Anul XII No. 6 9 Noemvrie 1908, Apare în fiecare duminecă .$W- COMITETUL DE REDACŢIE ION KALINDERU P. Gârbovlceanu G. Coşbuc 0-1 P. V. Năsturel V. S. Aoga N. Nlcolaescu Gh. Adamescu /. Otescu Gr. Teodosslu C. C. P.-Taşcă. Bedaoţia şl Buoureşti. ^ ^ if^t r^^rtrffW'/frri r-frri.rftto^ Koua parfumerie şi Sroguerie JKeDicinală T6MA B^ĂTULESeU Bucureşti, calea Grlvlţei No. 145 (lângă Gara de Nord), Bucureşti. i ------- Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici fran ceze, ruse, germane şi engleze;, pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomezi de quinquina parfumate. Oapilarine, col-cream de la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete. Articole pentru menagiu, ca: ceaiuri,.cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li* monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu oari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri iZackerlin», oarboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc. Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricin şi âmigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iearnă, etc. Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, eataplasme, cOaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplinesc unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să e redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos îndepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală. Bogat asortiment de cnucincăric şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticeu ca : vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, oanule, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomacha'e, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă ş4 porcelan, ochelari, foarfeci şf cleşti, etc. La cerere, expediază în orice parte a.Ţărei, contra ramburs, prompt şl cu preţurilp cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă. 62-42 www.dacoromanicajx) No. 6. 9 Noemvrie 1908 Anul XII. iiibitta Isvistă Enciclopedică populară Ml » I - Abpo stanţai In itvAln. an X«1 ( ■ ' I MW UtauiMtnl In ţar* pa i » » » eiuUaE i'j| pum«ţ..................îs bani »an«ru anunalurl 1 Iau ■» aia. MU* LUbllaltata, 5 bani tuv&nlul. Mânui ar- 1 '■ nepublliiaM aa ard. ----------------------- SUMAR Ul>: A Dulfu, Rugăciune (Poezie). — Al. Lăpădatu, De moartea lui Mihai-Vodă Viteazul. —* Dr. C /. Istrati, Rugăminte preoţilor, învăţătorilor, primarilor.O Popescu-Stănesti, Familia, natura, religiunea şi şcoala, ca factori de căpetenie în educaţiur., — /., Cele din-tâiu călătorii în văzduh la Viena.—O măsură btină împotriva scariatinei. — De pe Domeniile Coroanei. — Bibliografie. — Cronica: Aniversarea căsătoriei MM. LL. Regelui şi Reginei ; Boala 1. P. S. Mitrop-Primat; Mare foc la Ploeşti; Poetul Goga achitat; Liga culturală din Sinaia.—înarmările Serbiei; Aprinderea unei mine în Germania; Moartea împăratului Chinei.—Cărţi primite la Redacţie. Din ziare şi reviste: Pentru alungarea şi stârpirea ciorilor. — Râmele din oalele cu flori.—La matrieulant.-Isteţimea Românului şi opinca. i/ustrafiuni: Intrarea lui Mihai-Vodă în Alba-Iulia. — Culă din jud. Mehedinţi. — Culă din jud. Argeş.—Culă din jud. Vâlcea.—Culă din jud. Muscel.— Casă-Culă din jud. Mehedinţi.—Casă-Culă din jud. Vâlcea.-Casă-Culă din jud. Gorj. Pagina glumeaţă: Intre beţivi. — Păcală furios. — O datorie veche. — Intre doi mincinoşi.—Intre soţi.—Despre anotimpuri.—La judecătorul de instrucţie. Suplement: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 25. rugăciune: (Pentru şcolari). Din slava ta senină, Cerescule Privirea ţi-o coboară Spre noi cu bunătate. Şi glasul rugii noastre Ascuită-i părinteşte: Cu-a ta putere mintea Plăpândă ne-o ’ntăreşte. Şi ne ’ndreptează, Doamne, Voinţa tot spre bi; Să fim ai tăi fii vrednici, iubiţi mereu de tine. p. dulfu. -------------------------- www.dacoromamcajo 114 ALBINA De moartea luî Mihai~Yodă«Yiteazul. —1 Naraţiune istorică. — -tuţi şi fugăriţi ia Goroslău, Ungurii se opriră la Dej. Aci Sigismund cu mai marii săi ţinu sfat a-supra celor viitoare. Se hotărî ca el, împreună gu Ştefan Csâky, să treacă de grab păsurile munţilor In Moldova; Moise Săcuiul şi George Borbely cu trupele ce mai rămăsese să se coboare în părţile de jos ale ţării, dincolo de Mureş, în cetatea dela Alba-lulia, unde să rămână în observare şi defensivă până ce Sigismund şi cu Csâky vor puteâ înjghebă o nouă oaste de Moldoveni şi Turci, cu cari să vină asupra Ardealului; în sfârşit, Nobilii să se închidă în Gurghiu, aşteptând desfăşurarea evenimentelor. De aci cereau ei. la 22 August, prin mijlocirea Bistriţenilor, veşti despre soarta Clujului, care se închinase învingătorilor. Intr’adevăr, dupăce spulberă în noaptea de 3 spre 4 August ■ oastea inamică, Basta şi Mihai-Vodă rămaseră locului, la Goroslău, două zile, pentru a îngropâ pe cei morţi, pentru a judecă şi pedepsi pe cei prinşi şi pentru a hotărî rostul lucrurilor viitoare, între cari şi împărţirea trofeelor cucerite în luptă. Ca comandanţi deosebiţi ce erau, amândoi vestiră apoi a doua zi, la 4 August, împăratului Ia Fraga strălucita biruinţă din ziua trecută. In scrisoarea sa, Mihai-Vodă, solicitând ajutoare băneşti pentru întreţinerea mai departe a oştilor şi amintind slujbele şi jertfele ce făcuse şi aduse cauzei creştine, cereâ Oarecum, ca şl odinioară, să i se deâ guvernul Ardealului, ca unul ce i se cuveniâ mai mult. In acelaş timp el vesteşte răzvrătirea credincioşilor săi din Ţara-Româneascâ, răsvrătire care a-duse izgonirea lui Simeon-Vodă Movilă. La trimiterea trofeelor vechea duşmănie a lui Basta împotriva lui Mihai-Vodă, pe care Curtea împărătească îi distinsese cu mari onoruri şi care acum, din nou, prin strălucirea personalităţii sale, se ridicase deasupra pizmaşului General, se dădu pe faţă. Un început de ceartă izbucni chiar între cei doi Co-man ianţi. Căci Basta pretindeâ că lui i se cuvine, ca Comandant suprem al oştirilor, trimiterea tutulor steagurilor la Curte, deci şi a celor câştigate de trupele lui Mihai-Vodă. Dar acesta nu cedă. Astfel Secare din cei doi comandanţi trimise deosebit steagurile sale — Basta prin Tomaso Cauriolo, Mihai-Vodă prin Petre Armeanul, cari amândoi sosiră la Praga în 13 August. G sărbătoare publică avu loc la Curte cu prilejul recepţiei trofeelor dela Goroslău, cari minunară pe toţi prin frumuseţea şi scumpetea lor. Căci, cum am văzut, Sigismund împărţise oastei sale tot steaguri într’aurite şi argintate. Un ofiţer al Regelui www.dacoromamca.ro Intrarea Iui Mihai-Yodă în Alba~lulia (1 Noemvrie 1599), 116 ALBINA Saxoniei, care se află atunci la Curtea din Praga, luă cdpii după cele mai frumoase şi le duse stăpânului său. Aceste c6pii se păstrează până azi în Muzeul bibliotecii din Drezda şi între ele se poate vedeâ şi aceia a unui steag moldovenesc, pierdut în luptă de trupele pe cari Eremie Movilă se grăbise a le trimite în ajutor lui Sigismund Bâthory. După ce regulară totul pe câmpul de luptă, trimiţând tunurile cucerite la Sătmar şi trecând sub ascuţişul săbiei pe cei prinşi, oştile împărăteşti se ridicară de plecare şi se îndreptară spre Cluj. La graniţa ţării, ele fură întâmpinate de reprezentanţii acestei cetăţi, cari veniră să se închine împăratului, recoman-dându-se mărinimiei şi graţiei biruitorilor, cari, sosind în Cluj la 13 August, luară în stăpânire oraşul, impunându-i contri-buţiuni grele în bani şi natură, pe seama oştilor şi a căpeteniile sale. Clujenii obţinură în schimb cărţi prin care, în numele împăratului, li se confirmară vechile lor privilegii şi libertăţi orăşăneşti. Dar cu aceasta nu se mântuiră. Căci trupele de strânsură, atât ale lui Basta cât şi ale lui Mihai Vodă, mercenarii ce trăiau din câştigul prăzilor, so dădură la jaf ş,i la răutăţi mari. Marginile oraşului şi ţinuturile vecine fură cât se poate de ticălos prădate. în timp ce biruitorii stăteau la Cluj, relaţiunile dintre cei doi comandanţi se înăspriră mult. Căci, simţitor, iute şi deschis cum eră, Mihai-Vodă nu se pută opri de a arătă verde, cu vorbe aspre chiar, nemulţumirea sa de felul cum eră tratat faţă de Basta, care găsi în vorbele ascunse şi mincinoase, pe cari pro-tlvnicii Domnului rdmân i Ie şoptiau la urechi, tot atâtea motive de a îndreptăţi, la timpul său, făptuirea planului ascuns şi ticălos ce de pe acum urzise—peirea lui Mihai. In acest scop, văzând aplecarea haiducilor săi către „Valah(< şi temându-se de surprinderea evenimentelor, începu a-şi creşte oastea cu noui puteri, înainte chiar de a părăsi Clujul. Plecând din acest oraş, trupele împărăteşti tăbărîră pe câmpia Cristişului lângă Turda,—Basta pe malul Arieşului, Mihai cevâ mai spre miază-zi. In ziua aceia Turda luă foc. Iar cetele de mercenari, cari nu mai puteau fi ţinute în frâu, se dădură la jaf şi omor prin întreg ţinutul. Aiudul şi Alba-Iulia, pe care o părăsiră Moise Săcuiul şi George Borbely, refugiindu-se cel întâi la Făgăraş, cel al doilea la Deva, căzură pradă jefuitorilor, a căror furie se pare că nu mai cunoşteâ nici o margine. Căci cronicarii şi documentele timpului ştiu să ne povestească o întreagă serie de grozăvii, pe care le-ar fi făptuit mai ales trupele de sub povaţa lui Mibai-Vodă. Aşâ, ele ne spun~că la Alba. Iulia ar fi prădat şi pustiit palatul Principilor, ar fi distrus şi ars arhivele ţării, ar fi jefuit catedrala de cele sfinte şi ar fi profanat mormintele chiar, între cari şi pe acel al marelui erou Ioan Huniade, despre care grozavă faptă, aceleaşi cronici, ştiu să ne înşire o seamă de barbare şi tragice peripeţii .. . . Neîndoios totul e mult prea mult exagerat; dar nu e mai puţin www.dacoromamcaxo ALBINA 117 adevărat că s’a făcut mult rău şi destul de mare jaf, pagubă •şi omor. Numai cât totul, cum am spus, a fost exagerat pe urmă de cei ce aveau tot interesul să îndrăptăţească prin astfel de exagerări şi prin tot felul de calomnii nelegiuita asasinare a lui Mihai-Vodă, în seuma căruia au pus, pentru aceleaşi motive, o sumedenie de vorbe aspre, grele şi nesocotite la adresa împăratului şi a Curţii salt'. Toate aceste noi trebue însă să le primim cu rezervă. Căci dacă Mihai-Vodă a fost iute, el n’a fost nesocotit şi dacă a fost pornit spre răzbunare, el n’a fost un barbar, cum ni-1 arată protivnicii lui şi ai noştri. A voit însă ţara pentru care se luptase atât de greu şi pentru care se străduise atât de mult,—a voit Ardealul. Dar a spus-o verde şi deschis şi a cerut-o cu tărie şi stăruinţă. Căci acum, ca şi atunci când l-a cucerit pentru întâia oară, lui i se cuveniâ, ceea ce de altfel recunoscuse şi Curtea împărătească, trimiţându-i, înaintea luptei dela Mirislău, prin Pecz şi Szdkely, scrisori de întărire ca guvernator. Acest Ardeal însă-1 voiâ şi ambiţiosul Basta, care, neştiind ce va aduce viitorul, deci ce vor hotărî cei dela Curte în privinţa acestei ţări, se hotărî să-şi răpue adversarul din vreme. Veni o împrejurare care grăbi îndeplinirea acestei hotărîri. Anume, pe când cunoscuţii şi devotaţii partizani ai împăratului, Gaşpar Kornis şi Pancratie Sennyey, liberaţi din Gurghiu, unde ştim că fuseseră închişi de Csâky în ziua realegerii lui Sigi-smund Bâthory, la 3 Fevruarie. veniau spre tabăra lu Basta, oameni de-ai lui Mihai-Vodă îi atacară în cale, omorând pe cel dintâi, rănind şi prinzând pe cel de-al doilea. Auzind cele petrecute, Basta dădu poruncă lui Mihai să extrădeze pe nelegiuiţi spre pedepsire. Jicnit şi amărît, Voevodul răspunse Generalului ■că el, Mihai, prietenul împăratului, nu primeşte porunci dela Basta, care nu e decât servitor al împăratului şi că, dacă cu adevărat oamenii săi au făptuit nelegiuirea, el însuşi îi va pedepsi după cuviinţă. Răspunsul acesta de sine înţeles că trebui să turbure mult po Basta, care, atribuind Voevodului planuri pe cari însuşi le nutriâ, ii hotărî peirea, drept ce, în aşteptarea momentului prielnic făptuirii crimei, căută mijloacele şi născoci motivele. Şi le găsi atât pe unele cât şi pe altele. Mihai-Vodă, auzind că soarta familiei sale atât de scumpe şi dorite e iarăşj primejduită, nu stătu pe gânduri şi decise să plece îndată spre Făgăraş şi de acolo în Ţara-Românească, unde-1 aşteptau credincioşii săi ce izgoniseră pe Vătavul lui Zamoyski. Incunoştinţă dar pe Basta de hotărîrea sa şi-i cerb, în acest scop, ajutor. Perfidul general îi răspunse însă, că nefiind prudent să se împartă tabăra, să îngăduească până ce însuşi îi va puteâ veni în ajutor cu toată oastea. Dar Mihai-Vodă nu mai puteâ aşteptă. Hotărî deci să plece singur. Auzind aceasta, Basta înţelese că nu mai e timp de pierdut şi că trebue să lucreze repede. Chemă deci pe Mihai la sine sub cuvânt să se sfătuească asupra celor viitoare, dar cu gând www.dacoroinamcajx) 1-18 ALBINA să-l piardă. Voevodul, bănuind că poate fî cevă rău, nu merse. Atunci Basta îşi adună ofiţerii, credincioşii lui Valoni, le arată trebuinţa de a ucide pe Mihai şi le cerii sprijinul. Aceştia se învoiră bucuros şi doi dintre ei, Beauri şi Mortagne, se îmbiară a primi rolul de călăi în fruntea ucigaşilor, cari se hotărîse a fi- două roate de călăreţi Nemţi şi Valoni. Aceste se petreceau în seara zilei de 7/18 August, într’o Sâmbătă. Crima trebuiâ să se făptuească chiar în acea noapte. In acest scop se dădu poruncă ca întreaga călărime să stea gata pentru orice chemare, caşl cum ar trebui să meargă împotriva duşmanului, care, în cazul de faţă, a fi trebuit să fie trupele-adunate în jurul lui Mihai-Vodă, dacă ele n’ar fi fost mercenare-şi străine. Astfel, în revărsat de zori, Duminecă, în 8/19 August, Beauri, luându-şi câţivâ oameni, merse în tabăra lui Mihai, intră în cortul lui, spuindu-i că vine în numele călărimei valone, care-doreşte a intră în slujba Domnului român, pentru campania c& voiâsă întreprindă. Mihai-Vodă erezii vorbelor prefăcute şi mincinoase şi se bucură mult de neaşteptata ofertă. Dar în acest timp sosiră şi cele două roate de călăreţi, înconjurară cortul Voevodului şi, pe neaşteptate, rupând pânzele, năvălesc din toate părţile în lăuntru, spre marea uimire a lui Mihai şi a Căpitanului său Ludovic Râkoczy, cu care tocmai se sfătuiâ de plecare. Beauri porunci Domnului să se deâ prins. — „Da!", strigă cu disperare Mihai-Vodă, răpezindu-se la paloş. Ucigaşii însă nu-î dădură timp de mişcare. Beauri îi aruncă cu putere barda în-piept, iar două gloanţe de puşcă îl doborîră fără suflare la pământ. „Şi căzii—zice Cronica—trupul lui cel frumos ca un copaciu,. pentru că nu ştiuse, nici să împrilegise sabia lui cea iute în mâna lui cea vitează. Şi-i rămase trupul gol în pulbere aruncat. Că aşâ au lucrat pisma încă din începutul lumii, că pisma au perdut pe mulţi bărbaţi fără de vină, caşl acesta. Căci eră ajutor creştinilor şi stă tare ca un viteaz bun pentru ei, cât făcuse pe Turci de tremură de frica lui. Iar deavolul cel ce nu vrea binele neamului creştinesc, nu l-au lăsat. Ci iată că cu meşteşugurile lui au intrat prin inimele celor răi, hicleni, până-1 dederă şi morţii. Şi râmaseră creştinii, mai vârtos Ţara-Româ-nească, săraci de dânsul. Pentru aceea dar cade-se să blăstemăm toţi creştinii pe neamul unguresc, mai vârtos, căci sunt oameni rai şi hicleni din felul lor. Aşijderea şi pe Basta Giurgiu, căci au ascultat pe domnii ungureşti şi au ucis pe Mihai-Vodă fără de nici o vină. Unii ca acei să fie de trei ori anatema!“ Mihai-Vodă nu mai eră acum primejdios. După ce jeluiră tot ce găsiră în cort, călăii îi tăiară capul. Trupu-i, rămas câte vă. zile despoiat şi batjocorit în pulberea drumurilor, fu îngropat de nişte Săcui mai omenoşi în marginea unui şanţ, acolo, în Câmpia Trudei, unde deci şi azi zac, ascunse şi neştiute, mădularele scumpe ale marelui dar nefericitului Viteaz; iar www.dacoromanica.ro ALBINA 110 ■capul, purtat mai întâiu prin toată tabăra, spre încredinţare că -acel ce-1 purtase perise, fu luat de Radu Buzescu, adus în ţară la mănăstirea de ctitorie a neamului, la , lângă Târgovişte, şi înmormântat la picioarele tatălui său Pătrăşcu-Vodă cel Bun, sub lespedea, pe care credinciosul şi piosul boer pusş să sape următoarele dureroase cuvinte: Aci zace cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail marele Voevod, ce-a fost Domn Ţării-Româneşti şi Ardealului şi Moldovei. Cinstitul trup zace în Câmpii Tordei. Şi când l-au ucis Neamţii, ani au fost 7109 (=1601) în luna August 8 zilei. Această piatră o au pus jupan Radul Bu-zescul şi jupăneasa Preda. Alex. Lăpcdatu. RUGĂMINTE FĂCUTĂ Ţ - Preoţilor, învăţătorilor, primarilor, notarilor şi oricărui cărturar, bun român şi cunoscător al stării lucrurilor, din comunele noastre rurale 0) Am nevoe pentru buna întregire a lucrării ce fac asupra Culelor româneşti de mai multe desluşiri. Rog dar pe cei numiţi mai sus, să fie buni, fiecare îngrijindu-se mai întâiu de cele ce se pot află ‘ tn comuna în care sunt aşezaţi şi numai în urmă de cele ce ştiu din altă comună, în care au mai putut locul, să-mi răspundă la următoarele întrebări: Oe se înţelege acolo prin cuvântul Culă: 1. Cetate, Castel sau Turn ? 2. Culă Românească ? (vezi fotografiile No. 1—4). 3. Casă de apărare, sau casă întărită ? 4. Casă la vie, sau foişor la vie ? 5. Peatră de hotar ? 6. Pivniţă, beciu, hrubă* tainiţă, gherghir, hulă (1). Se face această rugăminte, Românilor de pretutindeni, şi presei «pre a o susţine şi răspândi. www.dacoramamcajo 120 ALBINA ascunzătoare, în care se ascundeau averile la mă, năstiri, sau case mari, în timpul răzmeriţelor sau războaelor ? 7. Comoară ? 8. Sunt în comună: Oase-culă, ca cele din alăturatele icoane ? (No. 5—7) 9. Ce înţeles au pe-acolo vorbele: gulă, culeşă, cu-listră, cubulă, cuculă ? Răspunsul ce l veţi da, vă rog a fi lămurit şi întărit cu bazme sau alte povestiri localnice; iar de va fi încă, sau de va fi fost acolo vre-o culă, să fiţi bun a o descrie, a-i da împărţeala şi mărimea precum şi istoricul ei. Vă mai rog să ne răspundeţi, ce se înţelege acolo prin următoarele vorbe: 1. Păndereţ. 2. Pătuiag. 8. Pătul. 4. Propileac sau prepeleag. 5. Foişor. 6. Cerdac, şi dacă se poate, pentru lămurire, pe lângă descriere, făceţi-rm şi o mică schiţă. Pentru trei răspunsuri, ce vor fi găsite mai bune, iau îndatorire, afară de publicarea numelui trimi-ţătorului şi a lucrării sale, în celece voiu tipări, de a le trimite şi câte un frumos dar, după firea pro-fesiunei persoanei ce-mi va răspunde. A se trimite răspunsurile, cel mult până la anul nou, la adresa: Doctor C. /. Istrati. Bucureşti. —----.>7?- — www.dacoromamca.ro Mehe- Fig. 1. Cula luF M. Săvoiu din corn. rur. Lupoaia, Vjud. dinţi, Plasa Motoul - d - s. www.dacoromamca.ro Fig. 2. Cula strămoşilor generalului C. Brătianu, din satul-Şuici, jud. Argeş, PI. Loviştea. www.dacoromanica.ro \ Fig. 3. Cula lui N. Temelie, din cum. rur. Bujorenii, jud. Vâlcea, PI. Cozia. www.dacoromamca.ro I ftt I Fig. 4 Cula din Furnicari, com. rur. Mihăeşti, jud. Muscel, PI. Nucşoara-Dâmboviţa. \ www.dacoromamca.ro Fig. 5. Casă: Culă, pe drumul dela Calopăr, jud. Mehedinţi. . Casă Culfy din jad de. Otetelişi, spre staţia Fîalş, jud. Vâlcea. www.dacoromanica.io Fig. 7. Casă-Cula, în lemn, din jud, Gorj. i,1 ■ c ■ • f i11 i ; C' ■ t'.'îl ,.oi iu www.dacoromamca.ro 128 ALBINA Familia, natura, reiigiunea si şcoala Ga factori de căpetenie in educaţiune. (Din „Le Evre des ineres“ de A. B). Scopul educaţiunii nu poate să fie ajuns decât prin conlucrarea armonică a patru factori de seamă: familia, natura,re-ligiunea şi şcoala. Lucrul de căpetenie pentru părinţi ca şi pentru învăţători, este să deosihească bine rolul educativ ce-1 aro în parte fiecare din aceşti factori şi apoi influenţa totală ce se resimte în des-voltarea educativă a copilului, când aceşti factori lucrează împreună în chip armonic. Se cunoaşte rolul ce l poate avea o mamă în educaţiunea copiilor, cât sunt în sânul familiei. Cu laptele, prin îngrijirile sale cu ajutorul regulelor de higienă şi măsurilor de curăţenie, mama veghiază la desvoltarea fizică a copilului, la bunul trai material şi în acelaş timp tot dânsa îi inspiră încă primele idei, des-coperindu-i la timpul potrivit şi exprimarea, manifestarea lor prin viul graiu, iar ca completare a rolului său îi cultivă sentimentele şi voinţa, îi formează caracterul şi îi deşteaptă conştiinţa. Ţinând socoteală de tăria primelor impresiuni ale vieţii, suntem siliţi să recunoaştem şi mai mult rolul cel mare al mamei, singura care-i în măsură de a săpâ aceste urme adânc şi trainic, şi de a influenţa în bine formarea caracterului copilului. Această influenţă însă, căreia noi îi atribuim un mare folos poate, din pricina însăşi a dragostei prea mari pe care mama o poartă fiului său, să fie ştirbită prin slăbiciune, bunătate şi prin-tr’o prea multă îngăduire. Pentruca în felul acesta educaţiunea în familie să nu ia o direcţie greşită, e nevoe ca, pe lângă influenţa aceasta a mamei să intervină o contra-influenţă icare să stabilească cumpăna, cu severitatea şi cu vigoarea necesară: aceasta se împlineşte prin intervenirea tatălui. Iată dâr primii factori ai educaţiunii, aceia pe cari noi îi înţelegem şi îi jconcre tizăm într’un singur cuvâjjt: „Familie“CtQ ochii copiluluq principiul autorităţii, comanda care cere plecare deplină, se întrupează în tatăl. E necesar şi se impune prin urmare ca tatăl să fie ascultat la cel mai mic cuvânt, la un simplu gest chiar, dacă acesta zice fiului său: „du te", fiicei sale: „fă aceasta". Dacă arătătorul său se ridică spre a ordonă tăcere sau că să întrerupă un joc sgo-motos, îndeplinirea acestui ordin trebue să fie momentană; căci această deprindere de a se supune, căpătată din vreme, prin instinct—aşa zis—devine temelia respectului. Firea întreagă se resimte în adolescenţă, în tinereţe până la maturitate, dacă vom conservă această deprindere spre respect primită în copilărie, deprindere ce nu degenerează nici odată în josnicie sau ipocrizie. www.dacoramamca.ro ALBINA 129 Când familia se compune din mai mulţi copii, cei mai în vâr-, stă, la rândul lor, exercită şi ei oarecare influenţă asupra celor mai mici; ei trebue să le insufle dragoste şi devotament pe de o parte, şi să-şi atragă supunere şi recunoştinţă pe de alta. Cât despre relaţiunile ce copiii au cu alţi copiii străini, pe care-i admit şi în casa părintească, se cere din partea părinţilor o prudenţă în cel mai mare grad; ei trebue să supravegheze de aproape pe copiii lor în alegerea acestor tovarăşi de studii şi de jocuri. Să nu se înţeleagă însă de aci că ar trebui oprite astfel de relaţiuni. Nu, fiindcă şi acestea îşi au rostul lor absolut în educaţiune. Un folos de seamă dobândit de pe urma relaţiilor cu alţi copii este că, pe deoparte li se lărgeşte cercul de idei, deprin-zându-se tot odată a şl vorbi bine; capătă aceea ce se zice „uşurinţa vorbirii", atât de necesară în vieaţă; şi pe de alta, în urma acestor relaţiuni, se desvoltă în copii spiritul de sociabilitate, prima trebuinţă a naturii omeneşti. Fără îndoială, copiii capătă noţiuni mai juŞte şi le exprimă rhai corect numai în urma raporturilor cu oamenii mai în vârstă; dar prima epocă a vieţei, copilăria, reclamă anumite dis-tracţiuni, de acelea potrivite cu vârsta, jocuri puţin obositoare. Această nu le-ar puteâ dă educatorii, căci dacă s'ar apuca să le mai imiteze pentru a corespunde cerinţelor vârstei copiilor, ar face-o aceasta cu multă stângăcie. Cum ar mai puteâ imită pe un „ călare pe băţu, fără a stârni râsul, un bătrân educator, din cel mai bun institut de educaţie??! Dealmintrelea nici respectul nu va rezistă familiarităţii care ar aduce-o după ele jocurile copilului lâ care ar luă parte şi tatăl şi mama lui. Cel mai bun lucru este că părintele dând încuviinţează copiilor, şi diferite jocuri, să le supravegheze indirect şi să le conducă fără ştirea copilului, şl fără să se amestece el perâo* nai într’ânsele.......Până acum însă astfel de atitudini şi ast^ fel de supravegheri se observă numai arareori. agă nu se uite că totul depinde de impresiunea produsă la început, şi care cu greu se şterge din sufletul copilului. In această privinţă voi cită vorbele unui tată de familie, simplu lucrător, dar om de ordine şi de dreptate, care-şi educase minunat de bine numeroşii săi copii. Cinevâ-i cerb odată lămuriri, cum de îndeplinise el această operă multiplă, fără să lipsească măcar o zi de lucru din atelierul în care-şi aveâ serviciul ? — „Nimic mai simplu, zise el. Femea mea eră însufleţită de „aceleaşi dorinţi ca şi mine, şi astfel ne fâgăduiserăm unul „altuia ca să îngrijim cât mai mult posibil să creştem bine pe „fiul nostru cel întâi născut, şi acesta apoi, la rândul său, ne-a „ajutat în educaţiunea celorlalţi fraţi şi chiar a surorilor sale". ^Tlată dar un alt mijloc pus la îndemâna familiei şi cu ajutorul căruia, mare parte din părinţi ar obţine cele mai bune re- www.dacoromamcajo 130 ALBINA zultate în educaţiunea copiilor lor: Acest mijloc este: exemplul dat de întâiul născut, fraţilor săi mai miei. II. Să trecem acum la cel de al doilea factor de căpeierie în edu-caţiune care am zis că e „natura". înţelegem prin natură totalitatea lucrurilor exterioare a celor ce ne înconjoară: înfăţişarea cerului şi a câmpiei, o dimineaţă fermecătoare, luminată de un soare mândru de primăvară, noaptea cu lumina lunii şi a stelelor; stelele, florile, animalele; în sfârşit, aceste mii de armonii naturale, al căror farmec şi măreţie se pot arătă cât de timpuriu copii'or, doşteptându-le astfel în inima sau imaginaţia lor, idei, observaţiuni, relaţii, pe care la început le vor pricepe mai puţin şi cari mai apoi se vor asooiâ pe deplin şi vor cimentâ descrierea ce li se va face despre puterea şi mărirea lui Dumnezeu. Alături de natura însufleţită, vie, stau de asemenea construc-ţiunile ridicate de om, mobilele pe cari Ie-a fabricat el, obiectele prin cari se manifestă iscusinţa sa şi cari satisfac diferitele cerinţe ale vieţii. Toate acestea de asemene sunt un isvor nesecat de exerciţii pentru dobândirea noţiunilor şi ideilor pe cari copilul să le exprime prin vorbe; sunt destule mijloace pentru formarea judecăţii şi întărirea memoriei fragedului vlăstar.... Ochiul copilului întreabă înainte ca vorba lui să poată măcar formulă o cestiune. Mama trebue să răspundă acestei întrebări adăogând tot de odată şi câte o reflexiune religioasă sau morală, bine înţeles atât cât ar puteâ înţelege fiul sau fiica lor. Mai târziu, când copilul simte trebuinţa de a cunoaşte cu exactitate unele cestiuni, când are curiozităţi care-l frământă, şi când în. interesul b nei educaţii e nevoe de a fi satisfăcut prin explicarea în amănunte, repezi, simple, lămurite, despre un nume sau o faptă, expiicaţiuni scurte şi uşor de înţeles, — atunci se va redeă şi mai bine valoarea cea mare a aceleia ce nai, numirăm al doilea factor al educaţiunii. Căci, ce e mai simplu, mai logic şi mai satisfăcător decât să-l faci pe copii să înţeleagă ziua cu razele soarelui, noaptea cu luna şi cu stelele, ploaia, vântul, mersul anotimpurilor în ordinea lor periodică; florile, semnele primăverii; fructele ce ni le da yara; strugurii- copţi de toamnă; iarna aducătoare de nin-, soare; ce e mai simplu şi mai logic decât să i lo arăţi, petoşte ? acestea în natură? Np.ţiuni adevărate, cuvinte pentru întipărirea şi apoi exprimarea lor, raţionament şi memorie, toate se formează deodată, toate se grupează în regulă, pentru a se păstră de minune în aceste tinere inte'igenţo a căror operă de repede asimilaţiune şi-a avut izvorul în Natură. ■(Va urmă', C. Popesoiu-Stălieşti. J ----og>ţj!® <:«?<=--- www.dacaromamca.ro ALBINA 131 Cele dintâiu călătorii în văzduh la Yiena. D=*=3 1783 descoperirea fraţilor Montgolfier a făcut mare vâlvă a^dat nădejdi uriaşe. Alois von Widmanstetter, un tipograf din Graz, a făcut un montgolfier şi l'a urcat, la Viena, la 5 luni după Paris, în ziua de 17 Ian. 1784. Balonul măsura din jur în prejur 232 de ţoluri (un ţol^ cent.), eră împodobit c’o logătură albă şi roşe şi cu un steag lung de 6 coţi, iarăşi alb şi roş. Mai întâiu au făcut cercare cu un balon mic, gros de 12 ţoii ca să vază în cotro Po duce vântul. L a dus spre Miază-Noapte-Resărit pân ce s’a pierdut din ochii privitorilor. Pe cel mare l-au umplut cu aer cald, timp de un ceas. Balonul, ca să nu se piarză, îl legasesă c’o funioară. A apucat tot aşa şi s’a ridicat pân la 70 de stânjeni de-asupra apei. Ploua. După amiază, fiind senin, s’a urcat pân la 250 de stânjeni şi-a stat 3A de ceas. Seara s’a urcat pân la 240 de stânjeni şi avea în el un felinar. E o gravură pe aramă, care ne arată o experienţă din astea, la care au fost faţă 1000 de inşi. Loschenkohl a publicat un caet cu figurile baloanelor, cari s’au urcat la Paris (Mongolfier, Marchizul d’Arlandes şi Pilâtre de Ro-iers, Charles şi Robert.) Ba ajunsese să povestească şi zugrăvească războaie în văzduh, călătorii felurite, etc. Societatea engleză, care avea la Viena un circ (Hyam, Price ş1 Massan) a făcut în primăvara lui 1785 baloane de taftâ, după modelul lui Charles şi Robert din Paris, umplute cu hidrogen. Un reuvoitor, înse, a spart balonul; dar tot Pau urcat. A căzut peste trei ceasuri la Laa, de unde Pa adus la Viena un vânător. Artifiţierul Stuwer a înnălţat la 6 Iulie un balon în chip de cilindru culcat, iar la capete cu părţi sferice, cuprinzînd 134.000 de picioare cubice de aer cald. Sub balon avea o corabie de lemn, în care eră o cameră lungă de 39 de picioare, lată de 13 şi înaltă de 8. Toată maşina cânterea, fără oameni şi materialul de ars, 2000 de pfunzi vienezf (1000 de klgr). aA-AjUC Î l O J.U 1 J'. Zi 1 La 6 Iulie s’a înălţat în Prater, având îfrjoorabie pe Caspar Stuwer, fiiul artifiţierului, pe Daniel Hackmillner, pe ârhitectjil Mic- > hael Schmalz şi pe Ioliann Hiller. Au întărit focul şi balonul s’a înălţat. L*au tras cu funiile in mijlocul pieţei. Acolo s’a ridicat drept în sus, s’a coborît şi iar s’a urcat de mai mulUqri. Se urcă, pe cât îi dădeau voie odgoane!©. Bucuria a fost mare că şi Nemţii au izbutit a se înalţă în văzduh. www.dacoromaiiicajx) 132 ALBINA La 25 August 1784 au putut, din întâmplare, Vienezii, să vază şi un balon slobod, căci cele de pân acuma fuseseră legate cu funii. Stuwer, dând reprezentaţie de artifiţie a voit să-şi înalţe şi balonul cu patru inşi în el. Balonul era legat c’o funie; dar vântul a rupt’o şi balonul s’a urcat slobod, foarte răpede, dar păstrându-şi echilibrul şi mergând mereu spre Mează-Noapte. Călătorii nu ştieati că s’a rupt funia. Când li s’a făcut semn să înceteze focul, l'a-u încetat şi balonul s’a scoborât. Cât pe ce să cază în Dunărea. A izbutit totuşi a cădea dincolo. Sângele rece şi curajul tânărului Stuwer şi al celoralalţi trei tovarăşi a făcut pe Vienezi să-i primească în Prater cu mare bucurie; In 1791 a venit dela Paris Blanchard în Viena, a făcut trei ■călătorii cu balonul, a câştigat bani şi, pe deasupra, numele de cetăţean de cinste al Vienei. I. 0 măsură bună împotriva scarlatinei. Prefectura judeţului Ilfov a scris administratorilor de plasă din judeţ ca să iea măsuri de apărare a copiilor şi a oamenilor în vârstă de molima zisă scar!aţină. Boala asta, care este răspândită mult se iea lesne dela om la om. De aceea trebue ca preoţii, mai ales, să arate la primărie pe toţi bolnavii dovediţi că zac de scarlatină. Tot preoţii să se lase de Obiceiul de â merge cu botezul la zi întâiu a lu nii până lâ stingerea boalei. Să privegheze ca gropile de morţi să aibă adâncimea de l1/* metru. Să mijlocească la rudele morţilor de scarlatină ca să nu mal facă pomană acestora. La pomană se strânge adesea lume multă în casa mortului, molipsită de boală, şi foarte lesne s’ar lua molima. Dacă nu se vor luă măsurile acestea, boala va seceră cu nemiluita la copii şi este păcat şi de ei, dar şi de ţara noastră, care are nevoe de braţe cât mai multe! - -- In toată ziua învaţă de la cei ce trâesc a trăi şi de la cei ce mor a muri. -- —— www.dacoromanica.ro ALBINA IBS BP Eh, DC t)c ţ>e t)omcniile Coroanei i3 J Zilele trecute, d-1 Ion Kalinderu a fost la Domeniul Coroanei Domniţa din jud. R.-Sărat. Pe lângă lucrările Domeniului, d-sa a vizitat, ca de obiceiu şi bisericile, şcoalele, primăria şi banca populară din localitate, interesându-se de starea lor şi rămânând mulţumit de progresele realizate. La şcoală a împărţit cărţi şi tablouri, iar la banca populară a felicitat pe preot, învăţători şi primar, pentru zelul cu care îşi împlinesc îndoita datorie de slujbaşi şi de călăuze ale poporului. Tot odată i-a îndemnat să urmeze înainte cu predarea cursului de adulţi, cu şezâtorile şi conferinţele despre a-gricultură, despre istoria naţională, etc. S’a interesat asemenea de starea locuitorilor, întreţinându-se cu dânşii despre păsurile lor şi povăţuindu-i să asculte de cei cari le voesc binele, să fie păstrători şi să muncească fără preget, folosind fiecare ceas. I-a îndemnat apoi să trăească în armonie, să se ajute unii pe alţii, şi să ţintească mereu înainte, întrebând pe conducători acolo unde nu se vor pricepe, şi căutând să îmbunătăţească tot mai mult agricultura şi creşterea vitelor. Intre măsurile de interes obştesc ce a luat cu această ocazie sunt : Pictarea Sf. Biserici, care s'a reparat, şi construirea la anul a unui nou local de şcoală în satul Piscu, toate pe cheltueala Administraţiei Domeniului Coroanei. ♦ XDim. ziar© şi reviste. Pentru alungarea şi stârpirea ciorilor de pe câmp, cari fac rău sămănăturilor, culegând boabele sămănate, se recomandă a se presăra săminţe otrăvite sau fărâmături de mămăligă otrăvită cu arsenic, pe câmp. Ciorile mâncând, se vor otrăvi si vor muri. Tot acest mijloc se recomandă a fi îutrebuinţat şi înpotriva şoarecilor cari fac stricăciuni în magazii. ;In deosebitele părţi ale magaziei să se pună cocoloaşe de mămăligă otrăvită cu arsenic. Şoarecii mâncând din ele, vor pieri. (•Agricultorul•) Bârnele din oalele de flori se pot îndepărtă aşâ, că udăm pământul din oale cu un fluid care se pregăteşte în modul următor: Peste frunze proaspete de nuc turnăm apă fiartă. Recindu-se apa, o turnăm în oale şi îndată vom vedea că toate râmele ies la suprafaţă, când apoi le putem îndepărtă. (tEconomia> din Caransebeş) La matriculant. (Oficiul stării civile.)—Dar ce e asta? Vrei să-l cheme pe băiatul d-tale Napoleon Machedon Biciuşca !Alt nume n-ai găsit? — Delsunt om sărac şi avere n’o să-i pot lăsa! Cel puţin să-i las un—nume mare! „ . , (*Foaia interesantă» Orăştle) ^ . - . y • . i www.dacaromamca.ro 134 ALBINA Isteţimea Românului şi opinca. Ţăranul nostru de multe ori e batjocurit şi el de neamurile străine, cu cari trăieşte împreună. Dar tot romănul e mai tare în batjocură, iar batjocura străinilor nu se prinde totdeauna. Când e foarte isteţ, Românul ştie să s’ajute repede. In 1887 un detaşament al unui batalion din regimentul 31 staţionâ la Tientişte, în Bosnia. Bosnia să mărgineşte la miază zi cu Muntenegru, la a cărui graniţă să trimit patrule pentru supravegherea contrabandiştilor şi pentrn menţinerea ordinei. lntr’o zi de iarnă din Fevruarie, pe un ger cumplit, a fost trimisă pe timp de 3 zile o astfel de patrulă de şase soldaţi (trei nemţi şi trei români) din detaşamentul amintit. Zăpada eră înaltă de un metru. A doua zi dela plecarea patrulei, unui neamţ şi Unui român li se rupe cu totul câte o talpă dela bo-conci (ghete), Şi eră un ger cumplit. Neamţul îşi leagă talpa cu sfoara, ce o aveâ la el, dar abiâ făcea doi trei paşi şi tre-i buia s’o, .lege. din nou. Românul, ajungând la o casă turcească, unde au odihnit puţin, cumpără o bucată de piele de porc sălbatec, lucru, care să găseşte în toată casa musulmană, cere o sulă şi în vreme de câtevâ clipe şi-a făcut o opincă. Din cămaşă, ce o, aveâ în borneu şi-a făcut obiele, iar din ştergar no-jlţe. Şi-a urmat apoi calea, râzând pe sub mustaţă de chinul bietului neamţ care îşi legă mereu talpa bocohciului. întorşi la Tientişte, neamţul a fost trimis la spital, căci îi degerase trei degete dela picior. A petrecut acolo vre-o două luni, îndurând dureri mari. Românul însă a fost sărbătorit d#toţi ofiţerii; iar comandantul batalionului a ordonatr ca pentru fiecare companie a batalionului să se gătească câte şase părechţ de opinci, cari să poată fi întrebuinţate la caz de nevoie. Să-şi 1 mai bată cineva joc de român şi de opinca românească! A. Ţ. (*<5azeia de Duminică ), bibliografie. P. C. Preotul C. Raiculescu din Turnu Severin, din ale cărui articole revista noastră a publicat în mai multe rânduri, a avut idea să tipărească în mici broşuri un fel de scrisori «Către eno* riaşii săi,» pe cari le împarte gratis după sfârşitul serviciului divin. Diferite chestiuni privitoare la biserică şi la cele bisericeşti la datoriile creştinilor, s. a. sunt tractate aci. Reproducem din a treiajbroşură rândurile următoare: Ce este biserica. Prin cuvântul biserică înţelegem întâiu societatea sau adunarea tuturor oamenilor, cari cred în Mântuitorul Hristos şi ţin www.dacoromaiiicajx) ALBINA 135 învăţăturile date de El; iar al doilea, prin biserică înţelegem locaşul sfânt unde auzim spunându-se atâtea învăţături folositoare şi pentru vieaţa pământească şi pentru cea de dincolo de mormânt. In biserică se găseşte voinţa lui Dumnezeu, scrisă în cărţile sfiinte, după care trebue să se conducă omul in societate spre a trăi mulţumit şi a avea dreptul ia fericirea cerească. Acolo Mântuitorul a depus învăţăturile sale dumnezeeşti, poruncind servitorilor săi, preoţi, de a ie. propovădui oamenilor. Numai la biserică credinciosul găseşte hrana spirituală, cu care-şi. hrăneşte sufletul. Biserica îmbrăţişează întreaga noastră vieaţă şi nu este întâmplare, pe care ea să n’o bmecuvinteze şi să n’o sfinţească-Imediat ce ne naştem, biserica sfinţeşte apa, spre a fi feriţi de bântuelile vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi, iar mamele noastre-spre a fi curăţite şi înarmate cu puterile perdute, în urma na-şterei. In biserică părinţii noştri ne-au dus, când eram prunci,, şi prin taina botezului ne-am împărtăşit de binecuvântare cerească,, devenind creştini şi moştenitori fericirei de veci.--Aci suntem Eecetluiţi cu sfântul mir, pentru a ni se trimite puterile Duhului fânt, în vieaţa sufletească; suntem împărtăşiţi cu sângele şi corpul Domnului, pentru sănătatea corporală şi sufletească; suntem, curăţiţi de păcatele făcute, prin taina pocăinţei (spovedania), devenind plăcuţi lui Dumnezeu. In biserică la 40 zile după naştere, suntem puşi înaintea lui Dumnezeu, spre a avea grijă de noi în. toate împrejurările vieţei. In biserică tinerii noştri îşi jură credinţă şi-şi dau mâna că vor duce o viaţă împreună, că vor împărtăşi deopotrivă bucuriile şi întristările vieţei, că-şi vor creşte copiii conform cu învăţăturile mântuitoare; iar biserica* prin glasurile preoţilor, le dă binecuvântare, intărindu-le legătura căsătoriei. La biserică credinciosul bolnav aleargă şi dobândeşte sănătate, prin taina maslului. Aci cel ce voeşte să isbândească ia dorinţele sale, vine şi înalţă rugăciuni. In biserică la timpuri de nevoe, de foamete, de secetă, de răs-boiu şi la vreme de ori-ce nenorocire, ne adunăm, cerând mila dumnezeească să ne proteaga. Aci bogatul şi săracul, stăpânul şi servitorul , boerul şi ţăranul, împăratul şi opincarul, sunt deopotrivă înaintea lui Dumnezeu şi nu se deosebesc de cât prin. bogăţia sufletului, în fapte creştineşti. Cele din urmă momente ale vieţei noastre sunt sfinţite tot de biserică, căci ea ne conduce corpurile neînsufleţite până la uşa mormântului, în sunetul clopotelor; iar după ce am trecut din. această vieaţă, nu încetează a se ruga pentru sufletele noastre.. In biserică stă nevăzut, în sfânta împărtăşire, Iisus Hristos* şi se găsesc părticele din moaştele sfinţilor, cari şi-au vărsat sângele pentru învăţătura creştină. In biserică vedem atâtea tablouri şi icoane, care ne servesc de model în fapte creştine şi de răbdare în împrejurări grele ale vieţei. Aci ni-se înfăţişează în colori tot ce s’a lucrat pentru mântuirea noastră sufletească, în cât şi cel învăţat şi cel neînvăţat poate să priceapă marea milostivire a lui Dumnezeu pentru neamul omenesc. Aci prin cântările duioase ni-se înalţă sufletul până la Dumnezeu. In biserică se oficiază sf. liturghie, în care se trece pe dinaintea ochilor noştri întreqga vieaţă pământească a Mântuitorului, şi prin, www.dacQromamca.ro ALBINA 13‘6 rugăciunile preoţilor se preface pâinea şi vinul în corpul şi sângele Domnului. Cu un cuvânt, biserica este mama noastră a tuturor, care ne ppvăţueste în orice împrejurare şi care ne împărtăşeşte puterea dumnezeească in afacerile şi lucrările noastre. Ea este corabia în care ne suim ca sa trecem cu folos şi să biruim toate valurile furtunoase ale vieţei, cari caută să ne înghiţă în orice clipă. — A apărut No. 34R din «Biblioteca pentru toţi» cuprinzând: Pentru <3o;>ii, cuvântări de Edmondo de Âmicis, traduse de d-nul A. Alexan-drescu-Dorna. Preţul 30 bani. De vânzare la Librăria Alcalin şi la toate librăriile din ţară. — A apărut «Luceafărul» No. 22 cu următrrul sumar: «I. Agârbicean», întâiul nas; «I. U. Soricu», Noapte (poezie); «G. N. Mihăilescu», Tudoraclie Nebunu (fragment);«M. Popovici >, Cântec (poezie); <1. Broşu», Miserere (poezie); «Oct-A. Tăslăuanu», Synnbve Solbalcken de Bjornson (trad); «Dări de seamă», Mar. Simionescu-Râmniceanu: Caleidoscopul lui a. Mirea. «Cronica», Scrisori din Bucovina. Apel cătră traducătorii şi editorii operelor lui Schiller şi Goethe. Socializarea conştiinţelor. Ştiri Poşta Red. — Poşta Adm. Ilustraţinui: Vederea comunei Rodna nouă. Biserica nouă din Rodna nouă. Fruntarii! oisericei nouă (din Ronda) pictat de O. Smigelschi. Primarul comunei Rodna în foişorul casei zidite de el însuşi. Interior de casă ţărănească din «Rodna nouă». Cronica. Aniversarea căsătoriei MM. LL. Regelui şi Reginei. Cu ocaziunea aniversărei căsătoriei MM. LL Regelui şi Reginei, D. P. S. Aurelian, preşedintele Senatului, a adresat Maiestăţilor Lor o telegramă de felicitare, în numele maturului corp: «In numele Senatului şi al meu, viu cu cel mai profund respect să «prezint Majestăţilor Voastre cele mai călduroase felicitări pentru aniversarea căsătoriei Majestăţilor Voastre, asigurându-Vă despre devo-«tamentul şi iubirea neţărmurită ale înaltului Corp. «Rugăm pe Cel a Tot puternic să dăruiască Majestăţilor Voastre ani -«îndelungaţi şi fericiţi pentru o mai departe înălţare a Româuiei. «Trăiască Majeslăţile Voastre! «Trăiască Dinastia! MM. LL. Regele şi Regină au binevoit a răspunde următoarele: «Regina şi Eu, recunoscători de iubirea şi devotamentul înaltului «Corp, îi mulţumim călduros pentru sentimentele exprimate,precum şi d-voastră personal.» Boala I. P. S. Mitropolitului Primat. Aflăm veşti bune despre starea sănătăţii I. P..S. Mitropolitului Primat. Operaţia ce i s’a făcut de medici i-a adus o mare uşurare. Rana aproape s’a vindecat şi nădăjduim că în curând I. P. Sfinţia Sa Mitro- www.dacaromamca.ro ALBIhA 137 politul va putea să se ocupe de trebile bisericeşti. A. S. Prinţul Carol l a vizitat, stând de vorbă ca un sfert de ceas cu I. P. Sfinţia Sa. Mare foc la Ploeşti. La 31 Octomvrie a luat foc rafineria de petrol a d-lui Sebastian Ra-dovici, aşezată în Ploeşti. Focul a nimicit întreaga clădire şi materialul, făcând o pagubă de 20.000 lei. Poetul Goga achitat. S’a judecat la Cluj procesul de presă al d-lui Octavian Goga pentru articolul «Generaţia Nouă» apărut în «Ţara noastră». Apărător a fost d. Ştefan Morariu. D. Goga, în urma apărărei demne, a fost achitat. Publicul românesc aflător în sală a primit verdictul de achitare cu mare însufleţire. Liga Culturală din Sinaia. Zilele trecute a aVut loc la Sinaia, în salonul Bibliotecei Mănăstire! locale, o întrunire generală cu scopul reînfiinţăm Ligei Culturale. Au luat parte o sută de persoane. S’a propus întocmirea unui comitet care s’a compus după aprobarea întregei asistenţe, alegându-se : Preşedinte de onoare: d. Nicoiae lorga. Preşedinte activ: G. Mano-lescu, primarul local. Vice-preşedinţi d-nii Stănescu, directorul şcoalei Carmert-Sylva şi Iosif Sangeorgian, inginer silvic. Membri: Prea Sfinţia Sa Arhimandritul Nifon, superiorul Sfintei monastiri din Sinaia, d-nii Ion Luncan, revizor şcolar, C. Ionescu dr. veterinar, Iosif Vaida, Gheor-ghe Matheescu, C. B. Rădulescu, poliţaiu, casier preotul paroh Gr. Teo-dorescu, secretar d. Gh. Dem. Mugur. Inaugurarea Ligei va aveâ loc în zilele Crăciuuului. Înarmările Serbiei. Guvernul auâtriaC a scris celui din Londra, Paris şi Petersburg că Sârbii se înarmează necontenit. Acum ei au sub arme un număr de soldaţi de 4 ori mai mare decât la începutul luni: Octomvrie. Cu deosebire se înrolează în oaste soldaţi de bună voie. Studenţii au, format o-legiune separată «Prinţul George». Aprinderea unei mine de cărbuni în Germania. O mină de cărbuni din localitatea Hamm (Germania) s’a aprins din pricina gazelor. Şi-au găsit moartea în fundul minei peste 300 de lucrători. De abia s’au putut scoate 36 greu răniţi. Pentru stingerea focului au dat ajutor pompierii. Focul întinzându-se, s’a abătut apa unui râu care va curge mai multe zile înăuntru. După ce focul se va stinge, apa^ se va sooate afară, şi alţi lucrători, vor începe să sape în fundul minei Moartea împăratului Chinei. ""Tn răsăritul depărtat se află marea ţară a Chinei, pe unde trăesc oamenii de rasă galbenă. împăratul Chinei a murit zilele trecute, asemenea şi împărăteasa, despre care se vorbeşte că ar fi fost otrăvea. De mul tă vreme împăratul trăiâ foarte rău cu mama sa, care ajunsese sâ-1 ţină prizonier în palat, pe el stăpânitorul a câtorva sute de milioaue de sujduşL Cărţi primite la-Redacţie. — C. Miile, Letopisiti. Buc. Tip. Adevărul 1908. Volum 12X19, pag VIII +261. — D. Nicolau, Iu chestiunea dreptului de succesiune al farmaciilor. Buc. Tip. Speranţa. 1908 Broş. 23X15 PS- 22. www.dacoramamca.ro 138 ALBINA Pajiria glumeaţă. Intre beţivi. — Pentru ce bei vinul cu un paiu ? — Pentru că am jurat nevestii să nu duc paharul la gură şi mă ţiu de făgăduială. % * Păcală e furios şi istoriseşte unui prieten al său motivul. — Inchipueşte-ţi că eri, pe când mă plimbam liniştit pe drum, mă pomenesc cu un picior în mijloc. Mă întorc şi văz pe unul care fuge din toate puterile şi pe care mi e cu neputinţă să-l recunosc, pentru că eră departe. — Aşa că? — Azi dimineaţă, pe când iar eram pe stradă, mă pomenesc cu un alt picior tot acolo. Mă ’ntorc şi văz pe unul care fuge din toate puterile. Totuşi de astă-dată l-am recunoscut. — Cine eră ? — Tot ăl de eri! * * * — A, Vasilache, ce bine că te’ntîlnii, că să-ţi plătesc o datorie veche. — O uitasem cu totul. — Tii, de ce nu-mi spuseşi măi naînte! * * * Intre doi mincinoşi. — Ai văzut ce deştept e câinele căpitanului ? Eri, la inspecţie, căpitanul îşi uitase batista acasă şi, la un simplu semn al stăpânului său, se duse s’o aducă... — Negreşit!.... Am văzut şi eu când câinele puneâ cheia în gura broaştei. * * Intre soţi. El. —Dar, dragă nevastă, trebue să ştii bine că noi nu suntem în stare ca să putem aveâ o trăsură. Ea — Ştiu; dar vream numai să conving pe mofturoasa aia de cucoana Tincuţa caşi noi putem face lux fără să avem mijloace cum face ea mereu. * * Prostescu vorbeşte despre anotimpuri. Cât de rău sunt organizate! Iacă, de pildă, frigul, care vine iarna, tocmai când^ avem nevoie de puţină căldură, —iar căldura ne vine vara, când puţină răcoare ne-ar prinde atât de bine!!. * * * Judecătorul de instrucţie zice unui inculpat: * Precedentele d-tale sunt de plâns, ai mai fost condamnat de eateva ori... * d;le judecător, ce tot spui!... Condamnările astea au"fost an provincie. www.dacoromanicajx) ALBINA ' 1^9 INFORMAŢIUNI — Mişcarea târgului derâmatori dela Turnu Severin pe timpul dela 1—15 Octomvrie 1908: Aflaţi 494, intraţi 505. Total 999. Eşiţi 5, rămaşi graşi 994. Totalul 994. Starea sanitară bună. Preţul pe Kgr. după scăderea vieţei lei 1. Rasa râmătorilor, Mangaliţă. — Direcţiunea primei societăţi de Credit Funciar Român din Bucureşti, aduce la cunoştinţa publică că plata cuponului de 1 Ianuarie 1909, de la scrisurile funciare rurale 4% şi 5°/o* precum şi plata scrisurilor eşite la sorţi la tragerea din 16/29 Octomvrie a. c., se va face cu începere de Luni, 3/16 Noemvrie a. c. — Librăria editoare Leon Alcalay din Bucureşti, trimite gratis şi franco, după cerere, Noul Catalog: complect ce l-a publicat de curând cu mai toate cărţile literare: Romane, Poesii, Teatru, Nuvele, Cărţi de Istorie, Artă, Ştiinţă, Pedagogie, cărţi de utilitate practică, etc. Xjicitsi ■ţi urni. Eforia Spitalelor civile va vinde de veci prin licitaţie publica .toate locurile sale rurale cari sunt înfundate între propietâţi. streine. Licitaţiile se vor ţine la Prefecturile jui. respective pentru toate locurile dintr’un judeţ, în zilele arăt 1,50 cj Pentru studiul limbei greacă» Bucăţi alese din sf. Ioan Crisostomul, cu note explic., de I. Valaori, pof. 1,75 Bucăţi alese din sf. Grigore din Naziauz » » » 1,60 2. Din biblioteca pedagogică. Didactica Magna, de 1. Arnos Comenius, trad. de P. Gârboviceanu prof. 1,50 Introducerea în pedagogia lui Herbart, trad. de d-1 G. Coşbuc 1,00 Câteva idei asupra educaţiei, trad. după Iohn Loche, de G. Coşbuc 1,00 3. Diverse scrieri. Contabilitatea băncilor popul., de G. Dumitrescu Bumbeşti şi Popescu, 2,50 Doritorii de a cumpără asemenea cărţi vor trebui să depună preţul lor pe seama Cassei Şcoalelor la una din administraţiilef iuanciare ale Statului, iar recipisa o va înainta şefului depozitului ae material didactic, str. Israelită No. 3, de unde va primi cărţile. 1—6 —-----!& «?stOsaT" CĂRŢI BUNe Suntem des întrebaţi asupra cărţilor ce s’ar puteă consultă în chestiuni de agricultură. Recomandăm d-ior învăţători cartea d-iui N. Popovici-Lupa, asupra agricuiturei, scrisă d n iniţiativa Ministerului instrucţiei şi Cultelor, unde vor găsi îndrumări preţioase în cultivarea pământurilor şcolare, cum şi cartea d-iui Haşeganu, publicată de societatea «Steaua», pentru cultura zarzavaturilor. fF. QL=, POŞTA ADMINISTRAŢIEI 1 I. A. Petrescu, Galeş. — Pc anul al XII veţi trimete numai lei 6.50. www.dacaramanica.ro „STERO A‘ Societatea * Steaua* are de scop * lucra pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, Ioan Kaliuderu, Membrii al Academiei Române.— Vicepreşedinte, Sava Şoinăucscu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. {Spiru C. Haret, Ministru, profesor umver• sitar. — Secretar, Const. Banii, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii \ Petre Gârbovicenuu. Administrator al Casei Sf-Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; I. Dimitrescu Procopîe, sena,tor, fost Primar al Capitalei; M. Vlildescu, fost Ministru, profesor universitar, Trista S. Netroescn, fost ad-m inistrator al Casei Şcoaielor, profesor secundar; Pompiliu Elinele, pro. fes or universitarCenzori. Const. Alimăneşîennn, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescu, profesor secundar: Consl. Alexandrescn, institutor. JHembrl Însorişi şi cotizaţluni plătite (urmare). Chiriac Miliăilescu (Banca Naţională, Caracal), 2 lei; Ioan Georgescu, învăţ. (Dobroteşti, ;jud. Roman), 1 leu; Petru Rădulescu, revizor şcolar (Caracal), 2 lei; Căpitan I. Pauiian, revizor militar (Caracal), 2 lei; Titu Colţescu (Banca Comerţului, Caracal), 2 lei; Creditul ;omercial (Caracal), 5 lei; Aug. Crainic (str. Călăraşilor, Tg.-Jiu), 2 lei; I. B. Vlă-descu (str. Unirii, Tg.-Jiu), 2 lei; I. I. Căprescu (str. Unirii, Tg.-Jiu), 2 iei; Stelian Sterescu (str. Jiului No. 3, Tg.-Jiu), 2 lei; Ioan Banciu (Gimnaziul din Tg.-Jiu), 2 lei; G. C. ArJeleanu (Calea Victoriei 119, Tg.-Jiu). 2 lei; Liviu P- Radu (str. Ferendari No. 3, Tg.-Jiu), 2 lei; Tiberiu Po-pescu (Calea Victoriei, Tg.-Jiu), 2 lei; G. Hristokf (Gimnaziul din Tg.-Jiu), 2 lei; D N. Morănescu (Gimnaziul din Tg.-Jiu), 2 lei; Econom I. Anto-novici (Bârlad), 2 lei; Aurelia Paşian (Bârlad), 2 lei; Ioan Chiriacescu (Bârlad), 2 lei; Gh. Alexandrescu (Bârlad). 3 lei; Ştefănescu (Bârlad), 2 lei; (Nedescifrabil) (Bârlad^, 2 lei; D. Vasiliu-Bacău (Bârlad), 2 lei; Z. Po-povici (Bârlad). 2 lei; V. Triandof (Bârlad), 2 lei; Gr. Iliescu (Bârlad), 2 lei; Ajotiu (Bârlad). 2 lei; D Severin (Bârlad), 2 lei; V. Gheţu (Bârlad), 2 lei; Gr. Farţu (Bârlad)., 2 lei; (Nedescifrabil) (Bârlad), 2 lei; Ştefan Dobrescu (Bârlad), 2 lei; S. G. Drăgănescu (Bârlad), 2 lei; G. D. Neştian CBârlad), 5 lei; P. Marinescu, profesor (T.-Severin), 4 lei; P. Pârşco-v^anu, profesor (T.-Severin), 2 lei; D. Mateescu, profesor (T.-Severin), Costescu, profesor (T.-Severin), 4 lei; C. I. Coculescu, profesor (S.-Severin), 2 lei; S. V. Nanul, profesor (T.-Severin), 2 lei; N. He-sescu (T.-Severin), 2 lai; Petre Grim (T.-Severin), 4 lei; C. Lacriţianu rT.-Severin), 5 lei; Al. Resmeriţă (T.-Severin), 2 lei. Numărul membrilor înscrişi în cursul anului 1908 este de 1570, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 5600. (Va urma tn numărul viitor), www.dacoromanicaj-o La Administraţia Revistei so găsesc de vânzare următoarele programe şi regulamente cu preţurile notate în dreptul lor: Programa analitică pentru şcolii^ urbane, lei 1,20. Programa analitică pentru şcolile rurale lei 1,20. Programa analitică pentru şcolile normale de învăţători si învăţătoare:............. . Lei 1,20. Regulamentul pentru administraţia interioară a şc. normale de învăţători şi învăţătoare: Lei 1,20. Regulamentul pentru aplicarea legei asupra învăţământului primar şi normal primar: Lei 0,60. Idem idem şcoalelor primare urbane . . . 0,60. Idem idem şcoalelor primare rtirale . . . 0,60. îndrumări pentru institutori şi învăţători privitoare la modificările aduse programei . . 0,50. rHE BANK OF ROUMANIA, LIMITED Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti. Comitetul eentral: la Londra Lachlan MachUtosh Rate, „ I. (ioschen . . ... „ Vicontele Dnneannon . . „ 8. W. H. Barry............... „ Sobert Hamilton Lang Demetre de Frank .... P. Naville............. td. Vernes................... „ f C. A. Stolz \ G. E. Goodvvin. Censori: loan Kalindern, Demetru oan Ghika şi Arthnr flreen. Viena Paris Directori Sediul social: ■ Londra 7 Creat Winchesterstreet fSuoursala: Bucureşti, Piaţa sf. Gheor-a: ho „NflŢlONdL/T SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUGIjREŞll1 Capital în acţiuni întreg vărsat în aur..............Lei 2.000:00T[ Fonduri de reserva compuse din prime şi daune . . • 3.355 688 711 Idem format din capital şi alte rezerve * 1.075.842 611 Total în aur Lej 7.052.531.3(1 Daune plătite' . . . Lei 33.000.00(' Vice preşedinte A. Bălcoiann. Dir. general E. Griinwald. „NflTio>iAua“ asigură, contra inf cediului, a «grindinei», contra riscu l lui pierderii valorilor. Asigurările | pentru viaţă sunt primite în toate r combinaţiunile. obişnuite ca : «cas de i moarte, supravieţuire, zestre şi rentă • Sediul social în palatul Soc. din str " Doamnei No 12, Bucureşti. Repres-[ generală în Buc. ştr. Smârdan No. i\ Agenţii în tnatroraşele din ţară Inst. de Arte Grafice Garol Gobl S-sor Kastaescu, Sir. Doamnei 16.- 22.728 www.dacoromanica.FO