Anul XII. No- 14—15. 4—11 Ianuarie 1909. Apare în fiecare î)uminecă COMITETUL DE. IIEDACTIE ION KAL1NDERU P. Gârbovlceanu!jj P. Duliu Q. Coşbuc V. S. A\oga Q-l P. V. HăsturcMJ N. Hlcolaescu Gr. Teodosslu Gh. Adamcscu Reducţia şi AdministWWWidaCQIOmamie&lONo. 9. Bucureşti. (Vina Jarfumeric şi Srogncrfe JIt%inalJ T6MA B'RĂTUlESeU Buoureşti, calea Griviţei No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti. Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrioi franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, eto., ape şi pomezi do quinquina parfumat». Capilarine, col-oream de la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete. Articole pentru menagin, ca: ceaiuri, cafea şi cacao in sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi H-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane ou cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlln», oarboral, borax, aoid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, eto. Diferite ierburi alese, rădăcini, sooarţe, frunze, flori şi seminţe pentru cua-iuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, oa : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi oural uleiu din ficat de morun psntni oura de iearnă, etc. Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precu m: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, lnjecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, so-luţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplineso unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate ou scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să e redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos îndepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală. Bogat asortiment de cauciucârle şl pansamente cum instrumente şi aoot-sorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei. oa : vată şi tiioane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canulo, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trago-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, [aţă de mă tase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri hernia? e corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţh ei porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc. La cerere, expediază în orice parte a Ţărei, contra rambuis, prompt şl ot preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă. 62—49 ir v ww ’r ▼ — w ■» www.dacaromamca.ro 4—11 Ianuarie 1908. LBINfl lleă Populară Abona-aentul in ţară pe » » » Pe AfeonaiŞfln străinătate pe an lei 8 >7u nn«m«r...............15 bani. Pentru anuneluri 1 (eu llhla. jytio olte.te, 5 bani cuvântul. JVIanuaorlpteie tteptubUo^te se ard. SUMARUL : Poezii: A Dulfu, Vedenie. Din trecutul neamului: M. Sadoveanu, Unirea (III)— Grig. Teo-dossiu, Comitetele Unirii. -El. Cristescu, Povestea neamului nostru: Povestirea V-a (Sfârşit). Povestiri: Em. Gârleanu, Chipuri de demult. Pentru serbarea unirii: G. D. Mugur., Apoteoză: Cuza Vodă si U irea.— 6. D. Mugur, Deşteptarea şi unirea ţărilor române. întâmplări din toată lumea: Dr. Lux, Cutremurul din urmă în Italia. (Cu 6 ilustraţiuni: Harta cutremurului. Ruinele unui hotel.— Vederea cheului din Messina.— Locuitori fugind din satele prăpădite de cutremur.— Vederea unei strade din Messina.— Un om eşind de sub dărâmături). Economia rurală' V. 5. Moga, Lucrările agricole în luna Ianuarie: Instrumentele agricole; îngrijirea vitelor; Ingrăşarea vitelor; Albinele. Felurite notiţe: Deşteptăciunea unei maimuţe. Anecdote : Coana Safta măritată pentru a doua oară.— Probă de dragoste. Cronica : De p>e domeniile Coroanei. Naşterea principesei Ileana.— Ordinul de zi al M. S. Regelui către Armată la x Ianuarie.— Demisiunea Mitropolitului Moldovei.— împărţire de ajutoare la săraci.— Retragerea d-lui Dimitrie Sturdza; scrisoarea M. S. Regelui. (Portretul d-lui Sturdza). Bibliografie. Informaţiuni. Licitaţiuni. Pagina glumeaţă: Moş Q/umici, Maimuţa şi vioara (cu 6 ilustraţiuni). Suplement: Buletinuţ activităţii sociale a preoţilor şi InvăţâLori-lor No. 31 www.dacarotnanica.ro VEDE MIE. l£=jc=sj I. Ah, priviţi.-, pe cer, de-asupra neguroşilor Garpaţi, Cum se grămădesc într’una nori de plumb, întunecaţi! Cum s’alungă unul p’altul plini de foc ce scânteează! Doamne! ce potop, ce vifor peste lume o să cază!.. Iată-i, colo... doi nori negri... se ’ntâlniră... s'au ciocnit!.. Fulgere brăzdeazî cerul între-apus şi răsărit. Trăznetele cad... să sfarme par’c'a lumii temelie. Aţi mai pomenit vr'odată pământ aşa urgie?.. Şi mereu se ’ntinde focul,—şi mereu potopul creşte; Geme din adânc pământul, — firea ’ntreagă se ’ngrozeşte. Neamurile lumii, toate, cu ochi plânşi spre cer privesc — Doamne, Doamne!., fie-ţi milă şi de Neamul Românesc!.. II. A, dar unde-i vijelia?.., Mugetu-i de groază plin Amuţi, ca prin minune. Cerul râde iar senin. De prin munţi şi văi se'nalţă cânturi însufleţitoare. Ce frumos, după furtună, străluceşte mândrul soare!.. Iar colb, departe, ’n jurul luminoşilor Garpaţi, Ge zăresc?.. O horă largă!... Şi în horă înşiraţi, Sunt Românii, mic şi mare... Veselia-i pe-a lor faţă. Doamne !.. horă ca aceasta n'am mai pomenit în viaţă!.. Pentru ce-mi înflăcărează sufletul aşa mult oare ? Pentru ce, Va ei privire, simţ că inima-mi tresare, Creşte, de-o plăcere sfântă, şi abiă-mi încape’n sân ? — Căci e hora de unire a'ntreg Neamului Român. P. Dulfu. www.dacaromamca.ro II il il il ii il ■|gj MM V; — Tm)\\ //(o XJINTIIFtlEA. & m ^ m b III. an Mai 1856 s’a întemeiat în Iaşi comitetul central al unirii, cu sucursale în toate capitalele ţinuturilor. Toţi partizanii ideii mari se pregăteau de luptă, îşi simţeai* inimele umplute de izbânda zilelor viitoare, deşi ştiau ^ că aveau i luptă sub privegherea şi sub baioneta Austriacului. Oameni luminaţi ca: Negri, Panu, Kogălniceanu, Iepureanu, Mălinescu ş. a., înţelegeau că împotrivirea Austriei şx Turciei, le va aduce o stânjenire mare, însă nădăj-■duiau că dreptatea şi adevărul vor isbândi în cele din urmă. Erau prea pătrunşi de dreptatea unei cauze sfinte; nici nu bănuiau ei câtă cruzime, câtă prigonire, va desfăşura duşmanul şi cum îşi va bate joc de legi şi de adevăr! Zilele de blândeţe şi de propăşire a ideii naţionale conteniseră odată cu pribegirea lui Grigore-Ghica-Vodă. Urmase im răstimp de aşteptare ca înnaintea unei furtuni, apoi dela Constantinopol sosi firmanul numirii lui Toderiţă Balş—caimacam. Atunci, odată cu numirea acestui om cumplit şi energic, porni vântul cel aspru al vrăşmăşiei; zile grele începură pentru partida unirii. Cuvântul de ordine al Turciei şi al Austriei eră : Jupiâ pe orice cale, pentru ca unirea să nu isbândească! Lupta nu se putea duce fireşte decât prigonind şi călcând legea. Şi pentru ca să poată lucră în voe, Toderiţă Balş mai întâiu destitue pe toţi prefecţii lui Grigore-Ghica-Vodă. Apoi, după ce înjgheabă o administraţie după planul său, se gândeşte că şi judecătorii ţării ar fi o piedică: întrebuinţează felurite mijloace pentru a înlocui şi pe judecători. Numeşte apoi miniştri pe cei mai cunoscuţi boeri antiunionişti: Necu-lai Canta şi Neculai Istrati. Silnicii încep. Casele multor unionişti sunt călcate. Tineri sunt arestaţi pentru că vin dela o petrecero în strae naţionale ; ofiţeri în oaste sunt destituiţi pentru că sunt bănuiţi a fi partizani ai unirii. Lăutarii sunt opriţi de a mai cântă hora unirii; reprezentarea dialogului dramatic a lui Vasile Alecsandri, «Păcală şi Tândală» cu tendinţi unioniste, e oprită. Cu ajutorul starostilor Austriei cari împănează judeţele, administraţia porneşte a adună iscălituri împotriva unirii, plângeri în potriva unirii; şi toate aceste le face ameninţând, silind, făgăduind, dând bani. Pe mulţi dintre cei cari www.dacaramamca.ro 344 ALBINA ţje rostiseră pentru unire, îi t'ece să dea declaraţii că fuseseră siliţi de guvernul lui Ghica-Vodă, ca să se declare unionişti! In acelaş timp Balş, ca un fel de accentuare a separatismului, plănueşte ridicarea unui monument lui Ştefan-cel-mare. Pune de asemenea în lucrare şi penele şi glasurile tuturor separatiştilor, căci în Moldova, unde a luat zbor ideia cea măre, s a ridicat mai cu putere şi glas de împotrivire. Dar partida unionistă eră tare, prin ideia care o călăuzea; eră şi organizată; ţara întreagă eră aprinsă acum, eră pregătită, şi luptătorii unirii găseau tot mai mulţi prieteni şi ascultători în. drumul lor. Pe lângă asta avea un sprijin mare în reprezentanţii Frânţii: Eduard Thouvenel, ambasador la Constantinopol, Victor Place, consul la Iaşi, şi baronul de Taleyrând, trimisul Franţei la comisia din Bucureşti.— Mai ales Victor Place a dovedit multă simţire şi a înţeles mărimea idealului care călăuzeâ pe luptătorii moldoveni. El a stat în strânse legătur' cu. capii mişcării; îi sfătuia şi-:i călăuzea, şi prin rapoartele lui întreţinea interesul Franţei pentru soarta neferici ;ului popor român ! In prigonirile car9 se deslănţuiseră, Victor Place, povăţuîâ necontenit pe unionişti, să lase deocamdată, pentru vremuri mai bune, ideia de domn străin, să rabde toate încălcările Ţurcilor, toate năpustirile Austriacilor, toate siluirile administraţiei; să mî se ridice, să nu deâ prilej stăpânitorilor aă-î zdrobească cu armele, în sânge, căci atunci în adevăr cauza unirii ar fi pierdută! In vremea asta dezbaterile între marile puteri tot nu se isprăviseră. Austria şi Turcia căutau felurite tertipuri, făceau încercări cu cele mai deşănţate cereri pentru a înlătură unirea : ba cereau ca în firmanul de convocare a divanurilor adhoc să se hotărască ceia ce se va dezbate, cu alte cuvinte să se înlăture discuţia unirii; ba propuneau ca membrii divanuriior să fie numiţi de caimacam! Şi Thouvenel ambasadorul Franţei, avea toată greutatea ca să facă pe Turci să-şi vie în lire, să-i facă să făgăduiască că vor stărui p o cale cinstită. Dar una făgăduiau Franţiei Turcii şi alt făceau, în urma întunecoaselor şi ascunselor sfaturi austrie-ceşti. Turcii capătă curaj şi se mai îndârjesc şi după ce Anglia, care nu urmărea decât interese, părăseşte cauza unirii şi trece în partida vrăjmaşă. . Toderiţă Balş, între acestea, moare grabnic; şi după des-bateri, făgădueli, cumpărări cu bani a slujbaşilor dela. Ţari-grâd, este numit caimacam Vogoride. Omul acesta, ca să aibe sprijinul.Franţei, făgăduise lui Place că se va purtă cu cinste şi dreptate şi nu va stânjeni unirea, îndată ce e numit însă, uită ca prin farmec de făgăduiala dStă,, şi ia în mână.rf.râpele ţării. cu hotărîrea de a sluji cu jjifjtedjii,, şi .siliţicie tqaţe|interesele. sultanului.-^ In. urma iş- www.dacaromanica.ro ALBINA 345 b.ucnirii furtunoase a căimăeăniei lui Balş, porneşte lucrarea sistematică, plină de făţărnicii şi primejdii, a lui Vogoride. Gazetele sunt oprite. Asta erâ împotriva legii; Vogorida însă nu dă ordin scris, el opreşte numai gazetele, ca să nu fie dovadă vădită de silnicie. întrunirile unioniştilor sunt oprite ; nimenea n’are voe să răspândească ideile unirii, pentru a nu înrîuri asupra minţilor. Insă gazeta guvernului şi o altă gazetă austriacă strigă cât ce pot împotriva unirii, şi iscoadele austriace ţipă pe la toate răspântiile că unioni-ştii vor împărţirea moşiilor, introducerea catolicismului, şi alte minciuni,— şi asta nu înrâureşte asupra minţilor! Asta e legiuit.— pe când strigătul chinuit, strigătul durerii neamului erâ împotriva legii. Acuma, din nou, sub Vogoride, duşmanii unirii îşi frecau mânile de bucurie. Oostin Oatargiu, numit ministru de interne, strigă în gura mare: «Să-mi radeţi mustaţa dacă nu zdrobesc ne unionişti!..» Şi ministrul de interne, casă deâ o pildă, tuturor celor mai mici ţinuturi, ca să-i îndemne şi să le arate cum se oblădueşte cu dreptate, arestează pe bo-erii unionişti Ouparencu şi Turculeţ, îi batjocoreşte în chip josnic şi le strigă în gura mare: «Am să vă învăţ eu minte, tâlhari de unionişti ce sunteţi!» Asta pricinueşte indignare şi îndârjire în Iaşi şi în toată ţara. Intr’acea vreme ispravnicii din ţinuturi, după pilda ministrului, îşi deslănţue şi ei samavolniciile. Boeri sunt călcaţi de jandarmi în mijlocul nopţii, profesori şi slujbaşi unionişti sunt destituiţi şi prigoniţi de un cap. Cele mai neauzite nelegiuiri şi nedreptăţi se desfăşură. Şi la toate, partizanii unirii tresar umpluţi de indignare, strigă, sunţ gata să se mişte. Cu greutate mare Victor Place îi poate stăpâni. Mai ales când guvernul începe prelucrarea listelor electorale,— unioniştii se zbuciumă ca o apă în răscoală care vrea să rupă zăgazul: Şi asta abia o aşteptau Turcii şi Aus-triacii, mişcarea unirii ar fi fost înnecată în sânge. Cuminţenia consulului francez potoleşte şi de data asta aţâţarea. Prelucrarea aceasta a listelor electorale a încununat stăpânirea lui Vogoride şi cinstea duşmanilor noştri. Aproape ţara întreagă fiind pentru unire,— ţara întreagă a trebuit scoasă de pe listele electorale. Mii, zeci de mii, de boeri de proprietari mici, de doctori, avocaţi, negustori, ţărani, au fost scoşi de pe liste. Staroştii austrieci iscodeau în ţinuturi, trimiteau liste după liste, şi consulul austriac, cu stăpânirea localnică, ştergeau, ştergeau mereu. Din 2000 de mari pro-pietari au rămas în liste 350. Din 20.000 de proprietari mici au rămas în liste 2000 şi ceva. Dintre advocaţi, doctori, profesori, nu erau trecuţi în liste decât 11. Dir vre-o 11.000 de negustori, fuseseră aleşi pentru liste numai vre-o mie. Şi aşa mai departe. Aşa au făcut şi cu alegătorii săteni. Numai zece www.dacaromamca.ro 346 ALBINA la rută dintre alegători nu aveau bănuiala stăpânirii. Şi nedreptatea aceasta strigătoare la cer eră îndeplinită cu linişte-de către reprezentantul unei ţări civilizate ! Dar cu cât creşteâ încordarea disperată a stăpânitorilor. cu atâta şi ideia unirii înflăcăra mai tare inimile, ca un abur-închis, care cu cât, e strâns mai tare, cu atâta mai mare putere da isbucnire dobândeşte. S’ar putea zice că în Moldova, pe vremea aceea, toată lu mea, care primise lumina înţelegerii, era unionistă. Profesorii, de pe catedre, predicau cu foc; elevii îi urmau, dădeam ajutor, copiau manifeste în sute şi mii de exemplare, umblau pe stradă cântând în cor Hora linirii şi Scumpă Moldovă„ ţară de jale_____ Asemenea, preoţii, în frunte cu mitropolitul Sofronie şi cir arhiereul Filaret Scriban, cu arhimandriţii Neofit Scriban şi Melhisedec, oriunde, în case, în mijlocul mulţimii, îşi arată pornirile lor pentru înfrăţirea Românilor. Zadarnic cearcă stăpânirea cu ameninţări/cu făgădueli, cu bani,— ei'â la mijloc o idee mare, o faptă mare, care oţelise inimele şi înălţase conştiinţele. Advocaţii, medicii apoi, toţi oamenii cu oarecare cultură mergeau în şuvoiul acesta de entuziasm. Şi sătenii chiar, la oare pătrunsese glasul cărturarilor, înţelegeau, erau, pentru unire şi au arătat aceasta mai târziu în cuvinte pline de înţeles şi frumuseţe. In Iaşi nu de puţine ori s’a întâmplat, în zile de sărbători, să iasă de prm dosuri lăutari, aduşi de câţiva oameni,, să înceapă a trage pe strună Hora unirii, şi să adune în jurul lor mulţimea... In Piaţa Unirii, «în colţ la Petrea Ba-calu» cum se spuneâ pe atunci, de multe ori la acordurile-acestor muzici improvizate, părinţii noştri s’au prins de mână şi au jucat cu foc, cu toate răcnetele poliţiei, — şi jucând, rosteau şi faimoasele versuri ale poetului: Hai să dăm mână ou mână dei cu inimă română, bă 'nvărtiin hora frăţiei Pe pământul României! Miluiil Sadoveanu. Cucoănâ Saffa măritată pentru a doua oară. — Uite! — exclamă ea de o dată uitându-se în calendar.— Dacă primul meu bărbat n’ar fi murit, am fi celebrat astă-zi nunta noastră de argint. — Cepăcat!—răspunde al doilea bărbat, suspinând adânc_ — De ce ? — Pentru că a murit aşa de curând ! •--- .!.*); (i). Din volumul „Schite şi Amintiri“ ce va apare în biblioteca tSteaoa“- www.dacoromanica.ro 348 ALBINA Dar în ajunul Crăciunului, spre seară, fratele meu mă chiamă să-mi spue în taină ceva: — Uite, ce-a ascuns, mătuşa Smarânda! îmi zise el, şi-mi arătă o grămăjoară de patace de plumb, mari, cât unul de cinci lei. 11 întreb: — De unde le-ai luat? Atunci fratele meu mă desluşeşte: jos, la poalele paltonului, la mijlocul fiecărui nod de găitan, fuseseră puse, ca o floare, rotogoale de plumb învelite în postav. Ce nu descoperă copiii? Frate-meu le scosese cu briceagul. Dar ce plânsete pe mătuşa Smaranda! Ce suspine şi ce ocări! A doua zi mătuşa Smaranda, s’a îmbrăcat şi 's’a dus în târg, La întoarcere aduse un şirag cu smochine, şi jumătate din el, da,, jumătate, l-a dat lui frate-meu. Spre seară am aflat pricina: Frate-meu, scoţându-i dela poale bucăţile de plumb, îi uşurase paltonul....... Ce ţe-ai făcut, dragă bătrână,? In ce colţ vei fi trăind apăsată de ani, sau subt ce' cruce te-i fi odihnind de încordările unei vieţi lungi şi obositoare, mătuşă Smarandă? Petrişor-GhiavoluL— Erâ cât un mijloc de om, nu mai mare, Era băiatul bariergiului dela bariera Copoului. Şi tătâne-său îl îmbrăcă iarna cu ciobote ca carâmbi, cojoeel cu blană de miel, îi îngingeâ tot mijlocul şi pieptul într’un brâu roşu, şi-i turnă o căciulă brumărie, ţuguiată în cap—îmbrăcăminte de haiduc. Poate să fi fost Petrişor, numai cu un an, doi, mai mic decât mine; dar erâ fălcos, îndesat şi ţeapăn că păreâ totdeauna răsărit, ca un trunchiu,. din sucul pământului. La Crăciun şi la Anul-nou, porţile erau deschise; veneau colindătorii şi urătorii, rânduri-rânduri, veneau oameni mari, veneau băeţi şi fetiţe. Dar de nici unul nu făceau mai mare haz ca de Ghiavoluly cum îl porecliseră ai noştri pe băietul bariergiului. Noi îl aşteptam în fiecare an,, căci sosea în totdeauna cam pe după prâfiz. Ne uitam spre barieră, printre valurile de omăt, începeâ să se zărească o mogâldeaţă cenuşie. Apoi mogâldeâţa se mărea, se măreâ, şi in locul căciulei vedeam în întregime trupul lui Petrişor. PăŞeâ îndrâsneţ, împiântându se până Ja genuchi în troian. In poartă, se opriâ, răşcnirâ picioarele,, suflă ostenit şi ne striga: vr- Eu să vă cânt? Ha? Mama îl lâsâ să strige de mai. multe ori,, căci îi plăceâ să-l vază înţepenit în glezne, cu mâînile în buzunarele pa.ntalQnilor, întrebând qu glasul furios par’că, scuturându-şi capul lâ fiecare întrebare, câ şi cum ne asvârleâ cuvintele până .în geam:* 77- Eu să vă* cânt? Ha? f V Şi când îl chiemam, puhei capul în piept, St syârleâ vom:-ceşte, Se'opreâ în faţa ferestrei, ţintea ştreşina ca’sd, pe cârd ii’o rriîfi slăbeâ din ochi, pâfiă, la sfârşit, .ca, Şi când acolo erâ • ..r. '•> ■' . . . „ " t I; /- O www.dacoromanica.ro ALBINA 349 Scris „pluguşOrul", şi legănându-şe când pe un picior, altul începeâ: Aho! aho! cop i şi fraţi, Staţi puţin şi nu mânaţi... “Când sfârşeâ, îşi 'trecea podul palmei pe supt nas,. îşi aruncă mai pe ceafă căciula, şi sd'uitâ, cu ochi. lui albaştri, curaţi, şi furioşi la noi: — V’am urat! Mama îl chemă, îi da bani şi bunătăţi......... .... Ce vei fi făcând tu, Petrache bâete? Ţi-o mai fi păstrat, viaţa, ochiul acela îndrăsneţ, trupul acela puternic; te vei mai fi repezind tu cu bărbia’n piept, ca jâ luptă,. în vârtejul .grijilor cm fiecare zi? Cine ştie? Dar ce birfe îmi pâre, Peţrache-Ghia-vole, că nu te-am mai văzut de atuncea, şi că’n mintea mea nu te-ai mai putut schimbă!... Vasile-Postaşul.—Nu eră bătrân, Vasile poştaşul; dar noi, toţi copiii, :îi ziceam „moşuP.Posic unde grijile îl încărunţise, poate, unde-1 vedeam şchiopătând, ghebo'Şât, cu geantă mare, plină vraf, de scrisori şi gazete, atârnându-i în faţă, ca 0 peâtră. de gât. Trebue să fi fost tras la faţa, mos Vasile, şi să fi avut o-chii şterşi—pentru că din tot chipul Iul nu-i ţin minte decât nasul, nasul înroşit de ger, căci vara nu ştiu 'de ce, nu î-âm. văzut decât şapca. Cu toate acestea par’că nici n’am nevoe să ştiu mai mult din faţa moşului Vasile, aşa îl am „deajuris" în minte. Dar ce mi-a rămas încă în auz, e glasul acestui om. N’am auzit glas mai jalnic ca al lui. Când- venea'“şi spunea; „Aveţi o scrisoare" îmi venea să plâng. Tata îl iubeâ mult. De cincisprezece ani împărţea scrisori, in Dealul Copoului. li ajutau toţi; avea şease copii. La Anul nou venea cu cei mai răsăriţi; Odată, într’un ajun a venit sirigur. Tata j-a eşit înainte, şi i-a dat ca în fiecare an, darul în bani. Apoi i-â urat: — Să trăeşti, Vasile; .sâ’ţi trăească şi. să-ţi fie fericiţi cOpi-îi. Atunci cum stăm lângă tata, am auzit glasul jalnic al poştaşului răspunzând numai atât: — Ah! aseară mi a murit fetiţa.... Tata a tresărit, a băgat, repede, mâna în buzunar şi fără să să uite i-a dat mulţi bani. Apoi m’a luât în braţe, de m’a'sărutat lung pe frunte...... ....Va mai fi bătând mult încă moş Vasile tiliţa Copoului; va fi răsunat de multe ori glasul lui adânc, la uşile oamenilor de pe acolo: „Aveţi o scrisoare". Dar la casa albă din preajma gradinei lui Vodă Sturza, nu ne-a mai găsit pe noi.... Moş Alecu.—Slăbănog cu obrazul supt, bărbiţa albă, pe care şi o tundeâ singur, ochii cenuşii', şi capul chel. Mustăţile ii erau îngălbenite de ţigară, fumâ aşa de mult că din ele eşa veşnic fum. Umblă plecat înainte, zâmbeâ jyeşnic şi citea neîntrerupt www.dacoromamca.ro 360 ALBINA despre stele; Multe ştia, foarte multe ne povesteâ. Dar despre stele cunoşteâ lucruri înspăimântătoare, pentru noi, pe aţuncea şi serile când ne puneam în pat, şi moşul Alecu ne povesteâ cât e de mare soarele, şi câtă pară, şi arşiţă, câte râuri de foc, sunt într’ânsul, ne coprindeâ ferbinţelile şi băiguiam prin somn. In serile de toamnă, stăteam în balcon cu moşul. Şi par’că-l văd cum xirmăreâ, repede, cu degetul întins, căderea stelelor.. — A căzut încă una, moşule! Şi mătuşa Smaranda care stă cinchită într’un colţ, mormăiar — A murit un om! Atunci moşul, ca om învăţat ce ştiâ cum stă rostullucrurilor,. sd Supără foc şi-i zicea: — Ia nu mai vorbi fleacuri! Şi ne spunea el: cum acele erau fărămituri din stele ce se loveau între ele... — Cap în cap.... Adăoga batjocuritoare, mătuşa Smaranda. Şi moşul se înfurii şi mai tare...... Crescusem mai mari şi-l cam necăjeam, bietul om! Ţiu minte că într’un ajun de anul nou, la un revelion, i-am dat, unul peste altul, pahare cu vin, cu şampanie, cu vişinată, cu şampanie, cu de toate. — De hatârul meu, moşule! îi ziceam eu. — Şi de al meu! îl rugă frate-meu. Şi:am ameţit pe moşu! Atunci s’a supărat şi-a vrut să plece acasă, dar noi l-am dus în odaia noastră de culcare, i-am făcut patul pe canapea, şi l-am culcat, ca pe un copil, cum ne culcă pe noi, cu doi, trei ani măi înainte. Şi când l-am văzut cu capul pe pernă, m’am pus în genuchiu lângă, ei, l-am alintat pe frunte, şi l-am rugat râzând - •— Rămâi, moşule, să te culci la noi! Atunci, par’că-1 văd, moşul deschise puţin ochii, şi ne-a spus- — Ţţţ! mă duc, mă duc! Şi-a adormit.... ...Dragă moşule, câtă durere am simţit că în clipa în care singur, — singurel, în odaia strâmtă şi săracă te ai dus pentru totdeauna, n’am putut să-ţi al nt ca şi atuncea fruntea,—fruntea largă şi lucie, de subt care işvorau atâtea poveşti minunate...... Atâta lăsăm şi noi pe lume câte o fărămitură din sufletul nostru în amintirea acelorâ ce ne-au iubit. Em. Sârleanu, Probă de dragoste. — Dragă Mifo. spune drept, te mai iubeşte bărbatul tău ? — Oh, dragă mă adoră... Chiar eri mia dat o palmei zdravănă /., www.dacaramanica.ro Comitetele Unirii. ş.rin tratatul dela Paris, încheiat la 30 Martie 185G între cele 7 puteri europene : Anglia, Austria, Franţa, Prusia, Rusia, Sardinia şi Turcii, se hotărîse între altele, ca Sultanul turcesc să cheme în cel mai scurt timp în ţările române câte o adunare (divan) ad-hoc, care să se rostească asupra dorinţelor Românilor, cu privire la întocmirea ţărilor lor. Totdeodată puterile trimiteau o comisiune care, ţinând seamă de acele dorinţe, să propună congresului temeiurile viitoarei întocmiri a principatelor. In urmă trebuia să se facă o convenţie sau învoeală, privitoare la întocmirea de-linitivă a principatelor. In aceâ vreme, termenul de guvernare al domnilor Barbu Ştirbei şi Grigore Ghica se sfârşise, şi ei se retraseră din domnie. Aceştia sunt ultimii domni ai ţărilor surori, dinainte de unire, şi cu ei se sfârşeşte şi epoca de tristă amintire, când domnii români sunt numiţi după bunul plac al Rusiei şi Turciei. E demn de amintit că ambii aceşti domni, pe când se găsiau pe tron, au făcut memorii privitoare la unirea principatelor, pe cari au propus-o puterilor mari ca mijloace de tărie şi vitalitate, ca o garanţie de stabilitate pentru viitor şi ca una ce corespunde opiniuiiii publice din principate. La retragerea din domnie, Barbu Ştirbei arată prin ofl-sul din 7 Iunie 1856, că rar s’a întâmplat ţară caro să fie bântuită atât de cumplit de un şir de evenimente extraordinare şi nenorocite, precum a fost Ţara Românească, dela 1819—1855. încredinţând oblăduirea provizorie guvernului, zice : «Mai rămâne acum o datorie de îndeplinit, adecă de a face apel la bunele sentimente ale compatrioţilor noştri, îndemnân-du-i la «Unire» şi concordie, când fiecare cunoaşte că astăzi interesele patriei cer neapărat jertfirea de orice privinţă personală şi de orice interese de partidă. Momentele sunt supreme, ş: , dela acestea atârnă viitorul ţării noastre. O atitudine liniştită înţeleaptă şi plină de demnitate, poate singură să predice cu isbutire cauza noastră (1).» In acelaş timp, domnul Moldovei eră însufleţit de cele mai alese simţiminte alo iubirii de patrie. 1 (1) Acte şi documente voi. III, pag. 611 www.dacoromanica.ro 352 AL Iii.\ La 3 Iulie 1856, când Grigore A Ghica, încredinţează frânele miniştrilor, după ce le mulţumeşte pentru zelul luminat, pentru devotamentul către ţară şi pentru iubirea de care i-a dat dovezi, zice: «Am petrecut împreună momente grele, însă cercările noastre se apropie fără îndoială de sfârşit. Având încredere în făgădu inţele curţii suzerane şi în simpatiile celorlalte mari Puteri, noi putem chiar depe acum salută, un viitor ferice. Miniştri sau simpli cetăţeni, înlesniţi sosirea acestui viitor, prin liniştea şi demnitatea atitudinei voastre, fiţi in unire ca şi în vremea trecută. Inima noastră vă va urmă de departe şi va aplaudă la tot ce se va isprăvi pentru binele şi fericirea iubitei noastre Patrii (1). Iar către ţară, tot domnul Grigore Ghica zice: «Mai nainte de a ne retrage şi părăsi ţara, ne rămâne o depe urmă şi sfântă datorie de împlinit, datorie de a vă adresă sincerele noastre mulţumiri, pentru concursul zelos ce pururea am aflat în patriotismul vostru. Noi am petrecut o cale înviforată. Mulţumită fie cerului, că începem a i întreVedeâ sfârşitul! Toţ ce a fost cu putinţă s'a făcut, dar nu putem privi trecutul, fără a simţi în sufletul nostru mâhnioiuhea că n’am putut realiză tot ce am dorit pentru fericirea iubitei noastre Patrii. Avem speranţă şi credem cu statornicie, că un viitor apropiat vă va despăgubi de trecut. Această speranţă, întemeiată acum pe făgăduinţele solemne ale Curţii Suzerane şi ale marilor Puteri nu va fi nşelat... Dumnezeul părinţilor noştri să vă insufle mai ales concordia şi prudenţa, în momentul când veţi fi chemaţi a exprimă dorinţele, nevoile şi drepturile ţării iioastre (2).» După congresul dela Paris, patrioţii .moldoveni lucraseră din răsputeri, ca să formeze un curent favorabil sfintei uniri, pe care nici o furtună să nu-1 mai abată din, cale. Şi nici un putea fi altfel, căci apolo unde opunerea eră mai mare, şi lupta trebuiâ să fie mai crâncenă. înainte de venirea caimacamului Toderiţă Balş, cu vre-o 40 zile înainte de retragerea din domnie a lui Grigore Ghica, se formase la Iaşi un comitet central al unirii. La 25 Maiu 1856 se. ţine p întrunire în care, avându-se în vedere că se apropie sosirea comisarilor puterilor, ca să se informeze de dorinţele ţării, cei întruniţi fiind pătrunşi de necesitatea ca Moldovenii să se înţeleagă despre adevăratele lor dorinţe şi nevoi, au hotărît să lupte pentru: 1) Unirea principatelor sub un prinţ străin dintr’o familie domnitoare din Europa, afară de dinastiile statelor megieşe 2) Pentru statornicirea unei capitale noui în mijlocul ambelor ţări. Mijloacele de luptă erau; ziarele, broşurile şi foile izolate, delegaţi trimişi în provincie, ţinerea de adunări convocate de societatea unirii şi în districte de delegaţi. (1) Acte şi documente voi. III, pag 653. (2) Acte şi documente, voi. III pag. 655. www.dacoromanicajo ALBINA 35a. Societatea şi delegaţii erau datoare să adune. cât. mai multe iscălituri în favoarea Unirii principatelor sub un prinţ , străin. Patrioţii ţineau totdeodată ca viitorul guvern provizoriu, în tim pur căruia aveau să se-facă alegerile, să fie întocmit în conformitate cu glăsuirea regulamentului organic. Cereau aceasta, căci cei trei miniştri din guvernul lui Grigore Ghi-ca, cari erau să fie aleşi caimacamii, erau pentru unire,, şi patrioţii se temeau ca nu cumva Poarta şi Austria să pună pe cineva care sa fie contra unirii, cum de altfel s’a şi întâmplat cu aducerea lui Balş. Alt punct: de. care avea să se ocupe societatea pentru unire eră că compunerea divanurilor adhoc să se întemeeze pe alegere.; iar în ce priveşte modul de alegere cel mai bun, membrii ei trebuiau să se înţeleagă între dânşii, ca să se poată rosti în conglăsuire. In aceeaş şedinţă se delegă şi Vasile Alecsandri, ca să intre în legătură cu Românii din Muntenia, în chestia unirii ţărilor surori.. După 5 zile, adecă la 30 Maiu 1856, societatea pentru unire aprobă punctele- stabilite privitoare la unire şi la capitala cea nouă precum şi mijloacele de luptă şi încredinţează lucrările unui comitet diriguitor. Erau de faţă 170 membri ai societăţii unioniste. Curând după aceasta, comitetul central compus din Ştefan Catargiu, George Sturdza, Petru Mavrogheni, Dfmitrie Rallet, D., Sturdza, Constantin Rolia, Const. Hurmuzachi,, Vasile Mă-linescu, Dimitfie Cozadini, Anastasie Panu, Mih. Kogăini-ceanu, C. Negri, V. Alecsandri, îşi începe lucrarea de luminare a opiniunii publice, ţinâpdu-se strict de hotărîrea luată. Comiţetul se pune în legătură înscris şi prin membrii săi atât cu. Moldova, cât şi cu Muntenia. El face apel la boerime, la preoţi, la dăscălimea poporului,, la toţi cari simţiau în 1 pieptul lor o inimă românească. , ' PrQgrama unipnişţilor din Moldova s’a publicat lâ 1, Martie 1857, în preajma sosirii comisiei . .europene şi a;alegerilor pentru divanurile adhoc din acelaş an. Din pricina lungimii ei, extragem numai câteva rânduri din acest document solemn, care reprezintă: aspir ăţiuiiile partidei naţionale a unirii:: : : «In acest monient, plin de atâtea speranţe, datoria' tuturor Românilor este: de a, se întruni, de a se lumina, 'de a se înţelege împreună âsupra principiilor, pe care trebue să' se întemeeze rOstirea dorinţelor Ţării. însufleţită de această datorie naţională? «Partida Unirii principatelor» socoâte că a sosit' timpul de,a, să organiză şi de a-şppregăti lucrările pentru viitoarele ălâgerL, : După înţelegerea urmată cu* 6 ;'mare:' părţe din* amicii noştri politici, ne-am întrunit în comitet electoral al Unirii pentru Iaşi «Scopul întrunirii noastre este:, a) a ne pune în strânse înţe. - www.dacaramamca.ro ALBINA Ho 4 iegeri cu ţinuturile ; b) a lucră în-conglăsuire cu-ele, pentru ca în toată ţara «Partida Unirii» să se organizeze astfel, ca viitoarele alegeri să trimită în sânul Divanurilor cât mai mulţi reprezentanţi ai marelui principiu ce doipneşte în Principate. Programul partidei Unirei se întemeiază pe înşişi principiile Tratatului dela Paris...». Şi după ce enumără dorinţele pe cari această partidă le va sprijini glăsueşte, mai departe: «Dorim dar să se introducă şi în Ţara noastră toate reformele cari sunt în stare de a ne civiliza societatea şi a ne întări naţia, reforme întemeiate pe principiile dreptăţii. . . * • •• Reguleze-se dar relaţiile legale ale Principatelor cu înalta Poartă şi puterile garante, contenească pe pământul nbstru res-belele şi ocupaţiile militare; care ne-precurm toată propăşirea şi ne seacă toată bogăţia; statornicească-se puterea executivă şi legislativă, ce are a se pune în capul ţării; hotăr.ască-se odată starea politică a României: cu un-cuvânt să fim stăpâni în casa noastră (1).» Comitetul face apel la Români, ca să înfiinţeze comitete electoralo pentru sprijinirea partidei unirei, alegând deputaţi «din- . tre bărbaţii cari prin trecutul şi moralitatea lor, dau cele mai multe închizăşluiri, că vor apără cu tărie drepturile ţării şi vor stărui pentru triumfarea Unirii şi a autonomiei Principatelor fără de care în viitor nu este mântuire pentru naţia noastră...», Curând după aceasta, şi încep să sosească, la comitetul central din Iaşi acte de adeziune din diferitele părţi ale ţării, mai toate alcătuite în chipul următor, şi purtând numeroase semnături, fără nici o deosebire de ranguri şi de titluri : «Venind vremea de a vorbi şi noi pentru binele ţării noastre şi a ne arăta dorinţele unui viitor mai bun, ne-am strâns acum într’un cuget şi într’o gândire, desbătând cu mare cumpănire a-supra tuturor împrejurărilor noastre politice, toţi ne-am h'otărit din suflet pentru unirea Principatelor, şi iarăşi pentru unirea Principatelor! Dorim această unire din sufletul nostru şi o întărim. Dea Dumnezeu ca toţi Românii să se unească la acest mare princip al fericirii urmaşilor noştri! (2).» Dăm urmare unui alt act de adesiune din jud. Bacău-care completează pe cel dintâiu: «Tratatul dela Paris făcând loc şi pentru Principatele Moldova şi Valahia de o propăşire, pe o cale mai solidă şi conform cu trebuinţele şi împrejurările lor ; subscrişii, mişcaţi de acest simţ naţional şi patriotic, pentru viitorul acestora, âdunându-se astăzi prin o bună şi liniştită înţelegere, au venit a-şi exprimă dorinţele următoare: 1) Ua principatele, două surori, Moldova şi Valabia, să se întrunească, într’un singur stat, sub numirea ae România. 2) Ţara va avea aci reprezentaţie Naţională, cu puţi) Acte şi documente .voi. IV pag. 40. (2) Acte şi documente voi. IV pag. 542. Act de o’deziune din judeţul Bacău. i www.dacoramamca.ro ALBINA 356 tore legiuitoare, aieasă din sângele ei, de către Naţie, din toate clasele societăţii. 3) Şeful uuui asemenea stat va fi ereditar, ales de către Naţia Română, din prinţii europeni de origina latinăj însă nu din statele megieşe (1857, Iunie 10) (1).» Alegătorii unionişti din Iaşi dau mandat imperativ aleşilor lor. ca să susţină în divanuri bazele pentru înălţarea edificiului politic al ţării, baze. cari apoi s’au votat în divanul adhoc al Moldovei, ca cele mai esenţiale dorinţe ale Românilor. Ei mai cereau ca deputaţii din ambele principate să se întrunească, să voteze o constituţie a României, şi să aleagă pe capul statului. Comitetele centrale ale unirii se înjghebează şi în Muntenia în 1856. Ele sunt alcătuite din următoarele persoane: Const. Crefulescu, Lazăr Kalenderu, preşedinţi; Aleeu Go-lescu, C. Bosianu, Nic. Cristu, vicepreşedinţi: P. Poenaru, I. I. Filipescu, E. Predescu, Ion Bălăceanu. G. Joranu, P. Cernătescu, S. Penescu, N. Nenovici, C. Racoviţd, Al. Orescu, G. Costaforu, Kirilov, D. Culoglu, Popazu, A. Petrescu, G. Romanov, Hr. Polihroniadi, membri. Iată un crâmpeiu din darea de seamă a întruniri din Bucureşti din 3 Martie 1857, convocată de comitetele unirii: «Cu apropierea epocii în care Românii au a-şi exprimă definitiv dorinţele despre viitoarea reorganizare a stării politice a ţării lor, cetăţenii oraşului Bucureşti au început, în diferite şi numeroase adunări ce avură până acum pentru acest scop, a se ocupa cu discuţiunile cestiunilor ce sunt a se decide în aceâ exprimare de dorinţe. Marţi seara, la 3 Martie, o adunare numeroasă (700 cetăţeni) au primit în unanimitate următoarea programă, care ne grăbim a o comunică ‘Românilor, felicitându-ne totdeodată pentru conformitatea care prodomină in ideile noastre cât şi pentru aceea ce o vedem într’ale fraţilor noştri de peste Milcov. După ce urmează cele 4 dorinţe exprimate de divanul adhoc din Bucureşti, moţiunea continuă: «Acestea fiind bazele pe care se întemeiază fiinţa noastră politică, fără de care orice chezăşime în privinţa îmbunătăţirii sociale este peste putinţă a se realiză şi a procură ţării un viitor ferice şi statornic, subsemnaţii credem că numai după ce înaltele puteri garante vor binevoi a recunoaşte şi chezăşui cele patru puncte sus zise: ar urmă să ne ocupăm de organizarea di-'năuntru; când atunci unindu se divanurile adhoc din amândouă ţările române să se declare în adunare extraordinară în virtutea dreptului de autonomie şi alcătuind legea electorală după care să se compună în viitor obşteasca adunare a ţării să se îndeletnicească apoi la reformele ain’întru ale statului românesc, aşezând bâzele viitoarei sale constituţiuni.... t*- c- • , .. .. i •> 1 (1) Acte şi documente Voi. IV pag. 546. www.dacoromanica.ro 356 ALBINA «Ne îndatorăm că votul nostru îl vom da numai pentru aceia cari înainte de ziua alegerii, vor chezăşui înscris îndatorirea că vor declară aceste baze, le vor susţine cu conştiinţă şi le. vor vota în divanul adhoc pe faţă, iar nu cu vot secret (1)». Comitetele unirii din ambele ţării se pun în legătură unele cu altele, ca astfel să poată cu aceleaşi mijloace lucră în aceeaş' direcţiune. Iată de pildă un crâmpeiu din adresa comitetului central al unirii din Bucureşti, către cel din Iaşi. Poartă data de 11 Martie 1857. .«Domnilor şi iubiţi ai noştri compatrioţi! Noi am salutat programul politic al Moldoyei despre dorinţele Românilor cu urări de fericire pentru viitorul patriei noastre comune. El s’a citit şi s’a repetat în adunările noastre, in auzul publicului, care l-a primit cu cele mai vii aclamaţii de entusiasm şi cu săltări de bucurie. La noi ca şi la d-v., domnilor, se fac pregătiri. «însufleţiţi de acelaş spirit, mai mulţi patrioţi zeloşi bărbaţi înfocaţi pentru binele comun; au luat iniţiativa, ca să lumineze masele asupra înaltei misiuni care le aşteaptă şi să dea spiritelor o direcţie dreaptă şi uniformă... Arătând că trimite programul partidei unirii din Muntenia, continuă: «Ideia principală, ideîa care ne predomină într’una şi care ne însufleţeşte pe toţi, este aceea a Unirei cu fraţii noştri de peste Milco.v; căci este timpul să ne întindem, mâna unul altuia, şi să conlucrăm împreună cu toate puterile noastre unite pentru re.-generaţia patriei noastre comune. Spre acest sfârşit, am dorit, domnilor, a ne pune în comunicaţie directă cu comitetul d-V;, ca, să putem păşi în conformitate, pe acelas drum, şi să nu ne rătăcim, depărtându-ne unii de alţii pe căi diferite..,. «Ne apropiem, d-lor, de momentul suprem care va decide despre existenţa noastră politică şi despre viitorul copiilor noştri.. . . «Când odată vom expune cu unanimitate, în faţa Europei, doT rinţele noastre în toată demnitatea unei naţii, atunci vom aşteptă în;pace şi liniştiţi aceia, ce areopagul ei va, hotărî despre soartă noastră. Până atunci deviza noastră va fi: curagiu, linişte şi fră-î ţie între noi... (2)». Tot în această adresă se atinge şi chestia mandatului im, perativ pentru deputaţi, pusă dejâ în practică în Moldova, precum şi chestia prinţului străini , Iată şi o adresă a comitetului unirii' din Dorohoiu către comitetul central al unirii, din Iaşi, scrisă ia 18 Martie ÎSB?" prin care îi anunţă formarea comitetului electoral, cum de altfel s’au înfiinţat în toate judeţele :. Onoraţilor domni, . ■ ■ £ «în urma îrfcunoştiinţării d-voâsţre, întrunindu-se mai mulţi din acei cu drit de alegători .prin modul alegerii, s’a înfiinţat comitetul electoral al unirii din acest ţinut, compus din 'bpt per- ii) Acte şi documente voi. IV pag. 51. (2) Voi. IV. Acte şi documente pag. 105- www.dacoromamca.io ALBINA 357 soane şi anume de d-nii: Coste Hareto, Ianco Docan, etc., rugân-du-vă să binevoiţi a vă adresa la trei din aceştia în ce priveşte interesele chestiei. «Primiţi cu bunătate încrederea stimei, cu care avem de onoare a ne însemnă». Ai d-voastră plecaţi servi, I. Docan, Chiriac, Holbau, Ânastasin. Boerimea în marea ei majoritate, atât în Moldova cât şi în Muntenia, a dat sprijinul ei unirii. Negreşit că aci prin boeri nu trebue să înţelegem numai pe cei prin naştere ci şi pe cei prin merit. Oameni ieşiţi din popor, şi ridicaţi prin şcoalele naţionale, căpătau slujbe în stat, se făceau dascăli, advocaţi, judecători, militari, etc. şi prin aceasta dobândeau şi titluri de boeri. Astfel că în mişcarea naţională, urmaşii boerilor mari şi mici, ca şi acei cari dobândiseră ranguri boereşti,ţlucrau din. inimă ca să asigure ţării lor o soartă mai bună.| i___ IGrig.ŞŢeodossiu. Mintea animalelor. Deşteptăciunca maimuţei Fanni. Fanni eră de felul ei pavian. Un german, care trăeşte în Africa de miazăzi scrie că Fanni ca şi alte maimuţe e foarte doritoare de carne de pasăre şi că îşi dă osteneală să le prinză. Fanni nu se sflâ a-şi împlini pofta şi pe seama găinilor din curte. Arunca grăunţe sau fărimituri şi se făcea că doarme ori îşi purecă blana ca şi cum n’ar mai fi fost lucru pe lume, de care să-i pese, dar, îndată ce păserile se încumetau a se apropia la îndămâna labelor maimuţei, ca fulgerul apuca una, o jumuleâ cât ai clipi şi o ospătâ crudâ-cruduţâ. De alt fel acestei maimuţe îi plăceau tot aşâ de mult dulceţele şi prăjiturile. Eră destul de şireată în cât să n’o poată prinde asupra faptului. Stăpânii i-au pus o zgardă şi la aceasta un zurgălău. De o cam dată zurgălăul i-a plăcut şi nu se mai sătura de sărituri şi zbegueli. Dar n’a trecut mult şi-ai priceput şiretenia. Zurgălăul o da de gol, când cercă să şteargă cevâ. De aceea maimuţa, cu răbdare nespusă, a tras de zgardă până ce a lărgit-o destul, ca s’o poată întoarce şi să ţie zurgălăul în gură când plecă la furat, apoi o aşeză iar la loc. Deci şi jucăria o aveâ. şi dela furat n’o împiedecă. ----------------------- www.dacaromamca.ro Cutremurul din urmă în Italia. in ziare au văzut cetitorii noştri ce groaznică nenorocire a dat peste câtevâ din cele mai frumoase ţinuturi italiene. Cutremurul a dărâmat case, a năruit munţi, a stricat drumurile atât în partea resăriteană a insulei Sicilia, cât şi în partea apuseană a acelei prelungiri a Italiei, pe care o desparte de Sicilia. strâmtoarea Messinei. Chiar pe ţermul sicilian al strâmtoarei eră oraşul Messina, iar pe cel Italian şi îndeo-ebi Calabrez, Reggio. In Sicilia au suferit mult împrejurimile Messinei, dar dărâmări de case şi morţi de oameni nu s’au întâmplat nici la Catania, oraş pe coasta resăriteană a Siciliei. Etna, vulcanul cunoscut a! Siciliei. ueşl în apropiere, n’a dat nici un semn de turburare, ci s a mulţumit a aruncă aburi, ca ae obiceiu. In marea din faţa coastei de miazănoapte a Siciliei 51 de apus a Calabrei se află insulele Lipari. In una din ace- www.dacoromanica.ro ALBINA 859 stea e vulcanul Stromboli, care de asemenea, nu şi a eşit din obiceiu măcar că s’a simţit şi’n aceste insule zguduiturile. Pe coasta Calabrei, inse, au suferit toate satele şi orăşelele ce se află de-a lungul ei, ca Bagnara, Palmi, Monteleone. Neapărat că vulcanul Vezuv, aşezat mult mai la miazănoapte, în apropiere de Neapol, n’a dat nici el semne de turburare. Pe harta ce dăm partea care a suferit mai groaznic din pricina cutremurului e cea închisă înnăuntrul liniei. Zguduiturile au început în ziua de 15—28 Dechemvrie, dimineaţa, la 6 şi 20 de minute. Profesorul Oddone, directorul observatorului meteorologic de lângă Messina, dă amănunte, căci, Observatorul fiind pe pământ stâncos, mai sus de Messina, a re-mas neatins. Cutremurul a început c’o zguduitură foarte slabă, dar care s’a înnoit de o mulţime de ori, a mers crescând timp de zece secunde, apoi scăzând timp de alte zece secunde. A fost pe urmă o pauză, apoi urmă un cutremur undulător, care merse crescând foarte tare şi pe care îl însoţeau zgomote groaznice subpământene. Acest cutremur din urmă a pricinuit toate nenorocirile. Au urmat apoi alte zguduituri, din ce în ce mai slabe. Pe lângă cutremurul Pământului, a mai fost şi cutremur al fundului mărei. Din pricina aceasta, vasele cari se aflau pemare au simţit izbitura, ca şi cum s’ar fi dat de o stâncă şi s’au simţit ridicate în sus. Marea Înnălţându-S6 ca un val uriaş, a năvălit pe uscat, dărâmând şi înnecând. Unii povestesc grozăvenii despre isprăvile înărei, de pildă c'a luat un tren cu toţi călătorii din el şi l-a dus în adâncime; c’a înnecat pe cei cari fugind din case căutaseră adăpost pe teren. Alţii, înse, între cari şi Oddone, sunt de părere că prea multe daune s’au dat pe seama mărei, când pricina lor a fost cutremurul uscatului. Oricare ar fi pricina, oraşele şi satele, de cari am pomenit sunt ca şi şterse de pe faţa pământului şi vor trebui sute de milioane de lei ca să le clădească din nou. După ştirile din urmă, se spune că numai în Messina sunt 120.000 de morţi şi în total la 250.000 sau un sfert de milion. Italia a păgubit de pe urma acestui cutremur mai mult decât Rusia şi Japonia în războiul, cel atât de sângeros, ce bau purtat în Manciuria. E adevărat că, pagubele nu se datoresc numai de-a dreptul cutremurului, dar, ca şi la San Francisco (California), şi aci zguduiturile au rupt ţevile cari aduceau apă, au făcut să se rupă ţevile de gaz şi să se aprinză nenumărate focuri în oraşe. * } * * E lucru jalnic de spus, dar trebue să-l spunem, căci arata cât de uşor se trezeşte în omul luminat şi creştin din zilele noastre, fiara selbatecâ şi cât de uşor se lasă pradă patimilor celor mai ticăloase. Toţi reii şi toate haimanalele din partea locului s’au folosit de nenorocire şi s’au pus pe pradă. A ; trebuit ca soldaţii- să ţie pază şi să împuşte pe făcătorii de www.dacormnanica.ro Nenorocirile din sudul Italiei. Ruinele unui liotei. (Dună: Die Woche). Nenorocirile din sudul Italiei. Tedorea cheiului din Meggina. (Dnpă revista: Die Woche). 362 ALBINA rele, păn ce guvernul a proclamat starea de asediu, adică a 4at putere fără de margene armatei, de-a judecă şi împuşcă pe cei prinşi că pradă s’au omoară. Asta pentru selbătăcia simţirei oamenilor din veacul nostru. Dar şi în privinţa minţei omeneşti, nu ne dă semne bune i-ştoria ţinuturilor, unde cutremurele sunt aşâ de dese. Din cercetările făcute, de sute de ani, în aceste locuri, s’a văzut cari clădiri pot înfruntă cutremurele şi cari nu; s’a văzut unde anume trebuie clădite şi unde nu. Adică şe ştie care fel dş pămănt sufere mai mult, care mai puţin şi care de loc, de pe urma zguduiturilor. S’a mai văzut că în aceste ţinuturi zguduiturile vin totdeauna din aceeaşi parte şi că zidurile pe cari zguduiturile le izbesc în lat, se răstoarnă, iar cele pe cari le iau asupra colţurilor remân în picioare. Şi cu toate acestea, pe ruinele oraşelor dărâmate, au ridicat oraşe nouă, fără să ţie seamă de reguleie aretate!.. Nu tot aşâ au făcut Japonezii. Aceştia s’au folosit foarte bine de poveţele învăţaţilor lor şi au clădiri în tocmai aşă făcute, încât să aibă a se teme mai puţin de cutremure. Ba, au făcut cercetări şi au găsit ce fel trebuie să fie zidurile, ca să nu se dărâme şi fac stâlpii podurilor de fier, aşâ fel încât -nu cad, în timpul cutremurelor. E de nădejduit, înse că, de data asta, guvernul nu va îngădui să se mâi facă greşalele vechi. Dovadă că e aşâ avem, că a chemat la faţa locului pe JaponezulOpiri, profesor de ştiinţa cutremurelor (Seismologie) la Tokio (Japonia). Din toată Italia, şi chiar din toată lumea civilizată, trimit a-jutoare ca să scape pe cei remaşi în viaţă, din suferinţi şi să poată să li se deâ putinţa de-a clădi din nou oraşeie. Păn a-cuma s’au iscălit în toată lumea o sută de milioane de lei, afară de hainele şi hrana ce s’a trimis şi afară de măsurile ce s’au luat pentru creşterea copiilor remaşi fără părinţi. Un duce italian, care are o moşie foarte mare în Florida (Sţatele-Unite), e gata a primi italieni, sărăciţi de pe urma cutremurului, a le da pământ, vite, etc. * * Ne mai române să spunem care o fi pricina cutremurului. Sunt mai aies două feluri: unele pricinuite de vulcani şi altele, de prăbuşirea, aşezarea, încreţirea, lunecarea păturilor coâ-jei; Pământului. Cutremurul de acuma din Italia, ca şi altele inai vechi, nu sunt pricinuite de vulcani. kuesz crede, ca şi alţi învăţaţi, că partea din Calabria şi Si-cilia, care s’a cutremurat acuma şi alte dăţi, încet-incot o să se scufunde în mare şi că strâmtoarea Messinei o să se lărgească. ţ)upă alte ştiri, di’mpotrivă fundul strâmtoarei s’ar fi înălţat cu 400 de metri şi ar fi pe cale a se face un istm (limbă de păjnânt) care să lege Italia cu Si.cilia. •' Nadaud, care a fost la faţa locului, din partea unui ziar din .Eafcis, se miră cum _se face pă au. scăpat dela moarte nebunii www.dacoromanicajo Nenorocirile din sudul Italiei. Locuitori fugind din sat le prăpădite de cutremur. (După e reTiflU italiană)- Vederea unei strade din Messina. (1)u;j4 revista: P/e V/ochs) www.dacoromanica.ro ALBINA 365 din aziluri, bătrânii săraci din ospicii, hoţii şi pungaşii din t.em-niţi, pe când o mulţime de copii şi de tineri nevinovaţi şi de oameni în puterea vârstei, au pierit. Purtarea câinilor şi pisicilor a fost de asemenea îndrăcită : s’au răpezit şi au sfâşiat pe stăpânii, cu cari se aflau închişi O pisică, timp de trei zile, s’a hrănit rozând mâna stăpânei sale de vie. Mai puţin de mirat e c’au suferit mai mult bogaţii decât săracii, căci aceşti din urmă locuaiu în case uşoare cu un singur cat, cari nu i-a ucis, nici dărâmându-se peste ei, pe când bogaţii, în case cu mai multe caturi şi lucrate din piatră, neapărat că au păţit-o mai reu şi că ruinele locuinţelor i-au , zdrobit. Dr. Lux. IP *De toe 'Domeniile Coroanei rj=i=n== .-Ir----------------: ■■ —■i— .........T--:-it==ral' In primele zile ale lunei Decemvrie d-1 Ion Kalinderu a fost pe Domeniul Coroanei Bicaz, din jud. Neamţu. Ca în totdeauna d-sa a vizitat şi şcolile şi bisericile depe a-cest domeniu. La şcoli s’a interesat de-aproape de progresele făcute, şi mai cu seamă despre corul bisericesc, pentru care a dispus să se dea de Administraţia Domeniului Coroanei, broşura, care coprinde cântările Sf. Liturghii, aranjate pe voci. La biserica din Cârnu, care se construeşte de Administraţia Domeniului Coroanei, a inspectat lucrările interioare, cari sunt aproape terminate, şi a luat dispoziţiunea să se construiască şi o clopotniţă şi să se sfârşească totul în anul viitor, când urmează să se facă negreşit sfinţirea. D l Kalinderu a mai vizitat, în spitalul din localitate, pe trei lucrători, loviţi accidental la exploatarea pădurei Bicaz, ducân-du-Ie ţigări şi’bani. A fost o adevărată mângâere pe aceşti locuitori, când au văzut interesul ce li se poartă şi grija ce are d-1 Kalinderu pentru dânşii. De altfel toţi lucrătorii de pe Domenii sunt asiguraţi contra accidentelor, la societatea «Patria». La banca populară «I. Kalinderu» din localitate, d-sa a mulţu mit membrilor consiliului de administraţie pentru munca depusă în conducerea acestei instituţiuni economice, reazemul celorlalte două: Societatea Cooperativă de consum «Bicazul» şi societatea de cumpătare «Viitorul». Reviste nouă. Biserica români, apare la 15 ale fiecării luni. 16 pagine. F*r mat 27 X 20. Preţul abonamentului 8 lei pe an. www.dacoromamcajo Nenorocirile din sudai Italici. Un om eşind de sub dărâmături. (După o r«Tistă italiana)* ■ . ‘ . * ■. < . ‘ www.dacoromanica.ro ALBINA 367 APOTEOZA — Ou.zia.-'VocLă- şi Unirea. — Aranjată de Gh. D. Mugur. Plaiul neinurirei. Pe un soclu (stâncă) Cuza-Vodă, în mantie domnească, cu coroana pe cap şi, răzimat în sabie. îndărătul sau puţin mai sus către dreapta Apărarea natiq-nală in vestmânt eroic (roşu) cu Cască, platoşă şi spada întinsă, iar într’o mână cu flamura desfăşurată asupra lui Cuza-Vodă. De-a dreapta şi de-a stânga lui Cuza, marii luptători ai Unirii: Alecsandri, C. ftegri, A. Panu, Kogălniceanu, Eliade, I■ C. Brătianu. Sub Cuza, îngerul Deşteptării naţionale in alb, pe frunte fiiademă cu crace. La dreapta şi la stânga lui, puţin mai jos, Muntenia şi N. dova în portul nost u românesc; mâna stângă a Munteniei în-mâna dreaptă a Moldovei. Lângă ele un dorobanţ în poziţie de apărare. Sub cele două ţări surori, Ţăranul roman dezrobii la picioarele lui butucul de care atârnă lanţurile robiei, iar dinn!"tea acestui butuc, Demonul robiei înfrânt, culcat cu faţa la pământ. In drpapta şi stânga ii, două figuri simbolice, temelia noastră sufletească : Doina, sub chi. unei ţărăncuţe, cu flori pe cap şi la picioare, şi Credinţa, în alb, cu cruce pe piept, şi cu ochii în extaz. In alt plan, la dreapta şi la stânga, genii decorative, toate în alb, in poze felurite purtând în mână diferite semne simbolice ca de pildă o liră, o alăută, un corn, o floare.. In faţa acestor genii la dreapta şi la stânga, două grupe de ţărani, în diferite simbo-luri. In planul din faţă, Zăna României dormind pe u,. maldar iţe flori; lângă ea Visul noptei cu aripi şi cu arc şi tolbă. Toată scena e smălţată de flori. O lumină albă se cerne-peste toţi. Muzică de vis, tot ti mpul.... Toate figurile din apoteoză, neclintite şi estatice. VISUL NOPŢII. In plaiul nemuririi Smălţat eu mândre flori, Visează ’n pace dulce Seninii luptători...... (către Zâna României). O zâna — a României Te nalţă şi priveşte, In slavă străluceşte Un domn al datoriei, Eroii României_____ ZÂNA ROMÂNIEI (trezindu*se la chemarea visului priveşte uimită in juru-i la lumina chipurilor din tablou şi zărind faţa senină a lui Cuza se ridică). Văzutu-te-am, o! Cuza, suind scara mărirei Şi ’n pace luând calea cerească a nemurirei, Q! sfânt erou, Domn mare, o! nume cu splendoare Sădit pe miriade de libere ogoare! O clipă apărut-ai în plaiul veşniciei Şi veşnice mari fapte lăsat ai României, Nălţând din părăsire artica-i demnitate, Prin magica Unire şi sacra Libertate. www.dacoromamca.ro 368 ALBTNA Ca norul plin de mană ce trece şi revarsă O ploaie roditoare pe brazda care-i arsă, Şi stând apoi de-o parte, în urma lui priveşte Cum brazda se deschide şi câmpul înfloreşte; Aşa şi tu din plaiul etern, ai mângâiere Să vezi a ţării tale frumoasă re ’nviere, Tu ce-ai stârpit cu sceptrul unealta de rodire Din suflete şi câmpuri sămânţa de şerbire, Acum te odihneşte gustând eterna pace, In taina maiestoasă a morţii care tace, Lăsând o lume ’ntreagă la Tine să gândească Şa ta legendă, Cuza! cu fală s’o rostească______ Sunt nume destinate, ca numele tău mare, Să stee neclintite pe-a timpulu hotare Şi veşnic să răspândă o falnică lumină Pe secolii ce ’n umbră, trecând, li se închină... (către luptătorii naţionaii din preajma lui Cura). Iar voi senine umbre voi barzi şi patrioţi Ce pentru slava ţării, aţi fost o jertfă toţi___ O ! Scumpe bard al nostru! O ! dulce — Alecsandri Şi tu cel plin de suflet, duios erou, Negri, Tu geniu — slavei noastre Miliai Kogălniceanu, Tu Eliade mare şi tu cel bun, tu Panu, Măreţe Brătianu, Trimeteţi visul vostru în juru-ne s’adie Să ne inspire umbre, ca neamul să ne fie De-apururi brav şi mare Şi ’ntreg: să fie tare; Lăsaţi-mă o umbre ! o, Cuza domn ser a Să vă privească ochiu-mi pe plaiul singuratic Al nemurirei sfinte, în murmur de — alăute, In şoapte dulci de harpe cereşti şi nevăzute, In cânt de păsărele, în adieri de fiori____ VISUL NOPŢEI (oprindu-i pornire*). Destul.. . S’aprind pe -creste trandafiriii zori... Şi visu-o să se rumpă. (Lumină roşie de zori). www.dacoramamca.ro ALBINA S69 Se face dimineaţă..... Eu zbor în umbra nopţii. Tu te trezeşti la viaţă (Zâna cade pe mildărul de flori. Visul dispare). (Flacăra zorilor pătrunde toată scena în murmurul aceleiaşi muzici de vis). — Cortina — ------------------- Povestea neamului nostru. Povestirea a Y«a (Sfârşit (1). V’am spus că ţara, pe care a întemeiat-o Negru-Vodă a fost botezată «Ţara Românească» pentru că toţi câţi trăiau în ea erau Români şi vorbeau româneşte. Tot aşa ar fi fost cu cale să se numească şi ţara pe care a întemeiat-o Dragoş, pentrucă şi oamenii dintr’însa erau lot Români, vorbeau tot româneşte şi aveau obiceiuri întocmai caşi aceia din Ţara Românească. Dar nu s’a numit aşa. Şi să vedeţi de ce! Dragoş, ca ori-ce vânător mare, aveâ câini mulţi şi vrednici. Dar dintre toţi câinii, Dragoş ţinea mai mult la o căţeluşe boldeicuţă deşteaptă şi rea de mama focului şî pe care o chemă Molda. La multe îl slujise pe el căţeluşa asta şi la multe nevoi îi prinsese ea bine. Dar se vede că îmbătrânise şi ea. I se scurtaseră zilele.. Că atunci când alergă după zimbru a sărit într’un pârâiaş şi zu'p-zup—n’a putut să- mai iasă, acolo i-a fost să moară—acolo a murit. Atunci Dragoş n’a prea stat la gând să socotească ce per-duse; dar deL.pe urmă atât de rău i-a părut de sărmana lui Molda, încât, ca să se mângâie a făcut-o naşă ţării pe care el a întemeiat-o. Şi astfel ţara lui s’a numit Moldova, după numele căţeluşei. ; Unii spun că numele Moldovii nu-i dela căţeluşa aceia. Dar cum o fi, eu una ştiu că- ţara pe care a întemeiat-o Dragoş, nu s’a numit Ţara Românească, ci s’a numit: «Ţara Moldovenească»; iar oamenii cari au trăit şi trăesc într’însa, s’au numit şi se numesc Moldoveni. Pentrucă să-şi aduCă aminte de izbânda care l-a făcut Domn al Moldovei, Dragoş a pus să se zugrăvească pe steagul ţării sale capul zimbrului, aşa fioros şi plin de sânge, cum eră când îl purtau ostaşii lui în suliţi.' Şi pe steagurile Moldoveneşti s’a văzut strălucind capul zimbrului—de când s’a întemeiat Moldova şi până în ziua când Tumnezeu le-a ajutat să dea mâna cu fraţii lor din Ţara Românească şi să fie tot una! ^ _ 1 De atunci, pentrucă s’au unit ţările, s’au unit şi steagurile. (1) începutul acestei povestiri este publicat în No. lOr www.dacoromanica.io 370 ALBINA De aceea când priveşti pe marca României vezi sus în colţul dela stânga Vulturul, care i-a arătat drumul prin munţi lui Negru-Vodă; iar lângă Vultur, în colţul dela dreapta, capul zimbrului, pe care l-a tăiat Dragoş. Iar dacă mă veţi întrebă ce mai caută pe marca ţării noastre în partea de jos spre dreapta un leu şi spre stânga doi delfini, atunci am să vă spun, s’o ştiţi şi să n’o mai uitaţi: Leul e pus acolo ca să ne aducă aminte de vitejia pandurilor din Oltenia; iar cei doi peşti dentare, sau delfinii stau pe marca ţării noastre ca să ne aducă aminte că Do-brogea o avem moştenire dela Traian făt-frumos; iar marea a fost a noastră şi a noastră va să fie cât vom trăi pe lume. * - * * Şi uite aşa: i-a ajutat Dumnezeu lui Dragoş să calce pe urmele lui Negru-Vodă şi să întemeeze o ţară românească mare şi frumoasă. Dar—după cum spune vorba bătrânilor1-că sunt cinci degete la o mână şi nici două din ele nli se potrivesc, tot aşa nici Dragoş nu se potriviâ la toate cu Negru-Vodă. — Mai întâiu, Dragoş îşi botezase ţara după numele unei boldeicuţe şi—asta—vedeţi dumneavoastră—nu-ipreâ aducea multă laudă. De, frumos e numele Moldovei—şi acum ni-i scump ca sufletul, dar oricum, el ne-aduce aminte că Dragoş prea ţinea mult la o javră de căţeluşe şi adică: viteaz, viteaz, dar tot avea şi el slăbiciunile lui. Asta n’ar fi fost nimica; dar voinicul Dragoş a mai greşit cu una. Când s’a văzut el Domn tare şi mare, a început a prinde milă de viaţa cea liniştită şi s’a gândit cum să facă, cum să dreagă, să nu să mai bată cu Tătarii. Şi ştiţi ce-a făcut? S’a prins tovarăş cu Ungurii ca să se apere împreună de urgia Tătarilor. — «I..i vere Dragoş, vere Dragoş i Ei fi omorît tu zim- brul, dar dacă n’ai curaj să te baţi singur cu Tătarii, nu eşti de noi»! au început să zică Moldovenii noştri şi chiar dela început au. pus gând să-şi aleagă alt Domn. * * * Pe vremea-aceia trăia tot în Maramureş alt viteaz, fecior de voivod romanesc de viţă împărătească, ca şi Dragoş. Pe, acel viteaz îl chemă Bogdan-Vodă. El nu era frumos la chip ca Dragoş, dar eră mai aprins la fire şi mai tare la cerbice. Bogdan nu s’ar fi împăcat cu duşmanii neamului nostru, măcar de ar fi pierit pământul. Şi mai ales cu Ungurii^—e hei! nu s’ar fi întovărăşit el cu Ungurii, cum nu s’ar fi întovărăşit cu moar.tea. Gând a auzit Bogdan că un frate de al lui, din Maramureş a omorît zimbrul cel groaznic şi a întemeiat o ţară mare românească—el a’a bucurat.ca orice Român, şi i-a urat lui www.dacaramamca.ro ALBINA 371 Dragoş să-şi stăpânească ţara întru mulţi ani cu bine şi cu sănătate. Dar când a aflat că Moldovenii s’au împrietenit cu Ungurii, atunci s’a schimbat cântecul. Că unde mi s’a înfuriat, nene, Bogdan-Vodă; unde şi-a .gătit oştire şi-a trimes vorbă lui Dragoş «să plece de Sună voie din Moldova dacă nu vreâ să plece de nevoe—că el nu poate răbda ca un voivdd din Moldova, stăpân pe-o ţară de zece ori mai mare ca a lui, să fie slugă Ungurilor». Când a auzit Dragoş de una ca asta, a şi băgat-o pe mânecă. Ştiâ el cine e Bogdan şi cât preţuese vorbele lui, dar de plecat tot nu se îndură să plece din Moldova. A strâns'şi el ce bruma de oştire a mai putut să strângă —fiindcă cei mai vitezi Români trecuseră de partea lui Bogdan—a cerut apoi ajutor dela Unguri şi s’a pregătit de luptă Dar n’a avut noroc să-şi măsoare puterile cu Bogdan, căci a murit deodată, fără veste. Iar dacă a murit Dragoş, a rămas moştenitor fiul său—că avea şi el un fecior. Acesta a pornit cu toată armata lui tată-său, să iasă înaintea lui Bogdan. Avea el, fiul lui Dragoş şi puţinică oaste Moldovenească, dar oştirea cea multă, în care îşi pusese toată nădejdea, eră oştire ungurească, venită de peste munte, să-l apere şi să-l ajute. Şi eră multă oştirea ungurească—atât de multă, in cât clac’ai fi văzut-o ţi-ar fi venit a crede că numai cu sufletul ar fi prăpădit armata lui Bogdan. Căci Ungurii îşi făcuseră socoteala: să trimetem armată multă şi vitează ca să răpu-nem pe Bogdan, că altfel cuprinde el Moldova şi ne scapă •dela mână o ţară atât de mare şi de bogată. Vezi Doamne, Ungurii trăgeau nădejde că ba azi, ba mâine să ajungă stăpânitori şi pe Ţara Moldovei, cum ajunsese stăpâni pe Ardeal şi pe toate ţările româneşti din Munte pân’la Tisa. Dar nu le-a ajutat unul Dumnezeu. Că unde mi-le-a tras Bogdan-Vodă o sfântă de bătae—de s’a dus valvârtej dincolo peste munte—şi cu feciorul lui Dragoş şi cu tot. Aşa: a intrat Bogdan cu sabia în Moldova—şi s’a făcut Domn şi stăpânitor peste ţara lui Dragoş. Şi după ce i-a pus pe Unguri la locul lor, Bogdan şi-a adus aminte şi de Tătari. S’a repezit fără veste asupra lor, i-a bătut zdravăn şi i-a ;gonit încolo, departe peste apa Nistrului. Astfel a vrut Dumnezeu cu Bogdan, să întinză hotarele Moldovei din Carpaţi până la Marea Neagră şi dela Dună-rea-albastră, până’n malul Nistrului. Şi după ce şi-a mărit ţara cât îi fusese voia, după ce e scăpat-o de grija Tătarilor, s’a aşezat Bogdan-Vodă pe domni© www.dacoromanica.ro 372 ALBINA lungă şi fericită, încât toată suflarea Moldovenească îi ruga de bine şi de sănătate. El ca unul care născuse şi trăise tot în mijlocul munţilor —a căutat să-şi statornicească scaunul domnesc într’un orăşel mai ferit încolo lângă munte. Şi dintre toate şi-a ales Bogdan-Vodă orăşelul Suceava, târg curat şi frumos, care nu eră nici prea departe de Maramureşul unde voivodul nostru îşi petrecuse tinereţile şi unde erau moşiile părinteşti pe cari el nădăjduia să le facă tot una cu ţara lui cea nouă. Cât a domnit Bogdan peste ţara Moldovei, a făcut multe lucruri de pomeneală pentru neamul românesc. Las’că bătuse pe Unguri şi pe Tătari de le băgase frica în oase—dar el a îngrijit de sfânta noastră biserică creştinească; a orânduit cu pricepere slujbele în ţară; şi-a întărit oştirea ca să-i fie gata la oricare nevoie şi tot el a bătut cei dintâi bani româneşti in Ţara Moldovei. De Bogdan Vodă şi-au adus aminte întotdeauna tot cu laudă şi cu cinste, că le-a fost domn vrenic şi bun. FI. Cristescu. Deşteptarea şi Unirea ţărilor Române. Persoanele:. Iiigerul Deşteptării Naţionale...... Muntenia........................ Moldova......................... Ţărani ... .......... Ţărance . . * .................. Muntenia şi Moldova înlănţuite şi culcate jos cu flamura ţării lângă ele. 'Amândouă sunt îndurerate. ÎNGERUL deşteptării naţionale. (în alb). Voi ce staţi în adormire, voi ce -staţi în nemişcare, N’auziţi prin somnul vostru acel glas triumfător, Ce se’nalţă pân’la ceruri din a lumii deşteptare; Ca o lungă salutare Către un falnic viitor? Nu simţiţi inima voastră că tresare şi se bate? Nu simţiţi în pieptul vostru un dor sfânt şi. românea* La cel glas de înviere, la cel glas de libertate Ce pătrunde şi răsbate Orice suflet omenesc ? www.dacoromanica.ro ALBINA 373 Până când să creadă lumea, fiice ale vitejiei, C’orice dor de libertate a pierit, s’a stins din voi? Până când să ne tot plece, cruda, oarba tiranie Şi la caru-i de trufie Să ne’njuge ca pe boi! Până când în ţara noastră, demonii să tot domnească? Nu sunteţi sătui de rele, n’aţi avut destui stăpâni? La arme, surori, la arme, faceţi lumea să privească Pe câmpia Românească Cete mândre de Români! Sculaţi voi de acelaş nume, iată timpul de frăţie! Peste Moina, peste MiJcov, peste Prut, peste Carpaţi Aruncaţi braţele voastre cu-o puternică mândrie, Şi de acum pe veşnicie! Mândre, mâinile vă daţi! La îndemnarea îngerului, Muntenia şi Moldova se ridică lăsând să le cadă lanţurile. MUNTENIA (dând mâna Moldovei)'. Hai să dăm mână cu mână C’avem inimă română, Să’nvârtim hora frăţiei Pe pământul României. MOLDOVA. Iarba rea din holde piară! Piară duşmănia’n ţară! Intre noi să nu mâi fie Decât flori şi omenie! MUNTENIA. Hai, Moldovo, hai vecino, Viiio să te prinzi cu mine Şi la viaţă cu unire, Şi la moarte cu’nfrăţire! MOLDOVA. Unde i unul, nu-i putere La nevoi şi la durere. Unde-s doi puterea creşte, Şi duşmanul nu sporeşte. www.dacoromanica.ro 374 ALBINA MUNTENIA. Vezi suntem tot de o mamă, De-o făptură şi de-o samă, Ca doi brazi într’o tulpină, Ca doi ochi într’o lumină. MOLDOVA. Amândouă avem un nume, Amândouă-o soartă’n lume, Sori îţi sunt, sori suntem toate, In noi două un suflet bate. MUNTENIA. Hai să vada sfântul soare, Ca’ntr’o zi de sărbătoare Hora noastră cea frăţească Pe câmpia Românească! (Din dreapta şi din stânga es ţărani şi ţărănce-cântând «Hora Unirei» şi prinzându-se în dan-tul nostru cel frumos). CONVOCARE. Se aduce la cunoştinţa d-lor membri ai «Societăţii culturale Steaua* că adunarea generală pentru anul 1908 se va ţine, conform art. 15 din statute, în ziua de «11 Ianuarie 1909, ora 5 d. a.» în localul Administraţiei Domeniului Coroanei, Bucureşti, str. Ştirbei Vodă No. 3. Ordinea de zi va fi: 1) Darea de seamă despre mersul societăţii; 2) Raportul cenzorilor pentru verificarea gestiunei băneşti pe-1908 şi descărcarea comitetului. 3) Alegerea a trei membri în comitet, în locul celor care vor eşî la sorţi, potrivit art. 7 din statute. 4) Alegerea a trei cenzori pe anul 1909, conform art. 13" dim statute. _____ Comitetul. — Din bucăţele, cojocarul blană mare face. (Ispirescu, Proverbe)^ ■--------’» www.dacaromamca.ro lucrările agricole în luna ianuarie. ie~^% Instrumentele agricole. fe la începutul acestei luni e bine să începi a repară instrumentele agricole îndată ce va fi ne-voe ca lucrarea câmpului să se poată face fără întârziere. îngrijirea vitelor. Vaeile de lapte ca şi acelea care ar fată în această lună trebue bine nutrite cu rădăcini de sfecla, morcovi şi cartofi, amestecate cu fân şi pae tocate, cu grăunţe urluite. Viţeilor trebue să li se deâ in tot timpul iernei hrană în destulă ca creşterea lor să nu fie întârziată din lipsa de hrană. Se ştie că dacă viţeilor nu li se dă hrană îndestulă în timpul ernei nu pot creşte, îşi perd pe nesimţite din caracterele cele bune ale rasei din care fac parte. Numai printr’o bună creştere şi o bună hrană dată la timp hotărît, rasele de vite se pot îmbunătăţi din ce în ce mai mult. Ingrăşarea vitelor. Vitele cari nu se mai pot întrebuinţa la munca câmpului, în această lună se pun la îngrăşat. ^ iţele care se îngraşe mai uşor, trebue să aibă capul mic, fruntea lată, căutătura blândă, gâtul subţire scurt şi fără bărbie, gre-benul să fie mic, pieptul lat, genuchi subţiri, picioarele scurte şi subţiri, şoldurile mari şi coada subţire, părut www.dacoramanica.ro 376 ALBINA des şi moale, pielea subţire şi oasele' ’clfe asemenea subţiri. Vitele puse la îngrăşat au trebuinţa de linişte, de o căldura plăcută de întunerec şi o bună îngrijire, care grăbeşte îngrăşarea. Grajdul trebue curăţit de orice murdărie‘şi bine aerisit, ca vitele să poată odihni mai bine; aşternutul de pae să fie gros şi uscat; iar ; ca hrană să li sedeâ fân natural şi artificial, rădăcini, uruială şi tărâţe.; .Hrana • trebue dată regulat, în destul şi la ore hotârîte. Influenţa nutrirei este cu atât mai puternică cu cât animalele sunt mai tinere. Borhoturile cele mai bune pentru ..vitele, puse la îngrăşat sunt cele provenite dela fabriciie de bere şi rachiuri din cartofi, grâu secară şi porumb. Albinele. In această lună se caută albinele ca să nu fie afabâte de şoarecii cari.pot să le facă mări stricăciuni; Găei ;ei prăpădesc' nu hurîîai albinele,vei şi fagurii. ’’ 7: S. Mogft. . ' ^ — ;A. S. Principesa iMaria a dat naştere'.linei principese,, căreia i se va ,dâ numele -Ileana. Vestea aceasta a pricinuit multă.bucurie în ţară.— Dumnezeu să ţină sănătoşi pe toţi membrii Familiei noastre Regale, spre binele ţării ! • .■ ' ' . La. l .Ianuarie,.Maîestatea Sa Regele a dat următorul înalţ ordin de zi către oştire.; : ' «Ostaşi, c•• . «Evenimentele ce se desfăşoară în jurul nostru; ne arata «că neîncetat trebue să veghiăm asupra puterii noastre 'mi-«litare, spre a fi de a pururea pregătiţi, a înfruntă primej-«diile, cari s1ar putea ivi. «însufleţită, -deJdragoste 'pentru armată, Ţara nu -vei -cruţă «nimic, pentru, a întări încă mai mult apărarea naţională «şi a vă dă toate mijloacele necesare la împlinirea mân• «drei voastre.chemări şi a sfintei voastre datorii. «Aştept. dar dela-voi o muncă încordată şi un devota-«ment neţărmurit, pentru a înrădăcina în. inimile: tuturor «credinţa că nimeni nu poate stă în potrivă voastră. Fiţi www.dacoromanica.ro ALBINA 377 «siguri că silinţele voastre vor găsi cea mai frumoasă răsuflată în recunoştinţa Patriei şi a Regelui vostru. « Vă urez ani mulţi, sănătate şi ». Dat în Bucureşti, la 1 Ianuarie 1909. GAROL. Acest ordin s’a citit soldaţilor de către comandanţii de trupe din întreaga ţară. — In «Monitorul Oficial» a apărut decretul regal prin care se primeşte demisiunea d-lui I. P. S. S. Parthenie Mitropolitul Moldovei, din această înaltă demnitate pe ziua 31 Decemvrie 1908. — De sărbătorile Crăciunului s’a distribuit, din partea M-M. LL. Regelui şi Reginei şi AA. LL. RR. Principelui şi Principesei României, ’pela săracii din Bucureşti, Iaşi, Craiova, Bjârlad, etc. 45.000 lei, în bani, lemne şi îmbrăcăminte. — Cu părere de rău s’a primit ştirea că d-1 Dim. A. Sturdza, preş. cons. de miniştri, şi-a dat demisia, din cauză de boală. In tocul său Maiestatea Sa Regele a numit ca preş. al cons. de miniştri pe d-1 Ioan I. C. Brtianu, ministru de interne. M. S. Regele a adresat d-lui Dimitrie A. Sturdza, fost preşedinte al oonsiliului de miniştri, următoarea scrisoare: Cuvinte nu pot arătă mâhnirea adâncă de care este cuprinsă inima Mea în acest moment dureros, când aflu că sănătatea d-voastră sdruncinată vă sileşte a căută liniştea şi odihna, după o muncă necurmată de peste o jumătate de veac. Nepreţuitele servicii ce aţi adus Ţării şi , ca băr- bat de Stat şi ca om al ştiinţa, vor răniâneâ neşterse în mintea tuturor şi vă vor asigură o veşnică recunoştinţă. Din adâncul sufletului Meu vă mulţumesc pentru nestrămutata d-voastră credinţă şipen ’Mi-au înlesnit îndeplinirea grelei Mele chemări în atâtea împrejurări, când eră vorba de interesele cele mari ale patriei. De a pururea îmi voiu aminti de acest lung care-n'aţi încetat a fi pentru Mine im sfătuitor încercăt, însufleţit, de un înalt sentiment al datoriei şi al binelui scumpei noastre Românii. Facă bunul Dumnezeu ca odihna să vă să- nătatea spre a ne folosi şi de aci încolo de bogata d-vdaş-tră.^experienţă şi mai. cu .seamă de acea neclintită credinţă care v’a fost îndreptarul neşovăitor în lungă d-v.. * Scumpul Meu Domnule Sturdza, ♦ www.dacoromanicajx) 378 ALBINA Primeşte dar, scumpul Mexi Domnule Sturclsa, aceste ealde urări drept cea mai sinceră mărturie a părerilor Mele de Dimitrie A. Sturdza. îm şi ca un semn al sentimentelor de vie afecţiune şi recunoştinţă ce ţi le voi păstră în iot deauna. CABOL. Bucureşti,. 28 Decemvrie 1908. = Maiestatea Sa Regele a binevoit să dea medalia JRăsplata muncii-el. I următoarelor persoane: D-lui I. I. Oltşanu, pentru câ a clădit cu banii săi o şcoală la Chiti la, {Ilfov). v D-lui D. Chr. Boicescu, pentrucă a clădit cu banii săi o şcoală în comuna Tâncăsău (Dolj). Preotului Gh. Ortoarfu, peidrucă a donat locul pe care s’a clădit un loca! •de şcoală în comuna Dorna (Suceava) şi a contribuit cu suma de 8ooo Iei pentru ..lădire. D-lui C. Vlaicu, prefectul judeţului Bacău, pentru concursul dat în chestii şcclnre. ♦ www.dacoromamca.ro ALBINA :n<> D-lui Radu Porumbarii, pentru concursul dat în chestia clădirilor şcolare- D-lui C. Constantinescu, proprietar şi epitrop al bisericii „Sf. Împăraţi1' din Galaţi, pentru că a făcut reparaţiur- acelei biserici în sumă de 50.000 lei. S’a mai dat Răsplata muncii cl. Il-a d-lui V. Hudiţă, îrvăţător la Bog-dăneşti (Suceava) pentru activitatea sa şcolară şi cxtraşcolarâ* = Consiliul federaţiei: băncilor populare Podgoria", din Topoloveni (Muscel), a deschis un” curs de contabilitate şi instrucţiuni practice cu conducătorii băncilor populare din plăşile Leordeni şi Podgoria. == La 1 Aprilie 1909 orele 2 p. m., se va ţine concurs la Eforie pentru ocuparea pe un stagiu de 4 ani a unui post de medic secundar în specialitatea de medicină internă, (serv. boalelor contagioase dela spit, Colentină).. Condiţiunile de admisibilitate sunt publicate în „Monitorul Oficial" No.. 278 din ’ix Martie 1900. ' Registrul pentru înscrierea candidaţilor se află deschis în orice zi şi oră de lucru la Eforie şi se va închide cu 10 zile libere, înainte de ziua fixată pentru ţinerea concursului. = „Anuarul Presei Române şi al Lumei Politice“ pe anul 1909 va apare de sub tipar şi se va pune în vânzare peste câteva zile. Anul acesta Anuarul intrând în al III-lea an al existenţii sale, şi va cuprinde o bogată materie informativă şi literară, peste 500 clişee, fotografii, panouri, etc., precum şi peste 50.00(1 adrese comerciale şi profesionale; fotografiile şi adresele domnilor senatori, deputaţi, publicişti, ziarişti, clerul superior, etc. Această lucrare, formând un elegant volum, va fi o adevărată podoabă pentru orice bibliotecă şi indispensabil pentru orice biurou. Sosindu-ne până acum numeroase cereri, cei ce doresc să-şi reţină volume să se grăbească a ne anunţă din vreme, pentru a puteâ satisface toate cererile. Preţul unui volum ediţia populară este de 2 lei. pentru provincie se adaogă 50 bani, cheltuieli de porto. Comenzile se vor adresă la Direcţiunea Anuarului Presei Bucureşti, slr. Sf. Ionică No. 3. $ D-l inginer inspector general cl. I Alexandru Cotţescu, a fost numit director general al căilor ferate, în locul d-lui inginer-inspector general Emil S. Miclescu, demisionat. îjî D-l Dimitrie St. Cristide, a fost numit prefect al judeţului Romanaţi, în locul d-lui Ai. Simionescu, demisionat. îjî Ministerul cultelor şi instrucţiunei publice exprimă mulţumiri d-lui Dim. Hr. Boicescu, mara proprietar în Dop, care a construit cu cheltuiala sa un local de şcoală în satul Mârza (Dolj). D.-nei Ana Butu şi d-lui Alexandru Crăciunescu, proprietari în Ploeşti, cari au procurat materialul trebuincios şi a dat şi 90 lei pentru facerea unei scene la teatrul şcolar, înfiinţat pe lângă şcoala No. 2 de băeţi din acel oraş. 9|e Regia Monopolurilor statului va construi în primăvara viitoare un local pentru adăpostul copiilor lucrătoarelor dela fabrica de tutun Belvedere. Localul acesta se va clădi în curtea fabricei de tutun şi va avea.de jur împrejur o grădină. ^Noua clădire va fi astfel amenajată ca să încapă 40 copii de ţâţă şi 4O copii mai mari. www.dacaromamca.ro 380 ALBINA Aceşti copii vor fi ţinuţi acolo tot timpul cât mamele lor lucrează. în fabrică. îfî Instituţia numită «Argus al Presei din Paris», al cărei local a fost distrus acum şase luni de foc, s’a reorganizat acum cu totul şi s’a aşezat în «Faubourg-Montmatre». Publicaţiile «Argus al Revistelor» şi «Argus oficial», nu s’au întrerupt şi apar regulat ca şi în trecut. -------<§s§f@P=S>--------- (?" LIOXTAŢXUNI A In zîua de 15 Ianuarie 1909 orele 10 de dimineaţă, se va ţine o a patra licitaţiune cu oferte închise în localul pepinierei Isaccea din judeţul Tulcea, pentru vânzarea unui cal d'ela acea pepinieră. — In ziua de 20 Ianuarie 1909 ora 10 dimineaţa, se va ţine la Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti, Bulevardul Elisabeta licitaţie publică cu oferte închise pentru vânzarea spre exploatare a următoarelor păduri: «Judeţul Olt*.—5 parchete din pădurea Ciomăgeşti pendinte de comuna Ciomăgeşti. Vânzarea pe hectar. Estimaţia este de lei 300, garanţia provizorie lei 1400, iar cea definitivă de lei 2800. «Judeţul Prahova».—7 parchete din pădurea Neamţu, pendinte de comuna Predeal, plasa Prahova. Vânzarea se face pe hectar. Estimaţia este de lei 470 hectarul. Garanţia provizorie este de lei 2200, iar cea definitivă va fi de lei 4400. «Judeţul Romanaţi». — 1622 arbori din pădurea Cârlogani, parcela A, pendinte de comuna Cârlogani. Vânzarea se face în bloc. Estimaţia este de lei 3151, bani 90; garanţia provizorie este de lei 250, iar cea definitivă de lei 500. 1330 arbori din pădurea Morunglavul seria I-a Fusendrea, pendinte de comuna Morunglavul. Vânzarea se face în bloc. Estimaţia este de lei 2157 bani 40. Garanţia provizorie este de lei 200, iar cea definitivă de lei 3C0. Oferte condiţionale şi supra oferte nu se primesc. Condiţiunile speciale pentru aceste păduri se pot vedea la Serviciul Domenial, arhiva secţiei silvice a Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti, Bulevardul Elisabeta, in toate zilele de lucru între orele 11—1. Pentru arborii din Pădurea Morunglavul şi Cârlogani, notaţi la No. 3 şi 4 din publicaţie, condiţiunile speciale se pot vedea şi la reşedinţa circomscripţiei din comuna Morunglavul, jud. Romanaţi. Pentru aceşti arbori se va ţine licitaţie şi la reşedinţa circumscripţiei în aceiaşi zi şi oră. Art. 78—83 din legea comptabilităţei publice sunt aplicabile. — In ziua de 22 Ianuarie 1909, orele 10 de dimineaţă, se va ţine a patra icitaţiune cu oferte închise în localul pepinierei Isaccea din judeţul Tulcea, pentru vânzarea instrumentelor şi obiectelor scoase di* uz şi anume: 11 sape, 1 lopată, 4 topoare, 2 sfori de pichetaj, 1 stropitoare, 1 sâ*-mă de pichetagiu, 5 bricege de altoit, un vas de tablă, 1 lighian, 15 saci, de pânză, 2 coase, 1 căldare de zinc şi 1 săpăligă. Aceste scule şi obiecte se pot vedea în toate zilele de lucru (orele 9—12 şi 3—6) la pepinieră! — In ziua de 22 Ianuarie 1909, orele 10 de dimineaţă, se va ţine o a doua licitaţiune cu oferte închise în localul Prefecturei Buzău şi la pe-piniera Petroasa din jud. Buzău, pentru vânzarea a 2500 decalitri tescovina hrută din recolta anului curent, dela pepiniera Petroasa. Această tescovină se poate vedea la pepiniera sus citată, în toate zilele de lucru, orele 9-i2 a. m. şi 3—6 p. m. -----—-—-iŞs&sQ ------- www.dacoromamca.ro Al.HI N A 381 Paji-iţa j* I u meaţă. Maimuţa şi vioara- D l Iosef este un Neamţ foarte cum se cade. E de mult în ţară Ia noi şi ţino o prăvălie cu- mezeluri. Deşi vinde mezeluri, însă îi place muit muzica. A învăţat să cânte cu o vioară de cele mari şi îndată ce are un minut slobod, scârţ! . . scârţ!,. cu arcuşul pe coardele groase ale violoncelului. Dar d l Iosef are şi-o maimuţă. I-a adus-o din ţara lui o rudă care a venit să-l vază mai anii trecuţi. Intr’o zi, ca de ob'ceiu, el şedea pe scăunel şi cântă. . . Maimuţoiul se uită la el. Iată că vine în prăvălie o cocoană foarte simandicoasă. — Numai decât, Doamnă, zise el şi se ridică săalerge la muşteriu. Ce se gândi însă ? Afurisita aia de maimuţă prea îl privise cu băgare de seamă. Nu s’o apucă să cânte şi să strice vre-o coardă ? Socoti deci că e mai bine să ia arcuşul cu dânsul ca să nu-1 aibă maimuţa la îndemână. www.dacoromamca.ro ALBINA 38-2 Maimuţoiul, vâzându-se singur în odaie, se uită în dreapta şi în stânga. . . De odată zări pe masă un ferăstrău cu care stăpânul său tăia oasele mai mari când îşi aşeză marfa. Ce şi-o fi zis maimuţoiul? Arcuşul seamănă cu ferăstrăul. Se -vede că a crezut că e tot un arcuş. Repede îl înhaţă şi îneepfi ;să tragă la vioară. înţelegeţi ce s’a întâmplat. Coardele săracele sburară din primele mortfente şi văzând că nu ese nici un sunet, maimuţoiul trase cu :mai multă putere până dete gata violoncelul. :# www.dacQrQmanica.ro ALBINA 383 Sărmanul domn Iosef, când â deschis uşa şi a intrat, a început să strige de credeau vecinii că a înnebunit. Avea şi de ce, sărmanul. Iar maimuţoiul stă sub masă şi se minună de isprava ce făcuse Moş-Qlumici. Bibliografie. A apărut No. 382—388 din «Biblioteca pentru toţi» cuprinzând: Othel/o sau Maurul din Veneţia, tragedie în 5 acte, de William Shakespeare, traducere după original, de Victor Anestin. Pieţul volumului 60 bani. De vânzare la mai toate librăriile din ţară. Catalogul complet al aces tei «Biblioteci pentru toţi» a se cere gratis la Librăria Acalay, — Bucureşti. Publicafiune. = Stabilirea originei armăsarilor şi epelor de prăsilă, fiind , condi-ţiune ce se cere de stat, atât în cazuri de cumpărări de reproductori, cât şi la expoziţiuni, concursuri, autorizări de întrebuinţare la montă ete., se pune în vedere crescătorilor de cai cari au produşi obţinuţi cu armăsari ai statului sau armăsari autorizaţi de stat, să înscrie aceşti produşi în Stud-Jaook şi anume pentru ^produşii de pur sânge arab englez şi anglo-arâb, se vor adresă Societăţei Jokey-Club la Bucureşti iar pentru produşii de jumătate sânge, de orce rasă, la Societatea pentru în curajarea îmbunătăţirei animalelor, la Brăila. Cu această ocazie se atrage atenţia celor interesaţi că Ministerul nu cumpără armăsari şi epe de prăsilă pentru herghelia şi depozitele sale de armăsari, decât dacă proprietarii lor dovedese cu acte în regulă, origina părinţilor şi produşilor. www.dacaromamca.ro fc A A A A A AA A. A A A ^ A A ^-y^.^. A A-dk..A.>^ A. ^ M. A. M M. A d „ŞTEfl U fl“ Focietateâ < Steaua* are desoop *. lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea fi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscrie e, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresă d-lui Spini C. Haret, strada Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, Ionn Kaliuileru, Membru il Academiei Române— Vicepreşedinte, Sava Şomănescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator ş: casier spira C. Haret, Ministru, profesor universitar.— Secretar, Const. Banii, profesor secundar f»st inspector şcolar. — Membrii : Petre Gârboviceainj, Administrahrr al Casei St-Biserici Autocefale <>rtodoxe Române, profesor in Seminarul Central ţi director ai Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. Dimitrescu Procnpie, senator, fost Primar tl Capitalei; M. VlAdescu, fost Ministru, profesor universitar, Crist.n Vesnescn, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar. Poniţiiliu Eliade, pro. ftsor universitar.—Cenzori Const. Alimăiiesteanii, m te mine; Preotul econom Const. (onescn, profesor secundar; Const. vlexandrescu, institutor. Membri însorişi şi ootizaţiuni plătite (urmare). Artur Berar, profesor (Ploeşti), 2lei; I. Lupulescu, profesor (Ploeşti), 2 lei; C-tin Georgescu, prof. (Ploeşti), 2 lei; C. S. Popescu, prof. (Plo-eşţi), 2 lei; V. Ţ. Niculescu, prof. (Ploeşti), 2 lei; Ion Săvulescu, proprietar, (Ploeşti), 2 lei; G. C-tinesca, profesor (Ploeşti), 2 lei; Gr. Ni-culesou, prof. (Ploeşti), 2 lei; B. Spirescu, prof. (Ploeşti), 2 lei; A. Mo-şoiu, prof. (Ploeşti), 2 lei; Domenic Goma, director de pension (Ploeşti), 2 lei; Ion Andreiu (prof. la liceul din Ploeşti), 2 lei; Eugene Spitz (profesor la liceul din Ploeşti), 2 lei; E. Lud vig (prof. la liceul din Ploeşti), 2 lei; Dr. G. Cosma (prof. la liceul din Ploeşti), 2 lei; I. Toncescu (profesor la liceul din Ploeşti), 2 lei; Ilie Nestorescu (prof. la liceul din Ploeşti), 2 lei; Mihail Ialomiţeanu, direct, de pension (Ploeşti), 2 lei; Pană Popescu, prof, (Ploeşti), 2 lei; Alecu Crăciunescu, comersant (str. Văleni u, Ploeşti), 2 lei; Tache D. Georgescu (str. Târgşor, 65), 2 lei; Genert.1 C. Oairdianu (str, Romană, "48), 2 Ier; Teodor ArrgeleScu (str. Gul°şti, 26), 2 lei; D. Sachelare>cu (str. Şt. cel Mare, Iaşi), 4 lei; C-tin H. Vartic (orf. Dobrovăţ), 4 lei ; Elena Vartic (orf. Dobrovăţ), 4 lei; Qrtansa_ Fomocean .institutoare (str. Bogasieru, Huşi), 2 lei; Lăzăr Dre-cea (Iaşi). 2 lei; Sofia Rosin (Iaşi), 2 lei; L. Constantinescu (Iaşi) 2 lei; E. I. Silvestru (str. Şcoalei de Arte 12, Iaşi), 2 lei; Ana Mancaş inst. (str. Bărboiu 8, Iaşi). 2 lei; I. V. Cncu (str. Albineţ, Iaşi) 2 Iei Sofia A. Scriban (Cuza-Vodă 63, Iaşi), 2 lei; C. Dafinşseu (Iaşi), 2 lei; Em. Cazaban (Iaşi), 2 iei; Nat. Mănoilescu (Iaşi), 2 leij'Nat. Palade (Iaşi) 2 Iei ;■ %tf Bir-jescu (Iaşi), 2 lei; Gr. Kessim (Iaşi), 3 iei; Dr. I. Ţăranu (Iaşi), 3 Ief; H. Schorn (Iaşi), 2 lei; D. Gheorghiu, (Iaşi), 2 lei; D. Gol; denlâger (Iaşi), 2 lei; M. Flugelman (Iaşi), 2 lei; Moritz A. Sdhein (Iaşi)) www.dacoromamca.ro 2 lei; Moritz Bauk (Iaşi), 3 lei; I. Edelştein (Iaşi), 2 lei; Ana Mătăsaru, (str. Toma Cozma, laşi), 2 lei; Maria Guţu (str. Speranţa 12, Iaşi), 2 lei; Cleopatra Dr. Popescu (şc. No. 3 Păcurari, Iaşi), 2 lei; Adela D. Bottea (şc. No. 4 Sărărie, Iaşi), 2 lei; L. Dimachi (şc. No. 4 Sărărie, Iaşi), 2 lei; L. V. Nicolau (şc. No. 4 Sărărie, Iaşi), 2 lei; Eliza Conta (Iaşi), 2 lei; R. Ciornei (str. Muzelor, Iaşi), 2 lei; Helvira C-tinescu (str. Păcurari 8), 2 lei; Julia Motaş (str. sf Teodor), 2 lei; C. V. Buţureanu (Sărărie 103, Iaşi), 2 lei; Efr. Dimachi (str. Dâmbu 6, Iaşi), 2 lei; Elena Stătescu (str. de Sus 14, Iaşi), 2 lei; Elena Porusou (str, Baston, Iaşi), 2 lei; M. Tulbure (str. Baston, Iaşi), 2 lei; I. Finchelştein (str. Ştef. cel Mare, Iaşi), 2 lei; M. Popper (str. Lozontchi No. 2, Iaşi), 2 lei; C. Viorescu (str. Palat No. 36, Iaşi), 2 lei; L. H. Aschenasy (str. de Sus 22, laşi), 2 lei; Gr. N. Pioiu (str. Romană 33, Iaşi), 2 lei; N. lonescu (sc. M. Kogălniceanu, Iaşi), 2 lei; Gh. F. C-tinescu (str. M. Kogălniceanu 24, Iaşi), 2 lei; Th. Mihâilescu (str. Păcurari 47, Iaşi), 2 lei ; V. Bulgaru (str. Sf. Niculae 26, Iaşi), 2 lei; Sever Mureşianu (str. Sărărie 83, Iaşi), 2 lei; M. Wişinev-schi (str. Romană 53, Iaşi), 2 lei; Cas. Tincu (str. Păcurari 97, Iaşi), 2 lei; Oh. M. Christea (Copou, jud. Iaşi), 2 lei; Gh. Ştefânescu, institutor (Iaşi), 2 lei; Aristia V. Botez, str. Nicolina (jud. Iaşi), 2 lei; Lucea V. Popescu (Curtea bis. Bârboiu), 2 lei; Luiza P. Stoica (str. Strâmbă, Iaşi), 2 lei; C-tin G. Tomescu (Tecuci), 2 lei; Olimpia Popa (Tecuci), 2 lei; D. Diaconescu (Tecuci), 2 lei; Ioan Beldie, (Calmatem J. Tecuci), 2 lei; N. Pelin (Tecuci), 2 lei; D. L. Tycordin (Sulina), 2 lei; Ioan Costin (Iveşti), 2 lei; Felicia Hrostariu (Tecuci), 2 lei; Popa (Cosmeşti J. Tecuci), 1 leu; E. Roşea (Cosmeşti J., Tecuci), 1 leu; M. C. Dimitriu (Cosmeşti, J. Tecuci), 2 lei; Miron Roşea (Cosmeşti, J. Tecuci), 2 lei; Ion Eni-gărescu (Tecuci), 3 lei; C-tin Gheorghe (Tecuci), 1 leu; I. Gralaţ (Tecuci), 5 lei; N. C Cadelcu (Tecuci), 2 lei; V. Stegariu (Tecuci), 1 leu; V. S. Berbeciu (Poiana, J. Tecuci), 1 leu; S. Niţu (Tecuci), 2 lei; Dimitrescu (Buceşti, J. Tecuci), 1 leu ; Maior Calon (Tecuci), 2 lei; L. Hottineanu (Tecuci), 2 lei; Pr. C. C. Sfcratulat (Tecuci), 2 lei; S. Popovici (Tecuci), 2 lei; Eliza Pandeli (Tecuci), 3 lei ; A. Mârza, preot (Bogdăneşti, Bacău), 1 leu; David Antoniu, preot (Slănic, Bacău), 1 leu; G Ni-colescu, preot (Voiseşti, Bacău), 1 leu; Protoereul jud. Bacău (Bacău), 1 leu; Gr. C-tinescu, preot (Bacău), 1 leu; Ioan Dumitru (Baschioi), 1 leu; Nedescifrabil, preot (Bacău), 1 leu; Gheorghiu Th. (Galaţi), 2 lei; Mihăilescu I. (Galaţi), 2 lei; Tatu I. (Bărboşi), 2 lei; Augustina D. Ata-nasiu (Vaslui). 2 lei; Gh. Măcrineanu (Pechea), 1 leu; Ec. Petrescu (Pe-chia), 1 leu; Gh. Gheorghiţă (Slob. Covache), 1 leu ; Ioan A Şerban (Cuza-Vodă), 1 leu; Const. Decusară (Cudalbi), 1 leu; Gh. C. Ioachim (Cudalbi), 1 leu; V. M. Buruiană (Măcişeni), 1 leu; I. Mazilu (Marginea), 1 leu ; C. Gh. Felea (Cavadineşti), 1 leu ; I. Cruceanu (Smulţi), 1 leu; Amelia Ştefânescu, 5 lei; Căp. Neculae N. Sava (Galaţi), 2 lei ; Parola Lt. Blelca (Sulina), 2 lei; Maria I. Capriel (Galaţi), 2 lei; Ioan Gh. Ian-culescu (Galaţi), 2 lei; Zaharia Soare Ion (Galaţi), 5 lei; Pr. Archip V. (Bacău), 2 lei; Pr. Gh. Gheoldanu, tatăl (Bacău), 1 leu; Pr. Gh. Gheol-danu, fiul (Bacău), 1 leu; Pr. Hanganu (Fedreni), 1 leu; Vasile Lazăr (Fedreni), 1 leu; Costache Frigură (Fedreni), 1 leu ; Vasile Golea (Fedreni), 1 leu; I. Toma Rău (Fedreni); 1 leu; Paroh V. Gunciu (Gropile), 1 leuj Gh_Savadin (Gropile), 1 leu; Iancu Andreiu (Gropile), 1 leu; Pr. G. Floru (Loco), 2 lei; C. Popovici-Taşcă (Loco), 2 lei; Şerbănescu I. C. (Loco), 2 lei; Ioan Gh. Petcu (Baloteşti), 1 leu; P. Tovi-ţiu (Bobaiţa), 1 leu; Ion Mănescu (Ghelmegioaia), 1 leu; Gh. Guran (Is-vor. Anestilor), 1 leu; I. Trandafirescu (Siseşti de jos), 1 leu; Andrei Popescu (Zegaia), 1 leu; C. Pavnutescu (Balta-Verde), 1 leu. Numărul membrilor înscrişi în cursul anului 1908 este de 2314, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt.de 10.516 lei. (Va urma în num&ruf viitor), + ▼ t ▼ v t ▼ 4Av'w «r ▼ t t m■■■*■■▼ v t T'? T ^ www.dacoromamcajo -A.vis pentru d.-nii Stupari. Procurându-mi dela cea mai mare fabrică din lume, dela »A. I. Root» et. Comp. din America, o maşină cilindrică, cu toate accesoriile ei pentru preparat şi destilat, şi prin multul exerciţiu reuşind a face faguri artificiali, de orice dimensiune şi similari cu cei mai excelenţi faguri lucraţi în străinătate, fiind tot aşa de resistenţi, flexibili, subţiri şi transparenţi, ceeace cu presa de mână nu se poatenici odată obţine; Domnii stupari sunt rugaţi a-şi procură fagurii necesari numai dela mine; de oarece, pe lângă încurajarea ce-mi vor da, vor profită şi înşişi d-lor, prin faptul că vor primi comanda mai curând, vor fi scutiţi de pierderi de timp şi pagube prin stricarea sau pierderea colete-lor, şi în plus vor câştigă câte 2 lei la kgr. dela porto, ambalaj, taxele vamale şi a fondului comunal. Odată cu comandele făcute prin o carte poştală şi înaintarea costului întreg prin mandat postai, mi se va arătă: cantitatea dorită de faguri, I în kgr., dimensiunea lor şi pentru ce anume (catul de clocire sau de J m iere). Costul lucrului, pentru d-nii cari vor trimite ceara d-lor, este de: 3 lei kilogr. de ceară (cântărită brut) până la 5 kilograme. 3.75 » ° « » 10 9 2 7 50 » » » » 20 » şi £ » 00 » « pentru cantităţi mai mari de 20 kilograme Pentru persoanele cari nu vor avea ceară proprie, vor trimitem plus 6 lei la fiecare kgr., de oarece anul 1908 fiind cel mai desastros pentru stupi, nu se poate găsi ceară cu preţ mai mic. Adresa: «Economul V. Hanganu, Iaşi,—Şoseaua Racoviţă No 5. THE BÂHK OF ROUMMJIA, LIMITED Capital Lire sterline 300.000 deplin j vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bu-jmreşti. Comitetul central: la Londra |(jttchlan Alacklntosh Rate, „ jA I. Goschen ...... „ JVicontele Dnncannon ... „ E. W. H. Barry......... „ jlîobert flamilton Lang . . „ jOemetre de Prank . . . . Viena 1P. Naville................... Paris | ii. Vernes............ „ r.- - / C. A. Stolz Directori. | E E ţjoodwin. Censori: loan Kalinderu, Demetru |(oan Gliika şi Arthur Green. Sediul social: Londra 7 Creat Winchesterstreet. I Sucursala: Bucureşti, Piaţa sf. Gheor- «srhe SOCIETATE GENERAU OE ASIGURARE, BUCUREŞTII Capital în acţiuni întreg vărsat în; aur ......... Lei 2.000.00C | Fonduri de reservă compuse din prime şi daune...........» 3.955 688 76(1 Idem format din capital şi alte rezerve » 1.075.842 811 Total în aur Lei 7.062.531.31 [ Daune plătite .... Lei 33.000.00C* Vice-preşedinte A. Băicoiana, Dir. general E. Griinwald. „naţionala1* asigură contra in-j cediului, a «grindinei», contra riscu lui pierderii valorilor. Asigurările J pentru viaţă sunt primite în toate' combinaţiunile obişnuite ca: