&nul XI
No. 52
28 Septemvrie 1908,
mm jwi.r:—
Apare în fiecare duminecă
COMITETUL DE REDACŢIE:
ION KALINDERU
Pi Qârbovlceanu
P. Dulfu
Q. Coşbuc 3-1P. V. Năsturel Oh. Adamcscu f. Otescu
V. S. ftoga N. Nlcolaescu
Gr. Teodosslu
K •%>

^Redacţia şl AâmialstrWWW'dftSSrQniBifliSiSQ
k
*-41
^ ^ ^ ^
J'foua Parfumeric şi Droguerie jVfedicinală T6MA 3^ĂTULESeU
Bucureşti, calea Grlvlţe! No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti.
Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomezi de quinquina parfumate. Oapilarine, col-cream de la princesse şi oomestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete.
Articole pentru menagiu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestl6, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşiue pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin*, carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muşţaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cqcos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iearnă, etc.
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţa, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injeeţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplinesc unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să e redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos îndepărtând u-le cu- totul anemia şi slăbiciunea generală.
Bogat asortiment de caneiucârie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca : vată şi titoane, guthapereba şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trafire-lapte şi biberoane, pîoşti şi lighiane de porţelan, specule, 'aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc.
La cerere, expediază în orice parte a Ţărei, contra ramburs, prompt şi cu preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă,
52—36
www.dacorotnanicajo
Anul XI.
No. 52.	28 Septemvrie 1908
foi
tflbina
Revistă Enciclopedică populară
ASit&amfl&tul In ţar& p« an Xtal B I AbonaMtomul in atrJdn. pa an lai 6
>	> I 0 luni » S | Un număr.......................1B bani
Pan%ru anunalurl 1 leu tini a. jsşita ti ibţ&tffa.te, 5 bani cuvântul.
Manuaeriptaia nepumioât# ><r ard.
------------rrni
s
Gr. Teodossiu, Cântecele noastre.— Dr. Luxt Baloane şi maşini de zburat.--/!/. G. Doi-naru, Gheorghe Ciortan.—Dr Ah Manolescu, Poveţe sătenilor pentru creşterea copiilor — Gh. h Lăţa, Lucrările de toamnă în cultura grâului.— Gr. T., Ce este familia. — Const. fi. Mateescu, Corbea (variantă). — Dr. Gremia Popescu, .Oaea şi capra sănătoase. — Informa-ţiuni.—Din streinătate. — Bibliografii.-Licitaţiuni.
Din ziare şi reviste : Vârsta pasărilor.—Cât trebuie să dormim.
llustrafiuni; Balonul lui Zeppelin. — Maşina zburătoare a fraţilor Wright. — Wilbur Wright la cârmă.—O turmă de oi.—Capre.
Cântecele noastre.
i.
opoarele se deosebesc unele de altele prin firea şi apucăturile lor. Şi fiecare neam de oameni îşi are fiinţa sa, însuşirile sale, întocmai după cum un soiu de copac îşi are portul său aparte, deosebindu-se astfel de alţi copaci de soiuri felurite din aceeaşi pădure sau din altele. In afară de însuşirile trupeşti, cum sunt: trăsurile feţei, părul, statura, coloarea, trăinicia la muncă, etc, mai sunt încă şi alte însuşiri cari despart popor de popor.
Intre aceste însuşiri putem pune cu drept cuvânt în întâiul loc limba, cu care oamenii îşi dau pe faţă gândurile şi simţirile lor, împărtăşinduşi-le şi unii altora. Cât de departe este de pildă graiul pe care îl vorbeşte Ungurul* de graiul pe care «îl vorbeşte Sârbul, de acela pe care îl vorbim noi Românii.
Noi, Românii, în număr de vre-o 12 milioane şi mai bine, vorbim dulcea limbă românească. Din leagăn încă ne-a tot sunat în urechi raiul acesta scump, pe care l-am primit odată cu laptele supt ela maica prea iubită, şine va sună necurmat, cât Dumnezeu ne va învrednici să ne ducem traiul pe lume. Cu cât foc nu vorbim noi această limbă, primită ca moştenire ^in tată în fiu, ca un semn de deosebire între noi ca popor şi alte popoare!
Fraţii noştri apropiaţi sau depărtaţi se simţesc mândri când grăesc în graiul străbun. Cât de bucuroşi sunt ei si ce înduioşare le cuprinde sufletul lor când, aflându-se departe de ţară, aud
\
www.dacoromamcajo
ALBINA
1726
vorbindu-se şi pe acolo româneşte! Inimile le tresaltă în fiori de mulţumire, le bat mai pripit şi se simţesc câteva clipite ca şi cum ar fi între ai lor, fraţi de acelaş sânge cu ei. Dacă nu s’ar lămuri de grabă, că se află între străini, ar crede că într’adevăr în ţară românească s.ynt ei.
Dar dacă un Român s’ar afla departe, într’o pădure sălbatică, în nişte locuri singuratice, numai cu gândurile sale, şi de odată vântul de seară i-ar aduce la urechi sunetele plăcute ale unui qaval din care iese o doină, jalnică şi duioasă, ce ar face acel Român ?
Nii-i aşâ că dânsul ar câdeâ şi mai tare pe gânduri, şi numai decât i-ar trece prin minte icoana satului său părăsit, căsuţa lui albă, vitele sale, locul de ţarină, hora dela hanul din marginea şoselii, pădurea unde ca băieţel culegea fragi şi mure, drumul plin de praf al satului, bisericuţa cu clopotele şi cu sfinţii ei învechiţi de vreme? Nu-i aşâ că Românaşul nostru, la auzul sunetelor doinei, ce în atâtea rânduri o fi cântat-o şi el, or o fi auzit-o cântând-o lăutarul satului, se simţeşte. înduioşat fără de veste din adâncul sufletului său şi un oftat, fără de voie scos, îi sbuciumă pieptul ?
Cântecul acela, fără cuvinte chiar, a avut darul să farmece pe Românul care în atâtea rânduri l-a auzit în ţară, cântat de ai lui; cântecul acela a fost atât de puternic ca si limba românească, grăită printre străini de fraţii lui.
Şi cântecul din bătrâni, ca şi limba poporului, este o însuşire a neamului din care facem parte. Şi prin cântec, tot ca şi prin limba vorbită omul îşi dă pe faţă gândurile şi simţirile ce i năpădesc sufletul, fie acestea vesele sau triste, de dor sau de vitejie.
Şi Dumnezeu a voit ca limba să fie strâns legată de cântec, să se întregească amândouă, să fie ca şi două surori gemene, nedăs-părţite una de cealaltă, în vremuri liniştite şi senine, ca şi în vremuri turburate şi mohorîte.
Poporul a îmbrăcat cântecul său în haine frumoase, în care îi stă de minune: l-a îmbrăcat în hainele poeziei. El nu s’a mulţumit să-şi cânte bucuriile şi durerile în graiul de toate zilele, în vorbirea obişnută; ei şi a făurit, cum s’a priceput mai bine, viersul său potrivit cu firea sa de Român, şi închegând pentru el şi ai săi frumoasa poezie populară.
Prin cântecul său mândru, ca şi prin poezia sa nemeşteşugită, dar aleasă şi fermecătoare, poporul românesc se deosebeşte de alte popoare de pe faţa pământului. Comori nesecate de gândire, şi^ mai ales de simţire, sunt ascunse in poezia populară, şi în cântecele în care o întâlnim sau nu. La noi în ţară au fost mulţi scriitori'cari s’au îndeletnicit să strângă asemenea făptuiri ale poporului, ca să nu se piardă; dar ori câte s’au cules tot mai rămân încă şi pentru multă vreme de cules, căci îmbelşugate sunt acele comori, ca si apele cele nesecate ce ies din sânul’ munţilor şi răspândesc belşugul ori pe unde trec.
Unul spune câteva cuvinte, cari se potrivesc cu gândul său ori cu dorul său, altul care le ascultă mai adăogă câteva, după cum l-a îndemnat inima, un al treilea care simţiâ tot astfel a întregit şi astfel nesilit, nemeşteşugit, netrudit, a ieşit cântecul trecând din gură în gură, dele bătrâni la cei tineri’ şi ajungând până în zilele noastre.
www.dacaromamca.ro
ALBINA.
1727
Unul, de pildă, cu sufletul plin de amar şi de dor după primăvară zice:
«Frunză verde de susai,
Toată iarna adăstai
Să-mi vie luna lui Maiu
Să mă plimb prin munţi şi plaiu,
Să-mi mai trăesc iar un traiu;
Că destul am suferit Iarna pe gerul cumplit,
Fără casă, fără rost Făr’ de nici un adăpost.»
Altul, tot de neamul nostru, ori poate tot Românaşul nevoiaş dintâiu, urmează:
«Frunzuliţă mărăcine,
Unde aud iarna că vine Plânge inimioara ’n mine;
Că iarna pe gerul greu Trăesc cum dă Dumnezeu:
Singurel cu dorul meu,
Singur cu amarul meu.
Dar pe vara cea frumoasă Casa-mi este umbra groasă,
Aşternut mi-este pământul,
Şi ceru-acoperemântui.
Al treilea, care pătimiâ de acelaş dor, după primăvară, sfârşeşte cântecul:
«De tovarăş credincios Am pe murgul bătăios Că-i zic numai cu cuvântul,
Şi el sboară ca şi vântul,
Şi mă duce und’ mi-e gândul.
In viersurile acestea răsare dragostea de natură, pe care Româ- . nul n’o înţelege numai pentru frumuseţea ei, dar şi pentru uşu-Tinţa traiului. El îşi dă pe faţă gândul său după un traiu mai bun, decât acela pe care-1 duce iarna. S’a săturat de gerul ei aspru şi de lipsurile de tot felul ce le-a îndurat, s’a săturat de atâta singurătate şi amar, şi doreşte să vie mai curând frumoasa primăvară (vara), ca să pună odată capăt suferinţelor sale. Şi cum vine primăvara, cu flori şi cu verdeaţă, cu veselie şi cu cântece de păsări, lui nu-i mai pasă de nimic. îşi uită de nevoile ce-1 înconjurau, cănd se vede în sânul naturii, având deasupra -seninul cerului şi la picioare verdeaţa pădurilor şi a câmpiilor. Murgul, tovarăşul lui credincios, care par’că şi el înţelege frumuseţea lirei, îl poartă în sbor spre locurile unde Românaşul doreşte să meargă: or la mânară peste un deal şi-o vale, or în codru după Eaiducit, or sus la munţi la vitele lui dragi, or la poala codrului, unde stă petecul de pământ în care şi-a pus nădejdea în anul acela.
Şi astfel curg unele depă altele viersurile poporului românesc, luminoase şi încălzite de flacăra sufletului său, întocmai cum curg Ia vale pâraele cele limpezi, pe cari le sorbi cu nesaţiu, când le Întâlneşti în cale-ţi.
Cine a auzit cântecul nostru a rămas cu gura căscată la el,
www.dacoromanica.Fo
{
1728	ALBINA
căci i-a rămas inima aci- L-au fermecat şifBuvintele lui, dar şî ’ iersul lui l-a fermecat. A stat în loc, .ca săi asculte, uimit de atâta frumuseţe a liinbei şi de-atâta dulceaţă a viersului.
Şi cui i-a plăcut cântecul românesc n’a putut să nu stea că să-l cunoască mai de aproape, să stea şi să vadă în ce chip ştim noi să cântăm şi ce anume simţiri sunt picurate în cântecele noastre.
Unii au zis că în cântecele noastre doinim dorul inimei după cele ce ea nu le are, doinim dragostea după mândră, după copii,, după nevastă, dragostea de părinţi, şi de fraţi, şi de surori; alţii au zis că mai doinim dorul de vitejie, care curge în vinele noastre,, dorul de moşie, jalea sufletului în vremurile grele ce au trecut peste noi;^ iar alţii că cântăm firea cu frumuseţele şi bogăţiile ei nenumărate; codrul, isvoarele şi pasările, luncile, ogoarele, turmele de vite, timpurile anului, bărbăţia voinicilor, pe sfiinţii din cer, pe Dumnezeul cel vecinie, pe fiul său prea iubit, care a sufe-r:. chinuri şi moarte pentru noi.
Da, le-am cântat pe toate acestea şi le vom cântă încă, mereu şi totdeauna, cât vom vieţui ca popor şi cât vom avea o limbă dulce şi frumoasă, mlădioasă şi bine sunătoare ca a noastră.
Grig. Teodossiu.
BALOANE ŞI MAŞINI DE ZBURAT
e vede c’a fost dat veacului al douăzecilea să înzestreze omenirea cu maşini de zburat. Nu e vorbă de baloane, acelea sunt mai uşoare decât aerul şi se înnalţă în sus întocmai după cum face un dop de plută băgat în fundul unui vas plin cu apă. Apa îl împinge în sus şi de aceea îl vedem că se urcă la faţa ei. Tot aşâ face fumul în aer; îl împinge şi pe acesta aerul, care e mai greu decât el, în sus. încă dela sfârşitul veacului al optsprezecelea, ba chiar cu mult mai ’nainte, au izbutit oamenii a se urca în văzduh cu baloane de hârtie pline cu aer cald, dar nu aveau cârma şi erau în voea vântului, care-i ducea încotro băteâ el.
Acuma baloanele au cârmă, începând de pe la 1870,. dar nu aveau maşini destul de uşoare, cu cari să învârtească aripile, la fel cam cu cele dela morile de vânt (helicele), destul de râpede spre a se putea împotrivi vântului şi a se îndreptă încotro ar voi călătorii. Acuma maşini foarte uşoare şi totodată foarte puternice s’aui
www.daconHnamca.ro
ALBINA
1729
născocit şi baloanele se pot cârmui pe vânturi destul ■de tari. Din gazete am aflat cu toţii ce isprăvi a' făcut .Zeppelin, un Neamţ, cu balonul său, care are pe din lăuntru o cherestea de metal (de aluminiu care e foarte tare, dar şi foarte uşor). A zburat în două rânduri câte 12 ceasuri în şir, cârmind cum i-a plăcut. Dar balonul lui Zeppelin s’a aprins, fiindcă o stricăciune la una din maşini l’a silit să se coboare în câmp, unde nu erâ şopron, sub care să se adăpostească şi a mai fost o nenorocire c’a dat o furtună şi s’a aprins balonul de-a ars ■cu totul.
îndată însă Germanii au pus bani, mână dela mână, tşi au dat lui Zeppelin, până acuma, vre-o şase-şapte milioane de lei, ca să facă alte baloane la fel şi fabrică şi şopron; căci împărăţia are trebuinţă de astfel de baloane, pentru războiu. Ba s’a făcut şi o societate cu capital mare şi vrea sa şi dureze opt baloane tot la Zeppelin şi să înceapă a umblă cu ele dela. Budapesta pe la Vi-•ena, Praga, Berlin până la Hamburg şi înnapoi, ducând călători. Neapărat, dac’o merge bine treaba, nu va trece mult şi vom vedea călâtorindu-se cu baloane de acestea dela Londra, pe la Paris, Viena; Berlin, Bucureşti, Constantinopol, Egipt, India etc.
Germanii mai au baloane cu cârmă, dar fără cherestea de aluminiu, al lui Gross şi al lui Parceval, cari .-sunt mai mici şi au făcut şi ele călătorii lungi, dar au .avut şi acestea nenorociri de tras ca şi al lui Zeppelin. Nfu se lasă însă nici Zeppelin nici ceialalţi şi’n luna aceasta chiar, Zeppelin, cu balonul ce are gata şi Parceval etc., cu ale lor, vor tace d;n nou călătorii, înnainte de a da iarna.
Şi alte popoare mari, ca Francezii şi Englezii sau Americanii, au baloane bune. Foarte bine întocmit erâ halonul franţuzesc „Patrie", care a făcut o călătorie •dela Paris până la graniţa Germaniei, *dar apoi, pe fur tună, l’au scâpât, şi vântoasele l’au dus până lângă Scoţia, unde s’au găsit bucăţi din el şi din maşina lui. Acuma ânsă au altele la fel şi tac mereu încercări.
* *
Dar nu se mulţumesc oamenii numai cu baloanele,
www.dacaromanica.ro
Balonul lui Zeppelin la Echterdingen înainte de a arde.
’&Mk
j UL	QÎTfF f j®KN	u	
	Mţijlli i (SJ J rw V'JHHEI 1 >		^mv K-
P
3
Maşina zburătoare a fraţilor Wright în timpul zborului.
1732
ALBINA
căci sunt prea scumpe şi prea greoae; se căznesc săi facă maşini mai grele decât aerul, cu cari să zboare. In Franţă au făcut minuni cu astfel de maşini Henrî Farman, care e pe jumătate Englez, pe jumătate Franţuz, Delagrange, Franţuz curat: dar AmericanulIWilbur
Wright i a bătut pe toţi cu aeroplanul său, cu care a făcut încercări la Le Mans în Franţa şi a câştigat toate premiile atât pentru iuţeală şi înnălţime cât şi pentru lungimea drumului şi a timpului cât a stat în văzduh zburând, cât şi pentru timpul câtoa zburat eu alt om împreună cu el în aeroplan.
Un capitalist bogat, Lazare Weiller^a cumpăra ^dreptul de-a fabrică aeroplane c? ale lui Wright pentru Franţa numai, cu 500,000 de lei, după ce i s’a dovedit că poate face zboruri de . câte 50 de chilometri fără a.
www.dacoromamcajo
ALBINA
1733
atinge pământul şi coborîndu-se la locul de unde a plecat, In adevăr, Wilbur Wright a zburat timp de un ceas; 31 de minute şi 45 de secunde neîntrerupt; a făcut drum de 66 kilm. 600 m. şi cu alt om pe maşină a stat în văzduh 11 minute, 35. de secunde şi 2/s> iar mai cri aproape un ceas încheiat. Zilele acestea, înnainte de a plecă din Europa, va încercă să zboare două ceasuri şi cât va putea mai mult cu un sac de nisip şi apoi cu alt om şi a făcut călătoria cea de un ceas împreună cu alt ins.
Aeroplanele celorlalţi se urcă prin puterea maşinei lor, al lui Wright, se urcă aruncat în sus, după ce -aleargă pe o şină, de o greutate care se lasă răpede în jos dela* înnălţime ca greutăţile dela ceasornicile de părete. W. Wright mai are un frate: Orville, care a făcut încercări mai întâiu cu frate-so şi apoi singur, în America. A izbutit foarte bine, aproape ca şi cel din Europa, dar a păţit o nenorocire, că, încrezându-se prea mult în maşină, a luat cu sine un ofiţer cam greoiu, mai greoiu de cum se cuveneâ, Selfridge, şi, din pricină c’a silit-o prea din cale afară, i s’a rupt aripa dela o he-lice şi maşina s’a prăbuşit la pământ. Selfridge a murit, iar Orville s’a ales cu un picior şi mai multe coaste rupte. Totuşi Statele-Unite vor cumpără dreptul de a fabrică astei de maşini şi tocmai de aceea se întoarce şi Wilbur în ţara lui.
Dăm aci balonul lui Zeppelin puţin înnainte de a se prăpădi; dăm şi aeroplanul fraţilor Wright.
Dr. Lux.
Yârsta paserilor.
Dintre toate paserile, lebăda trăeşte mai mult. Ea ajunge la bătrâneţe până la vârstă de 300 de ani Urmează apoi şoimul, care trăieşte până la 160 de ani. Uliul şi vulturul de asemenea trăesc mult. In grădina imperială din Schonbrun a murit un vultur, care trăiseîn colivie Î14 ani. Papagalii de asemenea trăesc 100 de ani. Gâscă şi cucul de asemenea trăesc mult, dar gâscă numai aşâ trăieşte mult, dacă o îngraşă^ omul ca să-i dee cuţit mai apoi! Corbii trăesc 100 de ani. Ţărcile ajung de regulă până la vârsta de 30 de ani. Cocoşul până la 15 ani. Porumbii trăiesc 10 ani, iar celelalte pasări cântăreţe dela 8—18 ani. Mierla trăieşte 15[ ani, iar priveghitoarea numai 8 ani.
ODeşteptareaO.

www.dacoromanica.ro
1734
* ALBINA
Gheorghe Ciortan.
jaâŞ; heorghe Ciortan a trecut de mijlocul vieţii: la cincizeci de ani slăbesc puterile omului, şi o grijă tainică pentru sfârşitul care nu se poate înlătură cuprinde sufletul ce-ojj3 lor cari se mai gândesc şi la vieaţa de apoi. Cei nenorociţi şi cei săturaţi de trai, doresc sfârşitul vieţii mai degrabă; alţii abiâ încep să trăească dela cincizeci de ani înainte. Sunt oameni mohorîţi la vârsta asta; sunt unii vioi şi plini de sănătate. Gheorghe Ciortan este dintre aceştia din urmă. El mă cunoaşte bine şi ştie ce-mi place. De altfel, doar nu trebue să citeşti cărţile filosofilor ca să poţi deveni psiholog. Dacă ţi-a dat Dumnezeu o leacă de pricepere, te uiţi în ochii omului, şi ştii cum trebue să te porţi cu dânsul.
De câte ori mă duc vara la ţară, în satul meu, Badea Gheorghe mă aşteaptă ca pe nu ştiu cine. Lui îi place să povestească,, şă steie la taclale, şi cum e el psiholog, ştie cu cine şi cum să vorbească. Vara asta mi-am petrecut-o aproape cu dânsul. La secere, la coasă, la adunat, pretutindeni, în sfârşit, prietenul acesta îmi erâ nedeslipit. -Trebue să vă spun drept că Badea Gheorghe e cam leneş. Are şi el o casă şi un petec de pământ, are o nevastă care pare cu mult mai bătrână decât dânsul, dar încolo nimic.
Intro zi începii să-mi spue:
«Eram aşâ ea de vre-o douăzeci şi opt de ani şi mă dusesem în cărăuşie. Ştii dumneata, în tinereţe eram mai în totdeauna pe obleaguri. Ba mă duceam cu gaz, ba cu scânduri, dincolo de Şiret. Intr’o seară poposirăm vre-o zece cărăuşi la. Geoseni, mai la vale de Bacău. Merinde la noi, nimic. Că noi unde poposim, acolo căutăm mâncare. Găsim ? Bine de bine. Nu? Mâncăm şi noi mămăligă goală, şi atâta tot. Cum îţi spun, poposirăm în Geoseni, pe un maidan, drept în mijlocul satului. Zic unui băet: măi băete, iea oala ceea şi dute prin sat; vezi, poate-i găsi ceva udătură, că tăină pentru mămăligă mai avem. Iea băieatul oala, se duce prin sat, şi n’a trecut mai mult de zec q minuturi şi numai mă trezesc cu el înapoi, bătut măr şi speriat ca de ducă-se pe pustii.
«Ce-i mă ? îl întreb eu.
—	Ce să fie ? răspunde băeatul; m’a bătut o femee.
Inchipue-ţi dumneata: să-l bată o muere! Ptiu ! flre-ar al dracului !
«Da de ce te-a bătut, mă? zic eu.
—	Stai să vezi, zice băetanul. Intru într’o casă. Un om şedei ascuns după sobă şi plângeă. Nevasta umblă prin casă ca un curcan umflat în pene. Zic:
«De ce plângi, bade?»
www.dacoromamcajo
ALBINA
1735
Omul începu să scâncească :
«M’a bătut nevasta, dragu badii.
—	Vai de mine, zic eu ; se poate? Cum adicătelea, la dum-nevoastră femeile bat pe bărbaţi ? »
Şi nici n’ara isprăvit vorba bine, şi numai mă trezesc c’o cociorvă peste spate.
«Ieşi afară, fire-ai al dracului de mangosit».
Şi dădea muerea de mi-a rupt spatele.
Am început să râdem toţi cărăuşii. Da' mie mi-erâ foame ; nu preâ aveam gust de râs. Zic către băetan :
«Unde i casa ceea, măi băiete? Hai şi mi-o arată».
Băetanul s’a codit o leacă: îi intrase frica în spate; pe urmă a mers şi mi-a arătat cu mâna casa unde mâncase bătae. Intru înăuntru.
«Bună vremea, zic.
—	Mulţămesc dumitale, răspunde nevasta».
Dau cu ochii de cel bătut după sobă.
«Da de ce plângi, măi vere?
—	De ce să plâng? M’a bătut nevasta.
—	Te-a bătut ? De ! Poate c’a avut dreptate. îi fi vinovat.
Nu, zău, că nu-s vinovat.
—	Atunci dacă nu eşti vinovat, de ce te-a bătut? Ba încă să zici bogdaproste că te lasă să plângi. Tii! nevasta mea are draci într’ânsa. Când mă bate, nici nu mă lasă să plâng».
—	Vezi? vezi? ticăloşiile. Vezi? Ş’apoi să zici că eu-s muere rea!., ardă-te focul, bărbat prăpădit!..
Apoi îmi spune mie :
«Ce vrei, bade?
Ce să vreau, verişcană ? Ia suntem şi noi nişte cărăuşi înstrăinaţi pe-aicea, şi ne-ar trebui o leacă de udătură.
—	Cum să nu? Iţi dau bucuroasă. Ai vre-o oală?
—	Am.»
îmi iea oala din mână, mi-o umple cu smântână, îmi dă nişte brânză, de! ce să-ţi spun? m’a umplut cu de toate.
«Bună sara, zic eu, bogdaproste, bogdaproste.
—	Bună sara. Da când plecaţi?
—	Mâne.
—	Apoi să veniţi şi mâine ca să vă dau cevâ, că sunteţi străini, şi vai de capul cărăuşilor.»
M’am întors în maidan şi toţi se mirau cum naibâ băetanul a mâncat bătae, iar eu am venit cu oala plina de smântână.»
Nu v’am spus eu că Badea Gheorghe e psiholog? îi râd ochii în cap de şiret ce e ! Altă dată mi a povestit cevâ din viaţa lui de vânător:
«In tinereţe, după ce mă deprinsesem să trag la ţintă, îmi luam de multe ori puşca pe umăr şi plecam la deal, prin pădurile dela poalele Tajbugii. Se întâmplă de multe ori că nu-mi ieşeâ la iveală nici o dihanie ,al te ori îmi ieşeau preâ multe. Dar iată ce păţeam. Când erâ puşca la mine, nu zăriam picior
www.dacoromanica.ro
I
736
ALBINA
de'sălbătăciune; iar câqd lăsam puşca acasă, toate hidrele îmi oşiau în cale, numai să-mi facă în ciudă. La urma urmei m’am hotărît să nu mă mai duc fără puşcă la pădure, şi tare bine mi-a prins hotărîrea asta.
Intr:o dimineaţă, ca de obiceiu, plec la deal, cu arma pe umăr. Colind încolo, colind încoace: (nimic, «ici picior de epure. Intru mai în adâncul pădurii şi dau'de o văgăună adâncă. încep să mă scobor la vale, dar un sgomot făcu să mă opresc o clipă. Cercetez bine cu ochii, şi care nu-mi fu mirarea, când zării doi urşi mari ca doi boi. îmi luai încet puşca dela umăr şi mă a-şezai cu mare grijă pe pântece. Vroii să' dau drumul unui glonţ-dar un gând mă opri pe Ioc. Mă uit mai bine în fundul văgăunii şi bag de seamă că un urs cântă şi altul jucâ. Te miri cum cântă ursul? Să-ţi spun. Se vede ţreaba că bătuse o vijelie şi crăpase un fag înalt, deslipind de trupul copacului o aş-. chie. Ei să vezi ! un urs loveâ cu o lobdă de lemn în aşchie, care zbârnâiâ, iar celălalt urs jucâ după zbârniitură. Căzui pe gânduri: pe care namilă s’o lovesc? Şi mă gândii aproape o jumătate de ceas. Urşii îşi vedeau de treaba lor înainte. In sfârşit dădui drumul unui glonţ în ursul care cântă. Sări în sus, boncălui odată ca .un taur, apoi lovi cu lobda de lemn în capul ursului care jucâ, lăsându-1 mort pe loc. Pasă-mi-te! ursul pe care îl împuşcasem crezuse că-1 lovise dihania care jucâ. Svârll lobda, făch vre-o zece paşi şi căzii în nesimţire: murise şi el. Mă scobor în vale, şi mă uitam cu dragoste la hidrele calde. Ca să nu mă fac de ruşine, dădui din nou drumul unui glonţ în capul ursului omorît cu lobda de lemn, ca să nu se creadă că n’am omorît doi urşi dintr’o dată. Apoi pornii în sat să dau de veste la lume, şi să ieau vre-o câţiva oameni, care să-mi aducă hiarele în vale.»
Dacă merg pe drum, Badea Gheorghe nici nu se uită la mine când povesteşte; dacă stăm locului, prietenul meu se uită în-tr’o parte şi când vorbeşte îi râde mustaţa.
Altă dată mi-a povestit cum... . dar am să vă povestesc şi eu altă dată.
Al. 6h. ’Doinaru.

Poyeţe sătenilor pentru creşterea copiilor.
ŢaPa noastră este bine-cuvântată, nu numai prin pământul cel mănos şi bogăţiile ce cuprinde ci şi prin aceea că ocuţ>ă un loc de frunte, printre ţările unde se nasc mulţi.
Numai acele ţări au menire mare şi cuvântul lor este ascultat, care au populaţie mai numeroasă şi sănătoasă. Ce folos că la noi se nasc mulţi, — dacă şi mulţi mor, cu deosebire copii până la un an. In mijlociu la 100 d'e morţi de toate vârstele, 28 chiar până la 50 sunt numai copii până la un an. Rându-
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1737
rile de mai jos vă arată, ce este de făcut ca să se micşoreze această mortalitate, care este o pagubă mare pentru ţară. Doară Dumnezeu nu ne-a dat copii ca să-i pierdem şi să remână jale în urma lor.
Judecaţi singuri: cât nu suferă femeea în timpul celor nouă luni de sarcină, în ce chinuri naşte pruncul, cheltuiţi cu botezul, şi nu-i păcat oare după un scurt timp să moară copilul! în loc să-l creşteţi spre bucuria voastră şi să vă fie de folos la bătrâneţe.
Dacă veţi urmă poveţile de mai jos, nu zic că veţi stârpi moartea printre copii, — ci o veţi micşoră.
Voi tineri care aţi suferit de boli lumeşti, să nu vă însuraţi, fără să cereţi sfat dela Doctor.
Voi bărbaţi fiţi cumpătaţi îd plăcerile voastre după chef. Copiii zămisliţi de acei cu boli lumeşti, ori de acei cari beau spirtoase, se nasc slabi, bolnăvicioşi, au spazme şi sunt meniţi curând morţii. Cruţaţi dela munca grea femeile voastre când sunt însărcinate, căci sarcina e destul de grea şi istovitoare. Menirea fe-meei este pe lângă casă şi copii.
Voi femei, hrăniţi-vă bine în timpul sarcinei, nu ţineţi posturi lungi, cereţi deslegarea dela preot. Cu cât înaintaţi în luni, munciţi mai puţin din greu. Pregătiţi din vreme rufăria pentru prunc şi ţineţi-vă curate cu trupul. Dacă picioarele vi se umflă, arăta-’ţi-vă îndată la moaşe, hrăniţi-vă cu lapte. Spălaţi-vă sânul_ cu puţin rachiu tare, şi apoi cu apă curată, ca să nu căpătaţi răni, când copilul suge.
Să nu naşteţi pe pământ, ci pe pat şi să nu puneţi paie sub voi în timpul facerei. Rufăria să vă fie curată, căci de sânge se poate spălă. Murdăria la facere aduce friguri de lehuzie, boala cea. ucigătoare a lehuzelor. Chemaţi la facere pe moaşa cu diplomă. Când n’aveţi aşâ moaşă în sat şi de chemaţi pe vre-o babă, puneţi-o să-şi spele mâinele înainte de a se apropia de voi, unghiile sâ-i fie taete scurt Buricu să se tae cu foarfece curate şi să fie trecute prin flacără de spirt înainte. Cordeluţa (şiret) cu care se leagă buricul să fie din pânză curată şi fiartă în clocote mai întâiu. De nu, copilul capătă fălcariţă (spazmuri, apucate), se înţepeneşte şi moare. Hrana copilului trebuie să Re sânul mamei. Numai ’la nevoie mare, în caz de boala mamei, să se hrănească copilul cu linguriţa.
Laptele de vacă să fie dela o vită sănătoasă, să fie mai întâiu bine fiert si ţinut la răcoare şi acoperit. Laptele se îndoaie cu apă bine fiartă. Cu cât copilul creşte, cu atât se scade cantitatea de apă
Cei mai mulţi copii mor de pântecărie şi^de tuse. Nu înţercaţi copiii înainte de a avea un an înplinit şi m acest timp nu daţi copiilor miez de pâine şi de covrig amestecat în gura voastră. Este a ucide cu voie pe copii când li se dă aşâ mâncare în loc de lapte, ori când li se dă câte un pic de vin ori rachiu. Copiii mici sunt. gingaşi, se răcesc uşor şi capătă junghiu, care îi prăpădeşte, deci îmbrăcaţi bine'copiii.
Când aveţi nenorocire de vă moare copilul şi nevoia face ca femeea să se ducă ca doică (mancă) băgaţi bine de seamă ca copilul să nu fie bubos şi în acest caz cereţi să se aducă un Doctor care vă va da sfat dacă puteţi ori nu să alăptaţi copilul şi
www.dacaramanica.ro
1738
ALBINA
de nu vă veţi molipsi. Tot aşa îşi încarc cu mare păcat sufletul, acele femei, care au suferit de boli lumeşti şi li-au murit copilul din aceasta pricină, şi se duc ca doică. Nenorocesc un suflet nevinovat, căci îl molipsesc de uricioasa lor boală.
Dr. Alex. Manolescu.
Lucrările de toamnă in cultura grâului.
ştiut că în ţara noastră cultura grâului coprinde întinderi mari, din cauză că este căutat în comerţul ce-1 facem cu celelalte ţări. Astfel fiind, este bine să ne gândim ca lucrările ce avem a face să fie făcute cu îngrijire şi chibzuinţă; căci a pregăti bine pământul, a alege şi salamurâ cu îngrijirire sămânţa, a o pune în pământ la timp şi în bune condiţiuni, înseamnă a ne asigură- de o producţiune abundentă şi de bună calitate.
Cu privire la felul lucrărilor pe care trebue să le facem pentru prepararea terenului, aceasta atârnă şi de cultura anterioară. Şi dacă avem în vedere că, dacă nu în totdeauna, dar în majoritatea cazurilor, în ţara noastră, grâul se cultivă după porumb, de oarece prin felul complex al culturii lui şi prin epoca recoltei lasă pământul curat de burueni, însă târziu; cu o arătură nu prea adâncă pe care o facem imediat după recolta, porumbului vom avea terenul gata pentru a semăna grâu. Această lucrare va trebui însă să fie făcută Cu multă îngrijire spre a surpă muşuroaele şi a nivelă bine pământul.
După arătură va trebui să grăpăm cu o grapă de fier terenul spre a sfărâmă bolovanii şi a nivelă cât se poate de bine locul.
In starea aceasta, fie că semănăm cu maşina sau cu mâna, trebue după semănat să grăpăm cu o grapă de mărăcini îngreunată prin bolovani care, pe de oparte acoperă sămânţa iar pe de alta apasă pământul punând sămânţa în contact cu el şi deci înlocuind întrucâtva rolul tăfălugului.
In foarte multe părţi sătenii seamănă deadreptul
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1739
după arătură grâul şi în urmă îl grăpează, mai întâiu cu grapa de fier şi apoi cu grapă de mărăcini. Ei bine, modul acesta este destul de rău, căci grâul semănat imediat după arătură nu găseşte terenul destul de nivelat ci cu nişte şenţu-leţe ce se formează prin rezemarea unei brazde pe alta. Aci azvârlită sămânţă, fie cu mâna fie cu maşina prin împrăştiere, se rostogoleşte toată în fundul şenţuleţelor; deci toată sămânţa se găseşte pe fundul acestora şi aci acoperită cu pământ, o avem prea des răsărită ori prea adânc îngropată In acest caz nu avem o distribuire uniformă a seminţei pe suprafaţa terenului, ci unele făşii sunt prea dese răsărite iar altele prea rar.
In cazul când înnainte de a semănâ, am gră-pat cu grapa de fier, terenul este nivelat şi acele muchii ce le formez brazdele sunt sfărâmăte. Deci sămânţa găsind terenul nivelat unde cade acolo rămâne şi acolo este acoperită. In acest caz avem o distribuire uniformă a seminţei.
Ţinând seamă de aceste amănunte, vom căută să lucrăm ca în cazul întâiu, şi aceasta o spunem cu atât mai mult cu cât sunt săteni cari au grape de fier şi nu grăpează terenul înnainte de a-1 semănâ spre a'l nivelă cât mai bine şi fără să se ştie ce fac, îl grăpează cu grapa de fier în urmă.
Sămânţa pe care o semănăm va trebî să fie foarte curată de burueni, de aceea grâul de sămânţă să fie dat la trior. Bobul va trebui să fie plin şi bine copt, să nu fi fost recoltat dintr’un lan prea mare. In aceste seminţe colţul nefiind bine dezvoltat nu va da fire frumoase şi viguroase.
Când sămânţa e bună şi îndeplineşte condiţiu-nile de mai sus, răsare toată odată, şi în acest caz avem o producţie uniformă şi de bună calitate.
In cazul când avem o sămânţă uşoară sau veche, răsărirea nu se face odată şi avem o produc-ţiune mediocră ca cantitate şi calitate.
Pentru a ne pune la adăpost de tăciune (Ustila-gocarbo) sau alţi părăsiţi, va trebui să tratăm sămânţa cu o soluţiune de piatră vânătă 1%.
www.dacoromanica.ro
1740
albina
In acest scop luăm un vas de 100 litri de apă în care dizolvăm 1 kgr. piatră vânătă. Ou această soluţiune stropim bine sămânţa şi apoi lăsând-o-să se usuce o semănăm cu un spor de 20%, căci prin stropire îşi măreşte volumul; şi când noi no propunem să semănăm 1 hi. 20 la pogon, trebue să avem în vedere măsura înainte de a fi fost tratată; prin urmare bobul normal al seminţei.
Un kgr. piatră vânătă e deajuns pentru tratarea a 5 hl.. sămânţă. Costă deci foarte puţin faţă de pericolul ce ne-ar ameninţă dacă n’am trată sămânţa.
E mai recomandabil tratarea seminţei cu solu-ţiunea făcută de noi din piatră vânătă, decât cu saramura ce se vinde în comerţ sub diferite nume căci pe lângă că costă mai eftin dar suntem siguri de rezultat.
Sămânţa fiind pregătită în felul acesta, o semănăm cât este cu putinţă mai timpuriu, spre a avea timpul necesar ca să înfrăţească până în toamnă şi să se împuternicească, rezistând mult mai uşor la gerul ce ar găsi-o descoperită. Dacă o semănăm prin Septemvrie putem da la pogon 1 hl.—1 hl. 20,. şi până în toamnă, dacă timpul este favorabil, înfrăţeşte. Dar, dacă din diferite împrejurări, o semănăm mai târziu, va trebui să mai sporim sămânţa căci îi lipseşte timpul spre a înfrăţi înde ajuns.
Qh. I. Lăfa.
Ce este familia.
Bunicul. — Ia spune mi, Radule cine ţi-a făcut sgâriitura. asta pe obraz?
Radu. — (surâzând). — Bunicule, pisica.
Bunicul. — Oh! o pisică cu două picioare? Să vedem, mărturiseşte !
Radu. — Drept să-ţi spun, e din pricină că m’am bătut cu Barbu.
Bunicul. — Şi pentru ce? Ţi-a luat vreun arşic, ori vre-o bilă ?
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1741
Radu. — Nu, dar vorbise pe tata de rău. L-am aruncat la pământ şi atunci a spus că minţise.
Bunicul. — Eşti un copil brav. Numai pe tatăl tău îl aperi tu aşâ?
Radu. — Nu, şi pe mama, şi pe mama mare, şi pe tine, şi pe fratele meu Ionel.
Bunicul. — Ne iubeşti dar mult?
Radu. — De sigur, pentru că voi toţi sunteţi rudele ■ mele.
Bunicul. — Atunci ai fost mulţumit, când oamenii din satm’au ales primar ?
Radu. — Da, eram foarte mândru. In ziua aceia mi-am învăţat lecţiile şi mi-am făcut temele mai bine ca de obiceiu.
Bunicul. — Ai crezut se vede că te alesese şi pe tine primar.
Radu. — Aşâ mi se păreâ.
Bunicul. — Dar când Ionel, fratele tău, a ajuns sergent?
Radu. — Aşi fi vrut să port şi eu galoane.
Bunicul. — Astfel, iată-te primar şi sergent; înaintezi, nu glumă ; vei merge departe. Dar nu eşti în totdeauna atât de mulţumit; te-arn văzut că erai trist, când s’a îmbolnăvit mama ta.
Radu. — Ah ! ea suferiâ, şi atunci am crezut că o să moară, cum a murit vecina noastră, şi că vom rămâneâ singuri. De aceia eram aşa de mâhnit.
Bunicul. — Tu eşti un flu bun, după cum eşti şi un frate bun. Te-am văzut atunci că în loc să te joci cu camarazii tăi, plimbai în cărucior pe sora ta şi te jucai cu ea. O să avem noi grijă de tine. Dar dacă mi se pare că tu ne iubeşti, iubeşti tot atât de mult şi cireşul, pe vremea cireşelor.
Radu. — Ah! Cireşul este al nostru, şi când mă urc în el, simţ că sunt la mine acasă.
Bunickl. — Văd că tu eşti mai mulţumit să trăeşti cu noi In casa noastră, decât în casa vecinilor cu vecinii, şi că tu nu te simţi bine decât cu noi.
Radu. — De sigur, bunicule !
Bunicul. — Ei bine, copilul meu, când oamenii vieţuesc la un loc, când se iubesc unii pe alţii, când flecare iubeşte pe celălalt mai mult decât pe sine, când e fericit de binele lor, nenorocit când vede că li se întâmplă rău, când e gata să-i îngrijească, dacă au nevoie de el, să-i apere când sunt atacaţi, când îi place să sufere mai bine, decât să-i vadă suferind, şi când cu toţii sunt împreună o singură inimă, iată familia.
(Traducere)	Grig. T.
Un dram a dreptăţii mii de mii de cântare a strâmbătăţii a ridica poate.
[Dimltile Cantemlr].
www.dacoromamca.ro
1742
ALBINA
IDizn. literatura poporană. COREEA
(variantă)
Foicica bobului;
In oraşul laşului;
Pe uliţa târgului;
In cele case mari domneşti; Cu înalte foişoare Si mai jos mai pestricioare, Şade Domnul Ştefan-Vodă, Şade cu Corbea de vorbă. Frumoasă masă e’ntinsă,
De mulţi boeri mi-e cuprinsă; De boeri şi de spătari,
Şi de ’nfloriţi ghinărari,
Şi mi-şi bea şi mi-şi mânca,
Şi tare se veselia.
D’alei, Corbea ce-mi făcea?
El la Vodă că-mi cătâ Şi din gură aşâ-mi grăia:
«O. Doamne, măria ta,
«Cele harne de pe tine,
«Ia să le dai şi pe mine;
«Cel cuşman din capul tău, «Bine ar şedea şi’ntr’al meu.» Domnu’aşâ de-mi auziâ,
Rău că mi se supără,
La inigeri (1) porunciâ,
Şi pe Corbea că mi-1 luă,
Jos pe scări mi-1 cobora,
Şi pe el că mi-1 duceâ,
Sus pe apa Nistrului;
La coadele Prutului Unde Prutul se coteşte Şi mai jos se limpezeşte,
La temniţa părăsită,
Cu rogoz acoperită,
Cu ziduri mari ocolită,
Tot de Corbea mi-e gătită. i i acî mi-1 închidea,
Şi aci că-mi rămânea Nouă ani şi jumătate,
Să se spele de păcate.
Când înzăvârnea (2) la zece, Maică-sa că mi-şi pleca;
Şi pleca din sat* în sat întrebând şi ispitind,
Tot de Corbea întrebând: 1
(1) eniceri, (2) se apropia.
«Corbea, copila ul meu,
«De eşti viu, vreau să te ştiu; «De eşti mort, să te jelesc* «Trupul să ţi-1 pânzuesc, «Podurile să-ti gătesc».
Foicică ş'o lalea,
D’alei, baba ce-mi făceâ? Dacă-mî vedea şl vedea,
Că de Corbea nu-mi află,
La Domnie că mergeâ;
La Domnie mi-ajungeâ,
Trei zile la poartă-mi sta Nebăută,
Nemâncată,
De nimenea ne’ntrebată. Domnu’cu butca mi-eşiâ,
La bisercă mi-eşiâ,
Şi pe baba mi-o vedeâ,
Şi aşa că mi-o ’ntrebâ:
—	«Babă slabă şi ’nfocată,
«De genuchi apropiată,
«De călcâe depărtată,
«De trei zile stai la poartă, «Nebăută,
«Nemâncată,
«De nimenea ne’ntrebată;
< Spune-mi mie păsurile,
«Ca să-ţi curmi durerile,
«Să-ţi opreşti cărările».
—	«O, Doamne, măria ta,
«De stătuşi de mă’ntrebaşi, «Adevărul spune-ţi-aşi:
«Cât pe lume am vlicuit,
«Nouă feciori mi-am avut, «Câteşi nouă mi-au pierit; «Numai cu Corbea am rămas «Şi rău, Doamne, c’&m mai tras, «Că mi-am tors cu furca în sat, «De-am dat Corbei d’a mâncat; «Şi-am dat oile ’n păscare «De-am crescut pe Corbea mare, «Ca la vreme de slăbiciune, «Să-mi îndemne de-un tăciune; «Şi când sufletu’mi-oi dă,
«S’aibă cine mă ’ngropâ».
www.dacoromanicajo
ALBINA
1743
Ştefan-Vodă mi-ascultă Şi din gură aşa grăiă:
—«Babă slabă’ şi ’nfoeată,
«De genuchi apropiată,
«De călcâe depărtată,
< Pe Corbea-al tău l-am logodit «Si de nuntă l-am gătit,
«Şi de zestre că i-am dat,
«Tot satul corbenilor «Şi al coţofenilor.
«De mireasă că i-am dat.
«Tot pe Vişa cărpenişa,
«Adusă dela Păuşa,
«Din bârdie bărduită,
«Din secure securită,
«La mijloc neisprăvită.
«Şi pe el că l-am trimes «Sus p6 apa Nistrului,
«La coadele Prutului;
«Unde Prutul se coteşte,
«Şi mai jos se limpezeşte». D’alei, baba ce rni făceâ?
Ea aşâ de-mi auziâ,
Din toiag mi se luă,
Pâş, pâş, ici,
Pâş, pâş, colea,
Şi mereu aşâ mi-strigâ: «Corbea, copilaşul meu,
«De eşti viu, vreau să te ştiu; «De eşti mort, să te jelesc,’ «Trupul să ţi-1 pânzuesc, «Podurile să-ţi gătesc-.
Foicica ş’o lalea,
D’alei, baba ce-ini făceâ?
Ea, măre, că mi-şi plecă,
Şi ea, măre, mi-ajungeâ Sus pe apa Nistrului,
La coadele Prutului,
Unde Prutul se coteşte Şi mai jos se limpezeşte,
La temniţa părăsită,
Cu rogoz acoperită,
Cu ziduri mari ocolită.
Şi-acolo că-mi ajungeâ Şi din gură aşa strigă:
«Corbea, copilaşul meu,
«De eşti viu, vreau să te ştiu; «De eşti mort, să te jelesc, «Trupul să ţi-1 pânzuesc, «Podurile să-ţi gătesc».
Poicică ş’o lalea,
D’alei, Corbea mi-auziâ Şi din gură aşâ grăia:
«Maică, măiculiţa mea,
«Nu sunt viu ca să mă ştii, «Nici nu-s mort să mă jeleşti, «Trupul să mi-1 pânzueşti, «Podurile să-mi găteşti.
«Pe mine când m’a luat,
«Şi-n temniţă m’a băgat,
«M’a băgat făr’de mustaţă «Şi-acum sunt cu barbă ’n braţă; «Barba mi este de-aşternut,
«Şi chica de-acoperit.
«Şi-aici decând am intrat, «Somn şi tihnă n’am gustat,
«De cârâitul broaştelor, «Flueratul şerpilor,
«Cântul cucuveicilor,
«Zborul liliecilor.
«Iar’o spaimă de şerpoaică, «Mi-a ’mpuiat, măicuţă, ’n barbă; «Când se ’ntinde,
«Mă cuprinde;
«Se zgârceşte,
«Mă sfârseste.
«Inimioara mi-o topeşte.
«Maică, măiculiţa mea,
«De eşti tu măicuţa mea,
«Tu acasă să te duci,
«Ouă roşii să-mi aduci,
«Ca să dau pela groşari,
«Să mă scoaţă la grătari. «Şi-apoi tu că să-mi tocmeşti, «Vreo cinci-şease lopătari,
«Vreo cinci şease săpători,
«Şi tu, maica, să îmi sapi «Tot la colţu grajdiului,
«La răsaiul soarelui;
«Şi tu, măre, că să-mi scoţi «Tot pe şargul nebunul,
«Că nu-1 ţine pământul;
«Calul meu de călărie «Din dalba copilărie;
«C’a scos capul moşu-meu,
<Şi-a scos şi p’al tată-meu,
«Doar d’o scoate şi p’al meu. «De căpăstru să’l apuci,
«Pe uliţa mare să-l duci,
«La Domnie să-l aduci;
«Iar’ Domnul de te-a ’ntreba, «De ţi-e şargul de vânzare, «Să-ţi dea galbeni şi parale; «De-ţi e şargul de schimbare, «Să-ţi dea pe el doi şi trei «Şi vreo cinci sute de lei,
«Tu să strigi în gura mare,
«Că iiu-i şargul de vânzare,
t
www.dacaromamca.ro
ALBINA
*744
«Şi nu-i şargul de schimbare, «Ci-i şargul de dăruială,
«Ca să scoţi pe Corbea afară». Foi cică ş’o’ lalea,
D’alei, mă-sa ce-mi făcea?
Ea aşa de-mi auziâ,
Din toiag iţpi se lua,
Pâş, pâş, ici,
Pâş, pâş, colea,
Acasă mi se ’ntorceâ,
Ouă roşii i-aduceâ,
Ş’apoi ea că mi-şi tocmia Tot cinci-şease lopătari,
Şi cinci-şease săpători;
Şi ea măre. că-mi săpa Tot la colţul grajdiului,
La răsaiul* soarelui;
Şi-pe şargul mi-1 scotea De căpăstru 1-apucă,
Pe uliţa mare l-du* ea,
La Domnie 1-aduceâ;
Şi Domnul că mi-o vedea Şi din gură aşă grăia:
—«Babă slabă şi ’nfocată,
«De genuchi apropiată,
«De călcâe depărtată;
«Nu ţi-e calul de vânzare,
«Să-ţi dau galbeni şi parale? «Nu’ţi-e calul de schimbare,
* Să-ţi dau-pe el doi şi trei,
«Şi vreo cinci sute de lei? Foicică ş’o lalea:
Iar’ baba de-mi auziâ,
Din gură aşa strigă:
— «Nu mi-e şargul de vânzare, «Nici mi-e şargul de schimbare; «Ci-mi este de dăruială,
«Ca să scoţ pe Corbea afară». Foicică ş’o lalea,
Domnu’aşâ de-mi auziâ,
După ce mi se gândea,
Şi mi se mai socotiâ,
La Corbea că-mi trimetea Şi pe Corbea mi-1 scoteâ Din temniţă mi-1 scoteâ Şi la curte T-aduceâ;
Barba mare*şi pieptănă, *
In haine mândre-1 înbrăcă,
La dalbă masă-1 puneâ,
Cu boerii alăturea;
Şi mi-şi beâ şi mi-şi mancă,
Şi tare să veseliâ. 1
(1) să se deprinză.
Dar când fu despre beţie, Despre dalba veselie,
D’alei, Corbea ce-mi făceâ?
El, măre, mi se sculă,
Lângă Domn s’alătură,
Şi din gură aşa grăia:
—«O, Doamne, măria ta!
«Cele haine de pe tine,
«Ia să le dai şi pe mine;
«Cel hanger din brâul tău,
«Ia să-l înfig într’al meu;
«Cel cuşman din capul tău,
«Ia să-l pun şi într’al meu. «Să-mi dai frâul cu inele,
«Şi şaua cu zângănele,
«Să dedea (1) şargul cu ele,
«Că de-1 vei trage la scară,
«Să nu-ţi facă vreo ocară;
«Şi de-i stă a ’ncălecâ,
«Să nu păţi cum-va ceva». Foicică ş’o lalea,
Şi Corbea ce-mi mai făceâ?
Din vorbă mi-1 aduceâ,
De fire mi-1 înmuiâ,
Şi Domnul se hotărâ,
Frumos mi se dezbrăcă,
Şi lui Corbea că le dă.
Şi Corbea mi se’îmbrăcâ Şi pe Şargu ’ncălecâ,
Mâna ’n brâu mă-sei puneâ, Lângă el o azvârlea,
Şi din gură aşa grăiâ:
—«Ţin’te, maică, strâns de mine, «Nouă ziduri săi cu tine».
Apoi calu’ şi încurâ,
Curţile încunjurâ,
Boerii încremenea.
D’alei, Domnu’ ce-mi zicea?
El la inigeri strigă:
«Ia întăriţi porţile,
« i puneţi zăvoarele,
«Că hoţul neînfierat «M’o lasă gol dezbrăcat».
D’alei, Corbea ce-mi ziceâ?
«Ia nu întăriţi porţile,
«Nu puneţi zăvoarele,
«Că Corbea neînfierat,
«Cu şargu neastâmpărat,
«N’o deschide porţile,
«Ci-o sări zidurile».
Apoi calu’ şi încurâ Şi tare 1-înfierbântâ,
www.dacoromanicajo
ALBINA
1745
«Şi vrednicul nu ţi-am fost. «Ia vezi, hoţul neînfierat,
«M’a lasat gol dezbrăcat; «Fără caftan de 'nbrăcat, «Fără hamger ferecat,
«Cu calul neînfrânat,
«Numai cu fesul în cap».
i
(Culeasă din Com. Albeşti, jud. Argeş)
Const. N. Mateescu.
Oaea şi capra sănătoase.
Ooea şi capra sănătoasă se arată veselă, poartă capul în sus, afară de cazul când vremea este prea călduroasă. Dacă se caută a se prinde, apucându-se de un picior de dindărăt, smuceşte cu putere pentru a scăpă. Ele au pieliţa din nă-untru a pleoapelor trandafirie, ca trandafirul roşior-deschis.
Lâna oilor sănătoase este moale la pipăit, în miţe regulate şi nu se smulge cu uşurinţă.
Când se culc oile sănătoase, se aşează pe piept şi pântece indoind picioarele sub corp.
Nu tuşesc decât rar, tuşea lor fiind încetinică, scurtă şi uscată,
Oaea şi capra sănătoasă nu se scarpină sau caută a se muşcă.
Ele mănâncă şi se adapă cu poftă, rumegând din când în când.
Oaea şi capra bolnavă.
Chipul oii şi caprei bolnave se înfăţişează după boala de care suferă. De obiceiu ele se arată triste, cu capul lăsat în jos, cu mersul încet şi clătinat, rămânând în urma turmei. Dacă se prinde nu smuceşte piciorul pentru a scăpă sau îl trage prea puţin. Pieliţa de pe faţa din năuntru a pleoapelor îşi pierde coloarea trandafirie, devenind mai roşie sau mai spălăcită sau gălbue. Lâna lor poate fi încâlcită, căzută pe alocurea, aspră la pipăit şi fără usuc.
Ele nu mănâncă cu plăcere, nu rumegă sau rumegă fără rost.
Oile şi caprele pot căpătă o mulţime de boli, dintre cari unele foarte periculoase, putând pricinui pierderi prin moarte, prin slăbirea lor, sau prin vătămarea lânei, de aceea crescătorul cu chibzuinţă, caută pe cât se poate de a îngriji oile, turmele lui. El ştie că cheltuelile şi munca ce o face pentru păstrarea sănătăţii lor, sunt întotdeauna mai neînsemnate decât perderile şi cazna ce suferă, pentru a le lecui
Şi la Domnul că-mi priviâ Şi râzând aşa strigă:
—«Rămâi, Doamne, sănătos. «Că la mână eu ţi-am fost, «Şi vrednicul nu mi-ai fost». D’alei, Domnul ce-mi grăia? — «Umblă, Corbeo, sănătos, «Că la mână tu mi-ai fost,
www.dacoromamca.ro
(
1746	ALBINA
când sunt bolnave. El ştie că este mai uşor de a-şi apără cineva sănătatea, decât îmbolnăvindu-se, a se vindeca.
Unele din boalele acestor animale, se arăt pe părţile din afară ale corpului; altele pe măruntae sau părţile lăuntrice ale corpului; unele sunt iscate de viermi sau alte gângănii, altele sunt lipicioase, încât este destul ca boala să se ivească la o oae, două, pentru a se întinde apoi la toată turma, dacă nu se iau măsuri In contra ei.
II
Boalele de pe din afară.
Boalele de pe din afară ale corpului oilor şi caprelor despre care vom vorbi sunt: rănile, racina buricului, boalele unghiilor şi rănile şi aprinderea ugerului.
Rănile.
Rănile şi loviturile pot fi produse la oi prin izbiri cu bâta de către ciobani, prin înţepături cu coarnele furcei, prin poc-nirea cu piciorul de către cai, boi sau vaci, sau prin împun-gere, când în coşar stau laolaltă toate aceste animale. Adesea însă câinii ciobăneşti, ce păzesc turmele, sunt aceia cari prin muşcăturile lor, rănesc oile.
Când rănile sunt pe corp, şi mai ales dacă sunt mici, fiind acoperite de lână, trec de multe ori fără să se bage de seamă, aşâ că vindecarea lor se face fără ajutorul omului, Dacă însă este mare, oaea se arată tristă; ea şchioapă când vreun picior este lovit sau rănit.
Cea dintâiu^ grije de luat, pentru a lecui rana unei oi, este de a face să înceteze scurgerea sângelui, pentru care sfârşit, o spălăm cu apă rece curată, sau cu spirt curat sau mai nemerit cu puţin camfor în el, sau cu rachiu sau cu apă să-
www.dacoromanica.io
ALBINA
1747
rată. Neîncetând sângele, luăm niţică scamă sau căiţi curaţi, pe care după ce-i muem în spirt sau în apele de mai sus îl punem pe rană apăsând cu mâna sau prin o legătură cu o fâşie de pânză sau bete curate, fără ca strângerea legăturii să fie aşa de tare, încât să zugrume partea legată. Lucrând astfel sângele se opreşte în câteva ceasuri, cel mult în 24 de ceasuri,
Scurgerea sângelui fiind stăvilită, căutăm a află cum se înfăţişează rana; tăem lâna după mărginile ei şi o spălăm bine cu apă căldicică şi săpun, apa fiind mai din ’nainte fiartă în clocote şi răcită, fără să se încropească. Apoi cu nişte foarfeci curate, ale căror lame le trecem mai întâiu printr’o flacără, potrivim buzele rănei, dacă ele sunt rupte, sdrenţuite.
După ce s’a făcut aceasta, pentrufa[se dobândi vindeca rea. spălăm la început de două ori pe zi, mai târziu odată rana, cu apă fiartă şi răcită, sau amestecată cu spirt sau rachiu, sau încă cu spirt curat sau spirt cu camfor punân-duse o bucăţică de camfor cam cât o nucşoară la o oca de spirt.
Se mai poate spălă rana cu fiertură de rădăcină uscată de odolean zis şi iarba pisicii, sau cu fiertura de coaje de salcie, sau cu ceaiuri de pelin, de muşeţel, de ismă, punân-du-se din aceste burueni cam o mânişoară la o oca de apă
Spălăturile cu apă ferecată sau apă cu creolină, punân-. du-se 1—2 linguri de creolină la o oca de apă, se pot întrebuinţa cu mult folos.
Când rănile sunt mari, se pot legă în feiul arătat mai susj după fiecare spălătură.
Pentru rănile adânci cari ajung până către plămâni sau până la maţe se va chemă un doctor veterinar sau mai bine încă se va tăia. animalul, astfel de răni fiind greu de vin-, decât.
Unele răni din apropierea beregăţei, când şi beregata este
www.dacoromanica.ro
1748
ALBINA
rănită, spartă, precum şi rănile făcute în deşertul stâng prin darea cepului, înţeparea lui, la oile al căror pântece s’a umflat, se însoţesc câte odată de intrarea aerului sub piele, din care pricină oile se umflă peste tot corpul, întocmai cum se umflă de unii măcelari după tăerea lor. Pentru a se vindecă se caută a se potrivi buzele rănei pielei cu buzele beregatei, aşa ca aerul din beregată să iasă afară prin rana pielei; se lărgeşte rana prin înţepătura deşertului, dacă răul pleacă dela ea. Se mai poate face şi un fel de trăsătură cu palmele, mâinii pe părţile umflate către rana beregăţii sau deşertului, pentru a goni aerul de sub piele în afară.
Racina buricului.
Mulţi miei născuţi în murdărie în oerii pline cu băligar nu se Iecuesc la buric după ruperea lui. Atunci se întâmplă ca în dreptul buricului să se formeze o rană cu umflarea părţilor din prejur, care se arăt calde şi dureroase.
Din rană se scurge puroiu lipicios, cau cenuşiu şi cu miros urât.
Mielul se arată slab, lâncezeşte, încetează de a mai mâncâ, are eşire afară; el moare mai întotdeauna, câte o dată în o zi două, alte ori în câteva zile, rar să întâmplă să se vindece.
Pentru a se feri mieii de buba buricului; se va îngriji ca oile să fete în oerii curate, pe aşternuturi proaspete.
Racina se va spălă des cu ceaiu de muşeţel, sau cu ceaiu de pelin, de ismă, sau o presărăm des cu praf de zahăr.
O mai putem spălă cu apă cu creolinâ, cu acid fenic, urmând astfel după cum s’a arătat la răni.
Carnea mieilor care s’a tăiat, fiind bolnavi de buric nu este sănătoasă, putând îmbolnăvi pe oamenii cari se hrăneşte cu ea.
Boalele unghiilor.
Când oile fac drumuri lungi, pe şosele tari, pot suferi de aprinderea ungiiilor, de bătături în talpă; ele pot să se înţepe, să se tae, să se sgârâe în cue, în pietre ascuţite, în ţăndări, in ghimpi, în ţepi.
In toate aceste împrejurări oaea bolnavă schiopătă şi stă ihai mult culcată. Dacă cercetăm unghia piciorului de care suferă, găsim că este caldă, iar dacă o strângem cu mâinile animalul simte durere.
Când unghia nu are nici o rană, bubă, este destul a se vindecă, a ţine oaea şchioapă pe pae curate, a spălă unghia, învelind-o cu scamă sau câlţi muiate în apă rece de tot, curată sau cu oţet în ea. In caz de răni şi puroiu se urmează cu leacurile şi îngrijirile despre care am pomenit la răni
Irimia Popescu Medic veterinar.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1749
Din zia.ţe şi reviste.
.	•	.	’ i- ■	„	. •
Cât trebue să dormim.
Oamenii renumiţi, cari muncesc mult cu mintea, de regulă dorm foarte puţin. Despre renumitul Alexandru Humbold să zice, că în tinereţele lui când îi veneâ somnul, micşoră puţin flacăra dela lampă, să lăsă în scaunul său cu braţe şi dormiâ 2 oare, apoi să deşteptă şi continuă să lucre la operele sale literare. Lui Napoleon încă nu-i plăceă să doermă mult, iar renumitul inventator Edison, care trăeşte şi azi, doarme foarte puţin. Şi cu toate acestea din punct de vedere higienic nu-i bine să urmăm exemplul acestor oameni renumiţi. Pentru a ne conservă puterea şi energia trebue să dormim 6 — 8 oare pe zi. Pentru un om în puterea vârstei, care face lucruri obositoare, nu-i mult nici somnul de 8 oare. Foarte rău se căeşte mai târziu acel om, care nu doarme destul noaptea, Secă lucră noaptea cu mintea sau cu mâuile, fiecă petrece nopţile ben-chetuind prin birturi ori cafenele.
(•Deşteptarea*).
■■ ------------ —-
X*
—	Starea M. S. Regelui urmează a fî bună.
—	A. S. R Principesa Maria, împreună cu micii Principi, cari se aflau în,străinătate, s’a întors în tară.
—	Ministerul de finanţe a dat prefecturilor ordin să inspecteze cârciumile din judeţul respectiv, încredinţându-se dacă au fost aprovizionate din timp cu vinul necesar consumaţiunei locale. Acei cârciumari, cari vor fi găsiţi în greşală, vor fi pedepsiţi conform legii monopolului cârciumeior.
Administraţia Domeniului Coroanei a cheltuit, dela 1 Aprilie 1907 până la 31 Martie 1908, în interesul bisericilor, şcoalelor şi celorlalte instituţii culturale şi economice de pe acest domeniu, următoarele sume:
Pentru construcţiuni şi reparaţiuni de biserici; obiecte şi material pentru cult ; gratificaţii şi ajutoare personalului bisericesc, în total 42.984 lei.
Pentru construcţiuni şi reparaţiuni de şcoale; material didactic şi diferite obiecte; premii, gratificaţii şi ajutoare personalului didactic şi elevilor; ajutoare absolvenţilor claselor primare pentru a urmă şcoalele de meserii; seminţe, unelte şi premii pentru grădinile şcolare; pentru teatru sătesc şi societăţile culturale şi economice, în total 114.198. lei.
—	Stagiunea Teatrului Naţional din Bucureşti se va deschide cu o deosebită solemnitate Sâmbătă, 27 Septemvrie.
Orhestra ministerului instrucţiunei publice, cum şi corul societăţii «Carmen*, vor da concursul la festivitate. Spectacolul de deschidere se va compune din 4 părţi: 1) «Imnul regal*; 2) «Imnul României», de Casteladi; 3) «Răsunetul Ardealului», de Vidu, cu solo, cântat de d-na Elena Lăcusteanu; 4) Se va juca drama originală a d-lui Pândele: xUl-timul Vlăstar».
—	D-l Mihail Popescu, administratorul* casei şcoalelor, a convocat pentru ziua de 5 Octomvrie pe revizorii agricoli şcolari.
La ordinea zilei vor fi următoarele puncte:
www.dacoromanica.ro
1750
ALBINA
3) Recrutarea învăţătorilor agricoli ambulanţi.
2)	Premiile grădinilor şcolare.
3)	Crearea unui fond din care revizorii agricoli vor ajută pe ţăranii muncitori şi burii gospodari.
—	S’a autorizat Cassa bisericii să primească pentru biserica cu hramul înălţarea Domnnului, Pogorîrea Sf. Duh. şi Sf. Paraschiva, din parohia şi com. Smârdan (Covurlui), donaţiunea d-lui Paraschiv Vasiliu, din Galaţi şi anume; nuda proprietate a unui petic din moşia sa Ghe-boaia (Codăteşti), în întindere de 4 hectare teren arabil, nuda proprietate a unui teren grădină, în-intindere de 4 hectare, şi o casă parohială, imobil zidit lângă biserică, toate în jud. Covurlui.
—	Ministerul instrucţinnii a trimes directorilor de şcoli următoarea circulară:
In conformitate cu legea şi regulamentul sanitar, sunteţi datori să cereţi elevilor cari se îuscriu în şcoala dv. şi biletul de vaccinare.
Autorităţile ne încunoştiinţează că în unele şcoli au găsit elevi nevaccinaţi, ceeace constitue o călcare.
—	Şcoalele de meserii din ţară, atât cele superioare cât şi cele inferioare, vor expune la vară lucrările lor mai de .seamă, într’o expoziţie specială a acestor şcoale, care se va ţine în Bucureşti.
—	Pe lângă şcoala de viticultură din Odobeşti, ministerul instrucţiunii a înfiinţat un laborator de chimie. Acest laborator va începe să funcţioneze dela 1 Octomvrie.
In laborator se vor face analize complete a vinurilor, pământurilor, îngrăşămintelor şi a substanţelor întrebuinţate în viticultură, ca piatra vânătă, pucioasă, etc.
—	Societatea Ce lectură tAndreiu Şaguna» din Sibiu s’a constituit pe anul şcolar 1908/9 în şedinţa ţinută la 14/27 Septemvrie 1908, sub pre-şidenţia P. C. S. d-lui Dr. Eusebiu Roşea, director seminarial proto-sincel în modul următor:
1) Preşedinte: dr. Ioan Lupaş, prof. sein.: 2) Vicepreşedinte: Traian Cibian, cler III; 3) Arhivar : Virgil Nistor, cler III; 4) Notar: Valeriu Judele, cler I: 5) Casier: Gheorghe Ciupe, cler II; 6) Controlor: Ilariu Reit, cler I; 7) Bibliotecar: Nicodim Cristea, cler II; 8) Vicebibliotecar: Nicolae Răuţiu, ped I; 9) Redactor: Ioan Popa, cler III; 10) Econom Gheorghe Zaviciu, ped. III.
Membri în comisiunea literară: 1) Pavel Borzea, cler III; 2) Alexandru Moldovan, cler III; 3) Emanuil Ciupe, cler II; 4) Iosif Trifa, cler II; 5) Gheorghe Vermeşan, cler I; 6) Simeon Turtea, cler I; 7) Ioan Baboe, ped. III; 8) Filimon Boer, ped. III, Ioan Dragomir, ped. II.
—	Urmând a se desfiinţa cimitirul vechiu aflat în Sinaia, Bulevardul Ferdinand, iar osemintele aflate intrânsul, trebuind a fi mutate la noul cimitir înfiinţat la Şeţu, se aduce la cunoştinţa Onor. public, că toţi aceia cari ar avea membri ai familiilor lor îngropaţi în vechiul cimitir, să binevoiască a face exhumarea şi transportarea la noul cimitir, a osemintelor, cel mai târziu până la 15 Noemvrie cor., cunoscând că după trecerea acestui termen, Eforia va face singură exhumarea tuturor osemintelor neridicate cari se vor transportă la groapa comună făcută în acest scop.
Familiile cari ar posedă acte de cumpărătoare de locuri la vechiul cimitir, sunt rugate a se presentâ cu ele la Biuroul eforiei din Sinaia, pentru ca în schimbul lor să li se desemneze locurile în noul cimitir.
—	Ministerul Agriculturei şi Domeniilor aduce la cunoştinţa onor. public, mişcarea râmâtorilor din târgul dela Turnu-Severin pe timpul dela 1—31 August 1908.
Dela 1—15 August: Aflaţi 96, intraţi 34, rămaşi slabi 96, rămaşi graşi 34, total 130. (96 aparţin soc. Anglo-Române).
Dela 16—31 August: Aflaţi 130, intraţi 306, eşiţi 34, rămaşi slabi 402. Total 402. (246 aparţin soc. Anglo-Române).
Starea sanitară bună. Preţul pe kgr., după scăderea vieţeî, lei 1, bani
10.	Rasa râmâtorilor, inangaliţa.
----------------------*-
www.dacoromanica.ro
albina
1751
DIN STRĂINĂTATE
—	Bulgaria, principat sub ascultarea Turciei s’a declarat neatârnată la 22 Septemvrie 1908. Prinicpile Ferdinand a luat titlul de Ţar al Bulgarilor. Iată ce manifest a adresat el din Târnova cu prilejul independenţei :
Prin voinţa neuitatului ţar liberator şi ajutat de bunul nostru vecin M. S. Regele Carol, la 19 Fevruarie 1878 am rupt lanţul de ro-bie care a apăsat Bulgaria câteva veacuri.
De atunci şi până astăzi, sunt 30 de ani împliniţi, poporul bulgar, credincios faimei eroilor pentru libertatea sa, însufleţit de vitejia lor, lucrează neobosit pentru regularea scumpului său teritoriu.
El a pus ţara sub conducerea mea şi aceea a neuitatului Alexandru, făcând-o vrednică să figureze, cu toate drepturile celor 3 milioane de bulgari, în marea naţiune a popoarelor civilizate.
Totdeauna iubitor cie patrie, poporul meu lucrează astăzi pentru pro-> resul lui cultural şi economic cu tot avântul necesar, pentru ca, nimic să uu oprească Bulgaria şi nimic să nu zădărnicească reuşita.
Aceasta e dorinţa poporului meu, aceasta e voinţa lui.
Ca să fie cum vrea el, capul statului nu poate să gândească şi să do-reaseă decât cum vrea el.
De fapt independentă, ţara şi-a urmat în mod normal şi liniştit drumul până la împlinirea formală care a produs atitudinea sa de azi dintre Bulgaria şi Turcia.
Eu şi poporul meu ne bucurăm din inimă pentru prefacerea politică a ţării. Liberă şi independentă, ea va avea toate mijloacele casă întărească legăturile de prietenie cu vecinii şi să privească in mod paşnic propăşirea ei internă.
Poporul poate_ fi încredinţat că acest pas al nostru va găsi aprobarea marilor puteri şi simpatia întregei lumi luminate.
Să trăiască Bulgaria liberă şi independentă!
Să trăiască poporul bulgar!
Dat în vechea capitală a imperiului bulgar Târnova, la 22 Septemvrie
1908, în al 22-lea an al domniei mele.
FERDINAND
In Bulgaria domneşte pretutindeni bucurie. Câteva zile birourile şi şcoaiele au fost închise, ca să iea toată lumea parte la sărbătorirea evenimentului.
—	S’a adeverit ştirea că la Odesa a izbncnit holera. Sunt 17 cazuri oficial constatate. La Reni nu e încă nimica sigur până acum. Se zice că s’ar fi ivit şi în alte localităţi din Basarabia cazuri izolate.
—	Ziarul românesc »America» care apare în Cleveland (Statul Ohio) a trecut prin cumpărare în proprietatea societăţilor române din America.
—	Congresul internaţional pentru învăţământul popular s’a deschis la Paris. Toate ţările din lumea civilizată sunt reprezentante. România a tfimes pe d-nii Gh. Adamescu şi Gh. C. Ionescu.
—	La Caransebeş, în Banat, a avut loc alegerea episcopului român de rit greco-catolic al eparhiei Caransebeşului, îu locul răposatului Ni-colae Popea.
Arhimandritul Filaret Musta a fost ales cu 51 de voturi în contra 12 date candidatului Olaru ; au fost şi 3 buletine albe.
Bibliografii.
—	Au apărut: Piese de teatru şi lectură pentru tinerime de Toma Dicescu. Preţul lei 1.50. De vânzare la toate librăriile.
—	Cântecul ciobănaşului liacu. Preţul 50 bani. De vâuzare la toate librăriile.
www.dacoromamca.ro
1752
ALBINA
—	Legislaţiunea mancei de Taohe Policrat. De vânzare la librării.
—	Din biblioteca şcoalei secundare a apărut No. 2, V. A/ecsandri. Trei convorbiri cu Napoleon al Ill-lea. Preţul 25 bani. Pentru comande a se adresa d-lui D. Munteanu-Rămnic profesor la liceul din Ploeştî.
Această cărticică cuprinzând date foarte importante ou privire la Unirea principatelor, o recomandăm cu căldură cititorilor noştri.
—	Caritatea creştină în România de P. Garboviceanu.
—	In biblioteca societăţiii «Solidaritatea» a clerului dela Dunărea de Jos a apărut cărticica No. 1 intitulată: Jos beţia! Se vinde numai cu 25 bani la librării. O recomandăm abonaţilor noştri.
—	A apărut No. 364 din «Biblioteca pentru toţi» cuprinzând Sonata Kreutzer de Tolstoi. Un volum de 140 pagini 30 bani.
Acum când se sărbătoreşte jubileul de 80 ani al marelui scriitor Tolstoi, «Biblioteca pentru toţi» publică «Sonata Kreutzer» una din cele mai puternice şi renumite scrieri ale marelui scriitor rus Tolstoi
Recomandăm acest nou volum cititorilor.
De vânzare la toate librăriile din ţară. Catalogul complet aî acestei «Biblioteci pentru toţi» a se cere librăriei editoare Leon Alcalay, la Bu-euroşti.
—	In ziua de 5 Octomvrie 1908 orele 10 de dimineaţă, se va ţine
0	a treia licitaţiune cu oferte închise în localul pepinierei Petroaşa din judeţul Buzău, pentru vânzarea sculelor şi obiectelor scoase din uz dela această pepinieră şi anume: 2 coase, 2 chei, 11 bri-cege de altoit, 3 foarfeci de tăiat vita şi pomii, 10 sape de fer,
1	perie pentru cai, 1 sapă de fer, 1 'târnăcop, 1 sfoară pentru strâns butoaie, 1 păpuşe de sfoară pentru ferăstrău, 1 Lelhanăr (baschie), 3 burghie cu centru, 4 burghie diferite, 3 dălţi, 1 pânză de ferăstrău şi 1 pilă i/2 rotundă, aceste scule şi obiecte se pot vedea în toate zilele de lucru (orele 9—12 şi 3—6) la pepinieră.
—	In ziua de 7 Octomvrie 1808, orele 10 de dimineaţă, se va ţinea o a patra licitaţie cu oferte închise, în localul pepirierei Vişan din jud. Iaşi, pentru vînzarea unei epe cu numele Alice, dinpreună cu mînza ei, cu numele Steluţa, de 1 an.
—	In ziua de 10 Octomvrie 1908, orele 10 dimineaţă se va ţine licitaţiune cu oferte închise in localul pepinierei Isaccea, din jud Tulcea, pentru vînzarea unui cal murg de la acea pepinieră.
—	Se publică spre cunoştinţa generală, eă în ziua de 30 Septemvrie a. c., orele 10 a. _m., se vor vinde prin licitaţie publică in oborul de vite din Bucureşti cai şi armăsari ce se află la depozitul de armăsari din Craiova, după cum se prevede în alăturatul tablou.
_ Tablou de caii dela depozitul statului de armăsari din Craiova, ară-tându-se numele, rasa şi vârsta:
«Armăsari»: i. Gândac, jumătate arab, 1899; 2. Foc, jumătate anglo-arab, 1899; 3. Geanabet, pur sânge-arab, 1903; Gondolieru, jumătate anglo-arab, 1904; Flagrant-Delict, pur-sânge-englez, 1904.
«Cai»: 1. Ben-el-Dja, pur-sânge-arab, 1896; 2, Zefir, jumătate englez, 1896; 3. Factor, jumătate anglo-arab 1899; 4. Sir Chary, pur-sânge-englez, 1900; 5. Proof, pur-sânge-englez, 1902 ; 6. Flux, jumătate-anglo-
'-s-'-SsiŞiS-'C-

*3
www.dacaramanica.ro
____________________
ALBINA
1753
TABLA MATERIILOR
CUPRINSE ÎN REVISTA «ALBINA» ANUL XI 1907—1908
I.	Eduoaţiune şi instrucţiune.
Chestii de educaţie în genere şi do şcoală. Predici. Chestiuni privitoare la biserică.
Fag.
1. Kalinderu, Credinţa şi ştiinţa .	4
Haret, Luminarea poporului ...	5
Sofia Nădejde, Pace, şi între oameni
bună învoire •.................. 14
Dr. N. Manolescu, Ce învăţătură putem trage din viaţa albinei .	37
St. G. loan, Din foloasele învăţământului ........................ 39
lcon. Const. Nasarie, Sf. I. Gură-
de-aur...........................43
St. Negulescu, Potretele fam.regale 81 P. Paşa, Un judeţ fericit....	87
Pinten, O serbare p. 1.500 de ani 177 Conferinţele instit. (circulară) . . 205 D. I. I. P., Cuvânt la intrarea în
biserică .......................212
Din foloasele şo. de adulţi ... . 244 Cum s’ar putea mai lesne populă
şcoalele........................279
Bănci şcolare..................... 281
Econ. B. Georgescu,, Predica Ia Sf.
Nicolae ........................293
T., Propuneri pentru şc. de adulţi 297 Sofia Nădejde, Închinarea dimineţei 327 T., Activitatea extrase, a instit . 337 Econ. D. Georgosct, Predică la naşterea Domnului........... .	345
P. S. Pimm, Circulară cu privire la vizita preoţilor şi gospodăria ţărănească ......	. . 374
Econ. D. Georgescu, Naşţer. Domnului ................ . .	. . 377
Sofia Nădejde, Naşterea lui Isus . 386 T. D. Speranţia, Folosul muncii. 395 D. G., Predică la anul nou . • . 402 Ec. D. Georgescu. Botez. Domnului 446
A.	, Pentru activitatea ex.-şcolară
a institutorilor..............  462
Econ. D. Georgespu, Cuv. la 2 Fevr. 505 l. Kalinderu, Activ. soc. «Steaua» 533 Econ. jD. Georgescu, Predică la duminica lăsatului de brânză • . 595
B.	Teleor, Abecedarul dela 1838 . 635 Econ. B. Georgescu, Cuvântare la
dum. II a postului..............683
FI. Cristescu, Un leac.............707
Sofia Nădejde Spovedania.... 734 Preot Bucevschi, Cuvânt la învierea
Domnului........................790
P. 6. Atanasie, Carte pastorală p. paza legii ...... - . . 816, 861
Pag
Econ. B. Georgescu, Pred. în ziua
învierii........................ 827
G. Coşbuc, Cămătăria................832
N. 1. Gădeiu, De ce lumea nu e
fericită?........................839
B.	E l. P., Predică la Dum. Tomei 842 Sofia Nădejde, îngrijiţi de copii . 847 N. Nicolaescui Grădinile şc. în Germania . . .'........................865
B.	Teleor, Preotul satului .... 874 P. S. Atanasie, Cuvântare .... 885 Ih. B. Speranţia Mila de animale 947
B.	V. Toni, Ce fel de «poze» să
avem în casă.....................958
St. Negulescu, Din trecutul şcoalei:
Dr. Barbu Constantinescu . . . 977 N. Nicolaescu, Atârnarea hărţilor
’ geografice......................982
G. Coşbuc, Mânia ....... 997
B.	C., Bustul fostului prof. B. Constantinescu ....................1014
Moaştele Sf. Dumitru.............. 1090
G. Coşbuc, Respectul copiilor faţă
de părinţi .	 1109
Sofia Nădejde, Jurământul . . . 1112 Sofia Nădejde, Gura lumii şi purtarea vorbelor.................... 1137
C.	Popescu, Cum capătă copiii diferite deprinderi rele 1153 1187 1561
B. V.-Ţoni, Ne-am părăsit credinţa 1158 Sofia Nădejde, Din oaste: scrisori
dela Ghiţă......................1170
FI. Cristescu, Scrisori către un învăţător tânăr..............1175, 1214
General Năsturel, Prima serbare ederală de gimnastică . .	. 1629
Gh. A., Congresul pentru educaţia
populară.........•...........1672
B■ Teleor, Preotul satului .... 1701 Sofyii Nădejde, Alungarea notelor 1704
Din legile ţării.
Mesajul M. .S. Regelui pentru deschiderea Parlamentului .... 261 Redacţia, Nouâle legiuiri .... 433
1.,	Invoelile agricole: Legea cea
■nouă............ 434, 484, 509, 566
M. Lungrmu, Tâlcuirea leg. : Ce este o lege şi cum se face . 546
1.,	Legea j u de ocoale 600,627,652, 686.
A.	Gorovei, Leg. ţării: despre Români ...........................701
1.,	Legea, câroiumilor..........729
769, 796, 868, 890. Circulară pentru aplicarea legii mo-nop. cârciumilor................. 752-,
www.dacaromanica.ro
1754
ALBINA
Fag.
M. Lungianu;Consti tuţia. Istoricul ei 804 închiderea corp. legiuitoare . . . 8l4
A.	Gorovei, Despre libertatea conştiinţei ........................836
A.	Gorovei, Libertatea învăţ, şi a
presei...........................893
1; Legea Cassei Rurale.............945
1003, 1030, 1063, 1085. Art. Gorovei, Liber. întrunirilor . 975 M. Lungianu, Despre drepturi. . 1070 Artur Gorovei, Despre persoane . 1081 L, Legea com. rurale . . . 1173 1212 Artur Gorovei, Despre starea civilă a persoanelor................1209
Artur Gorovei, Actele st. civile . 1597 Maior S. Leonte, Sfat cu moş Ion.
Casă Mândră.....................1649
Artur Gorovet, Despre domiciliu. 1670
Medicină. Igienă.
Dr. V. Oprescu, Despre sănătate . 77 Br. C A. Macri. Cura de struguri şi de must..........................79
C.	' B. Parepa, Plantele medicinale 93 Sofia Nădejde, Nebuni din pricina
băuturilor.......................111
.0. Teleor, Ce produce oftica . . . 118 Sofia Nădejde, Ispita băuturii . . 238 Ir. Popescu, Tuberculoza .... 248
D.	Teleor, Buba neagră.............332
T., Căinţa unui beţiv .............416
Ii. Voiculescu, E bine să bem spirtoase iarna ?....................422
I. Bucevschi, Alcoolul şi tempe-
.ranţa ...................... 489, 618
B. Teleor, Ciuma...................492
Red., Pomenile şi alcoolismul. . 807 R., Uciderea viteior de hrană . . 876 Sofia Nădejde, Copii sănătoşi . . 927 Br. Scripcă, Despre limbrici . . . 960
A.	Vântul, Contra prafului .... 1009 Br. A. Scripcă, Despre sărutare 1042 Instrucţ. pentru apărare de pojar . 1089 Măsuri pentru vânzarea laptelui . 1102 Ce face beţia.....................1105
A.	Ţânţariu, In contra alcoolului 1162
G. Coşbuc, Postul şi nutrirea neîndestulătoare ..................1165
B.	Teleor, Boalele molipsitoare . . 1220
B.	Teleor, Primejdia ţânţarilor-1580 1680
Efectele cumpătării...............1585
B.	Teleor, Pentru îngrij. copiilor . ‘1608
Sifilisul celor nevinovaţi........1621
B.	Teleor, Ţăranul şi apa . .	1635
U Petraşcu, O mică socoteală pentru cei. ce beau.................1689
Apărarea împotriva holerei . . 1683 Br. A. Manolescu, Poveţe sătenilor penrru creşterea copiilor . . . 1736
Economia Rurală.
Agricultură. — Viticultură. — Horticultura. — Creşterea vitelor şi a paserilor. — Albinărit. -Gospodărie rurală.
Irimia Popescu, Animalul sănătos T, S. Moga, îngrijirea găinilor. .
Pag.
Ir. Popescu, Cum trebue adăp. caii 127
V. S. Moga, Cultura porumbului . 131
Altoirea Pomilor.................136
Irimia Popescu, Aleg. vit. de lapte 167 V. S. Moga, Lucr. agric. în N-bre 170 1. Kalinderu, Cuvântare la congresul absolvenţilor agricoli . . 179 1. St. Murat, Starea agric. a Rom
la finele lui Oct..............196
Al. Ţânţariu, însemnătatea pomilor roditori.....................218
N., încerc, cu grâu străin în Anglia 220 Ştefania Bălăcescu, Agricultura şi soc. de credit în Japonia . . . 241 I. St. Murat Starea agric. a României in N-brie...................303
V. S. Moga, Lucrările agric. în Dec. 304
Ir. Popescu, Lăptarul .............306
T. O lăptârie cooperativă .	. . 334
Br. L., Grija de vite..............399
V. S.Moga, Lucrările agric. in Ian. 412 K., Statistica agric. a anului 1907 449 I. St. Murat, Starea agric. a României la finele lui Dec.........464
Sofia Nădejde, Cum se folosesc a-
iurea de pămât...................487
1. St. Murat, Starea agric. a României la finele lui Ian...........536
Sofia Nădejde, Folosul vitelor . . 543
V. S.Moga, Lucrările agric. în Fevr. 551 Şerbănescu şi Brătulescu, Lucerna 578
R., Domeniul Coroanei .Segarcea. 603 Gr. Stănescu, Plugul cu abur . . 630
F.	S. Moga, Lucr. agric. in Martie 661 1. St. Murat, Sfarea agric. a României la finele lui Fevr. ... 669 y. S. Moga, Lucr. agric. în Apr. 775 I. Kalinderu, Cultura viilor . . . 786 1. St. Murat, Starea agric. la finele
lui Martie......................807
Fi. Bavidescu, îmbunătăţirea cailor
noştri................ 849, 901, 951
y. I. Buca, Sfaturi pentru stupari 853 Starea agricolă la finele lui Aprilie 906 y. S. Moga, Lucr. agric. în Maiu 936 Sfaturi pentru creşterea gândacilor de mătase......................964
V. S. Moga, Lucr. agric. in Iunie 1016 Irimia Popescu, Boalele oilor şi
ale caprelor ..................1034
Lucerna şi tortelul...............1036
B.	Rădulescu, Crama..............1038
R., Domeniul Coroanei Sado va. . 1066
G.	Mândru, Brânca porcilor . . . 1087 M. B. Popescu, Aleg. vacilor de lapte 1124 V. S. Moga, Lucr. agric. în Iulie .1126 Agricultura în Danemarca în cei
din urmă 50 de ani..........U48
Irimia Popescu, Grajdul.......1149
B Rădulescu, şi F. Bavid. Pivniţa 1192 y. S. Moga, Lucr. agric. în Aug. 1232 Lumina electrică in grădinărie. . 1242 O Boiu, Industria lemn. in Rom. 1565 M. Panielimon, Fâneţe şi păşuni
artificiale................ 1580
y. S. Moga, Lucr. agric. în Sept. 1613 Cărbuneala viţei...................1630
74 99-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1755
Pag.
Starea agr. a Rom. la finele'luiAug. 1638 1. Davidescu, Despre magaziile de
cereale.......................1645
Ir. Popescu, Tăerea porcului . . . 1653
L.	Velovan, Desvoltarea pomolo-
giei în Germania..............1691
G. I. Lăţa, Lucrările de toamnă
în cultura grâului............1738
Ir. Popescu, Oaia şi capra sănătoase 1745
Viaţa Rurală.
Athanasie Râmnic, Două cuvinte
despre ţărani.................... 6
P. Volănescu, Către fraţii săteni .	80
S.	Teodorescu-Kirileanu, Jocurile
la sate......................... 84
Maior S. Leonle, Mai multă lumină 86 I. N. Ciocan, Din nevoile sătean. 91 P. S. Pimen, Circulară cu privire la gospodăria ţărănească . . . 264 I. Kcuinderu, Pentru progresul ţărănimii (circulară) . . .	317, 349
Ih. Speranţia, Frumosul la sate. 324 Th. Speranţia, Copiii ţăranilor . . 540 Th. Speranţia, Cartea la sate . . 622 Sofia Nădejde, Mâncarea de post. 656
Un răsboiu de ţesut.............. . 717
I. Niculescu, Satul Vâlsăneşti . 736
M.	Lungianu, Tovărăşii săteşti . 742 însemnătatea tovărăşiilor p. săteni 855 Sofia Nădejde, Eri şi azi . 1000, 1060
A.	Ţanţariu, Abuzuri cu pomenile 1011
S.	Teodorescu-Kirileanu, Regele
Carol şi agrioultura...........1115
Gr. Teodossiu, Cântecele noastre 1725
Partea Ştiinţifică.
Geografie. Etnografie. Ştiinţe fizico-natnrale."
Soarele punător de foc............. 58
Br. Lux, S’a ajuns la pclul Nord. ? 120
Este şarpe de mare ?...............130
Dr. Lux, Balonul cu cârmă al lui
Zeppelin........................275
G. Coşbuc, Ploi de sânge şi de cenuşe 289 Originea animalelor domestice . . 353 G. Coşbuc, Oamenii delaPolul-Nord. 354
A.	Precup, CerBii.................521
G. Coşbuc, Asemănarea animalelor ou locul unde trăesc . .	. . 645
Dr. Lux, Păserile: Struţul şi Ca-
suarul..........................712
Dr. Lux, Sitarul sau becaţa . . . 745
A.	Ţânţariu, Cultivarea orezului
în Japonia......................751
Th. D. Speranţia. Maşinele şi roata 765 Dr. Lux, Nagâţul şi găinuşa de apă 773 Dr. Lux, Bâtlanul, Barza, Barza cu
guşe, Flamingo..................800
Dr. Lux, Fazanul, Potârnichea,
Prepeliţa.....................  871
G. Coşbuc, Cultura bumbacului . 888 Dela Corud, Orangutangul.... 990 Dr. Lux, Cocorul, Dropia şi Spur-
caciul.........................1006
Dr. Lux, Vrabia, sticletele, cinteza, canarul, botgrosul, presura,. . 1129
Pag.
Dr. Lux, Judecata vrăbiei.......1146
Dr. Lux, Familia ciocârliilor, a pi-
ţigoilor..................... 1159
Cea mai veche călătorie in jurul Africei .......	..... 1163
M. C., Prinderea focelor in marea
Nordului..................... . 1177
Dr. Lux, Familia privighetoarelor, a codobaturelor, a mierlelor . . 1236
O nuntă chinezească ............1578
Dr. Lux, Frica la animale . ... 1605 Ir. Popescu, Păduchii ca paraziţi . 1709 Dr. Tmx, Bârfelele Împotriva pisicei 1711 Dr. Lux, Baloane şi maşini de zburat............................1728
Literatură.
I. Slavici, O vânătoare cu rost .	19
M. Lupescu, Omul fără noroc .	40
C.	N. Mateescu, Leg. lumânărieii .	47
P. Dulfu, Pribeagul................ 50
M. Sadoveanu, Istoria unei pălării 55
FI. Cristescu, Puişorii............ 68
Em. Gârleanu, Gâza................. 82
C.	Rădulescu-Codin, Mureş ...	88
M. Lungianu, A doua înviere 114, 163 Sofia Nădejde, O noră cu minte 155 S. Teodorescu-Kirileanu, Leul şi
ţânţarul........................171
1. Dragoslav, Lăcomia. • . . . . 190 M. Lungianu, Cântec din Buoov. 216 Rădulescu-Codin, Singură am fost 244 Şt. Tuţescu, Legenda Sf. Grigore 251
C.	Mateescu, Tradiţiunl despre zidirea mân. Argeşului...............270
A. Vântul, Răsplata divină . . . 272 S. Teodor eseu-Kiril. Oain şi Avei 297
C.	Rădulescu Codin, Trei fraţi (Poveste) ................. 300, 329, 361
Şt. St. Tuţescu, Plevna (din popor) 337 I. Dragoslav, Feciorul de împărat crescut în voia lui .... 393
H.	ffrolo, Ninge!.................406
M. Sadoveanu, Probota..............437
Nistor Călină, Anul nou cu bine S. Teodorescu-Kirileanu, Lupul negustor şi cânele crâşmar . . . 450
D.	G. Olănescu, Fiul lui Peneş . 539 Sofia Nădejde, Un neam de oameni
buni.........—................561
I. Adam, Legenda muncii .... 564 M. Sadoveanu, iarmaroacele Sf.
Ilie................. 617, 649, 676
M. Lungianu, Casa de pe râpă 658, 691 G. Coşbuc, Irodia Doamna .... 673 Nistor Călină, Unirea face puterea 689 I. Dragoslav, Legenda cucului . . 705 St. Tuţescu, Spre Lompalanca . . 715 M. Sadoveanu, La hramul mănăstirii Slatina...................760
M. Sadoveanu, La Ciohoreni . , . 822 Em. Gârleanu, In noaptea învierii 840 FI. Cristescu, Chirchirel .... 896 M. Sadoveanu, La schitul Brăteşti 918 Al. G Doinaru, Luleaua lui moş
Ilie..........................921
1r Adam, Ds ziua împăratului . . 930
www.dacaromamca.ro
1756
ALBINA
Fag.
Gr. Coşbuc, Credinţe fara rost . . 941 M. Sadoveanu, «Moşneagul cel hapsân»  ..........................969
C, Eădulescu Godin, Răsplata omenească .........................980
M, Sadoveanu, Istoria târgului Paşcani ................ . . . 1025, 1056
C.	Eădulescu Godin, Făt-frumos
(povestel................1142, 1183
C.	Mărgineanu, Tainele lui D*zeu 1197 G. Sadoveanul, Grigore, poveste 1216 Sofia Nădejde, Zmeu .....	. 1563
Al. Ţănţariu, Princesa Iyumi . . 1583 Pr. Al Miculescu, Zăpada .... 1587 L. T., Iubire de mamă . .	.	1611
B.	Mihalache, Cântece de străin ăr
tate . . . . c ..............1631
Sofia Nădejde, «Nici o faptă fără
plată»....................... 1641
1.	Dragoslav, Fecior de împărat şi
rogojinar....................1675
A. G. Boinaru, Gheorghe Ciortan 1734
C.	N. Mateescu, Corbea (Variantă) 1742
Istorie.
P. Băscanu, O datorie sfântă . .
G. Coşbuc, Din lumea de demult. Piatra trăsnetului ......	. .
C,	Batiu, Patria...............
General P. V. Năstureii, Radul Şer-
nan Basarab şi Matei Basarab .
A. Lepăâatu, Lupta dela Năeni .
G. Ionescu, Tipografia dela mânăs:
tirea Znagov ................
Marin Ţiculescu, Şapte ani la colnic G. Coşbuc, Oase de balaur .....
G. Coşbuc, Animale cari s’au stins
din lume . ................... .
A. Lepădata, Lupta dela Teleajen A. Lepădata, Lupta dela Argeş .
Fl. Cristescu. Povestea neamului nostru..........................
D.	Teleor, Din istoric, indigenatului A. Lepădata, Călătoria lui Mihai-
Vodă la Viena .	...........
General P. V. Năsturel, O carte românească din 1647 ..............
A. Lepădata, împrejurări istorice
pe vremea 4ui Mijiaiu........
Fl. Cristescu, Pevestea neamului nostru: Povestirea III. . . 442, Redacţia, Unirea principatelor'. .
G. D. Scraba, Postul lui Şt.-Vodă R., Mitropolia Ungro-Vlahiei . . .
I. Kalinderu, Cuvântare la 24 Ian.
în corn. Segarcea............
Fl. Cristescu, Povestea neamului nostru: Povestirea IV ... 598,
A., Un ziar românesc care împlineşte 70 de ani.................
G. Cosbuc, Iscusinţa militară a Românului ........................
Cruci cu inscripţiuni...........
General P. Năsturel, R.-Vodă-Leon
R., Mănăstirea Caşin............
Redacţia, 10 Maiu...............
R.} Mănăstirea Comana...........
Fag.
G. Coşbuc, Inimile împăr. austrieci 1053
Mănăstirea Hurezului.............1223
A.. «Astra».......................1558
1. Turcia nouă....................1697
Biografii.
Teodor Mândru....................% 481
A.	, D. C. Ollânescu..............537
R.t Mitropolitul Filaret al 2-lea	694
R.} Mitropolitul Daniil.......	. 767
D.	Teleor, Ion Ghica..............924
P., Mitropolitul Dositeiu.........1029
B.	Teleor, Poetul Cârlova . .	. 1074
Mitropolitul Neofit al 2-lea . . . 1084
R.j Mitropolitul Nifon............1140
RMoartea episcopului Popea . . 1556 R., In amintirea lui Bărnuţ .	.	1601
Sfaturi practice.
Pentru ciorapii de lână............110
Ca să cureţi argintăria............113
Cum să ne scăpăm de furnici . . 129
Funinginea.........................215
Turtele de floarea soarelui .	. 254
Turta de mac.......................277
Aşternutul pentru purcei . ,	.	367
Mijloace de a stârpi coropişniţele 389 Mâinile aspre şi roşii .... 466 Ca să nu intre apă in ghete . . 466
Păstrarea merelor .................467
Pentru a face găinile să ouă .	. 467
Păscătoarea porcilor . .	. .	467
Cum scutim caii de muşte .... 498 Cum se desghiaţâ legumele . . . 498 Să lăsăm copilaşii să plângă? . 557 Aşternut pentru purcei .... 557 Contra vacilo~ cari îşi ascund lapt. 565 De ce sunt ouăle fără coaje. . .	585
Ca să nu ne fie frig la picioare . 585
Tinctura de iod....................585
Câteva sfaturi tuberculoşilor ... 611 Cum vindecăm arsurile de pe trup 611
Creşterea melcilor ................638
Cum se păzesc seminţele de şoarrei 638 De câte ori să mulgem vacile . 675 Cum sa scăpăm de bătături . . . 716
Conservarea cărnii.................716
Corasîa . . . -..................  716
O salată bună de sfecle............731
Mulgeţi bine vacile................740
Erburi otrăvitoare.................759
Raia picioarelor la paseri .	. . 812
Făina de ovăz ca nutreţ p. viţei . 854
Crescătorii de găini...............949
Oasele moarte . •................. 974
încălţăminte udă...................979
Alegerea găinilor..................999
înţărcatul mânjilor...............1023
Ca să alungăm muştele dela grajd. 1072 Cum se poate cunoaşte o Vită că
nu e sănătoasă?.................1080
Scurgerea lapt. din ţâţele vacilor 1104 Cum ferim semănăturile de paseri 1106
Penele gâştelor...................1135
Contra difteriei paserilor . *\ . . 1135 Ouăle curcilor ......... 1161
Stârpi^ea gărgăriţelor............1161
12
15
26
48
51
60
101
106
149
159
209
233
246
266
319
382
512
477
516
571
589
625
680
732
779
857
890
913
931
www.dacoromamc&JX)
ALBINA
1757
Fag.
Cum spălăm lâna pe oaie .... 1191
îngrăşatul viţeilor................1208
Cum se scot petele de rugină din
albituri ...	 1242
Leacuri cte oasă: laptele..........1665
idem lăinâia ... . . 1665 înlăturarea gustului de sfeclă din
lapte.......................... 1666
Nu mâncaţi lapte neflert .... 1693 Apriuderea ugerului la vaci . . . 1694
Ouăle de pus la clocit.............1694
îngrijirea coteţelor pentru porci . 1694 Cât trebue să dormim...............1749
Fag.
Descoperiri însemnate în Sahara. 841 Găina barometru şi găina medicală 867
O hârtie de porumb..................949
O nouă boală a cireşului .	. . 1007
Moş Glumici, Copacul care vorbeşte 1100 Câtă apă cade pe pământ .... 1105
Vladivostocul.....................1123
Oraşul Găinilor....................1145
Dorm peştii ?.....................1161
D.	T., Bogăţiile Danemarcei . . . 1617 Vârsta paserilor..................1733
Lămuriri cititorilor.
Privitoare la revistă.
Comitetul, Un cuvânt înnainte . .	2
P. Garboviceanu, Zece ani de vieaţă 3 Pinten, Rellexiuni asupra jubileului «Albinei»...................... 5
C. Fussea, «Albinei»...............25
N. Rădidescu-Niger, «Albinei» . .	36
K.	Bibiri, Omagiu................ 36
L.	Mrejeriu, îndemn către muncit. 41
G. P. Salviu, Jubileul «Albinei» .	59
Diacon Raiculescu, Părerea mea .	89
Pr. Gratiani. Scrisoare către Red. 142 Pr. C. Drogoniirescu, Scrisoare . . 281
I. A. Petrescu, Scrisoare........ 348
Rugăciune către confraţi .... 1594
C.	C. Mateescu, Scrisoare .... 1595 Pr. Mirea Popescu, Scrisoare . . 1668
Diverse.
Al. Gălăşescu, Bogăţia unei ţări .	11
C.	Armaşu, Cugetări ......	42
R., Câinii în serviciul poliţiei . . 1093 Tonta IHcescu, Iluzii şi i iţeai uri . 1605 Grig. T., Ce este familia........1740
Păreri şi propuneri.
G. lacobcscu. Pentru drumuri . . 337
N. Găde-iu, Haine vechi..........1033
Pr. Gh. Marinescu, Bibi. în spitale 1222 N. Bibiri, Premiile şcolare . . 1228 I. N. Diacon, Pentru binele învăţ, primar...........................1591
Felurimi.
A. Ţânţariu, Judecata dreaptă . . 126 A. Ţânţariu, Şcoalele din Arabia 162 Prinoipiile comercianţilor englezi 172 A. Ţânţariu, Sborul rândunelelor 199 A. Ţânţariu, Un oraş vestit . . . 252 Ce fac Americanii pentru biblioteci 254 Cel mai vechiu oraş de pe pământ 277 Producţiunea vinului .... 279 Zece porunci p. cititorii de cărţi . 335 A. Anunţul unui primar sătesc . 388 Cum se învaţă pisicile să vorbească 415 Importul României ...... 422
Insticnt ori judecată . ......... 583
Schimbarea Senegambiei . .	. 610
Ars de viu in beţie .	 638
Păcăleală unei vrăjitori ...	. 648
Scheletul animalelor şi vieaţa lor 826 Ciudăţeniile trăsnetului..........834
WWW,
Dr. Lux, Radiul şi uraniul .	. 414
Dr. Lux. Ne putem vedea prin telegraf ?......................580
Societatea «Steaua» •..........809
Ir. Popescu, Leacuri contra tignaf: 963 Ir. Popescu, Pentru rănile de şa la cai; pentru boii cu ud amestecat cu sânge.................992
Ir. Popescu, Caii cari n’au poftă de
mâncare.....................1015
Ir. Popescu, Hrănirea cailor cu lu-
cernă.......................1133
Ir. Popescu, C. S. Pr. Climescu .	1172
lr. Popescu, Vacă caro se suge singură ........................1592
Ir. Popescu, Pentru un cal	bolnav	1667
Pagina glumeaţă.
La han...............• . . . . 141
Birje pe o roată ......................141
Care din trei minte mai	straşnic? 141
Păţania lui Mitică.............173
Carne de măgar.......................  200
La medic.......................201
La birt........................201
La fotograf................... . . 428
Un câine care se decolorează . .	467
Un viteaz neîntrecut...........526
Cuvânt potrivit................579
Părere de rău..................586
Lupii ţiganului................609
Tigru, nu pisică...............642
In tramvaiu....................654
Femeia leneşă..................695
Snoavă din popor...............722
Femeia leneşă..................752
Viclenia vulpei................78%
Din ale lui Nastratin Hogea . . .	909
Bolnav bine Îngrijit........... 102
Moş Glumici, O păţanie	la	Moşi.	II 7
0	neînţelegere............ 1105
La muştră ........................... 1108
Desemnator dibaciu....................1117
Ţiganul învăţător.............1135
Beţivul la ceasul morţii:.....1162
Păcală şi clopoţelul..........1575
Ţiganul şi maiul..............1637
Beţivul.............................  1679
A. Pann, Despre len,eşi.......1722
Koman.
Primejdioasele întâmplări ale marinarului franţuz L. Tregan, po-
1	vestite de el însuşi, trad. de C.
dacoromanica.ro
1758
ALBINA
Fag.
Pop. Taşcă . . .	146, 175, 202, 230
259, 286, 314, 341, 369. 429, 473, 502, 558, 587, 614, 643, 671, 699, 726, 755.
Cronica.
Cemitetul, Moartea A. S. Principelui de Wied ...................105
B.	Bujilă Dăeni, Serbarea dela
Adam-Klisi............... . . . 128
Grig.f O şc. de adulţi nouă . . . 137 Şerb. redesch. şc. norm. din Galaţi 183 Inaug. monurn. dinT.-Măgurele . 187 R't Desvălirea mon. lui L.-Catargi 207
T., Inaug. şcoalei din Aref .... 219 Red., Cutrem. de pământ din Italia 220 Pr. MPopescu, O şerb. populară 263
Tunelul Bereşti...................265
Dela Corod, Şerb. dela «M.-Basarab> 287
T., Confer, maeştrilor de gimn. . 307
RCantinele şcolare................310
Un asistent, Inaugurare...........335
R., Regele Suediei ...............389
T. I. Popescu, Excurs. în munţii Sucevii şi ai Neamţului . . 407, 452 Un asistent, Şerb. dela 30 Noem-vrie la şc. din C.-Lung . . . 420
O societate corală................441
Elena Şenteat Serb. rom. în Con-
stantinopole....................463
Societatea «Steaua* ....... 469
T.y Conferinţa revizorilor şcolari . 495 Arh. A. Constantinescu, Serbarea bobotezei la Marea-neagră . . . 496 24 Ianuarie la şc. rom. din Sofia 549 Petrolul românesc în 1907 . , . . 570 Darea de seamă a soc. « Steaua* . 581
Din Bucovina......................704
Progresul silvic..................783
Buletinul monumentelor istorice . 793
Societatea «Ţesătoarea»...........907
O nenorocire.................... 1019
Un măcelar criminal..............1019
R.} Inaug. Muzeului Aman ... .1118 V. C. Stoicescu, O vizită la muzeul Adm. Domeniului Coroanei . . 1198 Un însoţitor, O vizită in jud. Doroh. 1203 învăţ, primar în Bulgaria . .	. 1205
Burse vacante....................1243
Conf. învăţ, din Transilvania . . 1585
C.	Grinţieşanu Adăpostul de pe
Ceahlău.........................1592
1. O. Zugravu, O excurs, pe Dunăre 1624 I. M. Voicheci. O ezcursiune ... .1661 1686, 1717.
Cronica săptămânii..........102, 140
197, 222, 255, 282, 1312, 339, 364, 426, 469, 500, 529, 554, 583, 610, 656, 697, 723, 753, 782, 810, 855, 883, 908, 939, 966, 993, 1020, 1046, 1107, 1723, Informaţiuni ..... 103, 142, 201.
225, 256, 283, 313, 340, 366, 427, 470! 500, 531, 554, 616, 637, 669, 698, 724, 754, 782, 884, 909, 939, 968, 995, 1023, 1049, 1078, 1107, 1136, 1206,1245. 1594, 1666, 1695, 1724, 1749.
Bibliografie ...... 38, 143, 193
224, 284, 331, 367, 553, 555, 642, 728,
Fag.
812, 882, 911, 995,1045,1079, 1163, 1564 1596, 1751.
De pe Domeniile Coroanei . . 122, 216 254, 273, 423, 465, 696, 722, 750, 772, 959, 993, 1044, 1103, 1620.
Mulţumiri............ 46, 141, 227
343, 368, 475, 532, 555, 779.
Apeluri........... 138, 224, 498, 532
Starea semănăturilor . . 137, 397, 1132
Teatru la sate...............138
Din «Monitorul Oficial* . . 143, 223 308, 475, 520, 545, 714, 744, 799, 884. 944, 1052, 1107, 1639.
V. S. Moga, Cronica agricolă, economică şi financiară . 194, 417, 460, 607, 747, 879, 987,1096,1239,1633,1713. Preţul cerealelor . . 309, 336, 366 499, 526, 553, 684, 629, 667, 696, 711, 808, Ştiri dela sate . . 465, 721,1033, 1077.
Ilustraţinni.
Portrete, vederi, monumente, etc*
1.	Comit, unionist din Moldova 13
2.	Sf. Ioan gură de aur . . .	45
3.	Mănăstirea Znagovului înna-
inte de restaurare........... 60
4.	Bis. Znagovului cum e azi 61
5.	Antim Ivireanu.......... 62
6.	Constantin Brâncoveanu .	63
7.	Şcoala din comuna Mălini 122
8.	Expoziţia şcolară din Mălini 125
9.	Minai Viteazul de Sadeler 161
10.	Monumentul din T.*Măgurele 188
11.	Statua lui Lascar Catargi . 208
12.	Mihai Viteazul de Franco . 211
13.	Biserica din Şegarcea . . . 240
14.	M.-Viteazul, portretpemonetă 267
15.	O serbare la şc. din Ruşeţu 274
16.	Sf. Ierarh Nicolae........294
17.	Biserica din Bălteni .... 299
18.	Stema Doamnei Elena . . 320
19.	Stema Log. Udrişte Năsturel 323
20.	Un sat din Elveţia.......325
21.	Naşterea Domnului .... 379
22.	Oscar II..................390
23.	Gustav V..................391
24.	Biserica Sf. Ion din Suceava 408
25.	Zamca....................409
26.	Ruinele cetăţii lui Ştefan . 411
27.	Vedere din Domniţa .... 424
28.	Vedere din Bicaz.........425
29.	Atila.................. 444
30.	Stabilimentul din Bălţăteşti 453
31.	Vederea oraşului P.-Neamţ 453
32.	Ruinele cetăţii Neamţului . 455
33.	Mănăstirea Durău.........455
34.	Vedere din Borca .... 457
35.	Muntele Ceahlău..........459
36.	Unirea Principatelor .... 479
37.	T. Mândru................483
38.	Ştefan înnaintea altarului . 517
39.	Reg., Regina şi Prţ.Portug. 530
40.	D. C. Olânescu............. 538
41.	Palatul Camerei Deputaţilor 547
42.	Clopotniţa Mitropoliei . . . 550
43.	Vedere dela altarul bisericii Mitropoliei.................572
www.dacoromanicajx)
ALBINA
1759
Pag.
44.	Vedere din faţă a bis.Mitrop. 573
45.	Interiorul bis. Sf. Mitropolii 575
46.	Inter, parael. Sf. Mitropolii 577
47.	Tronurile regale din biser.
Mitropoliei...................594
48.	Sala cea mare din palatul
metropolitan..................655
49.	Odoarele Sf. Mitropolii . . 668
50.	George Bariţ ............680
61.	Iacob Mureşianu..........681
52.	Aurel Mureşianu..........682
53.	Filaret Mitropolit.......694
54.	Princip, şi Princip. Bulgariei 723
55.	Mitropolitul Daniil .... 768
56.	Intrarea mănăstirii Oomana 794
57.	Vederea mănăstirii Comana 795
58.	Biserica mănăstirii Comana 821
59.	Învierea Domuului . . . t 828
60.	Mânăst. Comana, chiliile din
spre apus.....................835
61.	Generalul Haralambie . . 856
62.	Mănăstirea Caşin..........891
63.	Clopotniţa mânăst. Caşin . 892
64.	M. S. Regina Elisabeta . . 914
65.	M. S. Regele Carol .... 915
66.	Ion Ghica . ..............9S6
67.	Mănăstirea Comana, vedere 932
68.	Altă vedere...............933
69.	Foişorul dela Comana .	934
70.	- Ruinele parael. dela Comana 935
71.	Dr. Barbu Constantinescu 978
72.	Statua lui V. Lascar .... 986
73.	Bolnifa mănăstirii Cozia . 1008 4. Ciprian Porumbescu . . . 1020
75.	Muzeul de şt. nat. din Buc. 1022
76.	Dositeiu Mitropolitul .	. 1029
77.	Monum. arhiduc. Cristina 1054
78.	Poetul Cărlova...........1076
79.	Mitropolit Neofit al 2-lea 1084
80.	Sicriul cu moaştele Sf. D-tru 1091 81 Muzeul Aman din Bucureşti 1118
82.	Teodor Aman . '..........1119
83.	Cezar Bolliac de Aman . .1120
84.	Popas la muncă de Aman 1121
85.	După culesul viei de Aman 1122
86.	Mitropolitul Nifon.......1141
87.	Vederea generală a mânăst.
Hurezului.......................1224
88.	Preda Pârcăl.şiApostol Vorn.1225
89.	Pârvu Cantacuzino .... 1226
90.	Ion Arhimandritul . . . .1227
91.	Domnit. Brâncov. cu familia 1229
92.	Mănăst. Hurezului. 1851 . . 1230
93.	Satul natal al Episc. Popea 1557
94.	Simion Bărnuţ............1602
95.	Neagoe Basarab .	. . • . 1618
96.	Matei Basarab . .........1619
97.	Vederea oraşului Severin . 1625
98.	Piaţa din T.-Mâgurele . . . 1625
99.	Portul din Brăila........1627
100.	Str. Domnească din Galaţi 1627
101.	Monum. comemorativ al rea-
nexării Dobrogei................1628
102.	Vedere dela Slănicul Mold. 1662
103.	Vedere din Tuşnad .... 1687
104.	Oraşul Braşov.............1689
105.	Bis. Sf. Nicolae din Braşov 1690
WWW.
Pag.
106.	Vederea Constantinop. . . . 1699
107.	Sanaţoriul din Predeal . .. 1717 108 Graniţa dela predeal .... 1717
109.	Vârfurile omului . . ... . 1718
110.	Gara Predeal............. . 1719
111.	Vedere din Sinaia.......1720
Diverse ilustraţiuni.
1.	Cuţit de cremene din vremea
oamenilor străvechi............ 16
2.	Topor de piatră cu coadă
de lemn........................ 16
3.	Locuinţe omeneşti în mijlocul
unui lac . . . •............... 16
4.	Stema ţării publicată la 1700	65
5.	Proorocul David din Psaltirea dela 1700 ............... 66
6.	O vită sănătoasă....... 75
7.	La horă................ 85
8.	Micşunele..............  96
9.	Laur.................... 96
10.	Angelică................... 96
11.	Din viaţa oamen. străvechi 109
12.	Semănatul porumbului cu
maşini în rânduri.............134
13.	La arat...................139
14.	O vânătoare de zimbru . . 151
15.	Cerbul alceu...............153
16.	Un râs atacând căprioare 164
17.	Vaci bune de lapte .... 168
18.	O vedere din oraş. Peruzano 221
19.	Lucrătorul beţiv îşi pierde
vremea şi sănătatea . ■	... 245
20.	Bacili de tuberculoză . . . 250
21.	O casă americană.......... 263
22.	Două baloane germane . . 278
23.	O laptagioaică belgiană . . 306
24.	Locuinţele Eschimoşilor . 355
25.	Inter, parcului dela Mălini 522
26.	Parc. de cerbi în timpul ernii 523
27.	Cap de cerb vârstnic . . . 524
28.	Ren.......................525
29.	Sediuljsecţ. vitic, în Segarcea 603
30.	Casa de adm. din Segarcea 604
31.	Epe de prăsilă din Segarcea 605
32.	Un canton silv. din Segarcea 605
33.	Scenă dintr’un iarmaroc . 621
34.	Plug cu abur..............634
34. Cum se lucf. cu plug. cu abur 632 66. Plug cu abur...............634
37.	Animale cari se aseamănă
cu locul.......................647
38.	Ccsuar....................712
39.	Struţ.....................713
40.	Răsboiu de ţesut717, 718,719, 720
41.	Hora în Vâlsâneşti .... 737
42.	Casă nouă din Vâlsâneşti . 739
43.	Casă veche din Vâlsâneşti . 741
44.	Becaţă....................746
45.	Plantaţiune de orez .... 757
46.	Năgâţ.....................773
47.	Găinuşe de apă .... 774
48.	Crucea lui Brâncoveanu . 780 49 Crucea lui Miloradchrici . 781
50.	Bâtlanul mic alb...........800
51.	Parză neagră ............ 801
52.	Marabu ...................802
dacaromanica.ro
ALBINA
*760
Fag.
53. Flamingo .................803
64. Armăsar danez ...	. . 851
55.	Ouă, larvă şi fluturi de găselniţe. ....................863
56.	Nimfe fie găselniţe .... 864
57.	Fazani......................871
58.	Potârniche..................872
69. Prepeliţă.................. 873
60.	Cap de bou..................876
61.	Uciderea unui porc .... 877
62.	Cum se iuc viţeii la tăere 878
63.	Cal englez..........	902
64.	Gal arab....................903
65.	Armăsar anglo-arab .... 904
66.	Armăsari dela Segarcea . . 952
67.	Epe dela Segarcea .... 953
68.	Armăsar dtla Dobrovăţ . . 955
69.	Cal dela Rucăr..............956
70.	Cal din Dobrogea..........967
71.	Limbric.....................961
72.	Mecanism pentru atârnarea
hărţilor........................9S3
73.	Orangutang..................991
74.	Cocor............. .	1007
75.	Crama dela Gherghiţa . . 1C39
76.	Cramă cu două caturi . . 1041
77.	Casa da administraţie dela Sadova...............'. . . 1067
78.	Şc. depe dom. Sadova . .1068
79.	Pepen. silvică dela Sadova 1069
80.	Şopron p. ţiglă dela Sadova 1073
81.	Câinii în serviciul poliţiei 1095
82.	Vrabie.....................1029
83.	Sticleţi...................1130
84.	Cap de botgros............1130
85.	Presură....................1131
86.	Grajd p. vaci dela Sadova 1150
87.	Idem dela Segarcea . . . 1151
88.	Vacă biue îngrijită .... 1152
89.	Ciocârlie .	 1169
90.	Fiţigoiu...................1160
91.	Focă ......................1178
92.	Scheletul unei foce .... 1179
93.	Scheletul unui cap de focă 1199
94.	Pescarii pun foca în luntre 1180
95.	Pescarii aşază foca în corab. 1180
96.	Pescarul târăşte foca . . . 1181
97.	Pescarii coboară|foca în basenl 181
98.	Cramă depe domeniul Segarcea .........................1194
99.	Vedere din Pavilionul Administraţiei dom. Coroanei . . 1199
100.	Animale sălbatice depe domeniul Coroanei.................1201
101.	Privighetoare..............1236
102.	Pitulice...................1237
103- Mierlă . 1.................1238
104.	Fabr. de cherestea dela Esle.]1566
105.	Gaterul dela Aţa ....	'i567
406. Calea fer. pârtie, dela Mălini 1570
107.	Săteni în pădurea Sadova. 1571
108.	Fabrica dela Laineşti . . . 1573
109.	Ferestreul dela gura Borcei 1574
110.	Schela Aţa din Bieaz . . . 1576
111.	Depoz. dela Piatra Corbului 1577
112.	Magazia dela Segarcea . . 1646
Fag.
113.	Motorul Diesel...........1648
114.	Abatorul din Budapesta . . 1655
115.	Ţânţari care transmite frigurile ........................1680
116.	Ţânţar care nu trasmite fri-
guril	, .	.............1681
117- Casă cu apărători-de sârmă contra ţânţarilor............  1682
118.	Pentru distrug, ţânţarilor . 1682
119.	Păduche de cap '!........1709
120.	Balonul lui Zeppelin.....1730
121.	Maşina fraţilor Wright. . 1731
122.	W. Wright la cârmă . . . 1732
123.	Oi.......................1746
124.	Capre....................1747
Pagina glumeaţă.
Păţania lui Mitică..........173
Carne de măgar..............200
La dentist..................257
Din ale lui Beţivescu .	.	.	.	284
Căţelul iscusit.............311
Inimă bună..................338
Un ciro la Moşi ........	365
Maimuţa beţivă şi iscusită	.	.	468
Căsnicia lui Beţivescu......499
Un viteaz neîntrecut........527
Muşteriul neîncrezător	....	556
Părere de rău...............586
Tigru, nu pisică .	 642
Chipuri de beţivi...........811
Se întâmplă şi aşa..........994
Bolnav bine îngrijit.......1024
O păţanie la Moşi..........1048

Ilustraţinni, la Roman
1.	„Văzuiu chin. alt nenorocit". 203
2.	„Intr'o clipă furăm prinşi" 131
3.	„Mi sedăduvoe să mă scol" 287
4.	„Simţii o înţepătură" . . . 315 5 „Lamlam veniâ la lecţie" . . 342
6.	„Un şarpe ueînchipuit . . 371
7.	„Rostogolindu-se din stâncă în stâncă"...................430
8.	„Era erupţia unui vulcan" . 431
9.	Se apără de un vultur" . . 474
10.	Avui norocul să găsesc aur“ 503
Uustraţiuni afară din text.
In sorii silei de Ip. Strambule-scu (coperta No. 1) (ilustraţie
în colori) .....................
Dacia, de Cretin Petrescu . .	29
Mi hai V(temui, de O. Obedeanu 53 Răstignirea Domnului, de A. Man-tegna (suplini; la No. 28—29) . Hristos a înviat! de Costin Petrescu (suplim. la No. 28—29) ■
Muzică.
Gr. Teodosiu, Clopoţelul ....	71
Gr. Teodosiu, Mircea la bătae .	72
N. Nicolaescu, 'Cântece de stea . 359
................................400
C.	Daniilescu, Pe sub deal . . . 1632
www.dacoromamca.ro
„STEA U fl‘-
„ . Societatea * Steaua» are de scop t lucra pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Spiru C. Haret, strada Verde’ Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, Ioan Kalinderu, Membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sara Şoiiuuiescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spiru C. Haret, Ministru, profesor universitar.—Secretar, Const. Bauu, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii : Petre Gărboviceanu, Administrator al Casei Sf-Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului roman-, I. Dimitrescu Procopie, senator, fost Primar al Capitalei; M. Ylădescu, fost Ministru, profesor universitar; Cristu S. Nejroescn. fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Pompiliu Eliade, pro. fesor universitar.—Cenzori, Const. Alimâneşteann, inqinerde mine; Preotul econom Const. (onescn, profesor secundar: Const. Aiexandrescu, institutor.
Slembrl însorişi şi cotizaţiuni plătite (urmare).
Ana Brigbiu (Huşi), 2 lei; Maria Liatus (Huşi), 2 lei; Elena Theodor -(Huşi), 2 lei; Maria Stătescu (Huşi), 2 lei; Agripina I. Buţureanu (Huşi), 2 lei; Aglaia D. Pascu (Huşi), 2 lei; Florica Pătraşcov (Huşi), 2 lei; Aurica Ghindeanu (Craiova), l leu; Elisabeta Jalbă (Tecuci), 1 leu; Ştefana Dimitrtu (Pănâtău-Buzău), 1 leu; Olimpia Burghelia (Bacău), 1 leu; Hor-■dilă Aristia tSuhuleţ), 1 leu; Eleonora Vasilescu (Pogoanele-Buzău), 1 leu; Ecaterina Oostiniu (Călineşti-Botoşani), 1 leu; Ortansa Marinescu ‘(Opriseşti-Tecuci), 1 leu; Butescu Eliza (Agapia-Neamţ), 1 leu; Virginia Sebastian (Iaşi), 1 leu; Elena Ştefănescu (Iaşi), 1 leu; Maria Ilianu (Dom-neşti-Muscei), 1 leu; Maria Ciochiei ^Bucureşti), 1 leu; Lucreţia Popescu (Căbeşti-Tutova), 1 leu; Maria Stânescu (Bucureşti), 1 leu; Eleonora No-mescu (Măineţi-Bacău), 1 leu; Laura Tornaziu (Iaşi), 1 leu; Aspazia Io-nescu (Fălticeni), 1 leu; Natalia Leontescu (Vlăsineşti-Dorohoiu), 1 leu; Valeria Banu (Secueni-Bacău), 1 leu; Maria Mandinescu (Sininica-Boto-.şani), 1 leu; Elena Bopovici (Iaşi), 1 leu; Eliza Hautescu (Cristeşti-Bo-toşani), 1 leu; Eugenia Petrov (Iaşi), 1 leu; Ana Tudor (Iaşi), 2 lei; Natalia I. Mira (Iaşi), 2 lei; Maria V. Gheorghiu (Murgeni-Tutova), 2 lei; Dimitrie V. Gliibănescu (Iaşi), 2 lei; T. Stăncescu (Călăraşi), 2 lei; Pr. limitrie Dobrescu (Călăraşi), 2 lei; L. Lazea (Călăraşi), 2 lei; Gheorghe •Grigorescu (Călăraşî), 2 lei; Em. Teodorescu (Călăraşi), 2 lei; Virgil Georgeseu (Călăraşi), 2 lei; N. Anastasiu (Călăraşi), 2 lei; G. Dumitriu (Călăraşi), 2 lei; Tiberiu Chirii (Călăraşi), 2 iei; Constantinescu G. N. (Călăraşi), 3 lei; V. Stanciu (Călăraşi), 2 lei.
Numărul membrilor înscrişi în cursul anului 1908 este de 1298, iar veniturile societăţii, tot în aeest timp, sunt de 3857.
(Va urma tn numărul viitor).
www.dacaromanica.io
, Cei mal buol • Pomi Roditori
J Salcîmi P8n*ru Păduri,
SalcîmI şi Tufe de Ornament
din cela mai alese varietăţi
furnizează în aDmirabile conSiţiuni
Pepinierele
peSul B. Ştirbey
— BCnttea —
Cataloage ilustrate cu preţuri, conciliind :
Instrucţiuni de plantare şi de îngrijirea pomilor, se trimit gratis şi franco, de către :
Direcţiunea Fepinleroisr din Buîfea
şi de
Biroul de Vînzare el Frod. ştimey
Telefon 11/8. Bucureşti, Victoriei 121
mi BANK OF ROUMANIA, LIMITED
Capital Lire sterline 300.000 deplin || vărsat. Sedinl Londra. Sucursala Bu-îureşti.
Comitetul central:	la Londra
tiachlan Machintosh Rate, „
9. I. Goschen ...
Vicontele Doncannon .
E. W. H. Barry. . .
Sobert Hamilton Lang Demetre de Frank . .
P. Narii!e.........
td. Vernes.........
Viena
Paris
Directori
Stolz Goodwin.
Censori: Ioan Kalindern, Demetra |foan Ghika şi Arthnr Green.
,	/ C. A. i
173 \ E. E.
Sediul social:
Londra 7 Creat Winchesterstreet. | Sucursala: Bucnreşti, Piaţa sf. Gheor-
3.956.688.76
„MdTIONdLfl"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI Capital în acţiuni întreg vărsat în
aur................Lei 2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune . .	.
Idem formal din capital şi alte rezerve »	L075A4&6C
Total în aur Lej 7.052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşediute Â. Băicoianu.
Dir. general E. Griinwald.
asişurâ contra in ceaiului, a «grindinei», contra riscu lui pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinaţiunile obişnuite ca: «cas de moarte, supravieţuire, zes tre şi rentă > .1 Sediul social în palatul Soe. din str.j Doamnei No 12, Bucureşti. Repres-j generală în Buc. str. Smârdan No. 4, Agenţii iu toateoraşele din ţară.
Mi
!d
Inst. de Arte Grafice Carol.
tr. Doamnei 16.—
22.421
ALBINA
1753
TABLA MATERIILOR
CUPRINSE ÎN REVISTA «ALBINA» ANUL XI 1907—1908
I. Educaţiune şi instrucţiune.
Chestii de educaţie in genere şi de şcoala. Predici. Chestiuni privitoare la biserică.
Pag.
1. Kalinderu, Credinţa şi ştiinţa .	4
Haret, Luminarea poporului ...	5
Sofia Nădejde, Pace, şi intre oameni
bună învoire •.................. 14
Br. N. Manolescu, Ce învăţătură putem trage din viaţa albinei .	37
St. C. loan, Din foloasele învăţământului ...................... 39
lcon. Const. Naearie, Sf. I. Gură-
de-aur...........................43
St. Neguleseu, Potretele fam.regale	81
P. Paşa, Un judeţ fericit....	87
Pimen, O serbare p. 1.500 de ani 177 Conferinţele instit. (circulară) . . 205 D. I. I. P., Cuvânt la intrarea in
biserică .........................212
Din foloasele şc. de adulţi ... . 244 Cum s'ar putea mai lesne populă
şcoalele..........................279
Bănci şcolare........................281
Econ. B. Georgescu, Predica Ia Sf. Nicolae ..........................293
T., Propuneri pentru şc. de adulţi 297 Sofia Nădejde, Închinarea dimineţei 327 T., Activitatea extraşc. a instit. . 337 Econ. D. Georgescu, Predică la naşterea Domnului..................... 345
P. S. Pimen, Circulară cu privire la vizita preoţilor şi gospodăria
ţărănească.......................374
Econ. I>. Georgescu, Naşter. Domnului .............................377
Sofia Nădejde, Naşterea lui Isus 38(5 T. D. Speranţia, Folosul muncii . 395
D.	G., Predică la anul nou . . . 402 Ec. D. Georgescu, Botez. Domnului 446
A., Pentru activitatea ex.-şcolară
a institutorilor.................462
Econ. D. Georgescu, Cuv. la 2 Fevr. 505 1. Kalinderu, Activ. soc. «Steaua» 533 Econ. D. Georgescu, Predică la duminica lăsatului de brânză . . 595 D. Teleor, Abecedarul dela 1838 . 635 Econ. D. Georgescu, Cuvântare la
dum. II a postului...............683
FI. Cristescu, Un leac..............787
Sofia Nădejde, Spovedania .... 734 Preot Bucevschi, Cuvânt la învierea
Domnului.......................  790
P. S. Atanasie, Carte pastorală p. paza legii.................. 816, 861
Pag
Econ. D. Georgescu, Pred. în ziua
învierii........................827
G. Coşbuc, Cămătăria...............832
N. 1. Gâdeiu, De ce lumea nu e
fericită?.......................839
I). I. I.P., Predică la Dum. Tomei 842 Sofia Nădejde, îngrijiţi de copii . 847 N. Nicolaescu, Grădinile şc. in Germania .............................865
B.	Teleor, Preotul satului .... 874 P. S. Atanasie, Cuvântare .... 885 Ih. D. Speranţia Mila de animale 947 D. V. Ţoni, Ce fel de «poze» să
avem in casă....................958
St. Neguleseu, Din trecutul şcoalei:
Dr. Barbu Constantinescu . . . 977 N. Nicolaescu, Atârna re a hărţilor
geografice......................982
G. Coşbuc, Mânia...................997
B.	C., Bustul fostului prof. B. C6n-
stantinescu....................1014
Moaştele Sf. Dumitru............. 1090
G. Coşbuc, Respectul copiilor faţă
de părinţi ....................1109
Sofia Nădejde, Jurământul . . . 1112 Sofia Nădejde, Gura lumii şi purtarea vorbelor................... 1137
C.	Popescu, Cum capătă copiii diferite deprinderi rele 1153 1187 1561
B.V. Ţoni, Ne-am părăsit credinţa 1158 Sofia Nădejde, Din oaste: scrisori
dela Ghiţă.....................1170
FI. Cristescu, Scrisori către un învăţător tânăr.............1175, 1214
General Năsturel, Prima serbare federală de gimnastică . .	. 1629
Gh. A., Congresul pentru educaţia
populară.........■...........1672
B.	Teleor, Preotul satului .... 1701 Sofia Nădejde, Alungarea notelor 1704
Din legile ţării.
Mesajul M. S. Regelui pentru deschiderea Parlamentului .... 261
Beăacţia, Nouăle legiuiri .... 433
1.,	Invoelile agricole: Legea cea
nouă............. 434, 484, 509, 566
M. Lungianu, Tâlcuirea leg. : Ce este o lege şi cum se face . 546
1.,	Legea jud de ocoale 600,627,652,686.
A. Gorovei, Leg. ţării: despre Români ...........................701
1.,	Legea cârciumilor..............729
769, 796, 868, 890.
Circulară pentru aplicarea legii mo-nop. cârciumilor................752
www.dacoromamca.ro
ALBINA
Pag.
M.	Constituţia.Istoricul ei 804
închiderea corp. legiuitoare . . . 814
A.	Gorovei, Despre libertatea con.-
Ştiinţei............................836
A. Gorovei, Libertatea învăţ, şi a
presei..............................893
I.,	Legea Cassei Rurale...............945
1003, 1030, 1063, 1085. Ari. Gorovei, Liber, iatrunirilor . 975 M. Lungianu, Despre drepturi. . 1070 Artur Gorovei, Despre persoane . 1081
Legea com. rurale . . . 1173 1212 Artur Gorovei, Despre starea civilă a persoanelor...............1209
Artur Gorovei, Actele st. civile . 1597 Maior S. Leonte, Sfat cu moş Ion. Casă Mândră......................1649
Artur Gorovei, Despre domiciliu. 1670
Medicină. Igienă.
T)r. V. Oprescu, Despre sănătate . 77 Dr. C. A. Macri. Cura de struguri şi de must......................... 79
C.	D. Parepa, Plantele medicinale 93 Sofia Nădejde, Nebuni din pricina
băuturilor.......................111
D.	Teleor, Ce produce oftica . . . U8 tio fia Nădejde, Ispita băuturii. . 238 Ir. Popescu, Tuberculoza ... 248
1). Teleor, Buba neagră............332
T, Căinţa unui beţiv...............416
1). Voiculescu, E bine să bem spirtoase iarna ?....................422
/. Buc.evschi, Alcoolul şi tempe-
ranţa ..................... . 489, 518
D Teleor, Ciuma................... 492
lied., Pomenile şi alcoolismul . . 807 R., Uciderea viteior de hrană . . 876 Sofia Nădejde, Copii sănătoşi . . 927 l)r. Scripcă, Despre limbrici. . . 960
A. Vântul, Contra prafului .... 1009 Dr. A. Scripcă, Despre sărutare . 1042 Instrucţ. pentru apărare de pojar . 1089 Măsuri pentru vânzarea laptelui . 1102
Ce face beţia......................1105
A. Ţânţariu, In contra alcoolului 1162 G. Coşbuc, Postul şi nutrirea neîndestulătoare............... . . .1165
D.	Teleor, Boalele molipsitoare . . 1220 D. Teleor, Primejdia ţânţarilor 1580 1680
Efectele cumpătării................1585
D. Teleor. Pentru îngrij. copiilor . 1608
Sifilisul celor nevinovaţi.........1621
.1). Teleor, Ţăranul şi apa .... 1635
V. Petraşcu, O mică socoteală pentru cei ce beau ....... 1689
Apărarea împotriva holerei . . 1683 Dr. A. Manolescu, Poveţe sătenilor penrru creşterea copiilor . . . 1736
Eoonomia Rurală. Agricultură. — Viticultură. — Horticultura. — Creşterea vitelor şi a paserilor. — Albinărit.— Gospodărie rurală.
Irimia Popescu, Animalul sănătos 74 ţ., S. Moga, îngrijirea găinilor. .	99
Pag.
Ir. Popescu, Cum trebue adăp. caii 127 V. S. Moga, Cultura porumbului . 131
Altoirea Pomilor.................136
Irimia Popescu, Aleg. vit. de lapte 167 V. S. Moga, Lucr. agric. in N-bre 170 1. Kalinderu, Cuvântare la congresul absolvenţilor agricoli . . 179 I. St. Murat, Starea agric. a Rom
la finele lui Oct........... 196
Al. Ţânţariu, însemnătatea pomilor roditori.....................218
N., încerc cu grâu străin in Anglia 220 Ştefania Bălăcescu, Agricultura şi soc. de credit în Japonia . . . 241 I. St. Murat Starea agric. a României in N-brie.................303
V. S. Moga, Lucrările agric. în Dec. 304
Ir. Popescu, Lăptarul .............306
T., O luptărie cooperativă .... 334
Dr. L , Grija de vite..............399
V. S. Moga, Lucrările agric. in Ian. 412
R., Statistica agric. a anului 1907 449 I. St. Murat, Starea agric. a României la finele lui Dec.........464
Sofia Nădejde, Cum se folosesc a-
iurea de pămât...................487
1. St. Murat. Starea agric. a României la finele lui lan.......536
Sofia Nădejde, Folosul vitelor . 543 V. 5. Moga, Lucrările agric. in Fevr. 551 Şerbănescu şi Brătulescu, Lucerna 578
R., Domeniul Coroanei Segarcea. 603 Gr. Stănescu, Plugul cu abur . . 630
V. S. Moga, Lucr. agric. in Martie 661 1. S t. Murat, Starea agric. a României la finele lui Fevr. . . 669 V. S. Moga, Lucr. agric. în Apr. 775 I. Kalinderu, Cultura viilor . . . 786 1. St. Murat, Starea agric. la finele
lui Martie....................807
FI. Davidescu, îmbunătăţirea cailor
noştri................ 849, 901, 951
V. I. Luca, Sfaturi pentru stupari 853 Starea agricolă la finele lui Aprilie 906 V. S. Moga, Lucr. agric. în Maiu 936 Sfaturi pentru creşterea gândacilor de mătase......................954
V. S. Moga, Lucr. agric. in Iunie 1016 Irimia Popescu, Boalele oilor şi
ale caprelor.................  1034
Lucerna şi tortelul...............1036
D. Rădulescu, Crama...............1038
R-, Domeniul Coroanei Sadova. . 1066 G. Mândru, Brânca porcilor . .	1087
M. D. Popescu, Aleg. vacilor de lapte 1124 V. 8. Moga, Lucr. agric. în Iulie . 1126 Agricultura în Danemarca in cei
din urină 50 de ani.............H48
Irimia Popescu. Grajdul............U49
D. Rădulescu, şi F. David. Pivniţa 1192 V. S. Moga, Lucr. agric. in Aug. 1232 Lumina electrică în grădinărie. . 1242 O Boia, Industria lemn. in Rom. 156o M. Pantelimon, Fâneţe şi păşuni
artificiale......................1580
V. S. Moga, Lucr. agric, in Sept. 1613 Qărbuneala viţei............, . . 1630
www.dacoramamca.ro
ALBINA
1755
Pag.
Starea agr. a Rom. la finele lui Aug. 1638
1.	Davidescu, Despre magaziile de
cereale.......................1645
Ir. Popescu, Tăerea poroului. . . 1653
L.	Velovan, DesvOltarea pomolo-
giei în Germania..............1691
G. 1. Lăţa, Lucrările de toamnă
în cultura grâului............1738
Ir. Popescu, Oaia şi capra sănătoase 1745
Viaţa Rurală.
Athanasie Râmnic, Două cuvinte
despre ţărani................. 6
P. Volănescu, Către fraţii săteni .	80
S. Teodorescu-Kirileanu, Jocurile
la sate....................... 84
Maior S. Leonte, Mai multă lumină 86 I. N. Ciocan, Din nevoile sătean. 91 P. S. Pimen, Circulară cu privire la gospodăria ţărănească . . . 264 I. Kalinderu, Pentru progresul ţărănimii (circulară) .... 317, 349 1h. Speranţia, Frumosul la sate. 324 Th. Speranţia, Copiii ţăranilor . . 540 Th. Speranţia, Cartea la sate . . 622 Sofia Nădejde, Mâncarea de post. 656
Un răsboiu de ţesut................717
I. Niculescu, Satul Vâlsăneşti . 736
M.	Lungianu, Tovărăşii săteşti . 742 însemnătatea tovărăşiilor p. săteni 855 Sofia Nădejde, Eri şi azi 1000, 1060 A. Ţânţariu, Abuzuri cu pomenile 1011
S.	Teodorescu-Kirileanu, Regele
Carol şi agricultura..........1115
Gr. Teoăossiu, Cântecele noastre 1725,
Partea Ştiinţifică.
Geografie. Etnografie. Ştiinţe fizico-naturale.
Soarele punător de foc............. 58
Dr. Lux, S’a ajuns la pclul Nord. ? 120
Este şarpe de mare?................130
Dr. Lux, Balonul cu cârmă al lui
Zeppelin -......................275
G. Coşhuc, Ploi do sânge-şi decenuşe 289 Originea animalelor domestice . . 353 G. Coşbuc, Oamenii dela Polul-Nord. 354
A. Precup, Cerbii..................521
G. Coşbuc, Asemănarea animalelor cu locul unde trâesc . .	. . 646
Dr. .Lux, Păserile: Struţul şi Ca-
suarul..........................712
Dr. Lux, Sitarul sau becaţa . . . 745 A. Ţânţariu, Cultivarea orezului
în Japonia..................... 751
Th. D. Speranţia. Maşinele şi roata 765 Dr. Lux, Nagâţul şi găinuşa de apă 773 Dr..Lux, Bâtlanul, Barza, Barza cu
guşe, .Flamingo.................800
Dr. Lux, Fazanul, Potârnichea,
Prepeliţa.......................871
G. Coşbuc, Cultura bumbacului . 888 Dela. \Corod, Orangutangul.... 990 Dr. Lux, Cocorul, Dropia şi Spur-
eaciul ......................  1006
Dr. Lux, Vrabia, sticletelş,. cinteza,
:car arul, botgrosul, jpresura.. . :1129
Pag.
Dr. Lux, Judecata vrăbiei . ..... U46 Dr. Ijux, Familia ciocârliilor, a pi-
ţigoilor........................1459
Cea rriai veche călătorie în jurul
Africei .......................11-63
M. C., Prinderea iocelor in marea
Nordului.......................11,77
Dr.’ Lux, Familia privighetoarelor, a codobaturelor, a mierlelor . . 1236
O nuntă chinezească ................1578
Dr. Lux, Frica la animale . ... 1605 Ir. Popescu, Păduchii ca paraziţi . 1709 Dr. Lux, Bârfelele împotriva pisicei 1711 Dr. Lux, Baloane şi maşini de zburat..............................1728
Literatură.
I. Slavici, O vânătoare cu rost .	19
M. Lupescu, Omul fără noroc .	40
C. N. Mate eseu, Leg. lumânăricii .	47
P. Dulfu, Pribeagul............. 5o
M. Sadoveanu, Istoria unei pălării 65-
Fl. Cristescu, Puişorii........... 68
Em. Gârleanu, Gâza.................82
C. Rădulescu-Câdin, Mureş . .	8*
M. Tjungianu, A doua înviere 114, 163 Sofia Nădejde, O noră cu minte 155 S. Teodorescu-Kirileanu, Leul şi
ţânţarul........................171
h Dragoslav, Lăcomia. ..... -1-90 M. Lungianu, Cântec idin Bucov. £516
Rădulescu-Godin, Singură am fost .244 Şt. Tuţescu, Legenda Sf. Grigore 251
C.	Mateescu, Tradiţiunl despre zidirea mân. Argeşului..............-270
A. Vântul} Răsplata divină . . . -272
S.	Teodorescu-Kiril. Gain şi Avei 297
C.	Rădulescu Godin, Trei fraţi (Poveste) ................. 300, 329, 361
Şt. St. Tuţescu, Plevna (din popor) 337
I.	Dragoslav, Feciorul de împărat .crescut în voia lui...............393
H.	Frolo, Ninge!..................498
M. Sadoveanu, Probota..............'437	*
Nistor Călină, Anul nou cu bine
S1. Teodorescu-Kirileanu, Lupul ne-.gustor şi cânele crâşmar . . . 450
D.	C. Olănescu, Fiul lui Peneş . 539 Sofia Nădejde, Un neam de oameni
buni..........—................561
I.	Adam, Legenda muncii.... 564 M. Sadoveanu, Iarmaroacele Sf.
Ilie................. 617, 649, 676 -
M. Lungianu, Casa-de pe râpă,658, 691 G. Coşbuc, Irodia Doamna .... 673 Nistor Călină, Unirea face puterea 689 I. Dragoslav, Legenda cucului . . 706 St. Tuţescu, Spre Lompalanca . . 715 M. Sadoveanu, La hramul mână-
ştirii Slatina.................  760	■»
M. Sadoveanu, La Oiolioreni . . . -822 -Em. Gârleanu, In noaptea.învierii 840
FI. Cristescu, Chirchirel...........895
M. Sadoveanu, La schitul'Brăteşti 918 ~ Al. G. Doinaru, Luleaua lui moş
tlie.............................921
1. Adam, De ziua împăratului . . 930
www.dacoromamca.ro
1756
ALBINA
Pag.
Gr. Coşbuc, Credinţe fără rost . . 941 M. Sadoveanu, «Moşneagul cel hapsân» .............................969
C. Rădulescu Godin, Răsplata omenească ......................980
M. Sadoveanu, Istoria târgului Paşcani ................... 1025,	1056
C. Rădulescu Godin, Făt-frumos (poveste).............1142,	1183
C.	Mărgineanu,	Tainele lui	D-zeu	1197
Gr. Sadoveanul,	Grigore,	poveste	1216
Sofia Nădejde, Zmeu........... .	1553
Al. Ţânţariu. Princesa Iyumi . . 1583 Pr. Al Mjculescu, Zăpada .... 1587 L. T., Iubire de mamă ....	1611
D.	Mihalache, Cântece de străinătate	 1631
Sofia Nădejde, «Nici o faptă fără
plată»......................   1641
1• Bragoslav, Fecior de împărat şi
rogojinar......................1675
A. G.Boinaru, Gheorghe Ciortan 1734 C. N. Mateescu, Corbea (Variantă) 1742
Istorie.
P. Răscanu, O datorie sfântă . .	12
G. Coşbuc, Din lumea de demult. Piatra trăsnetului............. 15
C.	Banu, Patria................... 26
General P. V, Năsturel, Radul Şer-
ban Basarab şi Matei Basarab .	48
A. Lepădatu, Lupta dela Năeni .	51
G. lonescu. Tipografia dela mănăstirea Znagov .................. 60
Marin Ţiculescu, Şapte ani la colnic 101 G. Coşbuc, Oase de balaur .... 106 G. Coşbuc, Animale cari s’au stins
din lume........................149
A. Lepădatu, Lupta dela Teleajen 159 A. Lepădatu, Lupta dela Argeş . 209 FI. Cristescu. Povestea neamului nostru............................233
D.	Teleor, Din istoric, indigenatului 246 A. Lepădatu, Călătoria lui Mihai-
Vodă la Viena . ..............266
General P. V. Năsturel, O carte românească din 1647 ............ 319
A. Lepădatu, împrejurări istorice
pe vremea lui Mihaiu..........382
FI. Cristescu, Pevestea neamului nostru: Povestirea III. . . 442, 512 Redacţia, Unirea principatelor . . 477 G. D. Scraba, Postul lui Şt.-Vodă 516 R>, Mitropolia Ungro-Vlah’iei . . . 571
I.	Kalinderu, Cuvântare la 24 Ian.
în com. Segarcea..............589
FI. Cristescu, Povestea neamului nostru: Povestirea IV ... 598, 625 A., Un ziar românesc care împli-
. neşte 70 de ani...............680
G. Coşbuc, Iscusinţa militară a Românului .......................732
Cruci cu inscripţiuni...........779
General P. Năsturel, R.-Vodă-Leon 857
R., Mănăstirea Caşin............890
Redacţia, 10 Maiu ..............913
R., Mănăstirea Comana-..........931
Pag.
G. Coşbuc, Inimile împăr. austrieci 1053
Mănăstirea Hurezului.............1223
A.. «Astra»......................1558
L, Turcia nouă...................1697
Biografii.
Teodor Mândru .................
A.	, D. C. Ollănescu..........
R., Mitropolitul Filaret al 2-lea
R., Mitropolitul Daniil........
D. Teleor, Ion Ghica...........
R., Mitropolitul Dositeiu . . . .
B.	Teleor, Poetul Cârlova . . Mitropolitul Neofit al 2-lea . . R., Mitropolitul Nifon ....
R., Moartea episcopului Popea . R., In amintirea lui Bărnuţ. .
. 481
. 537 . 694 . 767 . 924 . 1029 . 1074 . 1084 . 1140 . 1556 1601
Sfaturi practice.
Pentru ciorapii de lână.........110
Ca să cureţi argintăria . . . . 113 Cum să ne scăpăm de furnici . . 129
Funinginea......................215
Turtele de floarea soarelui	.	.	.	254
Turta de mac....................277
Aşternutul pentru purcei .	.	.	367
Mijloace de a stârpi coropiş niţele,	389
466
466
467 467 467 498 498 557 557
Mâinile aspre şi roşii Ca să nu intre apă în ghete . Păstrarea merelor .	... .
Pentru a face găinile să ouă . Păscătoarea porcilor ......
Cum scutim caii de muşte . .
Cum se desghiaţâ legumele . .
Să lăsăm copilaşii să plângă? . Aşternut pentru purcei ....
Contra vacilor cari îşi ascund lapt 565 De ce sunt ouăle fără coaje. . . . 585 Ca să nu ne fie frig la picioare . 585
Tinctura de iod.....................585
Câteva sfaturi tuberculoşilor ... 611 Cum vindecăm arsurile de pe trup 611
Creşterea melcilor .................638
Cum se păzesc seminţele de şoarici 638 De câte ori să mulgem vacile . . 675 Cum să scăpăm de bălături . . . 716
Conservarea cărnii..................716
Corasla ............................716
O salată bună de sfecle .	... 731
Mulgeţi bine vacile.................740
Erburi otrăvitoare..................759
Râia picioarelor la paseri .... 812 Făina de oVăz ca nutreţ p. viţei. 854
Crescătorii de găini................949
Oasele moarte . •...................974
încălţăminte udă....................979
Alegerea găinilor...................999
înţărcatul mânjilor................1023
Ca să alungăm muştele dela grajd. 1072 Cum se poate cunoaşte o vită că
nu e sănătoasă?..................1080
Scurgerea lapt. din ţâţele vacilor 1104 Cum ferim semănăturile de paseri 1106
Penele găştelor....................1135
Contra difteriei paserilor .... 1135
Ouăle curcilor.....................1161
Stârpirea gărgăriţelor.............1161
i
www.dacaromanica.io
ALBINA
1757
Pag.
Cum spălăm lâna pe oaie .... 1191
îngrăşatul viţeilor............ . . 1208
Cum se scot petele de rugină din
albituri ...	 1242
Leacuri de casă: laptele...........1665
idem lămâia ....... 1665
înlăturarea gustului de sfeclă din
lapte ....	  1666
Nu mâncaţi lapte nefiert .... 1693 Aprinderea ugerului la vaci . . . 1694
Ouăle de pus la clocit.............1694
îngrijirea coteţelor pentru porci . 1694 Cât trebue să dormim...............1749
Privitoare la revistă.
Comitetul, Un cuvânt innainte . .	2
P. Garboviceanu. Zece ani de vieaţă 3 Pinten, Reflexiuni asupra jubileului <Albinei>....................... 5
C. Fussea, cAlbinei»................25
N. Rădulescu-Riger, <Albinei> . .	36
N. Bibiri, Omagiu.................. 36
L. Mrejeriu, îndemn către muncit. 41 G. P. Salviu, Jubileul < Albinei» .	59
Diacon Raiculescu, Părerea mea .	89
Pr. Gratiani. Scrisoare către Red. 142 Pr. C. Drogomirescu, Scrisoare .. 281 I. A. Petrescu, Scrisoare......... 348
Rugăciune către confraţi .... 1594 C. C. Mateescu, Scrisoare .... 1595 Pr. Mirea Popescu, Scrisoare . . 1668
Diverse.
Al. Gălăşescu, Bogăţia unei ţări .	11
C. Armaşu, Cugetări ............... 42
R., Câinii în serviciul poliţiei . . 1093 Tonta Dicescu, Iluzii şi idealuri . 1605 Grig. T., Ce este familia.........1740
Păreri şi propuneri.
G. lacobescu. Pentru drumuri . . 337
N.	Gâdeiu, Haine vechi...........1033
Pr. Gli. Marinescu, Bibi. in spitale 1222 N. Bibiri, Premiile şcolare . . 1228 I. N. Diacon, Pentru binele învăţ, primar............................1591
Felurimi.
A. Ţânţariu, Judecata dreaptă . . 126 A. Ţânţariu, Şcoalele din Arabia 162 Principiile comercianţilor englezi 172 A. Ţânţariu, Sborul rândunelelor 199 A. Ţânţariu, Un oraş vestit .	252
Ce fac Americanii pentru biblioteci 254 Cel mai vechiu oraş de pe pământ 277 Producţiunea vinului . .	. . 279
Zece porunci p. cititorii de cărţi . 335 A., Anunţul unui primar sătesc . 388 Cum se învaţă pisicile să vorbească 415
Importul României .................422
Insticnt ori judecată..............583
Schimbarea Senegambiei . .	. 610
Ars de viu în beţie................638
Păcăleala unei vrăjitori ...	. 648
Scheletul animalelor şi vieaţa lor 826 Ciudăţeniile trăsnetului...........834
Pag.
Descoperiri însemnate în Sahara. 841 Găina barometru şi găina medicală 867
O hârtie de porumb.................949
O nouă boală a cireşului .	. . 1007
Moş Glumici, Copacul care vorbeşte 1100 Câtă apă cade pe pământ .... 1105
Vladivostocul.....................1123
Oraşul Găinilor ..................1145
Dorm peştii ?.....................1161
D. T., Bogăţiile Danemarcei . . .1617 Vârsta paserilor..................1733
Lămuriri cititorilor.
Dr. Lux, Radiul şi uraniul .	. 414
Dr. Lux. Ne putem vedea prin telegraf ? .	 580
Societatea <-Steaua> • . . .	. 809
Ir. Popescu, Leacuri contra tignaf. 963 Ir. Popescu, Pentru rănile de şa la cai; pentru boii cu ud amestecat cu sânge............. . 992
Ir. Popescu, Caii cari n’au poftă de mâncare ...... . . . . 1015
Ir. Popescu, Hrănirea cailor cu lu-
cernă........................1133
Ir. Popescu, C. S.	Pr. Climescu 1172
Ir. Popescu, Vacă care se suge singură .............................1592
Ir. Popescu, Pentru un cal bolnav 1667
Pagina glumeaţă.
La han................• . . . . 141
Birje pe o roată .................141
Care din trei minte mai straşnic? 141
Păţania lui Mitică................173
Carne de măgar....................200
La medic..........................201
La birt...........................201
La fotograf.......................428
Un câine	oare	se decolorează . . 467
Un viteaz	neîntrecut..............526
Cuvânt potrivit................579
Părere de rău..................586
Lupii ţiganului................,	609
Tigru, nu pisică...............642
In tramvaiu....................654
Femeia leneşă..................695
Snoavă din popor...............722
Femeia leneşă .......	.	752
Viclenia vulpei ..................784
Din ale lui Nastratin Hogea . . .	909
Bolnav bine îngrijit..........1024
Moş Glumici, O păţanie la Moşi.	1017
O neînţelegere............ . 1105
La muştră .....................1108
Desemnator dibaciu...............1117
Ţiganul învăţător.............1135
Beţivul la ceasul morţii'.	. . .	1162
Păcală şi clopoţelul..........1575
Ţiganul şi maiul..............1637
Beţivul .	  1679
A. Panii, Despre leneşi.......1722
Soman.
Primejdioasele întâmplări ale marinarului franţuz L. Tregan, povestite de el însuşi, traci. de C.
www.dacoromanica.Fo
1758
ALBINA
Pag.
Pop. Taşcă . . .	.146, 175, 202, 230
259, 286, 314, 341, 369, 429, 473, 502, 558, 587, 614, 643, 671, 699, 726, 755.
.Cronica.
Cemitetul, Moartea A. S. Principelui de Wied........................105
I). Bujilă Dăeni, Serbarea dela
Adam-Klisi......................128
Grig., O şc. de adulţi nouă . . 137 Şerb. redesch. şc. norm. din Galaţi :183 Inaug. monum. dinT.-Măgurele . 187
B., Desvălirea mon. lui L.-Oatargi 207
T., Inaug. şcoalei din Aref . . . 219
Red., Cutrem. de pământ din Italia 220 Pr. M. Popescu, O şerb. popdlarâ 263
Tunelul Bereşti.................265
Dela Gorod, Şerb. dela cM.-Basarab» 287 T., Confer, maeştrilor	de gimn. . 307
R., Cantinele şcolare............3-10
Un asistent, Inaugurare...........335
R., Regele Suediei................389
T.	I. Popescu, Excurs. în munţii Sucevii şi ai Neamţului . . 407, 452 Un asistent, Ser.b. dela 30 Noem-vrie la şc. din C.-Lung .... 420
O societate corală.................441
Elena Şentea, Şerb. rom. in Con-
stantinopole....................463
Societatea ^Steaua»................469
T., Conferinţa revizorilor şcolari . 495 Arh. A. Constantinescu, Serbarea bobotezei la Marea-neagrâ . .. 496 24 Ianuarie la şc. rom. din Sofia 549
Petrolul românesc în 1907 . , . . 570 Darea de seamă a soc. «Steaua» . 581
Din Bucovina.....................704
Progresul silvic.................783
Buletinul monumentelor istorice . 793
Societatea «Ţesătoarea»..........907
O nenorocire....................1019
Un măcelar criminal.............1019
R., Inaug. Muzeului Aman .... 1118
V. C. Stoicescu, O vizită la muzeul Adm. Domeniului Coroanei . 1198 Un însoţitor, O vizită in jud. Doroh. 1203 învăţ, primar in Bulgaria . .	. 1205
Burse vacante.....................1243
Conf. învăţ, din Transilvania .	1585
C.	Grinţieşanu Adăpostul de pe
Ceahlău  ......................1592
1. O. Zugrauu, O excurs, pe Dunăre 1624 1. M. Voicheci, O ezcursiune .... 1661 1686, 1717.
Cronica săptămânii............102, 140
197, 222, 255,	282, |312,	339,	364,	426,
46 , 500, 529,	554,	583,	610,	656,	697,
723, 753, 782,	810,	855,	883,	908,	939,
966, 993, 1020, 1046, 1107, 1723.
Informaţiuni	.......... 103,	142,	201,
225, 256, 283,	313,	340,	366,	427,	470,
500, 531, 554, 616, 637, 669, 698, 724, 754, 782, 884. 909, 939, 968, 995, 1023, 1049, 1078, 1107, L136, 1206,1245. 1594, 1666, 1695, 1724, 1749.
Bibliografie.............. 38,	143,	193,
224, 284, -331, 367, .553, 555, 642, 728,
pag
812, 882, 911, 995,1045,1079, 1463,1564 1596, 1751.
De pe Domeniile Coroanei . . 122, 216 254, 273, 423, 465, 696, 722, 750, 772, 9t>y, 993, 1044, 1103, '320.
Mulţumiri ......	46, 141, 227
343, 368, 475, 532, 555, 7.79.
Apeluri........... 138, 224. 498, 532
otarea semănăturilor . . 137, 397, 1132 ^’eatru la sate .	......	138
Din «Monitorul Oficial» . . 143, 223 308, 475, 520, 545, 714, 744, 799, 884, 944, 1052, 1107, 1639.
V. S. Moga, Cronica agricolă, economică şi financiară . 194, 417, 460, 607, 747, 879, 987,1096,1239, 1633, 1713. Preţul cerealelor . . 309, 336, 366 499. 526, 553, 584, 629, 667. 696 , 711, 808, Ştiri dela sate . . 465, 721,1033, 1077.
Ilustraţluril.
Portrete, vederi, monumente, dtc.
1.	Comit, unionist din Moldova 13
2.	Sf. Ioan gură de aur ...	45
3.	Mănăstirea Znagovului înna-
inte de restaurare.............. 60
4.	Bis. Znagovului cum e azi 61
5.	Antim Ivireanu............. 62
6.	Constantin Brâncoveanu .	63
7.	Şcoala din comuna Mălini 122
8.	Expoziţia şcolară din Mălini 125
9.	Mihai Viteazul de Sadeler 161
10.	Monumentul din T.-Măgurele 188
11.	Statua lui Lascar Catnrgi . 208
12.	Mihai Viteazul de Franco . 211
13.	Biserica din Şegarcea . . . 240
14.	M.-Viteazul, portret pe monetă 267
15.	O serbare la şc. din Ruşeţu 2?4
16.	Sf.-Ierarh Nicolae.......294
17.	Biserica din Bălteni .... 299
18.	Stema Doamnei Elena . 320
19.	Stema Log. Udrişte Năsturel 323
20.	Un sat din Elveţia.......325
21.	-Naşterea Domnului .... 379
22.	Oscar II.................390
23.	Gustav V.................391
24.	Biserica Sf. Ion din Suceava 408
25.	Zamca....................409
26.	Ruinele cetăţii lui Ştefan . 411
27.	Vedere din Domniţa .... 424
28.	Vedere din Bicaz.........425
29.	Atila.................. ‘444
30.	Stabilimentul din Eălţăteşti 453
31.	Vederea oraşului P.-Neamţ 453 ; 2. Ruinele cetăţii Neamţului . 455
33.	Mănăstirea Durău ..... 455
34.	Vedere din Borca .... 457
35.	Muntele Ceahlău..........459
36.	Unirea Principatelor .... 479
37.	T. Mândru................483
38.	Ştefan înnaintea altarului . 517
39.	Reg., Regina şi Prţ. Portuj. 530
40. D. G. Olănescu............538
41.	Palatul Camerei Deputaţilor 547
42.	Clopotniţa Mitropoliei . . . 550
43.	Vedere -lela altarul bisericii ^Mitropoliei................572
www.dacaromanica.ro

Pag;
-----------... . tropolii
46 Inter, paracl. St Mitropolii 577 47: Tronurile regale din biser.
BJ»tee»j»efiei...............594
48.- Safe cea mare din palatul
roetr-îpQlitan.................655
49; Qdparele Sf. Mitropolii . . 668 SQ; ifeorge Bariţ ..........680
51.	Iacob Mureşianu..........681
52.	Aurel Mureşianu..........682
53.	lilaret Mitropolit ..... 694
54.	Princip, şi Princip. Bulgariei 723
55.	Mitropolitul Daniil .... 768 86: Intrarea mănăstirii Comana 794
57.	Vederea mănăstirii Oomana 795
58.	Biserica mănăstirii Oomana .821 , 59. Învierea Domnului .... 828
60.	Mânăst Comana, chiliile din
spre apus.......................835
61.	Generalul Haralambie . . 856
62.	Mănăstirea Caşin...........891
63.	Clopotniţa mânăst. Caşin . 892
64.	M. S. Regina Elisabeta . . 914
65.	M. S. Regele Caro1 .... 915
66.	Ion Ghica..................926
67.	Mănăstirea Comana, Vedere 932
68.	Altă veHere................933
69.	Foişorul dela Comana . . 934
70.	Ruinele paracl. dela Comana 935
71.	Dr. Barbu Constantinescu 978
72.	Statua lui V. Lascar ... . 986
73.	Bolniţa mănăstirii Cozia . 1008
74.	Ciprian Porumbescu . . . 1020
75.	Muzeul de şt. nat.din Buc. 1022
76.	Dositeiu Mitropolitul .	. 1029
77.	Monum. arhiduc. Cristina 1054
78.	Poetul Cârlova...........1076
79.	Mitropolit Neofit al 2-lea 1034
80.	Sicriul cu moaştele Sf. D-tru 1091
81.	Muzeul Aman din Bucureşti 1118
82.	Teodor Aman...............1119
83.	Cezar Bolliac de Aman . .1120
84.	Popas la muncă de Aman 1121
85.	După culesul viei de Aman 1122
86.	Mitropolitul Nifon........1141
87.	Vederea generală a mânăst.
Hurezului......................1224
88.	PredaPârcăl.şi Apostol Vorn. 1225
89.	Pârvu Cantacuzino .... 1228
90.	Ion Arhimandritul .... 1227
91.	Domnit. Brâncov. cu familia 1229
92.	Mânăst. Hurezului 1851 . . 1230
93.	Salul natal al Episc. Popea 1557
94.	Simion Bărnuţ ...... 1602
95.	Neagoe Basarab .	. . . .1618
96.	Matei Basarab..............1619
97.	Vederea oraşului Severin . 1625
98.	Piaţa din T.-Mâgurele . . .1625
99.	PorLul din Brăila ..... 1627
100.	Str. Domnească din Galaţi 1627
101.	Monum. comemorativ alrea-
nexării Dobrogei.............. . 1628
102.	Vedere dela Slănicul Mold. 1662
103.	Vedere din Tuşnad ...	1687
104.	Oraşul Braşov.............1689
105.	Bis. Sf. Nicolae din Braşov 1690
Pag.
I 106. Vederea Constantinop. . . . 1699 -IO7. Sartrtţoriul din Predeal . . . 1717 108 Graniţa dela predeal .... 1717
109.	Vârfurile omu'ui..........1718
110.	Gara Predeal..............1719
111.	Vedere din Sinaia.........1720
Diverse ilustraţiuni.
1.	Cuţit de cremene din vremea
oamenilor străvechi........... 16
2.	Topor de piatră cu coadă
de lemn....................... 16
3.	Locuinţe omeneşti în mijlocul
unui lac......................16
4.	Stema ţării publicată la 1700 65
5.	Proorocul David din Psaltirea dela 1700 ............... 66
6.	O vită sănătoasă....... 75
7.	'.a horă............... 85
8.	Micşunele.............. 96
9.	Laur................... 96
10.	Angelică................ 96
11.	Din viaţa oamen. străvechi 109
12.	Semănatul porumbului cu
maşini în rânduri.............134
13.	La arat.................139
14.	O vânătoare de zimbru . . 151
15.	Cerbul alceu...............153
16.	Un râs atacând căprioare 154
17.	Vaci bune de lapte .... 168
18.	O vedere din oraş. Feruzano 221
19.	Lucrătorul beţiv îşi pierde
vremea şi sănătatea . ■	... 245
20.	Baeili de tuberculoză . . . 250
21.	O casă americană.......... 253
22.	Două baloane germane . . 278
23.	O laptagioaicâ belgiană . . 306
24.	Locuinţele Eschimoşilor . 355
25.	Inter, parcului dela Mălini 522
26.	Parc. de cerbi în timpul ernii 523
27.	Cap de cerb vârstnic . . . 524
98.	Ren.......................525
29.	Sediul secţ. vitic, în Segarcea 603
30.	Casa de adm. din Segarcea 604
31.	Epe de prăsilă din Segarcea 605
32.	Un canton silv. din Segarcea 605
33.	Scenă dintr’un iarmaroc . 621
34.	Plug cu abur...............634
34. Cum se lucr. cu plug. cu abur 632 66. Plug cu abur...............634
37.	Animale cari se aseamănă
cu locul.....................  647
38.	Cosuar.....................712
39.	Struţ......................713
40.	Răsboiu de ţesut 717, 718,719, 720
41.	Hora în Vâlsâneşti .... 737
42.	Casă nouă din Vâlsâneşti . 739
43.	Casă veche din Vâlsâneşti . 741
44.	Becaţă ...................746
45.	Plantaţiune decorez .... 757
46.	Năgâţ ....................773
47.	Găinuşe de apă ...........774
48.	Crucea lui Brâncoveanu . 780 49 Crucea lui Miloradovici . 781
50.	Bâtlanul mic alb..........800
51.	Barză neagră..............801
52.	Marabu....................802
www.dacoromamca.ro
1760
ALBINA
Fag.
53. Flamingo..................803
64. Armăsar danez.............851
55.	Ouă, larvă şi fluturi de găselniţe.. . . ■...............853
56.	Nimfe de găselniţe .... 854
57.	Fazani....................871
58.	Potârniche ........ 872
59.	Prepeliţă................ 873
60.	Cap de bQu................876
61.	Uciderea unui porc .... 877
62.	Cum se duc viţeii la tăere 878
63.	Cal englez................90S
64.	Cal arab. ...	 903
65 Armăsar anglo-arab . . . . 904
66.	Armăsari dela Segarcea . . 952
67.	Epe dela Segarcea........953
68.	Armăsar dela Dobrovăţ . . 955
69.	Cal dela Rueâr............956
70.	Cal din Dobrogea.........957
71.	Limbric...................961
2.	Mecanism pentru atârnarea hărţilor-	..........9S3
73.	Orangutang..............991
74.	Cocor.................1007
75.	Crama	dela	Gherghiţa	.	.	1C39
76.	Cramă	cu două	caturi	.	.	1041
n f Casa de administraţie dela Sadova........................1067
78.	Şo. depe dom. Sadova . . 1068
79.	Pepen. silvi.că dela Sadova 1069
80.	Şopron p. ţiglă dela Sadova 1073
81.	Câinii în serviciul poliţiei 1095
82.	Vrabie......................1029
83.	Sticleţi....................1130
84.	Cap de botgros .... 1130
85.	Presură .................1131
86.	Grajd p. vaci dela Sadova 1150
87.	Idein dela Segarcea . . . 1151
88.	Vacă bine îngrijită .... 1152
89.	Ciocârlie...................1159
9C. Piţigoiu................... .1160
91.	Focă........................1178
92.	Scheletul unei foce . . . .1179 )3. Scheletul unui cap de toca 1199 91. Pescarii pun foca în luntre 1180
95.	Pescarii aşazăfocaîn corab. 1180
96.	Pescarul târăşte foca . . . 1181
97.	Pescarii coboarăjfoca în basenll81
98.	Cramă depe domeniul Segarcea ............................1194
99.	Vedere din Pavilionul Administraţiei dom. Coroanei . . 1199
100.	Animale sălbatice depe domeniul Coroanei....................1201
101.	Privighetoare................1236
102.	Pitulice.....................1237
103- Mierlă.............. . 1238
104.	Fabr. de cherestea dela Esle/1566
105.	Gaterul dela Aţa ....	1567
406. Calea fer. pârtie, dela Mălini 1570
107.	Săteni în pădurea Sadova. 1571
108.	Fabrica dela Laineşti . . . 1573
109.	Ferestreul dela gura Borcei 1574 110 Schela Aţa din Bicaz . . .1576
111.	Depoz. dela Piatra Corbului 1577
112.	Magazia dela Segarcea . . 1646
Pag.
113.	Motorul Diesel............1648
114.	Abatorul din Budapesta . . 1655
115.	Ţânţari care transmite frigurile . . . ;.................1680
116.	Ţânţar care nu trasmite frigurile ........................1681
117.	Casă cu apărători de sârmă
contra ţânţarilor..............1682
118.	Pentru distrug, ţânţarilor . 1682
119.	Păduche de cap............1709
120.	Balonul lui Zeppelin.....1730
121.	Maşina fraţilor Wright . . 1731
122.	W. Wright la cârmă . . . 1732
123.	Oi........................1746
124.	Capre.....................1747
Pagina glumeaţă.
Păţania lui Mitică .............173
Carne de măgar..................200
La dentist......................257
Din ale lui Beţivescu...........284
Căţelul iscusit.................311
Inimă bună......................338
Un circ la Moşi.................365
Maimuţa beţivă şi iscusită . . 468
Căsnicia lui Beţivescu..........499
Un viteaz neîntrecut............527
.Muşteriul neîncrezător .... 566
Părere de rău...................586
Tigru, nu pisică................642
Chipuri de beţivi...............811
Se întâmplă şi aşa..............994
Bblnav bine îngrijit...........1024
O păţanie la Moşi..............1048
Ilustrnţinni la Roman
1.	„Văzuiu chin. alt nenorocit". 203
2.	„Intr’o clipă furăm prinşi" 131
3.	„Mi se dădu voe să mă scol" 287
4. „Simţii o înţepătură" . . . 315 5 „Lamlam veniâ la lecţie" . . 342
6.	„Un şarpe neînchipuit . . 371
7.	„Rostogolindu-se din stâncă în stâncă"..................430
8.	„Era erupţia unui vulcan* . 431
9.	Se apără de un vultur" . . 474
10. Avui norocul să găsesc aur" 503
Uustraţiuni afară din text.
In sorii silei de Ip. Strambule-scu (coperta No. 1) (ilustraţie
în colori).....................
Dacia, de Costin Petrescu . .	29
Mihai Viţea sulj de O. Obedeanu 53 Răstignirea Domnului, de A. Man-tegna (suplini, la No. 28—29) . Hristos a înviat! de Costin Pe-trescu (suplini, la No. 1.8—29) ■
Muzică.
Gr. Teodosiu, Clopoţelul ....	71
Gr. Teodosiu, Mircea la bătae .	72
N. Nicolaescu, Cântece de stea 359
................................400
C. Daniilescu, Pe sub deal . . . 1632
www.dacaromamca.ro