Anul XI No. 24 16 Martie 1908 Apare în fiecare 'Duminecă Sil COMITETUL DE REDACŢIE: ION KALÎNDERU S*P= GărbovIceanulP P. Dulfu f|0, Coţbuc I V. S. «oga ^ 3-1P. V. Năsturel j!| N. Nlcolaescu y Gh. Adamc: jî f. Otcscu Gr. Teodosstu Redaoţia şl Administ^s^te^^ No. 9.—Bucuroşii. .4W Jtoua parfumerie şi Droguerie JVteoicinală T6MA P^ĂTULEseU Bucureşti, calea Qrivlţei No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti. Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrioi franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite ioţiuni, apă de colonia, da lavande, de verveine şi portugal, eto., ape şi pomezi de quinquina parfumate» Capilarine, ool-cream de la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, tbermometre pentru baie şi diferite feluri da bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete. Articole pentru menagiu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru oonserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematici maşifle pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», oarboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şl sârmă pentrn parchete, etc. Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocOs, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iearnă, etc. Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injeeţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, sUpositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul oe îndeplineso Wiele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate ou scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconştituante ale sistemului nervos îndepărtâudu-le ou totul anemia şi slăbiciunea generală. Bogat asortiment de cauciucărie şi pansamente cum instrumente şi aooe-sorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentistioei, ea : vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşo şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, speoule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi oercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varicş, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de stiolă, aluminiu, platină, faianţă şl porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc. La cerere, expediază in orice parte a Ţărei, contra ramburs, prompt şl cu preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din aoeastă branşă. l4li «An II lit» IA l 3 I Op uaxd#-.........ia bani »an«tru anunaluri 1 te« ifeiia. Ml«fi ptfttf >itate, a bani auv&ntul. ManUsei ţrtele nepub ae ard. ---------------------------------------------------------- SUMARUL: ftrtur Gorovei, Legile ţării: Despre Români. — /. Dragoslav, Legenda Cucului. — FI. Crlstescu, Un leac.—-Preţurile cerealelor. - Preţurile din piaţă. — Dr. Lux, Păsările: Struţul şi Casuarul. — Şt St Tuţescu, Spre Lompalanka şi Acerpalanka.—Un răsboiu de ţesut.— De pe Domeniile Coroanei.—Cronica săptămânii.—Informaţiuni. Din ziare şi reviste : Cum să scăpăm de bătături.—Conservarea cărnii în mod practic.— Corasla. tiotiţe : Din Bucovina. -Din «Monitorul Oficial.,-Dela sate.—Cărţi şi reviste. Roman : Primejdioasele întâmplări ale Marinarului franţuz Ludovic Tregan în Noua Guinee (povestite de el însuşi), trad. de C. C. Pop.-Taşcă: Cap. XVIII-XIX. Ilustraţlunl: Casuar. -Stru — Râsboiul «Statu-Palmă». — A A. LL. Principele Bulgariei şi soţia sa. Pagina glumeaţă : /Y. /. Gâdeiu, Snoavă (ţin popor. LEGILE ŢĂRII. Despre Români. gile ţării noastre sunt făcute, mai întâiu, pentru locuitorii cari trăiesc pe pământul ei, adică pentru Români. Legea legilor noastre» adică Constituţia, vorbeşte într’una de Români; aşâ, un articol din Constituţie -zice : «Românii se bucură de libertatea conştiinţei, de libertatea învăţământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor». Alte articole vorbesc tot despre Români ; alte legi tot despre Români, şi despre Români trebue să vorbească, pentrucă a Românilor este şi a lor trebue să fie această ţară. Dar cine este Rotpân ? In ţara noastră trăiesc multe neamuri de oameni ; prin oraşe, ba chiar şi prin sate, întâlneşti Greci, Bulgari Evrei, Turci, Nemţi, şi câte alte neamuri; pe toţi îi auzi vorbind româneşte, unii mai bine, alţii mai râu, dar vorbesc; se n www.dacoromamca.ro 702 ALBINA hrănesc în ţara asta, unii se însoară aici, cu fete de ale noastre, fac copii, fac avere la noi, într’un cuvânt mai nu poţi cunoaşte că n’arfi de ai noştr.. Mai mult încă, în România trăiesc o mulţime de fraţi de ai noştri din Ardeal, din Bucovina şi din Macedonia ] sunt Români neaoşi, despre car nu ai nimic de zis. Dar, cu toate acestea, nu toţi câţi trăiesc în România, sunt Români în înţelesul legilor; nici chiar Românii din Ardeal cari trăiesc la noi, nu sunt toţi Români, cu aceleaşi drepturi ca Românii băştinaşi, măcar că-s de-o lege şi de-un sânge cu noi. Români, în înţelesul legilor, sunt mai întâi toţi băştinaşii ţării acesteia, adică oamenii cari, din neam în neam, s’au născut şi au trăit în ţara asta, şi s’au fălit cu numele de Român, şi nici odată nu au fost supuşi unei alte ţări, şi au avut drepturi în ţara asta, ori cât de puţine să fi fost acele drepturi. Adevărat este că printre aceşti români băştinaşi, surit unii cari nu-s sânge curat românesc. Ai să vezi, de pildă, o familie întreagă de Români cu nume grecesc, şi nici unul dintre ei nare să tăgăduiască obârşia lui; oamenii aceştia, însă, sunt Români, pentrucă deşi veniţi la noi din alte părţi, dar pentrucă dela descălecarea lor a trecut un veac, ori două veacuri, şi în atâtă curgere de vreme şi-au însuşit toată firea noâstră românească, s’au lepădat de neamul lor. Se întâmplă cu aceştia întocmai ca şi cu un copil pe care-1 creşte cineva de suflet, ori îl înfiează; un asemenea copil îşi uită pe părinţii cari l-au născut, şi papătă dragoste de acel care l-a înfiat,, care l-a crescut şi 1-â îngrijit. Va să zică, sunt Români toţi băştinaşii cari trăiesc în ţară. Dar să presupunem că un Român de ai noştri, din cine ştie ce fel de împrejurări, s’a statornicit, de multă vreme, în o ţară străină, s’a însurat acolo cu o femee de neam străin şi a născut copii cu ea. Copiii lui să fie tot Români? Da, copiii unui asemenea Român sunt tot Români, pentrucă ori unde ar trăi cineva, este Român, dacă nu-şi pierde calitatea de cetăţean Român, şi ori unde s’ar naşte un copil al unui Român, el este Român, chiar dacă flu ar şti să vorbească o vorbă românească. Poate să întrebe cineva: d’apoi cum poate să fie Român www.dacoromanica.ro ALBINA ■ 703 un copil născut dintr’o mamă străină, de pildă dintr’o'nemţoaică? 1 ' , ' La această întrebate nu-i greu de dat răspunsul: neamul se căută după tată. Orice femee care se mărită cu un"Român ■devine româncă, după dubi orice româncă măritată cu. un -străin, î^i pierde neamul, devine de naţionalitatea bărbatului. Eşti Româncă şi te-ai măritat cu un Turc, devii turcoaică măcar că tu femee eşti de religie creştină, şi. Turcul1 nu s’a botezat;, nici tu nu te-ai turcit. Rămâne deci ştiut că oriunde ar trăi un Român, într’o ţară cât de îndepărtată, nu-şi pierde naţionalitatea. Dăr, dacă în ţara unde s’ar află ar primi o slujbă la Stat, fără învoirea guvernului nostru; atunci un asemenea Român îşi pierde calitatea de cetăţean român, adică îşi pierde drepturile în ţara lui. Cu un asemenea om se poate întâmpla un lucru ciudat: ■copiii pe cari i-ar fi având înainte de a-şi fi pierdut calitatea ■de cetăţean român- sunt Români, iar cei născuţi după aceasta ■sunt străini. Şi âşâ poţi vedea doi fraţi, dintr’un tată şi dintr’o mamă, > şi unul să fie român iar altul de altă naţie. Un Român băştinaş îşi mai pierde naţionalitatea dacă se împământeneşte în ţară străină.. Un străin, adică un om care nu i băştinaş din ţara aceasta, •cum ar fi un Rus, un Bulgar, dn Evreu, poate să devie cetăţean român, dtipă cum un Român poate deveni cetăţean' al unui alt Stat, adică prin împământenire. împământenirea se face cu anumite forme, prin lege. Iată, de pildă, tin străin care vine în ţara noastră cu gând de a se staţornici pe viaţă la noi. Un asemenea om ■p.oate se fie folositor ţării. Dacă-i învăţat, îi un doctor vestit, ori un inginer iscusit, ori un profesor bun, poate să aducă toloase ţării cu luminile lui; ori îi un om bogat, şi face la noi o fabrică, din care trage foloase toată ţara, un asemenea om, daca vrea să aibă drepturi în ţara 5sta, merită să i se deie. Pentru asta, dacă el îndeplineşte anumite condiţii, poate cere împământenirea. împământenirea se capătă prin o lege, votată de Adu-narea deputaţilor şi de Senat. www.dacoromanica.ro 704 ALBINA Am spus, dela început, că un frate de al nostru dia Ardeal, din Bucovina ori din Macedonia, nu-i socotit ca Român, adică drept cetăţean al Statului nostru. Pentru a dobândi această calitate, şi un asemenea om trebue să facă anumite forme, adică să capete un fel de împământenire- Dar, în consideraţie că un ardelean, de pildă, este tot, aşâ de bun român în cuget şi’n simţire, Ca şi Omul de dincoace, de aceea Românul din orice Stat, fără privire către-locul naşterii sale, dacă vrea să devie cetăţean român, n’are decât să se lepede de protecţiunea străină şi făcând această dovadă, Adunarea deputaţilor şi Senatul îi pot recunoaşte-calitatea de cetăţean român, fără să-i mai ceară alte condiţii, precum se cer pentru alţi străini. Un Român băştinaş care şi-a pierdut calitatea de cetăţean» român, primind fucţiuni în altă ţară, sau făcându-se supus unei puteri străine, poate să şi câştige înapoi drepturile,, dacă se întoarce în ţară şi face declaraţie că renunţă la. cetăţenia lui străină. De asemenea femeia de român care s’a căsătorit cu un, străin şi a devenit străină, îşi dobândeşte calitatea de româncă dacă devine văduvă. După cum vedem, pot fi două feluri de Români: Românii născuţi şi Români făcuţi. Dar mai sunt încă un fel de români: găsiţi. In adevăr,, copiii găsiţi pe teritoriul român fără tată şi mamă cunoscuţi, sunt Români. Artur Gorovei. Din Bucovina. In comuna Pătrăuţ din Bucovina s’a întemeiat încă din 189(>-o societate de citire numită «Viitorul» de către preotul Teodor Pătruc. Ea a întâmpinat multe şi mari dificultăţi. Venind ca preot acolo Păr. C. Morariu, societatea aceasta a căpătat o nouă viaţă. Ea şi-a format o bibliotecă şi a început a adună bani pentru clădirea unui local. Temelia acelui local s’a sfinţit în tOamfia anului 1906. încăperile localului sunt: un salon mare în care pot intră peste 300 de persoane, o odaie mare în care se poate face un restaurant sau o prăvălie oarecare, şi încă 4 odăi mai mici. Din cauza lipsei de fonduri, casa nu e pe deplin terminată,, dar acum le-a dat şi consiliul comunal un ajutor şi în curând societatea intră în localul său. www.dacaramazuca.ro ALBINA 705 Legenda Cucului. £=«=3 i-că in [■’un sat trăiau doi fraţi: pe unul îl chema Ion şi pe celalalt, Cucu. Cucfu era mai mic, un băeţandru cam de optsprezece primăveri, dar Ion, eră om în toată firea, şi însurat şi fiindcă erau fraţi buni şedeau cu toţii la un loc. Cucu ţinea tare mult la Ion şi-l ajută la toate, însă acesta era cam sanchiu şi-şi cam temea nevasta. Ea era un pui de femee =şi jumătate, frumoasă şi vrednică, şi-apoi Ion mai era şi cam boeros; toate treburile casei le lăsă pe spinarea lui Cucu; iar el nu umblă decât după câştig, ceeace făcu pe nevasta lui să ţie mult la Cucu, ba încă să-l îngrijească să nu sufere de nimica; bunăoară, la joc cine eşeâ cu cămaşa cea mai frumoasă şi cu brâul bătut cu mărgele şi cu fluturi, •decât Cucu; lucru ce cam dădu de bănuit în tume şi să vorbească gurile rele, vorbe cu înţelesuri ciudate. Ori cât le bine eră corcolit băeatul, el. nu băgă în seamă la nimic, că, el ştiâ că munceşte şi face să fie răsplătit măcar cu atâta şi apoi gândurile lui erau la brânduşile de fete din sat, cu care Duminicile se ţinea de mână la horă şi cu •care petrecea în tâlcuri şi cimilituri la şezători. Dar vorbeşte azi, vorbeşte mâine, omul ori cât de surd ar fi, i se pare că aude şi cel prost că înţelege. Şi Ion bagă cu vremea, aşa în cap, gânduri, că lumea, par’câ, are dreptate, că prea îl dichiseşte pe Cucu, Catrina lui — cum o chemă — şi prea îl laudă la lume. Şi oare în lipsa lui nu-i vr’o drăcie pe-acasă ? Şi prinse a-şi spionă nevasta: — Nu cumva chiteşte ceva? Şi lucru dracului, destul să-ţi intre astfel de gărgăuni în cap, c’apoi nu scapi aşâ cu uşorul. Şi zi cu zi, prinse să-l roadă bănuiala şi să-şi zică: Cum se poate femeea lui să-l înşele — femeea lui cu care s’a luat din dragoste — Şi încă cu cine ? Cu fratele lui. Şi se uită, şi asfiultâ; când vorbea nevasta cu Cucu, i se părea ca privirile n’au decât lumina dragostei şi tot cuvântul auzit îl tâlcuiâ în mintea lui că ar ti însemnând cutare şi cutare lucru; iar când ea îi ziceâ: Cucuşor, ia repede tu cofele şi umple-le cu apă ? i se părea că desmerdarea asta vine din prea multă fericire de dragoste ce-i picură pe sufletul ei. Şi-i secă inima omului şi-l ardea pe suflet, 3a şi cum i ar fi turnat cineva o oală cu apă fiartă pe inimă. Dar nu putu să ţie mult: chinul ajunsese a-1 roade ca şi cariul pe lemn şi nu mai putu răbda. www.dacaromamca.ro 796 ALBINA Se făcu într’o zi că se duce la un târg departe cu chirie,, pentru câteva zile şi 1 lăsă pe Cucu şi pe nevasta^ acasă. Dar merse numai până la un loc şi după ce băii bine la un rateş,— noaptea, pe când dormea şi apele, veni acasă. Lăsă carul într’un dos; câinii îl cunoşteau, dar cum să-i prindă ? Acoperişul casei, ca la ţară, la cele mai multe case de pae„ se sui pe şură, pe urmă pe casă; făcu o gaură cu mânile în pae şi intră în pod încet, însă cu barda la el; din pod încet, încet, se coborî pe scară jos şi eră lună, lună ca ziua. Ascultă; dar urechile îi huiau, capul lui eră un clocot şi inima îi băteâ să i spargă coşul pieptului şi i păreâ în tă-huiala lui de băutură, că aude ceva, un râset, par’că Veneau glasuri încete da dezmerdare, ceeace îl făcu să răcnească şi să deschidă cu putere uşa. Perdele de lumină lăsate de lună pe ferestre, zugrăveau cercevelele drept pe lutul din mijlocul casei şi lumină tot cuprinsul, şi^ arătă pe Ion în toată înfiorătoarea lui înfăţişare cu părui vâlvoi, ochii holbaţi şi vinele feţei eşite şi cu barda gata să lovească. La răcnetul lui, Cucu care dormeâ pe laiţă la fereastră şi nevasta, care eră pe cuptor, săriră ca arşi şi răcniră ce este; iar când dădu cu ochii do frate-său, crezu că a înebunit şi strigă: «Bădică ce vrai să faci?» şi dând năvală la una din ferestre, eşi afară, şi a prins a fugi. Ion văzându-se înşelat în aşteptarea lui, îi căzu barda din mâni şi-şi lăsă capul în jos ca un osândit. Şi s’a dus Cucu, s’a tot dus înspăimântat şi prins de jale şi s’a dus peste câmpi, prin grădini, prin râpi tot uitându-se înapoi cu grijă şi înfricoşat de i se păreâ şi în umbra lui chipul lui frate-său ameninţător. Şi a ajuns într’o vale, la poalele înverzite a unui munte stâncos. Trăznetul se vede a desprins când-va o bucată din trufia lui şi a trimis-o prin un loc deschis tocmai acolo. El trudit de atâta fugă n’a mai putut merge şi s’a aşezat pe dânsa şi a prins a plânge cu amărăciur % prins de mii de bănueli şi gânduri. Şi a plana şi a plâns de nici mâncare nu i-a trebuit. Şi a plâns până s’a uscat şi inima în el şi de multă jale s’a topit de n’a rămas din el, decât un isvoraş de lacrimi ce curgeâ din stâncă. Şi a văzut Ion nebunia, însă în locul orbitoarei temeri de înşelăciune, veni alta mai omorâtoare, mustrarea de cuget, care nu-i dădu răgaz mult, şi se luă cu femeea în urma lui frate-său strigându-1 prin păduri şi prăpăstii: «Măi Cucuie! măi cucuie! Vino acasă, măi, că am greşit.» Se uitară, în toate fântânile şi în toate iazurile. Zile şi nopţi, nedormiţi l-au căutat mereu până au dat de stânca cu isvorul de lacrimi. Aici topiţi de oboseală, îşi puseră gurile arse de sete la crăpătura stâncei, însă cum sorbiră se şi prefăcură în două păsări sure. Şi atâta în sufletul lor erau de desnădăjduiţi, încât nu băgară de seamă schimbarea lor şi prinseră a colindă me- www.dacoromanica.ro ALBINA 707 \eagurile şi pădurile şi de şi atâta îl chemară şi-l îmbiară, că dela o vreme li se luară şi glasul şi numai puteau sţrigâ •decât: «Cucu! Cucu!» şi aşa erau de zoriţi în cântarea lor, încât, lăsau ouăle, în cuibul altor păsări să le clocească. Oamenii dintr’un început s’au minunat de această pasăre şi neştiind cum îi zice, i-au pus porecla după strigătul ei, «Cucu», şi «Cucu» a rămas până în ziua de azi. Ion Dragoslav. F Stinjafi Cititori, Răspândiţi revista „Albina11 în cercul cunoştin ţelov D-voastră. irJÎ UN LEAC. — Ehei! Norbc, frate Alecule! Dar ce vânt te «duce pe Ia noi? — Uite, necazuri şi belele, prietine! Mă duc să-i descânt de sperieţi copilului cel mic. Nu ştiu ce păcatele are. Când înserează nu-1 mai poţi deslipi de lângă mumă-sa, să vie şi tătarii! Când stingi lampa ori o duci afară, în sală, pentru cine ştie ce treabă, el începe să ţipe şi să tremure! Noaptea asudă, suspină în somn, răsare, şi strigă că-1 papă goga; iar dimineaţa se scoală cu buzi-şoarele pârlite şi istovit, de par’c’a fost la coasă. Şi-a slăbit mititelul, şi-a slăbit, de nu-l-ai mai •cunoaşte! Auz că ştie de sperieţi Păuna lui zăveclă! Ce zici? — Hi, bată-te norocul să te bată! Aşa ţi-a fost povestea ? Ai plecat după vrăjitori, ha ? Apoi, ia-mi stai colea cu mine, pe buturuga asta şi ascultă. Să-ţi fac eu un descântec. www.dacoFomamca.ro 708 ALBINA Alecu se aşează încet pe buturugă lângă «moşicu» Dima şi zise, dând pălăria pe ceafă şi scărpinându-se în bretonul care-i atârnă pe frunte în fire lungi şi ude de sudoare : Să stau! Mai ştii! Nu-ţi zice ţie lumea «moşicu» aşâ de flori do frasin! — Păi am un descântec de nu ţi-1 ştie nimeni. Asculţi ? — Ascult — Când era aşâ, ca de vre-o patru ani şi jumătate, Grigore, băiatul meu ăl mare,, se bolnăvise tot de frică sau de sperieţi, cum zici tu! — Ei, şi cum l-ai vindecat? întrebă Alecu, aprins de nerăbdare. — Ascultă ! Fugeâ ca şi-al tău de întuneric, ţipâ'n somn, asudă şi ziceâ mereu că i papă goga. La început nici nu m’am sinchisit de una ca asta. Eh! copil — ziceam eu — aşâ sunt toţi copiii! Dar mai pe urmă, văzând că nu-i de glumă, m’a luat o sfântă de grijă de nu-îmî mai tihneâ nici somnul nici mâncarea. Ce vrei! Mi se duceâ copilaşul crescut gata. Uite spui eu. Mi se duceâ, vedeam eu că se duceâ i — Aşâ e ! Boala asta e boală ciudată; zice că nici doftorii nu-i dau de jurubiţă. — Nu ior dâ ei doftorii, dar eu i-am aflat leacul t Să vezi! Intr’o seară, mumă-sa plecase nu ştiu unde şi copilul — singur, în odaie — ţipă ca pe jeratec. L-am luat aşâ cu binişorul până l-am potolit î «Da, dece plângi tu, măi, Grigoriţă, tată? De cine ţi-e frică ţie?» — «Ha! ce? vine goga de colo! ha!» — «Oare gogă?» întreb eu? — «Aia de sub masă, de colo!» — «Ia să mergem noi să vedem ce gogă e aia?* L-am luat în braţe şi l-am dus lângă masă. Când l-am apropiat de locul, în care credeâ el că e goga, a început să tremure şi să vâre cu capul în mine de ziceai că se topeşte. Am ridicat învelitoarea mesei şi i-am arătat: www.dacaromamca.ro ALBINA 709 «Uite, măi Grigoriţă, aici nu este nici o gogă, vezi !» Copilul mai prinse puţin curaj: «Ce, n’am văzut-o eu când mişcă şi zicea: baut bau ! Şi Măria a văzut-o 1 Eră colo! Uite colo!» Suspină şi tremură ca varga. Ii eră frică să arate! Par’că se temeâ săîiuiasă goga din încreţiturile înve-litorii. Am plecat cu el de lângă masă şi în seara aceea nu iam maj pomenit nimic despre goga. L-am lăsat aşâ: Nici nu i-am spus că e. nici că nu e! Noaptea cât a fost de lungă, n’am putut să închiz ochii! Sute de planuri mi-or fi trecut prin minte, până oând — în sfârşit — mi s’a lămurit unu. Atunci m’am gândit. Copilul zice că e goga ? Dar, ce e goga, el nu-şi dă cu socoteala. Crede că e cevâ care poate să steâ la întuneric, pe sub pat sau pe sub masă. Cevâ care poate să mişte învelitoarea mesei, să zică «bau» «bau» şi să pape copii. Mamă-sa i-a tot spus că « nu e nici o gogă» că «goga nu-i nimica». Dar copilul n’a crezut-o. Eu o să-i spui că «adevărat b goga» — Şi i-ai spus aşâ? — Da i-âm spus! — Şi atunci cum l-ai mai vindecat! — Foarte bine ! Chiar a doua zi de dimineaţă, Maria, nepoata mea nu ştiu ce voiâ să scoată de sub pat. Cum am văzut-o i-am strigat. «Uit'te goga sub pat! Uit’te goga!» Puţin după asta s’a întâmplat să intre o pisică sub masă. Cum am văzut-o am strigat aşâ de tare cătrer nevastă-mea «Ia dă afară goga aia, că uite, intră sub masă» Copilul a tresărit, a privit spre masă şi a văzut pisica. Nu ştiu ce-o fi crezut el, dar eră tare uluit. Peste puţină vreme o rotiţă cu care se jucâ el s’a dus tocmai după sobă. www.dacaromamca.ro albina 710 ^Atunci Maria, care-mi ştia planul, i-a zis: «Ei! bat-o sfântul de gogă tocşmai unde.s’ascunse» şi s;a dus să-i scoată rotiţa,, de după sobă. Seara când să măture prin casă nevasta a între: bat: « Mario, unde-i goga, că vreau să mătur casa! » şi Maria i-a spus «Goga? E după uşă?» Copilul care stă atunci pe colţul patului s’a uitat lung la mumă-sa cum a luat mătura şi cum trăgea cu ea prin odaie. Şi u’a zis -nimic! A doua zi stăm cu copilul la masă şi-i făceam nişte jucării. Cum stăm aşa, îmi cade briceagul jos lângă piciorul mesei. «Apleacă-te, Grigoriţă, tată şi ia goga aia că-mi căzu jos » i-am zis eu. Copilul s’a uitat lung în ochii mei şi apoi s’a aplecat, cam în sfială. A pus mâna pe briceag şi mi la ridicat, tremurând. — «Aşa, Grigoriţă, să unibli încet cu goga asta, că poate să-ţi taie mânuşiţa» - La început, în câteva zile, le ziceam goga numai lucrurilor pe care le găseam pe sub masă, pe sub pat, pe după uşă sau pe după sobă. Mai pe urmă însă, am început să zicem goga la ce ne eşiâ în cale. Numai ce — auzeai pe câte unul când n’aveâ pâine ori mămăligă la masă: «Cutare măi! dă-mi niţică gogă!» Şi — iac’aşa a început copilul să înţeleagă, că goga-i ori ce lucru. Că goga e Maria ori alt copil, e pisică, e rotiţă, e briceag, e mătură, e lingură, e pâine, e apă, în sfârşit s’â,deprins a crede că goga. e tot. A văzut că ori care gogă poate să stea la întuneric, că unele gogi poate să,mişte învelitoarea. iueşii, că numai câte o gogă poate să zică «bau» «bau» şi că nici o gogă nu papă copii. Ba, din potrivă, a văzut că pe gogă poţi s’o-trânteşti, s’o arunci, s’o învârteşti, ba pe unele-gogi le şi mănânci. . r — Dar frumos l-ai învârtit, bre, omule! zău aşa www.dacoromamca.ro ALBINA 711 Să ştii că am să încerc şi eu descântecul acesta şi de s’o prinde bine, apoi să ştii că am să spuiu la toată lumea, măcar de o fi să crape Păuna lui Zăvelă. ■ FI. Cristescu. -----------— Preţul cerealelor în târgurile streine, socotite pe suta de kgr. Grâu Secară Orz Ovăz Manheim (Germania) . . . . . . 23,20 25,40 23,60 23,90 Berlin » • • . 27,40 26,50 24,00 21,00 Strasbnrg » » » » Colmar » y> Londra (Anglia) . . . 21,30 17.00 16,50 15,00 Viena (Austria) . . . 26,25 22,00 20,50 19,50 Bruxel (Belgia) . . . 21,00 18,00 17.75 18,25 Liege » » » » Anvers . . . 28,00 18,00 17,00 20,00 Budapesta (Ungaria) . . . ... 25 22,00 20,50 16,50 Milan (Italia) . . . 26,10 19,75 20,50 21,25 Geneva (Elveţia) . . . 23,00 22,00 20,00 21,00 New-York (America) . . . . ... 20 14,50 17 18,25 Chicago » . . . . . . . 23,00 » » » Paris (Franţa) . . . 23,00 17 18,50 18,50 Alte târguri franceze . . . ... 23 17,00 18.50 17,50 Preţul cerealelor din Algeria şi Tnnis. Grâu Secară Orz Ovăz Alger . ... 23 » 18,00 16,25 Philippevile . . . . . 22,75 » 17 15,75 Constantine . . . . 23,00 16,00 15,00 Tunis . . . . 23,00 » 16,00 15,00 Preţurile curente din piaţă. Carnea de vacă . . . 0.76—0.86 ■> > porc . . . 0.95—1.15 » » oae .... 0.80 » » Viţel . . . 1.13—1,25 Crap . . •..........0.70-110 Somn.................2.00—2.50 Morun................2.00—2.40 Nisetru.............3.75- 4.30 Cegă.................5.50—6.70 Preţul cerealelor la Perechea de curcani . 12.00—16.00 > » găini . . 3,50—3.75 » » raţe . . . 2.90—3.50 » » gâşte . . 5.90—7.00 Kgr. brânză de burduf 2.30—2.40 » » putină 1.20—1.50 » de unt topit . . . 3.70—4.20 ■ » » netopit . . 2.00 Suta de ouâ ..... 6.50—7.00 târgul din Brăila. . Grâul » ............................lei 19—20 Porumb...............................» 12,50 Ovăzul.............................. » 12—13 Orzoaica............................ » 14,80 c; Secara . . . . .............. 17,50 c. Fasolea...........................15,60 Aceste preţuri sunt socotite pe suta de chilograme. J www.dacoromamca.ro 712 ALBINA PĂSERILE Struţul şi Casuarul. ăm aci chipul Casuarului. E o pasere înrudită cu Struţul. împreună cu acesta cu altele asemănătoare cu dânşii, alcă-tuesc o despărţitura din împărăţia păsărilor. E grupa zisă a Ratitelor (1), care se deosebeşte de toate celealalte păseri, între altele prin aceea că nu au pe osul pieptului — pe sternum — acea ridicătură de care se prind muşchii atât de puternici la păserile de pe la noi, nu numai la cele zburătoare ca Porumbeii, Vulturii şi altele, dar chiar la Găină. Ratitele n’au oasele găunoase ca^alte păseri, ci cu]măduvă ca mamiferele. (1) Ratitae însemnează latineşte ou osul pieptului în formă de lustra. www.dacaromanica.ro ALBINA 713 Struf. Nu pretutindeni fac cuib în năsip; ci unde nu e aşâ f i eald, întrebuinţează iarbă şi alte buruene, cari să le păstreze căldura. Struţul african are numai câte două degete la picioare. In şesurile Americei de Miazazi e un fel de Struţ eu eâte trei degete, Rhea sau Nandu. Acesta e nalt pân la un 1,3 na. Struţul e cel mai cunoscut din această grupă. Pene * in coadă şi de pe aripile lui se întrebuinţează şi pe la noi. Neapărat că mai multe sunt de Struţ numai cu numele. In Africa de Miazănoapte şi în cea dela Miazăzi sunt Struţi do-mesteciţi, pe cari îi cresc anume pentru pene; ba s’au făcut şi încercări de a-i în trebuinţă în ioc de cai. Sunt nalţi dela 2—2,7 metri. Trăesc selbateci în Africa şi Arabia în turme de câte un bărbat şi 4—5 femei. Ouăle lor trag până la 1 kgr. şi 1/î. Femeile se ouă într’acelaş cuib şi clocesc pe rând. Unde e cald, le lasă ziua în năsip, la soare şi le încălzeşte numai noaptea bărbatul, care le apără de şacali şi de alte fiare. www.dacaromamca.ro 714 ALBINA Nandul din Patagonia e mult mai mic; dar încolo, la fel cu celălalt. In Australia, e Struţul, zis Dromaeus sau Emu. Are trei degete şi nici urmă văzută de coadă. Penele lui par duble. In sfârşit Casuarul, al cărui chip îl dăm azi. Are un fel * de coif osos, acoperit cu un învăliş ca de corn. Capul şi gâtul sunt în parte goale şi acoperite cu nişte negi, întrucâtva, ca la curcan. Trăeşte în insulele resâritene ale archipelului Sonda până în Guineea nouă în pădurile de pe munţi. Şi acesta are câte trei degete la picioare. Toţi aceşti Struţi alcătuesc familia Struţilor, din grupa Ratitelor. Tot în această grupă e familia , cu un singur fel de struţ australian, Kiioikiwi sau Apteryx. Trăeşte în pădurile Zeelandei nouă. E- mare cât o găină. Se hrăneşte cu viermi şi bărbatul trăeşte numai cu o femee, ca Porumbeii. Femeea face numai un ou, dar greu pân la 450 de grame, măcar că paserea toată trage numai 2225 de grame. Penele Apteryxului seamănă a păr. Aripele sunt foarte scurte, închircite şi ele şi penele cele mari. Nici nu se văd. Are patru degete: unul întors înapoi şi trei înainte. Tot între Ratite, d o familie, a păserilor uriaşe, tide, cari nu mai trăesc astăzi- Urmele lor (oase, ouă) s’au aflat în Zeelanda nouă şi în Madagasar. Ouăle celor din insula din urmă, trăgeau cât 6 ouă de Struţ sau cât 150 de găină. Mai e o familie a Drontelor, iar stinsă; dar care a lăsaţ remăşiţi în insula Mauriciu şi în Masca rene. Dr. Lux. ------------------------- Din „Monitorul — No. 242 dela 2 Fevruarie 1908: Modificări în reg. şc. sup. de meserii. — Modificări în reg. p. aplicarea legii înv. agricol. — No. 243 dela 5 Fevruarie: Reg. şcoalei de moaşe din Bucureşti. — No. 247 dela 9 Fevruarie: Programul Conferinţelor generale ale învăţătorilor şi institutorilor. — No. 252 dela 15 Fevruarie: Legea pentru uşurarea agricultorilor de pagubele suferite în timpul răscoalelor. — Regulamentul pentru aplicarea legii judecătoriilor de ocoale. — No. 258 dela 21 Fevruarie: Modificări în regulamentul şcoalelor proferionale de fete. — IŞTo. 260 dela 24 Fevruarie: Lege pentru modificarea unui articol din legea Casei Bisericei. — No. 262 dela^27 Fevruarie : Tabloul (rectificat) de preţurile regi*' nale cari urmează a se avea în vedere la formarea islazurilor comunale* www.dacoromamc&xo ALBINA 715 Din Povestea răsboiului neatârnării. Spre Lompalanka şi Arcerpalanka. Când au trecut Dunărea, 36 miliţeni, erau Turcii din sus de Lom ; dar de frică nu mai cutezau a se întoarce, crezând că e putere de oştire de-a noastră. S’a scurs o grămadă de vreme pân’a venit 3 călăraşi şi c’un sergent în recunoaştere la Lom. Când i-a văzut miliţenii noştri —par’ca văzut pe Dumnezeu cu soarele ’n braţe— ... au învieat. .Călăraşii au plecat înapoi şi gorniştii au sunat înaintarea. Curau ai noştri din toate părţile, că împănaseră pământul—şi înainta în «tilariori» spre Lom, fiind că erau răspândiţi pân’la' munţii Balcani. Era o zăpadă pân’la genunche şi băteâ un vânt rece de te tăia, ca Un cuţit. Ziua soarele feşteliea zăpada. Seara s’a lăsat o ceaţă deasă de-ţi dai cu «deştiu» ’n ochi. Un gornist ce-a tăcut, ce-a dres, s’a rătăcit de oastea noastră. A apucat singur într’altă parte prin ceaţă şi zăpadă. A mers cât o fi mers şi a dat de pădurea de lângă Arcerpalanka unde ai noştri deteseră piept cu Turcii. N’a orbâcăit mult c a intrat în sat unde stă oastea Turcilor desfălăurată—eră satul plin. Cum a auzit larmă a înţeles ee e, s’a tras binişor, binişor, în pădure, s’a suit într’un copac ş’a început a sună dela ficaţi: alarma şi atacul, fără încetare, toată noaptea. O fierbere mare s’a încins între Turci, şi . . . încât ai bea o lulea de tutun, a tulit-o din sat la Vidin, lăsând şi drapelul. Dimineaţa gornistul a găsit drapelul. N’a trecut muit şi iacătă c’a venit şi oştirea noastră la Arcerpalanka. (Auzit de Patru Cotigă dela Ion B. Radu, veteran rănit, din com. Catanele Doljiu). St. St. Tuţescu. i ) Acela care ştie cât bine se poate face într’o zi, acela va plânge pierderea unei zile. (Lavater). www.dacoromamca.ro 716 ALBINA Din ziare şi reviste. Cum să scăpăm de bătături. Luaţi dela farmacie: 1 gram de acid salicilic, 10 grame colodiu, 0.50 chgr. extract eterat de canabis indica. înmuiaţi mai întâiu bătătura, iăcându-vă o baie caldă la picioare, apoi lăsaţi să pice pe mijlocul bătăturii 2—3 picături din amestecul acesta. Aşteptaţi, ca picăturile să formeze o pieliţă, de-asupra bătăturii. Repetaţi acest procedeu la 2 seri odată. (*Poporul Român.*) Conservarea cărnei în mod practic. Un medic anume Caducee, a făcut, anul trecut, mai multe încercări de a putea păstră carnea pentru hrana trupelor în timpul verei, prin ajutorul unui amestec de sare şi oţet. Iată cum a procedat acest medic: A curăţat carnea de oase şi grăsime, apoi a frecat-o cu sare amestecată cu oţet 40°/0. După această operaţie, carnea s,a. pus în saci obişnuiţi, bine spăleţi şi ferţi în apă clocotită, apoi bine legaţi la gură. In chipul acesta carnea s’a putut păstră 7—8 zile, fără a pierde din calităţile ei şi fără a se strică câtuşi de puţin, de şi s’a transportat pe timpul celor mai fnari călduri ale verei. Felul acesta de păstrare ar trebui încercat şi la noi, căci dă cele mai fericite rezultate. («IVeterinarul.*) Dr. Vaslllu. Corasla. Zic oamenii pe ia noi că e bine, dacă vaca a fătat un viţel, să se mulgă pe loc laptele C9l dintâi dela vacă, adecă corasla şi să se dee oamenilor de mâncat. Dacă a căpătat însă unul care a mâncat coraslă pe loc vătămătura sau altă boală, atunci se gândeşte el la toate-celelalte lucruri, numai la aceea nu, că a căpătat vătămătură sau un pântecari strămoşesc numai din coraslă. E o părere de tot' greşită dacă se zice, că corasla e bună de mâncat pentru om şi nu pentru viţel. Din potrivă! Corasla e numai pentru viţei, şi nici de cum pentru om. Corasla, care se deosibeşte de alt lapte prin coloarea sa gălbui, are în sine nişte materii, care sunt potrivite de a topi balegele învârtoşate în viţel şi a-i uşurâ scoaterea lor. .S’a băgat totdeauna de seamă, că viţeii ceia cărora nu li se dă coraslă să sugă, tânjesc având un păr sbârlit, o căutătură proastă şi nu se fac aşâ de frumoşi, ca şi ceilalţi cari au căpătat coraslă de supt. Deci aminte să vă fie! Corasla e pentru viţel, nu însă pentru oameni! Cei cari nu vor ascultă de aceasta şi vor mâncâ singuri corasla, vor pricinUi viţeilor numai chinuri şi dureri mari, iar ei însă vor căpăta un pântecar sănătos. _________________ ('Deşteptarea.*) www.dacoromanica.ro ALBINA 117 * Un răsboiu de tesut. i _ D-şoara Miller Verghi, directoarea Şcoalei Normale «Elena Doamna» din Bucureşti, a construit un războiu de ţesut mic, pe care l-a botezat «Stătu Palmă», după numele piticului din poveşti. Războiul cStatu-Palmă» e construit cu scopul de a înlesni în şcoalele primare şi în familie dezvoltarea industriei casnice. El e foarte mic. ocupă Ioc mai puţin de un metru patrat şi conţine toate aparatele trebuincioase pentru =a ţese, anume: suveica, spală, aparat pentru făcut , pentru urzii,pentru învelit, pentru depănat. Aşa dar ne scuteşte de a mai avea aparte: rodan, urzitor, etc. Războiul cuprinde următoarele bucăţi mobile: r.Jffl I • Fig. 1. 1. Vătalul cu două cuţite cu căpăcele. La aceste vătaluri se mână suveica cu ajutorul unei lopeţi cu 6 găurele. Aceasta se vede în ilustraţia No. 1. Lopata e legată şi de sulul numerotat cu No. 1 şi de căpecelele dela cutiile vătalului. Că-păcelul e şi el legat de capătul cutiuţei. Când tragem lopă-ţica din dreapta spre stânga, capacul se mişcă puţin şi împinge suveica, care alunecă din dreapta la stânga. Asemenea din stânga spre dreapta. 2. Suluri subţiri sunt 3: cel numerotat cu No. 1 e acel care ţine vătalul; cel numerotat cu No. 2 e cel pe care se www.dacoromamcajo Fier. 2. Fig- 3. www.dacoromanica.ro Fig. 4. Fig. 6. www.dacoromanica.ro 720 ALBINA atârnă iţele fie două, fie patru; cel numerotat cu No. 3 serveşte pentru a atârnă a cince.a iţă, când ţesem în cinci iţe. In acest războiu nu se poate ţese în mai mult de cinci iţe. 3. In ilustraţia Il-a se vede cum se aşează sculul pe depunător, şi cum se deapănă pe ţevi sau pe mosoare, învârtind manivela fixată la piciorul din dărăt al războiului. 4- In ilustraţie III se vede sulul din faţă cu opritorul lui, compus din două bucăţi şi un cui. 5. In ilustraţia IV se vede cum se fac iţele, ridicând pe rezemătoarea lui cadrul fixat dindărătul războiului, care are « vergea mobilă la mijloc. Iţele se fac cu bumbac gros întrebuinţând o navetă de fier. Cine nu ştie să le facă, poate întrebuinţa iţe ţărăneşti făcute pe spetează. La fiecare răz-boiu se află patru fuştee pentru iţe, anume: două scurte pentru jos, şi două lungi pentru sus. Fig. 6. 6. In ilustraţia V-a se văd cum se urzeşte. Cadru cu mo-soarele e aşezat într’o parte a războiului. Intr’o mână ţinem lopâţica cu găurele prin care trecem firele (e aceiaş lopată cu care mânăm suveica). In partea calaltă a războiului aşezăm urzitorul pe piciorul lui. La dânsul adăptam cele două beţişoare cu trei vârfuri, un beţişor sus, şi altul jos. Acestea servesc pentru a face rostul. Când sfârşim de urzit, nu tăem firele dela rost ci luăm binişor do pe urzitor, aşezând urzeala în formă de ghem. Pe acest urzitor nu se poate urzi mai mult de 25 metri la pânză subţire şi 15 metri la preş sau covor. 7. Ilustraţia No. VI, se vede cum învelim pânza pe sul cu ajutorul greblei care e atârnată la spatele răzDoiului jos de www.dacaromamca.ro ALBINA 721 tot. Acum rămâne să trecem prin iţe şi prin spată şi apoi să ţesem. 8. La fie care războiu sunt şi două beţişoare care sunt fuştee pentru rost. Acestea se aşează când învelim pe sul. In ilustraţia Yl-a se vede cum sunt aşezate fuşteele printre firele urzelei. C »ELf* 5*TE (Ştiri del-a corespondenţii noştri). = In comuna Lunca-Stălineşti, jud. Fălciu, s’a înfiinţat o casă de sfat şi lectură «Sfatul gospodarilor». Iniţiativa a fost luată de I. I. Bordea, învăţător. Sătenii se adună Duminica seara şi ascultă Cuvântări, recitări, sfaturi practice, citiri de pasagii frumoase din autori, etc. = Ziua de 24 Ianuarie s’a serbat printr’o slujbă bisericească şi prin cuvântări în com. Poenari, jud. Muscel. Aci se adunară şcolarii şi învăţătorii din comunele Jugur şi Poenari. = Primim bilanţul băncii populare «Libertatea» din comuna Ceraşu (Prahova). Vedem de aci că banca a avut în cursul anu-lui 1907 un capital social de 22.850 lei; iar cifra afacerilor din acest an a atins suma de 34.323 lei. = La 29 Decemvrie 1907 s’a dat în comuna Balta Doamnei (Prahova) o serbare în folosul copiilor săraci. S’a realizat un beneficiu de 84 lei cu cari s’au cumpărat cărţi şi rechizite şcolare. împărţirea s’a făcut în ziua de 24 Ianuarie 1908 cu ocazia serbării naţionale. = In ziua de 26 Decemvrie 1907, s’a dat o frumoasă serbare şcolară în comuna Eliza-Stoeneşti (Ialomiţa). Scopul eră să adune bani pentru a se ajută elevii săraci. Serbarea a fost organizată de dirigintele P. Popescu, cu ajutorul unui grup de elevi din «Şcoala Normală a Societăţii» din Bucureşti. = O serbare şcolară cu caracter religios s’a dat în seara de 24 Decemvrie 1907 în comuna Cataloi, jud. Tulcea. Iniţiativa a fost luată de d-nele Cornăţeanu, Berlescu, Dumitrescu şi de d-1 Bâgu, toţi învăţători şi învăţătoare din localitate. După serbare, s’au împărţit copiilor diferite daruri. = Ziua unirii pricipatelor s’a serbătorit cu cinste deosebită în comunele Cocioc şi Brătuleşti: serviciu religios, coruri, cuvântări, sub conducerea învăţătorului D. Popescu Băjenaru. = O asemenea serbare s’a dat şi în comuna Periş: cuvântarea dirigintelui şColii, coruri şi recitări. = In ziua de 10 Fevruarie s’a sfinţit biserica din comuna Seaca. (Gorj) de către Protoereul judeţului. P. C. S. a ţinut şi o predică, iar învăţătorul Gr. Băluţescu o- cuvântare ocazională. = In ziua de 2 Martie c., s’a făcut adunarea generală a băncii populare «General Angelescu», din conjuna Poenarii Burchi, Prahova. A vorbit d-1 general Al. Angelescu, arătând starea săte- www.dacoromamca.ro 722 albi:: a iiilor din Transilvania, Boemia, Germania, Elveţia, etc., din punct •de vedere economic, moral şi intelectual, îndemnând să caute a imită pe acei săteni în toate privinţele. D-l Rădulescu, preşedintele băncii, a făcut darea de seamă .generală despre mersul societăţii. D-l Mih. D. Popescu, vicepreşedinte, face o dare de seamă a-mănunţită asupra mersului băncii populare pe 1907 în comparaţie cu 1906, arătând saltul îmbucurător făcut de bancă prin încincirea capitalului în acest an. Pagina g 1 u m. eaţă, Snoavă din popor. O ţărancă avea urâtul obiceiu de a cărâ la cârciumă tot ce aveâ, numai şi numai de dorul pârdalnicului de rachiu. Bărbatul «ău — om de ispravă — o cam ţineâ mereu din scurt. Intr’o zi femeea, având mare arşiţă în gât, luă cofa, spunând că se duce la apă, însă de tapt, ea se ducea la alttel de băutură, având în cofă un cogeamite puiu de găină. De teamă, ca nu cumva bărbatul său să cunoască că lipseşte puiul, cum se depărtă de ogradă, începu să strige: — Iha! Iha ! Ardă 1 focul de uliu, cum a luat puiul! Bărbatul său, auzind-o a crezut deocamdată şi a dat fuga în casă, ca să ia puşca; iar femeea, în acelaşi timp a dat şi ea fuga la cârciumă şi într’o clipă a prefăcut bunătatea de pui în răutatea de rachiu. După ce şi-a amorţit gâtul, a plecat spre casă. Până a mai scos apă, până a mai stat de vorbă cu o vecină, afurisitul de rachiu a şi început să glumească cu dânsa. Când a ajuns acasă, femeiuşcă bunului român, mergeâ pe şapte cărări. Văzând-o bărbatul său, îi zise plia de amărăciune: Acum înţeleg, netrebnico, că uliul e în gâtul tău ! N. I. Gâdeiu-Tutova. învăţător. GP Gs, —==11-^-;-===== De pe Domeniile Coroanei --------------------1 — u 1 In zilele de 27 şi ?8 Fevruarie, d-l Ion Kalinderu, a inspectat Dementul Coroanei Gherghiţa din jud. Prahova. D-sa a vizitat ca totdeauna şi şcoalele, bisericile şi banca populară •din localitate. In comuna Balta Doamnei s’a oprit mai mult la atelierul de rotărie şi câruţărie înfiinţat de Administraţia Domeniului Coroanei •ca anex la şcoală. Acest atelier e pus sub conducerea unui maestru special cu însărcinarea de a deprinde la meşteşug copiii şi adulţii. Domnul Kalinderu a dispus pe de o parte să se aducă atelierului mai multe ;mbubătâţiri, iar_pe de alta a povăţuit pe locuitorii ce se adunaseră pentru a-1 întâmpină, să lase pe copiii lor să înveţe căruţăria şi www.dacoromanica.ro AJLBIN A 723 rotărja, care Ie poate aduce câştig în zilele când n’au de lucru afară la câmp. In inspectarea lucrărilor agricole, d-1 Kalinderu s’a oprit asemenea la locuitorii eşiţi la munca câmpului, cărora le-a urat belşug în noul an şi i-a îndemnat să muncească bine pământul şi să chivernisească bine câştigul ori cât de mic, căci munca cu economia sunt surori bune. Le-a dat şi mai multe sfaturi privitoare la îngrijirea plantelor, după. ce au răsărit şi la recoltarea lor. Din Ţara. — AA. LL. Principele Ferdinand şi Principesa Eleonora a Bulgariei^ căsătoriţi de curând au vizitat pe Majes;ăţile Lor Regele şi Regina. In cinstea celor doi oaspeţi s’a dat la Palatul Regal din Bucureştijm mare prânz. AA- LL. Principele Bulgariei şi soţia sa. Din cuvintele rostite atunci de M. Sa Regele şi de Principele Bulgariei se vede că cele două state trăesc în legături de prietenie. înalţii oaspeţii au părăsit Capitala luând drumul către Bulgaria pela Giurgiu. — A. S. Regală Principile Carol a vizitat şcoala de silvicultură dela Brăneşti, jud. Ilfov. — In Bucureşti s’a înfiinţat o societate cu numele «Domniţa Maria»r pusă sub preşidenţia A. S. R. Principesa Maria. Intre altele societatea îşi propune să redeştepte diferitele industrii casnice, odinioară atât de înfloritoare şi să reîmprospăteze arta românească. La întrunirea care Cronica Săptămânii. www.dacoramanica.ro 724 ALBINA s’a ţinut la 6 Martie s’a lxotărît să se împartă premii dela 25—100 lei, cu prilejul concursului ce se va ţinea pentru alegerea celor mai bune lucrări de olârie şi de scoarţe româneşti. Se va cere însă ca acestea să fie lucrate după isvoadele.cele mai vechi şi mai alese. — La Călăraşi s'a înfiinţat o societate şcolară de gimnastică cu numele «Şoimul». Sediul ei e la gimnaziul local. Scopul urmărit de această societate este de a se propagă printre elevi gustul diferitelor exerciţii corporale după o metodă raţională pentru desvoltarea fizicului lor şi a-i deprinde la tragerea în ţiută şi înot. Dela Românii din alte ţări. — La şcoala comercială română din Salonic, a început de câtva timp să se ţină şezători ştiinţifice şi literare, la cari iau parte mulţi Români din acel oraş. Laudă se cuvine corpului profesoral al şcoalei pentru această frumoasă iniţiativă ! — Scriitorul Gh. Stoica, osândit la 1 an şi jumătate de închisoare, pentru un articol scris în ziarul «Lupta» a fost adus la Seghedin, ca să-şi facă pedeapsa. — Jurnalele ungureşti scriu că patru studenţi în teologie, dela Seminarul din Oradea-Mare au fost eliminaţi, de oarece nu au voit să-şi iscălească ungureşte numele într’un album trimes Papii dela Roma. Din ţări streine. — La Paris, un aeronaut Furinan, a sburat cu aparatul său de sburat pe o distanţă de 2400 metri. Aparatul, când sboarâ, nu se clatină deloc. — împăratul Germaniei va locul câtva timp la insula Corfu (Grecia). Se fac pregătiri pentru primirea sa. — Guvernul francez a făcut cunoscut celui englez că primeşte ca în Macedonia să se numească un guvernator neatârnat de Turcia. Să vedem dacă vor primi şi celelalte puteri acest lucru. — In Australia sunt de o vreme încoace, mari inundări. Pagubele cauzate de ele, se urcă la suma de cel puţin 7 milioane de franci. — Guvernul danez ar fi li târît să ceară Islandezilor părerea asupra despărţirii ţării lor de Danemarca. Până acum Danemarca contribuia cu 60.000 de lei anual la cheltuelile administrative ale insulei lslandei. li i — Proectul de lege al Cassei Rurale a început să fie desbătut la Senat. = In zilele de 18—21 Maiu se va ţinea Ja Galaţi o conferinţă a profesorilor de istorie dela şcoalele secundare din ţară. = «Societatea pentru învăţătura poporului român», va ţine în ziua de 25 Martie a. e., ora 10 dim., adunarea generală ordinară în localul şcoalelor dela Sf. Ecaterina. In aceiaşi zi la ora 9 jum., se va face şi un parastas, în biserica Sf. Ecaterina, pentru pomenirea sufletelor răposaţilor donatori şi binefăcători ai şcoalelor societăţii. = In urma mijlocirii mai multor ofiţeri veterani, cari au luat parte în răsboiul 1877—78, ministerul lucrărilor publice a liotârît ca aceşti ofiţeri să aibă o reducere de cincizeci la sută din tariful căilor ferate române. = Administraţia Cassei şcoalelor a fost autorizată să primească legatul lăsat de defunctul preot Ion Duhovnicul, consistând din suma de 750 lei şi un teren de 12 piăjini, situat în Băneşti (Prahova), pe care să se clădească un local de şcoală. = Consulul general al României pentru Bucovina şi Galiţia a făcut cunoscut guvernului nostru, că în Cernăuţi s’a creat un biurou oficial al ţărei pentru angajarea de lucrători agricoli. = La 11 Martie Academia Română şi-a deschis sesiunea generală din www.dacoromanicajo ALBTNA 725- acest an. Cuvântarea de deschidere a fost rostită de d-1 A. Saligm. Apoi. d-1 Dim. A. Sturdza, secretarul perpetuu, a citit raportul asupra lucrărilor din anul 1907—8, amintind totdeodată membrii pe_ cari Academia, i-a pierdut în acest timp : Haşdeu, Olânescu, pictorul Grigorescu şi aii _ Şedinţele se vor ţine în fiecare zi de lucru, până în săptămâna inainte-de Pa ş i. Şedinţele publice şi solemne se vor anunţa la timp. = Cooperativa «Stejarul» din Păltiniş (Dorohoi), instituită de curând,, a luat în arendă spre exploatare dela Stat 5 parchete pădure, a căror valBare se ridică cu toate cheltuelile la suma de lo-|-16.000 lei. Banii au fost depuşi la administraţia financiară Dorohoi, şi s’a început exploatarea. = Societatea geografică română va tine adunare generală la 15 şi 1& Martie, orele 8 jum. seara, în sala de şedinţe a S'-natului. Şedinţele vor fi prezidate de A. S R. Prinţul Fer.iinand = Ministerul instrucţiei a aprobat înfiinţarea unei tovărăşii şcolara printre elevii şcoalelor din Isacea, jud. Tulcea. — In oraşul Botoşani s’au ţinut în cursul ernii aceştia o serie de conferinţe în localul liceului. Ele vor continuă până la vacanţa de Paşti. — Pentru concursul instituit de Societatea pentru protecuunea animalelor, între şcolarii din Capitală şi învăţătorii şi institutorii din ţară, pentru care se oferă premii in bani in valoare de 75b lei s’a prelungit termenul de primirea lucrărilor până la 15 Martie a. c, Lucrările premiate se vor publică în Darea de Seamă a Societăţii, şi prin ziare. LICITAŢIUNI Se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 26 Martie' 1908, ora 10 şi jum. dimineaţa, se va ţine la Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti, Bulevardul Elisabeta, licitaţie publică cu oferte închise, pentru vânzarea spre exploatare a următoarelor păduri: • «Judeţul Prahova».—1) 3 parchete din pădurea Sărasca pendinte de comuna Păcureţi, plasa Podgoria. Vânzarea în bloc. Estimaţia este de lei 21.200. Garanţia provizorie lei 2.000. 2) 1.000 arbori din pădurea Piscul Leurzei, care pădure se-vinde în comptul antreprenorului I. Coşereanu, domiciliat în comuna Brebu, judeţul Prahova. Vânzarea se va face pe arbore. Garanţie provizorie lei 300. Oferte condiţionale şi supra oferte nu se primesc. — Se publică spre cunoştinţa generală, că se vor ţine următoarele licitaţii la orele 10 dimineaţa : 1) La 20 Martie 1908 pentru jimblă si pâine; 2) La 21 Martie 1908 pentru carnea de vacă ; 3) La 21 Martie 1908 pentru vinul alb şi roşu ; 4) La 22 Martie 1908 pentru săpunul ordintr şi seul topit; 5) La 22 Martie 1908 pentru untura de porc; 6) La 24 Martie 1908 pentru deşertatul latrinelor ; 7) La 26 Martie 1908 pentru făină şi griş; 8) La 27 Martie 1908 pentru ariimlele de cauciuc. Caetele de sarcini se pot vedea la cancelaria Eforiei, în orice zi şi oră de lucru. ------->— www.dacoromanica.ro 72(} ALBINA 21 Primejdioasele întâmplări ALE Marinarului franţuz LUDOVIC TREGAN ÎN NOUA GUINEE (povestite de el însuşi) TRADUCERE DE C. C. POP.-TAŞCĂ. CAP. XVIII. Otaru te părăseşte, Tregan; cu ce i-ai greşit? Eşti perdut: începeam să ghicesc adevărul. Noaptea veniră să mă ducă înaintea sfatului nooşilor. li ştiam atotputernici, şi hotărîrile lor fără apel, dar ştiam că am între ei prieteni, de aceea par’că nu mă temeam. Fui dus într’o odaie goală foarte mare, unde mi se l9gară ochii, apoi cineva mă luă de mână şi scoborîi mai multe trepte, apoi altcineva mă duse mai departe şi ajunserăm într’un loc unde simţii că erau mai multe persoane. Mi se ridică legătura de pe ochi, dar nu vedeam nimic, ca şi cum aşi fi fost orb. Crezui că legătura ce avusesem pe ochi'mă orbise şi eram foarte îngrijat. Cineva mă luă de mână şi mă strânse prieteneşte. Atunci îmi amintii că auzisem de odaia întunecoasă unde se adunau nooşii. Un glas aspru începu să mă întrebe: — Tregan, îmi zise, eşti în faţa sfatului nooşilor din Kontar. Unul dintre ei te părăşte că tu te închini altui Dumnezeu decât al nostru şi prin aceasta ai adus mânia lui Otaru asupra noastră. Ce al de răspuns? — Este adevărat că nu mă închin lui Otaru, lucru ce nu l-am ascuns niciodată. Mă închin Dumnezeului care a făcut pe Otaru, luna, stelele şi pământul. De ce s’ar supără Dumnezeul vostru ? Să spuie acei cari au auzit vorbele din foile mele sfinte, dacă religia mea nu*i bună? Se făcu tăcere, apoi Uanuta el însuşi, începîi să mă întrebe: — Este adevărat că foile tale sfinte spun: «Că acel ce va ucide un rob să fie spânzurat şi să fie pradă viermilor?» — Este adevărat. «Dumnezeul meu nu voeşte sânge omenesc!» — Otaru cere a i se aduce jertfă sclavii. Noi îi datorim aceasta, căci suntem toţi ai lui. Dumnezeul tău opreşte aceasta, deci 3 vrăjmaş lui Otaru. Care e cel mai puternic? — Tregan a fost făcut Orangonok şi pielea lui se făcuse de eoloarea soarelui. Otaru îi dăruise nevastă şi copil, dar fiindcă el se închină altui Dumnezeu, Otaru l a pedepsit luâhdu-i mai întâi copilul; văzând că tot nu se îndreaptă i-a luat şi soţia www.dacaromamca.ro ALBINA 727 fiica unui no os de ai noştri. Mânia lui Otaru e mare şi nu se va întoarce către noi decât atunci când vrăjmaşul lui va pieri; Otaru dăduse iui Tregan coloarea soarelui, el i-a luat acest dar şi Tregan nu mai este un Orangonok, pielea lui e albă că' şi inima lui. Zicând aceste vorbe se făcii lumină, fui desbrăcat şi nooşii priveau cu ură la pielea mea albă. — Judecaţi oameni înţelepţi, cari sfătuiţi pe regele Hotaur-kon, judecaţi credincioşi ai lui OtaruI Aţi văzut proba mâniei Dumnezeului nostru; judecaţi ! . Se făcii tăcere, tăcere înfricoşătoare din care, neîndoeliiic, aveâ să iasă condamnarea mea la moarte. Fui din nou luat de cineva, mi se legară iar ochii şi când mă deslegară eram din nou în închisoare ! CAP. XIX. Am stat singur restul nopţii, iar dimineaţa veni Kayhar să-mi spue hotărârea nooşilor. Uanuta ceruse să fiu osândit la moarte, ca să se poată împăca Otaru; dar Kayhar, socrul lui Lanna şi noosul care comandase. Expediţia Uratei, fuseseră contra, spunând că numai mie mi se datorau minele de aur ale regelui, şi propuseră ca să fiu isgo-nit din ţară, părere care fusese primită. Socrul meu venise acum să mă ia la el, căci mă luasa pe garanţia lui. 0 N’aşi puteâ spune ce am simţit când am intrat în casa lui’ Kayhar. Par’că fusese eri ziua, când Lamiam venise să-şi ia •adio dela mine, atunci când plecasem la Urata. Trăiam cu amintirea zilelor fericite pe care le petrecusem în această casă. In timpul zilei, Lanna. care aveâ să comande soldaţii ce trebuiau să mă scoată afară din ţară, veni să mă vază şi hotărârăm să plecăm a doua zi, ca nu cumva Uanuta, să schimbe hotărî-rea dejâ dată. Mă dusei dar la mine acasă şi petrecui noaptea pregătindu-nuţ de plecare. Când isprăvii totul, eşii în grădină şi i,mă aşezai lângă cele două morminte care-mi erau aşâ de scumpe. Acolo’ văzui pentru cea din urmă oară răsăritul soarelui laKontar. Priveam cu durere mica cruce albă sub care nădâjduisem că într’o zi aveam să mă odihnesc, când un rob veni să-mi spuie că Lanna mă aşteptă. Plecai să zic cel din urmă rămas bun lui Kayhar şi soţiei «ale, cari mă mângâiară spunându-mi: — Totdeauna te vom iubi, Tregan, şi nu vom uită niciodată ,pe Dumnezeul tău şi învăţăturile foilor tale sfinte! Lanna, eră tot atât de mişcat ca şi mine când plecarăm din Kontar. După un cias de mers în aerul proaspăt al dimineţei ne căpătarăm sângele rece. — Venirea ta, Tregan, a fost un noroc pentru noi, dar plecarea ta îmi strânge inima de durere! www.dacaramamca.ro 728 ALBINA — Inchipueşte-ţi că aşi fl fost ucis într’o bătălie, prietene, căci despărţirea aceasta este ca şi cum aşi fi murit! — Dacă ai fi murit m’aşi fi putut împăcă cu acea idee, pe când acum ştiu că te pierd prin neomenia lui Uanuta şi a altor nooşi cari te pizmuiau şi cari s’au făcut a crede poveştile cu Otaru pe cari şi ei le ştiu că sunt nişte minciuni! Peste 2 zile, ajunserăm la graniţa despre mare a regatului Kon-tar, iar a treia zi de dimineaţă, Lanna trebui să mă părăsească.. 11 urmăriii cu ochii până nu-1 mai văzui şi rămăsei privind cu durere, această ţară unde petrecusem 9 ani din viaţa mea. Eră primăvară şi arborii se îmbrăcau cu fii noi, iar câmpiile cu iarbă verde. Lacul Amba străluceâ la picioarele mele ca o oglindă. Multă vreme stătui nemişcat, visând şi plângând; apoi pornii spre Ragek, unde sosii după 2 zile. Mi se încreţi carnea pe mine,, când revăzui casa în care fusesem ţinut închis şi pietrele p» cari fuseseră prăjiţi tovarăşii mei de pe corabia Speranţa. Când ajunsei în mijlocul satului fui înconjurat de sălbaticii care mă recunoscură şi cari mi se închinară cu respect. Mă întrebară despre Lagankeon şi le spusei că marele preot mă trimeseso să aduc o jertfă în mijlocul mării şi că el porunceâ oamenilor din Ragek să mă ajute spre a-mi împlini însărcinarea. Gândul meu eră să pot ajunge pe ţărmul australian, fie chiar într’o barcă de ale sălbaticilor. Ştiam că-mi pui în primejdie viaţa, dar voiam mai bine moartea. decât să rămân între Kaski! Dacă puteam ajunge în Australia, aşi fi dat de o colonie europeană şi eram scăpat! Locuitorii din Ragek părură deocamdată că n’au să-mi dea spr jin, dar ajunsei să-i fac să creadă < ă eră porunca lui Lagankeon şi a doua zi mă duse la ţărmul mării, unde spre marea mea bucurie, găsii încă în stare foarte bună una din şalupele de scăpare ale corăbiei Speranţa. Intrai în ea şi făcui să. mi se dea apă şi de ale mâncărei pentru o săptămână, sub cuvânt că am să aduc jertfă Ini Otaru. A doua zi de dimineaţă părăsii Ragekul, urmat de o flotilă întreagă do sălbateci, care mă părăsiră unul câte unul, aşâ că. când se înoptă eram singur în mijlocul mării. — ■■ — (Va urma). Cărţi şi reviste. — Din biblioteca Societăţii pentru animalelor a apăru. No. 6 şi No. 7: E. Perieţeanu-Buzău, Despre necesitatea protecţiunii animalelor ponei de vedere social şi economic. 1907. Exemplarul 10 bani, 64 pag. Dr. H. Heiss. trad. de E. Perieţeanu Buzău, Uciderea vitelor de hrană prin aparate cu efect instantaneu şi fulgerător. Buc. 1908. Preţul 1 leu. 90 pag.. fe. — In Budapesta a anârut la 1 Fevruarie o revistă românească intitulată « Familia română, revistă săptămânală Proprieta- rul ei este d-1 Lucian Bolcaş. Apare în 2 coaie format mare şi abonamentul e de 12 lei pe an. www.dacoromanicajo „STER O R“ Societatea «Steaua» are de scop a lucra pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţa contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, ae pot i* ^ dresă d-lui Spiru G. Haret, strada Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, loan Kallnderu, Membru al Academiei Române.—Vice-preşedinte, Sava Şoin&nescu, mare proprietar, fost senator.— Adininistrator şi casier, Spiru C. Haret, Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Bann, profesor secundar, fost inspector şcolar _ Membrii : Petre Gftrboviceanu, Administrator al Casei Sf-Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul. Central ş- director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I Dimitrescn Procopie, senator, fost Primar al Capitalei; M. VI Adesea, fost Ministru, profesor universitar ; flrlstu S. Nesoescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Poinpiiin Eliadc, pro. fesor universitar.— Cenzori, Const. Aliiuâiieşteaiiu, inr/iner de mine; Preotul econom Const. lonescu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor, Uembrl Însorişi fi ootlzaţluql plătite (urmare). Eoi. Blimel (Dom. Cor. Borca), 2 lei; Vasile Tanasie (Dom. Cor. Borca, 2 lei; Dumitru Secară (Dom. Cor. Borca), 2 lei; Vasile Marcu (Dom. Cor. Borca), 2 lei; Ion Băltăceanu (Dom. Cor. Borca), 2 lei; Ilie Atanasiu (Dom. Cor. Borca), 2 lei; Albert Phlok (Dom. Cor. Borca), Dănilă Stoica 3.95S 688 Idem format din capital şi. alte rezerve * 1.076.842 8C| Total în aur Lej 7.062.631.3< > Daune plătite . . Lei 33.000.00(1 Vice-preşedinte A. Băicoiann. Dir. general E. Griinwald. „Pâţi'op au a“ asigură contra ir-1 rediiilui, a -grîndinei», contra riscu ' lui pierderii valorilor. Asigurării* P pentru viaţă sunt. primite in toat. I combinaţiunile obişnuite ca : «eas d moarte, supravieţuire, zestreşirentă ■ ,| Sediul social în palatul Societăţii dii str. Doamnei No 12, Bucureşti. R> -1 presentanţă generală în Bucureşti;| str. Smârdan No. 4. Agenţii în toaif | oraşele din ţară. Inst. de Arte Grafice Carol Gobl 8-sor Rasidesen, Str. Doamnei 16. 21.001. www.dacoromanica.ro