Anul XI
No. 36
8 Iunie 1908
v -*S‘


în fiecare ‘Duminecă
fY«V^vS0
mm m ,?J 0m
COMITETUL DE REDACŢIE
ICN KALKIDERU
F< QârbovIceanu[j|P. u. Coş-buc Q-l P. V. Năsturei Qh. Adamescu f. Otescu
Dultu V. s. noga N. Ntcclaescu Or. Teodosslu C. C. P.-Taţeă.
Redacţia si AdminisWWW da60fQmaaicaJiasa No. 9.—Bucureşti,

Jfoaa parfumerie şi Drcguerie Jftsâicisăli T6MA B'RĂTULESeU
tSuouraştl, calea Grlvlţel No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti.
Oierii onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici fr*n aezo, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone aleea, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite îoţiuni, apă de colonia, dt lavande, de verveine şi portugai, etc., ape şi pomezi de quinquina parfumate, Capilarine, ool-cream de Ia princesse şi oomestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, Ianolină şi tot felul de articole pentru tualete.
Articole pentru mcnagiu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao fn sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li« monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru oonserve alimentare, Sifoane cu oari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematioe maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», oarboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, eto. Aniline şl culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăoini, scoarţe, frunze, flori ş! seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din fioat de morun pentru cura de iearnă, etc.
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, preoum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, orayoane, ceaiuri, dragele, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, so-iuţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce Îndeplinesc tmele de a fi atiseptice şi desinfectânte iar altele nutritive şi întăritoare, suni pfsparate ou scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante alo sistemului nervos îndepărtându-le ou totul anemia şi slăbiciunea generală.
Bogat asortiment de cauclucărle şl pansamente oum instrumente şi aooe-«orii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentistioei, pa: vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canulo, injectoare şi sistematioe irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mă» tase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi oiorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maxi» male oum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă, fi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc.
La cerere, expediază în orioe parte a Ţărei, contra raffiburs, prompt şl ou preţurile cele maC ieftine, ori şl ce fel de mărfuri din această branşă.
52__22
www.dacoromanica.ro
8 Iunie 1908
Anul XI.	No. 36.
Albina
ftevistă inciclop^dieă populară
.	.■ V,i "ir.)»»
S.b*nam*n«ul In ţatk pa an UiL s• I ftbon4ti»n»ul In strâin. pa an Ui S
»	>	>6 luni . s | on nutp'af................ . . 1B bani
Pantru anunaluri 1 leu ifnia^-i leu pu^ii citase, a bani cuvântul, (tfanusa ' “ale nepubllşsjij:* «« ard.

SvAÎASRUu:
Mihail Sadoveanu, Istoria pe scurt a Târgului Paşcani.— R., Din trecutul Bisericii române : Mitropolitul Dositeîu.-/., Legea Cassei rurale (III).— Dela sate. — Irimia Popescu, Boalele oilor şi ale caprelor.—Poveţe practice: Lucerna şi tortelul. Stârpirea tortelului.— Dobre Rădulescu, Crama.—Dr- Gh. Scripcă, Despre sărutare.— De pe Domeniile Coroanei.— Bibliografie.—Cronica săptămânii.-Inlormaţiuni.—Din «Monitorul Oficial».—Aviz. — Licl-taţiuni.
Păreri şi propuneri: N. Gâdeiu, Contra hainelor vechi.	_
llustraţiuni: Mitropolitul Dositeiu. — Crama de pe Domeniul Coroanei Ghergniţa. — Cramă cu două caturi.
Pagina glumeaţă: Moş Giumici, O păţanie la Moşi (ou 3 ilustraţii).
Suplement: Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor. No. 7.
Istoria pe scurt a Târgului Paşcani.
(1840-1890).
I.
(p),u m’ain născut în Paşcani şi copilăria mi-i plină de 9/S povestiri şi icoane de-ale trecutului acestei aşezări-Cu ceeace am auzit dela bătrânii din partea locului, m’ain putut întoarce in anii duşi până acolo unde S'J amintirile se întunecă şi întâmplările rămase iau întorsături de legendă.
Auzeam, copil fiind, vorbindu-se despre o întâmplare veche dela curtea bogată a lui Roznovanu cel bătrân, stăpâ-nitorul moşiei Paşcani, una din cele mai mari moşii ale Moldovei. .. Pe-atuncea nici nu era târg. Numai ratuşurile bo-ereşti stăteau deschise la drumul mare. Iar curtea boerea-scă eră plină de argăţime ; robii încă nu fuseseră sloboziţi; şi numai carele stăpânitorului, cu toate acareturile, cu .săla-şurile Ţiganilor, cu grădinile, cu păduricea, cu râmnicul, erau mai întinse decât tot satul. Iar în sat oameni nevoiaşi cari abeâ puteau dovedi cu munca pe lanurile boerului. De trăit nu trăeau aşa de rău : poate pe-atunci erau nevoile mai pu-
www.dacoromanica.ro
1026
ALBINA
ţine; iar stăpânul avea grijă şi de vite şi de muncitori, fără cari nu putea lucră pământul Aşa, pe vremea aceea zice că eră amărât bătrânul că cucoana nu i face un băiat. Când să se bucure şi el, cucoâna-i face o fată. S’a mâniat: «Ascultă, nevastă, zice: dacă nu-mi faci un băiat, să ştii că te lepăd...» Purcede cucoana îngreunată, şi începe a se rugă la Maica-Domnului să-i dea un făt, că.altfel o zvârle stăpânul pe drumuri. Ea de altceva nu se temea decât de asta. Femee deprinsă să trăească bine, cucoană mare, cu trăsuri cu cai, cu slugi, purtată prin străinătăţi, cu gusturi alese, tăvălindu-se numa’n mătăsuri... Ce să facă? Aşteaptă ceasul. Şi când a venit ceasul, a chemat două moaşe bătrâne, ţigănci, şi a zis: «Ah! dacă nu-i băiat, mă leapădă!» Şi a prins a geme; apoi şi-a muşcat buzele şi şi-a înfipt degetele în perine... A născut o fată ! Şi când a văzut că-i fată, a prins a plânge şi a se blestema. .. Zice : «Ce să fac? ce să fac? învăţaţi-mă voi, moaşelor! vă dau ce mi-ţi cere. ..
Atuncea babele s’au apropiat de dânsa, şi îndată s’au înţeles în taină mare... Una rămâne lângă lehuză, una învăleşte fetiţa în scutece şi ese cu dânsa, repede, pe furiş... Şi se întoarce în scurt c’un plod ţigănesc, tot în noaptea aia făcut. .. Şi aşa a scăpat de năcaz cucoana. Iar la curte, în-leagăn aurit, cu dădacă, cu îngrijiri, în bogăţii şi mulţămiri domneşti, a crescut copilul din neam străin. Ş’acela a fost Nunuţă Roznovanu, care a umblat şi învăţat prin străinătăţi, care a vrut să fie şi domnitor la 1866, şi a pornit răscoala calicilor cu sfinţia-sa Mitropolitul Calinic în frunte; acela a fost Roznovanu pe vremea Căruia s’a întemeeat Târgul Paşcani...
Dar întâmplarea e din hotarul întunericului, al bazmului; abiâ de mai încoace se ştiu lucruri mai temeinice; de pe când s’a dat drumul robilor, de pe când s’au stricat vechile aşezări, şi de pe când prin şanţurile drumurilor cari vin delâ Galiţia au prins a se hodini şi a lăsă papuci şi zdrenţe urmaşii jidovului rătăcitor.
Pe vremea aceea, după ce s’a dus Cuza-Vodă din ţară, — satul de astăzi — Vatra Paşcanilor — eră mai mic şi mai sărac, aşezat între pârâul Tăbăcăriei şi păduricea curţii. Pe un tăpşan frumos, în afară de zidurile aşezării boereşti, se ridică biserica zidită de Mihail Racoviţă Voevod. Pe urmă pornea păduricea de ulmi, de arini, de brazi, copaci de felurite soiuri, împresurând grădina cu l'lori alese, strâine-aduse de prin toate ţările lumii. In mijlocul pădurice’, de-asu-pra unui clin repede, se înălţau curţile vechi, tari ca o ce-tăţuie, c’un balcon boltit şi c’un parmaclâc cu împletituri şi ' săpături <3e piatră, lucru vechiu, frumos şi tare, care şi astăzi încă stărueşte. Drept în vale, subt clin, se adunau izvoare într’un râmnic limpede, înegrit totdeauna de umbra'desişurilor. Nu îngheţă apa aceea, iarna, niciodată; par’că eră vie;
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1027
şi malurile erau pline de creson care împletea o cunună fără moarte de jur împrejur.
Pe lângă pădurice, pe lângă râmnic, pe lângă curte, suie îa deal drumul cel mare care vine dela Iaşi. Drumul acesta acuma dă în târg. Pe-atuncea se prelungea pustii, încolo, spre Neamţ. In vârful dealului erâ rateşul şi hanul cel mare al boerului şi două rânduri de bolţi, dugheni boereşti de cărămidă. şi piatră. Hanul erâ han, ca pentru vremea aceea ca o cetate. Dar dughenele erau ca vai de lume:
Trei dughene,
Trei lulele...
Intr’o vreme, locurile acestea erau vestite pentru călători, mai cu seanttă pentru cei cari treceau dela Iaşi spre mănăstirile nemţene. Asta erâ pe când boierul Nunuţă Roznovanu îşi petreceâ viaţa prin străinătăţi. Curţile stăteau fără fum, fără lumină. Gardurile cădeau fără proptele; şi vechilii si vătafii trăiau ca nişte hoţomani, de capul lor, fără milă, fără grije. . . Porţile care duceau la curte, închise; florăriile părăsite. Cum asfinţeâ soarele, străinii ajunşi la hanul rozno-vânesc vedeau cu mirare că porţile scârţâie şi se închid. Se închideau şi uşile grele, tăbluite, ale dughenelor; se ridicau şi obloanele, orbind ferestrele zăbrelite.
«Ce este mă rog? de ce vă temeţi?» întreabă cu mirare, oamenii.
Şi Ovreiul, om cuminte şi gânditor, răspundeâ domol, în-nălţându-şi sprâncenele :
«Aşa-i obiceiul... Aici nu mai stă stăpânul şi suntem ca într’o ţară pustie... La curţile acestea mari, erau robi mulţi ■Ţigani, odată, acu au nişte bordee sub deal şi trăesc ca vai de lume. Ziua nimeni nu-i ştie. Dar noaptea câteodată, drumeţii îi văd cât îs de mulţi şi de flămânzi... Es după pradă, ■ca lupii... Eu zic să rămâneţi la han...»
Temerile hangiului erau adevărate în parte, căci, în colibe şi bordee, Ţiganii alungaţi dela curte se puieziseră şi ' se ticăloşiseră şi ieşeau noaptea la drumul mare; dar îndemnul ca să petreacă călătorii la han, noaptea, îşi aveâ înţelesul lui negustoresc.
Tot acest hangiu înţelept, care se bucură şi de numele bătrânului şi înţeleptului Solomon, a dat într’un rând un sfat care a rămas vestit.
Un călător grăbit avea a duce în vremea serei o veste dela Iaşi la un boier care stăteâ la Neamţ,, la mănăstire. Şi -ajunge la han, cu birjarul lui, Ovreiu. Erâ spre Sâmbătă, şi Solomon se pune să-şi închidă mai din vreme porţile. îşi aduce şi birjarul aminte că are de serbat şabăşul şi începe să se învârtă împrejurul cailor, împrejurul birjei ş’al călătorilor, scărpinându-se sub cuşmă. . .
«Hai, nu mergem? întreabă drumeţul?»
www.dacoromanica.ro
1030
ALBINA
părirea de cărţi şi contribuind cu mijloacele sale la opera de cultură românească, dispunând prin testament să se cumpere moşia Lunguieţul, din venitul căreia să se poată trimite tineri în streină-tate, astfel că mulţi Români îşi datoresc şi azi poziţia lor socială acestei instituţiuni a lui Dositeiu.»
Prin îngrijirea lui Dositeiu s’au tipărit şi diferite cărţi bisericeşti. In timpul lui s’a înfiinţat şi episcopia Argeşului, la 1793.
prin mijlocirea Cassei rurale, cât şi cum.
Moşiile sau părţile de moşii cumpărate prin Cassa rurală se vor împărţi in loturi sau bucăţi de câte 5 hectare. Numai în partea podgoriilor şi-a munţilor şi, dacă se va găsi de
folos, se vor face loturi de câte 3 hectare.
împărţirea în loturi se va face neapărat şi pe faţa pământului, aşa în cât cumpărătorii să nu mai aibă a suferi câte au tras şi mai trag cei dela 1864 şi de mai încoace din pricină că loturile au rămas nedespărţite şi cei colţoşi au putut să calce drepturile celor becisnici.
Pot cumpără pământ ţeranii, preoţii şi învăţătorii din comunele rurale. Ţeranii pot cumpără fiecare pân la cinci loturi, preoţii şi învăţătorii pân la două.
De ce ? Fiindcă preoţii şi învăţătorii nu-şi pot cheltui toată vremea cu lucratul pământului, de oarece datoria lor cea dintâiu e să-şi caute de slujba însemnată ce au şi pentru care li se plăteşte. Dealtfel preoţii şi învăţătorii vor puteâ cumpără pân la 2 loturi, fie că au mai puţin de 5 hectare, fle că nu au de loc. Dacă vor avea mai mult de 5 hectare, nu vor puteâ cumpără.
Intre cumpărători însă, vor aveâ întâietate cei cari vor voi că cumpere numai un lot; iar dintre cei cari vor să cumpere mai multe, cei cari vor să ia mai puţine vor aveâ întâietate. Celor cari vor cumpără mai multe loturi, pe cât va fi cu putinţă şi de folos, li se Vor da bucăţile într’un trup.
Fiindcă^ s’a văzut ce s’a întâmplat cu loturile vândute pân acuma, că, adică, nedestoinicii le-au înstrăinat făţiş sau pe ascuns, s’a hotărît a se face oareşicare alegere şi să se dea
R.
LEGEA CASSEI RURALE
iii.

stăzi vom arătă cine poale cumpără pământ
www.dacaromaoica.io
ALBINA
1031
drept să cumpere numai celor cari vor dovedi că au fost vrednici a agonisi câte ceva. De aceeea li se cere celor ce vor cumpăra un lot să verse la facerea cumpărăturei 15 la sută din preţ. Dela cei cari cumpără mai multe loturi, se cere destoinicie şi mai mare. Cei cari iau 2 sau 3 loturi vor aveâ a răspunde înainte 25 la sută din preţ; iar cei cari iau 4 pân la 5, vor da 35%.
Cassa rurală va putea însă să se mulţumească şi numai cu 10°/0, acolo unde oamenii sunt aşa de săraci, în cât nu ar putea da 15% înainte. Deci uşurarea aceasta se face numai pentru cei ce iau un lot şi numai dacă va găsi Cassa rurală de cuviinţă, după ce se va încredinţa de împrejurări
Dar, s’ar putea ca ţeranii spre a face rost de banii ce li se cer înainte, să zălogească sau să vânză vitele ori uneltele, trebuitoare la plugărie. De aceea legea, prin art. 20, le ■cere să aibă vitele şi uneltele trebuitoare pentru lucratul pământului ce cumpără.
Aşa dar. vor aveâ a da şi bani înainte şi a dovedi că au vitele şi uneltele trebuitoare nezălogite.
S’ar putea ca ţeranii să împrumute dela Băncile Populare banii ce li se cer înainte sau spre a cumpără vite şi unelte. Foarte bine. Dar art. 21 cere ca banii ce vor lua dela bancă, în scopul pomenit, să nu fie mai mulţi decât ce au pus în păstrare la ea.
S’ar putea zice că se pune piediecă tocmai celor mai nevoiaşi şi deci că legea nu va desfiinţa sărăcia dela sate.
Nu e aşâ. Cassa rurală nu s’a înfiinţat doar numai pe un an sau doi şi vor putea cumpără pământ nu numai cei cari acuma au bani şi unelte la îndemână. Nimeni nu-i împiedecă pe ceilalţi să facă de-acuma înainte economii, să le pună la bancă, şi când vor aveâ cât trebuie, să se aţie şi ei la cumpărat Le va fi cu atât mai uşor, cu cât legea învoelilor agricole a luat măsuri ca arenda în bani sau în dijmă a pământului ce ar lua dela proprietari sau arendaşi, să fie omenoasă, aşâ fel ca să poată câştigă şi ţeranul arendaş de pe urma muncii sale, mai mult decât pân acuma. Pe urmă sunt izlazurile comunale, cari Vor uşurâ ţinerea vitelor; iar legea în privinţa plăţei păşunatului de asemenea a eftenit şi uşurat creşterea vitelor.
Mai mult decât atâta, chiar şi cei cari vor munci la proprietari sau arendaşi, încă vor putea pune câte ceva la o parte, căci legea învoelilor agricole le-a sporit şi lor plata muncei. Deci vor puteâ să se arunce cu timpul să ia în. arendă câteva hectare de pământ şi cu vremea să caute a-şi cumpără pământ de veci prin mijlocirea Cassei rurale.
Şi fără a cumpără pământ vor puteâ trăi ca arendaşi mici de câteva hectare, luate dela proprietari şi arendaşi; ba pr'n ajutorul legei Băncilor populare, Cassa centrală a acestora
www.dacoromamca.ro
1032
ALBINA
va ajuta pe obştiile vrednice a lua în arendă moşii întregi.
Nici într’o ţară din lume nu sunt toţi ţeranii proprietari. Sunt proprietari, dar sunt şi foarte mulţi arendaşi din neam în neam şi le merge bine şi acestora, dacă nu au a plăti prea mult şi dacă legea îi ocroteşte.
De asemenea nici într’o ţară din lume nu s’a văzut ca toţi ţeranii să fie numai proprietari mici ori măcar neapărat arendaşi de loturi de câteva hectare. Sunt pretutindeni, în ţările cele mai înaintate, foarte mulţi ţerani, cari n’au nici o palmă de pământ, ba uneori nici chiar casele în cari stau nu sunt ale lor, ci stau cu chirie, şi trăesc foarte bine ca muncitori agricoli, bine plătiţi şi deci sănătoşi şi mulţumiţi.
Neapărat se face necontenit primeneală şi schimbare între aceste feluri de ţerani. Unii îşi pierd proprietăţile, fie din nedestoinicie, fie din patime sau neprevedere, fie din vre-o nenorocire ce bade peste ei. Aceştia sau urmaşii lor îşi caută hrana ca arendaşi mici şi, cu timpul, se pot iar învrednicii a cumpără o bucată de pământ sau îşi duc traiul ca arendaşi. Dintre proprietari sau arendaşi pot cădea unii în rândul muncitorilor agricoli, sau ajung lucrători la fabrici. Dar se întâmplă şi din potrivă. Prin hărnicie, economie, noroc, unii muncitori agricoli se urcă la treapta de arendaşi sau la cea de proprietari mici.
Prin urmare vor cumpără dela început cei căror le va da mâna, dar cu timpul se vor învrednici şi alţii cari, deocamdată, vor trebui să se mulţumească a fi arendaşi mici pe bani sau dijmă ori chiar numai şi numai muncitori agricoli. încercarea do a face proprietari cu duiumul din toţi cei lipsiţi de pământ s’a dovedit greşită şi primejdioasă. Şi doar dela 1864 pân acuma s’a făcut încercare, nu glumă.
Intre ţeranii doritori a cumpără numai un lot vor aveâ întâietate: 1) Cei cari au mai puţin de trei hectare şi locu-esc pe moşia ce se vinde; 2) Cei cari n’au pământ, dar lo-cuesc pe moşie; 3) Cei cari au mai puţin de trei hectare, nu locuese pe moşie, ci la o depărtare mai mică de 5 chi-lometri; 4) Cei cari n’au pământ, nu locuesc pe moşie, dar la mai puţin de 5 chilometri; 5) Cei cari au pe moşie între
3—5 hectare, la o depărtare de cel mult 5 chilometri; 6) Cei cari n’au pământ şi locuesc la depărtare mai mare de 5 chilometri. 7) Cei cari fără pricină binecuvântată au vândut pământurile căpătate în temeiul legilor dela 1864 încoace şi chiar a legei Cassei rurale.
Prin urmare i-a pus pe aceştia tocmai la coadă ca să le vie foarte greu rândul, fiindcă au dat dovadă de nedestoinicie.
Intre cumpărătorii din fiecare cele 7 feluri au întâietatea veteranii din războiul neatârnării.
Art. 23 regulează soarta pădurilor ce s’ar află pe moşiile
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1033
ce se vor cumpăra prin mijlocirea Cassei rurale. Statul le va cumpără dela această Cassă şi le va puteâ vinde în totul sau în parte Comunei unde se află pădurea, dacă va găsi comuna că e de folos pentru ea sau pentru locuitori. Pădurile se vor supune la regulele după cari le taie statul pe ale sale, chiar dacă le va luă Comuna. Statul va face tăierea în socoteala şi folosul comunei.
Art. 24 regulează soarta heleştaelor, bălţilor, morilor şi herăstraelor ce s’ar întâmplâ’pe roşiile cumpărate prin Cassa rurală. Dacă ţeranii n’ar voi ori nu s’ar înţelege îrtre ei să le administreze, le va căută Comuna pe seama ţeranilor proprietari. Heleştaele şi bălţile neaducătoare de venit şi cari n’ar fi de trebuinţă nici pentru, adăpatul vitelor, Comuna le va secă, se vor face din ele loturi de arat şi se vor vinde pe seama ţeranilor proprietari, după legea Cassei rurale.
Banii ce se vor prinde din treaba aceasta se vor vărsă la Cassa rurală spre a micşoră datoria.
Noputându-ne întinde prea mult într’un număr, vom urmă în alt număr.
1.
----------------------—
Păreri şi propuneri.
D-l N. I. Gâdeiu, învăţător înjud. Tutova, atrage atenţiunea locuitorilor satelor cât şi a tuturor cari se interesează de buna stare a ţărănimii, asupra unui obiceiu rău şi primejdios ce a început să se introducă în unele părţi: e cumpărarea de haine vechi.
Ţăranul nostru a început, silit de prea multe nevoi, să se îmbrace, vai Doamne, atât el cât şi soţia şi copilaşii săi cu «haine vechi» do pe la telăriile infecte din oraşe.
Nu ajung boalele cunoscute până acum ia ţară, ca: lingoarea, pelagra şi sifilisul, do acum înainte vom mai auzi de oftică, lepră, etc., care se vor introduce cu cea mai mare iuţeală prin zdrenţele murdare dela oraşe.
Conjurăm, în numele patriotismului pe toţi bunii şi marii Români, să lupte din răsputeri pentru stârpirea cu desăvârşire a acestui început de pieire !.
Dela sate.
La 24 Maiu, a. c.. s’a dat în sala «Societăţii de Cumpătare Azuga», o reprezentaţie teatrală. S’au jucat piesele: Ar vini e şi Pepelea, comedie într’un de V. Alecsandrî, Creditorii, comedie înlr’un act de V, Alecsan-dri, şi Veteranii dela Vaterloo, (Doi zăpăciţi), • comedie într’un act, traducere.
------------------------------
www.dacoromanica.ro
1034
ALBINA
*
Boalele oilor şi ale caprelor.
Spre luare aminte.
oala, fie la om, fie la animal, pricinueşte în totdeauna neajunsuri, de aceea gospodarul destoinic munceşte şi-şi agoniseşte cele trebuincioase, apărându-şi sănătatea, pentru a nu întâmpina pierderi şi a nu ajunge a se somtî înstrăinat de chemarea sa în lume. El do asemenea caută a păzi vitele sale de boli, îngrijim du-le cu pricepere şi sârguinţă.
Pentru a se păstra sănătatea animalului, trebuie neapărat a se ţine socoteală de cele trei nevoi de căpetenie ale oricărei vietăţi, lăsate de Atotputernicul pe pământ. Aceste nevoi sunt: vieţuitoarea să aibă la îndemână şi îndestul hrană bună, să se îndepărteze de ea toate necurăţeniile, rămăşiţele traiului ei, să aibă aer, lumina şi căldura necesară.
Când una din acestea lipseşte sau este turburată, viaţa suferă, animalul pierde sănătatea, se îmbolnăveşte. Să luăm de pildă oaia Daca hrana este neîndestulătoare sau stricată, mucedă, ea slăbeşte, capătă boli care poate să o omoare, să-i pue capăt vieţei; dacă nu so curăţă oeria, se lasă a trăi în murdărie, deopotrivă sănătatea ei suferă, boala ameninţând-o. Daca o ţinem în locuinţe fără lumină, fără aer curat şi în deajuns, de-asemenea ea se va îmbolnăvi, va pieri.
Prin urmare, pentru ca sănătatea oii să fie păstrată, urmează a se îngriji ca apa şi hrana ei să
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1035
fie bună, păşunele nemlăştinoEţse şi oeria să fie curată. aerată şi luminată.
Mai trebuie încă ca gospodarul să-şi ferească oile sale de a se molipsi de boli, când vre una dintre ele, sau oile vecinului, suferă de vre-o boală lipicioasă. Să nu le gonească, să le apere de a se răni în ghimpi, ţepuşi, de a fi muşcate de câini sau lupi; păzindu-le de toate acestea, mai mult decât pe orice animal de casă, căci oaea, de care omul se foloseşte atât de mult, este dobitocul cel cu mai puţină minte, cel mai fricos, în cât lăsată de capul ei, nu ştie nici pe jumătate cât ştiu celelalte animale, a-şi căută singură nutriment, adăpost, a se feri la nevoe de fiare sălbatice.
Agricultorul, săteanul dar, va îngriji sau va cercetă cât de des oile sale, nelăsându-şi nădejdea numai în slujitori, căci ceea ce vede el — ochiul stăpânului — de multe ori, fie din nebăgare de seamă, fie din îndărătnicie, scapă ciobanului. Acesta se crede că numai el este priceput şi cunoscător în ale oilor, în cât adesea, nu înştiinţează pe stăpân, despre ivirea vre-unei boli printre ele, de cât când răul este întins, când boala a cotropit o mare parte clin turmă.
Ca să vedem dacă oaea este bolnavă sau sănătoasă, se prinde de un picior de dindărăt, apoi cu mâna stângă se apucă de lână din partea ele dinainte şi de dedesubt a gâtului, ridicându-i capul în sus. In această situaţie ea îşi pierde din putere în cât se poate da jos cu înlesnire, pentru a se caută peste tot corpul daca nu are vre-o rană, băşici sau alte metehne.
Pentru a se vedea pieliţa pleoapelor, se apucă gâtul oii între genuchi, i se prinde în urmă capul în mâini şi se înclină puţin către partea stângă, când cu pulpa degetului celui mare dela mâna dreaptă, scoborîm pleoapa de jos a ochiului drept, iar cu pulpa degetului mare stâng, ridicăm şi întoarcem puţin pleoapa de d’asupra a aceluiaşi ochiu, până ce pieliţa se vede bine.
www.dacaramanica.ro
1036
ALBIA \
Mai nainte de a vorbi despre boalele acestor animale, va trebui să cercetăm felul cum se înfâţi-. şează ele, când sunt sănătoase şi când sunt bolnave.
Irimia Popcscn
Medic Veterinar.
■ -------------------—
w
______«Oercul Agricol » — BuLCU-reşti.
POVEŢE PRACTICE.
Lucerna şi tortelul (cuscuta).
Lucerna, căreia în unele părţi sătenii îi zic tri-foiu, este aproape singura plantă de nutreţ care. de câţiva ani încoace, se cultivă mai mult la noi în ţară de către ţărani,— pentru că odată semănată ţine mai mulţi ani şi dă nutreţ bun şi mult.
Vrăjmaşul cel mai de temut al lucernei este tortelul. cuscuta, sau cum i se mai zice în ţâră, mătăsică, sau mătase, a cărei semânţă se cumpără şi se seamănă odată cu sămânţa de lucernă. Aceasta numai şi numai din pricină că autorităţile in drept mi iau măsuri, cum să iau în alte ţări, ca să se controleze şi la noi astfel de seminţe înainte de a se pune în vânzare.
Este deci de mare nevoe ca Ministerul nostru de agricultură să ia măsuri grabnice pentru a garantă, mai cu seamă micilor cultivatori de pământ, seminţe curate si de bună calitate.
i
Din ancheta făcută de noi în mai multe localităţi din ţară, se constată că în multe părţi se vinde, lucernă de calitate inferioară, adecă: vechie şi plină de tortei.
Rezultatul anchetei noastre îl vom supune, în curând, cunoştinţei publicului şi autorităţilor în drept.
Stârpirea tortelului din lucerniere.
Când se va dovedi că într’o lucernieră a început a
www.dacoramamca.ro
ALBINA
1037
se arăta tor telul, se vor luă grabnice măsuri pentru stârpirea lui. Iată cum este bine să se urmeze.
l.Se va vizită cu deamănuntulîntreaga lucernieră înainte ele coasa doua şi ori unde se va zări un petec atacat de tortei, se va însemna cu un beţişor,
2.	Se va tăia cu secera lucerna din peticile însemnate şi de jur împrejur câte ceva din lucerna bună. Lucerna tăiată se va adună aşâ ca să nu rămână fire pe loc, se va pune într’un sac şi apoi se va arde.
Petecele secerate se vor lăsă aşâ până ce se va ivi din nou tortelul.
3.	După ce va apare tortelul, se va săpa pământul din fiecare petec sau vatră, cât mai adânc, se va pune peste săpătură un strat gros de paie mărunte şi se va da foc. Mai bine ar fi dacă peste paie s’ar pune şi ceva petrol (gaz).
4.	După vre-o 4—5 săptămâni, se va mărunţi bine pământul din cuiburile săpate şi se vor semăna din nou cu lucernă.
Un alt mijloc de a stârpi tortelul este stropirea cui burilor pline de tortei cu calaican topit în apă. Iată cum se urmează: se topeşte 30 kilograme calaican în 100 litri apă şi apoi cu o stropitoare cu găurele mici seudăsdravăn peticele de lucernă năpădite de tortei.
Acest mijloc se va întrebuinţa numai pe timpul călduros şi secetos al verei.
După 20—30 zile dela stropire se vor săpa şi se-mănâ din nou cu lucernă.
— Când lucernieră nu este prea năpădită de tortei urmând oricari din poveţele de mai sus,— se va putea păstră lucerna mai mulţi |ani în stare destul de bună. Dacă însă lucernieră este copleşită de tortei, va trebui negreşit să se întoarcă şi să se cultive mai mulţi ani dearândul cu porumb şi cereale de toamnă.
www.dacoromaiiica.ro
1038
ALBINA
Alte sfaturi.
1.	Cumpăraţi, plătind chiar mai scump, numai sămânţă de lucernă care vi se pare mai curată.
2.	Intovărăşiţi-vă din vreme, daţi banii Băncei populare din sat, iar aceasta se comande, fie direct, fie prin Cassa Centrală, sămânţă bună şi garantată că n'are tortei, dela o casă de seminţe vestită, fie din ţară fie din străinătate.
Din sămânţa care va sosi să se trimită direct Stct-ţiunei agronomice din Bucureşti, ori prin Ministerul de agricultură, câte o probă de 100 grame pentru a se examinâ dacă este bună şi dacă nu are tortei.
3.	Nu semănaţi din nou lucernă în locurile pe cari au fost lucernă cu tortei, decât după ce asemenea locuri au fost cultivate 3 ■—4 ani dearândul cu'grâu şi porumb.
4.	Nu căraţi băligarul dela vitele cari s’au hrănit cu lucernă plină de tortei, nici pe locurile cari vreţi să le semănaţi, nici pe cele dejâ semănate cu lucernă.
——————
Crama.
rama este neapărat trebuincioasă pentru orice vie, fiindcă, aci se ţin vasele şi instrumentele pentru vin şi în fine se poate păstră cătva timp şi vinul dacă crama este bună.
O cramă bună trebue să întrunească următoarele însuşiri.
Să fie spaţioasă, potrivit întinderii viei, ca să încapă teascul sau linul, tocitorile pentru fermentaţie, şi alte instrumente trebuincioase la facerea şi mişcarea vinului şi să rămână şi loc liber pentru â îngădui mişcările oamenilor în lucru şi ale vaselor.
Să fie bine închisă, cu pereţii groşi şi cu acoperişul din materiale rele conducătoare de căldură, ca să apere lăuntru! de arşiţa soarelui şi de frig.
Să aibe uşile mari ca să se poată trece cu vasele şi chiar eu carul în cramele mari.
Să aibe ferestre şi ventilator pentruca să se poată lucra cu
www.dacaromamca.ro
1040
ALBINA
uşile închise şi lucrătorii să uu sufere din pricina acidului carbonic, care ese din must pe timpul fermentaţiei.
Să aibă o vatră într’un colţ pentru ca să'se poată încălzi mustul şi chiar localul la trebuinţă.
Să aibă pardoseala cimentată sau cel puţin bătută cu lut şi să mai aibă şi o groapă sau două cimentate aşezate la colţuri, astfel ca la caz de accident al vreunui vas plin, vinul să se adune în aceste gropi şi să nu avem pagubă. Pământul să fie puţin înclinat spre colţurile cu gropi.
Aceste sunt condiţiuni pe cari trebue să le avem în vedere la construirea unei crame. Mai sunt şi alte condiţiuni cari tre-buesc cu stricteţă respectate într‘o cramă. Acestea sunt râm-duiala sau ordinea şi curăţenia ce trebuie să domnească în orice cramă şi fără de care, o cramă frumoasă pe dinafară, este urîtă şi rea în. interior.
Condiţiunile de zidit precum şi cele de întreţinere, se pot îndeplini nu numai la cramele mari ci şi la cele mici dela viile sătenilor.
La viile sătenilor, cramele sunt azi făcute dintr’un bordei cu gârliciul despărţit de restul bordeiului prin lemnărie groasă, iar uşa prin care se face comunicaţia între gârliclu si bordeiu este strâmtă, compusă numai dintr’o bucată de stejar masivă, groasă şi grea.
In gârliciu se face vinul, iar în bordeiu se aşează vinul, care se vinde cel mai târziu în primăvară.
Acoperişul gâriiciului şi bordeiului este foarte bun, căci peste trestie, pae sau viţă, vine o pătură de pământ groasă, astfel că din partea aceasta este bine ferit interiorul de schimbările de temperatură; însă despărţirea dintre bordeiu şi gârliciu este rară şi adeseori gârliciu] n’are uşă: apoi toată încăperea este scundă şi strâmtă.
Cu puţin spor de cheltuială s’ar puteâ face la viile sătenilor o cramă bună din toate punctele de vedere.
Pentru viile mari dela 10 hectare în sus, cramele actuale sunt făcute din scânduri cu acoperiş do tinicheâ, sunt în general strâmte şi scunde, le lipsesc mai toate condiţiunile unei crame bune.
Crame de zid şi cu acoperiş propriu, spaţioase, luminate, aerate etc, într’un cuvânt, crame bune, ştiu că se află la Pietroasa şi la Domeniul Coroanei Gherghiţa.
Aceste crame sunt făcute tot după tipul cramelor vechi cu pivniţă alături şi plecând din interiorul cramei. Ar fi de dorit ca asemenea crame să se generalizeze la viile mari în locul celor de scânduri, care nu se pot numi crame, ci adăposturi în contra ploilor.
Un tip de cramă, care se obişnueşte Ia viile mari din străinătate, este cu două caturi. In catul de jos se află aşezat teascul, tocitorile în cari fermentează vinul negru, butoaieie cari au să primească vinul; iar în cel de sus se află numai sdrobitoarele.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1041
Strugurii se urcă la catul de sus cu ajutorul scripeţilor sau cu cărătorul tras de vite. Pentru a se putea urcă cu cărătorul, se profită de o coastă lângă care se clădeşte crama, astfel că cu oarecare adaos de pământ Se face o rampă cu înclinare dulce pe care se urcă cu cărătorul încărcat cu struguri, care se descarcă într’un vas mare de unde trec în sdrobitoare.
Cramă cu două caturi.
Greutatea urcării strugurilor fiind înlăturată, lucrul vinifi-cării merge uşor -i curat. Strugurii sdrobiţi merg singuri în jos Ia teasc sau tocitori prin nişte deschizături anume făcute în podina care desparte cele două caturi ale cramei.
In asemenea crame, la viile mari, se află instalate motoare cu abur, benzină sau electricitate, care mişcă sdrobitoarele, teascurile precum şi strugurii şi vinul dela un loc la altul prin vârtejuri şi pompe, în cât braţe'e sunt reduse la strictul necesar pentru supravegherea maşinăriilor şi mersul regulat al lucrului.
Tot în asemenea crame, vasele de lemn sxiint înlocuite cu re-zervorii mari de ciment armat sau căptuşit pe dinăuntru cu sticlă.
Asemenea vase ar fi foarte nimerite pentru ţara noastră fiindcă sunt eftine şi vasele mari de lemn au devenit foarte rari din lipsă de doage.
Cramă cu două caturi, cu maşină motor şi cu rezervorii sau ' vase de ciment armat, se construeşte la viile Domeniului Coroanei Şegarcea.
Dobre Rădulescu.
Şef de cultură la Domeniul Coroanei Sadova, ---------------------
www.dacaramamca.ro
1042
ALBINA
Despre sărutare.
Sărutatul e un ebiceiu adânc înrădăcinat în omenire, şi eun mijloc minunat de trecere dela o persoană la alta a diferitelor boli. E foarte greu de scos acest obiceiu, dar totuşi, n’ar ft peste putinţă să se împuţineze mult, dacă, cel puţin lumea ştiutoare de carte, şi-ar dâ seama de răul enorm de mare ce rezultă din acest obiceiu. Câte boli nu s’ar înlătură! Câţi n’ar fî scăpaţi de a fi aruncaţi de timpuriu în ghiarele morţii !
Sărutatul este desigur şi cea mai desăvârşită arătare a afecţiunii, dar, dacă ar fi redus numai la manifestarea acestui sentiment, desigur numărul boalelor ar scădea. Din păcate însă, sărutatul este o simplă formalitate sau exprimarea de respect către o persoană sau alta. Acesta e obiceiul adânc infiltrat — acesta e răul mare. — Ar trebui ca persoanele cărora li sn aduce respectul prin sărutare de mână, să-şi deâ seama de-acest rău, şi, nu numai să nu pretindă, dar să refuze, rămânând ca exprimarea respectului să fie redus la pronunţarea cuvintelor: „sărut mâna..“, fără însă să se sărute.
Vom zice că nu sg ia boala chiar dela aceste persoane, dar dânsele servesc ca mijloc de trecere a seminţei a o sumedenie de boli, fiindcă se poate ca mâna lorg’o sărute şi persoane bolnave. In populaţia dela sate, se dă acest respect în special preoţilor, şi la oraşe doamnelor. — Ca să ne dăm seama mai bine, să luăm un exemplu; de pildă unei doamne, sau unui preot i se sărută mâna de unu bolnav de tuberculoză, şi, cum dânsul are în gură, pe buze, în salivă microbi de ai tuberculozei, lasă pe mâna sărutată puţină umezeala de salivă cu mii de microbi ai ofticei. Se înţelege uşor, că dacă un om sănătos sărută apoi această mână, ia pe buzele sale din aceşti microbi cari, introduşi în gură, se înmulţesc. Dacă organismul acestei persoane e slab, fie din cauza unei boli pecare a avut-o înainte fie din cauză că se nutreşte prost, aceşti microbi ai tuberculozei din gură, ce i-a căpătat prin săautare, fiind într’o continuă luptă cu organizmul, găsesc acuma terenul prielnic pentru înmulţire, de oarece organismul e slăbit, e învins. Microbii pătrund în ţesutul pulmonar, distrug rând pe rând celulele ast-că ajung să distrugă o bună parte din plămâni, dând afară bucăţele prin tuse sub formă de flegmă groasă.
Se vede apoi după o bucată de vreme slab, galben la faţă,
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1043
tuşind necontenit, cu dureri în piept, asudând noaptea şi nu rare ori moare. Un astfel de om dă naştere la copii slabi, piperniciţi predispuşi spre tuberculoză şi alte boli.
Se poate de asemenea, ca microbii tuberculozei de pe mâna sărutată, găsind aci o mică sgârâetură, şi, dacă rezistenţa or-ganizmului e mică, să pătrundă în celule, pe cari încetul cu încetul le distruge, ajungând după vre-o câţi-va ani să producă a adevărată rană a pielei, formând boala ce se numeşte tuberculoza pielei numită de medici lupus tuberculos.
Lupus tuberculos se poate formă şi la acel ce a sărutat o astfel de mână plină de microbii tuberculozei. Astfel se vede după câţi-va ani buzele, pielea obrazului numai o rană. Această, rană se întinde mai departe distrugând obrazul, vălul palatului cerul gurei, nasul etc., deformând cu desăvârşire faţa, producând boala numită lupus vorax.
Iată ce dezastru enorm rezultă dintr’un obiceiu nesocotit de a se sărută mâna !
Nu întru amănunte căci nu-mi permite spaţiul, ci amintesc în câteva cuvinte că tot astfel se transmit şi alte boli prin sărutat, printre cari mai principale: şancru simplu a buzei, şancru sifilitic, sifilicle bucale, labiale etc.
In gură locuesc milioane de microbi a peste o sută de specii. Aceştia, dacă îşi schimbă mediul trecând din gura unei persoane la alta prin sărutare, devin virulenţi, dau naştere la multe boli de gură numite stoviatite.
Apoi boalele ca: gripa, tusa convulsivă, anghina difterică, scarlatina, rujeola, febra tifoidă etc., etc., se pot transmite foarte uşor prin sărutare.
Cât e de rău obiceiul să s6 sărute copii mici! Cu ce se a-lege copilaşul dela acele sărutări pasionate ale mamei şi ale prietenelor ei? Desigur, cu nimic alta decât cu diferite bube pe buze, pe obraz, pe faţă. Chiar dacă nu are mama copilului nici o boală a gurii, dar ştiut e că în gură sunt milioane de microbi, de multe ori inofensivi pentru o bucată de vreme. Aceşti microbi schimbându-şi mediul prin sărutare, devin virulenţi dacă găsesc teren prielnic, dând naştere la diferite boli după „ nătura microbului. Pielea la copii fiind fină, uşor pătrund microbii în celulele ei unde se îmulţesc şi distrug formând o sumedenie de boli, fie localizate numai la piele, fie că se generalizează în întregul organism, punând în primejdie viaţa copilului.
www.dacoromamca.ro
1044
ALBINA
Ca rezumat: In intere,sul sănătăţii ' proprie cât şi a generaţiei viitoare, obiceiul ele a se sărută mâna trebue înlăturat cu desăvârşire.
Sărutările între persoanele dragi, dacă nu se pot înlătură, dar să so prefere pentru sărutat obrazul şi fruntea, nu însă gura, care e un focar de infecţie, unde mişună milioane de microbi.
D-r Gh. Scvipcă,
Dorohoi.
r3'
Ca
t)e pe "Domeniile Coroanei
3E
scJ
In zilele de 25--30 Maiu a. c. d-1 Ion_ Kalinderu, aflându-se la Domeniul Coroanei Dobrovâţ din jud. Vaslui, a ţinut să viziteze ca în totdea-deauna bisericile şi şcoalele din localitate.
A fost şi la sediul societăţii economice culturale «Principele Nicolae>, unde a rămas mulţumit de progresele făcute de această bancă, atât în direcţia materială cât şi culturală. Astfel a constatat că banca numără 103 membrii şi dispunea la 1 Aprilie a. c. de un capital de 27.673 lei şi 52 bani, compus din 16.983 lei. 82 bani capital social 7.585 lei, 46 bani, depuneri |spre fructificare, 725 lei, 67 bani, fond de rezervă, 1.210 lei, 6 bani, fond cultural şi altele. Capitalul e plasat la locuitorii care l-au împrumutat pentru a-şi face ecarete, a cumpără pământ, pluguri, nutreţ, etc. In ce priveşte _ activitatea culturală, consiliul de administraţie al băncii, a organizat în anul trecut mai multe conferinţe cu proecţiuni şi a ajutat pe elevii silitori, dar sărmani.
La bancă d-1 Administrator al Domeniului Coroanei a fost primit de D-nii învăţători, de membrii comitetului şi de numeroşi locuitori .în frunte cu preoţii: Rogojină şi Patrichi, cari i-au urat bun venit şi i-"au exprimat recunoştinţa obştei pentru interesul şi sprijinul ce le acordă neîncetat.
Mulţumind, D-1 Kalinderu spune că Domeniul Coroanei e compus’ după cum se ştie, din mai multe bunuri.
Intre toate, Domeniul Dobrovăţ prezintă pentru săteni, cele mai multe foloase, căci are şi pământ de cultură şi pădure. E apoi unul din cele care se caută de mşi de mult în regie, aşâ că s’au cheltuit cu îmbună- • tăţirile de tot felul, sume mari de bani, din care cea mai mare parte au fost câştigate de săteni. Numai cu exploatarea pădurii care se face cu oamenii din Ioc, se cheltueşte în fiecare an 40— 45000 lei, o sumă care nu intră regulat în mâinile locuitorilor din multe comune din ţară.
_ Din această cauză starea locuitorilor de aci ar trebui să fie mai bună, nu numai materială ci şi morală şi intelectuală, căci Administraţia Domului Coroanei a adus destule jertfe, dovadă: bisericile, şcoalele, primăriile şi societatea culturală economică, cărora nu încetează de a le dă sprijinul său.
Dacă cu toate acestea rezultatele nu corespund aşteptării, cauzele sunt numeroase.
In primul rând starea prea înapoiată în care se află populaţiunea la luarea Domeniului în regie şi apoi timpul prea lung de care au nevoie sătenii, pentru a se pătrunde de foloasele oricărei îmbunătăţiri.
Administraţia Domeniului Coroanei a făcut tot ce a putut pentru îndrumarea lor, prin vorbe şi pilde, asemenea şi preoţii, învăţătorii şi primarii. Aceştia ar fi putut face poate mai mult, şi in deosebi învăţăttorii
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1045
Oprindu-se mai mult asupra acestei chestiunii, D-l Kalinderu a arătat că la noi chemarea învăţătorilor nu e numai de a învăţă copiii. Ea e mult mai înaltă itât din punct de vedere al creşterii tinerelor vlăstare, care trebuiesc călăuzite şi sfătuite şi după sfârşirea şcolii, cât şi din al iubirei de patrie. Trăind în mijlocul sătenilor, învăţătorii sunt luminătorii şi povăţuitorii lor cei mai de aproape şi mai ascultaţi, ca unii care le cunosc şi necazurile şi firea. Ajutaţi de preoţi, cari au în această privinţă aceiaş situafiune, cum şi de primari, ei pot răspândi învăţătura şi pilda bună la tot minutul, in şcoală, la biserică, la câmp şi orunde se întâlnesc cu sătenii. Aceia cari sunt adânc pătrunşi de această datorie, caută chiar să înmulţească prilejurile de sfaturi bune, merg în casele sătenilor şi ajung cu timpul de se interesează nu numai la locuitorii din satul lor ci şi Ja cei vecini, sau din locurile mai îndepărtate, unde au o-cazie să se ducă după treburi. îşi fac cum s’ar zice o a doua natură din această parte a chemării lor
Mulţi djn învăţători fac apoi armata, unii „după terminarea şcoalei, alţii după jun :an doi de funcţiune. S’a zis că armata ar trebui să fie o a loua şcoală, pentru feciorii care n’au avut norocul să înveţe carte! Dar armata ar trebui să fie şi o şcoală în care şi soldaţii cu ştiinţă de carte, să înveţe multe lucruri frumoase, multe lucruri bune-privitoare la viaţa de toate zileb', la agricultură şi alte îndeletniciri rurale. Şi în această direcţiune cine le ar putea fi mai buni dascăli, decât tocmai învăţătorii, din care sunt mulţi tot săteni, care îi cunosc şi au şi ştiinţă cuvenită de a-i învăţă, de a-i lumină, potrivit priceperii lor.
Prin noua lege de organizare a armatei, s’a redus termenul de serviciu dela 3 Ia 2 ani, ceiace e de mare folos pentru săteni. învăţătorii fac serviciul tot redus ca mai înainte, pentru a nu fi răpiţi prea mult misiunii lor. Această misiune, sau parte din ea o pot împlini, însă şi câtă vreme stau sub steag, povăţuind pe soldaţi, şi ţinând prelegeri cu ei.
Multe din regimente au locuri întinse, unele cultivate, altele nu. Pe cate din acestea s’ar puteâ înfiinţa grădini de legume, de arbori rodi-to i, care ar folosi şi soldaţilor cu care s’ar munci, şi regimentului.
De aceia încă odată D-nii învăţători şi cucernicii preoţi, să nu uite eâ sunt în serviciu nu numai cât prevede programul. Dânşii sunt tot timpul luminători ai neamului.
Sfârşind D-l Kalinderu îndeamnă pe învăţători şi preoţi, să trăiască în armonie şi în frăţească unire să muncească cu toată căldura sufletului lor, la ridicarea poporului şi la mărirea ţârii.
înainte de plecare, D-l Administrator, ale cărui cuvinte au fost pri mite cu entusiasm, s’a întreţinut cu fruntaşii comunei şi a dispus să se aducă unele îmbunătăţiri bisericilor şi localurilor de şcoală
Bibliografie.
— A apărut Biblioteca Politică No. 4, tratând despre Lascăr Catargtu Conform programului propus dela început, această bibliotecă tratează despre oamenii mari ai ţării noastre, arătând fără părtinire însemnatele lor fapte. Broşura e foarte eftină, 30 bani numărul. Depozitul şi ori ce informaţîuni la tipografia G. A. Lăzăreanu, strada Episcopiei 3.
www.dacoromanica.ro
3046
ALBINA
(Bromica Săptămânii-
(28 /4aiu — 4 ftaiu 1908).
Din Ţară.
—	Marţi 3 Iunie, MM. LL. Regele şi Regina, au plecat în automobile !a Sinaia, unde îşi vor luă reşedinţa de vară.
La plecare Suveranii au fost salutaţi de d-nii D. A. Sturdza, prezidentul consiliului, şi ceilalţi miniştri, V. Brătianu, primarul Capitalei, Emil Petrescu, prefectul poliţiei şi Niculescu-Dorobanţu, prefectul judeţului.
Suveranii au sosit la amiazî la Sinaia, unde un uumeros public le-a făcut o călduroasă primire.
—	Luni 2 Iunie a avut loc la Palatul Regal o şedinţă a soc. «Furnica», sub preşedenţia M. S. Reginei, pentru sărbătorirea a 25 ani de viaţă a Societăţii. Cu acest prilej doamnele, Elena C. Gornescu şi S. Alimănişteanu au arătat ce servicii a adus ţării această patriotică societate. Mulţumită muncii şi stăruinţii puse de societatea «Furnica», ţesăturile, cusăturile şi alesăturile româneşti s’au răspândit în straturile de sus şi peste hotare, în toate oraşele mari ale lumii.
Pentru ţară, activitatea societăţii «Furnica» a fost binecuvântată. Ea s’a produs într’un moment, când izvoadele curat româneşti erau ameninţate să piară, nu numai de nepăsarea multora, dar mai ales de ororile introduse prin unele şcoale, unde se copiau modele de cusături şi ţesături streine.
M S. Regina, a mulţumit comitetului societăţii pentru munca depusă şi a dat fiecăreia din doamnele de faţă câte o medalie jubilară.
Societatea Furnica a oferit M. S. Reginei un serviciu d ceaiu cu motive româneşti.
—	D-l Alexandru Djuvara a fost numit ministru al noului departament al comerţului şi industriei.
—	Luni 2 Iunie s’a făcut la Piatra Neamţ îmmormântarea lui Nicu N. Aibu, fost prefect şi senator. La ceremonia de înmormântare au luat parte d-nii : Emil Costinescu, ministru de finanţe, Zaharia, prefectul judeţului, N. Ioanin, primarul oraşului, şi o mare mulţime de oameni din oraş şi judeţ. S’au ţinut cuvântări, cari au mişcat lumea până la lacrimi, căci defunctul fusese mult iubit.
—	O groaznică furtună s a deslănţuit asupra judeţului Vaslui.
In oraş au fost descoperite multe case; în judeţ, priu multe părţi,
rindina a culcat la pământ toate semănăturile; pomii au fost desrâ-
ăcinaţi de furtună; şinele drumului de fier au fost scoase din loc; sute de animale au fost înnecate. Mărimea grindenei, pe alocuri, întrecea pe a oului de găină. Furtuna a ucis şi câţiva oameni pe cari i-a apucat pe câmp.
—	La universitatea din Bucureşti s’a inaugurat bustul in bronz al doctorului N. Niţulescu, fost profesor la facultatea de teokjgie.
Au ţinut cuvântări, preotul econom Ilie Teodoresou şi d-nii: Cliiri-cescu, decanul facultăţii de teologie, şi I. Mihălcescu, profesor la aceeaşi facultate, arătând meritele aceluia al cărui bust se inaugură.
—	La Galaţi s’a ţinut la 1 şi 2 Iunie congresul ligei culturale, instituţie menită să ajute pe Românii din toate părţile
—	Institutorii bulgari au făcut o vizită corpului didactic din Turnu-Măgurele. Au fost primiţi de d-l A. Popescu, directornl prefecturei, Dumulescu, ajutor de primar; de corpul didactic şi de un mare număr de public.
D-l ajutor de primar le a urat bună venire, la care a răspuns d-l Ker-tef, inspector şcolar la Plevna.
După misă, institutorii bulgari au vizitat oraşul şi au aZistat la reprezentaţia piesei «Craiu Nou* da Ciprian Porumbescu.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
104?
Seara, institutorii bulgari au azistat la serbarea dată de societatea «Viitorul». A doua zi, au luat trenul spre a vizită Mănăstirea Curtea de Argeş.
Pretutindeni li s’a făcut o primire prietenească.
Dela Românii din alte ţări.
—	înaintea Curţii cu juraţi din Budapesta s’a dezbătut marţi proce-sul de presă intentat ziarului «Poporul român», pentru un articol publicat de d-1 Virgil Corvin în chestia alegerii din Beiuş şi în care parchetul descoperise «agitaţie».
Acuzatul a fost osândit la 1200 coroane amendă şi 6 luni închisoare de stat.	„	„
—	Ziarul românesc «Tribuna» adresează un apel către romanii bogaţi
din Ungaria, cerându-le ca, pentru întărirea partidului naţional român, din Ungaria şi organizarea acestui partid, să contribuie cu sume mai însemnate de bani, căci fără bani partidul naţional nu va puteâ să-şi îndeplinească misiunea.	.
Subscripţiile trebuesc adresate biuroului Central al partidului la Arad.
—	Cu Ocazia serbărilor jubileului de 30 de ani al societăţii Junimea din Cernăuţi, s’a celebrat un serviciu divin şi un parastas în amintirea membrilor ei. Au asistat oaspeţi străini şi multălumealeasădin Cernăuţi
—	Duminică după amiazi s’a ţinut la Braşov o întrunire a reprezin-tanţilor ziarelor româneşti de peste munţi, spre a se discută asupra chipului prin care s’ar puteâ înfiinţa un fond de ajutorare a ziariştilor români din Transilvania şi Ungaria,
—	Societatea de cântări «Ciprian Porumbescu» din Suceava (Bucovina) a serbat 25 de ani dela moartea acestui compozitor. La mormântul lui dela Stupoa 's’a oficiat un parastas şi s’au depus coroane de către societăţile: «Armonia, Academia Ortodoxă, Dacia şi Junimea» din Cernăuţi. S’au ţinut şi cuvântări despre viaţa lui Ciprian Porumbescu.
Din străinătate.
—	Agenţia Bulgară comunică că în timpul lunii Maiu au trecut în Macedonia 235 de bandiţi sârbi, divizaţi în patru bande dintre cari una. comandată do doi ofiţeri şi de doi subofiţeri din armata sârbă.
—	Guvernul ungar a supus un proect de lege relativ la construirea de locuinţe eftine pentru lucrători. Proectul autoriză pe guvern să cumpere terenuri pe preţul de 4.748.000 coroane şi să cheltuiască 12 milioane coroane cu clădirea.
Se vor clădi deocamdată 1500 case cu 6000 de locuinţe ce se vor închiria fiecare între 120 şi 150 lei pe an.
—	In camera ungară au vorbit deputaţii româai Şţefan Popp şi Va-sile Damian împotrivindu-se proectului de lege privitor la gratuitatea învăţ, popular, de oarece este o cursă întinsă naţionalităţilor din Ungaria, şi şcoalelor lor naţionale. Răspunde ministrul Apponyi, care cere-ca învăţământul să fie predat în spiritul unguresc.
Proectul se pune la vot şi se aprobă.
Fiindcă am apucat, de când eram copil, sa mă duc în flecar© an la Moşi, fireşte că n’am lipsit nici anul acesta. M’am uitat peste tot; m’am învârtit printre grămezile de oameni; mi-am împuiat urechile cu ţipetele, fluerăturile şi cântecele de ^tot felul ale copiilor, lăutarilor şi vânzătorilor. .. Iată că .dau în drumul meu de un circ. Toate ca toate, dar după circ mă înnebu-
Pagina glumeaţă.
O p sl\a.xxi © Ia o şi.
www.dacoromanica.ro
1048
ALBINA
nesc. Şi acum era un circ «americani.. . Auzi colo ! Să fie circ american şi să nu te duci să-l vezi?
Răguşise bieţii oameni cari stăteau afară şi chemau trecătorii... «Acum se începe! Ne mai văzut!. . Cel mâi voinic om din lume ! . .» Şi câte alte de alte astea ! ..
Intraiu şi eu să văz toate minunăţiile, dar mai ales să văz pe cel mai voinic om din lume.
După multe «numere», care de cure mai «interesante», cum zicea programa, vine şi rândul voinicului.
—	Ăsta ridică greutăţi groaznice! îmi şopti* un vecin. L-am văzut şi eu şi-am rămas uimit. Face să dai banul! . .
II privii cu băgare de seamă pe artist. Eră un tânăr nu prea nalt, nu prea gras,^ bine făcut, cu braţele goale. Innainte de a intră pe scenă, mai mulţi servitori adusese într'o căruţă greutăţi mari de fier. Cum veni, le luă pe rând, le ridică ca pe nişte pene şi le puse jos.^ Apoi se adresă publicului, chemând pe cineva care voia să încerce a ridica greutatea cea mare. Se duseră vre-o câţiva băeţi, se duseră şi mai vârstnici. . .-de geaba.
Lumea aplaudă şi strigă «bravo!» cât puteă.
Iată că numai se aude gfira unuia :
—	Mă, al dracului e ! . . Ia să încerc şi eu.
Toată lumea întoarse privirile în partea aceea.
Eră un măcelar tânăr şi spătos. Se făcu tăcere. Se urcă el pe scenă, puse mâna pe belciug şi când se opinti odată, ne pomenirăm că se rup scândurile şi ese din ele un cap de om. . .
Ce eră ?
«Voinicul» nostru eră un fel de şarlatan. «Greutăţile» erau. ... goale. Şi 100 şi 1000 de kilograme ie ridică — fireşte — ca pe o pană. Sub scândura scenei însă eră un servitor al circului cu un cârlig şi când «voinicul» puneâ jos greutatea, servitorul de dedesubt ridică o scândurică şi prindea «greutatea» cu un cârlig.
Când vre-un curios din public cercă să ridice şi el, omul din
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1049
pivniţă trăgeâ straşnic în jos do cârlig şi «voinicul» se uită des-preţuitor la chinurile bietului om.
Când s’a nemerit însă un adevărat «voinic», nu numai că a ridicat «greutatea», dar a scos la iveală şi pe omul de sub scenă
Vă închipuiţi cât am râs cu toţii de întâmplarea aceasta. Bietul «voinic» însă a mâncat o papară straşnică dela câţiva cari îl «admirase» multe zile de-arândul.
Aşâ se întâmplă uneori la Moş!
Moş Qlumici.
INFORMAŢIUNI
—	Preotul D. Ghermănescu din comuna Lipia-Bojdani (Ilfov) a dăruit o jumătate de pogon şi a clădit un local, în valoare de 3.000 lei, pentru lăptâria cooperativă din acea comună.
Casa centrală a băncilor i-a adus mulţumiri pentru această lăudabilă faptă.
—	Cooperativa de ţesătorie din corn. Dobrun (Romanaţi) a predat ministerului de răsboiu, în cursul lunei trecute, pânză pentru rufărie armatei în Valoare de 1000 lei.
www.dacoromaoica.ro
105U	ALBINA
Sunt 9 ani de când în Bucureşti s’a înfiinţat o societate cooperativă ■de profit şi pierdere prezentat acţionarilor pe timpul de!a 1 Aprilie 1907 12%- Pe lângă acest beneficiu se mai distribuie aeţionarilor 4°/0 asupra * "de administraţie conduce interesele societăţii merită toată lauda. Socie in calea Victoriei, local închiriat şi altul la Constanţa în local propriu.
BILANŢUL
ACTIV	încheiat Ia
1906-1907			1907-1908	
2.853	20	Cassa, numerar		4.758	35
356 562	55	Mărfuri, conf ,rm inventarului		386 863	60
—	—	Imobil Constanţa			6.508	—
700	—	Acţiuni retrase conf. art. 9—10 din statut.	700	—
28.382	20	Efecte publice		28.582	20
20.940	15	Vase pentru vin		25.651	50
31.883	10	Mobilier	 ...	32.659	10
3.651	80	Aparate de iluminat		3.707	80
13.096	55	Ustenzile & Un lte		14.238	55
4.845		Cauţiuni depuse		9.371	25
225	50	Carnete pentru primă		205	50
15.940	—		9.800	—
540	—	Asigurări Bucureşti, Constanţa		—	—
60	—	Salarii avansate		396	—
33.981	8q	Diverşi debitori		37.563	85
513.661	85		561.005	70
"	ALBINA	1051
•de consumaţiune etc. sub numele «Mercur». Dăm aici Bilanţul şi compt pânăla 31 Martie 1908, din care rezultă un beneficiu de 64.005 lei, adică valorei obiectelor cumpărate din magazinele sale. Chipul cum consiliul tatea «Marcur» are astăzi 2 mari prăvălii de băcănie una în Bucureşti •Consiliul studiază deschiderea de sucursale în alte oraşe ale ţării.
v GENERAL
31 Martie 1908.	pasiv
1906-1907			1907-1908	
200.000	J	Capital ..... 	 Acţionari Ct. de lichidat		200 000	
1.516	25		1.546	25
7.520	—|	Cauţiuni primite		7.720	—
492	75	Divident pe 1904/905 nereclamate		—	
1.237	50	» » 1905/906 »	582	50
—	—	» » 1906/907 »	1.635	••
1.127	45	Prima de consumaţie		2.600	—
25.871	43	Fond de rezervă . . • . 		32.516	10
26.503	-	» pentru amortizare		3ti 000	—
6.525	82	» » lucrări manuale		8.33.4	—
4.350	57	» » pensiuni	 ....	5.556	—
3.241	32	» » ajutor		3 925	79
6.488	15	Salarii datorate				5 329	75j
168.468	41	Diverşi creditori		191.255	20
60.289	20	Profit & Perdere		61.005	11
513.661	85 —		561.005	
DEBIT
CONTUL DE PRO
ai anului
1906-1907			' 1907-1908	
22.900		I Chirii Bucureşti-Constanţa		23.973	
795	50	Asigurări Bucureşti-Constanţa		1452	20
2.000	—	Jetoane de prezenţă 		1 340	
169	45	Speze de biurou		117	55
5.402	60	Luminat Bucureşti-Constanţa		4.943	05
2.572	10	Combustibil » » 		2.968	15
3.613	90	Impozite » » 		3.639	85
8.890	90)	Întreţinerea » » 		12.654	20
46.215	—	Salarii * » 		56.765	75
16.637	65	Cheltueli £-le » » 		22.670		
8.065	65	Fond pentru amortizare		9.437		
60 289	A	Beneficiul net		64.005	11
177.551	95		,203.965	86
Preşedinte, I. C. CONSTANT1NESCU
FIT & PERDERE
1907—1908.	CREDIT
1906-1907		■	1907-1908	
4.160	95	Sold din anul trecut		12.257	50
173.391		Beneficiul rezultat din vânzarea mărfurilor	191.708	36
177.551	95		203.965	86
Director, Y. C. DRANCA
Contabil, Gh. Ghindă
www.dacaromanica.ro
1052
ALBINA
Din „Monitorul Oficial“
—	No 27 dela 6 Maia 1908 cuprinde: Regulamentul \şcoalei de gospodărie casnică «Principesa Mariv din Iaşi. — Preturile muncilor agricole din Prahova.
— No. 28 dela 7 Maiu : Preţurile muncilor agricole din Vlaşca.
~ No. 29 dela 8 Maiu :• Lista învăţătorilor ce urmează a se înainta ca institutori în urma concursului depus.
—	No. 30 dela 9 Maiu : Regulamentul şcoalei de subofiţeri.
. — No. 31 dela 10 Maiu : Legea pentru organizarea comunelor, rurale şi administratiunea plăşilor.
—	No. 33 dela 14 Maiu : Preţurile muncilor agricole din Muscel.
—	No. 35 deja 1(5 Maiu: Preţurile muncilor agricole din Vâlcea şi Ilfov. -- No. 36 dela 17 Maiu: Regulamuitul şcolilor secundare. — Preţurile
muncilor agricole din Constanţa.
—	No. 37 dela 18 Maiu : Statutele Cassei Rurale.
La Direcţiunea Primei Societăţi de Credit funciar Român din Bucureşti, fiind vacante două locuri de dactilografi, se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că se va ţine concurs de admitere în ziua de 10/23 Iunie 1908 ora 10 a. m.	'
Candidaţii vor trebui să îndeplinească următoarele condiţiuni :
1)	Să fi satisfăcut legea recrutării.
2)	Să poseadă certificate, prin care să se constate că a mai lucrat la maşină de scris, ca practicant sau retribuit.
3)	Actele de studiile făcute.
Actele trebuiesc depuse la Direcţiune cu 5 zile înainte de ziua ficsată pentru examen, însoţite de o petiţiune, fără timbru.
Examenul va constă în scrisul cu maşinele Yost şi Adler.
Direcţiunea.
r
LICITAŢIUNX
«4
— Se aduce la cunoştinţa generală că la Eforia Spitalelor Civile se vor ţine următoarele licitaţii la orela 10 diminneaţa:
*17	»	1908 pentru repar, spitalelor Ploeşti şi Mărcuţa.
* 18	»	1908	»	» s s Colţea.
» 19	»	1908	» jimblă şi pâine şi pentru reparaţii Ia Spita-
lul de copii.
Caetele de sarcine se pot vedea la cancelaria Eforiei în orice'zi şi oră de lucru.
— In ziua de 17 Iunie 1908, ora 10l/2 a. m. pentru arendarea în contul d-lui arendaş pe restul periodului 1904“—1914 pentru neplata arenzii, a moşiei Toporul Cassei Pensiilor; comuna Toporu, jud. Vlaşca.
Garanţia provizorie lei 7.100.
Supraoferte şi oferte condiţionale nu se primesc.
Condiţiunile speciale precum şi orice informaţiuni se pot lua dela Serv. Domenial secţia Bunurilor, în toate 2ilele de lucru între orele IOVj-12’/, a. m.
Arendarea se va face în condiţiunile contractului autentificat de Trib. Ilfov secţia de Notariat la No. 5248 din 19 Iunie 1903.
www.dacaromanica.ro

STERI) A“
J
Societatea «Steaua* are de scop a lucră pentrs întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedeca-rea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţa contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot *■ dresă d-lui Spini C. Haret, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, Ioan Kalimleru, Membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, SaTa Şomănescu, mare proprietar, fost senator Administrator şi casier, Spira C. Haret, Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Bana, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii : Petre BflrbOTiceann, Administrator al Casei Sf-Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central ţi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului roman-, I. Dimitreseu Procopie, senator, fost Primar al Capitalei; M. VlAdescn, fost Ministru, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, pt-ofesor secundar; Pompiliu Eliade, pro. fesor universitar —Cenzori, Const. Alimâneşteanu, inginer de mine; Preotul tcongm Const. foiiose.n, profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor.
Membri Însoriţi ţi ootiz&ţiunl plătite (urmare).
N. Drocbanian (Giurgiu), 2 lei; G. Bucurescu (Giurgiu), 2 lei; Săndu-lescu V. Cristache (Giurgiu), 2 lei; Georgescu Nuţu T. Vasile (Giurgiu), 2 lei; Popescu I. Marcel (Giurgiu), 2 lei; Teodoru Gh. C-tin J(Giurgiu), 2 lei; Stoian P. Florea (Giurgiu), 2 lei; Colien A. Marcel (Giurgiu), 2 lei; Fotescu P. Constantin (Giurgiu), 2 lei; A, Butaju (Giurgiu), 2 lei; Ioan Bidu (Giurgiu), 2 lei; Aurel G. Marinescu (Giurgiu), 2 lei; Rihter A. Emil (Giurgiu), 2 lei; Anna Gr. Mancaş (Târgovişte), 2 lei; Elena G. Ni-
____(Piteşti) ,	.....	...
V. Vestemian, (Piteşti), 2 lei; M. I. Căprescu ^Piteşti), 2 lei; M. Mihăileanu (Piteşti), 2 lei; Al. Dumitrescu (Piteşti), 2 lei; N. Em Teohari (Piteşti), 2 lei; V. Lupescu (Piteşti). 2 lei; Pr. D. Angelescu (Piteşti), 2 lei; Gr. Nicolescu (Piteşti), 2 lei; Pr. T. Băjenaru (Piteşti), 2 lei; Nic, Brânzeu (Piteşti), 5 lei; Ion Baiulescu (Piteşti), 2 lei; D. Panfil (Piteşti), 2 lei; N. G. Dumitrescu (Piteşti), 2 lei; D. I. Pomponiu (Slatina), lei; P. Rădule-scu (Slatina), 3 lei; St. Dobrineşau (Dobrobinet), 2 lei; Radu Popescu (Turia), 2 lei; Dionisie Popescu (Drăgăueşti), 1 leu; Pr. Pârvulescu (Mol-aarii), 1 leu; Tullea Filofteia (Pohoru). 1 leu; I. Voiculescu (Mogoşeşti), 1 leu; V. Suvalca (Stoicâneşti), 1 leu; Alex. G. Ionescu (Potcoava), 1 leu; Gh. Demetrescu (Scorniceşti), 1 leu; Ioan Florescu (Oteştii de jos), 1 leu; Zamfir I. Prună (Baldovineşti), 1 leu; Gh. I. Ifiescu (Turia Valea Mare), 1 leu: I. Voiculescu (Profa), 1 leu; Pr. I. Necşulescu (Oluici), 1 leu; Pr. I. Niţulescu (Cucueţi), 1 leu; C. Stănescu (Mirceşti), 1 leu.
Nnmărul membrilor înscrişi în cursul anului 1908 este de 598, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 2396.
(Va urma tn număru (viitor).
www.dacaromamca.ro
BUCUREŞTI, Str. Smârdan No. 5, Casa Ţăranu
Jiîare depozit de unelte şi
Pluguri de oţel originale Biielier de tot felul.
Grape de oţel originale Biicher mişcătoare, nemişcătoare, lanţate şi canadiene cu arcuri ultima noutate.
SOCIETATE IN COMANDITA
JOSEPH & Co. S icc.
* • SPECIALTĂŢI BREVETATE • o
Recomandă Domnilor Agricultori:
jVtaşini agricole şi industriale
Garnituri de treernt din renumita fabrică Hofheir & Schrants Viena, cele mai solide şi cele mai bune în funcţiune.
Batoze de porumb cu abur, brevetate tCasali», din aceeaşi fabrică, cele mai căutate.
Vânturutori No. 5 pe 4 roate de transport, originale Hofherr & Schrants, Viena.
^ Semănătoarele în rAnduri, celebra 1 marcă Unicnin Drill, brevetate, originale Melichar, cu aparat de semănat prin linguriţe de oţel nichelate extra-solide. a căror resistenţâ o garantăm zace ani de zile. (Fe-riţivă de semănătoare cu rotiţe ca-nelate, cari uşor expun seminţele vătămării.
Trioare originale Ucid, Stockerau brevetate, cu ventilaţie şi table fre-zuite, toate mărimile.
Semănătoare prin împrăştiere, originale Hofherr & Schrants 3,80 m. lăţime, ultimul model perfecţionat.
Prese hydraulice de vîn, Teascuri şi zdrobitoare de struguri din fabrica specială Merrem & Knotgen, Wit-tlich, Germania.
Motoare Austriace de preciziune pentru combustibil benzină din fabricp Osers & Bauer, Viena.
Mori pe postament de stejar din fabrica Hofherr & Schrants.
Pietre de moară din fabrica Societs Generale Meuliere. La Ferte sous Jouarre, Franţa prima calitate, compuse din patru bucăţi întregi fără pept, etc., etc., etc.
PREŢURI SI CONDITIUNI DE PLATA FAVORABILE
Se garantează soliditate şl buna funcţiune
Cataloage la cerere gratis şi franco
Inst. de Arte Grafice Carol GnblS-sor Rasidesou, Str. Doamnei 16.—21.725.
www.dacoromamca.ro