Anul XI
No. 47—48
24—31 August 1908
Apare în fiecare Buminecă
COMITETUL DE REDACŢIE:
SON KALINDERU
sSi/
Gârbovlceanu|[] P. Dulfu O. Coşbuc 0-1P. V. Năsturel 3h. Adamescu i (. Otescu	.1
V. S. Mo ga N. Nlcolaescu
Or. Teodosslu
C. C. P.-Taşcă.
Redaoţla şl Ad^traSMWl«eoiaiisBtMft)" o. 9.—Buonrosti

J(o?u parfumerie şi Droguerie JAefticiaala T6MA BTţÂTULESGU
Ot&uroţtl, 'cale* Grlviţer'No. 145 (lângă Gara da Nord). Bucureşti.
Oferă onor. aale clientele parfumuri din cele mai renumite fabriol frai* «eze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone aleea, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, da lavande, de verveine şi portugai, eto., ape şi pomezi de quinquina parfumat*. Capilarine, col-oream de la princesse şi comestice higienice, piepţini fim, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri da bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete.
Articole pentru menagiu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao in sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestlă, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şucognacuri, esenţe pentru oonserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zaokerlin», oarboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi cfch ninef etc.^Aniline şl culori, aparate, accesorii şi gata solvţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru piotură, vopsele, ceară ji sârmă pentrn parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iearnă, etc.
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-glle, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, orayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granula, Injecţiunl, ovule, paste, pastile, psrle,. pilule, prafuri, săruri, supositorii, so-Iuţi uni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplinea* t’nele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate ou scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos îndepărtându-ie cu totul anemia şi slăbiciunea generală.
Bogat asortiment de «gmcincârle şi pansamente cum instrumente şi ace»* •orii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei,. Opticei şi Dentistioet, ea : vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompa trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mă* taBe şi ace, siringi, sonde, aparate inbalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pu’lversitoare şi vaporisatoare, preservative, «uspensoare, thermometre maximale oum şi alte utensile şi accesorii de stiolă, aluminiu, platină, faianţă şt porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc.
La cerere, expediază în orice parte a Ţârei, contra ramburs, prompt şl m preţurile cele maw ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă.
52-29
-i A <fh tfh Aminti A ^ A	^
’-îc
www.dacoromanicajo
Anul XI._No. 4T—43.	24-31 August 1908
/Ubina
Revistă Enciclopedică populară
OkMMMBWl inţari pa tn I>«i < I Abonamentul in străin, pa tn lai 6
*	»	»	6 luni » S | Un miraţi..............15 bani
Btstto anttnalurl i iau linia. Mlaa publlsltata, 8 bani tuvântui.
Manuaarlptela napubllaata aa ard.
_ __ __ __ __ ____________
SUMARUL.:
ftrtvr GorOuei, Despre actele stării civile. — R., In amintirea lui Bărnuţ. — Coma Di-ceseu, Iluzii şl idealuri.-Di- Lux, Frica la animale. — D. Teleor, Pentru îngrijirea copiilor.—L. T., Iubirea de mama.— V. S■ Moqa, Lucrările agricole în luna Septemvrie : Pentru cereale ; Recol^cnrtofnlui; Culesul porumbului ; Recolta sfeclelor; Culesul 'iilor; In grădina de pomi; In grădina de legu ie ; Stupăria ; Alte lucrări. — D. C., Bogăţiile Danemarcei.— /. Daniilescu, De pe Domeniile Coroanei. — /. 0. Zugravu, 0 exoursiune pe Dunăre dela Severin la Sulina.-D. Mihaiache, Căntece de streinătate (Din popor).— V. 5. Moga, Cronica ţrioolă.—D. J^e/eor, Ţăranul şi apa.—Starea agricolă a României la linele lunei August 1908 st. n.—Din «Monitorul Oficial».
Din ziare şi reviste : Sifilisul celor nevinovaţi.-- Prima serbare federală de.gimnastică. —Cărbtineala viţei.
Pagina glumeaţi : Ţiganul şi maiul (din popor).
Ilustrafiuni: Siiuion Bărnuţ. — Mateiu Vodă Basarab (Pictură dela Hurez). — Neagoe Vodă Besarab (Pictură dela Hurez).—Vederea oraşului Turnu-Severin.—Piaţa din Turnu-Măgurele.—Portul din Brăila.—Strada Domnească din Galaţi. — Monumentul comemoratir al reanexării Dobrogei.
Muzică: C Daniilescu, Pe sub deal.
Suplement: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 15.
LEGILE ŢARII
DESPRE ACTELE STĂRII CIVILE
tarea civilă a fiecărei persoane se poate află din adele stării civile, adică djn nişte condici cari se ţin în fiecare primărie, şi în. care se trece data naşterii, a căsătoriei şi a mor-ţei fiecărui om.
Funcţionarul care ţine aceste condici se numeşte ofiţer al stării civile, şi este primarul comunei. La sfârşitul fiecărui an, aceste condici se închid, adică se scrie pe fila din urmă cu ce număr se sfârşeşte-fiecare soiu de acte, pentruca să nu se mai treacă, în acea condică, actele anului următor, şi fiindcă actele stării civile trebue să fie ţinute în două exemplare originale, un exemplar se păstrează în arhiva primăriei, iar al do-
www.dacoromanica.io
1598
ALBINA
ilea exemplar se trimete la Tribunalul judeţului. Procu* rorul este dator să.cerceteze toate registrele., pentru a se încredinţâ c^acă nu cuprind greşeli, şi dacă găseşte greşeli, dă în judecată pe primarii cari nu au ţinut în seamă cerinţele legii. Aceste condici sau registre, gâ-sindu-şe în două locufi: lâ primărie şi la tribunal, avem mai multă chezăşie că se va păstră măcar un rând dintre ele, pentrucă dacă s’ar pierde condica dela primărie, ar rămâneâ cea-dela tribunal.
Pentruce trebuesc ţinute actele stării civile, am văzut când am vorbit despre starea civila a persoanelor, şi interesul fiecărui om este să se îngrijească şi el ca ace ste acte sa fie ţinute în regula. De aceea este bine să le cunoaştem.
Fiecare din cele trei întâmplări de căpetenie din vieaţa fiecărui om, adică naştereâ, căsătoria şi moartea, trebuind să fie trecută în actele stării civile, au regulele lor deosebite. Sunt, însă, regule la fel pentru toate aceste acte.
Toate actele stării civile trebue să cuprindă anul, luna, ziua şi ora când ele s’au făcut, numele de botez, familia, vârsta, profesiunea sau meseria şi domiciliul tuturor persoanelor cuprinse" în ele. In aceste acte nu este îngăduit a se scrie niciun cuvânt prescurtat; de pildă, daCă este vorba că s’a născut un copil al lui Gheorghe Timofti, amândouă cuvintele trebuesc scrise în întregime, nu Gh. Timofti sau G. Timof., precum fac unii când se iscălesc. Datele, adică anul, luna, ziua şi ora trebuesc de asemenea scrise în întregime, şi nu în prescurtare; aşâ, nu se vă scrie: „astăzi 24 Sept. anul 1908“, ci se va scrie: „astăzi douăzeci şi patru Septemvrie anul una miemouă sute opt“. Aceasta se face pentru a se împedicâ falsurile. Mai lesne ar puteâ cinevâ să prefacă anul 1908, când e scris în cifre, decât când e scris în litere. Ofiţerul stării civile nu poate să treacă în acte nimic în afară de Ceeace trebue să declare persoanele cari se înfăţişează înaintea sa. Aşâ, de pildă, este oprit de lege să se scrie, în actul de naştere, cine este tatăl unui copil din flori, şi primarul nu poate să scrie în act că
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1599
cutare copil din flori este fiul cutăruia, chiar dacă mama copilului sau mărturii i-ar face o asemenea declaraţie. Actele trebuesc cetite acelora cari au a le iscăli, pentru ca să ştie ce iscălesc.
Orişicine are dreptul să ceară dela ofiţerul stării ci-"vile, copie legalizata de pe acte, sau extract, precum se zice în lege, şi aceste extracte, fac deplină credinţă în judecată. Nimeni nu poate să dovedească împotriva: celor cuprinse în aceste extracte, şi dacă vrea să tăgăduiască cuprinsul lor trebue să facă nişte lorme grele, care se chiarnă înscriere In falş, adică zice că extractul este falş, şi atunci se fac cercetări în această privinţă.
Orice om, când i se naşte un copil, este dator ca în termen.de trei zile după uşurararea femeei, să înştiinţeze despre aceasta pe primarul comunei în care s’a născut copilul, pentruca să-l treacă în registru. In condica unei comuni nu se pot trece naşterile, căsătoriile •ori morţile întâmplate în alte comuni. Legea mai cere ca copilul să fie înfăţişat primarului, pentruca să se încredinţeze că copilul este viu, şi că-i baiat ori fată. Dar, •dacâ-i vreme aspră, şi copilul ar fi în primejdie ca să-l •ducă până la primărie, atunci primarul este dator să vie la locuinţă fără nici o plată, pentru a eonstatâ naşterea.
Dacă se întâmplă ca tata să nu fie acasă, înştiinţarea aceasta trebue să o facă moaşă, ori o rudă, un prieten, un vecin, ori chiar un călător care s’ar fi întâmplat in casă, în timpul naşterii.
Acel cafe nu va face declaraţiunea cuvenită la primărie despre naşterea unui copil, se pedepseşte după art. 276 din codul penal.
Oricine ar gasl un copil nou născut, este dator să-l încredinţeze ofiţerului stării civile, împreună cu toate hainele şi lucrurile găsite la copil, şi ofiţerul stării civile închee un proces:verbal, dându-i copilului şi un nume de botez care va gasl el de cuviinţă. Acel care găsind rin copil, nu-1 va duce la primărie, se pedepseşte cu închisoare şi cu amendă. Va fi scutit însă de pedeapsă, dacă va da înscris că se însărcinează cu creşterea pruncului.
Actele de căsătorie au şi ele formele lor anumite.
www.dacoromamca.ro
1600
ALRINA
Despre ele, însă, avem să pomenim când vom vorbi drspre căsătorie, ca să nu spunem de două ori acelaş lucru.
Nici o îmmormântare nu se va face fără autorizare. Această autorizare o dă primarul, adică ofiţerul stării civile, care este dator să meargă mai întâi la locuinţa unde se află mortul, ca să se încredinţeze despre moartea sa, după care va întocmi actul de moarte.
Toate actele stării civile trebue să fie iscălite de ofiţerul stării civile, de părţi şi de doi martUri. Aceştia fie rude sau străini, trebue să aibă 21 de ani, ca să. poată fi primiţi la întocmirea actelor stării civile.
Actele stării civile s’au înfiinţat, la noi, numai dela 1 Decemvrie 1865; până atunci se ţineau condici la biserica. Aceste condici, însă, nu s’au păstrat pretutindeni, încât mulţi din cei născuţi sau căsătoriţi înainte de 1 Decemvrie 1865 nu-şi pot dovedi starea lor civila,, cum nu se poate dovedi moartea cuiva întâmplată mai înainte de această dată, cu acte în forma celor de astăzi. In asemenea împrejurări, dacă nu se găsesc nici condicile preoţilor, dovada se poate face cu însemnările pe care bătrânii obişnuiau să le facă prin ceasloave, în care treceau întunecimile de lună şi de soare, naşterile, căsătoriile şi morţile din familie, şi altele multe, pe cari noi, cei din ziua de astăzi, nu le mai însemnăm nicâeri Dacă nici în ceaslov nu se găseşte, atunc naşterile, căsătoriile şi morţile se pot dovedi cu marturi.
Se întâmplă uneori ca, din uitare ori din rea voinţă,, să nu se treacă în condicile stării civile, naşterea ori moartea cuivâ, şi tocmai când ai nevoe de extract, vezi că actul nu-i. 3e mai întâmplă ca în act să se treacă, de pildă, că s’a născut băiatul Ioan în loc de fata Ioana, şi la 20 de ani Ioana se pomeneşte chemata la recrutare. Uneori se pune greşit numele părinţilor, ori se trece' că cutare s’a născut din părinţi necunoscuţi, pe când' el are tată şi mamă, şi câte greşeli nu se pot face într’un act de stare civilă.
Asemenea greşeli se pot îndreptă.
Cel interesat să se îndrepte o greşeală, trebue să
www.dacoramanica.ro
albina	1601
£acâ un proces în toată regula, să cheme in judecată pe ofiţerul stării civile, şi după dovezile ce va aduce, tribunalul ordonă rectificarea actului, punând îndatorire ofiţerului stării civile să facă pe marginea actului din ■condică, îndreptarea ceruta de cel interesat. Scoţându-sî o copie de pe actul astfel îndreptat, partea are dovada •care-i trebue.
Multe greşeli de acestea nu s’ar mai face, dacă cei ce iscălesc într’un act de stare civilă, ar citi mai întâi actul, după cum se cuvine să facă orice om luminat.
Artur Gorovei.
tN AMINTIREA LUI BĂRNUŢ
a 21 Iulie 1908 s’au împlinit o sută de ani dela naşterea marelui luptător pentru naţionalitatea română Simion Bărnuţ. Cu acest prilej ziarele şi multe societăţi culturale ale fraţilor noştri de peste munţi, au ţinut să celebreze amintirea lui prin serbări şi articole festive. Credem de a noastră datorie să închinăm în revista noastră câ-tevâ pagini acestui înflăcărat patriot, a cărui viaţă de jertfe va sta pururi ca pildă vie pentru neamul românesc de pretutindeni.
Născut la 1808 la 21 Iulie în satul Bocşa din ■comitatul care se cheamă azi al Sălagiului, Simion Bărnuţ eră iiul preotului Ion Bărnuţ. Studiile elementare şi secundare Ie-a făcut în orăşelul Şimleu şi în Careiu ; iar cele superioare în Blaj; după cari intră în serviciul Bisericii când ca funcţionar în cancelaria Episcopiei, când ca profesr in Seminariu.
Evenimentele din 1848 îl siliră s.. părăsească modestele lui îndeletniciri pentru a păşi in primele rânduri ale luptătorilor naţionali.
Când, faţă cu propaganda ce făceau atunci Ungurii pentru unirea Transilvaniei cu Ungaria, Românii stăteau nehotărîţi, Bărnuţ dete semnalul de luptă în contra stăruinţei Ungurilor; iar in, ajunul vestitei adunări dela Blaj din Câmpul libertăţii (3 Mai» 1848) rosti acel cuvânt, care va rămâne un monument al elocuenţei româneşti.
www.dacaromamca.ro

Simion Bărnuţ
www.dacoromamca.ro
ALBTNA
1603
«Libertatea oricărui popor — zicea dânsul — este binele lui cel «mai înnalt şi naţionalitatea e libertatea lui cea din urmă. . . In «mâna acestei Auunări e pusă viaţa şi moartea, soarta prezentă «şi viitorul nu al unui om, ci al unei naţiuni întregi. Ce va răs-«punde Adunarea înnaintea naţiunii, a lumii şi a posterităţii, «când ar subscrie sentinţa de moarte asupra naţiunii sale ? Deci, «fraţilor, nu vă uitaţi la pretenţiile Ungurilor cele nedrepte, nici «la acei puţini înşelaţi şi înşelători dintre noi, cari în speranţa «lefilor ce aşteaptă în împărăţia Ungurească ţin cu Ungurii şi «zic că apără onoarea Şi scăparea naţiunii noastre. . . Căutaţi «la această mulţime de Români care strigă în numele a toată «naţiunea : să nu ne ducem la masa libertăţii Ungureşti, căci «bucatele ei toate sunt înveninate ; să nu ne vindem ţara şi limba «căci pierzându-se odată nu se mai pot câştigă. Uniţi-vă cu po-«porul toţi, preoţi, nobili, cetăţeni, ostaşi; învăţaţi şi vă consultaţi cu un cuget asupra mijloacelor reînvierii naţionale, pen-«trucă toţi sunteţi fii ai aceleiaşi mume şi cauza este comună... «Cugetaţi că alte popoare s’au luptat sute de ani pentru libertate. Insă când vi se va părea lupta cu neputinţă, când se vor «ridică greutăţile asupra voastră ca valurile mării turbate asu-«pra unei năvi,.. . aduceţi-vă aminte atunci cu câtă însufleţire «şi bărbăţie s’au luptat străbunii noştri pentru existenţa şi onoarea naţiunii noastre.. . Aduceţi-vă aminte atunci că vor strigă «dm mormânt străbunii noştri: Fiilor, noi încă am fost nu odată «în împrejurări grele cum sunteţi voi astăzi; noi încă am fost «înconjuraţi de inimici în pământul nostru şi de multe ori am «suferit doară şi mai mari rele decât voi... dar ne-am luptat ca «Români pentru pământul şi numele nostru ca să. vi-l lăsăm vouă «dimpreună cu limba voastră cea dulce ca cerul sub care s’a «născut. . .»
Aşâ vorbiă Bărnnţ şi cuvintele lui erau răsunetul sentimentelor mulţimii; de aceea Românii în zilele cele grele din 1848-49 statură "Cu piepturile împotriva Ungurilor şi multe izbânzi vrednice de strămoşii lor săvârşiră în vremurile acelea.
In cursul acestor evenimente Bărnuţ a fost preşedintele comitetului de acţiune al Românilor şi conducătorul întregei mişcări.
In Martie 1849, când Bem luase Sibiul, Bărnuţ fu nevoit să fugă în România, de unde trecu la Constantinopol şi de-acolo la Viena. Aci întâlni pe alţi fruntaşi ai Românilor cu cari se sfătui în privinţa măsurilor ce erail de luat. In Aprilie anul următor s'a dus cu delegaţia Românilor ardeleni la împăratul Austriei.
Istoria ne spune că făgădueli s’au dat multe atunci, dar că soarta Românilor nu s’a îmbunătăţit. Aceasta a fost pricina du-
'www.dacaramanica.ro
1604
ALBINA
rerilor mari pentru luptătorii cari sperase în isbânda sfintei dreptăţi. De aceea cei mai mulţi dintre ei au părăsit ţara şi s’au dus: unii au trecut în principate şi s’au pus aci în slujba redeşteptării naţionale.
Bărnuţ, după ce a urmat cursuri de drept în Viena şi la Pa-via, s’a dus în Moldova în anul 1854 şi în anul următor a început un curs de filozofie la Gimnaziul academic şi un curs de drept public la facultatea juridică.
Lovit de o grea boală în 1863, Bărnuţ îşi întrerupse cursul şi în anul următor îşi dete sfârşitul.
Ca profesor, el a ştiut să inspire elevilor săi un adevărat cult şi să-i facă adepţi ai ideilor sale. «Claritatea şi preciziunea idei-«lor — zice un fost elev al său — limpezimea şi conciziunea ex-«presiilor, soliditatea şi justeţa cugetărilor, energia şi vigoarea «raţionamentelor, farmecul şi sublimitatea elocuenţei sale, erau «tot aţâţi motori cu cari ştia să ne captive atenţiunea, să no «deştepte simţămintele cele amorţite şi să se furişeze până în «fundul inimilor noastre, imprimând convicţiunile cele mai ho-«tărîte, cele mai nedestructibile» (1),
Ca bărbat politic, el a fost un idealist, un luptător care n’a şovăit nici un minut din calea pe care şi-o însemnase şi pe care îl conducea sufletul Iui mare plin de dragostea neamului.
Aşâ a fost, aşa a lucrat Bărnuţ şi naţiunea română îi va fi m veci recunoscătoare.
R.
Iluzii şi idealuri.
Iluzia este o nălucire, un luciu frumos, care în mod înşelător ne ascunde un adevăr neplăcut; idealul este adevărul îmbucurător ce stă la spatele umbroase ale aparenţelor; iluzia no scoboară la ea, idealul ne înalţă spre el; iluzia întunecă judecata, linguşeşte egoismul, adoarme voinţa, ne îmbată, ne înşală. Idealul înalţă spiritul, purifică inima, oţeleşte voinţa, îmboldind-o spre năzuinţe nobile. Ne jucăm cu iluziile, sau mai bine zis se joacă ele cu noi; dar ne luptăm pentru ideale, ne jertfim chiar pentru ele! Iluziile sunt arvuna ce o plătim pentru slăbiciunile noastre pământeşti,- idealele sunt un împrumut, un capital,, ce după credinţa creştinească îl depunem pentru moştenirea cerească. Iluziile sunt licuricii ce ademenesc pe călători spre 1
(1) Note după art. dr. Raţiu în «Luceafărul» (VII, 15).
www.dacoromamca.ip
ALBINA
1605
mocirla, sau sunt nişte băşici de săpun de care se bucură copilul naiv, visător; idealurile sunt stelele cari aruncă lumina lor strălucitoare deasupra generaţiilor omenirii, luminând nopţile noastre pământeşti ca nişte marturi ai unei lumf mai
superioare......
Noi, Românii, numai cu idealuri să trăim, spre idealuri să năzuim, şi să zicem din adâncul inimilor noastre cu poetul Românilor, din poezia închinată Marelui şi Iubitului nostru Rege:
«Vrem într’o zi Carpâţii să ’ncingă în astă lume O Românie ’ntreagă şi demnă de al ei nume, Crescută şi ’ntărită sub sceptru-ţi legendar !
Vrem falsele hotare dintre Români să piară,
Şi acest castel feeric, clădit la colţ de ţară,
In centrul României să luce ca un far!

Toma Dicesct..
FRICfl un AfllIVlALiE
npă «Pearson Magazine» iau ziare germane amănuntele ce urmează despre frica la animale. Iată-le şi pentru cetitorii noştri.
Pe lângă frica de moarte, mai toate animalele cunosc şi frica de om. Chiar cele mai puternice din ele simt frică, dacă simt pe om în apropiere. E destul de mare tninune că tot se mai află unele cari nu ştiu încă de ce e în stare omul.
Veste de apropierea lui le dă mirosul. Omul împrăştie uh miros foarte tare, pe care1 nu pot să nu-1 cunoască şi care se răspândeşte până foarte departe în juru-i. Rinocerul îl simte dela 1/2 de milă, lupul cunoaşte că omul a pus mâna pe cursele ce-i întinde şi se fereşte de ele, dacă nu-1 scoate ■din minţi foamea.
Animalele cari trăesc în vecinătatea omului se învaţă şi ■cu mirosul lui, pierd şi frica. In Ugancţa (Africa), unde nu •e voie să se vâneze pe lângă, calea ferată şi deci omul n’a turburat dobitoacelor niciodată liniştea, girafele, zebrele, gazelele şi cerbii, nu se sperie de loc la trecerea unui tren
www.dacoroinamca.ro
1606
ALBINA
plin de călători, ci stau în şir pe lângă linie şi privesc cu mirare dihania uriaşe care pufneşte şi pufăeşte.
Acolo însă unde nu s’au deprins cu oamenii, chiar şi puii tineri de tot se tem şi fug, deşi n’au văzut om niciodată şi. nici n’au de unde şti că e primejdios.
In ţinuturile nu prea umblate, leul, când vede ziua om şi crede că şi acesta l-a oblicit, nu are obiceiu să fugă. Ori aşteaptă în linişte ori se întoarce şi pleacă, fără grabă, la pas. Dacă însă crede că omul n’a apucat a-1 vedeâ, fuge-sărind din răsputeri. Noaptea nu se teme leul mai deloc,, de oarece ştie că vede bine şi pe vremea aceea, pe când omul, nu.
Crocodilul, pe uscat, e foarte fricos; în apă însă nu se-teme de loc şi dă la om, fără a pregetă. Elefanţii din părţile Nilului, înainte de a fi început Europenii a face vânătoare pe acolo, nu se temeau de loc nici de Albi nici de Negri. Acuma, atâta se tem de grozav, în cât o turmă întreagă face într’o noapte fugă de şasezeci de mile, numai pentru c’a zărit oameni. Dacă un om, dă pe neaşteptate peste o turmă de elefanţi, poate să se depărteze în linişte, nu. se leagă de el. Dimpotrivă, dacă-i aţâţă, e perdut; căci nu e chip să scape de aceşti uriaşi foarte răpezi la fugă. Dacă însă dai peste o femee cu puiu, te atacă neapărat, căci se teme pentru viaţa acestuia: începe a sună din surlă şi te face piftie cu picioarele.
Toate rumegătoarele sunt foarte fricoase. Cerbii, antilopele, gazelele, par nebune când se sperie. Numai bivolul nu ştie de frică. El se repede ptimai decât cu capul plecat în potriva duşmanului, îl ia în coarne, îl arunqă în sus, îl prinde iar în coarne ori îl izbeşte jos şi-l zdrobeşte cu picioarele,
Fiarele din familia pisicei, leii, leoparzii şi tigrii, caută de obiceiu mai întâiu să fugă, dacă întâlnesc pe om. O dată însă ce văd că nu-i scăpare, sunt spăimântătoare prin străş-nicia cu care năvălesc. Furia tigrului e aşa de groaznică, în cât un elefant care a avut prilej s’o cunoască, nu mai vrea cu niciun preţ să mai meargă la vânat tigri.
Iată ce povesteşte despre lei Peel, un Englez, care a făcut multe vânători în Africa:
«Intr’o zi, fiind în Somali, am dat de urmele unui leu, în apropiere de un lac, singura adăpătoare în partea locului. Ca să-l momesc am pus de au durat o colibă lângă lac şi
/
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1607
să lege un bou înaintea uşei; iar eu m’am ascuns în colibă cu puşca încărcată. Pe la miezul nopţii aud în tabără un muget înspăimântător, apoi un amestec de strigăte de oameni, de ţipete de dobitoace şi de focuri de puşcă.
«Apoi leul trecu în goană, sărind pe lângă colibă. Am tras şi l-am omorît. Iată ce se petrecuse în tabără: Leul intrase şi, trecând fără grije printre oamenii adormiţi, se repezise la o capră priponită şi-o ucisese c’o lovitură de labă. Când a încercat însă s’o ia, au început a behăi celelalte capre şi-au trezit tabăra. Negrii au tras cu puştile în leu, dar nu l-au nemerit. A fugit, lăsând prada din gură. Dar peste puţin, iar s’a întors să şi-o ia. Negrii iar au tras după el în zadar. De data aceasta, a trecut pe lângă coliba mea şi l-am omorît».
E dovadă de îndrăsnealâ mare la un leu să caute să ia capra, fără a ţinea seamă de focurile de puşcă şi de strigătele oamenilor, ba încă să cuteze a se întoarce şi a doua oară.
Animalele se tem foarte rău de foc. Când se aprinde o pădure sau erburile uscate de pe o câmpie, fug toate, mari şi mici, fără să se uite în prejur, fără chiar să le v'e în gând a omorî şi mâncâ pe cele slabe, cari fug împreună cu dân-sele. Dar frica de om e mai mare decât de foc. Un jaguar, care fugea de focul care îl ajungeâ din urmă, dând peste un număr de oameni călări, s’a întors îndărăt şi a năvălit în flăcări unde a ars de viu în loc să treacă pelângă oameni.
Cea mai mare frică de moarte trebuie s’o fi având epu-rii mici de pădure ; căci au aşa de mulţi duşmani: nevăs-tuici, vulpi, pisici, câini, şerpi, buhne şi oamenii îi vânează. Mai în fiecare ceas e în primejdie de moarte. Ciudat e ce i se întâmplă faţă de nevăstuică: închide ochii şi stă nemişcat, ţeapăn. Inima i se bate din răsputeri, dar de frică, epurele nu poate face nici o mişcare şi cade pradă unui duşman atât de mic. Numai epuroaica îşi apără puii cu labele şi cu dinţii, cât poate.
Frica nu e în totdeauna potrivită cu primejdia. Elefantul se sperie nebuneşte de o castană ce cade lângă el din pom. Când vede un şoarece, scoate ţipete de groază şi izbeşte în toate părţile cu surla. Şi leul se spăimântă rău de şoareci»
Frica, neapărat, face pe animale să se apere. Pasările şi
www.dacoramamca.ro
1608
ALBINA
epurii se apără cotigind fără regulă. Multe pasări, ca să-şi scape cuibul, se fac c’au pierit şi cad jos; apoi, după ce-au-înşelat astfel pe duşman şi l-au depărtat de cuib, se fac nevăzute, zburând.
Dacă într’o turmă de animale sălbatice, scoate unul un ţipăt de groază, toată turma o ia la fugă, fără a mai cercetă pricină. Bărbaţii se poartă în asemenea împrejurări foarte galant cu femeile, lăsându-le să fugă înnainte şi luân-du-le apărarea. Dacă lupii năvălesc asupra unui cârd de bivoli, aceştia se aşează în cerc şi aşteaptă cu coarnele plecate spre duşmani. De obiceiu, însă, femeile mai fricoase, rup şirul şi astfel pot lupii pătrunde în cerc şi ucide.
regulat, cum cere igiena. Mai înainte însă să vorbim cevă despre scăldatul sau băile copiilor. La noi în ţară mortalitatea cea mai mare după statistice, o dau copilaşii; un eminent profesor, d-r Proca, spune într’un studiu al său că la noi în ţară din pricina neştiinţei şi a neîngrijirîi mor în fitece an câte 80.000 de copii. De aceea populaţia noastră nu sporeşte cum am fi în drept să aşteptăm. Optzeci de mii de copilaşi pierduţi, optzeci de mii de viitori flăcăi voinici, fala Regatului, suflaţi ca nişte frunze de vântul morţii, e îngrozitor! Şi numai din pricina ignoranţei! Cei mai mulţi copii mor dinpricina moaşelor de sat, fără şcoală şi fără inteligenţă, cari nu se spală pe mâini, şi tae buricul copilului c’un cuţit vechiu, ruginit, murdar, ce infectează sângele şi al mamei şi al copilului. Dar spune-i ceva unei asemenea moaşe şi să vezi ce-ţi răspunde. Iţi va răspunde în totdeauna: „Al de sus, măiculiţă, e doftorul ăl mare; dacă vreâ el, trăeşte copilul, or şi ce i-ai face!“ Cu asemenea principii îţi îiichipueşti că nu e alt de făcut decât să goneşti de lângă le-huză moartea, adică moaşa.
E de mirare cum poporul îşi trage conduita de vieaţă nu din regule ci din excepţii. S’a întâmplat d’a scăpat un copil născut în condiţii rele; toţi copiii deci vor scăpă, căci vreâ Cel de Sus; dar, au murit o mie. N’a voit Cel de Sus să trăiască! A crede astfel de lucruri, e cea mai fnără nenorocire, şi preoţii şi învăţătorii ar trebui să scoată din sufletul ţăranilor idei greşite. Dum-
Dr. Lux.
Pentru îngrijirea copiilor.
in scrierile mai multor doctori mari speciali pentru î copii dăm aci, pentru folosul tutulor, oarecari reguli SŞfăf ce trebuesc urmate pentru ca copiii să aibă un somn
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1609
nezeu nu răpeşte un copilaş născut; copilaşul s’a născut ca să trăiască ; deci datoria noastră e ca să-l ajutăm să trăiască prin toate mijloacele posibile. Asemenea idei sunt nereverenţioase faţă de Dumnezeire, căreia i se dă un caracter răsbunător şi nedrept, adică omul îl crede pe Dumnezeu ca un om.
După aceste vorbe ale mele, să arătăm întâi cum trebue scăl-.dat un copil, şi apoi cum şi cât trebuie să doarmă:
„In cele dintâi 4—5 luni, copilul trebue scăldat în toate zilele; Jn lunile următoare, la 2—3 zile odată. Nu e de ajuns a şterge corpul copilului numai cu un burete umed sau cu o cârpuliţă udată. Baia se poate face în orice timp al zilei. Unii recomandă a se face baia dimineaţa înnainte d:a se dâ copilului să sugă; alţii recomandă a se face baia seara, mai cu seamă la copiii nervoşi pe cari baia îi linişteşte, producându-le un somn mai lung. Să nu scăldăm copilul cu stomacul plin, pentru a nu-1 face să verse. Deasemenea nu vom scăldâ copilul când e preâ înăduşit. Pe vreme de iarnă, vom face baia întro cameră bine încălzită, cu uşile şi ferestrele închise, pentru a ne feri de vânt, de curent. Apa trebue să fie căldicică, de 30 de grade centigrade.
Gradul de căldură al băii se poate cunoaşte numai cu termometrul de bae care se poate cumpără eftin dela spiţării, drogherii. Dacă n’avem termometru la îndemână, putem cunoaşte căldura apei, dacă înmuiem cotul mânei în apă. Cu cotul putem simţi mai bine căldura apei decât cu degetul sau cu mâna.
Baia rece, sub cuvânt că întăreşte copilul, nu e bună. Numai dela vârsta de un an şi jumătate în sus putem face copilului fricţiuni (spălături) reci pe tot trupul şi chiar bae cu apă neîncălzită, dar aceasta numai vara.
Pentru baie trebuie o albie, dar e mai bună o băiţă adâncă aşa că apa să-i vie copilului până la gât. Săpunul cel mai bun e cel de glicerină; cel de rufe e preâ aspru pentru pielea preâ subţire a noilor născuţi. Să nu întrebuinţăm săpunuri colorate nici mirositoare căci şi văpseaua şi. parfumul sunt vătămătoare.
Pentru spălatul copilului întrebuinţăm o bucată de flanelă pe care o săpunim, sau un burete moale. Apoi spălăm bine în apă curată flanela sau buretele şi le stoarcem bine. Şervetele cu care ştergem copilul să nu fie aspre, să fie bine uscate şi chiar puţin încălzite. Pentru ca să nu se spuzească cutele pielei, le vom pudrâ după baie cu un praf de licopod sau de orez, după ce am şters şi am uscat bine cutele. Baia va dură trei sau patru minute; o baie mai lungă moleşeşte şi slăbeşte pe copil.
După baie înfăşurăm copilul într’un şervet mai mare uscat şi cald pentru a-i suge apa de pe corp. II desfacem din acest şervet şi-l ştergem bine cu un altul. Să nu lăsăm umede cutele de pe corp nici apă în urechi. După baie îmbrăcăm copilul. E bine să-i schimbăm rufele în fiece zi. Dacă nu putem face aceasta trebuie să-i aerisim rufele. In timpul băii vom spălâ co-
www.dacoromanicajo
1610
ALBINA
pilul şi pe cap cu flanelă săpunată, spre a împiedică să se facă pe cap acea coaje groasă, înbăcsită, urîtă şi vătămătoare numită spurcăciune. Dacă această coaje nu cade prin spălaturi, atunci ungem seara capul copilului cu untdelemn sau cu vaselină boricată care peste noapte moaie coaja, iar dimineaţa o putem ridică mai uşor prin spălături cu apă şi săpun. Se poate la nevoie unge capul cu untdelemn mai multe seri d a rândul.
Copilul să fie culcat totdeauna cu faţa în sus, iar nu pe o parte. Capul să fie foarte puţin mai ridicat decât corpul.
Îmbrăcămintea şi scuticele să nu fie preă strânse, să nu facă cute cari pot produce dureri copilului. Iarna trebuesc băgate mânele copilului în scutice pe timpul somnului; vara le putem lăsă afară. Faţa şi gura să fie libere, neacoperite pentru ca copilul să răsufle liber. De teamă să nu se desvelească în timpul nopţii şi să nu răcească, e bine să îmbrăcăm copilul noaptea cu o cămaşe lungă, cu mâneci lungi, putând fi strânsă jos Ia poale, aşâ ca copilul să fie ca într’un fel de sac. Iarna îl putem îmbrăcă cu un capoţel de flanelă, lung şi cu mâneci lungi. Aceasta însă numai pentru copiii dela 8—10 luni în sus; până Ia această vârstă copilul va fi înfăşurat în scutice şi în plăpomioarâ. Nu e bine să acoperim copilul preă mult şi preă gros în timpul nopţii. Din pricina aceasta el năduşeşte şi răceşte uşor.
Sub nici un cuvânt nu trebuie culcat copilul în pat lângă mamă sau lângă doică. Foarte deseori mama sau doica fiind greu adormite şi mişcându-se în pat, trântesc copilul jos, pro-ducându-i sdruncinări ale creerului cu urmări rele pentru toată vieaţa. De multe ori copilul a fost năbuşit sau chiar strivit de către mamă sau doică adormite. Leagănul să fie aşezat astfel ca lumina soarelui să nu vie deadreptul în ochii copilului, ci să-i vie pe la spate. Să ne ferim de asemenea ca lumina lămpii sau a unei lumânări să-i vie copilului drept in ochi. Să nu punem leagănul între uşe şi fereastră de teama curentului. Camera să fie aerisită de câtevâ ori pe zi, în care timp copilul să fie trecut în altă cameră încălzită. Noaptea, leagănul să fie ţinut lângă patul mamei. Ţoalele sau cârpele din albie sau leagăn să fie aerisite în fiecare zi. Albia trebuie ţinută pe pat, nu pe jos, căci trage dela uşe.
E mai bine ca copilul să fie deprins să adoarmă fără a fi legănat. Când doarme copilul, perdelele dela leagăn trebuesc desfăcute ca să vie aer.
Cât trebuie să doarmă un copil? In cele dintâi săptămâni copilul doarme aproape în continuu şi se deşteaptă numai când îi e foame sau e ud. Somnul mult prieşte copilului, tot atât cât şi hrana bună. Să lăsăm deci copilul să doarmă cât mai mult. Sunt însă noi născuţi slabi, fără putere, cari dorm tot timpul fără să se deştepte ca să sugă. Astfel de copii ar muri de foame dacă nu i-am deşteptă noi ca să sugă, la o oră jumătate, două. Dela a cincea lună trebue să obişnuim copilul ca să doarmă toată noaptea. Până la această vârstă i se va dâ să sugă
www.dacoromamcajx)
ALbiNA
1611
de 4 ori, de 3 ori şi de 2 ori pe noapte. Mai,târziu. dac& se deşteaptă prea des, i şe va da în loq de ţâţă, câteva linguriţe cu apă. Se va deprinde stomahul să nu mai ceară mâncare în timpul nopţii. Copiii cari sug des Ia docare ceas, dorm foarte răn moaptea. Pubând regulă în alăptare, adică dând copilului să sugă la ore regulate, îl facem să aibă un somn liniştit. Copiii trebuie ■culcaţi devreme. Vom întrebuinţa oarecare energie şi nu vom cedă. La 8 seara copilul trebue să. fie culcat. Până la 7 ani nu trebuie lăsat să veghieze, adică să stea la sindrofie sau la petreceri împreună cu persoanele mari. Copilul trebuie adormit în leagăn şi nu pe braţe. Nu trebuie obişnuit copilul să adoarmă cu cântece".
Mai putem adăogâ la toate, astea recomandaţiile mediculu şef al liceelor din Pai-is care recomandă, la copiii chiar de şcoală 14 ore de somn. Ei nu trebuie duşi la teatre şi alte spectacole mici să auză basme cu zmei şi paralei care le umple capul cu imagini ce Ie turbură sistemul nervos şi are urmări foarte grave. De asemenea trebuesc copiii feriţi ca de foc, d’a gustă chiar vin bere,, rachiu. Meningita şi alte boale sunt consecinţa băuturii.
D, Teleor.
- -- ——»
Iubire de mamă.
mi aduc aminte că atunci când eram obosit de mult alergat, pe când eram mic, veneam şi mă aşezam la masă, într’un scaun de copil, cu tăblia sus. Şi cum eră târziu, şi-mi sfârşisem de Mut laptele cu zahăr, mi se închideau ochii de somn; dar nu ziceam nimic; stăm liniştit şi ascultam. Cum să nu asculţi oare? Mama sta de vorbă cu una din doamnele de faţă, şi sunetul vocii sale eră atât de •dulce, atât de plăcut... . El singur spuneâ atâtea lucruri inimii mele!
O privesc ţintă, cu ochii întunecaţi de somn, şi •deodată ea se face mică, mică de tot; faţa ei nu e mai mare decât un nasture, dar îmi rămâne limpede ; văd că mama se uită la mine şi surâde. Găsesc că e plăcut să aibi o mamă atât de mică. Eu
Închid şi mal mult pleqa.pele şi ea se micşorează: nu se vede mai mare decât copilaşii pe cari îi vezi in fundul ochilor-oamenilor. Dar eu m’am mişcat,.
www.dacoromanicajo
1612
A.LBT1* A
şi farmecul s’a rupt Fac ochii mici îmi schimo locul, mă ostenesc să-mi reamintesc farmecul: e în zadar.
Alunec din scaun până jos pe podeală şi mă duc încetişor să mă culc îctr’un jeţ mare.
—	«Tu adormi, drăguţă Nicolae, îmi zice mama. Ai face bine să te duci la culcare».
—	«Nu mi-e somn, mamă».
Vise nelămurite, dar plăcute, îmi umplu închipuirea; somnul cel bun al copilăriei îmi închide pleoapele ; şi după un moment, am adormit. Atunci simt pe mine, în timpul când dorm, o mână gingaşe: o-recunosc după pipăit şi, pe când dorm, o prind şi o apăs tare pe buzele mele.
Toată lumea s’a împrăştiat. O singură lumânare arde în salon. Mama a zis că ea va avea grije să. mă deştepte. Ea se ghemueşte în scaunul unde dorm, îşi trece mâna prin părul meu, se apleacă, la urechea mea, şi murmură cu vocea ei plăcută, pe care o cunosc aşâ de bine:
—	«Scoală-te, sufleţelul meu, e vremea să te duci. la culcare».
Nici o privire nepăsătoare nu o nelinişteşte acumr. nu se teme să-şi reverse asupra mea toată iubirea sa. Eu nu mă mişc; dar îi sărut mâna şi mai tare.
—	«Scoală-te, îngeraşul meu».
Ea îşi pune cealaltă mână pe gâtul meu şi mă gâdelâ cu degetele. Salonul tăcut este pe jumătate* întunecat; nervii îmi sunt învioraţi prin gâdilarea şi prin deşteptarea mea; mama s’a alipit cu totul de mine, şi mă atinge; simt parfumul său şi-i aud glasul: mă scol dintr’o săritură, îmi arunc braţele* după gâtul ei, şi mă lipesc la pieptul ei, murmurând :
—	O mamă, draga mea mămiţă, cât te iubesc»
după L. T.
oacornul nice şie nice altuia este de folos.
[Nicolae Costln]»
- o<3O>O0o
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1613
LncrăTiIe agricole în lâna Septemvrie.
Pentru cereale.
In această lună prima lucrare este semănatul grâului, care în unele localităţi începe chiar dela 15 August st. v., când timpul este destul de bun şi când pământul este bine pregătit de mai înainte, fie că locul a fost ogor, fle că a fost trifoişte. Grâul, ca şi orzul de toamnă şi secara, se mai seamănă şi după acele plante cari prin recolta lor timpurie, ne dau destul timp de a lucră pământul bine şi a face semănatul în bune condiţiuni. Astfel de plante sunt rapiţa şi leguminoasele, ca mazărea, fasolea, etc.
Semânţa de grâu, etc., nu trebue să aibă nici un miros de mucegai, să fle grea şi curăţită de orice murdărie ; de aceea înainte de semănat trebue dată la trior ori la ciuruit, ca seminţele cele bune să nu mai fle amestecate cu cele slabe or cu alte necurăţenii. -°upă această lucrare, seminţele trebue văruite ori spălate în apă în care s’a topit piatră vânătă.
Astăzi se întrebuinţează mai mult spălatul cu piatră vânătă decât văruitul. Se ia 1 kl. piatră vânătă, care se dizolvă (topeşte) în 100 litri de apă; apoi în această apă se pun seminţele de grâu,etc., şi se lasă să stea 5—10 minute; după aceea se scot şi se întind pe o arie ca să se svânteze de prea multă umezeală.
Seminţele se pot stropi şi pe o arie. Un lucrător cu o lopată de lemn aruncă seminţele; altul cu o stropitoare stropeşte seminţele şi al treilea lucrător tot cu o lopată de lemn amestecă bine seminţele ca toate să fie udate. In acest cnz se întrebuinţează numai 150 gr. piatră vânătă, topită în 10 litre de apă.
In Franţa, se întrebuinţează apa caldă de 57 grade centigrade, în care se pun seminţele de grâu, etc., şi se lasă să stea 15 minute; după aceia se scot seminţele, se întind pe o arie unde se svântează la soare sau în bătaia vântului şi apoi se seamănă.
Când se întrebuinţează văruitul seminţelor, se ia 2 kg. var, care se sting, în 12 litri de apă; în această apă de var se .moaie grâul bine şi se lasă să stea 20 minute; după aceea se scoate, se pune pe o arie unde se amestecă cu puţin praf de var ca să se svânteze mai iute.
Oricare ar fi mijlocul de a prepară seminţele de grâu, etc , ca să nu fie atacate de tăciune ■ şi mălură, trebue semănate în timD de 24 ore ca să nu încolţească. La caz când seminţele nu s’ar putea semăna din cauza timpului ploios, atunci trebue ca să fie întinse în straturi foarte subţiri în magazie şi date la lopată, ca să se usuce bine, căci altfel ele s’ar strica.
Sămânţa de grâu, orz, secară, etc., aruncată pe pământ,
www.dacoromanica.ro
1614
ALBINA
trebuie să fie atâta ca să acopere la răsădire tot pământul aşâ ca tinerele plante, prin creşterea lor şi priri modul lor de înfrăţire, să nu fie supărate unele de altele.
Cătăţimea de sămânţă ce trebue semănată depinde de modul cum s’a lucrat pământul, de bogăţia lui roditoare, de timpul când se seamănă, de calitatea seminţei şi de adâncimea la care trebue îngropată sămânţa în pământ. Orice sămânţă trebuie îngropată în pământ aşâ în cât să găsească umezeală, aer şi căldură, ca să poată încolţi şi răsări mai de grabă. Seminţele mai mari, ca grâul porumbul etc., se pot îngropâ la 15 cm., iar cele mici de trifoi, rapiţă, lucernă şi meiu, se îngroapă aproape la suprafaţa pământului, cu grapa sau cu tăfălugul. Semănatul grâului, etc., se face cu braţele şi cu maşina de semănat. Cu maşina se poate face prin împrăştiere şi în rânduri depărtate de 10—25 cm.
Grâul se seamănă la hectar în 125 250 litri când se seamănă cu mâna; iar cu maşina în rânduri 100—150 litri. Or-ul, 200—25Q 1; iar în rânduri cu maşina 125—160 litri. Se-zara 200—240 litri, în pământurile mai roditoare 150—175 ; cu maşina în rânduri 100—150 litri, şi în pământ sărac până ca 300 litri la hectar. După semănat, grâul se grâpează, şi după aceea se tăvălugeşte.
Recolta cartofului.
Când vrejii încep a se usca şi pojghiţa de pe cartofi (tubercule) frecată între degete nu se mai deslipeşte, este semn că materia făinoasă (feculâ) ce cartofii conţin este destul de făcută. Recolta se face cu un anumit plug ori cu sapă. Cartofii recoltaţi se fac grămezi mai mari şi se lasă pe câmp vre-o câteva zile, ca să se mai svânte de prisosul de apă ce conţin; noaptea însă, ca să nu cadă rouă pe ei, se acoperă cu vrejii lor, iar ziua se lasă în bătaia soarelui şi a vântului. Peste iarnă cartofii se păstrează în pivniţe sau în g ropi.
Locul unde se fac gropile trebue puţin ridicat şi bine uscat. Gr opile trebuie să fie adânci de un metru şi tot atât de largi, deci numărul gropilor depinde de câtăţimea de tubercule de se pot recolta de pe un hectar, care poate să fie de 20—40 mii de“ kg. şi chiar şi mai mult. Pe fundul gropii ca şi împrejur, se pune un strat de pae, după aceea se pune iun rând do cartofi şi un strat de pae gros ca de 3—5 cm.; astfel se urmează până ce groapa s’a umplut; deasupra gropii se pune un strat de pae groâ de 50 cm. şi peşte pae un strat de pă mânt de 30—50 cm. Mai înainte de â pune cartofii în gropi se aleg pentru mâncare, şi cei destinaţi pentru semănat. După aceea se aruncă peste ei praf de Var nestins, că să se svân-îeze de prea multă umezeală; varul, mai omoară orice urmă
www.dacoromamcajo
ALBINA
I «15
de boală, de care ar puteâ suferi cartofii în timpul iernii Cartofii în pivniţă se păstrează în nisip bine uscat.
Cuiesul porumbului.
Porumbul semănat la timp se poate culege în această Iun ăi Culesul se poate face sau fără foi sau cu foile pe ştulete. când sunt mai multe braţe. Foile de pe ştulete dau o bună hrană pentru vite, şi sunt bune la umplerea saltelelor, mai cu seamă la saltelele pe cari dorm copiii cei mici.
După ce s’a cules porumbul, se duce acasă unde se pune în pătule şi se păstrează până ce se treeră; iar cosenii se tae, se fac mici snopi, apoi se duc acasă unde se păstrează până ce se dau vitelor ca hrană.
Pătulul sau coşarul în care se păstrează porumbul, trebuie să fie.îngust, ridicat dela pământ de 1 m. şi aşezat deacurme-zişul vântului ce bate în acea localitate, şi bine acoperit.
Sătenii agricultori cari produc porumb puţin, îl pot păstră chiar în podul casei, unde se poate usca mai bine, chiar dacă porumbul la cules n’a fost destul de copt, fiindcă în acest caz se poate întoarce cu o lopată de lemn şi astfel se înlesneşte uscarea porumbului. Porumbul poate să producă la hectar 10—16 hectolitri boabe.
Recolta sfeclelor.
Recolta se poate face cu furca de fier cu 3 — 4 dinţi, cu casmaua ori cu un anumit plug. După ce s’a recoltat, se tae toate foile de pe rădăcini afară de vreo câte-va rădăcini destinate pentru sămânţă. La aceste se lasă trei foi dela mijloc. După ce s’au tăiat foile, se fac grămezi şi se lasă în bătaia soarelui şi a vântului vreo trei zile,-iar peste noapte grămezile se acopăr cu foi, ca să fie ferite do rouă sau brumă din timpul nopţii.
Sfeclele se păstrează în gropi ca şi cartofii, afară de sfecle de sămânţă cari se păstrează in pivniţă în nisip. Se face o groapă în pământ cam de 1 m. adâncime şi 2 m. lungime. Pe fundul gropii ca şi pe margine trebue să se pună un strat de pae. După aceea se aşează sfeclele în groapă şi chiar afară din groapă până la înnălţimea de 1 m. şi chiar mai mult; apoi se acoperă cu un strat de pae gros de 50 cm. şi peste pae se pune unul de pământ, ca apa de ploaie să nu poată să străbată la sfecle.
Culesul viilor.
Strugurii se culeg când sunt copţi. Ciorchina coaptă are o culoare oacheşe atârnă mai mult în jos, boabele sunt moi şi se deshpesc'uşor'de pe ciorchină, iar pieliţa bobului este străvezie. Strugurii se culeg când sunt svântaţi de rouă
www.dacaromamca.ro
1616
ALBINA
sau de apă de ploaie. La cules, st ugurii necopţi bine să nu se amestece cu cei copţi, nici struguri negri cu cei albi; iar vasele în cari se culeg strugurii să fie cât se poate de curate
După cules, strugurii se storcesc cu o anumită maşină; după aceea se varsă în teasc, de unde mustul curge prin-tr’o sită ca să nu treacă şi boştina. După ce mustul s’a scurs şi boştina s’a tescuit, tot mustul se toarnă în buţi sau tocitoare ca să fiarbă.
Mustul din struguri albi are nevoe de o căldură de 13— 15 gr. Reaumur, iar cel negru o căldură de 15—20 gr. Reau-mur. In mustul alb, când fierbe, se pot pune vre-o câteva kg. de ciorchină fără boştină, pe când în mustul negru se pun vre-o câtevâ kg. de boştină fără ciorchină.
Vasele în cari fierbe mustul trebue umplute în aceiaşi zi.
In pivniţa sau crama in care sunt puse buţile în eari fierbe mustul trebue să fie o căldură de 15 — 20 gr. centigrade.
Din tescovina care rămâne, se scoate rachiul de tescovină; ea se poate întrebuinţa peste iarnă la hrana vitelor; în cazul acesta trebue bine păstrată în grppi sau în tocitoare.
Tot în această lună se pritoceşte vinul alb care are vârsta de un an şi după pritoc se limpezeşte cu cleiu, cu albuş de ou sau cu cleiu de peşte.
In grădina de pomi.
Culesul poamelor văratice se face când sunt coapte bine, iar prunele tomnatice şi iernatice se mai lasă în anumite locuri ca să se coacă mai bine. Astfel de poame niciodată nu se scutură ci se culeg cu mâna.
Se fac gropile pentru sădirea pomilor roditori. Adâncimea şi lăţimea gropilor trebue se fie cel puţin de 1 m. Cu cât gropile sunt făcute mai de timpuriu cu atât. este mai bine la sădirea pomilor.
In grădina de legume.
Se scoate ceapa, usturoiul şi alte zarzavaturi. Ceapa şi usturoiul după recoltă se fac funii, cari se lasă 15 zile în bătaia soarelui şi după aceea se pun la păstrare. Ceapa iernează mai bine in pod iar usturoiul în pivniţă. Morcovul, ca şi alte legume rădâcinoase, după ce s’a scos din pământ se păstrează peste iarnă în pivniţă în nisip, sau afară în gropi ca şi cartofii.
Rădăcinile destinate pentru sămânţă se păstrează în pivniţă sşu chiar în gropi, punându-le tocmai deasupra după ce groapa s’â umplut, aşa ca stratul de pae ce se pune deasupra gropii să. acopere aceste rădăcinii
www.dacaromamcajx)
ALBTNA
1617
Stnpăria.
In această lună se face o recoltă mai mult de miere. Se •despărţesc stupii cu matca tânără, de stupii cu matca bătrână, care se cunoaşte dela primul roit, căci cu primul roiu, pleacă totdeauna matca bătrână. Se împreună roii cei slabi ■ca astfel să poată ernâ mai uşor. Stupilor cu matca tânără cari se lasă de sămânţă, li se retează foarte puţin fagurii •dacă sunt umpluţi cu miere.
Alte lucrări.
Din această lună începe a se împuţina hrana vitelor cu nutreţ verde, pe nesimţite, aşâ ca să se poată deprinde cu fân. Aceasta cu deosebire pentru cai.
Ciobanii să nu adăpostească oile prin locuri umede; iar seara şi ditnineaţa înainte de a le duce la păşune să le deâ o mână de fân sau chiar pae.
Porcii destinaţi la îngrâşare, se duc în pădurile de stejar şi fag unde se îngraşe cu ghindă şi jir.
V. S. Moga.
1	-----r P>®rr3S!£	-----
Bogăţiile Danemarcei.
Intr’un raport înaintat ministerului de agricultură al Franţei se face cunpseut, prin ţifre, propăşirea de necrezut a regatului Danemarcei.
Această ţară mică, cu o suprafaţă cât a treia parte din ţara românească, numără numai 2 milioane şi jumătate de locuitori, aproape cât are numai oraşul Paris. Dar comerţul său internaţional atinge un miliard şi jumătate şi marina sa de comerţ arei 3.700 vase. In 1905 ea a exportat: 29.000 cai (atât cât a expoţtat şi Franţa); 122.000 capete de vite (de trei ori mai mult decât Franţa); 100 de milioane Kilograme de carne pentru consumaţie şi de porc sărată, (de 18 ori mai mult decât Franţa); 80 milioane Kilograme de unt (de patru ori mai mult decât Franţa) şi un milion de ouă pe zi.
Acest rezultat uimitor, este datorit în mare parte, metodelor ştiinţifice întrebuinţate în exploatarea pământului şi în dezvoltarea societăţilor cooperative. Cea dintâi lăptărie cooperativă a fost înfiinţată în anul""1882; astăzi sunt peste 1.000 care se ocupă a vinde laptele a peste 900.000 de vaci, adică 80% din productiunea totală a ţării.
D. T.
www.dacoromaiiica.ro

2tiî
m r? '.j:t
Neagoe-Vodă Basarab.
11512 - 1521)
Pictură murală din biserica dela Hurez (după t+uiet. Corn. Kon. /si).
www.dacoromanica.ro
/îatei-Vodă Baserab.
(1632 - 1654)
Pictură murală din biserica de la Hurez) (după Bulei. Com; Mon. /st)*
www.dacoromanica.ro
1620
ALBINA
1ie pe t>omen:ile Coroanei
1
In zilele de 23—28 Iulie, locuitorii de pe Domeniile Coroanei Borca şi Sabasa-Farcaşa, au avut fericirea de a revedea în mijlocul lor pej d*nul Ion Kalinderu, administratorul Domeniului Coroanei.
Cu ocazia inspectărei Domeniilor, d-sa, a căutat să vină cât mai des în contact cu locuitorii, spre a-i cerceta personal
A vizitat ca de obiceiu : şcoalele, bisericile, grădinile şcolare, primăriile, banca populară, teatru sătesc, etc., dând peste tot mijloacele materiale pentru progresul acelor instituţii, şi poveţe de înţelept îşi buri părinte.
In comuna Farcaşa, unde se clădeşte, pe locul Administraţiei, o prea frumoasă şi impunătoare şcoală, cu două posturi; a dispus să se nîai facă un atelier pentru lucru manual; un grajd şi şură pentru gospodăria învăţătorului; dăruind pentru grădina şcolară, toi, locul dimprejurul noului local de şcoală.
La şcoala' din comuna Mădei şi Pârâul Cârjei, a dispus sa se facă noui a'parate de gimnastică, cum şi reparaţiile necesare la clădirile şcoalelor. De asemenea a mai dispus a se planta cu pomi fructiferi curţile bisericilor.
La 25 Iulie, mergând în inspecţia exploatărilor forestiere din ocolul Borca, u văzut cârciumile pline de săteni, eră o sărbătoare care u figura în enciclica dată de Sf. Sinod, «Adormirea Sfintei Ana», fapt de care a fost foarte nemulţumit, atrăgând atenţiunea preotului local. In aceiaşi zi d-sa a primit vizita d-lui Yasile Palade, fost administratorul Cassei şcoalelor, care a vizitat o parte din şcoalele şi instalaţiunile de pe Domeniu, admirând peste tot progresele făcute.
Duminică!, 27 Iulie, d-nul Ion Kalinderu, a asistat la serviciul divin, în bi’serica din comuna Borca, unde corul întocmit de elevii şi eieveie şcoalei primare din acea comună, a dat răspunsurile. După terminarea serviciului divin, d sa eşind în curtea bi-sericei, a rostit o prea frumoasă cuvântare, îndemnând pe locuitori, cari erau în număr destul de mare, să iubească biserica şi şcoala, dăruindu-le şi numeroase cărţi folositoare.
Le-a atr^s atenţiunea, asupra tristelor urmări ale abuzului băuturilor alcoolice şi a pagubelor ce au, ţinând sărbători pă-gâneşti şi de mică importanţă, ce nu sunt prevăzute în enciclica Sfântului Sinod.
Domnia-spt a stăruit mult asupra unei bune îngrijiri a vitelor, care înj regiunea de munte formează una din avuţiile principale ale sătenilor, insistând asupra a ăposturilor de vite (grajduri) şi asiipra culturei lucernei, trifoiului şi a sfeclei de nutreţ.
Sfârşind această frumoasă şi instructivă cuvântare, d*sa a vorbit în parte cu mulţi dintre săteni, ascultându-le cu multă răbdare păsurile si satisfâcându-le-cu multă bunăvoinţă cererile.
Pe lângă ajutoarele date sătenilor, constând îa bani şi lemne necesare gospodăriilor lor şi pe lângă gratificaţiile date ca de obiceiu învăţătorilor, d-sa a mai dat ajutor şi unor elevi pentru a putea sa urmeze şcoli mai superioare.
Terminând această dare de seamă, nu pot să nu-mi arăt ad-
www.dacoromamcaro
ALBINA
1621
miraţia mea asupra robustităţei d-lui Ion Kalinderu, care la vârsta d-sale, a putut cu atâta uşurinţă să meargă pe jos, în această regiune muntoasă, pe toate dealurile pe unde sunt aşezate şeoalele şi bisericile, admirând frumuseţile naturei şi bogăţiile Bistriţei şi a satelor de pe Domeniile Coroanei, a căror propăşire va rămânea pururea legată de numele marelui patriot d-1 Ion Kalinderu, prectim şi de bunul şi gloriosul întemeetor al României moderne, a Majestăţei Sale Regelui Carol I.
/. Danie/escu
Preş. cercuiui cultural Borca, jud. Suceava.
mi
Sifilisul celor nevinovaţi.
(((-'HM	— sfrânţia, cel perit — este o boală răspân-
dită în toate păturile poporului; o găsim prin oraşe ca şi la ţară. Răspândirea ei cea mare se datore-' ' şte împrejurării că rămâne molipsitoare mai mulţi ani dearândul; omul bolnav de sifilis se vindecă cu greu, si cât timp nu este vindecat, el este o primejdie pentru oamenii cu cari vin în atingere, — e în stare să-i molipsească pe toţi. Şi primejdia este cu atât mai mare, cu cât unii bolnavi bici nu bagă în seamă că sunt purtătorii unei boale molipsitoare, fie că nu o ştiu — durerile sunt neînsemnate la începutul boalei —, fie că nu prea sunt simţitori. Tocmai această nebăgare în seamă face ca boala să fie difi ce în ce mai răspândită.
E nevoie să se ştie că sifilisul nu se iea numai cu prilejul împreunării dintre bărbat şi femee, deşi molipsirile acestea sunt cele mai dese. Se cunosc molipsiri cari s’au făcut pe altă cale, de pildă cineva capătă sifilisul atunci când, având buzele crăpate, bea diutr’un pahar din care a băut un sifilitic. Acelaş lucru se întâmplă la ţară, când mai mulţi oameni se cinstesc dintr’o singură ploscă; e deajuns ca unul să fie bolnav de sifilis, ca să molipsească pe ceilalţi. Sifilisul căpătat în chipul acesta se cheamă în limba medicilor sifilisul celor nevinovaţi.
Sifilisul, ca orice boală molipsitoare, este şi el pricinuit de un anumit microb. Când cineva are un loc deschis pe piele sau pe mucoase, 0 zgârietură; o crăpătură a buzei, o rană cât de mică, şi când în aceste locuri intră microbul, otrava sifilisului, omul fe’a molipsit. Ba se poate ca
www.dacoromamca.ro
ALBINA
L62!
otrava înghiţită să se oprească pe migdale, unde se află. multe crăpături şi pe unde poate să pătrundă în corpul omului. Cei mai primejdioşi sunt bolnavii cu aşa zisele manifestaţiuni secundare, de pildă cu plăcile mucoase pentru persoanele cari îngrijesc pe copiii sifilitici, izvorul obişnuit al molipsirii sunt locurile rănite şi umede de-pe pulpele picioarelor şi dela şezut.
Molipsirea se poate făptui în două chipuri: deadreplul sau printr’o mijlocire oare-care. Deadreptul: Un sifilitic, cu o aşâ zisă placă la buze, sărută pe cine-va cu buzele crăpate; molipsirea s’a făcut repede; la început, cel molipsit nu simte nimic: dar mai târziu se iveşte acolo undo a fost sărutat un şancăr, — e dovadă că pe acolo sifilisul a pătruns în corpul acestui om nevinovat. Doctorul C. Bruhns din Berlin povesteşte următoarele despre molipsirea unei familii întregi: Bărbatul, care se molipsise dela o femee străină, şi-a molipsit nevasta; femeea a rămas însărcinată şi a născut un copil sifilitic. Copilul avea sifilis în gât şi în gură; bunică-sa, care-1 îngrijea — o babă de 70 de ani — avea obiceiul să-şi sărute nepotul pe gură Pe calea aceasta s’a molipsit baba de sifilis.
Otrava sifilisului nu intră numai pe gură, ci şi prin alte părţi. Medicii şi moaşele se molipsesc adesea la degetele cu cari examinează femeile şi lăhuzele bolnave de sifilis.
Un medic italian, Pellizari, a văzut un şancăr pe braţul unei servitoare care avea obiceiul să ţie pe braţul gol copilul care avea manifestaţiuni sifilitice la şezut. La doici cari hrănesc copii sifilitici, otrava pătrunde prin crăpăturile sfârcului. Femeea sifilitică poate şi ea la rândul ei să molipsească pe un copil sănătos căruia îi pune ţâţa în gură.
Molipsirea printr’o mijlocire oarecare: Omul sănătos se slujeşte de un pahar, de o lingură, de o furculiţă de care s’a servit, cu câteva clipe înainte, un om bolnav de sifilis; otrava rămasă pe aceste lucruri poate să pricinuiască molipsirea. Profesorul Bergmann dela Berlin, povesteşte de sifilisul unei cucoane bătrâne, pe care i-1 dăduse un nepot: nepotul sifilitic îi dăduse o ţigară pe care o lipise cu scuipatul lui. La spitalul Charite din Berlin s a îmbolnăvit de sifilis un tânăr primit în căutare pentru
www.dacoramamca.ro
ALBINA
1623
altă boală, fiiindcă sa lăcomit să fumeze o jumătate de ţigară pe care o iepădase un sifilitic.
Medicii ne mai vorbesc de un sifilis industrial, cum ar fi de pildă sifilisul găsit printre lucrătorii fabricilor de sticle: mai mulţi lucrători se servesc de un singur suflător şi e de ajuns ca unul să aibă sifilis în gură, ca să molipsească pe toţi tovarăşii lui. Ceva la fel s’a găsit la tapiţerii şi tâmplarii cari au obiceiul să ţie cuelc în gură Ş* apoi să le pue la loc, într'o farfurie, din care le ieau mai mulţi lucrători. Tot aşa se întâmplă la cusătoresele ■cari, pe timpul lucrului, ţin acele în gură; acele cari au fost ţinute între buze de o cusătoreasă sifilitică, not molipsi pe o cusătoreasă sănătoasă care le iea şi dânsa în gură.
Cititorii au înţeles, cred, ce trebiie să ne închipuim când se vorbeşte de «sifilisul celor nevinovaţi», pe care medicii îl mai numesc sifilis extragenital, fiindcă în aceste cazuri molipsirea se face în afară de organele genitale. Siiilisul acesta este foarte răspândit în Rusia, în Serbia, în Norvegia, şi pe cât se pare şi la noi.
Ce putem face ca să ne păzim de aceste molipsiri?
Măsurile pe cari trebue să le luăm se înţeleg dela sine. Să ne păzim, şi nu numai atunci când ştim că avem buzele crăpate, de a bea dintr’un pahar din care au băut alţii sau din plosca altuia. Să nu ne servim de linguri şi de furculiţe de cari s’au slujit alţii, înainte de a le fi spălat. Să nu sărutăm pe vreo persoană de care nu ştim •dacă nu este bolnavă. Medicii şi moaşele vor examina femeile cu o mănuşe de gumă, dacă vor aveâ degetele rănite. Copilul sănătos să nu-1 încredinţăm unei doici bolnave, şi o doică sănătoasă să nu alăpteze un copil sifilitic. Muncitorii de prin fabrici să se păzească de a luă in gură vreun instrument care a mâi fost în gura altuia. La cârciume, birturi şi berării să respingem paharele cari nu vor aveâ marginea de sus întreagă şi netedă. Sifiliticii nu o datorie sfântă: de a păzi ei pe ceilalţi, ca să nu dea loc la molipsiri; să nu sărute, mai cu seamă nu pe buze sau pe faţă rasă cu câteva ceasuri înainte, să nu beâ cu altul dintr’un pahar, să nu lase ca cineva sănătos ;sâ se servească de şervetul, de prosopul lor, să se caute, .să facă aşâ precum zice medicul, să nu se însoare decât
www.dacoromamca.ro
162J-
AXiBINA
după 4—5 ani dela molipsire şi după ce vor ii făcut mai multe tratamente, aşa cum va spune medicul
(După : Buletinul Direcţiunii generale a Serviciului Sanitar).
(|)^n seara zilei de 27 Iunie furăm în Bucureşti, unde 4||; ne-a fost anunţat locul de întâlnire al tuturora, având masa şi gazda pregătite până la plecare la Semint:
A doua zi, cu toate că eram obosiţi de multă alergare prin oraş, mai ales că noaptea trecută nu dor-misem deajuns, pe la orele 6 şi jumătate suntem împărţiţi în două serii de câte 45 elevi şi anume: cei din şcolile din Muntenia să plece în Moldova, iar cei din Moldova spre Tur-nul-Severin şi apoi cursul Dunărei până la Sulina.
Fiind astfel împărţiţi, mergem spre gară şi cu trenul de 10, noi cei din Moldova, afară de liceul din Botoşani, care nu venise încă, o pornirăm spre Turnul-Severin, având cu noi ca conducători un număr de 5 domni profesori, cu d-1 Popa-Burcă în frunte.
După o noapte de drum, în dimineaţa zilei de Sf. Petru şi Pavel la ora 8, sosim în Turnul-Severin.
Aici, fiind întâmpinaţi de câţiva elevi din liceu dimpreună cu d-1 director Horvat, suntem conduşi până la port de unde, îmbarcându-ne pe vaporul «Severin», o pornirăm fără să facem nici cea mai mică zăbavă, peste graniţă, până la locul aşâ numit «Clisura Cazane», pe unde bătrâna Dunăre pare că deabeâ şi-a făcut loc printre stâncile uriaşe de piatră, ce se înalţă de-asupra apei până se pierd în înălţime. Abea pe la orele 3 şi jumătate am fost înapoi şi până seara am putut vizită oraşul cu rămăşiţele Iul istorice ca: Turnul lui Sever, urmele podului lui Traian, ruinele unei cetăţi din timpul Romanilor.
In cele din urmă sosi şi timpul de a începe drumul îr> lungul Dunărei. Ne îmbarcăm pe vaporul «Principele Carol», destinat anume pentru noi şi astfel Luni, 30 Iunie, pe la 5 dimineaţa, părăsim Severinul, ca după o cale de o zi, să a-jungem seara în Turnul-Măgurele.
Pe la amează am ajuns în Calafat. Aici ni s’a făcut primire frumoasă : în cântecul imnului regal, cântat de muzica regimentului, primarul comunei, în fruntea publicului numeros, ne-a urat bună venire; apoi în marş, însoţiţi de micii dorobanţi, sub conducerea d-lui director al şcoalei primare
0 escursiune pe Donare dela Seierin la Sulina.
.Ibr
rul Central.
www.dacoromanica.ro
Vederea oraşalai Turuu-Sev-erin.
Piaţa din Turiiu-Măgnreie.
www.dacoromanica.ro
1626
ALBINA
din oraş şi dimpreună cu mulţi cetăţeni am mers la monumentul ridicat în amintirea tragerei primului tun în răsbo-iul nostru pentru independenţă. Aici, după câtevâ discursuri mişcătoare, s’a jucat o horă în jurul monumentului. După terminarea jocului.am visitat biserica catedrală, monument vrednic de văzut. La întoarcere către vapor, am mai avut ' fericirea de a vedea în acest orăşel şi monumentul ridicat ! în amintirea primului mort în răsboiul dela 77.
Ne-am îmbarcat iarăşi şi seara la 10 am ajuns în Turnul-Măgurele. Cu toate că eră târziu şi oraşul e departe de port, ca la 2 ceasuri pe jos, cu toţii în grup, cântând marşul «Pe al nostru steag», am mers în oraş, unde am fost primiţi de d-1 director al gimnaziului. A doua zi, Marţi, am trecut pentru prima oară pe celălalt ţărm strein, în orăşelul Nicopole, ■orăşel nu tocmai atât do frumos, dar situat într’o poziţie admirabilă.
De aici am luat drumul spre Giurgiu, unde am ajuns dea-bea pe la 2 ore p. m. înainte de a intră în portul românesc, am visitat oraşul situat pe celălalt mal al Dunărei, Rusciucul, unde întâmpinaţi de o familie română din Macedonia, am fost conduşi până în centrul oraşului. După ce am vizitat liceul bulgar, grădina şi câtevâ străzi principale ale oraşului, ain trecut pe ţărmul românesc, la Giurgiu.
Oraşul, caşî Turnul-Mâgurele, e departe de port ca la 2 ldlm. şi e situat într’o poziţie destul de frumoasă, având străzi frumoase, curate şi bine petruite.
Către seară ne-am urmat drumul înainte cu scop de a merge noaptea până la Cernavodă.
In acest drum ne-am mai oprit în orăşelul bulgăresc Tur-tucâea, unde mai n’am avut c> vedea, decât numai şcoala primară românească. N’am, putut sosi la Cernavoda decât tocmai a doua zi, Miercuri, pe la orele 8 dimineaţa, de oarece In timpul nopţei, am fost împedecaţi de o ceaţă ce se lăsase pe la orele 12.
In Cernavodă, după ce am vizitat oraşul în întregime şi podul de fer peste Dunăre, am plecat spre Brăila.
Trecând pe lângă Hârşova, ne-am oprit pentru o oră să visităm şi micul orăşel dobrogean.
Mergând de aici înaite, seara pe la ora 4 am ajuns în Brăila, oraş mare, bogat în toate. Am căutat ca mai întâiu să visităm docurile şi după m să cu toţii în grup, luând tramvaiul; am mers la «Lacul Sărat». întorşi de acolo seara târziu, am vizitat grădina din centrul oraşului cu monumentul ei, grădina publică, şi târziu de tot ne-am întors la vapor.
A doua zi, Joi dimineaţă, prima grijă ne fu ca să ne schimbăm pe vaporul «Domnul Tudor», cu care aveam a face restul drumului până la Sulina.
Plecaţi dimineaţa din Brăila, trecând prin portul Galaţi,
www.dacaromanica.ro
www.dacoromanica.ro
1628
ALBINA
înainte de orele 12 am ajuns la Tulcea. Debarcându-ne în acest oraş, însoţiţi de d-1 director al liceului şi încă de alţi câţiva domni profesori, în timp de o oră şi jumătate, am putut vedea: statua lui Mircea cel Bătrân, îidicată în centrul oraşului, liceul din localitate şi în sfârşit monumentul, unicul în ţară în mărime şi frumuseţe, ridicat în amintirea anexărei Dobrogei la ţara noastră. Aici, după o cuvântare bine simţită, ţinută de d-1 director al liceului şi după câteva cântece naţionale din partea noastră, ne-nm întors spre port.
Cam pe după amează am sosit şi în Sulina. După ce am
Monumentul comemorativ al rcanexarei Dobrogei (Tulcea).
mai mers o bună bucată cu alt vapor în largul mărei, până seara am putut face cu toţii câte o bae de mare şi a visitâ oraşul în întregime; iar a doua zi, Vineri, cu aeelaş vapor.; cu care venisem dela Brăila-Suiina, ne-am întors la Galaţi, unde sosirăm la orele 12 şi jumătate. Debarcând în port, prima grijă ce-am avut fu ca cu toţii împreună, cu domnii profesori şi cu d-1 Şerbu în frunte, să mergem să mulţumim
www.dacaromamca.ro
Af.BTN A
1629
■călduros d-lui Director al* navigaţiei rom. pentru înalta bunăvoinţă ce a avut de a ne pune la dispoziţie cele mai frumoase vase româneşti.
Apoi conduşi de. un domn institutor şi pedagog la şcoala Normală, am putut vedea mai întâiu: Şcoala Normală, liceul, fabrica de vacs şi tinichele şi în sfârşit şi câteva străzi mai de seamă ale oraşului.
Pe la orele 5 seara ne-am întors la vapor unde am luat ultima masă în eomun, fiind onoraţi şi cu prezenţa bătrânului fost protopop al Galaţului pe timpul P. Sf. Melki-sedec, părintele Severin.
In sfârşit ne veni şi momentul despărţirei: Cu toţii în strigăte de ura, salutând vaporul şi cântând marşul «Pe al nostru steag», o pornirăm spre gară.
Aici, o parte din noi dimpreună cu d-nii profesori, după ultimele îmbrăţişări, o porniră spre Bucureşti cu trenul de 10, iar restul, cei din Moldova, cu trenul de 11.
Ne-am despărţit astfel cu toţii, mulţumind încă odată din suflet d-lui ministru Spiru Haret, pentru buna voinţă ce a avut, dându-ne posibilitatea de a face această escursiune, mulţumind d-lor profesori, tovarăşii noştri de drum, pentru dragostea părintească ce ne-au arătat-o în lunga noastră călătorie de 6 zile, şi noi foarte mulţumiţi că putem cunoaşte cursul bătrânei Dunări cu toate monumentele şi locurile ei istorice, în care stă scris trecutul glorios al neamului nostru.
han O. Zugravu
Seminarul ,,Veniamin", iaşi.
-----——CT£> —------------
UD in ziare şi reviste.
Prima serbare federală de gimnastică.
Revista „Gimnasticul Român“ publică în No. 9—10 o dare de seamă amănunţită despre prima serbare federală gimnastică din România. La început e un articol datorit d-lui general P. V. Năsturel, din care reproducem următoarele:
Iniţiativa privată se naşte din nevoile cetăţenilor, nevoi care îiu pot-fi satisfăcute de Stăpânire, dar care nici nu pot fi nebăgate în seamă. De acî trebuinţa de a se asociâ cetăţenii în scopul de a face pe cale privată ceea ce nu se poate real za de Stăpânire, nu numai ca resurse, dar chiar ca comptâinţă. Statul, neapărat, apreciază direcţiunea şi sforţările ce se fac şi, interesul general intrând în joc, el nu poate decât să în-curageze asemenea nobile apucături. De altfel cine ar fi primul interesat pentru ca o instituţiune culturală să ia. naştere? Neapărat, Ţara în general pentru momentul de grea cumpănă, dar imediat interesat este cetăţeanul, căci lui îi foloseşte în prima linie. Ţara are nevoe de apâră-
www.dacaromamca.ro
1630
ALBINA
tori şi spre a ţine seamă de toate cerinţele ea a redus termenul de serviciu în oştire la 2 ani. Ce trebue să facă individul spre a se putea socoti el însuşi, în sufletul lui, ca fiu destoinic să*şi apere Patria, căminul şi familia, dacă el ajunge la Corp fără putere fizică şi fără educa-ţiune civică? Să le înveţe la Regiment? Timpul de 2 ani abia-i este de ajuns spre a învăţă cunoştinţele militare, dar mi-re să dobândească atunci ceea ce trebue să aib'î fîu mult mai dinainte. Altfel ar fi situaţiunea dacă el, sosind la Corp, se găseşte deja pregătit din şcoală, de acasă, şi nu i-ar mai rămâne decât să înveţe ceea ce nu a avut ocaziune să cunoască,, adică instrucţiunea militară.
Am putea afirma că, având o bună educaţiune fizică şi civică, completată printr’o sârguitoare Dare la Semn, tânărul ajuns la Regiment nu ar mai avea nevoe să stea acolo nici 2 ani spre a deveni uu adevărat şi conştient apărător al Patriei Iată dar că nu numai interesul ge-neral dar şi cel individual iese la lumină, căci se roate reduce termenul de serviciu activ. Şi aceasta numai graţie Iniţiativei private. Nu este scăpare dar decât adresându-ne la izvoarele tuturor iar nu exclusiv la acel al Budgetului Stalului. Când cotizaţiunile membriior nu vor fi suficiente, se va recurge la iniţiativa privată cea mai bogată şi cea mai puternică protectoare, se va recurge şi la festivităţi date în profitul Societăţii.
Revista viticolă, horticolă şi agricolă din Bucureşti publică în No. 3 (An. XIII) următoarele despre Cărbuneala viţei:
In câteva localităţi din ţară semnalându-se prezenţa uneia din formele antracnozei mai rele, credem că este bine a da câteva desluşiri asupra acestei boale.
Această boală este datorită unei ciuperci numită Sphacoeloma ampelinum sau Manginia ampelina. Antracnoza poate fi de 3 feluri: punctată, maculată şi deformantă. Cea mai puţin periculoasă este cărbuneala punctată, care se poate vedea în toţi anii pe coardele viţei subt forma unor puncte mici negre, desemnate în mod neregulat şi care nu pătrund decât în coaje.
A 2-a formă este cărbuneala deformantă care atacă de preferinţă foile şi în special nervuiele de pe dosul foaiei. lîa deformează foile.
A 3-a formă, care s’a ivit pe la Balş şi Mizil, este antracnoza maculată. Ea poate atacă-toate organele verzi ale viţei: lăstarii, foile,, florile şi ciorchinii tineri. Anul acesta a atacat lăstarii. Boala a-pare tot subt forma unor puncte mici de coloare cenuşie-roşcată. Aceste puncte se măresc din ce în ce spre a constitui^ nişte pete negricioase cu conturul neregulat.—Aceste pete sunt mâncate înăuntru. Uneori lăstarul atacat continuă a vegeta până toamna dar lemnul atacat nu este bun. Alteori partea superioară a lăstarului atacat se înegreşte până la partea atacată, şi moare chiar în timpul vegetaţiunii.'
Boala nu prezintă o gravitate aşa de mare ca ma~a, căci are un caracter endemic, şi deci nu se întinde ca mana. Pentru vindecarea radicală trebue întrebuinţat tratamentul preventiv spo-ind primăvara viţele cu o soluţiune compusă din 50 kgr. calai** can; 1 kgr. acid sulfuric la 100 litri de apă.— Acest tratamenttre bue complectat prin tratamentul curativ.
Boala, după cum am spus, fiind apărută deja, recomandăm proprietarilor, care ar observă această boală să aplice imediat pentru părţile bolnave tratamentul curativ, rămânând ca la primă-
www.dacoromamcajx)
ALBINA
1631
vara viitoare să facă tratamentul preventiv pentru omorîrea sporilor ce ar mai rămâneâ.
Pentru tratamentul curativ sa poate întrebuinţâ praful de var alb gras, care se aruncă pe părţile bolnave cu ajutorul unor foaie. — In loc de Var alb este mai bine a se aplică un amestec de praf de var cii floare de pucioasă, aplicând acest tratament în interval de 3—4 săptămânala fiecare 8 zile, până ce dispare boala.
In cea ce priveşte proporţia de var şi pucioasă, pentru primul tratament se va întrebuinţa 4 părţi pucioasă şi 3 părţi var; pentru al 2-lea tratament 3 părţi pucioasă şi 2 părţi var; iar pentru al 3-lea: 2 părţi pucioasă şi 3 părţi var.—Tratamentele e recomandabil a se face seara, dar mai cu seamă dimineaţa când e timpul liniştit.
---* -
cântece; de străinătate
— din popor —
î
Foae verde matpstat,
In străini ni’am'depărtat. Sunt străin ca puiu de cuc, N’am milă pe und’ mă duc. Striior ca pasărea Milă dela nimenea.
Rău e traiu în străini Ca desculţ prin mărăcini. S
S
D’aşi şti maică c’ai veni Drumul ţi l-aş pietrui Cu nisip d’ăl mai mărunt Să vii maică mai curând, Cu pietricică mai mare,
Să vii măicuţă mai tare!
Că ouă şi scoate pui.
Face tovarăşi destui. Frunzuliţă de sulfinâ Sânt ca floarea din grădină. Dar nici ea nu e străină, C’o poartă fetele ’n mână.
4
Foicică de alună
Fie pâinea cât de bună
Că se face clisă ’n gură,
De sânt în ţară streină.
Fie pâinea cât de rea Şi neagră ca cătina Că e dulce ca mierea Dacă sunt în ţara mea.
3
S
Frunză verde trei măsline, Striior mai sunt pe lume, Sânt ca cucu din pădure! Aşâ străin nici el nu-i
Frunză verde de ghizdei Să mănânc cu fraţii mei, Să mănânc mălai de mei Numai să fiu cu ai mei.
Culese de D. M.ihalache, Cârcinov, dela cobzarul Iordache Chioru
Nu sunt vremile sub cârma omului, ci bietul om sub vremi.

[Alron Costlnl.
www.dacoromamca.ro
1632
ALPIN \
PE SUB DEAh...1 2 3 4 * 6 1)
— Cânteo popular —
Molodîa şi cuvintele culese de încetişor.	C. Daniilescu, Institutor.
1. Foa - ie ver - de	de trei mu - re,
i—6	^ —i	r r N_'i		^ ^^n	r—i—
} / ' . : , m m * *			.... _|
	^			—j— —#•—
Foa - ie ver - de	de trei mu - re,
mf		V.	
	- - -îs»		■ „ _
r i rr- w i 1 ~			J
rrr^ ^ a # m		. ._Q ■ J 9	9.
tini j ^• . 9 ^		Lr-*-	L	
Pe sub deal, pe	sub pă - du - re,
P
f ) 0ţ. ^						 - ..*S» .... ,S^.	7 11
P , 11 1 ■ E			1
W j- * f °		-H—	L“7#77_J.I
Pe sub deal, pe
1)	Foaie verde de trei mure,
Pe su’ deal, pe su’ pădure,
2)	Trec fetiţele la mure Şi băeţii la alune,
3)	Nevestele lă surcele,
Şi băieţi la smicele.
4)	Pe su’ poale de pădure Trece-o nevestică ’n lume;
o) Nu trece ca să mai vie,
Şi trece să se răpue.
6)	Merge, merge’ntins la drum, Cu prunculeţu la sân
sub pă - du - re.
7)	Oropsită de bărbat,
Cu pruncu nebotezat!
8)	Pruncu plânge, mă-sa-i zice: — «Nu tot mai plânge, voinice,
9)	Să suim în deal la cruce,
Să te scald în lapte dulce!»
10)	—«Să mă scalzi,maică,’nzahar Trupşoru-mi-e tot amar;
11)	Să mă scalzi, maică, ’n pelin Trupa mie numai venin!»
(1) Melodia culeasă din comuna Scundu, judeţul Vălcea.


www.dacoromanica.ro
ALBINA
1633
Cronica agricolă, economică şi comercială.
Ploile Cari au căzut pela începutul lui Iulie, au continuat şi în primele zile ale acestei luni, în urma cărora au început timpul călduros şi secetos. In acest timp seceratul ovăzului în Moldova caşî treeratul cerealelor s’a putut face în bune condiţiuni. Semănatul rapiţei caşî arăturile pentru semănăturile de toamnă a grâului, orzului şi secarei, s’a putut face destul de bine, aşa că pe la sfârşitul acestei luni, în localităţile unde arăturile s’au făcut mai de timpuriu, au început cu semănatul grâului, etc. Dela o semănătură de grâu făcută mai de timpuriu, ne putem aştepta la o mai bună recoltă.
Timpul călduros din această lună a înlesnit mult şi coacerea strugurilor şi a porumbului care a fost semănat mai de timpuriu, cositul livezilor în localităţile mai muntoase. Ultimele ploi dela începutul acestei luni, fiind prea reci, a făcut mult rău în podgorii, de oarece foile fiind mânate, s’au uscat şi dimpreună cu foile şi strugurii. Se ştie că toată hrana de care strugurii au trebuinţă la creştere, o prepară foile, şi ne fiind foi, strugurii mor de foame.
In rezumat, luna August a fost călduroasă şi ploioasă în acelaş timp, a favorizat îndestul lucrările câmpului şi fiindcă intrăm în luna când pământul are încă destulă apă, n’ar trebui a se intârziâ cu semănătura de grâu, căci nu se poate şti ce va aduce ziua de mâine, de aceea trebue să ne pregătim, până când timpul este favorabil pentru astfel de semănătură. Cu începutul lunii Septemvrie, în alte ţâri încep şi expoziţiile agricole, caşi concursuri de pluguri şi de animale. La noi, unde legea Comiţiilor agricole, până astăzi nu este pusă în aplicare,. nu putem auzi de astfel de concursuri şi expoziuni agricole, unde fiecare agricultor, ar putea să-şi vadă produsele sale agricole lăudate sau criticate de vizitatori.
Târgurile noastre.
Afacerile cu cereale caşi preţurile cu cari s’au vândut, până la aceste date nu lasă nimic de dorit, în raport cu calitatea şi cătăţimea de cereale ce se găsesc în târgurile noastre.
Iată în rezumat preţul mijlociu cu care s’a vândut produsele noastre agricole în târgul diii Brăila în luna August:
Grâul suta de kgr. s’a vândut cu .	.	14—20	lei	50 ct.
Porumbul	idem	.	.	14—15	%
Cincantinul	idem	.	.	14—15	»	20 ct.
Orzul	idem	.	.	12—14	»	30 ct.
www.dacaromanica.ro
1634
ALBINA
Ovăzul	idem	. . 12—13		
Orzoaica	idem	. . 13—15	»	35 ct.
Meiul	idem	. . 10	»	15 ct.
Secara	idem	. . 15—17	. »	70 ct.
Mazărea	idem	. . 16-19		50 ct.
Fasolea	idem	. . 18-19		
Rapiţa sălbatică	idem	. . 12	»	
Colza	idem	. . 30	»	
La târgul din Bucureşti.
Grâul de calitate bună s’a vândut cu 95—105 lei chila; iar de calitate mai inferioară cu 85—95 lei chila; orzul s’a vândut cu 50—58 lei chila; ovăzul cu 45—57 lei chila; secara cu 75—85 lei chila şi porumbul cu 55—68 lei chila.
Nutreţurile.
Fânul de calitate bună s’a vândut cu 90—95 lei mia de kgr.; de calitate mai inferioară cu 65—80 lei mia de kgr.; fânul de meiu, s’a vândut cu 65—80 lei mia de kgr.; iar pa-ele de grâu, etc., cu 30 —40 lei mia de kgr.
Preţul vitelor.
Boii mari şi graşi s’au vândut cu 700—750 lei perechea ; boii buni de jug cu 600—700 lei perechea şi boii de rând cu 500—600 lei perechea; vacile de lapte cu 90—200 lei una; caii buni de trăsură cii 250—500 lei unul; iar caii de rând ,cu 80—200 lei unul.
Târgurile străine.
Afacerile cu cereale caşi preţurile în unele târguri merg mai mult spre scădere; iar în alte târguri preţurile sunt aceleaşi din luna Iulie.
Astfel la târgul din Paris, grânele indigene s’au vândut cu 21—23 lei; iar grânele străine cu 21—22 lei şi 50 ct.; secara cu 17 lei şi 50 ct.; orzurile cu 17—19 lei; ovăzurile indigenă cu 18—20 lei şi cele străine cu 15—16 lei; porumbul cu 19 lei şi 50 ct.; făina de grâu cu 31—33 lei; fasolea cu 32—45 lei; mazărea cu 24—25 şi lintea cu 35—55 lei. In celelalte târguri franceze, grâul sa vândut cu 21—22* lei şi 50 ct.; secara cu 16 lei şi 50 ct.; orzul şi ovăzul cu 17 lei şi 50 ct.;
In Germania, la Manheim, grâul s’a vândut cu 28—29 lei şi 80 ct.; secara cu 24 lei; orzul cu 20 lei şi 70 ct.; şi ovăul cu 21—22 lei.
La Berlin, grâul s’a vândut cu 27 lei secara şi orzul cu 24 lei şi 50 ct. şi ovăzul cu 20 şi 75 ct.
In Belgia, grâul s’a vândut cu 19—21 lei şi 50 ct., secara şi orzul cu, 17—18 1. şi ovăzul c. 17 1. şi 50 ct. afară de Anvers, unde ovăzul s’a vândut cu 29 lei.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1635
La Londra, grâul s’a vândut cu 20 lei şi 70 ct.; secara cu 17 lei ; orzul şi ovăzul cu 14—15 lei.
La târgul din Viena, grâul s’a Vândut cu 26 lei; secara cu 22 lei şi 50 ct.; orzul şi ovăzul cu 16—17 lei.
La Buda-Pesta, grâul s’a vândut cu 21—22 lei; secara cu orzul, cu 19—20 lei şi 50 ct. şi ovăzul cu 15 lei şi 50 ct.
La Milan (Italia), grâul s’a vândut cu 26—27 lei; secara orzul şi ovăzul, cu 19—20 lei şi 50 ct.
La Geneva (Elveţia), grâul s’a vândut cu 21—22 lei; secai a cu 22 lei; orzul şi ovăzul cu 20 lei.
La târgul din New-York, grâul s’a vândut cu 18 lei şi 70 ct; secara cu 15 lei şi 75 ct.; orzul cu 17 lei şi şi ovăzul cu 18 lei şi 25 ct.
La Chicago, grâul s’a vândut cu 17 lei şi 80 ct.
La târgurile din Algeria şi Tunis (Africa), grânele se vând cu 23—25 lei şi 50 ct.; orzul cu 18 lei şi 50 ct. şi ovăzul cu
15-16 lei.
In toate târgurile străine preţurile sunt socotite pe suta de kgr. ca măsura cea mai dreaptă.
V. S. Moga.
ŢARANUL ŞI APA
upă lecturile ce am făcut în cele relatate de diferiţi higienişti, am găsit lucruri îngrijitoare în ce priveşte felul cum îşi stinge setea, mai ales vara în timpul muncii, ţăranul nostru.
De unde bea ţăranul apă? ghizduri de lemn, cari putrezesc la fund şi dau apei un miros nesuferit;
Din puţuri cu ghizduri de piatră;
Din izvoare ce ciirg de supt un munte, de supt un deal etc.
Din eleştae, în malurile cărora sătenii fac o fântâniţă;
Din lacuri, după ce au lăsat puţin apa liniştită ca să. se mai lase la fund gunoaiele;
Din puţuri înguîiOite;
Din butoaie pe cari le umple la fântâna din sat şi apoi le duce la câmp în căruţă;
Din gârle, fără a ţine seamă din ce anume parte a apei bea;
Din puţuri cu
www.dacoromanica.ro
1(536
ALBINA
Din bălţi şi băltoace.
Fântânele sau puţurile cu ghizduri mai totdeauna sunt descoperite, şi aceasta e ceva foarte rău, pentrucă vântul aruncă în ele nu numai praf, dar şi vietăţi producătoare de boale. Foarte adeseaori găleţile puţurilor nu au la • gură o cruce de fier care poate împedicâ dobitoace ca vaci, boi, cai, câini să bea din citură. E de ajuns să bea un cal bolnav de răpciugă din găleată şi sute de oameni iau această boală grea şi de care nu mai scapă.
Ţăranul râde dacă-i spui că trebue să fiarbă apa în clocote spre a nu luâ tifos or friguri de celelalte; de asemenea nu alege locul de unde bea, zicând: ce-o fi, o fi! Ţăranul nu ia nici o măsură pentru apa fântânelor in cazul când în sat bântue vre o boală lipicioasă, căci se poate prea bine ca toate murdăriile dela .bolnavi să fie duse de ploi spre fântâni şi să se strecoare în apa fântânii.
Apa din butoaie pe care o duce ca depozit pentru mai multe zile la câmp, deşi bună de băut, după o şedere de o jumătate de zi măcar, în butoi, la dogoreala soarelui, se face rea, se încălzeşte peste măsură şi se descompun în ea substanţele organice ce conţine.
Săteanul aduce acasă apa în doniţi, Urcioare, vedre etc., pe cari le înşiră pe o laviţă şi rareori le acoperă cu o pânză, aşâ că, dacă mătură în casă, tot praful ce se ridică se lasă apoi peste apă.
Câtă apă bea î.ntr’o zi de muncă un ţăran?
Mâncările ardeiate, sărate, marea năduşeală din pricina căldurii şi a mişcării continue, fac pe muncitor să bea patru până la cinci chilograme de apă pe zi.
Această apă chiar curată şi bună dacă ar fi, poate aduce boale omului.
E bine ca aceste lucruri culese de oameni învăţaţi si iubitori ai neamului, să fie ştiute de toţi şi cu vorbe bune şi pe înţeles să se arate ţăranului primejdiile, prin care el trece din neştiinţă, ca să se dobândească o îndreptare a obiceiurilor.
D. Celeor.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1637
Padina glumeaţă.
Ţiganul şi maiul
— Snoavă din popor —
S’apropijâi Bobotează cu gerul ei de foc!
Ţiganul, de unde-de unde, îşi făcuse şi el rost d’un cojoc bun ciobănesc; acu, l-o fi cumpărat, l-o fi furat, treaba lui, mie nu mi-a spus.
Da’ eră aşa de ger, că cu tot cojocul, îi clănţăneau dinţii în gură de frig.
El da devale p’o coastă. Pe la jumătatea coastei se ’ntâl-neşte piept în piept, c’un român, care urcă gâfâind la deal c’un mani la spinare.
Coasta-cOastă, maiul greu, se făcuse bietul om lac de nă-duşeală.
-- Cum faci, românică, de ţi-e cald ? că văd că te-ai năduşit leoarcă.
—	Hei, cum să fac ? Maiu’ ăsta săracul! el mă încălzeşte.
—	Cum, românico, maiul ţine de cald ?
—	Ţine cum nu. Ba, te arde’n spate, nu alta.
—	Dacă e haşâ, hai să facem schimb: na-ţi ţie cojocul meu şi dă-mi mie maiul tău.
Românul şiret, mai făceâ nazuri:
—	Fugi d’aci, măi ţigane. Vrei să râzi de mine? Crezic’ai găsit p’ăla prostu ? Ai vreâ să-ţi dau eu bunătatea de maiu. pe poşchina ta de cojoc?
—	Hai, zău, românico — mâncâ-te-aşi — să facem schimb că dau tot eu şi hadălmaşul, când ne-om mai întâlni. Te în-băt, de te fad leucă.
—	Haida, măi ţigane; mi-e milă de tine, că prea te văd dârdâind. Făcură sch tib şi plecară, care încotro avea de dus, românul eu cojocul şi ţiganul cu maiul.
Ţiganul venea tot de vale. N’apucă să facă 50 de paşi şi îngheţă" scuţ.
Se uită după rumân; dar mai ia-1, dacă mai ai de unde.
Necăjit foc pe maiu, începu să blodocărească:
«Dedei cojocul pe mai!
«Haoleu, rău mă înşelai!
«Fire-ai pârdalnio de mai
«Nici pic de căldură n’ai»!
D. nihafache-Cărcinov.
www.dacoramaiiica.ro
1638
ALBINA
Starea agricolă a României Ia finele lnnei Anglist 1908 st. n.
Ploile dese căzute în Moldova au împedicat şi in această lună strânsul şi treeratul cerealelor, iar la munte a stricat fânul cosit.
Porumbul însă a mai folosit de aceste ploi, căci încă s’a mai desvoltat şi a legat chiar şi acel semănat mai târziu.
In cursul acestei luni când timpul a permis, dar mai ales în ultima decadă când ploile au încetat şi a fost frumos şi cald pretutindeni, s'a continuat cu mare activitate executarea lucrărilor agricole ca treeratul cerealelor pe unde mai rămăseseră, facerea ogoarelor şi arăturilor pentru grâu şi răpită.
In regiunea de câmpie s’au semănat în această lună suprafeţe destul de însemnate de rapiţă şi pe alocuri chiar de grâu.
In multe părţi rapiţa semănată mai din vr6m*- a şi răsărit
Porumbul se prezintă destul de bine în mare parte a ţării, cu toate acestea sunt multe părţi din Oltenia, din regiunea de câmpie a ţării şi chiar din Dobrogea, undo din .cauza lipsei de ploi la timp, n’au legat decât foarte puţin sau chiar de loc. Căldurile din ultima decadă au activat coacerea porumbului, aşâ că varietăţile timpurii şi semănate din vreme sunt aproape gnta de cules. In multe părţi, mai ales din Moldova, porumbu-rile mai târzii de şi au legat s’au mănat sau au făcut mult tăciune.
Sfeclele de zahăr şi de nutreţ s’au mai desvoltat în Moldova şi pe unde a plouat mai mult; în restul ţării au rămas însă mici de tot şi pe unele locuri chiar s’au uscat.
Fâneţele naturale s’au terminat de cosit şi de strâns în regiunea muntoasă; pretutindeni fânul este în foarte mică cantitate. Din cauza puţinului nutreţ, în unele părţi s’au început a face frunzare pentru vite.
Lucerna şi trifoiul s’au mai desvoltat prin părţile unde a plouat mai mult şi vor mai dâ încă puţin fân ; asemenea şi nutreţurile artificiale ca : paringul, sorgul, meiul şi porumbul, semănate ' mai târziu, după recoltatul grâului. In părţile de câmpie însă, unde a plouat puţin, aproape s’au uscat.
Tutunurile se recoltează şi producţiunea lor variază după regiuni; în general se va obţine o producţiune destul de bună.
Păşunile şi islazurile au puţină iarbă; în părţile de câmpie chiar în celelalse regiuni, s’au uscat cu totul în ui;ma căldurilor dela sfârşitul acestei luni, încât vitele se ţin prin mirişti, unde mai sunt, iar în multe locuri se hrănesc cu pae ca şi iarna.
Viile cu toată vigoarea şi frumuseţea ce prezintau în lunile precedente, în urmă ploilor ce au căzut în IuLe şi în August, s’au mănat mai în toată ţara. La acele cari n’au fost bine îngropate şi tratate la timp, foile s’au ars şi au căzut aproape cu totiir iar strugurii şi coardele nu se vor mai puteâ coace pe deplin. Celelalte vii se menţin încă destul de bine.
Strugurii timpurii s’au copt şi în mare parte s’au cules.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1639
Fructe sunt în abundenţă, cu deosebire prunele a căror pro-ducţiune în multe părţi este extraordinară de mare.
Căldurile din urmă au uscat pământul foarte repede şi aşâ de tare în cât în mare parte a ţării, ogoarele, arăturile şi semănăturile începute se fac cu greutate şi chiar s’au suspendat pe alocuri..
(Comunicarea Observatorului Astronomic).
Din „Monitorul Oficial"
—	No. 56 dela 12 Iunie: Preţurile muncilor agricole din jud. Dolj.
—	No. 60 dela 17 Iunie: Convenţiunea radiotelegrafiei internaţională încheiată la Berlin.
—	No. 62 dela 19 Iunie: Programa şi condiţiile de admitere în şcoala de «Conductori desenatori.»
—	No. 66 dela 24 Iunie: Condiţiile de admitere în şcoala de artilerie şi geniu.
—	No. 68 dela 26 Iunie: Regulamentul.consiliului de onoare al armatei.
—	No. 69 dela 27 Iunie: Regulamentul asupra serviciului cazarma-mentului.
—	No. 77 dela 6 Iulie 1908: Permutări în învăţământul primar.—Posturi din nou înfiinţate în învăţământul rural.
—	No. 82 dela 12 Iulie; Condiţiile examenului pentru dobândirea titlului definitiv al maeştrilor de lucru manual dela şcoalele normale şi seminarii.
—	No. 83 dela 13 Iulie: Tabloul posturilor vacante în învăţământul rural din ţară; lista normaliştildr şi a normalistelor cari au reuşit la examenul de capacitate din 1908.
—	No. 85 dela 16 Iulie: Locuri vacante în învăţământul secundar.
—	No. 88 dela 19 Iulie: Locuri vacante în învăţământul profesional al fetelor.
—	No. 91 dela 23 Iulie: Legea care stabileşte regiunile de recrutare pentru armată.
— In ziua de 2 Septemvrie 1908. ora IO1/* a. m. se va ţine la Eforie, B-dul Elisabeta, cât şi la primăria comunei Sinaia, licitaţie publică cu oferte închise, pentru vânzarea de veci a loturilor din Sinaia, mâi jos notate şi anume:
Strada Brătianu.
1) Lotul	No.	2 îfc	slipr. de 1270		m. ţ>. a lei 2 m. b. gatatt. prov. lei 600				
2) »		7		» 1309	» » 2		»	■»	» 700
3) »	»	8	»	> 1140	» » 2	»	»	* »	» 500
4) »'	' »	9	»	» 1225	» >3	»	»	»	». 90o
5) »	»	11	»	» 1093	» •& 2	»	»	»	• »' 600
6) »		12	»	» 1010	» » 2			»	» 500
7) »	$	27, , j	»	» 965 » ». 3 Bulevardul Ghica.		-a		»	» 800
8) »		26	».	» 872	» *10		»	■»	» 3000
www.dacoramanica.ro
1640
ALBINA
StradaCăşeriei.
9) Lotul		No.	2	în supr.	de 2065		m. p.	a lei	1.00 m. p.		gar.	prov.	lei	500>
10)		»	3	»	»	1720	s	»	1.50	»	>	>		650'
11)	*	»	4			1880	»	»	1.50	»	»	»	»	700
12)		*	0	»	»	1285	s>	»	1.00	»	»	»		300
13)		»	6		*	1485	»	»	1.00	»	»	»	>	350
U i	»	»	7	»	»	2375	»	»	1.50	»	»		»	900
15)			8			1860	»	»	1.50	»	>	>	*	700
16)	» .		9	>	»	1825	»	»	1.50			»	»	700
17)	*		10			1317	»	»	1.50	»	»	»	»	500'
11 i	»		11	»		1950	»	*	1.50	»	•*	»	»	750'
li i	»	»	12	»	»	1050	»	»	2.50		»	•»	»	500
20)	»	»	13		»	990	»	>	1.50	»	*	>	*	350
21)	»		15		»	1003		»	1.50		»	»	»	350
22)	»	»	16		V	1063	»	X-	1.50	»	»	>	3»	400
23)	>		17		*	1511	»		1.00		»	>	»	400
24)	>	»	18	»	»	1361	»	»	1.50				»	500
25)	»	»	19			1105	»	3»	1.50	>		»	»	400
26)'	»	*	20		»	1275	»	3»	1.50		»	A	»	450
27)	»	3»	21			1213	*	»	1.50		»		3»	450
28)	»	»	22		»	1100	»	>	1.50	»	»	*>	»	400
Strada Primăriei.
29) Lotul în suprafaţă de 22.00 m. p. garanţie provizorie lei 1100. Şoseaua Variantă Ploeşti-Predeal.
30> Lotul în suprafaţă de 1127 m. p. a lei 2 m. p. luat din stăpânite d-1 Schiffleres. garanţie provizorie lei 450.
Piaţa Nouă.
31)	Lotul în întindere de 98 m. p. alături de proprietatea d-lui D. Cucu legând proprietatea d-lui I. Mazăre cu Piaţa nouă, evaluarea de lei 6 m. p. garanţie provizorie lei 150, cu condiţiune a se lăsă drum public pe o parte din acest teren.
32)	Lotul în întindere de 28 ni. p. situat pe proprietăţile C. Şovăială şi C. Davidescu care uneşte strada Primăriei cu Piaţa nouă.
Evaluarea lei 3.60 m. p. garanţia provizorie lei 300, cu condiţiune de a se lăsă drum public pe această porţiune de teren.
33)	Lotul în întindere de 270 m. ţ) situat la colţul făcut din intersecţia stradeior Vârful cn Dor şi Furnica. Evaluarea lei 3 m. p.
Supraoferte şi oferte condiţionale nu se primesc,
Condiţiunile speciale, precum şi crice informaţiuni s pot lua la Eforie, Serv. Domenial, în toate zilele de lucru intre orele 10V3—121/, a. m. cât şi la şeful circ. 4 -.ii vi că, i^inaia.
Licitaţia se va ţine conform art. 72—83 din legea comptabilităţii publice fyyyVfffyyyTVT	V T T t ▼ f
c
POŞTA REDACŢIEI

— D-lui I. M. V. — Ni s’a trimis mainainte descrierea călătoriei fă cută de cealaltă serie pe Dunăre. De aceea i-am dat loc mai nainte. Trimiteţi şi sfârşitul descrierii d-v ca să putem vedea întregul articol.
Foşta Ad-coinistraţiei.
— I. A. Petreseu-Galeş. — Pe anul al XII veţi trimete numai lei 6.50'
www.dacoramamca.ro
„S T E R U
Societatea «Steaua* are de scop a luorâ pentr» întinderea învăţăturii in popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaşi imorale, sau ou tendinţ* contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care'mem-nru este îndatorat ca, in cei d'întâiu an după primirea sa, sâ faci a se primi în Societate cel puţin r.iţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot •-dresa H-lui Spirit C. Haret, strada Verdej Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, loan Kaliinicru, Membru al Academiei Ro-mătur— Vice-preşedinte, Sa va Soniânescn, mare proprietar, fost senator .— A ihninistrator şi casier, Spiru C. Haret, Ministru, profesor universitar.— Secretar, Coust. Banu, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii : Petre (Jftrboviceanu, Administrator al Casei Sf-J-iserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central fi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; I. Dimitresen Procople, senator, fost Primar al Capitalei; M. VIAdesea, fost Ministru, profesor universitar; Crista S. Negoescn, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Pompilin Eliade, pro. tesor universitar —Cenzori. Const. AliniAiieşteaini, inginer de mine; Preotul tconom Const. lonesen, profesor sg<mnd«r/Const. Alexandrescu, institutor.
Membri Însorişi e^tlzaţlunl plătite (urmare).
Econ. P. Ianculescu (Sarighiol), 1 leu; Pr. Radu Ionescu (Başpunar), 1 leu; Pr. S. N. Morozoiu (Zibil), 1 leu; Pr. M. Comănescu (Ac. Prenor),
1	leu; Pr. R. Constantinescu (Luricaviţa), 1 leu; Pr., Belizarie Popescu (Potur), 1 leu; Pr. Ioan Ceicu (Satu Nou p. Suiina), 1 leu; Sach D. Chior-pec (Babadad), 2 lei; Pr. C. J. Cristea (Aghighiol), 1 leu; Pr. I. Dumi-trescu (Casapcliia), 1 leu; Pr. N. Dobrea iPisica), 1 leu; Pr. J. V. Ca-tana (Samora), ] leu; Pr. M. Fortună (Focşof), 1 leu; Iconom Z. Popescu (Tnlcea), 2 lei; Teodora Cristescu (Craiova), 2 lei; Elena Baitler (Cra-iova), 3 lei; Elisa Stancovici (Craiova), 2 lei; Elena Minovici (Craiova),
2	lei; Sevasta D. Radovan (Craiova), 5 lei; Gheorghe Popovici (Sadova), 4 lei; Ştefan Iorgulescu (Sadova), 2 lei; Ion Olteanu (Sadova), 2 lei; Clain Layoş (Sadova), 2 lei; Stelian Bucur (Sadova), 2 lei; Stancu FI. Tânase (Sadova). 1 leu; Iosef Bauer (Sadova), 1 leu; Agapie Ionescu (Sadova), 1 leu; Dumitru Ştefănescu (Sadova), 1 leu; Ianoş Cherestea (Sadova), 2 lei; Cm neliu Biruescu (Sadova), 1 leu; Ion Gheorghe Avram (Sadova), 1 leu; r Burin (Sadova), 1 leu; Stan Luşuroiu (Sadova), 1 Jeu; Nicolae Monde e Sadova), 1 leu; Dumitru Gângioveanu (Sadova), 1 leu; Vasile Pencu (Sadova), 1 leu; Nicolae Ghenădescu (Sadova), 2 lei; Gheorghe Iordescu (Sadova), 2 lei; Dumitru Stoenescu (Sadova), 2 lei; Ion R, Popescu (Sadova), 2 lei; Petre Mugă (Sadova). 2 lei; Marin Neleapcă (Sadova), 1 leu; Ion Gli. Radovici (Sadova), 1 leu: Gheorghe Muşuroiu (Sadova), 1 leu; Dumitru R. Bunciu (Sadova), 1 leu; Stan F. Barbu (Sadova), 1 leu; Tudor Cioacă (Sadova), 1 leu.
Numărul membrilor înscrişi în cursul anului 1908 este de 1046, iar veniturile societăţii, tot în. acest timp, sunt de 3586.
(Va urmă. tn numărul viitor).
www.dacoromanica.ro
SOCIETATE IN COMANDITA
WEH; JOSEPH & Co. Succ.
BUCUREŞTI, Str. Smârdan No. 5, Casa Ţăranu
jMare Depozit De unelte şi
jVtaşini agricole şi inDustriale
O • SPECIALTĂŢI BREVETATE •
Recomandă Domnilor Agricultori:
Pluguri de oţel originale Biiclier de tot felul.
Grape de oţel originale Biicher mişcătoare, nemişcătoare, lanţate şi canadiene cu arcuri ultima noutate
Garnituri de treerat din renumita fabrică Hofherr & Schrants Viena, cele mai solide şi cele mai bune în funcţiune.
fi Semănătoarele îii rânduri, celebra marcă Uniciiin DrilI, brevetate, originale Melichar, cu aparat de semănat prin linguriţe de oţel nichelate extra-solide, a căror resistenţă o garantăm zece ani de zile. (Fe-riţivă de semănătoare cu rotiţe ca-nelate, cari uşor expun seminţele vătămării.
Batoze de porumb cu abur, brevetate «Casali», din aceeaşi fabrică, cele mai căutate.
Vâuturători No. 5 pe 4 roate de transport, originale Hofherr & Schrants, Viena.
Trioare originale Ileid, Stockerau brevetate, cu ventilaţie şi table fre-zuite, toate mărimile.
Semănătoare prin împrăştiere, originale Hofherr & Schrants 3,80 m. lăţime, ultimul model perfecţionat. ^
Prese liydraulice de viu, Teascuri şi zdrobitoare de struguri din fabrica specială Merrem & Knotgen,. Wi-t-tlich, Germania.
Motoare Austriuce de preciziune pentru combustibil benzină din fabrica Osers & Bauer, Viena.
Mori pe pbstament de stejar din fabrica Hofherr & Schrants.
Pieţre de moară din fabrica Societs \ Generale Meuliere. La Ferte sous Jouarre, Franţa prima calitate, compuse din patru bucăţi întregi fără pept, etc., etc., etc.
PREŢURI ŞI C0NDIŢIUN1 DE PLATA FAVORABILE
Se garantează soliditate şi buna funcţiune
Cataloage la cerere gratis şi franco
Inst. de Arte Grafice Carol G6bl8-sor Rasidescu, Str. Doamnei 16.—22.224
www.dacoromanica.ro