Anul XI
No. 18
3 Ferruarie 1908
i1 wy m
Apare în fiecare î)uminecă
COMITETUL DE REDACŢIE:
ION KALINDCRU
iPo Gâibovlccanu ţ Q-. Coşbuc 3-1 P. Y. Năsturel Gh. Adamcscu f. Otcscu
P. Dulfu
V. S. A\oga N. Nlcoîaescu Gr, Teodosslu
fPI I
Redacţia şi Administrwww.daCQrnimanira. rna No. 9.—Bucureşti,

Bucureşti, calea Griviţei No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti.
Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, brillantine, superbe colorante pentru păr, diferite ioţiu.ni, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomezi de quinquina parfumate, Capilarine, col-cream de la princesse şi comestice higfenice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete.
Articole pentru menagin, ca: ceaiuri, cafea şi cacao in sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestlâ, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li» monade, romuri şi cognacuri, ejsenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pioturâ, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, oa : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru oura de iearnă, etc.
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, gli cer o fosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce indeplineso unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, suni preparate cu scopul de a fi Întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos îndepărtându-!e ou totul anemia şi slăbiciunea generală:
Bogat asortiment de canoi&cărie şi pansamente cum instrumente şi aooe-sorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, oa: vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, oanulo, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehnse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mă» tase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maxi» mate cum şi alte utensile şi accesorii de stiolă, aluminiu, platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şl cleşti, etc.
La cerere, expediază in orioe parte a Ţărei, contra ramburs, prompt şi cu preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă.
Jtoua Parjumerie şi Droguerie JrteDicinala T6MA BKĂTULESeU
52-6
A A A A U A Ai
www.dacoromanica.ro
Anul XI.
No. 18.
3 Fevruarie 1908.
Activitatea Societăţii «Steaua»: Cuvântarea d-lui I. Kalinderu. — /. St. Murat, Starea agricolă a României la finele Iui Ianuarie 1908. — /)., D. C. Ollăuescu. — D. C. Ollănescu, Fiul lui Peneş Curcanul (poezie).—77). D. Sperantia, Copiii ţăranilor.—Sofia Nădejde, Folosul vitelor. — Din «Monitorul Oficial». — M. Lungianu, Tâlcuirea legilor : Ce e o lege şi cum se face. — V. S■ Moga, Lucrările agricole în luna Fevruarie: întreţinerea vitelor; Semănatul; In grădina de pomi roditori; In grădina de legumi ; îngrăşatul oilor ; Albinele ; Alte lucrări.—Preţul cerealelor.-Cronica săptămânii.—Informaţiuni.—Mulţumiri.
Notiţe : 21 Ianuarie la Sofia. Cărţi primite la Redacţie.—Bibliografie.
Din ziare şi reviste : Să lăsăm copilaşii să plângă ? — Aşternut pentru purcei.
Roman : Primejdioasele întâmplări ale Marinarului franţuz Ludovic Tregan Ln Noua Guinee (povestite de el însuşi), trad. de C. C. Pop.~Taşcă: Cap. XI.
lustrafluni: D. C. Ollănescu. «—Palatul Camerei Deputaţilor. — Clopotniţa Mitropoliei din Bucureşti.
Pagina glumeaţă : Muşteriul neîncrezător (2 ilustraţiuni).
ACTIVITATEA SOCIETĂŢII „STEAUA"
Duminică, 20 Ianuarie a. c., s’a tinut adunarea generală a societăţii culturale »Steaua» în localul Administraţiei Domeniului Coroanei.
A prezidat d-1 Ion Kalinderu, care a făcut darea de seamă' despre mersul societăţii în anul 1907.
Păr. C. Ionescu a citit raportul cenzorilor, care o fdst luat la cunoştinţă de membri, dându-se descărcare comitetului.
In urmă s-a tras la sorţi trei membri din comitet, eşind d-nii Kalinderu, M. Vlădescu şi D. Cecropid. D-nii Kalinderu şi Vlădescu au fost realeşi, iar în locui al treilea s’a proclamat d-1 Pompiiiu Eliad, profesor universitar.
Ca cenzori au fost realeşi cei vechi.
Iată şi darea de seamă citită de d-1 Kalinderu, din care se va vedeâ activitatea acestei folositoare societăţi:
Domnilor Membri,
întâia convocare a adunărei generale am făcut-o pentru Dumineca trecută.
Atunci neîntrunindu-ne decât câţiva din noi, am convocat-o pentru azi, conform statutelor. Acestea prevăzând în alineatul 3. din art. 15, că la a doua convocare adunarea urmează sâ se ţină cu Oricâţi membrii vor fi de faţă, aduuarea e dar bine constituită şi o declar deschisă.
www.dacoromamca.ro
534
ALBINA
Ordinea de zi, după cum aţi binevoit a vedeâ din convocare, e următoarea :
1)	Darea de seamă despre mersul societăţii.
2)	Raportul censorilor despre verificarea gestiunii băneşti şi descărcarea comitetului.
3)	Alegerea a trei membri în comitet, în locul celor care se vor trage la sorţi, cum prevede art. 7 din statute.
4)	Alegerea a trei censori pe 1908, conform art. 13 din statute.
In privinţa mersului Societăţii, am plăcerea'a vă comunică, Domnilor Membri, că la sfârşitul anului trecut, Societatea dispunea de:
63.000	de lei valoare nominală în diferite efecte, ce se păstrează la Banca Naţională, şi de 5 lei şi 01 bani în numerar la d-1 Ad-tor Cassier, sau în total: 63.005 Iei 01 bani.
Comparând această cifră cu cea dela 31 Decern. 1906, se constată un spor de 8.596 lei 32 bani.
Anul trecut ştiţi că a fost unul din cei mai turburi, ca ordine socială, şi unul dintre cei mijlocii, din punct de vedere economic. Cu toate acestea încasările n’au scăzut, mulţumită silinţelor co-mitetului. In deosebi d-1 Haret, deşi ocupat cu numeroase lucrări, n’a pregetat să se intereseze cu toată râvna de mersul societăţii. îmi place să cred că o parte din rezultatele financiare din anul_ trecut, se datoreşte şi membrilor înşişi, care de vre-o trei ani încoace au devenit mai- statornici. Dea Domnul, ca societatea să fie îmbrăţişată şi de aci înainte, cu aceiaşi dragoste, de membrii săi, căci pentru a puteă pătrunde adânc în masa poporului, Societatea noastră are trebuinţă de membri devotaţi.
In ce priveşte cheltuelele, comitetul a’căutat să facă cât mai multe economii justificate. Dar amănunte atât despre cheltueli, cât şi despre diferitele categorii de venituri, Vor binevoi a vă da d-nii Cenzori, cari au examinat întreaga gestiune financiară.
Trec acum la publicaţţunile societăţii.
Aş fi dorit să vă pot anunţa că am scos mai multe cărticele. Din nenorocire n’am putut tipări decât una singură; un al doilea număr, care e sub tipar, va eşî zilele aceste.
Pricinile au fost însă mai multe.
In primul rând e agitaţia de care a fost cuprinsă ţara, şi în al doilea restul ce mai aveam din cele dinainte. Mulţumită unora din d-nii revizori şcolari, am putut desface cu ocazia premiilor toate cărticelele ce erau în depozit la tipografie, rămânând numai cele aflate în judeţe la revizoratele şcolare, la debitanţii de tutun şi la şefii de gară şi alţii.
Pentru cărticelele şi tablourile dela revizorate d-1 Administrator al publicaţiunilor a întocmit compturi amănunţite care se vor trimite cu invitaţie din partea Onor. Minister al Instrucţiunei publice să binevoiască a regulă situaţia cât mai curând. Vom face o intervenire şi lâ Direcţia Căilor Ferate şi la Regia Monopolurilor Statului.
Spre orientarea d-v vă comunic că până la 31 Decemvrie 1907 s’au tipărit în total:
478.000	de cărticele. Pentru 391.552, s’au încasăt dejâ preţul, iar restul de 86.448, până la surpa de mai sus, se află în depozit la tipografie, revizorate şcolare, debitanţi. Zic şi la tipografie, pentrucă dela Iunie, de când am desfăcut restul ce aveâ, am mai imprimat 50.000 exemplare care nu s’au putut împărţi toate.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
535
După cum ştiţi, Societatea, noastră publică şi diferite tablouri naţionale. In 1907 au eşit de sub teasc portretele AA. LL. Regale Principilor Moştenitori.
Situaţia tablourilor e următoarea :
S’au tipărit:
40.000	portrete ale Iui Ştefan cel Mare,
27.000	»	»	M. S. Regelui,
18.000	»	«	M. S. Reginei,
8.000	A. S. R. Prinţului Perdinand,
8.000	» A. S. R. Prinţesei Maria sau
101.000	în total.
Pentru cele 58.308 exemplare care s’au vândut, s’a încasat deja preţul, iar restul de 42.692 se află în depozite, la tipografie, revigorate şcolare, etc.
Privitor la cărticelele şi tablourile aflate la depozitele din judeţe, ţin să observ că nu ştiu dacă sunt vândute sau nu, întru cât nu s’a primit regularea conturilor.
înainte de a sfârşi vă mai comunic, d-lor Membri, că Comitetul d-v. a urmat tot anul să se ocupe de afacerile Societăţii.
In şedinţele ce a ţinut a admis 2 manuscrise, a dat alte două în lucru cu subiecte dinainte stabilite, iar trei lucrări sunt în examinare. A încuviinţat ajutoare în sumă de 800 lei la diferiţi autori şi a dat gratuit cărticelele Societăţii la mai multe biblioteci din ţară şi din străinătate, la unele dintre dânsele, cliiar în mai multe exemplare, spre a fi răspândite.
In şedinţa din urmă s’a ocupat apoi de editarea portretului lui Mihai-Viteazul, a cărui executare se va încredinţâ unuia din pictorii noştri de frunte. Odată cu tabloul se va tipar! şi o cărticică, în felul celei despre Ştefan cei Mare, care să rşzumeze faptele acestui viteaz al ţării.
In sfârşit, am făcut tot ce am putut, deşi eu am fost împovărat de multe lucrări. Pe viitor sper că împreună cu ceilalţi colegi din Comitet, vom putea desfăşură o activitate şi mai mare căci trebuinţa de cărticele folositoare se simte tot’ mai mult. In special m’aştept dela o conlucrare cât de vioae din partea colegilor mai tineri, mai cu seamă ca au crescut mult şi celelalte treburi ale societăţii. Vă mărturisesc că preţuiesc cinstea de a Ii în comitet şi preşedinte, şi ştiu că am şi datorii de împlinit către societate, dar orcâtâ bunăvoinţă aşi’ pune, nu le mai pot face pe toate numai cu ajutorul ce am. Mai ales examinarea manuscriselor, imprimarea cărticelelor, cere mult de lucru şi o supraveghere de aproape.
După cum ştiţi, publicarea scrierilor pentru popor şi vânzarea lor, a luat un avânt îmbucurător, şi e o datorie pentru noi de a spori numărul cărticelelor noastre, care tind nunumai la răspândirea cunoştinţelor utile, ci şi la ridicarea iubirei de patrie şi de neam. Pentru a puteâ face aceasta m’am gândit c’ar fi bine sa numim un al doilea secretar plătit, care să mă ajute la publicarea cărticelelor, să zorească apariţia lor regulată şi îngrijită şi să aducă la îndeplinire o parte din hotărîrile comitetului. Cât pentru convocări, corespondenţe Şi alte lucrări care trebu-esc făcute repede, ar rămâne tot d-1 Morariu, care fiind în serviciul Domeniilor Coroanei poate lua orcând instrucţiunile mele,
www.dacoromanica.ro
536
ALBINA
t i
iar d-1 Ghiaţă se va ocupa tot ca în trecut cu registrele-jsocie-tăţii, cu trimiterea cărticelelor la membrii, etc.
îmi place să sper asemenea că toţi membrii Societăţii'vor căută, pe de o parte să împedice răspândirea publicaţiunilor vătămătoare, iar pe de alta să propage şi mai mult pe ale^oâstre.
Ţin să vă mai aduc la cunoştinţă, că în Comuna BuJJtenari din judeţul Prahova aveam o filiala, sub conducerea harnicului preot D. Săvulescu. Această filială a vărsat Centralei 76 lei drept 10% din încasări, are un fond de 450 lei 30 bani, o bibliotecă cu peste 200 volume şi numără 70 membri.
Comitetul d-v a decis să se dea acestei filiale 1000 cărticele-pentru a le împărţi în localitate.
Incheiu, Domnilor Membri, făcând ca totdeauna cele mai vii urări pentru prosperitatea «Stelei» şi isbânda scopului care ne a întrunit în jurul ei.
Starea agricolă a României la tinete lunei Ianuarie 1908 st. n.
Gerul care n’a ţinut mult n’a adus nici O vătămare semănăturilor de toamnă deşi a lipsit zăpadă. /
In Muntenia, unde frigul a ţinut mai mult şi a fost mai aspru, semănăturile erau acoperite cu o pătură de zăpadă, care deşi nu prea groasă, totuşi a fost îndestulătoare spre a le adăposti în contra gerului. In Moldova şi în celelalte părţi a le ţărei, unde a căzut prea puţină ninsoare sau mai de loc, ele de asemenea nu au Suferit, cu tot frigul destul de aspru din unele zile»
Semănăturile acoperite cu zăpadă au mai vegetat şi s’au* mai înrădăcinat în cursul acestor luni; în multe părţi ele sunt frumoase şi desvoltate destul de bine stib înrâurirea timpului relativ dulce ce am avut.
Pe acolo unde pământul n’a fost acoperit de zăpadă, vitele au fost scoase ziua pe câmpii sau prin tufărişuri mai economisind astfel din nutreţul care, deşi s’a împuţinat mult, totuşi grija de a nu aveâ cu ce se scoate vitele din iarnă, este acum înlăturată. Sunt îqsă regiuni unde lipsa de nutreţ se simte mult.
Din cauza timpului cald din ultimele zile ale lunei, ve-getaţiunea începuse a fi activată; mugurii la unii arbori s’au desvoltat mult şi iarba începuse a înverzi.
In zilele când timpul a permis s’au mai făcut prin unele părţi desfundări de terenuri pentfu pOmi şi vii.
I.	St. Murat.
Directorul Inslitutului Meteorologic.
■--------------------------
www.dacoramamca.ro
ALBINA.
537
D. C. OLLĂNESCU
Am anunţat în numărul trecut moartea lui Dimitrie C Ollănescu, membru al Academiei Române şi unul dintre scriitorii noştri de frunte.
f	*
Ollănescu era de fel din oraşul Focşani. Născut în anul 1849, după ce învăţă în şcolile din ţară, îşi termină studiile superioare de drept şi ştiinţe politice în străinătate, în Franţa Germania, Belgia
In tinereţe a fost magistrat, primar al oraşului Tecuci şi apoi deputat; dar părăsi curând îndeletnicirile de felul acesta pentru a intră în corpul diplomatic(1876). Mulţumită calităţilor sale şi stăruinţei ce depunea, a trecut repede prin gradele delicatei cariere şi a ajuns ministru plenipotenţiar. Multă vreme a reprezentat ţara la Atena. Când împrejurările au adus ruperea legăturilor între noi şi Greci, Ollănescu s’a întors în ţară şi a urmat a se ocupă cu literatura.
Ollănescu a început să publice de tânăr şi multă vreme şi-a semnat lucrările cu pseudonimul Ascanio. El a publicat lucrări nu prea numeroase, dar destul de felurite: a scris piese de teatru (Pribeagul, Pe malul gârlei, ete.); a scris satire, poezii patriotice, nuvele; a tradus din franţuzeşte pe Ruy Blas, de Victor Hugo şi alte lucrări; a tradus din marele poet latin Horaţiu «Odele», «Arta poetică», etc.; în fine a cercetat trecutul teatrului român şi a dat la lumină o preţioasă «Istorie a teatrului.»
In vremea expoziţiei universale din Paris din 1900 a fost comisarul guvernului nostru pentru secţiunea română şi a publicat o interesantă dare de seamă despre participarea României la această expoziţie.
Multă vreme membru în comitetul teatral din Bucureşti, el a slujit această instituţie cu bogatele sale cunoştinţe şi cu rezultatele îndelungatei sale experienţe în ale teatrului.
Pentru meritele sale, Academia l-a ales membru în anul 1893 şi discursul său de intrare a fost consacrat lui Vasile Alecsandri.
«Dumitru Ollănescu — a zis d-1 Bianu în cuvântarea dela înmormântare — a fost viaţa lui întreagă preot al frumosului, a fost artistul simţirii şi al gândirii frumoase, spuse „în cea mai armonioasă şi mai dulce vorbire românească.»
Pentru aceste însuşiri Ollănescu merită să fie cunoscut de cat mai mulţi cititori români.
Dăm aci portretul său şi una din poeziile sale, plină de caldă iubire de ţară.
-	A.
www.dacaromanica.ro
D. C. Ollănescu.
(După un portret'publicat de revista «Literatură şi Artă*).
www.dacoromamca.ro
ALBINA
539
FIUL LUI PENEŞ CURCANUL
DE
D. C. OLLĂfiESCO
m’ai născut pe când băteâ DJiC ^levna tunul, mamă,
pe când în lume străbatea, prin glasu-i de aramă a vitejiei româneşti strălucitoare veste,
=şi din morminte strămoşeşti, ■eroica poveste ele lupte şi de bărbătii se ’nfiripâ în fapte vii!
In zile de ’ndrâzneţ avânt de glorii, de mărire, adusu-m’ai dar pe pământ; .. . iar calda ’nsufleţire ce port în piept şi mândrul dor de 'nalte zări senine, le datoresc eu, mamă, lor, ori sup.te-s dela tine; tu care pttrurea mi-ai spus: băete, ’n lume fruntea sus! ? . .
Da, fruntea sus, căci sunt vlăstar al unei rase nouă, ce şi-a rodit al vieţii har cu-o sângeroasă rouă; de-aceea m’am făcut soldat şi când s’o da alarma, cu sufletul înflăcărat, lua-voiu grabnic arma şi-oiu alergă în luptă drept vrăjmaşilor să le ţin piept! . .
Auzi tu, mamă, răsunând o dornică chemare ce, depărtările ’nfruntând, din uiunţi şi văi răsare?
E cântec mândru de eroi căzuţi în bătălie ce va redeşteptă în noi străbuna bărbăţie; e strigăt disperat de fraţi sub greu călcâiti îngenuchiaţi.
www.dacoromanica.io
540
ALBINA
Ah! vulture, cu falnic sbor, treci dincolo de munte, durerii fii alinător, înalţă trista frunte a celor slabi şi asupriţi şi’ntinde-a ta aripă asupra lor, să fim uniţi, măcar sub ea, o clipă; să scape-odată de nevoi, căci sunt şi ei de-un neam cu noi!..
Sfărâmător de lanţuri fii şi crainic al dreptăţii, du ’nstrăinaţilor copii prinosul libertăţii; în ochii cei tânguitori şi’n haosul gândirii zadarnicilor luptători, făclia mântuirii aprinde-o şi în ghiara ta striveşte ce'n potrivă-ar sta !
Iar vouă, celor adormiţi a Plevna 'întru Domnul.
— Mărire! Patriei jertfiţi — uşor vă fie somnul şi numele nemuritor; căci vitejia voastră a făurit un nou popor şi cu ’nălţarea noastră ne-a îndrumat spre-un falnic ţel, sub o coroană de oţel! . .
Căci m’ai născut pe când băteâ lâ Pl=>vna tunul, mamă, pe când în lume străbăteâ, prin glasu-i de aramă, a vitejiei româneşti strălucitoare veste; iar din morminte strămoşeşti, eroica poveste de lupte şi de bărbăţii se’nfiripâ în fapte vii!
Copiii ţăranilor.
toată lumea care a fost pe la ţară şi mai Vil ales medicii vorbesc despre moartea cea pf grozavă, adecă despre numărul cel mare ”4 în care mor copiii ţăranilor.
Dar e de mirat cum de mai trăesc şi atâţia câţi trăesc!
Nu se poate mai mare neîngrijire sau aş putea mai bine zice părăsire decât aceea în care se găsesc copiii ţăranilor. Nici puii animalelor nu trăesc aşa de rău. Mai întâi că animalul e lăsat de fire ca să nu aibă atâtea nevoi, şi apoi câte nevoi are i-le îndeplineşte mama, căci toate aceste nevoi se mărginesc la hrană şi la ceva grijă de curăţenie.
Dar copilului tocmai aceasta îi lipseşte.
Vezi pe la ţară copii care sunt de sute de ori mai neîngrijiţi şi mai murdari decât un căţel mic.
Căţelul cât e mic de tot şade încolo în nişte fân ori în nişte pae, iar când începe a umbla, Dumnezeu i-a dat instinctul să se ferească de ceea ce-i
www.dacoromamca.ro
ALBINA	541
face rău. Cât priveşte hrana, cânele este obişnuit să mănânce ori ce resturi şi ori ce gunoâe.
Copilul se chiamă însă că stă în casă, dar stă pe jos, şi pune mânele prin noroiul şi prin murdăriile de pe jos, aduse pe picioarele oamenilor cine ştie de prin ce locuri necurate, şi pune mâna şi duce la gură şi duce la nas şi duce la ochi şi se murdăreşte tot şi mănâncă.
Dar copilul e delicat, stomacul lui nu poate mistui şi chiar nu poate suferi necurăţeniile pe cari nici cânele nu le ia în gură. Copilul n’are instinctul de a se feri de ceea ce-i strică. Copilul e lăsat de Dumnezeu ca să fie îngrijit de alţii. Dar cine-1 îngrijeşte? Dacă arăţi cuiva, tatălui ori mamei pe copilul care bagă în gură cine ştie ce necurăţenii îţi răspunde: «apoi aşa sunt copiii»! ar trebui adaos însă: «aşa sunt copiii neîngrijiţi »
Lăsând însă la o parte ceeace din întâmplare copilul duce la gură, vedeţi aceea ce-i dau chiar părinţii.
Oamenii dela ţară habar n’au că stomacul copilului nu poate să mistue şi să sufere lucruri pe cari le mănâncă oamenii mari. Nu ştiu că copilul până ce n’au dinţi, nu trebue să mănânce decât lapte. La ţară însă nimene n’o ştie aceasta. Se dă copilului tot ce mănâncă mama şi tata şi mama mare, lucruri grase, lucruri tari, fructe crude, porumb fiert şi copt, adecă crud dar cu numele de copt. După cum zic chiar ţăranii: mănâncă tot numai să nu-1 mănânce. Ou toate acestea numai se pare că nu-1 mănâncă, căci în adevăr îi mănâncă sărmanii copii, îi mănâncă toate boalele cele mai nemiloase, care îi ucid şi îi bagă în pământ. Până şi băuturi spirtoase se dau copiilor la ţară, după cum zic oamenii ca să le deschidă la inimă, ori ca să nu le fie poftă!
Din aceste pricini mor bieţii copii ai ţăranilor, îşi strică stomahul, de pildă, şi nu mai pot să se vindice. — Vezi deodată copilul galben la faţă şi umblând după mâncare — ar mânca şi foc, după cum zic oamenii. Ar mânca şi foc,, zic oamenii şi îi dau chiar dacă s’ar puţeâ să mănânce şi foc,
www.dacoromaoica.ro
542
ALBINA
crezând că copilul are stomahul în foarte bună stare, pe când tocmai stomahul îi e prăpădit. Ii dau să mănânce de toate şi copilul mănâncă mereu, şi boala tot înaintează. Vezi pe Copil că-i creşte burta, că i-se subţiază picioarele, că plânge, că nu poate dormi, şi atuncea vezi şi pe părinţi că încep să alerge după leacuri, trec pe la un doctor şi pe la zece babe.
Babele însă nu mai pot să-i facă nimic pentru că nu ştiu, iar doctorul nici el nu-i mai poate face nimic, căci e prea târziu. Acum plânge mama, plânge tata, plâng toate rudele şi se mângâe că aşa a vrut Dumnezeu.
E adevărată minune că la ţară mai trăesc şi copiii aceia care trăesc!
Tot din pricina neîngrijirii se sting copiii şi de boale molipsitoare.
Mama merge chiar cu copilul în braţe la altă casă unde este un copil bolnav de anghină ori de scarlatină, şi chiar de nu s’ar duce cu copilul, e destul că se ducă ea şi se molipseşte de boală şi o aduce acasă de umple pe bieţii copii; şi dacă nu se duce mama, se duce tata ori cineva din casă, ori vine cineva dela casa cu boala.
Dar se duc chiar la morţi de boale molipsitoare, se duc şi mănâncă la pomană!!..
Cine va lumină odată pe bieţii săteni şi cine îi va face să înţeleagă să se ferească de toate acestea!
Vrând nevrâăd te gândeşti iar la bietul învăţător şi la preotul din sat.
Dar când te gândeşti că nu toţi sătenii vor să asculte de poveţile preoţilor şi ale învăţătorilor î şi ce scump plătesc bieţii oameni această neascultare, şi ce crud 0 plătesc!!. Crud căci îşi pierd copilaşii cari le-au fost dragi şi pe care i-au iubit ca pe ochii lor din cap!.
Th. D. Sperantia.
> T T T ? y V W V W <¥ V W ?"T V V ▼ V	V
Nu doriţi ceeace nu v-’a dat natura.


(Phedru).
www.dacoromamca.ro
ALBINA
■543
Folosul vitelor.
ăteanul nostru e muncitor şi cu multă răbdare la toate, un lucru însă e în dauna lui: ţine la ce-a apucat şi, chiar în faţa unui sfat bun; greu schimbă ce ştie el.
Sunt, ce-i drept, lucruri cari nu trebue schimbate, cum e religia şi limba, dar sunt şi cari, dacă nu le schimbi, rămâi în urmă celor cari lucrează mai bine de cât tine, mai ales când e vorba de agonisirea vieţii de toate zilele.
A fost o vreme, când oamenii erau atât de puţini pe o întindere de^ pământ mare, iar pădurile şi câmpiile atât de întinse, în cât puteau trăi aproape numai din vânat.
~ Cn vremea, înmulţindu-se oamenii şi mai sporind şi nevoile, au început a trăi pe lângă vânat şi pescuit şi din păstorie. Hrana zilnică le eră mai nesupusă întâmplărilor, iar turmele izvor nesecat de bogăţie şi bielşug.
Cu mersul veacurilor, au început a nu mai fi nici turmele izvor îndestulător de hrană şi bogăţie; iar câmpiile, menite odinioară păşunilor, dădeau mai mult folos, arate şi semănate.
A deşt lucru a mers până acolo, în cât turmele de oi tot mai mult le-au mânat în munţi şi locuri unde nu puteau semăna grâu sau altceva.
Din aceste toate şi din multe alte pricini, turmele s’au împuţinat peste măsură.
Dacă, însă nu se pot ţineâ turme numeroase, nu-i mai puţin -adevărat că săteanul tot nu poate lucră pământul, nu poate trăi omeneşte, dacă nu are în ajutorul său munca şi sporul vitelor.	,
Mai de mult, mai nu eră sătean să nu aibă zece douăzeci de oi, cu lâna cărora se îmbrăcă, iar fruptul îl aveâ de hrană, mieii îi vindeâ sau prăseâ din ei oi mai departe. Vacile îi erau şi ele de cel mai mare folos.
fc>!Azi, din pricina lipsei de păşune, au pierdut şi oi şi văci, aşă că au rămas cei mai mulţi fără coadă de vită-la casă. Prin lucrare, pământul, vreme de zeci de ani, a început şi acesta a se secătui, căci de unde iai mereu trebue să se isprăvească.	‘
www.dacoromanica.ro
544
ALBINA
Acest lucru l-au priceput de mult ţeranii din alte ţeri şi de aceea ţin să aibă vite nu numai pentru bielşugul ce-1 au dela acestea, dar şi pentru a întrebuinţa gunoiul lor la îngrăşatul pământului.
In toată Europa, începând cu Danemarca, ţară cu agricultori mici şi sfârşind cu Ardealul, vedem că, atât statul cât şi particularii, îşi dau toate silinţele ca sătenii să ţie vaci capre, oi, porci şi păsări. Pentru acest lucru guvernul Danemarcei a cheltuit bani mulţi, întemeind şcoli de agricultură, ferme model, expoziţii de vite, dând premii ca să încurajeze pe crescătorii de vite, şi aşa mai departe.
Din cărticica lui Tegner, pe care d-1 Alimănişteanu a tălmăcit-o, am văzut cum, patruzeci de ani în urmă, sătenii de acolo o duceau greii de tot şi erau foarte săraci.
Bucăţile lor de pământ, din cari cele mai multe abia de un hectar, nu le ajungeau pentru traiu.şi erau siliţi să muncească la alţi proprietari cu ziua.
Lucrurile s’au schimbat, de când statul şi mulţi oameni buni ău înţeles că îmbogăţirea sătenilor înseamnă întărirea şi înflorirea statului.
Cum am spus, au întemeeat societăţi, şcoli, ferme, expoziţii, toate cu scop de-a lumina pe sătean să ţie vite de soiu, cum să le îngrijească şi cum să semene pe ogorul său ca să-i aducă mai mult folos. Ţeranul danez, fiindcă are pământ puţin, a trebuit să-l lucreze cât mai bine şi să pue plante cari aduc mai mult la hectar, cum sunt rădăcinile sau seminţele de sfeclă, ce se vând cu preţ.
Pe urmă chiar cel care are un hectar, ţine două vaci bune, le hrăneşte cu roadele ce-i dâ pământul: trifoiu, sfecle, napi’ şi cartofi. El e cel mai bun cumpărător a roadelor ogorului său şi n’are nevoe să le ducă la târg, fiindcă hrăneşte cu ele vacile, cari, una cu alta, dau, la vreme de un an, la 3000 de kilograme de lapte. Da, trei mii de fiecare vacă\ Nu credeţi că e greşeală.
Dar vaca o hrăneşte din bielşug cu cântarul şi la ceas.
Laptele îl vinde la cooperative, cari fac unt şi 1 duc. până prin Anglia, Germania şi alte ţări. Fac pe an cam la 88 de milioane de kilograme de unt, cari se vând cu vre-o 239 de milioane de lei.
S’a văzut că vacile sătenilor dau mai mult lapte decât în fermele mari. Lucrul e lesne de tălmăcit. Săteanul singur îşi îngrijeşte vacile mai cu trşgere de inimă decât străinul.
Laptele acolo e numai nouă bani (9 bani) kilogramul, iar cel din care au scos untul, îl vând cu 2 bani, cum am zice,
2 parale. ,
Cu laptele rămas dela unt îngraşă porci. De aceea mai fiecare ţeran creşte 5—6 porci, pe cari îi vinde tot la cooperative, cari fac şuncă şi cârnaţi pentru ţară sau străinătate; iar alţi porci îi trimet numai tăiaţi în Anglia sau Ger-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
545
mania. Pe lângă vaci, porci de tăiat, ţăranii mai ţin şi păsări, între 15 şi 30 de bucăţi cel puţin, şi fac negoţ cu ouă. Anul din urmă au trimes în afară ouă de 6 milioane de lei.
De aceea săteanul danez, dacă nu-i bogat, o duce destul de bine, mulţumită vitelor ce creşte. La noi săteanul, ne mai având islaz, s’a lăsat la ţinut vite, ţine una, — şi rea, nu bună, — ca să-şi agonisească singură hrana. Şi azi tot plâng vremile când Ie dedea drumul primăvara în pădure şi le adună la Crăciun, să vadă câte a dat dijmă lupului sau ursului.
Acele vremi s’au trecut; vite însă trebue numai decât în bătătura ţeranului, dacă vrea să scape de sărăcie. Ii trebue nu numai pentru frupt, dar şi ca să-şi gunoească bucăţica de pământ, din care a luat mereu şi n’a mai pus.
Am spus cum Danezii hrănesc vitele cu socoteală, anume câte sfecle, cât trifoi, câte tărâţe şi câte turte uleioase. Dânşii ştiu că din apă goală nu s’alege unt, şi că dacă vita n’are nici după ce bea apă, piere.
Vaca săteanului nostru e cele mai de multe ori o arătare, par’că n’ar fi de pe pământul ăsta! Cum să fie altfel, când roade toată vara o bucată de pământ uscată, pe care doar scaeţii se mai ridică trufaşi ? S’au tăiat vaci şi oi în al căror stomac s’a găsit pământ!
De aici urmează că săteanul nu va scăpă de sărăcie până nu va ţinea vite şi ca să ţie vite, trebue ca pe bucăţica lui de pământ, ori cât de mică, să caute să-şi facă trifoiu, sfecle, napi, cartofi; la nevoe să muncească la străini şi să aibă cu ce începe să-şi ţie vaci bune, porci şi păsări. Numai din recolta unui pogon două de porumb, nu poate scăpă de sărăcie. Porumb şi aşâ nu are în destul şi tot cumpără, după cum şi sătenii danezi, cari au pământ puţin, cumpără secariţ, porumb, şi alte roade, de cari au nevoe, pentru ei şi vitele lor.
Vitele sunt cea mai de folos maşină; ele pentru hran i şi îngrijirea ce le dai, îţi dau munca, fruptul şi prăsila lor.
Dovadă cât de lipsit e săteanul nostru de vite şi deci de cel mai mare izvor de băgăţie, e faptul că la noi e 40 bani kilogramul de lapte şi, cum treci graniţa, unde sătenii au vaci bune şi multe, laptele e cel mult 20 de bani. Acesta e şi preţul din oraşele mari ca Viena, Berlin, Londra, etc.
Şi asta se chiamă că suntem ţară agricolă?!
____________________ Sofia Nădejde.
Din „Monitorul Oficial“
No. 232 dela 20 Ianuarie: Regulament pentru aplicarea legii Cassei de economie a personalului pendinte de Administraţia Poştelor.
No. 233 dela 22 Ianuarie: Convenţiunea între România şi Rusia pentru pescuitul în Prut, Dunăre şi Marea Neagră.
No. 240 dela 30 Ianuarie: Regulamentul şccalelor de menaj.—Mişcarea populaţiei în comunele rurale in Maiu 1907.
www.dacoromamca.ro
-546
ALBINA
TÂLCUIREA LEGILOR
* ^
A
— Cc e o lege şi-cum se face —
' Redacţia revistei «Albina», având în vedere multele cereri din partea cititorilor, a hotărit să facă de acum încolo, în acest loc, o tâlcuire pe ’nţelesul tuturor a legilor celor/ mai de seamă, de cari sătenii se isbesc în viaţa lor de toate zilele; să aducă învăţături asupra chipului, cum să sc folosească ei singuri de drepturile ce le dau aceste legi. Si,
'— fiindcă, dela început ne-am isbit de vorba lege, — să vedem s ce e 'o lege, cine o face, cum se aduce ea la îndeplinire şi când încetează puterea ci.
Legea e o hotărâre, o poruncă, de care toţi supuşii ţării trebue să asculte şi dela care n’au voe să se abată nici odată. .Ea orândueşte purtarea noastră în viaţă şi legăturile dintre unii şi alţii'. Este dar un dreptar, dat oamenilor spre urmare.
Aşa, ea porunceşte că tot românul e dator să plătească bir, toncieră, să facă serviciu militar; or opreşte pe oameni de a face ceva şi pedepseşte pe cei ce nu se supun, de pildă: ea opreşte pe streini să cumpere pământ la ţară, opreşte ţinerea gunoiului vara în curte, vânatul şi pescuitul în anumite timpuri, opreşte batjocura, jurământul strâmb, bătaia, furtul, omorul. In afară de astea, de multe ori, legea vine numai ca să îngădue o stare de lucruri, aşa ea zice, câ omul are voe să se însoare, să facă anumite învoeli, să vânză, să cumpere, ş. a.
Ţinta ce se urmăreşte cu facefea unei legi este ca, mărginind anumite fapte ale noastre, să se apere cinstea, munca, drepturile şi averea tuturor. Şi pe cât de aspră e legea pentru cel care o nesocoteşte, pe atât de bună e pentru cei cari se ţin sub aripele ei de mamă.
La strămoşii noştri Romani, lege eră ceeace poruncia împăratul sau alţi dregători mari; dar, de cele mai multe ori, lege eră ceeace hotărâ poporul strâns la un loc.
In ţara noastră, mai de mult, legile se făceau de către Domn şi sfatul boerilor; iar azi se fac de către Rege şi obşteasca adunare a deputaţilor şi- senatorilor. Or care din aceştia, — rege, camera deputaţilor or senat, —■ are dreptul
www.dacoromanica.ro
"SC

Palatul Camerei Deputaţilor din Bucureşti.
(Corn. de Tip. Curţilor Bisericeşti)
548
ALBINA
să alcătuiască o lege şi s’o dea apoi celorlalţi să-şi spună cuvântul asupra ei; de obiceiu însă se lucrează astfel:
Guvernul o pregăteşte, după cum crede el că s’ar potrivi la nevoile poporului, o aduce apoi în obşteasca adunare (cameră şi senat), unde se cercetează de-i bună or riu şi se mai schimbă după cum găsesc cu cale aleşii ţării. Se pune apoi la vot, să se vază câţi sunt pentru ea şi câţi sunt protivnici; şi dacă-s mai mulţi de partea ei, legea rămâne în picioare şi se zice că s’a votat.
Dar pentru ca legea să aibă putere, mai trebue ceva de făcut. Mai e nevoe de iscălitura şi întărirea Regelui, ca să se ştie că legea e şi cu bună-vrerea Maiesţăţii Sale tăcută (Sancţionarea)y precum şi de porunca Sa către cei însărcinaţi cu păzirea legilor, ca să caute s’o aducă la îndeplinire (Promulgarea).
Apoi urmează să fie dată în vileag, pentru ca poporul s’o cunoască şi să ştie să i se supue. Innainte vreme se sunau trâmbiţe, se băteau tobele şi se citiâ mulţimei adunate legea; azi însă, de oarece îs mai mulţi cunoscători de carte, se scrie într’o gazetă, care se trimete pe la toate primăriile din ţară şi care se chiamă Monitorul Oficial adică gazeta guvernului. De multe ori se tipăreşte pe foi mari de hârtie şi se lipeşte pe uşa primăriilor (Publicarea).
Odată ce o hotărâre, ori o poruncă, a trecut prin toate astea, (votare, sancţionare, promulgare şi publicare), ea are putere de lege şi nimeni n’are voe să Iacă ceva contră-i, zicând că n’a ştiut ce spune ea, mai ales atunci când e vorba de acele legi cari orânduesc buna înţelegere dintre oameni.
Acum încă ceva:
Orce lege nouă înlătură pe cea veche. Aşa legea tocmelilor agricole de până acum a încetat în faţa legei votată mai deună-z (Abrogarea legei vechi). Nimeni nu poate să mai facă învoeli după acea lege şi dacă s’ar face pe undeva, ele cad dela sine şi strâjuitorii legei, — primarul, ajutoarele şi secretarul comunal —, cari le-or îngădui, vor fi pedepsiţi după cum spune art. 105 din legea nouă.
De multe ori însă o lege nouă vine numai să îndrep-teze o altă lege şi atunci legea cea veche rămâne in picioare, afară de acele părţi cari se înlătură anume, prin legea cea nouă. Aşa legea militară din 1868, îndreptată
www.dacoromamca.ro
ALBfNA
549
în 1872 şi 1891, spune că tot românul trebue să tacă serviciu militar şi în alt loc arată, cât de lung e acest serviciu. (Pentru permanenţi, 4 ani în activitate, dintre cari 3 subt arme şi 1 în concediu, după legea din 1872; şapte în activitate şi anume: 3 subt arme şi 4 în concediu, după legea din 1891).
Să ne închipuim că ar veni o lege nouă, — şi e vorba chiar să vie, dacă românii s’or sili la învăţătură şi vor da dovezi de pricepere, — şi legea asta ar cere un timp de slujit mai mic, de pildă doi ani subt arme, în loc de trei ca pân acu. Ei bine, legea cea veche, rămâne în picioare, cu toate celelalte hotărâri ale ei şi cade numai partea îndreptată de legea cea nouă, cum s’a întâmplat şi la 1872 şi 1891. (Îndreptarea sau modificarea legei).
Prin urmare legea se face de către M. S. Regele împreună cu aleşii ţârei (deputaţi şi senatori) şi ca să capete putere trebue să fie votată, sancţionată, promulgată şi publicată. Ea îşi întinde apoi această putere peste întreaga ţară şi nu încetează decât dacă se desfiinţează anume or -e îndreaptă printr’o altă lege.
M. Lungianu.
Avocat.
24 Ianuarie la şcoala română din Sofia.
Cu ocazia zilei de 24 Ianuarie, direcţiunea şcoalej. române din Sofia a dat o serbare patriotică.
După serviciul divin, corul de elevi a cântat mai multe cântece; începând cu «Trăiască Regele», şi cu imnul Bulgar «Şumi Mariţa», care au fost ascultate în picioare. O elevă a şcoalei a vorbit despre însemnătatea marelui fapt naţional «Unirea Principatelor, Moldova şi Muntenia». După aceea s’au executat diferite cântece corale şi s’au recitat poezii.
D-l Stroescu, directorul şcoalei, a ţinut un prea frumos discurs, scoţând în relief însemnătatea zilei de 24 Ianuarie pentru România de astăzi şi pentru tot neamul românesc de pretutindeni.
Această cuvântare a fost ascultată cu mare atenţie şi cu nespusă bucurie de cei de faţă.
Serbarea s'a. dat sub preşedenţia de onoare a d-lui N. Mîşu, agent ■diplomatic al României şi au luat parte toţi fruntaşii coloniei române şi un mare număr de Români.
Gloria şi odihna nu pot locui nici odată sub ace-laş acoperiş.
(Montaigne).
www.dacoromamcajo
550
albina
Clopotniţa Mitropoliei clin Bucureşti.
Dăm aci vederea clopotniţei delaj intrarea Sf. Mitropolii din
TerU Rnmâ^Lt®St® Zldlt,a 1 ^(fQ Constantin Brâncjveanu,^Domnul |erii Komaneşti, in anul 1698.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
5il
Lucrările agricole în luna Fevruarie,
C=|=S
Întreţinerea vitelor.
Fiindcă timpul pentru începutul lucrărilor de primăvară este apropiat, vitele de muncă trebuesc bine hrănite, aşa ca la munca câmpului să fie destul de puternice, De aceea în această lună porţiunea de hrană li se îndoeşte.
Semănatul.
Pe la sfârşitul acestei luni, dacă timpul este frumos şi pământul zvântat de prea multă umezeală, se poate începe cu semănatul ovăzului şi al meiului. Meiului mai cu seamă îi place să fie semănat în mâzga zăpezii.
In grădina de pomi roditori.
Se lac toate lucrările pe cari le-am văzut în luna Ianuarie, dacă această lucrare nu s’a făcut în această lună. Se mai pot săpâ pomi cu cazmaua, fără să li se vatăme râ-dăcinele cari sunt la suprafaţa pământului. In pământurile argiloase săpatul se face ceva mai adânc, iar în cele nisipoase mai la suprafaţă. Adâncimea săpăturii mai depinde şi de rădăcini, după cum sunt mai la suprafaţă sau mai adâncit, după cum sunt cele de păr altoit pe păr pădureţ, sau chiar pe păr de soiu mai rău. Săpatul se face departe de tulpină, cel puţin de 1 m., dacă nu mai mult. Când se sapa, se ia puţin pe cazma, ca pământul să se mărunţească cât se poate de bine şi ca să se poată scoate toate rădăcinile buruenilor rele, cum sunt mai cu seamă cele de pir. Prin săpatul ce se face la rădăcina pomilor, se înlezneşte intrarea aerului în pământ, a umezelei şi câldurei, aşa că pomii pot vegeta mai bine şi pot produce roade mai multe. Dacă pământul e sărac se poate amesteca cu bălegar putrezit.
In grădina de legumi.
După ce pământul s'a săpat pentru a 2-a oară şi s’a amestecat bine cu bălegar putrezit, se fac răzoarele, cari
www.dacoromamca.ro
552
ALBINA
trebuie să aibă o lărgime de 1 m. şi 30 cm.; iar între rânduri se lasă o mică cărare de 30 cm. pentru lucrările de întreţinere ce trebuesc făcute legumelor şi zarzavaturilor. După ce s’au făcut răzoarele (straturile), în această lună dintre legumi se poate semăna în grădină bobul şi mazărea.
Aceste două leguminoase sunt rustice, aşa că chiar dacă timpul s’ar răci şi ar cădeâ chiar şi zăpada, sămânţa nu suferă de loc, din contră îndată ce timpul se va îndreptă spre bine, răsar seminţele mai de grabă, şi plantele cresc mai repede. Cu modul acesta putem să avem păstăi de bob şi mazăre mai de timpuriu pentru trebuinţele bucătăriei.
Mazărea se seamănă în rânduri sau în cuiburi depărtate de 40 cm.; în fiecare cuib se pun 3—4 seminţe la adâncime de 3—4 cm. Când se seamănă în rânduri se deschid şen-ţuleţe cu coada greblei, adânci de 3 — 4 cm.; pe aceste şenţuleţe se pun boabele de mazăre la o depărtare de 30 cm. La semănat se preferă mazărea oloagă decât cea de arac şi o putem recoltă mai de vreme. Bobul se seamănă mai mult în cuiburi depărtate de 60—80 cm.; şi în fiecare cuib se pun 3—4 boabe la adâncime de 5 cm.
Îngrăşatul oilor.
Agricultorii cari dispun de mult nutreţ, şi mai cu seamă de rădăcini de sfeclă ca şi de cartofi, pun oile la îngrăşat în oierie.
îngrăşatul oilor nu trebue să treacă peste 2 luni. La oile puse la îngrăşat, pe lângă hrana obişnuită, li se dă pe zi o jumătate- kgr. sfeclă, sau cartofi fierţi şi amestecaţi cu tărâţe sau urluială de porumb. Li se mai pot da turte de in şi borhoturi cât pot mânca pe zi.
Albinele*
In această lună trebue băgat de seamă, ca şoarecii să nu aducă vro stricăciune stupilor. Mai trebue observat dacă albinele au ce mânca; dacă le lipseşte mierea, trebue să li se deâ de mâncare faguri, dacă i-am păstrat anume, sau li se pregăteşte un fel de sirop din zahăr.
Alte lucrări.
Alte lucrări sunt sădirea de pomi roditori, a copacilor de pădure şi a port-altoilor în vie. In potgoriile unde viţa nu se îngroapă, se poate începe cu tăiatul viţelor.
V. S. Mo ga.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
553
Preţnl cerealelor în târgurile streine, socotite pe suta de kgr.
Mânhen (Germania) . .	Grâu ... 30,20	Secară 26,55	Orz 26,10	Ovăz 24,35
Berlin » 		. . . 28,50	26,90	24,00	22,00
Strasbnrg » 			»	»	»
Colmar 				»	»	
Londra (Anglia)		. . . . 21,60	16.00	16,75	15,00
Viena (Austria)		... 28	25,00	20,40	19,20
BruxeI (Belgia)		. . . . 22,00	19,50	18,50	19,25
Liege » 			»	»	»
Anvers			18,00	17,00	19,00
Budapesta (Ungaria) . . . .	... 26,20	25,60	20,40	15,25
Milan (Italia)		. . . 25,30	18	20	20,65
Geneva (Elveţia)		. . . . 29,00	22,52	20,00	20,50
New-York (America) . . . .	... 20	14,50	17	15,25
Chicago » . . .	. . . . 20,50	»	»	»
Paris (Franţa)		. . . . 23,50	18	18,50	17,18
Alte târguri franceze . . . Preţul cerealelor	. ... 22 17,50 17.50 din Algeria şi Tnnis. Grău Secară Orz			18,50 Ovăz
Alger 		. ... 24	»	18,50	17,25
Philip'pevile		. ... 24	»	18	17,00
Constantine		. . . . 24,00 . . . . 24,00		18,00	17
Tunis				18,50	17,50
Preţul cerealelor în Bucureşti,
Grâu...............................lei	21—21,80	b.
Porumb .............................»	10—11,80	»
Ovăz . .............................»	13—14,50	»
Aceste preţuri sunt socotite pe suta de chilograme.
Preţurile curente din piaţă.
Carnea de	vacă . .	. 0.79-0.96
» >	porc . .	. 0.95—1,15
» »	oae. . .	. 0.75-0.86
Mielu . .		5.00 14.00
Crap.. •		. 0.40
Somji , .		. 2.00
Morun . .		. 2.00
Nisetru .		.	
Cegă.. .		. 4.90
Perechea de	curcani	.	12.17
•>	»	găini	.	.	2.00—2.20
»	a	raţe.	.	.	2.50—2.70
»	»	gâşte	.	.	5.50—5.70
Kgr. brânză de burduf 2.40 »	»	» putină 1.30—1.40
» de unt topit . . 3.40 » »	» netopit . . 2.50
Cărţi primite la redacţie.
= Al. Timotescu. In grădina de pomi, piesă instructivă într’un act. Bucureşti Tip. Viitorul, 1902 preţul 20 bani.
= Statutele societăţii culturale şi de ajutor „Dragostea Creşină» din Comuna Ştefăneşţi-Zlătărei, jud. Vâlcea.
Târgu Jiu. Tip. Milozescu 1908.
■-------------------------
www.dacoFomanica.ro
554
ALBINA
Cronica Săptămânii.
(22 •=■» 29 Ianuarie 1908)
Din Ţară.
—	M. S. Regina, însoţită de d-I general Averescu, ministru de războiu, « vizitat castelul pe care d-1 Noica, mare proprietar în judeţul Vlaşca, l-a donat pentru înfiinţarea unui azil pentru fiicele de militari.
—	A. Sa Regală Principele Ferdinand, a inspectat trupele din oraşul ■Constanţa.
—	Furtuni ce bântue pe Marea Neagră au pricinuit numeroase accidente, sunt chiar pierderi de oameni.
Dela Românii din alte ţări.
—	In Ungaria curg procesele şi condamnările redactorilor gazetelor româneşti. ,D-1 George Stoica a fost osândit 1 an şi jumătate de închisoare şi la 1500 coroane amendă. D-1 Teodor Păcăţeanu tot pentru un articol, apărut în «Telegraful Român», a fost pedepsit cu 10 luni de închisoare şi cu 400 coroane amendă. Tot astfel d-1 Valeriu loanovici, redactor la Libertatea din Cluj, a fost osândit la 1 an şi jumătate de închisoare şi îs '2000 coroane amendă pentrucă în două rânduri a scris împotriva legii şcolare ungureşti şi a lăudat pe deputatul român d-rol Lucaci.
Din Străinătate.
—	Un ziar unguresc publică ordonanţa ministrului Apponi, în oare acesta dă explicaţii asupra legii privitoare la inscripţiunile şcolilor. Lămurirea e următoarea: Pe fiecare şcoală, fără deosebire, trebue să fie inscripţie maghiară; pe şcoalele cu limba de propunere nemaghiarâ însă, trebue să pună mai întâiu inscripţia maghiară, iar pe lângă ea se poate pune şi inscripţia în limba de propunere a şcoalei respective.
—	Consiliul de războiu rusesc a condamnat la moarte pe trei generali ruşi Stoessel, Foch şi Rein, învinuiţi că în timpul războiului cu -Japonezii nu şi-au făcut datoria către ţară. Un alt general Smirnov a fost osândit pentru aceeaşi faptă la 10 ani de închisoare.
—	In Viena, şi în împrejurimile ei, precum şi în provincie au fost furtuni mari cari, însoţite de incendii, au pricinuit pâgube şi nenorociri; In Bohemia şi Galiţia liniile telegrafice au fost rupte. In multe loeuri viscolul a astupat drumurile cu nămeţi de zăpadă.
In toată Bucovina bântue un teribil viscol. Circulaţia unor trenuri ■a fost oprită. Multe din ele sosesc cu foarte mari întârzieri.
—	I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei a dat o circulară preoţilor din comunele rurale, prin care le pune în vedere ca duminicile şi sărbătorile să ţie predici îu faţa credincioşilor prin cari să combată viţîile şi mai •cu seamă beţia Totodată preoţii sunt invitaţi să dea concurs pentru lesnea aplicare a legilor .agrare, şi mai cu seamă a legei monopolului cârciumilor.
—	La 24 Ianuarie s’a pus în Bucureşti bazele unei societăţi gene-
rale a artiştilor. Societatea are ca preşedinte de onoare pe d-1 Spiru Haret, ministru, preşedinte activ pe d-1 C. C. Arion, vicepreşedinţi pe •d-nii C. Pascali şi Costin Petrescu, pictori, şi ca membri mai mulţi domni sculptori, pictori şi arhitecţi.	»
www.dacoromanica.ro
ALBTNA
55»-
Societatea are de scop: apărarea drepturilor şi intereselor artiştilor din {ară, ajutor reciproc, construirea unui local propriu al societăţei.
—	D-l D. A Teodoru, secretarul general al ministerului instrucţiei publice, ducându-se la Huşi, cu ocazia unei serbări date de societatea cooperativă «Munca», a ţinut în sala teatrului din localitate o frumoasă eonferinţă intitulată «Şcoala, faţă de nevoile actuale aie neamului.»
D-sa a arătat că neamul românesc aşteaptă mult dela dascălii săi şi eă şcoala, în cea mai mare parte, este menită să îndrepte multe din relele de cari suferă ţara noastră.
—	Viza libretelor mililiţienilor, rezerviştilor şi concediaţilor cu începere dela Contingentul 1894 şi până azi, se va face dela 1 Fevruarie până la 28 ale aceleaşi luni.
Miliţienii, rezerviştii şi concediaţii, aparţinând reg. Miliai Viteazul No. 6, se vor prezenta spre a-şiL viza libretele, la cazarma Cuza, în fiecare zi dela 8 juni. până la 11 jum., dimineaţa şi dela 2 jum. până la 5 d. a. In zilele de sărbători şi Duminici viza se va face dela 8—12 a. m.
—	In mai multe puncte ale Dunării, ghiaţa s’a desprins.
Dacă timpul va continuă să fie ca acum, navigaţia vapoarelor de pasageri va începe la 1 Fevruarie.
—	■ Societatea agronomică, a absolvenţilor şcoalelor de agricultură, cu sediul în calea Griviţei No. 130, Bucureşti, dorind a întocmi o statistică şi un reg stru al tuturor absolvenţilor şcoalelor de agricultură — cu titluri dinţară şi străinătate — dela 1855 şi până azi, roagă pe toţi aceşti absolveni, a trimete la sediul societăţii următoarele date:
Comuna, plasa şi judeţul în care s’a născut, anul naşterii, şcoala ce a terminat, anul în care a terminat şcoala, ocupaţiunile în mod cronologic ce a avut dela terminarea şcoalei şi până azi. Comuna, plasa şi. judeţul utlde domiciliază azi.
■ — Ministerul Domeniilor a descoperit în comuna Cicracci, judeţuL Constanţa, nişte cariere de granit de o calitate superioară celor dela. Turcoaia din jud. Tulcea şi ori căror alte cariere similare.
Exploatarea noilor cariere va începe în curând.
MULŢUMIRI
—	D-l I. Popescu, diripintele şcoalei din căt. Căldăraru-Teleorman aduce în numele elevilor săraci, călduroase mulţumiri persoanelor, car’ au binevoit înainte de Sf. Crăciun a le veni într’ajutor cu suma de lef 44 bani 60, şi în special d-lui M. Marinescu, şeful gării Miroşi, care a depus toată munca şi dragostea, pentru a strânge această sumă.
—	Preotul paroh A. Taşcă din comuna Balăneşti (Goj-j), aduce mulţumiri d-lui Ioan Cioată, învăţător în această comună, pentru că a format un cor bisericesc cu copiii şcoalei.
----------------------
Bibliografie.
A apărut No. 300 din «Biblioteca pentru toţi* coprinzând Norocul,, şchiţe şi nuvele de I. A. Basarabescu. Un vclum. 130 pagini, 30 bani.
De vânzare la toate librăriile din ţară. Catalopul complect al acestei «Biblioteci pentru toţi» a se cere librăriei Alcalay, Bucureşti.
www.dacaromamca.ro
556
ALBINA
Pagin a glu na eaţă,
Muşteriul neîncrezător,
—	Aş luă racul ăsta mare, dar mi-e teamă să nu fie mort.
—	E viu, domnule......
— Da, crez şi eu că e viu!
www.dacoromanica.ro
ALBINA
h57
Din ziare şi reviste.
Să lăsăm copilaşii să plângă?
Dacă copilul n’are nici o hernie (boşorogeală), dacă copilul plângând n’are tendinţa de a căpătă o congestiune cerebrală, o meniugită, atunci putem lăsă copilul să strige cât o pofti.
Nu plânsul produce o boală, ci boala, durerea fac de muJte-ori pe copil să plângă.
Dacă copilaşul este furios, lăsaţi-1 să plângă până ce s’a liniştit singur. Copilul va vedea atilnci că prin plâns el nu-’şi ajută cu nimic şi cu modul acesta pe viitor nu va mai plânge.
Mama trebue să-şi închipuească că copilaşul înţelege tot ce i se vorbeşte. Un copilaş trebue să fie condus numai de o persoană. Căci dacă vor fi multe persoane şi dacă acestea se vor contrazice, atunci copilul nu va mai înţelege nimic, nu Va ascultă nici de-unul nici de celalt şi rezultatul e deplorabil. Un copil ca şi un soldat, nu trebue să asculte decât numai de un şef.
In ce priveşte inteligenţa copiilor, ea e precoce mai ales în oraşe.
Excitaţiunile în oraş sunt numeroase. E o greşală, când nu lăsăm copilul în pace, să se joace singur, singurel. E o greşeală, când îi punem întrebări felurite, când îl învăţăm poezii prea multe. Unii copii sunt prea deştepţi pentru vârsta lor. Dar ce folos! Inteligenţa absorbind totul, sănătatea lasă de dorit.
Lăsaţi deci copiii în prinţul timp să.se joace; nu-i învăţaţi nimic. Abia când copilul va fi sănătos şi mai mare la corp, abia atunci veţi căută a-i îmbogăţi şi mintea.
Nu ţineţi copilul în societatea oamenilor mari; lăsaţi-1 să se joace cu alţi copii de vârsta lui. Cu alte cuvinte: Lăsaţi copiii să fie copii, să se bucure de copilăria lor.
(Sănătatea.)
Aşternut pentru purcei.
Pentru coteţurile, în cari se află scroafe cu purcei aşternutul trebue ales cu cea mai mare băgare de seamă. Să nu ne mirăm decă purceii se îmbolnăvesc când n’au aşternut decât numai paie mucezite, umede şi putrede. Paiele mucezite şi putrezite să nu se aştearnă defel la vitele noastre de casă, căci astfel de pae poartă în sine germenul feluritelor boale. Mai cu seamă purceilor le poate strică astfel de aşternut. Purceii, chiar şi pe când sug încă, iau în gură ce le vine înainte şi astfel prin aşternutul muced sau putred multe materii stricăcioase pot ajunge în stomacul gingaş al purceilor, cauzând scursură, care nu mai cu anevoie s,e poate vindecă. Tusa purceilor în cele mai multe cazuri provine încă numai dela aşternutul muced ori plin de praf. Să. dăm deci purceilor aşternut curat şi ne vom scuti de multă pagubă.	■ *
(„Economia11.)
www.dacoromanica.ro
558
ALBINA

LICITAŢIUNX
,ESJ
• —'-1?	de.2b. Fevruarie 1908, ora IO1/, dimineaţa se va tine la Efo-
ria Spitalelor Civile din Bucureşti B-dul Elisabeta, licitaţie publică cu eferte închise pentru vânzarea spre exploatare a următoarelor păduri:
Judeţul Prahova — 1)3 parchete din pădurea Săiasca, pendinte de compila Păcureţi, plasa Podgoria. Vânzarea în bloc. Estiniaţia lei 21.200, -Garanţia provizorie lei 2000. 2) 1000 arbori din pădurea Piscul Leurzei eare pădure se vinde în comptul antreprenorului I. Coşereanu domiciliat în comuna Brebu, judeţul Prahova. Vânzarea pe arbore. Garanţia provizorie lei 300.
Judeţul Bomanaţi — 3) 2990 arbori din pădurea Morunglavul seria II Bărăşti pendinte de comuna Morunglavul. Vânzarea în bloc. Licitaţia va începe dela suma de lei 3745 bani 80. Garanţia provizorie lei .400.
Pentru aceşti arbori se va ţine licitaţie şi la Primăria comunei Mo runglavul în aceeaşi zi şi orâ.
Ofeferţe condiţionale şi supra oferte nu se primesc.
Condiţiunile speciale pentru aceste păduri se pot vedea la Sefv. Do-■menial secţia silvică a Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti în toate zilile de_ lucru între orele 101/.—121/. P- m., cum şi la reşedinţa circom-scripţiei din Balş pentru arborii din pădurea Morunglavul.
—	Art. 78—83 din legea comptabilitâţii publice sunt aplicabile.
In ziua de 11 Fevruarfe 1908, ora 9 a. m. se începe iicitaţie publică ■orală pentru vânzarea mobilierului vechiu aflat în apartamentul din ctagiul I. str. Regală No. 3 şi va continuă între orele 9—12 şi 2‘/j—6.
Licitaţia se_ va ţine chiar în apartamentul mai sus arătat.
—	La Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti, se vor ţine următoarele licitaţiuni pentru exerciţiul 1908-1909:
1)	La.5 Martie 1908, orele 10 a. m. pentru sticle medicinale şi obiecte •de sticlă.
2) La 3 Martie 1908, orele 10 a> ni. pentru deşertatul latrinilor.
3) La 6 Martie 1908, orele 10 a. m. pentru registre şi imprimate.
4)	Ma 10 Martie 1908, orele 10 a. ni. pentru lemne de foc la Spitalele. •Colţea, Filantropia, Colentina şi Copii.
5)	La 11 Martie 1908, orele 10 a. m. pentru lemne de foc la Ospiciul Mârcuţa şi Pantelimon.
6)	La 12 Martie 1908, orele 10 a. m. pentrn lemne de foc la Spitalul Ploeşti,
—	La 20 Fevruarie 1908, ora 10 a. m. pentru arendarea în comptul d-lor arendaşi, pentru neplata de arenzi, pe restul periodului de arendare 1906-1911, cu începere dela 23 Aprilie, 1908, a următoarelor trupuri din moşia Albeşti, judeţul Argeş şi anume: «Trupul Albaşti». 1) Lunca de jos, cu dealul dela Glăvan şi moara, garanţie provizorie lei 400. «Trupul Albeşti Vest». 2) Poenile: Glodu mare, Glodu mic; la Pod, In funduri, Delureauai Juzi, Lazul lui Petec, Malul Corbului, Ogrăjoarele, Mă-răcinetu, Cunticelele, Leu, Lazu şi Groapa Stupinei, garanţie provizorie lei 100.
3)	Clocoticiu garanţie provizorie Iei 80,
4)	Terenurile din delimitarea Dobrotei şi Albeşti Ungureni şi Pământeni, garanţie provizorie lei 70.
o) Luciu cu Livada mare, garanţie provizorie lei 400.
6)	Muntelei Podeanu,	»	»	» 150.
7)	o Oticu,	»	»	» 120!
Supra oferte şi oferte coudiţionale nu se primesc.
Poşta Redacţiei
— D-lui P. fi M — Poezia «Săracii» nu se poate publică.
D-lui D. T. — «Cântecul băncii populare» nu este poezie şi nu-1 pu tem publică.
www.dacoromamca.ro
15
Primejdioasele întâmplări
ALE
Marinarului frâriţuz LUDOVIC TREGAfJ
ÎN
NOUA GUINEE (povestite de el însuşi)
TRADUCERE DE C. C. POP.-TAŞCĂ.
CAP. XI.
Abia trecuse această primejdie şi o nouă pacoste dete peste noi.
Incepîi o ploaie de pâr’că turnă, care (inii mai multe zile, după care urmă o căldură de nesuferit. Apele fluviului Irfak creşteau văzând cu ochii. Intr’o noapte fui deşteptat de un muget surd şi prelung ca acel ce-1 fac valurile mării când izbesc ţărmul. Şi cum huetul creşteâ tot mereu, eşii afară şi văzui lumea alergând ca nebună pe uliţi strigând că sufletul lui Tanavorkon se apropiâ. Eră revărsarea apelor care veneau huind şi spumegând cum nu se mâi întâmplase vr’o dată. Soldaţii încălecasfe
fugise pe nişte dealuri, departe d9 2 leghe de Urata. Trebuiâ să fiu nebun ca să mai încerc acum să fug, de aceea mă în-torsei în casă şi mă urcai în rândul de sus. Nu trecuse nici un sfert de oră de când mă deşteptasem şi apele furioase ajunsese în oraş, dărâmând case, şi luând cu ele tot ce le stăteâ în cale. Zgomotul eră îngrozitor, căci cu mugetul valurilor se amestecau strigătele de desnădejde ale nenorociţilor ce se în-necau, şi trosniturile caselor ce se dărâmau. Din pricina acestui înnec lucrările în mine fură întrerupte pentru multă vreme şi mai mult ca oricând doream Să mă reîntorc la Kontar.
Trecuse dejâ 4 ani şi nu mai auzisem nimic nici de Kayhar, nici de Lamlam, nici de Lanna. In acest timp un şarpe Boa de o mărime înspăimântătoare, părăsise valea şerpilor şi venise îii împrejurimile oraşului. O ceată de vânători împreună cu mine, hotărârăm să-l omorâm. In acest scop plecarăm din Urata într’o dimineaţă pela orele 8, armaţi cu lănci, cu săbii, cu arce şi săgeţi şi urmaţi de o mare mulţime de privitori hotărîţi a ne veni în ajutor dacă eram învingători, şi de-a o luâ la fugă dacă eram învinşi. Nădăjduiam să dăm peste balaur pe la orele 42, când ar fi fost amorţit din pricina căldurii. Trecurăm fluviul lr-fak şi începurăm a căută cu mare grije ascunzătoarea şarpelui, dar cu cât intram mai mult în locurile mai primejdioase, cu atât ceata noastră se împuţină, lucru ce mă făcu să propun ca eu cu câţiva îndrăzneţi să urmăm cercetările; iar ceilalţi să rămâie se se odihnească. însoţit de 4 inşi începui să scotocesc bucinişurile, să caut prin arbori şi prin încreţiturile pământului.
www.dacaromamca.ro
560
ALBINA
De vr’o jumătate oră tot căutam, când calul meu începu să tremure ca varga. Crezând că se înfricoşâ din pricina scheletelor de prin copaci, încercai să-i dau pinteni dar în loc să meargă, înainte^ începu să necheze şi să dea înapoi. Atunci privind bine, întâlnii bchii înfricoşătorului şearpe care se bănănăiâ deasupra capului meu. Vrui să fug.picioarele calului par’că erau ţintuite pe loc ! V”ui să strig..., vocea mi se stingeâîn gât! Şi rămăsei pe loc împietrit de groaznica reptilă cafe cu ochii ţintă la mine, s’apropiâ din ce în ce mai mult. Din fericire, o mişcare mai repede a şarpelui, făcu să cadă nişte frunze şi tovarăşii mei văzându-1 şi ei mă traseră cu cal cu tot şi scăpai din primejdie,
Alergarăm să vestim tovarăşii şi venirăm în număr mai mare; acum şarpele se suise tocmai în .vârful copacului, şi nu-1 puturăm face cu nici un chip sa se dea jos. Ne hotărârăm atunci să legăm la rădăcina unui copac Vecin un cal bătrân, iar noi trăgeam cu săgeţile spre a-1 face să se scoboare. După câteva minute, bestia începti să-şi desfacă inelele şi alunecând în jos îşi întinse capul fioros spre sărmanul cal «are tremură de-ţi eră mai mare mila. Noi aşteptam cu lăncile gata să-l străpungem cândva fi înghiţit calul. In acest timp descălecasem, şi crezând momentul nemerit ne repezirăm cu toţii spre el. O parte din tovarăşi trecuse dincolo de şarpe pe când o parte rămăsese în urmă, Eu. fără să bag de seamă, liind mai aproape îi înfipsei suliţa în corn. Dar înainte de a-1 mai puteâ lovi a doua oară, şarpele lăsă calul şi se năpusti asupra mea. înspăimântat de acest atac si speriat mai cu seamă de strigătele tovarăşilor, cari în loc să-mi vie în ajutor o rupseseră la fugă, îmi pierdui cumpătul şi o luai şi eu la fugă. Mai liniştindu-mă îmi amintii că erâ un crac al fluviului înaintea mea şi o luai în acea parte.
Dejâ auziam zgomotul inelelor lui, când ajunsei la malul apei şi mă dădui afund; când nu mai putui, eşii d’asupra, dar în faţa mea erâ un teribil crocodil şi de frică mă afundai din nou: si când eşii din nou nu mai văzui nimic şi eşii pe mal. Aci o luptă groaznică se încinsese între şarpe şi crocodil, în cele din urmă şarpe'e strânse în puternicile sale inele crocodilul şi 1 ucise. Alergai să spun cele întâmplate tovarăşilor cu cari ne înapoiarăm, şi fiind-că şarpele înghiţise crocodilul, puturăm fără primejdie să-i tăiem capul. II măsurai, aveâ 15 metri lungime.
Întoarcerea noastră la Urata fu o adevărată sărbătoare. Tobele băteau şi toţi povesteau şi lăudau isprava ce făcusem.
Dorul de libertate însă, îmi sfâşiâ inima!
Va urma.
www.dacoromanica.ro
„STEHU fl“
Societatea «Steaua»are de scop a lucra pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă u se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresă rl-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, Ioan Kalinderu, Membru al Academiei Române— Vice-preşedinte, Sava Şomănescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. Spiru C. Haret, Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Bauu, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii : Petre GArboriceanu, Administrator al Casei Sf-Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central -şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I Dimitrcscu Procopie, senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlădescu, fost Ministru, profesor universitar, Cristu S. Nejroescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Pompiliu Eliade, pro. fesor universitar .— Cenzori. Coust. Alimăiieşteauu, inginer de mine; Preotul econom Const. loneseu, profesor secundar; Coust. Alexandrescu, institutor.
Membri însorişi şi eotlzaţinni plătite (urmare).
Grigore Diaconescu (Focşani), 2 lei; Elena Fratoştiţeanu (Focşani), 2 lei; Maria Pavleauu (Focşani), 2 lei; Eliza Vercescu (Focşani), 2 lei; Se-vasta Copcescu (Focşani), 2 lei; Eugenia Teodorescu (Focşani), 2 Iei; Lucreţia Montanu (Focşani), 2 lei; Teodor Niculescu (Mera-Reghiu), 1 leu; Constantin N. Vasilescu (Focşani), 2 lei; Bănică I. Stoicescu (Focşani) 2 lei; George Pavleanu (Focşani), 2 lei; Nicolae Popovici (Pufeşti), 1 leu; Mihai Gavrilescu (Suraia), 1 leu; Neculai Ursu (Domneşti), 1 leu; Elena Rahtivan (Focşani), 2 lei; Lucia Stamatiu (Focşani), 2 lei; Florica Bră-tescu (Focşani), 2 lei;Paulina Lipan (Focşani), 2 lei; Elena I. Lupu (Focşani), 2 lei; Elena Policroniade (Focşani), 2 lei; Lucia P. Vasilescu (Focşani), 2 Iei; Gheorghe Zara (Văsuiu), 1 leu; Ioan Constantinescu (Jorăşti), 1 leu; Gheorghiu Şerban (Ireşti), 1 leu; Constantin Pricope (Găurile), 1 leu; George Em. Manolescu (Dom. Cor, Gherghiţa), 2 lei; Iulius Mi-halcea (Gherghiţa), 2 lei; Octavian Dan (Doamnei), 2 lei: Paraschiv Geor-gescu (Sudiţi), 2 lei; (Barbu C. Rabega (Gherghiţa), 2 lei; Ion Gogu-lescu (Gherghiţa). 2 lei; H. Gatingher (Gherghiţa), 2 lei; Gh. Iordăohe-scu (Gherghiţa), 2 lei; Dumitru Cozma (Gherghiţa), 2 lei; Dumitru Câ-păţâna (Gherghiţa), 2 Iei; Alexadru Teodorescu (Gerghiţa), 2 lei;Ilie Constantinescu (Gherghiţa), 2 lei; Anton Georgescu (Gherghiţa), 2 lei; Ilarion Medea (Doamnei), 2 lei; Ion Drăghici (Doamne), 1 leu; Năstase Constantin (Gherghiţa), 1 leu; Stoian Panait (Balta Doamnei), 1 leu; Zamfir Constantin (Ciumaţi), 1 leu; Constantin Nicolae (Gherghiţa), 1 leu; Irimia Oprea (Balta Doamnei), 1 leu; Mihalache Dinu (Ciumaţi), 1 leu.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1907 este de 2.018, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 11.315 lei.
(Va urma tn numărul viitor).
—-------------------------
www.dacaramanica.ro
Cărţi noi.
Călăuza stuparului, de d-nii N. Nicolaescu şi O. Stoinescu, a apărut într'un volum de 340 pag. cu 123 figuri, în editura librăriei Socec & Comp. Calea Victoriei, Bucureşti. Preţul 3 lei. Pentru abonaţii revistei lAlbina» 2 lei.
Autorii au completat articolele despre albinărit ce au publicat în anii din urmă ai revistei noastre, cu toate chestiunile privitoare la creşterea albinelor. Astfel cum se înfăţişează, «Călăuza stuparului» e cea mai completă carte de albinărit din câte au apărut până azi in limba noastră.
Toate lucrările pe cari le reclamă creşterea albinelor sunt arătate în amănunţime şi într’o limbă pe înţelesul tuturor. Autorii stârnesc mai ales asupra părţii practice a stupăritului. Astfel, cârmuirea stupilor e arătată pe larg şi deosebit pentru fiecare din cele trei feluri de uleie : orizontale/ verticale şi primitive. Desvoltare mare de asemenea s’a dat chestiunilor; construcţia xileilor, clădirea fagurilor, roitul, plantele care dau' miere, produsele albinelor (mierea şi ceara) lucrările de făcut la stupi în fiecare lună.
Tiparul e foarte îngrijit şi pe hârtie velină. Figurile sunt bine reuşite.
—Au măruţ: Izvoarele crimelor şi posibilitatea de a le preîntâmpina, broşura No. 10 din Biblioteca universală, strada Negru Vodă No. 12 şi 21 Bucureşti: preţul 25 bani.
— Tânăra Siberiana, broşura No. 11 din aceeaşi bibliotecă. Preţul 25 bani.
Aventurile 'ui Sherlock Holmes traducere de losif Nădejde -.Bibli oteca pentru toţi» No. 311, areţul 30 bani.
De vânzare la mai toate librăriile din ţară.
Catalogul complect al «Bibliotecii pentru toţi» a se cere librăriei editoare Alcalay. — Bucureşti,
THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED
Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti.
Comitetul central:	la Londra
Lachlan Machlntosli Rute,	„
6. I. Goschen ......... „
Vicontele Dnncannon ...	„
E. W. H. Barry......... „
Robert Hamilton Lang . .	„
Demetre de Frank ....	Viena
P. Naville............. Paris
Ad. Veraes............. „
Directori: ( 2* 4* nt0lZi •
\ E. E. Goodwm.
Ceusori: Ioan Kalindern, Demetrn (oan Ghika şi Arthur Green.
Sediul social:
Londra 7 Creat Winchester Street. Sucursala: Bucureşti,Piaţa sf. Gheor-Ighe.
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE âSIGURARE, BUCUREŞTI Capital în acţiuni întreg vărsat în I
aur.................Lei 2.000.00C |
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune . . »	3.955 638 71
Idem format din capital şi alte rezerve »	1.075.842.80
Total în aur Le| 7.052.531.36 Daune plătite. . . Lei 33.000.000(1 Vice-preşedinte A. Băicoiann.
Dir. general E. Grunwald. „Naţionaua“ asigură contra in ( cedinlui, a «grindinei», contra riscu lui pierderii valorilor. Asigurările^ pentru viaţă sunt primite in toati combinaţiunile obişnuite ca: <cas d> moarte, supravieţuire, zestre şi rentă >. I Sediul social în palatul Societăţii dir j str. Doamnei No 12, Bncureşti. Re-presentanţă generală în Bucureşti,^ str. Smâraan No. 4. Agenţii în toate i oraşele din ţară.
Inst. de Arte Grafice Carol GoblS-sor Rasidescu, Str. Doamnei 16.—20.610.
www.dacaromamca.ro