Anul XII
No. 9
30 Noemvrie 1903

Apare în fiecare "Dumineca
mm
COMITETUL DE REDACŢIE
ION KALINDERU
P. Gârbovlceanu
P. Dulfu

0. Coşbuc G-l P. V. Năsturel
V. S. no ga
N. Nlcolaescu
Oh. /damescu
Or. Teodosslu C. C. F.-Taşcă.
\i l, Otescu
utţmi
Redacţia şi Adminisţjj^ g^Kj|&1^fieglW8a No. 9 - Buoureşti.
\
I
*îr
î
i
r v v v w w w 'ww vm w w w » w w w^r^r** *
Jloaa parfumerie şi Droga erie JAeSicinaU T6MA BKÂTULESeU
Buoureţtl, ealea Grlvlţel No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti.
Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, da lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomezi de quinquina parfumata, Oapilarine, ool-cream de la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasiiină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete.
Articole pentru menagiu, ca: ceaiuri, oafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestl6, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi limonada, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane ou cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşiue pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», oarboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasiiină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi
sârmă pentrn parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru oura de iearnă, etc.
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, Injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, «o-Juţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplineso unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să e redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos îndepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală.
Bogat asortiment de cauciucărie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca : vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pomps trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, [aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc.
La cerere, expediază în orice parte a Ţărei, contra ratnburs, prompt ş! ou preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă.
52-45
1
a
www.dacoromanicajo
Anul XII.
No- 9.
30 Noemvrie 1908.

ALBINA
Revistă EneieloftesUcâ Populară
£ "A n
Abonamentul în ţară pe-an 1	âtjnairf, in străinătate pe an lei 8
„	„	„ pe d\5ni	Oh număr ....... 15 bani.
^ -v/#
Pentru anunclurl 1 leu	JSfliea piiMtoltate, 5 bani euvântul.
{Vlanuseriptf Lf? nep^bLloate se ard.
SUM ARUL:
Legile tării: Artur Gorovei, Despre căsătorie.
Din literatura românească : V. Aiecsandri, Noaptea sfântului Andrei (poezie).
Inventiuni şi descoperiri: L, Ce vederii din baloane (cu a ilustraţiuni : Cum se vede ţtoma.— Cum se vede Turnul Londrei).
Monumentele istorice : RZugrăvelile dela Colţea (cu 2 ilustra* ţiuni: Bolta din stânga pridvorului. — Păretele dela răsărit).
Educaţie şi instiucţie: Q. Teleor, Învăţătorul satului.
Partea ştiinţifică : A Vântul, Porumbieii (cu 4 ilustraţiuni: Porum-biel călător.— Porumbiel biset.— Porumbiei de coteţ.— Pentru hrana porumbieilor);
Notiţe : Agricultura In Macedonia.— Importul de ceapă In Germania.
Sfaturi pentru gospodine •* EL Demetrescu, Borş cu bucăţele.
Cronica : Corpurile legiuitoare: Şedinţele Camerei şi Senatului dela 15-22 Noemvrie 1908.
Schimbarea împăratului în China (cu 2 ilustraţiuni: împăratul Ku-ang-Siu.— Prinţul Ciun).— Starea timpului şi a semănăturilor.— Jubileul împ. Frantzlosef (cu2 ilustraţiuni: împăratul currfcerâ în 1848.— Cum este acum).— întrunirea dela Tulcea. Serbarea dela leagănul S-ta Ecaterina.— Inaug. loc. şc. Măcin.— întrunirea naţ. Curtea de Argeş.— Aleg. dela liga culturală.— Moartea lui Em. Creţulescu> - Pedepse pentru ceice călătoresc fără bilete.— Parastas pentru Episc Silvestru.— Pedeapsa cumoarteîn Franţa.— Noul parlament Turcesc.— Holera în Rusia.— Ciocniri sângeroase la Praga, (cu o ilustraţie: Vederea oraşului în ziua unei mişcări de stradă).
Bibliografie: Dicţionar ortografic.
Suplement: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 28.
www.dflCftrrmiflnir.am
Legile ţării.
c==a
Despre căsătorie.
entru a se putea căsători, bărbatul trebue să aibă 18 ani şi femeea 15. Nu i nevoie ca aceşti ani să fie împliniţi; este destul să fi intrat bărbatul în al optsprezecelea an şi femeea în al cincisprezecelea, pentru a se putea căsători Dar, fiindcă legea nu-i tocmai limpede, în această privinţă, ar fi bine ca viitorii soţi să aştepte până ce vor împlini vârsta legiuită, pentru a nu mai fi prilej de vorbă.
Se întâmplă uneori ca părinţii să fie nevoiţi să-şi mărite fata, mai înainte de a fi împlinit vârsta legiuită, din pricini care ar fi bine să nu se ivească nici odată. In aşemenea împrejurări trebue să se capete învoire dela rege.
Tinerii cari nu au 21 de ani împliniţi, nu se pot căsători dacă nu au învoirea părinţilor. Dacă între tată şi mamă este dezbinare, ajunge numai învoirea tatălui.
Dacă tatăl sau- mama. a murit, sau dacă unul din ei se găseşte în neputinţă de a învoi, sau curm. se ziGe de a consimţi la căsătoria fiului, sau nu se- ştie unde locueşle, atunci consimţi-mântui celuilalt soţ este deajuns pentru săvârşirea căsătoriei.
Se întâmplă să fie morţi şi tatăl şi mama unui tânăr, sau să nu se mai ştie de urma lor; ,în asemenea împrejurare, trebue să consimtă la căsătorie bunul şi buna de- pe tată. Dacă şi aceştia sunt morţi sau dispăruţi, se cere consimţimântul bunului şi a bunicăi de pe mamă. "Dacă este dezbinare, adică unui< consimte iar cglşlţ nu, atunci se socoteşte că este consimţimânt.
In lipsă de buni, minorii nu se pot căsători decât cu consimţimântul tutorului.
De asemenea sg cere. consiipţi mântui tut,orului pentru- a. se
www.dacoromanica.ro
ALBINA
199
putea căsători copilul din flori, sau natural, minor, al unei mame moarte, sau de urma căreia nu se mai ştie.
După cum vedem, minorii nu se pot căsători fără consimţi-mântul acelora sub privigherea cărora se află. Dar odată ce a împlinit 21 de ani, tânărul se poate căsători fără a mai cere consimţimântul nimănui.
Asta, însă, nu însemnează că el trebue să nesocotească pe părinţi, şi să nu mai ceară sfatul lor, care totdeauna este prielnic. Ori cât s’ar crede cineva de învăţat şi cu cap mare, treime să mai întrebe şi pe alţii, când face un act aşa de mare, şi să nu se uite că numai binecuvântarea părinţilor aduce fericirea în casa tinerilor.
Nu-i destul să aibă cineva consimţimântul celor în drept, sau să fi împlinit 21 de ani, pentru a se puteâ căsători. Se mai întreabă încă şi pe cine ieâ în căsătorie.
In linie dreaptă căsătoria este cu desăvârşire oprită între ascendenţi şi descendenţi şi intre afinii de aceiaş linie.
Am văzut ce însemnează linie dreaptă, ascendent, descendent şi afin. şi nu-i nevoie să mai lămurim din nou aceste lucruri. Dar să dăm pilde: nu se poate căsători tatăl cu fiica sa, sau un nepot cu bunica, sub nici un cuvânt.
In linie colaterală, căsătoria este oprită până la a patra spiţă, şi între afinii de aceiaş grad. Aşâ, unchiul nu poate luâ în căsătorie pe nepoata sa. Cu toate acestea, în cazuri de mare nevoie, Regele poate da învoire să se căsătorească verii şi cumnaţii.
Oprit este de a se căsători naşii şi finii.
De asemenea nu se poate căsători cu fata pe care a înfiat-o, nici cu fata acesteia, şi nici cu nevasta fiului său înfiat. Tot aşâ nu este slobod a se căsători cineva cu sora de suflet (înfiată) a tatălui său, a mamei sale, a bunului sau a bunei sale.
Nici epitropul nu se poate căsători cu nevârstnica de sub •epitropia lui, precum nici tatăl, nici fratele şi nici fiul epitropu-iui nu se poate căsători cu dânsa, până ce epitropul nu va, scoate adeverinţă, dela judecătorie, că şi-a dat toate socotelile şi că nu mai poate fi nici o pretenţie bănească împotriva lui.
Aceste din urmă îngrădiri se fac, pentru ca epitropii să nu mănânce banii epitropisitelor lor.
Vedem, dar, că pentru a se puteâ căsători cineva se cer •două condiţii: să aibă vârsta legiuită şi să nu fie vre-un grad -de înrudire oprit între viitorii soţi.
Mai este, însă, şi o a treia condiţie: căsătoria să fie cu bună voia amânduror tinerilor, adică amândoi să consimtă î se legă prin căsătorie, nesiliţi de nimeni.
înainte vreme, de multe ori fata nu-şi vedea pe viitorul soţ -decât în ziua cununiei; părinţii puneau toate la cale, mai cu -seamă chestia zestrei, şi fata trebuia să asculte -porunca părinţilor, ori să-şi petreacă vieaţa -într’o mănăstire.
Acuma lucrurile acestea s’au schimbat; fără bună plăcere,
www.dacorrananica.ro
200
ALBINA
fâră consimţimânt, nu poţi sili pe nimeni să se însoare ori să . se mărite.
Dacă ar fi în lume numai oameni înţelepţi, poate nici n’ar fi nevoie de legi; fiecare şi-ar cunoaşte datoriile şi drepturile, ar urmă totdeauna calea cea bună, şi ar fi linişte. Dar nu-i aşâ; sunt mai mulţi oameni suciţi, decât înţelepţi.
Un om cuminte, când îşi pune în gând să se însoare, se cercetează mai întâi pe el însuşi dacă se cuvine să facă acest pas. Mai înainte de toate trebue să fie om întreg şi sănătos, să nu aibă nici o boală molipsitoare, şi să nu se tragă din părinţi smintiţi sau beţivi. Sminteala minţei şi beţia sunt surori drepte ; un nebun şi un beţiv numai prin minune pot să aibă copii teferi. Un om înţelept n’are să dorească să facă nişte nenorociţi pe lume; din beţivi ies copii tâmpiţi, ori cu picioarele moi, de nu pot umblă niciodată, şi cu alte cusururi care-i fac uriţi lumei şi lor înşişi.
Dar dacă omul nu-i cuminte şi vreâ numai decât să se însoare ? Dacă-i smintit, bunăoară, să nu l poată nimeni împedicâ ?
Legea dă drept părinţilor să se opuie la căsătoria fiilor lor, când ar crede ei că această căsătorie nu ar trebui să se facă, din pricină că ar fi o nenorocire.
De multe ori părinţii, din dragoste cătră copiii lor, se împotrivesc la căsătorie, pentru că nu le place lor nora, sau pentru alte motive neîntemeiate. Din asemenea pricini, judecătorii cart au a judecă opoziţia făcută de părinţi, nu au să zică niciodată că tânărul nu trebuie să se însoare. Când părintele se opune la căsătoria fiului său, trebue să aibă un motiv temeinic.
Tatăl este în drept să facă opoziţie la căsătorie; dacă tata e mort, o poate face mama; iar dacă amândoi sunt morţi, dreptul acesta trece la bun şi la bună.
Ori cine ar vreâ să facă opoziţie, nu-i primit s’o facă dacă acel la căsătoria căruia se opune a împlinit 25 de ani.
Când nu sunt nici părinţi, nici buni, atunci au dreptul să se opuie la căsătorie fratele sau sora, unchiul sau mătuşa, vărul sau vara primari. Acest drept, însă, le este dat numai într’un singur caz: când viitorul soţ este nebun. Pentru asemenea motiv, opoziţia se poate face ori ce vârstă ar aveâ cel ce vreâ să se însoare, şi acel care face o asemenea opoziţie este dator să facă şi formele pentru punerea sub interdicţie a viitorului soţ.
Opoziţia aceasta trebuie făcută cu anumite forme, arătate iti art. 157 din codul civil, şi se trimete, prin portărei, câte un exemplar fiecărui dintre viitorii soţi, şi un exemplar ofiţerului stărei civile care a făcut publicaţiile.
Ofiţerul Stărei civile care a primit opoziţia, nu mai poate celebră căsătoria, şi acel împedicat prin această opoziţie de a se căsători,' trebue să ceară la Tribunal anularea ei. Tribunalul judecă în termen scurt de zece. zile, sHiotărăste. Dacă vede că opomia făcută nu-i întemeiată, o anulează, şi tinerii se că3ă-
www.dacoromamcajo
ALBINA
201
toresc; dacă opoziţia este întemeiată, tribunalul hotărăşte că această căsătorie nu se poate face.
In contra hotărârei Tribunalului, este drept de apel şi de recurs.
Pe lângă rudele arătate mai sus, au dreptul a face opoziţie, cu aceleaşi forme, soţul de care cel care vrea să se căsătorească nu s’a despărţit cu formele legale.
S’au văzut cazuri când doi tineri s’au căsătorit, şi peste câte-vâ luni s’a anulat căsătoria lor.
După lege se poate şi aceasta, dar se întâmplă numai între târgoveţi, care-s mai buclucaşi, şi umblă după chiţibuşuri. Sătenii sunt mai cuminţi în privinţa asta, ei se însoară ca să ţie gospodărie cu nevestele lor, nu pentru altceva. De aceea nici nu-i nevoie să mai vorbim despre anularea căsătoriei. Cel ce are gânduri rele, şi vrea să ştie. pentru ce şi cum se anulează o căsătorie, întrebe pe vre un advocat iscusit şi va aflâ îndată.
Ar tur Gorovei.
Agricultura în Macedonia.
Buletinul consulatului austro-ungar din Salonic publică un in--, teresant studiu asupra agticulturei în Macedonia. In acest studiu se arată că pământul Macedoniei este foarte roditor şi se poate lucra cu uşurinţă.	.
In ţinuturile mai' ridicate, atât din cauza naturpi solului, cât şi din 6auza nisipului şi a petrişului, agricultura nu poate înâintă.
De oarece populaţia este săracă şi lipsită de orce sprijin, nu-şi poate procura instrumentele agricole necesare: Tocmai din cauza aceasta, agricultura se face pe un teren atât de restrâns.
In Salonic s’a înfiinţat acum trei ani o fabrică de mâşine agricole. Dar aceasta se ocupă mai mult cu reparaţii decât cu fabricarea de maşini noui.
In Macedonia sunt moşii frumoase cari—lucrate sistematic — ar aduce venituri uriaşe. Aceste moşii sunt folosite însă mei mult ca păşune, sau sunt lăsate în părăsire de proprietari. Cele mai multe se vând pe preţuri mici. Cumpărătorii însă se găsesc anevoie: Cauza eftinirii preţului pământului stă în împrejurarea -că populaţia este foarte rară, aşa că lipsesc braţele de muncă.
Lucrătorii agricoli sunt foarte scumpi.
Pe lângă acestea se mai adaogă lipsa de şosele şi drumuri.
Tot atâtea cauze cari împiedecă înflorirea agriculturei în Mă cedonia.
www.dacoramanica.ro
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREIU
DE
VASILE ALECSANDRI.
Intre credinţele greşite ale poporului nostru este şi aceea că. In noaptea sfântului Andreiu ies strigoi şi morţi din morminte»-eari învârtesc o horă mare până când se iveşte faptul zilei.
Reproducem aci poezia lui V. această credinţă populară:
Sgomot trist în câmp resună! Vin strigoii, se adună,
Părăsind a lor secrii.
Voi, creştine’or popoare,
Faceţi cruci mântuitoare,
Căci e noaptea. îngrozitoare, Noaptea Sfântului Andrii!
Vântul suflă cu turbare!
A picat ştejarul mare,
Cerul s’a întunecat! «
Luna saltă îngălbinită,
Pintre nouri rătăcită Ca o luntre părăsită Pe un ocean turbat.
Bufnele posomorite In a lor cuiburi trezite,
Ţipă cif glas amorţit.
Lupii urlă împreună Cu ochi roşi ţintiţi la lună. Câmpul geme, codrul sună, Satan pe deal s’a ivit!
Alexandri, care are de subiect.
Eată-1! eată Satan vine, Răzbătând prin verzi lumine,. Pe-un fulger scânteitor. Umbre, stafii despletite. Cucuveici, iele sburlite, i rusaliile pocite urmează ca un nor !
Sus, pe turnul fără cruce, Duhul-rău sbierând se duce Şi tot turnul s’a clintit ! Miezul nopţi ’n aer trece
Si lovind arama rece,
'are negre doăsprezece Bate în clopotul dogit.
Strigoimea se ’ndeseşte,
Hora mare învârteşte Lângă turnul creştinesc.
Ear pe lângă alba lună,
Nouri vineţi se adună,
Se mpletesc într’o cunună Şi ’mprejuru-i se ’nvârtesc-
www.dacoromamca.ro
ALBINA
208
Voi cu suflete curate,
Cu credinţi nestrămutate, Oameni buni, femei, copii! Voi, creştinelor popoare, Faceţi cruci mântuitoare, Căci e noaptea Îngrozitoare, Noaptea sfântului Andrii!
Acum iată pe mormânturi Clătinaţi, bătuţi de vânturi. Toţi strigoii s’au lăsat. Aşezaţi îutr’un rond mare, Adânciţi în întristare,
Pe secriu-şi fiecare Oasele şi-a rezemat.
Unul zice: „Eu în vieaţă „Cu o mână îndrăsneaţă „Multe drepturi am răpit! „Răpit-am pânea de hrană „Unei gingaşe orfană „Ce, perdută şi sărmană,
„In mizerie-a perit!“
Altul zice : „Eu în lume „Am avut putere, nume. „Căci am fost stăpânitor! „Dar în oarba-mi lăcomie, „Pentru-o seacă avuţie,
„Am împins în grea urgie „Pe sărmanul meu popor!"
Altul zice: „Eu în ţeară „Fost-am o cumplită fiară , „Plină de amar venin! „împotriva terii mele „Făptuit-am multe rele,
„Ş’am legat-o ’n lanţuri grele „Ş’am vândut-o la străin 1“
— „Foc şi ură ’n vecinicie „Pe voi cadă, pe voi fie !“ — Strig’atunci un glas ceresc. Şi pe loc cad în morminte Păcătoasele-oseminte.
Ear pe zidurile sfinte Trece un foc Dumnezeesc!
Importul de ceapă 1h Germania.
Consulatul nostru general din Manuhein (Germania), a făcut cunoscut ministerului de industrie şi comerţ, că mulţi mari importatori de legume din Germania, doresc să importe ceapă din România.
Germania a importat în anul 1907 aproape 26.000.000 kgr. ceapă, dintre care, din Belgia 3.561.200 kgr., din Olanda 3.391 kgr., uin Austro-Ungaria 5.451.300 kgr., şi din Egipt 12.272.100. kgr.
Se foloseşte mult în Germania ceapa mică şi mijlocie. Ceapa se trimete în saci de 50 kgr., iar transportul în vagoane de .10.000 kgr. Cepele trebue să fie fără coade.
Biuroul de in formaţiuni de pe lângă ministerul de domenii ţine la dispoziţia celor interesaţi adresele importatorilor din Germania.
— E mai uşor a mânca de cât a câştigă.
(Prov. rom.)
www.dacaromamca.ro
Ce Vedem din baloane?
f|oţi am dori să zburăm, să plutim în văzduh ca păsurile, să pr i-* vim din înălţime cum se întind ca un covor uriaş semănăturile şi păşunile, culmile pleşe ale lanţurilor de munţi, codrii străvechi şi pădurile tinere, trecând ca 6 nălucă pe sus, pe deasupra lor ; să le privim. Dorul acesta ni-1 putem acuma mulţumi, de când baloanele fac în văzduh călătorii de sute şi mii de kilometri, de când şi maşinile de zburat au izbutit să steâ în aer cu ceasurile întregi şi se încumetă a face călătorii dela oraş la oraş, la înnălţime de 30, 40, 50, 60 de metri şi mai mult.
Wilbu’r Wright a aretat că se poate înălţă şi fără ajutorul turnului şi-a greutăţei care-1 azvârleâ şi s’a urcat păn la 60 de metri, lăudându-se că nu i-ar fl greu să se urce şi la trei sute. Şi trebue să-l credem, căci Americanul ne-a dovedit, doar, că nu vorbeşte în glumă.
Foarte bine arată I. BrOckelmann că plăcerea cea mai mare a celor ce urcă munţi,, pe lângă cea de- a învinge o greutate, areiându-şi puterea şi dibăcia, t tocmai putinţa de-a aveâ privelişti dela înălţime.
Cu balonul putem aveâ astfel de privelişti, înse fără să ne obosim; iar primejdia e mai mică decât la urcările pe vârfuri prăpăstioase, la cari se ajunge pe brâe înguste şi peste riuri şi lacuri de ghiaţă.
Cu balonul, ne putem înse înălţă aşâ de sus, încât să vedem ţerile de supt nci ca po-o hartă Înţelegem lesne de ce folos sunt astfel de cercetări pentru treaba războiului. Dela înălţime, putem luă fotografii câte poftim şi, pe urmă. cercetându-le pe îndelete, avem toate amănuntele tinor întărituri, mai limpede, decât, dacă le-am fi văzut cu ocAii. Bacă luăm două fotografii din două locuri deosebite puţin,, de pe aceeaşi întărire, putem punându-lp alături, şi, privindu-le prin spectroscop, s,ă le vedem ca şl cum ar fi aeVea înaintea noastră ori făcute de marmoră
sau de lut.	----- ~
Aşâ, de plăcere, e mai bine-Se călătorit lâ înălţime de 100—200
www.dacQtomanica.ro
Roma: Biserică Sf. Petru, VâtiCânul
ALBINA
207
de metri. Vezi cum gâştele, vestite pentru agerimea lor de paznice, încă de când au cercat Gâlii să ia la vreme de noapte «etăţuea Capitoliului,—se sparie, încep a găgăl şi pleacă zburând de pe iaz spre sat. Găinile cotcodăcesc şi se ascund de frica păserei uriaşe ce văd trecând, câinii latră, vacile rag, satul întreg se frământă. Zburând peste câmpuri, poţi vedea oamenii la lucru, iar epurii fugind din răsputeri, dar rămân tot în dreptul balonului. Cârduri de căprioare nu ştiu unde s’ar în-dosî. In munţi, caprele selbatece remân încremenite pe vârfuri de stâncă, la această privelişte ne mai văzută.
Trecând, pe deasupra oraşelor, la destulă înălţime, le vedem limpede uliţele, pieţele, clădirile cele ihari, împrejurimile. La 3000 de metri, numai pătrunde nici un sunet de jos, e linişte desăvârşită. Balonul pare nemişcat, numai norii şi panorama Pământului e schimbătoare.
Din balon, putem gustă în toată liniştea frumuşeţele şi măreţia munţilor. In câtevâ minute, suntem deasupra celor mai înalţi. De «us vedem şirurile legându-se, deosebim trecăto-rile,' văile, riurile şi căderile de apă, lacurile, gheţarii, păduHle şi poenele.
Dăm aci o fotografie a Romei, luată din balon. Se vede Biserica Sfântului Petru, Vaticanul, o piaţă, ete. Mai dăm fotografia Turnului Londrei, cetăţue şi apoi temniţă.
----------------------
Sfaturi pentru gospodine.
Borş eu bucăţele (pentru 6 persoane).
1.000	gr. borş,
500 gr. apă,
500 gr. carne,
450 gr. zarzavat (morcov, păstrânac, ţelină, ceapă, varză, pătrunjel).
18 gr. sare.
Se ia carnea, se taie bucăţele mici şi se pun să fiarbă cu a-tâta apă cât acopere carnea la un foc mai viu. In acest timp se curăţă zarzavatul de mai sus, tăiat subţire ca tăeţeii. După un ceas de fierbere, dacă încercăm şi ne încredinţăm că carnea a kiceput să fiarbă, i se pune zarzavatul. Se lasă să fiarbă la un foc mai potrivit încă 3/4 oră-
Se adaogă apoi şi borşul, care a fost strecurat şi fiert mai la o parte, cu o ceapă tăiată în două. Se potriveşte de acru, şi se lasă la un foc mai potrivit încă 15 minute apoi dăm la masă.
Când se serveşte, de voim, îi punem smântână.
Comunicat de d-na Elena Demetrescu,directoarea şcoalei de menaj din Bucureşti
www.dacOTomanicaio
Vechile biserici ale noastre înfăţişază uneori lucrări arti-
'/• ' '
stice preţioase în zugrăvelile depe zidurile lor. Un a-semenea exemplu este biserica Colţei din Bucureşti.
Intr’un amănunţit articol din No. 3 al „Buletinul Co-misiunii istorice", d. A. Balthazar cercetează aceste „frescuri" sau zugrăveli pe zidul de curând tencuit
de mirare—zice d sa—cum aceste frescuri au ajuns până astăzi perfect conservate, păstrând încă, odată cu caracterul, coloritul vioiu al primei picturi. Ferită de stricăciunile vremii prin însăşi situaţia locului, biserica aceasta ne-a păstrat din fericire aceste trumoase resturi de pictură atonită (în felul celei dela muntele Athos), cari împreună cu încântătoarele săpături în lemn şi piatră, reprezentate prin uşa şi stâlpii dela intrare, formează un adevărat tezaur de artă şi arheologie".
Aceste zugrăveli înfăţişază scene din cele povestite de vechiul şi noul testament. Reproducem aci pictura după bolta din stânga pridvorului.
In mijloc se vede Pantocratorul şi oştirile îngereşti. împrejur sunt o sumă de grupe de împăraţi, boeri, etc., toţi îmbrăcaţi în costume foarte bogate: unii tineri, alţii bătrâni, femei, fete etc.—precum şi mai multe serii de animale reale şi închipuite, precum şi plante şi alte desemnuri simbolice,
înţelesul tabloului este arătat prin inscripţia ce îl însoţeşte: „împăraţi ai pământului şi toţi oamenii, domni şi toţi judecători ai pământului, băeţi şi fete, bătrâni şi bătrâne, lăudaţi pe Domnul Dumnezeu, pocăiţi-vă şi voi toate ţinuturile, adânci ale focului şi toate vânturile viscoloase şi toate plantele___ şi toate
animalele “.
Reproducem încă picturile după un perete care înfăţişază în-tr o compoziţie foarte complicată, o apoteoză a sfântului Duh-
i
dela
K

www.dacaramanica.ro
«
Zugrăveală din Biserica Colţii.
Bolta din stânga Pridvorului.
www.dacoromamca.ro
!V* s
Zugrăveală din biserica Colţii.
Pă reţele de/a Răsărit.
învăţătorul satului.
ora şase de dimineaţă. învăţătorul Ion Vrânceanu, un brad de flăcău de ţi-e drag să priveşti la el, e pe prispa şcoalei în straele lui de învăţător, curate şi îngrijite. El după ce a privit pentru ultima oară barometrul, termometrul şcoalei, îşi închee Buletinul vremei în timp de 24 de ceasuri şi îl trimete ia Bucureşti la Institutul Meteorologic. Apoi face o inspecţie localului de şcoală: o crăpătură mică s’a invit la un colţ al unei săli, o scândură dela podele trebuie schimbată, e prea veche. Coşurile trebuesc- măturate căci peste puţin va trebui să încălzească sălile. Numără păsările lui din ogradă, şi cercetează dacă n’a.u pierit lemne din stânjenii şcoalei. Ar fi bine, crede el, să mai deâ o spoială cu var pereţilor din năuntru, ştiind că varul e foarte cu-răţitor şi să spoesc casele chiar când a fost un bolnav în casă.
In pod dă o ochire strugurilor atârnaţi în ghirlande de viţă ca să se păstreze pentru iarnă, precum şi prunelor, perelor, merelor, gutuilor aşezate aşâ ca să nu mucezeascâ or să se strice.
Iată-1 în cancelarie.
—	Bună ziua, domnule învăţător!
—	Bună ziua, Moş Buneo.
Dar ce te aduce p’aici?
—	Uite necazurile. Am vândut nişte pustie de lână la nişte negustori Ovrei, pân Cireşar. Mi-a dat negustorii şi bani, dar nu tot. Pentru ce m;ai trebuiâ mi-au scris' tanţă...
—	Vrei să zici chitanţă?
—	Chitanţă d’alea, de... Eu de când am luat-*'banii

www.dacoromamcajx)

ALBINA
213
şi răvaşu lor, le-am legat cu trei noduri într’o besmea roşie, le-am pus la icoane, sus şi n'am mai umblat la besmea.
Acum vine sorocu să-mi plătească ce mai mi se cuvine şi am vrut să vezi şi d-ta ce-a scris Ovreii acolo şi când cade ziua sorocită.
—	Bine, moşule. 0 să-ţi citesc chitanţa. Vezi ce rău e să nu ştii carte.
—	Văz, domnişorule.
—	Adă basmaua încoa.
—	Uite-o.
învăţătorul desfăcu cele trei noduri şi scoase hârtia şi banii. Apoi plin de mirare întrebă:
—	Multă lână ai avut?
—	Multă. Dela o sută de oi ale mele, bez ce am mai avut de strânsură de pe la alte târle şi săteni care îmi datoră bani. Lână berechet, bişag. A încărcat care. nu alt ceva.
—	Şi pe ce sumă de bani ai dat’o?
— Pă un leu şi patru zeci de bani ocaua.
— Puţin, moşule! Să vinde şi cu doi lei şi cu trei. Şi tot e o pagubă mare pentru vânzător, căci cumpărătorii ăştia câştigă mult după urma lânei dumitale şi a altuia. Lâna e ceva bun şi scump şi aproape nu se găsesc la oraşe haine or flanele de lână curată ; toate sunt amestecate cu bumbac prost şi care nu ţine căldură de fel, dar sunt vândute scump straele ca şi cum ar fi de lâna cea mai bună. Lâna dumitale, pe care iei un leu, se duce în ţări streine, de unde ne vine tot nouă, spălată, curăţată, văpsită, lucrată, şi ne-o vinde cu un pol şi doi şi trei ocaua. Aşâ se face cu toate dela noi: cu mătasea, cu inul, cu cânepa, cu lemnele. Bine ar fi dacă ne-am lucră la noi în ţara bunătatea de lână şi ne-am face haine călduroase şi sănătoase pentru noi şi copilaşii noştri. Prea se îmbogăţesc alţii cu muncă puţină după spinarea noastră, iar noi rămânem tot cum am fost acum o 'sută, două de ani, calici
—	Ne-am învăţat aşâ.
—	Foarţe rău. Uite ce bani ţi-au dat cumpărători'' la-
nui dumitale____
—	Sferturi de poli de aur.
www.dacQFQmanica.ro
214
ALBINA
—	Nu, moşule, nu ţi-au dat aur. Ţi-au dat nişte gologani noui de câte un ban şi de câte doui bani. Asta se întâmplă foarte des pe la ţară, de aceea guvernul a desfiinţat banii de aramă cari când sunt noi seamănă grozav cu aurul şi se înşală mulţi ţărani ; acum avem bănuţi de nikel şi încă şi ăia cu o gaură la mijloc ca să nu mai poată şarlatanii să zică că sunt franci de argint.
—	Ce spui, d-le învăţător?
—	Trebuia să vii la mine cu negustorii să văd eu cu ce bani te plăteşte şi ce chitanţă îţi dă. Uite, toată suma ee ai primit nu face nici doi lei; iar chitanţa ţi-a scris’o eu plaivazu de s’a şters toată. Nu se mai poate citi nici măcar iscăliturile. A fost zăcmăneală, o hoţie şi o bătaie de joc în toată regula.
—	Vai de păcatele mele!
—	Văd că ţi-a dat şi o hârtie albastră ipotecară, de 20 de lei.
—	Barem aia o fi bună?
—	După înfăţişare pare a fi bună. Dar, să vedem. Are şi asta merchezu ei pe care d-ta nu-1 ştii.
—	De unde să ştim noi!
—	Uite, moşule, nu e nici hârtia bună.
—	Vai de păcatele mele !
—	Dacă ar fi bună, când te uiţi în zare, vezi nişte •hipuri de om în cele două rotocoale albe.
La asta nu se vede nimic.
—	Pierdui lânişoara!
— Nu e nimic, moşule. Asta e o învăţătură în viaţă. De acum încolo fereşte-te. Ia-ţi banii, basmaua şi fii sănătos şi cu coraj. Toţi oamenii au încercări încă şi mai grele în vieaţa lor şi nu trebuie să-şi piardă pentru asta nici vieaţa, nici cumpătul, nici nimic. Acuma încep clasa; băeţii au venit toţi. Haide, băeţi, cântaţi în cor:
Trăiască Regele In pace şi onor,
De ţară iubitor Şi apărător de ţară !
D. Te/eor.
Nu averea face pe om, ci omul averea.
(Marian. Proverbe).

www.dacofomamca.ro
albina
21ă
:po jrxj mbieii.
ii.
Porumbieii propriu zişi. Au ciocul subţire şi lungăreţ, aripile lungi şi osul de sus al piciorului scurt. Speciile principale sunt:
Porumbielul ramier, Porumbielul propriu	, Porumbielul
sălbatic sau biset, Turturica şi Porumbielul călător. Cele patru specii de porumbiei se află obişnuit în Europa.
Porumbielul ramier este specia cea mai răspândită din această, familie; penele sale sunt de o coloare cenuşie bătând în albastru cu reflexe albăstrii, verzi şi trandafirii. El este răspândit în toată Europa dar mai cu seamă în părţile sale calde şi temperate. Porumbielul ramier e foarte obişnuit în Franţa. El soseşte acolo
Porumbiei călător.
pe la îneeputul lunei lui Martie în cete numeroase şi pleacă din nou în Octomvrie sau în Noemvrie, pentru a petrece lunile de iarnă în Italia, în Spania. In timpul trecerii, vânătorii din
www.dacoromamc&jo
ALBINA
216
Alpi şi din Pyrinei le fac un războiu cumplit, nimicind un mare număr de porumbei.
Porumbieii ramier locuesc prin păduri şi le place să stei mai cu seamă în vârful marilor arbori. Ei se nutresc cu ghinzi, muguri de brad şi le plac foarte mult fragii. Când această hrană lipseşte, se aruncă asupra câmpiilor cultivate şi caută să des-groape cu ciocul lor, cerealele ce încep a încolţi.
Femelele acestor porumbei fac ouă obişnuit în Martie şi în August în număr de două.
Durata clocirei este de 15 zile şi puii pot să-şi ia sborul tot cam după acelaşi interval de timp. In tot timpul clocirii şi .creşterii puiilor, porumbelul ramier stă lângă femela sa şi-i încântă repaosul prin cântecul său trist şi răguşit.
In stare sălbatică, porumbieii ramieri sunt neîncrezători şi sălbatici, dar caracterul lor se schimbă prin îmblânzire sau chiar printr’o viaţă independentă, scurgându-se în vecinătatea omului.
Astfel puii, luaţi dela naşterea lor, se familiarizează uşor şi se pare că nu le pare rău de libertatea perdută.
La Paris se văd porumbei de aceştia prin unele grădini publice. Ei arată o mare prietenie şi se coboară une-ori aproape de picioarele celor ce se preumblă pe acolo.
Porumbielul propriu zis are mare asemănare cu porumbielul ramier, dar este mai mic. Obiceiurile saie sunt aceleaşi ca şi ale speciei celelalte, cu deosebire că el îşi face cuibul în scorbura arborilor în loc de a şi-l construi pe rămurele. Fiind foarte
răspândit în partea de miază-zi a Europej şi în Africa, el trece regulat în Franţa în luna lui Optomvrie.
Porumbiel biset,

www.dacoromanica.iD
ALBINA
217
Porumbielului sălbatic sau biset nud place să locuească'decât în locurile stâncoase şi pustii. EI îşi depune oule în crăpăturile stâncilor şi în ruine.
El se învaţă lesne a trăi în coteţe făcute de oameni. De aceea se socoteşte că din specia asta s;au născut numeroasele rase de porumbiei domestici.
Porumbieii domestici sunt de două feluri: porumbieii propriu zişi şi 'porumbieii nutriţi în coteţul de porumbiei. Cei dintâi se bucură de o libertate aproape întreagă: ei străbat toată ziua
Porumbiei de coteţ.
câmpia, spre a-şi căută hrana şi une ori chiar se reîntorc la viaţa sălbatică. Cei de al doilea sunt cu totul îmblânziţi şi poate cine va lăsă fără pericol deschisă portiţa locuinţei lor. Ei se îndepărtează şi se reîntorc în totdea’una la locuinţa lor.
Dacă porumbieii domestici cauzează vre un rău recoltelor noastre, ei plătesc cu prisosinţă aceste stricăciuni prin serviciile ce le aduc agriculturii. Ei sunt de o potrivă de preţioşi atât pentru crescătorul de porumbiei cât şi pentru consumator; căci cel-dintâi trage un profit oare-care, şi al doilea găseşte un alimenţ plăcut şi economic.
Vom înţelege cât folos aduc celor ce-i cultivă, când vom spune că unele specii scot până la zece rânduri de pui pe an: ceea ce dă un total de două zeci de ouă pentru fiecare pereche de po-rumbiei.
Ei procură şi o îngraşeminte aşa numită colombin, foarte bună pentru unele pământuri.
Creşterea porumbieilor are nevoe de câte-va îngrijiri deosebite.
Trebue să domnească în coteţ mare curăţenie, trebue să se gonească cei turburători.
Trebue, pe cât e posibil, să se deosebească rasele unele de altele pentru a se evită producerea varietăţilor sterpe.
Asupra acestor porumbiei se pot face lesne studii despre firea
www.dacoramamca.ro
218
ALBINA
şi înclinările lor. Astfel poate cine-va prea bine să-i vadă când se nasc şi cum cresc, să fie faţă la primii lor păşi şi la încer-
cările de a sburâ. Mai târziu poate cine-va să observe evoluţiu-nile sexelor, atrase unul spre altul şi să le admire fidelitatea reciprocă în decursul anilor
(Va urmă).	OŞssâpsSD CRONICA	A Vântul. Profesor.
	Corpurile Legiuitoare.	
Din cauză că noul local al Camerei deputaţilor nu este încă gata, membrii ambelor adunări se vor adună de o cam dată în aceleaşi săli ale Senatului: trei zile pe săptămână unii, trei zile ceilalţi.
= SENATUL. 17 Noemvrie.—Trima. întrunire a senatorilor. S’a adus la cunoştinţă moartea a doi membri: Nicu N. Albu (din Piatra-Neamţ), G. Cantilli (din Ploeşti). Se declară \acante locurile lor.
18	Noemvrie. — Alegerea biuroului. S’au ales: Preşedinte: d-1 P. S. AureliaU ; Vicepreşedinţi: General Budişteanu, Neron '.upaşcu, C. Cli-tnescu, Dr. Qr- Râmniceanu.
19	Noe*nvrie.—Împărţirea senatului în secţiuni prin tragere ia sorţi Alegerea diferitelor comisiuni.
= CAMERA. 20 Noemvrie. — Alegerea biuroului. S’au ales: Preşedinte : M. Pherechide; Vicepreşedinţi: G. Orleanu, Em. Porumbaru, B. Misir, I. Mitescu.
21	Noemvrie. — Alegerea diferitelor comisiuni.'
22	Noemvrie.— S’a adus la cunoştinţa Camerei moartea a doi membri : Dr. I. Radovici (Bucureşti)_ şi C. Poroineanu (Slatina). Se declară vacante locurile lor. Se declară vacante locurile deputaţilor P. Eliâde (Bucureşti) şi N. Goculescu (Bucureşti), cari au fost numiţi în funcţiuni plătite de stat.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
219
Noul împărat a! Chinei.
Am vorbit în cronica trecută despre schimbarea împăraţutui în China. Acum ziarele franceze şi englezeşti aduc tot felul de amănunte despre împrejurările în cari s’au petrecut lucrurile’în depărtatul orient.
împăratul Kuung-Siu a murit in vârstă de 33 de ani, după ce domnise 36 de ani, adică s’a urcat pe tron la vârsta de 3 ani El făcea parte din vechia dinastie manciuriană, care ocupă tronul Chinei din anul 1644.
Din cauza vârstei tinere a avut ca regentă întâiu pe mama sa* care a continuat a conduce de fapt împărăţia şi după ce împăratul s’a făcut vârstnic. Murind aceasta în 1896, i-a urmat ca regentă sora. ei (mătuşa împăratului), n,umită Tsen-ksi.
Împăratul Kuang-Siu (mort).	Prinţul Giun actualul regent.
Ia2 în locul mortului împărat se urcă pe tron PurYi\ oare n’a împlinit încă trei ani şi i se dă ca regent tatăl său Giun. Peste câte vă zile moare şi regenta împărăţiei şi astfel rămâne Giun să conducă statul.
Se zice că acesta e un om învăţat, deştept şi că a făgăduit să dea o. constituţie poporului.
Starea timpului şi â semănăfurelor
Timpul a fost schimbător: ploaie, zăpadă, lapoviţă, vreme frumoasă îngheţ şi puţin ger.	4 .
Semănăturile de toamnă au răsărit bine. Aşa sunt cele din judeţele : Brăila, Buzău, Constanţa, Olt, Romanaţi, Covurlui, Gorj, Ialomiţa, Iaşiv Roman, Tulcea/Vaslui, Vlaşca, Dâmboviţa, Bacău, Fălciu.
) Intr’unele judeţe ca Botoşani, Putna, Dorohoiu, Bacău, Roman, niţ s*au putut scoate cartofii şi sfeclele din pământ, din pricina gerului care l a întărit.	t . . â %
Intr'alte judeţe; locuitorii se ocupă de dijmuirea porumbului. Aşa sunt: Vlaşca, şi Dâmboviţa. In altele, ei îngroapă viţa de vie.
www.dacGromanic&io
220
ALBINA
Arăturile de toamnă se fae în Muntenia şi Oltenia cu uşurinţă. In unele părţi din Moldova şi chiar din Muntenia (Vâlcea, Dâmboviţa, Argeş) timpul rău a pus capăt lucrărilor agricole.
Semănăturile răsărite, cu_tot frigul, n’au suferit.
Jubileul împăratului Frantz-losef în Capitală.
S’a oficiat în catedrala catolică «Sf. Iosef-», din Capitală, un Te-Deum pentru a 60-a aniversare a urcărei pe tron a împăratului Frantz-losef.
Au luat parte la acest serviciu divin M. S. Regina, A. S. R. Principele Ferdinand, aghiotanţii regali şi princiari şi doamnele de onoare, d-nii miniştri d-nii Petre Carp, Take Ionescu, general Mânu, membrii corpului diplomatic străin, aflători în Capitală, d. primar Vintilă Brătianu, d-nii Emil Petrescu, prefectul poliţiei, I. I. Niculescu-Dorobanţu, prefectul de Ilfov.
' M. S. Regele a trimis împăratului Franz-Iosef o. călduroasă depeşă de felicitare cu prilejul celei d’a 60 aniversări a suirei sale pe tron.ţ
Întrunirea dela Tulcea, Denfru dare de drepturi Dobrogenilor.
La 20 Noemvrie s’a ţinut la Tulcea o mare întrunire, pentru a se aduce vii mulţumiri şi a se exprimă adâncă recunoştinţa M. Sale Regelui, care a făgăduit că se vor da drepturi cetăţeneşti Dobrogenilor.
Ziua de 15 Noemvrie 1908, când Maiestatea Sa a spus aceasta înaintea deputaţilor şi senatorilor, va rămâne viu întipărită în mintea lor.
V
Serbarea dela leagănul sf. Ecaterina.
In Capitală este o societate de doamne cari au înfiinţat «Leagănul sf. Ecaterina», pentru îngrijirea copiilor orfani.
Cum numărul acestora este foarte mare, s’a făcut un al doilea pavilion unde se vor creşte.
Inaugurarea acestui pavilion a avut Ioc zilele acestea.
La serbare a participat cea mai mare parte din doamnele din societate. M. S- Regina a onorat cu prezenţa sa această festivitate, care s’a
în 1848.
împăratul Frantz-losef.
in 1908.
www.dacoromamca.ro
albina
221
început printr’un serviciu religios oficial de P. S. S. Nifon, vicarul Mitropoliei, în capela leagănului.
A urmat apoi o vizită amănunţită a institutului, după care d. dr. Mi-rinescu a citit o dare de seamă asupra mersului instituţiunei.
Duminecă 23 Noemvrie s’a inaugurai în orăşelul Măcin, din judeţul Tulcea, noul local de şcoală, în prezenta d-lui Spiru C. Hareţ, ministru, D. A. Teodoru, secretar general, I. Athanasiu, prefectul judeţului, Ţ. Gheorghiu, reşizor şcolar, a autorităţilor locale şi a nnui mare număr de locuitori.	_
La ora 10 a. m., s’a oficiat slujba de către P. S. S. episcopul Pinten al Dunării de jos, asistat de clerul lo'cal.
După terminarea serviciului divin" au vorbit: P. S. S. episcopul Pi-men, d-nul primar Constantinescu, revizorul şcolar Th. Ghearghiu, prefectul I. C. Atanasiu, cărora le-a răspuns d. ministru Hareţ.
Şcoala e lucrată în regie de către ministerul cultelor şi instrucţiunii publice, e mixtă şi i se va da numele de «I. C. Atanasiu».
După terminare, d. Haret a vizitat biblioteca populară, înfiinţată prin stăruinţa preotuiui I. Vasilescu.
întrunirea naţionalistă deia Curtea-de-Argeş.
Duminecă 23 Noemvrie s’a ţinut la Curtea-de-Argeş o întrunire la care s’a vorbit împotriva purtării vrăjmăşeşti a Ungurilor faţă de fraţii noştri, din Ardeal. Totdeodată s’a_ cerut mijlocirea guvernului pe lângă împăratul Austro-Uhgariei, ca să le îmbunătăţească soarta.
In Bucureşti este o societate numită «Liga Naţională», care are frumosul scop. de a veni în ajutorul Românilor de pretutindeni.
Zilele trecute s’a făcut alegerea comitetului său pe anul acesta. Au fost aleşi:
D-nii I. Slavici, Petre Liciu, Şt. Lambru, Nic. Mircea, dr. Ştefan Bogdan, Ion Şcurtu şi Ştefan Popp.
Preşedinte e d-1 I. Slavici; secretar dr. Şţefan Bogdan.
Emanoil Kretzulescu, ministru al ţării în Străinătate a încetat- din vieaţă. înmormântarea rămăşiţelor sale pământeşti a avut loc la 23 Noemvrie.
Pedepse pentru călătorii fără bilete de cale ferată.
Se va supune aprobărei M. S. Regelui un proiect de lege pentru pedepsirea călătorilor cari se sustrag dela plata taxei de călătorie- pe căile ferate, precum şi a funcţionarilor însărcinaţ1 cu controlul, cari ar îndrăzni să facă gheşeftari în această privinţă.
Inaugurarea localului şcoalei din Măcin.
I
Alegerea dela liga culturală.
Moartea lui Emanoil Kretzulescu.

www.dacoromaiiica.ro
222
ALBINA
Parastas pentru odihna sufletului iui Silvestru, fost episcop.
.Implini-ndu-se 7 ani .lela moartea fostului Episcop al Huşilor, Silvestru Bâlănescu, unul dintre donatorii facultăţii de teologie din Bucureşti, s’a săvârşii un paras-as la biserica RadurVodă, la care au luat parte profesorii ş; studenţii facultăţii de teologie.
■f
Pedeapsa cu moarte în Franţa.
In Camera Deputaţilor din Franţa s’a adus un proect de lege al pedepselor-Cu toate cuvântările cari s’au ţinut împotriva pedepsei cu mou •te, totuşi •aceasta a fost menţinută.
Din 531 deputaţi numai 201 au votat împotriva ei.
-ş
fioul parlament turcesc.
Aproape toţi d putaţii sunt acum aleşi. De îndată ce se vor sfârşi alegerile, parlamentul va fi convocat.
Deputaţii aflaţi acum la Ccns'.antinopol vor Invită pe sultan să deschidă parlamentul.
Arabii aleşi sunt în număr de 87. Se zice că creştinii se vor uni cu ei şi vor face opoziţie guvernului, pentru că a tăgăduit dreptul de vot beduinilor, sub pretext că sunt nomazi, deşi plătesc mari taxe,
De asemeni se mai spune că albanezii se vor alipi la arabi şi creştini. A-tunci turcii vor fi în minoritate.
Holera ia Petersburg în Rusia,
De câteva zile holera ia din nou întinderi; săptămâna trecută au fost zilnic peste 20 cazuri de holeră.
Moi ciocniri sângeroase ia Praga.
Se uepeşează din Praga că, neorânduelile s’au relnoit acolo contra germanilor. Cechii au năvălit Ia Graben unde au aşteptat pe studenţii germani şi când aceştia au sosit au fost bătuţi până la sânge.
A trebuit să vie armata.
Oraşul a fost apoi liniştit până la 6 ore seara, când s’au întâmplat naui -ciocniri cu studenţii germani.
Aceştia s’au retras apoi in cazinul lor. Mulţimea înfuriată s’a repezit atunoi contra jandarmilor. Aceştia au respins mulţimea cu lovituri de sabie. Unui băiat de 15 ani i-a despicat capul o lovitură de sabie.
Soldaţii au trebuit să iasă din nou din cazarme şi au gonit lumea de pe st rade.
Starea de asediu ia Praga.
Faţă cu turburărMe întâmplate în timpul din urmă in capitala Boemiei, guvernul a declarat stare de asediu în oraşul Praga şr în împrejurimile lui’
Prin stare de asediu se înţelege că oricine ar turbură liniştea va fi. judecat in grabă de militari şi pedepsit cu moartea.
Oraşul a fost ocupat ape’ de un regiment dc infan-eric. Liniştea s'a ros* tabilit.
www.dacaromamca.ro
Turburările Praga.
224
ALBIM A
Dicţionar ortografic al limbii române, publicat sub îngrijirea d-lui Ştefan Pop, profesor, bibliotecar-ajutor la Academia Română. Bucureşti ,, 1909, editura Librăriei Naţionale. 1 voium de VII4-231 pag. Preţul 1 leu şi 76 bani, legat
La prima vedere s’ar părea că apariţia acestui dicţionar este de prisos odată ce cu toţii ştim că in româneşte scriem aşâ cum vorbim, fonetic, şi că în sensul acesta s’a şi modif. otografia Academiei. Cine cunoaşte însă bine limba noastră ştie că sunt nenumărate cuvintele cari se pot scrie în mai multe feluri, ba chiar şi formele flexionare ale aceli îş cuvânt se scriu diferit. Aşâ bunăoară dese ori ne întrebăm : e mai bine să scriem îndoială, croială, sau îndoealâ, croeală, mângâiere ori mângâere, trebue sau trebuie; pela sau pe la; vreun, vreo, niciun, nicio sau vre un, vreo, nici un etc. ? Şi surit foarte multe cazurile când nu ştim cum să scriem cutare sau cutare vorbă. Academia Română în adevăr a publicat o broşură cuprinzând regulele ortografice şi un glosar de cuvintele a căror scriere ar fi îndoioasă, dar nu ne dă nici o lămurire în cazurile de felul celor enumărate. S’a văzut atunci necesitatea de a se întocmi un dicţionar ortografic al limbii române în care să fie lămurite toate cazurile particulare ce s’ar ivi în scriere. Deslegarea acestor diferite probleme ortografice trebuia să fie conformă cu firea limbii noastre, cu legile ei şi cu principiile cari au călăuzit Academia în stabilirea regulelor ortografice. In acest scop, pe lângă regulele date de Academie, autorul a căutat să vadă cum însăş Academia Română aplică regulele ortografice în publicaţiile ei; aceasta pentru cazurile în cari broşura Academiei nu aducea toate desluşirile. Pentru a duce la bun sfârşit această grea lucrare, care pe lângă muncă cere şi răspundere. D-l St. Pop şi-a luat de colaborator pe d-1 prof. O. Lugoşianu secretarul corector al publicaţiilor Academiei Române. Iată dar că lucrarea are toate garanţiile de a dobândi încrederea celor ce se vor sluji de dânsa şi va spune ultimul cuvânt în chestie de ortografie.
Dicţionarul cuprinde toate cuvintele uzuale, la care s’au adaus şi diferitele lor forme flexionare precum şi cele derivate. Cu modul acesta dicţionarul nu este numai un simplu îndreptar ortografic, ci şi gramatical.
Principalul scop al lucrări este ca întrebuinţarea ortografiei Academiei să fie o realitate. Astăzi fiecare scrie cum vrea, sub cuvânt că scrie fonetic; de aceea utilitatea dicţionarului este şi mai mare, pentr ică într'o puternică măsură va contribui la uniformizarea scrierii. Apariţia j cestei oărţi va aduce bune servicii nu numai celor ce au menirea să insţruească pe alţii, dar şi oricărui Român care ţine să scrie corect în limba lui. Recomandăm călduros dicţionarul, tuturor d-lor Institutori şi învăţători.
R.
Licitaţiuni.
In ziua de 5 Decemvrie a. c., orele 10 a. m., se va ţine în localul Ministerului de agricultură, serviciul^ zootecnic, precum şi la prefectura judeţului Botoşani, licitaţie publică cu oferte închise, pentru darea în întreprindere a unor construcţiuni la tamaslâcul de vaci Moldoveneştii dela Pdpăuţi (Botoşani), în valoare de 51.733 lei, 20 bani.
Amatorii a luă în întreprindere aceste lucrări pot vedea şi consultă planurile şi devizele respective, atât la Minister, serviciul zootecnic, cât şi la Prefectura de Botoşani, în toate zilele de lucru în orele de serviciu.
La 8 Decemvrie 1908, orele 10 a. m., se va ţine la Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti, a 2-a licitaţie pentru închirierea băilor după balta Verde (Slănic Prahova), în sezoanele 1909, 1910 şi 1911, cu începere dela 1 Iunie 1909.	F
Caetul de sareine se poate vedea la Eforie.
www.dacaromamca.ro
„STEflU R“
Societatea *Steaua* are de scop t lacră pentrn întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotico şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să fac# a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, Ioan Kalinderu, Membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sava Şomănescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spiru C.' Haret, Ministru, profesor universitar.— Secretar, Const. Banu, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii : Petre Gftrboviceanu, Administrator al Casei Sf-Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Ser.'inarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-,l. Dimitrescu Procopie, senator, fost Primar ai Capitalei; M. YlAăngcu, fost Ministru, profesor universitar; Oristu S. Nejroescn, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Pompiliu Eliade, pro. fesor universitar.—Cenzori, Const. Alimăueşteaiin, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescu, profesor secundar; Const. Alcxandregcn, institutor,
Hembrl însorişi şl ootlz&ţlunl plătite (urmare).
Ion Constantinescu (H. Poenari), 1 lei; I. C-tineseu (Galicea Mică), 1 leu; G. Popilian (Godeni), 1 leu; Ioan Barbu (Malu Mare), 1 leu; I. S. Voineseu, învăţ. (Corn Dolj), 1 leu; C-tin Andrescu (Căpreni-Dolj), 1 leu; Petre Stănescu (Afumaţi-Dolj), 1 leu; V. Boureanu (com. Boureni), 1 leu; ID. Florian (Foişor-Dolj), 1 leu; C. Marinescu (Murgăşeşti-Dolj), 1 leu; p. Vasilescu (Seia Finara), 1 leu; I. Predescu (Balota-Dolj), 1 leu, C. K rvulescu (Răchita-Dolj-Jiu), 1 leu; C. Săndulescu (Mosna Doljiu, 1 leu;
etre, 1 leu; D. Drrguşin (Cioroiaş, Dolj), l.leu; Th. Vâlcănescu (Glier-ceşti), 1 leu; I. Ştefănescu (Cioroiu), 1 leu; Ştef. Basilescu (Tălpaş), 1 leu; C. C- Mateescu (Sălcuţa), 1 leu; Ştef. Păunescu (Floreşti), 1 leu ; Ilie Georgescu (Rudari), 1 leu; N. C-tinescu (Tencănău), 1 leu; C-tin Cuirezu omstei-Brabeşti), 1 leu; Iosif Ianculescu (Moţăţei), 1 leu; Ion Stoenac avalu), 1 leu; N. Nichita (Fântâna-Banului), 1 leu: C. Popescu (Gui-berga), 1 leu; C. Alexandrescu (Argitoaia), 1 leu; G. Popescu (Intor-sura), 1 leu; C. Băluţeanu, (Carcea-Preajba), 1 leu; D. Mucichescu ţPo-iana-Mare), 1 leu; Ilie Marian (Tunari), 1 leu; D-tru Dinulescu (Bârzi), 1 leu; I. Georgescu (Basarabi), 1 leu; D. C-tinescu (Pleniţa), 1 leu; Sma-rad. Brădişteanu (Ţânţăreni-Dolj), 1 leu; M. Firănescu, învăţ. (GiubigO-Dolj), 1 leu; Alex. Stănculescu (Bâileşti-Dolj), 1 leu; G. Florescu (Cornu), 1 leu; Ţuculescu P. Ioan (Georocul-Mare), 1 leu; Peca Nicolae (Oarpcu), 1 leu; Ana S. lonescu (Poiana-Mare), 1 leu; Toma Bulăt (Tunari), 1 leu; I. Simniceanu (Simnicu), 1 leu ; JAlex. Ţirescu (Pleniţa), 1 leu; D. Popescu (Isvoru), 1 leu; Pr. M. Broviceanu (Muzicu-Mare), 1 leu; Elena I. D-trescu (Cârcoa-Dolj), 1 leu,
Numărul membrilor înscrişi în cursul anului 1908 este de 1800, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 6995 lei.
(Va urma In numărul viitor)•
r~ t rrv •v r1 t t t"t t-vt ▼ y ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ t	^
k A. «A. .A, A. A. AA.AAA.A.AAA.A.A.A..^A.A.A.A.A.A..AA.AA.A.A,AA..AA.A..d
www.dacoroinamca.ro
La Administraţia Revistei se găsesc de vânzare următoarele programe şi regulamente cu preţurile notate în dreptul lor:
Programa analitică pentru şcolile urbane, lei 1,20.
Programa analitică pentru şcolile rurale lei 1,20.
Programa analitică pentru şeolile normale de învăţători şi învăţătoare:..................Lei 1,20.
Regulamentul pentru administraţia interioară a ŞC. normale de învăţători şi învăţătoare : Lei 1,20. J
Regulamentul pentru aplicarea legei asupra învăţământului primar şi normal primar: Lei 0,60.
Idem idem şcoalelor primare urbane . .	0,60.
Idem idem şcoalelor primare rurale . . . 0,60.
Îndrumări pentru institutori şi învăţători privitoare la modificările aduse programei . .	0,50.
jfHE BANK OF RO UMANI A, LIMITED
Capital Lire sterline 300.000 deplin I vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bu-| sur eşti.
Comitetul central:	la Londra
]Lachlan Machlltosl Rate, „
|8. I. 0 os cheu . . . .
] Vicontele Doncannon .
IE. W. H. Barry . . .
Robert Hamilton Lang jDemetre de Fraak . .
ţP. Naville.........
| kd. Vems.........
I C. A. Stolz \ £. E. Goodwin. Censori: loan Kalindern, Demetra lloan Ghika şi Arthar Green.
^iena
Paris
Directori:
Sediul social:
Londra 7 Creat Winchesterstreet. I-Sucursala; Bucureşti,Piaţa sf. Ghecr-|ghe.
! .
3.956 688 76
„NdŢIOMdLd"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI
Capital in acţiuni întreg vărsat în aur ........ Lei 2 000.001
Fonduri de reservă compuse diu prime şi daune . .
Idem formal din capital şi alte rezerve »	1.07$.8f26l
Total In aur Leţ 7.052.531.3£ Daune plătite .... Lei _ 33.000.001
Vice-preşedinte A. Băicoiana.
Dir. general E. tlriinwald. „naţionala** asigură contra ic cediului, a «grindinei», contra riscu lui pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinaţiunile obişi uite ca : «cas de m oarte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Soc. din str Doamnei No 12, Bucureşti. Repres-generală în Buc. str. Smârdan No. 4 Agenţii în toateoraşale din ţară.
Inst. de Arte Grafice Car ol Gobl 81-sor Basidescu. Str. Doamnei 16.-22.899.
www.dacoranamca.ro