Anul XII No, 8 23 Noemvrie 1908 mSM w, U^j \ 1§p! Apare în fiecare “Duminecă COMITETUL DE IlEDACŢIE: ION KALINDERU P. Gârboviccanu | P. Dulfu M G. Coşbuc lf 0-1 P. V. Nasture V. S. Moga N. Nlcolaescu Qh. Adamescu Gr. Teodosslu /. Otescu Redaoţla şl AdmlnlflWWW daftĂrfliu£fi°C?1i\o Ba Wo* ®~ Bnonreşt! Jloua parfnmcric şi Broguerie jXnKcinaU T6MA B^ĂTUlEseU Bucureşti, calea Qrlviţel No. 146 (lângâ Gara de Nord). Bucureşti. Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrioi franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni. apă de colonia, da lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pontezi de quinquina parfumata. Oapilarine, col-cream de la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, ianolină şi tot felul de articole pentru tualete. Articole pentru menagin, ca: ceaiuri, cafea şi oaoao in sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestlâ, culori vegetale, arome şi Ssenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane ou oari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri iZackerlin», oarboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentru parchete, etc. Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pehtru ceaiuri in şi inuştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca: unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iearnă, etc. Huite specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule. Injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, so-luţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce Îndeplinesc unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora si e redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos îndepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală. Bogat asortiment de cauciucărie şi pansamente cum instrumente şi aoce-* sorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca : vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preserVative, suSpensoare, thermometre maximale cum şi alte ulensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă şl porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc. La cerere, expediază în orioe parte a Ţărei, contra ramburs, prompt şl cu preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă. (W’V./'T i ^ 62-44 www.dacaromanica.ro Anul XII. No. 8. 23 Noemvrie 1908. Albina vistă Enciclopedică Populară ,_________ |■ • «•a>m«B»ill 1b ţ»i» pa aa S | Abon'atataail ia atrtU. »« aa lai t • • » 6 luni a (un ..........ia bani J«*W aaoaalarl 1 Iau Hala. Miaţ piltţijsJUmf, B bani cuvântul, M*nu*«rip»*.i«appu>liiţ*w ■« ard. SUMARUL: România şi progresele ei.—P. Dutfu, Fiul recunoscător. — R.t Biserica din Bălteni. —De pe Domeniile Coroanei.—Cum s'a născocit focul.—Trifoiul şi pometele. — /]. Vântul, Porumbi®" .— Irimia Popescu, Mulgerea bine cliibzuită. — iiaria Dumitrescu. ScriBoare către Re-dacţie.—Bibliografie. Din ziare şi reviste : Isprava unui nebun.—Tigrul şi broasca. Cronica : Deschiderea parlamentului.—Serbarea reunirii Dobrogei la România. — Starea timpului şl a semănăturilor. — Meetinguri naţionale. — Românii din Ungaria şi votul plural. — Serbarea dela liceul Matei Basarab. — Lăptării cooperative în jurul capitalei. — Mort din pricina beţiei.— Lipsă de nutreţ în Moldova.— Un dar însemnat. — Moartea profesorului Cantilli.—Otrăvire cu leacuri băbeşti.— In chestia sfărâmării monumentului dela Blaj.-Frimirea ministrului nostru plenipotenţiar la Paris.—Boala Regelui Serbiei.— Ciocniri Bangeroase la Praga. — Pregătirile Turciei de Răsboiu. — Grecii contra alegerilor turceşti.— Suveranii Suediei la Paris. — Grozavă nenorocire pe marea Caspică.—Arderea unei mine. l/ustrapum : Biserica din Bălteni: Vederea pridvorului lateral ; — Vedere laterală. — Cap de porumbel. Goura moţată.— Mulgerea cu chibzuiala. — Cortegiul regal ducându-se la Senat.—Monumentul reunirii Dobrogei. Pagina glumeaţă: Bărbatul beţiv.—Servitorul şi stăpânul.—Nepotul isteţ.—La examen. Suplement: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 2t. România şi progresele ei. Precum fiecărui oui îi place să aibă simpatia şi încrederea vecinilor săi, tot aşa şi fiecare naţiune doreşte să fie cunoscută şi bine preţuită de celelalte naţiuni. Chiar locuitorii ţărilor mari, sunt mulţumiţi când citesc sau află că undeva la alte neamuri s’a vorbit bine despre patria lor. Cu atât mai mult trebuie să ne bucurăm noi când vedem că situaţia României este înfăţişată în cărţi ori în reviste streine cu bunăvoinţă sau măcar cu ne-părtinire, mai ales că paguba noastră cea mare este că nu suntem cunoscuţi de ajuns în ţările streine. Este deci firesc să voim ca silinţele noastre şi rezultatele dobândite de noi să fie cunoscute în cercuri cât mai largi în celelalte ţări ale lumii. O lucrare în acest scop a făcut d. Alfred Stead, consul-al României la Londra, care a publicat într’o mare revistă englezească un studiu amănunţit cu privire la situaţiunea ţării noastre. Pe vară, tot d-sa mai ţinuse o conferinţă la o societate de acolo în care asemenea arătă Englezilor cum stau lucrurile în tara noastră. Vom rezumă în paginele ce urmează spusele d-lui Stead, căci e foarte preţios şi pentru o naţiune, ca şi pentru un individ, să ştie cum judecă altul faptele sale. www.dacoromanica.ro 170 ALBINA Situaţiunea României. Dintre statele europene mai mici nici unul nu are importanţa României din punct de vedere geografic, etnic şi economic. De oarece regatul regelui Carol reprezintă singurul element statornic din sud estul Europei, până la Constantinopole, România este un factor liotărîtor în Orient, nu numai pen-trucă Românii au fost în totdeauna conscienţi de acest rol, ci pentru că sunt în stare a trage toate foloasele din situaţiunea lor geografică. Dela răsboiul ruso-turc, când România a apărut pentru întâia oară pe orizontul internaţional la 1877, România s’a desvoltat cu repeziciune şi tărie şi a dovedit că nu este inspirată de ambiţiuni şi proecte zadarnice, ci de un spirit calm şi practic; şi nu a turburat nici odată pacea care îi este ei în prima linie necesară, dând în toate circumstanţele dovadă de înţelepciune, care i-a atras încrederea tutulor statelor. Importanţa României a fost perfect fixată la 1879 de Bis-marck care a zis: «O Românie independentă va fi în totd’auna precumpănitoare în cestiunile orientale. România are 5 milioane de locuitori, dar va putea avea şi 10 milioane. Ce putere nu va fi ea atunci! Astăzi datoriile îi sunt mari; dar cu 10 milioane locuitori ce n’ar puteâ face România ! România are un mare rol de îndeplinit, dar pentru aceasta este necesar să fie înţeleaptă, prevăzătoare şi solid întemeiată». Actualmente România are o popujaţiune de 7 milioane; aşa că s’ar părea că cele zece milioane ale lui Bismarck nu sunt aşâ de departe. Trecutul României. Aceasta exprimă şi vederile tutulor statelor europene, căci România de sigur nu e un stat zidit pe nisip, ci îşi trage puterile de acum din viaţa secolelor trecute când România juca rolul de păzitoare a Europei în mijlocul naţiunilor civilizate. Istoria României este o serie de lupte pentru apărarea autonomiei şi caracterului naţional al celor două principate dela Dunăre, Moldova şi Muntenia, cari au format timp de secole întregi un zid de apărare a creştinătăţii contra inva-ziunii Turcilor şi Tătarilor. Naţiunile din Apusul Europei datoresc recunoştinţă României, căci graţie ei, care înfruntă pericolul imediat, ele puteau să se desvolte în pace. Şi în aceste conflicte şi lupte, sângele de răsboinici al soldaţilor lui Traian, strămoşii poporului român, a dovedit că nu şi a perdut puterea de viaţă. Căci www.dacoromamca.ro ALBINA 171 nu trebue să se uite că România a fost câmpul de cucerire al împăratului Traian, iar podul aruncat de acesta peste Dunăre a rămas ca un semn al moştenirii naţionale. România legătură între Orient şi Occident. România s’a desvoltat în ultimii 30 do ani după o linie de conduită bine chibznită şi este recunoscută azi ca un permanent şi important factor în cestiunile europene. Ea este cel mai spre răsărit dintre statele europene, totuşi nu poate fi îndoială că România este un stat european. Din punct de vedere geografic, România ocupă poziţiunea cea mai favorabilă din lume fiind situată exact pe drumul care leagă Vestul european cu Asia mică şi formând o linie directă cu India, iar ca grânar al Europei centrale ar deveni un membru important într’o viitoare uniune tarifară a Europei centrale. Dnr cea mai mare probă a importanţei României ca factor internaţional este învoiala care există între guvernele marilor state europene şi guvernul României. A devenit •obiceiu a se consultă Bucureştii în cestiunile europene. România şi Japonia. S’ar putea poate face aici o paralelă între România, în repedea ei desvoltare ca putere naţională modernă şi cealaltă ţară a cărei progres naţional a uimit lumea şi a întemeiat o nouă situaţie mondială — Japonia. Este o asemănare foarte curioasă între amândouă ţările. Amândouă neamurile sunt aşezate în mijlocul unor popoare cu totul deosebite; amândouă ţările au fost până acum câţiva ani ţări feodale şi în amândouă agricultura aveâ o însemnătate mult mai mare decât industria sau comerţul. In amândouă ţările aceeaş putere mare a adus rezultatele ce astăzi se vădesc lumii, aceeaş putere mare de patriotism firesc, acel foc dumnezeesc fără de care nici o naţiune nu poate speră să trăiască, necum să fie considerată. Romana se poate mândri cu faptul de a fi chemată Japonia ruropei, nume care astăzi alcătuieşte un termen de laudă şi de cinste mare. Ea a îndeplinit, în mijlocul necon-tenite; gelozii şi opuneri a Europei, multe din câte le-a îndeplinit şi libera împărăţie dela Răsăritul Extrem. Dar spre a fi drepţi, trebuie să recunoaştem că progresul României, deşi mai mic, este poate şi mai vrednic de laudă decât acel săvârşit de Japonia. Pentru un Stat mic, care eră fiecare moment împiedicat de reacţionarizinul turcesc sau de lăcomia şi de neştiinţa europeană, care se mărginiâ cu împărăţii mari, prilejurile de progrese erau mult mai puţine decât pentru împărăţia insulară a Japoniei, până la un oare care punct liberă de orice înrâurire străină. www.dacofomanica.ro 172 ALBJNA Întemeierea României moderne. «Grea a fost într’adevăr munca redeşteptării poporului român. Acei cari se sbuciumau în întunerec aproape două veacuri erau deodată chemaţi să hotărască asupra temeliei viitorului lor.Poporul şi-a exprimat atunci dorinţele lui cu înţelep-ciunepentru prezent, cu prevedere pentru viitor, şi cu bună credinţă pentru amândouă. Românii erau hotârîţi la unirea Principatelor Moldovei şi a Ţării Româneşti într’un singur Stat cu instituţiuni constituţionale, care avea să poarte de numirea de România şi, pentru ca această hotărîre să nu aibă caracterul unui simplu incident trecător, ci să rămână definitivă, această declaraţie a mai hotârît ca Suveranul României să fie ales printre membrii unei familii suverane din Europa, astfel ca el să aibă o casă şi afară din ţară, să se bucure de autoritatea şi de prestigiul ce se cuvine întemeietorului unei dinastii, şi să unească astfel prin legături de sânge România cu marea familie a Statelor europene. Aceasta a fost dorinţa obştească şi nestrămutată a poporului român.» Libertatea cultelor. Toate religiunile sunt libere în România, nefăcându-se nict o deosebire împotriva nici unei secte. Armata României. România, graţiei escelentei sale armate, se poate bucură neturburată de pace. Regele Carol a fost totdeauna un soldat şi opera sa pentru armată a dovedit nu numai dragostea^ a pentru dânsa, dar şi priceperea sa de militar; mulţumită acestei opere, tânăra Românie a putut, în 1877, să scape Rusia, câştigându-şi independenţa, şi astă-zi cu un sfert de milion de oameni pe picior de războiu şi 86.000 oameni în timp de pace, Românii sunt gata să iea o parte hotărîtoare în istoria Europei, dacă ţara şi regele ei ar cere aceasta. Moralul trupelor este atât de bun în cât atrage totdeauna admiraţiunea ataşaţilor militari străini, iar armamentul ei şi în special artileria, este la fel cu al celorlalte ţări înnain tate. Flota României. România este şi un stat maritim, având o însemnată linie de coastă pe Marea Neagră, pentru apărarea căreia are şi o mică flotă de vase de răsboiu, crucişătoare şi torpiloare. Dunărea este pentru România o cale de apă de mare importanţă comercială, formând şi hotarul ţârei despre Rusia, Ungaria, Bulgaria şi Serbia. Acest mare fluviu european este supus unui control in- www.dacoromanica.ro ALBINA 173 ternaţional. In afară de, gurile Dunărei cari se află sub controlul, unei comisiuni internaţionale, malurile au fost controlate fle de puterile individual fle neglijate cu totul. Prin crearea unei flote speciale fluviale pe Dunăre, România a dat cea mai bună asigurare că-şi ia cu seriozitate datoria de supraveghere a Dunărei de jos, adică a părţei care e coprinsă într.e cea de sub jurisdicţiunea comisiunei internaţionale şi Ungaria. Sistematica regularizare a Dunărei de Jos are o importanţă internaţională care nu poate fi trecută ,cu vederea, căci poate aduce idea unei Dunăre libere internaţionale. Stăpânirea gurilor Dunării a ajutat pe România să ajungă la poziţiunea actuală în concertul naţiunilor şi a fost o puternică impulsiune pentru progresul ţării în general. Starea financiară înfloritoare a României. Insă forţele militare şi navale nu sunt îndestulătoare ele singure să facă o naţiune puternică şi să-i dea un loc potrivit în afacerile internaţionale. Astăzi stabilitatea financiară este tot atât de indispensabilă ca şi cartuşele în timp de răsboiu. România este foarte fericită în isvoare financiare şi poziţiunea sa este solid stabilită. Veniturile statului cari în 1875 atingeau 100 milioane de fr. trec azi de 400 milioane. In timpul ultimilor 6 ani financiari au fost excedente succesive, variând între 20 şi 50 de milioane, şi cari au fost întrebuinţate la plata diferitelor lucrări publice pe-cale de construcţiune. Comerţul exterior al României e foarte înfloritor şi,. în cursul anilor în cari recolta este normală, exportările trec cu mult peste importaţiuni. Astfel în 1906 comerţul total se ridipă la cifra de 912.293.750 lei, din cari numai exportaţiunile se cifrau la 491.360.100 lei Datoria naţională a României atinge suma de 1.400.000.000 lei, adică corespunde la 200 lei, pe cap de locuitor. Cea mai mare parte a acestei sume a fost întrebuinţată pentru con-strucţiunea căilor ferate, cari au co3tat aproape 800.000.000 lei. Căile ferate ale statului produc un beneficiu net de mai mult de 31 miloane de lei, şi acest venit sporeşte în fiece an. Restul datoriei. provine din construcţiuni de drumuri, de căi, de străzi, de porturi, de lucrări publice diferite, de fortificaţiuni şi alte întreprinderi naţionale. Prosperitatea financiară a României, cu toate că în Anglia există o tendinţă de a ignoră finanţele României , este foarte remarcabilă, şi sunt destule temeiuri pentru a socoti starea financiară a României ca fiind cât se poate de mulţumitoare. Este adevărat că România a trecut prin crize financiare, dar aceasta se poate întâmplă . oricărui stat. Acuma şase ani ţara trecu printr’o asemenea www.dacoromamca.ro 174 ALBINA criză, dar fu scăpată prin inaugurarea unei stricte economii; prin reducerea cheltuelilor pentru o serie de ani şi prin alcătuirea unor budgete cu excedente, pentru ca acele excedente să fie întrebuinţate la lucrări, publice fără se facă vreun împrumut. S’au făcut multe reforme în sistemul financiar, cum este desfiinţarea accizelor şi înfiinţarea a numeroase bănci populare, care au primit o mare desvoltare şi cari sunt menite a juca un rol însemnat în rezolvarea chestiunii ţărăneşti, favorizând în chip însemnat condiţiunea •populaţiunii rurale, încurajând hărnicia şi aducându-i a ocrotire efectivă împotriva cametei. Industria petrolului. Dar" este cu desăvârşire greu a aduce un Stat la mărire şi înflo'rire numai cu agricultura ca temelie. Iată pentruce dezvoltarea marilor izvoare de petroleu ale României sunt de o importanţă capitală, căci cel mai important şi mai de valoare isvor mineral al României este petroleul. Zona de petroleu se întinde dealungul Carpaţilor şi la picioarele lbr pe o lungime de 350 mile (2) şi pe o lăţime de 12 mile. Suprafaţa totală a câmpiilor petrolifere române este astfel cal culată la 1.800.000 acre(l). După exploatările de până astăz’ se socoteşte că un acru de teren petrolifer a produ aproximativ 10.000 tone (englezeşti) de petroleu. Presupunânds după estimâţia cea mai modestă, că întinderea terenurilor producătoare de petroleu să fie numai de 600.000 acre, iar produsul unui acru să fie numai 6.500 tone, isvoarele de petroleu ale României se urcă la nu mai puţin de patru miliarde de tone, cari pe un preţ net de 12 shilingi (3) de tonă reprezintă o valoare de 2.400.000.000 livre sterling(4). In cursul celor de pe urmă patruzeci de ani, exploatarea de abia a. atins 10 milioane de tone, astfel că bogăţiile de petroleu ale României se pot privi ca nemărginite. însemnătatea petroleului românesc. Terenurile petrolifere româneşti se găsesc către regiunea Carpaţilor şi sunt aşa de bogate în cât produc 4 miliarde de tone de petrol brut pe an, ceeace reprezintă pentru aceste terenuri o valoare de 50 de miliarde de franci. In marina engleză se începe a se întrebuinţa petroleul în locul cărbunelui ca combustibil şi e de notat că portul Constanţa este situat în apropierea mai multor importante staţiuni engleze de cărbuni. România singură printre toate celelalte ţări a ştiut să 1 (1) O milă engleză = 1609,31 metri. (2) Un acru englezesc = 40 ari şi jumătate. (3) Un shiling = l,24 fr. (4) O livră sterling = 25,22 fr. www.dacaromamca.ro ALBINA 175 reziste tutulor încercărilor de acaparare a lui «Standard Oii Company» şi e de observat că guvernul românesc prin tratatul de curând încheiat cu Statele-Unite şi-a rezervat o perfectă libertate de acţiune în ce priveşte industria şi comerţul petroleului. Alte chipuri de activitate. Timpul nu-mi permite să menţionez multe alte părţi din viaţa României moderne — cum este însemnata desvoltare a industriilor ţărăneşti sub călăuzirea unor femei patriotice, liotărîte să facă ca minunatele cusături şi olarii naţionale să nu dispară. Aşi mai avea de vorbit asupra dezvoltării artistice şi literare, asupra sistemului de spitale ale Statului care este poate unic; despre minunatele privelişti ale Car-paţilor, cari vor face odată din România locul de petrecere al Europei; despre staţiunile balneare dătătoare de sănătate; despre vânătorile de urşi şi de mistreţi în codrii nemărginiţi; despre oraşele cele mari şi despre activitatea orăşenească: toate aceste sunt lucruri cari trebuesc văzute. Dar toate aceste amănunţimi, chiar acele părţi din viaţa naţională despre care am vorbit mai pe larg, nu sunt decât manifestaţiuni ale activităţii spiritului naţional român, hotărîrea patriotică a unui popor întreg de a săvârşi propria lui salvare şiuitându-se înapoi spre marele lor trecut, să ajungă la un viitor şi mai mare. Privirile Românilor sunt întoarse spre marile lor idealuri şi ei, împreună cu Ion Brătianu, cred că «locul lor este însemnat între naţiile cari alcătuesc republica Europei. Lor le incumbă să-l cucerească». România va arătă lumii că totul nu se reduce la o chestie de suprafaţă, şi că ea va fi totdeauna un mare factor moral, o putere de progres ce nu poate fi nici odată trecută cu vederea. Politica externă a României. Politica românească, în afară de câteva rari ocaziuni, nu s’a schimbat; ea a fost în totdeauna cu totul pacifică, consacrându-se dezvoltării tutulor forţelor naţiunii, progresului sub toate formele, şi a veghiat mai ales ca progresul să se realizeze respectând tratatele internaţionale şi fără a vătăma pe Vecinii săi. Care a fost şi trebue să fie rolul României în Macedonia? Mai întâiu ea trebue să convingă pe Europa că printre Bulgari, Greci şi Albanezi există în această provincie otomană o populaţiune de sânge român, frate după origine, doritoare de a se desvoltâ după geniul rasei sale, credincioasă limbei şi tradiţiunilor sale. Pe lângă aceasta, aceşti Români sunt un element de ordine, muncitori şi paşnici, şi sunt cei mai credincioşi supuşi ai sultanului. România nu urmăreşte o politică de aventuri; ea nu se www.dacaromamca.ro 176 A L BIN A lasă a fi târîtă în întreprinderi nebuneşti, însă în acelaş timp ea urmăreşte cu interes evenimentele care se desfăşoară pe graniţa sa meridională. Ea conservă o perfectă libertate de acţiune; ea este pregătită pentru ori ce întâmplare; ea aşteaptă evenimentele. Evident, în caz de revedere a tratatului de Berlin, România îşi va exprimă punctul ei de vedere şi opiniile sale, cari vor fi ascultate cu atenţiune, din cauza sacrificiilor ce regatul şi-a impus 'şi din cauza devotamentului ei pentru interesele pacifice ale Europei. Dacă s’ar ridică din nou cestiunea Dunării, România ar fi perfect justificată de a ridică vocea, de oarece ea s’a arătat capabilă de a supraveghiă Dunărea de Jos şi de a lucră împreună cu marile Puteri în coraisiunea europeană a Dunării. Dacă o conferinţă europeană are loc, reprezentanţii României vor aveâ într’însa un loc important. Dacă puterile semnatare ale tratatului de Berlin vor fi convocate singure, atunci opiniunea României va aveâ o valoare tot aşâ de mare dacă nu mai mare, decât a oricărei alte ţări. Fiul recunoscător. Un flăcău, fiul unor părinţi săraci, slujiâ într’alt sat la un ţăran. Intr’o zi după amiazi flăcăul eră pe câmp şi arâ. De-odată veni un om din satul în care locuiau părinţii lui, şi-i zise: «Ştii că părinţilor tăi le-a murit vaca?» Sluga tresări şi ochii i-se umplură de lacrămi, căci se gândiâ^la mâhnirea părinţilor săi. După ce-a ajuns acasă şi a dat boilor de mâncare, intră în odae la stăpânul său. El îi povesti nenorocirea părinţilor săi şi zise': «Dă-mi una din vacile dumitale. Ou bani nu Dot să ţi-o plătesc; dar îţi voi sluji pentru ea un an întreg». Stăpânul se învoi şi-i dete o vacă bună. Chiar în noaptea aceea vrednicul fiu duse vaca şi-o aşeză binişor în grajdul părinţilor săi, fără să le spună ceva. Dar mamă-sa, care ieşi dimineaţă pe la grajd, a priceput numaidecât cine le adusese vaca. Părinţii plânseră de bucurie şi mulţumiră lui Dumnezeu, că le-a dat un fiu aşâ de bun. (După Fr. Hofmann). P. Dulfu- --------------------- www.dacaromamca.ro ALBINA 177 Biserica din Bălteni. atul Bălteni face parte din Domeniul Coroanei Cocioc, (jud. Ilfov). Aci se găseşte o veche biserică întemeiată de maica Anghelina din neamul boerilor Cojeşti. Nu se ştie sigur anul întemeierii, dar se poate spune cu siguranţă că a fost cu vreo câtevâ zeci de ani înnaintea domniei lui Mi-haiu Viteazul. Biserica din Băiteni. (Vederea pridvorului lateral). y Prăpădită de Tătari în anul 1602, a rămas în ruină, odată cu risipirea satului, până la 1618, când moşia fu cumpărată de Du-Mitraşcu Armaşul. Atunci socrul său, marele Vornic Hrizea, ridică din nou biserica în anul 1626, întemeiă o mănăstire şi o www.dacoromauica.ro Biserica din Bălteni (Vtdere laterala). ALBINA 179 înzestră până în zilele din urmă ale vieţei sale cu sate, cu pământuri, cu vii, cu mori, cu ţigani, cu vite. Această mănăstire a trăit până în anul 1864, când s’au secularizat averile mănăstireşti. Atunci a rămas ca biserică de mir pe seama sătenilor din Bălteni. După ce moşia a trecut sub conducerea Administraţiei Domeniului Coroapei, clădirea a fost restaurată cu multă îngrijire şi cu respect pentru vechia arhitectură. „Nimic din ce mai avem dintre vechile clădiri bisericeşti — zice d. N. Iorga, — nu se poate asemănă ca dânsa. Intâiu e neobişnuit coperişul, care seînmlădie după liniile zidirii în ţesătura ei strânsă, de trainică şindrilă mărunţică, înjghebată ca o zalo... Apoi alcătuirea pniar a planului e cu totul originală. Dacă ai da în lături toate adăoşagurile de scânduri cari cuprind clopotele sau duc Ia ele, ai aveâ o frumoasă faţadă de cărămizi aparente prinse în ciment tare, gălbiu. Un pridvor cu 4 arcuri se deschide în faţă.... El urmează în şiruri de arcade la dreapta şi la stânga, cuprinzând între cei patru stâlpi groşi din fiecare parte o biserică foarte mică___ „Innăuntru biserica îngustă şi luminoasă n’are zugrăveli, straturi de var le-au acoperit sau nimicit cu totul“. Cum se vede, este un monument istoric foarte preţios şi de-aceea am luat din „Buletinul comisiunii monumentelor istorice" No. 3, notiţele ce preced precum şi ilustraţiile, cari înfăţişează o vedere a bisericii şi o parte a pridvorului lateral. -------------------------- R. UDe pe Domeniile Coroanei, Zilele trecute d-1 Ion Kalinderu a fost la Domeniul Coroanei Buşteni din Judeţul Prahova. D-sa a vizitat ca totdeauna şi biserica Domnească, presbiterul, şcoala, atelierul şcolar şi societatea economică-culturală Gh. Lazăr din localitate, interesându-se de starea lor. La presbicer s’a întreţinut cu Pârinte'e Paroh despre simţul religios al sătenilor, iar la şcoală a asistat la cursurile din toate trei diviziunile. A pus întrebări elevilor şi i-a îndemnat să fre-cnenteze regulat şcoala, s’o iubească din toată inima, căci ea are chemarea să le lumineze mintea, să Ie dea învăţătură, care uşurează munca şi ajută omului să propăşească. In urmă le-a distribuit diferite cărticele din biblioteca populară a Domeninlui Coroanei, dând şi d-lor învăţătoare câte-o gratificaţie. La societatea economică, culturală a rămas de asemenea foarte mulţumit, căci deşi sunt numai 4 ani de când a luat organizaţia actuală, această banca dispune acum de un capital de peste 100.000 lei, din care se împrumută sătenii pentru cumpărări de vite, pentru construcţii de case etc. www.dacoromamca.ro 180 ALBINA Cum s’a născocit focul. c=»=s ai toţi oamenii, fie ori cât de selbateci, tot cunosc focul şi se folosesc de el. Sunt înse unii, cari, în-||§|Ţ ţeleg bunătatea focului, le place; dacă fulgerul sau altă întâmplare aprinde vre-un copac, ştiu ce să facă spre a nu-1 mai lăsă să se piarză. Pun deci pe el lemne mereu, învălesc bine cărbunii ca să nu se stingă; dar, dacă se întâmplă această nenorocire, nu mai pot să-l aprinză prin vreun chip ceva. Multă vreme va fi fost aşa la toate popoarele şi de atunci s’a păstrat obiceiul de-a păzi cu sfinţenie jaratec să nu se stingă. Aşâ eră nu de mult la ţeranii noştri şi tot aşâ eră la Roma, unde vestalele aveau anume îndatorirea de a păzi focul sfânt în capiştea Vestei. Pedeapsa vestalej, de rând la priveghiul focului, dacă îl lăsâ să se stingă, eră moartea. La alte popoare, e , obiceiu că ţin foc viu în trestii groase, în care arde foarte încet; La Huţulii din munţii Bucovinei şi la Armânii din Pind, păstorii fac un foc primăvara într’o rădăcină groasă de copac şi-l ţin nestins până toamna. Cum a ajuns, înse oamenii străvechi a puteâ face foc după voie ? Istoria nu nb spune nimic, de oarece, descoperirea aceasta e foarte veche. Putem înse să ne facem o idee, cercetând cum îl aprind astăzi oamenii cei mai remaşi în urmă. Sunt trei, mijloacele cele mai vechi de a aţiţâ foc: Intâiu,prin frecarea a două lemne. Unii bagă o vergea într’o gaură şi freacă până se înfierbântă praful şi se aprinde. Alţii freacă par’c’ar voi să fierăstrăească o bucată de lemn cu alta. Alţii freacă, purtând un lemn pe faţa altuia, par’că ar voi să sape în el dâri sau brazde. Aşâ fac Eschimoşii, Indienii piei-roşe din «ele două Americi, Japonezii, locuitorii Madagascarului, Birroa-nii, Malezii, Australienii, locuitorii din Indiile resăritene şi din Polinezia. Nu le trebuie mai mult de jumătate de minut şi focul e gata. Al doilea chip e cu amnarul. Se află la unii Eschimoşi, la Aleutieni şi la Fuegieni. Întrebuinţau în Ioc de fier, pirită, adică fler unit cu pucioasă. Se pare că şi oamenii cei mai vechi din Europa întrebuinţau, de asemenea, amnar: cremene şi pirită. In sfârşit, la Dayacii din Borheo şi la Birmani, aflăm un fel de amnar cu aer, dar această uneltă nu pare a fi veche de tot. Prin urmare, mijlocul cel mai respândit şi, de bună seamă, şi cel mai vechiu, e aţiţarea focului prin frecare a două lemne. Cum a ajuns omul la ideea de-a face foc frecând lemne? De bană seamă a văzut că lemnele frecate între ele se înfierbântă şi chiar se înnegresc. N’a fost mare lucru să-şi fi pus pnul în www.dacoromanica.ro ALBINA 181 ;ap că, dacă ar frecă tare şi mult, s’ar şi aprinde. De altfel li ţ’a putut întâmplă să vază aprinzându-şe crengi uscate, în vreme ie furtună, când se frecau în de ele. Odată cu această descoperire, omul a scăpat de nevoea de-a jăstrâ focul aprins din întâmplare căci îl puteă aprinde după Wie ori când şi ori unde, numai să fi avut la Îndemână lemn iscat. La Greci eră basmul cu Prometeu, care a furat focul din cer şi, l-a dat oamenilor. Ca pedeapsă, tatăl zeilor, Zeus, a pus de l-#u legat cu lanţuri de aramă pe un munte, iar un vultur îi sfâşia mereu măruntaele cari creşteau la loc. In acest basm, poate trebuie să vedem păstrată amintirea că foţul cel mai vechili, pe care îl cunoşteau oamenii şi îl întrebuinţau, a fost cel datorit fulgerului. Prometeu ar fi un strămoş care, cel dintâiu, a născocit un chip de-a aţiţă foc prin dibăcia omului, fără a-1 aşteptă pe cel din cer. Focul a dat omului aşă de mare stăpânire asupra Firei, atâta de mult l-a înălţat deasupra animalelor, în cât de aceea basmul ne spune că zeii s’au supărat reu pe cel care i-a învăţat să fie asemenea lui Zeus şi să facă şi ei foc. Unii zic că omul care a găsit mijloc de-a face foc a făcut o descoperire mai greâ şi mai însemnată de cât cele mai mari descoperiri ale timpurilor nouă. Cum foarte bine zice H. Varigny în „Le Temps", vorbind de această idee a unora, descoperirea a fost foarte însemnată, dar nu aşă de grea, căci s’a făcut pe nesimţite şi băgând seamă la ce se petrecea în natură. Un cetitor al nostru, care ne împărtăşeşte că e agronom, nespuae că ar fi greşit d-na Sofia Nădejde, îndemnând să se semene tri-foiu printre pomi. Nu tăgâduim că trifoiul semănat între pomi, nu va fi cine ştie ce straşnic; dar nici n’a fost vorba de chipul cum trebuie semănat trifoiul, cultivat anume ca nutreţ, ci numai a spus câ se-mănându-1 în pomet, vom aveâ pe lângă flori peutru albine şi ceva nutreţ, aşă ca să nu se piarză locul sau să crească pe el numai buruene sau iarbă obicinuită. Dacă, înse, d-sa vrea să spuie câ trifoiul nici n’ar creşte între pomi, îi vom observă că’n pomete creşte şi iarbă şi trifoiu în voea cea bună, deşi n’o fi tocmai aşă de îmbielşugat ca’ntr’un ogor deosebit şi, deşi pe lângă rădăcinele copacilor o lipsi chiar cu totul. Trifoiul şi pometele. www.dacoromanicajo 182 ALBINA :po rumbibii. { ţPorumbieii alcătuesc adevărata trecere dela gallinaeee la pă sărele: ei fac parte în adevăr şi din unele şi din altele. Pe cânt porumbieii se apropie de gallinaeee prin felul ciocului, al ster nului şi al guşei, ei se apropie de păsărele prin formele lor elegante, firea lor liniştită şi prin totalitatea obiceiurilor. Ca şi păsărelele, porumbieii trăesc părechi. Bărbatul şi femei. lucrează împreună la construirea cuibului şi împărtăşesc grijile clocitului şi creşlerei puilor. Cap de porumbiel. Porumbieii se nasc obişnuit în număr de doi, din care, fapt foarte curios, e mai des un bărbat şi o femelă. Ei nu părăsesc cuibul decât atunci, când au căpătat destulă putere spre a sbură eu propriile lor aripi. In primele zile ale existenţei lor, puii de porumbei nu primesc hrană decât un fel de cocă, pe care le-o fac şi le-o dau părinţii în cioc. Dar după câte-va zile, tatăl sau mama le vâră în cioc alimentele ce au să le înghiţă şi ast-fel porumbieii cresc. Când s’au desvoltat în deajuns, se întrunesc cu cei mari şi toţi împreună se duc în cete mari în căutarea unei clime mai dulci sau a unei hrane mai îndestulătoare. Plecarea se face obişnuit primăvara. Ceea ce se deosebeşte pe porumbiei de adevăratele gallinaeee, este faptul că ei au degetul cel mare aşezat la nivelul celorlalte degete şi că prin urmare pormbieii pot să se agaţe pe arbori, sau mai bine să cuprindă între degetele dela picioare ramurile subţiri ale arborilor. Mai toţi porumbieii îşi petrec viaţa pe arbori. Hrana lor se compune din grăunţe, boabe şi fructe şi uneori din insecte şi chiar din melcuşori mici. Carnea lor, în genere bană, capătă la unele specii un gust deosebit. Astfel porumbeii intră în mare parte în alimentaţia publică, fie ca animale domestice, fie ca vânat. Porumbieii sunt vânaţi mai cu seamă în timpul trecerii lor. De şi sborul lor este sgomotos şi prezintă chiar o aparenţă de greutate, este însă uşor şi foarte susţinut, până la gradul în cât se văd porumbiei săvârşind în câte-va ore călătorii de o lungime surprizătoare. * * * www.dacaramamca.ro ALBINA 183 Oamenii de ştiinţă deosebesc cinci familii de porumbiei; noi vom vorbi aci numai despre cele mai însemnate. Familia Colombigallinelor. Din această familie fac parte un număr de păsări, care având în deobşte formele porumbieilor, conservă încă obiceiurile gallinaceelor: de acolo le-a venit numele de Colo mbi-g aline. Păsările acestea trăesc toată vremea pe pământ, acolo îşi fac cuibul şi nu se aşează pe arbori decât pentru noapte sau ca să se apere de o primejdie oare-care. Ele aleargă foarte bine, dar sboară foarte rău şi obişnuit le place să şează într’un loc. Această familie cuprinde un foarte mare număr de specii, răspândite în America centrală şi meridională, în insulele oceanului Indian şi într’o mare parte a Africei. Goura moţată. Limitele restrânse ale revistei nu ne permit a examinâ toate speciile, voiu citâ numai pe cea mai însemnată specie şi anume pe Goura jnoţată foarte cunoscută în Noua Guinee şi în insulele Moluce. Ea este aproape cât un’curcan de mare şi e foarte căutată pentru calitatea cărnei sale. Locuitorii din insula Java o cresc prin curţile lor. (Va urmă). fl. Vântul. Profesor. www.dacoromanica.ro 184 ALBINA Mulgerea bine chibzuită. Când vacile sau bivoliţele se mulg în grajd, se va îngriji a fi mare curăţenie în grajd şi aerul din el primenit. In timpul mulgerii nu li se va da hrană, orânduindu se lucrurile astfel ca tainul să-l ia după mulgere. Laptele îndată ce este muls, se va scoate afară din grajd, pentru a nu căpătă vreun miros urîfc. Mulgerea trebue să se facă ast-fel: omul ce mulge apucă ţâţa dela rădăcină, între degetul arătător şi degetul cei mare, strângând’o; închide şi strânge apoi treptat celelalte trei degete începând cu mijlociul; după aceea se slăbeşte strângerea, şi se urmează apoi din nou după cum s’a zis. Mulgerea se va începe cu ţâţele din dreapta, apoi cu cele din stânga, urmându-se astfel până ce nu mai curge lapte din ele. Se prinde apoi între mâini sferturile din dreapta apăsând pe ele şi scoborând în acelaş timp mâinele spre ţâţe. Se face dar pe uger un fel de tras de sus în jos; aceiaşi treabă se face şi asupra părţii stângi a ugerului. După aceea se apucă cu fiecare mână ţâţele din dreapta şi se împinge în sus, lăsându-se apoi de odată şi repede slobode, repetându-se această mişcare de trei ori şi aşa se imitează zbătăele viţelului pe care le face cu botul când suge. După ce mulgem laptele din aceste ţâţe, se urmează la fel cu ţâţele din partea stângă. Laptele încetând, întindem mâinile şi strângem între ele jumătatea din înainte a ugerului lăsându-le către ţâţe. Se face această mişcare de tragere de trei ori, după care săltăm ţâţele în uger, sbatem, apoi se mulge laptele ce s’a mai adunat în ele. Se practică la fel asupra ugerului şi ţâţelor din dărăt. Se repetă apoi încă odată această lucrare asupra fiecărei jumătăţi a ugerului. Pentru a termină mulsul, se mai apucă ţâţele www.dacaramamcaj'o ALBINA 185 din dreapta şi se împing în sus, scoţându-se laptele din ele după fiecare zbatere, tot aşa urmându-se şi cu ţâţele din stânga. Apoi se mai trage deosebit fiecare sfert al ugerului, storcându-se laptele din ţâţele lor. Mulgerea cu chibzuială. Oamenii cu carte şi crescători de animale din alte ţări, au dovedit că mulgerea făcută în chipul cum s’a arătat, este folositoare atât vitei cât proprietarului ei: Vita nu rămâne în uger cu lapte vechiu care să o- supere : iar gospodarul profită de tot laptele ei şi de toate părţile lui bune, laptele fiind mai gras, mai gustos. Irimia Popescu Medic veterinar' —==^6>6@;<$ Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministru al Afacerilor Străine, D. A. Slurdza. Ministrul Cultelor şi Instrucţiune)', Spiru C. Haret. Ministrul de Interne, loan I. C. Brătianu. Ministrul Industriei şi Comerţului, Al. G. Bjuvara. Ministrul Finanţelor, E. Costinescu. Ministrul Agriculturii şi Domeniilor, Anton Carp. Ministrul Justiţiei, Toma Stelian. Ministrul Lucrările Publice, V. G. Morţun. Ministrul Râsboiului, General Al. Averescu. Serbarea reunirii Dobrogei cu România. In ziua de 14 Noemvrie s’au împlinit 30 de ani de când Dobrogea a trecut din nou sub stăpâniroa ţării româneşti, cum fusese în veacuri trecute. Serbări mari s’au dat în Tulcea şi în alte oraşe dobrogene. Multă lume, s’a adunat. S’au ţinut cuvântări în cari s’au arătat însemnătatea www.dacoromanica.ro ALBINA 191 zilei. Ni se comunică din Tulceacăofrumoasăsărbătoare s’a ţinut in sala Ai-vazian. Acolo a vorbit d-1 Timuş, directorul liceului, d-1 Secaşanu, profe- Monumentul comemorativ al reunirii Dobrogei (Tulcea). sor; elevii au declamat poezii patriotice şi au cântat cântece naţionale^ Locuitorii şi elevii s’au dus la monumentul reunirii Dobrogei şi au depus coroane. Starea timpului şi a semănătorilor. Nemţu — De la 18 Noemvrie timpul a fost frumos cu mare ger îa primele zile, iar în celelalte zile cu moină, începând a se topi zăpada.. Din cauza secetei din vara trecută, locuitorii au puţin porumb pentru hrană şi puţin nutreţ pentru vitele lor, neputând să le ajungă până în primă-vara viitoare. Bacău. — A fost frig cu zăpadă şi ploaie. Semănăturile de toamnă se prezintă bine. Culesul porumbului, scosul din pământ al cartofilor şi sfeclelor nu s’a terminat. Constanţa. — Starea semănăturilor se menţine bine cu tot gerul ce a fost în cursul săptămânei trecute. Locuitorii se ocupă parte cu lucrul şoselelor, iar parte cu îngrijitul gospodăriei. Timpul bun însă foarte geros. In noaptea de 1 — 2 c. a căzut puţină zăpadă, A căzut ploaie. Semănăturile s’au îndreptat, nemai putându-se face arături, fiind pământul www.dacoramanica.ro 192 ALBINA ngheţat. Cele făcute de timpuriu sunt răsărite şi se prezintă bine. Culesul porumbului încă mai continuă în unele localităţi, din cauza începerei prea târziu. Dijmuitul urmează în linişte, fără nici o dificultate. Islazurile pentru păşunatul vitelor sunt bune şi acum încă se hrănesc Ia câmp; nutreţ va fi suficient. Din cauza gerului prea aspru mai toate viile nu s’au putut îngropa până acuta. Fălciu — Semănăturile de toamnă sc menţin bine. Porumbul se culege cu mare activitate, mai fiind încă mult de cules. Dela 2 — 6 timpul a fost senin si ger, dela 7 — 9 senin, ziua mai cald şi noaptea ger. Putna. — Timpul a fost foarte rece ziua, iar nopţile cu îngheţ. Din a-cestă cauză, se mai fac puţine arături şi acestea cu anevoinţă. Porumbu-rile, prea puţine mai sunt de cules şi de dijmuit. Din pricina îngheţului de timpuriu, multe din vii au rămas neîngropate. De asemenea, în câteva localităţi mari agricultorii n’au putut termină scosul sfeclelor de zahăF. Roman. — Porumbul în cea mai mare parte s’a strâns de pe câmp A mai rămas puţin de cules la arendaşi, din cauza îngheţului şi a timpului nefavorbit. Starea lui e mediocră şi în unele localităţi bună. Sfeclele pentru zahăr continuă a se transportă la fabrica de zahăr; mare parte stau in pământ şi nu se pot estrage din cauză că timpul e nefavorabil şi^ pământul îngheţat Recolta în general este mediocră şi numai în câte-va localităţi este bună. Grâul de toamnă şi rapiţa au răsărit şi sunt frumoase, fiind parte din ele acoperite cu zăpadă. Timpul a fost variabil. De trei zile e moipă, pământul se desghiaţă. La 8 c. a căzut zăpadă, care se topeşte. Meelinguri naţionale. In Târgovişte şi în Piteşti s’au ţinut Duminecă 16 Noemvrie mari adunări de popor în cari s’a vorbit despre împrejurările din ţările vecine, despre interesele ţării noastre în aceste împrejurări şi despre starea fraţilor noştri din regatul Ungariei. Românii din Ungaria şi votul plural. Fraţii noştrii din Ungaria urmează a-şi arătă nemulţumirea faţă cu proectul de lege al votului plural. Ei ţin adunări, în diferite oraşe şi se sfătuesc ce este de făcut. Cei din Arad aii trimis împăratului Austriei următoarea telegramă: Românii din comitatul Aradului, adunaţi azi la Arad în adunare poporală, protestează în contra proectului legii electorale prezintat dietei prin ministrul conte Andrassv şi acest protest al ior îl aduc la cunoştinţa Majestăţii Voastre. Ei plănuiesc să ţie o mare întrunire naţională cu delegaţi din toate ţinuturile. Până atunci deputaţii români din camera din Buda-Pesta ridică însă glasul pentru a arătă nemulţumirile poporului. Astfel a vorbit d-1 dr. Lucaci, care a declarat că proectul legii electorale «lucrează contra naţionalităţilor», Asemenea d-1 Coriolan Brediceanu a zis într’o altă şedinţă: Noi luptăm pentru apărarea naţionalităţii noastre. Dacă aceasta nu vă convine, între noi nu va fi nici odată înţelegere. N’am cerut nici odată mila ungurească. Voim o înţelegere cinstită bazată pe stima reciprocă. Serbarea dela Liceul „Matei Basarab11. Duminică 16 Noemvrie la orele 10, s’a serbat patronul liceului «Matei Basarab» din Capitală. Ou această ocazie s’a sărbătorit şi aniversarea înfiinţărei acestui liceu, care la 4 Noemvrie a. c., a împlinit 48 ani de existenţă. La această serbare, pe lângă un public numeros, au asistat foştii profesori ai liceului, corpul profesoral, domnul D. A. Teodoru secre www.dacoromanica.ro ALBI»! » 193 tar general al ministerului instrucţianei, St. Sihleanu, inspector general al învăţământului secundar şi superior, C. Ionescu, directorul învăţământului secundar, Spiridon Popescu, directorul învăţământului primar, etc. , Serbarea s’a început printr’un serviciu religios, oficiat de P. S. S. Arhiereul Calist Bârlădeanu, la biserica Lucaci. In sala de gimnastică a liceului, d-1 D. Constan'tinescu, directorul liceului a ţinut o frumoasă cuvântare, arătând însemnătatea zilei. D-sa îşi închee cuvântarea prin cuvintele «Trăiască M. S. Regele, cel ce a vegheat neîncetat pentru bunul mers al stărei culturale a ţării». Orchestra compusă din elevii liceului şi corul intonează «Imnul Regal». D. profesor Bogdan Duică a ţinut o interesantă cuvântare despre «Caracter». * D. D. A. Teodoru, secretar general al ministerului instrucţiunii, aduce mulţumiri d-lui Constantinescu pentru felul înţelept cum conduce liceul, şi arătă că şcoala are un mare rol întru desăvârşirea educaţiei culturale şi naţionale. Pe lângă cuvântări, orhestra şi corul liceului, conduse de d-1 Maestru Ghermănescu, au cântat de minune mai multe bucăţi muzicale alese. Serbarea s’a încheiat cu măreţul cor «Deşteaptă-te, Române!». Lăptarii cooperative în jurul Capitalei. Cassa băncilor populare a delegat pe d-nii controlori N.Arghir şi Petre Rădulescu să mijlocească pe lângă conducătorii băncilor populare ca să facă mai multe lăptârii în jurul Capitalei. Membrii mai multor bănci au primit cu bucurie să se întovărăşească pentru vânzarea laptelui, ouălelor şi păsărilor. In curând se vor cumpără şi maşinile şi uneltele trebuitoare acestor lăptării. Laptele şi brânzeturile se vor desface în Capitală prin federala cooperativă din calea Victoriei No. 186 din Bucureşti. Mort din pricina beţiei. Locuitorul D. D. Matei din corn. Gornetu-Cuib, jud. Prahova s’a dus zilele trecuţe în corn. Gura Vitioarei, unde a asistat la oficiarea serviciului divin. Acolo, îmbătându-se, pe când se întorcea noaptea spre casă a rătăcit prin nişte arături. Cum locurile erau desfundate de ploi, el nu a mai putut urmă drumul şi a căzut pe câmp, încetând din viaţă. Cadavrul i-a fost găsit de trecători. Nenorocitul om şi-a lăsat copiii muritori de foame. Lipsă de nutreţ în Moldova. In unele judeţe din Moldova şi mai ales în jud. Bacău se simte o mare lipsă de nutreţ. Locuitorii se văd nevoiţi să-şi vândă vitele, ne-având cu ce să le hrănească. Din această cauză, kilogramul de carne se vinde cu 25 bani şi chiar şi mai ieftin. Un dar însemnat. Prinţesa Elena Cuza, soţia domnitorului Alex. Cuza, a dăruit spitalului din P.-Neamţ suma de 10 mii lei, spre a i se aduce mai multe îmbunătăţiri. Suma a fost pusă la dispoziţia medicului primar al spitalului. Principesa a cerut ca în sala spitalului să se pună o tablă cu o inscripţie purtând numele domnitorului Alexandru Ion Cuza. Moartea prof. universitar Cantilli. La Ploeşti a încetat din vieaţă d. Iorgu Cantili, senator al colegiului I de Prahova. www.dacoromanica.ro 194 ALBINA Defunctul a fost ministru de instrucţiune publică, sub guvernul I. Brătianu, dela 25 Noemvrie 1878—10 Iulie 1879. A fost de asemenea profesor universitar. Otrăvire cu leacuri băbeşti. In loc de a cere sfatul medicilor, unii oameni se caută cu babele şi •cu vraci. De cele mai multe ori leacurile băbeşti sunt aducătoare de boală şi mai grea, şi chiar de moarte. Aşa s’a întâmplat cu sergentul de poliţie Luca Pascu din Olteniţa. Suferind de o boală urîtă, luă doftorii băbeştii. Mai zilele trecute, i-a venit ameţeală pe drum, a căzut jos şi a încetat •din vieaţă. Vraciul St. Căldăraru, care i-a dat doftorii otrăvitoare, a fost prins şi închis la poliţie. In chestia sfărâmării monumentului dela Blaj. In camera ungară dela Budapasta, d-1 deputat Iuliu Maniu a adresat ministrului de interne o interpelare în chestia sfărâmării pietrei din Câmpia Libertăţi dela Blaj, cerând să se ia măsuri pentru prinderea nelegiuiţilor, cari au zdrobit Crucea lui Avram Iancu şi Piatra Libertăţii. Primirea ministrului nostru plenipotenţiar dela Poris. D-l Alex. Em. Lahovary, a fost numit ministru din partea ţării noastre pe lângă guvernul republici franceze. D-sa, odată cu înfăţişarea scrisorilor M. Sale Regelui, pentru numirea sa şi noul post, a ţinut preşedintelui Franţei şi o cuvântare. In aceasta arată că legăturile dintre România şi sora sa mai mare, sunt din cele mai prieteneşti. D-l Armând Fallieres, preşedintele Franţei a răspuns ministrului nostru, arătând că-1 primeşte cu mulţumire ca trimis şi ministru al României. Preşedintele a mai arătat că este mişcat de simţimintele de dragoste pe care le arată Franţei poporul român şi regele şi guvernul României. Franţa ne păstrează aceleaşi simtiminte de prietenie şi de dragoste. Boala Regelui Serbiei. Unele gazete străine aduc vestea că regele Petru al Serbiei este gteu bolnav. Vestesc că zilele trecute ar fi avut un început de dambla, boală primejdioasă, mai in totdeauna. Din această pricină, regele vorbeşte cu multă greutate. Ciocniri sângeroase la Praga. In Austro-Ungaria, duşmănia între Austriaci şi popoarele de alt neam, •cum sunt Slavii, a ajuns la culme. După turburârile dela Viena şi dela Triest, se întâmplă acum altele şi mai mari în oraşul Praga. Acolo se află mulţi Ceclii (slavi). Aceştia s’au adunat mulţi şi-au bătut la 16 Noemvrie pe studenţii germani, pe profesorii lor. Cechii au spart prăvăliile germanilor, stricându-le marfa. Auaruncat jos steagurile austriece, în stigăte de Trăiască Serbia. S’au adus 3 batalioane de soldaţi şi 2000 de jandarmi, cari de-abiâ au -liniştit oraşul. Pregătirile Turciei de răsboiu. Dela Salonic, s’au expediat cantităţi uriaşe de material de răsboiu: puşti, •tunuri, muniţiuni, spre graniţa bulgară. Mai mult ca o mie de ofiţeri www.dacoroinamca.io ALBINA 195 au primit ordinul să meargă la Adrianopol. Până acum sunt aproape o sută de mii de soldaţi la graniţa bulgară De asemenea la Scopiapornesc pe fiecare zi trupe, se transportă material de răsboiu. Toată lumea din Turcia e sigură că va fi răsboiu. 20.000 de greei contra alegerilor turceşti. La Constantinopol, o mulţime de mai bine de 20 mii greci, conduşi ■de mitropolitul din Pera, s’a dus în faţa sublimei Porţi, unde era adunat consiliul de miniştri. Acesta a fost întrerupt pentru ca mareie vizir să poată primi o delegaţie a grecilor, care a cerut să hu se ţină seamă de alegerile făcute şi să se facă altele. Ministrul agriealturei, a spus delegaţiei că alegerile nu pot fi anulate pentru că Constituţia nu admite aceasta. Din această cauză Grecii, departe de a se linişti, s’au retras foarte agitaţi. Sunt temeri să nu se întâmple neorândueli mari. Suveranii Suediei la Paris. Regele şi Regina Suediei au făcut o vizita Preşedintelui republicei Franceze. Grozava nenorocire pe Marea Caspică. Pe Marea Caspică în răsăritul Rusiei, nu departe de Astrakan, s a întâmplat o nenorocire grozavă care a făcut sute de victime omeneşti. Trei sute de pescari, cari, cu tot timpul furtunos, au plecat pe mare la pescuit au fost surprinşi de un groaznic viscol, din cauza sloiurilor de ghiaţă în mijlocul cărora au fost prinse bărcile şi s’au înecat. Consiliul comunal al oraşului Astrakan, a hotărît să dea o sumă •însemnată ca ajutor pentru familiile celor înecaţi. Arderea unei mine. In minele din Pittsburg, (Pensilvania) s’a întâmplat o explozie de gaz în puţul «Marianna». E de temut că toţi lucrătorii, 275 la număr, cari se găseau în mină, au pierit, fiind-că în urma exploziunei a izbucnit un ioc grozav în mină. BIBLIOGRAFIE. — A apărut No. 377 din «Biblioteca pentru toţi» cuprinzând Moara Părăsită, roman de Sudcriiiaii, traducere de Haralamb G. Lecca. Preţul 30 Bani. A secere catalogul complect al «Bibliotecei pentru toţi» Ia Librăria editoare Leon Alcalay, Bucureşti. — Ministerul Agriculturii şi al Domeniilor a scos de sub tipar: Bibliografia economică română, Fascicula I-a, Ianuarie 1908. Aceasta publicaţiune cuprinde un repertoriu bibliografic al lucrărilor relative la ştiinţele sociale, economice şi agricole, apărut în limba română ■(sau în limbi străine) în cărţi, reviste şi ziare româneşti. Se găseşte de vânzare la principale librării cu preţul de 50 bani fascicola. Abonamentul pe an costă 6 lei. www.dacaromamca.ro 196 ALBIN V Autorii de opere economice şi sociale, precum şi de articole importante apărute în ziare şi reviste, sunt rugaţi să binevoiască a trimite Serviciului Statisticei Generale din Ministerul Agriculturei un exemplar din publicaţiunile lor, spre a figură în această bibliografie. Cărţi primite la Redacţie. Pr. V. Gh. Durac, Preotul şi Biserica. Turnu-Severin. Tip. Luiza Cuţ 1908. Broş. 19 X13- Pagini 35 (fără indic, preţului). i p1- LICITAŢIUNI ""SJ _— In ziua de 11 Decemvrie 1908 orele 10 de dimineaţă, se va tine licitaţiune cu oferte închise, în localul prefecturei judeţului Buzău şi la pepiniera Istriţa din jud. Buzău, pentru vânzas, rea a 1800 decalitri tescovină de struguri şi 150 decalitri borhot de mere aproximativ, dela pepiniera Istriţa. Această tescovină şi borhot se pot vedeâ la pepiniera sus citată, în toate zilele de lucru dela orele 9—12 şi dela 3—6. — Iu ziua de 17 Decemvrie 1908, orele 10 de dimineaţă, se va tine o a treia licitaţiune cu oferte închise în localul Ministerului Domeniilor, Direcţiunea Agriculturei, pentru - vânzarea unei cantităţi de 170 decalitri rachiu de tescovină dela depozitul Statului de vinuri din str. Luigi Cazavillan No. 9 din Bucureşti. Probele se pot vedeâ în toate zilele de lucru la sus numitul depozit, între orele 9—12 dimineaţa şi 3—6 p. m. _ — In ziua de 18 Decemvrie 1908, orele 10 de dimineaţă, se va ţine licitaţiune publică, cu oferte închise, la prefectura Roma-naţi şi Vaslui, precum şi la Ministerul de Agricultură, Direcţia Agriculturei, pentru vânzarea porumbului, recolta a. c., dela fermele model Laza şi Studina aproximativ: 35 vagoane la ferma model Studina. 10 » » Laza. Oondiţiunile de vânzare se pot vedeâ la Minister şi la prefecturile respective. — Când vrei să nu mai greşeşti, singur mus-trează-te pe tine. (lordache Qolescu). www.dacoFomanica.ro „STEflU fl‘ Societatea *Steaua» are de scop t lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şl răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe un. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, loan Knlindern, Membru al Academiei Române—Vice-preşedinte, Sa va Souninexcn, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. > pir a (J. Haret, Ministru, profesor universitar. — Secretar, Con st. Bann, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii: Petre G&rboviceanu, Administrator al Casei Sf-Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central fi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român',1. Dimitrescn Procople, senator, fost Primar al Capitalei; M. Ylftdesen, fost Ministru, profesor universitar; Crist.u S. Nesnescu, fost administrator al Casei Şeoalelor, profesor secundar; Pompiliu Eliade, pro. fesor universitar.— Cenzori. Const. Alimftncşteann, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor. Membri Însorişi şi ootlzaţlunl plătite (urmare). Locotenent Purcaru D-tru (Calea Domnească, 100), 2 lei; D-tru Bu-chotizer (Târgovişte), 2 lei; Maior Kastriş (Târgovişte), 2 lei; Căpitan ■ Thomororeanu (Târgovişte), 2 lei; Locot. Vintilâ (Târgovişte), 2 Iei; Locot. Georgescu George (Târgovişte), 2 lei; Căpitan Basarabescu (Târgovişte), 2 lei; Pr. N. Ivănceanu (Bolovani, jud. Dâmboviţa, 1 leu; Eco-. nom N. Popescu (Târgovişte), 5 lei; Pr. Petre Popescu (com. Ţâţa, jud. Dâmboviţa), 2 lei; Pr. M. Dumitrescu (corn. Vulcana Pandeli, Dâmboviţa), 2 lei; Pr. N. Diaconescu (com. Răsvad, Dâmboviţa), 2 lei; Pr. I. , D. Tomescu (com. Cobia, Dâmboviţa), 2 lei; Pr. Iosif M. Voiculescu, (com. Cândeşti, Dâmboviţa), 2 lei; Pr. Ec. Gr. Petrescu (Târgovişte), 3 lei; Pr. Ilie Aid eseu (Târgovişte), 2 lei; Pr. S. C-tinescu (Pucioasa), 2 lei; Pr. V. Dumitrăchescu (Vulcana), 2 lei; Pr. H. Tomescu (Hulubeşti), 2 lei; Pr. Iosif Popescu (com. Gheboi Măneşti), 6 lei; Pr. M. C-tinescu (com. Crovu), 5 lei; Pr. Ion M. Bănică (com. Crovu-Cobia), 2 lei; C. Alexandrescu (Craiova), 3 lei; I. C. Alexandrescu (Bucureşti), 1 leu; Maria C. Alexandrescu (Bucureşti), 1 leu; S. Mirescu (Vorvor), 1 leu; Gr. Chifulescu (Siliştea-Crucii), l leu; D. Stănescu (Moţăţei), 1 leu; V. Delliu (CetateNo. 1), 1 leu; A. Mirescu (Sălcuţa-Popşa), 1 leu; St. Nico-laescu (Risipiţi-Dolj), 1 leu; I. Stăneulescu (com. Comoşteni), 1 leu; loan Rădulescu (com. Risipiţi), 1 leu; Florea M. Popa (Siliştea-Crucii), 1 leu; Gigore Deca (Afumaţi-Amzuleşti), 1 leu; Anghel C-tinescu (Gogoşiu), 1 leu; Şt. St. Tuţescu (Catanele-Dolj), 1 leu ; Iosif Ianculescu (Cârcea-Dolj) 1 leu; I. Martin (com. Brabova), 1 leu; St. Simionescu (Galcea-Mică), 1 leu; Oprea I. Roiu. (Vlaşca), 1 leu. Numărul membrilor înscrişi în cursul anului 1908 este de 1796, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 6998 lei. (Va urma In numărul viitor). ~V www.dacoromanica.ro La Administraţia Revistei se găsesc de vânzare următoarele programe şi regulamente cu preţurile notate în dreptul lor: Programa analitică pentru şcolile urbane, lei 1,20. Programa analitică pentru şcolile rurale lei 1,20. Programa analitică pentru şcolile normale de învăţători şi învăţătoare:................Lei 1,20. Regulamentul pentru administraţia interioară a şc. normale de învăţători şi învăţătoare: Lei 1,20. Regulamentul pentru aplicarea legei asupra învăţământului primar şi normal primar: Lei 0,60. Idem idem şcoalelor primare urbane . . . 0,60. Idem idem şcoalelor primare rurale . . . 0,60. îndrumări pentru institutori şi învăţători privitoare la modificările aduse programei . . . 0,50. THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED Capital Lire sterline 300.000 deplin j vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bu-pureşti. Comitetul central: la Londra Lachlan Machlltosh Rate, „ 61. I. Goschen .... Vicontele Doncannon . tt. W. H. Barry. . . ftobert Hamilton Lang Oemetre de Frank . . P. Na viile Ud. Vernes . Directori: ^iena Paris . rc. A.stolz ' \ E. E. Goodwin. Censori: loan Kalinderu, Demetrn j(oan Ghîka şi Arthur Grecn. Sediul social: Londra 7 Creat Winchesterstreet. I Sucursala: Bucureşti, Piaţa sf. Gheor- Lei 2.000.00( Si 3.956 688 7f 1.075.842 61 „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI Capital în acţiuni întreg vărsat în aur............ Fonduri de reservă compuse din prime şi daune . . Idem format din capital şi alte rezerve _________________ Total în aur Lej 7.052.531.3t Daune plătite .... Lei 33.000.00f Vice-preşedinte A. Băicoiann. Dir. general £. Granwald. „piAŢior)ALifl“ asigură contra iu cediului, a «grindinei», contrariscu mam lui pierderii valorilor. Asigurării» | 7». pentru viaţă sunt primite în toat» rM1 combinaţiunile obişnuite ca: «cas d» { WJ moarte, supravieţuire,zestreşirentâ» I Sediul social în palatul Soe. din str f //•,] Doamnei No 12, Bucure$ti. Reprea- V r, generală în Buc. str. Smârdan'No. 4H|lf Agenţii în toateoraşele din ţară Idnst. e Arie Gratice Oarol Gobl bl-aor RasiJescufitr. Doamnei 16.— 22.831 www.dacoromamca.ro