A.nul XI No. 43-44 27 Iulie 3 August 1908, ! H Apare în fiecare î)uminecă COMITETUL DE REDACJIE: 1 smj ION KALINDcRU Po Qârbovlceanu P. Dulfu Oi Coşbuc Q-l P. V. Năsturel Oh. Adamescu I. Otescu V. S. ttoga N. Nicolaescu Gr. Teodosslu Redacţia şl ia No. 9. — Bnoureşti. SSisoursştt' calea trlvlţal No. 145 (lângă Oara de Nord). Bucureşti. Oferă onor. sale clientele parfumuri din oele mai renumite fabrici fraa-fleze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite îoţiuni, apă de colonia, dc lavande, de verveine şi portugai, eto., ape şi pomezi de quinquina parfumate, Oapilarine, col-cream de la princesse şi oomestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri d> bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tuâlete. Articole pentru menagin, ca: ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane ca cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zaokerlin», oarboral, lorax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat do sodiu, salol şi chl-nine, eto. Aniline Şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc. Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, oa : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiudin ficat de morun pentru cura de iearnă, etc. Multe specialităţi farmaceutice române, francele şi germane, precum: bu-giie, balsamuri- pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, dragele, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medieamentoase care, prin rolul ce îndeplinesc nele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, simt puparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora e8 io redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi rec-onstituante ale sistemului nervos indepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală. Bogat asortiment de cauclncârle şl pansament® cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentistioei, ea : vată şi tiioane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, oanule, injectoare şi sistematice iriga toare pentru Moaşe şi Lehnse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mă« tase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale oum şi alte utensile şi accesorii de stiolă, aluminiu, platină, faianţă ţ« porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, eto. La cerere, expediază in orice parte a Ţârei, contra ramburs, prompt şl c* î>r»Jurile cele masi ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din aoeastâ branşă. Jtoaa parjumerie şi Broguerie Jffedictaafâ T6MA BRĂTULESeU B2-28 www.dacoramaiiica.ro Anul XI. 27 Iulie 3 August 1908- No. 43—44. fi l b I st a Revistă Sncicto:; râtcă populară &k«nam«atul în ţară pa an i » » 8 luni1 }. <.. ■ — In iltAln. pa an lai E .............1B bani Abona an bai Oantru anunalurl 1 Iau 4&iia. Miaa ^ubiiţgfoata, 5 bani auvântui. Manusarlp^Tata nepub) ita*- ae ard. SUMflJRUL»; Artur Gorovei, Legile ţării: Starea civilă a persoanelor. — /., Legea pentru organizarea comunelor rurale: Primarul şi secretarul comunal.—Fioriah Cristescu,' Scrisori către un învăţător tânăr : Scrisoarea II.— G. A- Sadoveanu!, Grigore (Poveste).—D. Teieor, Boalele molipsitoare.—/?-, Mănăstirea Hurezului.—V. 5. Moga, Lucrările agricole în luna August : Câteva lucrări de căpetenie ; Porumbul; Fasolea; Cicoarea; Culesul foilor de tutun; Semănatul grâului; Hrişcă ; Cositul lucernei şi al livezilor naturale; Facerea frunzarilor ; In grădina de pomi; In grădina de legume; La vie; Vitele,; Oile; Albinele.— Dr. Lux, Priviglictoarele ; Codobaturele; Mierleie. — V. 5. Moga, Cronica agricolă, economică şi comercială.—Lumina electrică în grădinărie.—Burse vacante. -- Informaţiuni. Păreri şi propuneri: Pr G. Mannescu, Biblioteci în spitale.—h. Bibin, Premiile şcolare. Uusiraţiuni: Vederea generală a mănăstirii Hurezului. — Preda Pârcălabul ui Aposiof Vornicul, conducătorii lucrărilor mănăstirii Hurezului,—Pârvu Cantacuzino (zugrăveală dela Hurez. — Ion Arhimandritul (zugrăveală dela Hurez).—Domnitorul Brâncoveanul cu familia sa (zugrăveală dela Hurez).—Mănăstirea Hurezului în 1851.—Privighetoare.—Pitulice.— j, Supfement: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 13. LEGILE ŢARII DESPRE STAREA CIVILA A PERSOANELOR iscare om poate să aibă mai multe calităţi, după diferitele împrejurări în care se află el când vorbim despre dânsul. Aşâ, de pildă, când vorbim despre profesiunea cuiva, poate să fie plugar, sau croitor, sau doctor, sau profesor, şi câte profesiuni nu sunt în lumea asta! Când am vroi să vorbim despre starea lui în familie, un om poate să fie căsătorit sau poate să fie major, adică să aibă 21 de ani împliniţi, sau să fie minor, adică să nu fi împlinit încă această vârstă; poate fi fiu legitim sau natural; poate fi om cu mintea întreagă, sau interzis ori pus sub consiliu judiciar; poate fi falit, sau să nu fie falit. In sfârşit, când e vorba despre cineva, şi-l judecăm din punct de vedere al vieţii politice, un www.dacoromamcajx) 1210 ALBINA om poate să fie român sau străin, şi poate să fie român din naştere sau naturalizat român; poate să fie alegător, adică să aibă drepturi politice sau să nu aibă aceste drepturi. Toate aceste calităţi pe cari le are legea în vedere, pentru a da omului oarecari drepturi şi datorii, alcătuesc starea civilă a unei persoane. In lege, însă, nu sunt socotite ca stare civilă diferitele profesiuni şi funcţiuni pe cari poate să le aibă cinevâ. Un om poate să fie militar, sau preot, sau comerciant şi In această calitate trebue să aibă diferite îndatoriri, statorn-cite prin anumite legi, şi aceste îndatoriri nu sunt la fel pentru toţi, ci deosebite pentru fiecare profesiune. Altele sunt datoriile unui militar, şi altele ale unui comerciant, precum şi altele sunt drepturile fiecăruia dintre ei. Nu ’ este tot aşâ când vine vorba despre calităţile pe cari le are o persoană şi pe cari nici nu le poate dobândi, nici nu le poate schimbă, nici nu poate scăpă de ele numai prin voinţa lui. Un negustor dacă-şi închide prăvălia şi ia o moşie în arendă, nu mai este negustor sau comerciant, ci a devenit arendaş: şi-a schimbat profesiunea. Un tată, însă, nu se poate lepădă de fiul lui, şi nici nu poate să-şi aleagă drept tată pe cine ar vrea el; un străin nu poate să aibă drepturi de român (dacă nu-i împământenit, bine înţeles, căci dacă ar fi împământenit nu mai este străin, ci-i român). Vasăzică, prin stare civilă se înţeleg diferitele calităţi, pe cari le are legea în vedere, pentru a da omului oarecari drepturi şi datorii, afară de calităţile pe cari le poate aveâ cineva din pricina ocupaţiunilor sale. Fiecare dintre noi, când vrem să facem vre-o afacere cu cinevâ, este bine să ne interesăm de starea lui civilă, pentrucă dela aceasta atârnă foarte mult, nu izbanda afa cerii, ci validitatea ei, adică dacă afacerea poate să aibă fiinţă. Starea civilă statorniceşte numărul şi natura drepturilor şi datoriilor cuivâ. Se înţelege că un cetăţean român are drepturi pe cari nu le poate aveâ un străin, şi un major poate face acte pe cari nu le poate face un minor. Starea civilă a unei persoane arată întrucât poate Să-şi exercite drepturile prin ea însăşi şi să-şi îndeplinească obligaţiile. Se înţelege că dacă cineva nu este părintele unui www.dacaromanica.ro ALBINA 3211 copil, nu .poate să consimtă la căsătoria acestuia; se înţelege că* un minor nu poate să-şi vândă o bucată de. pământ; o femee căsătorită nu poate să Iacă un împrumut fără învoirea bărbatului ei Starea civilă a unei persoane se dovedeşte, în cele mai dese cazuri, cu actele stării civile. Actul de naştere arată dacâ cineva, este major sau minor;, actul de căsătorie arată dacă cineva este soţ legitim, tată sau mamă, şi uneori arată chiar dacă este român, precum poate să arate şi actul de naştere. Se întâmplă, însă, ca unele lucruri să nu se poată dovedi cu acte. Câţi dintre noi, .de pildă, ar puteâ dovedi cu acte scrise că suntem români? Să presupunem că cinevâ este născut înainte de 1865, de când au început şi la noi a se ţine registre de stare civilă: un asemenea om nu are act de naştere. Oare nu ar puteâ el să facă dovadă că-i român şi că-i fiul cutăruia, ori că e soţul cutăreia temei, dacă i s'ar tăgădui asemenea calităţi? Ar fi nedrept să sufere cineva pentrucă a avut nenorocul să se nască înainte de 1 Decemvrie 1865, sau chiar de atunci încoace, dar primarul să fi uitat să-i treacă actul în condică. Oricine poate să-şi dovedească starea lui civilă, când nu are acte, prin o dovadă care, în limba judecătorească, se chiamă posesiune de stat, întrebuinţându-se cuvântul stat în loc de stare civilă. Ca să-şi poată stabili cinevâ starea civilă, trebue să tacă dovada că poartă numele la care-i. dă drept starea lui: numele de. român, dacă-i vorba de naţionalitate, numele de tată (sau de mamă), de fiu (sau de fiică) dacă-i vorba de filiaţiune. Trebue să facă dovadă că această stare civilă i a cunoscut-o toată lumea, chiar şi acei al cărora nume îl poartă. De pildă, dacă cinevâ zice că-i fiul lui Ion Vultur, trebue să facă dovadă că Ion Vultur îl ţineâ drept fiu al lui, şi că tot satul ştiâ că Ion Vultur îi erâ tată drept. Ori ce om se poate învoi Cu altul ca să schimbe un. cal, ori să i-1 vândă; poate să vândă altuia moşia Iui, şi atunci devine proprietar al moşiei, în locul vânzătorului. Asta în- -semnează că se poate face negustorie cu un cal, cu o moşie, şi în limba judecătorească se zice că aceste lucruri sunt în comerţ. Starea civilă a unei persoane este afară www.dacoromamca.ro 1212 ALBINA din comerţ. Nimeni nu-şi poate vinde starea lui de cetăţean român, de alegător în cutare colegiu, de fiu al cu-tăruia tată, de soţ al cutăreia femei, şi nici nu poate prin bună învoială să-şi recunoască o altă stare civilă după dorinţa altuia. De pildă, dacă Vâsile ar chemă în judecată pe Ion şi ar zice că Ion nu-i fiul lui Toader, ci că el (Va-sile) este fiul lui Toader, Ion nu ar putea să facă o învoială (transacţie) cu Vasile, şi recunoască dreptatea acestuia, că adică în adevăr Ion este fiul lui Vasile. In limba juridică asta se zice că nu. se poate transige asupra chestiunilor de stare civilă. Ar tur Gor ovei. LEGEA PENTRU ORGANIZAREA COMUNELOR RORALE • ii. Primarul şi secretarul comunal. e mult s’a băgat de seamă că prea mari, prea însemnate şi prea numeroase sunt căderile unui primar comunal. Erau aşa de multe, îi cereau atâtea cunoştinţi, încât, cu drept cuvânt, s'a zis că erâ mai greu să fii primar bun la un sat decât prefect în fruntea unui judeţ. Tot de asemenea s’a zis că lucrul cel mai lesne de făcut erâ a băgă un primar în puşcărie, de oarece erâ cu neputinţă să nu fi făcut călcări de lege din neştiinţă, pe lângă cele cu voie vegheată, cu ştiinţă şi cu voie adică de a face rău. In adevăr primarul erâ judecător comunal, căci erâ preşedinte juraţilor comunali. Deşi pân acum nici juraţilor nu li se cereâ să caute pricinile după cod şi legi, ci numai după judecata sănătoasă, dar, oricum, trebueâ să priceapă într’a-tâta legea judecătoriilor comunale ca să împlinească procedura şi să nu se bage în daraveri cari nu-i erau în căderea sa. Pe urmă, ca să judeci pe oâmeni şi să le des- www.dacoramanica.ro ALBINA 1213 curci daraverile lor, trebueâ oareşicari însuşiri, fie şi fireşti, dar oricum trebueâ o minte anume înzestrată. Iată de ce ţăranii au primit cu atâta bucurie legea cea nouă. a judecătoriilor de ocoale, care dă judecarea dara-verilor, de căderea judecătoriilor comunale, în seama judecătorului de ocol sau de pace, care vine o dată sau de două ori pe lună, în fiecare comună, de judecă pricinile. Nu mai vorbim din nou de folosul acestor judecăţi făcute în comună, mai ales că am arătat că de-acuma se judecă la primărie daraveri mult mai însemnate decât cele ce se judecau Primarul mai aveâ însărcinarea a fi la îndemâna procurorului spre a face cercetări pentru tot felul de abateri mai mici şi chiar pentru nelegiuiri mari; apoi, chiar dela sine, fără a i se mai da însărcinare, trebuiâ să ia cele dintâi măsuri şi să facă oareşicari cercetări la întâmplare de călcări de lege. Pentru acestea nu-i mai ajungeâ primarului judecata sănătoasă, dar neluminată prin învăţătura legilor. Trebuiâ să ştie o parte bună din procedura criminală şi din codul penal. Trebueâ să priceapă ordinele ce primeâ şi să facă tot ce i se cereâ de mai marii săi, în deosebi de parchşt. Ce greutate erau aceste slujbe pentru un primar cu clasele primare dela sat sau chiar dela oraş, nu mai încape multă vorbă. Oricine poate să-şi dea lesne seamă. Dar, ce să zicem de primarul care prea adesea nici măcar a citi şi scrie nu ştiâ sau, dacă ştiâ a scrie în sudoarea frunţii cele câteva buchi, cari îi erau iscălitura şi chiar, dacă pu-teâ şi sloveni vre-o scrisoare sau tipăritură ce primiâ? Neapărat că primarul rămâneâ cu totul la bunăvoinţa şi mai ades la voinţa cea rea a notarului, care mânueâ pe primar ca pe-o păpuşe, trăgând sforile cum pofteâ. De înfundat puşcăria în astfel de împrejurări eră lucrul cel mai lesne. Nu mai vorbim de ce aveau de tras cei pe cari nenorocirea lor îi aduceâ să aibă nevoie de slujba primarului în astfel de daravere. Cât despre pungaşi, haimanale, hoţi de vite, tâlhari de tot fel, se ştie prea bine că huzureau şi că la sate, prea adesea, trăeai ca în codrul Vlăsiei. Prin urmare, înţelegem de ce de atâta vreme se caută mereu a luă din mâna primarului acele însărcinări pe cari nu le pot împlini cum s’ar cuveni şi a le da la slujbaşi www.dacaromamca.ro Î2Î4 ALBINA bine pregătiţi ca secretarul comunei, administratorul de plasă, juâe'eătorfil de ocol, şeful de jandarmi. Răposatul V. Lascar a voit şâ meargă în această privinţă aşa de departe ca şi legea de faţă; dar nu s’a putut atunci. Acuma însă s’a făcut gulă bună. De acuma, primarul va avea de căutat de gospodăria comunei, va fi ofiţer al stării civile şi în colo nimic. SCRISORI CĂTRE UN ÎNVĂŢĂTOR TÂNĂR. SCRISOAREA Il-a. Iubite prietene, îmi ceri sfatul asupra uneia dintre cele mai grele chestii din câte privesc direct pe învăţător. Şi în dorinţa ta de a căpătă un rezultat cât mai hotărît şi mai folositor îmi expui pe larg situaţia în care te găseşti şi-mi dai toate lămuririle de care-ţi închipui că voiu aveâ nevoie. Mă rogi să-ţi spui în care dintre cele două comune ce ţi-ai ales ar fi inai bine să te duci. Comuna A. mai mică, mai departe de satul tău are o şcoală nouă şi cu un singur post. îmi spui că în comuna aceasta n’ai aveâ aproape nici un ajutor: preotul e bătrân, primarul incult, iar proprietarul un vădit duşman al şcoalei. Comuna B. este comună mare, bogată şi frumoasă, mai aproape de satul tău, are o şcoală cu 3 posturi şi e locuită de moşneni cuprinşi cari văd cu ochi buni şcoala şi câTi te-ar ajută mult în îndeplinirea frumoaselor tale planuri. Este comuna pe care ai prefera-o! Dar postul acesta este cerut de un coleg mai în vârstă, Penescu, care are interese familiare în comună. îmi spui că în B. te-ai puteâ duce fără să te temi de colegul tău, care n’ar luă postul dacă nu i-ai cedă tu. Te opreşte numai gândul că ai face rău unui frate mai mare. ♦ * * Nu-ţi pot răspunde deadreptul. Ascultă mai bine două din multele exemple pe care Ie cunosc. a) Sunt 4 ani de când doi învăţători din jud. Dâmboviţa se aflau în aceeaşi situaţie în care te găseşti th cu colegul tău Penescu. învăţătorul cel tânăr bizuindu-se pe protecţia unei rude bogate a trecut peste orice consideraţie şi a luat comuna ce doriâ, fără să-i pese de celălalt coleg. www.dacoromamca.ro ALBINA 1215 Colegul cel mai în vârstă care aveâ casă în sat şi familie cu doi copii, nu s’a lăsat bătut. El a căutat protecţii mai mari decât ale adversarului său, a cheltuit şi bani şi energie, dar n’a putut să-l înlocuească. Dar crezi că colegul cel tânăr, rămas în comuna ce doriâ, a avut vre-o zi liniştită? Aşi! Eră spionat în cele mai neînsemnate mişcări; i se puneau piedici atât de autorităţi cât şi de locuitori, cari în mare parte erau rude cu adversarul. In sfârşit a dus-o în aşâ chip în cât după 3 ani de sforţări zadarnice a fost nevoit să-şi ceară singur transferarea. b) Cunoşti poate întâmplarea cu învăţătorii din Sălcuţa. Miu-lescu pe atunci învăţător în Căscioare se însurase cu fata popii din Sălcuţa şi în toamna anului 1902 voiâ să se transfere în acelaş sat cu socrul său. Comuna eră vacantă şi ar li ocupat-o fără nici o piedică, dacă nu eră cerută de normalistul Vârlugă, care tocmai atunci terminase şcoala. Miulescu aveâîn sat interes de familie, Vârlugă eră chiar din Sălcii ţa. La început fiecare se credeâ mai în drept decât celălalt şi nici nu voiau să auză de vre-o înţelegere. Erau hotărîţi — cum ziceâ Vârlugă — „să lupte până la moarte“. încetul cu încetul lucrurile s'au împăcat. Vârlugă ca mai tânăr — ca mai cu puţină experienţă într’ale lumii şi-a luat post într’altă parte, mulţumindu-se cu sfatul revizorului, care-i spusese că: Lăsând locul lui Miulescu ar face un întreit bine: 1) Ar da dovadă de om raţional şi cu creştere frumoasă şi şi-ar face un bun renume printre colegi. 2) Ar servi pe un coleg mai în vârstă şi cu mai multe greutăţi şi dela care ar căpătă recunoştinţă nepreţuită. 3) Ducându se pentru câtăvâ vreme într’un sat străin, ar aveâ prilejul să cunoască mai de aproape lumea şi să preţuia-scă mai bine greutăţile vieţii. După 2 ani, prin stăruinţa lui Miulescu, în Sălcuţa s’a înfiinţat şi postul al IlI-lea. Ştii că a fost ocupat de Vârlugă şi că azi în Sălcuţa cei doi învăţători sunt foarte buni- prieteni. Acum să te gândeşti asupra acestor două cazuri şi să-mi spui care dintre cei doi învăţători tineri a făcut mai bine. Iţi place mai mult purtarea lui Vârlugă? Atunci fă şi tu asemenea. FI. Cristescu. De primejdia den casă foârte cu anevoe (este) a se feri fiecui. (Miron Costin). -----------------------—- www.dacoromamca.ro 1216 ALBINA GEIGORB — IPoveste — Trăia odată într’un bordeiaş un om sărac lipit pământului, cu o casă de copii. Din lucrul mânilor lui şi ale fe-meei sale se hrăniâ el şi copiii, dar par’că eră vrăjit, căci îi mergeau toate pe dos. Mai ales când veniâ seara delâ lucru şi vedeâ cum îi ies copilaşii înainte plângând că li-i foame, i se rupeâ inima bietului om. A dus-o el aşâ cu sărăcia azi, a dus-o mâne, dar toate-s până la un capăt şi într’o bună zi îşi luă traista şi băţul — căci atâta îi mai rămăsese— şi-i zise femeii: — Tu fă ce-i putea cu copiii ăştia până ce m-oiu întorce că eu mă duc să mai agonisesc ceva prin alte locuri, căci văd că pe-aici n’am la ce mai trage nădejde. Cu aceste cuvinte îşi luă ziua bună dela femee şi copii şi plecă. Dumnezeu mai ştie prin ce locuri a mai umblat, dar ştiu că într’o bună zi se întâlni cu un Zmeu, căci pe atuncj trăiau Zmei, ce furau fetele cari erau frumoase ale împăraţilor şi nu odată îşi plâtiau îndrăzneala cu capul, lup-tându-se cu Feţi-frumoşi. — încotro, măi Române ? ia Zmeul vorba. — Ia, mă duc şi eu prin lume, să fac Vr’o ispravă ceva, răspunde Grigore, da tu încotro ? —• Eu caut o slugă. Nu te-ai apucă tu la noi ? — De ce nu ? Măcar că n’am plecat cu gândul acesta de-acasă, tot mă voiu apucă. Decât voiu umblă «lela» pe cele drumuri, mai bine voiu câştigă cevâ parale. Şi-au pornit spre curtea Zmeului. Zmeul, îndată ce ajunseră acasă, îi dădh lui Grigore — căci aşâ-i eră numele —• ceva de mâncare, şi-l trimise apoi cu un burdut după apă. Omul meu ia burduful de jos şi pleacă încet spre fântână. Când ajunse la faţa locului nu mai puteâ de osteneală, căci doar acela nu eră burduf ca ’n ziua de azi, ci coşcogeamite vas cu care numai un Zmeu de pe timpurile acelea ar fi putut cărâ apă, iar nu un slăbănog de om. Zmeii aveau obiceiul de-i puneau puterile fiecărui om ce-1 puneau slugă, la încercare, căci nu odată păţeau ei că-şi aduceau belea p£ cap, adecă îşi aduceau câte-un voinic de cei din vremurile vechi la casa lor, de care apoi cu mare greu se puteau dezbărâ, căci fiind el mai tare decât ei, îi erau ei slugi lui, iar nu el lor. www.dacaramamca.ro ALBINA 1217 Omul meu nu voiâ să le arate Zmeilor cât e de slab şi se folosi de un vicleşug, adecă: luă o surcică de jos de lângă fântână şi începu a scormoni împrejurul ei. Cei de-acasă aşteaptă, aşteaptă şi, dacă văd că Grigore na se mai întoarce cu apa, o porneşte cel mai mare să vadă ce-i face sluga. Când îl vede scormonind în jurul fântânei îl întreabă: — Ce faci acolo, măi vere ? — Păi nu vezi ? răspunde Grigore, scormonind mai departe. Ia vreau să duc fântâna asta acasă, că cu ulciorul ăsta mi-e ruşine de oameni. Ei, şi n’ar fi mai bine, căci nu ne-am mâi necăji a aduce apă aşa de departe ? — Doamne fereşte! Să nu faci tu măi Grigoraş, una ca asta, că dăm de belea. Fântâna asta e aici decând lumea şi n’o putem mută din locul acesta, că suntem legaţi cu jurământ de afurisenie. — Dacă nu vrai, nu vrai. Ce să-ţi fac ? Eu însă una îţi spun : mie mi-e ruşine să merg pe drum cu ulciorul acesta. Ce-or zice oamenii când m’or vedea? Umflă zmeul burduful în spate şi pleacă înainte, iar Grigore păşeşte în urma lui. După ce ajunse acasă, le istoriseşte zmeul celorlanţi fraţi păţania sa cu Grigore. Zmeii se înspăimântară, iar unul mai isteţ le răspunde: — Măi fraţi 1 Eu gândesc să mai facem o încercare. Poate nu-i el aşâ de tare 1 Poate se preface numai ? Ştiţi voi că este în Pădurea Neagră un stejar de un stânjen de gros şi de zece de lung. Dacă va aduce el stejarul acela în spate, atunci să ştiţi că e mai tare decât noi, de nu 1 va aduce, atunci n’avem de ce ne teme. Toţi Zmeii se învoiesc şi-i poruncesc lui Grigore să le aducă stejarul amintit. Grigore stă puţin şi se scarpină în cap, apoi îşi ia toporul pe umăr şi pleacă spre pădure. Ajuns aici, începe a legă copacii unul de altul de crengi. Aşteaptă Zmeii, aşteaptă şi dacă văd că nu mai vine încep a se înspăimântă. -— Du-te, îi zise cel mai mare unuia dintre fraţi, de vezi ce mai face acela în pădure. Să nu aducă prostul toată pădurea aici, că ne-or mâncâ dihăniile pe toţi. îndată porneşte un Zmeu într’acolo şi văzându-1 legând copacii de olaltă, eră mai să-şi facă cruce. — Dar ce mai faci acolo, Grigoraş dragă ? — Mă ’ntrebi, stăpâne, ca prostul. Păi nu vezi ce fac ? www.dacoromanica.ro 1218 ALBINA Vreau să iau pădurea asta în spate, s’o duc acasă, că . vezi e greu să te trudeşti până aici când îţi trebue vr’un vreasc. — Lasă pădurea, Grigore, nu ne trebue, ia numai copacul' cela ce ţi-am spus să-l aduci. — Ce vorbeşti jupâne? Acela-i copac? Eu să iau vreascul acela? Dacă vrei, ia-1, dar eu nu-1 iau să-mi dai toată averea voastră. Ce vor zice oamenii când rri’or vedeâ cu un vreasc în spate? Vor zice că-s nebun. Zmeul s’a cutremurat când a auzit aceasta. Smulge un copac din pământ, — care şi acela nu-l puteâ duce — şi luându 1 în spate, o întinde spre casă cu Grigore după . dânsul. Seara se sfătuesc Zmeii cum să scape de Grigore, care-i băgase în toate râcorile prin mintea lui isteaţă. — Acesta ne mănâncă fripţi, zise unul. — Ştiţi ce? întâmpină un altul, el doarme în piua cea din şură După ce se va culcă el, să ne înfierbântăm buzduganele şi când va dormi mai bine să-l omorîm. Grigore însă ascultase la fereastră şi le ştiâ acuma planul. El aduse un butuc cam de lungimea lui şi-l puse în locul lui în piuă, apoi îşi puse pălăria pe un capăt al butucului, iar restul îl acoperi cu sumanul, iar el se puse la pândă după un poloboc, să vadă ce vor face Zmeii. Cam pe la miezul nopţii ies toţi doisprezece Zmei cu buzduganele roşii ca focul şi unde-mi încep, măi tată, a trânti cu buzduganele în piuă, de gândeai Că se luptă cu coşcogeamite balaur cu atâtea şi atâtea capete. Lui Grigore i se făcti inima cât un purice. Dimineaţa îşi face sluga treaba prin ogradă să vadă ce vcr zice Zmeii. Când l-au văzut ei teafăr, s’au crucit. — Cum ai dormit ast’noapte, Grigore ? îl întreabă un Zmeu zâmbind pe sub mustaţa-i aspră şi -stufoasă. — Bine, stăpâne, dar nu ştiu de ce mă cam pişcau purecii, răspunse Grigore şi-şi căută de treabă. — Auziţi, măi fraţi, zise Zmeul după ce se depărtă Grigore. Cât l-am bătut noi ast’noapte şi el zice că l-au pişcat purecii. Tare trebue să fie acesta.' Trebue să-l îndepărtăm de cu bună vreme dela casa noastră, că, de nu, dăm cinstea pe ruşine. La amiazi, când îl chemară la mâncare, îi ziseră Zmeii: www.dacoromanica.ro ALBINA 1219 •— Nu ne mai trebue slugă, Grigore. Iţi vom da ce ţi se cuvine şi mergi cu Dumnezeu. I-au umplut zmeii un burduf cu galbeni şi i l-au dat lui. Dar burduful era greu şi Grigore nici nu-1 putea clinti de jos. — Hâm 1 zise Grigore, îs buni banii ăştia, dar vedeţi mie mi i ruşine să-i duc. Dacă-i va duce cine-va până acasă la mine, mă învoiesc şi cu atât. Ce aveau să facă Zmeii? Să mai stea la cumpănă? Doar erau sătui acum de dânsul. Atunci luă un Zmeu burduful în spate şi plecară amândoi spre casa lui Grigore. Grigore mergeâ înainte, căci ştia drumul, iar Zmeul după el. Dela o vreme ostenise Zmeul sub povara banilor şi când suflă odată, îl mână pe Grigore cu zece paşi înainte, iar când îsi trăgeâ răsuflarea îl trăgea înapoi cu zece. — Ce-ai Grigore de mergi ca un om beat? îi zise Zmeul văzându 1 cum merge. — Ei, nu ştii ce am eu. Vezi nouraşul cela colo sus — răspunse el arătând un nouraş, ce se vedea pe albastrul cerului —, cu zece gânduri te- aş aruncă în el şi cu unul te-aş lăsa. Când auzi Zmeul aceasta, îngheţă. Ajungând la poartă îi zise Grigore zmeului să aştepte acolo, până-1 va chemă el. După ce a intrat în casă şi-a îmbrăcat copii în nişte zdrenţe şi legându i cu câte o aţă de buci de gard, le deţe câte un cuţit în mână spunân-du-le să strige: «Vrem carne de zmeu». După ce intră Zmeul pe poartă, începură cu toţii a strigă cât îi luă gura: «Vrem carne de zmeu, vrem carne de zmeu». Auzind zmeul acestea, aruncă burduful cu bani cât colo şi o luă la picior. Fugiâ bietul de-i scăpărau călcâiele. Fugind aşâ, iată că se întâlneşte cu o vulpe. — Ce fugi aşâ, naşule? îl întreabă ea. — Iată cum şi iată cum... şi Zmeul îi istorisî ce-a păţit. Vulpea, care eră de prin părţile acele şi-l ştia pre Grigore bine, îi zise: — De prăpăditul acela te temi tu? Numai trei găini a avut şi i le-am mâncat eu mai dâunăzi. Vino înapoi!. Cu greu se întoarse Zmeul înapoi. Iar omul nostru cum îl zărî luă un topor în mână şi începh a strigă : — Mi-ai scăpat tu atunci, dar acum nu-mi mai scapi. Pe dânsul băeţil. www.dacoromamca.ro 1220 ALBINA Când auzi Zmeul aşa, înşfăcă vulpe de coadă, şi-i iăcii vânt într’un pârâu de-i plesni rânza, iar el o tuli la fugă spre casă. Din banii Zmeului îşi făcti Grigore pe locul bordeiaşului sărac, un palat frumos şi dacă n’a murit trăeşte şi astăzi cu nevasta şi cu feciorii săi şi le povesteşte păţania sa ca Zmeii, iar eu v’am spus-o cum am auzit-o dela alţii, căci s’o fi auzit din gura lui, v’aş fi spus-o şi, eu mai frumos. Culeasă de G. A, SadoveanuL (Transilvania). Boalele molipsitoare. eştiinţa oamenilor aduce mari şi nenumărate nenorociri; dar cel puţin e bine ca omul să wp nu fie încăpăţânat, ci să asculte de sfaturile doctorilor şi oamenilor învăţaţi. Am avut foarte dese prilejuri să aud părinţi de copii bolnavi, mirându-se foarte că medicii au dezinfectat casa unde a zăcut un micuţ de tuse măgărească sau de vre-o altă boală molipsitoare «Ce ? ziceau ei, par’că mai nainte vreme se mai dezinfecta! Şi trăiau oamenii până la adânci bătrâneţe !» Am auzit pe alţii exclamând: «Par’că moşii şi strămoşii noştri se mai fereau ca acum de boale! îi păzeâ soarta !» Toate aceste cuvinte sunt ale unor oameni fără carte, cari habar n’au de ceeace trebuie să facă, şi de ceeace se petrece în natură. In fiecare zi se văd sute şi mii de cazuri de mo-lipsiri, şi tot de geaba. Trebuie propoveduit fără încetare poporului preceptul că o cauză produce efect; că dacă te pui în dreptul carului, vei fi călcat şi zdrobit, că dacă nu fereşti copilul sau chiar omul mare, va luă o boală dela altul. Iată, acum de curând, la Predeal, lângă Sinaia, o femee, o moaşă fără învăţătură de carte, dar cu «ideile ei», a plecat dintr’o casă unde se află un www.dacoromanica.ro ALBINA \ 1221 copilaş bolnav de scarlatină, a intrat în altă casă, fără a se spălă pe mâni şi fără a se stropi pejiaine cu doctorii care curăţă molima, şi ce s’a întâmplat? In casa unde a fost s’au bolnăvit numai de cât trei copii graşi şi rumeni ce p ân’atunci n’aveau nimic. Oe credeţi c’a zis moaşa? In neştiinţa ei, în ideile ei vechi şi greşite, în întunericul minţii ei, a zis că n’a adus ea boala, ci aşa a fost scris. Aceasta se numeşte «fatalism» care e foarte rău şi primejdios, căci omul se lasă la voia întâmplării, nu mai munceşte, nu mai luptă, ci aşteaptă totul de sus ! Ca o probă că omul trebuie să se ferească şi să se lupte, e faptul că în lume nu sunt numai boale ci şi leacuri; de ce sunt dară lăsate leacurile acestea ? Ca să ne vindecăm. Dar dacă nu le dăm bine şi la timp ? E primejdie! Care deci e încheierea ? Mai bine dă-ţi toată osteneala şi nu te bolnăvi, căci odată bolnav, nu se ştie ce se va întâmplă! Paza bună trece primejdia rea ! La clădirea palatului Ministerului Lucrărilor publice, câţiva ţigani salahori s’au bolnăvit de tifos cu pete sau tifos negru. Ce-au făcut doctorii Capitalei ? Pe bolnavi i-au dus la spitale, iar pe ceilalţi ţigani lucrători la bina i-au dus afară din oraş, şi astfel s’a stins epidemia sau molima care s’ar fi întins cu siguranţă în tot oraşul şi-ar fi murit mii şi mii de oameni. E deci o datorie sfântă ca îndată ce un copil dă semne de vre-o boală, să fie dat la o parte, răzleţit de fraţii şi surorile lui, sau dus la spital. Dacă doctorul spune că. e boală care să ia, trebuie îngrijit cu cea mai mare băgare de seamă până se face bine, şi chiar mai apoi o lună, două, ca să nu se întoarcă boala. Boala când se întoarce e cu mult mai rea, şi greu mai poate scăpa bolnavul. In tot timpul zăcerii nu trebuie să mai intre în odaie, copii sau oameni mări. Oamenii mari chiar dacă nu se bolnăvesc ei, dar duc acasă boala la copii, căci se pun pe haine vietăţi cari sunt în aer în odaie şi acestea înghiţite de copii sănătoşi, îi trântesc la pat. Sunt unele boale cum e scarlatina care se ia chiar dela o scrisoare ce ţi-ar trimete-o un bol- www.dacoromamca.ro 1222 ALBINA nav. Simplu faptul oă bolnavul a atins hârtia scrisorii, hârtia ajunge molipsitoare în cel mai mare grad. O damă din Germania bolnavă a trimes la două rude ale ei din Scoţia o scrisoare. Cele două dame din Scoţia s’au bolnăvit de scarlatină şi una din ele a şi murit. Cazul acesta a înmărmurit pe medici. Ar fi de dorit ca factorii poştali cari umblă din casă în casă, dela bolnavi la sănătoşi, şi dela sănătoşi la bolnavi, să fie zilnic dezinfectaţi la Direcţia poştelor şi nu numai ei ci şi scrisorile; dease-menea şi cutiile cu scrisori ar trebui supuse de-zinfecţiunii la gurile pe unde se vâră în năuntru cărţile poştale, ziarele, scrisorile. Altă dată mai mult. D. Teleor. ------c§==i@l=g>------ Păreri şi propuneri. Biblioteci în spital^. 0. S. Preotul G. Marinescu, din comuna Pleaşa (Prahoval ne trimete o scrisoare din care extragem următoarele: Sub-semnatul, fiind bolnav în spitalul Colţea secţia d-lui profesor Toma Ioneseu şi până sâ-mi vie ziua ca sâ mă opereze am voit să mă ocup cu ceva şi cum în spital nu poţi face altceva decât a citi, am căutat o carte oricare ar fi ea, ca să citesc fiindcă jurnalele nu-mi plac, dar cu regret că nu am găsit la nimeni. Atunci m’ain gândit şi am zis: de ce oare Eforiile, pe lângă multele cheltueli ce fac’ pentru sănătatea corpului suferinzilor, de ce oare nu ar face şi încă o mică cheltuealâ anuală din economii pentru fundarea unei biblioteci, cât de mică ar fi ea la început ca bolnavii să găsească cărţi din care să-şi alimenteze şi sufletul prin citire. Şi convenabil ar fi ca la început cărţile să fie din cele cu conţinut religios şi cultural relativ la sănătatea, igiena, viaţa şi traiul poporului, căci ştiut este că în spital nu intră decât oameni din clasa de jos şi săraci, căci bogaţii nu vin acî căci au cu ce se căută fie la sanatorii fie acasă Se simte mare lipsă şi e nevoie a se înfiinţa pe lângă fiecare spital câte o bibliotecă, căci acî omul nu are altă ocupaţie decât şederea şi ori cât de leneş ar fi tot i se urăşte cu ea. Şi de ce oare ar şedea şi nu ar ceti, ceeace mult i-ar folosi. www.dacoromamca.ro ALBINA 1223 MĂNĂSTIREA HUREZULUI ânăstirea Hurezului din judeţul Vâlcii, deşi nu este între cele mai vechi monumente de acelaşi fel din ţară, dar prin mărimea, prin bogăţia odoarelor, prin valoarea artistică a clădirilor, ocupă un loc de frunte între monumentele noastre istorice şi merită a fi cunoscută de cei ce se interesează de trecutul ţării. De aceea Buletinul Comisiunii monumentelor istorice a consacrat cea mai mare parte din al doilea număr al său acestei mănăstiri, publicând clişee numeroase şi bine executate, şi un studiu aiîiănunţit scris de d-1 Al. Lăpcdatu, După această publicaţiune înfăţişăm cititorilor noştri o parte din clişe-uri, însoţindu-le de lămuriri istorice. Numele mănăstirii (pe care-1 pronunţă unii greşit Horez sau Orez) este dat după numele satului Hurez sau Hurezi (lela Vorba hufez, huhurez. Domnitorul Constantin Brâncoveanu, care a ocupat scaunul Ţârii-Româneşti dela 1688 până la anul 1714, eră proprietarul unui sat din Vâlcea numit Hurezi, de care se ţineâ un mic schit, zidit din vremuri mai vechi. Aci hotărî Brâncoveanu să facă o mănăstire falnică «ca să se proslăvească prea slăvitul nume al lui Dumnezeu». O începu în 1691 şi o găti în 1694; iar patriarhul Iacob din Constantinopol îi dărui moaştele mucenicului Procopie. Lucrările chiliilor şi altor clădiri secundare au urmat până în 1697. Pe păreţii bisericii" sunt zugrăvite chipurile boerilor din neamul întemeetorului cum şi al acelora cari au ocupat tronul ţării, ca Laiot Basarab, Neagoe Basarab, Mateiu Basa- rab, Şerban Cantacuzino, Radu Şerban, ş. a. * * * Această mănăstire căpătă curând o însemnătate deosebită. Vechiul schit de lângă Hurezi fu închinat ai. Ruinele acestui www.dacoromamca.ro ALBINA 1225 schit se văd şi azi. O biserică nouă sc clădi de către Doamna soţia lui Constantin Brâneoveanu (biserica Bolniţei); I se închină anume un schit zidit în pădurea de deasupra mănăstirii de către Arhimandritul Ioan cum şi un altul zidit de către Ştefan, fiul lui Brâneoveanu. La acestea se adaoseră trei metoaşe: mănăstirea Polovraci din Gorj, Biserica Sf. Nicolae din Târgovişte şi biserica din Rămeşti. Preda Pârcălabul şi Apostol Yornicul. conducătorii lucrărilor mănăstirii Hurezului. Ca proprietăţi, Brâneoveanu îi dărui: satul Hurezi, o parte din moşia Rămeşti, o parte din Şirineasa, o parte din Săl-cuţa, o parte din Runcu, o parte din Slăviteşti, o parte din Otceşti, satul Baia-de-Fier, o parte din Gioroa, din Bratovo-eşti, din Puţari, din Belciugatul, din Cojeşti precum şi toate moşiile cari alcătueau zestrea mănăstirii Polovraci. Afară de acestea, două vii şi diferite privilegii: ocne de sare, munţi cu păduri, ş. a. Momentul cel mai însemnat din viaţa acestei mănăstiri a fost în 1702 când Patriarhia din Constantinopoi a înălţat-o www.dacoromanica.io . Pârvu Cantacuzino [zugrăveală din biserica mănăstirii Hurezului], www.dacaramanica.io Ion Arhimandritul [zugrăveală din biserica mănăstirii Hurezului]. www.dacoramamca.io 1228 ALBINA la rangul de Stavropighie, adică a făcut-o cu desăvârşire liberă: nici episcopul nici mitropolitul n’aveau nici-o putere asupră-i, nici boierii, nici chiar domnul (dacă n’ar fi bine înţeles din neamul ctitorilor), ba nici patriarhia nu avea voie să-i controleze veniturile. Mănăstirea aşa cum se găseşte astăzi, este păstrată aproape în întregime după cum a fost în vremurile vechi. Ea este un frumos model care arată architectura hanurilor şi curţilor boiereşti de prin secolul XVII şi seamănă în dispoziţiile generale cu întocmirea multor mănăstiri din ţară. In :mijloc biserica ; înprejur un rând sau două de clădiri. Aci pe lângă biserica principală, e şi alta secundară (Bolniţa, despre care am vorbit). Mai este un paraclis aşezat în catul de sus al zidirilor înconjurătoare. Mănăstirea Hurezul a adăpostit călugări până la 1862, când a devenit mănăstire de maici, cum e şi azi. Păreri şi propuneri. PREMIILE ŞCOLARE. c Cu anul acesta, Domnul Ministru al Instrucţiunii a găsit cu şale să desfiinţeze premiile şcolare. Supărare mare şi pe şcolari mi pe părinţi. Mulţi spun că rău a făcut Ministrul de a suprl- at premiile şcolare, singura bucurie a copiilor din şcoli. Nu Cunosc ideile şi argumentele acelor persoane, eu însă găsosc că bine a făcut d-1 Ministru de a desfiinţat premiile şcolare şi iată de ce: Intr’o şcoală unde erau 180 -200 elevi, numai 12 şcolari luau premii, prin aceasta se vâră invidia şi duşmănia între elevii acelei şcoale. De multe ori un elev nu se sileâ la învăţătură atât din dragostea de a se instrui, pe cât în speranţă că va luă premii şi când nu puteâ răpune pe adversarul său prin ştiinţă apoi alergă la alte mijloace: la intrigă şi duşmănie, pârându-se unii pe alţii la profesor. De multe ori profesorul eră acuzat că părtineşte pe cutare şi cutare elev pentru a-1 scoate premiant. Tot aşâ şi lumea mare :--sunt oameni cari nu fac un bine, o faptă lăudabilă, decât in speranţă de a fi recompensaţi. Domnul Ministru al Instrucţiunii, văzând acest lucru şi urît obiceiu, a vrut să-l stârpească din rădăcină, desfiinţând recompensele copiilor, adică premiile, ca mai pe urmă să se poată distruge această urîtă deprindere şi din lumea mare. Banilor ce să cheltuiau cu premiile li s’a dat o altă destinaţiune mult mai folositoare. Cu aceşti bani se vor ajută cu cărţi şi alte trebuincioase elevii lipsiţi de mijloace, ca astfel să poată şi ei, învăţând carte să iasă oameni folositori societăţii. N. Bibiri. _____ ___ _________ __________ ____ Institutor. Bacău._ www.dacoromanica.ro Domnitorul Brâncoveanu cu fam.'ia sa (zugrăveal& din biserica dela Hurez). -**&->* - Mânâstirea Hurezului (după o acuarelă din 185J). www.dacoromamca.ro 1232 ALBINA Lucrările agricole în luna August Câteva lucrări de căpetenie. In unele localităţi din Moldova se urmează cu seceratul ovăzului. Se culege cânepa şi inul, dacă s’au semănat prin luna Maiu. Semănatul rapiţei de toamnă care trebuia să înceapă încă dela 20 Iulie st. v., dacă timpul eră bun pentru astfel de semănătură, va trebui să se facă în această lună cât se va puteâ mai de grabă, pentru ca această plantă uleioasă să poată intră în iarnă cu rădăcina ei cât mai groasă, şi cu foile bine crescute. Ea este foarte simţitoare la un frig mai mare de 12 grade centigrade, mai ales când pământul nu este de loc acoperit cu zăpadă. Miriştele cari în luna Iulie nu s’au putut semânâ cu vre-o plantă care să deâ un bun nutreţ verde, pentru vitele de muncă ca şi pentru cele de lapte, se pot semăna în această lună. Porumbul. Unele soiuri de porumburi, ca cel cincuantin, săcuesc etc. etc, semănate până la 23 Aprilie st. v , încep a se coace în primele zile ale acestei luni. Ca să se iuţească coacerea, ar trebui ca îndată ce s’a văzut că boabele dau în copt, să se taie tulpinele de-asupra ştiuleţilor. Cu modul acesta porumbul se coace mai de grabă şi recolta se va tace la sfârşitul lunei. In acest caz locul se va puteâ pregăti pentru semănatul grâului de toamnă, care va începe pe la 20 Septemvrie. Aşa fac agricultorii în alte ţări cu porumbul şi sunt câştigaţi, fiindcă recoltează totdeauna porumbul bine copt şi mai de timpuriu; de aceea mai nici odată nu-1 apucă ploile de toamnă, necopt şi necules, cum se întâmplă la noi. Această întârziere a culegerii porumbului este una din cauzele răspândirii pelagrei în satele noastre. Fasolea. Păstăile sau tecile acestei legumimoase ar trebui culese atunci când s’au copt; dar cei mai mulţi agricultori, www.dacoromanica.ro ALBINA 1233 din cauza lipsei de braţe, mai cu seamă când au suprafeţe de pământ mai întinse semănate, fac un singur cules în loc să se culeagă în mai multe rânduri. In acest caz trebue aşteptat ca să se coacă toate tecile. Când cea mai mare parte din teci sunt coapte, se smulg tufele de fasole din pământ, se fac mici purcoaie, se mai lasă vre o 3—4 zile ca să se mai coacă şi după aceea se treeră cu maşina pe loc sau se bate cu îmblaciu, ori cu beţe. După treerat se vântură, şi boabele se păstrează în magazie până se vând. Fasolea se păstrează mai bine în teci când este bine coaptă, într’o magazie, numai să nu fie şoareci. Se treeră numai atunci când se şi vinde de pe arie. Fasolea poate să producă la hectar 15—25 hectolitri. Tot astfel se culege şi fasolea «soia», care produce la hectar până la 30 hectolitri. Dintre toate leguminoasele, fasolea «soia» este mai hrănitoare; din boabe se poate scoate un fel de lapte, uleiu, se poate face brânză şi se mai poate amestecă cu cafeaua. Boabele de fasole «soia», înainte de a le pune la fiert, trebue să se ţie în apă rece 24—48 de ore. Cicoarea. Această plantă se cultivă la noi pentru rădăcinile ei. Pe la sfârşitul acestei luni i se taie foile, cari se dau ca hrană vitelor. Tăindu-se foile, rădăcinele cresc mai bine. Culesul foilor de tutun. Dela începutul acestei luni se începe şi culesul foilor de tutun, cari se culeg de jos în sus. Când foile sunt coapte, încep a se îngălbeni, se pleacă spre pământ şi capătă un miros plăcut de tutun. Foile de jos dau tutun de calitatea IH-a, cele dela mijloc, de calitatea II şi foile dela vârf 2—4 dau tutun de calitatea I. Culesul foilor, înşirarea lor pe sfoară ca şi uscatul, trebue făcut cu multă îngrijire căci alt cum foile îşi perd din calitatea lor. După ce toile s’au uscat, se fac păpuşi pe un timp ploios, şi în ■fiecare pâpuşe se pun câte 30 foi, aşâ că toate codiţele să fie unele peste altele ca să se poată lega. Pâpuşele se fac teancuri, punând câte 300 la un loc. www.dacoromanica.ro 1234 ALPIN i Semănatul grâului. In localităţile mai muntoase se poate începe cu semănatul grâului. Hrişcă. Hrişcă sau grâul negru se recoltează cu secera sau se coseşte. Se mai lasă încă patru zile pe loc şi după aceea se duce la arie unde se face stog. La arie e bine să se aşeze pe zăblău, căci hrişcă se scutură foarte uşor. Ea se treeră cu caii sau cu maşina de treerat, totdeauna după ce soarele a răsărit. După treerat, boabele se vântură şi se pun la magazie. Pot să producă la hectar 4—40 hectolitri. Din făina de hrişcă se fac prăjituri, mămăligă şi făină, amestecată cu făină de grâu se întrebuinţează la facerea pâinei. Cositul lucernei şi al livezilor naturale In această lună lucerna se coseşte pentru a patra oară; iar livezile naturale pentru a doua oară. Fânul povenit din această cosire se numeşte «otavă». Ea se dă mai cu seamă vacilor de lapte, viţeilor mici, oilor fătate şi meilor. Facerea frunzarilor. Frunzele copacilor uscate se pot întrebuinţâ ca o bună hrană pentru toate vitele. Timpul cel mai bun pentru facerea frunzarelor este dela 15 August până la 15 Septemvrie. Nutreţul de frunze de copaci este forte hrănitor. Oile şi caprele mănâncă mai bucuros frunzări decât fânul comun. Copacii a căror foi şi crăcuţe se pot întrebuinţâ mai cu folos la facerea frunzarilor sunt: frasinul, fagul, viţa de vie, plopul, salcia, stejarul, teiul; iar pentru vitele de prăsilă sunt: cireşii, prunii, merii şi perii. Frunzării uscaţi la umbră sunt mai buni decât cei uscaţi la soare. In grădina de pomi. Se culeg poamele văratice. Prunele se usucă sau se întrebuinţează la facerea ţuicii sau a magiunului. Din mere şi pere se poate face magiun şi cidru sau vin de mere. www.dacoromamca.ro ALBINA 1235 In grădina de legume. La ceapă şi usturoiu se calcă foile. Ca să avem spanac şi salată peste iarnă, se pregătesc răzoarele în grădină pentru a se semănâ aceste plante prin împrăştiere. Se răsădesc căpşunele pe răzoare separate, adânci de 50 cm. şi îngrăşate bine cu băligar de oaie, sau de alte vite. In fiecare răzor se sădesc 4 rânduri de căpşuni la depărtare de 40—50 cm. După sădit trebue udate. Se culeg castraveţii, patlăgelile şi ardeii, din cari se scot seminţele. La vie. In pivniţa unde se păstrează vinul se caută ca butoaele să fie pline, ca vinul să nu se strice. Fiindcă se apropie culesul viilor trebueşte căutat ca butiile în cari se va pune mustul, ca şi vasele in cari se culeg strugurii, să fie cât se poate de curate şi bine legate. De aceea buţile se opăresc cu apă fiartă şi pe urmă se spală în mai multe ape până ce apa vărsată din ele va fi curată. Vitele. Vitele de muncă trebuesc bine hrănite, ca să se poată face munca câmpuluf în bune condiţiuni. Oile. Turmele de oi din locurile muntoase se coboară la şes de multe ori chiar dela 15 August, dacă timpul începe a se răcori. In apropierea oraşelor, unde cu carnea de miel se tace o mare speculaţiune, oile se dau la berbec. Albinele. In luna aceasta căldurile fiind prea mari, trebue să apărăm stupii în contra acestor călduri. Mai trebue căutat dacă au hrană din destul de oarece în această lună florile se găsesc foarte rar. Să se mai bage de seamă ca stupii să nu fie jefuiţi de albinele hoaţe. V. S. Moga. www.dacoramamca.ro 1236 ALBINA PASERILE. Familia Priveghetoarelor (Sylviidele). Priveghetoarea obişnuită (Sylvia Iuscinia). Pe spate e cenuşie închis ; coada, ruginie ; pe pântece şi guşe cenuşie-albă necurat. Are la aripi, dintre penele cele lungi, a treia şi a patra deopotrivă de lungi. E lungăla trup dela 17 pân la 18 ctm. Trăeşte mai în toată Europa, pân la gradul al 6-lea de lăţime şi în Asia pân la Obi şi Kirghisca, mai ales în pădurile întunecoase din câmpii. Cuibul şi-l face pe pământ între mlădiţe. Ouă 4—6 ouă. Şi băr-bătuşul cloceşte, mai ales la amiază. Bărbătuşul cântă noaptea în vremea clocitului. Pliscul îl are în formă de sulă şi la rădăcină e lăţită. Are ca un fel de barbă de pene ce seamănă a păr ţepos. Pe picioare înnainte are solzi mari. Priveghetoarea filomelă (Sylvia philomela). E mai mare decât cea dintâiu. Pe spate e cenuşie închis roşietecă; la coada ruginie închis, Guşa albie; pieptul, cu noraşi cenuşii închis. Pântecele, albicios. A doua sau a treia din penele cele lungi dela aripi mai lungi decât întâia şi a patra. Lungă la trup dela 18 —19 ctm. Bărbătuşul cântă noaptea mult mai tare decât priveghetoarea cealaltă. Trăeşte mai ales în Europa de miază-zi; dar se află şi în Ungaria, precum şi pe la noi. Pitulicea (Sylvia atricapilla). E lungă de 16 ctm. Partea de deasupra a capului, e neagră; iar la femeiuşe şi pui, cenuşie roşietecă închis. Guşea, albicioasă cenuşie. Intre ochi şi cioc, pe obraji şi la gât pe delăturl, cenuşie. Spatele cenuşiu închis bătând în verde. Privighetoare. www.dacoromamca.ro ALBIM fi 1287 Trăeşte din Senegalia până la cercul polar de Miază-Noapte La noi e pasere călătoare. Mai e pe la noi şi altă Pitulice (Sylvia nisoria), la care penele cele lungi de pe marginele coazei au jumătatea din lăuntru cu o pată albă. Pe spate e cenuşie închis, cu ape ruginii. Pe pântece şi piept, cenuşie-albie cu pete negrii. Puii galbeni-roşieteci. Trăeşte foarte ascunsă. Pitulice. Pitulicele sunt mai scurte în picioare decât Priveghetoarele şi aduc mai mult a Piţigoi. Pliscul lor e tare ca la Mierle; nările umflate. Mănâncă insecte. Si Ochiul boului (Troglodytes parvulus sau Sylvia troglodytes). E lung până la 10 ctm. E castaniu roşietec (mohorît), dar pe spate, pe aripi şi pe coadă, are valuri negrii. Peste ochi are o dungă. Gâtul şi partea de sus a pieptului ruginiu-deschis. Partea de jos a pieptului şi pântecele, ruginiu-cenuşiu. Pe aripi şi coadă puchi albi. Pliscul îi e subţire şi. niţel încovoiat; înainte de vârf are o scri-jelătură. Partea de sus, cu muche. Foarte mici nările şi slobode. Priveghetoarea de apă (Sylvia turdina) trăeşte în stufării şi cântă cu glas tare. E cenuşie mohorîtă. Familia Codobaturelor (Motacilidele). Codobatura albă (Motacilla alba). Pe spate e cenuşie; spre începutul coadei, mai negrie. Pântecele şi penele de sub coadă albii. Penele cele două lungi de pe din afara cozii, albe. Lungă de 19 ctm. Trăeşte în toată Europa până unde încetează copacii de a mai puteâ creşte. O întâlnim pe lângă ape, dar şi pe ogoare şi păşunile vitelor. www.dacoromanica.ro 1238 ALBINA E o Codobatură galbenă pe pântece şi piept, pe spate verzie şi pe cap cenuşie (M. flava) şi una neagră (M. lugubris sau boa-rula) pe aripi şi coadă; iar pe spate cenuşie. Deasupra la începutul cozii verde-gălbie. Penele cele trei din afară albe. E lungă de 20 .ctm.; trăeşte la munte. Toate Codobaturele sunt sprintene, nalte;n picioare, cu coadă lungă şi cu aripi de lungime mijlocie. Au câte nouă pene lungi la aripi; din cari a treia sau a patra mai lungă. Aleargă bine. Le place vecinătatea apei. Cuibul şi-l fac pe pământ. Bat mereu din coadă, de aceea au căpătat şi numele. Se hrănesc cu insecte şi viermi. Mierla neagră (Turdus merula). E neagră peste tot. Pliscul şi pleoapele galbene. Femeiuşa şi puii, mai puţin negri, bătând în cafeniu. Pe grumaz, cu pete albe cenuşii. Lungă de 52 ctm. Pasere călătoare. Cântă foarte frumos, fluerând. Mănâncă insecte dar şi bobiţe. Carnea lor e foarte bună. Are plisc lung şi lăţit şi un fel de mustăţi. Pe picioare o placă lungăreaţă In" nainte şi două îndărăt, ca şi cum ar fi cu ciobote. La aripi au câte 10 pene lungi, din cari a treia sau a patra mai lungă. Mierla dc apă (Turdus sau Cinclus aquaticus). Nu are mustăţi. Capul, spatele şi pieptul, mohorîte, gâtul, albiu. Puii au penele dela gât şi piept cu margini întunecate. Lungimea lor e de 19 — 20 ctm. In munţi, pe lângă ape curgătoare. Din India şi până la cercul polar de Miază-Noapte în Europa şi în America de Miază-Noapte. Innoată şi se acufundă. Familia Mierlelor (Turdide). Mierlă. Dr. Lux. www.dacoramamca.ro ALBIM A 1239 Cronica Agricolă, Economică şi Comercială ,r=\l------ ir= Timpul în luna Iulie a fost destul de prielnic aproape în toată ţara, în cât seceratul grâului ca şi al altor cereale s’a putut face destul de bine, fiindcă ploile au început să cadă în mai mare măsură cam de pe la 15 Iulie. In Muntenia, cei mai mulţi agricultori au isprăvit seceratul încă de pe la 26 Iunie, aşa în cât pe la începutul lui Iulie au început la treerat. Mulţi cari au amânat treeratul, neavând maşină de treerat la îndemână şi neobişnuind a face grâul stog sau şire la arie, au păgubit, căci ploile le-au apucat grâul pe câmp. Acest lucru se întâmplă în Muntenia, unde mulţi agricultori se scumpesc la tărîţe şi se eftenesc la făină. Aceşti agricultori văd răul numai atunci când încep să cadă ploi. aşâ că grâul lor fiind pe câmp în bătaia acestor ploi, văd cu ochii cum li se prăpădeşte calitatea grâului. După ce recolta este slabă, mai vin ploile ca s’o slăbească şi mai mult. Am repetat în atâtea rânduri în această «Revistă» că grâul pus în stoguri sau şire, se păstrează mai bine ori cât ar fi ploi de multe, bobul capătă o coloare mai frumoasă şi îşi măreşte şi calitatea, pe care n’o poate căpătă când snopii se lasă pe câmp în clăi până când se treeră. Agricultorii din Moldova sunt mai practici în această privinţă, căci rar se întâmplă ca unii din ai să aibă o parte din grâul secerat pe câmp până la treerat, sub cuvânt de economie, cum se întâmplă în Muntenia, aproape în mod general. Ar fi bine ca sătenii noştri, după ce isprăvesc cu facerea stogului, să-i acopere vârful cu un strat de paie gros cel puţin de 50 cm.; căci în acest caz oricât ar plouă, grâul se strică. De obiceiu sătenii noştri, ca şi cei mai mulţi din marii agricultori, cărora le dă mâna mai mult decât micului agricultor, lasă stogurile ca şi şirele descoperite, aşâ în cât ploile căzând mai multe zile într’una, o parte din snopi pe de-asupra se strică şi deci agricultorul pierde în cantitate caşi în calitatea grâului. In unele ţări, după ridicarea grâului, şi altor cereale de pe câmp, agricultorii ară cât se poate la suprafaţă mi riştele, ca să se acopere toate seminţele buruenilor sălbatice. Semănăturile făcute în astfel de mirişti sunt scăpate în mare parte de plantele sălbatice ce cresc în paguba plantelor semănate. Sau dacă n’au nutreţuri în deajuns, bunăoară cum se întâmplă şi la noi din cauza timpului secetos din Aprilie, Maiu şi chiar o parte din Iunie, seamănă muştarul alb, singur www.dacoromamcajo 1240 ALBINA sau amestecat cu meiu, mohor de Ungaria, rapiţă de toamnă’ hrişcă sau grâu negru, toate aceste plante în toamnă prin Septemvrie şi Octomvrie dau un bun nutreţ verde pentru toate vitele. La caz dând agricultorul n’are trebuinţă de nutreţ, se poate îngropa în pământ ca îngrăşământ verde. Ploile cari au căzut în • această lună destul de multe şi cari au fost generale în toată ţara, a făcut mult bine semănăturilor de porumb, livezilor naturale şi artificiale, pomilor roditori, ca şi viilor, a căror recoltă are să fie destul de mare în toate podgoriile ţării. S’au putut face ogoare pentru semănătura grâului de toamnă, ca şi a altor cereale, şi în acelaş timp pământul având destulă umezeală, s’a pu- ' tut face semănătura rapiţei de toamnă. Se ştie că rapiţa de toamnă începe a se semăna dela 20 Iulie st.” v. Semănatul acestei plante uleioase nu trebuie . a se amână de azi pe mâine, fiindcă cu cât se seamănă mai de timpuriu, cu atât are timp să crească mai repede, şi nu se ppate şti dacă în urma ploilor din Iulie, n’are să urmeze iarăşi un timp secetos, aşa în cât să împiedice semănatul, şi chiar semănătura făcută mai târziu să se prăpădească. Târgurile noastre. Afacerile cu cereale, în ce priveşte vânzarea şi euinpâ rarea, ca şi preţurile, au început să devie din zi în zi mai cu folos pentru agricultorii noştri. Astăzi prin măsurile de laudă ce-a luat d-1 Ministru al Gomerciului, de a se lipi pe uşa primăriilor din toată ţara lista preţurilor din târgul Brăila şi Galaţi, Joia şi Duminicile, şi chiar de a se ceti a-ceste preţuri obştei sătenilor, credem că sătenii noştri au scăpat ca folosul muncei lor, să intre în punga atâtor samsari străini, ce cutreeră satele încă de prin luna Maiu şi până prin luna Octomvrie. Noi care ne am ocupat de publicarea acestor preţuri în această revistă, cel puţin odată pe lună, ne bucurăm foarte mult de măsura luată de Ministerul Comerciului. Ou atât mai mult, cu cât noi am arătat în mai multe rânduri folosul acestor publicaţiuni de preţuri. Iată în rezumat preţul mijlociu cu care s’a vândut grâul ca şi alte producte agricole în târgul din Brăila, în Iulie: Grâul, suta de kgr. s’a vândut cu . . 16—21 lei Porumbul idem . . 21 -14 » 50 ct. Cincantinul idem . . 13—14 lei Orzul idem . . 12-15 » Orzoaica idem . . 14—15 * 70 ct. Ovăzul idem . . 12—13 » - Secara idem . . 16—18 » Fasolea idem . . 18—20 » Meiul idem . . 10-11 » Mazărea idem . . 16—19 » www.dacoromamca.ro ALBINA 1241 La târgul din Bucureşti. Grâul s’a Vândut cu 90—115 lei chila, după calitate; orzul cu 54—66 lei chila; ovăzul cu 45 — 60 lei chila; secara cu 75— 85 lei chila şi porumbul cu 60—70 lei chila. Nutreţurile. Fântil s’a Vândut cu 70—110 lei mia de kgr., după calitate; fânul de meiu cu 80—90 lei mia de kgr.; iar paele de grâu, etc., cu 30—45 lei mia de kgr. Preţul la vite. Boii mari şi graşi s’a vândut cu 650—750 lei perechia; boii buni -de jug s’a vândut cu 580—650 lei perechia ; boii de rând nu 460—580 lei perechia ; iar preţul vacilor este între 90 — 200 lei una. Caii buni de trăsură s’a vândut cu 260 — 500 lei unul; iar caii de rând cn 90—200 lei unul. Târgurile streine. Afacerile cu cereale în târgurile streine caşi preţurile au tendinţa mai mult slabă din cauza noilor recolte, care până la această dată ntt s’a putut cunoaşte nici cel puţin aproximativ, din cauza speculanţilor de cerealo, cari vor să trăiască din munca altora. In Franţa recolta grâului variază după regiuni. In Rusia se socoteşte o recoltă destul de mare. Acelaş lucru se vede în Canada, unde recolta în acest an se crede a fi mult mai superioară celei din anul trecut. In India aspectul semănăturilor de asemenea este satisfăcător. Din acest punct de vedere în străinătate preţurile nu prea au tendinţă spre urcare. Astfel la târgul din Paris, grânele indigene ca şi cele străine s’a vândut cu 21—22 lei şi 50 ct.; secara cu 16—17 lei; orzurile cu 17—19 lei şi 50 ct.; ovăzurile indigene cu 18—19 lei şi cele străine cu 15—17 lei şi 50 ct.; porumbul cu 17—18 lei şi făina de grâu cu 31 — 32 lei 50 ct.; fasolea se vinde cu 32—45 lei; mazărea cu 24—25 lei şi lintea cu 35—55 lei. In celelalte târguri franceze grâul se vinde cu 21 lei şi 40 ct.; secara cu 16 lei şi 50 ct.; orzul şi ovăzul cu 17 lei şi 40 ct. In Germania, la Manheim, grâul se vinde cu 29 lei şi 80 ct.; secara cu 24 lei şi 30 ct.; orzul cu 22 lei şi ovăzul cu 21—22 lei; la Berlin grâul se vinde cu 27 lei şi 25 ct.; secara şi orzul cu 24 lei şi 50 ct. şi ovăzul cu 2Q lei şi 50 ct. In târgurile din Belgia grânele s’au vândut cu -19—21 lei şi 50 ct.; secara cu 16—18 lei; orzul cu 17 lei şi ovăzul cu 18 lei, afară de Anvers, unde ovăzul se vinde cu 20 lei. La Londra, grâul se vinde cu 20 lei şi 50 ct.; secara cu 17 lei, orzul şi ovăzul cu 14—15 lei. La târgul din Viena grâul se vinde cu 26 lei; secara cu 22 lei şi 50.ct.; orzul şi ovăzul cu 16—17 lei. www.dacoromanica.ro 1242 ALBINA La Budapesta grâul se vinde cu 22—23 lei; secara cu 19 lei; orzul cu 19--20 lei şi 50 ct. şi ovăzul cu 15—16 lei. La Milan (Italia) grâul se vinde cil 27 lei; secara, orzul şi ovăzul cu 19—20 lei şi 50 ct. La Geneva (Elveţia) grâul se vinde cu 22—23 lei; secara cu 22 lei; orzul şi ovăzul cu 20 lei. La târgul din New-York, grâul s’a vândut cu 18 lei- şi 75 ct.; secara cu 15 lei şi 75 ct.; orzul cu 17 lei şi ovăzul cu 18 lei şi 25 ct.; iar la Chicago, preţul la grâu e socotit la 17 lei şi 25 ct. La târgurile din Algeria şi Tunis (Africa), grânele se vând cu 23—25 lei; iar orzul şi ovăzul cu 16 lei şi 50 ct. In toate târgurile streine, preţurile sunt socotite pe suta de kilograme. _______________ V. S, Moga. Lumina electrică în grădinărle. Lumina electrică lucrează foarte mult asupra plantelor. Wil-helm Stemens, acum 2o de ani, a arătat că lumina aceasta o pentru plante mai ca şi a Soarelai. Inginerul englez Thwaite a început a se folosi de ea în grădinărie. Lampa electrică o îngrijeşte o maşină cu aburi şi se poate mişcă aşâ fel ca şi cum ar fi un soare care resare se urcă pe cer şi apune. Maşina îngrijeşte grădina cu căldură şi cu acid carbonic, deci dă plantelor şi hrană. Cercările din urmă s’au făcut într’O grădină de iarnă la Londra. După 24 de ceasuri se şi cunoşteâ folosul ce plantele au tras dela lumina ce li s’a p^s la îndămână. Aşâ crizantemele au crescut îndoit cât cele nesupuse, noaptea, la lumină electrică şi au înflorit, când celelalte aveau abiâ boboci mici. Frunzele plantelor luminate electric erau foarte frumoase şi verzi bine, deci prin ajutorul acestei lumine se îmbogăţesc în cloroBl. Se fac cercetări cari raze ajută creş-terea şi cari o întârzie, căci şi un fel şi altul ar puteâ aduce, câştig, pe de o parte cu flori timpurii, pe de alta cu târzii când nu se mai găsesc de vânzare. h dhi «foi nrfri-i rlffra JLAi A diSi dib Ai atPk A Cum se scot petele de rugină din albituri. Luăm un tăier (farfurie) de cositor şi 1 punem pe o oală cu apă ce fierbe, punem pânza udă cu pata pe farfurie, tasă ori ce-a fi, turnăm niţică lămâie pe pată şi c frecăm de cositorul înferbântat, până cepiere pata. gricu! to rti/.») pmţp ajv HiP"ţşp'V www.dacaromamca.ro ALBINA 1243 BUKSE VACANTE I. Burse la Universitate: Date de Academie din fondul Adamachi 4 la facultatea de ştiinţe din Iaşi, 2 la facultatea de medicină din Iaşi. Cererile se adresează la Decanat până la 25 Octomvrie; examenul se ţine la 1 Noemvrie. (Monitorul Oficial No. 83 dela 13 Iulie 1908). II. La şcoala de poduri şi şosele: Date de Academie din fondul Adamachi 8 buse la şcoala din Bucureşti. Cererile se adresează Academiei până la 25 Octomvrie; examenul la 1 Noemvrie. (Monitorul Oficial No. 83 dela 13 Iulie 1908). III. La şcoalele comerciale superioare: 5 la şcoala din Bucureşti; 3 » » » Craiova; 6 * » » Galaţi ; 5 » » » Iaşi. Se primesc numai elevi ai şcoalei unde sunt vacante bursele. (Monitorul Official No. 77 dela 6 Iulie 1908). IY. La licee: La liceul Sf. Sava din Bucureşti sunt 12 locuri ; la liceul din Iaşi 23 locuri. Termenul de înscriere până la 20 August. Actele ce se cer : a) Actul de naţionalitate Română; b) actul de naştere; c) certificatul de bună purtare; d) act de vaccină ; e) certificat de studii; f) certificat de paupertate. Concursul începe la 1 Septemvrie. (Monitorul Oficial No. 93 dela 25 Iulie). Y. La şcoale secundare de fete: Locuri vacante: 17 la şcoala de gradul II din Bucureşti; 171a cea din Craiova. Termenul de înscriere până la 20 August. Concursul începe la 1 Septemvrie. Aceleaşi acte ca la liceu (Monitorul Official No. 93 din 15 Iulie). VI. La seminarii. Locuri vacante: 30 bursieri şi 20 solvenţi Bucureşti; 30 bursieri şi 20 solvenţi Iaşi; 30 bursieri şi 30 solvenţi Galaţi; 30 bursieri şi 30 solvenţi la Bistriţa. Termenul de înscriere până la 15 August. Cererile se adresează direcţiunii seminarului unde voeşte a concura. www.dacoromanicajx) 1244 ALBINA Actele : a) Extract de naştere ; o) act de vaccină; o) certificat dela paroh ca este botezat ortodox; d) certificat de naţionalitate roniână; e) certificat de studii; t) certificat de purtare. Concursul începe la 20 August. YII. La şcoala profesională Radu Codrean u din Bârlad 10 burse. Termenul de înscriere până la 25 August. Concursul la 1 Septemvrie. Acte: a) Act de naştere (11—13 ani); b) act de vaccină; c) certificat de naţionalitate română; d) certificat dela percepţie vizat de administraţia financiară despre dările ce plătesc părinţii; e) certificat al primăriei despre averea ce posedă părinţii copilelor; f) certificat de 4 clase primare; g) certificat de bună purtare. Concurs în scris : română şi matematică. Oral: materiile cursului primar. VIII. La şcoalele Normale. In toate şcoalele normale de învăţători şi învăţătoare elevii sunt numai interni bursieri sau solvenţi. Cererile de înscriere, pentru elevi, la concurs se vor adresă către direcţiunea şcoalei unde doresc a concură, până la 19 August cel mult. Cererile de înscriere la concurs pentru Azilul Elena Doamna şi pentru şcoala normală din Iaşi se vor adresă la Minister, cel mai târziu pân la 10 August, arătându-se în cerere, precis, oraşul in care vor să depună examenul. In orice cerere se va specifică dacă aspirantul sau aspiranta candidează pentru o bursă, sau pentru a fi primit ca solvent. Pentru înscrierea la burse se vor anexă la cerere, pe lăngă toate celelalte acte, şi următoarele: a) un certificat al perceptorului fiscal respectiv, prin care să se arate amănunţită dările ce le plăteşte reprezentantul legal al aspiranţilor că-. tre stat, judeţ sau. comună. Acest certificat va fi vizat de administraţia financiară respectivă; b) un certificat al primăriei locale, prin care să se arate amănunţit: numărul copiilor şi vârsta fiecăruia, cum şi averea pe care o posedă reprezentantul legal al copilului. .Cererile de înscriere la concnrs vor fi semnate totdeauna de către reprezentanţii legali ai candidaţilor (tata, mama, tutorul şcolarului) cu arătarea profesiunii şi locuinţei subscriitorului. Aceste cereri vor fi însoţite de următoarele acte: A. Pentru şcoalele normale de învăţători: 1) Extractul de naştere din care să se constate că aspirantul are vâ-stra între 14—17 ani împliniţi. 2) Actul de vaccină sau dovadă c’a zăcut de vărsat. 3) Un certificat al primăriei locale, prin care să se dovedească călită, tea de fiu de Român. i 4) Certificatul de absolvire a unei şcoli primare urbane sau a une şcoli complete. 5) Certificatul c’a avut o purtare exemplară, liberat pe hârtie netimbrată de direcţiunea şcoalei unde a absolvit cursul primar. www.dacaromamca.ro ALBINA 1245 Seminariştii eu trei clase sau absolvenţii de gimnazii, sau a primeT lor 4 clase de liceu, cari sunt admişi a concura de-adreptul, cei dintâ' pentru clasa III normală, iar cei de al doilea pentru clasa IV-a normală, vor anexa pe lângă cerere următoarele acte: 1) Extract de naştere, din care să se constate că n’au trecut de 19 ani în momentul începerii cursului. 2) Act de vaccină. 3) Actul prin care să se dovedească calitatea de fiu de român 4) certificatul de studii 5) certificat de bună purtare, liberat pe hârtie timbrată de direcţia seminarului, gimnaziului sau liceului. Pentru şcoalele normale de fete vârsta trebue să fie între 13—17 ani împliniţi. Se primesc în Azilul Elena Doamna numai: a) Elevele absolvente ale secţiunei primare a Azilului Elena Doamna; b) Orfanele rămase pe urma institutorilor sau învăţătorilor; c) Fiice ale învăţătorilor şi institutorilor cari servesc de cel puţin 10 ani în învăţământ; d) Fiice de săteni. Se pot acordă dispense până la 6 luni în plus, pentru şcoalele normale de învăţători, de către direcţia şcoaloi; iar pentru învăţătoare, de Minister. Pentru amănunte complecte asupra acestor examene, a se vedea Monitorul Oficial de Mercuri 30, Joi 31 Iulie sau Vineri 1 August, când se face publicaţia, cu toate amănuntele necesare. — Examenul pentru admiterea învăţătorilor şi institutorilor la cursul normal pentru institutori la şcoalele de meserii începe la 20 August. — Elevii corigenţi preparaţi în particular trebue să adreseze Cererile lor pân la 10 August. (Monitorul Oficial No. 81 dela 11 Iulie 1908. — Pentru şcoalele militare, de infanterie şi cavalerie se^ primesc : absolvenţii şcoalei militare din Iaşi; absolvenţi ai învăţământului secundar sau chiar cu 8 ori 7 [clase; subofiţerii de infanterie şi c&valerie cari au 4 clase secundare. Termenul de înscriere este pân la 10 August. Examenul începe la 20 August. La concurs se dă o compoziţie în limba româna şi o problemă de matematică. Detaliiile condiţiilor se găsesc în Monitorul Oficial No 77 dela 6 Iulie 1908. — In gimnaziul de fii de militari din Oraiova se primesc : — In clasa I, 10—14 ani, cursul primar; — în clasa II, 11—15 ani, clasa I secundară; — în clasa III, 12—16 ani, clasa II secundară; — în clasa IV, 13—17 ani, clasa III secundară. Termenul pentru acte: 5 August. Se ţine concurs dacă numărul cererilor este mai mare decât al locurilor. Condiţiile amănunţite în Monitorul Oficial No. 77 dela 6 Iulie 1908. INFORMAŢIUNI www.dacaramamca.ro 1246 ALDINA PRIMA SOCIETATE DE CREDIT BILANŢUL PE ACTIV EFECTE NUMERAR Emisiune. Imprum. realiz. până în seara de 30 Iunie 1908 : 5%......................lei 393.292.200,3\ 4%...................... » 34.005.500,-/ Datoria proprietarilor. Capital datorit de prop. din împrumuturi, însă : 5%......................lei 285.153.829, 14\ 4% » 20 795.48a,36/ Amortizare încasată. Soldo contului, insă : 5%........................lei 174.188,361 4 °/0................... '» 10.095,64/ Localul societăţii. Val. localului soc. Mobilier. Val. localului societăţii .... Biblioteca. Val. localului societăţii . . . Bunurile soc. vândute. Soldo conturilor Bunurile soct nevândute. Soldo conturilor Anuit. imprum. Ra e şi rest. de rate dat. de prop 5% ..... ■ .... lei 5.917.799, 4% 390.301 Anuit. primei. 3% Suma dat. de prop. Debitori diverşi. Soldo conturilor . . Cassa. Sold în cassa societăţii 427 297.700 26.106.981 453.404.681 31i.949.317 50 184.284 — 578.167 28 27.018 30 14.135 90 127.124 37 3.035.354 38 6.308.101 07 166 59 19.912 07 2.802.819 92 326.046.401 38 p. Preşedintele consiliului de administraţie, P, S, AURELIAN. WWW. ALBINA 1247 FUNCIAR ROMÂN DIN BUCUREŞTI SEMESTRUL I 1908 PASIV EFECTE NUMERAR Scrisuri funciare. Val. scris.func. în circ. însă : 50/„ .... .............lei 285.328.017,501 4%....................- » 26.805.584,-/ Stingerea împrumuturilor. Scris. func. primite în amort. anticip. perimate şi plătite din cele eşite la sorţi, însă : 5% .... lei 107.964.182,50 4°/0 . . . . » 7.199.916,- Detentori. Val. scris. func. în circulaţie, însă : 5% . • • ■ • • .... lei 285.328.017,50' 4% ... » 26.805.584,— Capital social. Soldo contului: 5%.........................lei 6463.000,- 4°/„.......................>■ 598.300 — lei 7.061 300, Capit. de rez. Soldo cont. . . lei 21.645.905,88 Serv. intereselor. Cup. exigb. şi neprez. la plată: 5%........................ lei 3.939.545,-1 4%......................... » 317 512,-/ Plata scris. func. eşite la sorţi. Val. scris. func. eşite la sorţi şi neprez. Ia plată : 5%.........................lei 1.169.817,50 4%..........................» 137.984,- Fondulpensiun. Soldo cont. . . lei 1 875 124,39 Diverşi propriet. Soldo. cont. . » 2.360.505,85 ~ Creditori diverşi. Soldo conturilor. Divid, propiet. pe 1903 .... lei » » » 1904 . . . . » » » » 1905 . . . ■ » » » » 1906 .... * » » » 1907 • . . • » 1.736.75 2.367,58 22.549,53 38 046,34 123.297,28 Capital de reviriment. Soldo-contului 312.133.601 115.164.098 50 50 312.133.601 50 6.463.000 738 58 598,300 446 — 15.090.300 6.555.605 881 — 4.257 057 - 1.307.801 50; 1.846.636 — 28.488 39 2.106.200 — 254.305 85; 2 545 291.282 97' 187.997 48 29.076 23 453.404.681 326.046.401 38 p. Director, D. CARP. Şeful serv. contab., Ion Niculescu. ca.ro ALBINA ALBINA 1248 1249 CAPITALUL DE REVIRIMENT PE SEME Cupoane 5%. 1 1 Val. cup. de 1 Iulie 1908 dela scris func. 5% . . 7.188.01C )- \ Cupoane 4°/0. Idem, idem, idem 4% 538.868 î- / 7.726.878 — Plata scris. func. 5%, trag. 53. Val al pari a scris. func. 5% eşite la sorţi la — tragerea 53 . . 1.517.20C Plata scris. func. 4%, Idem, idem la trag. 18 . . 145.00C — / 1.662.200 — Apuntamentele Suma chelt. în sem. 1 1908 . 184.862 Cheltueli generale » » 8.772 20 Furnituri de cancelarie » » . . . 1.622 95 Imprimate şi registre » » 6.613 90 Imprimatul scris. func. » > 1.200 — Indemnităţi de deplasare » » 1.482 — încălzit şi iluminat » > 4.234 03 Mărci de prezenţă » » 14.240 Poştă şi telegraf » > 2.124 64 Publicaţiuni » » 6.677 10 Gratificaţiuni » » 28.504 30 Indemnizarea casierului > » 600 întreţin, local, societăţii » » 544 70 întreţin, mobilierului >, » 724 45 Paragraf extraordinar » » 7.392 Ajutor soc. de binefacere » » 5.000 Chelt. de material şi person. » > 3.657 Costul hârtiei pentru fabric. » scris. func. % » . . . 17.812 82 296.064 09 90°/o divid. prop. 3.50°/0 de distribuit prop. asupra ratei I 1908 328.034 15 Divid. 10% cuvenit, membrilor din consiliu 1 şi directorilor 36.448 23 1 364.482 38 Fondul pensiunelor. Sumă alocată în bug. 1908 30.000 Capit. de rez. SjCja procente cuv. la numerar 155.961 / 185.961 El. însuşi. Cont nou — — 29.076 23 ■ — 10.264.661 70 p. Preşedintele consiliului de administraţie, P. S. AURELIAN. STRUL I 1908 El însuşi. Soldo contului precedent........... Anuit. împr ser. I 1908 5°/0. Rata sem. I 1908 dela împr. 5%: rhelt. de administ..............lei Procente....................... » 7. Amortizare......................» Anuit împr. I 1908 4%. Idem. dela împr. 40/°. Chelt. de administ............. lei 14.622,921 Procente........................» 538.864,77 > Amortizare . . . *...............» 144.731,29J Stingerea împrumuturile- 5%. Suma încasată în numerar ca aniort. anticip. sem. 1 1908 . . Stingerea împrumuturilor 4°/0 Idem, idem . . Reţineri extraordinare. Suma încas. în sem. I 1908, ca chelt. de adm. dela împr. realiz. Cupon suplimentar. Val cup. de Iulie 1908, dela împr.. realizate în sem. I 1008 . -......... Capital social 5% Val. cup. de Iulie 1908 dela scris. func. 5%. aparţinând acestui fohd . . Capital social 4% Idem, idem, idem............ Cup) o ane» 5% Iulie 1898. Val. cup. de 1 Iulie 1898, neprezentate la plată şi care se perimă, conf. art. 119 din statute.................. Flata scris. func. trag. 33. Idem scris, neprez. idem..........................■............. Breşniţa prop. societăţii. Procente cuprinse în rate sem. 1 1908 ........................ Dob. anuit. întârziate. Suma încasată ca dob. la ratele întârziate........................ Divid, propriet. Divid. prop. pe anul 1902 care se perimă, conf. art. 131 din statute . . . . 8.772.481 698.218 2.253 294 1.330 185.205 154.538 11.405 1.377 6.100 1.320 164.979 25 364.482 9.370.700 23 189.084 38 47 173 422 166.299 672 p. Director, D. CARP. 10.264.661 701 Şeful contabilităţii, Ion Niculescu, www.dacoromanica.ro _____________,______ 1250 ALBINA (7* G> LICITA ţinui *3 — In ziua de 2 August 1908, orele 10 de dimineaţă, se ţine o a doua licitaţiune cu oferte închise la pepiniera viticolă Vişan, din jud. Iaşi, pentru vânzarea unui cal negru dela acea pepinieră. Condiţiile se pot vedea la pepinieră. = In ziua de 4 August 1908, ora 10*/2 a. m., se va ţine ţa Eforie, Bule vardul Elisaveta, licitaţie publică cu oferte închise, pentru arendarea-pe un period de 10 ani, cu începere dela 23 Aprilie 1909 a moşiei Gur-gueţi-Bâţcoveni, comuna Corneşti, jud. VlaşCa. Garanţia provizorie lei 3.500. In ziua de 4 August 1908, ora 10% a. m. se va ţine la Eforie, b-dul Elisabeta, licitaţie publică cu oferte închise, pentru arendarea pe un period de 10 sau 15 ani. cu începere dela 23 Aprilie 1909, a moşiei Buc-şani, comuna Bucşani, judeţul Vlaşca. Garanţie provizorie lei 3.000 . ' Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc. — In ziua de 9 August 1908, orele 10 de dimineaţă, se va ţine o a treia licitaţiune cu oferte-închise la pepiniera Petreşti din jud. Putna, şi la prefectura jud. Putna, pentru vânzarea instrumentelor şi obiectelor scoase din uz dela sus citata pepinieră şi anume: 5 cuţite de altoit, 2 cazmale ordinare, o perie pentru cai, 1 ţesală, trei cutii de forţat, 20 burlane de tablă, 5 coturi de tablă, şi un cazau cu cuptorul lui de tablă. Concurenţii depun odată cu oferta şi o garanţie provizorie de 10% din preţul oferit. PUBLICAŢIUNE. Ministerul Agriculturei şi Domeniilor (serviciul agriculturei), aduce la cunoştinţa publică, că la Instituţiunile mai jos notate sunt vacante următoarele locuri de elevi lucrători agricoli: La ferma model Studina din jud. Romanaţi 20 elevi lucr. agricoli. » 8 8 Laza » Vaslui 10 » .» > » Şcoala de Agricultură dela Herăstrău, Ilfov 4 » » » » Grădinile publice, Ilfov 2 » » > » Pepiniera Cotnari din jud. Iaşi 8 v » » » > Vişan » » » 3 » » » 8 1 Istriţa » » Buzău 8 » » » » » Drăgăşani » » Vâlcea 8 ■> » » 8 -> Petreşti » » Putna 5 » » » » Petroasa » » Buzău 4 » » » * _8 Strehăia » » Mehedinţi 5 » » » învăţământul la aceste instituţiuni este mai mult practic, elevii lucrători fiind obligaţi a lua parte la toate lucrările din fermă sau din pepiniere. Noţiunile teoretice necesare se dau elevilor numai în timpul ernei. La şcoala de Agricultură dela Herăstrău şi la fermele model, tinerii primesc instrucţiune practică agricolă; la grădinile publica o instrucţiune horticolă; la pepinierile Vişan şi Istriţa instrucţiune pomologică şi viticolă, iar la. celelalte pepiniere instrucţiune viticolă. Cererile pentru admitere se vor trimite dirigintelui fermei sau pepinierei până la 24 August. Condiţiunile de admitere sunt: a) Să fie român, fiu de ţăran. b) Să aibă vârstă de 16 ani cel puţin, sau 25 ani cel mult. c) Să fi absolvit cursul. primar. www.dacaromamca.ro ALBINA 1251 d) Să fie sănătos şi de o constituţie robustă. e) Lucrătorul dacă este major, sau părinţii, ori tutorii, când este minor, să subscrie un contract prin care lucrătorul este angajat să urmeze fără- întrerupere în curs de 3 ani lucrările fermei sau pepinierei în condiţiunile regulamentului. In ziua de 25 August, toţi cei ce au făcut cerere se vor prezentă la cancelaria instituţiunei, la care s’au adresat. Dirigintele şi medicul^ respectiv vor alege pe cei mai apţi, având în vedere desvoltarea fizică, inteligenţa şi etatea. Se vor preferi totdeauna acei ce au. făcut serviciul militar. Cei atinşi de boale contagioase nu se vor admite. , Lucrătorii admişi vor fi obligaţi a se prezentă la fermă sau pepinieră în Ziua de 4 Septemvrie. Cei care până la 10 Septemvrie nu se vor pre: sentă la fermă sau pepinieră, vor fi înlocuiţi de diriginte cu alţii, cari să îndeplinească condiţiunile de admisibilitate. Se face excepţiune pentru cazurile de forţă majoră. Cei admişi sunt obligaţi să aibă la presentare în fermă 3au pepinieră cel puţin-3 rânduri de .schimburi ;, două ştergare, o căciulă, cojoc şi o pereche de încălţăminte în stare bună. Dela intrarea lor în fermă sau pepinieră, ei vor fi consideraţi ca lucratori permanenţi, plătiţi din fonduri de exploatare. Se va socoti pentru fiecare 30 lei pe lună. din care 18 lei se vor reţine de dirigintelo fermei sau pepinierei pentru hrană şi îmbrăcăminte 8 lei pe fiecarS lună se vor consemaâ la Cassa de economie în parte pentru fiecare lucrător, spre fructificare până la terminarea practicei complete de 3 ani, iar 4 lei li se vor remite direct pe fiecare lună. Sumele consemnate nu pot fi atacate în tot timpul celor 3 ani de practică sub nici un motiv, ele fiind destinate a formă un fond global, care să serve lucrătorului la eşirea sa din fermă sau pepinieră, ca un mic capital de exploatare sau întreprindere. Face excepţiune dela această dispoziţiune cazurile de deces şi ifirmi-tate permanentă. ... Eliminarea aduce după sine perderea dreptului la jumătate din sumele consemnate, care se vor întrebuinţa în folosul îmbunătăţirii insti-tuţiunii, cealaltă jumătate se va remite lucrătorului eliminat. — Se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 12 August 1908 orele 10 de dimineaţă se va ţine lisitaţie cu oferte închise în localul prefecturei jUd. Mehedinţi şi la Primăria com. Strehaia din acel judeţ pentru arendarea bâlciului ce se obişnueşte a se ţine cu începere de joi din ziua de înnălţarea Domnului şi până luni inclusiv în fiecare an pe locul ce aparţine pepinierei viticole a Statului Strehaia din judeţul Mehedinţi. Arendarea se face pe un period de 5 ani, cu începere dela 15 Aprilie 1909 până la 15 Aprilie 1914, însă numai pentru timpul fiecărui an, cftt se obişnueşte a se ţine bâlciul, adică de joi ziua de înălţare -şi până luni din săptămâna următoare inclusiv. Din terenul pe eare se ţine bâlciul, coprins între îngrădirea gărei Strehaia la miază-zi, şoseaua gărei la apus, pădurea Statului la miazănoapte şi fostul conac al proprietăţii la răsărit, Statul îşi rezerva dreptul de a închiria o suprafaţă de teren de 5000 m. p. pe lângă îngrădirea gărei. De acest teren nu poate uza arendaşul bâlciului pe cât timp el va fi închiriat unei alte persoane. Arendaşul este liber a face orice construcţiuni de cari aveâ trebuinţă în cele 5 zile cât ţine bâlciul, care insă vor rămâne Statului după, expirarea periodului de arendare, făpă nici un drept de despăgubire. Arendaşul este obligat a se conformă dispoziţiunile legei şi reg. de poliţie sanitară, pentru orice prohibiţiuni de această natură şi satul nu-şi ia nici o răspundere. Antreprenorul târgului săptămânal din Strehaia n’are dreptul să perceapă taxe dela persoane, care va luă bâlciul în arendă, sau dela persoanele cari vin cu vite şi mărfuri în bâlciu, de oarece bâlciul se Jine pe proprietatea Statului iar nu pe proprietatea comunei. www.dacoromanica.ro 1552 ALBINA Concurenţii pentru a fi admişi la licitâţiune, trebue să depună o ga ranţie provizorie de 200 lei în numerar sau în efecte publice garantate de Stat, şi să se conformeze art. 72—83 din legea comptabilităţii generale a Statului publicată în «Monitorul Oficial» No. 282 din 21 Martie 1903, al căror coprins textual îl vor găsi afişat în sălile de licitaţie. După comunicarea aprobărei rezultatului licitaţiunii, adjudecatarul va depune garanţia definitivă de natura celei provizorii, care va fi egală cu jumătatea arendei anuale, într’o recipisă de consemnare şi va plăti taxele prescrise de legea timbrului şi înregistrări. îndeplinite acesete ebligaţiuni, se va procede la încheerea contractului şi la punerea sa în posesia locului de bâlciu. prin dresare de proces verbal. In caz ne neconformare, va perde garanţia provizorie în folosul Statului, fără nici un drept de despăgubire sau punere în întârziere, iar bâlciul se va scoate din nou în arendare pe comptul Bău. Plata arenzei se va face integral în fiecare an la 15 Aprilie, iar pentru sumele neachitate la termen va plăti procente de 6% Şi se va urmări în orice avere, prin aplicarea legei de urmărire Orice dări către Stat, judeţ şi comună decurgând din această arendare, privesc pe arendaş. După terminarea bâlciului din fiecare an, arendaşul este obligat a da terenul bâlciului în primirea d-lui şef al pepinierei liber de orice gunoaie s’ar fi depozitat în timpul ţinerei bâlciului. In cursul lunilor de vacanţă—ca şi în anii trecuţi— vom scoate şi în anul curent numere duble şi anume: No. 45 (10 August) şi 46 (17 August), vor eş) împreună la 17 August. No. 47 (24 August) şi 48 (31 August), vor eşr împreună la 31 August. De aci încolo, cu No. 49 (7 Septemvrie), numerele vor urmă să apară iarăşi săptămânal. D-lul S. n. — Articolul «O credinţă deşartă» cuprinde o bună ideie şi vă sfătuim să urmaţi a arăta absurditatea diferitelor superstiţii ce se îtnâlnesc ] ţară. Forma însă dialogată şi puţin clară o face a nu-şi ajunge scop^. Am publică bucuros un articol sub formă de sfat prietenesc către săteni. ÎNŞTIINŢARE. ADMINISTRAŢIA www.dacQromanica.ro „STEHO A“ Societate;i«Steaua* are de scop a luorâ pentr* întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţa contrarii statului şi ideii naţionale române. ' Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să faci a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresă d-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, Ioan Kalinderu, Membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sara Şomănescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. Spira C. Haret, Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Bana, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii: Petre Gărboviceanu, Administrator al Casei Sf-Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central fi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. Dimitrescu Procopie, senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlădescn, fost Ministru, profesor universitar; Cristu S. Neş-oescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Pompillu Eliade, pro. fesor universitar.— Cenzori. Const. Alimăneşteauu, inginer de mine; Preotul seonom Const. lonescu, profesor secundar: Const. Alexandrescu, institutor. Kembri însorişi şi o*tlz&ţiunl plătite (urmare). Maria Tudofache (Gara Hangu-Hangu), 1 lru; Emil Teofănescu (Schitu Hangu), 1 leu; Natalia Teodorescu (FilioaraVăratec). 1 leii; M. Turcu (Rădeni-Păstrăveni), 1 leu; I. Gr. Teodorescu (Ruşeini-Borleşti), 1 leu; Pr. D. Gostea (Buliuşi), 1 leu; Pr. Gh. Vasiliu (Leurdeni-Păstrăveni), 1 leu; Anibal Teodorescu (Zâneşti), 1 leu; I. Veniamin (Zăneşti), 1 leu; U-ra Duca (T.-Ocna). 1 leu; Corina Albu (P.-Neamţu), l leu; Cecilia Grin-ţescu (P.-Neamţu), 1 leu; Maria Palade (P.-Neamţu), 1 leu; M. I. Pan-tazi (P.-Neamţu), 1 leu; C. Partenie (P.-Neamţu), 1 leu; S. Scutărescu (P.-Neamţu), lleu; C. Vrânceanu (P.-Neamţu), 1 leu; A Vasiliu (P.-Neamţ), 1 leu; D. Zamvel (Tg.-Neamţ), 4 lei; D. Alexatidrescu (Câlugăreni-Po-iana), 1 leu; Gh. Agapescu (Valea-Seacă-Bălţâteşti), 1 leu; Gh Băloiu (Oşlobeni-Bod), 1 leu; 0. Baltă (Buhalniţa), 1 leu; Adela Borş (Bozieni), 1 leu; Th. Bălănescu (Topolita-Grimăzeşti), 1 leu; Panfil Cădere (Buhalniţa), 1 leu; Elena Crudu (Dobreni), 1 leu; Gh. Otinescu (Doina-Girov), 1 leu; I. Călin (Dragomireşti), 1 leu; I. Crivăţ (Hoiseşti-Mărgineni), 1 leu; C. Ciupercă (Mastacăn), 1 leu; Pr. Gh. Ciauşu (Socca-Soeea, Can-deşti), 1 leu; Ana Davidesou (Bălţăteşti), 1 leu; Sandu Dănăilă (Budeşti Ghica-Climeşti), 1 leu; V. Dediu (Ţibucanii de sus Pastrâveni), 1 leu; N. Grinţescu (Galu), 1 leu; G. Gavriliţeanu (Focşa «Straja-Pângăraţi), 1 leu; V. Goian (Rânceşti), 1 leu; C. Gheorghiţoiu (Zapa-Mastacân), 1 leu; N. Iordăchescu (Timuseşti), 1 leu; G. Livizeanu (Bodeştiid e sus), l leu; I. Uiescu (Coroiu-Câlugăreni), l.leu; C. Lefter (Ghigoeşti-Şerbeşti), 1 leu; Gh. Anghel (Mărgineni), 1 leu. Numărul membrilor înscrişi în cursul anului 1908 este de 956, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 3460. (Va urma tn numărul viitor). www.dacoraoaamca.ro SOCIETATE IN COMANDITĂ WEIL, JOSEPH & Co. Succ. BUCUREŞTI, Str. Smârdan No. 5, Casa Ţăranu. JVÎarc Depozit De unelte şi ■ -----* ~ = -- jVîaşini agricole şi Industriale • • SPECIALTĂŢI BREVETATE » Recomandă Domnilor Agricultori: Pluşuri de oţel originale Blieher de tot felul. Grape de oţel originale BiicJjer mişcătoare, nemişcătoare, lanţate şi canadiene cu arcuri ultima noutate. Garnituri de treerat din renumita fabrică Hofherr & Schrantz Viena, cele mai solide şi cele mai bune în funcţiune. Semănătoarele în rănduri, celebra ‘ marcă Unicnni DrilI, brevetate, originale Melichar, cu aparat de semănat prin linguriţe de oţel nichelate extra-solide, a căror resistenţă o garantăm zece ani de zile. (Fe-riţivă de semănătoare cu rotiţe ca-nelate, cari uşor expun seminţele vătămării. Batoze de porumb cu abur, brevetate «Caşali», din aceeaşi fabrică, cele mai căutate. Prese liydraulice de vin, Teascuri şi zdrobitoare-de struguri diri fabrica specială Merrem & Knotgen, Wit-tlich, Germania. Vânturători No. 5 pe 4 roate de transport, originale Hofherr <& Schrantz, Viena. Motoare Austriaco de preciziune pentru combustibil benzină din fabrica Osers & Bauer, Viena. Mori pe postament de stejar din fabrica Hofherr & Schrantz. Trioare originale lleid, Stockerau brevetate, cu ventilaţie şi table fre-zuite, toate mărimile. Semănătoare prin împrăştiere, originale Hofherr & Schrantz 3,80 m. lăţime, ultimul model perfecţionat. Pietre de moară din fabrica Societs Generale Meuliere. La Ferte sous Jouarre, Franţa prima calitate, compuse din patru bucăţi întregi fără pept, etc., etc., etc. PRETURI ŞI CONDIŢIUNI DE PLATA FAVORABILE Se garantează soliditate şi buna funcţiune Cataloage la oerere gratis şi franco Inst. de Arte Grafice Oarol GoblS-sor Rasidescu, Str. Doamnei 16.—22.083. www.dacaromanica.ro