Anul XII No. 3 19 Octomvrie 1908. Apare în fiecare t)uminecă COMITETUL DE REDACŢIE: ION KAL1NDERU P« Qârbovtceanu P. Dulfu V. S. Aoga N. Nlcolaescu O. Coşbuc 3-1P. V. Năsturel Oh. Adamescu (. Otescu Gr. Teodosslu - Bedaoţia şl AdmlnlfltraAte^t^torjfffaiţiltftMW No. 9 -Buoureşti /(oua parfumerie şi Droguerie jVieOicinala TOMA BWULESeU Bucureşti, calea Griviţei No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti. Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru pâr, diferite loţiuni, apă de colonia.de lavande, de verveine şi' portugal, etc., ape şi pomezi de quinquina parfumate. ■Capilarine, col-cream de la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi ţot felul de articole pentru tualete. Articole pentru mcuagiu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao in sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşiue pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin*, carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc. Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iearnă, etc. Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum; bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emnlsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplineso unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi Întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să e redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos indepăriându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală. Bogat asortiment (le cauciucârie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca : vată şi tiloane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, 'aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc. La cerere, expediază in orice parte a Ţărei, contra raoburs, prompt şi ou preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă. Anul XII. No. 3. 19 Octomvrie 1908 lbi3ia ţevistâ Ctici r ică populaţi UenafluAlul In ţarft p« av U«1 B 1 Abonamtliiul în «trăia, pm «u lei $ > > > e luip! » S | gu nuţr\*r,..............15 bani -Pentru anundurl 1 Iau tlftla, pufajîeitiate, B bani cuvântul. Mauttirtntt'f nenvlr» pe-care să le daţi sătenilor cu drag şi necontenit. Mai greu e în ce priveşte luminarea minţii, care nu se poate face în timp scurt şi nici numai cu ajutorul autorităţilor. Pentru a puteâ izbuti cât mai repede, se cere concursul1 tuturor factorilor culţi şi prin urmare şi al dv. Se cere, Domnilor, sădim cu toţii cu inima şi mintea deschisă la sufletul şi gândurile poporului, căci din aceasta izvorăşte adevărata dragoste care ne dă dreptul să nădăjduim în viitor ! CELE TREI CICLURI ŞI UNIFICAREA CALENDARELOR. In primul Conciliu Oecumenic delâ Nicea, din anul 325, între-alte cestiuni cari au fost rezolvate a fost şi aceea a fixării prea. măritei zile a sfintei învieri a Domnului, adică ziua de Paşte, zi care până atunci se sărbătorii de către credincioşi la date diferite. Se însărcină o comisiune compusă din astronomi şi sfinţi, părinţi ai bisericelor din Orient ca să calculeze şi să fixeze ziua Paştel'ui ţinându-se de condiţiunile: 1) Ca sfânta înviere să se sărbătorească Dumineca. 2) Ca această Duminecă să fie prima care vine după Luna plină care trece la equinopţiul de primăvară la 21 Martie. Aceste două condiţiuni decurgeau din sărbătorirea, de către mo-saici, a Paştelui lor, Paşte care erâ şi eşte fixat la 15 ale lunei Nisan şi care corespunde cu luna plină aequinopţiului primăvereL Criteriul sfinţilor părinţi erâ deci „pastele jidoveşti“ adică aflarea zilei acestor paşte şi luarea primei Dumineci drept zi a sfintei învieri. Calculul erâ, fireşte, greu din cauză că mozaicii nu au ani solari (de 365 de zile) ci lunari (de 354 zile) şi niqi au toţi anii. decâte 12 luni ci printre ei se află 7 (din 19) cu câte 13 lunir care se zic ăbăr (vulgar, bisextili). Nu mai intrăm în alte amănunte. Sflinţii părinţi adăogară, spre o mai sigură determinare a acestei măreţe zile, că Pastele creştinesc să nu cadă odată sau înaiiir tea celui mozaic. Limitele au fost şi sunt 22 Martie şi 25 Aprilie. * * * www.dacaromamca.ro ALBINA 61 După cum se vede, aflarea silei se basează pe con- cursul a două evenimente: lună plină etc. şi prima tiecă etc.; aceste '2 evenimente sunt independente unul de altul şi ele se petrec, flecare, într’un timp sau perioadă determinată după împlinirea căreia se repetă absolut în mod identic ' spre a formă o altă perioadă şi aşă mai departe. Aceste perioade se numesc Cicluri sau cruguri In special: Ciclul lunar'este o perioadă de 19 ani, după care fazele lunei se reproduc, cum am zis, în mod identic, în perioâda •următoare şi, printre acele faze, se află şi luna plină. 1 - Ciclul solar este o perioadă de 28 ani’ care însă nil implică \'re-o mişcare a astrului pe firmament ci mimai deplasarea zilelor în ani, luni şl săptămâni, deplasare care, după 28 de-ani, -se repetă identic în perioada următoare. In adevăr, zilele unei săptămâni însemnându-le, cum fac catolicii, prin literile A, B, O, D, E, F şi G numindu-le litere ; sau prin cifrele 1, 2, 3, 4, 5, 6 şi 7, cum fac ortodoxii, numindu-le şeptarul sau mâna anului. Dacă presupunem că zi a primului an a fost Duminecă, atunci după 365 de zile vom ajunge iar Dumi- necă şi- zi întâiu a anului al doilua va fi Luni; a anului al 3 lea va fi Marţi, pentru anul al 4-fea ar urmă să fie ; dar iflindcă acest an este-bisect; adică are 366 de zile, atunci zi întâiu va fi Joi. Tot asemenea din 4 în 4 ani. In loc de a seri numele zilelor, vom scrie literile şi cifrele, după »xegula de mai sus, în cât avem în 28 de ani: 1 t—1 E—F—G 0 1 t a ! 4-* A—B—2 Continuând, vedem că dăm peste coloana l-a etc. adică se repetă coloanele în mod identic. Fiindcă, cum ziserăm, evenimentele sunt.independente, probabilitatea de a aveâ luna plină şi , adică ziua Paştelui -este, după calculul probabilităţilor,produsul lui 19 prin 28, adică -532 de ani. Acest interval de timp de 532 de ani se numeşte •Ciclul pascal şi după terminarea lui adică în anul 533 care devine întâiul din ciclul următor ziua Paştelui va cădeâ tot. în aceea şi zi în care căzuse acum 532 de ani; şi aşâ mai departe. Aceste cicluri, în durata lor, prezintă toate combinările posibile şi nu le prezintă decât o singl dată în acelaşi chip. Din cele ce preced rezultă că pentru aflarea zilei , în condiţiunile fixate de sfinţii părinţi, trebuie şi este de ajuns a ne adresă la Ciclul solar şi la cel lunar căci numai ele ne vor ■dă Dumineca şi luna plină. N:avem dar nevoie să mai introdu-•cem vre-un alt factor nou ca, de pildă, Ciclul j * * * ... -- ■■,( > * ■ . : > • - ; • ■ < -. . • - * Să vedem ce este Ciclul Indictionului. www.dacoromamcajo ■62 ALBINA Indiction> însemnează convocarea, pentru o zi fixă, a întrunire» unui Conciliu sau sobor. Ciclul Indictionului este o perioadă de 16 ani care se repetă, necontenit într’o a doua, a 3-ea etc. perioadă. Originea nurLprea. este sigură. Unii pretind că:la Romani eră obiceiul de a se sărbători împăraţii după 5 ani de domnie (quiquennales) şi după 20 de ani (vicennales), un fel de jubileu după moda de* azi; alţii5 afirmă că la aceste epoce se lăceă recensimântul pentru impozite etc. Intre quinquennales şi vicennales este o perioadă de-15 ani. începutul indictionului, anul l-iu, depinde dar de data suirii pe tron a împăratului. In special, Constantin-cel-Mare se urcă pe' tron în anul 306, astfel că începutul indictionului lui Constant in-cel-Mare, este în anul 312 ; iar în anul 325, când se convoacă celebrul Conciliu cecumenic dela-Nicea, acest indiction eră 14. Spre a.se păstră cu mai multă autoritate memoria actelor să-' vârşite pe timpul primului Conciliu dela Nicea, cei 318 sfiinţi părinţi adunaţi acolo, hotărîră şi întreaga biserică creştină, atunci nedespărţită, adoptă ideia de a se socoti curgerea timpului nu numai cu anii dela Christos, sau dela facerea lumei, dar şi cu indictioane, punctul de plecare fiind anul 312. Exemple de apli-caţiunea acestei hotărîri ni le dau vechile hrisoave cari conţin nu numai indictionul ci şi Ciclul solar. Spre a află, ciclul Indictionului unui an oarecare deto naşte-ferea lui Christos, se adaogă la acel an 3 şi suma se împarte < cu 15; restul împărţirii este numărul căutat al ciclului, iar incaşul când acest rest ar fi zero, atunci numărul căutat este chiar 15. Exemplu. Indictioanele anilor 1908 şi 1902? 1908+3__ 12? , 6 Indictionul este 6. 15 1902-1-3= 127-1-0, Indictionul este 15. 15 , Tot la acest rezultat ajungem dacă adunăm anii dela facerea lumii (5508) cu cei dela naşterea lui Christos şi suma o împăr*-ţim prin 15. 5508+1908 15 5508+1902 15 7419' 15 7410 =494+6 15 ==494+0 Este de observat numai că, în acest caz, anul. bisericesc începe'la 1 Septemvrie şi că, prin urmare, când în hrisoave,t ani» sunt cei- dela. Adâm, se va. ţine seamă de luna în. care s’a scris actulţ spre a spori cu 1 cifra indictionului. Astfel anul 7040 corespunde şi anului 1531 şi anului 1532; deci indictionul va fi 4-dela 1 Septemvrie 7040 până la 1 Ianuarie 7040=1532; iar do ■ aci încolo până la 1 Septemvrie 7041, indictionul va fi. 5. www.dacaromamca.ro ALBINA 03 Este încă de observat că în privinţa Indictionului ambele biserici, sau calendare, sunt dejâ de acord,—■ suni unificate,— căci -acelaş indiction 6 domneşte de ambele părţi. Nu este însă tot astfel în ceeace priveşte celelalte 2 cicluri: solar şi lunar, singurele do considerat, cum am zis dejâ, şi singurele în stare să aducă pajea măcar aparentă în biserica iui Christos şi a înlătură batjocura la care suntem expuşi toţi creştinii în faţa necreştinilor prin sărbătorirea, la date diferite, a Invierei aceleiaşi persoane divine. ■ . * * * O chestiune foarte importantă a fost la ordinea zilei în decursul primilor secoli ni erei creştine. Se doriâ a se şti câţi ani trecuseră dela Facerea luniei şi până la Naşterea Răscumpărătorului neamului omenesc? Diferite socoteli fură făcute în diferite părţi, dar nu se admise la urma urmei, în secolul al VlII-lea; decât cifrele Patriarhiei dela Constantinopol, -după care se Scurseseră 5508 ani dela Adam până la Christos. Biserica eră atunci, ceeace ar fi de dorit să fie şi azi, una şi nedespărţită fiind biserica lui Christos. Cu această cifră 5508 iherseră bisericile, deşi mai apoi desbi-nate, până la 1582 când sfântul Papa Grigorie al XHI-lea introduse reforma calendarului Iulian. Până la acea dată, şi conform încheiefei dela Nicea ambele biserici serbau în aceiaşi zi prea mărita si a Invierei. Introducându-se reforma, sfântul Papă fără nici un gând ascuns, ci numai din dorinţa de a se conformă tocmai încheierii dela Nicea, cu privire la data equincfpţiului de primăvară dată de Care calendarul rămăsese înapoi cu 10 zile, deCretă că mâine nu va fi 4 QctomVrie ci 14 OCtomvrie 1582; dar acest mâine nu trebuiă să fie ziua următoare ci aceia care corOspundeă datei de 14 Octomvrie, căci se ziceă că se trece peste acele 10 zile. Această trecere ar fi produs însă o altă încurcătură faţă de calendarul Iulian care continuă a-şi păstră ziua de mâine şi atunci ar fi fost şi deosebire de date şi deosebire de zile, în aceiaşi zi. Sfântul părinte, ademenit de faimoasa perioadă luliană a lui Iulius Scaliger. lăsă să se schimbe şi ciclele solar şi lunar cu care mersese până aci ambele biserici şi astfel ajunse biserica de apaş, fără voia di, să calce o altă prescripţiuile foarte de căpetenie: Paştete creştinesc să nu fie nici înainte nici în acelaş timp cu cel mozaic. ’ In anu^ 1902 pastele catolic a căzut în ziua de 17/30 Martie pe când cel mozaic a căzut la 9/22 Aprilie iar cel ortodox la 14/27 Aprilie. Acesta este un fapt sigur. S’a călcat hotărîrea dela Nicea şi se va mai câlcâ şi pe viitor de se va continuă, să se ţină în seamă faimoasa perioadă despre care vorbirăm mai sus. www.dacoromamca.ro ALBINA 64 Iată în ce consistă această perioadă iuliană a lui Iulius Scaliger: „Dacă se înmulţeşte ctele trei. cicluri: solar, lunar şi indictiori ' 28^X19X15=7980 ani j a „productul 7980 conţine toate diferitele combinări care nu se „pot întâlni de loc mai mult decât odată în acelaş chip“. Celebritatea acestei perioade de 7980 de ani, pusă în evidenţă în secolul al XVI-lea de Scaliger, avii drept efect schimbarea, în calendarul Gregorian', a ciclelor solar şi lunar ; căci, zice Scaliger, „dintre toate numerile coprinse între 1 şi 7980 numai nu-„mărul 4714, el singur, se bucură de proprietatea că divizat succesiv prin 28, 19, 15, flecare împărţire dă drept rest numerile „10, 2 şi 4, cari numere reprezintă ciclul solar (10), ciclul lunar (2) „şi ciclul indictiomilui (4), cicluri; pari se referii primul anat „erei creştine"; Această afirmaţiune este contestabilă din punctul de vedere bisericesc, căci acest prim an al erei creştine, noi trebuii să-l aflăm din cărţile .sfinte (biblie, Evanghelie) iar nu din specula-ţiuni ştiinţifice care ne-au condus şi ne vor conduce la nepotriviri cu încheierile sfinţilor părinţi. Numărul 47,14, la catolici, caracterizează primul an al erei creştine fiindcă el arată că perioada calendarului lui Iulius Cesar, a început cu 4714 ani înainte de Christos. Preâ bine. Dar ciclurile solar şi lunar care rezultă din el, după cum văzurăm, ne-au condus la faptul că în anul 1902 Paştele creştinesc catolic a căzut în afară de limita fixată de conciliul dela Nicea. Şi va mai cădea şi în viitor, pentrucă dela 1582 până azi nici nu s’a ’mplinit primul ciclu pascal (de 532) şi noi ştim că evenimentele sc vor repetă în mod absolut identic, sub aceiaşi formă, o singură dată, în fiecare perioadă. Pe când, din contră, cu socotelile admise în secolul al VIU a trecut dejâ do 2 ori câte 532 de ani fără să se fi călcat cunoscutele prescripţiuni sinodale. Nu mă preocupă aci chestiunea dacă dela Adam şi până la Christos s’au scurs, în adevăr 5508 ani, deşi reperul sfinţilor părinţi a fost şi este paştele mosaic, iar mosaicii socotesc altfel timpul dela Adam până azi: de când, zic oi, âu trecut 556& de ani. Numărul 5508. exact sau nu, are două avantage pentru el 1) Fiindcă cu dânsul au mers toţi creştinii până în 1582. 2) Fiindcă cu ol, au s’a călcat nici o dată hotărîrea sfinţilor* părinţi din 325 In computul bisericesc, calendarul Iulian socoteşte ciclurile dela facerea lumii: 5508+19()8=7416-ani, iar calendarul gregorian socoteşte perioadă iuliană de la 4713-)-1908=6621 ani. Cu chipul acesta: la anul 5508. la anul 4714. ciclul solar a fost 20. „ lunar a fost 17. ciclul solar este 10. „ lunar este 2. www.dacaromamca.ro ALBINA 65 Cu aceste date deosebite au început să meargă deja 1582, ambele mari biserici, ceiace, neapărat, a făcut şi face ca să e-xiste deosebire în sosirea zilei paştelui. Să presupunem că admitem să trecem peste cple 13 zile fără să dăm nici o însemnătate ciclelor solar şi lunar; să mai presupunem că trecerea o facem astfel cum s’a făcut în 1582, zicând : Mâine 5 Octomvrie 1908 se va numi 18 Octomvrie 1908. Iată că se va întâmplă ceiace s’a întâmplat dejă în 1582: azi 4 Octomvrie 1908 esce Sâmbătă şi, prin urmare, mâine va fi neapărat Duminecă. Întrebarea este: aa> trecut peste 13 zile sau nu ? Am trecut ca număr, da, nu însă şi ca nume de zile. Căci, în ziua de 18, la care am fi ajuns, urmând cursul natural, dar în întârziere cu 13 zile, noi am fi căzut peste Sâmbătă, aşâ că punând în acord vorba cu fapto, noi irebue să zicem „Mâine Duminică 5 Octomvrie 1908 se va -socoti ca Sâmbătă 18 Octomvrie 1908. In acest caz calendarul gregorian neschimbând nimic, va =aveâ 18 Octomvrie Duminecă, iar cel iulian va aveâ i8 Octomvrie Sâmbătă. Ce am făcut? „Rătăcirea din urmă mai rea decât cea din-tâiu‘! ! Putem să facem altfel ? Putem adică să procedăm ca în 1582 ? Nu. Şi nu, nu, fiindcă s’ar călcâ oarecare dogme, ci fiindcă nu ne-am conformă încheierii dela Nicea. Şi apoi, în 1582 nu s’au adăogat numai cele 10 zile ci s’au schimbat şi ciclurile solar şi lunar, admiţându-se cele propuse de Scaliger. Şi doar Sca-liger nu este autoritate bisericească» nici sfântul papă nu fusese atunci recunoscut ca infailibil. * * * Amorul propriu fiind lăsat de o parte, trebue să recunoască, biserica de răsărit că este în eroare faţă de aşezământul dela Nicea fiind în întârziere cu 12—13 zile, iar biserica de apus este în eroare faţă de acelaş aşezământ, fiindcă a schimbat şi «ielele solar şi lunar şi a ajuns, din această cauză, să serbeze ziua Paştelui nu numai la date diferite de ceilalţi creştini, dar chiar înaintea Paştelui mozaic. Strict vorbind, şi fără amor propriu, se argumentează că In aşezământul dela Nicea nu se zice că Pastele să nu cadă înaintea Paştelor jidoveşti (cum s’a întâmplat în 1902) ci numai să nu cadă în aceiaşi zi şi, prin urmare, zic ceiace argumentează (fără amor propriu) astfel că, calendarul gregorian nu trece peste încheierea sinodală. Nu trece peste litera dar nu şi peste spiritul încheierii căci zicând „Dumineca după luna plină şi apoi mai zicând «nici în aceiaşi zi», urmează că nici înainte nu poate cădeâ, căci luna plină (15 Nissan) este chiar Pasahh jidovesc. Hotărîrea sfinţilor părinţi «de a nu serbâ paştele odată cu mozaicii» este un pleonasm care aveâ drept scop de a reaminti creştinilor proveniţi prin «poporul ales» că trebuiâ să www.dacoromamca.ro 66 ALBTNA uite obiceiurile strămoşeşti cu care erau dedaţi şi sa şi reamintească de curgerea evenimentelor pe care le enumără evange-listul: Joi, cina cea de taină şi prinderea; Vineri, judecarea, uciderea şi înmormântarea; Sâmbătă Pasahh şi Duminecă, după aceia, mărita zi a învierii ! La 23 August 1583 Moresiniraportează ţ1) Dogelui răspunsul dat de Patriarhul Constantinopolului relativ la calendarul gregorian: „In principiu, el (Patriarhul) este fericit de aceasta dar nu „poate da un răspuns decât după ce va convinge pe : il Bogdana „(Domnul Moldovei), il Valaco (Domnul Munteniei), il Mosco* „vito (Ţarul Rusiei) i altri diverşi Principi etc.“ Acest răspuns dacă nu eră conceput cu tendinţe diplomatice, adică cu scopul de a refuză politicos propunerea Papei, şi dacă cu adevărat urmă ca să se convingă principii ortodoxi despre necesitatea admiterii reformei calendarului, iată-ne ajunşi azi a reclamă cu toţii unificarea calendarelor. Dar cine să înceapă ? Domnii sau Bisericile? Neapărat, Domnii, Guvernele, vor aprobă, şi întări prin legi laice încheierile Sinoadelor. Deci să se înţeleagă întâiu Sinoadele autocefale între ele şi cu biserica Romei şi restul va urmă dela sine. Unificarea nu se poate fac'e decât în condiţiunile următoare r 1) Scaunul papal va decretă că revine la ciclul solar şi lunar al calendarului iulian şi că 1 Ianuarie 1909 va fi Joi în loc de Vineri. 2) Bisericele autocefale (se exclude putinţa convocării unui sinod oecumenic) vor decretă că Vineri 19 Decemvrie 1908 va fi joi 1 Ianuarie 1909. Guvernele respective creştine din lume vor consacră prin legi aceste dorinţe ale bisericii şi vor adăogâ încă un paragraf relativ la scadenţa actelor, scadenţă care ar cădea în zilele peste care s’a trecut sau s’a revenit, hotărînd equivalentele lor. Numai cu chipul acesta şi cu bună voinţă şi dragoste creştinească se va termină bisericeşte şi chestiunea calendarului. Altă soluţiune nu vedem. Neapărat data unificării ar puteă. fi luată în oricare altă lună, dar de preferinţă într’una în care nu se vor află sărbători legate de ziua de Paşte ca să nu se pară credincioşilor, lucrul curios. Luna Octomvrie ar fi indicată, căci nu s’ar reduce nici posturile de peste an. Astfel: 1) Scaunul papal va decretă că revine la ciclul solar şi lunar al calendarului iulian şi că ziua de Miercuri 14 Octomvrie va fi Marţi iar nu Miercuri. 2) Bisericile autocefale vor decretă că. Miercuri 5 Octomvrie 1908 este Marţi 14 Octomvrie. General P. V Năsturel --------------------- (l) Colect. Doc. Hurmuzaki, voi. IV, Part. II, pag 119 doc XLVI. www.dacaromamc&ro ALBINA G7 Apelul Ligei Culturale Liga pentru unitatea culturală ă tuturor Românilor a răspândit următoarea chemare: Neamul nostru se află în împrejurări deosebit de grele. In regatul României, cultura e încă prea puţin răspândită, conştiinţa intereselor şi datoriilor noastre naţionale e prea slabă, curentele de cultură sunt prea superficiale pentru ca ele să poată corespunde menirii sale fireşti în viaţa Ro-mănimii întregi. Dincolo de hotarele libertăţii româneşti, guvernele Statelor ce stăpânesc teritoriu român şi o mare parte din poporul nostru, nu se pot gândi la ajutarea culturii lui. Ba în unele părţi, ca în Ungaria, se cheltuesc cele mai mari silinţi pentru a distruge orice elemente de cultură specifică a Românilor şi a-i ucide sufleteşte, făcându-i să treacă prin silă ori prin momeli la naţia stăpănitoare. Acum de curând legi draconice îndreaptă şcolile confesionale româneşti din Ungaria spre distrugere sau renegare. Şi, în vremea noastră, numai pe cultura proprie, larg răspândită şi iubită, servită de toate straiele sociale se poate răzimâ viitorul unui neam. Orice om cu simţire pentru poporul din care face parte, orice om cu înţelegere pentru nevoile imperioase ale timpului nostru, are desigur încredinţarea că jertfe mari treime aduse de fiecare pentru dinţa morală a Românilor ca naţie modernă, cu caracter unitar şi îndreptare sigură într’o dezvoltare normală. Aceste aspiraţii legitime ale oricărui Român conştient nu pot fi servite de Stat, a cărui acţiune e oprită după dreptul ginţilor de hotare. Nici o instituţie de Stat sau bucurăndu-se de ajutorul Statului şi urmând indicaţiilor lui nu poate sta în serviciul intereselor morale unice ale Romănimii întregi «Liga Culturală» singură e chemată a se îngriji de aceste nevoi esenţiale ale neamului. Puterea ce-i trebue pentru a-şi atinge ţinta, nu i-o pot dă însă decât Românii înţelegători de datoria lor şi gata a dărui pentru binele poporului din care fac parte. Spre dânşii se îndreaptă deci rugăciunea noastră. Au cu toţii datoria de a se înscrie in Ligă şi de a răspunde cotizaţia de un leu pe lună pe care o impun statutele. Cererile de înscriere se pot adresă secretariatidui Ligei în Bucureşti sau secţiei respective. Cea dintâi cale e însă de preferat. E vremea să arătăm că suntem un popor real, un popor definitiv, cu o singură conştiinţă în tot cuprinsul său, şi nu o slrânsura tolerată de alte neamuri pe pământul care trebue să fie între toate hotarele lui pământ naţional românesc. www.dacoromanica.ro €8 ALBINA Ga măsuri practice, comitetul e de părere că ar putea folosi încă următoarele: Proprietarii de ziare, organizatorii de spectacole şi serbări sunt rugafi a majoră cu 10 bani sumele ce li se datoresc, consacrând acest spor * Ligei». Se vor răspândi carnete, cupoane în valoare de 10 bani, pe cari oamenii de bine sunt rugaţi să le împartă. Astfel de cupoane se pot luă dela secretariatul Ligei, începând cu ziua de 15 Octombrie, dela 8 la 10 seara. Se pot cere şi prin poştă, în schimbul valorii lor sau a unei garanţii. Se vor aşeză în restaurantele româneşti cutii de colecte pentru şcolile din Ardeal. Se vor rugă negustorii români a primi în depozit publicaţiile şi cărţile poştale ilustrate ale Ligei. Ateneele şi toate societăţile culturale sunt rugate a declară că aderă la scopurile Ligei şi că primesc ca acţiunea lor să fie condusă şi ajutată de Ligă. Persoanele care doresc să ajute Ligei sunt călduros rugate a se constitui în comitet de propagandă în deosebitele localităţi şi în deosebitele straie sociale Cărora aparţin. Preşedinte, S. ŞOMĂMESCU. Secretar, ti. IORQA. Şeoala primară în Suedia. fâb) ustave Babine, a fost în Suedia cu prilejul călătoriei pre-şedintelui republicei franceze la Stockholm şi neapărat â căutat să vază şi să cunoască ţeara cât mai mult şi cŞţ5 mai bine. Iată ce spune despre şcoalele primare. I-au spus, la plecare, din cei cari cunoşteau ţeara, din văzute sau măcar din auzite: „Nu uita inse şi du-te de vezi şcoalele -de acolo“. Bine ar fi, zice el, dacă s’ar duce în Suedia «cei cari tot impută republicei că face prea multe cheltueli cu şcoalele primare. Ar vedeâ că şi acolo şcoalele sunt, în adevăr „palate“-Ori în ce sat te-ai duce, uneori depărtişor de cătune, aşâ ca să fie la depărtare potrivită de toate, dacă vei vedeâ o clădire mai frumoasă şi mai mare de cât celalalte, cu uşori mai albi la uşi şi la ferestre, cu cerdac mai îngrijit, cu ferestre larg. şi Innalte, deschise la lumină şi la aerul cel sănătos, nu stâ la în «loială: e şcoala primară folkslcolon, şcoala poporului. Şi sunt multe. Deci, cum mi s’a dat sfat, am fost de am văzut şcoale populare în oraşul Stockholm capitala Suediei. Cea dintâiu pe care am cercetat-o, e una cărei îi zic „şcoală www.daconHnanica.ro Clasă din şcoala primară mixtă'dela Grutnees în Dalccadia* 70 ALBINA publicăînnaltă“, unde învaţă tineri înaintaţi în vârstă. Mi«e pare că se pregătesc pentru comerţ şi industrie, zice Babin. E împodobită cu zugrăvituri cari ne-ar face să ne mirăm în Franţa, ba pe unii ne-ar scoate din Ore şi ne-ar face să ţinem de reu pe cei cari „răsipesc“ banii pe lucruri de prisos. Sunt pe păreţi lucrări de pictorul Cari Larson şi de ale prinţului Eugeniu, fratele regelui: vederi frumoase din acea ţeară: o Seară blândă, un Lac, în care se oglindeşte o pădure cenuşie. A doua e chiar nouă. A făcut-o un arhitect foarte priceput, Ringstroem. O să poată cuprinde 600 de şcolari. De-o cam dată are numai 300: copii de 9 ani şi tineri de 20, cari au de gând să înveţe ingineria. Nu merge nimeni cu neplăcere la şcoala asta, căci 3 veselă şi zâmbitoare şi împodobită cu picturi. Pe la partea de sus a păretelui în sala de intrare ceteşti: „Nu numai pentru şcoală, dar şi .pentru viaţă“. Şcoala învaţă pe şcolari că munca e sfântă şi neapărat trebuitoare. Aşi voi să vă pot povesti, zice el, cum sunt una după alta şalele, clasele, laboratoriile, amfiteatrele ce-am văzut, dela cabinetul de hărţi, sala de muzică, cea de desemn, unde lumina electrică poate să se schimbe în nenumărate chipuri, sala de gimnastică, mândria şcoalelor suedeze, paraclisul în care se roagă dimineaţa înainte de a începe mpnca zilei, paraclis care e o minune de artă şi de frumuseţe, apoi grădina de iarnă şi altele, unde învaţă a cunoaşte şi a îngriji plantele. Arată apoi c’a văzut şi o şcoală primară. Aveâ sală de băţ, unde fiecare copil poate face baie de aburi, duşuri calde sau reci, băi de apă curgătoare într’un avuz de faianţă albă. Sunt două mii de copii, dela 7 la 15 ani, de se folosesc de această curăţenie şi civilizaţie. Ni se arată cum se poate ori când află din coridoare câte grada sunt în flecare clasă şi cum o poate cu uşurinţă aduce căldura la 18® coborând sau urcând un inel de sticlă până la o linie trandafirie. Şcoala are o maşină (etuvă) pentru desinfectat hainele, cărţile — ia căldură —. A văzut bucătăria, unde fetiţele, rând pe rând învaţă a găti pentru cantină; brutărie, unde învaţă a face pâine; ateliere de fierărie, de strungărie, stolerie, unde băieţii învaţă un meşteşug, înainte de a eşi din şcoală şi îşi fac şi uneltele cu cari au a lucră. A văzut cabinetul doctorului şcoalei, şi al dentistului, cari, în flecare zi, dela 8 până la 12, caută pe copii. A cercetat muzeul şcoalei şi neapărat şi şalele de clase, foarte curate şi foarte cu pricepere şi gust mobilate, împlinind tot odată toate cerinţele higienei trupeşti şi sufleteşti. Şcoala e un fel de Sfânta sfântelor, în care se pregătesc cetăţenii şi cetăţenele viitorului. Şi Francezul, uitând mândria neamului, încheie povestirea sa, pe care am luat-o din „L’Illustration“ cu rugăciunea către cei .i în drept* a’ dă şi Frânţii 'şcoli de acestea. Dlim fotografia unei clase dintr’o şcoală primară, unde ur- www.dacoromamca.ro I ALBINA 71 mează băieţi şi fete împreună : e de la şcoala primară din Grut-nees, în Dalecarlia. Ne pare reu că nu putem da şi Stockholmul, căci prea sunt mari fotografiile şi n’ar eşl bine. Moş neagu. — «De, dragul moşului, nenorocit săracul! Mai bine că l-a luat Dumnezeu, dac-o fi avut parte de El, Drăguţul. C’apoi nu eră tocmai aşâ poamă bună. Aceste vorbe ieşeau din gura' lui Moş Neagu, din comuna Fericeni, comună aşezată într’un judeţ deluros al ţerii noastre şi bogată în tot felul de pomi roditori şi vii multe. Moş Neagu eră om bătrân, ca de 80 de ani şi mai bine, născut şi crescut la Fericeni; om vesel, dispus în totdeauna să-ţi vorbească şi ori când gata să te asculte. — Oricui îi eră drag să stea de vorbă cu acest om cu barba albă ca zăpada, •cu obrajii netezi şi roşii ca bujorul, om care, la prima vedere, îţi arătă că ştie multe. Decâteori mă duceam la rude în Fericeni, mă abăteam şi pela Moş Neagu, sau cum îi ziceam eu, pela »Uncheaşul sfătos.» Şi nu mă duceam degeaba pela el. — Multe istorioare frumoase şi multe poveţe folositoare îmi spunea Moş Neagu, ca unul ce păţise, auzise şi văzuse multe. Trecuse iarna. Eră pela începutul lui Martie. — Soarele începuse a topi zăpada, care curgeâ cu furie, umflând pârâiaşele. — Mă dusesem pela Fericeni, pentru a privi de aproape cum natura se îmbracă cu haina ei cea verde. Eră o frumoasă zi, cum sunt de felul lor zilele de primăvară. Soarele dogoriâ mai mult ca de obiceiu, dând acelei frumoase zile, înfăţişarea unei zile de vară. Părea că natura doreşte să-şi arate bucuria că în fine a scăpat de iarna cea posomorită. — Peste tot nu se auziâ decât cântecul cel vesel al păsărelelor, iar în depărtare, se auzeau strigătele vesele ale copilaşilor, cari sburdau voioşi pe lunca râului din apropiere.— încântat de frumuseţea acestei zile, îmi luai drumul spre căsuţa lui Moş Neagu. Drumul ce-1 făceam spre casa uncheaşului eră pe o potecuţă strimtă, care duceâ prin nişte livezi de pruni şi se termină la poalele unui deluleţ. — Acolo, la poalele dealului, eră căsuţa «Uncheaşului sfătos.» —In mijlocul unei mări de verdeaţă, se vedea întocmai ca o stea pe cerul albastru, căsuţa albă a lui Moş Neagu. Când mă văzu de departe, se sculă depe prispă şi, spri-jinindu-se pe vechiu-i toiag de corn, plecă să mă întâmpine. — «Bună ziua, Moş Neagule!» îi zisei eu, apropiindu-mă. www.dacoromanicajo 72 ALBINA — «Foarte mulţumim D-tale» răspunse dânsul cu vechimi surâs,— «dar ce vânt te-a adus p’aici?» —mă mâi întrebi el clipind din ochi. — «Un vânt de primăvară» —:răspunseiu eu râzând. * Intrarăm apoi în curte şi ne aşezarăm pe prispa casei. — «Are să plouă azi» — zise uncheaşul, trăgând sub dânsul un scăunel de lemn, după ce îmi dăduse şi mie altul. — «Dar de unde ştii, Moş Neagule? — «Păi, cum să nu ştiu? D’apoi nu vezi ce cald e azi? Parec’ar fi vară. Stătui la Moş Neagu multă vreme, tăinuind când de una,, când de alta şi sorbind cu plăcere din oala cu lapte bătutr ce mi-1 dăduse Moş Neagul, zicând: — «Poftim de bea că de, ştiu că rachiu nu bei, ş’apoi nici «nu e bun, bată-1 focul, c,ă te arde la inimă. — Nimic nu cred «să fie mai bun decât, când ţi-e sete, să bei apă limpede şi «rece; iar când ţi-e şi cald, o oală cu lapte bătut. — De rachiu «te doare capul, dar laptele te răcoreşte şi-ţi dă putere. Uitev «eu aşâ ştiu să trăiesc dela părinţii mei. — Prunele din livezi «nu le fac rachiu, ci le usuc la cuptorul ce-1 vezi colo şi pe «care 1 am făcut după planul ce mi-l-a dat Domnul învăţător-«Parte din ele, le opresc ca să am pentru iarnă şi ce-mi «prisoseşte le vând şi ieau părăluţe.— Cu ce crezi d-ta că «mi-am făcut eu căsuţa asta? Cu ce-mi ţiu eu văcuşoarele «şi boişorii mei ? — Mulţumesc lui Dumnezeu, câ am cu ce-«trăi. Dar, uite că vine ploaia,» zise uncheaşul, când-uitându-se-spre deal, zări nişte nori negri apropiindu-se. Intr’adevăr, din partea despre miază-noapte, se zăreau venind norii, cari, în curând, ascunseră dela vederea noastră soarele şi îmbrăcară cerul cu o haină neagră-cenuşie. — O ploaie repede începu să cadă. Pârâiaşul, care curgea pe lângă casa moşneagului, începu să se umfle, devenind furios-Zgomotul făcut de ploaie, unit cu urletul furios al pârâului te făcea să crezi că un nou potop, ca al lui Noe, vine să. prăpădească lumea, cu toate răutăţile ei. Dar, în curând, ploaia încetă. Norii se depărtară şi dintre nori apăru iarăşi soarele, care acum părea mai vesel şi mai strălucitor ca înnaintea ploii. — «Ce bună ploaie», zise Moş Neagu, mângâindur-şi cu mâna barba lui cea aibă, — «Bună, da,» ziseiu eu; când, deodată zărirăm un om alergând speriat spre noi şi strigând : — «Pe Neacşu l-a luat apa, s’a înnecat Neacşu!» — «Ce s’a întâmplat?» întrebarăm noi pe Sandu, care se apropiase. — «S’a înnecat Neacşu!» — «Cum ?!» — «Pe când veniâ beat mort dela cârciuma din Luncani* a fost apucat de ploaie şi, pe semne că l-a aplecat pârâuL www.dacoromanicajo ALBINA 78 «and eră pe punte, căci îmi spuse Nică, strejarul, că a sunat la telefon, din Tătari, că a fost găsit mort pe malul pârâului Ştirea adusă de Sandu eră adevărată. Iată cum se întâmplase. "Neacşu, beţiv de frunte, se ducea foarte des pela Luncani, la uri prieten al lui, poamă tot aşa de bună ca şi el. Şi cum în ziua când eram la Moş Neagu eră cam sărbătoare, el se -dusese, ca de obiceiu, pela Luncani. Acolo, se întâlni cu prietenul său şi, cum amândorora le cam plăcea rachiul, se abătură pela cârciuma lui Ţurică din deal şi acolo, ăla cu una, ălălalt cu două, băură până se îmbătară zdravăn. Dela cârciumă, Neacşu plecă spre casă. Ploaia însă îl apucă pe drum. Când fu să treacă pe puntea pârâului Fericenilor, -el, fiind beat, şi neputându-se cumpăni pe picioare, căzu în apă. Pârâul, care venise mare, îl luă la vale. Corpul lui fu găsit de nişte locuitori dintr’o comună vecină, Tătarii. De acolo a venit vestea cea tristă pe care a adus-o Sandu. La auzul acestei vesti, Moş Neagu îşi şterse o lacrimă ce picase pe barba-i albă şi zise: — «De, dragul moşului, nenorocit săracul, dar mai bine «că l-a luat Dumenezeu, dacă o fi avut parte de El Drăguţul, «c’apoi nu eră tocmai aşâ poamă bună.» Zicând aceste vorbe, Moş Neagu tăcu puţin, apoi începu q. spune cu mâhnire: — «Bietul Neacşu! Mi-e nepot după nevastă. Eră harnic «şi cinstit la început, săracul, şi cu ce avea dela nevastă, «cu ce-i mai rămăsese dela tatăl său, ajunsese bine. Dar, de, «ştii D-ta, dragul moşului, că e o vorbă românească care -zice că merele putrede strică şi pe cele bune. Adică vreau «să spui că se pripăşise pela el un perde vară anume Gâl-«ceavă. Acest Gâlgeavă eră un beţiv de frunte şi, încetul - ele înţelegem mai bine datoriile ce avem faţă de trecut cari ne poruncesc să pregătim viitorul. Legea prevede înfiinţarea unei comisiuni care să aibă grija tuturor monumentelor publice sau particulare cari vor aveâ însuşiri ca să fie socotite monumente istorice. Fără voia ei nu se poate atinge nimeni de monumentele acestea. Numai ea în-gădue a se face reparaţii după studii şi planuri întocmite de ea. Legea prevede pedeapsă atât pentru cei cari n’ar ascultă de-hotărîrile acestei comisiuni cât şi pentru cei cari ar strică în-tr’un chip oarjecare monumentele istorice. Statul se îndatorează a înscrie în budget o sumă anuală pentru stucliarea şi conservarea lor. Această îndatorire de a se studiâ monumentele atrage pe aceea ca studiile făcute să se aducă la cunoştinţa publicului. Aşă s’a născut ideea publicării „Buletinului comisiunii monumentelor istorice". Din acest buletin va apăreă zilele acestea numărul 3 (Iulie-Septembrie 1908), care începe cu o serie de-însemnări ale lui Alexandru Odobescu despre schiturile şi me-toaşele ce se ţin de mănăstirea Bistriţa (Vâlcea), însemnări' scrise în 1860. Ele sunt: Bolniţa, Păpuşa, Schitul de sub piatră, Mănăileştii. Redacţiunea Buletinului însoţeşte proza lui Odobescu cu clişeuri, din cari luăm şi noi pe acela care înfăţişează schitul Păpuşa. Biserica ce se vede aci este zidită în anul 1712 de către-Chir Ştefan, egumenul dela Bistriţa. Despre biserica din Bălteni (jud. Ilfov) se dau note istorice -de d. Al. Lepădatu, note descriptive de d. N. Iorga şi note arhitectonice de d. T. Socolescu. Un lung articol despre zugrăvelile din Biserica Colţei din Bucureşti (din cari luăm şi noi reproducerea boitei din dreapta*, pridvorului), de d-1 A.Baltazar termină prima parte a Buletinului. El se sfârşeşte cu cronica lucrărilor comisiei şi cu descrierea* serbării dela mănăstirea Probota. CONGRESUL AGRONOMILOR In zilâle de 12,13,14 Octomvrie, s’a ţinut în Bucureşti, în palatul Ateneului, al treilea congres al agronomilor din ţară. Deschiderea s’a făcut în ziua de 12 Octomvrie, ora 10 dimineaţa. După o cuvântare introductivă a d-lui S. P. Radian, prezidentul societăţii, după ce s’a trimis o telegramă M. S. Regelui, a luat cuvântul d-1 Ioan Kalinderul, Administratorul Domeniilor' Ooroanei, preşedinta de onoare al congresului. Discursul rostit de d-sa este publicat in fruntea No. de faţă. In şedinţa de după amiază s’a discutat asupra culturei intensive şi extensive-, s’au examinat şi rezultatele aplicării legii tocmelilor-agricole, dându-se explicări şi fâcându-se diferite constatări. www.dacocQnnamca.ro 82 albina / Ziua a doua a început cu chestiunea pepinierelor şi, după mai multe cuvântări, se votează o propunere ca Ministerul Agriculturii să creeze pepiniere comunale, din cari sătenii să ia pueţi, pentru a desvoltâ astfel cultura arborilor în ţara noastră. Pepinierele acestea să fie de 4 feluri: arbori forestieri, arbori de ornamente, arbori roditori, viţă de vie. In aceeaşi şedinţă se discută chestiunea falsificării vinurilor şi, recunoscându-se folosul legilor şi regulamentolor făcute de guvern, Congresul îl roagă să studieze chipul unui control mai desăvârşit. In şedinţa de după amiază a venit la ordinea zilei învăţământul agricol. Mai mulţi membri au luat cuvântul, unii arătând neajunsurile organizării şcoalei superioare, alţii ale şcoalelor elementare de agricultură. Păreri felurite s’au expus. Unii au cerut, ca agricultura să se predea mai desvoltat în şcoalele primare, iar terenurile şcoalelor să fie încredinţate unor agronomi cari să le lucreze ca mici ferme-model, iar elevii să facă practică aci. învăţământul agricol ambulant a fost iarăşi o chestie care a preocupat pe membrii congresului. Recunoscându-se folosul acestui învăţământ, s’au arătat oare-cari păreri privitoare la modul cum să lucreze revizorii agricoli pentru a dâ rezultate cât mai bune. S’a recomandat ca ei să ţie conferinţe şi să dea sfaturi la ocazii nemeiite fie asupra culturilor, fie asupra creşterii vitelor, etc. Alte chestiuni discutate în aceeaşi şedinţă au fost: 1) înfiinţarea şcolilor de grădinărie — s’a recunoscut folosul lor şi s’a cerut înfiinţarea lor; 2) termenii întrebuinţaţi în agricultură—se 'hotărăşte ca toţi membrii congresului să colecţioneze termeni proprii româneşţi şi să-i comunice comitetului congresului pentru o viitoare lucrare; 3) practica absolvenţilor şcoalelor de agricultură— s’a afirmat că fermele actuale nu sunt îndestulătoare şi s’a votat un deziderat ca Ministerul Agriculturii să mai înfiinţeze altele. In ziua de 14 Octomvrie s’a vorbit de fasolea soia şi s’a hotărât ca pentru congresul viitor să se pregătească studii şi de către cei cari o găsesc bună şi de către cei cari o găsesc rea, pentru a se puteâ da amănunte sigure opiniei publice. S’a discutat apoi: chestia întrebuinţării , — chestia creşterii vitelor de lapte,— chestia replantării viilor distruse de filoxeră, chestia culturii şi preparării pentru comerţ a prunelor. Congresul a votat încă o moţiune de mulţumire Ministrului Instrucţiunii şi Casei şcoalelor pentru interesul ce poartă învăţământului agricol. In fine, a decis să se adune fonduri pentru a se ridică un monument lui Ionescu dela Brad, cunoscutul şi regretatul agronom. Congresul s’a sfârşit cu un banchet la sala „Carpaţi". R. www.dacoromanica.ro AI-*INA 83 INFORMAŢIUNI Din ţară. — D-l Ioan I. G. Brătianu, ministru de interne, s’a reîntors în Capitală, venind din străinătate. — Liga culturală deschizând publicului biblioteca sa de zece mii de volume, roagă pe toţi d-nii autori şi editori a contribui la scopurile ei •de luminare a neamului, dăruind lucrările lor vechi şi noi. Biblioteca Ligei va edita în acelaş timp un buletin bibliografic în care vor fi trecute toate lucrările ce-i vor fi trimise, făcând şi o mică dare ■de seamă asupra celor mai însemnate. — Ministerul instrucţiunii publice a publicat în «Monitorul Oficial» No. 154, instrucţiuni privitoare la predarea lucrului de mână în şcoalele primare de fete. — Ministerul instruc. publice a luat măsuri ca orariile şcoalelor primare particulare să fie cercetate şi încuviinţate de către inspectorii de •circumscripţii, cărora vor fi înaintate de către revizorii şcolari împreună cu avizul lor. Direcţiunile şcoalelor primare private şi azilurile confesionale tre-buesc dar să înainteze orariile lor deadreptul revizorului şcolar în circumscripţia căruia sunt. — D-l Dim. Dimitriu, institutor şi director al şcoalei de băeţi No. 2 •din Botoşani, a fost numit revizor şcolar cl. I-a. — Direcţiunea generală a serviciului sanitar a trimis medicilor veterinari din întreaga ţară o circulară, prin care le pune în vedere să interzică revizorilor de vite să mai facă pe viitor vaccinaţiuni în contra brâncei. Aceştia pot săvârşi greşeli mari de diagnoză; aşa vaccinaţiunile vor ii făcute numai de medicii veterinari. — Biuroul informaţiunilor comerciale din ministerul industriei atrage deosebita atenţiune a celor interesaţi, şi mai cu deosebire a băncilor populare, obştiilor săteşti, precum şi marilor proprietari, că o mare casă din străinătate doreşte să importe din România mari cantităţi de legume uscate (mazare, fasole, linte), seminţe de in, şi răpită. Producătorii interesaţi vor trimite biuroului o probă de cel puţin 1 kgr. din fiecare din produsele de mai sus spre a fi trimise casei importatoare. Aceiaşi casă doreşte să importe şi plante medicinale (flori'de teiu şi muşeţel), precum şi. păr lung de porc, maţe crude şi uscate, lână, ouă, păsări şi fulgi. Doritorii de a exportă asemenea produse vor trimite probe, arătând ■cantitatea disponibilă şi locul de predare. Tot aceiaşi casă ar dori să intre în relaţiuni cu crescători de porci graşi şi cu persoane cari doresc să exporte lemne de construcţie. — Direcţiunea generală sanitară e anunţată că la Odesa, de 11 zile nu •s’a ivit nici un caz nou de holeră. In Petefsburg cazurile de holeră au scăzut simţitor. Epidemia e în descreştere în toată Rusia. — Din cauza ploilor torenţiale, s’a surpat noua clădire de biserică din cătunul Dâmbovicioara, corn. Rucăr. Zidurile s’au prefăcut într’un morman do materie care aproape nici aiu se va mai putea întrebuinţa. Pagubele sunt de vre-a 30 mii lei. www.dacaromanica.ro 84 ALBINA Dela Românii de peste Munţi. — D-na Anuţa Vlad, soţia d-lui deputat Aurel Vlad, a fost condem-nată de tribunalul din Deva la o lună închisoare de stat şi trei sute de coroane amendă. Cauza acestei condemnări este că procurorul a găsit agitaţie în sfaturile, pe cari doamna Vlad le-a dat copiilor dela şcoala: din Bobâlna, ca să vorbească româneşte. In contra acestei sentinţe apărătorul d-nei Vlad a făcut recurs. — Lupta Românilor din Ungaria în contra votului plural continuă a luă proporţii tot mai mari. S’au ţinut mai multe adunări poporale, în cari s’a luat hotărîrea de a luptă din răsputeri pentru zădărnicirea planului contelui Andrassy. Au luat parte deputaţi naţionalişti: Vasile Goldiş, Ştefan C. Pop, Va-sile Damian, Oncu, dr. Ştefan Petrovici. In corn. Brusturi în Bihor, a vorbit d. dr. Aurel Lazăr; iar la Ciâcova (comitatul Timişului) au fost de faţă fruntaşii locali, advocaţi, mari proprietari, etc. — Curtea cu juraţi din Timişoara a judecat procesul intentat ziarului «Drapelul> din Lugoj pentru reproducerea scriso rii lui Bjornson, apărută în revista franceză sub titlul «Opresiunea maghiară». Acuzatul Ni-colae Jugănaru, a fost condemnat la 3 luni închisoare de Stat şi 400 de coroane amendă. — Poetul Octavian Goga, a fost victima unui atentat neisbutit. Intor-cându-se dela o întrunire ce se ţinuse la Răşinari, lângă Sibiu, auzi mai multe detunături din apropiere. Din fericire, gloanţele trecură pe d’a-supra trăsurii atingând în mai multe locuri coşul. S’a deschis imediat o anchetă, care însă n’a dat nici un rezultat. Din Străinătate. — Austriacii au luat măsuri ca să nu se mai dea voe să se transporte pe pământul lor şi să se exporteze materiale de războiu, pentru Serbia şi Muntenegru. — Anul viitor va fi la Paris o întrecere de maşini sburătoare, sau «aeroplane». Premiul întâi va fi de 10.000 lei. — Iu urma hotărîrif consiliului de miniştrii sârbi, s’a ordonat chemarea sub arme a tuturor voluntarilor şi împărţirea materialului de răsboi diferitelor diviziuni ale armatei. — Ziarele engleze sunt îngrijorate de ocuparea Persiei de nord de trupele Ruseşti. Prin aceasta Rusia a vătămat tratatul anglo-rus. Ziarele exprimă temerea că Rusia nu va reintra în legalitate de cât silită prin arme. — Turcia, dela 15 Oct., nu numai că nu şi-a suprimat înarmările, ba încă şi le-a sporit. Trupele mobilizate acum în Turcia europeană şi în Anatolia se urcă la 300.000 oameni. — Se svoneşte că posturile turceşti şi bulgare dela graniţa turco-bul-gară s’ar fi încăerat, având mai mulţi morţi şi răniţi. — Se mai spune că o puternică bandă bulgară a reînceput iarăşi să facă propagandă în Macedonia, contra Turciei. www.dacaromanica.ro STEflOfl1' 55 Societatea «Steaua» are de scop t lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-■dresâ d-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, Ionii Itiiliuderu, Membru al' Academiei Române.— Vice-preşedinle, Sa va Şoinânescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. Spiru C. Haret, Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Banii, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii : Petre GArbnvieennu, Administrator al Casei Sf-Biserici Autocefale Ortodoxe Române, protesor la Seminarul Central .şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; I. Bimitrescn Proeopie, senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlădescu, fost Ministru, profesor universitar; Crislu S. Nesocscu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Pompiliu Eliade, pro. fesor universitar.—Cenzori Const. Aliinâiieşteanii, inqiner de mine; Preotul econom Const. lonescu, profesor secundar: Const. Alexundrcscu, institutor. Membri însorişi şi ootizaţiunl plătite (urmare). Anton Poburnu (Dorohoiu), 2 lei; Pr. Gh. Hăzărianu (oom. Hteştii), 1 leu; W. Cornescu (Herţa jud. Dorohoi), 1 leu ; V. Puscosi (Pomârla Dorolioi), 1 leu ; Cornelia Pascu (Dorohoi), 2 lei; Pr. Ştefânescu, 2 lei; ■Gh. Cristea, 2 lei; Pr. I. Gheorghiu, 2-lei; Pr. V. Enache (V. Câmpul, jud. Dorohoi), 1 leu; Gh. V. Nestor (Dersca), l lea; G- Begrea (Herţa), 1 leu; Izabelu Cracoti (Hudeştii-Mari), 1 leu; D. Romanescu (Dorohoi), 2 lei; Eleonora Costinescu (Tureatca), 1 leu; Ecat. C-tinescu (Vorniceni), 1 leu; A. Ciocoiu (Dorohoiu), 1 leu; C-tin Popovici, (judeţul Dorohoiu), 1 leu ; I. Atanasiu (Hanţeşti), 1 leu; N. I. Horodincă (Hapai), 1 leu; M. Andriescu (Adâncată), 1 leu; I. Bolineanu (Cordăeni), 1 leu; I. Ilasenci (Ştubeeni), 1 leu ; Romulus Fllipeşcu (Brozeşti), 1 leu; C tin I. Bâncescu (Adâncată), 0,50; Ioan Cernat (Havarna), 1 leu; Alex. Borocea(Pilipăufi-Molniţa), 1 leu; Ion Armiereanu (Prelipca, jud. Dorohoi), 1 leu; Darica Oancea (Văculeşti), 1 leu ; C-tin Florea (Dorohoi). 2 lei; Cape tu Nicolau ■6 lei; Gh. Şerban (Dorohoi), 2 lei; I. Manoliu Deţeanu, (Dorohoiu), 20 lei; Gh. Marcu, primar (Dorohoiu), 20 tlei; Ana G. Ioamescu (Dorohoiu), .2 lei; Econom. I. P. Ţincoca (Gerna-Vodă), 2 iei; I. Buzincu (Cerna-Vodâ), 2 lei; Stavru Papadatu (Cerna-Vodă)j 1 leu; G. Constantinidi (Cerna-Vodâ), 2 lei; B-tin Lţ. Vlatin (Cerna-Vodâ), 2 Iei; I. Râsoiu (Cerna-Vodâ), .2 lei; Maria A. lonescu (Cerna-Vodă)^ 2 leii; Dumitrache Vâja (Cerna-Vodâ), 1 leu; At. Nicolau (Cerna-Vodă), 1 leu; B. Baron (Cerna-Vodâ), 1 leu ; P. G. Teodorof (Cerna-Vodă), 1 leu. Numărul membrilor înscrişi în cursul anului 1908 este de 1516, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunf de 4126. r (Va urmă fn numărul viitor). www.dacoroimiiiiica.io La Administraţia Revistei se găsesc de vânzare următoarele programe şi regulamente cu preţurile notate în dreptul lor: Programa analitică pentru şcolile urbane, lei 1,20. Programa analitică pentru şcolile rurale lei 1,20. Programa analitică pentru şcolile normale de învăţători şi învăţătoare:..................Lei 1,20. Regulamentul pentru administraţia interioară a şc. normale de învăţători şi învăţătoare: Lei 1,20. Regulamentul pentru aplicarea legei asupra învăţământului primar şi normal primar: Lei 0,60. Idem idem şcoalelor primare urbane . . . 0,60. Idem idem şcoalelor primare rurale . . . 0,60. îndrumări pentru institutori şi învăţători privitoare la modificările aduse programei . . . 0,50. ăt// l \ m i mm THE BANK OF RODMANIA, LIMITED Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti. Comitetul central: Lachlan Machintosh Rate 9. I. Goschen........ Vicontele Duncannon .. E. W. H. Barry .... Robert Hamilton Lang . Demetre de Frank . . . P. Naville........... Vd. Vernes........... la Londra Vieua Paris Directori: f C. A. Stolz \ E. E. Goodwin. Censori: Ioan Kalindern, Demetru Jloan Ghlka şi Arthur Green. Sediul social: Londra 7 Creat Winchesterstreet. ISucursala: Bucureşti,Piaţa sf. Gheor-|]ghe. „N/lŢIGNdLfl" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUGUREŞll Capital în acţiuni întreg vărsat în aur................Lei 2.000.00C Fonduri de reservă compuse din prime şi daune...........» 3.966 688 78 Idem format din capital şi alte rezerve » 1.075.842 8t Total în aur Lej 7.052.631.38 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. B&icoianu. Dir. general E. Griinwald. „fiAŢioDAtiA" asigură contra in cediiilui, a «grindinei», contra riscu lui pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate eombinaţiunile obişnuite ca: «cas de moarte, supravieţuire, zeetre şi rentă». Sediul social în palătul Soc. din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Repres-generală în Buc. str. Smârdan No. 4 Agenţii în toateoraşele din ţară Inst. de Arte Grafice Oarol Gobl S-sor Rasidescu, Str. Doamnei 16.—22.594 www.dacoromaiiica.ro