Anul XI
No. 38
22 Iunie 1308.
Apare în fiecare 'Duminecă
COMITETUL DE REDACŢIE:
ION KALINDERJ
P? Gârbovlceanu O. Coşbuc ir 3-1 P. V. Năsturel Oh. Adamcscu 5 I. Otescu
P. Dulfu
V. S. Moga N. Nlcolaescu
Gr. Teodosslu
-1 RE • • WzmMSZ WâM				
3*. « &			b-w	
				
.... -4s	■Eî$Exy£	H -JIS8» ' ^		
redacţia şi AdminisNo. 9.-Buouresti




Jfoaa parfumerie şi Droguerie JVfedicinali T6MA BTţÂTULESeU
Ououreştl, calea Grlvlţel No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucuroşii.
Oferă onor. sale clientele parfuinuri din oele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şl sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite ioţiuni, apă de colonia, d* lavande, de verveine şi portugai, eto., ape şi pomezi de quinquina parfumate, Capilarine, ool-oream de la princesse şi oomestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, tbermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glioerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete.
Articole pentru menagiu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestlâ, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li» monade, romuri şi cognaouri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu oari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri cZaokerlin», oarboral, bora*, acid boric, naftalină ieftină, bioarbonat de sodiu, salol şi chinine, eto. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru piotură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăoini, sooarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, oa : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru oura de iearnă, eto.
Huite specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, ooaltare, orayoane, ceaiuri, dragele, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glioerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce indeplinese nele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi Întăritoare, sunt preparate ou scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şl energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos îndepărtându-le ou totul anemia şi slăbiciunea generală.
Bogat asortiment de cauciucârie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetrioei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentistioel, ea : vată şi titoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, oanule, injectoare şisistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mă» tase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastioe pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maxi» male cum şi alte utensile şi accesorii de stiolă, aluminiu, platină, faianţă şt porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc.
La cerere, expediază in orice parte a Ţărei, contra ramburs, îi t şl ev creţurile cele ma. ieftine, ori şl ce fel de mărfuri din aoeastă branşă.
52-24
-	-o--*--*--*--*--*--*--*--*--*--*--*--*
www.dacaromanica.ro
Anul XI.
No. 38.
22 Iunie 1908.
itlbina
Revistă enciclopedică populară
AkiiMUiaMil In ţari pa an U«1(S I Abonamanvjpl in attUn. pa an lai S
>	»	»	8 luni sJŢ» 1 Un numi».............15 bani
Pantru anunaiurl 1 Iau linKţr- Ml«» publlaWata, 8 bani «uvântul. Manuasrlptcla nepUbflaaW aa ard.
SUMH3UI*:
Artur Gorovei, Legile ţării: Despre persoane. — Din trecutul bisericii române: Mitropolitul Neofit al II-lea. -/., Legea Cassei rurale (V).—G. Mândru, Brânca porcilor şi leacul ei.-Instrucţiuni populare pentru apărare şi vindecare de pojar.— Moaştele Sfântului Di-mitrie.—Mihail Pantelimon, Asupra creşterii vitelor la noi. — R-, Câinii în serviciul poliţiei.— V. o. Moga, Cronica agricolă, economică şi comerciaiă : Starea câmpului; Seceratul grâului; Târgurile noastre; Târgurile streine. — Moş glumici, Copacul care vorbeşte. — Măsuri pentru vânzarea laptelui. — De pe Domeniile Coroanei. — Cum ferim semănăturile de pasări.—Din «Monitorul Oficial».—Cronica săptămânii.—Informaţiuni.
Felurimi: Câtă apă cade pe pământ ?	_
Din ziare şi reviste : Scurgerea laptelui din ţâţele vacilor. — Ce face beţia. — O neln-
ţg|ggg]<gi < f
llustrâţiunl: Mitropolitul Neofit al II-lea. — Sicriul cu moaştele Sfântului Dimitrie. — Câinii în serviciul poliţiei.
Pagina glumeaţă: La muştră.	. .
Supiement: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor No. 9.
LEGILE ŢĂRII.
DESPRE PERSOANE-
Când asculţi vorbindu-se lucruri judecătoreşti, adeseori auzi rostjndu-se cuvântul persoană. In legea judecătoriilor de ocoale chiar se vorbeşte despre „acţiuni personale"; prin „Monitorul oficial" citeşti că cutare societate a fost recunoscută „persoană morală", etc. De mergi printre oameni, dacă doi se înghimpă, auzi pe unul zicând celuilalt: „eşti o versoană foarte supără-cioasă". Chiar copiii când se sfădesc, îşi zic „persoană", cu înţeles de insultă. Prin unele locuri, ţăranii cred că persoane sunt numai boerii.
Aşâ dar, cuvântul persoană, poate să aibă mai multe înţelesuri. In legi, adică în drept, prin persoane se înţeleg fiinţele cari pot să aibe drepturi şi îndatoriri sau obligaţii.
Prin urmare numai oamenii sunt persoane, nu ori şi ce lucru şi ml ori şi ce fiinţă, măcar că omul este şi el o fiinţă şi nu lucru. De aceea orice persoană trebue să aibe un nume, prin care să se deosebiască de alte persoane; trebuie să aibă o stare juridică şi un domiciliu, şi pot să aibe un patrimoniu, adică o avere.
Cuvintele aţestea, cari nu-s toate româneşti, trebue să le
www.dacaramanica.ro
1082
ALBINA
Întrebuinţăm când vorbim despre legi, şi e bine să le cunoaştem; trebuie să le Întrebuinţăm, pentrucă chiar de am găsi altele cu cari să le înlocuim, ori ar trebui să zicem câte cinci vorbe în loc de una, ori dacă am găsi un singur cuvânt românesc, prin el s’ar înţelege mai multe lucruri de odată. De pildă, în loc de domiciliu, nu putem zice locuinţă, pentrucă „locuinţă" înseamnă o casă de zid, ori de lemn. ori un bordeiu în pământ, ori un grajd de vite, pentrucă grajdul este loCdinţa vitelor, pe când „domiciliu" nu este un lucru pe care să-l poţi pipăi, să-l dărâmi ori să-i dai foc, precum poţi face cu-o „locuinţă".
Şi e bine să cunoaştem cuvintele acestea cari .se întrebuinţează în legi, sau termenii juridici, — cum li se zice — pentrucă aceste cuvinte, în orice lege le-am întâlni, au totdeauna acelaş înţeles, şi astfel vom puteâ înţelege mai lesne orice legi.
De când începe un om a fi persoană? Cu alte cuvinte: de când începe personalitatea omenească?
După cum ştim noi, în vieaţa de toate zilele, omul începe a fi pe lume din clipa în care se naşte; prin urmare de atunci începe şi personalitatea lui. In drept, însă, şi un copil ză.mislit (conceput) se socoteşte ca o persoană, adică dela zămislire (concepere) începe şi personalitatea lui. Şi ştiţi pentru ce? Pentrucă un copil are drepturi de cum s:a zămislit.—Să presupunem că un om care are stare, câteva fălci de pământ, se însoară şi după ce trăeşte câteva săptămâni cu femeia lui, moare. Cine-1 va moşteni? Dacă femeia a rămas grea, şi copilul se naşte viu, copilul moşteneşte pe tatăl său, măcar că la moartea acestuia copilul nu eră născut şi mortul aveâ alte rude care l-ar fi putut moşteni.
Pentru ca un copil zămislit, să aibe o personalitate după naştere, adică pentru ca să fie recunoscut ca o persoană cu drepturi, se cere o condiţie: să se nască viu. Un copil născut mort nu se socoteşte ca o persoană, măcar că a trăit nouă luni în pântecele maică-si şi chiar dacă ar fi murit în chinurile naşterii.
Se consideră că un copil s’a născut viu, dacă a respirat, adică dacă i-a intrat aer în plămâni. De ar fi fost mort în clipa când a eşit din mamă, nu ar fi cu putinţă să-i fi pătruns aer în plămâni.
Chestiunea aceasta dacă un copil s’a născut sau nu viu, are o mare însemnătate în procesele cari se judecă la juraţi, când sunt date în judecată femei învinuite de pruncucidere, adică femei de acelea fără suflet cari după ce au păcătuit fiind fete îşi ucid pruncii şi apoi spun că pruncul s’a născut mort. Minciuna asta nu se poate prinde, pentrucă cu foarte mare înlesnire se poate cunoaşte dacă un prunc s’a născut viu sau mort. Şi iată cum se face: medicul chemat să constate faptul, scoate plămânul copilului şi-i dă drumul într’un vas cu apă; dacă aerul a pătruns în plămâni, adică dacă s’a născut copilul viu, plă-
www.dacaramanica.ro
ALBINA
1088
mânui pluteşte deasupra apei; dacă n’a respirat, • copilul, adică dacă s’a născut mort, plămânul se cufundă.
• Ştim, astfel, când se naşte personalitatea unui om.
Se înţelege că această personalitate ţine numai atâta vreme •cât este omul în vieaţâ; îndată ce a murit, omul nu mai este ■o persoană, pentriîcă un mort nu mai are nici drepturi nici datorii. Un om mort nu mai este nici fiinţă, ci e un lucru, sau mai drept vorbind, nu mai este nimic.
Orice persoană trebue să aibe un nume şi un prenume.
Numele persoanei este acela pe cărei poartă toţi acei cari se trag dintr’un tată; de pildă toţi copiii unuia care s’a numit Tăutu, au numele de Tăutu, care se moşteneşte din neam în neam. Aceste nume se zic: „nume de familie", sau „nume patronimic11.
Premimele slujeşte pentru a se deosebi mai multe persoane din aceiaş familie. — Dacă Tăutu are mai mulţi băeţi, pe unul trebue să 1 cheme Vasile, pe altul Ion, pe altul George, ca să se ştie despre care Tăutu anume este vorba. *
După lege, orice fiu legitim trebue să poarte numele tatălui; copiii naturali, al cărora tată nu este cunoscut, poartă numele mamei; de aceia pe mulţi îi chiamă Toader a Zoiţei, îlie a Ca-sandrei, etc. Copiilor găsiţi li se dă un nume la întâmplare; cele mai de multe ori li se dă numele locului unde au fost găsiţi; ’aşâ ijn copil găsit' în satul Roşcani, se va! numi Roşcă-neanu.
Femeia trebuie să poarte numai decât-rn urnele- bărbatului? Nici o lege nu o îndatoreşte la aceasta, şi dacă Ileana fata lui Tăutu, când se căsătoreşte cu Roşcăneanu, îşi zice „Ileana Roşcăneanu", acesta este numai un obiceiu. Femeia îşi păstrează de drept, numele familiei din care se trage, şi pentru a arătă că este măritată cu cutare bărbat, poartă humele bărbatului.
Femeia măritată are dreptul să înfieze eâ^ singură un copil, cu învoirea bărbatului. Copilul înfiat trebue să poarte şi numele înfietorului. Să zicem că Ileana Roşcăneanu, fiica lui Tăutu, n-flază pe Ion Dănilă. Ce nume va purtă Ion după înfiere? Dacă i s’ar zice ion Dănilă Roşcăneanu, ar însemnă că a fost înfiat de Roşcăneanu, ceeace nu este adevărat; i se va zice Ion Dănilă Tăutu, după numele mamei. Va să zică femeia nu-şi perde numele ei de familie prin căsătorie, după cum se crede la noi. fără nici un temeiu.
Femeia despărţită nu mai poate să poarte numele fostului ei bărbat, ci numele ei de acasă.	- - - -
Cineva poate să-şi schimbe numele de familie, dacă nu mai vreâ să-l poarte. Pentru asta şe îndeplinesc anume forme cari se. arată într'o lege specială.
Prenumele unui om poate să fie ori-şi-care; de obiceiu se pune numele unui sfânt: Vasile, Ioan, Dumitru, etc.' Se mai pune numele unor domni sau împăraţi: Traian,: Mircea. Unii pun copiilor lor prenume vechi, precum Sorin şi altele.
www.dacaromanica.ro
1084
ALBINA
Mai sunt în sfârşit, o seamă de oameni care cred că-i tare frumos să li se puie copiilor .lor prenume străine, pe care le poartă cei de altă naţie. Asta-i rău; noi Românii să ne păstrăm numele noastre, că-s frumoase şi-s ale noastre, şi le-au purtat şi strămoşii noştri. Copiii nu sunt vinovaţi de ceea ce fac părinţii lor, dar când sunt mari le pare rău că au un prenume străiji.
Ar tur Gor ovei.
DIN TRECUTUL BISERICII ROMANE
MITROPOLITUL NEOFIT al IMea
După ce fusese arhimandrit şi egumenul bisericii Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, Neofit se făcft episcop al Râmnicului în 1824, unde rămase până la
Mitropolitul Neofit al 11-lea. [Clişeu corn. de Tip. Cărţilor Bisericeşti].
1840, când trecîi în scaunul metropolitan al Ungro Ylahiei, pe care l-a ocupat până în 1849, când a de misionat.
www.dacaramanica.ro
albtna
1.085
In vremea revoluţiei din 1848, Neqfit a fostcâtăva Treme tovarăş al capilor mişcării,’ dar mai târziu i-a părăsit.
Dăm aci portretul acestui mitropolit, după un tablou ce se află în palatul metropolitan din Bucureşti.
LEGEA CASSEI RURALE
v.
assa rurală va plăti moşiile ce cumpără pentru ţerani cu hârtii (bonuri rurale) chezeşuite cu pământul, prin ipotecă. Bonurile le va primi în plată vânzătorul moşiei şi le va puteâ vinde şi el ori cui. Vor aduce dobândă 5% şi se vor plăti în 50 de ani, prin tragere la sorţi, cu câte 2 luni înnainte de 1 Ianuarie şi 1 Iulie; iar la aceste zile se vor plăti cu bani bonurile eşite la sorţi, tot la aceste zile se vor plăti şi dobânzile la toate bonurile scoase.
Se înţelege că, pentru a avea cu ce face plăţile Cassa rurală va avea de primit dela cumpărători, regulat, plata dobânzilor şi a unei părţi din capete, de-asemenea de două ori pe an şi anume cu două luni înainte de vadelele de cari vorbirăm mai sus.
Peste dobânzi şi partea din capete, la început, vor aveâ ■de plătit şi taxa timbrului (t/2 cumpărătorul şi 1/2 vânzătorul) şi cheltuelele de măsurătoare şi împărţire în loturi.
Ca să nu le vie pr,ea greu cumpărătorilor, Cassa rurală le face îngăduire să plătească taxa şi cheltuelele de măsurătoare în cinci ani, deci în zece rate sau rânduri.
Mai au de plătit cel mult 50 de bani la suta de lei din datorie, pentru cheltuelele de administraţie. Vor da şi plata cuvenită perceptorilor ca şi la dările către stat.
Dacă nu vor fi următori cu plata la vadea, pentru plăţile întârziate vor da dobândă 7%! iar cei cari vor fi lucrat pământul după sfâturile Câsâei şi vor fi făcut tovărăşiile de
www.dacaromamca.ro
1086
ALBINA
cari am vorbit, vor plăti numai 6% dobândă la întârzieturi. Dacă însă un cumpărător nu se va învrednici a şi plăti datoria nici până la anul dela vadea şi nici după ce i se va cere de două ori, prin perceptori, din şase în şase luni, Cassa rurală îi va lua lotul şi-l va vinde altui ţeran. Celui dela care s’a luat lotul, Cassa îi va da îndărăt banii ce i-a dat la cumpărat şi cât va fi apucat a mai plăti din capete, socotindu-se cu dânsul. Dar, neapărat, dobânzile nu i se vor întoarce, de vreme ce-a avut folosinţa lotului.
Prin cap. VI art. 61—69 legea a luat măsuri ca loturile de 5 hectare să nu se mai bucâţelească nici prin vânzare, nici prin danie, nici prin moştenire sau testament (diată). Dacă are cineva mai multe loturi, le poate despărţi prin vânzare sau împărţi între moştenitori, dar nu în bucăţi mai mici de câte 5 hectare. Dacă rămâne un lot de 5 hectare la doi-trei copii, nu-1 vor împărţi, ci îl va luă unul din ei, despăgubind prin ajutorul Cassei rurale pe ceialalţi Dacă nu se vor învoi de bunăvoie, care din ei să rămâie cu lotul, va hotărî judecătorul de ocol prin tragere la sorţi, după cererea uneia din părţi sau a directorului Cassei rurale. Dacă s’au înţeles de bună voie, judecătorul de ocol va tace actul. Dacă niciuna din părţi nu vrea să ia lotul, se va scoate în vânzare şi la mqzat vor lua parte ţeranii din comunele vecine până la 5 chilometri depărtare. Dacă nu dă nimeni cât are de luat Cassa rurală, judecătorul va da lotul Cassei rurale pentru plata datoriei.
Cassa rurală are drept a face să nu stea moşte nitorii neîmpărţiţi, dacă ei nu se îngrijesc a-şi regulă stăpânirea pământului în doi ani după moartea celui dela care e pământul.
Măsura aceasta pentru a ferî loturile de bucăţelire se va puteâ pune în lucrare şi la cele căpătate în puterea le-gei dela 1864 sau prin alte legi mai nouă. Şi acestora le va face Cassa rurală toate uşurările, ca să poată rămâneâ lotul numai unuia, iar celorlalţi să li se dea partea în bani. Dar Cassa rurală va da sprijinul său numai dacă moştenitorii vor voi. Pe acei cari cumpără loturi prin Cassa rurală, îi poate sili, după cum am văzut.
Afară de alte măsuri, cari nu au nevoie neapărat să le cunoască ţeranii, e una la art. 77, care e bine şi de nevoie s’o ştie. Moşiile cumpărate înainte de înfiinţarea legei
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1087
Cassei rurale şi ai căror cumpărători vor aveâ încă de plătit parte din preţ, vor puteâ să se folosească de ajutorul Cassei, care le va da banii trebuitori, bine înţeles, după regalele legei.
Art 78 iar e foarte de seamă. Cassa rurală va puteâ plăti izlazurile cumpărate de comune dela proprietari, însă numai după 2 ani dela întemeerea Cassei şi numai prin tragere la sorţi a judeţelor se va puteâ face şi această uşurare.
1.
--------------------------
3' n anul trecut, cu deosebire înspre toamnă, crescătorii de porci au suferit multe pagube din cauza acestei -nj. boale, care nu iartă.
^ Am aşteptat ca odată cu răcirea timpului să înceteze şi boala. Nu numai că n'a încetat, dar ea merge înainte. Aceasta ne arată că frigul nu omoară sămânţa boa-lei. îndată ce boala s’a arătat în sate, a mers foarte repede, fiindcă sămânţa boalei se ia în atingere cu cei bolnavi. Mulţi săteni, fie din neştiinţă, fie din răutate, aruncă porcii morţi pe drumuri, pe câmp sau le dă drumul pe gârlă. Foarte râu fac aceştia.
Dacă porcii morţi sunt aruncaţi pe drumuri sau pe câmp, porcii cei sănătoşi dau peste cadavre, şi mănâncă din ele. Dacă nu dau porcii de ele, dau câinii, cari aduc oasele acasă şi cu ele şi sămânţa de boală.
Dacă porcii morţi sunt aruncaţi şi luaţi de apele curgătoare e şi mai rău: porcii cei sănătoşi bând apă cu sămânţă de brâncă, vor căpătă boala.
Mulţi săteni, de teama acestei boale, au vândut porcii pe la târguri pe preţuri mici. . . Alţii, îndată ce au văzut porcii bolnavi, i-au tăiat, iar carnea au mâncat-o.
www.dacoromanica.io
1088
ALBINA
Rău fac aceia ce mănâncă carne de vită bolnavă, maî alea de porc,, căci pot căpătă multe boale.
De boala aceasta, ca de toate celelalte din lumea aceasta, e mai uşor să ne ferim decât să o vindecăm.
Ferim porcii de boală, dacă îi ţinem închişi în coteţe curate, dându-le apă de fântână.
Dacă suntem nevoiţi să le dăm apă de gârlă, aceasta trebuie mai întâiu fiartă, apoi răcită şi în urmă dată la porci spre băut. E adevărat, că această pază cere grije şi muncă multă; cine voieşte să aibă, trebuie să muncească.
Dacă porcul a căpătat boala, încă este un leac aproape sigur, numai să fie aplicat îndată după arătarea boalei.
Porcul bolnav de brâncă se cunoaşte prin aceea că nu mănâncă, îqcepe să tremure şi se culcă de obiceiu pe unde găseşte gunoaie, ca să-i fie cald.
Ştim mai ales că e brâncă, dacă în sat sau prin apropiere este această boală.
îndată ce am observat boala, să nu ne pierdem nădejdea, căci porcul scapă cu siguranţă dacă întrebuinţăm leacul următor:
Punem într’o strachină un pumn de sare pisată flnărtint. Turnăm peste ea o jumătate de petroleu (gaz de ars în lampă).
Ne pregătim de cârpă aspră; o bucată de sac de casă este foarte bună penru aceasta. Chemăm uqu sau două ajutoare, după cum e porcul de mare.
II prindem, îl punem jos şi luând cu cârpa.sare şi petroleu, îl frecăm cu putere toată partea dela şoldurile de dinainte, gâtul şi capul. Ne rânduim cu ajutoarele pentru ca efectul să fie mai puternic.
Putem zice că am frecat destul când vedem că pielea frecată s’a înroşit bine, iar ochii par sângeraţi de roşii ce sunt. Scoatem apoi un cuţit tăios. Retezăm cu el urechile dela jumătate; asemenea şLcoada.
îndată vom vedeâ ţâşnind sânge mult. Porcul se răcoreşte imediat. Dacă îi dăm mâncare, se apucă de mâncat; Peste o zi sau două, el se îndreaptă deabinele.
Leacul acesta e bun numai dacă îl aplicăm îri pripă. Dacă porcul zace o zi sau două, leacul e îndoelnic, sau de cele mai multe ori fără folos.
încerce oricine şi se va convinge de adevărul celor spuse.
<3. Mândru.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1089
Instrucţiuni populare pentru apărare si vindecare de pojar.
(Aprobata de Consiliul de Igienă şi Salubritate publică al judeţului Tulcea).
Orice bolnav de.pojar trebue să fie culcat pe pat, acoperit chiar pe mâini până ce se scutură pojarul. Acoperământul să nu fie greu, patul să fie în odaie caldă, dar iarăşi nu prea caldă. Să se bage -de seamă ca patul în care se află bolnavul de pojar să nu fie aproape de ferestre sau uşi.
Bolnavii de pojar să nu fie lăsaţi pe afară nici chiar pentru orice trebuinţe ale lor.
Să se primenească cât de des rufăria purtată de bolnavii de pojar, precum şi rufăria de aşternut de pe patul unde se află. Credinţa unora că bolnavii de pojar nu trebuesc primeniţi este o credinţă rea; din contră, asemenea bolnavi trebue ţinuţi în cea mai mare curăţenie.
Pentru a înlesni eşirea pojarului, este bine a se da bolnavilor ceaiuri calde, ori cât de mult şi ori de câte ori ar cere, dar numai ceaiuri calde. Cel mai bun ceai de pojar este cu flori de borago, care se găseşte în toate farmaciile comunelor unde bân-tue pojarul. Se poate da şi rachiu de drojdie fiert cu miere sau vin slab fiert cu miere sau zahăr. Pentru înlesnirea eşirei pojarului sunt de folos şi băile de picioare cu muştar, o bae dimineaţa şi una seara, chiar numai una pe zi, seara, în care bolnavul va ţine picioarele 8 până la 10 minute, adică cam atâta vreme cât fumează un om o ţigară. Baia de muştar se face, punându-se 150 gr. muştar în-tr’un vas cu 8 litri de apă caldă. In timpul cât bolnavul de pojar ţine picioarele în baia de muştar, baia va fi acoperită cu un ştergar.
Bolnavilor de pojar trebue dat de mâncare lapte, zeamă de pasăre cu pâine, adică mâncare uşoară, iar ca băutură se va da ceaiuri, apă fiartă şi răcită îndoită cu vin slab. Când bolnavii au sete mare se poate da şi li monadă de lămâe cu puţin zahăr, adică apă fiartă şi răcită în care s’a pus câteva felii de lămâe şi zahăr.
www.dacoromamcajo
1090
ALBINA
Ochii bolnavilor de pojar trebuo spălaţi în toate zilele de mai multe ori pe zi, cu apă boricată călduţă. Apa boricată se pregăteşte topindu-se într’o' oală nouă foarte curată 2 linguri mari cu acid bo-ric într’o jumătate litru de apă, strecurată, fiartă şi păstrată caldă, iar după topirea acidului boric iarăşi strecurată şi ţinută acoperită. Acid boric se găseşte în farmaciile comunelor unde bântue po-jarul.
Ou asemenea apă boricată călduţă, însă mai slabă, topindu-se numai o lingură de acid boric la un li-• tru de apă, este bine ca bolnavii mai mari de pojar să facă de mai multe ori pe 2i gargară şi să tragă pe nas, de asemenea de mai multe ori pe zi.
Când bolnavii de pojar au graiul răguşit este bine să se învelească gâtul cu ştergare muiate în apă ferbinte cât va putea să sufere, bine stoarse şi acoperite de un ştergar uscat schimbate în fiecare zi, dimineaţa, la prânz şi seara. De asemenea să tragă pe gât aburi de ceai de muşeţel tot de 3 ori pe zi.
Dacă un bolnav de pojar are urdinare, sau ur-dinare cu sânge, să i se dea pe zi, după vârstă, prafuri de bismut, care se află în toate farmaciile comunelor, cu instrucţiuni. Asemenea prafuri se vor luă cu apă feartă şi răcită sau cu lapte.
Nu se va da nici o curăţenie bolnavilor de pojar la începutul boalei. Dipă ce pojarul se trece, se scutură, se poate da unt de ricin din 3 în 3 zile, sau se vor face clistire cu apă feartă şi răcită, care să nu treacă de o jumătate de litru, dar iarăşi nici de cum la începutul boalei.
MOAŞTELE SFÂNTULUI DIMITRIE
In biserica Sf. Mitropolii din Bucureşti se află moaştele sfântului Dimitrie. Aceste moaşte au fost găsite de generalul rus Petre Salticov în anul 1774 în satul Basarabov din Bulgaria şi luându le de acolo le-a dăruit Mitropoliei din Bucureşti.
Ele s’au păstrat într’un sicriu simplu care s’a
www.dacoromanica.ro
Sicriul cu moaştele Sfântului Dimitrie.
[Clişeu eom. de Tip. Cărţilor Bisericeşti].
www.dacoramamca.ro
1092
ALBINA
împodobit cu argint în 1786 de către Mitropolitul Grigorie; iar în 1879 s’au aşezat într’un sicriu nou în care se află şi azi.
Dăm în numărul de faţă vederea acestui sicriu după «Istoria Mitropoliei Ungro-Vlahiei» de preotul Gibescu, după care luăm şi notele ce preced.
---------------------
Asupra creşterii vitelor ia noi.
Ţara noastră, e o ţară a cărei populaţiune se ocupă mai numai cu agricultura, iar alte meserii se cunosc foarte puţin, şi cele cari se cunosc sunt în mâinile străinilor.
Totuşi dacă va veni vreodată acel timp să se desvolte şi alte meseni mai mult, tot agricultura va fi în fruntea lor, ea va fi temelia acestei ţări.
Orice meserie nu a putut luă naştere, nu a putut înaintâ decât numai cu ajutorul agriculturii, căci omul numai atunci a putut să se îndeletnicească cu alt ceva, când a avut cele necesare pentru hrana şi "îmbrăcămintea sa, şi pe care nu le a putut avea decât numai lucrând pământul. La început, bine înţeles, se ocupau foarte puţin, mai târziu însă când populaţi-unea s’a înmulţit, s’a simţit mai multă nevoie şi omul a căutat să deâ o întindere mai mare culturilor.
Creşterea vitelor şi agricultura, au o istorie tot aşâ de veche, ca şi istoria, omenirii.
La început însă omul nu avea grijă nici să hrănească, nici să îngrijească şi nici să înmulţească aceste animale şi plante; cu aceasta eră însărcinată numai natura, iar omul aveâ numai gri-jea ca să culeagă fructele plantelor şi să vâneze animalele de cari aveau nevoie. — Aceste animale şi plante însă, nu în totdeauna âu putut fi găsite de om la nevoie, din care cauză el suferiâ şi ca să î .lăture acest neajuns, a început să crească vite şi să cultive plante pe lângă casa sa. — Aceste plante le-a înmuiţit din ce în ce, treptat cu înmulţirea lumii, de asemenea şi cu animalele a căutat să le înmulţească, şi să le îmbunătăţească aşâ că astăzi se găsesc rase de vite foarte bune.
Agricultura stă în foarte strânsă legătură cu creşterea vitelor, căci numai atunci agricultura va progresă, când vom aveâ vite bune; şi vite bune vom aveâ numai atunci când le vom dă alte îngrijiri mai bune şi le vom hrăni mai bine cu nutreţuri de bună calitate. — Aceste nutreţuri de bună calitate nu le vom puteâ obţine decât numai printr’o cultură mai sistematică, mai raţională.
Din nefericire însă, după ce că vitele noastre sunt mici, pipernicite, nici pe acelea nu le îngrijim cum se cade. —Hrana
www.daconHnamca.ro
ALBINA
1093
lor în timpul iernii, constă mai numai din paie de grâu şi cu coceni de porumb - Prea puţini sunt cari să îngri-jească mai bine de vitele lor. — Locuinţe cum se cade nu au pentru vite şi mulţi nu au nici adăposturi chiar, aşâ că vitele întâmpină gerurile cele mari şi vânturile cele aspre de iarnă, stând afară sub cerul liber. — Ţesalâ, mai nu văd în viaţa lor şi băligarul de pe ele nu se curăţă de cât primăvara odată cu căderea părului, când năpârlesc.—Ei bine, cu această îngrijire şi hrană pe care o capătă, numai vite bune de muncă nu putem aveâ şi ca urmare nici lucrările câmpului nu se pot face nici la timp şi nici bine, deci agricultura suferă mult.
Numai cu vite bine îngrijite şi bine hrănite agricultura va progresă.
Mihail Pantelimon.
âinele o un animal despre cares’au făcut apreţieri foarte deosebite. «Cel mai bun amic al omului» — «credincios ca un câine» — zic unii ; alţii îrtsă spun despre un om rău că e «un câine» — despre douî oameni cari trăesc rău «trăesc ca câinii», — «inimă de câine», ş. a.
Oricum să fie, sigur este că de mulţe ori puitem aveâ foloase de pe urma câinelui.
Dacă întrebi pe un cioban, îţi va spune că greu ar păzi el turma, cli că n’ar aveâ- câţiva dulăi. In deobşte, când vorbeşti despre câine, la această însuşire «de-a fi bun pentru pază» te gândeşti mai întâiu.
Tocmai însuşirea aceasta a născut o ideie în capul poliţiştilor din câteva oraşe din Apus. Şi-au zis că un câine bine dresat ar putea să fie de folos sergenţilor de oraş sau -agenţilor cari urmăresc pe hoţi.
Se pare că cel d’intâiu care a avut ideia aceasta a fost şeful poliţiei din Gând (oraş din Belgia).
La început încercările lui au fost privite cu oarecare neîncredere, dar în curând toată lumea care se interesă de siguranţa oraşului s’a convins de ajutorul pe care pot să-l dea câinii.
www.dacaromamca.ro
1094
ALBINA
Iată câtevâ din primele încercări făcute în Gând.
Sergentul de stradă, însoţit de câinele său, află că cinci pungaşi au năvălit într'o cârciumă şi pe când unul bate pe cârciu-
mar, ceilalţi fură lucrurile din prăvălie. Aleargă acolo. Pungaşii tocmai se găteau să spele putina. Sergentul după ei! . . Să fi fost singur, nu-: mai prindea niciodată. . . Câinele însă ia înncinte şi apucă de picior pe unul, soseşte sergentul şi 1 înhaţă, îi pune lănţişorul de mână. Pe când sergentul eră ocupat cu asta, câi-
www.dacoromamca.ro
ALBINa
1095
nele în goană după ceilalţi, îi ajunge lângă nişte uluci şi-i face să stea pe loc până când a sosit sergentul şi i-a silit să meargă cu el la postul de poliţie.
Altă dată câinele mergea singur înaintea sergentului. Iată că trece un om cu un sac în spinare. Câinele îl miroase, latră, îl face să stea pe loc până soseşte sergentul, care-1 caută şi găseşte sacul plin cu lucruri de furat.
Altă dată sergentul mergea pe o stradă dosnică alături cu câinele său. Nu se auzea nici un sgomot, nici un trecător nu se arătă. Deodată câinele stă pe loc, ascultă. .. şi buzna iângă poarta unei case şi latră, latră... sergentul se duce şi el, deschide poarta şi se ia după câine, care şi intrase repede în curte şi glonţ la o magazie din fundul curţii. Acolo dă peste nişte hoţi cari tocmai încărcau în saci lucrurile furate.
Mai curioase sunt câteva fapte povestite de o gazetă nemţească despre câinii dintr’un oraş bavarez.
Odată comisarul care avea câini dresaţi, e vestit că s’a întâmplat o crimă în cutare stradă. Aleargă cu doi câini şi găseşte lângă cadavru o basma murdară. Atrase atenţia câinilor s’o miroasă şi pleacă apoi cu ei într’o mahala unde locuiau mulţi certaţi cu justiţia. Mulţi trecători pe stradă. Deodată unul din câini se repede la unul şi-l apucă de pantaloni. Comisarul arestează pe individ şi dovedeşte că el eră omorât.orul.
La Paris se povestesc câteva cazuri foarte frumoa'se.
Acolo e poruncă pentru cei ce merg cu bicicleta să aprindă lampa îndată ce se înnoptează. Iată că trece un biciclist care nu se conformase acestui ordin. Sergentul îi strigă să stea. Biciclistul îi trage o înjurătură şi-şi vede de drum. Ce, eră să-l ajungă sergentul ? Dar uitase câinele. Câinele l-a sosit şi când s’a repfezit a răsturnat bicicleta; sergentul a fost acolo şi nesupusul dus la postul de poliţie şi-a primit pedeapsa.
Văzându se bunele rezultate ce s’au căpătat prin încercările făcute până acum, poliţia din Paris a ţinut un concurs între
www.dacoromamca.ro
1096
ALBINA
câinii poliţişti. Acolo s au adus câini de diferite rase şi dresaţi în diferite feluri.
Cu acel prilej s’a desbătut chestia şi prin ziare.
Părerea celor mai pricepuţi în astă privinţă este că nu trebuie să caute cineva câini «(savanţi» cum sunt cei ce se arată prin circuri. Ei au să înveţe câteva exerciţii nu prea grele, dar să fie câini de soiu bun. adică să iubească pe Stăpân şi să nu se teamă prea mult de primejdii.
Iată, după o gazetă, câteva din încercările ce s’au făcut cu câinii la Un concurs.
Aveau să găsească un om ascuns. Omul se ascunde într’un loc,, sub paie, după o uşă, într’un poloboc, — câinele trebuie să-l găsească. Ca să poată află ascunzătoarea, i se dă să miroase un obiect care aparţine omului ascuns. După aceea, Câinele caută,, luându-se după miros. Omul se ascunde pe rând în mai năulte locuri; el fu găsit; dar când se vârî într’un butoi, nu îl descoperiră câinii, sau îl găsiră după lungi cercetări. In schimb, dânşii adu seră toate obiectele pe cari le- găsiră în căutările lor şi cari erau ale rău făcătorului.
Insă cea mai frumoasă acţiune e intrarea câinelui într’o casă,, sărind pe fereastră. Fereastra e la doi metri înălţime. Câinele trebue să poată sări aşa de sus, ca să ajungă la fereastră. El mai cată să sâră cu mare uşurinţă zăplazuri, înalte, ca să se ia după cel care fiind găsit undeva, ar voi să fugă sărind dintr’a curte ’n alta, sau în stradă. Câinele îl urmăreşte şi-l prinde numai decât. E de ajuns ca agentul, care bănueşte ceva într’o curte,, să-şi trimeată câinele să inspecteze, că acesta şi sare, îşi face datoria, cercetând pretutindeni, dacă nu se găseşte vre-un rău făcător. Gâsindu-1, dânsul latră de câteva ori, la care semn agentul aleargă îndată.
Iată dar cât folos pot aduce câinii în serviciul poliţiei.
R<

Cronica Agricolă, Economică şl Comercială
----11	fi •'------î 53E==
*0
Starea câmpului.
Ploile, cari au început să cadă. în -mare. căfăţime pe la sfârşitul lunei lui Maiu, în această lună au căzut şi mai mult, în folosul semănăturilor de primăvară. In unele localităţi din ţară au fost ploi torenţiale însoţite şi de grindină, cari au adus mare rău semănăturilor. Mulţi agricultori, în luna lui Maiu, când trebuia să*şi asigure semănăturile la una din societăţile noastre de asigurare, n’au făcut acest iucru, din cauza timpului secetos din această lună. Aceşti agricultori credeau că poate vor scăpă de a fi bântuite grânele lor în acest an, şi tocmai când să intre în secere, starea tim-
www.dacaramamca.ro
ALBINA
1097
pului se schimbă de odată şi grindina îşi arătă efectele ei vătămătoare pentru puhga unor agricultori. Totdeauna după un timp atât de călduros din luna Aprilie şi mai cu seamă din luna Maiu, trebuia să ne aşteptăm la ploi torenţiale însoţite de grindină. Cei mai mulţi agricultori, neglijând a*şi asigura semănăturile, sau voind să facă o economie de vre-o ■câtevâ sute de lei, azi au pierdut din cauza grindinei mai multe mii de lei.
Dintre toate semănăturile cari au folosit mai mult de ploile căzute şi destul de abundante, este porumbul, cartofii, fasolea, pomii roditori, viile, caşi semănăturile de meiu şi mohor, fără să mai vorbesc de livezile naturale şi artificiale. Alte semănături de primăvară şi în special cele de toamnă, n’a putut să profite de cât foarte puţin în paiu, de oarece boabele din spice erau în plina lor formaţiune. Unii agricultori au mers şi mai departe, când a văzut că din recolta grâului n’au să profite aproape nimic sau foarte puţin, au întors pământul cu semănăturile de grâu, şi a semănat porumb. Din aceste semănături, deşi făcute mai târziu, dacă în decursul verei timpul va fi ceva mai ploios, vor putea avea o bună recoltă şi deci profitul va fi mai mare.
Seceratul grâului.
Seceratul grâului au început aproape în toată ţara, şi se face ca mare iuţeală, ca această recoltă agricultorii s’o poată vedea în snopi, unde este mai bine asigurată în contra ploilor. N’ar fi râu dacă agricultorii noştri îndată ce recolta grâului s’a terminat, se cară grâul la arie şi să 1 facă şiră sau stoguri. In acest caz, pe lângă că recolta este mai bine asigurată, dar şi bobul de grâu capătă o culoare mai frumoasă, îşi măreşte greutatea fiind apărat de umezeală, şi deci şi profitul are să fie mai mare; pe cât timp când grâul se lasă pe câmp în clăi, bobul nu se poate bucură de a-ceste două calităţi atât de preţioase pentru comerciu.
Nu numai atât, dar, daca se va întâmpla (ceeace se poate) •ca timpul să fie ploios, calitatea bobului se va pierde cu totul, în clăile bântuite de ploi. Din această cauză ar fi bine încă odată, ca agricultorii noştri să nu se scumpească la tărâţe şi să se eftenească la făină, lăsând după seceră clăile pe câmp până la treerat, în loc să le facă stoguri.
www.dacoromanica.ro
1198
ALBINA
Ogoare.
Ploile căzute în această lună, dând destulă umezeală pământului, se va putea face ogoare pentru semănăturile de toamnă. Este tocmai timpul, ca locurile lăsate ogoare, să înceapă a se ară, de oarece în cazul de faţă se va puteâ face în cele mai bune condiţiuni.
In rezumat, în urma atâtor ploi trebuie să căutăm a profită de apa înmagazinată în pământ în folosul semănăturilor viitoare, făcând arătura la timp, ca şi săpatul porumbului şi a altor plante prăşitoare.
Târgurile noastre.
Afacerile cu cereale în târgurile noastre, caşi preţurile cu cari se vând, au puţină însemnătate. Acest lucru se da-toreşte noilor recolte de grâne, a căror producţiune nu se poate cunoaşte nici chiar aproximativ. In tot cazul recolta grâului în acest an credem a fi mai mare decât cea din anul trecut, cu tot timpul secetos din lunile Aprilie şi Maiu.
Iată în rezumat preţul mijlociu cu care s’au vândut cerealele în târgul Brăila dela 1 Iulie până la această dată.
Grâul, suta	de kgr. s’a vândut cu .		. 19—20 lei
Porumbul	idem	idem	. 11—14 »
Cincantinul	idem	idem	. 12—13 » 50 ct
Orzul	idem	idem * .	. 12—14 »
Ovăzul	idem	idem	. 13—14 »
Orzoaica	idem	idem	. 14—15 »
Secara	idem	idem	. 15—16 »
Meiul	idem	idem	. 10—11 »
Fasolea	idem	idem	. 16—19 »
Preţul cerealelor din Bucureşti.
Grâul de calitate superioară se vinde cu 105—115 lei. kila. Cele de calitate mai inferioară cu 96—105 lei chila. Orzul se vinde cu 55—64 lei chila.
Ovăzul cu 50—60 lei chila.
Porumbul cu 60—65 lei chila.
Secara cu 80—85 lei chila.
Preţul nutreţului.
Fânul de calitate bună se vinde cu 86—95 lei mia de kgr Cel de calitate mai inferioară cu 75—86 lei mia de kgr.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1099
Paiele de meiu păsăresc cu 85—90 lei mia de kgr.
Celelalte feluri de pae cu 30—38 lei mia dc kgr.
Preţul vitelor.
Pereche de boi mari şi graşi se vinde cu 700—750 lei. Boii buni de jug se vând cu 600—700 lei perechea. Boi de rând cu 500—600 lei perechea.
Vacile se vând cu 90—175 lei una.
Caii bum de trăsură se vând cu 250—500 lei unul Caii de rând cu 80—300 lei unul.
Târgurile streine.
Afacerile cu cereale sunt slabe, iar preţurile tind mai; mult spre micşorare din cauza marilor recolte cari în străinătate în general sunt bune. Astfel la târgul din Paris grâ-nele indigene se vând cu 20—22 lei, iar grânele indigene cu 20 — 21 lei; secara cu 16—17 lei: orzurile cu 17—19 lei şi 50 ct.; ovăzurile cu 18—19 lei şi cele indigene cu
14—17 lei şi 50 ct.; porumbul cu 18 lei şi făina de grâu cu 31—32 lei şi 50 ct.
In Germania, la Manheim, grâul se vinde cu 30 lei, secara cu 25 lei şi 50 ct., orzul cu 22—23 lei şi ovăzul cu 22 lei.
La Berlin grânele se vând cu 27 lei; orzul şi secara cu 24 lei şi ovăzul cu 20 lei şi 50 bani.
In târgurile din Belgia grânele se vând cu 19—21 lei; secara cu 18 lei şi 50 ct., orzul cu 16—17 lei şi ovăzul cu 17—18 lei, a tară de Anvers, unde ovăzul se vinde cu 20 lei.
La târgul din Viena grâul s’a vândut cu 26 lei, secara cu 22 lei şi 50 ct., oizul şi ovăzul cu 17 lei.
La Budapesta grâul se vinde cu 24 lei; secara cu 22 lei şi 50 ct.; orzul cu 20 lei 50 ct. şi ovăzul cu 15 lei.
La Londra grâul s’a vândut cu 20 lei şi 50 ct; secara cu 17 lei; orzul şi ovăzul cu 14—15 lei.
In Olanda grâul s’a vândut cu 21 lei; orzul cu 19 lei şi ovăzul cu 10 lei şi 50 ct
La Geneva (Elveţia), grâul s’a vândut cu 23 lei; secara cu 22 lei şi 50 ct., orzul şi ovăzul cu 20 lei.
La New-York (America), grâul s'a vândut cu 18 lei ; secara cu 15 şi 50 ct.; orzul cu 17 lei şi ovăzul cu 18 lei.
La Chicago, grâul se vinde cu 18 lei.
www.dacoromamca.ro
1100
ALBINA
La târgurile din Algegia şi Tunis, grânele se vând cu
23—25 lei; orzul şi ovăzul cu 15—16 lei şi 50 ct.
La toate târgurile străine, preţurile sunt socotite pe suta de kgr.
V. S. Moga.
Copacul care vorbeşte.
— Poveste pentru copii —
fpasile era băiat orfan. îşi perduse de mic amân-yf doi părinţii şi trăiâ pe lângă moş Oostache, k un fel de cizmar, mai bine zis cârpaciu.
Moş Oostache îngrijea de băiat ca vai de lume. Mai multă bâtae decât mâncare căpătă bietul Yasile; dar cum n’aveâ pe nimeni pe lume, răbda şi tăcea,
Intr’o zi, pe când eră în pădure cu moş Oostache, ca să tae lemne, Yasile găseşte o pungă cu bani. Cui s’o dea s’o păstreze? Lui Moş Oostache. ..
Peste câteva zile plecă să-şi facă serviciul militar.
Când se întoarse, se duse la Moş Oostache şi-i ceru punga.
—	Oe pungă?
—	Punga pe care am găsit-o în pădure şi ţi-am dat-o să mi-o păstrezi.
—	Mie! Nu ştiu. nimic. Visezi, băete.
Merseră la judecător.
Judecătorul cunoştea pe Moş Oostache că nu e
www.dacaramanica.ro
ALBINA
1101
om de ispravă, dar tânărul n’aveâ nici o dovadă că i-a dat banii.
—	Nu ţi-aduci aminte că eram sub un ştejar bătrân, unde ne odihneam de obiceiu când mergeam în pădure?
—	Habar n’am de stejar! . ..
—	Hei, dacă ar putea stejarul să vorbească! oftă bietul tânăr.
Atunci judecătorul zise:
—	Mai ştii? ia să încercăm!
Şi porunci lui Vasile să se ducă la pădure, să rupă o ramură din stejar şi să vie cu ea ca s’o întrebe judecătorul.
Vasile plecă.
Trecea vreme şi Vasile nu venea. Deodată judecătorul se făcu că e grăbit:
—	Ce naiba! Băiatul ăla nu se mai întoarce!.
—	O să mai aşteptăm mult, zise Moş Costache, fiindcă e cale de un ceas până la stejarul ăla . .
—	A! Te-am prins! Să dai îndată banii, punga-şuie! . . .
Moş Costache fu silit să dea banii şi să stea şi câtăva vreme la răcoare.
Moş Qlumici.
Nu se poate duce o viaţă cu adevărat bună, dacă nu e susţinută de rugăciune.
(Sf. Ion Gură de Aur).


www.dacoromanica.FO
1102
ALBINA
Măsuri pentru vânzarea laptelui.
Iată dispoziţiile pe cari le-a luat Primăria Capitalei cu privire la vânzarea laptelui pentru a împiedică răspândirea boalelor:
1.	—Toţi comercianţii, cari posed vite de lapte şi al căror lapte sau produsele lui, ca brânză, unt, smântână, etc., se vând pentru consumaţiunea publică, sunt obligaţi a permite şi a da concursul necesar Medicilor Veterinari Comunali, pentru a tuberculinizâ acele vite.
2.	—Tuberculinizarea vitelor de lapte, a taurilor, viţeilor, juncilor, junicelor, boilor, bivoliţelor, bivolilor, malacilor, se va face ori de câte ori serviciul Veterinar al Comunei va găsi de cuviinţă.
3.	—Este oprit de a se intrebuinţâ sub orice formă, adică ca lapte dulce proaspăt, fiert, pasteorisat, sterilisat, bătut, sau ca unt, brânză, zmântână, zer, etc., pentru consumaţiunea publică sau pentru hrana porcilor satî altor animale, laptele provenit dela vite tuberculoase sau cari au reacţionat la tuberculină.
4.	—Comercianţii lăptari şi proprietarii de vite producătoare de lapte ce-1 vând în Capitală sub orice formă, pentru consumaţiunea publică şi cari domiciliază în afară de Capitală, în alte comune sau judeţe, sunt obligaţi ca cel mai târziu până la 1 Iunie 1908, se prezinte serviciu'ui Veterinar al Capitalei certificate, eliberate pe coli simple, de către medici veterinari oficiali respectivi, doveditoare că vitele lor de lapte sau acelea dela cari îşi procură laptele, au fost tuberculinizate şi s au găsit sănătoase şi că nu posedă vite tuberculoase în grajdurile sau curţile lor.
Ei sunt datori a presentâ acele certificate în fiecare an, înainte de data de 1 Iunie respectiv.
5.	—Proprietarii vitelor constatate de către medicii veterinari ai Comunei că sunt tuberculoase sau reacţionate la tuberculină, sunt datori ca cel mult în 30 de zile dela data constatării, să vânză acele vite în asistenţa medicului veterinar respectiv, cari va luă măsuri pentru a fi tăiate la abator.
Vitele bănuite a fi atinse de tubercujosă se vor ţine în grajduri separate, după indicaţiunile medicilor veterinari co-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1105
munali. Sub nici un motiv ele nu se vor înstrăina sau vinde, de cât numai pentru a fi tăiate la abator.
6.	- -Autoritatea comunală îşi rezervă dreptul, ca prin o comisiune specială, să cumpere vacile tuberculoase, pe cari proprietarii lor nu le-au vândut în termenul de 30 de zile şi în condiţiunile arătate la art. 5.
Preţul cumpărării se va stabili, fie prin bună înţelegere,, fie după greutatea şi calitatea vitei, plătindu-se kilogramul în greutate vie, după preţul curent al pieţei. Vitele cumpărate de către comună, se vor tâiâ la abator.
7.	—Se va tace marcarea prin serviciul veterinar al comunei a tutulor vitelor de lapte sănătoase, prin o marcă metalică aplicată la urechea dreaptă.
8.	—Comercianţii lăptari sunt obligaţi de a înştiinţâ serviciul veterinar al Comunei despre orice mişcare se va tace printre vitele lor de lapte, fie prin vânzare, moarte, schimb, etc., sau prin cumpărări. Vitele cumpărate din nou, nu vor fi introduse în grajd la un loc cu celelalte mai nainte de a se constată de către serviciul veterinar al Comunei starea lor de sănătate şi de a fi tuberculinizate.
9.	— Proprietarilor de vite cari nu se vor conformă măsurilor de mai suS, li se va retrage autorisaţia de a vinde lapte în Capitală, secuestrându-li-se vitele tuberculoase.
10.	— Toţi agenţii sanitari şi ofiţerii poliţieneşti, sunt însărcinaţi a aduce la îndeplinire cele prevăzute în această ordonanţă, iar în caz de abatere a dresa cuvenitele acte pentru ca contravenienţii să fie daţi judecăţei spre a fi pedepsiţi conform art. 175 din legea sanitară sau 385 cod. penal.
--------------------------
(p1
—-	... ii— ~ -----
*De pe * *Domeniile Coroanei

Zilele trecute d-1 Ion Kalinderu, aflându-se la Domeniul Coroanei Gher-ghiţa din iud. Prahova, a vizitat şi bisericile, şcolile, primăriile şi banca populară de pe acel Domeniu.
Rămânând satisfăcut de ştirea în caro le-a aflat, a dispus între altele sâ se faoa localurilor mai multe reparaţiuni exterioare şi să se vopsească din nou acoperământul bisericei din Ciumaţi. La Balta Doamnei unde Domeniul Coroanei întreţine un atelier de rotărie pentru fii sătenilor, a hotărît înfiinţarea cât mai curând a unei şcoale de rotărie şi ferârie. A mai încurajat pe preoţi, învăţători şi primari in munca lor pentru
www.dacoromanica.ro
1104
ALBINA
propăşirea poporului, iar pe locuitori i-a sfătuit să urmeze înainte pe calea ce le-a arătat, fiind singura care duce la. bunăstarea temeinică.
*
* *
Administraţia Domeniului Coroanei pune o deosebită râvnă pentru îmbunătăţirea rasei de vite a locuitorului. Astfel, pe lângă acordarea gratuită a reproduetorilor, înlesnirea culturii nutreţurilor şi pe lângă povăţuirea şi ajutarea sătenilor la creşterea îngrijită a vitelor, a introdus acum câţiva ani expoziţii anuale de vite, pe fiecare Domeniu.
In anul curent celdintâiu din aceste concursuri s’a ţinut în luna trecută pe Domeniul Segarcea din judeţul Dolj, participând locuitorii din comunele Segarcea şi Lipov şi din cătunele Dâlga şi Panaghia, cu vitele lor obţinute mai ales din prăsila cu taurii şi armăsarii Domeniului Coroanei.
Potrivit Regulamentului, juriul alcătuit din d-nii FI. Davidescu, şeful Regiei Domeniului Coroanei Segarcea; D-l Mărăşescu, veterinarul judeţului Dolju şi Nic-, Popescu, preşedintele comisiei interimare a comunei Segarcea, a vizitat vitele expuse, atât din punctul de vedere al sănătăţii şi acela al calităţilor şi aptitudinilor lor speciale pentru exploatarea economică, cât şi în ce priveşte conformaţiunea şi întreţinerea lor.
După această examinare, juriul a întocmit lista vitelor celor mai frumoase, decernând :
3 premii pentru vaci 10	»	» boi
3	»	»	juncani
8	»	»	cârlani
10	»	»	cai
în sumă totală de 690 lei
Tot cu acest prilej d-l Davidescu şi d-l Mărăşescu au dat locuitorilor mai multe poveţe, îndemnându-i în special pe cei mai slabi, să-şi dea şi ei toată osteneala pentru a avea vite bune, căci nu e vorba numai de premiile ce li se împart, ci şi de câştigul ce trag dacă vitele lor sunt sănătoase, bine făcute şi tari.
Expoziţia â fost vizitată şi de d-l inspector comunal, de d-l judecător de pace, de agenţii Domeniului Coroanei şi de mai toţi locuitorii de pe Domeniu. Au fost şi mulţi din satele învecinate,
La sfârşit sătenii au adus mulţumiri d-lui Administrator al Domeniu lui Coroanei; unii i au trimes chiar adrese de recunoştinţă la Bucureşt
Din ziare şi reviste.
Scurgerea laptelui din ţâţele vacilor.
Este o scurgere, ce se iveşte adese-ori la vacile, cari au lapte mult. Dacă nu prevenim această scurgere, uşor poate da loc la îmbolnăvirea ugerului. Laptele se scurge, dacă ugerul este prea încărcat şi muşchii ţâţelor amorţesc, apoi dacă se freacă ugerul la mânarea vitelor, în fine se iveşte şi dacă culcuşul e prea aspru. Pentru a preîutâ mpiuâ acest rău, e bine ca vacile cari dau mult lapte, deja cu câteva zile înainte de a făta, să le mulgem tot la 6 ore, apoi să mulgem vacile înainte de a le mână la păşune, mai cu seamă la începutul pâşuuatului; să mai îngrijim, ca ugerul acestor vaci la culcare să zacă pe pleavă uscată şi caldă. Pentru a vindecă amorţeala muşchilor dela ţâţe, e bine a le spălă de mai multe ori pe zi cu o 'doctorie, care strânge, cum este zeama fiartă de stejar.
(*Gazeta transilvaniei*)
www.dacoromamca.ro
ALBINA
110b
Ce face beţia.
Gligorie Murgu, din Iertof, a cumpărat 6 păreche de boi dela Gheorghe Murgu, cu de 320 florini din care sumă cum părătorul a plătit îndata 250 florini şi a rămas dator 70 florini. îndată după vânzare au plecat la birt să bea alvălu-cul,(adalmaşul) cume îndatinat poporul nostru. Cumpărătorul Gligorie Murgu cu Moş Gheorghe Murgu, care este în vârstă de peste 80 ani, sosind în birt, mai lasă să fie chemaţi tatăl său, un frate al său, Ioachim Murgu, şi încă vre-o doi-trei prieteni ai lui. Se începe cu băutura şi beau până la suma de 5 florini, încât toţi s’au îmbătat. Tocmai în de seară, sosind Moş Gheorghe Murgu acasă, cercetează toate pungile şi banii. Cei 250 florini primiţi nu-s ca’n palmă. Atunci se pune pe vaiete şi pe plâns, face arătare jandarmilor, cari şi-au făcut datoria, înfăţişindu-i pe toţi şi cercând a află banii dar până azi nu s’au aflat. Ar fi bine, ca oameni noştri să se lase 'de afurisita băutură, care ruinează sănătatea şi le aduce pagube ca în cazul povestit.
('Agricultorul*).
O neînţelegere.
Judecătorul: Spune, domnule martor, cum a zis acuzatul către d ta?
Martorul: A zis că el a furat calul.
Judecătorul: El n’o fi întrebuinţat doar în vorbire a treia persoană.
Martorul: A treia persoană nici n’a fost pe acolo.
Judecătorul: Nu mă înţelegi. Spune-mi vorbele acuzatului întocmai. N’a zis: «eu am furat calul?»
Martorul: Doamne fereşte, domnule judecător! De d-ta nici n’a fost vorba pe acolo.
(•America•)•
Câtă apă cade pe pământ?
Câtă apă cade pe Pământ într’un an a socotit Englezul Mou-zay. Neapărat, nu zice c’a făcut socoteala pân la amănunte; dar aşâ pe-aproape. Pe uscat cad 112.000 chilometri cubi. Chilome-trul cub e o grămadă de apă, care ar fi înaltă de un chilomei tru, lată tot de un chilometru şi lungă iarăşi pe atâta. Pe măr-şi oceane cad 353.000 de kilom.’ cubi. In totul, pe faţa întreagă a Pământului, 465.000 de klm. cubi. Dacă apa aceasta nu s’ar preface în aburi şi n’ar pătrunde în coaja Pământului, ar face o pătură de 91 de centimetri într’un an.
www.dacoromamca.ro
1106
ALBINA
Cum ferim semănăturile de pasări.
Revista Agricultorul, ce apare în Cernăuţi, dă într’unul din ultimile sale numere următoarele sfaturi pentru a păzi semănăturile de paseri:
Se iau mai multe lădiţe sau oale, în cafi se pun câte un rând de nisip şi câte un rând de sămânţă, până ce am umplut lădiţele sau oalele. După ce le-am împlut le udăm şi le acoperim bine, ca să nu dea şoarecii de seminţe şi să nu le mănânce.
Când începe sămânţa a încolţi, o semănăm şi atunci n’avem teamă de pasări, căci lor nu le plac seminţele încolţite. Toate mijloacele întrebuinţate nu sunt de ajuns, căci vrăbiile sunt foarte obraznice şi îndrăzneţe şi nu se tem de nimeni. Un mijloc foarte bun şi potrivit îl putem cumpără dela spiţerie. Un kilogram de minium, aşâ se numeşte acest mijloc, costă 60 de bani. Şi acuma ascultaţi, cum întrebuinţăm acest mijloc. Sămânţa, ce-o avem s’o semănăm, o turnăm într’o oală sau într’un poloboc, iar de asupra acesteia turnăm apă rece şi minium şi amestecăm sămânţa cu apa, până ce a roşit sămânţa. Apa din acest poloboc o luăm şi o trecem printr’o sită, iar sămânţa rămasă în sită o punem la uscat pe o scândură într’o odaie caldă sau la soare, dacă-i afară timp frumos. După ce s’a uscat sămânţa, o putem semăna fără grijo. Intâm-plându-se să ne râmâie, o putem ţine până la anul, fără ca să ne temem că ea va încolţi.
Alt mijloc singur, e acoperirea locurilor semănate cu vreascuri, pe cari le întindem aşa de des, ca să nu poată străbate pasările până la faţa ogorului.
Cine nu poate îndură o mică suferinţă, să ştie că va suferi foarte mult.
(Jean Jacques Rousseau),
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1107
Din „Monitorul Oficial“
—	No.	39	dela	21	Maiu:	Preţurile muncilor agricole din Mehedinţi.
—	No.	40	dela	24	Maiu:	Preţurile muncilor agricole din Teleorman.
—	No.	41	dela	25	Maiu:	Regulament al expoziţiei artiştilor în viaţă.
—	No.	42	dela	27	Maiu:	Modificări în regulamentul pentru adm. in-
terioară a şcoalelor normale de învăţători.
—	No. 44 dela 29 Maiu : Regulament pentru examenul de capacitate pentru administratorii de plâşi, — Regulamentul şcoalei subofiţerilor.
—	No. 45 dela 30 Maiu: Legea Oassei de economie a Corpului didactic cu toate modificările ce s’au introdus.
—	tfo. 46 dela 31 Maiu : Convenţiunea internaţională încheiaţâla Haga pentru Vasele spitale.
.— No. 47 dela 1 Iunie: Modificări în regulamentul seminariilor.
—	No. 49 dela 4 Iunie: Regulamentul pentru numirea maestrelor la şcolile profesionale.
—	No. 51 dela 6 Iunie : Protocoalele finale ale conferinţei internaţionale a treia pentru unitatea technică a căilor ferate, semnate la Berna.
—	No. 53 dela 8 Iunie: Modificări în regulamentul pentru administrarea internă a şcolilor primare urbane.
Din Ţară.
—	S’a făcut inaugurarea muzeului Aman din Bucureşti în prezenţa A. S. R. Principelui Ferdinand, a d-lor Miniştri Sp. C. Haret şi Al. Dju-vara, a înalţilor funcţionari dela câteva ministere şi a unui public numeros şi ales
—	In localul muzeului de artă naţională din Bucureşti s'a deschis la 15 Iunie expoziţia de lucru manual a şcoalelor profesionale din ţară, în preznţa d-lui Ministru al instrucţiunii.
—	La 17 Iunie, un foc grozav a isbucnit la şantierul naval din Turnu-Severin. S’au trimes pompe şi din Craiova, pentru stingerea focului. Pagubele sunt foarte mari-
Din străinătate.
—	Alienatul rege Otto al Bavariei suferă de o boală de inimă şi de câteva zile nu se mai hrăneşte. I se apropie sfârşitul.
—	In camera ungară s’a votat un proect de lege privitor la clădirea de locuinţe ieftine pentru lucrătorii din Budapesta şi din împrejurimi. Se vor clădi 10000 locuinţe, pe locurile cumpărate de guvern.
—	In Persia sunt acum răscoale. In Teheran, capitala acestei ţări, s’au scos trupele pentru liniştirea lucrurilor. Camera deputaţilor a fost închisă după ce a fost bombardată cu tunurile şi unii dintre deputaţi omorâţi din porunca şahului (împăratului) Persiei. Revoluţia a avut loc, din pricină că şahul nu mai voia să respecte constituţia ţării. Poporul e foarte îngrijorat.
Dela Românii din alte ţări.
-- Conducătorii Gazetei Transilvaniei din Braşov au serbat 70 de an* dela înfiinţarea acestui ziar. Românii din localitate şi din împrejurimi
(12 - 19 Iunie 1908)
www.dacaromamca.ro
1108
ALBINA
au adus urări de sănătate d-lui Aurel Mureşianu, directorul gazetei. O zi întreagă a durat serbarea, la care au luat parte cu bucurie fraţii noştri din toate clasele societăţii.
—	Societatea România Jună din Viena a serbat 25 am deja moartea compozitorului muzical C. Porumbescu. S’au ţinut cuvântări asupra vieţii şi operelor lui şi s’au cântat mai multe bucăţi muzicale. Serbarea s’a încheiat cu «Deşteaptă-te, Române».
—	Tudor Cavaler de Flondor, fruntaş român din Bucovina şi membru al dietei Bucovinei, a încetat din viaţă la Berlin, în vârstă de 46-ani. El e cunoscut mai ales prin compoziţiile sale muzicale, intre cari cea mai de seamă este opereta «Moş Ciocârlan». Multe din vodevilurile lui Vasile Alecsandri datoresc partea muzicală defuhctului Flondor.
—	Cursurile şcoalei comerciale române din Salonic s’au încheiat la 31 Maiu cu o frumoasă serbare, la care au asistat: d-1 D. C, Penescu* consul general cu doamna, corpul didactic al şcoalei şi un numeros public. La poarta şcoalei a fâlfâit în timpul serbării tricolorul României şi drapelul turcesc.
INFOBMAŢIUNI
—	Ministerul instrucţiunii publice, aduce mulţumiri d-nei Eleonora Nicu Albu, care a dăruit, în memoria regretatului său soţ, 200 lăi bibliotecii liceului «Petru Rareş» din P.-Neamţ.
—	M. S. Regele a decretat ca pe viitor şcoala primară de baeţi No. 2 din Târgu-Neamţ să se numească «şcoala Emil Costinescu»; iar şcoala rurală din com. Lăleşti, jud. Tutova, seva numi «Iancu Tinculescu».
—	Intre 1 — 30 Iulie viitor se va ţinea on curs de măsurătoarea pământului la şcoalele normale de învăţători din C.-Lung, Bucureşti şi Iaşi. La acest curs s’au înscris vre-o 120 învăţători din ţară. întreţinerea pe timpul studiului şi transportul îi privesc.
—	In capitală a început să se publice o revistă cu numele «Vatra
Luminoasă», în care se vor publică articole scrise de Suverana noastră. Revista are de scop de a se ocupă de toate societăţile de binefacere din ţară şi de a mări dragostea publicului pentru instituţia de orbi al cărei nume îl poartă.	,
—	I. P. S. Mitropolitul Primat al României a plecat la Viena, unde va consultă câţiva medici. Apoi se va duce la băile Kissingen şi la Bad-hall. La gară a fost condus de mai mulţi înalţi prelaţi şi înalţi fuucţio-nari.
—	Ministerul instrucţiunii a admis ca învăţătorii să facă parte din consiliile de administraţie ale societăţilor de temperanţă, aceasta în3ă numai timp de un an, până ce acele societăţi se vor constitui definitiv.
—	Ministerul instrucţiunii a dispus ca 83 absolvenţi ai şcoalelor secundare, cari vor fi recomandaţi ca cei mai buni de directorii şcoalelor respective, să facă o escursiune în ţară, în comptul Cassei Şcoalelor.
Absolvenţii vor fi împărţiţi în două. Cei din Muntenia vor plecă în Moldova. Cei din Moldova vor plecă la Giurgiu, şi pe Dunăre.
La muştră.
Sergentul comandă: Piciorul drept în’ainte !
Toţi soldaţii duc piciorul drept înainte, afară de unul care* nebăgând de seamă, ridică piciorul stâng care se găseşte astfel alăturat de piciorul cel drept al vecinului.
Sergentul văzând de departe picioarele, alăturate, strigă furios:
—	N’auzi ? Ei ăla de acolo! Ce te-a găsit, băiete, să-ţi ridici amândouă picioarele odată?
www.dacaramanica.ro
„STEBU fl“
Societatea *Steaua* are de scop a lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţa contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să faci a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, ae pot a-dresâ d-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, Ioan Kalindern, Membru al Academiei Rămâne.— Vice-preşedinte, Sara Soinănescn, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spiru C. Haret, Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Banu, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii: Petre Gftrboviceanu, Administrator al Casei Sf-Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central ţi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I Dimitrescu Procopie, senator, fost Primar al Capitalei; M. VlSdescu, fost Ministru, profesor universitar; Oristu S. Negoescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Pompiliu Eliade, pro. fesor universitar.— Cenzori. Const. Alimăneşteauu, inginer de mine; Preotul sconom Const. lonescu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor.
Kembrl Însorişi şl ootlsaţlunl plătite (urmare).
0. Mărculescu (funcţionar, Prefectura-Olt), 3 lei; C. M. Crângaru (func-
Îionar la Prefectura-Olt), 2 lei; G. Stănescu (Oteştii-de-Sus), 1 leu; F. )răghidescu (Perieţi), 1 leu; T. Popescu (Comarniţa), 1 leu: I. G. Belu (Corbu-Beria), 1 leu; Sp. Pretorian (Slatina), 2 lei; Sorina Moşoiu (Slatina), 2 lei; D. I. Sterian (Slatina), 2 lei; B. Rădulescu (Şuicv), 1 leu; A. Popescu (Icoana), 1 leu; Tudor Enache (Icoana), 1 leu; Soare M. Radu (Icoana), 1 leu; Albu A. Dumitru (Icoana), 1 leu; Mag. Miller-Verghy (Bucureşti), 10 lei; Alex. Tomescu (Bucureşti), 2 lei; Natalia Tulbure" (Bucureşti), 2 lei; M. Mătăseanu (Bucureşti), 2 lei; Elena Frunzeanu (Bucureşti), 2 lei; I. Gulioti (Brăila), 5 lei; G Iuga (Brăila), 2 lei; I. R. Simionescu (Brăila), 2 lei; I. Brătescu (Brăila), 2 lei; F. Drugescu (Brăila), 2 lei; N. Chicireanu (Brăila), 2 lei; I. Pîpoş (Brăila), 2 lei; D. Popescu-Alexandria (Ploeşţi). 2 lei; V. Dumitriu (Ploeşti), 2 lei; I. Dem. Agraru (Ploeşti), 2 lei; I. On-cea (Câmpu-Lung), 2 lei; N. Vasiliu (Ploeşti), 2 lei: Sevasta Popescu (Bucureşti), 2 lei; Natalia Tubure (Bucureşti), 2 lei; P. Dulfu (Bucureşti), 2 lei; Elena P. DulEu (Bucureşti), 2 lei; Şt. Popescu (Ceacu), 2 lei; Elena Popescu (Ceacu), 1 leu; Costanţa Popescu (Ceacu). 1 leu; Mircea Popescu (Ceacu), 1 leu; C. I. Dabija (Bistriţa-Vâlcea), 1 leu; I. Dinescu (Bi-striţa-Vâlcea), 1 leu: Ion Robănescu (Bistriţa-Vâlcea), 1 leu; I. G. Dumi-traşcu (Bistriţa-Vâlcea), 1 leu; Eufrosina G. Dumitraşcu (Bistriţa-Vâlcea), 1 leu; Procopie Florescu (Bistriţa-Vâlcea), 1 leu; C. Niţulescu (Bistriţa-Vâlcea), Pr. I. Mihâilescu (Bistriţa-Vâlcea), 1 leu; Ion C. Popovici (Domniţa), 2 lei; C. Ioniţoaia (Domniţa), 2 lei.
Numărul membrilor înscrişi în cursul anului 1908 este de 750, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 3127.
(Va urma In numărul viitor).

www.dacoromamca.ro
SOCIETATE IN COMANDITA
WEIL, JOSEPH & Co. Succ.
BUCUREŞTI, Str. Smârdan No. 5, Casa Ţăranu
jVîare depozit de unelte şi
jl/îaşini agricole şi industriale
• • SPECIALTÂŢI BREVETATE • •
Recomandă Domnilor Agricultori:
I
Pluguri de oţel originale Biiclier de tot felul.
Grape de oţel originale Biiclier mişcătoare, nemişcătoare, lanţate şi canadiene cu arcuri ultima noutate
Garnituri de treerut din renumita fabrică Hofherr £ Schrants Viena, cele mai solide şi cele mai bune în funcţiune.
Semănătoarele în rftnduri, celebra marcă Unictim Drill, brevetate, originale Melichar, cu aparat de semănat prin linguriţe de oţel nichelate extra-solide, a căror resistenţă o garantăm zece ani de zile. (Fe-riţivă de semănătoare cu rotiţe ca-nelate, cari uşor expun seminţele vătămării.
Batoze de porumb cu abur, brevetate «l'asali», din aceeaşi fabrică, cele mai căutate.
Yânturători No. 5 pe 4 roate de transport, originale Hofherr & Schrants, Viena.
Trioare originale Heid, Stockerau brevetate, cu ventilaţie şi table fre-zuite, toate mărimile.
Semănătoare prin împrăştiere, originale Hofherr & Schrantz 3,80 m. lăţime, ultimul model perfecţionat.
Prese hydraulice de vin, Teascuri şi zdrobitoare de struguri din fabrica “specială Merrem £ Knotgen, Wit-tlich, Germania.
Motoare Austriacc de preciziune pentru combustibil benzină din fabrica Osers £ Bauer, Viena.
Mori pe postament de stejar din fabrica Hofherr £ Schrantz.
Pietre de moară din fahrica Societs Generale Meuliere. La Ferte sous Jouarre, Franţa prima calitate, compuse din patru bucăţi întregi fără pept, etc., etc., etc.
PREŢURI ŞI CONDITIUN1 DE PLATA FAVORABILE
Se garantează soliditate şl buna funcflune
Cataloage la cerere gratia şi franco
Inst de Arte Grafice Carol Gobl 8-sor Rasidescn, Str. Doamnei 16. 21.861'
www.dacaromanica.ro