6 Aprilie 1903 Anul XI, Apare în fiecare t)uminecă COMITETUL DE REDACŢIE: ION KALINDERU P. Gârbovlceanu P. Dultu 0. Coşbuc 0-1P. V. Năsturel Gh. Adamcscu 1. Otescu V. S, /ăoga N. Nlcolaescu mmm mHmî Gr. Tcodosslu ilC. c. P."T3şcă« Redacţia şi Administratam No. 9. Bucureşti, A. r*- — Jfoi a Parfumerie şi Droguerie JVledicinală T6MA BT«ĂTUlXSeU Bucureşti, calea Griviţei No. 145 (lângă Gara da Nord). Buoureştl. Oferă onor. sale clientele parfumuri din oclc mai renumite fabrici fran-eeze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese,, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite îoţiuni, apă de colonia, da lavande, de verveine şi portugal, eto., ape şi pomezi de quinquina parfumatei Oapilarine, ool-oream de la princesse şi oomestice higienice, piepţini fini, ' Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanoîină şi tot felul de articole pentru tualete. Articole pentru menagiu, oa: ceaiuri, oafea şi cacao in sămânţă şi pulbere, făină lactată Nes116, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri ş; cognacuri, esenţe pentru oonserve alimentare, Sifoâne cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin*, oarboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bioarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină ameri-oană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc. Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale; ca : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi ourat uleiu din ficat de morun pentru cura de iearnă, etc. Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, orayoana, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, so-luţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin • rolul ce îndeplinesc ttiele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos indepărtându-le ou totul anemia şi slăbiciunea generală. Bogat asortiment de cauclucărie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca : vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, oanule, injectoare şi sistematice iriga toare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri hemiare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă şl porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc. La cerere, expediază tn orice parte a Ţârei, contra ramburs, prompt şi OM preţurile cele mat ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din aoeastă branşă. 52—14 www.dacoromanica.ro ymv Anul XI. No. 27. 6 Aprilie, Albina Revistă Enciclopedică popnl&ră Staununtul in ţar* pa » > i 6 Pantru anunaluri 1 in mtlA. pa an lei 6 .........15 bani 8 bani euvântuL pe ard. Redacţia, Activitatea extraşcolară a preoţilor şi învăţătorilor. — /. Haiinderu, Cultura viilor. — Preot Bucevschi, Cuvânt la învierea Domnului nostru lisus Hristos. — Buletinul Comisiunii monumentelor istorice. — /., Legea monopolizării cârciumelor (III). — Din «Monitorul Oficial». — Or. Lux, Bâtlanul. Bar";. Barza cu guşă. Flamingo. — ti. Lungianu, Tâl-cuirea legilor: Constituţia. Istoricul ei.-Red., Pomenile şi alcoolismul. — /, .SA Murat, Starea agricolă a României la finele lui Martie.—Preţul cerealelor.—Lămuriri cititorilor: Societatea «Steaua..—Cronica săptămânii.—Cărţi şi reviste. Din ziare şl reviste : Râia picioarelor la pasări. Ilustratluni: Vederea mănăstirii Comana.—Intrarea mănăstirii Comana.—Bâtlanul mic alb.—Barza neagră.—Marabu.—Flamingo. Pagina glumeaţă : Chipuri de beţivi. Activitatea extraşcolară a preoţilor şi învăţătorilor. C=n=a ÎNŞTIINŢARE. Cu începere din luna Aprilie revista noastră devine or ganul central al activităţii extraşcolare. D-l Spiru Haret, Ministrul Cultelor şi Instrucţiunei, a-voit să aibă un buletin în care să se oglindească în întregul ei această activitate, a voit ca toate silinţele răsleţe ale preoţilor şi ale membrilor corpidui didactic să se cunoască şi de public şi de ei înşişi, ca din încercările şi experienţa unuia să folosească cât mai mulţi şi să se poată dobândi rezultate mai importante. Pentru acest scop — avân-du-se în vedere răspândirea mare a revistei noastre în lumea învăţătorească şi în lumea satelor — D-sa s’a adresat nouă şi noi am primit cu mulţumire misiunea ce ni s’a încredinţat. www.dacoromanica.ro 786 ALBINA De aceea vom avea de aci înnainte o cronică a tuturor manifestărilor de activitate exlraşcolară; vom aveă îndrumări teoretice şi practice adresate acelora cari doresc să se ocupe în acest sens, în ăne vom da până la 16 pagine peste cele 32 actuale, suplimente în cari se vor publică în parte sau în întregime cuvântările rostite la diferite împrejurări în vederea scopului arătat. Cu tot acest adaus abonamentul rămâne lot 5 lei pe an. Rugăm dar pe cucernicii preoţi, ca şi pe toţi membrii corpului didactic, a ne trimite dări de seamă, cât mai scurte, asupra activităţii desfăşurate de dânşii în mijlocul societăţei, cari se vor publică, pe cât va fi cu putinţă, în paginele rezervate spre acest scop. Redacţia. CULTURA VIILOR £==3 Peste câteva zile va apărea a 44-a cărticica din seria de publicaţiuni populare pe care le publică Administraţia Domeniilor Coroanei. Ea va fi intitulată : «Poveţe despre viţele altoite» de Dobre Rădulescu. In fruntea acestei broşuri d-1 Ion Kalinderu publică o foarte preţioasa precuvântare pe care a binevoit a ne o pune la dispoziţie şi pe care o dăm aci cititorilor noştri. In «Bibliotecapopulară o. Domeniului Coroanei» au apărut până acum 43 de cărtieele, în care se ciîprind şi monografiile bunurilor ce compun Domeniul Coroanei, cum şi un număr cu monografiile câtorva şcoale, publicat cu prilejul Expoziţiei Jubilare. Am fi putut tipări mai multe, dar scopul nostru fiind inStru-irea locuitorilor ţărani, am avut în vedere raportul în care ne găsiam cu dânşii, mai ales la început, când Domeniile erau arendate de Stat, unele pe termene lungi. Atunci, locuitorii de pe ele erau mai aproape de arendaşi, şi noi n’aveam cum să însoţim diferitele noastre poveţe cu exemple, care, după cum se ştie, au mai mull răsunet decât cuvintele. Am mai ţinut apoi seamă de priceperea locuitorilor, de trebuinţele cele mai grabnice şi de putinţa realizării lor. Aceste două din urmă au avut toată grija noastră) căci sătenii români se plângeau de mult că n’au destule mijloace de trai. Ca şi acum, ei atribuiau aceasta lipsei de pământ, deşi se ştie că pricina nu e numai lipsa de pământ, ci şi alte neajunsuri’ de care suferă. Nu intru în amănunte în această privinţă, fiindcă am avut pri- www.dacaromamca.ro ALBINA 787 lejul să le dezvolt la mai multe congrese în cei doi ani din urmă. Yoiu spune numai, că după câteva cărticele cu cuprins mai general, am trecut la scrierile curat agricole, dând întâietate celor cari puteau să înveţe pe săteni cum să îngraşe pământul, cum să-l muncească şi ce plante să cultive pentru a avea roade mai bo-.gate. Iar pentru a da acestor subiecte toată întinderea ce merită, m’am adresat dela un timp chiar agenţilor Domeniului Coroanei şi în special acelora care au mai tipărit lucrări sau articole în ziare şi reviste speciale. Intră aceştia e şi d-1 Dobre Rădulescu, absolvent cu diplomă al Şcoalei Centrale de Agricultură dela Herăstrău, care a fost întrebuinţat întâiu la replantările de vie pe Domeniul Segarcea, iar acum e însărcinat la Sadova cu infiiinţarba viilor pe nisipurile sburătoare. La luarea în regie a Domeniilor Coroanei, aproape nu se aflau vii pe ele, afară de aşa numitele «cu otaşniţă». Azi se găsesc vii altoite pe toate Domeniile de câmp şi din regiunile colinelor. Mai multe sunt însă la Sadova şi Şegarcea din judeţul Dolj. Astfel, la Şegarcea Secţia viticolă ocupă o suprafaţă ■de 193,78 hectare, între care sunt: 83 hectare vie producătoare, altoită, 25 » » americană pentru producerea port-altoilor şi: 15 » teren pentru şcoala de altoi. Restul de: 70,78 » e parte ocupat cu plantaţii de richită, cu plantaţii de salcâmi pentru araci şi cu plantaţii de duzi, parte e folosit la cultura nutreţurilor pentru caii întrebuinţaţi la cultura viei sau e acoperit cu drumuri şi construcţii. Până’ acuma s’au clădit : locuinţe pentru personalul secţiei, grajd pentru caii de muncă, atelier de altoit şi de stratificat altoii, remize şi locuinţe comune pentru muncitori. In anul curgător se va face şi o cramă mare ■cu pivniţă sistematică. Port-altoii ce se întrebuinţează sunt de viţă americană de mai multe varietăţi, ca: Riparia şi Rupestris cu hibrizii lor, iar ca altoi s’au ales cele mai bune varietăţi indigene şi streine, atât pentru vin, cât şi pentru strugurii de masă. Tot aşâ la Sadova, unde s’au plantat 154 hectare viţă nealtoită pe nisipuri până acuma neproductive, în care rezistă’ contra filoxerei şi le dă o valoare destul de mare. Scrierea de faţă se întemeiază pe aceste lucrări şi o publicăm cu plăcere, fiindcă rezultatele dobândite întăresc folosul poveţe-lor ce cuprinde. Aceste roade ne îndeamnă, totdeodată, a da plan-taţiunilor de vii pe domenii o dezvoltare şi mai mare în viitor. Filoxera a păgubit pe toţi proprietarii de vii, unde a ajuns. Mai rău decât marii podgoreni, au fost însă loviţi sătenii, care în anii când nu se făceau grâul şi porumbul, îşi găseau adesea scăparea în rodul viţei, în special cei din regiunile deluroase la care viile sunt îndeletnicirea de căpetenie. Această pagubă o resimt şi azi mulţi dintre ei, pentrucă unii, neavând mijloace, n’au replantat viile, iar alţii din lipsă de ştiinţă n’au ştiut să le ocrotească, cum au făcut o parte din marii proprietari. Pentru a da o idee de întinderea viilor distruse de filoxeră, amintesc aci, după publicaţiuneâ Ministerului Agriculturei: «Ro- www.dacoramanica.ro 788 ALBINA mânia 1866—1906», că viile acopereau în 1865 o suprafaţă de 95.876 hectare. In 1872 recensământul fiscal a constatat 121.61& hectare, iar în 1904 numai 97.883 hectare. Nu se cunoaşte care eră suprafaţa viilor în 1884, când filoxera bântuia cu destulă furie în unele părţi ale ţării, căci atunci nu se înregistrau datele statisticei agricole; se poate evalua însă la cel puţin 150.000 hectare, judecând după creşterea dintre 1865—1872, care a fost de 25.740 de hectare. In curs de 22 de ani, dela 1884—1904, am fi. perdut dar peste 52.000 hectare de vii, fără a ţine socoteală că de prin 1897 au început şi la noi replantările, care în 7 ani au dat de sigur o creştere simţitoare. Filoxera a pustiit viile şi în alte ţări, dar podgorenii, văzând dezastrul ce-i aşteptă, s’au grăbit să caute mijloace pentru re-plantarea lor. Astfel, îndată ce au aflat de viţele americane, au. început întâi încercări şi apoi lucrări în mare, unii pe seama lor, alţii în tovărăşie. Astăzi au vii regenerate, cari rezistă filoxerei şi sunt mai rodnice decât cele dinainte. Filoxera s’a ivit la noi prin 1878—1879. încercările pentru combaterea ei au început prin 1884, iar replantările de prin 1897-De atunci unii din marii podgoreni şi-au refăcut viile, după cum zisei, iar alţii sunt pe cale de a le sfârşi. Numai sătenii au rămas în urmă, fiindcă n’au, din nenorocire, încredere în noile viţe. Pentru locuitorii noştri am înfinţat pe lângă fiecare vie câte o pepinieră, din care li se dă altoii trebuincioşi. La Şegarcea această pepinieră e chiar foarte întinsă, dată fiind trebuinţa mare ce se simte. La 1899, când a început căutarea Domeniului Şegarcea în regie, locuitorii aveau 908 hectare de vie cu otaşniţâ, care fiind. însă atacată de filoxeră şi de mană cu mai mulţi ani înainte, a dat ultima recoltă la 1900. In 1904 Administraţia Domeniului Coroanei a făcut o înţelegere cu sătenii, cedândude tot în fostele vii, însă la un loc şi numai în terenul cel mai bun, o suprafaţa de de 311 hectare, spre a o replantâ cu viţă americană, în timp de 3 ani. Am avut multe greutăţi până am putut cădea la această învoire, căci locuitorii pretindeau numai că viile lor sunt cu otaş-niţă, dar nu puteau dovedi îndestul acest drept, potrivit dispo-ziţ’iunilor din legea Caragea. Cu toată îngăduirea ce le-am arătat, unii din săteni, şi anume cei din Lipov, erau chiar nemulţumiţi, aşa că a trebuit să uzăm de toată răbdarea noastra pentru a-i hotărî la replantarea viilor, ştiind cât de folositoare le vor fi în viitor. La început această replantare a mers foarte încet, mai ales din nepăsare şi lipsă de încredere în viţele altoite. Din anul trecut însă, sătenii, văzând roadele obţinute din viile plantate de Domeniu, au prins curaj şi au început să replanteze cu mai multă stăruinţă. Astfel, de unde în 1907 nu replantaseră decât 68 hectare, acum. au peste 200 şi în anul viitor, credem, că toată suprafaţa de 311 hectare va fi replantată. La Sadova locuitorii aveau, în 1901, înainte de luarea Domeniului în regie, 288 hectare de vie cu otaşniţă. De prin 1896, de când viile au fost atacate, locuitorii s’au descurajat şi le-au cam. lăsat în părăsire, până în timpul din urmă, când, luând pildă www.dacaromamca.ro ALBINA 789 S>®^<3<=----- www.dacoromamcajo ALBINA 793 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE interesantă publicaţiune trimestrială a apărut luna trecută. Comîsiune,a monumentelor istorice, instituită de lege pe lângă Administraţia Casei Bisericei, â hotărît să scoată de 4 ori pe an Un buletin pentruca să «contribuie în măsură putincioasă, la progresul studiilor isto-Tice, architectonice şi artistice şi să 'râmâie pe viitor o arhivă de icoane cât mai crechncioase a stării în care se găsesc rl- monumentele străbune». No. 1 al acestui Buletin cuprinde studii asupra mănăstirii Comana, un raport asupra lucrărilor «comisiunii în 1907 şi numeroase ilustraţiuni. Reproducem din aceste ilustraţii două vederi ale mănăstirii Comana. Comitetul revistei aduce vii mulţumiri d-lui inginer N. Teodorescu, Directorul Manufacturei de tutun din iaşi, care •a contribuit, ca şi fostul director al acestei manufacturi, Huber, la răspândirea revistei printre lucrătorii şi lucrătoarele fabricei, fiind citită revista in cei 11 ani de existenţă de peste 800 abonaţi toţi lucrători. Asemenea aducem mulţumiri d-lui Popovici, contabilul acelei manufacturi, care în chip cu totul desinteresat a strâns abonamentele, trimi-ţindu-ne în aceşti li ani, suma de lei 3110,40. Mulţumim -cu drag şi lucrătorilor şi lucrătoarelor,' cari ascultând de sfaturile date de conducătorii lor, s'au abonat şi au citit şi -citesc revista noastră, anume înfiinţată pentru sătenii şi muncitorii de toate breslele. Dacă pilda dată de Direcţia manufacturii de tutun din Iaşi ar fi urmată şi de alţii, cât bine nu s'ar aduce mun-■dtorimei noastre? Tutulor Băncilor populare abonate la revista noastră li se vor publică bilanţurile gratuit. Prin, urmare rugăm pe conducătorii băncilor a le trimite. www.dacoromanica.ro fntrarea mănăstirii Comana Ycderca mănăstirii Comana.^ 796 ALBINA Legea monopolizării cârciumelor la sate şi Măsurile împotriva beţiei. iii. a sate s’a făcut monopol în privinţa dreptului de a vinde băuturi spirtoase şi de-a ţinea cârciumă. Acest drept ii are numai comuna. Numai la cârciumile comunale se vor putea desface cu de-amănuntul băuturi spirtoase. Oricine ar cuteză a vinde făţiş sau cii prefăcătorie, ca şi cum ar face dar, se va pedepsi cu ştraf de cincizeci de ori cât preţul măriei. Dacă va mai face şi a doua oară astfel de călcare de lege, va plăti ştraf îndoit mai mare şi va stă la puşcărie dela o lună până la trei. ■?. Ar putea zice cineva, care ştie că prea adesea ori, din nefericire, legile rămân numai pe hârtie, că primarul o mai închide un ochiu sau şi pe amândoi, dacă i s’o furişă ceva lei în mână. Deaceea legea a avut grije a pedepsi pe primarul neharnic sau părtenitor cu aceeaşi pedeapsă ca şi pe cel care vinde cu viclenie băuturi spirtoase. Prefectul, administratorul financiar, inspectorul financiar, inspectorul comuna] şi orice alt inspector administrativ, agricol sau financiar, precum şi doctorul plăşei au drept a dovedi vinovăţia prima-marului şi a-1 înaintâ la Judecătoria de ocol. Cum orice primar nu se poate să n’aibă în comună şi «prieteni buni», de pildă pe cel ce ar voi să fie el în locul lui, se vor găsi destui cari să-l pândească bine, ca pisica pe şoarece. Deci, ne închipuim că va aveâ dectulâ grije primarul să nu dea de bocluc de dragul celor cari se vor face cârciumari pe ascunsele. î Cine are însă vii sau livezi de pruni, poate bea din vinul sau ţuica făcută. De asemenea poate da din ele la lucrători, la argaţi, la oamenii casei. Mai pot cheltui din băuturi la nunţi şi pomene. Pot să ducă din băuturi şi în altă comună pentru aceleaşi trebuinţi ale lor. www.dacoromamca.ro ALBINA 797 De vândut pot vinde la străini numai cu ridicata. Dacă ar desface cu amănuntul vor păţi ca şi cei de cari s’a vorbit mai sus că vând pe furiş. Mai mult decât atâta. Oricine are drept a cumpără băuturi pentru trebuinţele casei sale şi din alte comuni, nu e dator neapărat a lua dela cârciuma comunală. Poate să le păstreze şi să le întrebuinţeze ca şi cum ar fi făcute din via sau livedea sa. Dar nu are voie să vânză cu mărunţişul, căci se Vă pedepsi, după cum s’a arătat mai sus. Să vedem ce drepturi şi ce datorii are consiliul comunal în privinţa cârciumilor, Consiliul hotăreşte câte cârciume se pot înfiiinţâ în comună. El priveghează cârciumile ce se vor înfiinţâ. Nu se dă voie să fie vre-o cârciumă la depărtare mai mică de-o sută de metri de biserică sau şcoală. Nu e bine şi frumos ca localul Satanei să fie alături de al lui Dumnezeu; nici locul unde se pierde mintea şi se întinează năravurile cele bune, să fie vecin cu şcoala. Câte cârciume pot fi într’o comună? Va fi o Cârciumă la 150 de capi de familie. Dacă vor fi 299, tot numai , o cârciumă se va deschide şi numai când se va împlini numărul de 300, se va înfiinţâ şi a doua. Tot aşâ merge socoteala pentru cârciuma a treia, a patra şi aşâ mai încolo. Dacă însă va fi un sat cu mai puţin de 150 de familii, dar cu peste 50, se va puteâ înfiinţâ o cârciumă, dacă satul va fi la depărtare mai mare de 5 chilometri de alt sat cu cârciumă, In sate cu mai puţin de 50 de familii sau în cele cu mai puţin de 150, aflătoare la mai puţin de 5 chilometre de alt sat cu cârciumă, se va va puteâ înfiinţâ cârciumă, dar vă puteâ vinde numai bere şi vin, sau numai bere ori vin; rachiu sau ţuică, nu. Cârciumarii căror li se va fi dat drept a vinde numai bere şi vin, ori numai bere sau numai vin, se vor pedepsi cu 500 de lei ştraf şi cu închiderea prăvăliei, dacă se va dovedi că vând şi ţuică sau rachiu. E voie a se înfiinţâ cârciume la drumuri umblate, ca să aibă călătorii unde poposi; dar numa dacă nu se află pân la depărtare de 3 chilometri vre-o cârciumă alta. La sta- www.dacoramamca.ro 798 ALBTNA ţiile căilor ferate se vor putea deschide cârciume, chiar dacă s:ar află în apropiere vre-o cârciumă comunală. Fabricele aflătoare în comune rurale pot ţinea băuturi spirtoase la cantina lor, dar numai pentru trebuinţa lucrătorilor. Dacă lucrătorii sunt pân la 200, fabrica va plăti comunei o mie de lei pe an. Pentru orice sută sau parte din sută peste 200, va mai plăti 500 de lei pe an. Cei ce scot piatră, cari lucrează la mine, la păduri, sau la lucrări de ale statului, judeţului sau comunei, vor putea de asemenea ţinea şi băuturi spirtoase la cantină, plătind după aceeaşi regulă ca şi fabricanţii. Dar pentru aceştia se cere ceva ce nu se cere fabricelor, anume să nu se afle pân la depărtare de 3 chilometri vre-o cârciumă comunală. Lucrătorilor însă, li se vor face plăţile numai în bani adevăraţi, aşa ca să nu fie siliţi a primi bani de tinichea sau alamă, cari umblă numai Ia cârciuma stăpânului. Nici plata cu ţiduli nu se îngăduie. Dacă se va dovedi că se urmează dimpotrivă, stăpânul va plăti ştraf de 500 de lei şi la a doua dată i se va închide şi cantina. Dacă lucrătorii vor face o societate şi vor cere să ia pe seama lor cantina, stăpânul e dator să le dea voie şi el să şi-o închiză pe a sa. In comunele unde sunt băi, consiliul va putea da voie să se deschiză ori câte cârciume, dar numai pe timp de 4 luni şi y2, dela 1 Maiu pân la 15 Septemvrie. Vor plăti comunei, dela 200—500 de Iei, după hotărârea consiliului. In acele comune însă unde nu-s băi, ci vine lumea la aer curat, numărul cârciumilor va fi regulat ca în orice altă comună de rând. Dar cârciume numai pentru bere şi vin sau numai pentru una d:n aceste două băuturi se vor putea deschide ori câte va da voie consiliul comunal. Insă se vor da la mezat şi vor plăti comunei cât va eşi. In comunele rurale, unde sunt la vremi hotărâte bâlciuri sau iarmaroace sau târguri, se vor puteâ deschide cârciume vremelnice pe cât ţine târgul. Dar şi acolo tot numai cu învoirea consiliului comunal şi plătind câte 20 de Iei pe zi. Cantinele şi cârciumile vremelnice au a se supune la toate regulele privitoare la cârciumile celealalte ,întru cât e vorba de măsurile împotriva beţiei. Cantinierul are aceleaşi înda- www.dacaromanicajx) ALBINA 790 toriri ca şi cârciumarul din cârciumile statornice sau vremelnice. Mai e o măsură bună. Nici o cârciumă nu se va putea să nu aibă vin. Restaurantele din gări sunt supuse numai la măsurile pentru înfrânarea beţiei. Restauratorii pot vinde numai călătorilor băuturi ca să le bea ori ia cu dânşii. Sătenilor au voie să vânză, dar, după ce se vor plăti mai întâiu comunei atâta cât cârciumile celealalte. Altfel, 500 de lei ştraf. Ministerul va închide orice cârciumă, care va călcâ legea. Membrii consiliului, cari nu-şi vor face datoria, vor plăti ştraf dela 50—300 lei. Veniturile dela cârciume se vor întrebuinţa numai pentru îmbunătăţiri la biserici, şcoale şi infirmerii, pentru biblioteci (cărţi) pentru săteni, localuri de conferinţi, pentru ateliere unde să se înveţe a lucră, pentru poduri şi podeţe, pentru sădit pomi sau copaci, pentru uscat bălţi, pentru înfrânat niscaiva şuvoaie, pentru cumpărat tauri, armăsari, berbeci sau vieri. ' . ----- I Din „Monitorul Oficial“ — No. 283 din 22 Martie cuprinde: Lege pentru modificarea legii licenţelor. ; — No. 284 dela 23 Martie : Lege pentru dotarea şcoaJelor primare rurale cu pământ de cultură pentru învăţământul practic agricol. — Raportul d-nei Adela Proca despre lucrările congresului de igienă şcolară ţinut la Londra în August 1907. — No. 285 dela 25 Martie: Lege pentru modificarea legii jandarmeriei rurale. — Raportul d-lui Controlor al caselor de economie şcolară adresat d-lui Ministru al Instrucţiunii. — No. 286 dela 27 Martie : Lege pentru aprobarea convenţiunii între România şi Bulgaria cu privire lajdelimitarea fruntariei fluviale pe Dunăre.— Raportul d-lui inspector al şcoalelor de meserii adresat d-lui Ministru al Instrucţiei de situaţia absolvenţilor şcoalelor de meserii. — No. 287 dela 28 Martie: Lege pentru înfiinţarea consiliului administrativ permanent. — No. 289 dela 30 Martie: Modificări introduse în dispoziţiunile regulamentelor şcoalelor secundare relativ la examenele particulare. Lege pentru modificarea câtorva articole din legea Creditului agricol. Lege pentru desfiinţarea impozitului pe hectarul de pruni şi înlocuirea lui printr’o taxă pe decalitrul de ţuică. www.dacoromanicajo 800 ALBINA Paserile. Bâtlanul. Barza. Barza cu guşă. Flamingo. Bâtlanii^ sunt mai multe soiuri. Au picioare lungi. Degetele lor sunt trei îhainte şi unul îndărăt. Degetul din mijloc are unghia cu scrijelituri cari o fac să semene a pieptene. Ciocurile lor sunt foarte lungi. Stau necontenit pândind pradă şi când o văd ră-păd ciocul ca fulgerul de iute, şi-o înhaţă. Pe cap, pe spate şi pe piept au pene zburlite, dar vârtoase, cari se întrebuinţează ca podoabe. Bâtlanii dăunează pescăria, căci mănâncă mulţime de peşte. Cuiburile şi le fac în copaci sau în papură şi stuf. Ouă 5—6 ouă albăstrii sau verzii. In timpurile de demult îi vânau cu şoimi învăţaţi anume. Bâtlanul mic alb (Ardea garzetta). Bâtlanul cenuşiu, în Dobrogea Cocostârc (Ardea cinerea). Are penele de pe spate cenuşii-vinete şi pe burtă albii. După cap are câteva pene înguste negre. Penele dela coadă sunt şi ele negre www.dacaramanica.ro ALBINA 801 Bâtlanul roşiatec sau Ceapura (Ardea purpura). Are pene ruginii închise pe burtă. La aripi are pene negre, iar după cap, două lungi. Bâtlanul mare alb, sau Ceapura albă (Ardea egretta). E peste tot alb. Ajunge pân la patru palme de înalt. Penele cele răsfo-iate de pe spate şi cele două lungi de după cap se vând foarte cu preţ şi se întrebuinţează ca podoabă. Bâtlanul mic alb (Ardea garzetta), creşte numai pân la două palme. Penele lui seamănă cu ale celui 'mare; dar nu sunt aşâ de cu preţ. Bâtlanul de baltă (Ardea Stellaris). Are glas gros. Ai zice că mugeşte un taur. De-aceea îi şi zic Buhaiu, adică taur, de baltă. Trăeşte în stuhării. Penele lui sunt castanii, cu dungi închise şi cu ape. Bâtlanul de noapte (Ardea nycticorax). E cenuşiu ; numai pe pântece e alb. După cap are trei pene lungi înguste. Bâtlanul crâsteiu (Ardea ralloides). îi zic aşâ pentru că seamănă cu Crâsteiui (Rallus). E nalt de-o palmă şi jumătate, castaniu deschis, cu pete închise şi albe. Bâtlănaşul (Ardea minuta). E înnalt numai de-o palmă. Are grumaz frumos negru, pântecele sur roşietec şi cu aripi negre. Barza (Ciconia). Are picioarele lungi ’cu degetele împreunate, dar nu de tot; fără peliţă între ele, cu pliscul lung şi drept. Cocostârcul alb (Moldova), sau Barza albă (în Muntenia şi Do-brogea) (Ciconia alba). E alb, cu pene negre la aripi. Picioarele îi sunt roşii. îşi caută hraîia în apele dulci. Mănâncă broaşte, lăcuste, alte insecte, ba chiar şoareci şi alte mamifere mici, iar, la nevoie, Şi hoituri. Ucide prada mai mare cu lovituri de cioc şi o înghite întreagă. Peste un timp. varsă oasele şi părul. Mai pretutindenea îl socot pasăre sfântă. Şi i se cade, căci e foarte de folos. Cuibul şi-l face din găteje, brazdă, lut. In lăuntru îl aşterne cu paie, păr, pene, cu cârpe sau gunoiu. Bărbatul ajută la clăditul cuibului şi aduce hrană femeii în timpul clocitului. Barza neagră. (Ciconia nigra). www.dacoromamca.ro 802 ALBINA Marabu sau Cocostârcul cu guşe (Leptoptilus argala). Cocostârcul guşat, Marabu (Leptoptilus argala). Trăeşte în India şi Africa. In uliţele Calcuttei umblă cârduri de curăţă toate hoiturile şi jigăniile. Penele cele albe dela coadă se întrebuinţează ca podoabă. Se cuibăresc pe case, mai ales pe cele cu acoperiş de paie sau trestie, pe clopotniţe, în copaci. In multe cuiburi se întorc mereu cocostârcii din călătoriile lor depărtate. Ba chiar le păstrează din neam în neam şi jjân la o sută de ani. Femeea face 3 — 5 ouă albe. N’au glas, dar îşi arată simţirile făcând zgomot din plisc. Stă la noi dela Martie pân în August. Cocostârcul negru (Ciconia nigra), e mai mic decât cel alo. Toate penele lui sunt negre, iar pliscul şi picioarele roşii. îşi face cuibul în copaci înnalţi. E foarte vătămător pentru peşte. www.dacaromamca.ro ALBINA 80S Flamingo (Phoenicopterus antiquorum) are ciocul coroiat şi nu aşâ de lung ca Barza. Intre degetele dela picioare are peliţa mare, dar nu prea îi place să înuoate. Aripele lui sunt roşii, cu penele cele mari negre. încolo peste tot are pene roşietece sau chiar albe. Puii sunt albi cu pete cafenii. Ajunge pân la 2 m.*de nalt şi cu aripele întinse măsoară 1 m. 7. Trăeşte în Europa de Flamingo.. (Phoenicopterus antiquorum). miazăzi; iar în verile foarte calde se află şi până în mijlocul ' Europei, dar foarte rar. La noi însă se află destul de des. Cuibul şi-l face în chip de căpăţână de zahăr. Ouăle şi le pune în-tr’o scobitură la vârful teşit al cuibului. Ca să le clocească şade călare pe cuib. Cuibul şi-l clădeşte din crengi de copac. Romanii socoteau limba lui, mare şi cărnoasă, ca un fel de mâncare din cele mai gustoase şi o plăteau foarte scump. Coşarul, Platalea sau Lopăţica (Platalea). Seamănă foarte bine cu Cocostârcul, dar pliscul în loc să fie ascuţit la vârf e lăţit ca o lopăţică, de unde i-a eşit şi porecla. Intre degete are pe jumătate peliţă. Carnea lui e foarte gustoasă. Ouăle au foarte mari zgrunţuri şi coloare lor e cenuşie roşietecă cu pete ruginii. Tot aci e pasărea zisă Ibis, care trăeşte prin ţerile calde în Africa. Vânează şerpi. De aceea Egiptenii se închinau la ea şi e aflăm dese ori îmbălsămată în mormintele lor. www.dacorQmamca.ro 804 ALBINA Toate aceste soiuri de păsări, pe cari le-am aretat, după dr. Oihac şi după Schmarda, fac la un loc familia Ardeidelor, adică a Bâtlanilor. Dr, Lux. TÂLCUIREA LEGILOR constituţia, istoricul ei. acă e bine şi de dorit ca tot Românul, să cu noască legile ţării, cu atât mai mult e de neapărată nevoie, ca el să fie pătruns de punctele cele mai însemnate ale acelei legi mari, numită Constituţie, temelia şi mama tuturor legilor. Aceasta, pentru ca el să cunoască drepturile ce are, în faţa cărora atât cârmuirea cât şi oamenii trebue să-şi plece capul; şi pentruca atunci când va fi chemat să se bucure de ele, să ştie calea pe care trebue să pâşască şi să poată deosebi binele de rău. In lungul şir al veacurilor, ţările noastre au avut de luptat într’una cu duşmani numeroşi. In urma unui îndelungat răsboiu, care s’a sfârşit prin pacea dela Adrianopol (1829) Rusia şi Turcia ajung la învoeală, ca să ia amândouă subt a lor ocrotire, ţările româneşti. Peste doi ani după aceasta Rusia a întocmit o lege, mai bine zis o constituţie, ■care a fost primită de divanurile celor două ţări, sub numele de regulament organic. (Prin învoiala dela Adrianopole eră vorba ca Românii singuri, să-şi facă legi; prin urmare Rusia a încălcat drepturile noastre cele mai sfinte). Prin această constituţie, se aduc o samă de îmbunătăţiri, cari au ajutat foarte mult la ridicarea noastră de mai târziu. Această constituţie, cu toate masurile bune ce a luat, avea o mulţime de neajunsuri: aşa, pe lângă că înlesn’â amestecul streinilor (al Rusiei şi Turciei) în conducerea noastră, apoi, după ca numai ţăranii erau supuşi la biruri şi celelalte dări; pe când de drepturi se bucurau mai mult boerii, bunăoară la locurile cele mai înnalte în slujbe nu puteau s'ajungă decât ei. E adevărat că şi pentru ţărani această constituţie a adus înlesnirea d'a puteâ să se mute de pe o moşie pe alta; dar li se punea prin ea atâtea piedici în cât le erâ peste putinţă să se folosească de acest drept. www.dacaramanica.ro ALBINA 805> Izbucnind un nou răsboiu între Muscali şi Turci, s’au amestecat în el şi alte ţări mari şi la 1856 după înfrângerea Rusiei, s’a făcut o învoeală, iscălită do cele şapte puteri ale Europei, adunate la Paris într’o adunare (congres) pentru pace. După această învoeală, ţările româneşti au fost luate de sub ocrotirea Rusiei şi Turciei şi puse subt supravegherea acelor puteri. S’a mai hotărît aci, ca să se întrunească în Moldova şi Muntenia două adunări, cari să arate dacă Românii voesc unirea acestor două ţări. Aceste două adunări, numite adhoe, adică întrunite anume pentru unire, au răspuns cerând: 1) Unirea principatelor, 2) domn strein cu drept de moştenire, ales dintr’o ramură domnitoare din Apus; 3) cele două principate să-şi facă el© singure legile, şi’n felul lor de cârmuire să nu se mai amestice nimeni; 4) o singură adunare, şi guvern care să pornească dela întreaga ţară. La 1858, prin Convenţiunea dela Paris deşi nu ni s’au dat toate aceste cereri, ni s’a înlesnit totuşi putinţa de a ajunge odată la ele. Aşâ s’a hotărît că Muntenia şi Moldova vor formă tot 2: ţări deosebite; s’a înfiinţat însă la Focşani o comisie centrală, car© j ă pregătească legi privitoare la Vămi, telegrafe, monedă, armată, cari să fie de o potrivă pentru amândouă ţările. Eră dar un ÎDce-put pentru unire. Prin această convenţie s’a dat totodată drepturi egale atât la îndatoriri, cât şi la drepturi tuturor românilor► Cele două ţări au ales ca domn în anul 1859 pe una şi aceeaşi persoană, pe Alexandru Cuza. Turcia n a avut încotro şi a recunoscut ca bună această stare de lucruri, care de altfel, era făcută în limitele convenţiei. Cuza a domnit peste amândouă ţările surori, având pentru fiecare ministere deosebite, unul pentru Moldova şi altul pentru Muntenia până la 1862, când s’a făcut un pas mai departe şi s’a îndeplinit unirea deplină^ După mai multe schimbări de miniştri, Domnitorul încredinţează frânele guvernului — eră acum unul singur în Bucureşti — lui M. Kogălniceanu. Acesta a adus Adunărei şi a stăruit să se voteze o lege prin care s’a luat de către stat moşiile mănăstireşti, stăpânite de Greci. A voit după aceea să mâi treacă încă două legi: una prin care se împroprietăreau ţăranii şi alta prin car© li se da drepturi mai întinse la vot. Adunarea fiind protivnică nu atât legilor aduse, cât Ministrului Kogălniceanu, n’a voit să le voteze. Domnitorul a dizolvat (desfiinţat) atunci adunarea şi a dat dela sine o nouă Constituţie ţării, Statutul (Această faptă e cunoscută în istorie sub numele de lovitura de stat dela 2 Maia 1864). Acest statut a fost apoi recunoscut şi de către Marile Puteri. Prin el se înfiinţa 2 corpuri legiuitoare: cameră şi senat Legile le pregătiâ domnitorul cu ajutorul unui sfat (consiliu d© stat) Odată cu statutul acesta, Cuza a trecut şi o lege electorală. www.dacoromamca.ro £06 ALBINA La 1866, Fevruarie 11, Domnitorul Cuza a părăsit tronul. In îocu-i, spre a se pune capăt neînţelegerilor dintre boeri, s*a ales domn tot prin plebiscit Car ol I de Hohenzollei'n-Sigviaringen, Marele Căpitan de mai târziu, care a dus la noi biruinţe vitejia “românească. In acelaş an, la 29 Iunie, adunarea deputaţilor a votat o altă constituţiune, împrumutată după a statului Belgian şi cunoscută ca cea mai liberală şi mai înaintată dintre toate -constituţiile Europei. Aceasta este Constitufiunea, care se află şi astă zi la temelia vieţii noastre politice şi pe care s’au altoit toate legile câte s’au făcut, în ţara românească, în cei 42 de ani. M. Lungianu. POMENILE ŞI ALCOOLISMUL «Unirea», o revistă bisericească din Blaj, publică într’unul din ultimele sale numere un articol în care vorbeşte despre chestia pomenilor. Fiindcă unele obiceiuri şi credinţe ale Românilor din Transilvania se potrivesc cu ale celor din Regat, socotim că va fl interesant lucru să arătăm cum se consideră acolo chestiunea. Un obiceiu foarte răspândit care se întâlneşte cu prilejul mai tuturor pomenilor, este şi acela ca oamenii cari iau parte la pomană să bea bine. Cu cât familia mortului o fi mai cu dare de mână cu atâta se va socoti îndatorată a da mai mult de băut. Dar e o pomană specială care se face în părţilea acelea — şi de sigur şi la noi, dar poate în alte condiţiuni — la şase săptămâni după moartea cuiva. Rudeniile mor tului duc colaci, (pâine) şi vinars (rachiu) la biserică. ^Numărul colacilor se brodeşte să fie cam aşa de mare, câţi oameni vor fi la biserică, iar vinars de fiecare colac un decilitru. După sfârşitul sfintei liturghii preotul are să meargă la masă, unde sunt colacii şi să facă rugăciunea morţilor. După ce se sfârşeşte rugăciunea, rudeniile mortului es cu vinarsul şi cu colacii în uşa isericii, unde aşteaptă să iasă oamenii din biserică, dând fiecăruia câte un colac şi un pahar de vinars. Fiecare om care a luat parte la serviciul dumnezeesc — chiar şi prunci — primeşte câte un colac şi o măsură de vinars pe care are să-l beie în uşa bisericei întru odihna mortului. Acest obiceiu este împotriva credinţei noastre. Biserica e loc sfinţit, şi prin aceea că Domnul nostru Iisus Hristos petrece dea-pururi pe sf. altare, biserica devine loc sfânt, unde creştinii au să se poarte cu toată cinstea, şi reverinţa cuvenită. Mai departe obiceiul acesta aduce şi rele societăţii omeneşti propagându-se alcoolismul. Drept că cu un deci vinars nu se îmbată încă nimeni, dar totuşi fiindcă se bea, chiar în locul acela www.dacoromamcajx) ALBINA 807 unde e ştiut, că oamenii au să îriVeţe cele bune: adevărul şi dreptatea, va fi spre sminteală multora. |Mai ales tineretu văzând că se bea la biserică îşi va întipări în mintea sa că este bun lucru a bea, şi va aleşui orice prilej ca să poată să bea. Al doilea rău ce izvorăşte din acest obiceiu pentru societate este că se da îndemn celor beţivi ca să se îmbete. Este ştiut că sunt un fel de beţivi cari nu pot bea numai câte un pahar două deodată, ci dacă beau trebuie să se îmbete. Acest fel de oameni nu gustă băutura cu lunile însă când să aplică să bea apoi bea cu zilele. Acuma, dacă se întâmplă să fie şi de aceştia la biserică, atunci când să pun pomeni, ei încă trebuie să bea întru odihna mortului căci dacă n’ar bea s’ar mânia pe ei rudeniile mortului şi ar vedea îu ţinuta lor dispreţ şi desconsiderare. Gustând însă băutura li se irită gâtlejul spre băutură, trebuie să-l stâmpere. Unii ca aceştia apoi, merg dela biserică la crişmă unde apoi beau până în cealaltă zi. Credem că observările autorului acestui articol sunt drept© şi merită a fi luate în seamă şi — poate — discutate. Red- Starea agricolă a României ia finele lunei Martie 1908 st. n. Sub influenţa timpului foarte călduros din ultimele zece zile a lunei precedente şi mai ales din primele zile ale lunei Martie, atât lucrările agricole cât şi vegetaţiunea au început foarte de timpuriu în această primăvară. Pretutindeni s’au făcut în cursul acestei luni arături şi semănături de primăvară cu mare activitate, afară de unele zile din a doua jumătate a lunei când ele au fost întrerupte din cauza precipitaţiuBilor atmosferice sau a îngheţurilor. Semănăturile de toamnă au progresat mult şi au înfrăţit în mare parte încât de teamă de a nu creşte preâ mult, pe unele locuri au fost păscute de oi. Semănăturele de primăvară făcute în luna precedentă şi Ia începutul acesteia au răsărit repede aşa că până la jumătatea lunei ele erau destul de frumoase. Răcelile şi frigul din ultimele săptămâni deşi de lungă durată. în unele părţi, n’a produs stricăciuni mai nicăeri nici semănăturilor şi nici pomilor â căror muguri erau aproape a se deschide. Aceste răceli au pârlit puţin, mai ales în Moldova, parte din foile semănăturilor şi frunzele mici ale unor arbuşti care înfrunziseră. Ele au oprit însă pretutindeni prea repedea dezvoltare a vegetaţiunei. La sfârşitul lunei semănăturile de primăvară de orz, ovăz, lucerna şi alte nutreţuri, in, mazăre, etc., erau făcute în cea mai mare parte a ţărei, şi se începuse la arăturile de porumb şi alte semănături mai târzii. Iarba pe câmpii a înverzit şi a crescut repede; în perioada călduroasă în urmă a mai progresat prea pnţin, aşâ că la finele www.dacoromamca.ro 808 ALBINA lunei numai oile găseau ce să pască pe câmpii. Vitele în general sunt slabe şi în multe părţi, dar mai ales în vestul Munteniei, au suferit din cauza nutreţului care se împuţinase cu totul. Viile s'au desgropat mai în toată ţara, acum ele se curăţă şi se sapă. Mugurii la arbori, arbuşti şi pomi roditori se dezvoltaseră aşâ de mult în prima jumătate a lunei, încât la unele specii erau aproape a se desehide, iar pe alocuri chiar dăduseră flori şl frunze mici; în a doua jumătate a lunei mugurii n’au mai progresat mai de loc şi se găseau, în ultimele zile, în aceiaşi stare ca şi în prima decadă. Plantaţiuni de pomi şi vii s’au făcut pretutindeni în tot cursul lunei. Cu toate răcelile din urmă. starea agricolă şi vegetaţiunea la finele lunei erau în general satisfăcătoare pretutindeni. Vânturile şi lipsa ploilor din timpul din urmă au făcut ca pământul să se usuce repede în mare parte a ţării, dar cu deosebire în Moldova unde au fost puţină apă din cursul iernei. 1. St. Murat. Directorul Institutului Meteorologic. Preţul cerealelor îu târgurile streine, socotite pe suta de kgr Grăn Secară. Orz Ovttz Manheim (Germania) . 29.35 26,90 23,60 23,90 Berlin » . 27,50 26,50 24,00 21,00 Strasbnrg » » » Colmar » » Londra (Anglia) . 21,00 17.00 16,50 15,00 Viena (Austria) . 26,60 22,00 20,50 19,50 Bruxel (Belgia) . 20,00 18.00 18.00 16,00 Liege » . » » 5> » Anvers . 18,56 18,00 17,00 20,00 Budapesta (Ungaria) . 25,00 22,50 20,50 16,50 Milan (Italia) . 26,10 19,75 20,60 21,75 Geneva (Elveţia) . 23,00 22,75 20,00 20,00 New-York (America) . 19,70 14,50 17,00 18,25 Chicago » , 24,00 » » » Paris (Franţa) . 22,50 17,00 18,50 17,18 Alte târguri franceze . 22 17,50 17.50 17,50 Preţul cerealelor din Algeria ş i Tunis. Grâu Secară Orz Ovăz Alger » 15,00 16,25 Philippevile » 16.00 16.25 Constantine » 15,00 14,00 Tunis 16,00 15,00 www.dacoromamca.ro ALBINA 809 Preţul cerealelor la târgul dini Brăila. ©râul.............................lei 17—20,80 ct. Porumb.............................» 13,40 ct. Ovăzul.............................» 11—12,15 ct. Orzoaica.....................• » 15. Secara.............................» 17,50 c. Fasolea............................» 14—15,20 ct. Orz............................... » 13 -14,45 ct. Aceste preţuri sunt socotite pe suta de chilograme. Preţurile curente din piaţă. Carnea de vacă . » > porc . » » oae .... 0.85 » » Viţel . . . 1.10—1,25 Crap . . •..........0.70-1 00 Somn ...........t . 1.50—2.50 Morun................2.00—2.50 Nisetru.............2.50- 4.30 Cegă................5.50—6.70 Perechea de curcani . 12.00—18.00 ■» » găini . . 2.00—3.00 » » raţe . . . 2.90—6.00 » » gâşte . . 0.90—8.00 Kgr. brânză de burduf 2.30—2.40 » » » putină 1.30—1.60 » de unt topit. . . 3.20—4.20 » » » Betopit. . 2.50 Suta de ouâ.............4.50-5.00 . .0,90-1.00 . .0.90-1.20 Lămuriri cititorilor. Un abonat întreabă condiţiile de înscriere în societatea Steaua. Răspundem : Să trimeteţi 2 lei dacă sunteţi orăşan; 1 leu dacă sunteţi sătean Fiecare membru e dator în primul an să aducă şi el încă doi membri noi. In schimbul cotizaţiei membrii primesc broşurile apărute în cursul anului. Până acum au apărut următoarele cărticele cari costă câte 15 bani una. No. 1. Din ţara Basarabilor de Q. Coşbuc — un rezumat al Istoriei noastre naţionale, dela colonizarea Dacilor până la războiul pentru neatârnare din 1877—78. No. 2. Foloasele învăţăturii, de. P. Dutfu — o descriere a stării de azf a sătenilor noştri în asemănare cu a celor din ţările apusene şi mijloacele de îndreptare. No. 3. Minunea vieţii şi cheia lumii, de Th. D. Speranţia — o povestire morală şi ifistrQctivă. No. 4 Grădina de legume, de loan Hăşeganu — tratat de grădinărie. No. 5. Medicul poporului, partea I, de Dr. I. Felix — poveţe practice de higienă. No. 6. Avem cu ce să ne mândrim, de C. Duţescu-Dutu — spicuiri din Istoria şi Litpratura naţională, cu îndemnuri pentru săteni la învăţătură. No. 7. Medicul poporului, partea II, de Dr. I. Felix — poveţe pentra păstrarea sănătăţii. No. 8. Biserica Ortodoxă Română, de /. Mihălcescu şi Victor Puiu — explicaţiuni asupra slujbei bisericeşti şi a picturilor murale din Biserică. No. 9. Ştefan cel-Mare, de Alex. LăpSdatu — povestire populară a faptelor şi războaielor purtate de Marele Domn al Moldovei No 10, Ce se poate învăţă dela un drum lung, de Dr. I. Simionescu — povestiri însoţite de exemple din viaţa sătenilor din ţări streine, spre a folosi ca pilde sătenilor noştri. No. 11. Comoara Dorobanţului, de Mihail Sadoveanu — pildă despre un om rău, nărăvit şi stricat diu pricina beţiei care, în urma unei în- www.dacoromanica.Fo «10 ALBINA tâmplări, s?a îndreptat pe calea cea bună, devenind un gospodar de .frunte în satul său. No. 12. La Răscmici, de /. Slavici — povestire morală, cu pilde despre 'Cum trebuie să se poarte omul în societate şi cum să iubească pe Dumnezeu. No. 13. «Domnul Tudor» din Vlădimiri, de fi. /orga — schiţă biografică amănunţita despre Tudor Vladimirescu. No 14. Pământul şi Ţara noastră, de Aldem ~ o schiţă geografică ^şi economică a României. No. 15. Românii de peste Caipaţi, de /. Russu-Şirianu — studiu statistic. No. 16. Românii şi Bacii, de Or. /. Lupaş. Din Ţară. = Corpurile Legiuitoare au votat înfiinţarea unui al noulea minister, «are se va numi ministerul industriei şi comerţului. = Pe ziua de 1 Aprilie s'a înfiinţat la ministerul de interne o nouă «direcţiune sub numele de «Direcţiunea generală a poliţiei de siguranţă a Statului». = In Bucureşti s’au pus bazele unei societăţi cooperative de cumpătare. S’au subscris peste 300.000 lei pentru fondul acestei societăţi. Scopul ei este de a pune stavilă comerţului cu băuturi spirtoase, prin luarea cu arendă a tot felul de prăvălii în cari să se vândă băuturi cât mai puţin bogate în alcool şi chiar a celor nealcoolice. = După noua iege a învăţământului primar, recensământul copiilor in vârstă de şcoaiă, va face în vacanţa mare şi anume între 1 şi 15 August în corn. rurale şi între 10 şi 20 August în cele urbane. Măsura aceasta se va pune în practică chiar în anul acesta. = Prefecturile din ţară au fost înştiinţate că, de oarece pri noua lege serviciul militar s’a redus la 2 ani, anul acesta nu se mai acordă soldaţilor concedii spre a fi angajaţi de proprietari la muncile agricole. = D. I. Mihălcescu, agregat definitiv, a fost ridicat la rangul de profesor de teologie dogmatică şi simbolică la facultatea de teologie din Bucureşti. = Din cauza prea marelui număr de dezertori ruşi, cari trec în mod fraudulos Prutul, poliţia din Galaţi a făcut un raport ministerului de interne, cerând să dispună întărirea pazei graniţei dinspre Rusia. = S’a făcut alegerea celor 3 noui membri în locurile vacante ai sec-ţiunei literare dela Academia Română. Au fost aleşi d-nii: Niculae Gane, Duiliu Zamfirescu şi Andrei Bârsan (Braşov), în locul decedaţilor B. P. Haşdeu, D. C. Olănescu, şi Iosif Vulcan. = Ministerul Instrucţiunii a intervenit la acela al Lucrărilor Publice ca să acorde reducere de 50% învăţătorilor şi preoţilor cari vor luă parte la conf. generale. = Lefurile de 85 lei ale învăţătorilor au fost readuse la 90 lei, cele de 40 lei au fost ridicate la 65 lei. Lefurile de 360 lei ale institutorilor s’au ridicat la 190 lei; cele de 200 şi 205 lei, la 215 lei. Astfel sporite «e vor plăti cu începere dela Octomvrie viitor. Din Străinătate. = Un student rutean a ucis din motive politice pe Contele Potoki, guvernatorul Galiţiei. Omorâtorul a fost prins. == Generalul italian Robilant a fost numit comandant al jandarmeriei din Macedonia. El a plecat la Salonic să-şi iea postul în primire. = Prinţul Nicolae al Muntenegrului este oaspele împăratului Nicolae .al Rusiei. www.dacaromamcajx) Pagina glumeaţă. Chipuri de beţivi. Beţivul e tot beţiv, fie bogat, fie sărac! www.dacoramamca.io 812 ALBINA ID in.zia.re şi reviste. Raia picioarelor la pasări. Această râe nu se ea de cât cu anevoinţă dela pasăre la pasăre, dar îndată ce le pigneso este greu a o înlătură, când, bine înţeles, avem un număr mare de pasări. Cu toate acestea, pe fie-care pasăre în parte o putem vindecă cu înlesnire în modul următor: Vârâm picioarele gâinei într’o bae căldişjară şi le ţinem câteva minute până se moae cojile care sunt foarte multe pe picioarele bolnave. După aceasta, le desfacem încetişor, ca să nu deâ sângele şi le aruncăm în foc;. apoi lăsăm să se svânteze apa de pe picioare, după aceea le ungem cu pomada Helmeric şi le lăsăm 2—3 zile. După acest timp, se spală picioarele cu apă caldă şi cu săpun şi găina este vindecată. Dacă se întâmplă că a mai rămas în câte va puncte, se repetă din nou tratamentul. Un mijloc mai practic şi puţin obositor de a vindecă găinele de râe şi a le păzi pe cele sănătoase, este şi acesta: Se pun& sub un şopron, din apropierea coteţelor, următoarea pulbere în care le place foarte mult găinelor să se scalde: Nisip cât se poate de mărunt, funingine cernută, cenuşă de asemenea cernută şi floare de pucioasă, toate puse în părţi egale în mai multe gropiţe sau în cutii. Aceantă pulbere o schimbăm din 8 în 8 zile şi după câteva săptămâni, toate găinele bolnave de râe se vindecă. 0Veterinarul.0 Dala. -—---— —■ — --------------- Cărţi şi reviste. — D. Negreanu, Curs de fizică profesat Ia facultatea de ştiinţe di» Bucureşti. Gravitatea. Buc. 1908. Preţul 8 Iei. — D. Negreanu, Curs de fizică profesat la facultatea de ştiinţe «lin. Bucureşti. Electricitatea statică. Buc. 1907, preţul o lei. — D. Negreanu, Methode stroboscopigue appliqube ă l’etude des vi-iesse de rotation de deux disques qui tournent en sens contraine Buc. 1808. — A apărut No. 324—325 din ^Biblioteca pentru toţi» cuprinzând : Bu~-cr-eşti-Cairo, note de călătorie de d r C. I. Istrati. Preţul 60 bani. De vân are la toate librăriile din ţară. Catalogul complect al «Bibliotecii pentru toţi» a se cere Libr. Alcalay la Bucureşti — Se aduce la cunoştinţa publică că Luni 7/20 Aprilie a. c. se vori trage la sorţi scrisuri funciare rurale pentru un capital de Lei 1.662.200 din care: Scrisuri funciare rurale 4% — a 18 tragere — Lei 145.000 şi Scrisuri funciare rurale 6% — a 53-a tragere — Lei 1.517.200. — Tragerea la sorţi se va face în şedinţă publică, la ora 3 p. m. în localul Primei Societăţi de Credit Funciar Român din Bucureşti, strada Colţei No. 27. www.dacoromamca.ro „STERU fl“ Societatea «Steaua» are de scop a lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, pa* triotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţa contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, , preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care mem-I bru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să faci a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, ae pot a* dresă d-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, Ioan Kalinderu, Membru al Academiei Române.— Vicepreşedinte, SaTa Şomânescn, mare'proprietar, fost senator.— ■ Administrator şi casier. Spira C. Haret, Ministru, profesor univer• sitar. — Secretar, Const. Bana, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii : Petre Gârboviceann, Administrator al Casei Sf- : Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central ■şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; l. Dimitrescn Procopie, senator, fost Primar al Capitalei; M. Vliulescn, fost Ministru, profesor universitar; Pristn S. Negoescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Pompilin Eliade, pro. . -fesor universitar.— Cenzori, Const. Aliuiăneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescu, pro fesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor. Membri însoţişi şl ootizâţiuni plătite (urmare). ' Th. Iulian (Bucureşti), 2 lei; O. Minulescu (Bucureşti), 1 leu; Al. G •Calotescu (Bucureşti), 2 lei; Al. Filimon (Bucureşti), 2 lei; N. C. Mihăe «cu (Bucureşti), 2 lei; V. G. Ştefănescu (Bucureşti). 2 lei; L. Minculescu (Bucureşti), 2 lei; Gh. C Vântu (Huşi), 2 lei; I. I. Atanasiu (Huşi), 2 lei; Dr. Spiridon Hobincu (Huşi), 2 lei; C. Garofeanu (HuŞ 2 lei; Dr. N. Lapteş (Huşi), 2 lei; Dr. N. Lupu (Huşi), 2 lei; Th. Th. Gheorghe (Huşi), 2 lei; Atanasie Ciocan (Huşi), 2 lei; I. Constantmescu (Huşi), 2 lei; D. Ralle (Huşi), 2 lei; Mihail Străinu (Huşi), 2 lei; I. Zelca Codreantx (Huşi), 2 lei; Gh. lonescu (Huşi), 3 lei; lonescu Ghinea (Huşi), 2 lei; N. Calciu (Huşi), 2 lei; Vasile Podoleanu (Huşi), 2 lei; N. D. Neştianu (Huşi), 2 lei; Econ. C. Vasiliu (Huşi), 2 lei; Econ. Coman Vasilescu (Huşi), 2 lei; N. Nicblaescu (Bucureşti), 2 lei; V. Longhin (Bucureşti), 2 lei; Elena T. Pe-: trescu (Bucureşti), 2 lei; Simion C. Nena (Bucureşti), 1 leu; Theodora ' D. Lucescu (Bucureşti), 2 lei; H. Constantmescu (Bucureşti), 1 leu; I. N. lonescu (Bucureşti), 1 leu; Elena Popescu (Bucureşti), 2 lei; E. Ma-! nolescu (Bucureşti), 2 lei; Anghel Negulescu (Bucureşti), 2 lei; Iiie Va-silescu (Bucureşti), 2 lei; Nae Bolintineanu (Bucureşti), 1 leu; Filip Geor-, -gescu (Bucureşti), 1 leu; Ilie I. Dinu (Bucureşti), 2 lei; N. B. Dragomir (Bucureşti), 2 lei; E. Marinescu (Bucureşti), 2 lei; Apostol Dorojan (Bucu-; reşti), 1 leu; Vasile Stănoiulescu (Bucureşti), 2 lei; Traian Anghel (Bu-! cureşti), 0.50 lei; M. Şerbânescu (Bucureşti), 1 leu; G. C. Duţulescu (Bu-' cureşti), 1 leu; D. Popescu (Bucureşti), 2 lei) N. R. Stanciu (Bucureşti), ' 1 leu; IanCu Georgescu (Bucureşti), l leu; I. Borsescu (Valea Dragului), ■ 1 leu; Stan G. Iubită (Bila-Cămineasca), 1 leu. I Numărul membrilor înscrişi în cursul anului 1908 este de 300, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 1813. (Va urma tn numărul viitor). www.dacoromanica.ro Cărţi noi. Călăuza stupamlui, de d-nii N. Nicolaescu şi G. Stoineşcu, a apărut într’un volum de 340 pag. cu 123 figuri, în editura librăriei Socec cG Comp. Calea Victoriei, Bucureşti. Preţul 3 lei. Pentru abonaţii revistei •^Albina» 2 lei Autorii au completat articolele despre albinărit ce au publicat în anii din urmă ai revistei noastre, cu toate chestiunile privitoare la creşterea albinelor. Astfel cum se înfăţişează, «Călăuza stuparului> e cea mai completă carte de albinărit din câte au apărut până azi in limba noastră. Toate lucrările pe cari le reclamă creşterea albinelor sunt arătate în amănunţime şi într’o limbă pe înţelesul tuturor. Autorii stăruesc mai ales asupra părţii practice a stupăritului. Astfel, cârmuirea stupilor e arătată pe larg şi deosebit pentru fiecare din cele trei feluri de uleie: orizontale, verticale şi primitive. Desvoltare mare de asemenea s’a dat chestiunilor; constmcţia uleilor, clădirea fagurilor, roitul, plantele care dau miere, produsele albinelor (mierea şi ceara) lucrările de făcut la stupi în fiecare lună. Tiparul e foarte îngrijit şi pe hârţie velină. Figurile sunt bine reuşite — Călăuza practică legală şi exactă a măsurătoarei ogoarelor, după noile măsuri metrice, pe înţelesul tuturor şi absolut necesară agricultorilor şi agenţilor administrativi la noile legi a tocmelilor agricole, întocmită de o asociaţie de ingineri. Se trimite franco recomandat de librarul editor Nicolai A. Petroff din oraşul Bârlad cu preţul de lei 3?25. — Sădirea şi cultivarea viei de Nicolae Pop, profesor, un volum de aproape 200 pagine, coprinzând bogate ilustraţiuni, foarte trebuincioasă tuturor podgorenilor. Preţul 2 Koroane. De vânzare la tipografia Seminarului Arhidiecezan din Blaj (Ungaria). THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti. Comitetul central: la Londra Lachlan Machintosh Bate, „ fi. I. (loschen........ „ Vicontele Doncannun ... „ E. W. H. Barry........ „ fiobert Hamilton Lang . . - Demetre de Pranfc .... Viena P. Naville............. Paris Ad. Verneg............. „ Directori: { 4,* . \ E. E. Goodwin. Censori: Ioan Kalindern, Demetrn | (oan Ghika şi Arthnr Green. Sediul social: Londra 7 Creat Winchester Street. Sucursala: Bucureşti, Piaţa sf. Gheor-I ghe. „NdŢ10NdLfl“ SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI Capital în acţiuni întreg vărsat îr I Lei 2.000.001 3.956 6837! 1.075.842 6t IM aur........... Fonduri de reservă compuse din prime şi daune . . Idem format din capital şi alte rezerve Total în aur Lej 7.052.53l.3t Daune plătite .... Lei 33.000.001 Vice-preşedinte A. Băicoianu. Dir. general E. Griinwald. „NflŢiopAi*n“ asigură contra in cediului, a «grindinei», contra riscă i lui pierderii valorilor. Asigurării; /M pentru viaţă sunt primite în toati1 " " combinaţiunile obişnuite ca : «cas di moarte, supravieţuire, zestre şi rentă > Sediul social în palatul Societăţii din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Rf-presentanţă generală în Bucureşti, str. Smârdan No. 4. Agenţii în toatei oraşele din ţară. \ Inst. de Arte Grafice Carol GoblS-sor Rasidescu, Str. Doamnei 16.—21.144. www.dacoromanica.ro