „Steaua“ îiiilă De D. /. Kalinderu, preşedintele Societăţii, în şeDinia Adunării generale Dela 18 Ianuarie 1909. Domnilor Membri, ntâia convocare a adunărei generale am fă-cut-o pentru Dumineca trecută. Atunci, neîntrunindu-se decât câţiva din noi, am convocat-o pentru azi, conform statutelor. Aliniatul 3 din articolul 15 al statutelor, prevăzând că la a doua convocare întrunirea se va ţine cu orcâţi membri vor fi de .faţă, idunarea de acum e dar bine constituită şi o declar deschisă. Ordinea de zi după cum aţi binevoit a ve? «dea din convocare e următoarea: 1) Darea de seamă despre mersul societăţii. 2) Raportul cenzorilor despre verificarea gestiunii băneşti pe 1908 şi descărcarea comitetului, 3) Alegerea a trei membri în comitet, în locul celor cari vor eşî la sorţi, conform art. 7 din statute. 4) Alegerea a trei cenzori pe 1909, potrivit .art. 13 din statute. Atât membrii cari vor eşi la sorţi, cât şi cenzorii, pot fi realeşi. In privinţa mersului societăţii în anul expirat, vă aduc la •cunoştinţă că societatea dispunea la 31 Decemvrie 1908 de : Lei 76,00(9, in efecte valoare nominală, şi în Lei 1.364 bani 96 în numerar, aflat la d-1 Administrptor-Cassier. Efectele sunt depuse la Banca Naţională pe numele meu, de oarece societatea noastră nu este încă recunoscută ca persoană morală. www.dacaromamca.ro 436 AI, BINA La un ioc aceste sume fac: Lei 77.364 bani 96, potrivit verificării d-lor Cenzori, cari prin raportul ce vor ceti, vă vor da si celelalte amănunta relative la operaţiile băneşti din anul trecut. Eu adaog numai că faţă de aceşti 77.364 lei şi bani 96, societatea datorează Tipografiei editoare o sumă de 4.638 lei şi 49 banir pentru diferite cheltueli ce a făcut pe seama societăţii delai început până la 31 Decemvrie 1908, după cum urmează: 344 lei 25 bani, pentru imprimarea dărilor de seamă şf pentru cărticelele şi tablourile ce au figurat la Expoziţiile-Societăţii de ştiinţe, a societăţii agrare şi la Expoziţia Jubilară, la cari am obţinut, după cum ştiţi, medalii de aur_ 890 lei 61 bani, costul cărticelelor şi tablourilor ce s’au-împărţit gratuit în ţară, cum şi la mai multe biblioteci populare şi societăţi culturale de peste hotare. 3100 lei 66 bani pentru reclame şi cheltueli ocazionate dp vânzarea publicaţiunilor. 308 lei 30 bani, pentru imprimate trebuincioase Adminis-traţiunii societăţii. ■ 2:854 lei 17 bani, pentru costul şi porto cărticelelor trimis^1 membrilor. 835 lei, onorarul pictorului Costin Petrescu pentru portretele Maiestăţilor Lor Regelui şi Reginei, et,C. care s’au plătit de tipografie în comptul nostru. 5.200 lei, costul cărticelelor trimise Cassei Şcoâlelor în schimbul sumei de câte lei 2.000, în 4 ani, vgr3âtă de Ministerul Cultelor în cassa societăţii noastre. 721 lei 85 bani, diferenţa costului hârtiei pentru care fabrica Letea ne-a bonificat nouă 300 lei, cum şi diferenţa la imprimarea portretului lui Ştefan Cel Mare şi a cărticelelor cari au avut câte o jumătate de coală sau una întreagă mai mult decât 96 pagini. Aceste cheltueli se ridică peste tot la: 14.255 lei şi 44 bani, dar se deduce: 4.589 lei 16 bani, partea cuvenită societăţii din bonificaţia de un ban la cărticelele vândufe. 2.244 lei 65 bani, diferenţa cuvenită societăţii din preţul de eonfecţiune şi de vânzăre al tablourilor, anume 1.618,15-la portretele familiei Regale şi Princiare şi 626,50 la tabloul lui Ştefan ce! Mare. www.dacoromamca.ro ALBINA 437 , : 1.873 lei şi 48 bani, diferenţa cuvenită societăţii dela cărticelele şi tablourile vândute cu 15' şi 40 de bani, vânzări făcute prin Administraţia Domeniului Coroanei; Casa Şcoa-lelor şi alţii, cum şi Lei 720 bani 12 ce i-a plătit societatea la 22 Decemvrie .1905 şi 189 lei 54 bani bonificaţi de d-1 Rasidescu. Scăzând aceste sume care fac 9,616 lei 95. bani la un loc din totalul cheltuelilor, mai rămân: 4.638 lei 49 bani, de plată tipografiei. Această sumă de lei 4.638,49, e de altfel mai mult decât compensată prin costul cărticelelor trimise membrilor şi a celor date Cassei Şcoa-lelor, al căror preţ l-a încasat societatea. In ceeace priveşte •cărticelele date Cassei Şcoalelor, observ chiar că, în suma •de 5.200 lei ce am arătat, e cuprins şi costul cărticelelor din acest an, pentru care societatea n’a încasat încă suma de 4ei 2.000 dela Minister. Scăzând acum din suma de 77.364 lei şi 96 bani, ce s’a constatat la d-1 Administra-tor-Cassier, datoria către tipografie, minus cei 2.000 lei ce avem de primit dela Minister, adică: 2.638 lei 49 bani, rămâne 74.726 „ 47 „ capital curat, care e cu 11.221,46 mai mare decât cel dela 31 Decemvrie 1907. In rezumat, situaţiunea materială a societăţii e din cele mai satisfăcătoare, mulţumită atât societarilor cari au eres-■cut dela 2.168 la 2.767 cât şi d-lui Harel, care în 1908 a sporit subvenţia Ministerului Cultelor dela 5.000 la 9.000 lei. Pentru noua dovadă de bunăvoinţă am exprimat de atunci .mulţumirile noastre d-lui Ministru Haret. Repetându-le acum şi din viu graiu, cred că vă uniţi cu mine şi la urarea ce fac, că On. Minister al Cultelor şi Instr. Publice nu va lipsi nici pe viitor societatea noastră de preţiosul său sprijin. Sunt apoi de sigur în sentimentul d-v al tuturora, când ne ţinem gata a primi dela Onor. Minister al Instrucţiunii Publice orce propunere ar avea a ne face, pentru a da o şi mai mare desvOltare societăţii noastre şi a răspândi cât mai mult publicaţiunile în masa poporului român. îmi place .să cred chiar, că STEAUA, cu scopul ei atât de naţional www.dacoramamca.ro m ALBINA folositor* şî îmbrăţişată de toţi’ cu căldură, e cea mai în măsură să răspundă dorinţei generale, care tinde la dezvoltarea gustului de citit şi la luminarea poporului. In ce priveşte activitatea Comitetului, vă comunic, Domnilor Membri, că am ţinut şi anul trecut şedinţe şi ne am Străduit pentru progresul societăţii. N’am putut tipări însă decât următoarele 4 cărticele: Românii de peste Carpaţi, de d-11. Rusu-Şirianu, Romă-nii şi Dacii, de d-1 dr. I. Lupaş, Satul Griviţa, de d-1 N. Rădulescu-Niger şi Boalele Molipsitoare, de d-1 dr. Urechia. Am mai pregătit scoaterea tabloului lui Mihaiu-Viteazul, făcut tot de d-1 Costin Petrescu, dar care n’a putut fi încă imprimat, din multe cauze. L-am dat acum 6 săptămâni şi mai bine d-lui Rasidescu, care ne-a făgăduit că ne va face propunerile sale pentru imprimarea lui. Până azi nu mi-au venit însă aceste propuneri Am fi putut scoate, ce e drept, un număr mai mare de cărticele, dar am trebuit să ţinem seamă, în primul rând, de vânzarea şi răspândirea lor, care n’a fost destul de îmbucurătoare în anul trecut. Iată, după socotelile prezentate de d-1 Rasidescu, care a fost situaţia imprimării şi vânzării broşurilor dela început pânăla 31 Decemvrie 1908: S’au tipărit în anul: , 1902 — 140.000 de exemplare. 1903 — 160.000 » » 1904 — 50.000 » 1905 — 58.000 » 1906 — 20.000 » » 1907 — 50.00C » » 1908 — 40.000 » » sau peste tot.......... 518.000 de cărticele. Din acestea s’au împărţit gratuit, s’au dat membrilor şt Oassei Şcoalelor, şi s’au vândut, până la 31 Decemvrie 1907: 391.554 de exemplare, iar în anul trecut 67.362, aşă. că mai rămân 59.084 cărticele, din care se află 34.909 exemplare la ReVizoratele şcolare, librării şi diverşi' iar 24.175-în depozit la tipografie. Tablouri s’au imprimat în: www.dacaromamca.ro I ALBINA 43», 1904 — 57.000 1905 — 28.000 1906 — 16.000 sau în total................. 101.000 exemplare. Din acestea s-’au împărţitgratuit şi's’au vândut până-la 31 Decemvrie 1907 un număr de 42.892 de bucăţi iar în anul trecut 6945+exemplare, Peste tot s’au vândut dar 49.837 şi au rămas 51.163, adică cevâ mai mult de jumătate, din care se află 13.978 la revizorate, librării şi diverşi, iar 37.185 de exemplare în depozit la tipografie. Atât din cele 34.909 cărticele, cât şi din cele 13.978 tabi louri dela revizoratele şcolare, etc, vor fi de sigur multe vândute, dacă nu mai toate, dar nu s’a primit costul lor, deşi am intervenit în mai multe rânduri. Vom reînnoi cererea noastră chiar zilele acestea, însă nu ne putem aşteptă la o lichidare repede, de oarece, de când s’au trimis broşurile până acum, s’au schimbat de câteva ori d-nii revizori, şi mulţi obiectează că nu le-au luat. -pe seamă la. primirea funcţiunii. In. orc.e caz trebuie să facem totul pentru a limpezi această situaţiune, care nu ne împedică numai în socoteli, ci şi în desfacerea publicaţiunilor, dovadă că din ultimele numere nu a mai luat aproape nici un d-n revizor. Eu cred că ar .fi bine să rugăm pe domnul Ministru Ha-ret să binevoiască a luă o măsură, ca publicaţiunile noastro să fie înregistrate oficial la Revizorate şi, la schimbarea titularilor, să se predea cu inventar în regulă. Ar mai putea fi rugaţi şi d-nii Inspectori-Şcolari să se intereseze şi dânşii de starea publicaţiunilor cu ocazia inspecţiunilor. In anul trecuţ comitetul a acordat 150 de lei ajutor d-luî Ionescu-Lungu pentru scrierile sale şi a dat gratuit pnbli-eaţiunile societăţii la câteva biblioteci populare din ţară şi de peste graniţe. S’ş ocupat de asemenea cu manuscrisele prezentate. pentru publicare, aprobând două dintr’ânsele şi respingând pe celelalte, pe baza rapoartelor ce s’au făcuţ asupra lor. In sfârşit Va mai . ocupat de răspândirea publicaţiunilor, intervenind la Ministere să cumpere tablourile societăţii, pen-r tru oficiile lor, din nenorocire însă, fără vr’un rezultat până aqum. , ■ . -.i : In ce priveşte dăruirea publicaţiunilor noastre la biblio• www.dacQromanica.ro 440 ALBINA teci şi Cercuri culturale, sunt de părere s’o facem în viitoi pe o scară cât mai întinsă, în deosebi la cele de peste hotare. Cred apoi că i venit timpul să ne gândim cu dinadinsul la ajutorarea şi într’alt mod a bibliotecilor populare publice! Nu de mult am dat, după cum ştiţi, un ajutor de 2.000 de lei bibliotecii de pe lângă liceul Gh. Lazăr, care funcţionează sub privegherea merituosului director, d-1 Marin Dumitrescu. Mă gândesc chiar dacă n’am putea iniţia noi înşi-ne înfiinţarea unor biblioteci în alte părţi ale Capitalei. Intre mijloacele, prin care societatea caută să-şi atingă sfcopul, e trecut în statute, la art. 2 al. d, şi: -încurajarea şi susţinerea instituţiilor culturale şi şcoalelor de adulţi. Nu se prevede şi înfiinţarea de biblioteci populare, dar am puteâ schimbă la anul dispoziţiunile statutelor, iar până atunci am pregăti, de pildă, lucrările pentru întemeierea unei biblioteci, care să fie aşezată într’o suburbie oarecare a Capitalei. De asemenea vom acordă pe viitor toată atenţiunea filialelor societăţii noastre. Până acum avem, cum ştiţi, numai una, la Buştenari, în Prahova, care a continuat să funcţioneze, dând frumoase roade. Din raportul păr. Săvulescu, vrednicul ei conducător, se vede că filiala aceasta a avut 62 membri, că a sporit numărul volumelor din bibliotecă cu 109, cele mai multe cumpărate, şi că are trei reviste abonate. S’au ţinut şi trei conferinţe. • Averea filialei e azi de 373 lei şi 80 bani, 335 volume cărţi şi oarecare mobilier. In sfârşit, sper să putem publică anual un număr mai mare de cărticele, în care scop comitetul se va întruni mai des, după putinţă. Sper asemenea că se vor puteâ împlini toate acestea, mul ţumită unei străduinţi cât mai vii din partea tuturor Dom* nilor Colegi din Comitet, dum şi a membrilor societăţii. Eu fac cu plăcere tot ce pot, şi îmi voiu da şi pe viitor toată osteneala. Vă rog însă a nu Uită că am şi alte numeroase obligaţiuni, dela care nu mă pot sustrage, muncind aproape peste puterile mele. Incheiu, Domnilor Membri, făcând ca totdeauna cele mai vii urări pentru prosperitatea STELEI noastre şi pentru izbânda scopului care ne-a întrunit în jurul ei. -------i ÎS ------ www.dacaromanica.ro Legile Terii. Despre [drepturile şi datoriile soţilor. lăsâtoria naşte, între soţi, mai multe drepturi şi datorii, pe cari legea le întăreşte. In afară de datoria de a-şi creşte copiii, care nici nu mai trebue pusă în lege, pentru că mintea omenească nu poate pricepe că nişte părinţi ar puteâ să facă altfel, alte datorii principale ale soţilor sunt: de a locul împreună, de a-şi păstră unul altuia credinţă, de a-şi da sprijin şi ajutor; bărbatul este dator să-şi apere femeea, iar femeea este datoare să asculte de bărbat. Să vorbim, în parte, despre fiecare dintre aceste drepturi şi datorii ale soţilor. Când o femee şi un bărbat se căsătoresc, gândul lor este să-şi întemeeze o familie. Ce fel de familie ar fi aceea, ce trăinicie ar aveâ o căsătorie, dacă bărbatul nu ar voi să-şi primească femeea în casă, ori femeea nu ar vrea să locuiască cu bărbatul ei, şi să-l urmeze ori unde ar găsi el de cuviinţă să-şi strămute locuinţa. De aceea s’a pus în lege aceasta îndatorire pentru fiecare dintre soţi. Ce s’ar întâmplă, însă, când femeea nu ar vreâ să locuiască împreună cu bărbatul ei, sau acesta nu ar vreâ să o primească în casă?. Ar puteâ femeea să intre cu jandarmii în casa soţului, ori soţul s’o aducă în casă tot cu jandarmii? In lege nu stă scris aşâ ceva; dar daca chiar s’ar puteâ face un asemenea lucru, ce traiu alinai fi acela! Vai de căsnicia în care ar fi nevoe de judecată ori de jandarm, ca să-i reguleze mersul. www.dacoromanica.ro 442 ALBINA In asemenea împrejurare, traiul ar fi cu neputinţă, şi soţul nevinovat ar avea o cauză ca să poată cere despărţirea. Ce insultă mai mare s’ar puteâ tace unui soţ decât să nu vrei să locueşti cu dânsul, ori să nu-1 primeşti în casă?. „Soţii îşi datoresc unul altuia credinţă". Soţul care se face vinovat de necredinţă, poate să capete doua pedepse: soţul celalt, adică cel nevinovat, poate să ceară despărţenia, şi în acelaş timp poate să-l dea în judecată şi sâ fie condamnat la închisoare. Necredinţa aceasta este precurvia, sau, cum se zice în lege, adulterul. Mare păcat şi mare ruşine este adulterul Femeea care păcătueşte cu altul, dacă rămâne grea, introduce în familie un străin, dă copiilor ei un frate străin, prilej ca să aibă totdeauna mustrare de cuget, când se va uită la el şi-şi va aminti păcatul făptuit. Iar bărbatul care-şi calcă jurământul ce a tăcut de a fi credincios nevestei lui, trebue să se simtă ruşinat de aceasta, şi să se aştepte, în fiecare clipă, la răsplata faptei rele. Soţul nevinovat, care dă în judecată pe cel vinovat de adulter, poate săd ierte. Pentru asemenea fapte, nimeni altul nu poate să facă proces, afară de soţ. Daca nu-1 iartă pe Vinovat, şi sunt dovezi de vinovăţie, soţul vinovat, şi acel cu care a păcătuit, sunt condamnaţi la închisoare. Afară de aceasta, mai au încă o pedeapsă. Soţul nevinovat are dreptul să se despărţească, şi despărţirea este lesne de căpătat în asemenea împrejurări, iar soţul vinovat, după despărţenie, nu se poate căsători nici odată cu complicele, adică cu tovarăşul său de păcat. Soţii îşi datoresc sprijin şi ajutor, adică fiecare din ei are datoria de a-i da celuilalt tot ce-i trebue pentru viaţă. Bărbatul este dator să-i înlesnească tot pentru vieţuirea ei, după starea şi puterea lui, iar femeea ar puteâ chiar să-şi înstrăineze zestrea, să-şi vândă pământul pentru a scoate pe bărbat dela închisoare, adică pentru a-i da ajutor să scape dela nevoie. Bărbatul datoreşte protecţiune femeii, femeea ascultare bărbatului. Această îndatorire a legii are ca urmare că femeea nu poate sta în judecată, nu poate vindepnu poate amanetă, nu poate cumpără nici primi danie, în www.dacoromanica.ro ALBINA 443 sfârşit nu poate face nici un act civil, fără învoirea bărbatului. In limba judecătorească asta însemnează că fe-meea este incapabilă de a contractă. Această incapacitate de a contractă, nu trebue să fie socotită la o înjosire a femeii. Legile s’au alcătuit pe vremuri când-în mintea femeilor din toată lumea nu încăpea gândul că ar putea să fie altfel. Pe atunci nu erau înlesnirile de astă-zi, când în câtevâ ceasuri eşti, cu trenul, din orice capăt al ţerii, tocmai la Bucureşti. Să .zicem că pe atunci, când trebuiâ să mergi, uneori o lună încheiată până în capitala ţerii, ar fi avut o femee o judecată. Cum să-şi lase ea casa atâta vreme, ca să umble pe drumuri? Pe vremurile vechi, rar femee care ştia carte, şi omul fără de carte este numai pe jumătate om; oricine ar fi putut să înşele pe femee cu multă uşurinţa, şi un om care se ştiâ cu avere dela femee, s’ar fi pomenit sărăcit, dacă femeea lui ar. fi putut să-şi vândă averea fără ştirea şi învoirea lui. De aceea s’au făcut, în lege, aceste îngrădiri. Astăzi însă, când şi femeile se mai luminează, au început a se mai îndulci asprimile legei, şi în unele ţeri femeile nu mai au ne-voe de învoirea bărbatului pentru a face asemenea acte. Dreptul acesta pe care-1 are bărbatul asupra femeii, se numeşte putere maritală. Să presupunem, însă, că un bărbat ciudat nu vrea să dea învoire soţiei sale să primească o danie ce ar vreâ să-i facă o rudă, ori nu i-ar da învoire să cumpere cil banii ei, un lucru pe care-1 poate cumpăra astăzi cu jumătate preţ, şi i-ar fi de mare folos. In asemenea împrejurare femeea să nu poată face nimic, când îndărătnicia bărbatului îi este dăunătoare? Legea a prevăzut cazul, şi pentru că femeea nu-i roaba bărbatului, ea are dreptul să ceară dela Tribunal învoirea pe care nu i-o dă bărbatul, şi Tribunalul, chibzuind că ceea ce vrea să facă femeea este în folosul ei şi a familiei, o învoeşte. Actele pe cari le face femeea cu învoirea Tribunalului, au tot atâta tărie ca şi când ar fi făcute cu învoirea soţului; iar actele făcute de femee fără nici o învoire, pot fi sfârmate, adică sunt anulabile, dacă ar cere sfărmarea lor femeea însăşi, bărbatul sau moştenitorii www.dacoramamca.ro 444 ALBlHAf lui. De aceea, orice fel de negustorie, orice fel de învoială ar. vreâ să facă cineva ou 6 feniee măritată! să se încredinţeze mai întâi dacă bărbatul ei se învoeşte la aceasta, şi dacă el nu se îrtvoeşte, să nu facă nimic. Femeea mai este în drept să ceafă învoirea Tribunalului, când bărbatul ei ar fi smintit său ar fii absent sân presupus absent (am vorbit despre acreşte lucruri), sau când ar fi dus într’un loc îndepărtat, Şi femeea ar trebui să facă un act grabnic. Surtt şi împrejurări în care femeea măritată nu are nevoe de învoirea sau autorizarea 'bărbatului. Aşâ, se poate înfăţişă singură la judecată şi se poate apără în pricinile penale, precum când ar fi dată în judecată pentru insultă, bătae, furt şi altele de acestea. De asemenea femeea poate face testament fără autorizarea bărbatului ei, şi poate face comerţ, dacă are a-utorizarea lui. Ar tur Gorovei. <------------------------- Starea agricolă a României la finele lunei Ianuarie 1909. Cu tot geru1 mare care a avut loc într’o mare parte a luneî Iânuarie, totuşi se crede că semănăturile nu vor fi suferit, de oarece ele au fost acoperite cu zăpadă în cea mai mare parte a ţărei. Este puţină temere pentru semănăturile de rapiţă şi cele de grâu, puse mai târziu în regiunile unde pământul a fost descoperit de zăpadă, tocmai în perioada geroasă din ultimele zfle. Gerurile cari au fost la începutul lunei şi eu deosebire către sfârşit, se crede că vor fi cauzat rău pomilor tineri şi mai alea viilor neîngropate. Vitele sufer de lipsă de nutreţ şi de ger, din care cauză au fost chiar cazuri mortale. Comunicat de Direcţia Instit. Meteorologic din Bucureşti. Scoaterea petelor de grăsime.—Amesteci într o sticlă 100 grame de esenţă de terebentină, 12 grame alcool, Şi 12' grame de eter. Pică căte-vă picături de lichid pe pata de pe stofă şi freacă biyie cu o cârpă uscată. Sticla să se ţie bine astupată şi să nu se apropie de foc când întrebuinţezi lichidul, căci acesta se aprinde mimai decât. www.dacoromamca.ro Alcoolismul şi of ti ga. cuma, când atâtea serbători se ţin lanţ,, iar oamenii cred că, spre a le sărbători, cel mai nemerit lucru e să bea şi să cinstească zile de-a rândul cu rudele şi cunoscuţii, trebue să le amintim şi dovedim cu fapte cât de dăunător e acest obieeiu, care, cele mai de multe ori, se preface în adevărată patimă. Cei mai mulţi, în loc ca, la asemenea zile mari, să meargă la bi-sereca, iar apoi, întorcându-se de acolo*, să asculte istorisiri folositoare, punând pe vre-o unul care ştie ceti, să le cetească, n’au altă grije de cât să se îmbuibe în băutură şi mâncare, cât mai multă. Par’că Părinţii biserecei din pricina aceasta, au întocmit serbători! E lucru dovedit că, la asemenea zile mari, oamenii beau neînchipuit de mult, iar crâşmile aduc, din vreme* băuturi peste băuturi. Şi, doar, nu e patimă mai scârboasă şi mai dăunătoare urmaşilor şi inşilor, ca băutura multă. De-aceea, e datorie sfântă ca toţi cei cari suntem încredinţaţi de acest reu, să-l are-tăm mereu şi mereu, mai ales la asemenea zile mari, când oamenii se cred datori să nu le lipsească din casă băuturile spirtoase. Oftiga merge crescând, bine înţeles că, din multe pricini, e aceasta creştere, cum, bună oară, din lipsă de aer curat, din lipsă de hrană potrivită, etc. Dar, pe lângă toate, mai e a-zi dovedit că băuturile spirtoase au şi ele partea lor de stricăciune. Cea mai bună dovada e statistica: 88% la sută www.dacaromamca.ro 446 albina din tuberculoşi sunt alcoolici. Mai mult, s’a dovedit că slujbaşii de prin localurile de băuturi sunt de asemenea oftigoşi, şi, nu numai de prin crâşme, dar chiar de prin berării şi restaurante. Acelaşi lucru se vede şi pe leşuri, mulţi alcoolici "Sunt şiJ tuberculoşi. Dar, dovadă şi mai netăgăduită: animalele, căror li se dă câtăvâ vreme alcool, adică băuturi spirtoase, şi pe urmă caută să le îmbolnăvească de oftigă, adică le dă, în anumite feluri, microbul of-tigei, se îmbolnăvesc mult mai lesne de cât cele căror nu li s’au nat băuturi spirtoase. De alt fel, alcoolismul mai ajută la înmulţirea oftigei şi prin sărăcia ce aduce cu el. Intâiu că omul cheltueşte bani pe băutură, în loc să cumpere hrana trebuitoare lui şi familiei. Pe urmă, din pricina beţiei, nu numai că nu lucrează când bea, dar pe încetul pierde puterea de-a munci şi la trezie şi, din ce în ce, nu mai câştiga atâta cât să-i ajungă lui şi familiei. De aci urmează sărăcia, cu toate nenorocirile ei, şi, dacă nu-i loveşte o boală grabnică, de pildă, scarlatină, tifus, pneumonie, apoi oftigă îi prinde pe încetul. Oa dovadă cât de aducător de slăbire a întregului organism, e alcoolul, ne mai arată şi statistica nenorocirilor ce se întâmplă prin fabrici şi alte locuri. Luni, care e ziua ce urmează după dumineci, când lucrătorii beau mai mult, e şi ziua când nenorocirile sunt mai numeroase. Lucrătorii otrăviţi cu spirtoase, nu mai au agerimea şi băgarea de seamă trebuitoare. Să nu se spue că, de când lumea să bea, că uită-te cutare ori cutare beâ de atâţia ani şi tot trăeşte. Asemenea judecăţi sunt greşite. Cei cari spun că băuturile spirtoase sunt prielnice oftigei, nu se iau de pe cutare ori cutare, căci aşa alegem anume pe cine ne vine la socoteală. Nu, oamenii de ştiinţă iau sute şi sute de inşi bolnavi de oftigă şi, din aceia, fac socoteală câţi anume sunt beţivi şi de când, şi apoi, de pe această, au găsit că, din o sută de alcoolici 88 sânt oftigoşi. Din nenorocire, băuturile spirtoase nu lucrează www.dacaramamca.ro ALBINA 447 numai oftigând pe cel care bea, ci, chiar dacă înşiri băutor nu se oftigeşte el singur, apoi copiii Iul moştenesc un sânge slab, măruntae păcătoase, pieptul -îngust şi plămânii mici şi neputincioşi, în cât o duc cât o duc şi, dacă nu se atacă chiar de mici, dacă nu mor de vre-o boală molipsitoare, la vârsta tinereţei, — după ce părinţii, de bine de reu, i-au crescut, şi, când ar trebui şi ei să fie lor şi altora de folos, — din, te miri ce, din o receală, de pildă, care ar fi trecut fără primejdie pentru altul, atacă şi mor, chiar dacă ei, bieţii, n’au băut băuturi spirtoase. Din pricina băuturei părinţilor, au moştenit, cum am spus, sânge şi măruntae slabe. In alte ţeri, oamenii ştiinţei, cât şi iubitorii de neam, sânt atât de încredinţaţi de aceste rele, în cât cheltuesc bani mulţi precum şi muncă multă, ha să micşureze şi să stârpească tot mai mult, nu nu mai patima băuturei, dar chiar băutura în sine; căci chiar acei cari beau, după crezarea lor, cumpătat, tot îşi strica lor şi urmaşi lor. Nevoile şi împrejurările silesc şi pe agricultor să se ţie de progres. Afară de câte-va moşii, între care şi ale Domeniului Coroanei, restul ţărei neglijază până şi gunoitul cu gunoiul vitelor care nu costă alt ceva da cât căratul şi împrăştiatul pe locurile de muncă. Dacă aşa stau lucrurile în privinţa gunoiului de vite» cum va trebui să începem propovăduirea îngrăşămintelor chimice care se vând cu bani gata, osebit de transportul lor? Această propagandă însă e de folos celor ce au întrebuinţat gunoiul de fermă şi au văzut că este insuficient, nepractic şi nerentabil aproape a gunoi o întreagă moşie şi pe toate coastele sau dealurile ei cum sânt mai ales în Moldova. In faţa acestei situaţii « timpul a se da toată atenţia cuvenită întrebuinţării îngrăşămintelor chimice. Ori cât am. fi ispitiţ de unele recolte buhe paţţial, în ger erai însă pr.oducţiunea medie la noi este sub mediocru aproape la toate cerealele, dacă facem socoteală pe un Sofia Nădejde. Ingrăşăminteie Chimice, www.dacoromanica.ro •448 ALBII? A period mai mare de ani şi. pe întreaga fără. Spre-a pflîi'e în-evidenţă eficacitatea acestor îngrăşăminte, să observăm ce se petrec.»-în Italia unde precum se ştie se importă grâu de afară în surpă de peste 9 milioane până în 1902. Dela 1902 şi mai cu seamă în anii din urmă întrebuinţând!* se pe o scară tot mai mare îngrăşămintele chimice, Italitf a ăjuns a-şi reduce importul de grâu la1 mai puţin de un milion ,şi nu este mirare dacă în curând vom afla nu numai că nu mai importă, dar că exportă grâu. Acestor îngrăşăminte se datoreşte un aşa spor de productivitate la grâu, care s’a îndoit, ba chiar s’a şi întreit pe une locuri faţă de ce se producea în trecut. Asemenea îngrăşăminte le găsesc trebuincioase şi în România, mai ales în Moldova, unde pe coaste şi dealuri nu se poate şi nu dă câştig şi nici nn ţine mult îngrăşatul cu gunoiu. La câippie nu s’ar simţi încă nevoe de ele putându-se menţine ’o bună productivitate prin arături tot mai adânci, prin asolamente cu le-gurmnoase şi chiar prin ogoare sterpe. La coline însă toate acestea nu sunt de mare folos, pentrucă nu se pot adânci arăturile, costă prea mult căratul gunoiului pe coaste şi povârnf--şur se spală lesne de ploi şi prin urmare chiar cu gunoiul de grajd nu se poate folosi mai mult de 3 — 4 ani. Pe Domeniul Coroanei Dohrovăţ se fac asolamente cu ogoare sterpe şi leguminoase pe o suprafaţă de peste 100 Ha., din care peste 10 la sută ogor şi 10 la sută nutreţuri (leguminoase). Acest asolament cuprinde toate coastele moşiei. Pe o suprafaţă de 180 Ha. se aplică un asolament intensiv (fără ogor sterp) şi cuprinde tot locul plan (şes) în care intră a cincea parte textile. (cânepă), şi în care se gunoeşte în fiecare an a cincea parte din această suprafaţă cu tot gunoiul de fermă cât se produce cu "vitele acestui Domeniu. La prima aruncătură de ochiu, lucrul pare oare cum neînţeles multor vizitatori. Toţi cred că locurile de şes trebue să fie cele mai rodnice întru cât în ele se scurg toate spălăturile apelor de pe coaste şi de pe dealuri. Osebit de aceasta, şesurile sânt ca formaţiune geologică, de cea mai nouă eră, adică aluviu. Prin urmare se pare că tocmai unde nu trebue se «plică gunoiul- sau că se bagă seu în carne grasă. ■ La -faţa locului însă lucrurile nu stau astfel. Cultura cânepei slăbeşte mult pământul, osebit de faptul că după ea urmează pră-şitoare, apoi cereale de primăvară, apoi meiuri păsăreşti şi iîh fine grâu. Anul aoesta s’a gunoi-t cea mai ^depărtată despărţiturâ în care s’a pus cânepă, şi cum din cauza depărtărei nu -s’a putut gunoi toată, cânepa se prezintă eu nrtflt,mai viguroasă acolo unde a fost www.dacoromanica.ro ALBINA 449 locul gunoit. De altfel, e bună, mai ales din ploile ce au ajutat-o în Iunie şi Iulie totuşi; unde este gunoit e mai voinică şi se vede aiferenţa. Dacă dar în şesuri (aluviuni) stau lucrurile astfel, naşte întrebarea: cum stăm cu coastele? Chiar ogoarele sterpe nu ajută destul la producţiune şi în anii de seceră producţiunea lor, e de o potrivă cu a celor alte locuri ce n’au fost ogoare sterpe. Aceasta s’a constatat chiar le recolta actuali a grâului, a cărei socoteală s’a ţinut destul de exact. I. Ţarlungă. Şef de cultură Domen. Dobrovăţ. groaznicele întâmplări din Italia ne au reamintit alte cutremure cari s’au petrecut în trecut la noi şi în alte ţări. Un cutremur care a rămas istoric este acel dela 1802, Octomvrie 14, când s’a dărâmat Turnul Colţei. Iată o relaţiune interesantă dată de revista Muzeul Naţional dela 1837, asupra acestui vestit cutremur: „Intre monumentele cele măreţe cu cari se laudă Ţara Românească a fost fără îndoială şi Turnul Colţei pe care grozavul cutremur din anul 1802 l-a dărăpănat, după cum a stricat cu întâmplarea aceea şi alte multe zidiri publice şi particulare. «Acest turn, dimpreună cu Biserica şi toate zidirile dimprejur, s’au început la anul 1709, în zilele Domnului Constantin Brâncoveatiul, şi s’a sfârşit la anul 1715, în zilele Domnului Cantacuzin. începătorul şi isprăvi-torul acestui monument a fost Spătarul Mihai Cantacuzin. Arhitecţi şi meşteri la această zidărie s’au întrebuinţat soldaţi Svedieni d’ai lui Carol XII, regele Sve-diei. Acesta după ce s’a biruit la Pultava de către Petru cel Mare, împăratul Rusiei, după ce a şezut vre-o câtva timp la Bender, şi după ce îndeşert a vrut să împiedice încheierea păcii dela Prut între Ruşi şi Turci, la anul 1712, în fine, preumblându-se puţin prin Turcia, se întoarse iar îndărăt la Svedia, www.dacoromamca.ro Cur nul Cc/ţei) cum eră înainte de cutremur (tlupă : Icr.eicu Qion, istoria Bucureştilor). www.dacoromanica.ro Turnul Colţei refăcut după cutremur (după o fotografie din fi mp). www.dacaramanica.io 452 ALBINA «Soldaţii săi cari, după bătălia cea nenorocita pentru dănsul, scăpară cu vieaţă şi libertate se împrâştiară în toate părţile: unii din ei, cari au voit să se întoarcă în Patria lor, trecând prin Ţara Românească, şi fiind strâm-ptoraţi de cele trebuincioase pentru hrană, lucrară la Colţea, la Cozia şi la alte zidiri publice şi particulare, cari s’au pierdut din ţinerea de minte a locuitorilor, şi n’au apucat să se semneze pentru ştiinţa urmaşilor. «Parte din acoperişul acestui turn eră de ţigle, iară crucea, băşica şi până sub stâlpii foişorului, erau acoperite cu tinichea. «La băşică, în tavanul foişorului erâ taraba cu lacăt. Foişorul pe dinăuntru eră roşu; pardoseala lui erâ de scânduri şi avea lăviţi împrejur, «La anul 1802 Octomvrie 14, Marţi la 7 ore din zi, cutremurându-se pământul tare, s’a surpat foişorul cu turnurile de din jos şi cu un colţ de zid până în foişorul de piatră, şi au dărâmat patru chilii în rând. Primejdie de moarte nu s’a întâmplat căci nu se află nimeni într’acele chilii, fiind toţi la Vlădica Zigno la masă." Unul din cele mai teribile cutremure de pământ a fost acela din anul 526 care a făcut să piară pe litoralul Mediteranii 120.000 persoane, după mărturisirea unor autori, 200.000 după alţii. Aceasta e cea mai grozavă catastrofă ce înregistrează Istoria veche. In Evul de mijloc n’a fost nici un cutremur la fel cu acesta. Dar la 1693 Messîna, la poalele Etnei, fu distrusă de un fenomen de aceeaş natură, care a costat vieaţa la mai bine de 60.000 locuitori Oraşul Lisabona a avut aceeaş soartă în 1755;. numărul morţilor se ridică la 30.000. Anii din urmă s’au însemnat prin mai multe cutremure de pământ de o violenţă excepţională: în Insula Ischia, la 28 Iulie 1883, au fost 2.314 victimă; în Insula Java, la 26 August 1.883, pieriră 80.000 persoane; în Andaluzia, la 25 Decemvrie 1884, s’au numărat 745 morţi şi 1426 răniţi; pe coastele Liguriei între Nizza şi Genua, la 23 Fevruarie 1887 numărul morţilor se ridica la 631, iar al răniţilor la 525; în Japonia a fost în anul 1891, Oct. 28, din cauza cutremurului, într’un minut, 7.000 morţi, 100.000 răniţi, www.dacoromamcajx) Nenorocirile din hudui Italiei O casă dărâmată din care a rămas în picioare zidul din faţă. (După revista: L’lllusiratlon). 454 ALBINA ■*••• ' - _» . •-.'vts*• . wr ,-i r.’, -/>î' --— trei oraşe populate, distruse; tot în Japonia la "X8§8> Iunie 15, au fost înghiţiţi 30.000 locuitori de ţărm, sub > un val enorm dator* unei zguduiri submarine. O sumă de savanţi se ocupă cu cercetarea cauzelor care produc cutremurele şi s’a găsit până acum că pricina nu trebuie atribuită cum s’a făcut mult timp numai vulcanilor: Neapărat localităţile vulcanice sunt mai expuse : sforţările ce fac la fiecare erupţiune, pentru a eşl, gazele şi vaporii dau naştere aproape îr totdeauna la puternice zguduiri locale. Dar afara de aceste zguduiri cari au fost numite vulcanice, mai sunt altele cu un câmp de activitate foarte întins, mai sunt cutremu-rile de pământ zise: endogene sau telurice ale diferiţilor autori cari se observă departe de or ce vulcan. Cauzele sunt poate: o prăbuşii e de masă stâncoasă. internă sau o explozie produsă în interiorul globului prin îngrămădirea de vapori de ■.apa, cu foarte mare tensiune,. , şi încă ceva, şi mai ales, un fenomen de mişcare a scoarţei pământeşti, rezultai, al strângerii continue a circomferenţei pământului. Iată după un inginer de mine care a. trăit mult timp la noi, cauzele care produc în România desele cutremure şi câte cutremure au fost în timpii mai din urmă: „Valahia este cu deosebire zguduită prin mişcări sis-mice repetate, rău observate, şi care totuşi joacă un rol important în configuraţia geografiei sale fizice. A-ceastă regiune e coprinsă în raza de acţiune a marei crăpături vulcanice care porneşte din centrul Aziei ca să ajungă şi să meargă poate mai departe, dincolo de Azore, străbătând China, Tartaria, lacul Arai, stepele Kirghizilor, marea Caspică, Caucazul, pe la Sevastopol, marea Neagră, Asia Mică, Siria, Arhipelagul Grec, Nea-poli, Sicilia, Miazâ-zi a Spaniei, coastele Algeriei şi ale Marocului, spre a se pierde în Oceanul Atlantic dincolo-de Azore. Toate teritoriile situate în limitele de acti- -vitate ale aceste linii sunt mai mult'sau mai puţin su- ‘ puse la vibraţiuni plecând dela locurile unde acestea se manifestează. „In mai multe rânduri Bucureşti: a avut monumente dărâmate în cursul acestui veac, dar nimeni n’a băgat de seama fazele şi direcţiile cutremurelor de pământ. www.dacoromanica.ro Catedrala din Messina, înainte de cutremur. '„ iedraia din essina, după cutremur. www.dacoromanica.ro ALBINA 457! Mai toate vechile case din Bucureşti sunt mai mult sau mai puţin crăpate, de şi destul de solid zidite, prin efectul produs de isbiturile repetate ale terenului mârno său argilo-nisi.pos, chiar băltos, îrrma-re parte, peste care este clădit oraşul. Eră. deci interesant să se afle punctul lor de plecare cu ajutorul unor studii suficiente de geologie şi a configuraţiunii localităţii.» Iată cuticinurile din Muntenia din ultimii ani: La 14 Septemvrie 1892 violentă zguduire în toată ţara la 7 ore dimineaţa, 18 secunde. La 5 Martie 1893. ora 7 şi 15 minute seara 18 secunde. La 9 Mai acelaşi an, ora 4.25 dimineaţa. A ţinut 25 secunde. La 25 Mai acelaşi an. La 17 August, la 4 ore şi 40 minute Seara, 15 secunde. In noaptea de 26 — 27 Aug. la T.-Severin şi Baia de Aramă. La 4 Septemvrie 1893 la ora 10 şi 15 m. seara. O secundă. La 10 Septemvrie la ora 5 şi 45 dim; durata 18 seCunde. La 15 Sept., ora 4 dim. 4 sec. Cred că e destul, acest articol fiind niai lung de cât or ce cutremur de pământ de până acum şi de cât toate cutremurele la un loc. D. Teleor. cum SĂ FIM SĂNĂTOŞI. Ce este viaţa. — Ce este sănătatea. — Cine scurtează viaţa-şi produce şi transmite boalele. Ce este viaţa. După Littre, viaţa este o stare de activitate ă substanţei organizate, constituită prin funcţiunea nutriţiunii, generaţiunii, a sensibilităţii şi a mişcărei. Ca să trăeşti, trebue deci să te nutreşti, iar nutrimentul trebue să ajungă până în celulele organismului, şi pentru aceasta este necesar ca acel aliment să fie redus Intri o stare de diso-luţie sau subţiime perfectă, ca să poată trece direct în sânge, iar sângele împuternicit să nutrească celulele pe unde trece. Orice corp viu este întrio luptă veşnică cu nenumăraţi duşmani din afară, şi viaţa nu-i decât rezultatul triumfului său. www.dacaromanica.ro 458 ALBINA. Ce este sănătatea. Când omul n’are nici un beteşug, nu-1 doare nimic, poate munci, mânca şi dormi bine, când toate organele lui funcţionează regulat şi în bună stare, se zice că omul este sănătos. Sănătatea este cea mai mare avuţie a opiului, pe care a căpătat-o odată cu naşterea-i şi de cea mai mare importanţă, fiindcă fără ea,, la ce-i bună tinereţea, frumuseţea sau averea? Dela sănătate depinde toată fericirea omului. Fie care om vine pe lume cu o cantitate mai mare sau mai mică de sănătate, iar omul are datoria ca prin reguli de igienă să o păstreze nevătămată sau să o mărească. Nimic nu este mai neglijat pe lume ca sănătatea, mai nici odată nu ne interesăm de ea, o lăsăm în voia întâmplării, ba chiar o despreţuim. Ne interesăm în genere ca să facem avere, să ne îmbogăţim, să jucăm la loterii, la cărţi, etc, tot după câştig, iar de sănătate, numai când am pierdut-o. Când corpul e sănătos, şi mintea e sănătoasă ; atunci judecăm mai bine şi facem actele cele mai bune. Sănătatea ca şi averea se pot pierde curând dacă nu îngrijim bine de ea; fiecare om are atâta sănătate cât merită prin felul lui de a trăi şi. de îngrijire ce dă pentru sănătate, şi bine zicea Hip-pocrat că «vieaţa e scurtă, arta e lungă, prilejul e trecător, experienţa înşelătoare şi judecata grea. Cine scurtează vieaţa şi produce şi transmite boa» lele. Rar se întâmplă ca omul să moară de bătrâneţe sau moarte naturală, cum zic unii; mai totdeauna firul vieţii s’a scurtat din vre-o boală oarecare, căpătată din neglijenţă sau nepriceperea noastră ; omul deci nu ştie să trăiască A şti să trăeşti, este a şti să practici igiena. Care se ocupă să păstreze sănătatea şi să lungească vieaţa. Mai toate boalele astăzi se pot înlătură, dacă omul cunoaşte cine le produce şi le propagă sau transmite. Acî, în praf, în apă, în pământ, pe vestminte şi pe corpul nostru sunt milioane de microbi (seminţe sau germeni de boale) care aşteaptă numai ocaziunea ca să intre în organismul nostru. www.dacaromamca.ro ALBINA 459 Trebue să ştim să ne ferim de aer stricat, de praf, de ape încărcate cu microbi vătămători, trebue să ştim ce să mâncăm şi cât să mâncăm, adică să ne cunoaştem măsura de rezistenţă a corpului, nu numai la mâncare, dar şi la orice lucru, la muncă, petrecere, frig, căldură, etc., fiindcă fiecare om are măsura lui şi nu se potriveşte cu altul. Sunt boale care le putem înlătură astăzi prin vaccinare, cum e vărsatul, etc. Astăzi nu se mai bolnăveşte nimeni de vărsat, fiindcă se vaccinează copiii de mici. Altele le putem înlătură printr’o bună pază la frontierele noastre: cumeholera, ciuma, etc., despre care nu se mai aude pe la noi. Alte boale în fine le putem vindecă uşor şi curând, când cerem ajutorul medical la vreme, cum sunt angina difterică, crupul, febra tifoidă, etc. Aşâ dar totul depinde de buna pază a organismului nostru contra boalelor, şi să nu-l expunem la voia întâmplării, cum lăsăm toate funcţiunile corpului, ci să veghem cu luare aminte la tot ce este vătămător. Pe lângă factorii principali producători de boale (microbi, care nu se văd nici odată cu ochii liberi, ci- numai cu instrumente măritoare,) mai sunt şi factorii secundari cari transmit boalele, şi prin urmare sunt tot atât de periculoşi. In prima linie vin câinii şi pisicile, cari pot propagă, nebăgaţi în seamă, scarlatina, coriul, angina difterică, oftica şi chiar cancerul (racul, schirosul) oare nu-i decât o boală microbiană şi epidemică. Porumbeii şi raţele pot propagă difteria. Muştele atât de numeroase în ţara noastră, mai ales la oraşe •care se pun cu labele lor pe toate murdăriile, şi apoi vin de se aşează pe mâncările noastre, pe marginea paharelor şi prin aceasta pot transmite cu multă uşurinţă oftica, febra tifoidă, holera, dala-cul, dacă se pune pe corpul nostru, şi poate chiar angina difterică, vărsatul şi scarlatina. Ţânţarii transmit frigurile palustre, atât de răspândite în ţara noastră, mai ales în localităţile băl toase; de sigur că microbul frigurilor trebue să existe în apă. Purecii, atât de numeroşi în casele www.dacoromamca.ro 460 ALBINA murdare, pot propaga cu înlesnire ciuma, care o iau şi dânşii dela şoareci, cari se îmbolnăvesc de ciumă, şi-apoi murind şoarecii, vin şi sar pe oameni, îi înţeapă şi le dă ciuma. Microbul ciumei trăeşte foarte bine în stomacul puricilor. Ploşniţele, după d-1 dr. Tikine, medic rus, propagă cu înlesnire tifosul exantematic, febra tifoidă şi cancerul, luat dela animale, îl pot propagă la om; în special şoarecii, pisicile şi câinii sunt adese ori atinşi de cancer (rac, schiros). Trebue dar să ducem un războiu crâncen contra insectelor din locuinţele noastre prin orice mijloace posibile, opărire cu apă fiartă, diferite otrăvuri şi preparate insecticide, ca să scăpăm de ele, şi să ţinem în perfectă stare de curăţenie, locuinţa şi corpul nostru, ca să fim la adăpost de boale. Să fugim de muşte unde sunt ofticoşi, de ţânţari să nu ne dea friguri, de pureci ca şi de ciumă şi să nu tolerăm sub nici un motiv o casă cu ploşniţe. Tristeţea şi frica, vatămă de-asemenea sănătatea, şi scurtează firul vieţii; speranţa şi bucuria, din contra, însufleţesc pe muribund, redă sângelui căldura şi muşchilor puterea. In interesul sănătăţii nostre este să depărtăm din minte melancolia şi descurajarea, şi să închidem uşa îndoelii, care mânjeşte şi turbură liniş tea, micşorând rezistenţa la boale. Dr. Const An. Macri. --------------------- FEL DE FEL. Viaţă lungă. In comuna Koronczo, lângă Raab (Ungaria), a murit zilele acestea femeea Anna Farkas, fată bătrână, în vârstă de 117 ani. A fost sănătoasă, a-fară de cele din urmă trei zile, când a zăcut. In cele din urmă zeci de ani îi dădea comuna pensie. www.dacarotnamca.ro CRONICA c Corpurile legiuitoare. SENATUL. — Innainte de sărbători Senatul a ţinut şedinţe până la 20 Decemvrie. S’au votat mai multe indigenate; s’a votat prelungirea convenţiunii comerciale cu Turcia; asemenea conven-ţiunea comercială cu Spania; cum şi legea prin care Ministerul Âgriculturii şi Domeniilor e autorizat să emită rentă de 4°/i pentru a cumpără pădurile ce se vor găsi pe moş”le luate de Cassa Rurală. După sărbători, şedinţele s’au reluat în ziua de 12 Ianuarie. D. G. Dissescu a desvoltat o interpelare susţinând că numirea ca prim ministru a d-lui I. I. Brătianu este neconstituţională, fiindcă n’a demisionat cabinetul întreg şi-apci: să fie d-sa însărcinat să formeze alt minister. D-l prim ministru a răspuns, susţinând constituţionalitatea numirei sale si arătând cum se face şi în alte ţări A mai luat cuvântul şi d-l Senator Gr. Procopiu, întărind cele spuse de primul ministru. S’au validat alegerile noilor senatori: Ermil Zaharia|(Neamţ) şi Dumitrescu Agraru (Prahova). S’a votat o lege prezentată de d. Ministru de finanţe Emil Co-stinescu, prin care se modifică câteva articole din legea monopolului cârciumelor. In ziua de 23 Ianuarie, ajunul aniversării unirii, guvernul a prezentat un proiect de lege pentru deschiderea unui credit de 300.000 lei cu care sumă să se ridice în Iaşi un monument al Unirii. Iată expunerea de motive a d-lui Ministru de interne : Se împlinesc 50 de ani dela săvârşirea faptului care a pus temeliile României. Răsărită din simţimântul naţiunii întregi, căreia o generaţie mare n lărgise conştiinţa prin trezirea aspiraţiunilor ei fireşti, Unirea a_ fost urmarea firească a mişcării noastre de regenerare care îşi află începuturile în pragul secolului trecut şi care se afirmă puternică în revoluţia din 1848. , «Acea epocă a renaşterii noastre (zice fostul secretar al Adunam Ad-hoc a Unirii, d-l D. A. Sturdza,) a fost mare întru toate căci ideea necesităţii Statului românesc a pătruns atunci profund în păturile sociale şi s’a întins până în unghiurile cele mai depărtate ale ţării. Această idee a devenit atunci vie in întregul popor, şi de aceea dorinţele acestuia erau sincer cugetate, adânc simţite, ardent exprimate.» Străbătută de un gând mântuitor, acela al une> vieţi naţionale depline şi vrednice, această mişcare şi-a început şirul biruinţelor cu Unirea, continuându-1 cu Principe străin, Independenţa şi Regatul. Ast-fel visul unei generaţii eroice a fost realizat, ca o dovadă strălucită că nimic nu poate rezistă voinţei neînfrânte a unui neam de a trăi şi a progresă. Din două Principate slabe, înnăbuşite în cele mai legitime avantun ale lor şi primejduite în însăşi existenţa lor. Unirea a închegat un Stat, capabil de a-şi apără drepturile sale şi de a-şi dobândi prin ordine şi prin muncă, un loc onorabil în rândul Statelor cari contribuesc la paşnica propăşire a omenirei. www.dacaramanica.ro 462 ALBINA Ca un prinos deci de recunoştinţă datorit marilor patrioţi cari, cu încredere în puterile de vieaţă.ale naţiunii, cu cel mai impunător spirit de sacrificiu şi cu cel mai 'neşovăitor entusiasm au luptat pentru realizarea acestui ideal al timpului lor, precum şi ca o pildă pentru cei de astă-zi, şi pentru cei de mâine, socotim nimerită ridicarea unui monument, care sub o formă înţeleasă de toţi, să perpetueze amintirea sfântă a unor sforţări şi a unor izbânzi înălţătoare. Socotim de asemenea, că nicăeri nu ar fi mai în locul său Monumentul Unirii ca îri fosta Capitală a Moldovei, oare, însufleţită de cel mai nobil patriotism, nu s’a dat înnapoi dela nici una din jertfele reclamate de crearea României. CAMERA. — Innainte de sărbători, Camera a mai ţinut şe-dinţi până la 20 Decemvrie. S’a votat: Prelungirea eonvenţiu-nii de comerciu între România şi Turcia; O convenţiune de co.-merciu între România şi Spania; O lege prin care se autoriză Ministerul dc agricultură şi domenii să emită titluri de rentă de 4% pentru cumpărare de păduri dela Cassa Rurală; legea prin care se autoriză judeţul Ilfov să contracteze un împrumut de 200.000 lei pentru diferite trebuinţe. După sărbători şedinţele s’au reînceput la 12 Ianuarie. S’au validat alegerea celor 3 deputaţi ai judeţului Ilfov: N. Fleva, B_ Păltineanu şi I. Th. Florescu şi a d-lui Şuculescu din Romana ţi. S’au depus mai multe proiecte de legi însemnate, despre cari vom vorbi când vor veni în desbaterea Camerei. In şedinţele următoare s’a votat un credit de 200.000 lei pentru ca guvernul să vină în ajutorul nenorociţilor după urma catastrofei din sudul Italiei; d-1 N. Iorga a desyoltat interpelarea sa d spre chipul cum ar trebui sărbătorită aniversarea unirii principatelor şi i-a răspuns d-1 Prim ministru Ion Brătianu. In ziua de 23 Ianuarie a votat în Cameră proectul de lege pentru monumentul unirii despre care am vorbit la şedinţele Senatului. In ziua de 15 Ianuarie s’a săvârşit în sala tronului din. palatul regal din Bucureşti botezul micei prinţese Ileana. Naşi au fost:- M., S. Regele Eduard VII al Angliei, reprezentat prin ducele de Teck; M. S. Regina Victoria a Spaniei, reprezentată prin don Iulio de Arellano, ambasadorul Spaniei; A. S. I. Marea Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei; A. S. I. Marea Ducesă Maria de Saxa-Coburg şi Gotha; A. S. R. Principele Al-bert al Belgiei; A. S. I. Marele Duce Boris Vladimirovici şi A. S. R. Principesa Elisabeta a României. Ceremonia religioasă a fost prezidată de I. P. S. Mitropolitu Primat, înconjurat de arhierei şi preoţi după datine. De faţă s’au aflat miniştrii, reprezentanţii statelor streine,, ge nerali, înalţi funcţionari ai statului, ş. a. Mica principesă a fost adusă dela palatul Cotroceni; ea a fost* Ministru -de Interne, Ion /. Brătianu. Botezul Principesei. Ileana. www.daooromanica.iD P. S. R. Principes Maria. www.dacoromamca.ro ALBINA 464 afundată în apă de P. S. Nifon, rostind cuvintele sacramental Botează-se roaba lui Dumnezeu Ileana, în numele tatălui, şi-ai '■Fiului şi-al Sfântului Duh.» După aceea a dat-o în braţele M. S. Reginei. Petru S. Aurelian; preşedintele Senatului, membru al Academiei, a încetat din viaţă în ziua de 24 Ianuarie şi a fost înmormântat la cimitirul Bellu în ziua de 26 Ianuarie, însoţit fiind până la ultima locuinţă de fruntaşii lumei noastre politice, literare, etc. Născut în-anul 1833 — după datele cele în deobşte cunoscute— Aurelian eră fiul uuui modest institutor din Slatina. Studiile primare şi secundare le-a făcut în ţară, iar cele speciale în Franţa şi Italia. După terminarea studiilor, a fost numit profesor şi apoi director la şcoala de agricultură dela Pantelimon (mutată apoi la Herăstrău). In această calitate a lucrat mulţi ani. Intrând în viaţa politică, a ajuns ministru in 1877. De atunci, Aurelian a ocupat; cele mai înalte demnităţi în ţară: ministru de lucrări publice, instrucţiune puolică, preşedinte al Camerei în A. S. Kegălc. Principele rerainand. Moartea lui P. S. Aurelian. www.dacoromanica.ro ALBINA 465, 1895, preşedinte al Consiliului în 1896, preşedinte [al Senatului în 1907. Ales membru al Academiei în 1871, a fost şi preşedinte al a^-cestei instituţiuni. P. S. Aurelian. A publicat diferite scrieri privitoare la agricultură, economie-politică, ş. a. In 1867 cu Odobescu a publicat < Notiţe asupra României», în limba franceză, cu ocazia expoziţiei universale din Paris.'A condus în colaborare cu D. Gr. Ştefănescu, în vreme de mulţi ani (1870 — 1882) Revista ştiinţificăj a întemeiat revista «Economia Naţională, care apare şi azi. Serbarea zilei de 24 Ianuarie. Am reprodus în fruntea prezentului număr, cuvintele înălţăm toare prin cari M. S. Regele a ţinut să arate însemnătatea a-eestei mari date istorice. Vom începe acum a prătâ cum a fost sărbătorită în toată ţara împlinirea a 50 de ani dela unirea ţărilor. In Bucureşti s’a oficiat dimineaţa la 10‘/2 un Te-Deum la Mitropolie de către P. S. Nifon, Vicarul Sf. Mitropolii. Au fost de faţă: Alteţele lor Regele Principele Ferdinand, Principele Carol, Principesa Elisabeta, miniştrii, generali, ofiţeri superiori, înalţi funcţionari ai statului. ‘După serviciul divin, a urmat defilarea trupelor în faţa A. Principelui Ferdinand. www.dacoromanica.ro 466 ALBINA La ora 2 p. m. s’a dat la Teatrul Naţional un festival organizat de Ministerul Instrucţiei pentru şcolari. După ce corul şcoa-lelor secundare a executat imnul regal, d. Barbu Delavra’ncea a rostit o însufleţită cuvântare. Au urmat apoi cântece patriotice executate de orhestra Ministerului şi o poemă istorică intitulată «Carmen Saeculare», compusă de D. Anghel şi St. O. Iosef. La ora 3 p. m. in’Sala Senatului s’au adunat studenţii universitari, sub prezidenţia d-lui C. Dimitrescu-Iaşi, rectorul Universităţii, care a pronunţat o entusiastă cuvântare, arătând însemnătatea zilei. După ce corul studenţesc execută «Imnul unirii», vorbi studentul Gh. Lazăr şi în urmă profesorul D. Onciul. In No. viitor vom publică amănunte despre toate celelalte serbări din ţară. Aniversarea a 50-a de/a naşterea împăratului Germaniei. In Germania s'a sărbătorit în toate oraşele cu mare pompă împlinirea a 50 de ani dela naşterea împăratului Wilhelm II al împăratul Wilhelm al Germaniei. Germaniei. Dăm aci chipul împăratului după o instantanee, publicată de o revistă franceză. www.dacoromanica.ro ALBINA 467 Moartea primarului Galaţilor. Primarul Galaţilor, G. N. Gamulea, a încetat din viaţă şi a fost înmormântat în acel oraş în mijlocul unei mari mulţimi. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. Pimen, episcopul Dunării de jos. Moartea deputaiuiui Brediceanu. Coriolan Brediceanu, advocat în Lugoş, unul din cei mai însufleţiţi deputaţi ai Românilor în Camera Ungară, a murit în ziua de 25 Ianuarie. «&<&• Relaţiile între Turcia şi Bulgaria. Intre Turcia şi Bulgaria legăturile sunt tot încordate. Pe cât se ştie, se discută acum plata unei mari sume de bani ca des- Kiamii-Paşa, unui dintre oamenii politici de frunte ai Turciei. păgubire din partea Bulgariei. Discuţiile merg greu: aci se pare că lucrurile se 'vor încorda, aci se teme’ toată lumea că va isbucni un războiu. Societatea „Steaua“ In ziua de 18 Ianuarie societatea «Steaua» a ţinut adunare generală a membrilor săi. După ce s’a cetit de către d-1 preşedinte I. Kalenderu, darea de seamă despre mersul societăţii, (pe care o publicăm în numărul de faţă), s;au discutat diferite chestiuni privitoare la mersul societăţii. ---------îs---------------------- www.dacoromanica.ro -468 ALBINA Pa^irta glumeaţă. Un mijloc ca să te ducă iute birjarul. Am să vă povestesc o^ întâmplare care s’a petrecut la Paris "dar s’ar puteâ petrece şi în alt oraş, chiar în Bucureşti. . Intr’o zi, o cocoană mai mult bătrână decât tânără sosi în Paris la una din multele gări ale oraşului şi avea de gând să treacă de aci la altă gară ca să-şi urmeze drumul. Se uită la ceas şi văzu că nu mai are decât o jumătate de oră. Cu o trăsură care *să meargă iute ar fi putut ajunge la vreme, după socoteala ei, dar... trăsură să meargă iute mai ales când eşti grăbit, la Paris >nu se găseşte. Ce să facă ?... ' ““Chiemă un hamal: ’ — Băete, ia pune geamantanul ăsta intr’o birje, dar vezi să .-cauţi un birjar cu calul blând, căci mie mi-e frică de caii iuţi... Comisionarul: Bine, doamnă. (In gândul lui: Vrei cal blând ? "Stăi că ţi-arăt eu ţie !) Drept în faţă era un birjar cu un cal care nu mai avea astâmpăr şi care părea că se sperie de orice zgomot. Către birjar: Ia vezi, e o babă fricoasă care nu vrea;să meargă "Calul iute. Ia-o în primire! — Lasă pe mine! Pune geamantanul... Cocoana se urcă. — Birjar, merg la gara... cutare. www.dacaromamca.ro ALBINa 46V>- - Bine, îndată! — Numai un lucru.,., eu sunt tare fricoasă. Te rog să mergi foarte încet. — Nu te teme, o să mergea.... o omidă. Birjarul dă un biciu. Calul o ia la fugă. Cpcoana scoate capul pe fereastră. — O să mă răstorni! încet că n’am nici o grabă. Birjarul (în gândul lui) : A! N’ai grabă!.... Aşteaptă, aşteaptă! Şi alte bice calului!... Ajunge pe un bulevard, răstoarnă pe unu băiat cu un coş în cap, taie un câine, turbură toată lumea şi fuge fără să auză strigătele gardiştilor... Cocoana iar scoate capul... încet, încet, că m’ai prăpădit! Trăsura merge mai iute... Cocoana strigă din răsputeri:xPrea iute, prea iute!... — Dar de unde? răspunse birjarul. De abia ne mişcăm. Putem merge mai iute puţin. Şi în adevăr se ţine de vorbă. Case, poduri, felinare tramvae, trecători... toate zboară pe dinaintea ochilor cocoanei ca într’un vis. Birjar, strigă ea, dacă mai mâi aşa, nu-ţi dau bacşiş. — A! nu-mi dai bacşiş!... Atunci stai să-ţi arăt.... www.dacaromanica.ro 470 ALBINA Şi într’o clipă ajunse în curtea gării uude vroia să meargă co-«oana. Birjarul, oprind la scară, râdeâ, gândindu-se cum o să tremure biata bătrână. lat-o că se dă jos, chiamă un hamal să ia geamantanul şi plătind birjarului, îi zice: — Iată îţi dau bacşiş, ai mânat foarte bine.... Iţi mulţumesc.... Dacă nu mergeai aşa iute, pierdeam trenul. Birjarul rămase cu gura căscată. G/umescu. Teatru Sătesc. E atul e în plină sărbătoare şi mulţumire. La umbra nucilor din faţa şcolii, flăcăi cu pene de păun la pălării şi fete cu cămăşi înflorate, învârtesc în sunetul cobzei şi a vioarelor o horă. Pe de lături sfioşi şi mai mult furişându-se stau copiii; anii trecuţi se mai jucau şi ei rintre flăcăi şi fete că atunci hora se făceâ în fata crâşmei lui ţie, şi domnul lor care venise astă toamnă făcuse pe flăcăi să mute hora în faţa şcolii—şi le stricase şi copiilor rostul de joc. Pe pajiştea mândră stau de vorbă babele, mai croesc din flăcăi şi fete vr’o casă nouă, ori îşi pun la cale nurorile ce stau cu copiii în braţe. In şcoală însă de eri de după amiază se făcuse găteli cu irun-zare şi cu velinţe curate că eră astăzi sărbătoarea să se facă teatru cu copiii mai mari. Tocmai eşise un cârd de oameni din’năuntru şi se îndreptă spre moş Goraş care sta răzimat de portiţă. — Doamne, moş Goraş, ce mai de minunătăţi ţi-e dat să vezi. învăţătorul nostru şi-a gătit şcoala ca pe o mireasă; n’o mai cunoşti. — Ia, mă gândesc şi eu—zise moş Goraş—o mână de om, da multe au început să se schimbe de când a venit el. A făcut ce a făcut şi-a mutat hora din faţa crâşmei lui Iţic, colea în faţa şcolii; nu mai vede tineretul pilde rele acuma. Sărbătorile ne cântă la biserică de ţi-e mai mare dragul să vii să asculţi glasurile ea de îngeri şi românii au mai rărit-o de pe la orândă. Acum i-a www.dacaramanica.ro ALBINA 471 dat în minte alta: să ne facă teatru, ce mâncare o mai fi? că eu nu prea sunt om purtat, n’am prea dat aşâ de mult pe la târguri. — De! Ce să-ţi spun de teatru, moş Goraş, zise Iona Tănăsoaei, când eram la târg la oaste, ne-a trimis într’o seară pe vre-o câţiva cu un căprar la teatru—ci-că plătise Căpitanul că fu ziua lui. Şi ne-a dus căprarul într’o odae cum să-ţi prubuluesc de mare____ ca şcoala noastră şi înăuntru boerime şi cucoane ca frunza, şi era lumină ca la noi în ziua de Paşte la biserică. Pe noi ne-o orânduit tocmai hăt sus într’un pod, acolo eră şi puţintel norod. — Ei şi pe urmă ce-aţi văzut ? întrebă vădit curios moş Goraş mai ales că ii spusese că erau luminaţii ca la Paşti. — Am stat cât am stat şi numai s’a ridicat cu scripetele în sus o velinţă, tare mândră şi mare; după ea acolo eră o odăiţă cu vr’o doi români ce râdeai , spuneau multe; am ascultat puţin şi pe urmă m’am dat în vorbă cu alţi soldaţi că nu prea înţelegeam ce spuneau, că nu glăsuiau în graiul nostru. — Păi spui că erau Români, cum nu înţelegeai ? întrebă moş Goras nedumerit. — komâni—Români, da vezi că nu erau de ai noştri din norod; erau boeri şi grăiau pentru boeri în limba boerească. Şi păţania asta a lui Ion a Tănăsoaei îl pune pe gânduri; îl mai pune pe gânduri că cele vechi se duc, se strică, că chiar băeţii din sat cari fuseseră la meşteşu'g la târg îşi schimbaseră graiul. Vine cu gândul la învăţătorul lor ce sta de vorbă în uşa şcolii cu nişte gospodari şi nu-i vine a crede că teatru ce l-o race cu copiii are sâ-1 înţeleagă, nu-i vine a crede că învăţătorul lor a grăit şi grăeşte ca norodul. Sunetul clopoţelului îi vesteşte de intrare. Bărbaţii şi femeile cu copiii în braţe intră mai întâiu, apoi hora se rupe şl intră flăcăii, fetele, cu lăutari cu totul—satul întreg. Imnul regal—îi scoală pe toţi în picioare. Se începe pe scena făcută din frunze de stejar şi velinţe-piesa *Rostul şcolii şi al învăţăturii«. Eră o întâmplare din vieaţa reală păţeniile unui gospodar la târg, scrise în graiul şi spiritul poporului de un dascăl sătesc. Mersul acţiunii îi impresiona adânc, par’că nu eră ceva fictiv ci real. Se vedea pe faţă-le bucuria când în acţiune eră de bucurie, ciudă când în acţiune vedeau păţeniile peste cari dau la târguri din pricina neştiinţei. La sfârşit în mijlocul tăcerii ce se făcuse se scoală moş Goraş: — Feţii’ mei, să mă îngăduiţi să grăeso şi eu câte-va vorbe, da nu mi-o fi poate graiul ales, da oi spune cum m’o tăia capul şi m’o lumină Cel de sus: — Să ştiţi că nu l-o mai răbda Dumnezeu pe acela care nu şi-o da vlăstarele lui aici la învăţătură, că de acuma nu-i sărac cine n’are tată şi mamă, ci cel care n’are învăţătură... * ¥ * Din această întâmplare adevărată am tras multe învăţăminte. a) Teatrul sătesc e singurul mijloc—de apropiere a săteanului de şcoală şi de a influenţă asupra voinţei lui. b) Piesele de teatru—reprezentarea faptelor şi a întâmplărilor reale—sunt cu atât mai de folos cu cât nu sunt ca cevâ ce i-am impune ci cevâ întâmplător. c) Sufletul este pus în stare de a judecă raporturile voinţelor omeneşti şi acţiunile ce le vede şi determină voinţa spre bine. www.dacaramanica.ro ALBINA 472 d) Teatru e necesar pentru sătean, căci sufletul lui ca şi al nostru al tuturora in desvoltarea sau mai bine spus în împăcarea activităţii sale are nevoe de senzaţii (de petreceri, de sfaturi) pe care el le căută în cârciumă. e) Teatru sătesc trebue să oglindească numai viaţa satelor, nevoile şi tendinţele, condiţie făr'de care n’ar da nici un rezultat. f) Teatru sătesc se poate face cu copiii şi cu adulţii abso'venţi dp şcoale. g) Vreţi cercurile culturale populate şi căutate? Daţi-le ca ajn-ţor teatru sătesc!. Vasile Helgi u înv. Mârleanu, Constanţa* ------------------------ Bibliografic. (g- .a 91 Au apărut din «.Biblioteca pentru toţi» No. 401 cuprinzând : SCHIŢE VESELE, nuvele de George Ranetti, un volum de 100 pagine, preţul 30 bani. No. 403 cuprinzând : «Acte, scrieri din tinereţe, discursuri, de Mihail Kogălniceanu». Preţul 30 bani. No. 412. Svatopluk Cech: «Cântecele Sclavului» traducere de P. Liş-teveanu. Preţul 30 bani. De vânzare la mai toate librăriile din ţară. Catalogul complect al acestei «Biblioteci pentru toţi» a se cere gratis la Librăria ALCALAY, — Bucureşti. Licitaţiuni. — In ziua de 28 Ianuarie 1909, orele 10 a. m,, se va ţine în localul Ministerului de Agricultură, Serv. Zootecnic, precum şi la prefectura judeţului Botoşani, licitaţie publică cu oferte închise, pentru darea în întreprindere a unor construcţiuni la tamaslâcul de vaci moldoveneşti dela Popăuţi, Botoşani, în valoare de lei 51.733, bani 20. — In ziua de 28 Ianuarie a. c., orele 10 a. m. se vor vinde prin licitaţie publică la tamaslâcul şi vieria dela Runcu, Dâmboviţa, 7 iezi născuţi în târg, din capre de rasă elveţiană Laanen foarte recunoscute şi apreciate pentru cantitatea mare de lapte ce dau aceste animale — In ziua de 7 Fevruarie 1909 orele 10 de dimineaţă, se va ţine a doua licitaţiune cu oferte închise în localul Prefecturei judeţului Buzău şi la pepiniera Istriţa din judeţul Buzău, pentru vâuzarea a 1800 decalitri tescovină de struguri şi 150 decalitri borhot de mere aproximativ, dela pepiniera Istriţa din judeţul Buzău. Această tescovină şi borhot se poate vedea la pepiniera sus citată în toate zilele de lucru, dela orele 9—12 şi 3—6. * www.dacaromamca.ro f „S TEflU A‘- Societatea tSteaua» are de scop » lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, pa triotice şi de folos practic, şi pentru împiedeca rea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândiri: de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţător Sreoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care mem-ru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresă d-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, Ionii Kalindern, Membru al Academiei Române.—Vice-preşedinte, Sava Şomănescu, mare proprietar, fost senator Administrator şi casier, Spiru C. Haret, Ministru, profesor universitar.— Secretar, Const. Batiu, profesor secundar, fost inspector şco Iar. — Membrii: Petre Gărboriceanu, Administrator al Casei Sf-Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a, Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. IMmi eseu Procopie, senator, fost Primar al Capitalei; M. Yl.ţdescn, fost Ministru, profesor universitar; flristn S. Negoescu, iost administrator al Casei Şcoaleior, profesor secundar; Pompiliii Eliade, pro. fesor universitar.—Cenzori, Const. Aliuiaueşteauu, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescu, profesor secundar: Coust. Alexandrescu, institutor. Membri Însorişi şi cotlzaţlunl plătite (urmare). V. Bălăcianu (Socoleşti), 1 leu; M. Stefănescu (Secu), 1 leu; Gr. Sire hăianu (Suşiţa), 1 leu; C. Briceag (Stângăceaua), 1 leu; M. Viădulescu (Bârlogeni), 1 leu; Gh. Baboi (Comanda), 1 leu; P. Băbeanu (Văgiuleşti), 1 leu; I Drăghici (Voloiac), 1 leu; I. Blaja (Valea-Rea), 1 leu; C. I. Po-pescu (Brădet), 1 leu; M. Bănescu (Broşteni), 1 leu; Gh. Roşulescu (Cătune), 1 leu; Pr. I. Diaconescu (Corăbiile), 1 leu; D. N Popescu (Covrigi), 1 leu; N Bengulescu (Cojmăneşti), 1 leu; I. Butoi (Floreşti), 1 leu; I. Vâlceanu (Drăgoteşti), 1 leu; C. Cuţui (Floreşti), 1 leu; Gh. Pă-sărescu (Mătăsari), 1 leu; V. Pârvulescu (Miculeşti), 1 leu; M. Lungu-ţescu (Negomir), 1 leu; C. Bănescu (Ploştina), I leu; C Olariu (Meris), l leu; M. Mungescu (Retezu), 1 leu; I. Băcescu (Roşiuţa), 1 leu; M. Giu-giuc i(Slivileşti), 1 leu; I. Barbălată (Lupoaia), 1 leu; S. Iscrulescu (Iu-ca), 1 leu; I. Vulcănescu (Sovarna de sus), 1 leu; D. Mosteoru (Sovarna ■de jos), 1 leu; Gh. Fotinescu (Vidimireşti), 1 leu; D. Giurgescu (Strâm-Ptu'), 1 leu; I. Covlescu (Zegujani), 1 leu; Gr. Drăgulescu (Bala de sus), 1 ’eu; C. Lăzărescu (Balta), 1 leu; Victor Elena (Oireşu), 1 leu; N. Sâr-bulescu (Dâlma), 1 leu; I. lonescu (Godeanu), 1 leu; T. Constantinescu (Bala de jos), 1 leu; Gh. V. Raicu (Gărdăneasa), 1 leu; C. Bănescu (Ru-dma), 1 leu; I. Prunescu (Comăneşti), 1 leu; Dem. C Bungeţeanu (Se-verin), 2 lei; Ilie lonescu (R.-Vâ'cea), 1 leu; Ath. Mărgăritescu (Nemoiu), 1 leu; N. Dumitrescu (Ciumagi-Lădeşti), 2 lei; I. N. Z. Popeseu (Stăneşti), 2 lei; D-trie lonescu (Stroeşti), 2 lei; D. I. Andreiescu (Măciuca), 1 leu; P. Nicolaescu (Scărişoara), 2 Iei; I. Tănăsescu (Teţoiu), 1 leu; C. Mărgăritescu (Glăvile), 1 leu; FI. Ceauşanu (Făureşti), 1 leu; I. Nicolaescu (Laloşiu), 1 leu; Gh. Popescu (Laloşiu), 1 leu. Numărul membrilor înscrişi în cursul anului 1908 este de 2478, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 11.140 lei. (Va urma în numărul viitor). Ş' Ţ T T ▼ T W TVTYTT? V T ▼■TV V ▼ '*• A A ^ A ^ A A A A AAAAAAă Aăă A. A A A A r www.dacQromanica.ro \ r A.’v^is peritry. cL-nii Stupari. Procurându-mi dela cea mai mare fabrică din lume, dela «A. I. Root» et. Comp. din America, o maşină cilindrică, cu toate accesoriile ei pentru preparat şi destilat, şi prin multul exerciţiu reuşind a face faguri artificiali, de orice dimensiune şi similari cu cei mai excelenţi faguri lucraţi în străinătate, fiind tot aşa de resistenţi, flexibili, subţiri şi transparenţi, ceeace cu presa de mână nu se poatenici odată obţine; Domnii stupari sunt rugaţi a-şi procură fagurii necesari numai dela. mine; de oarece, pe lângă încurajarea ce-mi vor da, vor profită şi înşişi d-lor, prin faptul că vor primi comanda mai curând, vor fi scutiţi de pierderi de timp şi pagube prin stricarea sau pierderea cole.te-lor, şi în plus vor câştigă câte 2 lei la kgr. dela porto, ambalaj, taxele vamale şi a fondului comunal. Odată cu comandele făcute prin o carte poştală şi înaintarea costului întreg prin mandat postai, mi se va arătă: cantitatea dorită de faguri, în kgr., dimensiunea lor şi pentru ce anume (catul de clocire sau de miere). Costul lucrului, pentru d-nii cari vor trimite ceara d-lor, este de: 3 lei kilogr. de ceară (cântărită brut) până la 5 kilograme. 2.75 » « « » 10 » 2 » 50 » » » » 20 » şi 2 » 00 » « pentru cantităţi mai mari de 20 kilograme Pentru persoanele cari nu vor aveâ ceară proprie, vor trimite în plus 6 lei la fiecare kgr., de oarece anul 1908 fiind cel mai desastros pentru stupi, nu se poate găsi ceară cu preţ mai mic. Adresa: «Economul V. Hanganu, Iaşi.—Şoseaua Racoviţă No 5. THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED Capital Lire sterline 300.000 deplin rărsat. Sediul Londra. Sucursala Bu-rareşti. Comitatul central: la Londra oachlan Machia tosh Bate, „ 8. I. Goschen............ „ Vicontele f oncannon ... „ E. W. fl. Barry........ „ Sobert Hainii ton Lang . . - Demetre de Prank .... Viena ?. Naville.................. Paris IcL Vernes............. „ Directori: j jjr I*0'! . ţ E. E. Goodwiu. Ceusori: loan Kalinderu, Demetra loan Ghika şi Arthnr Green. Sediul social: Londra 7 Creat Winchesterstreet. Sucursala: Buc-u^ti, Piaţa af. Gheor-ghe. „NAŢIONALA* SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI I Capital în acţiuni întreg vărsat -în aur.................. Lei 2.000.00C Fonduri de reservă compuse din prime şi daune..............» 3.955 688 7f Idem format din capital şi alte rezerve » 1.076.842 B( Total în aur Lei 7.052.631.3i Daune plătite . . . Lei 33.000.00i Vice-preşedinte A. Băicoiann. Dir. general E. Griinwald. „DAŢionAUR“ asigură contra in-cediului, a «grindinei», contra riscu lui pierderii valorilor. Asigurării s I pentru viaţă sunt primite în toati combinaţiunile obişnuite ca : «cas dt ţ moarte, supravieţuire, zestre şi ren tă». Sediul social în palatul Soc. din str [ Doamnei No 12, Bucureşti. Rtpres-C generală în Buc. str. Smârdan No. Agenţii în toate oraşele din ţară. Inst. de Arte Grafice Carol Gobl Sl-Bor Rasidescn. Str. Doamnei 16.—23.443. www.dacoromanica.ro