Anui XI,
No. 6
11 Noemvrie 1907,
Apare în fiecare 'Duminecă
COMITETUL DE REDACJIE
ION KAUNDERU
P« Cârbovtceanu
P. Dulîu
[Q- Coşbuc <3-1 P. V. Năsturel Oh. Adamescu I. Otescu
V. S. Mojfa N. Nlcolaescu
Gr. Teodosslu
Redacţia şi AdminisfOlftir ApatonMăAtatoaa No. 9.—Bucureşti.
V V W T *
ŞII 1^ ^ y V ^ ^	^	lk^ ^ V
ff:aa parfumerie şi Drognerie JVCeSicinalS T6MA B'RĂTULEseU
Bucureşti, calea Griviţe! No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti.
Oferă onor. sale clientele parfum uri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite lotiuni, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomezi de quinquina parfumate# Capilarine, col-cream de la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermo.metre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerina, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete.
Articole pentru menagiu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestl6, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi lini onade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu. cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşiue pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salpl şi chinine, etc. Aniline şl culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iearnă, etc.
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplinesc unele de a fi atiseptice si desinfeotante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos îndepărtându-ie cu totul anemia şi slăbiciunea generală.
Bogat asortiment de cauciucârie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi DentisticeL, ca : vată şi ti toane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi. alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc.
La cerere, expediază în orioe parte a Ţârei, contra ramburs, prompt şi ou. preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă.
www.dacaromamcajx)
Anul XI.	No. 6.	11 Noemvrie 1907.
Albina
te ovilea publiol w^^Bpablleate i
ţevistă Enciclopedică populară
Abonamentul In ţară pe an In »	»	» fl luni
Pentru anunelurl 1 leu lin JSflamiserlpt:
ir străin, pe an lei 6
ărL‘ ................15 bani
leltşlte, 5 bani cuvântul, ard.
supni
Conferinţele institutorilor (Circulară). — R., Desvălirea monumentului lui Lascar Ca-tnrgi. — A- LăpSdatu, Lupta dela Argeş. — D. I■ I. P-, Cuvânt la sărbătoarea «Intrarea în Biserică».—M. Lungianu. Cântec din Bucovina (cui. din popor).—P. Popescu., De pe Domeniile Coroanei.— Al. Ţintariu, însemnătatea pomilor roditori. — C-, Inaungurarea şcoalei primare din comuna Aref (Argeş).-/V., încercări cu grâu strein în Anglia. — Red., Cutremurele de pământ din Italia. - Cronica Săptămânii. - Din «Monitorul Oficial». — Cărţi primite la Redacţie. — Apoi. — Informaţiuni. — Mulţumiri. — Poşta Redacţiei.
Din ziare şi reviste: Funinginea.	.	T ,	. _
Roman: Primejdioasele întâmplări ale Marinarului franţuz Ludovic Tregan, povestite de el însuşi, trad. de O O Pop-Taşcă : Capitolul III (Urmare) [Cu o ilustraţie].
Ilustratiuni: Statua lui Lascar Catargi. - Portretul lui Mihai-Viteazul de gravorul Franco. —■ O vedere din oraşul Ferruzzano din Italia distrus de cutremur.
CONFERINŢELE INSTITUTORILOR
—Din circulara adresată de Inspectoratul învăţământului primar către Revizorii şcolari cu privire la organizarea conferinţelor institutorilor în oraşe —
Domnule Revizor,
Prin art. 204 punctul 2 din regulamentul pentru aplicarea legii învăţământului primar, s’au regulamentat conferinţele lunare, în interesul perfecţionării membrilor corpului didactic primar urban, atât în privinţa metodelor, cât şi a reamintirii şi lărgirii cunoştinţelor necesare în cariera de institutor.
Acesta 0 numai unul din scopurile pe cari le urmăresc aceste consfătuiri didatice, şi cu rezultate mai apropiate.
Alt scop, cu rezultate mai depărtate, însă de o valoare şi mai mare, este ca prin ele să se contribuie la ridicarea stării morale şi materiale a orăşeniloT, la desvoltarea simţimintelor lor naţionale şi cu deosebire la deşteptarea şi întărirea acelui înalt simţimânt al solidarităţii, care trebuie să lege pe toţi cari vorbesc aceiaşi limbă şi sunt de acelaş sânge.
Necesitatea acestei lucrări a corpului didactic a arătat-o Onor. Minister în mod amănunţit prin circulara No. 49.667/907, care cred că a ajuns la cunoştinţa tuturor institutorilor şi că s’au pătruns de netăgăduita sa însemnătate. Cu mate astea, ori cât s’ar insistă asupra ei, nu ar fi câtuşi de puţin de prisos.
Este constatat că păturile mărginaşe ale oraşelor sunt lipsite în mare parte şi de cultură şi de o stare mai bună materială
www.dacoramamca.ro

ir v w «r v f	v v ▼ s
Jtoua par/umerie şi Draguerie JWeSicinaîă T6MA B'RĂTULESeU
Bucureşti, calea Griviţei No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti.
Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrioi franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi eapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomezi de quinquina parfumate, Oapilarine, col-cream de la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermo.metre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerina, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete.
Articole pentru menagiu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestlâ, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşiue pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin*, carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şl culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricm şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iearnă, etc.
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplşsme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, enjplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplinesc unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituânte ale sistemului nervos îndepărtându-!e cu totul anemia şi slăbiciunea generală.
Sogat asortiment de cauciucârie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca: vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cau-ciuo, canule, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi iighiane de porţelan, specule* aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc.
La cerere, expediază în orioe parte a Ţărei, contra ramburs, prompt şl ou. preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă.
52—49
www.dacoramamca.ro
Anul XI.
No. 6.
11 Noemvrie 1907.
Albina
Revistă Enciclopedică populară
£**T- - â
Abonamentul in ţară pe an ir
8 luni » =a
ent Ui^numâtc
Pentru anunelurl 1 leu 11 4%.. ]Wlea publi JVIanuaefipt
in etr&ln. pe an lei 8
..........15 bani
e, 5 bani cuvântul, ard.
SUMfl;
Conferinţele institutorilor (Circulară). — /?., Desvăliren monumentului lui Lascar Ca-ţargi. — A. LăpSVatu, Lupta dela Argeş.— o. I. /. P., Cuvânt la sărbătoarea «Intrarea în
~ Domeniile primare
___________ ......	.	____ ..	. , ______trele de
pământ din Italia. — Cronica Săptămânii. — Din «Monitorul Oficial». — Cărţi primite la Redacţie. — Ape). — Informaţiuni. - Mulţumiri. — Poşta Redacţiei.
uin ziare şi reviste ; Funinginea.
Roman: Primejdioasele întâmplări ale Marinarului franţuz Ludovic Trepan, povestite de el însuşi, trad. de C. C. Pop-Taşcă : Capitolul .III (Urinare) [Cu o ilustraţie].
Ilustrat iun i • Statua lui Lascar Catargi. - Portretul lui Mihai-Viteazul de gravorul Franco. — O vedere din oraşul Ferruzzano din Italia distrus de cutremur.
CONFERINŢELE INSTITUTORILOR
—Din circulara adresată de Inspectoratul învăţământului primar către Revizorii şcolari cu privire la organizarea conferinţelor institutorilor în oraşe —
Domnule Revizor,
Prin art. 204 punctul 2 din regulamentul pentru aplicarea legii învăţământului primar, s’au regulamentat conferinţele lunare, în interesul perfecţionării membrilor corpului didactic primar urban, atât în privinţa metodelor, cât şi a reamintirii şi lărgirii cunoştinţelor necesare în cariera de institutor.
Acesta e numai unul din scopurile pe cari le urmăresc aceste consfătuiri didatice, şi Cu rezultate mai apropiate.
Alt scop, cu rezultate mai depărtate, însă de o valoare şi mai mare, este ca prin ele să se contribuie la ridicarea stării metale şi materiale a orăşenilor, la desvoltarea simţimintelor lor naţionale şi cu deosebire la deşteptarea şi întărirea acelui înalt simţimânt al solidarităţii, care trebuie să lege- pe toţi cari vorbesc aceiaşi limbă şi sunt de acelaş sânge.
Necesitatea acestei lucrări a corpului didactic a arătat-o Onor. Minister în mod amănunţit prin circulara No. 49.667/907, caro cred că a ajuns la cunoştinţa tuturor institutorilor şi că s’au pătrtlns de netăgăduita sa însemnătate. Cu toate astea, ori cât s’ar insistă asupra ei, nu ar fi câtuşi de puţin de prisos.
Este constatat că păturile mărginaşe ale oraşelor sunt lipsite în mare parte şi de cultură şi de o stare mai bună materială
www.dacoromanica.ro
206
ALBINA
aşa ca să poată rezistă încercărilor de tot felul, iar în împrejurările cele grele să se poată comptâ pe ele ca pe un element civilizat.
Trebue trezite conştiinţele dormitânde ale acestei populaţiuhi, aceste conştiinţe în cari zac puteri uriaşe în stare latentă, pentru ca să-şi recapete întâetatea în comerciu şi industrie—pe care le-a părăsit dintr’o culpabilă nepăsare şi negrijă de ziua. de mâine— ajungând prin cultură un element moral, harnic şi prevăzător.
Autoritatea şcolară superioară are încredere deplină în forţele Dv. şi este sigură că atunci când veţi păşi cu inimă şi cu băr* băţie în mijlocul poporului, pentru luminarea şi pentru îndreptarea lui pe căile cele bune, lucrarea Dv. va fi dusă la bun sfârşit.
De altfel este o datorie de fraţi, de fii ai acestei ţări, care nu poate fi puternică şi nu poate rămânea stăpână pe destinele salo fără sprijinul hotărît şi patriotic al tuturor celor cari cunosc nevoile şi suferinţele mulţimii.
Activitatea institutorilor prin conferinţele lunare, întreruptă anul şcolar trecut, trebue dusă mai departe cu puteţi împrospătate şi fără şovăire. împrejurările grele prin cari a trecut ţara noastră în Martie anul acesta, ne-au dovedit ce poate să facă un popor fără de lumină şi fără conştiinţă de primejdia în care se află. Dv. sunteţi chemaţi 6â prin cuvântul de apostoli să creaţi o atmosferă mai senină, pe care nici un nour să n’o mai poată întunecă.
Considerând astfel caracterul acestor conferinţe ale institutorilor, ele vor trebui să cuprindă, întocmai ca şi cercurile culturale ale învăţătorilor, două feluri de şedinţe: unele intime, la care vor luă parte numai membrii corpului didactic primar şi altele publice, la cari trebue invitaţi părinţii elevilor, mai ales ai celor nevoiaşi, precum şi acele persoane cari, prin situaţia lor, ar putea să lucreze în sensul vederilor noastre.
Nu ne îndoim că şi unele şi altele, aceste şedinţe, vor fi îmbrăţişate eu toată căldura de către Dv., iar nu numai ca o su-pramuncă, de care fiecare ar căută să scape. Dacă în aceste conferinţe nu trebue să lipsească inteligenţa şi priceperea, cu atât mai puţin nu trebue să lipsească bunăvoinţa tuturor (’).
(*) Subiecte pentru şedinţele intime:
1.	Muzeul şcolar.
2.	Excursiunile şcolare.
3.	învăţământul primar în Anglia.
4.	Cum s’ar putea face copiii mai cuviincioşi, cu respect faţă de munca şi avutul altuia.
5.	Calculul oral în şcoala primară.
6.	Cum s’ar asocia familia la acţiunea şcoalei.
7.	Bibliotecile şcolare.
8.	Morala in acţiune în şcoală.
9.	Tratarea metodică a compunerilor.
Pentru şedinţele publice:
1.	Morala în acţiune în familie.
2.	Higiena locuinţei, higiena corpului.
3.	Societăţile cooperative la oraş.
4.	Problema educaţiunii morale.
5.	Alcoolismul.
6.	Lecturi din autorii români.
7.	îndrumarea către comerţ şi industrie.
8.	Şcoala şi familia ca institute de educaţie.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
207
Desvălirea monumentului lui Lascar Catargi.
Spuneam cititorilor noştri în cronica săptămânii trecute că în 28 Octomvrie s’a inaugurat în Bucureşti eu mare solemnitate monumentul lui Lascar Catargi.
Dăm azi, după o fotografie specială, o ilustraţie reprezentând acest monument Aci se poate vedea chipul acestui mare bărbat ■de stat d'asupra unui soclu la poalele căruia o femeie ţinând un snop de grâne, arată unui copil numele lui Catargi.
La sărbătoare a luat parte multă lume venită din diferite «nghiuri ale terii. Din Bucureşti erau de faţă câţiva dintre miniştri, primarul capitalei cu un număr de consilieri comunali, preşedintele Senatului, senatori, deputaţi, etc. A fost şi I. P. S. Mitropolitul Primat înconjurat de arhierei şl de mulţi preoţi.
După serviciul religios, s’au ţinut cuvântări de către d-nii G. •Gr. Cantacuzino, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri, în calitate de prezident al comitetului care a ridicat statua, Vintilă Brătianu, primarul Capitalei, Tache Ionescu, fost ministru, N :Filipescu, fost ministru, Petre Carp, fost prezident de consiliu.
M. S. Regele a trimis următoarea scrisoare:
Scumpul meu D-le Cantacuzino,
In momentul desvăluirii statuei ridicate în mijlocul Capitalei im Lascar Catargi, gândul Meu recunoscător se uneşte cu acel sil domniilor voastre spre a cinsti memoria acestui mare bărbat ■de stat.
Nici odată nuvoiu uită partea cea mare cea luat la reorganizarea Ţârii când totul ereă de făcut, judecata lui cea sănătoasă, tăria de caracter şi iubirea de patrie care însufleţeau toate actele sale; nu voiu uită mai cu seamă neţărmuritul devotament ee mi i-a arătat în nişte grele şi neşterse împrejurări.
Din adâncul sufletului închin dar prinosul Meu de gratitudine acestui mare şi bun cetăţean, al cărui nume de a pururea va însemnă credinţa către Ţară şi Tron şi va sluji drept pildă de statornicie generaţiilor viitoare.
Sărbătoarea de astăzi îmi dă plăcutul prilej de a văreînoi, scumpe Domnule Cantacuzino, încredinţarea sentimentelor de afecţiune <cc • vă păstrez.
CA ROL.
Lascar Catargi, născut în anul 1823, a intrat de tânăr în slujba statului, fiind prefect în vremea Domnitorului Mihail Sturdza. In vremea luptelor pentru unire el a fost între fruntaşii unio-niştilor. De aci încolo numele lui Catargi îl găsim în multe din împrejurările cele mai însemnate din istoria patriei. Când Vodă Cuza părăseşte tronul, încredinţează conducerea ţerii unei lo-cotensnţe Domneşti de trei persoane între cari şi Lascar Catargi.
La venirea Domnitorului Carol, Lascar Catargi este numit preşedinte al Consiliului de miniştri şi contrasemnează în această calitate, jurământul Principelui pe Constituţie în ziua de 30 Iunie 1866.
In acelaş an, după ce demisionează din minister, este ales prezident al Camerei Deputaţilor.
www.dacaromanica.ro
_ _	STATUA LUI LA3CVR CATAR-il
ridicată uf Bucureşti, inaugurată în ziua de 23 Octomvrie 1907.
www.dacoramamca.ro
ALBINA
201)
Ministru preşedinte dela 1871 până la 1876, apoi dela 1891 până la 1895, Lascar Catargi a lucrat pentru ţară cu patriotism şi prin înusşirile sale deosebite, prin caracterul său s’a bucurat totdeauna de stima generală.
El a murit la 30 Martie 1899, tocmai câud M. S. Regele hotărâse să facă încă odată apel la dânsul pentru a conduce afacerile Statului.
Statua sa este menită a transmite posterităţii amintirea acestui vrednic bărbat.
/?.
LUPTA DELA ARGEŞ
«
— 25 floemvrie 1600 —
^f’A'fsestea înfrângerii lui Mihai-Vodă la Gura-Teleajenu-- wr lui 0) străbătu cu iuţeală în toate părţile. Csâky, care
o află cel dintâiu, o comunică, a douazi chiar, la 21 Octomvrie, din Leţfalău, lui Basta şi Comisarilor împărăteşti, iar aceştia, la rândul lor, o comunicară, fără întârziere, împăratului Rudolf II la Praga.
Se ştia deci acum că Voevodul, crunt bătut şi abia scăpat t; n focul luptei, apucase cu puţini ai săi, drumul Craiovii, spre a sparge cuibul pe care nemulţumiţii şi răsvrătiţii împotriva domniei sale îl făcuseră acolo; iar Zamoyski. strân-gându-şi oastea, se aşezase deocamdată la Bucov. Căci de âci trimitea el, la 22 şi la 23 Octomvrie, mai întâi Regelui său apoi Staturilor Ardelene şi in sfârşit lui Basta şi Comisarilor împărăteşti relaţii sigure şi amănunţite despre decursul luptelor purtate cu Mihai-Vodă, şi de aci cerea el Imperialilor să prindă pe seama-i pe Voevodul fugar pe dată ce acesta, neavând încotro, va căută desigur adăpost în Ardeal, părăsit fiind de propria i oaste şi de tearâ.
Intr’adevăr, pe când armia polonă odihnea în vechiul târg de reşedinţă al Bucovului, slujitorii şi boerii ţerii, între cari Buzeştii chiar, vestiţii şi vitezii căpitani ai lui Mihai-Vodă, veniră de se închinară victoriosului Cancelar, prestând jurământ de credinţă noului Domn, acelui Simeon-Vodă Movilă, care primi asupră-i cele mai puţine şi mai umile drepturi de suveranitate pe cari le-a avut vr’odată un Domn român, afară de slugarnicul său frate Ieremie-Vodâ Movilă. Evident Zamoyski vroiâ să aducă Ţara Românească în aceeaşi s.itu-aţiune în care adusese Moldova,—la rangul de provincie a Coroanei Polone.
Prezenţa şi acţiunea marelui Hatman şi Cancelar în Ţara Românească nu convenea însă defel lui Basta şi Comisarilor 1
(1) Vezi No. 4 din anul XI al acestei reviste.
www.dacoromamcajo
210
ALBINA
împărăteşti din Ardeal. Aceasta pentru căLeşii îşi întindeau şi întăriau influenţa lor politică într’o ţară pe care Imperialii o cosiderau de câţiva ani ca fiindu-le supusă, şi pentru că Sigismund Bâthory. care se află în tabăra lui Zamoyski, ntt numai că, prin uneltirile sale, întreţinea spiritul de ostilitate-împotriva Nemţilor printre nobilii Ungurii partizani aisăi, ci' intenţionâ chiar a erupe în Ardeal spre a-şi lua din nou în stăpânire principatul de două ori cedat şi perdut. Prin aceste-deci scopul acţiunii politice a lui Basta şi Comisarilor împărăteşti, care eră de a stoarce nobililor Unguri un jurământ de credinţă pe sama împăratului Rudolf II, era direct ameninţat. Căci pe când unii nobili amânau fel şi chip depunerea jurământului cerut, alţii nil numai că-1 refuzau deadrep-tul, ci, instigaţi de Moise Săcuiul, cereau pe faţă ca Basta şi Nemţii lui să fie răsplătiţi pentru ajutorul ce le dăduse înpo-triva lui Mihaiu şi apoi scoşi afară din ţară.
Trebuia deci îndepărtat atât Sigismund Bâthory cât şi Moise Săcuiul. Cum însă acesta nu se putea face decât odată cu eşi-rea lui Zamoyski din Ţeara Românească, Comisarii împărăteşti, împreună cu unealta lor Csâlcy, acum căpitan general al oştilor ungureşti, deschid, în acest scop tratative cu cancelarul polon. Răspunzând mai întâiu că nu pot satisface cererii lui de a-i da prins pe Mihai-Vodă, Imperialii, prin scrisori şi legaţii stăruitoare, invită pe Poloni a părăsi Ţara Românească pentru a înlătură astfel putinţa unor viitoare complicaţii. Căci, cum scrie Cronicarul nostru, în graiul Său bătrânesc şi coprinzător, turburând «legile a bunei megieşii şi a vechilor tocmele» puteau fi «pricină de învrăjbire între Chesarut şi Craiul Leşesc», iar stăruind «să facă îndărătnicie şi să stee înpotrivă, vor ajunge armele împăratului să apere ţerile sale». Tratativele acestea, pentru purtarea căroraCsâky în special îşi atribuia merite deosebite, izbutiră: Zamoyski, după ce aşeză pe Simeon-Yodă în scaunul domnesc din Târşovişte, lăsându-i o gardă de trei mii oameni sub comanda lui laCob Patocki, îşi ridică oastea şi se trase prin Moldova în ţara Leşească, ducând cu sine pe Sigismud Bâthory şi pe Moise Săcuiul, care venise pe la Oituz să i se alătureze cu cetele sale.
Acum situaţiunea eră mai limpede atât dincolo cât şi dincoace de munţi. Pe când însă Imperialii îşi disputau stăpânirea Ardealului cu nobilii Unguri, în Ţeara Românească Mihai Vodă, refugiat în munţii Argeşului,silea stăruitor a-şi înjghebă o nouă oaste cu care să se nevoească a-şi recâştiga perduta stăpânire a ţerii de baştină. In acest scop el solicită din nou şi repeţit i jutor dela Ardeleni, reamintindu-le învoelile şi legăturile pe cari le consfinţise prin jurământul ce le făcuse. Zadârnic, căci toţi pare că se conjuraseră împotriva neno-rocosului Domn, pe eare-1 părăsise, cum am văzut, până şi Buzeştii, boerii săi cei mai credincioşi. Cu toate acestea, Mi-liai-Vodă putu adună vre-o-şapte opt mii de oameni oaste de
www.dacaromanica.ro
MIHAI-VITEAZUL
portret făcut de gravorul «Franco»; se aseamănă cu al lui «Sadeler». (După C. Obech anu, Portretele lui Mihai-Vitcazu).
www.dacoromanica.ro
212
ALBINA
strânsură cu care lucră a se tocmi cât mai bine de bătae. înţelegând însă de aceasta Simeon-Vodă Movilă, îşi strânse numai decât oastea de ţeară şi, împreună cu Polonii săi, porni de sârg, zi şi noapte, tot prin locuri ascunse, spre a surprinde şi lovi pe protivnic înnainte că acesta să se poată întări. Şî izbuti, căci la 25 Noemvrie, în malul Argeşului, lovi cu noroc şi împrăştie mai întâiu trupele de straje ale lui Udrea Spătarul şi apoi însăşi oastea lui Mihai-Vodă, care abia se mântui prin fugă, urmărit de oamenii lui Simeon-Vodă. Aşâ cel puţi scria acesta fratelui său din Iaşi, Eremie-Vodă Movilă, care, la rândul său, se grăbi a comunica, la 10 Decemvrie, stăpânului comun, lui Zamoyski, isprava de arme săvârşită în Ţeara Românească de supusul Craiului Polon.
Astfel, cea din urmă încercare pe care o făcuse Miliâi-Vodâ spre a se ridică prin propriile sale puteri fu zadarnică. Norocul şi oamenii îl părăsise cu totul. Nu-i mai rămâneâ dar altceva de făcut decât să-şi caute mântuire înnaintea tronului aceluia pentru care cucerind Ardealul perdîi şi Ţeara Românească.
Alex. Lăpedatu.
CUVÂNT
La sărbătoarea „Intrarea în Biserică," 21 Noemvrie.
«Astăzi este începutul bunei voinţe a lui Dumnezeu şi înnainte vestirea mântuirii oamenilor».
(Troparul silei).
Drepţi măritori creştini,
Sfinţii şi drepţii părinţi ai Prea Sfintei Născătoarei ue Dumnezeu, Ioachim şi Ana, îmbătrânise şi nu aveau copii, pentru care lucru, după obiceiul Iudeilor, erau consideraţi de toţi, până şi de rude, ca blestemaţi şi urâţi de Dumnezeu pentru stârpiciunea lor.
In nenumărate rânduri se rugară? lui Dumnezeu pentru naştere de prunci, făcând juruinţă sau promisiune că, dacă li se va îndeplini dorinţa, vor închină lui Dumnezeu pruncul pe care îl vor câştigă.
Mâhnirea încă le eră adâncă, când îngerul le binevesti că vor dobândi o fecioară, care va fi viaţa, lumina, şi mântuirea lumii, fapt ce îndepliniâ prezicerea patriarhului Iacob: «Nu va lipsi Domn din Iuda şi povăţuitor din coapsele lui, şi Acela va fi aşteptarea neamurilor».
Deşi eră fiică a unor părinţi săraci şi bătrâni, dar drepţi, Provedinţa însă voi să sădească această floare curată şi nevinovată la umbra altarului lui Ehova (Dumnezeu), unde şi
www.dacaromamca.ro
ALBINA
213
petrecu copilăria sa servind lui Dumnezeu până la vârsta de 12 ani.
In adevăr, împlinindu-so tfei ani dela naşterea pruncei Maria, cucernicii părinţi, îşi reamintiră de făgăduinţa ce făcuse lui Dumnezeu,-— ca pruncul ce vor dobândi să fie dat templului, spre slujba lui Dumnezeu, — şi astfel, pleacă cu Ea din Nazaret la templul din Ierusalim. Aci Prea Curata pruncă e coftdusă şi prezentată cu mare ceremonie sfinţitului prooroc Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, care în calitatea sa de Arhiereu aşteptă, cu toţi preoţii, pe Prea Sfânta Fecioară.
Astfel, încredinţată pe seama bisericei din Ierusalim şi spre slujba lui Dumnezeu, Fecioara rămâne sub acoperământul altarului, sub îngrijirea Arhiereului şi a altor sfinţite femei, ce serviau la acel templu cu curăţie şi cu religiozitate. Aci, sfânta pruncă Maria, se îndeletnicea cu rugăciunea şi citirea sfintei scripturi, cu lucru şi altele. Şi pe cât creşteâ cu trupul, pe atât se intăreâ cu spiritul, şi pe cât deveneâ iubitoare de Dumnezeu, pe atât deveniâ mai setoasă după a-devăr şi dreptate. Istoricii şi tradiţiunile sfinte ne spun că Sfânta Fecioară se deosebiâ de tovarăşele sale sub raportul inteligenţii, al curăţeniei, al nevinovăţiei, al sfinţeniei vieţii şi al agerimei. Modul creşterii sale în biserică, dela vârsta de trei ani, da tuturor oamenilor de gândit că această Sfântă pruncă vă fi aceea despre care profetul Isaia a zis: «Iată Fecioara, va luă în pântece şi va naşte fiu şi se va chemă numele lui Emanuel, sau Dumnezeu cu noi». Modul traiului său în templu, dâdeâ de gândit multora că Ea va fi acea fecioară, la care profetul Iezechil face aluziune, zicând: «Şi m’a întors pre mine la calea uşei celei mari din afară a Sfintelor, ce cată către răsărit şi aceasta eră încuiată. Şi a zis domnul către mină: Uşa aceasta încuiată va fi, şi nu se va deschide şi niminea nu va trece printr’ânsa că Domnul Dumnezeul lui Israel va trece printr’ânsa şi va fi încuiată».
Toată viaţa Sfintei Fecioare, pe lângă templu, care aveâ de jur împrejur chilii pentru văduve şi fecioare, vesteâ multora că Ea este âceea despre care proorocul David zice: «Ascultă fiuă şi vezi şi pleacă urechea ta, căci a voit Dumnezeu frumuseţea vieţii tale şi te vei închină Lui, căci acesta este Dumnezeul tău».
Şi cu drept cuvânt, despre această Sfântă Fecioară, prea nevinovată, cu totul fără prihană, mai cinstită decât cheru-vimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, şi Sfânta noastră Biserică creştină, sărbătorind ziua marelui eveniment providenţial al Intrării Sfintei Fecioare în templu, cântă cu mare şi cucernic glas: «Astăzi este începutul bunii «voinţe a lui Dumnezeu şi înnainte vestirea mântuirii oamenilor, în biserica lui Dumnezeu, luminat, Fecioara se arată
www.dacoramamcft.io
214
ALBINA
«şi pe Christos tuturor mai ’nainte îl vesteşte. Acesteia şi «noi cu mare glas să-i cântăm: Bucură-te plinirea rândueleâ «Creatorului».
*
* *
Creştinii totdeauna au cinstit, au venerat pe acei bărbaţi şi pe acele femei, cari prin zelul lor către Isus Christos, prins viaţa lor, prin învăţăturile şi faptele lor se deosebiau de ceilalţi. Veneraţiunea aceasta o aveau credincioşii prin aceea» că mergeau la mormintele lor, unde se rugau lui Dumnezeu, chemăndu-i în ajutorul lor. In chipul acesta s’a instituit cultul sfinţilor al cărui punct culminant este Prea Sfânta Fecioară Maria. Cinstirea ce se dă Sfintei Fecioare Mariai în biserica creştină, este cu mult mai pre sus de aceea a» sfinţilor şi drepţilor ori care ar fi fost credinţa, faptele ş» meritele vieţii lor. Sfânta Fecioară este slăvită, este prea» mărită şi venerată mai pre sus şi decât îngerii, şi aceastas numai pentrucă Ea a fost, este şi rămâne pentru totdeauna veriga ce uneşte cerul cu pământul; numai Ea este şi va fe începutul mântuirii neamului omenesc; numai Ea este aceea, care a surpat biruinţa şarpelui ispititor asupra strămoaşeii Eva; cu un cuvânt, pentrucă, numai Ea este aceea a cărei* seminţie fiind învrăjbită cu aceea a diavolului, a sdrobit capul acestuia, revărsâncl multă bucurie în neamul omenesc.
Pentru aceea auzim şi la sfânta Liturghie cuvintele:
«Mai ales pentru Prea sfânta, Prea curată, Prea binecuvântata mărita, stăpâna, noastră de Dumnezeu Născătoare şt «pururea Fecioara Mariaj pronunţate cu glas mare, spre a. arătă încrederea cea mare în mijlocirea Ei, precum şi pietatea cea profundă către dânsa, ca împărăteasa tuturor sfinţilor. Pentru aceea zice: mai ales.... adecă: cu deosebire: sau mai mult decât ceilalţi sfinţi.
Cinstindu-se şi venerându-se în creştinism maica lui Cliri stos-Dumnezeu, se venerează şi se respectă totodată şi modelul cel mai sublim, cel mai vrednic de imitat al femeet creştine. Cel Atotputernic a cunoscut mai bine ca noi oamenii, vrednicia Ei, şi de aceea a ales-o a fi mumă Mântuitorului neamului omenesc din robia păcatului, născând pe* Dumnezeu-omul.
*
* #
Văzând acestea despre Fecioara Maria, să ne gândim ui*, moment şi la starea rătăcită a noastră de astăzi, şi să vedem ce îndreptare să dăm vieţii.
Ce părinţi cu frica lui Dumnezeu erau Ioachim şi Ana f Credinţa lor în cel Atotputernic eră atât de tare, în cât ai» biruit puterile firei şi au dobândit ceea ce au cerut. Şi pe această cerească floare, au răsădit în grădina virtuţilor din acel timp dela templul din Ierusalim, şi acolo a crescut fiind udată cu rouă cuvântului lui Dumnezeu.
Astăzi aceste exemple sunt prea rare, Creştinul de azi, care
www.dacoroinamca.ro
ALBINA
215
a trecut dela umbră la lumină, care s’a învrednicit a vedeă soarele dreptăţii şi a dobândit cetăţenia cerului, încredin-ţându-i-se spre aceasta calea, adevărul şi viaţa, el, zic, este departe de râvna arătată de sfinţii şi drepţii părinţi Ioa-chim şi Ana în creşterea copiilor. Probă despre aceasta este faptul destul de trist că în societate sunt mulţi oameni cari nu sunt de omenie, n’au caracter moral, nu sunt cinstiţi, iar generaţiunile tinere, cuprind multe stricăciuni. Avem anarhişti cari n’au nimic sfânt, despreţuesc biserica, cultul, şi nesocotesc simţul naţional; des voltă numai sentimentul de invidie, ură, de mărire deşartă, şi de lux.
Femeea creştină trebue să aibă ca ideal al vieţii în ce priveşte creşterea copiilor pe drepţii Ioachim şi Ana. Apoi, pe Născătoarea de Dumnezeu, care deşi s’a învrednicit a fi maica Mântuitorului, cu toate acestea n’a uitat ca în copilărie, din când în când, să ducă pe Isus la templu pentru a-1 deprinde să crească în învăţătura şi îndreptarea Domnului.
Istoria creştinismului be dă înulte exemple de femei remarcabile atât pentru pietatea lor cât şi pentru buna creştere a copiilor. Dar şi în istoria noastrăjnaţională am putea cită pe mama lui Ştefan cel Mare, care după fiecare biruinţă înălţa câte o biserică spre amiptire şi mulţumită lui Dumnezeu, şi alte multe dăruinţe, având ca deviză ţara şi legea.
Şi acum, Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, limanul tuturor nenorociţilor, caută din cerşi trimite ploaia îndurării divine asupra noastră celor ce ne-am adunat astăzi spre a prăznui viaţa şi faptele tale, ca acelea să răsară în sufletele noastre. Ia aminte, şi vezi, că "multe sunt nevoile noastre, Roagă pe fiul tău şi Dumnezeid nostru, să ne lumineze mintea, să spulbere întunericul rătăcirilor noastre, spre a călcâ pe urma religiozităţii şi curăţeniei sufletului tău. Amin.
D. I. I. P.
Brăila.
T~) in ziare şi :r © "V iste.
Funinginea este un mijloc foarte bun de gunoit pământul. Dacă semănăturile sunt îngălbenite ori bolnăvicioase, prin presărarea cu funingine iarâş îşi capătă coloarea lor frumoasă. Tot aşa e şi cu straturile de iarbă. Cam acelaş folos îi aduce şi cenuşa, mai ales cea de lemn. D9 aceea să nu lăpădăm nici funinginea, nici cenuşa, ci să o păstrăm bine pentru scopurile de mai sus.
(„Ecouomia”)

www.dacaromamca.ro
2L6
ALBINA
CÂNTEC din bucovina.
£=ae=a
Floricică şi-o lalea!
Fă-mă Doamne-o păsărea, Fă-mă pasăre de cuc,
Să tot sbor şi să mă duc! Duce m’aş, duce drumul,
Să nu m’ajungă dorul;
Duce m’aş, duce cărarea,
Să mă lase supărarea.
Duce m’aş şi m’aş tot duce, Unde de bine-aş ajunge,
Că mie ’ntr’aiastă ţară,
Zău şi mierea mi-e amară.
{Auzit în com. Ilişeşti).
M. Lungianu.
I
De pe Domeniile Coroanei.
In zilele de 29, 30 şi 31 Octomvne a. c. domnul I. Kalinderu a inspectat Domeniul Cocoanei Segarcea din judeţul Dolj.
Ca totdeauna, d-sa a vizitat şi bisericile, şcoalele cum şi banca populară din localitate.
Astfel, în cătunul Panaghia s’a interesat la şcoală de mersul învăţământului şi a îndemnat pe d-1. învăţător P. Danielescu să pună toată stăruinţa nu numai la instruirea elevilor ci şi la ridicarea vazei şcoa-lei în faţa sătenilor, căci şcoala nu poate progresă dacă nu e iubită de aceştia. Nu trebue uitat asemenea că locuitorii preţuesc şcoala după învăţător şi că prin urmare datoria acestuia e de a şi-i apropia cât mai mult prin fapte şi vorbe bune, pentru a da bucuros copiii la învă-tură, şi a-1 ascultă în îndrumarea pe calea cea bună.
La biserică a fost întâmpinat de C. S. Pâr. Pretorian şi de locuitori. Biserica find veche şi ne mai putând fi reparată, d-1 Kalinderu a hotărât să se construiască una nouă pe cheltuiala Domeniului Coroanei, în care scop a şi luat măsuri pentru adunarea materialului, ca lucrarea să poată începe în primăvara viitoare.
După ce s’a întreţinut cu preotul, a vorbit sătenilor adunaţi despre iubirea bisericii, despre binefacerile dreptei credinţe şi i-a îndemnat să muncească cu inimă, căci numai ajutându-se pe sine îi vor ajută şi Părintele ceresc. Munca e o trebuinţă a omului, şi fiecare se va bucură de o stare cu atât mai bună, cu cât va fi mai activ. Pentru munca câmpului i-a povăţuit să ia pildă dela Domeniul Coroanei, care le arată în orice moment, la orce lucrare, că bogăţia roadelor atârnă nespus de mult dela modul în care e lucrat pământul. Nu întinderea pământului fa^e pe om bogat, ci modul cum ştie munci, cum ştie agonisi şi păstra ceeace are. In toate părţile sunt .oameni bogaţi „şi săraci; aceştia din urmă dacă sunt luminaţi ştiu însă că nu pot călcâ dreptul altuia, că nu pot pune stăpânire pe locuri străine, căci aceasta e contra firei lu-
www.dacaromamca.ro
ALBINA
217
crurilor, e contra voinţe lui Dumnezeu şi chiar contra lor înşişi. Intr’a-devăr, n’ar fi eioare nemulţumiţi, dacă le-ar răpi alţii bunurile lor ? De aceea fiecare sătean să-şi vadă de ce e al lui, să muncească cât mai mult şi mai bine, şi să fie om de ordine, căci numai aşâ va arătă că e demn să fie ajutat în marginile posibilităţii.
In comuna Lipov a fost asemenea întâmpinat de săteni. Şcoala a găsit-o mai populată ca în anul trecut, şi rămânând mulţumit şi de progresele în învăţământ a dat gratificaţii d-lui învăţător D. Rezeanu şi d-nei învăţătoare Elena Popescu. Observând, că localul actual construit acum 20 ani de administraţia Domeniului Coroanei, a devenit neîncăpător, a dispus să se clădească la anul altul mai mare, iar cel vechiu să rămână pentru şezători, societate culturală şi teatru sătesc.
Aci d-1 Kalinderu întreţinându-se cu locuitorii, i-a îndemnat să-şi muncească bine pământul, şi pentrucă cei mai vârstnici n’au avut fericirea să treacă prin şcoli, pentru a se puteâ lumină prin citit, să imiteze ceeace se face pe Domeniu. Asemenea să fie economi, spre a se puteâ ridică la o stare mai bună, care nu se poate obţine deodată şi nici prin revolte cum au făcut cei din alte părţi. I-a sfătuit apoi să respecte legea şi să aibă încredere în viitor, căci avem un Suveran care A'' d': ani a veghiat la binele ţării. M. Sa Regele poartă toată grija clasei ţărăneşti şi ceeace nu s’a putut face până acum, se va face de aci înainte, treptat. Nu se pot îndreptă lucrurile deodată, căci nici nu e atâta pământ cât se cere, iar dela alţii nu se poate luă, căci dreptul de proprietate e sfânt, pentru mare ca şi pentru mic. Aceasta o ştiţi de sigur şi voi, a adăugat d-1 Kalinderu, căci aţi stat liniştiţi şi nu v’aţi întovărăşit cu cei din alte comune, care au fost purtate de mare păcat la jafuri neiertate. Şi bine aţ făcut, fiindcă nici în trecui! nu v’am pus învoeli grele şi nici pe viitor nu vă vom pune. Dimpotrivă vă vom face şi alte înlesniri şi vom urmă să vă luăm multe din greutăţile obşteşti.
La sfârşit d-1 Kalinderu a hotărît ca administraţia Domeniului Coroanei, pe lângă şcoale de care am pomenit mai sus, să construiască şi nişte băi populare.
In ziua de 31 Octomvrie a vizitat şcoala din Segarcea, unde a fost întâmpinat de învăţători împreună cu fruntaşii comunei şi numeroşi săteni, cum şi de d-1 medic şi d-1 inspector comunal.
In această localitate sunt două şcoli şi un frumos atelier şcolar, solid construite, care ar puteâ face fală unui oraş. Aci a ascultat mai mulţi elevi din clasa IlI-a la care predă d-na Constanţa P. Popescu şi din cl. IV la care predă d-1 P. Popescu. In amândouă clasele a rămas mulţumit de răspunsurile copiilor, precum şi_ de ordinea şi curăţenia din toate patru clasele. Elevilor şi la săteni a împărţit, ca şi la Lipov, cărţi şi tablouri iar d-lor învăţători le-a acordat diferite gratificaţii. _
In urmă exprimându-şi din nou satisfacţia, a sfătuit pe d-nii învă-tori să dea şi mai departe toată atenţiunea învăţământului util şi practic privitor la industria casnică, dezvoltând gustul copiilor pentru aceste industrii. Pe săteni i-a sfătuit să asculte de cei care le dau poveţe bune, să urmeze a fi respectoşi către lege având încredere în oamenii ţării. Toţi sunt însufleţiţi de acelaş patriotism, de aceeaş dorinţă de a le face bine, numai unii îl vor într’un fel iar alţii într’altfel. In timpul de faţă mai ales toţi se gândesc la îmbunătăţirea stărei ţăranilor şi penţruca să poate isbutî, se cere să deâ cu toţii concursul. Se va zice că sătenii de ce ajutor pot fi în această ocazie ? De foarte mare, stând liniştiţi şi urmâDdu-şi munca cu toată inima, căci numai unde e linişte şi unde legile sunt respectate de toţi, se pot face îmbunătăţiri şi se poate progresă.
La banca populară, pe care a găsit-o prosperă, de oarece capitalul în timp de 5 ani s’a ridicat la 170.0U0 lei, d-1 Kalinderu a sfătuit pe locuitori să se strângă cu toţii în jurul ei pentru a puteâ avea credit eftin în caz de nevoe. A hotărît tot odată ca Administraţia Domeniului Coroanei să clădească un local special pertru bancă cu o sală încăpătoare pentru teatru şi conferinţe. Asemenea a luat măsuri să se facă şi în această comună o baie populară.
www.dacaramaxrica.ro
218
ALBINA
Atfel s’a terminat această inspecţie a d-lui Kalinderu: cu foloase pentru Domeniu şi pentru locuitori, atât morale cât şi materiale.
Fie ca poveţele sale să prindă rădăcini adânci în inima sătenilor, iar faptele sale să fie imitate decât mai mulţi proprietari!
P. Popescu
însemnătatea pomilor roditori.
In coloanele revistei «Albina» de multe ori s’a scris despre marea însemnătate a pomilor roditori, şi tot în aceste coloane ţăranul român a fost sfătuit şi îndemnat ca cu toată dragostea să îmbrăţişeze cultivarea pomilor roditori, căci aceasta aduce un câştig foarte frumos, cu care putem să ne acoperim multe neajunsuri şi lipse, ba mai putem să ne câştigăm şi avere frumoasă.
Ca să vedem şi să ne convingem, că cultivarea pomilor roditori, într’adevăr e de foarte mare însemnătate, servească de dovadă şi următoarale:
In comitatul Cambridge din Anglia, erâ un sătuleţ, numit Histon, a cărui locuitori erau lipiţi pământului de săraci. Din moşi-strămoşi, ei au urmat a-şi câştiga pâinea de toate zilele din cultivarea puţinelului pământ ce aveau şi nu au gândit la alte izvoare de câştig.
Astăzi însă, in întreaga ţară engleză nu este un sat mai avut şi cu locuitori mai mulţumiţi şi fericiţi, ca satul Histon.
In întreg satul acesta nu este o singură casă fără grădină—-mică sau mare—cu pomi roditori, căci toţi locuitorii satului se ocupă cu cultivarea acestor pomi, ceeace le aduce un câştig foarte mare, ridicându-i dela sărăcie la avuţie.
Această schimbare, din rău spre bine şi care schimbare, cu drept cuvânt se poate numi uimitoare, se atribue muncii unei singure generaţii.
In anul 1873 un locuitor de fel din Histon, numit Chi-vers, care din întâmplare avea vre-o 2—3 pomi roditori în grădina casei sale, a cules toate poamele, le-a fiert şi apoi a mers cu ele la Londra, capitala ţării, unde le-a vândut unui mare neguţător.
Acest neguţător a făgăduit că în anul viitor cumpără toate poamele din sat.
Urmarea a fost că în satul Pliston, pomii roditori din an în an s’au înmulţit, iar într’o bună dimineaţă Chivers a ridicat o mică fabrică pentru pregătirea poamelor.
www.dacoramamca.ro
ALBTN /,
219
Astăzi fabrica e mare, foarte mare. In anul 1906, mai multe milioane de pachete de poame gătite în anumite teluri au fost trimise din această fabrică în întreaga ţară •engleză.
Luând toate acestea în seamă, vedem că Chivers, împreună cu sătenii săi au câştigat averi frumoase, că Chi-vers a făcut ţârii sale un serviciu foarte mare, căci a dat ■viaţă unui ram de comerciu până atunci necunoscut, şi care ram din zi în zi creşte, spre binele şi fericirea locuitorilor ţârii.
Acum Chivers doarme somnul de veci, feciorii săi însă cu toată dragostea urmează meşteşugul părintelui lor, ajutaţi numai de muncitori din ţară.
Adevăratul adevăr grăeşte vechiul nostru proverb românesc « Voeşte şi vei puteă», noi Românii însă, de şi trăim In aşâ zisul veac al luminei nu voim să înţelegem glasul vremurilor de astăzi...
Alcx. Ţinţariii.
Inaugurarea şcoalei primare din comuna Aref, judeţul Argeş.
Duminica, 5 Noemvrie, a fost o frumoasă şi înălţătoare serbare în comuna Aref, din jud. Argeş, cu prilejul inaugurării noului local al şcoalei primare. Cinste mare li s'a făcut sătenilor de acolo, căci au luat parte la sărbătoarea lor d-nii: Spiru C. Ha ret, ministrul instrucţiunii; Lupu Antonescu, secretarul general al ministerului instrucţiunii; Spiridon Popescu, directorul învăţ, primar; Brânzău, prefectul judeţului Argeş; deputaţii, senatorii acestui judeţ şi alte persoane oficiale. Au mai venit la serbare, afară de locuitorii din Aref cu mic cu mare, şi un mare număr de învăţători, de preoţi şi de ţăran: din alte sate.
Dar cinstea e pe drept cuvânt meritată, când ne gândim că localul de şcoală s’a clădit din iniţiativa şi cu cheltueala numai a sătenilor, cari, doritori de lumină pentru copiii lor, au strâns €000 lei, şi au dat gata construcţia. Localul are două săli de clasă ai poartă numele lui Dincă Brătianu, fost ispravnic de judeţ vreme îndelungată, tatăl marelui om de stat şi iubitor de neam Ion Brătianu.
Serbarea a început cu serviciul dumnezeesc al sfinţirii apei. Apoi s’au rostit mai multe cuvântări. A vorbit d-1 ministru Haret, arătându-şi mulţumirea că vede tragere de inimă din partea sătenilor pentru şcoală, şi stăruind asupra însemnătăţii celei mari, ■ca ei să fie luminaţi prin învăţătură. Numai in acest chip vom avea o ţară puternică. Dar pentru atingerea acestei ţinte, învăţătorii trebue să muncească cu inimă, ajutaţi de toţi cari doresc propăşirea ţării.
www.dacoromanica.ro
220
ALBINA
Au mai vorbit d l prefect şi dintre d-nii deputaţi şi senatori tot în această privinţă.
S’a dat apoi o mică serbare şcolară cu coruri, recitări, dialoguri, urmată de o gustare la cari au luat parte 120 meseni. Afară, de vre-o 20 de persoane oficiale, restul erau ţărani şi ţărance.
La întoarcere, d-1 ministru Haret a vizitat mănăstirea, şcoala de meserii şi expoziţia de lucruri din oraşul Curtea-de-Argeş.
----------------------- T.
Încercări cu grâu strein în Anglia
La Garforth (Anglia), în apropiere de Universitatea dela Leeds, se face de mai mulţi cercare de-a împământeni grâul din Canada, zis Duluth. Din an în an însă roada e mai mică şi boabele mai rele, dând pâine tot mai proastă. Deci nu se poate îmbunătăţi gr anele englezeşti aducând soiuri streine, ci rămâne numai şi numai corcirea intre soiurile locale (poate şi cu streine) şi o alegere îngrijită din felurile deosebite ce se capătă astfel.
N.
Cutremurele de pământ din Italia.
Spuneam într’unul din numerele trecute (Cronica Săptă-mânei No. 2—3) că în sudul Italiei s’au întâmplat în luna Octomvrie mari cutremure de pământ.
Cititorii noştri şi-aduc aminte că asemenea nenorociri au lovit pe fraţii noştri italieni şi în 1905. Cutremurele au fost simţite acum cam în aceiaşi regiune ca şi acum doi ani. Orăşele şi sate au fost prpdite, casele dărâmate, peste o sută de oameni ucişi.
Dăm aci o ilustraţie care arată un colţ din orăşelul Fer-ruzzano. Dintr’insa cititorii îşi vor face idee de mărimea nenorocirii ce a lovit acele ţinuturi italiene.
Red.
www.dacaramanica.ro
O vedere din oraşul Ferruzzano din Italia distrus de cutremur.
www.dacoromamca.ro
222
ALBINA
Cronica Săptămânii.
(jo Octomvrie—j Noemvrie ipoj).
Din Ţară.
Cu prilejul aniversărei căsătoriei Suveranilor noştri, d. P. S. Aurelian, preşedintele Senatului, a adresat MM. LL., în numele-Maturului Corp, următoarele:
Cu prilejul aniversărei căsătoriei Majestăţilor Voastre, viii cucei mai adânc respect în numele Senatului a Vă prezintă cele mai călduroase felicitări;rugând pe Dumnezeu să hărăzească Maiestăţilor Voastre viaţă îndetungatâ, pentru fericirea României.
Preşedintele Senatului,
P. S. Aurelian.
M. S. Regele a bine-voit a răspunde, prin următoarea telegrama trimisă d-lui P. S. Aurelian :
Castelul Peleş.
Regina şi Eu, viu mişcaţi de bunele d-vcastră urări, mulţumim din suflet pentru această nouă mărturisire a caldelor simţiminte ce d-voastrăne arătaţi la orice prilej.
CAROL.
La 2 Noemvrie, Academia Română a ţinut şedinţă publică.
D-l doctor Babeş a vorbit de3pre pricim boaleor de rinichi,
—	Comisia aleasă de Parlament ca să studieze proectele de legi cari se vor depune în Cameră şi Senat la finele toamnei a discutat până acum : proectul învoelilor agricole, proectul judecătoriilor de ocoale, proectul monopolurilor băuturilor spirtoase, dela sate, proectul Casei rurale.
P. S. Episcop Pimen a prevăzut în budgetul societâţei «Solidaritatea», a clerului dela Dunărea-de-Jos 600 lei, cu cari se va cumpără unelte pentru cultura gândacilor de mătase. Aceste unelte vor fi date premii femeilor, preoţilor dela ţară din acea eparhie, cari vor cultivă în vara viitoare cel puţin 10 gr. sămânţă de gândaci de mătase şi vor îndemnă pe femeile ţărauce din satele lor, spre a se deprinde la această afacere de gospodărie atât de folositoare.
—	Membrii comitetului Rev. «Albina» s’au întuunit la 2 Noemvrie, sub preşedenţia d-lui I. Kalinderu. S’a citit de către d-l Grig. Teodossiu, cenzor, raportul asupra gestiunii băneşti a revistei oe anul al X-lea (1 Octomvrie 190G—30 Septemvrie 1907), care a fost aprobat. D-l Const. C. Popovici-Taşcă, membru în comitetul de redacţie şi administratorul ei, a prezentat proectul de buget pe anul al Xl-lea, care de asemenea s’a aprobat.
S’au mai discutat şi alte chectiuni privitoare la noui îmbunătăţiri de adus revistei.
La această şedinţă a fost de faţă şi d-l Spiru C. Haret, ministrul instrucţiei şi iniţiatorul înfiinţării acestei reviste.
Dela Românii din alte Ţări.
—	D-l dr. Corneliu Jurca, din oraşul Lugoş (Temişana) a sfârşit de făcut cele 8 luni de temniţă, pe cari le-a petrecut în închisoarea dela Seghedin pentru un articol de ziar. Românii din Lugoş au făcut o primire foarte caldă fruntaşului lor.
www.dacoromamcajx)
ALBINA
223
—	La 23 Noemvrie se va desbate înaintea Curţii cu juraţi din Buda-Pesta al doilea proces de presă, pornit contra redactorului Yasile Macrea, pentru articolul «Apponyi».
—	Poetul Octavian Goga, dela Sibiu, a fost achitat în procesul ce i se intentase pentru articolul «Poveste de Jale», publicat în revista «Ţara noastră».
—	învăţătorul Avram, din Banat, a eşit din temniţa dela Se-ghedin, unde fusese închis 13 luni pentru nişte articole publicate, în ziarul «Tribuna» din Arad.
Din Străinătate.
—	Liga pentru apărarea sănătăţii din Londra a cerut guvernului să ia măsuri contra obiceiului rău al fumatului la tinerL E vorba să se facă o lege foarte aspră în această privinţă.
—	împăratul şi împărăteasa Germaniei au sosit la Londra, zilele trecute, unde au fost primiţi cu bucurie de englezi.
—	Un ţăran din Zsombolya, Ungaria, bând un pahar de vi» la crama unui podgorean din sat, după ce bău căzu jos mort.. Bând după Câtva timp tot un pahar şi soţia podgoreanului muri şi ea. Ştiţi care eră pricină ? In bolobocul cu vin s’a găsit un şearpe veninos în putreziciune. Şearpele otrăvise tot vinul.
—	La Petresburg s’a redeschis a treia Dumă, sau adunare a Deputaţilor. Ea este chemată să voteze legi pentru poporul rus.
—	Veniturile soc. Cantinelor şcolare din Capitală au fost î» 1906—7 de 22.000 lei, iar cheltuelile de 14.000 lei.
Din „Monitorul Oficial
(21 Septemvrie -31 Octombrie).
—	No. 137 dela 21 Sept: lista elevilor admişi în şcoala militară de cavalerie şi în cea de infanterie.
—	No- 139 dela 23 Sept,: Rezultatul tragerii la sorţi ă titlurilor de
rentă 4°/0 din 1904, din 1891.	...
= No 140 dela 25 Sept.: Rezultatul alegerilor judeţene din Gorj şi Ia-omiţa.	.	....
—	No. 142 dela 27 Sept.: Rezultatul tragerii la sorţi a titlurilor de rentă 5°/o din 1890.
—	No. 143 dela 28 Sept.: Lista elevilor admişi în şcoala militară de artilerie şi geniu.
—	No. 146 dela 2 Octomvrie: Lista bursierelor primite în secţia normală 3 Azilului «Elena Doamna»; idem a celor din secţia primară pro' fesională.
—	Rezultatul alegerii consiliului comunei Piatra ţjud. Neamţ).
—	No. 147 dela 3 Oct,: Lista normalistilor institutori înaintaţi pe loo ca institutori; Lista posturilor de învăţători rurali înfiinţate pe ziua de 1 Octomvrie.
—	No. 149 dela 5 Oct.; Statistica agricolă din 1907;
—	No. 150 dela 6 Oct.: Convocare de colegii electorale pentru alegerea cons. corn. rurale; Regulamentul Conservatoriilor de muzică şi artă dramatică.
—	No. 151 dela 7 Oct,: Iufiinţâri de grădini de copii.
—	No. 152 dela 9 Oct.: înfiinţări şi desfiinţări de parohii rurale.
—	No. 155 dela 12 Oct.: Decret pentru ca şcoala rurală din Gruia (Mehedinţi) să se numească «Mai’ia şi Gheorghe Balş». Mişcarea populaţiei în comunele rurale în Ianuarie.
www.dacoramamca.ro
224
ALBINA
—	No. 157 dela 14 Oct.: Fixarea cursurilor din şcoala superioară de răsboiu.
—	No. 159 dela 17 Oct.: Situaţia casei de depuneri la 1 OctomVrie.
F* — No 160 dela 18 Oct.: Blodificarea câtorva articole din regulamentul şcoalelor marinei militare; tabloul catedrelor vacante în învăţământul secundar.
—	No. 162 dela 20 Oct.: Rezultatul alegerii comsiliului comunal din Târgu-Jiu.
—	No. 163 dela 21 Oct.: Modificarea art. 284 din reg. pentru administraţia şcoalelor normale.
—	No. 167 dela 26 Oct.: Mişcarea populaţiei.rurale în Fevruarie 1907.
—	No. 169 dela 30 Oct.: Lista de pensionari noi; Uniforma trupei de grăniceri.
—	No. 170 dela 31 Oct.: Publicaţia regiii monopolurilor statullii în pri vinţa suprafeţelor cari urmează a se cultivă cu tutun în anul 1908.
—	Sublocotenent T. Pamfil, Povestire pe scurt despre neamul ro-mâneso.Bârlad Tip. Munteanu 1907, 80 pagine. Preţul 20 bani. La cereri de cel puţin 10 exemplare pentru corpuri de trupă, şcoli, etc. 18 bani exemplarul, franco.
—	Dr. Grunfeld, Sfaturi medicale. Bucureşti Tip. Traian. 1907. 29 pagini. Costul 20 bani.
—	I. I. Gabrielescu, Curs de pedagogie teoretică şi practică cuprinzând redacţiuni pedagogice, istoricul pedagogiei, istoria şcoalelor române, planuri şi lecţiuni practice. Ediţia II. Tipografia Thuringer Râmnicul-Vâlcii. 327 pagini. Preţul 3 lei.
—	Octavian Goga, Poezii. Biblioteca pentru toţi No. 286—287. Preţul 60 bani.
—	Isidor Marcu si Ştefan Rosianu. Alcoolismul. Blaj 1907. Tipografia seminarului Arnidiecesan. 167 pagini. Preţul' 1 coroană şi 10 fileri.
—	N. 1Moisescu, profesor, Fiziologia vegetală experimentală cu 129 figuri în text? 1907 Buc. Tip. Minerva 240 pagini, Preţul 3 lei.
—	Gr. M. Alexandrescu, Poezii, publicate sub îngrijirea lui Em. Gâr-leanu, Editura «Bibliotecii pentru toţi». Preţul 1,20 lei.
—	Asociaţiunea culturală din comuna Predeal, Dare de seamă asupra activităţii în primul an. Bucureşti Tip. Speranţa 1907.
—	Dr. N. O. Pop o viei-L up a, Starea agrară a săteanului român şi mijloacele de a o îmbunătăţi. Buc. 1907. Tipografia Eminescu. Preţul
—	D. Munteanu-Râmtiic, Spre centrul pământului, roman ştiinţific educativ, prelucrat din franţuzeşte. Ploeşti 1907. Tip. Progresul. Preţul 1 leu.
—	P. Diaconescu, Nevoi şi leacuri: străinii la sate. Balş (Romanaţi).
Preţul 10 bani.	*
ţs — Directorul Institutului, AlX-lea program anual al şcoalei agronomice a ţării în Rădăuţi (Bucovina) pe 1906-1907. Rădăuţi 1907.
= „Comuna Valea Muscelului (Buzău) înfiinţându-se o bibiotecă, populara, dirigintele şcoalei, D Leraaru, în numele locuitorilor face un călduros apel către toţi doritorii de binele săteanului (librari, autori, autorităţi, profesori, etc) de a veni în ajutorul bibliotecii cu cărţi de orice gen
Cărţi primite la redacţie.
1 leu.
:S)
www.dacarQmamca.ro
ALBINA
225
INFOEHAŢIUNI
= D-I A. Vlahuţă a fost însărcinat de minister să facă o monografie a pictorului Grigorescu. Lucrarea va fi tipărită de Casa Şcoalelor.
= La 1 Noemvrie, toţi tinerii cari vor formă clasa anului 1908 vor trebui să se prezinte la regimentele respective. Vor fi păsuiţi 3 zile cei cari nu Ifor puteâ să se înfăţişeze în ziua hotărîtă. Tot atunci se vor prezentă şi tinerii cu termen redus.
= D-l Ministru al Domeniilor a hotărît că veteranilor cari nu se vor stabili în Dobrogea până la 1 Aprilie 1908, li se vor lua pământurile.
= Toţi funcţionarii sunt invitaţi să trimită prefecturilor respective orice circulări şi broşuri ce ar primi şi prin cari s’ar propovădui răs-vrătirea.
= Societatea corală Carmen va da un frumos concert la 11 Noemvrie în sala Ateneului din Bucureşti.
= D-l Ministru al Instrucţiei în înţelegere cu d-I Ministru de războiu, a însărcinat o comisiune ca să alcătuească un regulament al exerciţiilor fizice ale şcolarilor.
= Veniturile şi cheltuelile soc. «Funcţionarilor Publici» din Capitală s’au stabilit prin bugetul anului 1908 la suma de 129.342 lei. — Bugetul casei pensiunilor a atins suma de 67. 783 lei.
= In oraşul Ploeşti se simţeâ de mult lipsa de coruri pe la biserici. D-l Gh. Tomescu, revizor şcolar de Prahova, cu concursul d-Iui N. G. Lăzărescu, directorul liceului, al d-lui Oprea Stănescu, maestru demu-zică la liceu, şi al institutorilor şi institutoarelor din Ploeşţi, a dispus organizarea a 9 coruri religioase, cari vor cântă de aci înainte pe la biserici. Corurile se alcătuesc din câte 40 elevi şi eleve, de pe la şcolile primare, elevi dela liceu, precum şi din institutori şi instituoare.
= Conferinţele institutorilor vor începe în toată ţara în Noemvrie şi şi vor continuă până la sfârşitul lunei Maiu.
După cum se ştie, şedinţele acestor vor fi intime şi publice. Toţi institutorii sunt ţinuţi să ia parte la discuţiuni.
Revizoratele respective vor raportă ministerului despre mersul acestor conferinţe.
= La T Noemvrie începe a funcţiona Şcoala birjarilor, înfiinţată din iniţiativa d-lui prefect al poliţiei Capitalei şi a S. P. A. Cursurile se vor predă de mai mulţi profesori şi la ele vor trebui să urmeze toţi conducătorii de birji.	.	..
Pe viitor nimeni nu va puteâ fi admis ca conducător de birje, pană ce nu va posedă un certificat de absolvirea acestei şcoli.
= D-l Constantin Disescu profesor universitar şi fost Ministru, va ţine în sala cea mare a Ateneului Român, Duminecă 18 Noemvrie a. c. orele 9 seara o conferinţă în folosul Societăţii pentru protecţiunea animalelor. Subiectul Conferinţei este «Sufletul animalelor şi sufletele noa.trc». = La 15 August, s’a dat o mare serbare populară, în curtea şcoalei-din com. Voineşti-Muscel al cărei beneficiu în sumă de lei 100, bani lOi se va întrebuinţâ la întemeerea unei biblioteci populare. Cu această ocazie, d-l N. V. Stanciu, şeful tipografiei «Minerva», a binevoit a donâ nn număr de 46 volume de diferiţi autori şi 22 coruri populare.
—	Pe lângă şcoala copiilor de trupă dela Mănăstirea Dealului, din judeţul Dâmboviţa, s’a jnfiinţat uu orfelinat. Se .primesc orfani de tată şi de mamă până la vârsta de 8 ani, copii ai oficerilor sau suboficerilor morţi sub drapel, fără drept la pensie. Cererile se vor adresă Ministerului de Răsboiu Şcoala va începe să funcţioneze la 10 Noemvrie.
—	In zilele de 26 Noemvrie până la 1 Decemvrie se vor ţinea în Bucureşti conferinţe de către maeştri de gimnastică, în scopul de a se îmbunătăţi metodele de predare ale gimnasticii în şcoale.
—	Budgetul ministerului instrucţiunii pe anul viitor va avea un spor de eheltuel, de 2.300.000 faţă de anul acesta. Mai mult de jumătate din aceşti *
*
www.dacaromamca.ro
1226
albina
bani se vor întrebuinţa pentru înfiinţarea de şcoale rurale, grădini de copii şcoale de agricultură, şcoale normale, etc.	'
—	Ministerul de interne pune în vedere prefecturilor că în urma întinderii holeril in Rusia, numai punctele Ungheni, Gura-Prutului, Galaţi, Su-lina şi Constanţa vor fi deschise călătorilor cari vin din Rusia.
De asemenea toate persoanele cari vin din Rusia pentru Bulgaria si trec prin România, nu pot trece decât numai prin Silistra, şi acolo ^or face o ■carantină de & zile.
—	Camera de comerţ italiană din Bucureşti s’a adresat Ministerului domeniilor cu rugămintea de a-i face cunoscut dacă s’ar găsi actualmente în România boi pentru export, în cari regiuni ale terii s’ar găsi în număr mare şi de la ce anume proprietari s’ar putea cumpără.
-- Ministerul instrucţiunii publice, având cunoştinţă că unii dintre învăţători îşi împart activitatea în prea multe direcţiuni, din care cauză neglijează interesele şcoalei, a trimes o circulară revizorilor şcolari.
Ministerul îi roagă să atragă atenţiunea învăţătorilor că ministerul nu înţelege^ ca ei să se încurce cu prea multe lucruri, cari să le facă cu neputinţă îndeplinirea îndatoririlor lor de învăţători.
Este de ajufis dacă învăţătorii vor face lucruri puţine dar bune, aşa în •cât activitatea lor să fie cu drept cuvânt profitabilă şi în şcoală şi afară din şcoală.
—	D. I. Kalinderu a comunicat membrilor comisiei monumentelor istorice că, vizitând mănăstirea Slatina şi biserica lui Ştefan cel Mare dela Baia, a constatat că atât lucrările de conservare întreprinse la Slatina, cât şi cele de restaurare întreprinse la Baia s’au executat după planurile şi devizele aprobate de comisiune şi în condiţii materiale cât se poate de mulţumitoare.
Comisiunea a rezolvat toate cestiunele la ordinea zilei, între cari şi cesliu-«ca modificări planului de lucrări de restaurate ce se vor întreprinde la ■anul viitor la biserica Curtea Domnească din ’l'ârgovişte.
Comisiunea a fost de curând la mănăstirea Comanâ, unde a făcut recepţia lucrărilor de conservare ce s’au întreprins acolo.
—-------------------------
A apărut
Anunciuri.
VIITORUL
mare ziar de dimineaţă cuprizând ştiri din ţară şi din lumea întreagă
VIITORUL
şi-a -întocmit un serviciu particular telegrafic şi telefonic, având corespondenţi în Pesta, Viena. Berlin. Londra, Paris, St. Petersburg şi Constantinopol. Aslfel, acest ziar va avea ştirile cele mai numeroase, mai felurite şi maRsigure.
VIITORUL
va avea o mică jmblicitaie, adică mici anunţuri care vor fi de mare iolos cititorilor prin felul cum se va întocmi.
VIITORUL
v:\ organiză un serviciu special de informaţiuni, prin ajutorul căruia cititorii săi vor putea dobândi toate lămuririle trebuincioase cu privire •ia afacerile ce-i interesează.
VIITORUL
se va ocupă îndeosebi de biserică şi de şcoală, cum şi de interesele materiale şi morale ale slujitorilor lor.
www.dacoramanica.ro
ALBINA
22?
VIITORUL
va oferi abonaţilor şi cititorilor săi minunate premii- de valoare de mal multe mii de lei.
VIITORUL
va fi un ziar care va avea pururea în vedere interesele mari şi statornice ale neamului.
VIITORUL
apare sub conducerea d-lor C. Alimânişteanu, I. G. Duca şi Constantin-, Uanu.
VIITORUL
fe va vinde în toată ţara numai cu 5 bani numărul.
Pentru preoţi şi învăţători preţul abonamentului e pe jumătate-adioă 9 lei pe un an şi 4,50 pe 6 luni.
-----------------
Răsboiul perfecţionat «Stătu-Palmă» complet, având în corpul Iun aparate de depănat, urzit, nârădit, de făcut ţevi şi iţe, având spată, suveică, mosoare şi ţevi, şi ocupând un spaţiu de 80 centimetri, şi ţesând. pânză de 64 centimetri.
Costă 36 lei.	„
Se trimete contra rainburs, împreună cu instrucţia_pentru întrebuinţare. Funcţionarea aparatului fiind identică cu a răsboaielor ţărăneşti, nu este nevoe de maestru special. A se adresă comandele la d-ra Miller Vergby directoare a şcoalei norrn-le din azilul Elena-Doamna.^
Răsboiul este brevetat cu No. 2965, şi fie care aparat poartă o placă, de metal cu numele Stătu-Palmă, numele brevetului, şi numărul de ori dine- Orice exemplar făfă această marcă va fi urmărit conform legii..
*$3^^=**-----------
ÎNŞTIINŢARE
1	i
Rugăm pc iubiţii noştri abonaţi rămaşi în urmă cu plata abonamentului să se grăbească a-1 achită. Pe acei cari ne datoresc pe mai mulţi ani din urmă, îi rugăm a ne trimete cât mai neîntârziat posibil măcar parte din datorie, dacă le vine greu să trimeătă odată tot. Anul al Xl-lea fiind deja început, rugăm a ni se trimete abonamentul pentru a ne scuti de cheltueli cu trimiterea chitanţelor prin poştă, avize de plată, etc..
i2—a
Administraţia.
MULŢUMIRI
D-l C- Gberghinescu, învăţător, aduce mulţumiri d-h;i Ioan Niculescu. din Bucureşti, proprietarul moşiei Grozeşti din judeţul Mehedinţi, a bine-voit a dărui un loc în întindere de 3000 m. p. pentru construirea
www.dacaromanica.ro
228
ALBINA
noului local de şcoală şi pentru grădină, precum şi 100 arbori din eare s’a făcut lemnăria la noua clădire.
*
# *
= D-l Stelian Popescu, dirigintele şcoalei din Fântâna-Doamnei Ilfov, aduce respectoase mulţumiri onor. casei Eulogiu Georgief din Bucureşti, eare a binevoit a oferi acestei şcoli combustibilul necesar în acest an, pentru ca suma de lei 40 ce eră prevăzută în budget, să se întrebuinţeze pentru procurarea de cărţi la copii săraci şi silitori
r
POŞTA REDACŢIEI ^
= D-l ui M. D. Popescu, Pocnari Burchii. — Vă mulţumesc din suflet pentru bunele urări ce ne adresaţi.
= D-lui I. I. P. — Poezia d-v «1907» nu se poate publică.
= D-lui V. I. Jor aşii. — Ne puteţi trimite; dar rămâne să le vedem.

ţ?
LICITAŢIUN1

= In ziua de 30 Noemvrie 1907, orele 10 dimineaţa se va ţine atât la Floria Spitalelor Oivile din Bucureşti B-dul Elisabeta cât şi la primăria comunei Stelnica judeţul Ialomiţa, licitaţie publică cu oferte închise pentru vânzarea spre exploatare a trei (3) parchete din pădurea Stel-ni< a pendinte de comuna Stelnica plasa Feteşti judeţul Ialomiţa.
Vânzarea se face în bloc, Estimaţia este de lei 6367 bani 05. Concurenţii depun ca garanţie provizorie suma de lei 1000.
= In ziua de 30 Noemvrie 1907 ora 101/. dimineaţa pentru vânzarea spre exploatare a pădurilor următoare:
Judeţul Prahova.
1000 erbori din pădurea Piscu Leuzei, garanţia provizorie este de lej 300. Vânsarea pe arbore. Licitaţia va începe dela lei 6 bani 20 arborele.
Judeţul Romanaţi.
2990 arbori din pădnrea Marunglavu seria II Bărăşti gararţia provi.
‘ zorie> lei 400. Vânzarea în bloc.
Licitaţia va începe dela lei 3745, bani 80.
Pentru aceşti arbori se va ţine licitaţie şi la Primăria comunei Mo-runglavul judeţul Romanaţi tot în aceeaşi zi şi oră.
Judeţul Vlaşca.
5 parchete din pădurea Duşani, garanţia provizorie este de lei 1500 Vanzerea pe hectar. Licitaţia va începe dela suma de lei 380 heetaru
Supra oferte nu se primesc.
.. = zîua de 1 Decemvrie 1907, ora 101/, a. m. B-dul Elisabeta, licita-ţie publica cu oferte închise, peruru arend area pe un period de 10 ani, cu începere dela 28 Aprilie 1907, a moşiei Rădăcineşti, comuna Dân-geşti judeţul Argeş, garau ţie provizorie lei 1.100
~ Da 1 Decemvrie 1907, ora 10'/2 a m. se va ţine la Eforie B-dul E-iisabeta, pentru vânzarea de veci a loturilor din Sinaia mai jos notate şi anume :	1
I
www.dacoromanica.ro
ALBINA
229
Strada Brătianu.
1). Lotul No 2 în suprafaţă de 1270 m. p. garanţie provizorie lei 600.
2).	»	»	3,	39	» 1497	»	>	>	» 700.
3).		»	4	59	» 1450	59	59	»	» 700.
4).	59		7	39	- » 1309	»	>	A	» 700.
5).	>	»	8	59	» 1140	)>	A	59	» 500.
6).	»	i	9	A	» 1225	>	59	59	> 900.
7).	59	•»	11	»	» 1093	59	59	59	» 500.
8).	»	»	12	39	» 1010	»	59	59	» 500.
9).	»	»	15	59	» 1323	»	»	59	» 300.
10).	*9		16	»	» 822 •» Strada Piaţa Veche.		59	>	» 400.
11).	»	A	22	59	de 110 Bulevardul	59 Ghi/ca.	»	»	» 300.
12),	39	«	26	59	de 872 » Strada Brătianu.		A	59	» 3000.
13).	»	59	27	59	de 965	in. p.	59	59	» 800.
14).	•9	59	28	•>	» 305	»	J>	»	» 400.
15).	59	»	29	59	» 1440 » Strada Căşeriei.		59	59	» 200.
16).	>	39	1	»	» 1260	59	59	59	» 250.
17).	59	»	2	.9	» 2065	59	59	59	» 500.
18).	»	»	3	59	» 1720	59	59	59	» 650.
19).	»	39	4	59	» 1880	>	59	»	» 700.
20).	»	»	5	59	» 1285	59	»	»	» 300.
21).	»	»	6	»	» 1485	59	59	59	» 350.
22).	»	»	7	»	» 2375	39	/>	59	» 900.
23).	»	»	8	»	» 1866	59	»	»	» 700.
24).	b	»	9	»	» 1825	59	A	59	» 700.
25).	59	» .	10	»	■» 13l 7	59	»	59	» 500.
26).	»	39	11		» 1950	»	A	9	» 750.
27).	»	»	12	»	» 1050	A	39	59	» 500.
28).	»	a	13	»	» 990	»	J>	59	» 380.
29).	»	*9	14	59	» 1354	»	59	59	» 500.
30).	59		15	59	» 1003	39	59	»	» 350.
31).	»	'>	16	59	» 1063	»	39	59	» 400.
32).	»	»	17	»	» 1511	A	59	59	» 400.
33).	»	»	18	59	» 1361	A	»	59	» 500.
34).	»	»	19	»	» 1105	59	»	b	» 400.
35).	»	»	20	»	» 1275	59	»	A	» 450.
36).	»	39	21	59	» 1213	»	59	A	» 450.
37).	»	»	22	» * 1100 » » Valea Isvorulni (lângă abatorul).				A	« 400.
38).	»	39	1	»	» 1500	■A	»	5»	» 200.
. 39).	39	»	2	59	* 1000 » Strada Primăriei.		59	59	» 150.
46).	A	5»		» » 221.0 > » Şoseaua Variantă Ploeşti-Predeal.				A	» 1100.
fS41)- J gehifflers:		» — » >1127 ra. p. luat din garanţie provizorie lei 450.						stăpânirea	d-lui
@*42).	Lotul în		suprafaţă de 2005 m. p.			împreună cu clădirile aflate pe,			
dânsul,, denumit cârciuma din Poiana lui Puf, situat la gura pădurei, pe şoseaua Sinaia-Predeal. — Garanţie provizorie lei 850. — Supra-oferte şi oferte condiţionale nu se primesc.
Condiţiunile speciale,-precum şi orice informaţiuni se pot lua la Serv Domenial, Secţia Bunurilor, în toate zilele de lucru, între orele 10l/s— 12‘/?.a. m.	, j
Licitaţiile.'se vor ţine conform art. 72—83 din legea comptabilităţii publice.
Primejdioasele întâmplări
ALE
Marinarului franţuz LUD6VIG TREGAfJ
ÎN
NOUA GUINEE (povestite de el însuşi)
TRADUCERE DE C. C. POP.-TAŞCĂ.
Intr’o zi făcurăm o vânătoare cam la trei leghe înăuntrul ţârei şi ajunserăm la poalele unui podiş înalt, cuprins într’un lanţ de munţi cari se întindeau dela miază noapte spre miazăzi. -Ardeam de dorinţa să cunosc interiorul ţârei: îndemnai deci pe vânători să ne suim pe colină şi când fui în vârf descoperii In depărtare un alt şir de munţi a căror vârfuri acoperite cu zăpadă să perdeau în nori. întrebai cum se numeau, dar băgai de seamă că însoţitorii mei erau speriaţi şi nu vrură să scoată nici o iotă.
Abiâ peste mult timp şi cu mare osteneală, aflai că aCei munţi să numeau Tanavorkou şi că făceau parte din marele regat IContar locuit de un popor numit Orangonoki.
Atât de mult Ie eră frică sălbaticilor din Ragek de regele Kontar încât vorbiau tremurând şi se temeau ca nu cumva vântul să ducă vorbele lor până la el. Puţin câte puţin aflai că Orangonokii purtau haine din care eşeau raze ca de foc şi ardeau ochii acelor ce îndrăzneau să-i privească.
Erau neînvinşi, şi nimeni nu ar fi îndrăznit să le stea în cale când veneau spre malurile mării, căci veneau călări pe nişte îngeri răi cari aruncau foc pe nări şi mergeau tot aşâ de iute ca şi vântul.
Din toate acestea mă încredinţai că Orangonokii erau bine ■armaţi şi că aveau zale de aur, ceeace nu-mi părea de loc ciudat căci mi se spusese în Australia că pământul Nouei Guinee •erâ plin de aur. Intr’o zi pe când citeam o carte în care era zugrăvit chipul unui cal, un sălbatec se apropie de mine şi arătând chipul începu a strigă: «Edzţp edz6! adecă «înger rău».
Pricepui atunci că Orangonokii aveau cai. Fără îndoială, tre-t>uiâ să fie un popor mai puţin sălbatec, şi d’atunci mi-am jşiis în cap să fug cu ori-ce preţ din Ragek la Orangonoki.
Pe când eu făceam aceste planuri ,Lagankeon, care erâ foarte deştept şi care păreâ că pricepe întâetatea albilor asupra compatrioţilor săi, îmi arătă tot mai multă prietenie şi mă înt.rebâ mereu asupra vieţii mele trecute, neîndoelnic pentru a află dela •mine lucruri de cari s’ar fi putut folosi. Tot împlinindu-i dorinţa
f
www.dacotomanica.ro
232
ALBINA
îl făceam şi pe el să mi povestească din trecutul lui, aşâ că văzui că cunoscuse înaintea mea pe vr’un alt alb care îl învăţase multe lucruri.
In una din zile îi vorbii de aur şi de chipul cum se scoate el din pământ. Ochii îi străluciau într’un fel deosebit şi îmi zişe: — In regatul lu Kontar este foarte mult aur. — Bănuiam, îi răspunsei. Ştiu Orangonokii să scoată aurul din pământ? —II scot ei într’un fel, dar noi am puteâ să le arătăm mijlocul cum să poată scoate mai mult. — Dar nu e aşâ că ne-ar omorî dacă am trece munţii Tanavorkou ? — Ba de loc, dacă le-am arătă cum să-l scoată mai uşor din pământ. Sunt bătrân şi cam cunosc inima omenească.
Ne-ain pus dar în gând să facem o călătorie Ia regatul Iui Kontar. Deşi n’aveam aceleaşi dorinţi totuşi mă hotărîi să merg cu el.
Spuse oamenilor tribului că aveâ să vorbească cu Otarou şi că mă lua ca ajutor. Plecarăm însoţiţi de 10 oameni cari duceau lucrurile pe cari le aveam mai de preţ şi ne îndreptarăm către miază-noapte-rasărit, trecând pe lângă pământurile mai mul tor triburi cari despărţeau regatul lui Kontar de satul Ragek. După trei zile, mergând tot la deal, ajunserăm la marginea unei prăpăstii adânci de mai mult de 100 picioare. Cât vedeai cu ochii se întindeâ Ia picioarele noastre o câmpie roditoare udată de numeroase cursuri de apă, cari toate se vărsau intr’un nemărginit lac a cărui ape limpezi scăldau poala dealului pe vârful căruea ne aflam. Un şir înalt de munţi se zăreau în depărtare şi păreau că mărginesc câmpia. Regatul Iui Kontar înce-peâ cu câmpia care se întindeâ în faţa noastră, bogată şi frumoasă ca raiul pământesc. Pe d’asupra palmierilor înalţi se ridicau rotocoale de fum; pretutindeni se întindeau ogoare cultivate cu îngrijire; se vedeau în depătare rătăcind turme de antilope şi bizoni; iar în văzduh sburau nişte păsări uriaşe cu pene în toate feţele.
Ca să putem ajunge acolo, trebuiâ să scoborâm dealul prăpăstios pe care eram. Lagankdon, dete drumul sălbaticilor ce venise cu noi. Când nu-i mai văzurăm ne încărcarăm singuri cu toate lucrurile aduse şi o luarăm la vale. Nu făcusem nici o sută de metri, când ne pomenirăm înconjuraţi de vr’o 20 de Orangonoki cari par’că eşise ca din pământ. Erau mici de trup, dar cu înfăţişare bărbătească, îmbrăcaţi în nişte spenţere lungi până peste genuchi. Unii aveau un fel de pieptare de aur curat, alţii chivere tot de aur; toţi aveau săbii, suliţi arcuri şi săgeţi şi călăreau nişte cai mici şi iuţi, unii albi, alţii şargi (galbeni).
Intr’o clipă furăm prinşi şi zdravăn legaţi cu nişte frânghii făcute din fâşii de piele şi fire de aur. Căpetenia Orangonokilor întrebă pe Lagankeon de ce a îndrăsnit să pătrundă în stăpânirea lui Kontar. Afară de câteva cuvinte, vorbiau aceeaşi limbă ca şi sălbaticii din Ragek, deosebindu-se mai cu seamă în chipul de pronunţare a vorbelor.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
„STEHU fl“
Societatea «Steaua» are de scop a lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şl răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care mem-t ru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresă d-lui Spiru 0. Haret, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, Ioan Kalimleru, Preşedintele Academiei Române- -Vicepreşedinte, Sava Somâncscu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spiru C. Haret, Ministru, profesor universitar. — Secretar, Cr_st. Banu, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii: Petre Gftrboviccanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central si director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. Dimitrescu Procoplc, fost senator, fost Primar al Capitalei; M. ViAâescu, fost Ministru, profesor universitar; Ori st n S. Negoescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor. — Cenzori, Const. Aliuiaiieşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. Iouescu, profesor secundar; Const. Alexandrcscu, institutor.
Membri însorişi şi cotizaţiunl plătite tuimarei Radu Petcu (Ruşeţu Brăila!, 1 leu; Preotul Gheorghe Berdan (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Radu Paraschiuascu (Ruşefu Brăila), 1 leu; Balaban Bă-lâuescu (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Nicolae Zotescu (Ruşeţu Brăila), l Jeu; Niţâ G^bleseu (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Iancu D. Popescu (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Manole Oazacu (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Neagu S. Muşat (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Constantin Basilescu (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Zaharia Ca-zacu (Ruşeţu Brăila) 1 leu; Caranfil Chiriacescu (Ruşeţu Brăila) 1 leu; Stan Nica (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Constantin Sava (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Dimitrie Z Stă..eseu (Ruşeţu Brăila) 1 leu; Nicolae S. Ionel (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Traian I. Mnşetescu ('Ruşeţu Brăila) 1 leu; Ştefânescu Doroftei (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Ştefan Georgescu (Ruşeţu Brăila), ljeu; Sima N. Booocea lltuşeţu Brăila), 1 leu; Luca Muscalii (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Ion Ignat (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Mi linii Pepenel (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Dionise Maereanu (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Petre Ion (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Gh. Nicolau (P. Neamţ), 2 lei; C. N. Fedeleş (P. Neamţ), 1 leu; Snfrini (str. Principesa Maria P, Neamţ), 1 leu; Iosef Poplicher P. Neamţ), 4 lei; Administraţia fabricei de ciment (Cernavoda), 2) lei; F. Sachetti (Cernavoda), 5 lei; R. Flamiand (Cernavodă), 5 lei; Biblioteca Batal. 7 de Vânători (Cernavoda), 5 lei; Maior'Dragostima (Cernavoda), 2 iei; P. Popoviei (Cernavoda), 2 lei; Căpitan Capii (Cernavoda), 2 lei; I. Bu-zincu (Cernavoda', g lei; Iosepii Stern (Cernavoda), 1 leu; Hristu Ducal (Cernavoda). 1 leu; Dumitrache Vojoa (Cernavoda), [ leu; Hristu I. Tar-nial (Cernavoda,) 1 leu; B. B iron (Cernarodi), 1 leu; N. Prejbeanu (Cernavoda). 1 leu; Dr. Iavcni (Cernavoda), 1 leu; M. Şur (Cernavoda), 1 leu; C. Nistor (Cernavoda), 1 leu; D. Cojocaru (Cernavoda), 1 leu;' N. Romanu (Bul. Ucrol Bacău), 4 lei; Ioan Grigoriu (Sf Nicolae Bacău 2 lei;
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1907 este de 915, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 2.875 lei.
(Va urma în numărul viitor).
j
]
1
i
i
!
i
.i
www.dacoromamca.ro
LIBRĂRIA NAŢIONALĂ
Societate Cooperativă pe Acţiuni
47, Calea Yictoriei, 47—Bucureşti
înfiinţata cu icopul de a Ieftini articolele de librărie ţl papetarii
CĂRŢI PENTRU CURSUL ☆ ☆ ☆ ☆ ☆ ☆ ☆ ☆ PRIMAR Şl SECUNDAR
Cărfi Literare Române şi Franceze
Material Pentru Şcoale şi Biurouri =
Tot felul de Imprimate şl Registru pentru Băncile Populare. ARTICOLE PENTRU PICTURĂ Şl DESEMN
MARE DEPOSIT DE HÂRTIE rrrrrr—
Preţurile mai eftine oa orl-unde.
52-24
THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED
Capital Lire sterline 300.000 deplin rârsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti.
Comitatul central:	la Londra
Oachlan Machintush Ralc, „
9.	I. Goscbcn Vicontele Duncanmm . j E. W. II. Barry . . . j Robert Hamilton Lan"
Oemetre de Frank . .
I P. Naville.......
Id. Vernes.........
Stolz Goodwin,
Censori: loan Kalindern, Demetrn (oan Ghika şi Arthnr Green.
»
Viena
Paris
Directori
i. f C. A. I
'	\ E. E.
Sediul social:
| Londra 7 Creat Winchester Street. -Sucursala: Bucureşti, Piaţa sf. Gheor-ghe.
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA OE ASIGURARE, BUDUHEŞ11 Capital în acţiuni întreg vărsat îr.
aur................Lei 2.000.00(
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune . . »	3.95E 638.7C
Idem format din capital şi alte rezerve »	1.075.842 801
Total în aur Lej 7.052.534.36 Daune plătite . . . Lei 33.000.0001 Vice-preşedinte A. BăiCoiana.
Dir. general E. Griiawald. „NAŢ10naua“ asigură contra in ceiiiului, a «grindinei», contra riscu lui pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate | combinaţiunile obişnuite ca: <cas d moarte,supravieţuire,zestreşirentă . Sediul social în palatul Societăţii Ui str. Doamnei No 12, Bucureşti. R» -1 presentanţă generală în Bucureşti, str. Smârdan No. 4. Agenţii în toate j oraşele din ţară.
Inst. de Arte Grafice Carol GoblS-sor Rasidescu, Str. Doamnei 16.-19.963.
www.dacoromanica.ro