Anul XI No. 51 21 Septemvrie 1908 Apare în fiecare "Duminecă COMITETUL DE REDACŢIE: ION KALINDERU Fo Gârbovlceanu P. Dulfu O. COşbuc Q-IP. V. Năsturel V. S. Moga N. Hlcolaescu Qh. Adamescu L Otescu Gr. Teodosstu Bucureşti Redacţia, şi Administraţia Strada Mânu www. dacoromânii Jtona farjumerie şi Droguerie Jitedtdaall TGMA Bl^ĂTULESeU *£«ouraştl, culei Grlvlţal No. 145 (lângă Gara de NOrd). Buourcştl. Oferă onor. aale clientele parfumuri din oele mai renumite fabrloi fraa» •eze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alesei briliantine, superbe colorante pentru pâr, diferite ioţiuni, apă de colonia, da lavande, de verveine şi portugai, eto., ape şi pomezi de quinquina parfumatei Oapilarine, col-cream de la princesse şi oomestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerinâ, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete. Articole pentru menagiu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao in sămânţă şi pulbere, făină laotată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li> monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru oonserve alimentare, Sifoane ou cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, oum şi prafuri «Zaokerllm, oarboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bioarbonat de sodiu, salol şi chinine, eto. Aniline şi culori, aparate, aocesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pioturâ, vopsele, ceară fl sârmă pentrn parchete, eto. Diferite Ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri. precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi ourat uleiudin ficat de morun pentru cura de iearnă, eto. Kulte specialităţi farmaceutice rom&ne, franceze şi germane, precumt bu-giio, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, orayoane, ceaiuri, dragele, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, Injecţiunl, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce Îndeplinea» Vnele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi Întăritoare, sunt preparate ou scopul de a fi Întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora al le redea sănătatea, forţa şl energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos îndepărtându-le ou totul anemia şi slăbioiunea generală. Bogat asortiment de cauclucftrie şl pansamente oum instrumente şl aooe-«orii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentişti oel, ea : vată şi filoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, oanule, injectoare şl sistematice iriga toare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mă» tase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomacbale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maxi» male oum şi alte utensile şi accesorii de sfiolă, aluminiu, platină, faianţă şt porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc. La cerere, expediază în orice parte a Ţărel, contra ramburs, prompt şi n preţurile oele mai ieftine, ori şi ce fel de măriuri din această branşă. 52-35 www.dacoromanica.ro Anul XI. No. 51. 21 Septemvrie 1908- lilbfiia Revistă Enciclopedică populară imautul la ţara pa aa i > > • luai tUd aauaaturl 1 iau aa la atrâla. pa an lai S ..........1B bani S baal auv&ntui. ard. SUMANUL»: /. . . Turcia nouă.— D. Tefeor, Preotul satului. — Sofia Nădejde, Alungarea notelor.— Livius Velovan, Dezvoltarea pomologiei în Germania. — Dr. Irimia Popescu, Păduchii ca părăsiţi.—Dr. Lux, Bârfelele împotriva pisicei. — V. 5. Moqa, Cronica agricolă, econonica şi comercială. — /. M. Voicheci, O excursiune. — Anton Pann, Despre leneşi. — Cronica fiăptămânei,—Informaţiuni.—Licitaţiuni. — Bibliografie. Uustraţiuni: Vederea Constantinopolului.—Păduche de cap. —Sanatoriul din Predeal.— Graniţa din Predeal. — Vârfurile Omului sau Caraimanuiui.—Gara Predeal.—Vedere din Sinaia* TURCIA NOUĂ urcia e o împărăţie mare, care se întinde peste o parte din Europa şi peste alta din Asia apuseană. Are la 40 de milioane de locuitori, din cari trei sferturi mahometani de felurite neamuri, ca Turci, Arabi, Albanezi, Sârbi, Bulgari şi Români (căci în Turcia sunt şi câteva mii de Români de legea lui Mahomet, în Meglenia). înainte vreme ţera turcească se întindeâ până la Dunăre iar, şi mai în-nainte, sultanul turcesc eră tare şi mare peste ţerile româneşti, peste o parte din Rusia de miazăzi şi peste ţara ungurească. Incet-încet, s’au desfăcut de sub puterea turcească Serbia, Grecia, România şi Bulgaria, aşâ că în Europa ţara turcească s’a îngustat, remânând numai cu o şuşeniţă dela Constantinopol pân la Marea Adriatică. In timpuri mai www.dacoromamca.ro ALBINA 1-698 î • nouă, după războiul dintre Grecia şi Turcia, puterile europene au făcut’o să dea Greciei Tesalia Întreagă, măcar că Turcii îi bătuseră pe Greci -reu de tq,t. Mai încoace insula cea mare Gandia sau Creta a căpătat un fel de neatârnare şi era gata să se unească şi ea cu Grecia. In-Asia, Turbia, afa,ră de ştirbi tura ^ce:a suferit după V războiul dela 1877-78 a remas neatinsă, deşi Arabii se bur-zuluesc mereu şi vor să facă crăie deosebită. NdMetegirele din Macedonia, unde creştinii (Gred,‘Bulgari, Sârbi) se măcelăreau în de ei mai reu decât dacă ar fi fost păgânii cei mai fără Dumnezeu, nepăsarea pa-şalelor şi a celor mari, cari nu căutau de interesele ţe-rei, ci de ale pungei lor, puţin :păsându-le că, pe zi ce merge, se rupe câte-o bucată din moştenirea strămoşească, au fost adus ţeşra la margenea pră,pastiei. Aromânii, fraţii noştri din Turcia, oameni muncitori, economi şi credincioşi sultanului, care nu umblau să se rupă de sub domnia lui, ajunseseră cum e mai reu, căci îi pră-dau haiducii greci, antarţi, şi-i omorau mereu. Puterile europene, cari se temeau să nu se desfacă împărăţia turcească în bucăţi şi să se încfiere războiu între toţi cei mari şi mici cari aveau nădejde să ia câte-o bucată, s’au amestecat şi au silit pe Turci să facă îmbunătăţiri în Macedonia, ba chiar să primească până şi jandarmerie cu ofiţeri şi comandanţi europeni. Nu mergea nici aşâ; căci nici mâcar bandelor, cari pârjoleau şi ucideau, nu le-au putut veni de hac, după câţiva ani de amestec al Puterilor. S’au fost hotărît, deci, să ia măsuri şi mai straşnice, ba, zice-se, că Anglia, Rusia şi Franţia s’au fost înţeles în de ele să înduplece şi pe. Au-stro-tJngaria să împartă Turcia şi să se isprăvească odată cu omul bolnav dela Ţarigrad. Nu s’a putut înse, că,ci, pe de-oparte, Austro-Ungaria şi Germania s’au împotrivit, iar chiar în Turcia s’au găsit oameni, cari să încerce a-şi scăpâ de pieire patria şi neamul. Ăştia sunt Turcii tineri, bărbaţi luminaţi, cari au fost la învăţături în Europa şi cunosc cum merg lucrurile în alte teri. Ăstora le-a fost ţnilă de ţară şi ruşine. De zeci de ani scriu şi vorbesc, suferind surghiun, prigoniri, închisoare şi moarte. Dar au şi izbutit a trage în parte-le nu numai armata, dar şi mai tot poporul turcesc, www.dacoromanica.io Yederea Costantinopoiului .....V 1700 ALBINA pe manomeiani şi pe creştini, căci le-au făgăduit dreptate,, pace şi i-au făcut de-o potrivă pe toţi, cu aceleaşi drepturi şi datorii. însuşi Sultanul, care eră fără putere îrv mâna celor rei şi hrăpitori, cari jupoeau lumea şi duceau împărăţia de rîpă a fost bun bucuros, când a văzut că armata şi poporul a răsturnat puterea celor nevrednici, de dânsa şi s’a dat şi el de partea Turcilor tineri, alungând din slujbe pe toţi nărăviţii şi dând constituţie, adică drept popoarelor din împărăţie să-şi aleagă deputaţi şi senatori,, pe cine vor pofti, şi aceştia să aleagă miniştri şi să facă. legi bune şi drepte, potrivit învăţăturilor Coranului, cartea sfântă a Turcilor, pe care până acum n’o ţineau în> seamă cei mari. Şi a început în Turcia a fi regulă şi înfrăţire, iar bandele s’au supus, căci ştiau bine că, dacă guvernul s’o pune-cu tot dinadinsul pe capul lor, le stârpeşte curând-curând, pe rudă pe semânţă. Au şi început alegerile şi în curând se va adună la Ţarigrad (Constantinopole) parlamentul,, adică senatul şi camera, ca să chibzuească măsurile cel© mai potrivite pentru a întări şi apără ţara şi pentru a fac© mulţumiţi pe toţi oamenii muncitori şi cinstiţi, fără deosebire de lege şi neam, cari se află supuşi ai împărăţiei.. Neapărat învierea şi înzdrăvenirea Turciei nu place unora şi chiar e adevărat că şi lucrul ce Turcii tineri încearcă e nespus de greu de dus la capăt. Boala e vş-che şi Puterile se tem să nu se întâmple revoluţii sângeroase şi turburări, de aceea toate stau gata, cu arma la picior şi cu ochii aţintiţi la ce se petrece în împărăţia turcească. Vor izbuti Turcii tineri? Nu ştim. Dar şi numai încercarea, de a-şi mântui patria dela pieire le face cea mai mar© cinste. I. [Prieteşugul adevărat este de bunăvoie închisoarea sufletului în trupul strein şi pătimirile străine^ ca pe ale sale a le suferi. [Dlmltrle Cantemlr]. www.dacoromamca.ro ALBINA 170 L PREOTUL SATULUI la câmp, Radu Zăbrăuţ a plecat spre sat cu carul cu cai. A trecut de movila lui Novac, dar unde se tae drumurile, la lacul lui Câine, de unde apuci dacă vrei spre vii, spre pădure, spre mirişti, ori spre sat, li s’a făcut nălucă cailor şi au luat-o razna, ba pe câmp printre buturugile rămase dela păduricea tăiată, ba pe şosea, ba pe muşuroaie. Bietu Radu nu putea cu niciun chip să -oprească caii cari îşi luaseră vânt lucru mare. Cât •a fost pe câmp tot a mai mers, dar ştii că vine povârnişul pe care scobori la sat; aci carul ajunsese ca o pană ’n vânt: o roată s’a desprins de ■osie şi a zburat p’aci ’ncolo; apoi pe la o viroagă afurisită s’a rupt o osie şi carul s’a răsturnat peste bietul Radu Zăbrăuţ. — L’a prăpădit. . .. — Bietul om a rămas lungit în drum, mai mort. Creştinii cari treceau p’acolo d’abiâ au putut opri caii. Dar ce folos! Carul numai era car. . Loitrele, oiştea, rupte; doar inima carului rămăsese nevătămată. . încolo. Pe Radu l’au dus nişte cuscri ai lui în sat, mai mult mort decât viu Noroc că nu oră în car nevasta şi vr’un copilaş d’aî lui. — Ai fost la el părinte? — Pusei. Bine s’a gândit tăicuţă, cine a pus şă învăţăm la Siminar în Bucureşti şi câte ceva d’ale doftorilor, că uite vine o întâmplare cum fuse asta cu Radu, şi de unde s’aduci doftorul de porunceală? Şi până vine doftorul, moare omul. Sunt d’astea care cer numai decât îngrijire şi cu un lucru de Ţiimic scapi omul care mai trăeşte pe urmă poate treizeci-patruzeci de ani. — Ce i-ai făcut? — Ei, am scos din gentuliţă nişte doftorii spirtoase lucru mare şi i-am dat pă la nas de s’a mai trezit niţel. Pe urmă l’am tras peste tot trupul şi www.dacoramanica.ro ALBINA im mai ales pe unde erau vânătăi, c’un alt fel de spirt cu miros de camfor^ — Bre! — La piciorul drept aveâ o tăetură şi curgea, sângele belşug. i — Ce i-ai făcut? — I-am cerut Lenţii, nevesti-si, apă caldă curată şi l-am spălat binişor la rană, pe urmă am pus scamă albă şi moale înmuiată în. altă doftorie bună pentru răni. Sângele s’a oprit; durerea a încetat. Peste scamă am tras o înfăşurătură zdravănă cil o faşă de pânză de care am eu acasă berechet, trimise dela Bucureşti, şi am isprăvit cu piciorul. Bietul Radu a început să vorbească: «Părinte, par’că 'mi ei cu mâna durere? », zicea el. La cap aveâ câteva zdrelituri. Ce-am făcut? Am scos briciul şt am ras părul frumos de jur împrejur ca să nu se-gâdile şi întărîte rănile. Le-am uns cu o alifie şi l-am legat la cap de păr’că eră Turc. — Pă nenea Radu? — Păi,pe cine? — El ce zicea? — Ce să zică! Ii părea bine. I-am dat şi o băutură întăritoare şi a prins Rumânul curaj şi limbă r «Să trăeşti părinte sfinţia-ta, şi soţia şi copilaşii. Să trăiască şi cine te-a învăţat leacuri şi mai ales acela care a iscodit ca şi preoţii să ia învăţătura doftorească ca să avem şi noi, la ţară, în loc de-babe proaste şi neştiutoare, un om cinstit şi credincios care să ne caute la o nevoie». — Şi pe urmă? — D’abiâ l-am văzut pe Radu scăpat de primejdie şi iată că mă chiamă la Zmaranda Pârcălabu- — De ce? — Au holbotine îii grădină şi lasă copiii de se suie, pe nemâncate, în zarzări, în corcoduşi, în peri,, în pruni şi ştii cum e copilul. . . — Ca porcul. — Mănâncă până numai poate. . . şi pe urmă,, s’apucă cu mâna de burtă şi vai! şi chiu! Durere de bîirtă. . . eşire afară. .. Le-am dat nişte picături www.dacoromanicajo ALBINA 1703 pe zahăr şi le a trecut. Pe ^urmă am făcut Zma-Tandei şi lui Manea Pârcălabu o dojană să ţie minte multă vreme. Cred că au şi pus lacăt la ograda •cn poame ca să nu mai intre spuza de copii. —r Poftesc şi ei părinte. Surit şi ei suflete. ■— Vorba asta să n’o mai zici Copilul tr.ebue să mănânce după rftasă tainul lui de poame. Pe urmă de loc. Mor cu sutele din pricina lăcomiei, din pri-■cina poamelor necoapte care dacă nu-1 bolnăveşte îndată, apoi îl pricopseşte cu limbrici, panglică şi •câte altele. — Şi fac rău astea? — Vai de mine! mai întrebi. Păi panglica aia mănâncă ea toată hrana copilaşului. . — Cum părinte? — Copilul mănâncă bine, se satură, dar nu-i foloseşte la nimic toată mâncarea, că stă panglica gata şi suge ea tot. Copilul cere iar de mâncare, iar 1 se dă; dar tot panglica trage folosul aşa că hietul copilaş se usucă da’n picioarele slăbeşte, îngălbeneşte. — Şi cum se prăseşte ea în burta copilului? — Foarte lesne. In poamele necoapte de loc, sau chiar pârguite, se află oule de panglică, şi după ce copilul le bagă în stomah mâncând poamele, în stomah acele ouă scot pui — cum s’ar zice — şi iată panglica gata. Ara eu doftorii şi pentru panglică, dar e mai bine ca copiii să se fereassă căci pot ■dobândi şi friguri., — Ce de lucruri mai ştie doftorii! — După vecernie mă duc să văd dacă nea Tu-dor ia chinina cura i-am spus eu; pe urmă stropesc o casă de unde a plecat la spital un băeţaş •de tuse măgărească, stropesc cu doftorii ca să nu mai ia şi alţi copii şi să se întinză boala în tot satul. Udrică a răcit rău, îl junghie pe la spate, printre coaste. Să vedem dacă se mai uşurează cu nişte păhărele ce-o să-i pui, or cu o vizicătoare. . . Dacă nu îl sui în căruţă şi-l trimet la Infirmeria dela Livezi. .. Acolo sunt doftori şi doftorii mai multe şi ştiinţa mea nu merge aşâ departe. începe www.dacoromamcajo 1704 ALBINA pe urmă răspunderea. Şi d-ta eu care vorbesc, te> rog foarte mult să nu mai bei că uite cum ţi s’a umflat ochii şi te-ai buhăvit la faţă! Par’că numai eşti ăla de altădată. .. Şi numai poţi strânge douăi parale. . . înţelegi? Boi nu mai ai, plug nu mai ai;, tot ce agoniseşti pe ici pe colo bei. . . Să ştii că ai să te prăpădeşti şi ai să visezi şi deştept şi în soma nagode şi scorpii. D. Te/eor. -------------------- Alungarea notelor.(1) «N’aduce anul ce aduce ceasul,» zice înţelepciunea poporului-In adevăr ne-a fost dat să vedem că în Austria, unde n’am prea auzit facându-se mare zvon cu pedagogie modernă, vine dintr’o dată ministrul Instrucţiei, D-l Marchet, şi desfiinţează printr’o circulară catalogul şi notele. Vestea, suntem încredinţaţi, va umplea pe mulţi profesori de mânie. Par’că i auzim strigând din răsputeri: «S’a dus bătaea, s’au alungat orice pedepse trupeşti, ca punerea în genunche, urecheala, bătaea la palmă cu linia, bătaea peste buricele degetelor, închisoarea, oprirea dela mâncare, şi atâtea alte chipuri de a pedepsi, cari au dat pe vremea lor oameni mari, atâtea genii chiar. Mai erau notele, ni le-au luat !> Aşa e, cu orice fel de educaţie, şi pe astea fie ori cum ar fi, mintea aleasă reuşeşte să plutească şi să învingă. E ca şi cu vindecarea boalelor: cu orice sistem, unii se tămăduesc, alţii nu. Dar nici oamenii mari, si nici cei tămăduiţi de unele boli, nu trebue puşi în totul pe seâma educaţiei ori a sistemului de vindecare, ci, în cea mai mare parte, pe mintea sau pe puterea de viaţă a insului. Vorba e că lumea nu*i alcătuită numai din genii şi minţi alese, şi o educaţie bună trebue să aibă în vedere a scoate la iveală şi la lumină şi minţile mijlocii, lucru ce se făcea foarte anevoe cu sistemele vechi, întemeiate pe frica pedepselor şi, acuma în urmă, frica de pe note rele. C î mulţi ani în urmă, scriind câte ceva despre educaţie am aretat reul notelor, întemeindu-mă pe principiul că frica, fie ea din orice pricină ar fi, nu e buflă; dar mărturisesc că nu credeam Că voiu auzi că tocmai din Austria să vie reforma. Mă aşteptam la America ori la Anglia. Cu atâta mai bine (l) Chestiunea apreţierii silinţei şi a gradului de cunoştinţă ale elevilor este de mare^ însemnătate pentru cei ce se ocupă cu chestiile de şcoală. Expu-nerea diferitelor păreri privitoare la această chestiune este totdeauna preţioasă. Ele pot provocă discuţii interesante. In acest scop, dăm loc articolului de faţă. (Redacţia). www.dacoromamca.ro ALBINA 1705 Ofilind mai aproape de noi, mai lesne se vor încredinţa şi ai noştri ■de folosul acestei reforme. Să cercetăm lucrurile mai cu amănuntul. Care e folosul notelor ? Ni se respunde: E singurul mijloc ca şcolarii mai trândavi, mai nepăsători, să înveţe. Va să zică e tot o chestie de frică. Eu, profesor, pun note rele; tu, părinte, le vezi şi n’ai decăt să-ţi pedepseşti copilul, cum vei crede de cuviinţă: bătae, dojană, post etc. Iat| deci frica a tot puternică! Dar frica nu-i un cuvânt gol de înţeles, nu poţi zice: «Foarte bine ; frică trebue Ia temelia oricărei educaţii.» Nu, azi ştiinţa sufletului arată că orice frică artificială e rea şi vătămătoare, că la temelia educaţiei trebue judecată întemeiată pe răsplata ori pe-pedeapsa venite fireşte dela lucruri şi dela legile naturale, cari stăpânesc lumea. Ce legătură firească e între învăţarea unei lecţii, vai, poate pe de rost, fără s*o priceapă, şi între notele din catalog? Nimic. Dacă mă gândesc la anii copilăriei, greu pot găsi cum s'ar putea spune sentimentele ce le au în această privinţă mai toţi copiii. Aşi putea asemăna profesorii cu nişte fărmecători, cari spuneau şi făceau lucruri ce nu înţelegeam mai de loc. Cu atât e mai reu, cu cât ne cer să facem ca dânşii, fără să fi înţeles. îmi aduc aminte de cea dintâiu temă la adunare, cu numere cu mai multe cifre. Mi s’a părut adevărată boscărie, cu vremea, am deprins a o face, fără însă a o pricepe. Dar gramatică, vestita etimologie care începea din clasa a doua, cu vorbe schimonosite, cu cunoaşterea prepoziţiilor, conjuncţiilor, adverbelor, cu toate subimpăr-ţirile lor ? Era adevărată halima, pe care o învăţam, fără a o pricepe. Suna frumos fraza din capul cărţei: «Gramatica este arta care ne învaţă a scrie şi a vorbi, o limbă corect». Vai de capul bietei limbi de rămânea pe seama gramaticei! In zece vorbe, trei cuvinte străine. Cât despre înţelesul din lăuntru, gramaticei, mai mult o boscărie, pentru mintea copiilor. Cei cari aveau memorie bună învăţau pe de rost, cei mai slăbuţi la rostime treceau de proşti. De ce folos., te întrebi, erau notele în asemenea împrejurări? De frica lor, copiii se chinuiau şi învăţau, iar dascălul habar n’aveâ ce se petrece în mintea lor. Dar, oare acesta-i scopul şcoalei ? Nu, şcoala are menire a dezvoltă mintea fiecărui copil, atâta cât se poate. După cum unul poate Tidicâ douăzeci de chilograme, altul cincisprezece, iar altul numai zece, fără să i se poată face o vină, iar dascălul de gimnastică, caută a le dezvoltă muşchii treptat-treptat,-tot aşâ trebuie să fie şi cu mintea. Profesorul dă lămuriri şi o lecţie aşâ de-avalma, apoi cere dela toţi şcolarii pricepere, ştirea lecţiei; iar cel care n’a priceput întriun loc şi, din această pricină îi remâne toată lecţia întunecată, se vede osândit şi socotit între rei, leneş şi capătă notă rea. Mulţi şcolari cari veniseră din dragostea la şcoală de a se lumină, se înfricoşează, se descurajează şi cad tot mai jos. Notele ridică moralul a trei patru din clasă şi anume al celor cu memorie de- www.dacoromamcajx) ▲LBINa 1706 osibită, cari, cu note ori fără note, tot ar fi învăţat, pe ceialatţi îi descurajează. Şi dacă ar fi numai atâta! Dar notele ce se dau la concursurile din vremea anului, strică grozav nervii şcolarilor, fiindcă sunt întemeiate pe frică. Câteva zile înainte de concurs, şcolarii muncesc peste puterile lor, petrec nopţi nedormite, n’au poftă de mâncare,, iar în vremea concursului inima nu le mai bate regulat, sângele merge la plămân; alandala, creerul le e ori congestionat ori anemiat,, mă -og, organismul şcolarului e într’o stare cu totul nefirească. Acest lucru, repetat vrem 3 de doisprezece ani, e ucigător de nervi. Să te mai miri de bolile nervoase, cari se î'melţesc pe fiecare zi?- Şi pentru ce toate acestea? Pentru note! E oare vre-o legătură firească între ştiinţă şi note ? Niciuna. Legătura firească e îiître priceperea şi bucuria ce simte şcolarul căpătând o cunoştinţă nouă. Priviţi un copil cum, de mic, se căzneşte a mută o jucărie, a face o căsuţă, a zugrăvi pe hârtie niscaiva figuri, şi, când reuşeşte e fericit. Şi n’are nevoe de note. Mintea copilului e însetată de a află lucruri nouă şi de-a lucră eî singur după puteri, fiindcă e calea firească pe care s’a dezvoltat, şi dascălul bun trebue să urmeze această cale. Copilul, de mic întreabă şi vrea să ştie tot ce vede; dar aşâ cum e potrivit cm mintea lui. Numai un coţul idiot nu-i în stare să înveţe .Dar e-vorba de o învăţare potrivită minţei lui. Toate pedepsele şi notele sunt născocirea dăscălimei, care depăr-tându-se dela o educaţie firească, a trebuit ca prin frică să silească, mintea şcolarilor să se supue unui anumit soiu de educaţie. Şco'pul şcoalei e dezvoltarea minţei şi judecăţei prin anumite cu-n'oştinţi şi lucrări practice foîositoard. Dar aeeastă dezvoltare trebue să fie aşâ fel făcută îu cât să nu strice deloc trupului ; căcs nu în zadar ziceau Romanii: «Minte sănătoasă, în trup sănătos». Dar poate ff trapul sănătos, când, din pricina fiicei de note şi ă unei predări cu desăvârşire greşite, şcolarii se culcă la unul ori la două din noapte? S’a desfiinţat lucrul de noapte al copiilor în fabrici, dar la munca silnică de noapte a şcolarilor nu se gândeşte nimeri oare ? Un lucru e neîndoios, pe încetul se iau din mâna dăscălimei toate uneltele de caznă, ca pedepse, exâmene, note, premii etc., aşâ că, ne mai avându le peacestea, trebuie să ajungă la chipul firesc de-a învăţă şi creşte bine copiii. La noi, notele tot sunt încă, dar circulările ministerului, dacă se-vor pune în lucrare, aşâ cum trebue, vor face din ele nişte însemnări pentru profesori. Trecerea din clase se va face după cunoştinţa ce profesorii au de puterea şcolarilor, iar după note întâmplătoare. Sofia Nădejde. www.dacoromamca.ro ALBINA 1707 dezvoltarea pomologiei în Germania> ii. • Pentru rânduirea pomiculturei la ţară şi în oraşe au contribuit foarte mult în Germania învăţătorii ambulanţi. Aceştia se recrutează din absolvenţii şcoalei superioare de agricultură, care au depus examenele semestriale de pomicultură şi au şi-o practică de 1—2 ani la o pepinieră mo del, sau din absolvenţii numai a şcoalelor de pomicultură cu studiu şi practică de cel puţin 3 am în această ramură şi care în Germania poartă titlul de ' ff » Cu trenul de seară plecăm ia Ploeşţi unde luăm masă' la resturantul din gară, ultima masă pe care o mai luăm împreună. De despărţire ne vorbeşte inimosul profesor d. P. V. Haneş, care ne aminteşte în scurt câştigul dobândit de pe urmă acestei excursiuni şi ne îndeamnă prin cuvintţ^pline de dragoste frăţească. să muncim cu tot focul tinareţit noastro pentru luminarea poporului. D-l Dănescu, şeful excursiuiui, care în tot timpul ne-a fost ca un nedespărţit părinte, ridică-un toast în onoaTea d-lui Haret, care ne-a dat—prin aceste excursiuni—fericitul prilej de a legă unii cu alţii, acea sfântă prielşnie pe care treb-ie s’o păstrăm în sufletele noastre, multă vreme Dă apoi citire următoarei telegrame, trimeasă d-lui ministru: «înainte de a ne despărţi, nu putem să nu dăm glas recunoştinţei ce ne mişcă adânc sufletele pentru binevoitoarea grijă ce ne arătaţi. Vă asigurăm că în această lungă călătorie am ştiut să învăţăm atâta cât aţi avut în gând d-v., când ne-aţi îngăduit-o. Să trăiţi binevoitor părintele sufletesc al generaţiilor viitoare». Cu trenul de seară am plecat fiecare pe la căminele-noastre ducând cu noi cele mai frumoase amintiri din bogaţii munţi ai Moldovei, din minunata Transilvanie şi din vestita vale a Prahovei. I. f\. Voicheci Diplomat al şc. normale a «Societăţii* din Bucureşti. Despre leneşi. Se zice că oare unde un împărat curios Vrea să afle ’n ce chip este omul cel mai lenevos; Şi porunci să-i adune câţiva din ţinutul său Insă de cei mai de frunte, ce se leneveau mai rău. După ce dar îi găsiră şi după ce î-au adus, Tocma 'n marginea cetăţii să şază într’un loc i-s pus. Câtvâ timp aşa ţindu-i, fără să facă nimic, Dela curtea ’mpărătească le da bucate, mertic. Şi ’ntrebând pe împăratul cum petrec, ei şi ce fac, li povestiră slujbaşii cuin că'toată ziua zac; Şi când le dă demâncare o mănâncă răsturnaţi, Li-e lene gura să-şi caşte, par’că-s nişte leşinaţi. De aceasta înpăratul auzind, la ei s’a dus, Şi dela uşă privindu-i sa dea casei foc a pus, Ca să vază ce vor face, vor şedea tot nemişcaţi? Sau văzând focul, îndată o să fugă speriaţi? Dar văzând că privesc focul şi nu se mişcă din loc, Puse un slujbaş să strige: «ieşiţi, că ardeţi în foc!» Iar unul din ei răspunse: «nu ţi-e le-ne să vor-beşti?» Şi aşa se prăpădiră arzând în foc toţi aceşti. Din Povestea Vorbei, de Anton Panii. www.dacarotnamca.ro ALBINA 1723 .. ,-i ■ n , i i ironica Săptămânii* Din Ţară* — M. Sa Regele, care suferă de câtva timp de stomac, se află acum mai bine. Dee-i Dumnezeu sănătate, pentru binele şi fericirea scumpei noastre ţări! -r- D l S. C. Haret, ministrul instrucţiunii şi-a luat timp de odihnă dela 15 Septemvrie — 31 Octomvrie viitor. îi va ţine locul d*l V. Mor-ţun, ministrul lucrărilor publice. Au fost numiţi inspectori şcolari la învăţământul primar: d-1 N. Ni--colaescu, la circ. Bucureşti; d-1 Gh. Stoinescu, la circ. Ploeşti; D-1 C. Alexandrescu, la circ. Focşani; d-1 D. Constantinescu, la circ. Craiova; d-1 Gh. 0. Ionescu, la circ. Ga/aţi; d-1 P. Răduleseu, la circ. Piteşti.; d-. D. Sachelarescu, la circ. laşi. Aceste numiri ^au făcut pe zipa de 1 Septemvrie trecut. — Afară de cei 33 revizori şcolari din ţară, s’au mai numit pe 1 Septemvrie încă 52 revizori şcolari. Cu un serviciu de control numeros, ocoalele noastre vor merge de sigur mult mai bine decât in trecut. — La 7 Septemvrie a fost la Călugăreni (Vlaşca) o prea frumoasă serbare întru pomenirea luptei dată în acel loc de către Mihaiu Viteazul şi Turcii. A luat parte la serbare şi d-1 Sp. C. Haret, ministrul Cultelor. — C. Poroineanu, deputat de Romanaţi şi om de bine, a încetat din vieaţă. — Pe ziua de 15 Sept: s’a mobilizat divizia IlI-a a armatei. In afară ■de soldaţi, şi ofiţeri, s’au rechiziţionat animale, trăsuri, hamuri şi automobile dela proprietarii respectivi. Mobilizarea are de scop de a obişnui trupele cu mişcările repezi, ca în vreme de râsboiu, când este nevoe ca în cel mai scurt timp să fie gata dea porni la luptă. S’au mobilizatcon-tigentele dela 1897 până la 1905, în total cam a noua parte a oştirii. — Dela Ministerul Instrucţiunii s’a dat o circulară directorilor de şc. secundare, ca profesorii să înfiinţeze societăţi de lectură cu şcolarii. Asemenea societăţi sunt de folos, căci şcolarii câştigă deprinderi de ordine, ■de muncă şi-şi petrec timpul în mod plăcut. Tot deodată se stabilesc între ei legături de prietenie. — In Bucurnşti s’a înfiinţat un teatru popular. îşi va deschide stagiunea la 1 Octomvrie cu piesa «*Răsvan şi Vidra» de Haşdeu. Reprezentaţiile se dau în localul teatrului Liric. Din străinătate. — La congresul ziariştilor, ţinut zilele acestea la Berlin, d-1. I. Proco piu, preşed. soc. gazetarilor din Bucureşti, a arătat cât de prigonite simt ziarele române de peste munţi şi cum redactorii pentru câte un articol —în care se. arată adevărul— sunt condamnaţi la mii de lei amendă, şi la luni şi ani.de închisoare de către judecătorii unguri. — In Rusia, în mai multe oreşe ca : Peterzburg, Varşovia, etc., s’au ivit inai multe cazuri de holeră. Din cei îmbolnăviţi, mor mai mult de a treia parte. S’a luat măsuri la noi, ca nu cumva grozava boală să treacă graniţa. — Bulgaria s’a făcut stăpână pe căile ferate din Rumelia Orientală, 300 km. pe care le stăpânea Turcia. Se ţin întruniri prin oraşele mai de seamă bulgăreşti, şi se cere ca să nu se mai dea acele căi înapoi_Tur-■pia a ceruţ puterilor Europei să deslege cum va crede această afacere. Bulgaria a trimis 100.000 oameni şi âu ocupat căile ferate. — La Filadelfia (America) s’a ţinut un congres împotriva tuberculozei. — La Chişinău, în Basarabia, s’a desqhis o frumoasă expoziţie de pomi de viţă de vie şi de fructe. — Juraţii din Sibiu au osândit la 4 luni închisoare şi 400 de coroane^ www.dacoromanicajo 1724 ALBINA amendă pe d-1 Silvestru Moldovan, pentru un articol în care arată în «Foaia Poporului» simţimintele maghiare ale Episcopului Al. Pşroy. — Bulgarii se gândesc să facă soc. cooperative de credit în Macedonia, ca să lupte în contra zarafilor greci. — Parchetul din Oradia Mare a făcut proces Ziarului «Tribuna» din Arad pentru statistica şi articolul intitulate «Calvarul», Iarăşi vre-o noua condamnare. — Bugetul maghiar prevede pe zece ani înainte o sumă de 10 milioane de coroane, pentru colonizarea Ungurilor printre Români şi exproprierea Românilor. — Marele violonist Pablo Sarasate a încetat din vieaţă. — Austria, a trimis trei batalioane de infanterie în vilaetul Novi Bazar, în vederea gravelor întâmplări din Balcani. INFORMATIUNI — La 21 Septemvrie, se va desveli bustul domnitorului Alex. Cuza, ridicat în mijlocul pieţei din Tg. Mărăşeşti. . D-1 I. Luncanu, institutor la Sinaia, a fost numit revizor şcolar al jud. Fălciu; d-1 Gh. Nicolaescu, institutor la Caracal, a fost numit revizor şcolar al jud. Romanaţi; d-1 St. Ioanide, institutor la Craiova, a fost numit revizor şcolar al jud. Gorj. — Ministerul Instrucţiunii a înaintat şcoalelor normale de învăţ, di-plomile de capacitate ale absolvenţilor. — Ministerul instrucţiunii a hotărît să organizeze pentru Septemvrie 1911 un concurs de abecedare şi cărţi de lectură, pentru şcoalele primare urbane şi rurale. Modificările de adus actualei metode pentru cărţile de lectură se vor publieâ de către minister într’o broşură explicativă. In manuscrise se vor lăsă locuri albe pe margini pentru observaţiile comisiei examinatoare. Manuscrisele se vor primi între 1 Ianuarie şi 1 Martie 1911. — Ministerul instrucţiei a trimis şcoalelor primare din ţară o circulară prin care Ie aduce la cunoştinţă că vede cu ochi buni înfiinţarea societăţilor coperative şcolare, pentru cumpărarea de cărţi de studii dar că aceste societăţi trebuesc alcătuite cu statute şi comitet în regulă, pentru a nu se dâ loc la neorândueli. Se vor alătură la registre actele justificative cu reducerile oferite de librari, etc. Societăţile vor căută să înlăture caetele scumpe de 0.70 bani, 1 leu şi' 1.20, cum sunt de pildă cele ale d-lor Pomponiu şi Mihălcescu. In aceste cooperative vor intră numai elevii şi părinţii cari vor găsi de cuviinţă, fără a se sili nimeni să ia parte. Lloita ţiuni, — Pe ziua d< 5 Octomvrie 1908, orele 10 dimineaţă, se va ţinea o a doua licitaţiune cu oferte închise la pepiniera Isacea jud. Tulcea, pentru vînzarea instrumentelor şi obiectelor ssoase din uz, de la suscitată pepinieră şi anume: 11 sape, 1 lopată, 4 topoare, 2 sfori de pichetagiu, 1 stropitor, 1 sîrmă pentru piche-tagiu, 5 bricege de altoit, un vas de tablă, un lîghian, 15 saci de pînză, două coase, una căldare de zinc şi una săpălugă. Bibi iogr a fi e. Aeşit de sna tipar în editura Sfetea Cursul de Agricultură, care cuprinde: Agricultură propriu >,isă, cultura legumelor, a pomilor roditori, a pădurilor, cultura vii şi fabricarea vinului, de V S.Moga. Preţul 5 Iei. www.dacarcmanica.ro „STEflU A“ Societatea ^Steaua» are de scop a luorl pentra întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea fi răspândirea de scrieri şi publioaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţa contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să faci « se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot ■-dresâ rl-lui Spiru C. Haret, strada Ve.rde, Bucureşti. Comitetul: D reşedinţe,loan Kalindern, Membru al Academiei Române. Vice-preş^dinte, Sara ŞomAnescn, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spira C. Haret, Ministru, profesor universitar.— Secretar,Coust. Bana, profesor secundar, fost inspector şco- lar. — Membrii : Petre GArboriceana, Administrator al Casei Sf-Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central fi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I Dimltresca Procopie, senator, fost Primar al ; M. VIAdpscn, fost Ministru, profesor universitar; Crista S. Negoeo, fost ministrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Pompiliu El Iade, pro. fesor universitar.— Cenzori, Coust. Alimâueşteann, de mine; Preotul economConst. lonescu, profesor secundarAlexandrescu, institutor. Membri Însorişi şl o*tlzaţiunl plătite (urmare). Mihaiu N. Bitici (Ocolna), 1 leu; Filip Smaranda (Ocolna), 1 leu; Ale xandru Tănăsescu (Ocolna), 1 leu; Nistor Crăinescu (Ocolna), 1 leu; Fio rea Dan (Ocolna), 1 leu; Marin J. Roşiu (Ocolna), 1 leu; Stancu Bucu^ leasa (Ocolna), 1 leu; Marin P. Dunăiu (Ocolna), 1 leu; Constantin Ro-taru (Ocolna), 1 leu; Gheorghe Bânuţoiu (Ocolna), 1 leu; loan Ciurescu Sediul social în palatul Soc. din str liga Doamnei No 12, Bucureşti. Repres-f generală în Buc. str. jmârdan No. 4| Agenţii în tnateoraşele din tară Inst. ae Arte lirafice Oarol Gobl B-sor Hasidescu, Str. Doamnei lb. 22.378 www.dacoromanica.ro