Anul XI
No. 16
20 Ianuarie 1908,
J\ţ>are în fiecare t)umineca
COMITETUL DE REDACŢIE:
ION KALINDERU
P. Gârbovlceanu
G. Coşbuc Q-l P. V. Năsturel
V. S. Moga N. Nlcolaescu
Qh. Adamescu (. Otescu
Redacţia si Adminis
.sa No. 9.—3ucureştl,
TTV T
Jfeua parfumerie şi Droguerie Medicinala T6MA BKĂTULEseU
Bucureşti, cftlea Griviţei No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti.
Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrioi franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite îoţiuni, apă de colonia, d* lavande, de verveine şi portugal, eto., ape şi pomezi de quinquina parfumate» Capilarine, ool-cream de la princesge şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete.
Ai'ticole pentru menagiu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi ii-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru oonserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşiue peptru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru piotură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştarun, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din fioat de morun pentru cura de iearnă, etc.
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, pfecum: bu-;iie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplinesc unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, suni preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos îndepărtându-!e cu totul anemia şi slăbiciunea generală.
Bogat asortiment de caucincărle şi pansamente cum instrumente şi aooo-sorii de resortul farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, oa : vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cau-ciuo, canulo, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative„ suspensoare, thermometre maximale oum şi alte utensile şi accesorii de stiolă, aluminiu, platină, faianţă şl porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc.
La cerere, expediază în orice parte a Ţărei, contra ramburs, prompt şi ou preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din aoeastă branşă.
ki
52-4
www.dacaromanica.ro
Anul XI.
No. 16.
20 Ianuarie 1908.
Albina
Revistă Enciclopedică populară


Ab«nam«ntul în ţar A pe an U^f-S : Abonament.'. în str Ain. pa an lei 8
»	»	»	6 luni ^^3 jsfofi, nujnă^................1B bani
Panftru anunolurl 1 leu lla a îsaîea publicitate, 5 bani auvântul. IVIanuserlptabl nitpublleate ■« ard.
-------— ----------------------------------------------------------------
SOMARUIi:
Redacţia, Unirea Principatelor. — Teodor Mândru. — /., Invoelile agricole : legea cea nouă (II).— Sofia Nădejde, Cum se folosesc aiurea de pământ. — loan Buceuschi, Alcoolul şi temperanţa.- D. Teleor, Ciuma. — TConferinţa revizorilor şcolari. — Arhid. Constanţi-nescu, Serbarea Bobotezei Ia Marea*Neagră.—Apel.—Preţurile cerealelor şi cele din piaţa.— Cronica săptămânii.—Informaţiuni.
Din ziare şi reviste: Cum scutim caii de roiul muştelor.—Cuin se desghiaţă legumele şi poamele.
Roman: Primejdioasele întâmplări ale Marinarului franţuz Ludovic Tregan în Noua Guinee (povestite de el însuşi), trad. de C. C. Pop.-Taşcă : Capitolul X (sfârşit).—Cap. XI. (Cu 1 ilustraţie).
Hustraţiuni: Unirea Principatelor (tablou alegoric).—Teodor Mândru.
Pagina glumeaţă ; Căsnicia lui Beţivescu. (I ilustraţie).
UNIREA PRINCIPATELOR
C=>=3
.ultul patriotismului are zilele sale de sărbătoare pe cari trebue să le prăznuiască toţi fiii ţării, fi indcă ele întreţin acea legătură tainică între sufletul celor ce au fost şi sufletul celor ce sunt, fiindcă înţelegerea greutăţilor cu cari s’au luptat înnaintaşii noştri, ne face să preţuim mai bine moştenirea pe care ei ne-au lăsat-o. Cunoaşterea trecutului ne impune, fără îndoială, datoria de a munci cu stăruinţă pentru a desăvârşi lucrarea lor; ea ne arată că fiecare moment îşi are problema sa şi că atunci o generaţie şi- i făcut datoria către patrie când a înţeles şi a putut să găsească deslegarea problemei.
In anul acesta, mai mult poate ca ori'când, reamintirea luptelor cari au culminat în ziua de 24 Ianuarie 1859 este necesară şi plină de învăţătură. Kare ofi trecutul s’a înfăţişat aşa de clar ca exemplu pentru prezent.
Două ţări mici, lipsite de putere, lipsite de avere, ameninţate de dorinţa de cotropire a vecinilor, scormonite înlăun-
www.dacoromamcajo
478
ALBINA
trul lor prin ambiţiuni personale şi prin lupte de interese, găsesc în momentele cele mari, în momentele de cumpănă, destui oameni cari să calce* peste toate consideraţiile mici şi egoiste, să asculte glasul Patriei şi să-şi facă datoria până în capăt.
Pe altarul interesului obştesc fiecare vine,să-şi. depună jertfa sa. Fiecare este aşa de însufleţit de fapta pe care o îndeplineşte, în cât se socoteşte fericit când poate, într’o măsură cât de mică, să ajute la clădirea cea nouă a ţării sale.
Aceia cari astăzi se îndoesc, aceia cari nu cred, achia cari se tem, să citească cum s’au purtat părinţii lor în vremea luptelor pentru unire. Acele pagini, pe cari le încălzeşte flacăra dragostei de neam, vor răscoli adâncurile sufletelor şi vor da siguranţă, vor da încredere, vor da curagiu tuturor
* v
Congresul dela Paris din 1856 hotărâse să întrebe pe Românii din cele două principate: ce vor? Divanurile ad-hoc răspund într’un singur glas în 1857 că vor unire, că vor domn strein, că vor guvern constituţional şi reprezentativ, că vor autonomie şi neutralitate.
Cu toate acestea, Convenţiunea încheiată de aceleaşi puteri în 1858 nu voieşte să acorde nici unirea, nici domn strein.
Şi iată-i pe deputaţii Adunărilor elective păşind la alegerea Domnului. Puterile Europei, cerând ca flecare principat să aibă alt domn, voiau să le ţină şi de atunci înnainte despărţite.
Adunarea din Iaşi în ziua de 5 Ianuarie 1859 alege cu unanimitate de 48 voturi pe Colonelul Alexandru Cuza. Adunarea din Bucureşti în ziua de 24 Ianuarie 1859 alege cu unanimitate de 64 de voturi tot pe Colonelul Cuza.
Şi câte dorinţe, câte ambiţiuni, câte silinţe nu se dăduse în vileag până în aceste momente! Toate glasurile personale au amuţit însă pentru ca să se auză numai glasul poruncit de inima de adevăraţi Români. Toate mâinile adversarilor din ajun s’au ridicat acum nu ca să ameninţe, ci ca să aclame pe alesul naţiei întregi, ca să proclame marelş principiu al unirii.
, Votul acesta, împotriva căruia avea să se ridice a doua zi protestări ale diplomaţilor streini, votul acesta care în-. frjintâ hotărârea puterilor Europei — este sărbătorit în fiecare an de Români. El arată că aceia cari l-au îndeplinit au avut credinţă şi nădejde în viitorul ţării.
Iată cum a apreţiat Vasile Boerescu acţul unirii prin cu-. vântarea sa rostită în ziua de 24 Ianuarie, îndată după proclamarea alegerii.
Domnilor ! Această zi este cea mai mare ce au văzut Românii în analele istoriei lor! Actul ce am făcut noi astăzi, este un act ce dovedeşte la noi un patriotism şi o desinteresare aŞâ de mare,
www.dacoromamca.ro
Unirea Principatelor.
i.După un tablou din Palatul Metropolitan din Bucureşti).
www.dacoromanica.ro
480
ALBINA
cum rar se poate vedea exemple la naţiunile cele mai civilizata ale Europei. Sunt acum mai mult de două secole şi jumătate, de-când unirea Românilor, aspiraţiune generoasă a tutulor generaţiilor, căuta să se realizeze prie puterea materială, prin sforţa,, prin sânge. Astăzi unirea se realizează prin puterile morale, prin armele spirituale. Graţie vouă, mandatari ai naţiei, cari ştiurăţi într’un moment a vă învinge toate pasiunile, a călcâ peste toate interesele egoiste, a înăbuşi orice uri, şi a depărta orice simpatii şi antipatii personale, spre a depune pe altarul patriei, pur şi virgin, acest princip al reconcilierei generale şi al puterei naţionale ! Graţie înaltelor Puteri garante, cari ne arătară drumuL prosperităţii şi al mărimei noastre, prin recunoaşterea şi garantarea drepturilor noastre naţionale şi a vechilor noastre tractate, pe cari părinţii noştri le apărară cu sângele lor, şi cari stăteau ascunse şi amorţite sub vălul uitării şi al violării! O eră nouă se deschide pentru noi! Aceasta eră este aceea a rege-nerărei noastre! Voi veţi avea mândria a spune nepoţilor voştri că aţi pus cea d’intâiu piatră la acest nou edificiu, şi accentele vocei şi recunoştinţei lor, se vor transmite răsunând din generaţia în generaţie!
Iată ce zice ziarul Românul:
Ziua de astăzi e menită de a forma cea mai frumoasă pagiDă a naţiunei române, căci asta este ziua în care, la 7 ore seara, după ce toate partidele, ce la inceputul Adunărei se păreau împărţite în două tabere contrarii una alteia, pătrunse de adevăratul princip naţional, delăturând orice egoism particular, proclamară în unanimitate pe Domnul Alexandru Ioan I Cuza şi de Domn al României. In fine, după atâtea lupte, după atâtea calamităţi, iacă-ne în culmea dorinţelor noastre ; de azi înainte, Moldova şi România sunt unite pentru totdeauna, nimeni nu le va mai putea despărţi una de alta. Speranţă dar şi încredere în Dumnezeu ce protege pe România-Unită ! Nenorocirea patriei noastre a provenit tot-deauna din substituirea intereselor noastre proprii interesului comun; azi, acest flagel, ce a produs atâtea nenorociri asupra dulcei noastre patrii, s’a nimicit cu totul şi pentru tot-deauna; azi, toate clasele societăţii noastre au sacrificat interesele lor particulare binelui comun. Să uităm dar trecutul, să îngropăm într’un mormânt toate păcatele, toate viţiile, toate-erorile noastre şi să ridicăm asupra acelui mormânt o peatră sepulcrală, şi vai de acela care va îndrăsni să o ridice vre-o dată î
Din aceste puţine pagini ce-am reprodus, din vremea luptelor pentru unire, se vede că însemnătatea faptului a cărui amintire o serbăm în ziua de 24 Ianuarie, stă în împrejurarea că el a fost mai ales isbânda spiritului de jertfă pentru un interes obştesc.
Căci conştiinţa jertfei pentru bine, înnalţă pe om, îl măreşte în faţa lui însuşi şi numai aşa se pot îndeplini faptele cele mari !
—---------------------—-	Reda cţia.
www.dacoromanica.ro
ALBINĂ
481
TEODOR MÂNDRU
In anul 1906, societatea culturală «Steaua» a avut bucuria să primească un legat de 5.000 de lei.
Această donaţie e cea d’întâi ce a primit şi i-a fost făcută de Teodor Mândru, fost procuror general la Curtea de apel din laşi, prin următoarea dispoziţie testamentară :
«5000 de lei, las Societăţii pentru răspândirea culturei în ■<s.popor în fruntea căreia se află luminaţii patrioţi, d-nii <Spiru Haret şi Ion Kalinderu. Dacă societatea nu va fi «încă recunoscută ca persoană morală, suma se va numără «unuia dintre aceşti doi distinşi bărbaţi, fiind sigur că *va merge în lada ei spre a i mări fondul».
In şedinţa din 11 Noemvrie 1906 comitetul societăţii a luat cunoştinţă de legat, rugând pe A-tot-puternicul pentru odihna generosului răposat şi aducând vii mulţumiri d-lui Procuror General M. V. Leonescu, executor testamentar, care a pus toată graba la împlinirea dorinţei amicului său. A hotărît tot odată să publice în revista «Albina» portretul şi biografia regretatului iubitor de neam, ca un slab prinos de recunoştinţă.
Hotele biografice ce urmează, sunt primite tot dela d-l Leonescu.
Teodor Mândru s’a născut în Dorohoi la 5 Aprilie 1845. Părinţii lui a fost Serdarul Iordache Mândru şi Zamfira Mândru născută Bâncescu.
Clasele primare le-a făcut în Târgul-Frumos, fiind director al şcoalei institutorul Ion Verdeanu, după cum se constată din atestatul eliberat de acesta în 15 August 1857.
In toamna acelui an a intrat elev în liceul Naţional din Iaşi, numit pe atunci Academia Mihăileană.
Despre regularitatea frecuentării cursurilor, conduita sa, precum şi aplicarea la studiu, nu avem nici o cunoştinţă, fiindcă în actele sale nu s’a găsit atestatul sau vreun certificat constatator despre absolvirea cursului liceal. Avem însă o dovadă că a fost un bun elev atât la studiu cât ,şi la purtare, fiindcă la 24 Octomvrie 1864, după 7 ani împliniţi dela intrarea sa pn liceu, a fost numit cu decretul No. 51.651 pedagog la internatul liceului din Iaşi în locul lui Vasile Gheorghian trecut în alt post. Deci în anul 1864 Teodor Mândru absolvise cursul liceal cu bun succes, căci altfel nu ar fi fost recomandat de Directorul liceului în postul de pedagog. In acest post Teodor Mândru, care în acelaş timp se înscrisese ca student la facultatea juridică din Iaşi, nu a stat decât un an şi ceva, căci la 23 Martie 1865 cu decretul No. 11.032 a fost numit custode la biblioteca centrală din Iaşi în iooul d lui Gn. C. Rxeoviţă, demisionat. In acest serviciu, Teodor Mândru, pe lângă îndeplinirea datoriei ce i se cerea, în-trebjjm ţa tot timpul în studierea lecţiilor dela curs şi mai cu seamă în citirea tratatelor de istorie şi filosofie.
www.dacaromamca.ro
ALBIKA
482
Nici în acei post nu a funcţionat mult, iiindcă la 24 Ivlaiu 1867 cu decretul No. 6.140 a fost numit procuror de secţie la Trib. Iaşi în locul d-lui Iancu Sturza demisionat. O dovadă că Teodor Mândru, deşi nu absolvise cursurile facultăţii juridice din Iaşi, şi-a îndeplinit în mod cu totul demn funcţiunea de procuror şi a fos4; bine apreciat de către superiorii săi, este că la 31 Ianuarie 1868 cu decretul No. 1599 a fost numit judecător de instrucţie, Ia Trib. Iaşi. In acest post a funcţionat până la 3 Iunie 1868, când a fost numit preşedinte de secţie la Tribunalul Iaşi în lo Cui d-lui N. Mandrea demisionat, actualmente preşedinte la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
La 22 Mai 1870 eu decretul No. 5.538 a fost numit procuror la Trib. Iaşi în locul d-lui Emil Sturza, demisionat. In acel post a , funcţionat până la 24 Aprilie 1872, când cu decretul No. 5.372 a fost numit membru la Curtea de Apel din Iaşi in locul d-lui Pa-lade, demisionat.
In 1874 Ianuar 11, d-1 Dimitrie Roseti, Prim Preşedinte al Curţei de apel din Iaşi, îl înştiinţează prin adresa No. 55 că d-1 Ministru de Justiţie du telegrama No. 230 îi face cunoscut că este trecut la Curtea de Focşani şi înlocuit cu d-1 Ion Fotea. Pe această adresă Teodor Mândru pune următoarea rezoluţie:
«Primită 11 Ianuarie 1874, Spre ştiinţa, care este lovitoare dem-«nităţii mele.' Yoi demisiona». Ceeace a şi făcut.
Dela această dată Teodor Mândru s’a ocupat cu avocatura până la 28 Octemvrie 1876, când cu decretul No. 12.844 a foât numit membru da Curtea de apel din Iaşi în locul d-lui N. Cazimir.
La 31 Octomvrie 1877 cu decretul No. 12.304 a fost numit Procuror General la Curtea de apel din Iaşi, fiind ministru defunctul Eugen Stătescu. In acest post Teodor Mândru nu a funcţionat mult din cauze politice.
La 24 Aprilie 1880 a fost numit cu decretul No. 1.790 de către Epitropia generală a Casei Sf. Spiridon, avocat acelei case. In acest post a funcţionat foarte puţin timp, căci stăpânit de dorinţa ca să poseadă un titlu academic, îşi scoate în ziua de 9 Iunie 1880 dela facultatea juridică dela Universitatea din Iaşi certificatul sub No. 175 semnat de decanul facultăţii dr. Gh. A.. Ureche şi pleacă la Bruxelles. Din acest certificat se vede că Teodor Mândru, deşî frecuentase cursurile 3 ani, timp cerut de regulament, dar nu dăduse examen decât din Istoria şi Institutele dreptului Roman, dreptul penal şi dreptul natural şi cu toate acesteâ ^eupase în magistratură până şi postul de procuror general.
Teodor Mândru obţinu la 2 Fevruarie 1881 diploma de Doctor în ştiinţele politice şi administrative dela Universitatea din Bruxelles facultatea de drept şi tot dela acea facultate obţinu, diploma de Doctor în drept la 7 Iunie 1881.
Reîntors în ţară este numit, nu după mult timp, (Prefect aL judeţului Botoşani, post pe care l-a părăsit în scurt timp.
La, 24 Octomvrie 1886 Teodor Mândru a fost numit cu decretul No. 11.822 consilier la Curtea de apel din Iaşi, post în care-
www.dacaramamca.ro
ALBINA
483
nu a funcţionat mult din motive politice şi în fine la 10 Octom-vrie 1895 cu decretul No. 15.244 a fost numit procuror general la Curtea de Apel din Iaşi fiind Ministru de Justiţie defunctul Eugen Stătescu. In acest post a funcţionat până la schimbarea regimului liberal când a fost înlocuit prin d-1 M. Şvţu.

Teodor Mândru (1845—1906).
Acesta a fost ultimul post cu care defunctul Teodor Mândru a. încetat a mai prestâ serviciile sale ţării. A trecut la pensie, ocupându-se cu citirea diferitelor tratate moralo-fllosofice. S’a •găsit în hârtiile sale un studiu complet cu subiect moralo-filo-sofic, cu tipărirea căruia a însărcinat prin testament pe unul din nepoţii săi, lăsându-i-se o sumă pentru acest scop.
Nu cunosc ca defunctul T. Mândru să fi avut fraţi sau surori, şi nici el în desele convorbiri ce le-am avut împreună, nu mi-a pomenit vreodată de aşâ ceva.
A fost de două ori căsătorit, dar s’a divorţat. Nici din o că^ sătorie n’a avut copii. Niciodată şi către nimene nu a vorbit fie în bine, fie în rău de fostele sale soţii.
Teodor Mândru a fost un om de caracter în toâtă'puterea cuvântului.
www.dacaromamca.ro
484
ALBINA
In viaţa privată, a fost cinstit, corect şi calculat. In viaţa publică a fost liberal adevărat naţional. El a îmbrăţişat cu toată căldura orice idee naţionalistă ori dela cine ar fi venit, şi rămânea foarte mâhnit când se convingea că promotorii ei, nu erau decât nişte speculanţi.
Intrasigent şi foarte susceptibil, pe lângă care mai adăogân-du-se şi boala’de nervi, de care suferea şi progresă cu înaintarea vârstei, devenise în timpul din urmă aproape izolat de lume.
Locuia singur. Primea cu mare mulţumire vizitele amicilor ce-i mai rămăsese, îi vizită şi el din timp în timp, ferindu-se în conversaţie a nu atinge susceptibilitatea nimănuia. îndată ce nu-i plăceâ ceva se retrăgea fără a da naştere de bănuială.
Şi-a iubit mult părinţii, despre care vorbea totdeauna cu respect. S’a găsit ia moartea sa printre lucruri, obiecte unele de mică valoare pe care totuşi le-a păstrat de pe când eră cOpil ca suvenire dela părinţii săi.
A fost pentru prieteni adevărat prieten, şi nicio dată nu a rămas indiferent la suferinţele rudelor sale, dovadă că nu a rămas nici una pentru care să nu se fi gândit a-i lăsă cevâ prin testamentul său. Acesta a fost Teodor Mândru, care după o viaţă plină de servicii frumoase aduse ţării, când a văzut progresele boalei nervoase care-1 copleşise, pentru ca să nu devie o povară pentru alţii şi o suferinţă pentru el, şi-a curmat firul vieţei în ziua de 23 Iunie 1906 în Iaşi, fiind în întregimea minţei, după cum rezultă din scrisoarea lăsată vărului său Gh. Mândru.
INVOELILE AGRICOLE (i)
C—ii—3
Legea cea nouă.
II.
(JFj|nvoele]e pentru munci trebuie făcute numai Jjj pe bani, cu sau fără hrana stăpânului. Nu e
Afj) voie să silească peţeran a-şi luă de-ale hranei, '^p îmbrăcămintei şi altele dela prăvălii sau inşi anume In contract trebuie să se arate lămurit ce mâncare se va da tain şi, dacă tocmeala e pe zi, se va mai spune şi de câte ori pe zi. S’au întâmplat în multe părţi de-au dat oamenilor brânză veche, castraveţi stricaţi, carne de vite bolnave, mă-laiu aprins şi altele asemenea reutăţi. De-aceea. legea nouă cere să se preţuească hrana şi în bani, ca dacă nu le va plăceâ oamenilor ceeace li se va da, să aibă drept a-şi luă băneşte tainul. 1
(1) Vezi numărul trecut.
www.dacoramamca.ro
ALBINA
485
Iată cum se va hotărî arenda ee au a plăti ţăranii pe pământul ee iau să-l lucreze pentru ei sau dijma ee urmează să dea.
In fiecare judeţ se vor adună din fiecare plasă câte cinci proprietari mari, cari îşi caută singuri moşia şi cari plătesc dările cele mai mari. Aceştia vor alege pe doi dintre ei. Judecătorul de ocol va trage la sorţi din fiece comună câte un ţeran din cei învoiţi şi cu ştiinţă de carte. Aceşti ţerani aleşi prin sorţi se vor adună în capitala judeţului şi vor alege pe doi dintre ei. Cei doi proprietari mari, împreună cu cei doi ţerani şi cu inspectorul agricol al judeţului, alcătuesc, ei cinci, comisia regională sau comisia judeţului.
Pe lângă cei doi ţerani şi doi proprietari, se vor mai alege tot atunci câte doi, cari să ţie locul celor di’ntâiu, când n’ar putea veni să lucreze în comisie. Alegerea e pe cinci ani. Comisia lucrează dela 15 Ianuarie până la 15 Fevruarie şi dela 15 0ctom-vrie la 15 Noemvrie.. Li se va plăti aleşilor câte 10 lei de şedinţă şi cheltuiala drumului. Dacă vor lipsi fără pricină binecuvântată dela trei şedinţe, vor pierde 2'0 de lei; iar dacă vor lipsi de cinci ori rând se vor socoti înlăturaţi cu totul din comisie.
Comisia va cercetă pentru toate părţile judeţului cum s’a plătit oamenilor năimiţi la vremea când se fac muncile în cei din urmă trei ani. Vor face o mijlocie şi nime nu va aveâ voie a plăti mai puţin celor pe cari îi va învoi mai din vreme, adică mai cu mult de treizeci de zile înnainte de începerea muncei la care se năimesc. Iar învoeli mai din vreme decât un an nu dă voie legea să se facă şi nici pe mai mult de un an. Va mai arătă câtă muncă e în stare a face într’o zi un, bărbat, o fe-mee sau un nevrâstnic.
Nu va aveâ drept nime să se îndatorească a face muncă mai multă. Legiuitorul nu vrea să fie rămăşiţi, cari bagă pe muncitori în datorii. Tot comisia va cercetă ce roadă a dat pogonul în cei din urmă cinci ani şi va face mijlocia, iar arenda nu va puteâ trece cu mai mult de-a treia parte peste
www.dacaramanica.ro
486
ALBINA
ceea ce plătesc pe pogonul do acest soiu arendaşii cei mari, luând moşia întreagă.
Pentru dijmă se va socoti cât face ceeace puno proprietarul sau arendaşul şi ce ţeranul. Roada o vor împărţi potrivit cu ce aduce fiecare parte în această tovărăşie. Mai mult i se va puteâ lăsă ţe-ranului; dar mai puţin, nu. Dacă dă proprietarul semânţa, şi-o va luă din roadă înnainte de împărţeală; dacă o dă ţeranul, şi-ova luă de asemenea,, înnainte de a se face împărţeala.
Plata peste care nu se va puteâ urcă preţul pă-şunatului pe cap de vită şi pe hectar, cât şi vitele câte pot intră pe hectar, o va hotărî iarăşi Comisia, ţinând seamă de felul pământului. La baltă şi la munte nu se cere să se hotărască neapărat întinderea şi numărul vitelor la hectar.
Comisia va aveâ să hotărască plata pentru adă- ' pătoare, ţinând seamă să nu fie mai mare decât cheltueala făcută cu înfiinţarea şi ţinerea în bună. stare a adăpătoarelor. Mai hotărăşte cât va trebui să plăteâscă ţeranul pentru treerat la hectolitru, când arendaşul sau proprietarul are a luă dijma în boabe şi s’a îndatorat a treerâ el.
Tot comisia arată judecătorului de ocol întru cât unele învoeli se depărtează de lege şi cuin trebuie făcute.
Iată deci că atât pentru arenda în bani, cât şi pentru dijmă, ţăranii vor găsi ocrotire, la comisia regională, de asemenea şi pentru păşunat şi pentru munci. Ba, ca să nu se întâmple nedreptăţire, nici pentru proprietar sau arendaş nici pentru ţărani, hotărîrile comisiilor, înnainte de a căpătă putere, se vor trimite la Bucureşti la consiliul înalt al agriculturei să le cerceteze şi schimbe, dacă va aveâ pricini binecuvântate. Hotărîrile întărite la consiliul sau sfatul înalt, se vor publică în «Monitorul Oficial» şi deci oricine va putea lua cunoştinţă de ele, doar «Monitorul Oficial» nu lipşeşto nici dela o primărie. Ba se vor„şi nfişâ la primărie pe uşă păreţi sau ziduri. Consiliul înalt e din cinci bărbaţi, încercaţi. în treburi şi cunoscători ai gospodă-^
www.dacaromanica.ro
ALBINA
487
riei. Trebue deci să aibă oricine încredere în dreptatea şi nepărtenirea lor. Guvernul i-a numit, iată-i: d-1 Teodor Rosetti; fost ministru şi prim ministru, d-1 Petre Poni, fost ministru, d-1 Barbu Ştirbey; d-1 Bagdad, membru la Curtea de Casaţie; d-1 G. Văsescu, fost deputat.
Ca să fie cu totul neatârnaţi, legea i-a numit pe 15 ani şi nici un guvern nu i poate urni dela locuri.	a
Acest sfat înalt numpşte pe inspectorii agricoli, care fac parte, cum am spus, din comisiile regionale sau judeţene.
In numărul viitor vom merge mai departe cu lămuririle.
I.
----------------------
Cum se folosesc aiurea de pământ,
jjn ţara noastră pământul e mult mai bun decât în Europa, cu toate astea acolo agricultura e mai în floare, sătenii au vite mai multe, frumoase-şi de soiu bun, şi stau mai bine, pe când la noi, cu pământ atât de binecuvântat, sătenii o duc greu. Aci un sătean cu două pogoane e sărac, pe când acolo tot cu atât pământ, gospodarul trăeşte omeneşte, mai bine decât un chiabur fa noi şi mai pune ceva la o parte din câştigul mun-cei lui şi a lor lui.
Pricina e lesne de găsit. Greul e cum să se îndrepte lucrul şi la noi. Acolo ţăranii au ounoştinţi bune şi multe despre lucrarea şi îngrăşarea pământiilui, despre creşterea vitelor şi a pasărilor, despre facerea untului, a brânzei. Mai au şi alt lucru bun: se întovărăşesc de vând roadele cu preţ şi la vreme. Ei ştiu a se chivernisi şi aşa, în cât ţin cel puţin două trei vaci, câţi-va porci şi pasări, cu toate că au foarte puţin pământ. Puţin, dar îl îngraşe, îl seamănă cu rost şi fac pe an câte trei patru rânduri de nutreţ ca să aibă pentru vite, iar la nevoe mai cumpără, de oarece vitele sunt bogăţia săteanului. Laptele şi viţeii îi aduc bani, iar cu gunoiul lor îngraşă pământul, nu pierd un fir. Danemarca e ţara care ne-ar putea sluji ca de pildă, deşi are pământ nâsipos şi mlăştinos. Ţăranii, după muncă stăruitoare, au făcut aproapa minuni, aretând ce poate da proprietatea mică bine lucrată şi tovărăşiile de lăptr.rii, cari în anul 1907,
www.dacaromamca.ro
488
ALBINA
au făcut numai unt 88 de milioane de kilograme, pe care au luat 239 de milioane de lei. Ţărişoara asta mică a trimes în afară ouă de 9 milioane, în anul 1906.
Pentru a lămuri mai de-amănuntul cum stau lucrurile în acea ţară, ne vom folosi de cărticica lui Louis Tegner, tradusă de d-1 G. Alimănişteanu. De acolo se vede cum s’a început lucrarea în Danemarca.
In fruntea cărticelei, d-1 Alimănişteanu îndeamnă să se tri-miţă vre-o sută de ţărani deştepţi şi destoinici sub privi-gherea unor oameni bine pregătiţi, ca să cerceteze ţerile cu plugărie mai înflorită. Omul văzând cu ochii, pipăind cu mâinile, adică lucrând cu mintea şi cu muşchii săi se poate schimbă mult; din auzite, prea puţin. Vorba aea: îi intră pe-o ureche şi-i ese pe alta. Neapărat, dacă guvernul s’ar hotărî la aşa ceva, ar mijloci pe lângă cel danez şi pe lângă altele capeţeranii trimeşi să-i primească la lucru, nu să stea numai ca privitori. Ar deprinde tot rostul gospodăriei mici: îngrijirea de vite, împărţirea pământului şi întocmirea economiei întregi a săteanului. Pentru a li cu folos, trimiterea ar trebui să fie pe un an, ca să vază şirul şi şartul unui an întreg. Iară trimişii, lucrând zi cu zi, ar deprinde toate amănuntele, ar deslegâ toate greutăţile peste cari omul dă numai muncind. Croitoria nu se învaţă numai din sfaturi, din citit ori din văzut, ci, pe lângă acestea, trebue să coşi şi să croeşti singur. Tot aşa e cu agricultura şi cu gospodăria.
încă un lucru, care, după umilita mea părere, ar trebui luat în seamă: în gospodăria ţerănească femeea are parte foarte însemnată, dacă nu mai mare decât a bărbatului, dar cel puţin de o potrivă. îngrijirea vitelor, a păsărilor, a fruptu-lui o are pe seama ei. De aceea, pentru ca sătenii întorşi în ţeară să poată întemeia gospodării, cari să slujească de po-vaţă celorlalţi, ar trebui să meargă cu nevestele, ca să înveţe şi ele rostul gospodăriilor daneze ori al altora. Trimi-ţându-i cu femeile va fi şi o chezăşie că se vor ţinea de lucru. Bine înţeles, vor trebui aleşi gospodari tineri şi desghe-ţaţi, cari să fie în adevăr oameni de ispravă şi, la rândul lor, să povăţuească şi pe alţii, nu să ţie cele aflate numai pentru sine. Să se aibă în vedere ca, pe lângă că vor fi deştepţi, să aibă şi suflet bun, ca să fie adevăraţi apostoli şi luminători.
Românii din Transilvania pricep şi ştiu mai bine a căută de vite şi de pământ, pentru că le-au slujit de pildă gospodăriile Saşilor. De aceea socotim că până ce o văni Vremea Danemarcei, atât de depărtată şi a cărei limbă nu o cunosc ţăranii noştri, ar fi bine de i-am putea trimete în Transilvania, să se lumineze. Trebue să vază săteanul nostru cu ochii lui cum cu două trei pogoane de pământ un ţăran poate trăi Dine şi mai pune la o parte câteva sute de lei pe an, pe când ai noştri tot cu atâta ori chiar cu mai mult pământ
www.dacacDmanica.io
ALBINA
489
şi neasemănat mai bun, duc traiu nenorocit, iar, când vine un an reu trebue să se îndatorească asupra anilor viitori ea să nu moară de foame ei şi ai lor.
Ţăranul nostru în privinţa gospodăriei, a lucrărei pământului, a îngrijirei vitelor a fiămas tot la ştiinţa de-acum o sută de ani, când lăsă vitele în pădure primăvara şi le prindea toamna, iar pământ de lucru găsea berechet. Azi însă norodul s’a înnlulţit, pământul s’a mai secătuit, pădurile s’au împuţinat şi deci trebue neapărat schimbat felul gospodăriei, al îngrijirei vitelor şi al lucrărei pământului. In alte ţeri schimbarea se face d© sute de ani. Noi n’avem nevoe să născocim. E de ajuns să mergem şi- să învăţăm dela cei cari ştiu, bine înţeles fiind destul de cuminţi ca să prubuluim şi să vedem ce se loveşte şi ce nu cu pământul şi cu mersul vremei de pe la noi.
Sofia Nădejde.
ALCOOLUL ŞI TEMPERANŢA
N'mul e plăsmuit de Dumnezeu sfântul din trup şi din suflet. Scump e omului sufletul, că doară-i părticică ruptă din Dumnezeu; dar scump e lui şi trupul, pen-^ tru câ-i tăcut de mâna cea sfântă a celui Atotputernic. Omul se bucură de trupul său când e sănătos şi vânjos. Şi ca să aibă parte de asemenea bucurie, omul cel cuminte caută mai întâiu de toate să fie sănătos, pentru că sănătatea e şi averea noastră cea mai scumpă. Dară pentru ca să fie omul sănătos, trebue să mănânce, să bea şi să-şi acopere trupul cu îmbrăcăminte. Când e vorba de mâncare, apoi să nu ne îndopăm cu mâncări alese şi scumpe, căci ele ne îngreue trupul şi ni-1 moleşesc, iară punga ne-o slăbesc. La aceasta ne face băgători de seamă şi Domnul nostru Iisus Hristos când zice: «luaţi seama şi nu vă îngreuiaţi cu mâncări şi băuturi.» După aceste cuvinte ale Mântuitorului, strică trupului nu numai mâncările cele fără seamă, dar şi băuturile cele multe.
Băutura cea mai bună, ce ni-a lăsat-o bunul Dumnezeu, este apa. Cu apă ne stingem oricând setea şi ne răcorim mai bine, decât cu oricare atâta băutură, fie ea şi cât de scumpă. Apa curată din fântână e cea mai sănătoasă şi mai priincioasă băutură din lume.
www.dacoramanica.ro
490
ALBINA
A fost o vreme, când oamenii îşi stingeau setea numai cu apă, cu darul cel scump dela Dumnezeu. Pe-atunci erau ei cu toţii, bărbaţi şi femei, înalţi ca bradul şi vânjoşi ca stejarul, şi trăiau de-arândui peste sută de ani. Of Doamne, întoarCe-se-vor vîe-o dată iarâ-şi acele timpuri fericite?
Cum a fost pe atunci, şi cum e acum? Dacă căutăm împrejurul nostru, ce vedem? Vedem oameni gălbâgioşi, serbezi, traşi la faţă, gârbovi, cu ochii înfundaţi în cap; copii cu boala cea rea, bolânzi; putem zice: numai nişte umbre de oameni. Şi oare de 'ce boală bolesc bieţii sărmani, de nu Ie prieşte mâncarea; ce griji aşa mari îi usucă, de arată aşa de prizăriţi, şi copiii lor îs numai nişte momiţe?
Iacă ce e! Oamenii au început a se îngreţoşâ de apă, şt s’au apucat de băut băuturi iscodite de dânşii S’au luat la băut: holercă, bere, rom, vişniac, şi câte alte bulercă-turi veninoase. Oamenii au părăsit lucrurile cele bune ale lui Dumnezeu, şi făcându-se mai cuminţi decât Cel mai presus de toată înţelepciunea, şi-au iscodit: boală, necaz şi sărăcie.
Şi oare este, fraţilor, boală mai re3, sărăcie mai mare şi necaz mai greu, decât beţia? Boala aceasta l-a stors de măduvă pe poporul nostru românesc, l-a slăbit şi l-a ticăloşit, căci: «beţia pe mulţi oameni cu avere, i a făcut să umble a cere.»
De aceea mă trage inima, fraţilor, să depun şi eu în ştiu-beiul acestei «Albine» harnice, unele învăţături despre beţie; şi anume voesc să vă spun de când sunt iscodite băuturile, ce otravă stricăcioasă-s ele, şi cât de mult folos dobândeşte acela care se fereşte şi nu-şi mai face de lucru cu dânsele.
Băuturile drept e că-s cam de mult, dară tot nu-s de când lumea. înainte de multe sute de ani au iscodit nişte arapi o apă tare, aşa ui fel de venin, ce i zic astăzi «alcoo’.» Ocrava aceea o puneau în unsorile lor cele frumos mirosi-• toare şi în colori. Mai târziu a trecut otrava sau spirtul acela în spiţerii (farmacii), unde se vindea ca un fel de picuşuri, cari se luau numai la vreme de boală. Cu vremea oamenii s’au dedat cu picuşurile acestea, şi tare le mai cumpărau. Dacă au simţit aceasta nişte speculanţi, le-a dat în gând să facă picuşuri de acestea din barabule, din popuşoi, din secară şi din alte pâni; şi nu numai din pâni, ci şi din fel de fel de poame.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
491
Spirtul acesta nu era acuma aşa de Curat şi de tare, ca cel dinainte; de aceea nu-1 mai vindeau negustorii ca picu-şuri, ci ca un fel de băutură ameţitoare în şipuri şi cu măsură. Băuturii acesteia i au dat ei mai multe nume; aşa spirtul stors din secară, popuşoi şi barabule l-au numit rachiu sau «holercă»; pe ce-1 fiert din orz l-au chemat bere, iar celui din poame i-au zis şliboviţă. Dar şi băuturile cele stoarse din barabule, secară şi poame, nu le prea bea oamenii, pentru că totuşi erau prea tari, aşa curate cum ieşi au din *velniţe. De aceea au iscodit negustorii meşteşugul de a le litrul, spre a le face mai gustoase la băut. Litruind spirtul, adecă turnând într’ânsul apă, zahăr şi câte odată şi colori, au făcut speculanţii holercile şi rachiurile cele vopsite, precum «romul», «rozolul», şi câte alte băuturi ameţitoare. Iară aceea ce-i zicem noi astăzi holercă sau rachiu, nu-i alta, decât spirt amestecat cu apă şi cu fel de fel de otrăvi, ca var, piatră vânătă, praf de puşcă, cenuşă, ba chiar şi hoituri de dobitoace. Şi aşa unei băuturi spurcate şi pline de venin îi zic oamenii noştri: Cinste! Dreptate-i aceasta, sşi cuminţi-s oamenii ?
Spirtul curat din velniţă e o amestecătură de treizeci părţi apă şi şeaptezeci părţi «alcool», şi care nu-i alta decât o otrâvă foarte tare. Toate băuturile ameţitoare au întrân-sele venin de acesta; numai că unele au mai mult, iar altele mai puţin. Holerca, romul şi celelalte bulercături, au într’ânsele cel mai mult «alcool». De-acolo şi vine, că ho-lera-i mai ameţitoare şi mai stricăcioasă, decât berea sau vinul.
Doftorii ne spun, cum că omul se poate deprinde cu timpul cu oricari otravă aşa, că nu-1 omoară îndată, ci pe încetul. Dară şi când se deprinde omul cu otrava, apoi cam greu se descurcă de dânsa, măcar că vede şi cunoaşte, că nu-i foloseşte, ci numai strică—şi încă foarte mult.— Tocmai aşa s’au deprins şi Românii noştri cu holerca şi cu celelalte băuturi sflrori de o stricăciune cu dânsa.
Românii noştri cunoşc otrava aceasta nu tocmai de mult, ia aşa cam de o sută de ani. Mare prietenie însă au prins ei cu dânsa după rădicarea boerescului, adică de 50 de ani. Şi când gândeşti, până la cât l-a adus pe Românul nostru prietenia aceasta în aceşti 50 de ani, ţi se umplu ochii de lacrimi, şi inima ţi se despică de jale!
www.dacaramanica.ro
492
ALBIN A
Cu multe rele, cu multe necazuri a avut neamul nostru de lucru, şi din toate a scăpat teafăr şi întreg. Au venit peste dânsul Tătarii, Turcii, Ungurii, Leşi şi câte alte lifte păgâne; dar cum au venit aşa s’au şi dus, ba unii cu multă ruşine, pe când neamul nostru a rămas voios şi în putere. De când însă a venit din cea Galiţie blestemata de holercă, de-atunci poporul nostru, nu că nu s’a întărit, ci a început a slăbi, şi slăbeşte şi astăzi.
Şi oare cum să nu ne punem pe gânduri, când vedem, că creştinii noştri s’au dedat cu otrava aceasta aşa, că şi astăzi numai fac nici un pas fără dânsa? Nu fac hram, nu nuntă, nu cumetrie, nu praznic, nu cumpărătură, nu vânzare, nu clacă, fără blestemata asta de băutură. Şi beau, săracii beau, fără să ia seama, că beţia i-a otrăvit şi stricat aşa că mai că nu-i cunoşti, de cum au fost odată Zdraveni, avuţi, cu lege şi cu trecere în lume.
loan Bucevschi
(Sfârşitul în No. viitor)
Preot.
O I U M A
ereu citim prin gazete că ciuma bântue ba ici, ba colo. Se pare că această boală îngrozitoare a pierdut mult din furia ei de altă dată; pare a nu mai avea atâta străşnicie ca acum opt zeci de ani de pildă. Pricinele sunt de sigur că ştiinţa a găsit mijloace d’a o înconjură, d’a o ţine într’un loc mărginit, d’a feri restul ţării prin desinfec-tare şi pază bună la carantine, de molipsjre.
Un caz de ciumă s’a ivit la Londra mai acum câţiva ani. Frica a fost mare, căci toată lumea se temeâ că dela marinarul bolnav de ciumă, venit cu o corabie din Orient, se va întinde boala în tot oraşul şi poate în toată Europa. Temerile au fost de geaba. Medicii au făcut un cerc de fier în jurul casei bolnavului şi nu s’a mai bolnăvit nimeni. Aceasta probează până la evidenţă că igiena, că paza bună păzeşte primejdia rea; că adică e mai bine să ne păzim, să ne ferim de molipsire, de boală, decât să ne bizuim că
www.dacoromamca.ro
ALBINA
493
odată bolnavi, avem doftorii şi doftori cari să ne scape viaţa.
| |Acum de curând, holera, o altă boală tot aşa de primejdioasă ca şi ciuma, a bântuit în Rusia şi au fost mulţime de oameni bolnavi chiar pe malul Prutului dinspre ţara noastră. Ce mai eră până la noi? O palmă de loc, o gârlă şi nimic mai mult. Ei bine, mulţumită măsurilor ce s’au luat la vremfi şi în chip cât se poate de bine şi potrivit cu primejdia, boala numită holeră, un biciu pustietor pentru omenire, a rămas în Rusia. Noi ne putem făli că n’am avut şi nu vom aveâ nici un bolnav de holeră.
Ciuma, despre care ne ocupăm acum, a bântuit cu furie şi în ţara noastră pe la 1829, când au pierit mii şi mii de oameni.
Boala e aşa de molipsitoare, că e destul să arunci în cartea caselor unui om sănătos un peticei din haina unui ciumat, şi a doua zi toţi locuitorii din casa sănătoasă sunt bolnavi de ciumă.
La noi, pe vremea acestei molimi, erau oameni cari zăcuseră de ciumă şi scăpaseră, însărcinaţi de stăpânire ca să ridice pe bolnavi şi pe morţi, — căci de ei nu se mai lipea boala — şi să-i ducă afară la câmp, unde erau şanţuri adânci făcute anume. Aceşti oameni n’aveau conştiinţă: ei se bucurau că sunt bolnavi mulţi, căci aveau prilej bine venit să mai fure ceva de prin case. De multe ori aruncau în şanţuri oameni ce nu erau morţi, numai ca să se scape mai lesne de sarcina lor.
Unul din aceştia a raportat într’o zi că din douăzeci de morţi de ciumă, cinci n’au putut fi acoperiţi cu pământ şi var, de oarece «au fugit.»
Tot slujbaşi de aceştia făceau ca boala să se întinză nă-praznic, aruncând haine sau zdrenţe dela morţii de ciumă în curţile unde ştiau că sunt orăşeni bogaţi, cu gând ca să jefuiască în urmă. Cu banii ce luau, petreceau într’o beţie nesfârşită.
Pe la 1829 Kisseleff ridicase împrejurul Bucureştilor nişte spitale pentru ciumă, numite Lazareturi, pe care el le in-spectâ adesea ori.
D’atunci şi până acum ţara a fost ferită de această boală.
Ce este ciuma ? Este o boală foarte molipsitoare, după cum am mai zis, infecţioasă, adică nu trebue să te atingi de un bolnav ca s’o ei, ci e destul să stai prin apropierea
www.dacoromamca.ro
494
ALBINA
bolnavului, adică să răsufli aerui chiar dela o depărtare oarecare de bolnav. Pricina înbolnâvirei e înghiţirea unor vietăţi foarte mici, care nu se văd cu ochii, nişte bacterii particulare, cum zic doftorii. Ciuma e de mai multe feluri: sporadică, adică care se iveşte Când şi când; endemică, adică e în unele localităţi din Orient, prin popor, cum ar fi la noi frigurile vara; şi epidemică contagioasă, adică când năvăleşte ca molimă cu furie şi seceră câte două trei sute de suflete pe zi. In acest din urmă caz e foarte rea ; puţini scapă. Nici doctori, nici doctorii nu mai pot nimica. Şi-iată. de ce? In boala numită ciumă am puteâ zice că se întâlnesc trei boale mortale fiecâre în parte: friguri ca la tifos; buboane pe la încheeturi sau gangrene ici colo pe piele; pete pe corp.
Cum începe boala? Omul e fără chef, fără poftă de mâncare, simte oboseală şi dureri de mijloc, de vintre.
Astfel vesteşte ciuma sosirea ei.
Pe urmă vin: dureri de cap, friguri, o mare descurajare, şi lipsă de puteri, delir sau somh adânc, vărsături sau eşire de apă pe gât. Bolnavul are escremente apoase, gălbui,
. amestecate cu sânge, verzui, cu miros foarte urât. Acestea vestesc că boala a intrat cu totul în om. In aceasta te face să crezi şi ivirea de pete ca la brâncă, pete vine, buboaie, antrax (bubă neagră) şi bune gangrenoase.
Dacă buboaelele de ciumă rămân aşa cum se ivesc şi să. se dea înapoi e bine; mai în totdeauna însă, ele se roşesc, ajung dureroase, se înmoaie şi dau afară pui o:.
Antraxul de ciumă ese pe spate, pe umeri, sau pe între pântece şi picioare, şi dă repede naştere la puroi sau la gangrenare.
Sunt în ciumă bubele numite cărbune gangrenos, care -începe ca şi câr&unele obişnuit, printr’o bâşicuţâ plină cu ser negru, înconjurat de un cerc gălbui inflamat, şi care dâ naştere la întinse gangrene peste mâni, picioare, cap, spate şi piept.
Boala ţine dela cinci la douăsprezece zile; dar în cazu-zile zise fulgerătoare, omul moare în douăzeci şi patru sau. cel mult în patruzeci şi opt de ceasuri.
Fie blândă fie rea, ciuma face multe victime; dar în lunile umede şi călduroase şi pe unde"e îngrămădire mare de lume, mortalitatea e foarte mare.
www.dacoramanica.ro
ALBINA
495
îndată ce bolnavul pare pierdut, descurajat, adânc abătut, îndată ce are gangrenâ, şi udul însângerat, moartea nu întârzie.
Chiar dacă scapă cineva de ciumă, tot rămâne cu o foarte mare slăbiciune în trup şi are paralizii ale simţurilor sau ale muşchilor.
Aceasta e îngrozitoarea boală de care tremură lumea înainte şi care acum pare a-şi plecă capul în ţaţa propă-şirei ştiinţei, în faţa igienei moderne, în faţa mijloacelor puternice ce posedă medicina pentru desinfectare, izolare şi tratament.
S’a găsit, se zice şi un serum, care injectat sub piele ar vindecă pe om cu siguranţă de ciumă.
D.	Teleor.

Conferinţa revizorilor şcolari.
In zilele de 11 şi 12 Ianuarie, s’a ţinut în localul Ministerului instrucţiei o conferinţă a revizorilor şcolari.
S’au discutat diferite chestiuni, între cari şi chestiunea recensământului copiilor în vârstă de şcoală, s’a propus ca recensământul şi înscrierea copiilor la şcoală, să se facă de o comisie compusă din învăţător, primar şi preot, şi ca copiii odată înscrişi să fie constrânşi a urma regulat. Amenzile şcolare să fie pronunţate din şase în şase zile în luna Septemvrie şi să se încaseze în timpul cel mai scurt. Părinţii răuvoitori să facă chiar zile de închisoare, ca unii ce nu-şi împlinesc datoriile faţă de copii.
Examenul de absolvire la cursul rural, a rămas ca să se facă întocmai ca şi anul trecut de către o comisie formată din învăţători, sub preşedenţia unui delegat al revizorului şcolar.
S’a arătat totdeodată şi dorinţa ca în nota de promovare să se socotească şi notele dobândite de elevi în cursul anului şcolar.
S’a propus în privinţa rotaţiei ca cei dela clasele III şi IV să se schimbe şi pe viitor, însă, în loc de a fi pe clase, să fie pe grupe de materii, din 2 în 2 ani. In acest chip li s’ar da tuturor obiectelor aceeaşi însemnătate şi apoi şi elevii ar ieşi mai bine pregătiţi. Sistema aceasta a rămas să se încerce mai întâiu la câteva şcoale din ţară.
S’au propus că premiile trebuesc desfiinţate şi înlocuite printt’o înnăl-ţătoare serbare şcolară.
Orarul pe jumătăţi de zile să se menţină la şcoalele rurale unde sunt învăţători puţini şi şcolari mulţi, până când se va mări numărul învăţătorilor.	...
La şcoalele de băeţi dela oraş să nu mai funcţioneze institutoare, ci treptat treptat, să fie trecute la şcoalele de fete. Pe viitor toate vacanţele la şcoalele de băeţi, să fie completate numai cu bărbaţi la toate cla-sclo*
învăţătoarele, aflate azi ca diriginte, să fie trecute în posturile II şi III, în locurile vacante.	.	.	...
S’a mai propus ca conferinţele anuale să_ fie menţinute,_ insa cu durata micşorată. Pentru anul acesta să se discute: scris-cititul, educaţia fizică în general, gimnastica, lucrul manual şi tălmăcirea legilor agrare.
www.dacoromanica.ro
496
ALBINA
Şedinţele conferinţei revizorilor şcolari au fost conduse parte de d-1 •Ministru al Instrucţiunii, şi parte de d-nii Teodoru, secretar general, şi S. Halita, inspector general al învăţ- primar.
T.
Serbarea bobotezei la JVfarea JJeagră.
(1908).
Anul acesta la Constanţa, s'a făcut slujba Bobotezei ou mare pompă. P. S. Episcop Pimen a! Dunărei de Jos, în ajunul sărbătorii, a sosit la Constanţa cu suita sa episcopală şi a fost primit la gară de către d-1 prefect Vârnav, d-1 Primar şi de celelalte autorităţi din localitate.
P.	S. Episcop, a doua zi, după săvârşirea liturghiei în biserica catedrală, la Sfârşitul slujbei a ţinut o frumoasă cuvântare, explicând că motivul care l-a hotărît ca anul acesta să facă slujba Bobotezei în apele Mârei Negre la Constanţa, a fost: pe de o parte de a-şi îndeplini datoria duhovnicească care-1 leagă de oraşul Constanţa şi de întreaga Dobroge, care face parte din Episcopatul Dunărei de Jos; iar pe de altă parte pentrucâ în aceste zile o coincidenţă providenţială face ca mai toate -Bisericile creştine să sărbătorească împlinirea a cincisprezece sute de ani dela moartea Sf. Ioan Chrisostom, 'fostul patriarh de Constantinopol. P. S. zice că a crezut de a sa datorie patriotică ca să arate şi să pună în evidenţă adevărul istoric că: în Constanţa de azi sau vechiul oraş Tomis de pe timpul Sf. Ioan Chrisostom a existat şi a fost primul şi cel mai vechiu centru de viaţă religioasă a strămoşilor noştri romani, cu o biserică organizată, cu o reşedinţă episcopală, în anul 407, când a murit acest mare ierarh bisericesc.
Urme despre acest scaun episcopal dela Tomis, încep dela veacul al IH-lea până la sfârşitul veacului al VIII-lea, când, din cauza invaziunilor barbare, s’a mutat la Adam-Clisi, unde se află un centru de viaţă militară romană.
www.dacoromanica.ro
LBINA
497
Aci, în Constanţa, între cei doisprezece episcopi şi mitropoliţi cunoscuţi din istorie ca însemnaţi păstori bisericeşti, a fost şi Episcopul Teotim I, unul dintre cei mai învăţaţi Episcopi din timpul lui, contimporan, bun prieten şi un cald apărător în timpuri grele al Sf. Ioan Ohrisostom. Episcopul Teotim I eră foarte respectat şi de către barbarii timpului, cari îi dăduse numele de «Dumnezeul Romanilor(Ist. bis. Sozomen, C. VII, Cap, 26).
Din acestea se vede că viaţa religioasă a strămoşilor noştri şi existenţa lor ca neam în Dobrogea sau Sciţia, precum se nu-meâ în vechime, este foarte adâncă, şi bunul Dumnezeu în ale sale taine, zice P. S. Episcop, a orânduit ca în timpul Majestâţei Sale primului nostru Rege Carol I şi prin vitejia armatei române să se reiâ şi să se reîntregească firul istoric al vieţii noastre de neam în aceste părţi.
Serbarea pentru care am venit în mijlocul d-voastrâ, a zis P. S. Episcop, ca să o facem aici, pe ţărmurile Mărei Negre, va reconstitui continuitatea obiceiului sfinţirei apelor din timpul vechiului nostru Episcopat strămoşesc, care odinioară a strălucit în aceste locuri. Acesta este un adevăr pe care nimeni nu-1 poate tăgădui.
După ce cuvântarea P. S. Sale s’a terminat, au eşit din biserică şi au format un cortegiu. Acest cortegiu care se alcătuia din mai mulţi preoţi cu Sf. Icoane, drapelele armatei, steagurile bisericeşti, corul catedralei, corpul ofiţeresc, membrii Tribunalului, membrii Consiliului comunal şi judeţean, corpul didactic şi foarte multă lume, s’a pus în mişcare către port, având în frunte pe P. S. Episcop însoţit de d-1 prefect Vârnav şi d l general Culcer, comandantul diviziei dobrogene. După ce au ajuns la pavilionul anume ridicat pe unul din cheiurile portului, aci s’a săvârşit serviciul sfinţirei apei de către P. S. Episcop şi în momentul când s’au rostit rugăciuni pentru M. S. Regele, atunci s’au dat salve de tunuri după încrucişătorul «Elisabeta», iar muzica militară şi corul catedralei au intonat imnul regal.
La sfârşitul serviciului, potrivit obiceiului, P. S. Episcop însoţit de d-1 Prefect şi d. General, pogorându-se pe treptele cheiului, a aruncat Sf. cruce în Mare, de unde a scos-o unul dintre-cei 12 marinari români cari anume sărise în Mare pentru a o scoate.
Serbarea s’a terminat prin defilarea arjnatei pe Bulevardul Carol, în faţa d-lui General, stropindu-se cu apă sfinţită de către P. S. Episcop.
Cu această ocazie, P. S. Episcop Pimen a trimis M. S. Regelui următoarea telegramă:
«Pe ţărmurile Mărei Negre, în frumosul port Constanţa, «a fost orânduit de Atotputernicul ca astăzi, în timpul glorioasei Voastre Domnii, după trecerea a multor veacuri, «de când aici în vechiul oraş Tomis, fu, primul şi cel mai «vechiu scaun episcopal străbun, de către mine, să se să-
www.dacoromanica.ro
'498 .
ALBINA
«vărşească slujba episcopală, pentru sfinţirea apelQr în «amintirea Botezului Domnului nostru Iisus Hrislos. Cu «această ocazie am înălţat rugăciuni către Dumnezeu pentru «Majestatea Voastră şi am stropit cu apă sfinţită armata «şi mândrul drapel, purtat pe câmpiile Bulgariei, sub care «s’au luptat oştenii români conduşi de Majestatea Voastră, «prin a căror vitejie s'a câştigat această provincie româ-«nească reînviind, aici, la Marea Neagră, cele mai vechi «urme de neam şi de legea noastră strămoşească.
«La această serbare au fost de faţă toate autorităţile ci-«vile, militare şi foarte mult popor».
La această telegramă M. S. Regele a binevoit a răspunde:
P. S. Episcop Pimen al Dunării-de-Jos,
„M. S. Regele foarte simţitor la urările ce l-aţi făcut, pre-„cum şi pentru rugăciunile ce aţi înălţat către Atotputernicul cu prilejul sfinţirei apelor pe malul Mării-Negre, mă „însărcinează să vă exprim călduroasele Sale mulţumiri
General adjutant, MAYROCORDAT.
Multă vreme va trece şi nu se va uită frumuseţea impunătoare cu care, în anul 1908, s'a serbat Bobotează la Marea Neagră.
Ar hi diacon A. Constantinescu.
Din ziare şi reviste.
Cum scutim caii de roiul muştelor.
Toate mijloacele cari le întrebuinţăm în contra muştelor şi ţânţarilor sunt numai atunci bune până ce nu asudă’ câlul. Dacă vedem că calul a fost muşcat de insecte, trebuie îndată să spălăm locul■ muşcat. Se mai cere ca calul să fie adesea scăldat si curăţit.
» * *	(„Agricultorul").
Cum se desgheaţa legumele şi poamele.
Ca să putem desgheţâ legumele, merele şi perele e bine să le punem intr’un vas cu apă rece, în care am "turnat doi pumni de sare. Legumele nu se strică de loc, ci se fac iară cum au fost. Tot aşa se pot de s-gheţa şi ouăle; însă mai întâi trebue să se fi topit sarea.
(„Deşteptarea".)
------O-----------—
p-
A "P E la

Societatea corpului didactic primar din Prahova, hotărând înfiinţarea unei biblioteci populsre, face un călduros apel d-lor autori, editori şi tuturor oamenilor de bine să vie în ajutorul bibliotecei, donând cărţi «au bani.	-
www.dacaromamca.ro
ALBINA
499-
Preţul cerealelor în Bucureşti,
Grâu.................................lei	80—21,80	b.
Porumb................................»	10—11,85	»
Ovăz..................................»	13—14,25	»
Aceste preţuri sunt socotite pe suta de chilograme. Preţurile curente (lin piaţă.
Carnea de vacă . . . 0 80 —1.00 »	» porc. . .0.90—1,20
» •	* oae .	. . 0.70—0.80
Crap . . ■.........0.45
Somn................2.00
Morun...............2.00
Nisetru..............—
Cegă...............6.00
Perechea de curcani	.	15.20
»	găini	.	.	2.00
>-	»	raţe .	.	.	S.OJ— 2,80-
»	»	gâşte	.	.	5.50—5.80
Kgr. brânză de burduf 2.40 » BS » putină 1.40—1.80’ » de unt topit . . 3.50 » »	» netopit . . 2.40
Pagina glum.eaţă.
Căsnicia lui Beţiveseu.
Befivescu îşi mângâie nevasta când vine dela cârciumă».
www.dacoromamca.ro
500
ALBINA
Cronica Săptămânii.
—	Zilele acestea. în Moldova şi Dobrogea a fost ninsoare mare şi viscol. In mare parte din tară a suflat Crivăţul. Marea e înfuriată.
—	Gazeta Transilvaniei din Braşov a serbat zilele trecute al 70-a an dela înfiinţarea ei.
—	In Italia, la Reggio în Calabria s’au întâmplat mai multe cutremure de pământ.
—	La Constantinopole au fost 9 bolnav ide holeră, din cari 8 au murit.
—	La Roma se fac serbări mari religioase cu prilejul aniversării de 1.500 ani dela moartea Sf. Ioan gură de aur. Au fost chemaţi şi-patriarhii din Antiohia, Alexandria şi Ierusalim, ca să ţină serviciul divin în Biserica Sf, Petru.
—	In Anglia şi în Austro-Ungaria bântue straşnic influenţă.
—	La Melbourne, în Australia sunt călduri omorâtoare. Mor şi oamenii, dar şi pădurile iau foc. Sate întregi s’au prefăcut în cenuşe. Oamenii îngroziţi aleargă la albia râurilor şi neştiind ce să mai facă, se aruncă în apă de căldura cea mare. In deosebi copiii mor mai mult.
—	In Serbia s’a descoperit o societate secretă de revoluţionari bulgari. S’a dovedit că această societate avea o ramură la Temişoara şi una în Ungaria. Aici se trimeteau banii şi obiectele furate dela Sârbi şi dela Macedoneni, şi se puneau la cale cele mai criminale planuri.
k. Sr&i^JSiSSBSSSBSB
INFORMATIUNI
Concursul de medic al spitalului Zossima, pendinte de Eforia Spitalelor Civile, care eră fixat a se ţine la 16 Ianuarie 1908, s’a amânat pentru ziua de 12 Mai, orele 2 p. m.
Condiţiunile de admisibilitate şi programul concursului sunt publicate în «Monitorul Oficial» No. 278 din 11 Martie 1900.
Registul pentru înscrierea candidaţilor se află deschis în orice zi şi oră ae lucru la Eforie şi se va închide cu 10 zile libere înainte de ziua fixată pentru ţinerea concursului.
—	La arestul preventiv din Huşi s’a înfinţat o scoală de aduţi. Măsura e foarte nemerită.
■ La Focşani este vorba să se înfinţeze o societate pentru clădirea unui teatru în acel oraş.
—	In ziua de 13 Ianuarie a. c. neîntrunindu-se numărul de membri prevăzut de statute pentru a se putea ţine adunarea generală a societăţii «Steaua», adunarea va avea loc, Duminică 20 Ianuarie a. c., în lo-" calul. Administraţiei Domeniului Coroanei, strada Ştirbei-Vodă No. 3, la ■ora 5 d. a., când se va ţine conform statutelor, cu orcâţi membri vor fi prezenţi.
—„D-na Calafeteanu, proprietară în Oporelu (Olt) a donat 2000 lei, pe lângă terenul deja donat de_.d-sa, în scopul de a se construi un local de şcoală model, în cătunul Corbu-Beria.
—	Aliniatul V dela art. 192 din regulamentul pentru aplicarea legii învăţământului primar, din 23 Martie 1094, sa abrogat şi se înlocueşte cu următorul:
Membrii corpului didactic cari vor fi fost pedepsiţi cu transferarea, nu vor putea obţine o transferare cerută de ei, nici a fi transferaţi din oficiu de Minister înainte de prescrierea acelei pedepse? conf. art. 193 din acel regulament.
- -------------------------------
www.dacoromanica.ro
ALBINA
50 L
ţpE
IiICXTAŢXUNI

In ziua de 8 Fevruarie 1908, ora 10V2 a- m. se va ţine la Eforie, Bulevardul Elisabeta, licitaţie publică cu oferte închise, pentru închirierea, pe termen de 3 ani, a următoarelor imobile şi anume:
Din Bucureşti.
1)	Apartamentul din faţă, din imobilul din str. Labirint No. 76-cu începere dela 23 Aprilie 1908, garanţie provizorie lei 200.
2)	Apartamentele din stânga Palatului Eforiei, primul etaj.
Apartamentul No. 1, cu începere dela 23 Aprilie 1908, garanţie provizorie lei 500.
Apartamentul No. 2, cu începere dela 23 Aprilie 1908, garanţie-provizorie lei 500.
Pentru aceste 2 apartamente se va ţine licitaţia şi in total.
Din Sinaia.
3)	Magazinul No. 1 din pavilionul de mărunţişuri din parcul Sinaia, cu începere dela 23 Aprilie 1908, garanţie provizorie lei 100.
4)	Magazinul No. 3, din pavilionul de mărunţişuri din parcul Sinaia, cu începore dela 23 Aprilie 1908, garanţie provizorie lei 150.
5)	Magazinul No. 4, din pavilionul de mărunţişuri din parcul Sinaia, cu începere dela 13 Iunie 1908, garanţie provizorie lei 75.
6)	Chioşcul de jurnale din parcul Sinaia, cu începere dela 1 Iulie 1908’ garanţie provizorie lei 100.
7)	Pavilionul Sf-ta Ana, cu începere dela 23 Aprilie 1908, garanţie provizorie lei 20.
8)	Pavilionul şi popicăria dela pescărie, cu începere dela 2& Aprilie 1908, garanţie provizorie lei 75.
9)	Terenul din parc pentru pavilion de florărie, cu începere dela 23 Aprilie 1908, garanţie provizorie lei 25.
10)	Pavilionul din pădure, cu începere dela 23 Aprilie 190$ garanţie provizorie lei 50.
—	Idem în ziua de 9 Fevruarie 1908, pentru închirierea lăp-tăriei din parcul Sinaia, cu începere dela 23 Aprilie 1908, pe termen de 3 ani.
Garanţie provizorie lei 100.
—	Licitaţiunea pentru colonialele necesare Depozitului în exerciţiul 1908-1909 se va ţine numai în ziua de 11 Fevruarie 1908,. orele 10 a. m.
—	Idem în ziua de 12 Fevruarie 1908, pentru arendarea pe un period de 10 ani, cu începere dela 23 Aprilie 1908, a moşiei Vatra schitului Cornet, comuna Racoviţa Copăceni, judelui Argeş.
Garanţia provizorie lei 800.
Supraoferte şi oferte condiţionale nu se primesc.
Condiţiunile speciale, precum şî orice informaţiuni se pot lua la Serv. Domenial, secţia Bunurilor, în toate zilele de lucru între orele lOVs—12l/a a. m.
Licitaţiile se vor ţine conform art. 72-83 din legea comptabili-tăţii publice.
www.dacoromamca.ro
14
Primejdioasele întâmplări
ALE
Marinarului franţuz LUDOVIC T'REGAJSl
ÎN
NOUA GUINEE (povestite de el însuşi)
TRADUCERE DE C. C. POP.-TAŞCĂ.
CAP. X
Sosind la Urata văzui că aurul se scotei într’un chip cu totul primitiv. Căutătorii de aur (minerii) lucrau ziua întreagă în pământurile aurifere şi seara veneau în oraş, care avei cam 15000 suflete, din cari 10000 mineri, 3000 femei şi copii şi 2000 soldaţi de pază.
Locuiam chiar în palatul guvernatorului şi a doua zi după sosire cercetai păturile aurifere care erau destul de bogate. Aurul se găseâ mai cu seamă prin văi şi pe coastele dealurilor, minerii scobeau 1—2 metri în pământ şi scoteau bucăţile de aur ce găseau.
Desluşii căpeteniei că erâ mai mult aur în pământul ce se aruncă şi cerui să mi se dea lemn şi scule ca să-i arăt că aveam dreptate.
După câteva zile îmi gătii o sită cu 3 despărţituri, pe care o aşezai la poalele unui deal de unde curgeâ un izvor şi în faţa stăpânitorului şi a ofiţerilor lui, avui norocul să găsesc în Câteva găleţi de pământ bine spălat, o bună cantitate de aur.
Câştigai astfel bunăvoinţa lui şi ca să mi-o arate mă primi să stau cu el la masă.
După câteva săptămâni singurul meu prieten Latina fu trimis la Kontar pentru ca să ducă regelui aurul scos.
Ii dădui un baston de bambu găurit în care vârâi o scrisoare şi îl rugai să-l dea fiicei lui Kayhar.
CAP. XI.
Din fericire fusesem numit inspector al tuturor lucrărilor din Urata, aşâ că având foarte mult de lucru îmi mai uitam necazurile. In anul d’intâi învăţai pe Orangonoki să facă băi de spălat aurul, şi să sape puţuri ca să ajungă la mijlocul mi nei. Avui norocul să dau peste mult aur aşâ că eram bine privit de guvernator.
Cu^ toate că lucram foarte mult, totuşi zilele îmi păreau fără sfârşit. Trăiam în mijlocul a o mulţime de osândiţi şi îi vedeam cu durere cum perdeau la joc tot aurul ce-1 câştigau, aşâ că nujnai aveau nădejde să-şi rescumpere libertatea. Unii cari
www.dacoromanica.ro
ALBINA
503
Avui norocul să găsesc o bună cantitate de aur pag. 502.
Trecuse aproape un an decând fusesem oropsit de guvernator când un vulcan ce fusese stins, făcu pe neaşteptate erup-ţiune. De mai multe zile văzduhul păreâ întunecat şi deodată, într’o seară, cerul fu acoperit de un fum gros şi înăbuşitor care învăluiâ stelele şi din gura vulcanului (crater) ţâşni un sul de foc înalt de mai multe sute de metri. Priveliştea erâ înfiorătoare: valuri de lavă se rostogoleau pe coasta muntelui, arzând tot ce întâlneâ în cale şi omorând un mare număr de Orangonoki, cari împietriţi de spaimă nu putuse fugi.
Erupţia ţinu mai multe zile şi erâ aproape ca lava să ajungă până la Urata, care scăpă ca prin minune.
Va urmă.
cereau să fugă muriau de loame prin munţi sau erau înghiţiţi de şerpi, alţii furau aurul ce trebuiâ să plătească spre a se rescumpărâ, dar erau prinşi şi omorâţi!
Pământul erâ foarte mănos. Se făceâ mult orez şi fructe foarte gustoase ca : banane, curmale, nuci de coco, struguri. îmi petreceam vremea ce-mi rămânea liberă vânând şi pescuind.
Către sfârşitul anului al 2-lea al şederii mele la Urata, un ofiţer care veni din Kontar îmi aduse un fel de şapcă de pae, pe care mi-o trimisese Lamlam. Cam tot pe atunci, mi se luă iară nici o vină. slujba de inspector al lucrărilor minelor, care se dete unui Orangonok căruia trebuiâ şi eu să mă supun.
www.dacoromanica.ro
„STEflU fl“
Societatea cSteaua» are de scop a lucră pentru Întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şt răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-Iui Spiru £7. Haret, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, loan Kalinderu, Preşedintele Academiei Române—Vicepreşedinte, Sara Şomănes$u, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spiru C. Haret, Ministru, profesor univer• sitar, — Secretar, Con st, Banu, profesor secîindar, fost inspector şcolar. — Membrii: Petre Gârboyiceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; I. Dimitrescu Procopie, fostsenator, fost Primar al Capitalei; M. Ylădescu, fost Ministru, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, fot administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; i)im. Cecropid, institutor. — Cenzori, Const, Alimăneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu, profesor secundar; Const. Alexaudrescn, institutor.
Membri însorişi şi cotizaţluni plătite (urmare).
D. G. Ionescu (Tulcea), 2 lei: I. Stoianovici (Tulcea), 1 leu; I. S. Ione-scu (Tulcea), 1 leu; V. ZvoninschI (Tulcea), 1 leu; Gh. Zăgănescu (Tulcea), 1 leu; Ion Teoderescu (Sulina), 2 lei; Panait Gheorhe (Jurilafev), 2 lei; Gheorhe Manca (Chilia-Veche). 2 lei; Petrache Caramaul (Chilia-Veche), 2 lei; Gh. Gheorgiu (Chilia-Veche), 2 lei; I. Rener (Isacea), 2 lei; I. Gornescu (Tulcea), 1 leu; O. Dinulescu (Tulcea), 1 leu; Gheorhe Pi-cioroga (Mila 23), 2 lei; Scarlat Lerescu (Sulina), 1 leu; Ivanciu Ioneseu (Tulcea), Iani Milano (Sf. Gheorghe), 2 lei; Vasile Cornei (Sf. Gheorghe),
2 lei; Trofiu Vasilief (Mahumdia), 2 lei; Timofte Ene (Sanova), 2 lei; Dumitru Năstase (Sanova), 2 lei; P. Botez (Galaţi), 2 lei; Gherasim Gri-gorov (Ozaclău), 2 lei; Pavel Petrescu (Galaţi), 2 lei; Ion G. (Galaţi), 2 F. Walai (Jurilofca), 2 lei; Sava Zaharia (Jurilofca), 2 lei; Tânase Şte-fănescu (Caraornean), 2 lei; Ştefan Vazaca (Dranov), 2 lei; Gr. Teodo-ssiu (C. Lung), 2 lei; N. Manolescu (C. Lung), 2 lei; N. Gr. Poenăreanu (C. Lung), 1 leu; Al. Florescu (Poenari), 1 leu; M. Preda (Ţigăneşti), 1 leu; N. Pârvulescu (Goleşti). 1 leu; N. Fuiorescu (Coşeşti), 1 leu; N. Di-aconescu (Godeni), 1 leu; R. N. Grigorcea (Vaslui), 4 le:: I. Coarnă Bă-răşti de Vede), 1 leu; A Iliescu (Cornăţel-Olt), 1 leu; N. Teodorescu (Chetreşti-Brodoc), 1 leu; N, Comănescu (Glodeni), 1 leu; In. Donose (Tăcuta), 1 leu; Const. Cercel (Mirceşti-Tăcuta), 1 leu; Gh. Popescu (Beleşti), 1 leu; Gr. Ignat (Drăguşeni), 1 leu; N. Pieptu (Grajduri), \ leu; V. Ionescu (Valea-Mare), 1 leu; Nicelae Vuja (Scânteia), 1 leu; Nicolae Ral au ţa (Scheea), I leu; loan Băbuşeanu (Laza), 1 leu; Const. Obreja (Tg. Pungeşti), 1 leu; Ionescu Gr. loan (Ştiobăreni),l'l leui Ionescu Che* orghe (Soleşti), 1 leu; G. Cotea (Moara-Gsecilor;, 2 lei; Panait V. Irimi-?. (Vaslui), 3 lei; Dr. A. Rapovici (Vaslui), 10 lei; H Lascu (Vaslui), 2 ??r: G; Scarlat (Vaslui), 2 lei; Em. Petriny (Soleşti), 2 lei; Octav Dimitriu (Oşeşti), 2 lei; I. Iiilich (Vaslui), 5 lei; N. Lupaşcu (Vaslui). 5 n; Mihai Tâutu (Vaslui) 4 lei; Auua D. Batăr ("Vaslui), şcoala No. ]),
www.dacoromanic&ro
2 lei; Lucretia V. Dimitriu (Vaslui), 2 lei; Natalia I. Florescu (Şsoala No. 1 de fete Vaslui), 2 lei: Eleua C. Manoilescu (şooala No. 1 de fete Vaslui,), 2 lei; Dimitrie Ionescu (Ciorteşti), 1 leu; Gli. I. Kogălniceanu {Deleni), 1 leu; C. Livadariu (Doaga-Lipoca), 1 leu; N. Bălăuţâ (Scheea-Drăguşeni), 1 leu; I. Gentimir (Bârzeşti) 1 leu; Cecilia D. Sion şcoala No. 2 de fete Vaslui), 2 lei; Maria Patriciu (şcoala de fete No. 2 Vaslui), 2 lei; Eufrosina D. Tiron (şcoala de fete No. 2 Vaslui), 2 lei; Elena Brăila (şcoala de fete No. 2 Vaslui), 2 lei; Gli. Stoenescu (şcoala No. 2 dc băeţi Vaslui), 2 lei; Natalia I. Mitescu (şcoala No. 2 de băeţi Vaslui), 2 lei; Claudia D. ZahariC (şcoala No. 2 de băeţi Vaslui), 2 lei; Veturia Botez (Vaslui), 2 lei; C. Grigoriu (Baslui). 2 lei; D. D. Sobaria (T. Neamţ),
1 leu; Ion N. Saviu (T. Neamţ), 1 leu; Nicolae Petrescu (T. Neamţ), 1 leu; Dimitrie D. Posa (T. Neamţ), 1 1 u; Smâranda I. Robescu (T. Neamţ),
1	leu; Ioan E. Dimitriu (T. Neamţ), 1 leu; Ioan Duţu (T. Neamţ), 1 leu; Vasile Torea (T. Neamţ), 1 leu; Ion V. A. Tomulescu (Vântori), 1 leu; Vasile Ionescu (T. Neamţ), 1 leu, Alexandru I. Bradu (T. Neamţ), 2 Ici; Gabriela 0. Petroni (T. Neamţ), 1 leu; Ioan Dumitrov (T. Neamţ), 1 leu; Gheorphe Oornea (Bâlţiteşti), 1 leu; Petru Levinescu (Grumăzeşti), 1 leu; Ştefan Merişor (T. Neamţ), 1 leu; Pr. V. Enâchescu (T. Neamţ), 1 leu; Vasile Terhenia (T. Neamţ), 1 leu; Dimitrie Bârliba (T. Neamţ), 1 leu; Ieftimie Oprea (T. Neamţ), 1 leu; Vasile Roşea (T. Neamţ), 1 leu; Ghe-orghe Marian (T. Neamţ), 1 leu; Gheorglie Boroianu (T. Neamţ), 1 leu; Costache Stoica (T, Neamţ), 1 leu; Dimitrie Stamate (T. Neamţ), 1 leu; Vasile Stoica (T. Neamţ), 1 leu; Vasile D. Resmeriţă (T. Neamţ), 1 leu; Vasile I. Stoean (T. Neamţ), 1 leu; Anton Parfenie (T. Neamţ), 1 leu; Si-mion Parfenie (T. Neamţ), 1 leu; Dimitlie Sburlan (Buzău), 1 leu; Petre Petre N. Şerdineascu (Buzău), 2 lei; Luţa Nubetide (Buzău), 2 lei; Maria Teodoru (Buzău), 2 lei; F. Oonstantinescu (Buzău), 2 lei; Eufrosina M. Paraschivescu (Buzău), 2 lei; C. Metaxa (Buzău), 2 lei; E. Tănăsescu {Buzău), 2 lei; Dorotca Protopopescu (Buzău), 2 lei; Vasile Dumitreseu {Buzău), 2 lei; Maria lordănescu (Buzău), 1 leu; Maria Ţiţescu (Buzău),
2	lei; Gabrtel Negulescu (şcoala No. 3 Buzău), 2 lei; Vasile I. Leontescu (Buzău), 2 lei; A. C. Şeicăreanu (şcoala de fete No. 4 Buzău), 2 lei; Eugenia D. Dumitreseu (şcoale de fete No. 4 Buzău), 2 lei; Caleria Mari-nescu (şcoala de fete No. 4, Bnzău), 2 lei; Al. Raiciu (Buzău), 2 lei; At. Popescu (Brăila), 5 lei; Petru Şerbănescu (Brăila), 2 lei; D. I. Dogaru (Brăila), 2 lei; I. Anuşea (Brăila), 2 lei; N. Demetrescu (Brăila), 2 Iei; R. S. Corbu (Brăila), 2 lei; Corn. Guşăilâ (Buzău), 2 lei; Grigore Arghir {Buzău), 2 lei; Lascăr Ursuleseu (Brăila), 2 lei; G. Thomaide (Brăila), 2 lei; G. Petrescu (Brăila), 2 lei; Dumitru Ionescu (Brăila), 2 lei; Pr. Titu Ciocârlan (Brăila), 2 lei; P. Moisescu (Brăila), 2 lei; Amedeu Ionescu {Brăila), 2 lei; Mihail Jakotă (Brăila), 2 lei; Ioan Radovici (Brăila), 2 lei; Vasile Dumitreseu (Brăila), 2 lei; L. C. Macedonescu (Brăila), 2 lei; P. I. Anin te (Brăila), 2 lei; Arghir Ionescu (Brăila), 9 lei; Badea Spânu (Brăila), 2 lei; G. lordănescu (Brăila), 2 lei; Ioan I. Paltânea (Brăila), 2 lei; A. Pandria (Brăila), 2 lei; R. D. Bălan (Brăila), 2 lei; Ştefan Caşu (Cârja-Tutova 1 len; Ion A. Stratulat (Cârja-Tutova)- 1 leu; Ion I. Donca (Rânzeşti-Tutova), 1 leu; Ioan N. Cotoran (Cârja-Tutova), 1 leu; Maria Gheorghiu (Murgeni-Tutova), 1 leu; Pr. Gheorghe Vasiliu (Cârja-Tutova), 1 leu; Lazăr Donca (Cârja-Tutova), 1 leu; Ioan V. Balmuş (Bla-geşti-Tutova), 1 leu; Oprişan Ghiga (BlageştiTutova), 1 leu; Atanase Modiga (Mălusteni-Covurlui), 2 lei; Vasile Marta (Drâguşeni-Putna), 2 lei; Teodor Ciobann (Grăjdeni-Tutova), 2 lei; Vasiltu Eremia (Stâncă şeni-Tu-tova), 2 lei; Odiseu Patriciu (Cârja-Tutova), 1 leu; Dimitrie Costâchescu {Cârja-Tutova), 1 leu; Florian Davidescu (Dom. Cor. Şegarcea), 5 lei; Ion Stamatescu (Dom. Cor. Şegarcea), 2 lei.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1907 este de 1.971, iar meniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 1.013 lei.
(Va urma în numărul viitor).
www.dacoromanica.ro
Cărţi noi.
Călăuza stuparului, de d-nii N. Nicolaescu şi Of. Stoinescu, a apărut într'un volum de 340 pag. cu 123 figuri, în editura librăriei Socec <& Comp. Calea Victoriei, Bucureşti. Preţul 3 lei. Pentru abonaţii revistei «Albina» 2 lei.
Autorii au completat articolele despre albinărit ce au publicat în anii din urmă ai revistei noastre cu toate chestiunile privitoare la creşterea albinelor. Astfel cum se înfăţişează, «Călăuza stuparuluu e cea mai completă carte de albinărit din câte au apărut până azi in limba uoastră.
Toate lucrările pe cari le reclamă creşterea albinelor sunt arătate în amănunţime şi într’o limbă pe înţelesul tuturor. Autorii stăruese mai ales asupra părţii practice a stupăritului. Astfel, cârmuirea stupilor e arătată pe larg şi deosebit pentru fiecare din cele trei feluri de uleie: orizontale, verticale, şi primitive. Desvoltare mare de asemenea s’a dat chestiunilor; construcţia uleilor, clădirea fagurilor, roitul, plantele care dau miere, produsele albinelor (mierea şi ceara) lucrările de făcut la stupi în fiecare lună.
Tiparul e foarte îngrijit şi pe hârtie velină. Figurile sunt bine reuşite
—	4Biblioteca pentru toţi» publică îrtr’o nouă ediţie «Suferinţele tânărului Werther» cunoscutul roman aiul Goethe. Un volum de 170 pagini 30 baiii.
De vânzare la librăriile diu ţara.
—	Princesa îndepărtată 4 acte în versuri de Edmond Rostand, .traducere de M.-Codreanu. «Biblioteca pentru toţi» No. 304, preţul 30 bani.
De vânzare la mai toate librăriile din ţară.
Catalogul complect al «Bibliotecii toare A/ca/ay. — Bucureşti,
pentru toţi» a se cere librăriei edi
la Londra
THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED
Capital Lire sterline 300.000 deplin mj, a vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bu-m' creşti.
Comitetul central:
Lachlan Machintosh IIah S. I. Goschen 7icoi:t.ele Diincannou .
E.	W. 11. Barry . .
Robert hamiltim Latig Demetre de Frank .
P. Naville .
Ad. Vernes.........
Viena
Paris
Directori:
/ C. A. Stolz \ E. E. Goodwiu.
Demetru
Censori: Ioan Kalitideru, Iran Ghika şi Arthar Green.
Sediul social:
Londra 7 Creat Winchester Street. Suoursala: Bucureşti, Piaţa sf. Gheor-| ghe.
„NAŢIONALA*
SOCIETATE GENERALA UE ASIGURARE, BUCUREŞTI Capital în acţiuni întreg vărsat îi aur ....	. Lei	2.000.001
Fonduri de reservâ compuse din prime şi daune	. •	3 95? §38 7‘
Idem formaldin capital şi alte rezerve »	1.075.842.31
Total îd aur Lei 7.052.631.36 Daune plătite . - . Lei 33.0U0’00f Vice-preşedinte A. Băicoiann.
Dir. general E. Griinwald. „Naţiomaua" asigură contra in i , cediului, a «grindinei», contra riscu L lui pierderii valorilor. Asigurările! pentru viaţă sunt primite in toate combinaţiunile obişnuite ca : «cas de moarte, supravieţuire,zestre şi-rentă >. Sediul social în palatul Societăţii din str. Doamnei. No 12, Bucureşti, Kt-presentanţă generală în Bucureşti, str. Smârdan No. 4. Agenţii în toate oraşele din ţară
fi
Inst. de Arte Grafice C»rol GohlS-sor Rasidescu, Str. DoamneitB.- 20.508.
www.dacoromanica.ro